UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

COMPORTAREA TURNURILOR
METALICE LA ACTIUNI SEISMICE

Cuprins

1.Introducere.Generalitati privind turnurile.Descrierea turnurilor

2.Considerarea actiunii seismice in literatura de specialitate
3.Standarde si coduri de proiectare pentru turnuri
4.Concluzii
5.Bibliografie.

1.Introducere.Generalitati privind turnurile.Descrierea

turnurilor
In categoria constructiilor inalte se includ si turnurile, alaturi de piloni
pentru antene de radio si televiziune, stalpii pentru liniile electrice aeriene,
cosuri de fum, turnuri pentru priza de aer sau
pentru evacuarea gazelor.
Constructiile inalte se caracterizeaza prin
raportul mare dintre inaltime si dimensiunea
sectiunii transversale.
Structurile inalte sunt supuse la actiunea
unor importante forte orizontale provenind din
vant, cabluri si conductoare orizontale actionand
unilateral, si actiuni seismice
Incarcarile verticale provin din greutatea
proprie a structurilor metalice, a utilajelor si altor
incarcari utile, cum sunt lichidele din rezervoare,
vizitatorii de pe platforme, antenele si instalatiile
asezate la diferite niveluri, chiciura asezata pe
elementele constructiei.
Structurile constructiilor inalte pot fi
realizate cu zabrele sau cu sectiune plina, in forma
tubulara, cilindrica sau tronconica.
Figura 1: Turn pentru priza
de aer
Turnurile au peretii realizati din structuri cu zabrele plane sau spatiale,
solidarizati intre ei cu diafragme. Diafragmele au rolul : de a asigura
nedeformabilitatea constructiei metalice, de a prelua solicitarile de rasucire,
pentru sustinerea unor platforme si podeste.
Turnurile se pot realiza si cu pereti plini sub forma de panza cilindrica
sau conica.
Avand in vedere ca turnurile sunt de fapt stalpi independenti foarte inalti,
caracteristicile lor constructive sunt similare stalpilor.
Structurile in forma de turn sunt prinse direct in fundatie fiind portante
prin alcatuirea lor

Tipuri de turnuri
A.

Din punctul de vedere al formei in elevatie, turnurile pot fi :

1.

cu sectiune constanta pe inaltime

2.

cu sectiune variabila pe inaltime

a.

cu variatie continua

b.

cu variatie in trepte

B. Sectiunea transversala poate fi patrata, triunghiulara sau rotunda (fig. 4).

Figura 4: Sectiuni in turnuri

Turnurile pentru sustinerea antenelor de radio se fac cu sectiune patrata sau

triunghiulara, deci cu patru sau trei ramuri legate cu zabrele; in elevatie turnul
prezinta o largire la baza, rezultata dintr-o inclinare constanta a ramurilor sau din
asezarea nodurilor pe o curba. Latirea sectiunii verticale a turnului spre baza
mareste rigiditatea turnului si corespunde mai bine variatiei momentelor date de
fortele orizontale (fig. 5).

b)

a)
Figura 5: Sectiuni pentru turnuri radio
a -turn cu sectiune in plan patrata; b - turn cu
sectiune in plan triunghiulara

Figura 8: Turnuri metalice pentru telecomunicatii

2. Considerarea actiunii seismice in literatura de

specialitate
Turnurile autoportante pentru telecomunicatii sunt proiectate sa reziste
la incarcarile din mediul inconjurator precum vant,zapada,chiciura,de obicei
fara a considera si actiunea seismica.Totusi,in cazul anumitor turnuri de
importanta foarte mare,beneficiarii pot solicita ca turnurile sa ramana
operationale,sau macar sa nu sufere colaps in cazul producerii unui cutremur
sever.In literatura de specialitate exista prescriptii prin care se recomanda
uneori,cand este necesara proiectarea turnurilor zabrelite autoportante pentru
telecomunicatii la actiuni seismice,sa se realizeze o analiza dinamica detaliata
utilizand superpozitia/suprapunerea modala .
In anul 1994 s-a studiat raspunsul seismic al turnurilor autoportante
pentru telecomunicatii utilizand analiza modala.Pentru studiu,au fost analizate 6
turnuri cu inaltimi cuprinse intre 20 m si 90 m;modelarea acestora s-a facut fara
a tine seama de prezenta antenelor ai a altor componente auxiliare.A fost
efectuata un calcul dinamic linear detaliat utilizand suprapunerea modala si s-a
ajuns la concluzia ca prin considerarea exclusiva a primelor 4 moduri de
vibratie, precizia calcului este satisfacatoare. Ca o concluzie,efectele
componentei verticale ale acceleratiei terenului din timpul unui cutremur s-au
dovedit a fi neglijabile pentru turnurile cu zabrele pentru telecomunicatii.

Prima incercare de realizare a unui calcul static echivalent i-a apartinut

lui Galvez(1995).Metoda propusa de acesta are la baza suprapunerea
modala,dar considerand efectele primelor 3 moduri de vibratie de tip torsiune
ale turnului.Plecand de la ipoteza ca turnurile cu zabrele se comporta ca niste
console verticale,Galvanez a propus utilizarea frecventelor naturale si a
formelor
proprii
descrise
de
niste
console
cu
sectiune
rectangulara(prismatice).Efectele date de forma conica reala a turnului si de
deformatiile din forta taietoare au fost considerate prin intermediul unor factori
de corectie aplicati formulei lui Euler pentru console. A fost efectuata simultan
o analiza dinamica detaliata utilizand 45 de accelerograme pentru a certifica
rezultatele metodei propusa de Galvanez,pentru 3 turnuri cu inaltimi de 90,103
si 121m.Pornind de la rezultatele calculului dinamic,au fost propuse profile
simplificate ale acceleratiei de raspuns seismic a turnului,functie de raportul
A/V(acceleratie de varf a terenului raportata la viteza) al
accelerogramei.Distributia fortelor inertiale in metoda Galvez se determina prin
simpla inmultire a profilului de acceleratie cu profilul masei.(model dinamic cu
masa continua).Structura a fost apoi analizata sub actiunea acestor forte de
inertie statice echivalente.Desi simplu de aplicat,metoda nu a oferit intotdeauna
rezultate satisfacatoare pentru starea de eforturi din structura.Pentru montatii
turnului,metoda ofera valori mai mari-mai conservative ale eforturilor,sufiecient
de precise pentru o proiectare preliminara.Totusi,rezultatele nu au fost de
incredere,pentru celelalte bare dispuse diagonal si pe orizontala.
Intr-o anexa a Programului National American TS13 de prevenire a
hazardului din seism pentru alte structuri decat cladiri,s-a propus o formula
pentru turnurilor autportante pentru telecomunicatii .Se recomanda ca acestia sa
fie proiectati pentru a rezista unei forte laterale seismice V,aplicata in centrul de
greutate al turnului ,si calculata pe baza relatiei:
V=

Sa 1 IW
RT

,unde

V=forta laterala;
Sa1=acceleratie spectrala de proiectare specifica amplasamentului,la T=1
secunda.
I=factor de importanta(I=1 pentru turnurile obisnuite,I=1.25 pentru turnurile de
importanta critica);
W=greutate totala a turnului,incluzand greutate tuturor echipamentelor atasate;
R=factor de modificare a raspunsului;
T=perioada fundamentala de vibratie a turnului,in secunde;
Aceasta ecuatie s-a dorit sa fie similara ecuatiilor pentru forta taietoare de baza
maxima
data
in
majoritatea
codurilor
de
proiectare
a
cladirilor.Totusi,provenienta acestei ecuatii nu este cunoscuta foarte bine.De
asemenea,in aceasta abordare este considerat numai primul mod de vibratie,cel
fundamental,aspect care contravine recomandarilor din 1994 (si mai tarziu ale

lui Galvez si McClure),care au demonstrat ca si contributiile modurilor 2 si 3 de

torsiune sunt de cele mai multe ori de neneglijat.
3. Standarde si coduri de proiectare pentru turnuri
In editia sa din 1994 ,standardul canadian CSA S37-94 pentru
antene,turnuri si structuri care sustin antene, a introdus o anexa prin care
reglementa calculul seismic al turnurilor cu structura zabrelita.In aceasta anexa
se mentioneaza ca intrucat cele mai multe turnuri metalica au frecvente inalte
comparativ cu a frecventei predominante din timpul unui cutremur,este putin
probabil ca efectele seismelor sa fie semnificative.Anexa recomanda asadar sa
fie realizata o analiza a frecventei naturale a turnului,astfel incat sa fie
identificat un interval de frecvente pentru care turnul este sensibil.Daca acest
interval are puncte comune cu continutul de frecvente generat de incarcarea
dinamica ,este necesar sa se realizeze o analiza dinamica detaliata;aceasta
analiza va fi de tip suprapunere modala a raspunsurilor doar in cazul turnurilor
autoportante cu amortizare vascoasa avand fractiuni cuprinse intre 1% si 3%
din amortizarea critica.
Standardul australian AS 3995-1995,Proiectarea turnurilor metalice cu
zabrele,de asemenea are o anexa (C),care cuprinde indrumari cu caracter
general pentru proiectarea acestor structuri la cutremure.In aceasta anexa se
mentioneaza ca in cazul turnurilor autoportante cu inaltimi de pana la 100m,fara
concentrari semnificative de masa,nu trebuie calculate la seism.Pentru turnurile
cu inaltimi si mase semnificative,de peste 100 m,sau mai putin,dar avand mase
concentrare foarte mari,este sugerat ca pot fi expusi la forte taietoare de baza
mari si momente de rasturnare asociate incarcarii de proiectare din
vant(maxime).Totusi,acest standard nu ofera indicatii despre cum sa fie estimat
raspunsul turnului.
Eurocodul 8 Design Provisions for Earthquake Resistance of
Structures ENV 1998-3, aloca o sectiune separata turnurilor autoportante,
turnurilor ancorate si cosurilor de fum. Aceasta sectiune contine o serie de
cerinte generale de conformare, evaluarea actiunii seismice, modalitati de
modelare si metode de analiza.Ca si filozofie de proiectare, codul urmareste ca
in cazul actiunii seismice de cod ,turnul sa ramana functional si sa nu reprezinte
un pericol pentru cladirile din zona. Totusi, codul nu prezinta interes pentru
avarierea componentelor nestructurale.O parte distincta este dedicata modelarii
matematice,cu includerea efectelor de rocking si de rigidizare la translatie ale
fundatiei.Pentru turnurile de sustinere a liniilor electrice,codul cere in mod
special includerea in model a unei sectiuni liniare a cel putin 4 cabluri pentru a
obtine o evaluare accepatabila a interactiunii turn-cabluri.Codul ofera de
asemenea o metoda simplificata de analiza,utilizand spectrele de proiectare ,in
care forta taietoare de baza este calculata utilizand urmatoarea expresie:

Ft=Sd (T ) Wi
i=1

aceasta valoare este apoi distribuita pe inaltimea turnului utilizand relatia:

Fi=

hiWi
n

Ft

hiWi
i=1

unde: Wi=greutatea asociata masei i;

hi =inaltimea la nivelul masei i masurata de la baza structurii;
S d=ordonata spectrului de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale;
T=perioada fundamentala de vibratie a turnului;
Codul stipuleaza totusi ca aceast mod de calcul este limitat la structurile de mica
importanta,cu inaltimi mai mici de 60m.Codul permite ca mod de calcul atat
analiza pe baza de suprapunere modala cat si analiza neliniara.
Codul international The Uniform Building Code 1997 dedica si el o
sectie speciala proiectarii la seism a structurilor ingineresti;totusi pentru
turnurile metalice zabrelite acest cod nu prescrie un mod de calcul diferit fata de
cel al cladirilor.De remarcat totusi ca si filozofie de proiectare este ca in cazul
producerii cutremurelor majore, nu se urmareste limitarea avariilor sau
periclitarea functionalitatii turnului,ci prevenirea pierderilor de vieti omenesti
sau colapsul structurilor foarte importante.
In fine,intr-un raport din 1998 al comisiei pentru calcul antiseismic din
cadrul asociatiei pentru industria electronica si a telecomunicatiei EIA/TIA se
fac o serie de recomandari pentru analiza seismica a turnurilor de otel pentru
antene.Obiectivele comisiei au fost:sa defineasca o metodologie universala
pentru calculul la seism al turnurilor,sa identifice ipotezele de calcul care sa
conduca la un proces de proiectare cat mai simplu,dar si mai acoperitor,sa ofere
metode eficiente-ce pot sa fie aplicate-in cazul in care se doreste un calcul mai
riguros si sa indice caracteristicile turnurilor pentru care este sau nu necesar o
analiza a raspunsului la seism.Pe scurt,metodologia este similara codului propus
de UBC in 1997,plecandu-se de la o forta taietoare de baza,a carei expreise se
calculeaza pe baza relatiei:
V=

si

3 ZIC
W ;
8

C=

1.25 S
2.75
;
T 2 /3

unde: V=forta taietoare de baza pentru proiectare;

Z=factor de zonare seismica;
I=factor de importanta,1.25 pentru structurile importante si 1 pentru cele
obisnuitel;
W=incarcarea permanente totala;

S=coeficient functie de amplasament;

T=perioada fundamentala de vibratie in secunde;
In acelasi mod prescris de UBC,forta taietoare de baza este apoi distribuita pe
inaltimea turnului .De asemenea,criteriile propuse de comisie pentru a evalua
necesitarea efectuarii unui calcul la seism s-au bazat pe comparatia intre valorile
fortelor taietoare din actiunea vantului si din cea a cutremurelor;din acest studiu
s-a ajuns la concluzia ca este putin probabil ca efectele induse de cutremur sa fie
mai severe decat cele produse de vant;de observat totusi ca analiza la seism s-a
facut dupa aceleasi relatii ca in codul UBC,fapt care ridica semne de intrebare
asupra relevantei concluziilor formulate de acestia.

Figura9. Colapsul unui turn de otel pentru sustinerea liniilor de curent de inalta tensiune la
cutremurul din Chi-Chi,Taiwan.

4.Concluzii
Turnurile autoportante pentru telecomunicatii au fost putin studiate din
punct de vedere al comportarii la actiuni seismice. De asemenea, aplicarea
directa a metodelor de calcul dezvoltate pentru alte structuri,in vederea evaluarii
raspunsului seismic al turnurilor, nu ofera o analiza completa. Calculul static
utilizat pentru determinarea sistemului de forte statice echivalente se compune
din succesiunea urmatoarelor etape:
1.Se determina perioadele de vibratie asociate primelor 3 moduri de torsiune
ale turnului;

2.Se evalueaza distributia masei pe inaltimea turnului si se concentreaza

masele la nivelul nodurilor;
3.Se defineste un spectru de proiectare pentru amplasamentul turnului;
4.Se determina valorile pseudoacceleratiilor pentru fiecare din perioadele
asociate celor 3 moduri de torsiune luate in calcul;
5.Se determina valorile acceleratiei de raspuns
6.Se inmultesc masele concentrate in noduri cu acceleratiile orizontale
corespunzatoare si se obtine profilul fortelor laterale de inertie echivalente;
7.Se analizeaza turnul din punct de vedere static utilizand sistemul de forte
statice echivalente ca incarcare exterioara.
Din studiile realizate s-a mai observat un fenomen interesant:prin
adaugarea unor mase concetrate de pana la 10% din masa totala a
turnului,acestea reprezentand antene sau alte dispozitive auxialiare,forta
taietoare de baza se reduce cu cca 20%, fata de cea pentru un turn fara
echipamente atasate. Aceasta descoperire este cumva contrara gandirii intuitive,
cum ca prin adaugarea de mase fortele de inertie vor avea valori mai mari si
prin urmare si forta taietoare de baza va creste.Explicatia aceste reduceri este ca
prin adaugarea de mase semnificative, in special in apropierea varfului turnului,
va produce o crestere a perioadei proprii de vibratie,micsorand astfel valorile
ordonatelor spectrale ce se obtin pe baza spectrului de proiectare. Totusi,
amplasarea de antene grele tinde sa produca eforturi locale mari in barele
turnului, aceasta crestere tinzand sa se propage si mai jos, functie de marimea
masei antenelor.
5.Bibliografie:
[1] STESSA 2000- Behaviour of Steel Structures in Seismic Area Robert Tremblay, Federico Mazzolini
[2] SR EN 1998-6 Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur
-Partea 6 :Turnuri, piloni si cosuri de fum
[3] V. Popescu Constructii metalice industriale, EDP, Bucuresti, 1974
[4] www.studentie.ro/download.php?id_referat=16000
[5] http://www.ce.tuiasi.ro/~cci/UTI%20website/Caps5.pdf
[6] Australia Standards AS 3995 Design of Steel Lattice Towers and
Masts;
[7] CAN/CSA-S37 Antennas,Towers,and Antenna-Supporting
Structures
[8] Galvez and McClure A simplified Method for Aseismic Design of
Self Supporting Lattice Telecommunication Towers