Sunteți pe pagina 1din 7

4.

CALCULUL SI DISTRIBUTIA FORTELOR SEISMICE


In conformitate cu normele de proiectare antiseismica, o structura se calculeaza la incarcarea seismica,
(considerata incarcata static) determinata cu formule de tipul: G c S
r r
, unde notatiile au semnificatia din
P100-92 (Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agro-
zootehnice si industriale).

r r s r
k c - coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r;
- coeficient de importanta a constructiei in functie de clasele de importanta;

s
k - coeficient functie de zona seimica de calcul a amplasamentului;

r
- coeficient de amlificare dinamica in modul r de vibratie, functie de compozitia spectrala a
miscarii seismice pe amplasament;


- coefient de reducere a actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii, de
capacitatea de redistributie a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de rezistenta
neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a vibratiilor, altele decat cele
asociate structurii de rezistenta;

r
- coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate
corespunzator modului propriu r;
G - rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura (determinata in gruparea
speciala de incarcari);
Coeficientii diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilor in functie de clasele lor de
importanta.
Valorile pentru clasele de importanta
Clasa de importanta a constructiei
Clasa I - constructiile de importanta deosebita pentru
societate, a caror functionalitate in timpul cutremurului si
imediat dupa cutremur trebuie sa se asigure integral (spitale,
statii de pompieri, centre de comunicatii, unitati de
producere a energiei electrice, muzee)
1.4
Clasa II constructii de importanta deosebita la care se
impune limitarea avariilor avandu-se in vedere consecintele
acestora (scoli, gradinite, camine, biserici, sali de spectacole,
centre comerciale, cladiri care adapostesc valori artistice,
istorice, stiintifice, economice deosebite)
1.2
Clasa III constructii de importanta normala (cladiri de
locuit, hoteluri, camine, constructii industriale curente)
1.0
Clasa IV constructii de importanta redusa 0.8
Coeficientul ks reprezinta raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a terenului (considerata cu o
perioada medie de revenire de 50 de ani) corespunzatoare zonei seismice de calcul si acceleratia gravitatiei.
Coeficientul de amplificare
r
se determina in functie de perioadele oscilatiilor proprii Tr ale constructiilor
si de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin perioadele de colt Tc cu relatiile:
5 . 2
r
pentru
c r
T T ;
( ) 1 5 . 2
c r r
T T pentru
c r
T T > ;
Valorile coeficientului ks
Zona seismica
de calcul
ks
A 0.32
B 0.25
C 0.20
D 0.16
E 0.12
F 0.08
r

0.7 1.0 1.5 2.2 2.5 3.0


T
r
(sec)
1
min

r

2.5
1.0
Tc=0.7sec
Tc=1.0sec
Tc=1.5sec
Coeficientul
r
se determina cu relatia:

,
_

n
k
r k k
n
k
r k k
r
u G G
u G
1
2
2
1

unde:

r k
u
- componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r;

k
G - rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k
,
_

n
k
k
G G
1
;
Incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directia gradului de libertate corespunzator modului de
vibratie r se poate determina cu relatia:

n
k
r k k
r k k
r r k
u G
u G
S S
1
Valorile coeficientului

Tipul structurii (structuri din


beton armat)
Coeficientul

Structuri in cadre etajate cu


pereti de umplutura care sunt
tratati ca elemente
structurale asigurand
conlucrarea cu elementele
cadrului
0.25
Structuri in cadre etajate cu
pereti de umplutura care nu
sunt tratati ca elemente
structurale
0.20
Hale industriale si alte
structuri cu un singur nivel
cu legaturi rigide intre rigle
si stalpi
0.15
Hale industriale si alte
structuri cu un singur nivel
cu legaturi articulate intre
rigle si stalpi
0.20
Structuri cu pereti structurali 0.25
Structuri cu pereti, stalpi si
plansee dala (fara grinzi)
0.30
Castele de apa 0.35
Silozuri 0.25
Nota
Tinand cont de distributia maselor si de alcatuirea de ansamblu a structurii
r
poate fi considerat egal cu
1.0, corespunzator unui pendul. Forta seismica S va actiona in centrul de masa al structurii, considerat
aproximativ la nivelul superior al stalpilor.
4.1. VERIFICAREA CONDITIEI DE DEPLASARE RELATIVA DE
NIVEL
Calculul la starea limita de deformare se efectueza pentru evitarea degradarii excesive a unor elemente
nestructurale (inclusiv componente de instalatii) supuse deformatiilor provocate de catre oscilatiile seismice
ale structurii de rezistenta precum si evitarea coliziunilor intre tronsoanele de constructii invecinate.
Deplasarea relativa de nivel se limiteaza in cazul structurilor parter cu panouri de pereti de umplutura din
materiale deformabile care pot urmari deformatiile structurii, conform relatiei: 01 . 0

H
, iar


n
i
i
stalp
k
S
1
. Deplasarile orizontale care intervin in calculul deplasarilor relative de nivel reprezinta
deplasarile maxime ale structurii care includ si componentele din domeniul postelastic.
4.2. DISTRIBUTIA INCARCARILOR ORIZONTALE PE STALPI
Pentru incarcari orizontale aplicate centric pe structura (punctul de aplicatie al rezultantei coincide cu centrul
de rigiditate al structurii) distributia fortei seismice pe stalpi se efectueaza proportional cu rigiditatile lor la
deplasare laterala.
In corelare cu schema de calcul adoptata, rigiditatea unui stalp la deplasare laterala k, pentru o incarcare
orizontala distribuita pe verticala dupa o lege data, se defineste ca incarcare necesara pentru a produce
stalpului o sageata orizontala de 1cm la nivelul considerat:
3
arg
arg
arg
3
inal m st
x
inal m st b
x
inal m st
H
I E
k ;
3
arg
arg
arg
3
inal m st
y
inal m st b
y
inal m st
H
I E
k
12
3
arg arg
arg
inal m st inal m st
x
inal m st
b h
I
;
12
arg
3
arg
arg
inal m st inal m st
y
inal m st
b h
I
3
3
central st
x
central st b
x
central st
H
I E
k ;
3
3
central st
y
central st b
y
central st
H
I E
k
12
3
central st central st
x
central st
b h
I
;
12
3
central st central st
y
central st
b h
I
3
3
colt st
x
colt st b
x
colt st
H
I E
k ;
3
3
colt st
y
colt st b
y
colt st
H
I E
k
12
3
colt st colt st
x
colt st
b h
I
;
12
3
coltl st colt st
y
colt st
b h
I
x
b
stalp
y
o
h
s
t
a
l
p
Nota
Pentru calculul eforturilor in cadrele din
beton armat modulii de rigiditate
sectionala se pot considera conform
Anexei A din Codul de Proiectare
pentru Structuri in Cadre din Beton
Armat.
4.3. IPOTEZE DE CALCUL ANTISEISMIC
Pentru incarcari orizontale aplicate excentric, distributia fortei seismice pe stalpi se face tinand seama si de
influenta momentului de torsiune generala rezultat din excentricitatea rezultantei fortelor seismice in raport
cu centrul de rigiditate al structurii.
Efectul de torsiune indus de actiunea seismica va fi luat in considerare prin utilzarea in calcul a unui model
tridimensional in masura sa tina seama de cuplarea intre oscilatiile de torsiune si cele de translatie. In
conditiile structurilor regulate se poate utiliza un procedeu aproximativ de evaluare a efectului de torsiune
generala pe baza unor modele structurale plane. Astfel, punctul de aplicatie al rezultantei incarcarilor
seismice se considera la distanta
2 1
e e e t fata de centrul de rigiditate, in care:

1
e - excentricitatea centrului maselor in raport cu centrul de rigiditate;

2
e - excentricitatea aditionala conventionala, care introduce efectul caracterului nesincron al
miscarii seismice in lungul dimensiunii respective a constructiei ( B e 05 . 0
2
unde B
reprezinta dimensiunea maxima in plan a constructiei);
Excentricitatea e astfel determinata se aplica rezultantelor incarcarilor sesmice orizontale care actioneaza
separat pe directiile de referinta si la 45 fata de aceste directii.
Caracterul spatial al actiunii seismice se reflecta in calculele ingineresti prin considerarea unui sistem de
referinta alcatuit din doua axe orizontale orientate dupa directiile principale ale constructiei si o axa verticala.
Se vor efectua analize separate privind incarcarile si solicitarile seismice considerand actiunea seismica are
directia, pe rand, a celor doua axe orizontale. Cele doua ipoteze de actiune seismica (ipoteza I si ipoteza II)
se considera independente iar eforturile corespunzatoare nu se suprapun.
La constructiile cu structura flexibila (hale parter) se va lua in considerare si ipoteza incarcarilor seismice
orizontale (ipoteza III) actionand dupa o directie inclinata la 45 fata de axele orizontale de referinta.
o o
y x , - coordonatele centrului de rigiditate O in raport cu originea sistemului de axe;

+
+
o j
o j j
y y y
x x x
coordonatele centrelor de greutate ale sectiunii de calcul ale stalpului j dupa directiile x, y;
j
y
j
x
k k ; - rigiditatile stalpului j la deplasari laterale dupa directiile x, y;
Elementul Modulul de rigiditate
Rigle 0.6EbIb
Stalpi comprimati
excentric
0.8EbIb
Stalpi intinsi excentric 0.2EbIb

j
x
j
j
x
o
j
y
j
j
y
o
k
y k
y
k
x k
x


+
2 2
j
j
x j
j
y
y k x k I - moment de inertie polar;
Se admite ca saibele orizontale sunt practic indeformabile in planul lor, asigurand in toate punctele:
deplasari egale sub actiunea unei forte orizontale aplicate centric (efect de translatie);
rotiri egale sub actiunea unui moment de torsiune generala (efect de torsiune generala);
4.1. Ipoteza I
Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia x (cu excentricitate e2) stalpul j se incarca cu:
dupa directia x
I
y k
M
k
k
S S
j
j
x t
j
x
j
x j
x
t

;
dupa directia y
I
x k
M S
j
j
y t j
y
t
;
4.2. Ipoteza II
Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia y (cu excentricitate e2) stalpul j se incarca cu:
dupa directia x
I
y k
M S
j
j
x t j
x
t
;
13
13
14
14
15
15
16
16
17
17
18
18
7
7
8
8
9
9 10
10
11
11
12
12
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
6
6
CM CR
S
1
x
M
1
x
e
2
1
tx
S
2
tx
S
3
tx
S
4
tx
S
5
tx
S
6
tx
S
7
tx
S
8
tx
S
9
tx
S
11
tx
S
12
tx
S
13
tx
S
14
tx
S
15
tx
S
16
tx
S
17
tx
S
18
tx
S
1
ry
S
2
ry
S
3
ry
S
4
ry
S
5
ry
S
6
ry
S
7
ry
S
8
ry
S
9
ry
S
10
ry
S
11
ry
S
12
ry
S
13
ry
S
14
ry
S
15
ry
S
16
ry
S
17
ry
S
18
ry
S
1
rx
S
2
rx
S
3
rx
S
4
rx
S
5
rx
S
6
rx
S
13
rx
S
14
rx
S
15
rx
S
16
rx
S
17
rx
S
18
rx
S
x[m]
y[m]
O
11
x
11
x
o
x
o
y
17
y
17
y
10
10 9
9
0.7e
2
0
.
7
e
2
e
2
S
x
=0.707S
S
y
=
0
.
7
0
7
S
S=cG
2
707 . 0 e S M
x
t
S
x

2
707 . 0 e S M
y
t
S
y

CM
CR
dupa directia y
I
x k
M
k
k
S S
j
j
y
t
j
y
j
y
j
y
t

;
4.3. Ipoteza III
Din actiunea unei incarcari orizontale
excentrice dupa o directie inclinata la 45
fata de axele orizontale de referinta (cu
excentricitate e2) stalpul j se incarca cu:
dupa directia x:
dupa directia y:
13
13
14
14
15
15
16
16
17
17
18
18
7
7
8
8
9
9 10
10
11
11
12
12
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
6
6
CM
CR
S
2
y
M
2
y
e
2
1
ty
S
2
ty
S
3
ty
S
4
ty
S
5
ty
S
6
ty
S
7
ty
S
8
ty
S
9
ty
S
11
ty
S
12
ty
S
13
ty
S
14
ty
S
15
ty
S
16
ty
S
17
ty
S
18
ty
S
1
ry
S
2
ry
S
3
ry
S
4
ry
S
5
ry
S
6
ry
S
7
ry
S
8
ry
S
9
ry
S
10
ry
S
11
ry
S
12
ry
S
13
ry
S
14
ry
S
15
ry
S
16
ry
S
17
ry
S
18
ry
S
1
rx
S
2
rx
S
3
rx
S
4
rx
S
5
rx
S
6
rx
S
13
rx
S
14
rx
S
15
rx
S
16
rx
S
17
rx
S
18
rx
S
10
ty
S
x[m]
y[m]
O
I
y k
M
I
y k
M
k
k
S S
j
j
x
t
x
j
j
x
t
x
j
x
j
x j
x
t t

707 . 0
I
x k
M
I
x k
M
k
k
S S
j
j
y
t
y
j
j
y
t
y
j
y
j
y
j
y
t t

707 . 0 2
707 . 0 707 . 0 e S M M
t
y
t
x