PERETI DE UMPLUTURA

DIN ZIDARIE
1. Metoda Paulay Priestley
A). Rigiditatea in plan
In cazul fortelor laterale reduse cadrele si panourile de
pereti din zidarie de umplutura vor lucra impreuna ca un
perete structural cu elemente de contur.
Cu cat deformatia laterala creste comportarea devine tot
mai complexa datorita deformatiilor din incovoiere a
stalpilor si deformatiei din forta taietoare a panourilor.
Rezultatul consta in separarea care apare la colturi intre
cadre si panourile de umplutura, in lungul diagonalei
intinse, precum si dezvoltarea compresiunii in diagonala
comprimata. Contactul dintre panouri si cadre apare pe o
inaltime z.
Separarea poate sa apara la 50-70% din capacitatea ideala
laterala la forta taietoare a peretelui in cazul cadrelor din b.a.
si usor mai putin in cazul cadrelor metalice.
Dupa separare, latimea efectiva w a diagonalei comprimate
devine inferioara dimensiunii panoului.
Calculul perioadelor fundamentale trebuie sa se bazeze pe
rigiditatea structurii, dupa aparitia separatiei.
Aceasta se poate face prin considerarea structurii panoului de
umplutura ca o contravantuire diagonala echivalenta, dublu
articulata la cele doua capete.
Latimea diagonalei echivalente comprimate se poate evalua
ca:
Mainstone 1971
Paulay si Priestley 1992
Liauw si Kwan 1984
Holmes 1961
Smith si Carter 1969
Unde
B). Capacitatea de rezistenta in planul peretelui
Modurile de cedare ale panourilor de umplutura din zidarie sunt
urmatoarele:
1. Mod de rupere din intindere la stalpii intinsi datorita momentelor
de rasturnare;
2. Mod de rupere prin lunecare in rost orizontal din forta taietoare in
general se dezvolta la mijlocul sau aproape de mijlocul inaltimii
peretelui;
3. Mod de rupere prin fisuri diagonale din intindere (acesta nu
constituie in general o conditie de rupere daca fortele laterale pot sa
fie suportate de urmatoarele doua moduri de rupere);
4. Mod de rupere din compresiunea diagonalei comprimate;
5. Mod de rupere din incovoierea sau forfecarea stalpilor.
In multe dintre cazuri, modul de rupere poate rezulta dintr-o
combinatie secventiala a tuturor modurilor prezentate anterior.
De exemplu modul de rupere din incovoierea sau forfecarea
stalpilor apar dupa modurile de rupere din lunecare in rost orizontal
sau din comprimarea diagonalei comprimate a zidariei
Figura 1 Model pentru mod de cedare al peretilor din zidarie de umplutura prin
lunecare in rost orizontal, cu contravantuiri de tip K (Pauley & Priestly 1992)
Figura 2 Comportarea de contravantuire diagonala comprimata
(Pauley & Priestly 1992)
Mod de rupere din intindere
Pentru panourile de umplutura cu coeficient de forma ridicat,
modul de rupere critic poate rezulta din incovoiere, prin aparitia
intinderii in armaturile intinse ale stalpilor, care se comporta ca talpi
ale peretelui compus. Datorita acestor conditii peretele se va
comporta ca o consola si se poate obtine un mod de rupere ductil.
Mod de rupere prin lunecare in rost orizontal
Daca la panourile de umplutura se dezvolta un mod de rupere prin
lunecare in rosturi orizontale, mecanismul structural echivalent se
modifica de la diagonale de contravantuire comprimate dublu
articulate in contravantuiri de tip K. Reazemul oferit de panoul din
zidarie conduce la dezvoltarea articulatiilor la baza, la capatul
superior sau la mijlocul stalpului. De asemenea stalpul poate sa fie
forfecat.
Initial intreaga forta taietoare va fi preluata de panoul de umplutura
dar la initierea mecanismului de rupere prin lunecare in rosturi
orizontale, odata cu cresterea deformatiilor se vor dezvolta
momente incovoietoare si forte taietoare in stalpi.
Forta care se dezvolta in diagonala comprimata echivalenta
(Rs) la initierea lunecarii in rost orizontal depinde de efortul
unitar datorat frecarii (tf) si de coeficientul de forma al
peretelui, exprimat prin unghiul u.
Se poate aprecia ca panoul de zidarie nu preia incarcari
verticale din actiunile gravitationale, datorita dificultatii
asigurarii impanarii peretelui sub rigla de cadru.
De aceea forta de aderenta se va datora numai componentei
verticale a fortei diagonale Rs.
Forta taietoare maxima Vf la care panoul poate rezista este:
dar si aproximand rezulta:
si considerand ca si =0.30 rezulta:
pentru cadre cu n deschideri (n+1 stalpi) forta taietoare de baza
la initierea lunecarii se poate exprima ca:
in cazul in care se considera ca toate deschiderile sunt egale:
dupa producerea lunecarii atat stalpii cat si panourile de
zidarie se foarfeca si:
cu Mct si Mcc capacitatile de rezistenta ideale la incovoiere
pentru stalpii intinsi respectiv comprimati.
Forta taietoare de frecare Vb se va degrada rapid si de aceea
poate sa fie ignorata in calcul, in scopul asigurarii unui mod de
rupere ductil.
Inaltimea efectiva de stalp intre articulatii se poate aproxima
cu jumatate din inaltimea de nivel he=0.5h.
Pentru cazul considerarii contravantuirilor de tip K, la cadre cu
n deschideri (n+1 stalpi) capacitatea de rezistenta ultima la
forta taietoare este:
unde Mci este capacitatea de rezistenta ideala la incovoiere a
stalpului I, inclusiv efectul fortei axiale.
Mod de rupere din compresiunea diagonalei comprimate
Fisurile si crapaturile din intindere vor precede strivirea
diagonalelor panourilor din zidarie de umlutura tipice.
Oricum forta corespunzatoare modului final de rupere al
panourilor de zidarie este dictata de capacitatea de rezistenta
la compresiune care poate fi considerata in stadiul ultim.
Cu z=lungimea zonei de contact stalp-panou
Em= modulul de elasticitate al zidariei
Ec= modulul de elasticitate al betonului
Ic= momentul de inertie al stalpului
C). Ductilitatea
Stalpii comprimati trebuiesc confinati in mod corespunzator in
scopul preluarii compresiunii din talpa comprimata, tinand
seama de lungimea plastica potentiala (practic se poate
considera lungimea plastica potentiala egala cu lungimea
peretelui)
La stalpii intinsi trebuie asigurata o ductilitate capabila
corespunzatoare. Practic Ap apare la parter:
deci iar si rezulta
Figura 3 Relatiile in ductlitati pentru cadre cu pereti de umplutura
avand comportare inelastica de tip nivel slab la baza
D). Capacitatea de rezistenta a peretelui de umplutura in afara
planului
Daca peretele de umplutura este armat si conectat in mod
corespunzator la cadre, raspunsul la fortele de inertie in afara planului
poate fi tratat ca la o placa rezemata pe contur, incarcata perpendicular.
- inaltimea zonei comprimate
- compresiunea in diagonala/unitatea de grosime
- moment capabil/unit de grosime
- acceleratia echivalenta de raspuns
m=masa
Figura 4 Comportarea de membrana comprimata
a panoului de zidarie de umplutura (fm=4MPa)
2. Calcule conform CR6
Rezistena de proiectare a panourilor de zidrie de umplutur -
ZU (6.6.5.)
(1) Rezistena de proiectare a panourilor de zidrie de umplutur
F
Rd
(zu) va fi luat egal cu cea mai mic dintre valorile
corespunztoare urmtoarelor moduri de rupere ale zidriei:
rupere prin lunecare din fora tietoare n rosturile orizontale (de
regul, la jumtatea nlimii panoului) - F
Rd1
(zu) figura 5 Rd1;
strivirea diagonalei comprimate la colul cadrului - F
Rd2
(zu)
figura 5 Rd2;
fisurarea diagonal n lungul bielei comprimate - F
Rd3
(zu)
figura 5 Rd3;
F
Rd
(zu) = min (F
Rd1
,F
Rd2
,F
Rd3
)
Figura 5 Rezistena de proiectare a panourilor de zidrie de umplutur
(2) Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere prin
lunecare din for tietoare n rosturile orizontale se determin cu
relaia:
unde
) 1 (
cos
1
) (
0 1
o
u
+ =
p p vd Rd
t l f zu F
|
|
.
|

\
|
= 1 4 07 . 0
p
p
l
h
o
(3) Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de
rupere prin strivirea diagonalei comprimate se determin cu
relaia:
(4) Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de
rupere prin fisurarea diagonal n lungul diagonalei
comprimate se determin cu relaia:
4
3 2
2
cos 8 . 0 ) (
p p st
z
b
d Rd
t h I
E
E
f zu F u =
u cos 6 . 0
) (
0
3
p p vd
Rd
t l f
zu F =
(5) n relaiile anterioare s-au folosit notaiile:
h
p
nlimea panoului de zidrie;
l
p
lungimea panoului de zidrie;
t
p
grosimea panoului de zidrie;
u unghiul cu orizontala al diagonalei panoului de
zidrie;
E
b
, E
z
modulii de elasticitate al betonului din cadru i
al zidriei (valorile de scurt durat);
I
st
valoarea medie a momentelor de inerie ale
stlpilor care mrginesc panoul;
f
d
rezistena de proiectare la compresiune a zidriei;
f
vd0
rezistena de proiectare la forfecare sub efort de
compresiune zero a zidriei.
Rezistena de proiectare a pereilor supui la ncovoiere
perpendicular pe planul median
(1) Pentru calculul rezistenelor de proiectare la ncovoiere
perpendicular pe planul peretelui de zidrie (M
Rxd1
i M
Rxd2
) se vor
folosi rezistenele de proiectare la ntindere din ncovoiere
perpendicular pe planul zidriei, f
xd1
, f
xd2
, determinate cu relaiile
si
(2) Pentru pereii de zidrie confinat i armat n rosturile
orizontale, la calculul momentului M
Rxd2
(cu plan de rupere
perpendicular pe rosturile orizontale) se va ine seama i de
armturile din rosturile orizontale care sunt ancorate
corespunztor n stlpiorii care mrginesc panoul.
(3) Valorile M
Rxd1
i M
Rxd2
(n Nmm) se calculeaz, pentru o band din
perete de lime egal cu 1000 mm, cu relaiile:
M
Rxd1
= W
w
f
xd1
si M
Rxd2
= W
w
f
xd2
unde modulul de
rezisten al peretelui (mm
3
) ; t - grosimea peretelui n mm.
6
1000
2
t
W
w
=
M
xk
z xd
f
m f

1
1
=
M
xk
z xd
f
m f

2
2
=