Structuri n cadre parter.

Cadre de beton armat

Prezentare general
Definiie: Cadrele de beton armat sunt structuri de rezistent care printr-un sistem spatial de stlpi si grinzi preiau ncrcrile verticale si orizontale si transmit infrastructurii si/sau fundatiilor. Cadrele constituie parte component, si anume suprastructura, a unui ansamblu structural, din care mai fac parte infrastructura si terenul de fundare.

Prezentare general
Cea mai avantajoas structur / scheletul ideal (din punct de vedere static si energetic): poligonul funicular al ncrcrilor descarc doar prin eforturi de compresiune centric sau doar cu mici excentricitti.

Din considerente funcionale i tehnologice, se prefer structurile din cadre, alctuite din bare verticale si orizontale. n acest caz poligonul funicular este ndeprtat de axa structurii, astfel apar momente ncovoietoare care sunt proportionale cu distanta dintre cele dou linii.

Prezentare general
Barele structurilor de cadre se intesecteaz n noduri intermediare ce reprezint ncastrri elastice sau articulatii pentru barele adiacente, n functie de alctuirea si armarea lor. Cadrele se constituie n structuri spatiale, care transmit actiunile verticale si preiau solicitrilor orizontale. Pot fi concepute si tratate ca si cadre plane, asezate paralel cu o directie principal, prelund ncrcrile verticale si orizontale, fiind rigidizate la forte orizontale pe cealalt directie principal. Cadrele pot constitui structuri spatiale propriu-zise calculate ca atare (3D). Fat de structurile n diafragme din beton armat, cadrele permit o mai mare elasticitate functional, motiv pentru care sunt preferate n cadrul unui regim de nltime adecvat (pn la P + 15E).

Clasificarea cadrelor
Dup numrul de deschideri : cadre cu o dechidere cadre cu multe deschideri (cadre multiple)

Dup numrul de niveluri cadre cu un singur nivel (cadre parter) cadre cu mai multe niveluri (cadre etajate)

Clasificarea cadrelor
Dup forma acoperisului cadre cu acoperis orizontal cadre cu acoperis nclinat cadre cu acoperis curb

Pentru preluarea mpingerileororizontale la deschideri mari, riglele frnte sau curbe pot fi prevzute cu tiranti orizontali

Dup modul de rezemare n fundatii cadre cu rezemare articulat cadre cu rezemare ncastrat

Clasificarea cadrelor

Dup modul de executie cadre din beton armat monolit cadre din elemente prefabricate de beton armat cadre n executie mixt Dup modul de distributie a elementelor structurale cadre ortogonale cadre dispuse dup directii oarecare

Influenta rigidittii barelor, a rezemrilor, a tasrii reazemelor asupra momentelor ncovoietoare

Momentelor ncovoietoare n structurile de cadre (structuri static nedeterminate) sunt influentate de: a) raportul de rigiditate si variatia rigidittii barelor cadrului, b) tipul de rezemare n fundatii, c) efectul rotirii fundatiilor ca urmare a tasrilor inegale.

Influenta rigidittii barelor

Influenta rigidittii relative ale barelor asupra evolutiei momentelor ncovoietoare la un cadru simplu portal, dublu ncastrat, este ilustrat n figur.
q
ql 2 8
ql 2 12

R
ql 2 8

ql 2 24

S >> R

S << R

Influenta rigidittii barelor

Concluzii: n cazul stlpilor foarte rigizi, momentele ncovoietoare pozitive date de ncrcrile verticale n grind sunt foarte mici. Grinda cadrului se apropie de modul de comportare ale unei grinzi dublu ncastrate. n cazul stlpilor sunt foarte elastici, avnd grinda foarte rigid, grinda se apropie de comportarea unei grinzi simplu rezemate. Fenomenul se manifest similar si la cadru dublu articulat.

Influenta rigidittii barelor

Influenta rezemrilor asupra momentelor ncovoietoare

Influenta tipului de rezemare asupra dezvoltrii momentelor ncovoietoare n barele cadrului, pentru diferite tipuri de actiuni (ncrcri verticale, ncrcri orizontale, actiuni din temperatur):
ncrcri verticale

ncrcri orizontale

Variaii de temperatur i contrac ie

Influenta rezemrilor asupra momentelor ncovoietoare

Concluzie: In cazul cadrului ncastrat, momentele ncovoietoare sunt n general mai reduse n valoare absolut fat de cazul cadrului articulat, att pentru actiuni verticale ct si pentru cele orizontale. n schimb la cadrul articulat momentele ncovoietoare sunt mai reduse din variatii de temperatur si din contractii, fat de cel ncastrat.

Influenta tasrii reazemelor asupra momentelor ncovoietoare

In cazul cadrelor cu reazemele ncastrate rotirea tlpii fundatiilor cadrelor, ca urmare a tasrilor neegale ale acestora, cauzeaz relaxarea ncastrrii perfecte n fundatii, cea ce influenteaz n continuare dezvoltarea momentelor ncovoietoare n ntreaga structur.

Influenta tasrii reazemelor asupra momentelor ncovoietoare

Considernd un stlp ncastrat n fundatii actionat de un moment ncovoietor M1 si de o fort axial N la nivelul tlpii fundatiei, se pot calcula presiunile la talpa fundatiei 1 si 2. N M Ele fiind diferite ca valoare, ntr-un teren sensibil la tasare (c coeficient de M tasare) ele pot provoca o diferent de tasare dintre capetele fundatiei, adic o B rotire a tlpii fundatiei cu f.
1

M M1

1,2 =

W 2M1 W

=1 2 =
M2

2 M1 = c c W L 2 M1 ; W = If f = = L c L W 2 M f = 1 c I f

2
tasarea uniforma

Dac se admite, pe rnd, stlpul perfect ncastrat, articulat si respectiv ncastrat partial (cu gradul de ncastrare g) la captul superior, rotirea sectiunii de lng fundatie sub actiunea unui moment M2 (caz curent), s se poate calcula cu urmtoarele relatii:
ncastrare partia l grad de ncastra re g

Influenta tasrii reazemelor asupra momentelor ncovoietoare

M2
l S = M 2; 4 ES I S

M2
S =
l M 2; 3 ES I S

M2
1 g S = (2 ) M 2 ; 6 ES I S 2

Influenta tasrii reazemelor asupra momentelor ncovoietoare

Dac momentul de ncastrare perfect a stlpului n fundatie ar avea valoarea M, el se va compune din momentele M1 si M2 care satisfac relatia M = M1 + M2 si sunt obtinute din conditia de continuitate f = s

M1 M2 M = = 4 ES I S c I f 4 ES I S c I f + l l Asupra fundatiei lucreaz M1:

cI f M1 = M 4 ES I S cI f + l

iar n stlp actioneaz acelasi M1:

M1 = M M 2

Influenta tasrii reazemelor asupra momentelor ncovoietoare

Rotirea fundatiei face ca momentul la captul de baz a stlpului s fie mai mic, rezultnd un grad de ncastrare
creste!

cI f M1 = g= M c I + 4 ES I S f l

scade!

Deci, efectul rotirii fundatiei este echivalent cu scderea rigidittii stlpului. Momentele n stlp scad, iar cele n cmpul riglei cresc.

Domenii de utilizare i modulare dimensional

Cadre din beton armat etajate pot fi utilizate dac flexibilitatea partiului ajut la functionalitatea cldirii. La constructii de locuinte, de birouri, spatii comerciale, scoli, spitale, garaje, hoteluri sunt preferate cadrele din beton armat pemtru structur de rezisten. Este de preferat adesea n zone seismice, pentru c ofer o imagine clar a strilor de solicitare posibile, ductilitatea structurii poate fi dirijat, iar elementele secundare (pereti desprtitori, panouri de nchidere etc.) pot fi tinute sub control. Limitarea deplasrii laterale a structurii sub actiune seismic poate ngrdi utilizarea cadrelor din beton armat peste o anumit nltime de constructie.

Domenii de utilizare i modulare dimensional

Cadrele din beton armat se folosesc la constructii industriale, parter sau etajate, executate de preferint prefabricat, cu sau fr pod rulant. Hale universale de mare deschidere, pe tram ptrat, pot avea destinatii social-culturale (sal de expozitie, piat acoperit etc.). Modulul dimensional la structurile din cadre este de 3,00 m, respectiv, submodulul de 1,50 m. Aceasta, pentru a crea conditii de compatibilitate dimensional cu elementele din beton armat tipizate: grinzi, elemente de acoperis, elemente de planseu. Deschiderile variaz ntre 6 si 36 m, iar traveele ntre (4,50) 6,00 m si 12 (18) m.

Domenii de utilizare i modulare dimensional

n cazul halelor integral prefabricate realizate pe baza proiectelor individuale modul de dispunere al elementelor structurale i dimensiunile lor este se stabilete n funcie de tehnologia de prefabricare, capacitatea de transport i montaj disponibil. Corelarea dintre solutia structural adoptat pentru rigla halelor parter n functie de deschidere: L = 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30, 36
cu rigle drepte cu inima plina cu rigle drepte grinzi cu zabrele cu rigle poligonale sau curbe cu tirant cadre spatiale cu acoperis: - spatial reticular precomprimat - placi curbe subtiri cu tiranti precomprimati