Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra Tehnologia Construcţiilor

GID pentru LECȚII PRACTICE

”Elaborarea proiectului de executare a lucrărilor de betonare a structurii de

rezistență cu schelet portant”

Acestă lucrare este elaborată pentru lecțiile practice la disciplina „Tehnologia

lucrărilor de construcţie” pentru specialitățile „Ingineria și protecția apelor”,
„Arhitectura”,”Ingineria sistemelor de aprovizionare cu căldură, gaze și ventilare”.
1. Scopul şi sarcinile ghidului.
Printre domeniile de bază în construcţii, în afara celor legate proiectarea și
alcătuirea construcţiilor, cum sînt planurile de arhitectură, studiile geotehnice şi
calculul fundaţiilor, de inginerie a structurilor de rezistență, calculul și alcătuirea
elementelor şi construcţiilor din beton armat, a construcţiilor metalice și din lemn, de
instalaţii, de economie a construcţiilor, apar în mod distinct tehnologiile de execuţie a
lucrărilor de construcţii şi organizare de şantier. Aceste ultime două domenii sînt
cuprinse ca activităţi de bază în realizarea oricărui proiect. Tehnologiile de execuţie
se intercondiţionează cu mecanizarea lucrărilor, de aici rezultă necesitatea de a fi
tratate împreună.
Absolventul specialităţii „Ingineria și protecția apelor”, Arhitectura”,”Ingineria
sistemelor de aprovizionare cu căldură, gaze și ventilare” trebuie să posede un volum
de cunoștințe în domeniul tehnologiei și organizării lucrărilor de construcții, care
urmăresc rezolvarea unor obiective generale în programarea tehnologică a execuţiei
şi a organizării lucrărilor de construcții. Un rol deosebit îl vor avea abilitățile de
utiliza soluţii tehnologice perfecţionate realizate cu un grad cît mai înalt de
mecanizare şi eficiente din punctul de vedere al consumurilor de manoperă,
materiale, utilaje şi energie, al costurilor, al duratelor de execuţie. Aceasta va permite
în activitatea profesională a absolvenților utilizarea la execuţia mecanizată a
lucrărilor a unui număr mare de utilaje la realizarea terasamentelor, structurlor,
finisajlor, izolaţiilor, instalaţiilor, montajul utilajului tehnologic.
Scopul ghidului este formarea la studenți a capacităților de a aplica cunoștințele
dobîndite în cursurile teoretice la situații reale ale proceselor de producție și anume:
1.Cunoaşterea diferitor tipuri de fişe tehnologice la executarea proceselor de
construcţii şi realizarea lor;
2. Posibilitatea organizării corecte a lucrărilor de construcție-montaj şi realizarea
lor în proiect;
3.Cunoaşterea specificului de proiectare a planului calendaristic şi planului
general de construcţii;
4.Capacitatea de a lua decizii în proiectare şi de a alege soluţia cea optimală;
5.Elaborarea planului calendaristic şi planului general de construcţii, calculul
indicilor tehnico-economici a fişei tehnologice,;

1
 Pe parcursul lecțiilor practice, studenţii vor îndeplini consecutiv următoarele
sarcini:
1. Studierea documentaţiei organizatorico-tehnologice de execuţie a
lucrărilor de construcţie-montaj şi a fişelor tehnologice tip (FTT);
2. Elaborarea condiţiilor de utilizare a mijloacelor tehnologice şi regulilor de
execuţie a lucrărilor la executarea infrastucturii conform schemelor
constructive date;
3. Determinarea nomenclaturii şi a volumelor lucrărilor de construcţie-montaj la
executarea unei construcţii;
4. Argumentarea şi alegerea mecanismelor şi echipamentului pentru executarea
lucrărilor de terasament, lucrărilor de executare a construcţiilor din beton armat
monolit;
5. Determinarea volumului de manoperă şi graficului de execuţie a
lucrărilor;
6. Elaborarea fişelor tehnologice pentru lucrările de terasament şi betonare la
executarea infrastructurii din beton armat monolit a unei clădiri.
7. Selectarea și descrierea tehnologiilor moderne ale betonului și lucrărilor de
betonare.
2.Date iniţiale şi componenţa lucrărărilor practice.
Datele iniţiale se adoptă conform sarcinii din anexei 1 după ultimile 3 cifre ale
numărului carnetului de note.
Lucrările practice cuprind note de calcul ale soluţiilor alese. Notele cuprind piese
desenate si scrise:
1.Alcătuirea schemei constructive a infrastructurii conform datelor iniţiale.
2.Determinarea nomenclaturii lucrărilor de construcţie-montaj la executarea
infrastructurii;
3.Elaborarea schițelor tehnice pentru cofragele din panouri mici de inventar,
utilizate la betonarea fundaţiilor;
4. Determinarea volumelor lucrărilor de construcţie-montaj ;
5. Selecţia maşinelor, mecanismelor şi echpamentului necesar pentru executarea
lucrărilor.
6.Elaborarea calculaţiei consumului de manoper şi utilaj, necesare executării
lucrărilor;
7.Elaborarea graficului executării lucrărilor.
8. Partea grafică care include fişa tehnologică a proceselor de lucru cu descrierea
proceselor tehnologice din componența lucrărilor de construcţie-montaj la executarea
infrastructurii;
3. Componenţa fişelor tehnologice.
3.1. Fişele tehnologice se elaborează prin reperarea fişelor tehnologice tip (FTT)
la proiectul de execuţie a infrastructurii concrete, schema constructivă a cărea este
alcătuită conform sarcinii de proiect.
3.2. Fişa tehnologică trebuie să conţină:
- scheme de mecanizare cu deplasarea sau cu poziţionarea utilajelor în timpul
lucruluiiul de aplicare;
- documentaşia tehnologică a proceselor de executare a construcţiilor;
2
- cerinţe către calitate şi recepţia lucrărilor;
-necesarul de resurse tehnico-materiale;
-tehnica securităţii şi indicii tehnico-economici.

4.Succesiunea elaborării lucrărilor practice .

4.1.Conform datelor iniţiale se alcătuieşte schema constructivă a exavaţiei şi
infrastructurii sub formă de detalii, plan fundaţii cu secţiune orizontală la nivelul
pereţilor subsolului, secţiuni transversale şi longitudinale.
4.2.Determinarea nomenclaturii lucrărilor de construcţie-montaj a construcţiilor;
Executarea excavaţiei şi elevaţiei infrastructurii clădirii din beton armat monolit
cuprinde următoarele lucrări:
1.Lucrări pregătitoare (vezi [1,2], pg.178-190;94-100,167-180).
2.Trasarea lucrărilor de pămînt (vezi [1,2], pg.190-198;100-101).
3.Executarea excavaţiei cu exavator cu o singură cupă (vezi [1,2], pg.201-
219;102-121,134-150).
4.Săparea manuală a transeei sub stratul de egalizare şi compactarea pămîntului
sub talpa fundaţiei continuie (vezi [1,2], pg.198-201,267-269; 223-224).
5.Betonarea stratului de egalizare sub talpa fundaţiei;
6.Instalarea cofrajului din panouri mici de inventar pentru betonarea fundaţiei
continue (vezi [2],pg.337-344).
7.Instalarea carcaselor de armatură (concomitent cu cofrajul) în corpul fundaţiei
(vezi [2] pg.346-348)
8.Betonarea fundaţiei (vezi [2],pg.353-358)
9. Întreţinerea betonului pănă la atingerea rezistenţei de decofrare;
10.Decofrarea fundaţiei.
11.Executarea umpluturii spaţiilor între fundaţii cu compactarea pămînturilor în
straturi.
12.Montarea armaturii de rezistenţă a pereţilor subsolului;
13.Instalarea cofragelor demontabile din panouri mari de cofraj metalic pentru
pereţii subsolului .
14.Întreţinerea betonului în pereţii subsolului pînă la rezistenţa de decofrare.
15.Decofrarea pereţilor subsolului.
16.Instalarea cofrajului planşeelor.
17.Instalarea plaselor de armatură pentru planşee.
18.Betonarea planşeelor.
19.Executarea hidroizolaţiei verticale la pereţii subsolului.
20.Executarea umpluturii timpanului.
Lucrări în condiţii geotehnice dificile şi lucrări adăugătoare (se concretizează cu
profesorul):
1.Coborîrea nivelului pînzei freatice cu epuizmente indirecte;
2.Spriginirea malurilor săpăturilor;
3.Executarea piloţilor foraţi;
4.Îmbunătăţirea în adîncime a terenurilor dificile;
5.Consolidarea construcţiilor.

3
 5. Determinarea volumului lucrărilor de montare-punere în operă a
construcţiilor.
Determinarea volumului de lucru pentru fiecare proces se efectuează pe baza
Dimensiunilor excavaţiei, determinate după schema constructivă a infrastructurii și
cerințele СНиП 3.02.01-87. ”Землянные сооружения. Основания и фундаменты”,
conform căruia distanța de la latura de jos a taluzului pînă la cel mai apropiat element
al construcției trebuie să fie nu mai mic de e = 0,6 m din condițiile securității
executării lucrărilor.
5.1. Stratul vegetal se decopertează integral pe sectorul de teren cu aria
S =(a1 x b1), unde a1 şi b1 - dimensiunile excavaţiei la nivelul terenului, m.
5.2. Dimensiunile excavaţiei la nivelul terenului a1 și b1, se determină în funcţie
de coeficientul taluzului m=ctgβ (β-unghiul taluzului), care depinde de tipul
pămîntului şi adâncimea gropii (anexa 2, tabelul 2.5).
Mărimile limită ale denivelărilor la săparea exavațiilor
Denivelarea max, см, pentru capacitattea cupei
exavatorului, м3
Capacitattea cupei
0,25-0,4 0,5-0,65 0,8-1,25 1,25-2,5
exavatorului
Cupă dreaptă 5 10 10 15
Cupă inversă 10 15 20 -
Draglină 15 20 25 30

a=A+2(e+ bf /2),m; a1= a+2µH , m (1)

b=L+2(e+ bf /2),m; b1=b+2µH , m (2)

unde a , b - dimensiunile la cota inferioară a excavaţiei; Hl .=H-h, h- mărimea

denivelării.
5.3. Volumul excavaţiei de formă dreptunghilară se determină după formula:

Hl
V  (2a  a1 )  b  (2a1  a )  b1 ,  m 3 (3)
6
Volumul exavației de formă poligonală se determină după formula:
H
V  ( Fн  Fв  4 Fср ),  m 3 (4)
3

4
unde Fн , Fв - - ariile suprafeţelor orizontale ale excavaţiei respectiv la cota inferioară
şi la nivelul terenului, Fср - aria suprafeţei orizontale excavaţiei la la jumătatea
înîlțimii.
În cazul când săpătura se săpării unei rampe de acces, volumul ei se determină
după formula:
H l (b    H l ) 3
2
VR  ,m
3i (5)
unde b - lăţimea rampei de acces (b=3,54m în cazul când se prevede circulaţia
unităţilor de transport într-o direcţie; b=78m în cazul circulaţiei în ambele direcţii);
i- panta tranşeei de acces (i =0,1…0,15).
5.4. La determinarea volumului de pământ necesar pentru umpluturi timpanului şi
determinarea ariei pentru depozitarea lui trebuie să se ţină cont de proprietatea
terenurilor de a-şi mări volumul în timpul săpării. Această proprietate se ia în
consideraţie prin coeficienţii de înfoiere iniţială şi remanentă (Ki, Kr), ale căror valori
depind de tipul de teren şi sunt prezentate în anexa 2, tabelul 2.6.

Schema calculului volumului umpluturii

1 – volumul infrastructurii, 2 – volumul umpluturii timpanului.
Volumul umpluturii timpanului se determină după formula:
V  Vinf . r  V p
Vu  , m3 (6)
Kr
unde Vinf.r - volumul infrastructurii la nivelul terenului, V p – volumul umpluturii sub
podeaua subsolului.
5.5. Suprafaţa de compactare a straturilor umpluturii S se determină pe baza relaţiei:
т

�V i
(7)
S i 1
, m2
h
unde Vi - volumul pămîntului în umplutură, m 3 ; h-înălţimea medie a stratului de
pămînt pînă la compactare, m ; n - numărul de straturi orizontale a umpluturii.
5.6. Masa pieselor de armare (plase, carcase) a construcţiilor din beton armat (talpa
fundaţiei, pereţii subsolului) se determină după desenele tehnice în funcţie de
diametrele armăturilor, utilizate la confecţionarea pieselor (anexa 2, tabelul 2.7.)
5.7. Suprafaţa cofrării este egală cu aria totală a suprafeţelor pereţilor interiori şi
exteriori ai infrastructurii. Pentru cofrare se utilizează panouri demontabile din din
metal şi elemente aucziliare: zăvoare, chingi, contrafişe(anexa 2, tabelul 2.8).
5.8. Rezultatele calculelor volumelor de lucru se prezintă în formă de borderou
(tabelul 5.1)

5
 Borderoul volumelor de lucru Tabelul 5.1
Nr.
Denumirea lucrărilor Unitatea de măsură Cantitatea
crt.
1 2 3 4

6. Organizarea şi tehnologia proceselor.

. Alegerea metodelor de executare a lucrărilor trebuie să se efectueze din con-
siderentele mecanizării complexe maximale a proceselor, organizării eficiente a
muncii şi asigurării securităţiil muncii la lurările de execuţie.
6.1. Pentru defrişarea stratului vegetal se recomandă de a utiliza buldozere.
Parametrii tehnici a buldozerelor sunt prezentate în [6].
6.2. Săparea gropii de fundaţie poate fi efectuată cu excavatoare cu o cupă, dotate
cu cupă dreaptă, cupă inversă sau draglină. Alegerea echipamentului de lucru al
excavatorului în funcţie de condiţiile de umplere a cupei sunt prezentate în tabelul
2.9, parametrii tehnici a unor excavatoare sunt indicate în 2.1 (anexa 2).
6.2.1. În funcţie de dimensiunile gropii de fundaţie, parametrii tehnici şi echipa-
mentul de lucru al excavatorului, săparea excavaţiei poate fi executată prin abataje
frontale (înguste, normale, lărgite) şi laterale (vezi [1,2]) . Înălţimea optimală a
abatajului trebuie să fie nu mai mare de înălţimea (adâncimea) de săpare a
excavatorului
6.3. În cuplu cu excavatorul lucrează autobasculante, care transportă pământul ex-
cavat în depozitul situat în afara şantierului. Capacitatea portantă a autobasculantei se
determină în funcţie de distanţa de transportare a pământului şi volumul cupei
excavatorului (tabelul 2.10, 2.11). Parametrii tehnici a unor autobasculante sunt
indicaţi în tabelul 2.2, 2.3 (anexa2).
Calculul necesităţii în autobasculante se efectuează în următoarea ordine:
6.3.1. Se determină volumul de pămînt în cupa excavatorului:
Vc  K 0
V  , m3 , (8)
Ki
unde Vc - volumul cupei excavatorului;
K0- coeficientul ce caracterizează gradul de încărcare a cupei (pentru exca-
vatorul cu cupă dreaptă Kî=11,25, cu cupă inversă Kî=0,81,0).
6.3.2. Se determină masa pământului din cupă:
Q=V .ρ, t (9)
unde ρ - densitatea pământului săpat (se determină din[ 1 ] tab.5.1.1.;
[ 2 ] tab.5.5; [ 6 ] tab.1.
6.3.3. Se determină numărul de cupe încărcate în bena autobasculantei:
n = Ca/Q, (10)
unde Ca- capacitatea portantă a autobasculantei.
6.3.4. Se determină volumul pământului încărcat în autobasculantă:
Va= V • n, m3, (11)
6.3.5. Se determină durata ciclului de lucru a autobasculantei

6
 60 L 60 L
Tc  T0   ta   tm , (12)
Vi Vd
unde T0 - timpul de încărcare a autobasculantei, min.
Va  N t  60
T0 
100 , (13)
unde Nt - norma de timp pentru săparea 100 rn3 de pământ cu descărcarea în
unităţi de transport şi se determină din [ 6 ]);
L- distanţa de transportare a pământului, km;
Vî- viteza medie de deplasare a autobasculantei încărcate, km/h
Vî  1525 km/h);
Vd- viteza medie de deplasare a autobasculantei de la depozit spre şantier, km/h
(Vd =25-30 km/h);
td- timpul descărcării autobasculantei, min (td=12 min);
tm- timpul de manevrare a autobasculantei, min (t m=24 min).
6.3.6. Se determină numărul necesar de autobasculante
Tc
nm  , buc (14)
Ti
6.4.Betonarea pereţilor infrastructurii poate fi efectuată după următoarele metode:
1 metodă - "macara - benă - construcţie";
II metodă - "pompă de beton - construcţie".
Schema l se utilizează în cazul volumelor mici de betonare – pînă la 100-150 m 3 sau
în lipsa pompei de beton.
Schema II se utilizează în cazul volumelor mari de betonare (mai mult 100150 m3 ).
Pomparea se efectuează cu pompe de beton staţionare sau autopompe.
6.4.1. Alegerea macaralei pentru betonarea pereţilor infrastructurii după schema
"macara - benă- construcţie".
Betonarea pereţilor după schema dată se efectuează cu automacarale, macarale
pe pneuri sau macarale pe şenile.
Exploatarea macaralelor la la şantiere se permite în conformitate cu „Regulile de
întocmire şi securitate a exploatarii macaralelor” sub supravegerea inginerului,
responsabil pentru securitatea executării lucrărilor cu macarale, în corespundere cu
proiectele executării lucrărilor şi fişele tehnologice. În cazul deplasării macaralei la
cota superioară a gropii de fundaţie, din considerentele securităţii de executare a
lucrărilor se limitează distanţa de la baza taluzului excavaşieii până la suportul
apropiat al macaralei . Această distanţă depinde de tipul terenului de fundare şi
adâncimea gropii de fundaţie (tabelul 2.12, anexa 2).
Selecţia macaralelor se face prin determinarea analitică sau grafică a caracteristicile
tehnice.
Determinarea caracteristicilor tehnice pentru macarale autopropulsate fără dusină.
Alegerea macaralei se efectuează după următorii parametri tehnici:
- capacitatea necesară de ridicare a macaralei - Q, t;
- înălţimea necesară de ridicare a cârligului - Hc, m;
- raza de acţiune a ui macaralei - Rs, m.
Aceşti parametri variază în funcţie de lungimea braţului Ls şi unghiul pe care-l
formează săgeata cu orizontala (figura 1).
7
 Fig. 1
6.4.2. Formulele de calcul a parametrilor Hc, Q, Rc, Ls.
1. Hc=ho + h1 +h2 + h3, m (15)
unde ho- altitudinea părţii superioare a cofrajului pereţilor faţă de
cota staţionării macaralei, m;
h1 - distanţa de siguranţă (înălţarea elementului ridicat deasupra orizontului de
montare , h1=0,51,0m;
h2 - înălţimea elementului ridicat, (tabelul 2.13);
h3 - înălţimea dispozitivului de agăţare, h3≈3,0 m;
2. Q=Qbet. + Qben. + Qd.r., t (16)
unde Qbet- masa amestecului de beton din benă (în cazul benei cu volumul de 1 m 3
Qbet. =2,42,5 t);
Qben. - masa benei, (tabelul 2.13);
Qd.r. - masa dispozitivului de ridicare, Qd.r.=0,080,12 t.
6.4.3Raza de acţiune a macaralei se determină, luînd în evidenţă valoarea
maximă a expresiilor C+µH sau F :
Rs=e + b+max{F C+ µH} (17)
unde e- distanţa dintre articulaţia săgeţii şi axa de rotaţie a platformei macaralei, e ~
1,2 1.5m;
F - distanţa minimă admisibilă de la baza taluzului excavaţiei până la suportul
macaralei (tabelul 2.12);
b- distanţa pe orizontală de la centru de greutate al greutăţii ridicate pînă la baza
taluzului excavaţiei;
C- distanţa minimă admisibilă de la suportul macaralei pînă la muchia de sus a
excavaţiei (1...1,5m).
6.4.4 Lungimea braţului se determină din expresia
Rs  e
4. Ls  (18)
cos a

8
 H c  h4  hs
a  arctg (19)
Rc  e
unde h4- înălţimea palanului macaralei, h4=2,0 m;
hs- altitudinea bazei săgeţii faţă de cota de staţionare a macaralei,hs=1,5 m.
Tipul macaralei se alege din tabelul 2.15 sau din îndrumare de specialitate "Macarale
pentru construcţii" [ 13] în aşa mod ca valorile efective ale parametrilor macaralei
date să fie mai mari decât valorile acestor parametri calculate după exprsiile 15-18,
adică este necesar ca să se satisfacă condiţiile:
Lef > Ls; Qef ≥ Q; Hc.ef ≥ Hc; Rs.ef ≥ Re, (20)

2.4.6. Executarea umpluturii timpanului se efectuează cu buldozerul, care

împinge din cavalier pământul destinat umpluturii. Se recomandă de utilizat acest
scop buldozerul cu care s-a executat defrişarea stratului vegetal [ 1,2 ]. La aşezarea în
umplutură pământul trebuie să aibă umiditatea optimă (tabelul 2.14).
2.5. Conţinutul, metodologia elaborării şi modul de elaborare a fişei tehnologice
sunt expuse în compartimentul 3 al ghidului de proiectare.

7. Elaborarea fişei tehnologice.

7.1. Fişele tehnologice se elaborează în conformitate cu cerinţele expuse în
indicaţii metodice pentru elaborarea fişelor tehnologice tip [ 4,12], care determină
schemele raţionale de mecanizare a proceselor şi lucrărilor de construcţie-montaj,
modul de amplasare a maşinilor, mecanizmelor şi materialelor pe şantier, stabilirea
necesarului de mijloace mecanice şi materiale de construcţie, cotele tehnologice de
lucru, caracteristicele utilagelor ca tip constructiv, capacitate, echipament de lucru,
putetrea instalată, greutate, productivitate Fişele tehnologice alcătuiesc o parte

9
componentă a proiectului executării lucrărilor (PEL) și a proiectelor de organizare a
șantierului (POS).
7.2. Fişa tehnologică trebuie să conţină următoarele compartimente:
1. Domeniul de utilizare;
2. Organizarea şi tehnologia executării lucrărilor;
3. Exigenţe de calitate şi recepţia lucrărilor;
4. Manopera lucrărilor , consumul de utilaj, salariul;
5. Graficul de execuţie a lucrărilor privind produsul finit;
6. Resurse tehnico-materiale;
7. Tehnica securităţii;
8. Indicii tehnico-economici.
7.3 În compartimentul „Domeniul de utilizare" sunt prezentate: condiţiile de
executare a lucrărilor: inclusiv climaterice, hidrogeologice, particularităţile
terenului, caracteristicile indicatorului volumului finit de producţie,
dimensiunile şi masa elementelor constructive, denumirea materialelor de
construcţie, referinţe la desene şi proiecte tip.
7.4In compartimentul „Organizarea şi tehnologia de execuţie a lucrărilor"
sunt prezentate:
- exigenţele (cerinţele) privind terminarea lucrărilor pregătitoare;
- recomandări privind complectul de maşini şi mecanisme şi variantele
de mecanizare complexa cu indicarea caracteristicelor tehnice, tipurilor,
mărcilor (denumirea) cantitatea lor;
- materialele grafice a fişei tehnologice tip, conţinutul schemei de
edificare a elementelor constructive sau a părţii constructive;
- schemele mecanizaţiei complexe cu plasarea şi indicarea locurilor de
staţionare a maşinilor, mecanismelor şi utilajului;
- scheme tehnologice privind execuţia fiecărui element separat a părţii
constructive;
- schemele de depozitare a materialelor şi construcţiilor, precum şi
schemele de agăţare şi de verificare temporară a elementului;
- grafice care reprezintă succesiunea tehnologică de execuţie a lucrărilor;
- recomandări privind execuţia lucrărilor, cu caracter general pentru toate
variantele, precum şi particulare care se referă la fiecare variant, prevăzut de
fişă şi de componenţa formaţiilor (echipelor).
Componenţa complectelor de maşini determinate conform indicilor privind
parametrii constructivi şi tehnologici coordonate cu productivitatea de calcul
a maşinilor. La selectarea (alegerea) complectelor de maşini se utilizează
scheme-tip de mecanizare complexă. Variantele de maşini şi utilaje se
prezintă sub formă de tabel. Schemele tehnologice trebuie elaborate în baza
desenelor de lucru luînd în consideraţie prevederile instrucţiunilor tehnologice
avansate privind edificarea părţilor constructive ale clădirilor şi edificiilor,
schemele de mecanizare complexă şi cerinţele fişelor proceselor de lucru,etc.
7.5. În compartimentul "Domeniul de utilizare" se indică componenţa procesului
(simplu sau complex) şi condiţiile de executare a lucrărilor: climaterice,
hidrogeologice, organizatorice ş.a.
10
 7.6. Compartimentul "Organizarea şi tehnologia procesului" conţine: - cerinţe
privind finalizarea lucrărilor pregătitoare etc.
- recomandări privind mecanizarea complexă a lucrărilor de construcţie - montaj cu
indicarea parametrilor tehnici şi tehnologici ai maşinilor de construcţie şi
mecanismelor utilizate la executarea lucrărilor;
- materiale grafice: scheme tehnologice de executare a lucrărilor pentru fiecare proces
component în parte cu indicarea locurilor de amplasare şi traiectoriilor de deplasare a
maşinilor şi mecanismelor; schemele depozitării materialelor, elementelor
prefabricate şi semifabricatelor; schemele agăţării sarcinilor în dispozitivele de
ridicare; schemele fixării provizorii şi definitive a elementelor, ş.a.
Alegerea soluţiei optime de mecanizare a lucrărilor se recomandă de a fi efectuată
în baza comparării mai multor variante, criterii de alegere fiind: costul, manopera şi
durata executării lucrărilor.
Schemele tehnologice se elaborează în baza desenelor tehnice (proiectului de
lucru), utilizând soluţii organizatorice şi tehnologice ele execuţie performante.
7.8. Compartimentul „Exigenele privind calitatea şi recepţia lucrărilor" conţine:
schemele de control şi indicaţii privind realizarea controlului şi evaluarea calităţii
lucrărilor conform cerinţelor documentelor normative în vigoare NCM, CHИП,
GOST, SM, normelor departamentale, instrucţiunilor întreprindelor producătoare,
desenelor de lucru, etc.
Borderoul proceselor şi operaţiilor de lucru supuse controlului, mijloacele şi
metodele de control a operaţiilor şi proceselor de lucru se prezintă sub forma de tabel,
forma 7.1, prezentatг mai jos.
Tabelul 7. 1
Denumirea Obiectul Dispozitivul şi Periodicitatea Responsabil Criteriile
proceselor controlului metoda de controlului de control tehnice de
supuse control evaluare a
controlului calitгюii
1 2 3 4 5 6
7.9. Manopera, consumul de utilaj şi salariul se calculează pentru varianta de
baza prevăzută în fisa tehnologică. Volumul lucrărilor se determină (calculează)
conform indicatorului volumului finit de produs. In prima coloana a
calculaţiei consumului de manoperă şi de utilaj a lucrărilor prezentat sub tabelul 7.2
sunt indicate date conform nomenclatorului lucrărilor de construcţie–montaj.
Manopera, consumul de utilaj şi salariul se tarifează în calculaţie conform normelor
unice tarifare sau normelor departamentale.
Tabelul 7.2
Denumirea proceselor Unităţi Volum de Argumentare Norma de timp
de lucru (Normele în muncitori utilaj
măsură vigoare) om/h maş/h
1 2 3 4 5 6

Tarif unitar, lei Consumul Salariu, lei

11
 muncito maşinis- manoper utilaj muncito- maşinis Timpul de Formaţia de
rilor tului ă rilor -tului aflare a muncjtori
om/h maş/ h maşinei la (componenţa
şantier echpei)
defacto
maş/sc
8 9 10 11 12 13 14 15

7.10. Graficul de execuţie a lucrărilor se elaborează conform indicatorului volumului

finit de producţie adoptat folosindu-se datele din calculaţia consumului de manoperă
și utilaj. Durata proceselor comasate se determină prin raportul dintre manopera
totală (om/h) faţa de componenţa formaţiei de lucru (om). Durata proceselor se
calculează în ore. Graficul executării lucrărilor se elaborează pentru durata zilei de
lucru de 8. Sunt calculaţi indicii tehnico-economici. Graficul executării lucrărilor se
elaborează în baza calculaţiei consumului manoperei şi utilaj şi constă din două părţi:
partea tabelară (tabelul 7.3) şi partea grafică (tabelul 7.4).
Graficul execuţiei lucrărilor (partea tabelară)
Tabelul 7.3
Denumirea Unita- Volumul Consumul Componenţa Durata
Nr. procesului tea de de lucru echipei, procesului,
manoperă utilaj
crt măsură oameni ore
om-h maş-
h
1 2 3 4 5 6 7 8

Graficul execuţiei lucrărilor (partea grafică)

Tabelul 7.4
Schimburi
1 2 3 4
Ore
1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3

7.11. In compartimentul „Resursele tehnico-materiale" sunt prezentate date

privind necesitatea în instrumente, (scule) inventar și dispozitive, precum şi
informaţii despre materiale, semifabricate şi construcţii pentru îndeplinirea volumelor
de lucru, prevăzute în calculație (pct.7.9). Necesitatea în instrumente, inventar şi
dispozitive se determină în baza studiilor proceselor şi operaţiilor de lucru în
rezultatul îndeplinirii (realizării) cărora se obţine construcţia finită. În borderou se
includ complectul de instrumente, inventar şi dispozitive, indicîndu-se caracteristicile
tehnice, marca, referinţe la documente normative, desenul sau cifrul desenului (pentru
cele fabricate în serie şi dispozitive individuale) precum şi numărul (cantitatea) de
unităţi în complect pentru fiecare variant de execuţie a procesului din fişa
tehnologică. Borderoul se întocmeşte conform tabelei 7.5.
Tabela 7.5

12
 Denumirea,
destinaţia Marca caracteristicile tehnice Cantitatea
Nota
GOST, desenul sau cifrul

Cantitatea şi nomenclatorul materialelor, semifabricatelor şi construcţiilor se

determină conform documentaţiei de lucru (desene, devize) folosind borderoul
necesităţii în materiale. Consumul de materiale necesare pentru a obţine indicatorul
construcţiei finite de produs se determinг pe baza „Normelor generale de consum a
materialelor în construcţii" sau „Normele în vigoare de producere pentru calculul
consumului de materiale de construcţie".
Borderoul necesităţii în materiale se întocmeşte conform tabelului 7.6.
Borderoul necesităţii în materiale, semifabricate şi construcţii
Tabelului 7.6.
Date iniţiale
Denumirea mate- Unitatea de
Volumul de
rialului, semifabri- măsură Consumul de materiale
lucru în Necesarul
catului(marca, conform conform normei de
unităţi nor- în materiale
STAS) normelor(d consum
mative
esenului)
1 2 3 4 5

8.In compartimentul „Tehnica securităţii" sunt prezentate referinţe la

Legea Securităţii şi sănătăţii în muncă. Nr. 186 din 10.07.2008., SNiP III-
4-80 Tehnica securitгţii în construcţii, Reguli de securitate la exploatare
macaralelor şi dispozitivelor de ridicare, Reguli de securitate
antiincendiară la executarea lucrărilor de construcţie - montaj, GOST ăi a
altor instrucţii speciale în funcţie de genurile de lucrări, materiale folosite,
maşini єi instrumenteutilizate,etc.,studiiapofundateprivind protecţia şi
securitatea muncii, măsuri şi reguli concrete referitor la procesele
de lucru luate în consideraţie în fişă tehnologică.
În conformitate cu legea Securităţii şi sănătăţii în muncă înainte de
deschiderea şantierului se stabileşte un plan de măsuri privind asigurarea securităţii şi
sănătăţii lucrărilor la locurile de muncă.
Planul de securitate şi sănătate în muncă este un document scris care cuprinde
ansamblul de măsuri ce trebuie realizate în vederea prevenirii factorilor de risc care
pot apărea în timpul executării lucrărilor de construcţii-montaj sau a altor activităţi pe
şantier. Acest plan se elaborează în faza de elaborare a proiectului şi trebuie respectat
pe toată durata efectuării lucrărilor.
Planul de securitate şi sănătate în muncă face parte din proiectul lucrării, este
adaptat conţinutului acestuia şi reflectă următoarele:
a) se precizează cerinţele de securitate şi sănătate în muncă care vor fi
aplicate pe şantier;
b) se concretizează riscurile care pot apărea;
c) se indică măsurile necesare de prevenire pentru a exclude sau reduce
influenţa factorilor de risc;
d) se elaboreauă măsuri specifice de securitate pentru lucrările speciale.
13
 Planul de securitate şi sănătate în muncă conţine următoarele poziţii:
a) măsuri generale de organizare a şantierului ;
b) identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
c) măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă
riscuri;
d) mijloacele de protecţie colectivă şi individuală;
e) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor social-
sanitare, modalităţile de depozitare a materialelor şi articolelor, amplasarea
echipamentelor de muncă prevăzute pentru realizarea lucrărilor;
f) măsuri generale privind menţinerea şantierului în ordine şi în stare de
curăţenie exemplară;
g) indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor
şi măsurile de organizare luate în acest sens;
Măsurile de coordonare în materie de securtitate şi sănătate în muncă şi
obligaţiile ce decurg din acestea trebuie să se refere, în special, la următoarele:
- căile sau zonele de deplasare ori de circulaţie orizontale şi verticale;
- condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce
priveşte interferenţa instalaţiilor de ridicat aflate pe şantier sau în vecinătatea
acestuia;
- limitarea manipulării manuale a sarcinilor;
- delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în
mod deosebit dacă se depozitează materiale sau substanţe periculoase;

- condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;

- condiţiile de utilizare a instalaţiei electrice generale, precum şi a mijloacelor

de protecţie colectivă;

- măsurile care privesc interacţiunile de pe şantier.

Planul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie completat şi adaptat în

funcţie de evoluţia şantierului şi de durata efectivă a lucrării sau a fazelor de lucru.
Acesta trebuie să se afle în permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la
cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de
securitate şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi
specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Planul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie păstrat de către

manajerul de proiect timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.

Angajatorii sunt obligaţi să asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor sub

toate aspectele ce ţin de activitatea desfăşurată.

În cadrul responsabilităţilor ce le revin, angajatorii sunt obligaţi să ia toate

măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, inclusiv pentru

14
prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea informării şi instruirii, precum şi pentru
asigurarea organizării şi a mijloacelor necesare.

La baza măsurilor aplicate de angajatori trebuie să se afle următoarele

principii generale de prevenire:
- evitarea riscurilor profesionale;
- evaluarea riscurilor profesionale ce nu pot fi evitate;
- combaterea riscurilor profesionale în cadrul surselor de provocare;
- adaptarea muncii în funcţie de persoană, în special în ceea ce priveşte
proiectarea locurilor de muncă, alegerea echipamentelor de lucru, în vederea atenuării
muncii monotone şi a muncii normate şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii;
- adaptarea la progresul tehnico-ştiinţific;
- înlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai puţin
periculoase;
- dezvoltarea unei politici de prevenire ample şi coerente, care să includă
tehnologia, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa
factorilor legaţi de mediul de lucru;
- acordarea priorităţii măsurilor şi mijloacelor de protecţie colectivă faţă de
măsurile şi mijloacele de protecţie individuală;
- asigurarea angajaţilor cu instrucţiuni corespunzătoare privind securitatea şi
sănătatea în muncă.
Măsurile privind securitatea, igiena şi sănătatea în muncă nu vor comporta, în
nici o situaţie, obligaţii financiare din partea lucrătorilor.
Fiecare lucrător îşi va desfăşura activitatea în conformitate cu pregătirea
profesională şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile se securitate şi şănătate în
muncă primite din partea angajatorului, astfel încât să nu exspună la pericol de
accidentare sau de îmbolnăvire profesională nici propria persoană şi nici alte
persoane care ar putea fi afectate de acţiunile sau de omisiunile lui în timpul lucrului.

9. „Indicii tehnico-economici" ai fişei se

calculează în conformitate cu calculaţia manoperei şi graficului executгăii lucrărilor.
In componenţa indicilor tehnico-economici se includ: manopera normativă a
lucrărilor
(om/h) conform tabelului din calculaţie, durata lucrărilor conform graficului; norma
de producere a unui angajat în
schimb, determinată prin raportul valorii numerice a volumului finit al lucrării
prevăzut în fişa tehnologică faţă de manopera normativă a angajaţilor îmulţit la
durata schimbului; cheltuieli de timp a mecanismelor.

10.Elaborarea referatului la lucrările practice.

Referatul constă din în elaborarea părții explicative şi partea grafică. Partea
explicativă se întocmeşte pe coli de formatul A4 şi are următoarea componenţă:
1. Foaie de titlu.
2. Cuprins.
3. Fişa tehnologică a procesului complex
15
 4. Anexă, în care se includ calculele volumelor de lucru, argumentările şi
alegerea metodelor optime de executare a lucrărilor, calculele parametrilor tehnici ai
macaralelor utilizate la betonarea construcţiilor monolite şi montarea planşeelor cu
goluri ş.a.
5. Bibliografie.
Partea grafică se prezintă pe coli de formatul A4 şi are următorul conţinut:
1. Datele inițiale.
3. Materiale grafice, referitoare la compartimentul II al fişei tehnologice
"Organizarea şi tehnologia procesului";
- schema tehnologică de săpare a gropii de fundaţie;
- proiectul cofragelor pentru fundaţii şi schema de reperare a cofrăgelor pentru
fundaţii;
-scheme de cofrare a elementelor infrastructurii;
-schema de betonăre a infrastructurii (talpa fundaţiei, pereţi, planşeului);
-scheme de executare a umpluturilor;
- alte materiale ce complecteză şi concretizează fişa tehnologcă sau condiţiile
speciale de executare a lucrărilor, tehnologii moderne.
4. Graficul executării lucrărilor.
5. Indicii tehnico-economici.
Schemele tehnologice se vor în formă de schițe.

BIBLIOGRAFIE
1.Ion Ciupac., ”Beton armat și beton precomprimat”, Editura ”Tehnica-UTM”,
Chișinău, 2013
1.A.Trelea, A.Isac „Tehnologia construcţiilor”, Editura Dacia, 1997.
2.I.Bărdescu , Tehnologia şi mecanizarea lucrărilor de construcţii civile şi
industriale, Bucureşti, 1985
3.NCM F.02.03-2005 „Executarea. Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor din
beton şi beton armat monolit”, Chişinău , 2005
4. Indicaţii metodice pentru elaborarea fişelor tehnologice, Chişinău, 2009
5. Бетоны. Матералы, технологии, оборудование. Издательство «Феникс»
2006
6. ЕНиР E2-1 "Lucrări de terasament", Moscova. 1988.
7. ЕНиР E4-1"Lucrări de montare a elementelor prefabricate şi de realizare a
elementelor monolite din beton armat", Moscova 1987.
8. ЕНиР E11 "Lucrări de hidroizolare", Moscova, 1987.
9. СНиП III-4080 "Tehnica securităţii în construcţii", Moscova, 1983.
10.Каталог технологических (нормокомплектов) для производства
опалубочных и арматурных работ, Москва, 1987.
11.Розенбойм Л.С. Малая механизация бетонных работ, Москва, 1984.
12. Методическиие указания по разработке типовых технологических карт в
строительстве, ЦНИИОМТП, Москва, 1987
13. Станевский В.П. и др. Строительные краны. Киев, 1984
16
 14. Хамзин С.К. Технология строительного производства. Курсовое и
дипломное проектирование. Москва, 1989
15. Кузнецов Ю.П. Проектирование железобетонных работ. Киев-Донецк,
1986.
16. Каталог – справочных ручного инструмента для строительства. Москва,
1989.
17. Oleg Cucu Tehnologia proceselor de construcţie, îndrumar de lucrări
practice. Chişinău, 1999.
18. Legea Securităţii şi sănătăţii în muncă. Nr. 186 din 10.07.2008.

ANEXA 1
Date iniţiale pentru lucrările practice, dimensiunile în mm.
Ordinea cifrei „n” în numărului carnetului de note
n a 4-a a 5-a a 6-a
Denum.păm. H hf hs bf bs A a L l
Arg.nisip.
1 3800 600 3800 2100 400 24000 6000 63000 7000
Суглинок
Nisip argilos
2 4000 500 4000 2800 500 21000 7000 69300 6300
Супесь
Argilă
3 4200 700 3900 2800 400 22500 7500 72000 8000
Глина
Păm.loesoid
4 4400 800 4200 2800 500 24000 8000 66400 8300
Лëсс
Arg.nisip.
5 4600 400 5000 1800 400 20000 4000 70000 7000
Суглинок
Nisip
6 4800 300 5200 1800 500 20000 5000 80300 7300
Песок
Nisip argilos
7 5000 600 5200 2800 400 22500 7500 75000 7500
Супесь
Păm.loesoid
8 5200 500 5800 2100 500 20000 5000 63000 7000
Лëсс
Argilă
9 5400 600 6000 2800 400 21000 7000 64000 8000
Глина
17
 Arg.nisip.
0 5600 400 6200 2500 500 20000 5000 66600 7400
Суглинок

ANEXA 2
Tabelul 2.1. Parametrii tehnici ale exavatoarelor echipate cu cupă inversă cu acţionare
hidraulică

Voluvul cupei şi Raza de descărcare RB, м

Tipul exavatorului RPmax , мH max r min pentru H Bmax
lăţimea ст Pentru înălţimea de
q, м 3 descărcare
H Bmax
ВК , м Зм

EО-2621А 0,25 5 3 3.9 - 2.7 2,6

0,75
EО-3322, EО- 0,4; 0.5; 0.65 8,2; 7,5; 5; 4,2; 6,8;6,2 7,9; 8,1; 8,3 7,5; 7,7; 5,2; 4,8;
3322А 0,9;0,94;0,98 7,8 4,3 6,4
E-5015 0,5 7,3 4,5 6,8 7,7 6 4,8
0,83
EО-4121 0,65 9 5,8 7,2 8,9 5,4 6
0,95
EО-4321 0,4; 0,65 10,2; 9 6,7; 5 8,8; 8,2; 7,5 7,3; 6,7 6,18; 5,6
0,93
1,25 11,4 8,3 10.0 9,5 8,1 8,1
EО-5122
1,5

Tabelul 2.2. Capacitatea optimală de ridicare a autobasculantelor, t

Distanţa de Volumul cupei exavatorului, м3
transport a
pămîntultui,km 0,4 0,65 1 1,25 1,6 2,5 4,6
0,5 4,5 4,5 7 7 10 - -
18
 1 7 7 10 10 10 12 27
1,5 7 7 10 10 12 18 27
2 7 10 10 12 18 18 27
3 7 10 12 12 18 27 40
4 10 10 12 18 18 27 40
5 10 10 12 18 18 27 40

Tabelul 2.3. Parametrii tehnici ale autobasculantelor

55102КамАЗ-

КамАЗ-5511

МоАЗ-7505
КрАЗ-256Б

КрАЗ-6510
МАЗ-5549

МАЗ-5551
ЗИЛ-4502
ГАЗ-3507
Parametrul

Capacitatea de ridicare 4 5,8 7 8 8,5 10 11 13,5 23

РТР, т benei VТР, М3
Volumul 5 3,8 4,6 5,1 5,5 6,6 6,5 8 11,5
Înălşimea cupei de la
2,85 2,48 2,34 2,58 2,72 2,51 2,64 2,5 3,12
nivelul solului, м
Raza virajului, м 8,5 7,6 9,3 9 9 7 11,2 11,2 10,2
lungimea 6,17 7,34 7,3 5,78 6 7,14 8,19 8,29 7,52
Dimensiuni lăţimea 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,65 2,47 3,24
de gabarit
înălţimea
3,09 2,78 2,59 2,78 2,97 2,7 2,76 2,73 3,4

Tabelul 2.4. Parametrii tehnici ale exavatoarelor echipate cu graifăr cu acţionare hidraulică
Tipul exavatorului
Unitatea de
măsură

Parametrul
E-302 E-504 E-651 E-801

Volumul cupei м3 0,35 0,5 0,65 0,75

Raza de încărcare şi
м 8,3 7,4 8,8 9,6
descărcare

Adîncimea de săpare м 5,8 6,6 5,6 11,9

Înălţimea max de м 7,8 6,4 5,8 7,8
descărcare

Tabelul 2.5.Valorile maxime ale unghiului de înclinare β a taluzului natural şi a raportului 1: µ

(µ = ctg β - coeficientul taluzului )

Adâncimea săpăturii, m

Natura terenului Până la 1,5 m De la 1,5 până la 3m De la 3,0 până la 5 m

α 1: µ α 1: µ α 1: µ
De rambleu 56 1 : 0,67 45 1:1 38 1 : 1,25
Nisip umed cu pietriş 63 1 : 0,51 45 1:1 45 1:1
Nisip argilos 76 1 : 0,25 56 1 : 0,67 50 1 : 0,84
Argilă nisipoasă 90 1:0 63 1 : 0,51 53 1 : 0,75
Argilă 90 1:0 76 1 : 0,25 63 1 : 0,51
Loess uscat 90 1:0 63 1 : 0,51 63 1 : 0,51

Tabelul 2.6 Valorile coeficienţilor înfoierii pământurilor, Ki; Kr

Nr. Crt. Denumirea terenului Ki Kr
19
1 Nisip 1,10-1,15 1,02-1,05
2 Nisip argilos 1,12-1,17 1,03-1,05
3 Pământ vegetal 1,20-1,25 1,03-1,04
4 Argilă grasă moale 1,24-1,30 1,04-1,07
5 Loess uscat 1,24-1,30 1,04-1,07
6 Argilă nisipoasă cu pietriş 1,26-1,32 1,06-1,09

Tabelul 2.7 Sortimentul barelor de oţel-beton

Diametru 1 barei, mm Masa 1 m, kg Diametrul barei, mm Masa 1m, kg

5,5
0,185 20 2,47
6
0,222 22 2,98
8
0,395 25 3,85
10
0,616 28 4,83
12
0,888 32 6,31
14
1,210 36 7,99
16
1,580 40 9,87
18
2,000 45 12,48

Tabelul 2.8 Cofraje metalice din panouri mici de inventar „Modostr”

Denumirea Marca Dimensiunile, mm Masa
elementului de cofrare lungimea lăţimea kg

Panou metalic MDM - 2,4 x 1,2 2400 800 75

MDM - 2,4 x 0,6 2400 600 58
MDM - 2,4 x 0,9 2400 500 52
MDM - 1,8 x 0,6 1800 600 46
MDM - 1,8 x 0,3 1800 800 58
MDM - 1,5 x 0,6 1500 600 39
MDM - 1,5 x 0,3 1500 800 44
MDM - 1,2 x 0,6 1200 600 31
MDM - 1,2 x 0,3 1200 800 40
MDM - 0,9 x 0,3 900 300 16

Panou de colţ MDMC - 0,6 x 0,3 x 0,3 600 300x300 19,6

MDMC - 0,9 x 0,3 x 0,3 900 300 x 300 28,3
MDMC - 0,6 x 0,15 600 150 6,01

Chingă CH - 1,2 1200 105 17,0

CH - 1,5 1500 105 21,0
CH - 1,8 1800 105 27,5
CH - 2,4 2400 105 34,2
CH - 3,0 3000 105 42,1
CH - 3,6 3600 105 51,1

Contrafişă CF 1200 1200 35,02

20
Tabelul 2.9Adâncimea minimă a excavaţiei ce asigură umplerea cupei excavatorului, m
Echipamen- Categoria de Capacitatea cupei, m3
tul de lucru al prelucrare a
excavatorului terenului 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0
Cupă dreaptă I, II, 1,5 1,5 2,5 4,5 3,0 3,0 2,5 2,5
III 2,5 2,5 5,5 4,5 4,5 4,0 4,0
IV 3,0 3,5 6,0 6,0 6,0 6,0
1,8 2,0
Cupă inversă I, II 1,2 1,5 2,2 - - -
III 1,8 2,0 3,0 - - -

Tabelul 2.10Recomandări privind alegerea capacităţii portante a autobasculantelor

Distanţa de Capacitatea portantă (t) în funcţie de volumul cupei (m3)
tran-
sportare, 0,4 0,65 1,0 1,25 1,6 2,5 4,6
km
0,5 4,5 4,5 7 7 10 - -
1,0 7 7 10 10 10 - 27
1,5 7 7 10 10 12 18 27
2,0 7 10 10 12 18 18 27
3,0 7 10 12 12 18 27 40
4,0 10 10 12 18 18 27 40
5,0 10 10 12 18 18 27 40

Tabelul 2.11Parametrii tehnici ai autobasculantelor

Marca Capacitatea Volumul Înălţimea m Lăţimea, m Viteza maximă
portantă, t benei , m3 de deplasare cu
încărcătura
(km/h)
GAZ-93 A 2,25 1,65 1,80 2,10 70
ZIL-585 3,5 2,44 1,89 2,29 65
ZIL-555 4,5 3,0 1,89 2,29 80
MAZ-205 6,0 3,6 1,99 2,64 55
MAZ-503 7,06 4 1,99 2,64 70
KRAZ-222 10 8 2,33 2,70 45
MAZ- 525 25 14,3 2,50 2,80 30

Tabelul 2.12Distanţa minimă dintre suportul macaralei şi muchia de jos excavaţiei, m

Adâncimea Denumirea pământului
gropii de Nisip Nisip Argilă nisipoasă Loess uscat Argilă
fundaţie, m argilos
1 1,5 1,25 1,0 1,0 1,0
2 3,0 2,4 2,0 2,0 1,5
3 4,0 3,6 3,25 2,5 1,75
4 5,0 4,4 4,0 3,0 2,0
5 6,0 5,3 4,75 3,5 2,25
21
Tabelul 2.13Parametrii tehnici ai benelor, utilizate la betonarea construcţiilor monolite
Denumirea Marca benei
parametrilor
BPV-0,5 BP-0,5 BPV-1 BP-1 BNP-1,6 BPV-2

Volumul benei, mj 0,5 0,5 1,0 1,0 1,6 2,0

Dimensiunile, m 3,045 3,045 3,384 3,384 3,367 3,874
Lungimea 0,958 0,958 1,41 1,41 1,524 2,743
Lăţimea 1,065 1,065 1,01 1,01 1,004 1,025
Înălţimea 325 305 495 475 635 900
Masa , kg

Parametrii tehnici ai automacaralelor, macaralelor pe pneuri şi

Tabelul 2.14 Valorile optime ale caracteristicilor pământurilor destinate umpluturilor.

Limitele de variaţie
Denumirea pământului Densitatea după compactare,
Umiditatea optimă, %
g/cm3
Nisip 8-12 1,75-1,95
Nisip argilos 9-15 1,65-1,85
Argilă nisipoasă 12-18 1,65-1,85
Argilă nisipoasă grea 15-22 1,60-1,80
Argilă 18-25 1,55-1,75

Tabelul 2. 15 caracteristicile macaralelor

Capacitatea de Raza de acţiune a
Înălţimea de ridicare
Marca macaralei ridicare cârligului (Rc.ef), m
la cârlig (Hc.ef), m
(Qef), t (max-min)
1 2 3 4
Automacarale
MKA-10M 0,45-10 16-4 10,0
SMK-10 0,8-10 16-4 10,5
KS-35614 0,4-10 20-4 10,0
KS-3571 0,3-10 18,7-4 8,0
MKA - 16 0,15-16 22-4,1 10,5
KS-4571 0,3 - 16 24-3,8 10,6
Macarale pe pneuri

22
KS -43614 3,4-16 10-3,4 10,0
KS -4362 3,4-16 10-3,8 12,1
KS-5363 3,5-40 13,8-4,5 14,0
MKT-40 4,5-40 15-4,5 15,5
KS - 8362 9- 100 18-5,2 18,0
Macarale pe şenile
MKG-25BR 6-25 13-4 13,5
RDK-250-1 4,7-25 12,4-4 12,0
DEK-251 4,3 - 25 14-4,75 13,5
DEK - 50 14,8-50 14-6,0 13,3

Tabelul 2.16 Parametrii tehnici al riglei vibrante modulare SVE

3-faze, 380 В, 50 или 60 Hţ, 1,5

Parametrii electromotorului
kWt

Motor pe benzină «Honda»

Puterea motorului, c.p. 5
Forţa centrifugă, N 500

Frecvenţa, Hţ 50

Viteza de deplasare a riglei, m/min 1-1,5

Înălţimea riglei,mm 520

Lăţimea riglei, mm 355

Înălţimea tronsonului lateral, mm 1000

Lungimea tronsonului lateral, m 0,06

23
 Greutatea kg , tronsonului , 18
34
cu lungimea 1,0 м 47
2,0 м 51
3,0 м 17
Angrenajului

Tabelul 2.17.Parametrii tehnici ale maiurilor vibratoare

Parametul MTR35 MT50V MT63W MT70V MT72FW МТ76D

Dimensiunile, 545х350 670х340х 760x410х 750х420х

720x410х 1040 720x410x1000
mm х 1060 975 990 1040

Dimensiunile
270x150 330x265 340x285 340x285 340x285 285x335
plăcii, mm

Frecvenţa,
720-750 615-685 650-690 630-670 640-680 65О-700
lovituri/min

Greutattea,
38 54 69 74 72 80
kg

Tipul motorului Benzină cu 2-tacte Diesel

Puterea
1,62 2,4 2,9 3,2 2,6 3,1
motorului,kWt

24
 Viteza
rotaţiilor, 4500 5500 3600 5000 3600 3300
rot/min

Anexa 3
Единные нормы и расценки на строительные, монтажные, ремонтно-строительные
работы.Сборник Е2-1. Механизированные и ручные земляные работы

§ Е2-1-8 Разработка грунта при устройстве выемок и насыпей одноковшовыми экскаваторами,

оборудованными прямой лопатой.
Указания по применению норм см. в § Е2-1-7
Состав работы
1. установка экскаватора в забое.
2. разработка грунта с очисткой ковша
3. передвижка экскаватора в процессе работы
4. очистка мест погрузки грунта и подошвы забоя
5. отодвигание не габаритных глыб в сторону при разработке разрыхленных мерзлых или
скальных грунтов
Состав звена
профессия и вместимость профессия и разряд вместимость ковша
разряд рабочих ковша рабочих экскаватора, м3
3
экскаватора, м
св. 0,15 до 0,4

св. 0,4 до 0,65

св. 0,65

св. 0,15 до 0,4

св. 0,4 до 0,65

св. 0,65

25
машинист 6 – 1 помощник машиниста 5 – – 1
разр. разр.
5 1 –
4 – –
Нормы времени на 100 м3 грунта
Высота забоя, Способ разработки грунта
Вместимость ковша, м3

м, для групп с погрузкой в транспортные средства навымет

грунта группа грунта
I,II,V,VI

III,IIм

III,IIм
V,IIIм

V,IIIм
III,IV

II,Iм

II,Iм
IV

VI

IV

VI
I

I
0.25 3 4 3.5 4.5 6.3 --- --- --- 3.2 4.1 5.7 --- --- ---
0.8 3 5 1.1 1.4 1.7 2.2 2.7 3.5 0.87 1.1 1.3 1.8 2.2 2.6

§ Е2-1-9 Разработка грунта при устройстве выемок и насыпей гидравлическими одноковшовыми

экскаваторами, оборудованными обратной лопатой.
Указания по применению норм
Нормами настоящего параграфа предусмотрена разработка грунта универсальными
гидравлическими одноковшовыми экскаваторами, оборудованными унифицированной обратной
лопатой при устройство выемок, насыпей, резервов и кавальеров при строительстве
автомобильных и железных дорог, судоходных каналов, плотин, оградительных дамб и других
аналогичных по сложности сооружений.
Послойное разравнивание грунта, а также планировка откосов и верха насыпи при
необходимость нормируются отдельно.

Состав работы
1. установка экскаватора в забое
2. разработка грунта с очисткой ковша
3. передвижка экскаватора в процессе работы
4. очистка мест погрузки грунта и подошвы забоя
5. отодвигание не габаритных глыб в сторону при разработке разрыхленных мерзлых или
скальных грунтов

Состав звена
Профессия и разряд рабочих Вместимость ковша экскаватора, м3
26
 от 0,15 до 0,4 свыше 0,4 до1
Машинист 6 разряда --- 1
Машинист 5 разряда 1 ---

Нормы времени на 100 м3 грунта

Способ разработки грунта
Вместимость ковша, м3

с погрузкой в транспортные средства навымет

группа грунта
III,IIм

III,IIм
V,IIIм

V,IIIм
II,Iм

II,Iм
VI

VI
IV

IV
I

I
0,4 2,7 3,4 4,3 --- --- --- 2,1 2,7 3,5 --- --- ---

0,5 2,4 2,8 3,5 4,2 5,2 7,2 1,9 2,3 2,9 3,4 4,3 5,9
0,63-
1,6 2 2,7 3,3 4 5,5 1,4 1,8 2,4 2,9 3,6 4,9
0,65

§ Е2-1-15 Разработка грунта одноковшовыми экскаваторами, оборудованными грейферным

ковшом.
Состав работы
1. установка экскаватора в забое
2. разработка грунта с очисткой ковша
3. передвижка экскаватора в процессе работы
Состав звена
Профессия и разряд Вместимость ковша экскаватора, м3
рабочих от 0,25 до 0,4 св. 0,4 до 0,65 св. 0,65
Машинист 6 разряда --- 1 1

Машинист 5 разряда 1 --- ---

Помощник машиниста
--- --- 1
5 разр.
Нормы времени на 100 м3 грунта
Способ разработки грунта
Глубина забоя, м
Вместимость ковша, м3

с погрузкой в
навымет
транспортные средства
группа грунта
II

II
I

0,35 4,1 2,8 3,3 4,6

До 4
0,5 3,1 4,4 2,5 3,6
27
0,75 От 4 3,6 5 2,8 4
1 до 6 2,8 4 2,4 3,2

§ Е2-1-34 засыпка траншей и котлованов бульдозерами

Техническую характеристику бульдозеров см. в § Е2-1-22.
Состав работы
1. привидение агрегата в рабочее положение
2. перемещение грунта с засыпкой траншей и котлованов
3. возвращение порожняком
Состав рабочих
Для бульдозеров на тракторе Т-74 – машинист 5 разряда.
Для бульдозеров на тракторе Т-100 – машинист 6 разряда.
Нормы времени на 100 м3 грунта
Расстояние перемещения грунта
до 5 м добавлять на каждые следующие 5 м
Марка Марка
трактора бульдозера группа грунта
I II III I II III

Т-74 ДЗ-29 0,66 0,77 0,9 0,37 0,38 0,39

ДЗ-8 0,35 0,43 0,49 0,18 0,19 0,2

Д-259
Т-100 0,31 0,38 0,43 0,16 0,17 0,18
ДЗ-18
ДЗ-9 0,25 0,28 0,32 0,11 0,12 0,13

§ Е2-1-47 Разработка в ручную немерзлого грунта в котлованах и траншеях.

Указания по применению норм
Настоящий параграф содержит нормы как на послойную разработку грунта, так и на разработку
котлована или траншеи на всю глубину.
Пример Н. вр. на м3 немерзлого грунта II при разработке вручную траншеи на глубину до 2 м при
наличии крепления определена на основании норм с учетом соотношения послойных объемов
грунта: до 1 м – 50%, более 1 до 1,5 м – 25% и св. 1,5 до 2 м – 25%.
Нормы рассчитаны и предназначены для нормирования разработки котлованов и траншей с
вертикальными стенками в однородных грунтах.

а. Копание грунта при послойной разработке

Нормы времени на 1 м3 грунта
Глубина разрабатыва-емого слоя,м

Способ разрыхления грунта

вручную
группа грунта

Условия
работы

I II III IV IVp Vp

При до 1м 0,85 1,3 1,9 2,8 3,8 5,3

отсутствии 1-1,5 1 1,5 2,2 3 4 5,9
креплений 1,5-2 5,3 1,3 1,9 2,73,8 4,4 6,4
2-3 1,7 2,3 3,3 4,4 5,2 7,3

28
 3-4 2,2 2,9 4 5,3 6,1 8,3
до 1 м 1,1 1,6 2,4 3,5 4,8 6,6
При 1-1,5 1,3 1,8 2,8 3,8 5 7,4
наличии 1,5-2 1,7 2,3 3,4 4,8 5,5 8
креплений 2-3 2,1 2,9 4,1 5,5 6,5 9,1
3-4 2,8 3,6 5 6,6 7,6 10,5

а. Копание грунта на всю глубину разработки

Нормы времени на 1 м3 грунта
Глубина разрабатыва-емого слоя,м

Способ разрыхления грунта

вручную
группа грунта

Условия
работы

I II III IV IVp Vp

до 1м 0,85 1,3 1,9 2,8 3,8 5,3

При 1-1,5 0,9 1,3 2 2,9 3,9 5,5
отсутствии 1,5-2 1 1,5 2,1 3,1 4 5,7
креплений 2-3 1,3 1,8 2,6 3,5 4,4 6,2
3-4 1,5 2 2,9 4 4,8 6,8
до 1 м 1 1,6 2,4 3,5 4,8 6,6
При 1-1,5 1,1 1,7 2,5 3,6 4,9 6,9
наличии 1,5-2 1,3 1,8 2,8 3,9 5 7,2
креплений 2-3 1,6 2,2 3,2 4,4 5,5 7,8
3-4 1,9 2,5 3,7 5 6 8,5

§ Е2-1-47 трамбование грунта.

Техническая характеристика электротрамбовок
Марка механической трамбовки
Наименование
Единица измерения
показателя
МТ-72FW МТ-76D

Глубина уплотнения см 20 40
Размера трамбующего
мм 340*295 335*295
башмака

Указания по применению норм

Нормами настоящего параграфа предусматривается применение трамбовок MT-72FW и MT-
76D, а также ручных трамбовок. Трамбование грунта производят слоями, начиная с краев
трамбуемой площади с последующим приближением к ее середине. Каждым следующим ударом
трамбовки должна захватываться часть уже уплотненной площади.

29
 Состав работы
1. подготовка механической трамбовки к работе
2. трамбование грунта
3. обслуживание механической трамбовки

Состав звена
Тип трамбовки
Профессия и разряд рабочих
механическая
Землекоп 3 разряда 1
Землекоп 2 разряда ---

Нормы времени на 100 м3 грунта

Группа грунта
Трамбование
I, II III, IV
Механической
Квадратным 1.9 2.2
трамбовкой с башмаками

Единные нормы и расценки на строительные, монтажные, ремонтно-строительные

работы.Сборник Е4-1 Монтаж сборных и устройство монолитных железобетонных
конструкций. Здания и промышленные сооружения

Е4-1-37. Установка и разборка металлической опалубки

А. УСТАНОВКА И РАЗБОРКА ОПАЛУБКИ ЛЕНТОЧНЫХ ФУНДАМЕНТОВ

Указания по применению норм
Нормами предусмотрена установка и разборка инвентарной металлической опалубки из щитов
площадью до 1 м2, которые соединяются между собой двойными клиновыми замками или
пружинными кляммерами. Вдоль щитов устанавливаются схватки, закрепляемые в углах
клиновыми замками и болтовыми стяжками, пропущенными через готовые отверстия в щитах.
Под опалубку второй и последующих ступеней фундаментов укладываются опорные балки,
закрепляемые струбцинами. Лицевая поверхность щитов, соприкасающаяся с бетоном,
покрывается смазкой. Снятые щиты очищаются от остатков бетона.

30
 Состав работ
При устройстве опалубки
1. Разметка мест установки опалубки по разбивочным осям. 2. Укладка направляющих досок.
3. Установка щитов и схваток с закреплением. 4. Установка стяжек. 5. Укладка опорных балок. 6.
Установка подкосов или раскосов (при необходимости). 7. Выверка установленной опалубки.
При разборке опалубки
1. Снятие крепления опалубки. 2. Отделение щитов от бетонной поверхности. 3. Снятие
опорных балок. 4. Очистка щитов от бетона. 5. Смазка щитов. 6. Складирование щитов и
креплений.
Таблица 1
Состав звена
Профессия и разряд рабочих Установка опалубки Разборка опалубки
Слесарь строительный 4 разр. 1 -
Тоже, 3" 1 1
" 2" - 1
Таблица 2
Нормы времени на 1 м2 поверхности опалубки, соприкасающейся с бетоном
Наименование работ Н.вр., чел-час №
Установка опалубки 0,39 1
Разборка опалубки 0,21 2

Б. УСТАНОВКА И РАЗБОРКА КРУПНОЩИТОВОЙ МЕТАЛИЧЕСКОЙ ОПАЛУБКИ

СТЕН
Указания по применению норм
Нормами предусмотрена установка и разборка краном крупнощитовой металлической
опалубки стен. Опалубка одной стороны стены устанавливается на всю высоту стены и
закрепляется подкосами с винтовыми струбцинами. Опалубка второй стороны стены
устанавливается после установки арматуры стены или в процессе бетонирования стены. При
установке щитов второй стороны стены опалубки устанавливаются схватки, временные распорки
и болтовые стяжки.
Установка и разборка опалубки производится с подмостей.
Состав работ
При устройстве опалубки
1. Разметка мест установки опалубки по разбивочным осям. 2. Установка щитов. 3. Крепление
щитов болтами. 4. Выверка опалубки. 5. Крепление опалубки подкосами, схватками, распорками
и стяжками.При разборке опалубки 1. Снятие подкосов. 2. Ослабление болтовых соединений
щитов. 3. Отделение опалубки от поверхности бетона. 4. Снятие щитов и креплений и укладка их
на место складирования. 5. Очистка опалубки. 6. Смазка опалубки.
31
 Таблица 3
Состав звена
Разборка
Профессия и разряд рабочих Устройство опалубки
опалубки
Слесарь строительный 4 разр. 1 -
" " 3" 2 1
" " 2" - 2
Таблица 4
Нормы времени, чел-час на 1 м2 поверхности опалубки, соприкасающейся с бетоном

Площадь щитов, м2 Установка опалубки Разборка опалубки

до 10 0,29 0,115 1
до 20 0,25 0,145 2
св. 20 0,24 0,14 3
а б №

Г. ОПАЛУБКА ПЕРЕКРЫТИЙ
Указания по применению норм
Нормами предусмотрена установка щитовой опалубки перекрытий. Верхняя конструкция
опалубки состоит из палубы и деревянных опалубочных балок, опирающиеся на
телескопическических стойках или рамных опорах.Установленная опалубка перекрытий
выверяется.
Состав работы
1 Установка стоек 2 Установка опалубочных балок 3 Укладка щитов 4 Выверка опалубки 5
Таблица 5
Нормы времени, чел-час, на 1 м2 поверхности опалубки, соприкасающейся с бетоном

Площадь перекрытия между Установка Разборка опалубки

внутренним гранями ячейки, опалубки
м2 щитовой щитовой из досок

до 5 0,37 0,15 0,19 1

до 10 0,3 0,11 0,15 2

св. 10 0,22 0,09 0,1 3

а б в №

§ Е4-1-44. Установка арматурных сеток и каркасов

А. УСТАНОВКА СЕТОК КРАНОМ
Состав работы

32
 1. Подноска и укладка бетонных прокладок с закреплением. 2. Установка сеток краном в
опалубку. 3. Выверка устанавливаемых сеток.
Состав звена
Арматурщик 4 разр. - 1
" 2" -3
Таблица 1
Нормы времени, чел-час на 1 сетку
Диаметр Масса сеток, т, до
арматуры, Расположение сеток
0,3 0,6 1 2 3
мм
16-32 Горизонтальное
0,42 0,81 1,4 2,1 2,4 1
(нижнее и верхнее)
Вертикальное 0,79 1,3 2,7 3,5 4,1 2
Наклонное 1 2,1 3,5 5,3 6,3 3
33-45 Горизонтальное
- - 1,3 1,7 1,8 4
(нижнее и верхнее)
Вертикальное - - 2,1 2,6 3 5
Наклонное - - 3,2 3,5 3,8 6
Св. 45 Горизонтальное
- - 0,88 1 2,2 7
(верхнее и нижнее)
Вертикальное - - 1,7 1,8 2 8
Наклонное - - 2,2 2,7 3,1 9
а б в г д №

Б. УСТАНОВКА СЕТОК И КАРКАСОВ ВРУЧНУЮ

Состав звена
Арматурщик 3 разр. - 1
" 2" -2
Таблица 2.Нормы времени, чел-час на 1 сетку или каркас
Масса сеток или каркасов, кг, до
Состав работы
20 50 100
1. Подноска и укладка бетонных
прокладок. 2. Подноска сеток или
каркасов. 3. Установка сеток или 0,17 0,24 0,36
каркасов в опалубку. 4. Выверка
установленных сеток или каркасов
а б в
П р и м еч а н и е . При установке сеток или каркасов массой до 100 кг частями на вязку стыков
добавлять на одну сетку или один каркас по графе "в" Н.вр. 0,11 чел.-ч расц. 0-07,3 (ПР-1).
§ Е4-1-49.Укладка бетонной смеси в конструкции
Указание по применению норм
33
 Нормами предусмотрены прием и укладка бетонной смеси бадьями, подаваемыми краном,
транспортером, бетононасосами и автомобилями-самосвалами непосредственно в бетонируемую
конструкцию или по лоткам (хоботам), с частичной перекидкой бетонной смеси. Уложенная
бетонная смесь разравнивается и уплотняется вибраторами. Открытая поверхность бетона
заглаживается. В процессе работы лотки или хоботы прочищаются и перестанавливаются.
Состав работы
1. Прием бетонной смеси. 2. Укладка бетонной смеси непосредственно на место укладки или
по лоткам (хоботам). 3. Разравнивание бетонной смеси с частичной ее перекидкой. 4. Уплотнение
бетонной смеси вибраторами. 5. Заглаживание открытой поверхности бетона. 6. Перестановка
вибраторов, лотков или хоботов с прочисткой их.
Состав звена
Бетонщик 4 разр. - 1
" 2" -1
А. МАССИВЫ И ОТДЕЛЬНЫЕ ФУНДАМЕНТЫ
Таблица 1.Нормы времени, чел-час на 1 м3 бетона или железобетона в деле
Способ подачи бетонной смеси Н.вр. №
Краном в бадьях в конструкцию объемом, м3, до 3 0,42 1
Кранами в бадьях в конструкцию объемом, м3, до 5 0,34 2
Краном в бадьях, транспортерами, бетононасосами
в конструкцию объемом, м3:
до 10 0,33 3
" 25 0,26 4
" 30 0,23 5
св. 30 0,22 6
Автомобилями-самосвалами грузоподъемностью 0,34 7
до 5 т (независимо от объема конструкции)
П р и м еч а н и я :1. При укладке бетонной смеси с "изюмом" Н.вр. и Расц. умножать на 1,2 (ПР-
1) , включая укладку "изюма". Объем работ принимать вместе с "изюмом".
2. При укладке бетонной смеси в густоармированные фундаменты Н.вр. и Расц. умножать на
1,1 (ПР-2), неармированные - на 0,9 (ПР-3).
3. При укладке бетонной смеси в массивы в составе звена бетонщика 4 разр. заменять
бетонщиком 3 разр., а Расц. пересчитывать.
Б. ЛЕНТОЧНЫЕ ФУНДАМЕНТЫ И ЭЛЕМЕНТЫ КАРКАСНЫХ КОНСТРУКЦИЙ
Таблица 2.Нормы времени, чел-час на 1 м3 бетона или железобетона в деле
Конструкции Н.вр. Расц. №
Ленточные фундаменты шириной, мм до 600 0,3 0-21,5 1
Ленточные фундаменты шириной, мм св. 600 0,23 0-16,4 2
Колонны и стойки рам при наименьшей до 300 2,2 1-57 3
стороне поперечного сечения колонны до 500 1,5 1-07 4
или стойки, мм
св. 500 1,1 0-78,7 5
Капители колонн безбалочного 0,82 0-58,6 6
перекрытия
Балки, прогоны и ригели при ширине, до 150 1,4 1-00 7
мм
до 250 1,1 0-78,7 8
34
 Конструкции Н.вр. Расц. №
св. 250 0,89 0-63,6 9
Плиты и ребристые перекрытия до 10 1,3 0-93 10
(включая балки и прогоны) при площади до 20 0,98 0-70,1 11
между балками, м2
св. 20 0,81 0-57,9 12
Безбалочные перекрытия при площади до 10 0,85 0-60,8 13
между осями колонн, м2 до 20 0,69 0-49,3 14
св.20 0,57 0-40,8 15
Примечания: 1. При бетонировании колонн и стоек железобетонных каркасов сбоку или
отдельных колонн в каменных зданиях Н.вр. и Расц. строк № 3-6 умножать на 1,25 (ПР-4).
2. При бетонировании плит (кроме безбалочных) с двойной арматурой Н.вр. и Расц. строк №
10-12 умножать на 1,15 (ПР-5).
3. Бетонирование перекрытий с плитой, расположенной снизу балок, нормировать раздельно:
плиту как безбалочные покрытия - по строкам № 13-15, а балки - по строкам № 7-9 настоящего
параграфа.
4. Днища резервуаров нормировать как безбалочные перекрытия (строки № 13-15).
5. При бетонировании перекрытий до 5 м 2 в одном месте Н.вр. и Расц. строк №10 и 13
умножать на 1,2 (ПР-6).
6. При укладке бетонной смеси с "изюмом" в ленточные фундаменты Н.вр. и Расц. строк № 1 и
2 умножать на 1,2 (ПР-7). Объем работ принимать вместе с "изюмом".

В. СТЕНЫ И ПЕРЕГОРОДКИ
Таблица 3.Нормы времени, чел-час на 1 м3 бетона иди железобетона в деле

Толщина стен или перегородок, мм

Конструкции
до 100 до 150 до 200 до 300 св.300
Прямолинейные вертикальные стены
3,5 2,3 1,6 1,2 0,79 1
или перегородки
а б в г д №

П р и м еч а н и е . Нормами предусмотрено бетонирование стен с одинарной арматурой. При

бетонировании стен без арматуры н.вр. и расц. умножать на 0,75 (ПР-8), при бетонировании стен
с двойной арматурой н.вр. и расц. граф "а" и "б" умножать на 1,25 (ПР-9), граф "в" - "д" - на 1,15
(ПР-10).

35
Ministerul Educaţiei şi Învăţământului
Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra "Tehnologia construcţiilor"

36
 LECȚII PRACTICE

la disciplina „Tehnologia lucrărilor de construcţie”

Tema: "Elaborarea fişelor tehnologice pentru executarea excavaţiei şi elevaţiei infrastructurii din beton
armat monolit "

A elaborat: st gr. ACGV-111

Sestacovschi A.
A verificat: conf. univ., dr. O. Cazac

37