Turn

1. Actiuni considerate in proictarea turnului 1.1. Actiuni permanente

In aceasta categorie se considera greutatea proprie a turnului

1.2. Actiuni cvasipermanente

In aceasta categorie se include greutatea antenelor, a utilajelor si a instalatiilor aferente turnului.

1.3. Actiuni din variatii de temperatura

Se tine seama de diferenta algebrica intre temperatura din exploatare si temperatura de montaj. Temperatura din exploatare variaza intre limitele: minima (-3 o!" si maxima (#$ o!". Temperatura exterioara se considera ca actioneaza uniform asupra tuturor elementelor constructiei.

1.4. Actiuni din depuneri de chiciura

%rosimea stratului de c&iciura se ia de ' 3 mm, iar greutatea specifica de ,() ,* da+,dm3. (t,m3"
1.5. Actiuni din vant

-ortele din presiunea vantului sunt orientate normal pe suprafata expusa a constructiei. .a turnuri, fortele din actiunea vantului se considera ca au caracter dinamic. /ctiunea vantului (pn 0 1+,m2" se stabileste cu relatia: pn 3 4 5 !n 5 gv 4 0 coeficient dinamic !n 0 coeficient al componentei normale a actiunii vantului gv 0 presiunea dinamica de baza la inaltimea respectiva (1+,m2" .a turnurile avand perioada proprie fundamentala T 6 ,2)s , este necesar sa se tina seama de efectul dinamic al actiunii vantului. 7resiunea de baza are expresia: gv 3 8 5 8 0 densitatea aerului v 0 viteza vantului (m,s" v2 2

8 3 ',2) 1g,m3 gv 3 v2 '93 :1+,m2;

7resiunea dinamica de baza la sol gv 3 ,( 1+,m2 7entru < 3 '3 m = gv 3 ',3 1+,m2 7resiunea dinamica de baza variaza pe inaltimea constructiei metalice conform relatiei:
gh v 3 g' v
m

( )

h '

2 (

gh v - presiunea la inaltimea h (m" g' v

m

0 presiunea la inaltimea de ' m (masurata de la nivelu terenului"

!oeficientul dinamic 4 tine seama de oscilatiile in planul care contine directia vantului si are expresia: 4 3 '# > 5 r 3 ' # ','9 5 ,22 3 ',29 > 0 coeficient dinamic depinzand de perioada proprie fundamentala de vibratie T si de decrementul logaritmic de amortizare a vibratiilor constructiei? r 0 coeficientul de actiune in rafala a vantului? > 3 >'5 >2 3 ,3) 5 3,3 3 ','9 >' 3 ,3) >2 3 3,3 r 3 ,22

Fig. Coeficientul 1 in functie de perioada proprie de vibratie

Fig. Coeficientul r in functie de inaltimea pilonului 1 elemente rigide; 2 cabluri de ancorare

7resiunea dinamica a vantului pe unitatea de lungime a unui element cu sectiune plina are expresia: pv = Ct gv a !t 0 coeficient ce depinde de forma si dimensiunile transversale ale elementului? pentru constructii cu zabrele valorile coeficientului !t sunt date in tabelul urmator:

!ts 3 !tp('#@" @ 3 ,*) A 3 ',' a 0 latimea proiectiei elementului pe un plan perpendicular pe directia vantului (pentru sectiuni tubulare a = d", in m.

Intensitatea fortelor statice Pi ec&ivalenta fortelor alternative aplicate normal pe directia vantului este data de relatia: 7i 3 ,'9 5 4i 5 4i 0 coeficient de amplificare dinamica 4i 3 3,'$ i
g cr v

5a5

Hi H

Bi 0 decrementul logaritmic al oscilatiilor proprii fundamentale ale constructiei? Bi 3 ,' g cr v - presiunea dinamica a vantului corespunzatoare vitezei critice:

g cr v

v2 cr '93

:1+,m2;

<i 0 cota masurata de la nivelul terenului < 0 inaltimea constructiei

1.6.

Actiuni seismice

Se admite sa se inlocuiasca distributia reala a maselor cu o distributie simplificata ( mase concentrate la un numar de niveluri" Caloarea incarcarii seismice se stabileste pentru fiecare mod propriu de vibratie, incarcarea care actioneaza la nivelul k , pe directia gradului de libertate corespunzator modului de vibratie r , avand expresia: S1,r 3 !1,r 5 %1 !1,r 0 coeficient seismic !1,r 3 Ds 5 4r 5 A 5 @ 1,r Ds 0 coeficient de intensitate seismica 4r coeficient dinamic A 0 coeficient de reducere a efectului incarcarii seismice tinand seama de ductilitatea structurii, de capacitatea de redistribuire a eforturilor, de efectul amortizarii vibratiilor @ 1,r 0 coeficient de redistributie a fortelor seismice %1 0 rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k !oeficientul Ds exprimat prin raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a terenului (corespunzator gradului de protectie antiseismica a constructiei" si acceleratia gravitatiei are valorile din tabelul

7entru terenuri rigide se considera ,E 5 4r !oeficientul @1,r se calculeaza cu relatia:

 k , r = k , r k ='n

G k k , r
2 k ,r k ='

F1,r 0 componenta deplasarii dupa gradul de libertate la nivelul k al formei proprii corespunzatoare modului de vibratie r Gforturile sectionale se determina pentru fiecare mod de vibratie r , practic fiind insa suficient sa se considere primele trei moduri de vibratie.

In proiectarea turnurilor, pentru determinarea perioadei proprii de vibratie T(s) se poate utiliza relatia urmatoare: T3H5 < 0 inaltimea turnului (m" a - latimea la baza (m" a' - latimea la partea superioara (m" H 0 coeficient ce rezulta din tabelul de mai jos in functie de numarul de ramuri si de panta fetelor turnului? H a + a' 3 , 25 '3 '$+ ' 3 ,9( s

Iezultanta incarcarilor seismice orizontale (forta taietoare la baza constructiei" se poate calcula cu relatia: S r 3 c 5 % 3 D s 5 4r 5 A 5 J r 5 %

G = G k
'

r =

( ) ( ) ( )
'

Gk
n '

kr

n '

Gk

G k 2 kr

Kistributia rezultantei Sr pe inaltimea constructiei se face cu relatia ! k , r =! r G k k G k hk !r G k k G k hk

Incarcarile seismice fac parte din categoria incarcarilor exceptionale si intervin in gruparile speciale. /tunci cand se considera actiunea incarcarilor seismice nu se tine seama de actiunea vantului. Katorita greutatii reduse a structurii metalice si valorii mari a incarcarilor orizontale din presiunea dinamica a vantului, actiunile seismice nu duc, in general, la eforturi care sa modifice sectiunile reiesite din calculul considerand incarcarile permanente, vant, c&iciura si temperatura exterioara. .a elementele structurale dimensionate din grupari de incarcari in care intervine si actiunea seismica, trebuie avute in vedere urmatoarele indicatii:
-

utilizarea otelurilor cu Ir,Ic L ',3 si Jr L 'EM ? alcatuirea nodurilor astfel incat sa se asigure posibilitatea de dezvoltare a deformatiilor plastice si sa se evite concentratiile de eforturi cauzate de suprapunerea cusaturilor sudate? evitarea fortarii (prin presare, indoire sau lovire" a elementelor constructiei pentru aducerea in pozitia de montaj, in scopul eliminarii unor eforturi suplimentare neconsiderate la dimensionare

2. Grupari de incarcari

.a calculul constructiilor sub forma de turn sau pilon se iau in considerare, practic, urmatoarele patru grupari de actiuni: - incarcari permanente, incarcari cvasipermanente, vant cu intensitate maxima si temeperatura medie (')o!"? - incarcari permanente, incarcari cvasipermanente, c&iciura, vant cu intensitate medie si temperatura la care se formeaza c&iciura (-)o!"? - incarcari permanente, incarcari cvasipermanente si temperatura exterioara maxima (#$ o!"?

incarcari permanente, incarcari cvasipermanente si temperatura exterioara minima (-3 o!"

3. Alcatuirea constructiva a turnurilor

.atimea la baza a, latimea la partea superioara a" si panta fetelor acestuia au valorile: ' ' ' ' # H # a 3 E ') 3 E ') 5 '3 m 3 '9,2)E,9) = a 3 '$m

a' 3 '2m = a' 3 'm p 3 2,))M = p 3 )M d 3 '3 $) m 3 '9 m

.a tunuri cu inaltimi mai mari se impune ca panta fetelor sa fie variabila pe verticala turului. 7anta variabila a fetelor turnului prezinta avantaje de estetica, dar complica innadirea ramurilor. Sistemele de compartimentare interioara a fetelor cu zabrele sunt prezentate in figura de mai jos (sistemele adoptate trebuie sa asigure reducerea lungimii de flambaj a ramurilor". Nng&iul de inclinare al diagonalelor se ia de 3 O9 o (ung&iul optim fiind de $)o".

Sectiunea in plan a turnului aleasa este patrata. Parele care alcatuiesc fetele turnului sunt realizate din tevi cu diametrul optim de '9 mm. Iezultanta presiunii vantului pe tevi cu diametrul de '9 mm este mai redusa decat la tevi de diametru inferior ($ O') mm". S-a ajuns la solutia de a utiliza la partea superioara tevi cu diametru de '9 mm c&iar daca din calcul rezulta ca necesar un diametru mai mic. /stfel valoarea rezultantei actiunii vantului se reduce, iar economiile obtinute pe ansamblul turnului depasesc cantitatea de metal introdusa in plus la partea superioara.

%reutatea unui turn avand barele din tevi si sectiunea in plan patrata este de cca ,$O ,) t,m. Inlocuirea solutiei de alcatuire a barelor din corniere cu solutia din tevi reduce greutatea de ',3) ori la turnuri cu inaltimea de '3 m.

!onstructia turnului este prevazuta cu contravantuiri ( rigidizari" orizontale dispuse la o anumita distanta pe verticala, astfel incat sa fie asigurata indeformabilitatea si preluarea efectelor de torsiune din actiunile orizontale. /ceste rigidizari servesc si ca platforme de lucru sau de vizitare.

4. Calculul turnurilor

Turnurile se calculeaza ca sisteme spatiale alcatuite din elemente plane cu zabrele. Gtapele ce trebuie strabatute la calculul turnurilor sunt: evaluarea incarcarilor si stabilirea gruparilor de incarcari? determinarea eforturilor sectionale pe ansamblul turnului? determinarea componentelor care actioneaza pe fiecare fata a turnului determinarea eforturilor axiale din bare. Caloarea eforturilor axiale se multiplica cu raportul intre lungimea reala a barei si lungimea proiectiei acesteia in plan vertical. Keterminarea eforturilor axiale se face numai in barele de la baza fiecarui tronson, utilizandu-se metoda sectiunilor (procedeul analitic". dimensionarea barelor, cu respectarea conditiilor de rezistenta si zveltete calculul imbinarilor? verificarea rigiditatii turnului? verificarea stabilitatii la rasturnare a turnului?

Caloarea necesara a razei de inertie i se poate determina in functie de coeficientul de subtirime calculat cu relatia: Q 3 (9H # 33 H 0 raportul intre valorile razultantelor presiunii vantului pe ramuri si respectiv pe ansamblul turnului .ungimea barelor turnului trebuie limitata din considerente de flambaj dar si de evitare ruperii prin oboseala ca urmare a vibratiei barei. Se recomanda ca raportul intre lungimea si diametrul barei sa fie $ .

'9 m,$ m 3 $