Sunteți pe pagina 1din 35

Corelarea intre proiectarea functionala si cea de rezistenta

Orice cldire este conceput i realizat n scopul ndeplinirii unor cerine funcionale specifice destinaiei Din punct de vedere funcional, fiecare spaiu din cldire are propria utilitate Dac un spaiu din cldire ndeplinete un complex de funciuni bine determinate avem de-a face cu un element funcional Exemple de elemente funcionale n cadrul unor cldiri: pentru locuine camerele de locuit, buctria, baia, cmara; pentru restaurante sala de mese, barul, oficiul, buctria; pentru hoteluri camera de cazare, recepia, saloanele, barul; Atunci cnd elementele funcionale se repet frecvent, formeaz mpreun cu alte spaii din cldire un grup funcional. Avnd stabilite funciunile spaiilor unei cldiri, se trece la proiectarea structural a acesteia. Structura de rezisten a cldirii trebuie s asigure ndeplinirea funciunilor pentru care aceasta este realizat

Comportarea c-tiilor la incarcari verticale si orizontale


Structura de rezisten a oricrei cldiri trebuie conceput i alctuit n scopul asigurrii condiiilor de rezisten, rigiditate i stabilitate sub aciunea ncrcrilor verticale i orizontale Mecanismul de preluare i transmitere a ncrcrilor verticale i orizontale difer de la structurile n cadre la cele cu perei portani structuri cu perei portani -ncrcrile verticale se transmit direct prin perei, care sunt solicitai la compresiune cu dezvoltarea eforturilor unitare normale de intensitate redus, datorit seciunii transversale mari a acestora; -ncrcrile orizontale determin deformarea lateral a pereilor specific solicitrii de ncovoiere, fig. 1. Structuri n cadre -ncrcrile verticale se transmit stlpilor n mod indirect prin intermediul riglelor care sunt solicitate la ncovoiere cu for tietoare, iar stlpii sunt solicitai la compresiune excentric -ncrcrile orizontale determin deformarea lateral a structurilor n cadre cu noduri rigide specific solicitrii de forfecare, fig. 2. st In general eforturile unitare de compresiune din stalpii cadrelor au valori cuprinse intre c =(40-80)dan/cm2 pe cand in cazul diafragmelor c = (20-40)dan/cm2 structurilor mixte (cadre i diafragme) prezena planeelor determin cadrele i diafragmele s se deformeze identic sub sarcini orizontale
d

Aspectele generale privind conformarea unei c-tii se refera la: -conditii de amplasament -conditii de proiectare Pentru conditiile de proiectare trebuie avute in vedere o serie de aspecte cum ar fi: simplitatea structurii redundanta geometria structurii conditia de rezistenta si rigiditate laterala dupa 2 directii conditia de rezistenta si rigiditate la torsiune conditia de fundare(alcatuire a fundatiilor) conditia de distributie a maselor Conditia de amplasament se refera la alegerea locatiei c-tiei in categorii de teren pentru care efectul actiunii seismice sa fie cat mai scazut. Simplitatea structurii se refera la alegerea unor structuri cat mai simple si continue astfel incat sa poata fi modelate cat mai usor,sa poata fi luate in calcul cat mai multe elemente ce definesc structura respectiva si sa fie asigurata conditia de transmitere cat mai direct a incarcarilor exterioare inspre terenul de fundare. Redundanta- se va incerca in conceptia si proiectarea structurilor asigurarea pentru acestea o redundanta cat mai buna. Aceasta conditie se refera in special la : -necedarea structurii in ansamblu atunci cand se produce o cedare a unui element structural -asigurarea unui mecanism de cedare cat mai favorabil Geometria structurii se refera la realizarea unor contururi cat mai regulate geometric si compacte Conditia de rezistenta si rigiditate laterala dupa 2 directii- elementul care asigura distributia sau repartitia incarcarilor orizontale catre elementele structurale verticale este planseul. Conditia de rezistenta si rigiditate la torsiune se refera la distributia rigiditatilor si a maselor elementelor structurale verticale in asa mod incat excentricitatea intre centrul de rigiditate si cel al maselor sa fie cat mai mica pentru a diminua efectul torsiunii generale al structurii.In acest sens se vor dispune elementele cu rigiditate mare inspre contur. Conditia de fundare(alcatuire a fundatiilor) presupune alegerea sistemului adecvat de fundare astfel incat sa obtinem o comportare cat mai sincrona a acestora sub efectul actiunii seismice. Conditia de distributie a maselor se refera la evitarea concentrarii maselor la nivelurile superioare ale cladirii si la reducerea greutatii proprii in general a cladirii.Se realizeaza prin folosirea unor materiale cu caracteristici speciale.

Clasificarea constructiilor
1.Dupa modul de organizare al spatiului Modul de organizare al spatiului sau criteriul functional reprezinta un element principal in clasificarea constructiilor deoarece acestea sunt concepute si realizate in vederea indeplinirii functiunii sociale sau de productie, sub acest aspect avem: -cladiri cu organizare rigida a spatiului -cladiri cu organizare flexibila a spatiului -cladiri tip sala -Cladiri cu organizare rigida a spatiului sunt acelea la care elementele verticale portante de tipul pereti sau diafragme din beton armat sunt asezate la distante relativ reduse, pozitia lor ramanand definitiva pe intreaga durata de viata a cladirii. Intra in aceasta categorie a cladirilor cu o organizare rigida sistemele: -tip fagure -tip celular

Sistemele tip fagure sunt alcatuite din diafragme cu dispunere deasa, distanta inter ax cuprinsa intre 3-5m. Diafragmele dispuse atat in sens longitudinal cat si transversal. Sunt relevante in acest sens caminele pentru nefamilisti, unele cladiri de locuit (ex. Garsoniere, etc). Sistemele tip celular sunt acelea la care diafragmele verticale sunt dispuse astfel incat asigura creerea unei celule functionale, respectiv a unui apatament, cladire de locuit 6-9m

-Cladirile cu organizare flexibila sunt acelea la care elementele portante verticale sunt dispuse la distante mai mari astfel incat intre acestea sa poata fi realizata prin compartimentari spatii interioare in vederea asigurarii functiunii date - Cladirile tip sala sunt acelea la care se realizeaza o functiune principala sau dominanta prin dispunerea elementelor portante verticale la distante 9-18m, a planseului la o cota ce depaseste 4m nivelul pardoselii. (sala de sport, bazine de innot).

2. Clasificarea cladirilor dupa structura de rezistenta


-cladiri cu structuri de rezistenta din pereti portanti (zidarie, piatra) - cladiri cu structuri de rezistenta in cadre - cladiri cu structuri de rezistenta duala sau mixta (cadre si diafragme) - cladiri cu structuri de rezistenta de tip special Structurile de tip special sunt de forma de tub simplu sau tub dublu

3. Clasficarea cladirilor dupa raportul H/B si rigiditatea laterala


Este un criteriu care caracterizeaza comportarea cladirilor la actiunea incarcarilor orizontale. -Cladiri de tip consola scurta: H/B<2; f T>>>f M sageata din taietoare mult mai mare ca sageata din moment -Cladiri tip consola mijlocie 2 H/B<5 Cladiri tip consola lunga: H/B>5 fT fM fM fT

3. Clasificarea dup rigiditatea lateral


Furnizeaza informatii privind capacitatea de deformare in domeniu post elastic respectiv ductilitatea avem: -Cladiri rigide (T perioada proprie de vibratie : T 0.35 (0.4)S ) -Cladiri semirigide : T 0.9 (1)S -Cladiri flexibile : T 0.9 (1)S

4. Clasificarea dupa forma in plan si elevatie:


-simpla

-compusa (combinatii) Dupa forma in elevatie putem avea cladiri cu forma constanta pe inaltime si cladiri variabile pe inaltime.

5. Clasificarea dupa regimul de inaltime


Regimul de inaltime se stabileste dupa o serie de criterii: -densitatea cladirilor -factorii urbanistici -caracteristicile mecanice ale materialelor -tehnologia de executie -criterii economice etc. Regimul de inaltime : -Parter -Cu numar redus de niveluri: P+(1-4)E -Cladiri cu mai multe niveluri P+(8-14)E -cladiri inalte P+(>15)E

6. Clasificarea dup forma n elevaie


Dup forma n elevaie, cldirile pot fi:

cu nlime constant, fig. 7; cu nlime variabil, fig. 8.

Cladiri cu structura de rezistenta cu pereti portanti din zidarie


Cladirile din zidarie au fost realizate din cele mai vechi timpuri Avantaje ale cladirilor din zidarie din caramida: -confort higrotermic ridicat -rezistente mecanice satisfacatoare -posibiitati variate de forme si dimensiuni ceea ce conduce la un aspect arhitectural bun -materiale relativ ieftine, pret de cost mai scazut Dezavantaje: -rezistenta mecanica la intindere scazuta ceea ce conduce la o comportare nesatisfacatoare la actiuni seismice, posibilitati de industrializare reduse -monopera ridicata si durata de executie mare Tipuri de structuri si planse O structura din zidarie sub aspectul spatial este realizata din elemente verticale de tipul peretiilor si a elementelor de legatura orizontale de tipul planseelor Conceptul de alcatuire a structurii din zidarie presupune satisfacerea mai multor cerinte legate de: -forma, dimensiuni in plan si elevatie -alcatuirea structurii peretilor -ale structurii planseelor -ale infrastructurii cladirii Cladirile trebuie sa prezinte regularitate structurala ceea ce presupune regularitate in plan si regularitate pe inaltime a) Regularitate in plan Presupune existenta unor forme si contururi regulate cu simetrie dupa cel putin doua axe.

L1 + L2 L/4 a L/5 b B/5 Atunci cand prin dispunerea in plan a elementelor structurale si a maselor rezulta diferente de rigiditate si de greutatea de la o zona la cealalta, se recomanda tronsonarea cladirii prin intermediul rosturilor Dupa pozitia pe care rosturile o au in raport cu inaltimea cladirii putem avea: -Rosturi totale -Rosturi partiale Dupa modul de dispunere in plan al peretilor -structuri cu pereti portanti cu dispunere deasa - structuri cu pereti portanti cu dispunere rara Structurile cu dispunere deasa sau tip fagure se obtin prin asezarea peretilor la distante de 3-5m interax, inaltimea nivelului 3,2m iar aria delimitata de peretii structurali nu va depasi 25m 2. Pentru structurile cu dispunere rara sau celular, distanta dintre pereti este in 6-9 m, h nivel<4, Ariaplan delimitata de elementele verticale 75m 2

Dupa modul de realizare al peretilor: - pereti izolati (de forma montantilor, sunt legati intre ei numai la nivelul etajelor prin intermediul planseelor - cuplati- sunt realizati din mai multi montanti situati in acelasi plan legati intre ei la nivelul planseelor prin intermediul riglelor de cuplare. Planseele reprezinta elementele de legatura dintre pereti avand rol functional de compartimentare pe inaltime si de rezistenta in ceea ce priveste preluarea si transmiterea incarcarilor. planseele pot fi: - rigide in planul lor -si cu rigiditate nesemnificativa in planul lor. In categoria planseelor cu rigiditate in planul lor: Plansee monolite Plansee din predale si suprabetonare, grosime 60mm Plansee din panouri si semipanouri

In categoria planseelor cu rigiditate nesemnificativa in planul lor:

- plansee din fasii cu goluri cu legaturi intre ele dar fara suprabetonare - plansee din elemente mici, prefabricate sau corpuri ceramice cu suprabetonare >60mm. - plansee din lemn.

Solutii de alctuire a tipurilor de pereti structurali


Ca sistem spatial structurile din pereti portanti din zidrie de crmid sunt alcatuite din elemente portante verticale denumite pereti, legate intre ele prin intermediul unor elemente orizontale denumite plansee. Lungimea tronsoanelor se determin n funcie de tipul planeului, gradul de protecie antiseismic i natura terenului de fundare. n cazul cldirilor din zidrie fundate pe terenuri normale, lungimea maxim a tronsoanelor va fi de 50 m Pentru cldirile din zidrie fundate pe terenuri diferite, lungimea maxim a tronsoanelor se va stabili n conformitate cu prescripiile tehnice: P7-2000 i/sau NP001-2000 Dupa tipul zidariei din care sunt realizati peretii, acestia pot fi : -pereti din zidarie simpla nearmata (ZNA) -pereti din zidarie confinata (ZC) -pereti din zidarie confinata si armata in rosturi orizontale (ZC+AR) -pereti cu inima armata(ZIA) Peretii din zidrie nearmat prezint capacitate sczut de disipare a energiei seismice, datorit rezistenei mici la ntindere i a ductilitii reduse -grosimea minima a peretilor este de 240mm - se impune pastrarea unui raport intre inaltimea etajului si grosimea peretelui: . - dispunerea pereilor structurali n sistem fagure; -nlimea nivelului hetaj 3,0 m -au o comportare necorespunzatoare la actiunea incarcarilor orizontale datorita rezistentei scazute la intindere a materialelor din care este alcatuita zidaria, fapt ce conduce la capacitate portanta scazuta si comportare in domeniul port-elastic necorespunzatoare, adica o ductilitate scazuta.

Peretii din zidarie confinata asigura imbunatatirea caracteristicilor de rezistenta, rigiditate,


ductilitate comparative cu cele din zidarie nearmata prin prezenta in structura peretelui a stalpisorilor din b.a. si a centurilor Dispunerea stalpisorilor din b.a. conform CR6-2006 se face: -la capetele libere ale peretilor -la colturile exterioare ale cladirii -de o parte si cealalta a golurilor a caror suprafata depaseste 2,50 -n lungul peretelui, astfel nct distana ntre axele stlpiorilor s nu depeasc: - 4,0 m n cazul structurilor cu perei rari; - 5,0 m n cazul structurilor cu perei dei; - la interseciile pereilor, dac cel mai apropiat stlpior se afl la o distan mai mare de 1,5 m

Stlpiorii se vor executa pe toat nlimea construciei cu respectarea urmtoarelor prevederi de alctuire: aria seciunii transversale 625 cm2 (25 x 25 cm); latimea centurii = grosimea peretelui 25 cm; inaltimea centurii min 20cm diametrul barelor longitudinale 12 mm; diam barelor transversal 6 mm distanele dintre etrierii dispui n cmp vor fi 15 cm, iar pentru cei dispui n zonele de capt i pe zona de nndire a barelor longitudinale vor fi 10 c procentul longitudinal de armare 0,8%; nndirea barelor longitudinale se va face prin suprapunere, fr crlige, pe o lungime 50 n seciunea de ncastrare; lungimea de suprapunere a barelor longitudinale din stlpiorii din suprastructur cu mustile din ciocuri sau pereii de subsol va fi de cel puin 60; diametrul etrierilor va fi de cel puin 6 mm; Centurile din beton armat vor fi continue pe toat lungimea peretelui i vor constitui contururi nchise -aria sectiunii cel putin 500cm2 latimea sau grosimea centurii egala, cu grosimea peretelui, dar nu mai putin de 25cm =20cm -diametrul minim al armaturilor longitudinale 10mm -diametrul minim al armaturilor transversale sub forma de etrieri 6mm -distanta dintre etrieri nu mai mult de 15cm in zonele de camp si cel mult 10cm in zonele de capat si de imbinare a armaturilor longitudinale - nndirea barelor longitudinale se va face prin suprapunere, fr crlige, pe o lungime 60 -ntr-o seciune se vor nndi cel mult 50% din barele centurii - n zonele de coluri, intersecii, ramificaii, se va realiza ancorarea barelor longitudinale n centurile perpendiculare pe o lungime 60; - diametrul etrierilor va fi 6 cm - distanele dintre etrierii dispui n cmp vor fi 15 cm, iar pentru cei dispui n zonele de capt i pe zona de nndire a barelor longitudinale vor fi 10 c Peretii din zidarie confinata si armata in rosturi orizontale rezulta din zidaria confinata la care se adauga armatura dispusa in rosturile orizontale - Armatura dispusa in rosturile orizontale rezulta din calculul pentru preluarea eforturilor principale de intindere -Armatura dispusa in rosturile orizontale rezulta din calculul pentru preluarea eforturilor principale de intindere - Aria armaturilor dispuse intr-un rost nu va fi mai mica de 1 , respectiv 28mm - acoperirea lateral cu mortar a barelor din rosturi va respecta prevederile din CR6-2006 se va face n mod obligatoriu armarea urmtoarelor zone ale cldirilor situate n zone seismice cu ag 0,12g: -spaleii (plinurile) ntre ferestre sau ui care au raportul nlime/lime 2,5 i care nu sunt ntrii cu stlpiori din beton armat la extremiti; -zonele de legtur ntre pereii perpendiculari (intersecii, coluri, ramificaii); -parapeii de sub ferestre

3 0c m

0cm d is ta n ap n lap rim u lg o l

Peretii din zidarie cu inima armata se obtin prin dispunerea unui miez din beton sau mortar
armat intre doua straturi de zidarie.

-Legatura dintre elementele componente se realizeaza prin conlucrarea betonului turnat cu zidaria din caramida. -Armatura miezului din beton sau mortar se determina prin calcul, diametrul minim 8mm, distanta maxima intre bare 15 cm. Se admite armarea cu plasa de sarma(STNB) -pentru construcii cu regim de nlime P+2E: -diametrul barelor 8 mm; -distana ntre bare 15 cm; -pentru construcii cu regim de nlime < P+2E - diametrul barelor 6 mm -distana ntre bare 15 cm

Centuri si buiandrugi

0 m c

0cm d is ta n ap n lap rim u lg o l

Centurile sunt elemente de rezistenta dispuse la partea superioara a peretilor la nivelul planseelor, avand urmatoarele atributii: - asigura transmiterea si incarcarilor verticale de la plansee catre peretii din zidarie - asigura transmiterea incarcarilor orizontale catre elementele portante verticale colectate la nivelul planseelor - asigura preluarea eforturilor unitare de intindere din pereti datorate actiunii incarcarilor orizontale - asigura preluarea eforturilor unitare de intindere si compresiune datorate actiunii planseelor asupra peretilor ca urmare a incarcarilor ce actioneaza in planul planseelor Buiandrugii indeplinesc rolul de sustinere a zidariei situate deasupra in cazul buiandrugilor izolati sau participa si la sporirea rigiditatii planseului in plan orizontal in cazul centurilor buiandrug. Atunci cand distanta dintre partea superioara a buiandrugului si centura plabnseului este 60cm, buiandrugul se realizeaza ca element independent situat deasupra golului, iar pentru distanta 60cm cele doua elemente se realizeaza impreuna constituind centura buiandrug -Buiandrugii vor rezema de o parte si cealalta a golului pe o lungime de cel putin 25cm, iar in cazul cladirilor situate in zone cu acceleratii de proiectare ridicate lungimea de rezemare se sporeste cu o jumatate de caramida -Latimea buiandrugului este, egala cu grosimea peretelui - Inaltimea buiandrugului din considerente de rigiditate cel putin din lumina golului,

Evitarea si limitarea slabirilor

10

Amplasarea i dimensiunile golurilor pentru ui i ferestre n pereii structurali din zidrie, se vor stabili : -funcional; -de plastica faadelor; -structural Golurile se dispun in planul peretelui astfel incat sa se asigure lungimi egale ale spaletilor (plinurilor); in caz contrar se recomanda distributia uniforma a acestora pe lungimea peretelui, asigurandu-se in toate cazurile lungimea minima a spaletilor

Pentru spalete marginal:

Pentru spalete central: ZNA:

ZC + ZIA:

ZC + ZIA:

Elemente secundare ale peretilor din zidarie de caramida


Couri de fum si canalele de ventilatie, atice, parapete, frontoane, timpanul calcanul Courile de fum i canalele de ventilaii sunt elemente asociate pereilor dispuse pe vertical n scopul eliminrii gazelor arse sau pentru ventilarea ncperilor fr ferestre Stabilitatea courilor de fum sau de ventilaie din zidrie va fi asigurat prin: -executarea unei tencuieli armate, cu barele verticale armate n planeul de la ultimul nivel; -bordura exterioar cu profile metalice laminate, ancorate n planeu i protejate prin tencuial; -mancorarea courilor (peste jumtatea nlimii) cu tirani prini de bride metalice i fixai n planeul ultimului nivel. Aticul este poriunea peretelui exterior care depete nivelul planeului teras. Parapetul este poriunea de perete exterior situat sub fereastr sau elementul de protecie la balcoane i scri Frontoanele sunt reprezentate de peretii de capat ai tronsoanelor de cladiri.

11

Timpanul este reprezentat de zona peretelui delimitata de conturul acoperisului si planseul ultimului nivel. Calcanul este peretele exterior fr goluri, spre care nu se scurg apele de ploaie

Calculul structurilor din pereti portanti din zidarie de caramida


Principii generale de calcul Zidria este un material neomogen, anizotrop i cu o comportare inelastic chiar i pentru solicitri reduse. Calculul elementelor structurale din zidrie se face prin verificarea siguranei n raport cu strile limit care pot s apar n viaa unei construcii n diferite etaje de execuie, exploatare, reparaie, Strile limit ultime ce pot fi luate n calculul elementelor structurale din zidrie sunt: stri limit ultime (SLU); stri limit de serviciu (SLS. Pentru starilor limita ultime se pune conditia de indeplinire a criteriilor de rezistenta sub urmatoarea forma:

- solicitarea de calcul maxima in combinatia cea mai defavorabila de incarcari; - rezistenta sau capacitatea portanta minima a sectiunii elementului in zona solicitarilor maxime. Pentru S.L.S. respectarea conditiei de rigiditate, respectiv de limitare a deformatiilor. - deformatie maxima inregistrata intr-o anumita sectiune a elementelor respective determinate prin metodele staticii c-tilor; - deformatie limita admisa pentru elementul respectiv Calculul peretilor din zidarie de caramida la incarcari verticale

In cazul structurilor din zidarie, planseele asigura transmiterea ncrcrii verticale ctre peretii structurali pe care acestea reazem. Incrcrile verticale transmise de planee, ns pot fi: ncrcri din aciunea cutremurului; ncrcri datorate aciunii vntului; ncrcri datorate mpingerii pmntului; ncrcri datorate mpingerilor produse de boli, arce sau arpante; Modelul de calcul trebuie s aib n vedere urmtoarele aspecte legate de: -modul de aplicare a ncrcrilor verticale; -excentricitile corespunztoare momentelor ncovoietoare datorate ncrcrilor orizontale normale pe planul peretelui; -zvelteea peretelui. Metodele de calcul a pereilor structurali la ncrcri verticale 1. evaluarea ncrcrilor verticale i distribuia acestora pereilor structurali; 2. determinarea excentricitilor de aplicare a ncrcrilor verticale;

12

3. determinarea forelor axiale de compresiune n pereii structurali; 4. dimensionarea i verificarea pereilor structurali. 1.Evaluarea ncrcrilor verticale -Incarcarile verticale sunt transmise de catre plansee peretilor in functie de modul de rezemare al acestora -Daca planseele descarca pe pereti numai dupa o directie, suprafata aferenta va fi de forma dreptunghiulara, mergand, si in acest caz, pana la jumatatea deschiderii golurilor adiacente talpilor - Incarcarile aferente peretelui se distribuie uniform pe toata lungimea acestuia (inima si talpi) - In cazul incarcarii verticale concentrate, descarcarea la perete se face dupa unghiuri de raport cu verticala in

Calculul excentricitatilor Excentricitati structurale ( -de executie ( ) )

-datorate eforturilor locale din actiunile orizontale ( ) Excentricitatile structurale sunt datorate influentei planseelor in zona de descarcare, datorate deschiderilor inegale ale placilor de planseu, datorate incarcarii simetrice a planseelor. Marimea acestor excentricitati se ia in considerare daca aceasta depaseste 1cm. = 1,0 cm = 1,0 cm

Excentricitatile de executie se datoreaza unor imprecizii de lucru, a unor abateri de la coliniaritate a elementelor verticale, a unor diferente de sectiuni ale elementelor verticale (grosimea peretilor). Excentricitatile datorate unor efecte locale din actiunea seismica, vant, impingerea pamantului, descarcarea boltilor (arcelor). = orizontale - momentul incarcarii datorate incarcarilor verticale, a actiunii sarcinilor

13

2.Stabilirea schemei statice de lucru


-schema statica de lucru o constitue o consola incastrata la nivelul fundatiilor,la nivelul soclului atunci cand cladirea nu are subsol sau la nivelul planseului peste subsol daca rigiditatea infrastructurii este ridicata,este mare(planseele asigurand doar legaturi pendulare ale peretilor)

3.Stabilirea dimensiunilor geometrice ale sect active


Se stabilesc conform celor ce se vor preciza la calculul actiunii orizontale

Calculul structuriilor cu pereti portanti din zidarie la incarcari orizontale Consideratii generale .Ipoteze. Scheme de calcul
Actiunea incaracariilor orizontale determina solicitari de incovoiere asupra peretiilor care determina aparitia eforturilor unitare de intindere , eforturi care sunt preluate de catre zidaria simpla si se imbunatateste comportarea atunci cand se realizeaza pereti din zidarie confinata armata in rosturile orizontale In general actiuniile orizontale considerate sunt: -actiunea seismica -actiunea vantului Actiunea vantului se ia in considerare in calculul de rezistenta doar pentru pereti a caror inaltime depaseste 6m , Actiunea predominant orizontal este actiunea seismica . Calculul peretiilor la incarcari orizontale: -presupune stabilirea capacitatii de rezistenta pentru elementele componente si pentru structura in ansamblu precum si calculul spatial al structurii atunci cand avem de a face cu cladiri cu alcatuire deosebita, cladiri de o importanta ridicata. Ipotezele de calcul luate in considerare se refera la: -Planseele se considera ca lucreaza ca niste saibe rigide , avand rolul de a asigura distributia incarcariilor orizontale catre elementele portante verticale. -Rolul de saiba rigida a planseelor asigura incarcarea planseului atunci cand unul sau mai multe elemente portante s-a atins capacitatea portanta, catre alte elemente verticale structurale care au rezerve de capacitate portanta . -Prezenta samburilor din beton armat inglobati in zidarie se ia in considerare in calcul prin afectarea rezistentelor mecanice ale materialelor din care acestia sunt realizati prin intermediul unor coeficienti ce reprezinta raportul rezistentei mecanice ale celor 2 materiale zidarie beton. In acesta ipoteza transferand aria samburelui in aria zidariei. Se ia in considerare efectul favorabil al comportarii buiandrugilor la incarcari orizontale, considerand punctul de moment nul la mijlocul deschiderii buiandrugilor. Scheme de calcul In cazul peretiilor plini schema de calcul considerata o consola incastrata la partea inferioara cu legaturi pendulare la nivelul planseelor.

14

1.Cand se tine seama de influenta buiandrugilor plinurile peretelui respectiv montantii sunt considerati ca niste console incastrate la partea inferioara 2. Cand se tine seama de influenta buiandrugilor se considera ca acestia realizeaza legaturi de tip incastarre elastica . Zona de incastare a consolelor se considera ca fiind partea superioara a fundatiilor , partea superioara a soclului sau nivelul planseului peste subsol in cazul cand infrastructura are rigiditate mai mare decat suprastructura cladirii.

Calculul peretiilor din zidarie la incarcari orizontale ce actioneaza

pe planul peretelui .

In acest caz peretele se considera ca are continuitate pe verticala . Rolul planseelor si a peretiilor de rigidizare fiind de reazeme pentru peretele respectiv. Calculul momentelor incovoietoare se face considerand peretele ca o placa elastica pe mai multe reazeme.

Calculul capacitatii de rezistenta pe ansamblul cladirii la incarcari orizontale .

Verificarea capacitatii de rezistenta a elementelor ce constituie ansamblul cladirii se face pe baza relatiei de calcul : m

- sarcina seismica la nivelul de calcul tinand seama de efectul de torsiune generala prin coeficientul m - capacitatea de rezistenta a tuturor diafragmelor de la nivelul de calcul I dupa

directia actiunii seismice Tcij forta taietoare capabila a unei diafragme si situata la nivelul de calcul j Tcij=min : -forta taietoare capabila la compresiune excentrica -forta taietoare capabila la forfecare

15

-f. t cap. la ef. principale de intindere in sectiuniile inclinate Verificarea la capacitatea de rezistenta a structurii pe ansamblu
k cij

- coeficient ce tine seama de influenta tensinii generale Sk forta seismica de nivel m coeficient al conditiei de lucru Tcij forta taietoare capabila a unei diafragme i situata la nivel j

forta taietoare TCM capabila pentru solicitarea de compresiune excentrica Tcij = min forta taietoare capabila la forfecarea rostului orizontal Tf forta taietoate capabila la efortul principal de intindere la sectiunile inclinate Tp
P100 / 92 S = cr G cr =
s r r

Cr-coef global - coef in functie de inportanta cladirii KS- coef al gradului de seism al zonei - coef de amplificare a zonei seismic -coef de reducere a amplitudinii miscarii seismic r coef de echivalenta
r

P100/2006 TB = d(Te) Sd(T) spectru de proiectare a acceleratiei orizontale a terenului Se determina cu relatiile: Sd(T) = ag Sd(T) = ag pentru 0

factor de amplificare a acceleratiei orizontale a terenului q factor de corectie intre comportarea elastica si inelastica
0

Calculul la capacitatea de rezistenta la compresiune centrica


Diafragmele din zidarie plina nearmata. TCMK=

16

Zk bratul de parghie dintre forta taietoare capabila a diafragmei la nivelul k si rezultanta incarcariilor seismic de nivel situate deasupra nivelului de calcul .

N= 1,25R Ac

Diafragma din zid plina intarita cu stalpisori din beton armat

TCMK =

MCK=AzyaR +Ab yb Rb NyN MCK= R Sz +Rb Sb-Nyn

TCMK =

17

Pereti din zidarie cu goluri pentru care se tine seama de efectul buiandrugilor TCMK=TCMKm+TCMKb= ;

TCMKm forta taietoare capabila la nivelul montantiilor care se determina ca la zidarie pline. TCMKb- forta taietoare capabila din montant datorita efectului buiandrugilor -moment capabil montanti -moment capabil datorita buiandrugilor Din conditia de strivire Forta taietoare din buiandrug: Tb2=ki*a*b*(Rstr )

ki coeficient de distributie a presiunii sub capetele buiandrugilor a-lungimea de reazema buiandrugilor pe zid b-latimea buiandrugilor Rstr-rezistenta la strivire a betonului efortul unitary mediu de compresiune la nivelul buiandrugului situate peste nivelul 1 =N Tk Pt compresiune excentrica:F. taietoare din buiandrug se determina astfel: - pentru montant marginal: Tb1 - pentru montant intermediar: Tb1 Ptr echilibrul fortelor pe verticala: -pentru montat marginal: Tb1 ; Tb2

-pentru montant intermediar:

Tb1-Tb2=

Pt calculul la forta taietoare, moment incov al boiandrugului lc=lo+0,2a lc=lo+0,2l

Calculul la capacitatea de rezistenta la forfecare a rostului orizontal

18

Relatii de calcul se aplica in functie de excentricitatea incarcarilor graviatationale datorate efectului local al momentului incovoietor rezultat din actiunea incarcarilor orizontale perpendiculare pe planul peretelui. Pt zidariei simple pentru compresiune excentrica cu mica excentricitate :

TCM * z * y 0 I Ai ( Rf + 0.7 * f * 0 ) Tcf= i -pentru sectiuni oarecare


0( Rf + 0.7 * f * 0 ) TCM * z 1 l Tcf= 1.5 e0= -pentru sectiuni dreptunghiulare N 6 Ai-aria inimii sectiunii diafragmei i- coeficient de distributie a eforturilor de lunecare raportate la aria inimii b*l

S * li i= I ; S-moment static
Rf-rezistenta la forfecare a zidariei in planul rostului orizontal f-coeficient de frecare a caramizii in rost a carui valori sunt 0.5 pt incarcari dinamice si 0.7 pt incarcari statice pt compresiune excentrica cu mare excentricitate 0-

TCM * z * y 0 pentru sectiuni de forma oarecare I Ai * 0.7 * f * 0 \ Tc= i


N N

Pt sectiunilor dreptunghiulare b *l 0.7 * f * 0 TCM * z 1 l e0= Tcf= 1.5

0= A = b * l

b *l N 0 .7 * f * 1 . 5 b *l Tcf= Pentru zidarie armata Tcf=0.5f(N+A0Ra)+(Aai-Aa)Ra Aa aria de armatura a barelor verticale din stalpisorii situati atat in zona intinsa cat si in cea comprimata Pentru zidarii cu goluri
_ _ Pentru zidarie nearmata 0= N ; N =NTbi*i N =N(Tbi `` -Tbi` )* 2 A Pentru ziadarie armata cu stalpisori din B.A. Tcf=0.5(N+Aa*Ra) +(Aai-Aa)Ra

Calculul peretilor din zidarie la capacitatea de rezistenta la eforturi principale de intindere


Pt zidarie nearmata plina Tcp=

Ai

Rp 1 + 0.8

0 Rp

19

Rp-rezistenta de calcul la intindere a zidariei =coeficient ce depinde de excentricitatea relativa =f( 0 efort unitar mediu de compresiune pt zidariei prevazuta cu stalpisori din B.A . Situatia 1 Corespunde situatiei in care panourile din zidarie cuprinse intre stalpisori si centuri sunt in masura sa preia efortul de intindere. In acest caz Ai Rp 1 + 0.8 0 Tcp= i Rp Ai-aria ideala i- ideal Rb Aid=Az+ Ab R Situatia 2 Tcp= id=
Sid * l I id l ) e0

2 Aac Ra

li Tcp zidarie simpla cand consideram armatura din stalpisori li

Pt zidariei cu goluri Se aplica relatiile de calcul ca la zidaria plina nearmata respectiv zidaria din B.A. in care _ se va folosii N in loc de N

Stabilirea dimensiunilor geometrice ale peretilor din zidarie.


In cazul peretilor din zidarie de forma simpla dimensiunile geometrice nu sunt egale cu dimensiunile peretelui. Lungimea maxima a talpilor se stabileste ca fiind egala cu grosimea inimii peretelui B la care se adauga de o parte si de cealalta a inimii lungimile L1 si L2 a caror valori se stabilesc astfel. Pt zona comprimata: h h l L1, L2 total L1, L2 L1, L2 2 2 5 L1,L2distanta pana la capatul peretelui atunci cand acesta nu este legat de altul pe directie perpendicular h L1,L2distanta pana la primul gol a carei dimensiune maxima> gol 4 htotal- inaltimea totala a cladirii h-inaltimea libera a cladirii adica de la suprafata superioara a planseului pana la cea inferioara a planseului urmator. l- lumina dintre peretii situati dupa directii perpendiculara talpilor pentru zona intinsa L1, L2
3 4 1 2 h l

L1, L2

L1, L2 distanta pana la primul gol L1, L2 distanta pana la capatul peretelui

20

CAP. Cladiri cu structura de rezistenta din diafragme de beton armat


a)Consideratii generale -elementele componente ala unui astfel de structuri sunt peretii sau diafragmele din B.A.asezate in pozitie verticala in general dupa doua directii ortogonale si elementele orizontale de legatura de tipul planseelor ce indeplinesc rolul de saiba rigida Dupa modul de legatura intre elementele verticale acestea pot fi -de tipul peretilor individuali - pereti cuplati la cre avem elemente de legatura rigle de cuplare. Dupa existenta sau nu a golurilor putem avea diafragme -pline - diafragme cu goluri. Dupa modul de dispunere in plan al peretilor putem avea: -cu dispunere deasa se tip fagure -cu dispunere deasa de tip cellular

b)Principii generale de alcatuire Principiile de alcatuireal cladirilor cu structura de rezistenta din diafragme din B.A. sunt cele prezentate anterior pentru structurile cu pereti din zidarie C)exigente de proiectare: -mecanismul de disipare a energiei seismice sau ductilitate generala -rezistenta -stabilitate -rigiditate -conditii de ductilitate locala Pentru indeplinirea lor trebuie respectate o serie de reguli de alcatuire ce se refera la: -ruperi cu caracter casant datoritafortei taietoare , evitarea lunecarii in rapot cu o anumita sectiune de alunecare -evitarea distrugerii aderentei a otelului de beton in zonele intinse d) Metode de calcul metode simplificate in domeniul elastic si metode in domeniul post elastic Metoada simplificata de calcul presupune existenta unei monotonii geometrice si structurale a diafragmelor. Se considera ca o diafragma este monotona atuncicand sunt indeplinite urmatoarele conditii: Caracteristicile de material si geometrice sunt constante sau uniforme pe toata inaltimea Inaltimea nivelurilor este egala Golurile in cazul diafragmelor cu goluri sunt dispuse sub forma de siruri verticale, dimensiunile acestora fiind egale pe acelasi sir de goluri Incarcarile orizontale au o distributie uniforma in cazul vantului si triunghiulara in cazul actiunii seismice

21

Principiul de calcul structural in metoda simplificata consta in admiterea egalitatii deformatiilor tuturor diafragmelor la un anumit nivel numit nivel caracteristic situat la nivelul planseului celui mai apropiat de valorea z=0,75H , unde H inaltimea cladirii Metodele de calcul in domeniul postelastic: 1. Metoda de prima aproximatie 2. Metoda de calcul static neliniar 3. Metoda de calcul dinamic neliniar 1. Metoda de prima aproximatie consta in scrierea conditiei de echilibru pe un sistem cinematic obtinut prin formarea articulatiilor plastice la nivelul tuturor riglelor si la partea inferioara a diafragmelor fara a tine seama de incadrarea rotirilor inregistrate in articulatiile plastice in rotirile admise. 2. Metoda calculului static neliniar consta in determinarea eforturilor sectioanle pe etape de incarcare cu urmarirea mecanismului de formare a articulatiilor plastice. Se considera ca stadiul limita este atins atunci cand se constata ca rotirile in rpima articulatie plastica de la baza peretelui depaseste rotirea admisa. 3. Metoda de calcul dinamic neliniar presupune determinarea eforturilor sectionale a deformatiilor, a mecanismului de formare a articulatiilor plastice, a disiparii energiei seismice pe baza accelerogramelor miscarii terenului determinate in amplasament sau pe baza unor accelerograme model

Tipuri de diafragme
Dupa forma geometrica avem diafragme simple sau lamelare.

Dupa modul de comportare avem diafragme lungi cu raportul intre:

H/h >5 lungi 2<H/h<5 mijlocii H/h<2 scurte Dupa modul de dispunere in plan avem rara si deasa. Dupa goluri avem pline si cu goluri.

22

Succesiunea etapelor de calcul


In rezolvarea structurilor pe diafragme din b.a. se parcurg urmatoarele etape: 1). Evaluarea incarcarilor gravitationale 2). Evaluarea incarcarilor orizontale (vant, seism) 3). Descompunerea structurii in diafragme componente 4). Stabilirea formei si a dimensiunilor geometrice a sectiunilor active ale diafragmelor 5). Determinarea eforturilor sectionale axiale din incarcarile gravitationale 6). Determinarea eforturilor sectionale M, T, N din actiunea incarcarilor orizontale 7). Determinarea eforturilor sectionale totale prin insumarea celor produse de incarcarile verticale cu cele orizontale 8). Calculul de dimensionare si verificare a diafragmelor la eforturile sectionale totale 9). Determinarea incarcarii distribuite in saiba orizontala din actiunea incarcarilor orizontale, calculul eforturilor sectionale si verificarea elementelor componente ale planseului la acest tip de solicitari. 1). Evaluarea incarcarilor gravitationale Se face dupa principiile si regulile aratate in cazul peretilor din zidarie dupa suprafetele de planseu aferente sectiunilor active ale diafragmelor. 2). Evaluarea incarcarilor orizontale (vant, seism) Un rol important il are actiunea seismica. Pentru evaluarea incarcarilor orizontale se utilizeaza standardul privind actiuni in c-tii pentru vant, respectiv P100-2006 pentru seism. 3). Descompunerea structurii in diafragme componente Avand data forma si dispunerea in plan a diafragmelor ce constituie elementele structurale verticale ale cladirii, se trece la descompunerea acestora in diafragme componente dupa cele 2 directii principale ale cladirii, prin considerarea conlucrarii talpilor cu inima in cazul cand avem sectiuni compuse ale acestora. 4). Stabilirea formei si a dimensiunilor geometrice a sectiunilor active ale diafragmelor In cazul diafragmelor compuse T, L, H, E etc. dimensiunile talpilor care formeaza impreuna cu inima sectiunea activa a diafragmei, se stabilesc din conditii de rigiditate si conditii de rezistenta la moment incovoietor. Grosimea minima a diafragmei b 15 cm b Stabilirea sectiunii active din conditia de rigiditate

b=

hi l0 1,5h b distanta pana la primul gol hi + hi +1

hi-inaltimea sectiunii diafragmei i hi+1-inaltimea sectiunii diafragmei i+1 l0-lumina sau distanta libera dintre 2 diafragme consecutive ce leaga talpile In cazul diafragmelor cu bulb Determinarea sectiunii active din conditia de rezistenta Pt zona comprimata b=0,1(H-Hi) Pt zona intinsa b=0,5(H-Hi) b distanta pana la primul gol H-inaltimea totala a diafragmei

23

Hi-inaltimea diafragmei masurata de la baza pana la sectiunea de calcul In cazul planseelor realizate monolit,latimea placii care se considera in calcul este egala cu: bp=bst+bdr+br bst, bdr= 0,25l0 2h p l0-lumina golului 5). Determinarea eforturilor sectionale axiale din incarcarile gravitationale Se face la actiunea incarcarilor gravitationale tinand cont de excentricitatea totala de aplicare a rezultantei incarcarilor gravitationale si considerand schema statica de calcul o bara incastrata la partea inferioara in cazul diafragmei pline,respectiv un sistem de bare orizontale si verticale in cazul diafragmei cu goluri,rezultand eforturi sectionale axiale pe inaltimea diafragmei. 6). Determinarea eforturilor sectionale M, T, N din actiunea incarcarilor orizontale Dupa stabilirea fortei taietoare de baza si distributia acesteia pe nivele,pentru calculul diafragmelor la actiunea incarcarilor orizontale,trebuie efectuata repartitia incarcarilor orizontale catre diafragmele componente ale structurii Determinarea eforturilor sectionale din actiunea incarcarilor orizontale Dupa marimea golurilor,respectiv dupa gradul de legatura al elementelor componente ale unei diafragme(gradul de monolitism),avem: Diafragme cu goluri mici >10 Diafragme cu goluri mijlocii 1<<10 Diafragme cu goluri mari <1 coeficient de monolitism=f(H,He,Eb,Em) Calculul diafragmelor cu goluri mici prezenta golurilor influenteaza starea de eforturi si deformatii intr-o masura relativ scazuta, Pentru rigurozitatea calculelor, prezenta golurilor se ia in considerare printr-un coeficient de reducere a ariei sectiunii diafragmei, iar suplimentar se face o verificare la eforturi de lunecare a sectiunii buiandrugului.

A A1(aria redusa) ; Tj-sarcina seismica aferenta nivelului j Trj-forta taietoare la mijlocul deschiderii buiandrugului 2c. Calculul diafragmelor cu goluri mari

24

Pentru calculul acestor diafragme se pleaca de la observatia privind mecanismul de cedare sub actiunea incarcarilor orizontale, in care primele articulatii plastice se formeaza la nivelul riglelor de cuplare(buiandrugi), .Montantii se considera ca lucreaza independent. Din aceste considerente schema statica de lucru se considera ca fiind un montant a carei arie a sectiunii transversale respectiv momentul de inertie este egal cu suma ariilor ale tuturor montantilor. Incarcarea orizontala ce ii revine fiecarui montant fiind proportionala cu momentul de inertie al acetuia. Calculul diafragmelor cu goluri mijlocii calculul acestor tipuri de diafragme se poate face prin metode aproximative de calcul sau prin metode exacte. In metodele aproximative intra metoda cadrelor inlocuitoare si metoda structurilor continue echivalente. Metodele exacte presupun efectuarea unui calcul laborios tinand cont de comportarea si modul real de interactiune intre componente. Se utilizeaza fara a gresi foarte mult metodele de calcul aproximative. METODA CADRELOR INLOCUITOARE Se aplica cu rezultate bune in cazul cladirilor cu un numar de pana la 11 niveluri,cu un singur sir de goluri incarcate asimetric,situatie in care punctul de moment nul coincide cu jumatatea deschiderii buiandrugului sau a riglei de cuplare. Metoda consta,in principiu, in determinarea rigiditatilor diafragmelor la nivelul caracteristic situat cel mai aproape de 0,8H, iar diafragmele indeplinesc conditia de monotonie. Se trece la schema statica alcatuita dintr-un sistem de bare cu incarcarile aferente, aplicanduse,daca este cazul, principiul simetriei pentru usurinta calculului.

METODA STRUCTURII CONTINUE ECHIVALENTA

25

In principiu, metoda consta in trecerea de la schema statica de lucru in care legaturile dintre montanti sunt realizate numai la nivelul riglelor de cuplare la o schema de lucru in care legaturile dintre montanti sunt realizate la distante mici dx, putandu-se considera ca realizam o legatura continua pe inaltime intre montanti. Acest lucru presupune d.p.d.v matematic trecerea de la un sistem de ecuatii liniare la o ecuatie diferentiala si rezolvarea acesteia in vederea determinarii eforturilor sectionale.

Calculul planseului ca saiba rigida


Dimensionarea si armarea diafragmelor -Calculul planseelor ca saiba rigida-in cazul structurilor pe diafragme cu dispunere deasa nu este necesara verificarea prin calcul a planseului ca saiba rigida avand in vedere ca aceasta indeplineste rolul de saiba rigida pe o distanta relativ redusa. -In celelalte cazuri este necesara verificarea prin calcul a planseului. - Atunci cand rezultanta incarcarilor orizontale actioneaza cu o anumita excentricitate se va tine seama in distributia incarcarilor catre diafragme si de efectul excentricitatii in prezenta momentului de torsiune.

F1,F2,F3,F4=Qi-Qj Se calculeaza incarcarile uniform distribuite in planul planseului datorita actiunii excentrice a rezultantei F. Qst(dr)= =

A-aria planseului A=LXB M-moment de torsiune M=Fxe W=

26

Centurile de la nivelul fiecarui planseu vor constitui elemente de ancoraj a armaturii orizontale la fortele F1,F2,F3,F4. Aria de armatura din centura se va determina ca fiind A ac= Dimensionarea si armarea diafragmelor Prin dimensionarea si armarea diafragmelor se urmareste obtinerea unui mecanism favorabil de cedare sub incarcari a elemtelor structurii componente. In general calculul diafragmelor se face in comformitate cu STAS 10107/0-90 In alcatuirea si dispunerea cantitatilor de armatura pe sectiunea difragmei se va avea in vedere distributia eforturilor sectionale. Din acest punct de vedere in cazul structurii pe diafragme se considera ca zonele plastic potentiale sunt pe deschiderea riglei de cuplare si la baza diafragmelor.

Se distribuie astfel pe inaltime unor diafragme in doua zone. lp-lungimea de plasticizare sau plastica, se determina l p=0,4h+0,05H<h h-inaltimea sectiunii diafragmei H-inaltimea totala a diafragmei Daca acesta zona depaseste cu mai mult de 0,2 inaltimea etajului zona A se va extinse pana la nivelul imediat urmator, iar daca aceasta l p depaseste cu mai putin de 0,2H e fata superioara a planseului zona A se va delimita la nivelul planseului respectiv. Dimensionarea sectiunii diafragmei Grosimea minima necesara precum si oportunitatea dispunerii de bulbi sau talpa la capetele acestora se va stabilii pe baza relatiei = lim x-inaltimea zonei comprimate h-inaltimea sectiunii diafragme lim-coeficient care se da tabelar functie de gradul seismic al zonei respective. Daca acesta conditie nu este indeplinita se impun masuri suplimentare privind confinarea sectiunii de beton-armat.

Daca zona comprimata a sectiunii diafragmei este situata in zona inimii si aceasta inaltime x, a zonei comprimate >5b respectiv 0,4h este necesar a se face verificarea pierderii stabilitatii. Daca

27

zona comprimata este situata in zona talpii diafragmei si este mai mare decat 2h p este necesar sa se faca verificarea pierderii stabilitatii.

Daca b sau hp sunt cel putin egale cu

se considera in mod curent ca pierderea stabilitatii in

zonele indicate anterior nu se produce b15cm. Nu se vor prevedea goluri pe inima diafragmei inspre capatul acesteia la o distanta de minim 1,2m in caz contrar este necesara prevederea de bulbi.

Armarea diafragmelor
Armatura longitudinala Cantitatea de armatura in cazul diafragmelor solicitate la comportari excentrice se va determina comform STAS 10102/0-90 se va tine seama de aportul talpilor intermediare si de cantitatea de armatura de pe inima diafragmei. Se considera urmatoarele ipoteze simplificatoare: -distributia eforturilor unitare pe directia eforturilor unitare x este constanta si este egala cu rezistenta de calcul R c. Eforturile unitare din armatura sunt egale cu +Ra pentru armatura situata in zona intinsa si cu R a pentru armatura situata in zona comprimata. centrul de greutate al armaturii intinse de unde va rezulta marimea = respectiv Aa. Initial Aa=Aa dupa care se trece la corectia cantitatii de armatura A a. Cazul diafragmelor simetrice. In aceasta situatie armatura se determina ca si in cazul precedent putandu-se insa pentru problema de dimensionare stabilirea cantitatii de armatura pe baza unor abace determinate in baza factorilor de comportare n,m, si a raportului ( ).

n=

m=

- factor de corectie Pentru determinarea cantitatii de armatura in baza raportului ,n, => m

Mcap=m*b*h2* *Rc Armatura orizontala . Pe baza calculului in sectiuni inclinate relatiile de calcul sunt urmatoarele

28

H/h1 Q0=Qb+0,8Aa0*Ra => Aa0 Armatura in lungul rostului orizontal la forta taietoare , calculul se face pentru armarea orizontala pe care o intalneste fisura la 45 0 si armatura rostului orizontal. Cantitatea de armatura pentru rostul orizontal se determina din conditia: Q=0,2N+0,8Aav*Ra => Aav

Prevederi constructive Armaturile uzuale pentru armarea diafragmelor sunt OB 37, PC 52, PC 60, STNB- recomandata numai in cazul armaturilor constructive. La armarea diafragmelor se folosesc armaturi de rezistenta si armaturi constructive. Armaturile de rezistenta sunt: -longitudinale - orizontale. -Armaturi pentru confinarea zonelor comprimate. -Armaturi dispuse in zonele puternic solicitate cu solicitari mari. -Armaturi transversale pentru impiedicarea flambajului armaturii longitudinale. Armaturi constructive care vor tine seama de : efectul datorat contractiei betonului, de variatiile de temperatura si de curgerea lenta a betonului. Armarea diafragmelor in camp reprezinta armatura dispusa intre zonele comprimate intre intersectiile intermediare diafragmelor si zonele de gol. Si acesta armare poate fi realizata continuu si discontinuu.

Cap .Cladiri cu structura din diafragme din beton-armat prefabricat. (panouri mari)
a)Generalitati Structurile pe diafragme din b-a prefabricate au in componenta lor elemente verticale sub forma de panouri prefabricate cu rol de rezistenta si contravantuiri si plansee cu rol de saiba rigida Calculul structurilor pe diafragme din b-a prefabricat se conduce asemanator diafragmelor turnate monolit pentru a tinea seama de faptul ca nu se realizeaza o legatura intensa intre elementele componente de tipul diafragmelor monolite. Alcatuirea panourilor prefabricate Panourile mari prefabricate se realizeaza in unitati specializate dotate in mod corespunzator,pe santier realizandu-se operatiuni de montare si monolitizare intre acestea. Dimensiunile panourilor mari sunt de regula egale cu dimensiunile incaperilor, lungimea acestora=distanta inter ax, inaltimea fiind de 2,7m la cladirile civile si 3,2m la cladirile industriale

-Panourile prefabricate pentru perei pot fi alctuite: -ntr-un singur strat, n cazul pereilor interiori; grosimea minim de (140160) mm -n dou sau trei straturi, n cazul pereilor exteriori. -Clasa minim a betonului utilizat la realizarea panourilor prefabricate este C16/20. pentru panourile n dou straturi:

29

un strat de rezisten dispus la interior, realizat din beton armat, un strat termoizolant, dispus la exterior realizat n mod uzual din bca, polistiren expandat, vat mineral, grosimea acestuia rezultnd n urma calculului higrotermic; pentru panourile n trei straturi: - un strat de rezisten dispus spre interior, realizat din beton armat - stratul termoizolant realizat n mod uzual din bca, polistiren expandat, vat mineral, grosimea stratului stabilindu-se pe baza calculului termotehnic; - un strat de protecie a termoizolaiei, dispus la exterior, realizat din beton armat avnd grosimea minim de 60 mm.
Armarea panourilor se realizeaz din bare de oel beton PC52, PC60, OB37 i STNB, dispuse sub form de plase i carcase sudate Panourile de planeu -vor avea dimensiunile n plan corelate cu condiiile de rezemare pe contur -Grosimea panoului de planeu i cantitatea de armtur se determin din condiiile de rezisten i rigiditate. -Grosimea minim a panourilor de planeu va fi de 120 mm. -Armarea panourilor de planeu se face cu bare de oel beton PC52, PC60, OB37 i STNB dispuse sub form de plase i carcase sudate.

mbinrile dintre panourile mari prefabricate


- mbinri verticale ce asigur legtura ntre panourile prefabricate adiacente, ntre panourile prefabricate i bulbi, etc.; -mbinri orizontale, realizate sub forma unor centuri continue, care asigur legtura ntre panourile de perei i panourile de planeu. mbinrile verticale dintre panouri sunt asigurate prin intermediul profilaturii sub form de dini a panourilor i a armturilor din zona mbinrii. -Mustile orizontale din zona mbinrii pot fi realizate sub form de bare drepte, nndite prin sudur, -Numrul minim al mustilor pe nlimea unui panou de perete va fi de 5. -mbinrile verticale vor fi alctuite dup regulile interseciilor de perei, cu dispunerea de etrieri suplimentari ntre bucle, diametrul minim al etrierilor este 6 mm, iar distana maxim dintre etrieri este 10d. mbinrile orizontale dintre panouri se realizeaz sub forma unei centuri continue, avnd grosimea egal cu cea a panoului de planeu. Feele superioare i inferioare ale panourilor de perei vor fi amprentate (sub form de alveole) sau cu rugozitate sporit, iar feele laterale ale panourilor de planeu vor avea o nclinare fa de vertical de cca. 100. Armtura longitudinal din centur va fi constituit din cel puin dou bare, iar cea transversal este constituit din mustile, de regul sub form de bucle din planeu, cu dispunere dup caz i a etrierilor suplimentari avnd diametrul minim 6 mm. Armturile verticale din panourile de perei, cu rol de ancorare, precum i armturile (din panouri) pentru preluarea eforturilor de ntindere din ncovoiere vor avea diametrul minim de 14 mm.

Verificarea diafragmelor din panouri mari.

30

Verificarea seciunii panourilor mari de perei se face la eforturile secionale maxime N, M, T Verificarea panourilor la compresiune cu flambaj Verificarea se face pe o fie de lime unitar (1 m), fig. 2, a crei poziie se alege n funcie de forma seciunii transversale i raportul nlime/lungime, cu relaia: cmed lim c coeficient de comportare; (1)

med

efortul unitar normal la mijlocul fiei de lime unitar, care se determin pentru solicitarea de compresiune cu ajutorul relaiei: N My = , (2) An In N, M efortul axial, respectiv momentul ncovoietor An, In aria net, respectiv momentul de inerie net al diafragmei; y distana ce determin poziia mijlocului fiei de lungime unitar fa de centrul de

lim = .Rc,

cvoeficient de flambaj; Rc rezistena de calcul la compresiune a betonului

Verificarea panourilor la for tietoare (c )Q(T) Q(T)lim

(c ) - coeficient de comportare;

Q(T) fora tietoare de calcul n ipoteza cea mai defavorabil; Q(T)lim capacitatea de rezisten a diafragmei la for tietoare, care se determin pe baza relaiei: h ( 0,8A a Ra + 0,3b h Rt H e ) , Q( T) lim = (5) He h nlimea seciunii transversale a diafragmei; He nlimea nivelului ntre axele planeelor; Aa aria armturilor orizontale di diafragm b grosimea diafragme; Verificarea compresiunii la extremitile panoului n contact cu mbinarea orizontal se face cu ajutorul relaiei: (c ) s .Rc (6)

(c)

coeficient de comportare;

efortul unitar normal maxim de compresiune;

31

coeficient de corecie n funcie de modul de rezemare a panourilor de planeu


i alctuirea centurii; Rc rezistena la compresiune a betonului din diafragm. Verificarea prelurii eforturilor unitare normale de ntindere de armturile verticale

(c ) V Aav.Ra

Aav =

( c) V
Ra

(7)
,

(8)

n care:

(c-) coeficient de comportare;

V - volumul eforturilor unitare normale de ntindere; Aav aria armturilor verticale din panouri i din mbinri care particip la preluarea eforturilor unitare normale de ntindere; Ra rezistena de calcul a armturii
Verificarea la lunecare n lungul rostului orizontal cu subbetonare se face pe ansamblul mbinrii, att la partea superioar ct i inferioar a centurii, cu ajutorul relaiei:

(c )L0 L0.lim,
n care:

(9)

(c )- coeficient de comportare;

L0 efortul total de lunecare pe ansamblul mbinrii orizontale, determinat cu relaia: L0 = At.b, (10)

unde: At - aria eforturilor unitare tangeniale, conform fig. 3; b grosimea diafragmei; L0.lim efortul total limit de lunecare n lungul rostului orizontal Verificarea la lunecare n lungul rostului vertical , are n vedere formarea bielelor de compresiune, fig. 5, iar capacitatea de rezisten a mbinrii este dat de capacitatea de rezisten a bielelor de compresiune, de capacitatea de rezisten a betonului din centur i a armturilor orizontale pe nlimea unui etaj. Matematic relaia de verificare se scrie sub forma: (c ) Le Le.lim (12) n care: (c )- coeficient de comportare; Le efortul total de lunecare n lungul rostului vertical; Le.lim efortul total limit de lunecare, determinat cu ajutorul relaiei: unde:

L 0.lim = R c

a .H e + 0,6A cent Rt + 0,8A 'a R a , 2

(13)

Cladiri cu structura de rezistenta din cadre de beton-armat


Consideratii generale Structurile din cadre sunt alcatuite din elemente verticale sub forma de stalpi si elemente orizontale de legatura de tip rigle. Prin modul de dispunere al stalpilor si al riglelor precum si a

32

legaturii dintre acestea rezulta structura de rezistenta a cladirii cu dispunerea cadrelor in general dupa 2 directii perpendicular - legatura dintre stalp si rigla se realizeaza prin noduri, Tipuri de cadre din beton-armat Dupa modul de realizare al acestora avem: -cadre monolite -cadre integral prefabricate -cadre partial prefabricate. Cadrele monolite se realizeaza prin turnarea la fata locului atat a stalpilor cat si a riglelor asigurandu-se astfel un grad de legatura intre cele 2 elemente foarte bun cu o comportare favorabila sub aspectul eforturilor si al deformatiilor. Legatura dintre stalpi poate fi realizata prin intermediul riglelor sub forma unor grinzi principale cadre integral prefabricate Se realizeaza din elemente prefabricate de tip stalpi si rigle cu imbinarile adecvate intre aceste elemente. Imbinarile dintre stalpi si rigle se pot face in zona nodurilor sau pentru a se evita aglomerarea mare de armatura in acest loc prin deplasarea zonei de imbinare in vecinatatea nodului. - structuri alctuite din stlpi i rigle fragmentate pe nlimea unui nivel, cu mbinarea acestora n noduri sau n afara nodurilor

- structuri cu stlpi continui pe dou sau mai multe niveluri, cu mbinarea riglelor la faa stlpilor sau pe console scurte

structuri alctuite din elemente prefabricate de dimensiuni mari, avnd forme de T, L, H, etc .,

Structurile din cadre parial prefabricate se pot obine n urmtoarele variante: -structuri alctuite din rigle prefabricate i stlpi turnai monolit -structuri alctuite din stlpi monolii i rigle parial prefabricate avnd seciunea n form de U, care ndeplinete rolul de cofraj pentru betonarea miezului dup montarea armturii;

33

-structuri alctuite din stlpi parial prefabricai, cu rol de cofraj pentru betonarea miezului i element de susineri pentru riglele prefabricate

Tipuri de imbinari mbinrile la structurile prefabricate se pot realiza n urmtoarele moduri: mbinri umede realizate prin betonare; mbinri uscate realizate prin sudur sau cu ajutorul buloanelor; mbinri mbinri cu adezivi, bazate n general pe utilizarea rinilor epoxidice. Imbinarile umede presupune efectuarea lucrarilor de armare a zonei nodurilor cu imbinarile corespunzatoare dintre armature, urmate de lucrarile de cofrare si betonare. Incovenientul consta in obtinerea unor timpi morti de asteptare in vederea intaririi betonului. Se obtin avantaje sub aspectul legaturii realizate, a rigiditatii nodului respectiv si a transmiterii eforturilor din zona respectiva. Imbinarile uscate se realizeaza prin sudura, buloane de inalta rezistenta,conducand in general la obtinerea unor legaturi de tip articulatii fapt ce determina necesitatea rigidizarilor intre elementele structurale. Imbinarile care se realizeaza cu ajutorul armaturilor postintinse conduc la obtinerea unor efecte favorabile din punct de vedere al comportarii imbinarii la incarcari,necesitand insa personal si dispozitive corespunzatoare precum si un anumit timp de asteptare pentru intarirea betoanelor injectate Imbinarile realizate cu ajutorul adezivilor conduc la intrarea imediata in lucru a acestuia insa sunt costisitoare si necesita un personal bine calificat .

Calculul cadrelor la aciuni gravitaionale. Predimensionarea stlpilor i riglelor


se face cu ajutorul a dou metode fundamentale: metoda forelor; -metoda deplsrilor Metoda forelor const n transformarea sistemului static nedeterminat ntr-un sistem de baz static determinat pe care acioneaz att ncrcrile exterioare date, ct i cele rezultate prin suprimarea legturilor suplimentare i nlocuirea acestora cu forele de legtur corespunztoare

ijXj + ip = 0 Xj necunoscute sub form de eforturi; ij coeficient cu semnificaia unei deplasri sau rotiri n seciunea i; Metoda deplasrilor const n nlocuirea sistemului static nedeterminat cu un sistem de baz la care toate nodurile sunt blocate rijYj + ri0 = 0 n care:
34

Yj reprezint necunoscutele sub form de deformaii; rij coeficieni sub form de eforturi produse de deformaii unitare y = 1; ri0 coeficieni sub form de eforturi produse de ncrcrile exterioare.

35