Referat:Verificarea comportării unei grinzi

din beton armat la încovoiere pură

În aceasta incercare de laborator se urmarește comportarea ginzii din beton armat

supusa la incovoiere pură.
Încercarea se realizeazÎ asupra unei grinzi simplu rezemate cu dimensiunile de
150x300x600mm. Incarcarea este treansmisa grinzii prin doua puncte simetrice fata de
mijlocul axei ginzii.
Sub acțiunea încărcărilor exterioare, monoton crescătoare, în elementul din beton armat
se produc modificări cantitative, ale eforturilor și calitative, ale comportării materialelor,
ceea ce permite delimitarea stadiilor de lucru. Modificările calitative sunt puse în evidență
prin trecerea de la un comportament elastic la unul plastic sau de rupere.
Comportarea elementelor din beton armat este influențată și de natura eforturilor
secționale- forță axială de compresiune/întindere, moment încovoietor, forță tăietoare,
moment de torsiune- precum și de interacțiunea acestor eforturi. În cazul interacțiunii
forței axiale și momentului încovoietor se pot distinge următoarele situații:
• axa neutră în secțiune- încovoiere, cazul I de compresiune, sau întindere excentrică cu
excentricitate mare;
• axa neutră în afara secțiunii- cazul II de compresiune, sau întinderre excentrică cu
excentricitate mica.
Sub efectul încărcărilor statice de scurtă durată, monoton crescătoare, se evedențiază trei
stadii principale de lucru: stadiul 1 elastic; stadiul 2 elastico-plastic și stadiul 3 plastic.
Pentru grinda din beton armat, simplu rezemată,cu secțiune dreptunghiulară simplu
armată, urmărim zona dintre forțele concentrate, zonă supusă la încovoiere pură.
Stadiul I corespunde situației când încărcările exterioare sunt mici. În aceste condiții,
întreaga secțiune transversală din beton armat este activă și se comportă ca un material
elastic. Eforturile unitare în beton și armătură sunt proporționale cu deformațiile
specifice. Axa neutră este situată sub axa mediană, pentru că aria de armătură A a
deplasează în jos centrul de greutate al secțiunii neomogene. Rigiditatea la încovoiere(EI)I
a secțiunii este maximă.
Pe măsura sporirii încărcărilor exterioare, la limită, deformația specifică din fibra de
beton cea mai întinsă atinge deformația specifică ultimă εtu, iar efortul unitar de întindere
devine egal cu rezistența la întindere Rt. Betonul întins este plasticizat, ceea ce pune în
evidență prima modificare calitativă în comportamentul elementului încovoiat.
Limita stadiului I este o stare instabilă, pentru că la o ușoară creștere a încărcărilor, se
produce fisurarea betonului prin depășirea rezistenței la întinder; în această situație
momentul încovoietor exterior M este egal cu momentul încovoietor de fisurare M f.
Fisurarea betonului întins pune în lumină a doua modificare calitativă în comportamentul
elementului, care trece aastfel ăn stadiul II. În momentul fisurării se produce o modificare
a rigidității elementului, iar axa neutră are tendința de urcare, rămânând însă sub axa
mediană a secțiunii.
Stadiul II corespunde unui nivel de solicitare produs de încărcările de exploatare, moriv
pentru care se consideră că este stadiul de exploatare, elementul lucrând cu zona întinsă
fisurată. După fisurare, eforturile unitare în betonul comprimat și armătura întinsă crsc
brusc. Rigiditatea secțiunii este mai mică decât în stadiul I ca o consecință a fisurării. Axa
neutră se deplasează în sus, deasupra axei mediane a secțiunii. În secțiunea fisurată,
imediat sub axa neutră, există o zonă de beton întins și nefisurat, dar cu extinderre mică
și de aceea, în mod curent, se neglijează. Betonul întins dintre fisuri participă însă, în
ansamblul elementului, la preluarea eforturilor.
Sporirea încărcărilor conduce la ceșterea deformațiilor specifice și a eforturilor unitare,
ajungându-se la situația cândunul din cele două materiale, sau eventual amândouă își
ating deformațiile specifice ultime și rezistențele respective, ceea ce constituie începutul
procesului de rupere. În acest mod se pune îîn evidență cea de a treia modificare calitativă
în comportamentul elementului din beton armat, trecându-se în stadiul III.
Stadiul III este stadiul de rupere, modul de rupere fiind condiționat de cantitatea de
armătură exprimată prin procentul de armare.
La elementele din beton armat realizate cu procente de armare mici și mijlocii, depășirea
stadiului II se produce prin intrarea armăturii întinse în curgere și începutul palsticizării
betonului comprimat, fenomen pus în eveidență prin curbarea continuă a diagramei de
eforturi unitare de compresiune, dar fără a epuiza capacitatea portantă a acestuia. În timp
ce armătura întinsă curge sub încărcare practic constantă, se produce rotația secțiunii ți
în consecință creșterea eforturilor unitare în betonul comprimat; în secțiunea respectivă
se consideră că s-a format o articulație plastică. Acest tip de articulație este caracterizat
prin prezența unui moment încovoietor constant Mp, denumit moment încovoietor de
plasticizare. Ca o consecință a rotirii continue a secțiunii, în final se produce zdrobirea
betonului comprimat. Axa neutră este situată cel mai sus posibil, iar rigiditatea la
încovoiere a secșiunii este minimă. Acest mod cedare are un caracter ductil datorită
deformațiilor plastice mari produse înainte de rupere.
Incercarea se incheie prin zdrobirea betonului la partea superioara, la valoarea incarcarii
de aproximativ 6900 daN.
8000

7000

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
43431.248 43431.25 43431.252 43431.254 43431.256 43431.258 43431.26 43431.262
-1000

0.3 - 0.4 - 80.0 - Force