Structuri n cadre parter.

Cadre monolite

Alctuire structural
n constructii curente s-au utilizat cadre portante transversale (grinzi
principale transversale) plasate la distante de 4,50 12,00 m, rigidizate
ntre ele cu grinzi sau plansee monolite, sau cadre portante
longitudinale (grinzi principale longitudinale), asezate pe directia
traveelor si rigidizate transversal. Aceast solutie se poate utiliza
pentru realizarea unei nlimi utile mai mari.
Grinzile de rigidizare preiau doar ncrcri orizontale. Grinzile
secundare lucreaz doar la sarcini verticale, descrcndu-le pe grinzi
principale.

Alctuire structural

Cadru transversal

Grind longitudinal de
rigidizare

CADRU
LONGITUDINAL
GRIND TRANSV.
DE RIGIDIZARE

Alctuire structural
Se observ c n ambele situatii ncrcrile verticale sunt preluate de
cadrele portante (transversale sau longitudinale, dup caz), care
preiau totodat si ncrcrile orizontale, care actioneaz n planul lor.
Prin alctuirea structural trebuie asigurat transmiterea si preluarea
ncrcrilor orizontale care acioneaz pe directie perpendicular
cadrelor portante.
In cazul cadrelor portante transversale (sau longitudinale), solutia de
rigidizare pe directia perpendicular este influentat de modul de
rezemare a stlpilor cadrului pe fundatie.

Alctuire structural
n cazul cadrelor portante transversale cu stlpi ncastrati n fundatie nu
este neaprat nevoie de grinzi longitudinale de rigidizare, ncrcrile
orizontale, normale pe planul cadrului, putnd fi transmise de saiba
orizontal realizat de elementele de acoperis, iar sarcinile orizontale pe
directia longitudinal sunt preluate n acest caz de cadre cu rigle
articulate la captul stlpilor.
a.

SECTIUNE TRANSVERSALA

SECTIUNE LONGITUDINALA

Alctuire structural
n cazul n care stlpii cadrelor transversale sunt articulate n fundatii,
prevederea grinzilor longitudinale de rigidizare este obligatorie.

b.

SECTIUNE TRANSVERSALA

SECTIUNE LONGITUDINALA

Alctuire structural

Aceeasi judecat se aplic i la alctuirea si rigidizarea transversal la

structurile cu cadre portante longitudinale:
a.

SECTIUNE LONGITUDINALA

SECTIUNE TRANSVERSALA

Calculul se face uneori doar pe direcia cadrului, dar este preferabil s

se fac pe ambele direcii.

b.

SECTIUNE LONGITUDINALA

SECTIUNE TRANSVERSALA

Comportarea cadrelor monolite

Pe lng ncrcrile aplicate, deschideri structurale i rigiditile
barelor, comportarea cadrelor este influenat i de rigiditile realtive
ale barelor care se ntlnesc n noduri, de vutele practicate, rotirile
fundaiilor.

Exemple structurale de hale parter mo

n zilele noastre se concep si se execut hale parter monolite, doar n
unele cazuri speciale.
Datorit constructiilor numeroase din beton armat la mijlocul secolului
20, aria de rspndire ale acestora este considerabil, att la cldirile
social-culturale, ct si la constructiile industriale. Cunoasterea lor este
cu att mai important cu ct multe din aceste constructii, aflate la
pragul duratei de serviciu, normate, necesit operatii de verificare si,
eventual, interventii de reabilitare.

Exemple structurale
Tipuri de cadre parter monolite, uzuale la cldiri social-culturale:

a. Cadru cu rigl orizontal

b. Cadru cu rigl curb

Exemple structurale

c. Cadru cu rigl frnt

d. Cadru pentru gradene

Exemple structurale
Hale parter din beton armat monolit din zona cldirilor
industriale:

a. Cadru cu luminator clasic

b. Cadru cu luminator M

Exemple structurale

c. Cadru cu dou deschideri

cu luminator clasic

d.Cadru cu dou deschideri

cu luminator M

Exemple structurale

e. Cadru tip shed cu plac curb cilindric

Exemple structurale

f. Cadru tip shed cu plac curb sub form de S

La cadrele cu plci curbe subiri acestea joac i rol de rigl
longitudinal de rigidizare.

Prevederi constructive

Scopul oricrei predimensionri este de a alege niste dimensiuni ale

sectiunilor de beton astfel ca, pe ct posibil, n final s se realizeze un
procent optim de armare din dimensionarea la starea limit de
rezistent, si, de asemenea, s fie satisfcute conditiile limit privind
strile limit ale exploatrii normale, n spet, starea limit de
deformatii.
In general, pentru o prim evaluare, nltimea sectiunii riglei cadrului se
alege n functie de deschidere, de forma riglei si de numrul de
deschideri.
Predimensionarea se efectueaz pe 2 ci:
comparnd cu proiecte asemntoare executate deja
printr-un calcul simplificat.

Prevederi constructive

Pe baza experienei de proiectare, s-au stabilit nite dimensiuni optime

ale riglei, exprimate n funcie de de tipul riglei, numrul de deschideri i
lungimea deschiderii.
Tabelul furnizeaz cifre orientative pentru raportul nltimea
riglei/deschiderea cadrului (hg/l).
Cadre cu mai multe deschideri

Forma riglei

Cadre cu o deschidere

dreapt

1 1
10
12

1 1
12
16

Frnt fr tirant

1 1
12
16

1 1
12
18

frnt cu tirant

1 1
16
20

1 1
16
24

curb

1 1
18
24

1 1
18
30

curb cu tirant

24

35

30

40

Prevederi constructive
Valorile recomandate pentru ltimea sectiunii riglei se situeaz ntre:
1 1
bgr hgr
2 4

Pentru predimensionare ntr-o faz urmtoare, printr-un calcul static

simplificat, grinda cadrelor cu mai multe deschideri se aproximeaz cu o
grind continu.
In cazul cadrelor cu o singur deschidere gradul de ncastrare a riglei n
stlpi se aproximeaz cu valori ntre
1 2
g
2 3

Prevederi constructive
Pentru a se tine seama, n aceast faz de predimensionare, de efectul
fortelor orizontale (functie de gradul de seismicitate) valoarea momentelor
de predimensionare obtinute din ncrcri verticale se majoreaz cu 15
30 %. Cu aceste valori se verific procentele de armare realizate.
Predimensionarea stlpilor cadrului se poate face tinndu-se seam de mai
multe criterii care se cer a fi satisfcute simultan. Astfel, predimensionarea
valabil este aceea oferit de conditia cea mai restrictiv.

Prevederi constructive

Condiii la predimensionarea stlpilor:

-limitarea flexibilittii: bs , hs lf/25, unde lf este lungimea de flambaj
a stlpului;
-conditie structural: bs br, unde bs este ltimea sectiunii stlpului,
iar br cea a riglei;
k Nc
Ab
-conditie de rezistent:
0 .8 R

c N este forta axial total de

unde Ab este sectiunea transversal a stlpului,
c
calcul care actioneaz stlpul, Rc este rezistenta de calcul la compresiune a
betonului, iar k un coeficient care tine seama de pozitia stlpului n structur si
de aportul fortelor orizontele; se recomand k = 1,3 1,7.

- conditie de ductilitate:

Ab

N
n Rb

unde N este forta axial rezultat din ncrcrile gravitationale din care rezult forta
seismic, Rb este rezistenta betonului la compresiune (rezisten cubic) la 28 de zile de
la turnare (marca betonului), iar n este un coeficient ce variaz n functie de pozitia
stlpului n structur si zon seismic.

Prevederi constructive
Alte recomandri:

hr

hr

hs 0.6 hr

hs 0.5 hr

Solicitarea si armarea nodur

Calculul static pentru cadrele parter se efectueaz deobicei n
domeniul elastic, dar se poate efectua si o analiz postelastic. Din
gruprile de actiuni prevzute de norme rezult nfsurtorele
solicitrilor de moment ncovoietor, efort axial si forta tietoare,
respectiv, solicitrile aferente fiecreia n parte. Se dimensioneaz si
se verific sectiunile caracteristice, acestea fiind sectiunile de lng
noduri, sectiunea de rezemare, mijlocul deschiderilor grinzilor, sau si
alte sectiuni intermediare, dac se consider necesar.
Cele mai delicate probleme privind starea de eforturi apar n colturile
(A), n dreptul sectiunii de frngere a riglei (B), precum si la
sectiunea de rezemare (C)

Solicitarea si armarea nodur

Nodul reprezint zona critic i din punct de vedere al turnri i
vibrrii betonului. Barele de armtur trebuie astfel dispuse ca
betonul s aib cale liber.
Ca o regul general la nodurile cadrelor, armturile din stlpi
trebuie trecute prin noduri n grind (sau viceversa).
Se prefer prima variant.

B
A

Solicitarea si armarea nodur

Colturile cadrelor (A) reprezint zonele cele mai solicitate. Studii teoretice
utiliznd teoria elasticittii, precum si studii experimentale de
fotoelasticitate au scos n evident o concentrare a efoturilor unitare de
compresiune la fibra interioar a coltului de cadru. Repartizare eforturilor
unitare pe sectiunea 1-1 depinde de conturul coltului.
M

Pentru a reduce suprasolicitarea

local dat de concentrarea
compresiunii, se prevd racordri
interioare ale coltului.

Solicitarea si armarea nodur

Armarea unui colt de cadru n cazul unor solicitri relativ mici:
R
R

la

rost de
turnare

R 0.8 h

M
R

la

Solicitarea si armarea nodur

Nodurile cu solicitri mari se pot arma:
>l a

la

>l a

M
la

R 0.8 h

la

Solicitarea si armarea nodur

In cazul unor noduri intinse la fibra interioar sau n cazul posibilitii
apariiei momentelor ce ntind fibra interioar la cadrele obinuite, se
prevede o continuitate a armturii ntinse:

h2
2

la
M h

h1
2

A a2 >A a1
vutar Aav >1/2A a2

la

A a1
h1
M

Solicitarea si armarea nodur

M h

la
h1
M

R 10 d

Solicitarea si armarea nodur

La cadrele cu rigle frnte coltul de cadru se poate arma n modalittile
urmtoare:

Solicitarea si armarea nodur

Sectiunea de frngere a riglei (B) se caracterizeaz prin aceea c fibra
interioar este ntins. In astfel de situatie, o armtur interioar cu
unghiul ntrnd ar duce la tendinta de ndreptare a acesteia si desprindere
a stratului de acoperire cu beton:

Ne

Solicitarea si armarea noduri

Armtura nu se execut cu unghiuri ntrnde, ci se prelungesc din cele dou
prti si se ancoreaz n betonul comprimat. Din cauza rezultantei Ne este
necesar prevederea unor armturi de suspendare, constnd din etrieri
S
speciali, nchisi, dispusi
pe
o
distant
s.
S/2
S/2
S/2
S/2

a.

b.

d.
c.

Solicitarea si armarea nodur

Dac armturile din zona ntins sunt intersectate peste unghiul ntrnd si prelungite n
zona comprimat a sectiunii cu lungimea de ancorare adecvat pentru bare intinse din
ncovoiere, si msurat pe ax, de la h/2, ca n a (b,c si d), nu este necesar un calcul al
etrierilor de suspendare, ci ele se dispun constructiv pe lungimea s.

tg 0,05

La unghiuri ntrnde la care tg 0,05, se admite ca armtura ntins s fie dus

continuu peste unghiul ntrnd, n care caz n zona schimbrii de directie, de lungime s,
a armturii longitudinale se prevd etrieri de suspendare, dimensionati la ntindere
pentru rezultanta Ne = 2AaRa sin /2.

Solicitarea si armarea nodur

Aria total a etrierilor se determin cu relatia Aetr = n Aet = Ne / Rat,
unde n este numrul de etrieri ce se dispun pe lungimea s. Alegndu-se
diametrul etrierilor si preciznd numrul ramurilor de forfecare, se poate
determina numrul de etrieri, n. Se face precizarea, c n asemenea
situatii se prevd etrieri intermediari, astfel ca fiecare bar longitudinal
s fie prins de un colt de etrier. Etrierii de suspendare sunt suplimenari
celor rezultati din calculul la fort tietoare n sectiuni nclinate.
In ambele cazuri, lungimea s pe care etrierii de suspendare sunt activi, se
determin cu relatia s = h tg 3/8 (180 ).

Solicitarea si armarea nodur

5. Solicitarea si armarea nodurilor de cadre monolite

Legtura stlp de cadru fundatie trebuie s fie realizat respectnd ipoteza de rezemare avut n vedere la calculul static.
La cadrele monolite parter se practic, n principal, dou tipuri de rezemare: ncastrat si articulat.
Detaliile de rezemare ncastrat n situatia stlpilor ncastrati n cazul fundatiilor elastice din beton armat si rigide, cu bloc de
beton simplu si cuzinet armat:
a.

b.
hs

15d

HS 8

60cm
1,5h
S

rost de turnare

ls

ls

100mm

hs

rost de turnare

10 d

In ambele situatii se las mustti din fundatie, avnd sectiune egal cu cea a armturilor din sectiunea de ncastrare a
stlpului. Armturile longitudinale ale stlpului se vor suprapune peste acestea pe distanta de ndire prin suprapunere . n
zona de ncastrare distanta dintre etrieri trebuie s respecte prevederile normativelor.

Solicitarea si armarea noduril

Reazemele articulate trebuie s transmit reactiunea vertical si, n acelasi timp, s permit
rotirea. De asemenea, trebuie s fie capabil de a prelua forta tietoare, ce pot aprea n
reazem. Asigurarea transmiterii reactiunii verticale de la stlp la fundatie se face printr-un
smbure fretat sau dorn metalic si armarea cu plas de armtur a suprafetei de rezemare.
b.

3
1
a

c.

15...20mm

a.

3
1

2
3

a-a

b-b

c-c

(1/2...1/3)h

1 - psl bitumat
- mastic, plumb, neopren
- bitum cu filer (sau azbest)
- pnz sau carton bitumat

2 - plas armat pt. compr. local

3 - element metalic: smbure fretat, dorn

Posibilitatea de rotire la baza

stlpului este asigurat de
ntreruperea partial a sectiunii
de beton armat, rmnnd o
sectiune cu o nltime de 1/2
1/3 din nltimea sectiunii
stlpului.
Rostul de 15-20 mm grosime
se umple cu un material
deformabil (psl bitumat,
mastic de bitum cu filer, chit
plastic, neopren, plumb etc.).
Impiedicare deplasrii laterale,
respectiv, preluarea fortei
tiatoare se asigur prin
armturi care trec continuu prin
zona de rezemare.