N.

1
1. Motivul Pentru care in zonele de reazem fisurile nu au o traictorie inclinata
fata de axa grinzi

V
M

Pe masura ce forta taietoare creste, sporeste si unghiul dintre orizontala si directia

eforturilor principale, astfel nct n zonele de reazem directiile eforturilor principale
devin.
in consecinta, n zonele de reazem fisurile vor fi de asemenea nclinate, urmarind directiile
eforturilor principale de compresiune, iar ruperea va avea loc dupa sectiuni inclinate.
2. Mecanismul De rez a fortei V care predomina la grinzi lungi.
Mecanismul de GRINDA
Se bazeaza pe transmiterea eforturilor de forfecare in sectiuni orizontale prin aderenta, de la
armatura intinsa la betonul fisurat si apoi prin beton catre zona comprimata a sectiunii.
Raportul rigiditatilor depinde in principal de raportul dimensiunilor (l/h) ale grinzii
Grinzi lungi (l/h > 5): predomina mecanismul de grinda

3. Montantii reprezinta contributiia

Montantii intinsi reprezinta etrierii

4. Ce presupune verificarea la compresiune a diagonalelor.

Verificarea la compresiune a bielelor de beton

Pentru a tine cont de starea biaxiala de eforturi (intindere- compresiune), rezistenta

la compresiune a betonului se corecteaza astfel:
fcd 2 v f
1 cd
factor de reducere ce tine cont de starea biaxiala de eforturi

Valoarea maxima a fortei taietoare asociata zdrobirii betonului din diagonalele

comprimate este:

5.Intervalul de inclinarea diagonalei

Valoarea maxima a fortei de compresiune din bielele nclinate de beton corespunde
unghiului 22-45
Daca 45 Grinda cedeaza la forta taietoare prin zdrobirea diagonalei comprimate de
beton.
6. Efectul fortei taietoare asupra armature longitudinale intinse
dispunerea etri erilor inclinati reduce forta de ntindere din
armatura longitudinala.
Efectul de dorn (dowel effect") al armaturilor longitudinale Qa
Forfecare n zona comprimata Qb
intrepatrunderea (,,interlock") neregularitatilor betonului de pe cele doua fete ale
fisurii

Unghiul de cedare al suprafetei de cedare la strapungerea

suprafata de rupere are o forma tronconica, unghiul de inclinare al generatoarei fiind
de cca. 26. Acest unghi poate varia si poate sa fie mai mare daca placa este slab
armata sau daca are grosime variabila.
Cf. STAS 10107 verificarea la strapungere se face in sectiunea critica, care este
determinata de intersectia planului median al placii cu planurile inclinate la 45 duse de
pe conturul sectiunii stalpului.

distributia neuniforma a eforturilor de poansonare

Pentru solicitarea de STRAPUNGERE EXCENTRICA, Eurocodul Ec2 ia in
considerare distributia neuniforma a eforturilor de forfecare si amplifica efortul
unitar tangential uniform distribuit cu un factor de neuniformitate " " care
depinde de distributia eforturilor unitare de forfecare. Astfel:

Factorul de neuniformitate

u1 - perimetrul critic de baza

k - coeficient care depinde de raportul dimensiunilor sectiunii
transversale a stalpului; valoarea sa este functie de proportia
momentului neechilibrat
e - excentricitatea pe directia vectorului momentului neechilibrat
W1 - este o functie de u1 pentru distributia eforturilor de forfecare

9. Rolul Armaturi de suspendare in cazul rezemari grinzi secundare pe grinda pricipala

Pentru a evita dislocarea partii inferioare, in grinda principala
trebuie prevazute armaturi de suspendare in zona de
intersectie cu grinda secundara. Armatura de suspendare se
realizeaza sub forma de:
etrieri verticali si/sau
armaturi longitudinale inclinate.

10. Cele doua tipuri de solicitari de torsiune

Torsiunea de compatibilitate Apare in structurile monolite
deoarece trebuie pastrata compatibilitatea de
deformatie a elementelor inter- conectate.

 Torsiunea de Echilibru reprezinta o solicitare

fundamentala de proiectare care nu poate fi ignorata si in
consecinta calculul la sLu de torsiune este intotdeauna
necesar

11. Cedarea uni element sub armat la torsiune

La elementele slab armate, cedarea corespunde momentului in care
solicitarea de torsiune produce fisurarea betonului, deoarece
armatura existenta este incapabila sa preia eforturile transferate
brusc de la betonul fisurat.

12. Modul de dispunere a armaturilor longitudinale la torsiune

Armaturile longitudinale trebuie dispuse astfel incat sa existe
cel putin o bara in fiecare colt al sectiunii, iar distanta dintre
armaturile longitudinale sa fie de cel mult 350 mm pe fiecare
fata a sectiunii.

13. in cazul solicitarii de oboseala. Care sunt parametric care

influeanteaza intensitatea cu care se reduce rezistenta

Oboseala reprezinta scaderea rezistentei materialului, elementului

sau structurii din cauza solicitarii repetate indelungate.
Nivelul de reducere a rezistentei depinde de:
numarul de cicluri (N);
valoarea maxima a solicitarii (max);
amplitudinea ciclului () sau de indicele de asimetrie ( =
min/max).
14. Efectele nedorite alea fisurari excesive
fisurarea betonului care poate afecta durabilitatea, etanseitatea sau
aspectul estetic al constructiei

15. dece calculul exact al deformatiilor este foarte dificil

La elementele de beton armat, calculul exact al deformatiilor este

foarte dificil, deoarece, din cauza fisurarii neuniforme, rigiditatea
sectionala (EI) variaza considerabil in lungul elementului.

16. Scopul Precomprimarii

SCOPUL PRECOMPRIMARII ESTE DE A ANULA SAU REDUCE
CONVENABIL EFORTURILE DE INTINDERE PRODUSE DE ACTIUNILE
EXTERIOARE.
17.Operatiile procedeului de precomprimare cu armature post-intinse
Pretensionarea armaturii se realizeaza dupa intarirea betonului .
Este esential ca betonul sa nu se intareasca in contact cu armatura.
Pretensionarea se realizeaza simultan cu precomprimarea (transferul) prin
intermediul unor prese care sunt rezemate pe beton.
Dupa atingerea nivelului de precomprimare dorit, armatura este blocata
definitiv pe elementul de beton prin dispozitive speciale de ancoraj.
Acestea au un rol hotarator in transmiterea fortei de precomprimare.
Armatura poate fi pozitionata in interiorul elementului, in canale drepte sau
curbe realizate prin tevi de diferite materiale.
Dupa blocarea armaturilor, pentru realizarea aderentei, in canal se
injecteaza un mortar special necontractil.

18. Pierderile de tensiune care apar in faza initiala la elemente cu armaturile pre intinse
Deoarece la elementele din beton precomprimat armatura pretensionata are
lungimea fixata, tendinta de scurtare impiedicata conduce la RELAXAREA
armaturi , respectiv la reducerea efortului unitar (pierdere de efort).
in cazul precomprimarii cu ARMATuR PREiNT NsE apar urmatoarele
pierderi de tensiune:
in Faza initiala (inaintea transferului):
A - pierdere datorata lunecarii (reculului) in ancoraj

 s - pierdere datorata tensionarii succesive a armaturilor

ri - pierdere datorata relaxarii armaturii inainte de transfer
t - pierdere datorata tratamentului termic al betonului

N.2

1.Traictoria fisurilor in zonelor de reazem

n zonele de reazem directiile eforturilor principale devin inclinate. in
consecinta, n zonele de reazem fisurile vor fi de asemenea nclinate,
urmarind directiile eforturilor principale de compresiune, iar ruperea va
avea loc dupa sectiuni inclinate.
2.Modelul de calc a fortei taietoare din STAS

Modelul la echilibru limita

La rupere, grinda este modelata ca doua corpuri rigide care pot avea o rotire
relativa in jurul unei articulatii situata in zona comprimata a sectiunii

3. Talpa intinsa reprezinta contributia

talpa intinsa reprezinta armatura longitudinala intinsa

4. dece se corecteaza fcd2 cu v1

Pentru a tine cont de starea biaxiala de eforturi (intindere- compresiune), rezistenta
la compresiune a betonului se corecteaza astfel:
fcd 2 v f
1 cd
factor de reducere ce tine cont de starea biaxiala de eforturi

5. Masuri luate in cazul 45

Daca 45 Grinda cedeaza la forta taietoare prin zdrobirea diagonalei comprimate de

beton.
Pentru a evita aparitia unei cedari casante prin zdrobirea diagonalei comprimate de
beton este necesar ca forta taietoare ce produce intrarea in curgere a etrierilor sa fie
inferioara fortei taietoare la care se zdrobeste diagonala de beton.

6. Etapele procedurii grafice pentru determinare grafice alea intreruperi armature

intinse
Determinarea sectiunilor de intrerupere a armaturilor longitudinale intinse

se determina diagrama infasuratoare de momente incovoietoare.

Diagrama infasuratoare reprezinta locul geometric al valorilor
maxime pozitive si negative in fiecare sectiune din lungul
elementului.

considerand constant bratul de parghie z=ct., se reprezinta

diagrama fortei din armatura intinsa (Fs = MEd /z).

se dilata diagrama de forte de intindere pentru a lua in considerare

sporul de moment produs de actiunea fortei taietoare. Se dilate cu al

se stabileste armatura longitudinala efectiva si se marcheaza cu linii

orizontale capacitatea fiecarei bare de armatura.

se stabilesc punctele de intrerupere a armaturilor longitudinale

astfel incat, in fiecare sectiune din lungul grinzii, forta capabila a
armaturilor active sa fie mai mare decat forta de intindere asociata
diagramei dilatate.

7. Cum se resimte prezenta unui gol in placa

in cazul fortelor concentrate sau al rezemarilor placa pe stalp situate in

vecinatatea unor goluri, daca distanta minima dintre marginea golului si
conturul ariei incarcate este cel mult egala cu 6d, o parte din perimetrul
de referinta este considerata inactiva.
8.preluare eforturi de forfecare in rosturi prefisurate
. Daca planul de lunecare este paralel cu axul elementului (la grinzi)
efortul unitar de lunecare de calcul se limiteaza:

= Fcdi / Fcd - raportul intre forta axiala in betonul turnat ulterior si forta axiala
totala (din zona comprimata sau intinsa a elementului)
. Daca planul de lunecare este paralel cu axul elementului (la grinzi)
efortul unitar de lunecare de calcul se limiteaza:

. Daca planul de lunecare este perpendicular pe axul elementului (la

peretii din beton armat) efortul unitar de lunecare de calcul se limiteaza:

9. Armaturile de suspendare pot fi dispuse ca

etrieri verticali si/sau

armaturi longitudinale inclinate.

10. Tipul torsiuni la care este necesar calc SLU

Torsiunea de Echilibru reprezinta o solicitare fundamentala de

proiectare care nu poate fi ignorata si in consecinta calculul la SLU
de torsiune este intotdeauna necesar.
11.Cum se Echivaleaza la calc de torsiune elementele cu sect
rectangulara.
sectiunile pline se echivaleaza cu sectiuni tubulare avand grosimea
peretelui fictiv egala cu

12. Calc la torsiune. Sect complexe

sectiunile complexe se subdivid in forme dreptunghiulare, astfel
incat sa se obtina rigiditatea maxima la torsiune, iar momentul de
torsiune este distribuit proportional cu rigiditatea la torsiune a
fiecarui dreptunghi "i", calculata ca in stadiul elastic (nefisurat):

13. Fisurarea generata de actiunile indirecte

Fisurarea generata de actiunile indirecte poate fi in general
controlata prin adoptarea unor masuri constructive adecvate:

prevederea unor rosturi de dilatatie pentru a permite variatia termica libera

dispunerea unor armaturi constructive care sa limiteze fisurile generate de
contractia betonului

14. Efectele nedorite alea sagetile

Deformatiile (sagetile) elementelor incovoiate trebuiesc limitate
deoarece:
a. sageata vizibila tinde sa reduca increderea ocupantilor in
siguranta structurii, chiar daca in realitate ea nu afecteaza
siguranta acesteia.
se considera ca o sageata mai mica decat 1/250 din deschidere
satisface majoritatea observatorilor.
b. Pot genera functionarea defectuoasa a unor utilaje sau
echipamente.
c. Pot genera deteriorarea elementelor nestructurale.
datorita deformatiei care se produce dupa montarea peretilor.
De regula, deformatiile limita care satisfac aceasta cerinta sunt de
ordinul a 1/350...1/500 din deschidere.

15. verificarea la sLs de deformatie

Limitarea sagetilor elementelor incovoiate se exprima prin conditia:

16.Proceduri de precomprimare pentru armature de inalta

rezistenta
sa aiba o rezistenta inalta :
deoarece in momentul transferului betonul este supus la forte
de compresiune foarte mari;
pentru preluarea eforturilor tangentiale de aderenta;
pentru a spori incarcarile la care intervine fisurarea, in special
cea inclinata.
sa aiba o intarire rapida, astfel incat sa dezvolte rezistente mari intrun timp cat mai scurt, intrucat, in special la elemente prefabricate,
se urmarete sa se reduca durata ciclului de productie.
Betoanele folosite uzual la realizarea elementelor de beton
precomprimat se inscriu in intervalele de clasa c30/37 si c45/55.
Tendinta actuala este de a realiza, prin tehnologii avansate,
betoane de clasa c50/60 - c80/95.
O rezistenta inalta ofera avantajul de a putea realiza elemente cu
forme i sectiuni extrem de economice, in care materialul sa fie
distribuit strict in functie de necesarul de rezistenta la diferite
solicitari.

17. Categorii de armature folosite la precomprimare

La elemente din beton precomprimat se utilizeaza doua
categorii de armaturi:
Armaturile Active :reprezinta acele armaturi
pretensionate prin intinderea carora se realizeaza
precomprimarea betonului.

 Armaturile pasive reprezinta armaturile fara efort initial

care sunt utilizate ca in cazul elementelor de beton
armat.

18. Pierderile TEHNOLOGICE de tensiune

PIERDERILE TEHNOLOGICE reprezinta fenomene instantanee

care au cauze legate de tehnologia de executie:
i.
ii.

Frecarea la intinderea armaturilor;

Lunecarea armaturilor in ancoraj la blocare;

iii.

Pretensionarea succesiva (nesimultana) a cablurilor

iv.

Deformatiile generate de tratamentul termic al betonului.