Durabilitatea betonului

Durabilitatea betonului poate fi definit ca fiind capacitatea acestuia de a-si pastra propietatile fizicochimice si mecanice in timp, la actiunea distructiva si agresiva a mediului exterior, care provoaca
degradari si uneori distrugeri ale elementelor de constructii.
Principalii factori de care depinde durabilitatea unei constructii sunt : calitatea materialelor utilizate,
calitatea executari lucrarilor , intretinerea constructiilor si actiunile fizico-chimico-mecanice care solicita
constructia.

Tipuri principale de degradari prin coroziune ale elementelor din beton si beton armat
Cauzele principale care influenteaza negative durabilitatea betonului sunt :
-

Coroziunea armaturilor
Coroziunea chimica a betonului ( coroziunea sulfatica, coroziunea acida, coroziunea/actiunea de
levigare
Gelivitatea
Permeabilitatea
Reactia agregatelor cu cimentul
Abraziunea
Carbonatarea
Eforturile interne
Solicitarile exterioare
Cristalizarea sarilor si umezirea alternanta

Degradarea stratului de acoperire cu beton a armaturilor deotel prin coroziunea

armaturii

Detalii beton degradat in urma coroziunii sulfatice

Detaliu beton degradat in urma atacului apei usoare ( agregate descoperite in

urma spalarii cimentului)

Detalii beton cu aer antrenat

Detalii beton degradat in urma ciclurilor de inghet-dezghet

Principalele cauze externe si interne care duc la deteriorarea elementelor din beton se pot grupa astfel :
Cauze externe:
-

Fizice ( temperature externe, umeziri alternante, actiuni electrolitice etc . )

Chimice ( actiuni ale lichidelor sau gazelor nocive acizi, saruri si levigari)
Mecanice ( solicitari exterioare, abraziuni , curgeri lente )
Tehnologice ( preparare, punere in lucrare, tartare ulterioara defectuoasa etc. )

Cauze interne :
-

Reactii alcalii-agregat
Variatii de volum
Expansiuni ale unor component interni
Permeabilitati

Rezistentele mecanice ale betonului

Rezistenta la compresiune
Rezistenta la compresiune se determina pentru solicitari de compresiune
monoaxiala, biaxiala si triaxiala, realizate pe epruvete cubice, cilindrice si/sau
prizmatice,la diferite varste ( 3, 7, 14 sau 28 de zile), in conditii standard, turnate si
compactate in conditii similar punerii in lucrare a betonului. Rezistenta la

compresiune se determina folosind prese hidraulice prin aplicarea unei forte

uniform crescatoare pe epruvete cubice , cilindrice sau fragmente de prizma
rezultate de la incercarea la intindere prin inconvoiere sau de la incercarea la
inconvoiere.

Rezistena la rupere fc (MPa), determinat pe astfel de epruvete este raportul dintre

fora axial de compresiune axial P (N), care provoac ruperea i aria suprafeei epruvetei A
2
(mm ).
P
2
(N/mm ; MPa)
Rc = A
unde: P - fora de rupere, citit pe manometrul presei (N); A 2
aria seciunii de referin a epruvetei (mm ).

Clasa betonului este definit pe baza rezistenei caracteristice fck,28 la compresiune (N/mm ;
MPa) determinat pe epruvete cubice cu latura de 150 mm (sau cilindrice cu de 150/300 mm,
pstrate n condiii standard i ncercate la vrsta de 28 zile.
Tabel 3-7. Clase de betoane (N/mm2; MPa)
Clasa de
rezisten a
betonului
NE 012-1999

C*
2,8
/
3,5

C C* C
C
C
C* C C C*
4
6
8 12 16
18
20 25 28
/
/
/
/
/
/
/
/
/
5 7,5 10 15 20 22,5 25 30 35
Rezisten caracteristic (clasa) betonului (MPa)
fc,28 cilindru
2,8
4 6
8
12 16
18 20 25 28
fc,28 cub
3,5
5 7,5 10 15 20 22,5 25 30 35
* clase de beton care nu se regsesc n normele europene

C C*
30 32
/
/
37 40

C
35
/
45

C
40
/
50

C
45
/
55

C
50
/
60

30 32
37 40

35
45

40
50

45
55

50
60

Mrimea rezistenei caracteristice este definit probabilistic ca valoare sub care se pot situa cel
mult 5% din rezultate.
Tabel 3-8. Rezistena betonului funcie de vrst
Clasa
betonului

Rezistena

7 zile

betonului, fc

Rezistena cubic la diferite vrste (MPa)

2 luni
3 luni
6 luni

1 an

20
25
30

(MPa)
20,0
25,0
30,0

13,5
16,5
20

22
27,5
33

23
29
35

24
30
36

25
31
37

40
50

40,0
50,0

28
36

44
54

45,5
55,5

47,5
57,5

50
60
2

Marca betonului este rezistena minim la compresiune (daN/cm ) determinat la

vrsta de 28 zile pe epruvete cu latura de 141 mm, n condiii de laborator, corespunztoare unui
coeficient de variaie cv = 15 % acceptat convenional ca reprezentnd o calitate medie a
execuie.

Rezistenta la intindere
Rezistena la ntindere se determin prin dou metode: metoda direct, pentru solicitri de
ntindere centric (ntindere axial) i metoda indirect, pentru ntindere din ncovoiere i
ntindere din despicare.
A) Intinderea centrica rezistenta la intindere centrica ( axiala) a betonului se determina pe
epruvete cilindrice, opturi sau prizmatice care au lipite la capete , cu un adeziv, doua placi
metalice de forma speciala care permit fixarea epruvetei in presa hidraulica. Fortele trebuie
sa actioneze una in prelungirea celeilalte, perpendicular pe sectiune sip e directia axei de
simetrie.

Presa hidraulica de incercare a epruvetelor

Betonului la intindere axiala
b. ntindere prin ncovoiere
Rezistena la ntindere din ncovoiere a betonului se determina folosind epruvete
prismatice de 100 x 100 x 550 mm sau 200 x 200 x 700 mm i fragmente de prism rezultate de
la ncercarea prismelor ntregi, n mod cresctor, a unei singure fore n mijlocul distanei dintre
cele dou reazme semicirculare i inndu-se seama de comportarea elastic a zonei ntinse
pn la rupere.
Epruvetele se ncearc la ncovoiere pe deschiderea de 300 mm, iar cele de 200 x 200 x
700 mm pe deschiderea de 600 mm, aplicndu-se n ambele cazuri o for concentrat la
mijlocul distanei dintre reazeme. Reazemele epruvetei i cuitul prin care se transmite fora
concentrat trebuie s aib o seciune semicircular cu diametrul egal cu 20 ... 30 mm.
ncercarea se efectueaz cu o pres hidraulic care permite aplicarea continu i
uniform a for ei pn la rupere, cu o vitez constant de cretere a eforturilor unitare din
2
fibrele extreme de (0,5 0,2) daN/cm s. Aplicarea forei se face perpendicular pe direcia de
turnare a betonului.
Rezistena la ntindere prin ncovoiere se calculeaz cu relaia:
t

R = 0.875 Pl (N/mm ; MPa) - pentru betoane cu agregate grele

2

[3.13]

R t = 0.925 Pl (N/mm ; MPa) - pentru betoane cu agregate uoare

a3
2

[3.14]

unde: P - fora de rupere citit pe manometru presei (N); l

- distana dintre reazeme (mm);
a = bh2 - latura seciunii transversale a epruvetei msurat n imediata
vecintate a seciunii de rupere (mm);
b - limea medie a seciunii transversale (mm); h nlimea medie a seciunii transversale (mm).

Presa de incarcare a epruvetelor betonului la intindere din inconvoiere

c. ntindere din despicare
Rezistena la ntindere din despicare a betonului se determina folosind epruvete
cubice, cilindrice sau fragmente de prism i aceleai prese hidraulice ca pentru ncercrile la
compresiune.
Transmiterea sarcinii asupra epruvetelor se face prin intermediul a dou generatoare
diametral opuse, dou f ii de carton sau dou ipci de lemn avnd limea s = (0,08 ... 0,10)a,
grosimea t = 3 ... 5 mm i lungimea mai mare cu circa 40 mm dect dimensiunea a.
ncrcarea se aplic perpendicular pe direcia de turnare, asigurndu-se o cretere continu si
2
uniform a efortului unitar de (0,56,2) (N/mm s).
2
Rezistena la ntindere se obine cu relaia: R = 2P (N/mm ; MPa)
[3.15]
2
a
t
unde: P - fora de rupere, citit pe manometrul presei (N);
2
a - mrimea laturii cubului sau a seciunii transversale a epruvetei (mm ).
2

Rezultatul determinrii se rotunje te la 1 N/mm i reprezint media aritmetic a

valorilor obinute la ncercarea unei serii de epruvete.
Rezistena la ntindere prin despicare este, n general, cu 515% mai mare (funcie de clasa
betonului) dect rezistena la ntindere axial.

FACTORI DE CARE DEPINDE REZISTENA LA NTINDERE

Rezisten a la ntindere depinde de aceiai factori ca i rezistena la compresiune,
determinndu-se prin ncercarea la ntindere prin despicare sau prin ncovoiere dup metoda
folosit, pe epruvete cubice, cilindrice, prismatice. Factorii de care depinde aceast rezisten
sunt raportul A/C i temperatura respectiv maturizarea betonului.
Rezistena la ntindere crete pn la aproximativ acelai dozaj de ciment ca i
rezistena la compresiune apoi scade deoarece dozajele ridicate necesit cantiti de ap de
amestecare mari. La ntindere, prin evaporarea apei apar fisuri care la compresiune se nchid, dar
la ntindere se deschid micornd rezistena.
REZISTENA LA FORFECARE (FORE TIETOARE)
Rezistena la forfecare nu reprezint un factor critic privitor la proiectarea structural
deoarece betonului este mult mai slab la ntindere chiar dac el pare a fi supus la fore tietoare.

FACTORI GENERALI CARE INFLUENEAZ REZISTENA

BETONULUI
Rezistena betonului este influenat de calitatea componenilor si, de proporiile lor, de
calitatea aderenei dintre matrice i agregat, de modul i condiiile de punere n lucrare i
ntrire, de viteza de ncercarea a epruvetelor etc.
Tabel 3-9. Factori care influeneaz rezistena betonului
Componenii betonului

Compoziia
betonului

Agregate

Ciment

Aditivi

Calitatea
agregatelor

Calitate
ciment

Tip
aditiv

Concentraii
ale
substanelor
chimice
Caracteristicile
suprafeei
agregatului
Compoziia
chimic a
agregatului
Granulozitatea
i mrimea
agregatelor
Modulul de
elasticitate
Umiditatea
agregatului
Porozitatea
agregatului

Tip ciment

Dozaj
aditiv

Clasa
betonului
Raportul A/C

Dozaj ciment

Dozaj de
ciment

Cantitate de
ap

Compoziia
mineralogic

Grad de
permeabilitate

Fineea de
mcinare a
cimentului
Adaoi

Grad de
gelivitate

Nivelul de
hidratare

Factori de
producie
i
transport
Timp
malaxare
Metod
malaxare

Condiii punere n
lucrare i ntrire
Tehnologia punerii
n lucrare
Procedeul de
compactare

Fizici

Mijloc de
transport

Metode de protecie
dup turnare

Chimici
agresivi

Procedeul
accelerrii termice

Condiii de
mediu i de
expunere

Climatici