(ÎONFJIRJNG. MIHAI TEODORESCU ŞEF LUCRĂRI ING.

C-TIN BUDAN

TEHNOLOGIA LUCRÅRILOR DE ÎNTREŢINERE

REPARAŢII şi coNsounÄm
"“ .v `p.. :;1._.....-~'*..._,_..„;.:..1.....„„ _ ...__ ...ţx.-._~.„„.'.zş..“._z.r..a¢
_ _ ~s
.
vazu \ .x- '-- `~ 1 v- -\ f: ş
L.
--1- -.>~.
îs \ .u
-.~^.\ .w gg: ~.'!;Wí*='*ă la
a:
\ R.. „Ă „LL Îl 13 u' F» ày-FÎ: .'„-`."`.«.„ a.: 1:3 .lNl-š
1. ΟŸÎ'
11.22 „11.<,...'a.~ „„ a *anl ş: .„„ à*
'
:v:''''..
. .

w..

FIŞE TEHNOLOGICE
- pentru uz ţhtem «-

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢ II BUCUREŞTI

1996
 CUPRINS

Fiş a tehnologică CZ-001 - Realizarea lucrărilor de mă surare

a deschiderii fisurilor la elementele de zidărie, be-
ton şi beton armat . . . . . . . . „ . . . . . . . . . 5
Fiş a tehnologică CZ-002 - Consolidarea pereţ ilor din zidă-
rie de căr ămidă cu agrafa din oţ el-beton . . . . . , . 13
Fiş a tehnologică CZ-005 - Consolidarea pereţ ilor din zidă~
rie de căr ămidă cu plombe din beton „„ . . . . . . . 19
Fiş a tehnologică CZ-00h - Consolidarea elementelor din zi-
dărie de căr ămidă cu plase din oţ el-beton şi tencuia-
lă cu mortar de ciment „ „ . O . . „. „ . . . . . . . 25
Fiş a tehnologică CZ-OO5 - Consolidarea elementelor din zi-
dărie de căr ămidă prin injectarea cu mortar de ciment . 53
Fiş a tehnologică CZ-OO6 - Consolidarea pereţ ilor din zidă-
rie de căr ămidă cu tiranţi metalici „ . „ . . . . . . 40
Fiş a tehnologică CZ-OO7 - Consolidarea peretilor din zidă-
rie de căr ămidă cu elemente din beton armat . . . . . Q8
Fiş a tehnologică CB-001 ~ Remedierea fisurilor elementelor
de beton şi beton armat, folosind amestecuri pe bază
de ciment Q . . . . . „ 0 . „ . . . . . . . . . . . „ 62
Fiş a tehnologică CB-002 - Remedierea fisurílor elementelor
de beton şi beton armat, folosind amestecuri pe bază
de rãşini epoxidice „ . . . . . . . . .. . . ... . . 72
Fiş a tehnologică CB-003 - Remedierea golurilor din elemen-
tele de beton armat prin betonare . .-. . - . . . . . 85
Fiş a tehnologică CB-004 - Consolidarea stâlpilor din beton
armat cu cămăşuieli din beton armat „ . . . . . . . . 95
Fiş a tehnologică CB-005 - Consolidarea grinzilor din beton
armat cu cămăşuieli din beton armat . . . . . . . . . 103
E Fiş a tehnologică CB-006 - Consolidarea diafragmelor din
I
beton armat cu cămăşuieli din beton armat . . . . . „ ll5
Fiş a tehnologică CB-007 -.Aplicarea prin torcretare a be-
toanelor şi mortarelor „ . . . Q . . . „ . . . . . . 119

J
 FISA TEHNOLOGICÅ
REALIzAREA LUCRÅRILOR DE MASURARE A
DESCRIEREA PnocESULUI DE MUNCA DEscHIDERn ErSURnroR LA ELEMENTELE
DE ZIDĂRLE, EEToN SI BETON ARMAT
LEGENDĂ
1. OBIECTUL FIŞEI.

Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru urrnărirea în timp a procesului

transformare de fisurare a elementelor de beton sau de zidărie.
Prin procesul de fisurare se 'mţelege modificarea parametrilor fsurilor
control (deschiderea, lungimea L şi adâncimea pe care se dezvoltă) şi apariţ ia de noi fisuri.
Prezenta fişă tehnologică are ca obiect numai urmărirea parametrilor iisurilor.
Scopul urinărit este acela de a se stabili stagnarea procesului de fisurare,
transport pe orizontala
adică trecerea fisurilor active în fisuri stabilizate.
ă martori, tempertura exterioară trebuie să fie de
Când se poziţ ioneaz
transport pe verticală minimiuin + 5° C.
b
aşteptare 2. CODUL FIŞEI - CZ - 001.

QUCAQUO aşteptare la depozitare 3. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.

A. Pentru mă surareadeschiderii fisurii ( oa)

Principiul general pentru toate procedeele este acela că deschiderea tisurii
se mă soar ăpe o direcţ ienormală pe lungimea (traseul) acesteia.
a. Prin mă suraredirectă : p
- se îndepărteaz ă tencuiala pe una din feţele elementului pe
o zonă de cca. 200 x 200 mm ;
- se curăţă cu peiia de sârmă suprafaţ a decopertată ;
- se traseaza cu vopsea o linie subţ ire normală pe traseul
fisurii ;
- se mă soar ădeschiderea fisurii pe direcţ ialiniei trasate cu
vopsea, folosind fisurometrul sau lupa niicrornenică.
- Mă sur ă torilese execută periodic (la cca. o săpt ămână), iar rezultatele se
'irlregistrează 'irttr-un caiet.
- Fisurometrul este realizat dintr-o placă transparentă din material plastic pe care sunt
trasate (cu precizie) linii de diferite grosimi (de regulă între 0,05 mm şi 1,5 trim).
Modul de lucru cu fisurometrul este următorul : se amplasează paralel cu linia de
vopsea trasată şi se deplasează până când linia trasată pe el se suprapune peste
fistir ă. Deschiderea fisurii va fi dată de linia de pe lisurometru a cărei grosime se
suprapune exact peste ea. Citirea se face strict în dreptul liniei trasate cu vopsea pe
suprafaţ azidului. .
_.. 5 _..
- Lupa rriicrometrica este realizata dintr-un cilindru metalic prevăzut cu una sau mai
multe lentile. La capatul care se aşează pe fisura exista un decupaj la care se poate
adapta o lantema pentru asigurarea
scala mobilă cu marcaje de 0,1 mm. Lupa se aplică pe suprafaţ a decopertata astfel
încât scala să fie paralela cu linia trasata cu vopsea pe suprafaţ a zidului. Apoi se
deplasează scala şi se citeşte deschiderea fisurii.
b. Cu repere .°
- se 'indeparteaza tencuiala pe una din feţele elementului pe
o zona de cca. 300 x 150 mm ;
- se curaţ acu peiia de sârma suprafaţ adecopertata ;
- se confecţ ioneaza 2 repere din sticla de geam cu
grosimea de 2 sau 3 mm şi cu dimensiunea de cca. 30 x
30 mm ;
- se lipesc reperele pe suprafaţ adecopertata de o parte şi de
alta a fisuiii cu ajutorul unei paste de ipsos sau de preferat
cu adeziv polimeric (de regula mastic siliconic). E cazul
în care se foloseşte pasta de ipsos, suprafaţ a elementului
se uda cu apa în materiale polimerice, suprafeţ elepe care
acestea se aplica trebuie sa fie perfect uscate ;
- dupa 'întărirea adezivului, se traseaza cu vopsea, pe
ambele repere marcaje de tip cruce, poziţ ionareaacestora
facându-se astfel 'incât lim`a care uneşte centrele lor sa fie
normala pe traseul fisuiii ;
- se masoara cu şublerul (cu precizia de 0,1 mm) distanţ a
"d" dintre centrele celor doua marcaje.
c. Cu geam dublu :
- se îndepărteaz ă tencuiala pe una din feţele elementului pe
o zona de cca. 300 x 150 mm;
- se curaţ acu peria de sârma suprafaţ adecopertata ;
- B. Pentru extensia fisurii în lungime sau în adâncime.
A se confecţ ioneaza 2 repere din sticla de geam cu
grosimea de 2 sau 3 mm şi cu dimensiunile de cca. 30 x
150 mm ;
- pe reperul inferior se traseaza cu vopsea o linie normala
pe lungimea lui ;
- se lipesc reperele pe suprafaţ adecopertata de o parte şi de
alta a fisurii cu ajutorul unei paste de ipsos sau de preferat
cu adeziv polirneric de regula mastic siliconic - (vezi
procedeul cu repere). Poziţ ionarearepeiilor se face astfel
încât ei sa fie amplasaţ i normal pe traseul fisuiii, sa fie
suprapuşi şi sa se permita deplasarea lor fara ca sa se
stânjeneasca reciproc ;
- dupa întărirea adezivului, se traseaza cu vopsea pe
reperul superior o linie în coincidenţă (pei-feet supt-apasa)
cu cea trasata pe reperul inferior ;
~ periodic se masoara cu ajutorul lupei ntjefememee
distanţ a(decalajul) "d" dintre cele doua marcaje.
d. Cu geam simplu :
č
- se îndepărteaz ă tencuiala pe una din feţele elementului pe
o zonă de cca. 200 x 150 mm;
~ se curaţ acu peria de sârmă suprafaţ a decopertata ;
- se confecţ ioneaza un reper din sticlă de geam cu
grosimea de 2 sau 3 mm şi cu dimensiunile de cca. 30 x
150 mm ;
- se reperul pe suprafaţ a decopertata cu ajutorul
lipeşte
unei paste de ipsos sau a unui adeziv polimeric (de regulă
mastic siliconic) - vezi procedeul cu repere. Poziţ ionarea
reperului se face astfel încât el sa fie amplasat normal
pe
traseul fisurii.
- In condiţ iileîn care fisura este activa, în momentul maririi deschiderii
ei se produce
fie ruperea reperului de sticla lie desprinderea lui de adeziv. Acest procedeu nu
permite mă rirea exacta a deschiderii fisurii în timp, el fiind folosit numai pentru
stabilirea caracterului fisurii (activa sau stabilizata).
e. Cu ac :
- se 'indeparteaza tencuiala de pe una din feţele elementului
pe o zona de cca. 50 x 50 mm ;
- se curaţ asuprafaţ adecopertata cu peiia de sârma ;
- se introduce un ac în fisura astfel 'incât el să stea furat.
- Iii condiţ iileîn care fisura se deschide, acul va fi eliberat şi va cadea. Acest procedeu
nu perrnite urmarirea procesului de fisurare în timp, el folosind numai pentru
depistarea unor fisuri active la care deschiderea lor se mă re ş te.
- se indeparteaza tencuiala de pe faţa elementului, 'in
dreptul capatului fisurii, pe o zona de cca. 50 x 50 mm ;
- se traseaza cu vopsea un marcaj în forma de efuee astfel
'incât centrul acestuia sa coincida cu capatul figutli,
In condiţ iileîn care fisura avanseaza, va apare un decalaj "d" între eentful
_ .
marcajului şi capatul ei.
.
Întrucât practic toate fisurile sunt active (cel pufin degehjdefea ter fiind
influentata de variaţ iade temperatura, variaţ iaîncarcăiilor, etc.), distjneţ ia'fntfe fisut fle
active şi cele stabilizare este data de amplitudinea miş c ă rii
elementului fisurat. Ţinerea
sub observaţ iea iisurilor se face pe o perioada suficienta de timp, de regula cel puţ in6
luni de zile.
Lucrările de reparaţii sau consolidari se vor începe nirmai dupa
'indepartarea cauzei care a condus la apariţ ia fisurilor şi respectiv numai dupa
stabilizarea procesului defisurare.
.._._,_i
 q «- p
(- .,< marcäe
Aw- ţ
'n 'f'

_ ol.)
".
mar-cai inŸa-.rior
'fi r n _¢ I a 1° Ń
l
-. 1
-.f'.
s.. ş .
« _
|'Jla
-lv . - -
. U

.n
„- |
. .. « 'l'
9.'
-

f'
*- IO
o.

1.
v "~. :
Pavameîrii Ÿisurĭĭ :of _ deschiderea Ÿîsuvšĭ ', cgladãminvea *Ÿişuri ĭ ä L.. hangĭ mca fiburiiş
Ira

şisurå"
J*

'Ÿisurå
'

Q2

/ ..
%___Î_..___

_L 'N 'S00 mm l
1 fi Ÿisurnnweíru K
Plãsurare åubhn
cucleam
~- ,.i 1.4.1..
ĭîfuHf " ' g
î*""""'!,å!3!.!§
op: o; oa. ca M 0.5 0.6 0.1 0.1* 0.3 1

Bu
4r1a||||p1un|LL
F/Ãsue o/«vsreu

|||||||||||n|nn1
“ă
Lĭ nĭ eÎrasafi
-å- CUVDPEEEI

p.:sura_. | „ţ_.„
„ f
i
î
H l
_?
1 Ffaurå' *çisurå
,..__.._..QJ„_5§EFT\ d î*
/ fi
Hãsurart cu ar. E
E

ş.

z
-fl-
l
-r
-4l-

çĭ ãurã' „

u
+_ š
c>_

Nàsurarc cu
repere

ryŞOmm
___ __ _

Nägţ wave CU. wwexrcaj

._.5__
 fl

a m. ş.,.avåšdfl la»
3
i ...fam mwnwnumauvw
A
.un 99320A185
wccmm
Wånrw mcom av

„Îs„ aîšcuvw
fmwfincou,wašawu
ü „šäwasšö Fax* 9352.9.
„a müaà .Hoflnvmamþmn
Κufi
à dewãsw
fiflsruflc
nick
ea nuäem.. wfl
fflrflnw 3
EååsäuamZPUuåbušobäuc
. w
„î E
a.. .5_..ãuEo.ö¢ Cnš.
Qnšmwfl€vuå~..& 3.52„tåxîfišší „zmămmfi figfifinfi Nþdufldmw. .fihsmfiu \ 4
r
.a a __
k
mflmfinw
.wflšã

sapca uãsvî

«UZDE
ma
sn.
m.
sau.. uåx. ung
šuî. „să
835493 wau . .8„. .„ . «spun
...ă „w uwcučåd
va å
ääfi.
.. ..
.fitww ....î
_. _. 5.„ w
mã» 3. na aäwfu.6 flfimuh
33.8
m..

„ _.,„ „_.„ _„
.sä 4.2*
HDQDmmUomm unwmmn. «fi
E5 „w
5%.. åå š gnfifl.
so väĭ äu8 flmcafiuuwcav „w m. 822. â flünmflþ 58.12.. ON
_
5.
V

_„wwa$¢.° L DO

8 „a waäflw

š
:n86 mçrãw
wfl ä fiţ .„
«fimmfl ommfl am.
Hcuådu
.Pcučuffl
EA. ura.

d¢
_ ...JSa z åav. Eh
„E294wctmm š :mam 95m
au
Eflnficflvnvåoã. þodåmz. ma: ÄGUEÅU «a
â
.s.ñfibamana.afi „å.„_, _„„ádnwuvaî
. «wjeâ
šmfiçâ upflflgv „a ov
mvo 3.55% „bb dana?
v .m .v åwhü„
«355
...w â
5.5.. N Ešfifi

5 85.„Bmx nimm
mã? s» d>fflflrv a
„fififieiþafl
uäšm.-ä „numfwfip esåä uååwäwSue..
95v 9: üwfåwă. šma 3 Eflämuywšo că Îĭmíš un
28326åwãmf* „S „ „_. . m.5m..+ flfl>nwmtšflhşîîã flå vãăwmt...fivi1:9
fičw „a4ww.: åäsumxhuă wãe„fi „ 323:.
wăåwg nfimsflw w
r w. 4
.Q AW
Y

E ._ A
.
L
Emmw
Jduamw

„ . „,._. no »u„.„uE„.1._
mnmnsmmfi
zwu
dgdífiî
d
J
îšm. :_i
_
 FIş Å TEHNOLOGICÅ

coNsoLinAREA PEREŢiLoR DIN

ziDÅRIE DE CÅRÅMIDÅ CU AGRAFE
DIN oŢEL BETON

1. OBIECTUL FIŞEI.

Prezenta fişă tehnologică se aplică în general pentru consolidarea

pereţ ilordin zidărie de căr ămidă care prezintă o fisur ă izolată cu deschidere mică (< 5
ă 'šš __ 'ă g mm), fără di slocăii, pe datelor din proiectul de consolidare întocmit.
gă .numai baza
:Q :î
šlfg
1%
gš -š “ş” şåã- -äîţg fisurare;
E
Ã
fisura să se injecteze cu mortar de ciment (vezi fişa tehnologică CZ -
.___®
åiåţ šlĭ mentar,

2. CODUL FIŞEI. - CZ - 002.

3. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.

1. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, pe toată

lungimea fisurii şi pe o lăţime de cca. 500 -600 mm de ambele păr ţ iale ei.
2. Se însemnează pe zid cu creta sau cu creionul poziţ iagăurilor. Acestea
49
__ fă
.ă ş ,ai 5
«ä f;ă, î;
ă

ăg 'šš ş? ,šå
că, ş igqgflt;
dublu =»= Hgf f; 5 šg šşg ă gg, šfjš 52 äăä diametrul de 25 -30mmşi adâncimea de minimum 100 mm.
Q 4. Cu ajutorul şpi ţ uluişi a ciocanului sau a unei scoabe metalice se
geam deschid rosturile dintre cărãmizi, prin îndepărtarea moitamlui din ele pe o adâncime de
ciocan sârmă 10 - 15 mm.
cu fburaÎ
si de. polimeri) 5. Suprafeţ eledecopertate se curăţă prin peiiere cu peria de sârmă, de sus
daliă ierie în jos şi apoi se spală cu apă (de preferat cu furtunul). Gă urilese spală cu jet de apă.
element
kadezšv
6. Se confecţ ionează agrafele (scoabele) din oţ el beton, având diametrul
"'12" niinium de 6 mm.
__13_
 e . c. .

ada nunlm m Oua Ore mamte e montaled

e „_, e __, A
7 Zldana se menţ ine` 4 '

Punerea in lucrare a mortarului se face in maximum o ora de la

l. d d . A o V
. u A

agrafelor' prepararea lui.

8. Se montează agrafele în găuri şi acestea se matează cu mortar M 50 T
bine îndesat cu ajutorul unei vergele metalice cu diametrul de 8 mm. Introducerea
5° DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZIrrvii AUXILIARE.
mortarului în gauri se poate începe numai dupa ce suprafaţ a găurilor este zvântata
(zidaria este urneda dar nu mai exista apa vizibilă la suprafaţ aei).
9. Se reface tencuiala pe suprafeţ ele decopertate, folosind mortar M 50 T. a' î înitîîşllîãelon î
Operatia se execută manual dar cu proiectarea energica a rnortaiului pe suprafaţ a _ an
O 5 Kg 1 buci
zrdarrei şi poate incepe numai dupa zvantarea suprafetei respective. _ 1 bum
perie de sârmă
- metru articulat - ţ 1 buC.
`
4. REŢETÅ MoRTAR M so r. fîlsüle î 11332'
Dozajul uzual pentru mortarul de ciment - var M 50 T este: I Cãlnšåş ; 2
buc:
- ettaeat Pa 35 262 Kg/iae 10 1
_ fadã mortar 1 hm
sau M 30 275 Kg/mc _ dfişcã 1 bum
sau F 25 290 - vergea metalica d = 8 mm
Kg/mc
- var pastă (calitatea I cu consistenţ a
( enml mofl am) 1 bua
12 em şi densitatea aparenta de 1300 Kg/me)
- nisip 0
110 Kg/me ; _ fîmm de cauciuc cca 10 m
aparenta de cca. 1220 Kg/mc) 1450 Kg/mc ; __ bomaşmã rotopercutantă 1 buc.
.. apa - orientativ cca. 2601/mc. _ Spiral d z 25 30 mm 1 bug
Consistenţ a(stabilită cu conul etalon) trebuie să fie cuprinsă între limitele _ Con etalon
90m - "
-
-pentmşp fiţ
penttu grand şi unei 7 ttr c ic lbuc

Determinarea consistentei se face astfel : materialul reamestecat circa 3

6. FORMAŢH DE LUCRUp
minute se introduce în recipientul tronconic (realizat din tablă inoxidabilã şi având
Formaţ iade lucru se compune dintr-un zidar calificat şi un ajutor.
masa de 300 gr., obţ inută prin lestarea cu plumb la vârf) şi se compactează prin
'impungerea de 25 de ori cu o vergea metalica cu diametrul 10
de 5 ori a fundului vasului de masa pe care este aşezat. Suprafaţ a mortarului se
7. CONSUMURI.
netezeşte cu o rigla metalica şi apoi se aşează conul etalon (realizat din tabla
Consumurile s-au stabilit pentru un metru liniar de fisiira şi pentru ambele
inoxidabilă şi având marcate pe generatoare 15 diviziuni de câte 10 mm) în poziţ ie
feţe ale zidariei.
verticală 'irr__niijlo cul suprafetei mortarului, ţinându-se uşor cu mâna încât vârful lui sa
a. Materiale :
atinga suprafaţ a (conul este umezit în prealabil). Din aceasta poziţ ie se lasã conul să ~ mortar M 50 T cca.
_ . ,. . . .. A . .. „ 0,047 mc
patrunda m mortar prin greutate proprie. Citirea adancnrrri de patrundere se face _ agrafa (funcţie de proiect) 8 buc
înregistrând urma lasata de mortar pe generatoarea conului. Determinarea consistenţ ei
se face de trei ori reamestecîndu-se proba timp de 30 secunde, operaţ ie după care se _. _,
. ,. . . . _. . . b. Forţ ade munca :
introduce m recipientul troncomc. Conul etalon se spala după fiecare utilizare. O 77 Om
d “are
Consistenţ ase exprimă în centimetri, considerându-se media aritmetica a valorilor ` dîşgåîlere rosturi ”
rezult ate dintreideterminări. - .
. . . . . ,. „ . forare gauri 0,60 Ore
Dozarea componenţ ilor se face numar gravirnetric (pnn cantarire) cu
„ . e
"'
curăţ ire O ş 08 Ore
toleranţele +
_. 2 % pentru ciment i % _ confecţ ionatşi montat agrafa
şrvar şi. .3 pentru agregate. . 0,10 Ore
Prepararea mortarului este indicat sa se faca prin procedee mecanice. „ .
- matare gaun O , 10 OTE
- tenciiire '
._14._. 6,65 OTC
 2384 -154
- cãrat moloz 0,05 ore

TOTAL 9,45 ore

8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII. 1

l!

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul

privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat m Buletinul
A

Construcţ iilornr. 5~6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele 18,24 şi 40.

nşå»

nL»_.._=

:dáŸEYHM

Con eĭ alon
„d f-.raomm
,__
_ 'P'

'lüUmm

d== mm”

Recĭ pîcnl Irîäntoníc

 FIŞÅ TEHNoLoGIcÅ
coNsoLIDAREA PEQEŢILQR DIN
ZIDÅRIE DE cÅRAi/IIDA cU « .
PLoMBE DIN BETON i

1. OBIECTUL FIşEL
Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru consolidarea pereţ ilor din
zidărie de căr ămidă care prezintă o fĭsură izolată de deschidere mare (> 10 mm) cu sau,
fără dislocări sau expulzări ale căr ămizilor şi numai pe baza datelor din proiectul de
consolidare întocmit.
Lucrările de consolidare vor 'incepe numai după stabilizarea procesului de
MUNCA
fisurare.
DE Temperatura exterioară trebuie să fie de Ininimum -t- 5° C.

cu agrafa. g 2. coDUL FIşEI - cz -ooa

ri malat . _ş 3. oPERAŢII TEHNoLoGIcE.
agrafeîn ş“ HSoT şiftuarl: f;' .e
PROGEISULUI
t-
la P» 1. Se 'îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, pe toată
Maini: IND? Verificare. nuthr '
lungimea fisurii şi pe o lăţime de minimum 500 mm de ambele păr ţ iale ei.
0 2. Se îndepărteaz ă căr ămizile degradate din dreptul fisurii pe 'inălţirnea
primelor 3 - 4 asize de la partea inferioară a zidăriei, feţele laterale lăsându-se sub
M501? metalici formă de ştrepi.
DESCRIEREA
3. Se 'îndepărtează mortarul de pe suprafaţ a zidăriei adiacenta golului
mot-Îm- vergea .
creat şi apoi acesta se curăţă cu peria de sârmă.
4. Se execută cofrajul pe ambele feţe, pe una din ele, el realizându-se cu
buzunar. Cofrajul va depăşi marginea golului cu cca. 100 mm pe toate direcţ iile.
5. Se udă zidăria adiacentă golului creat, iar după zvântarea suprafeţ ei
acesteia se toarnă un beton de clasă minimă Bc 7,5 dar de preferat Bc 10. Acesta se
gäm Stiri nqritşe
toarnă în. exces şi se compactează prin îndesare cu vergeaua metalică cu diametrul de
r: supafcţa
Îmmialã “fete şi 10
,ginlu)
eîrenuggarFtfieurua găuri rosluri apă umešã) zxârftmn
,stânga-dreapta pun rafef aåãmimč.)
su cu taie lemn sau folosirea vibrării).
enţĭ linnart
t-ion
a9
caramizi mar. =tt= 6. După minimum 12 ore de la turnarea betonului se reiau operaţ iilede la
Cflnålñîårtà fisurat-e. pafametrĭ lnr Deenparlares.ta-acum Ÿĭ surã' Plat-cam Pentru Pradiicart Deschidere intre.QD-'MS
_
Pet-iun am!" a
pă
c lşştrcre
fi kman RşÎi-.plaziredãñfi. Čnnf nţ el- punctul 2 pentru realizarea unei plombe noi, amplasată cu 5 - 6 asize mai sus faţă de
1 J
_ c, Q a cea precedentă.
r L e e e
7. După cca. 24 ore de la tumarea betonului, se face decofrarea şi se
Č
utanlã
sârmă' -
beinn ciopleşte porţ iuneade beton în exces.
fĭauraÎ am“
) traian mcĭ alicãi dc cu -
l
Pe“
8. După minimum 24 ore de la realizarea ultimei plombe (cea
Gri* crelÃ
tri:
t latu-Îmi
ciel superioară) se trece la 'îndepărtarea căr ămizilor degradate din dreptul fisurii pe
vreti: bcrmastnă min (scoabã
AaL-tã

.._.1'f|....
în
_l,_
'iiiălţirnea celor 5 - 6 asize dintre primele două plombe inferioare, feţele laterale
lăsându-se sub formă de ştrepi. Consistenţ a (stabilită cu conul etalon - vezi fişa tehnologică CZ -
9. Se mdepă rteaz mortarul
ă de pe suprafaţ a zidãriei adiacentă golului 003)
trebuie să fie cuprinsă 'intre 8
creat şi apoi acesta se curăţă cu peiia de sârmă şi se spală cu apă. c. Beton Bc 7,5
10. Golul creat se zideşte din nou, avându-se grijă să se foloseasca strict ~ ciment Pa 35
240 Km/mc
acelaşi tip de căr ămidă (cu aceleaşi dimensiuni şi marcă ) şi să se realizeze o foarte "
bună legătur ă cu betonul din plombe şi cu zidăria adiacentă (lăsată sub formă de ştrepi),
apă ia? i/mc
- lucrabilitate L,
prin matarea mortarului în rosturile respective. Mortarul folosit este de marcă - agregat 0
M 50 Z. (umiditate 0 %)
11. Se trece apoi la refacerea zidăiiei dintre următoarele plombe ş.a.m. d. 0
'
12. După terminarea tuturor lucrărilor de consolidare se refac tencuielile 0,2
pe suprafeţ eledecopertate cu mortar M 50 T. 1
13. Numă rul de asize cuprinse într-o plombă şi respectiv dintre două 3
plombe consecutive se stabileşte în funcţie de numărul total de asize pe nivel şi 7
respectându-se condiţ ia ca la ambele capete ale fĭsurii (respectiv ale peretelui) să se d. Beton Bc 10
prevadă câte o plombă din beton. - 0111161111 PB. 35 275
14. In condiţ iileîn care prin proiectul de consolidare se prevede armarea ' Kg/mc

plombelor, armăturile se vor poziţ iona înainte de realizarea cofrajului, iar betonul -
aPä 2041/1110
lucrabílitate L3 (consistenţa, determinată prin
utilizat va fi de clasă miriimă Bc 10. tasare, de 10 cm)
- agregat 0
4. REŢ ETE MORTARE ŞI BETOANE. (umiditate 0 %)
a. Mortar M 50 T O
- ciment Pa 35 262 Kg/mc 0,2
sau M 30 275 Kg/mc 1
sau F 25 290 Kg/mc 3
- var pastă (calitatea I cu consistenţ a
7
12 cin şi densitatea aparentă 1300 Kg/mc) 110 Kg/mc consistenţ ei betonului se realizează cu ajutorul trunchiului
- nisip 0 de con cu Amalţ
lDetenninaIea
imeade 300 mm (realizat din tablă galvanizată de 2 mm grosime i
aparentă de cca. 1220 Kg/mc) 1450 Kg/mc având dimensiunile din figură). După ce cu o cârpă umedă se şterge
- apă - orientativ cca. trunchiul de coîi
2601/mc la interior şi suprafaţ a pe care acesta se aşează (cu baza mare
jos) se um le trunchiul
Consistenţ a(stabilită cu conul etalon - vezi fişa tehnologică CZ - 002) de con cu beton, în trei straturi de 'inălţiine egală, frecare
strat compactãndu-se ríri
trebuie să fie cuprinsă între limitele : împungerea uniformă şi pe toată 'înălţimea cu vergeaua metalică (25 irnpungãmå la
- pentru şpri ţ “ - « - -
9 cm _ interval de o secunda). Se netezeşte suprafaţ .a betonului cu mistna şi dupa. un repaus de
- pentru grund şi tinci 7 30 secunde, se ridică trunchiul de con perfect vertical în circa "
10 secunde i se mis
b. Mortar M 50 Z imediat diferenţ a dintre 'înălţimea iniţială betonului
după tasare Aceaş st ă diferţ îi ă
- ciment Pa 35 208 Kg/mc exprimată în cm, reprezintă tasarea betonului. Pentru
încercările preliminare rezultatul
sau M 30 219 Kg/mc ĭncercăiiidt "' ' '
_ media a trei determmari, iar m timpul execuţ iei este
V e. asare reprezinta
sau F 25 230 Kg/mc suficienta o smgura determinare.
- var pastă (calitatea I, consistenţ a D - . . . .,,
Qzafea COIQPOUČFHQIOT S6 face gravimetric (prin cantărire) cu toleranţele
12 cm şi densitatea aparentă de 1300 Kg/mc) 115 Kg/mc d? Î 2 % Pentru Clmefl f ŞI Val' şi _-t3 % pentru aregate la mortare şi de i 1 % pentru
~ nisip 0 Clmenb Î 2 % Pentru aåTegäfe ŞI i 1,5 % pentru apă la betoane.
aparentă de cca. 1350 Kg/mc) 1600 Kg/mc Prepararea inortarelor este indicat să se facă prin procedee mecanice“
- apă - orientativ cca. 310 l/mc Punerea în lucrare a mortarelor se face în maximum o oră de la
prepararea lor.
_2_Q_.
._2»\ ._
 5. DOTAREA SI DISPOZITIVE TOTAL 10, 83 (m,
(ÎIU
- şpi SCZŞLE
ţmet ic AUXILIARIIÎ).uc.
- ciocan 0,5 Kg. 1 buc.
" Pefie de Sâfmã 1 b“ -
- metru articulat 1 buc.
s. NoRME DE PROTECŢIA şi IGIENA MUNCII.
" l
msuîle bwî' e La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul
F
" cranfţ loc l î Em' privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în Buletinul
lîlîaeaŢfäî
- ga 2 buc'
uc.
ceiieiiiieţ iiieiiii. srfi-s/i 993 şi iii ined deeeebii eepiieieie 21,zz,24,2s şi 30.
- drişcă 1 buc.
- vergea metalica d = 10...12 mm
(pentru compactare) 1 buc.
- furtun de cauciuc cca. 10 in
~ schela interioară simplă l buc.
- patent 1 buc.
- ciocan zidarie l buc.
- recipient tronconic l buc.

6. FORMAŢII DE LUCRU.
Formaţ iade lucru se compune dintr~un zidar calificat şi un ajutor.

7. CONSUMURI.
Consumuiile s-au stabilit pentru consolidarea unui perete cu grosimea de
25 cm realizat cu caramizi presate pline şi pentru o înălţime de 10 asize (75 cm).
a. Materiale :
-moitarM50Z 0,0121 mc
- mortar M 50 T 0,0315 mc
- beton 0,0844 mc
- cherestea 0,1736 mc

- căr ămizi 25 buc.

- sârmă (STR) d = 2 mm 0,138 Kg
- cuie 0,173 Kg

b. Forţă de muncă :
- decopertare 0,53 ore
- demolare zidărie 0,91 ore
- curăţ ire 0,06 ore
- cofrare 2,54 ore
- turnare beton 0,91 ore
- tencuire 4,53 ore
- cărat moloz 0,23 ore
- executat zidărie 0,72 ore J
- cioplite beton 0,40 ore
„27__ __2„3_?
 Ww
1

-~
C
„a
ufiö. .â ...i .
_.. .oc
Weêää
.s„s., „%
_ -

. -
u.
Eaä„fieå
.S:
Î
__

.v3.3
.Il\| .| |1 }| .lÎ

äšw „a
„Wfšfi 538,3
åa.
5.: a „mäj
„am .
u.. „Ă î;
wacw.
lx|lfvtl
.m Sâm.

w„. _ .2 . „ ._„ fiã„_ šä

.

Waü. „§fl _„¶ „aåm enflc«w

.

„Wwmza
. fr.

„ĭfià šjaw
.v
Säwu?
„_
wšnmãîw
„üwwåwwwwwäfie â -
flmc
-

„_
a

a „ Bfl mmmâ
- _- .|
.Î 1
[v1

cmäfi cãáu WE? .

„a
.| | .

. .E

,š .w PQmÎ
...w 1 _ |. |. li|

Em
\ .|f\.

fiwfimu .\

...Bmw .mämfl dã? .Rwšmþmu „Ăwofi

_
.

\.| \.

_
«UZDE

MD
îmwwww
.

müä Ş... 1 .

â „åufl
:mmm
.Băi
fiâ%„„_.å.@ Aufi. ai.. .

:#352%
„ E155 I
.k
-

v5 I

_._
r

__ 2%«Ravi I

šäfiäw..
\

.
.

HDADmMUOmm
flflrš.a 03
s.
< .äflîčkpnawfl ăia;mîafi axîwm
_ l
. .åå \li«|

._
Q a

.
.l \|l«tfl aflî|. fifll .~ihlx|\li. \l|î!íxl

L1
.l
w l

> .wm
,

.mv.
f
.
l J
«Mmümüma
0;; ,,
._„, __„
.

B
r\
.l
|
.

m
fl.u
i.
.F

wm m + .
Jul.
.

. . .f
I...

:m
« m
i. 1.|1\|l!

f .m
Lm. -..w
M...mmmxm.ww.mm
.

_
w _.å.
.
, T ă
„gäm a
.I

+ .
>m
.M « .Inĭilai.

m ...w Îîå
wwwãfiw uîfiš
„ă 1

c a de
Åwwwmåwîwwu „

mšmfi ,awfimm mJEoí

.l .li îa

aţwaaîw.
l

w F... . va
L
1 I l l.

wmuä
. §„. „. .,=
._
Smnwfiš.
„www gwäu«vă
„ åefiasîfl 4 Îflsfij u.

„că Emĭ üuîw väãå 3 „ov

w Båíqöfl uåfifiå afiwmääfiwwüfiw |. . 1ln| l |lw.l |lĭalr | l

QEQWQ
.

4 a 9 a .
n.

„î
,.

mêfi
l.|

.
#93» ¢8e..a
.. x. ..._
„. C3.
.m.mm
o
m. .m.m aw
..
JŸÎJIHI»

amäñ . „

+a .d 2% äă .mdå
4.
qwa.
_
n.-
m .w
.|îf.|§I.| i|Ir| i

„2M, .
.

u «IÎI Î
.
9
v. .
. . .i
 EIŞÅ TEHNOLOGICA 6. zidului se curăţă prin periere cu peiia de sârmă, de sus în
l _ Suprafeţ ele
jos şi apoi se spala cu apă (de preferat cu fuitunul). Gă urilese spală cu jet de apă.
coNsOLmAREA ELEMENTELOR DIN 7. Se introduc în găuri agrafe din oţ el - beton cu diametrul de minimum 6
ZIDÅRIE DE CÅRĂMIDÅ cU PLASE mm şi apoi găurile se matează cu mortar M 50 Z bine îndesat cu ajutorul unei vergele
DIN OTEL - BETON şi TENOUIALÅ metalice cu diametrul de 8 mm. Inainte de începerea operaţ iei de matare este necesar
cu MORTAR DE CIMENT ca zidăria (adiacenta găurii) să fie menţ inut ă umedă minimum două ore, iar
introducerea mortarului să se facă numai după zvântarea suprafeţ ei.
Agrafele se fasonează cu cioc numai la un capăt pentru ca să poată fi
introduse în găuri.
1. OBIECTUL FIŞEI. 8. ore de la matarea găurilor, se aduc plasele de oţ el - beton, se
H lI')upă_24
monteaza la poziţ ie şi se leagă cu sârmă de agrafele din perete (la capătul fără cioc
agrafe se fasonează la poziţ ie,realizându-se ciocul care se trece peste nodul plasei şi se
Prezenta fişă tehnologică se aplică în general pentru consolidarea
leagă de acesta cu sârmă).
pereţ ilor din zidărie de căr ărnid ăcare prezintă fisuri izolate cu deschideri medii sau
9. Se zidăria umedă pe toată suprafaţ aminimum două ore.
mari (> 5 mm) şi numai pe baza datelor din proiectul de consolidare întocmit. menţ ine
Dupa suprafaţ azidăriei s-a zvântat, se realizează stratul de tencuială
Lucrările de consolidare vor începe numai după stabilizarea procesului . 10. ce
aplicat numai mecanic. Daca se foloseşte pompa de mortar, mortarul va fi de
de fisurare.
marcă M 50 T sau M 100 T, iar dacă se foloseşte aparatul de torcretare mortarul va fi
Temperatura exterioară trebuie să fie de minimum + 5° C, de preferat
de marcă M 200. Grosimea stratului de tencuială va fi de maximum 50 mm.
+ 10° C.
Observaţ ie : pentru obţ inerea unor rezultate mai bune este indicat ca,
4. REŢ ETE DE MORTAR.
suplimentar, fisura sa' se injecteze cu mortar de ciment (vezifişa CZ - 005).
a. Mortar M 50 T
- ciment Pa 35 252 Kg/mc
sau M 30 275
2. CODUL FIŞEI. CZ - 004 Kg/mc
sau F 25 290 Kg/mc
3. OPERAŢ IITEHNOLOGICE. - var pastă (calitatea l cu consistenţ a
12 cm şi densitatea aparentă 1300 Kg/mc) 110 Kg/mc
1. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui. Dacă fisura - nisip 0
traversează şi O intersecţie de diafragme, se decopertează şi diafragmele adiacente pe o
aparentă de cca. 1220 Kg/mc) 1450 Kg/mc
lăţime de minimum 900 mm. - apă ~ orientativ cca. 300 ymc
2. Cu ajutorul unei scoabă metalice sau a unui şpi ţ şi a unui ciocan, se
Consístenţ a(stabilită cu conul etalon «vezi fişa tehnologică CZ - 002)
deschid rosturile dintre căr ămizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de
trebuie să fie cuprinsă 'intre limitele :
10 - 15 mm. - pentru sprit
3. Dacă există căr ămizi degradate, acestea se scot şi se 'inlocuiesc cu 12 em
'" Pentru gTllfid 9 12 cm
altele noi, având aceleaşi dimensiuni (după scoaterea căr ămizilor, pereţ ii golului se
b. Mortar M 50 Z
curăţă de mortar, se perie cu peria de sârmă, se spală bine cu apă şi după ce suprafaţ a - ciment Pa 35 203 Kg/mc
se zvântă se introduc noile căr ămizi, având grijă ca rosturile să fie bine matate cu
sau M 30 219 Kg/mc
mortar M 50 Z).
sau F 25 230 Kg/mc
4. În funcţie de dimensiunile ochiului plasei de armătiir ă, se ĭnsemnează - var pastă (calitatea I cu consistenţ a
cu creta sau cu creionul poziţ iagăurilor care urmează să fie practicate în perete. Poziţ ia
12 cm şi densitatea aparentă de 1300 Kg/rnc) 115 Kg/mc
goluiilor se stabileşte astfel încât ele să fie amplasate în dreptul unui nod al plasei şi să - nisip 0
fie dispuse în şah la O distanţă de 500 - 600 mm pe ambele direcţ ii(circa 3 - 4 bucăţ ipe
aparentă de cca. 1350 Kg/mc) 1600 Kg/mc
mp). - apă orientativ cca. 300 ţ/mc
5. Cu bormaşina rotopercutantă se dau găurile cu diametrul de 25 - 30 Consistenţ a stabilită cu conul etalon (vezi fişa tehnologică CZ - 002)
mm pe toată grosimea zidului. trebuie să fie cuprinsă între 9 ._i 12 cm.
_2'7_...
 C_ Mortar M 100 Ţ aparat de torcretare (ATMB 4) 1 buc.
- eiinent M 30 T 370 Kg/me - Con etalon 1 011G-
Sau pa 35 352 Kgjmc - recipient tronconic 1 buc.
- var pastă (calitatea I cu consistenţ a l
12 cm şi densitatea aparentă de 1300 Kg/inc) 60 Kg/mc
şi - nisip 0
aparenţă de ma 1 350 Kg/mg) 1350 Kg/mc Formaţ iade lucru se compune dintr-un zidar calificat şi două ajutoare.
Consistenţ astabilita cu conul etalon (vezi fişa tehnologică CZ - 002)
trebuie să fie cuprinsă între 8
d. Mortar M 200 Consumurile s-au stabilit pentru- o suprafaţă de perete de 1 mp şi pentru
._ gimenţ Pa 35 425 emc ambele feţe ale acestuia.
sau P 40 400 Kg/tne a- Materiale =
- agregat 0
0
0,2
1
3
- apă ~ orientativ cca. - 200 l/mc
Dozarea componenţ ilor se face gravimetric cu toleranţe de i. 7 % pentru b- FOTIĂ de munfîă 3
ciment şi var şi i- 3 % pentru agregate. - CÎGCOPGIIHIG
Prepararea mortarelor se va face mecanizat, iar punerea în lucrare se va - deSfihíd fiîeTOSUITÎ
realiza după maximum o oră de la prepararea lor. ' ~ Cllrãţ üc
- forare găuri
~ confecţ ionatagrafe
5. DOTAREA CU SCULE SI DISPOZITIVE AUXILIARE. - matare găuri
- şpi ţmetalic 1 bue. ~ tencuire
- ciocan 0,5 Kg 1 buc. - Cüfăţ ãîIIIOÎOZ
- perie de sârmă 1 buc. - - confecţ ionatşi montat armătur ă-
- metru articulat 1 buc. funcţie de proiect.
- mistrie 1 buc.
- cancioc 1 buc,
- găleat ă101 2 buc. 8. NORME DE PROTECŢIA SI IGIENA MUNCII.
~ ladă mortar 1 buc. _
- drişcă 1 buc. La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul
A
- vergea metalică d = 8 mm privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în Buletinul
(pentru matare) 1 buc. - Construcţ iilornr. 5-6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele 18,23,24,30,39 şi 40.
- furtun de cauciuc 15 m l
- schelă interioară simplă Q
2 buc. l __, ,
- ciocan zidărie 1 buc.
- cleşte fierar 1 buc. `
- cretă sau creion 1 buc.
- bormaşin ărotopercutantă 1 buc. ;i
- Spa-ai a = 25 ~ 30 Him 1 bae.
- pompă de mortar (MTB 66)sau
-Z`ö- _ -Zîiv _
WW
- QNW“
% L asa .ai .
„äfi c,._
þăfusmw flmfiwš
„wwamu că
flfibäãäwflač: Wšm wa
c: Enmíâmwăč „ãíčflbog CHT
mflflmč ãflmþuã3 â
.au Äåfi
„w . č$_.„zw_a@ www
uwuwüţan 2flcw>m în»
5- Güürnm uîawăfiq wwmăm 13mm mU-«kgfi w
flswé B3.u. Uküaxficeu41 1i!
,MfizLÅQQfl ãä güwjiflo
mficammä
ÎSDU .Tšwmfa fiääg.
„w w «tfflwdfiqu ufiufimmfia äflq_mfl m wfišs1.9% Qflfiflwaåíufl
m Î w
. .. åaflg.
3
1
mmm Homí.
„
nu Ewunímfa .mnšfluã m
ură Mvm
ČŸQE
Eflfia. ... mumå: „__

fioznã
mm
„_ „ .ă
î fiüfiä

šêvfl am
8%. e
_ â.
+3
Hbdbmäomm
wav«e uäm Efiüw.îfiom áå Uàrflaöfidfiw
J fivflvfififl%„flua

«Mmänmowm

Tåš
încuĭalå
PTÎDT M209 . .šfifl Egĭfuemäfi
. u .äm
Låh.„._a„r& se „ämm cä.
RJ
äåfi Ţaflfi
mšá
«ă
UPWQ.
15mm.
uwüţ nn

êfiflåamfiä..šä .äa„„._ UUWJQE

H8»
.Eåcmu cfimmläuwa ubmumfifm Wütum „. „_flfi.„ãa. wfl
f fim,f fiä@ Q

„ss .
Pmþflfi í.
.v .
UFEU
â 50.0
«E..2E.:„fiJcmwsfimàfifl
mfi
 Eiş ÅTEHNoLoGrcÅ ,
coNsoLiDAREA ELEMENTELOR DIN zmĂRiE
DE CÅRÅMIDĂ PRIN INJECTAREA
cu MoRTAR DE CIMENT a

1. OBIECTUL Erş Er.

Prezenta fişă se ,aplică pentru consolidarea elementelor din
zidarie de căr ămidă care prezin* suri.
tehnpelşoäjtz ă In funcţie de prevederile din proiectul de
consolidare întocmit, această tehnologie de consolidare se poate combina şi cu alte
tehnologii precum : cămăşuirea cu mortar sau beton armat, tiranţi metalici, refacerea
locală a zidăriei avariate etc. În cazul în care zidăria prezintă dislocări sau expulzări,
această tehnologie nu se aplică decât dacă este posibilă refacerea în prealabil a zonelor
degradate (prin rezidire).
Lucrările de consolidare vor începe numai după stabilizarea procesului de
fisurare.
Temperatura exterioară trebuie să fie de minimum + 10° C.

l 2. coDUL FIşEr. - cz - 005

3. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.

1. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe ambele feţe ale elementului. ţ

2. Dacă există zone cu dislocări sau expulzări de căr ămizi, ele se _ _ f. -,
remediază prin scoaterea căr ămizilor şi rezidirea lor (după scoaterea căr ămizilor, _ '
,
l pereţ ii golului se curăţă de mortar, se perie cu peria de sârmă, se spală bine cu apă şi r «f r .Î t
după ce suprafaţ a se zvântă se începe rezidirea, având grijă ca resturile să fie bine L p
ş
I matate cu mortar M 50 Z). f 'ţ
J
3. Cu ajutorul unei scoabe metalice sau a unui şpi ţ şi a unui ciocan, se
.
d deschid rosturile dintre căr ărnizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de
j *şir 'a B
ca*
(a å :5 5.3 ă
h- ş' ål â! f °- 'g e -þ .n --»
O
3,
._,
_, .
„,
4. Se curaţ asuprafeţ elezrdaner
. . . „_ „, A
cu pena de sarma, de sus in jos.
.
gif) ,„ . . . . .
5. Se rnsernneaza cu creta sau cu creionul pe una din suprafeţ ele zidarier
iC şg .j _, „,
„B
49 w
u
z la
la
l ă _,„ _
lg 949W.
eâ
f“ ~ a
gsă? 2°' š- -rfi ă 'Î tă ă poziţ iagăuriler. Acestea se vor amplasa pe traseul fiecărei fisuri, obiligatoriu la cele
F*
â- jîãe 1U -3
D-ä
e;â' fl-
-arfãĭ
21
0-4' lg
r»
f>
aE _, .. . _
c) doua capete şi intermediar la distanţ ade 500
_*
Îibuare `
realizaţi din cupoane de oţ el-beton.
(ca î. 7. Se curăţă fisurile de praf cu un jet de aer comprimat şi apoi se spală
3. jet de apă, întreaga suprafaţă a zidãriei.
8. După ce suprafeţ elezidãriei s-au zvântat, ele se tencuiesc cu rnoitar di
ciment M 50 T aplicat manual sau de preferat mecanic, la grosimea de 30
32 ._
 Î
9. Dupã cca. 12 ore se scot martorii şi în locul lor se dau găuri cu
bormaşina rotopercutanta. Gaurile se realizează cu diametrul de 10
în cazul mortarelor aplicate manual şi 12 cm pentru şpri ţşi 9
sa patrunda cca. 50 mm în zidarie.
cazul mortarelor aplicate mecanic.
10. În garu-ile date se monteaza ştuţ uri din PVC cu lungimea de cca. 200 b. Mortar M 300
mm, care se fixeaza cu mortar de ciment. - ciment Pa 35 500 Kg/mc
11. Dupa cca. 24 ore se verifica fiecare fisura astfel : la ştuţ ul cel mai de sau P 40 450 Kg/mc
jos se racordeaza un furtun de apa. Se introduce apa sub presiunea pâna când aceasta - nisip O
refuleaza prin ştuţ ul urmator. Se decupleaza furtunul de la primul ştuţ , acesta se astupa 0
cu un dop de lemn, se cupleaza furtunul la ştuţ ul urmator şi se reiau operaţ iile pâna 0,2
când apa refuleaza prin ultimul ştuţ . Se scot toate dopurile de lemn şi se evacueaza apa 1
din fisura. Daca la un moment dat apa nu refuleaza în ştuţ ul urmator, înseamna ca - apa - consistenţ a(stabilita cu conul etalon - fişa tehnologica CZ -
fisura este obturata. Se mă re ş te
presiunea apei (la maximum 3 bari) şi daca nici atunci 002) cuprinsa 'intre limitele 12 - 14 cm.
apa nu refuleaza, se monteaza un ştuţ supümentar între cele doua şi se reiau operaţ iile. Dozarea componenţ ilorse face gravirnetric cu toleranţe de i 2 % pentru
Aceasta operaţ iede verificare are rolul şi de umezire a zidariei adiacente fisurii. ciment şi var şi de i- 3 % pentru agregate.
12. Dupa cca. 15 minute de la evacuarea apei din fisura (pentru a se Prepararea mortarelor se va face numai mecanizat, în cazul mortarului
realiza zvãntarea suprafeţ ei zidariei), se trece la injectarea fisurii cu mortar de ciment M 300 utilizându-se malaxoare de mare turaţie (cca. 1500 rotaţii/miirut).
fluid marca M 300. În anumite situaţ ii speciale se recomanda folosirea cimenturilor Punerea în lucrare a mortarelor se face în maximum o ora de la
expansive sau a adausurilor expansive la prepararea mortarului. Injectarea se realizeaza prepararea lui.
fie cu o seringa manuala fie cu o pompa, ambele prevazute cu manometru.
Se cupleaza seringa sau pompa la ştuţ ul de la capatul inferior al fisurii şi c. Pasta de ciment
se mareş te presiunea pâna la maximum 3 bari. Apoi se aşteapta scaderea presiunii - orientativ raportul A /C = 0,5
(semn ca mortarul patrunde în fisura) pâna când mortarul refuleaza prin ştuţ ul urmator. - fluiditate (determinata prin masurarea timpului de scurgere
În acest moment se depresurizeaza seringa sau pompa pâna la atingerea valorii zero pe a pastei de ciment prin pâlnia metalica etalon) 13
manometiu, se decupleaza seringa sau pompa şi ştuţ ul se astupa cu un dop de lemn. Se timpul de amestecare fiind de cca. 7 minute. Ea se poate pastra cel mult 60 minute cu
cupleaza seringa sau pompa la ştuţ ul prin care a refulat mortarul şi se reiau operaţ iile condiţ iaca la fiecare interval de 10 minute sa se procedeze la o remalaxare cu o durata
de injectare pâna când mortarul refuleaza prin ultimul ştuţ (cel amplasat la capatul de cca. 6 minute.
superior al fisurii). Verificarea pâlniei se face cu apa şi se considera corespunzatoare daca
13. Dupa cca. 24 ore se indeparteaza mortarul de fixare a ştuţ urilor şi timpul de scurgere a apei este de 11 sec. şi 2/10 i 0 sec 2/10. Daca timpul de scurgere
acestea se taie la nivelul suprafeţ eitencuielii. este mai mic sau mai mare se va ajusta în consecinţ aoiificiul interior al pâlniei.
14. În cazul fisurilor cu deschidere mai mica de 10 mm pentru injectare La determinarea timpului de scurgere a pastei de ciment sau a apei pâlnia
se va folosi pasta de ciment. va fi complet umpluta.

4. REŢ ETE DE MORTARE. 5. DOTAREA CU SCULE SI DISPOZITIVE AUXILIARE.

a. Mortar M 50 T - şpi ţmetalic 1 buc.
- ciment Pa 35 262 Kg/mc - ciocan 0,5 Kg 1 buc.
sau M 30 275 Kg/mc - perie de sarma 1 buc.
sau F 25 290 Kg/mc - metru articulat 1 buc.
- var pasta (calitatea I cu consistenţ a - mistiie 1 buc.
12 cm şi densitatea aparenta 1300 Kg/mp) 110 Kg/mc - cancioc 1 buc.
- nisip 0 - galeata 101 2 buc.
aparenta de cca. 1200 Kg/mp) 1450 Kg/mc ~ drişca 1 buc.
- apa ~ orientativ cca. 2601/mc ~ furtun de cauciuc 15 m
Consistenţ astabilita cu conul etalon (vezi - fişa tehnologica CZ - 002) - schela interioara simpla 2 buc.
trebuie sa lie cuprinsa între lirnitele 9 cm pentru şpri ţşi 7 - ciocan zidarie 1 buc.
._34 .__ ~ creta sau creion 1 buc.
...w-_
 - borrnaşín ărotopercutantă 1 buc. 1
-spirald= 10
- pompă mortar 1 buc.
- seringă manuală sau l
pompă injectie (SMP 65 - 0) l buc. t
- pânză bomfaer 1 buc.
- con etalon 1 buc. i:
- recipient tronconic 1 buc. '
- pâlrlie etalon l buc. _.

6. FORMAŢIA DE LUCRU. l
Formaţ iade lucru se compune diritr-ttn zidar calificat şi două ajutoare. c.

7. CONSUMURI. i'
Consumurile s-au stabilit pentru o suprafaţă de 1 mp de element (pentru
ambele feţe ale acestuia) şi pentru 1 ml. de fistir ă.
a. Materiale :
- mortar M 50 T _ 0,070 mc
- martori oţ el~beton
(a: 10mm L=1oomm) lbuc. J, d ext «comm
~ ştuţ urí PVC (L == 200 mm) 1 buc. "p
. - dop lemn 1 buc. .:_" zĭ dãrĭ e de
i - mortar M 300 sau '-
- pastă de ciment 0,0020 mc î
b. Forţă de muncă :
- decopertare p Îencuĭalã cu
ţ cwnen
- deschidere rosturi ter
t - curăţ ire
- confecţ ionatşi montat martori "
- montat ştuţ uri ţ
-injectare . u pvg
- cărat moloz 1
4 - tencuire
ţ

cl ...ILU mm

8. NORME DE PROTECŢIA SI IGIENA MUNCII.

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul

privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în Buletinul
N 400 N50 mm 30“ 40mm
Construcţ iilornr. 5-6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele l8,24,30,39,şi 40.
a..t„„.„.
~f-=r «t--r-J- J-r-
d «amma
5 «Ik-

Pâlnte elalon penlru delerminarea

-35 __ ilttidttaţit
_,5,7__
 m
. f.: wwxw r a
äcflcw - ...må_ .åša 2% a
8.5. 3.3.4
f.
Eoüuä
„šj cfiupufiw
ĭäă â Ã...
mEÃÅ
îãífl
„QTM
a
„ .ă mfl zš
Ufwflmw „šš :Jfå cåwafifivya . w?
.că .fiă ww
,w „. c.. mfiflwuvfia.. flflă... m ._ ăfiãå
šä
„ă Cfikm/c eêä 3
„ă tänfiĭ xš. „ră „aaa „w ~ ,w *fnîuwän „nîšmé
akum.)
üfi ai

ušflcmã mã . .ãfimfi Q .ma .ăvåš êfiwătţvw .uþfluf

u. d. áššä n81-
.

«ă B» Ÿšaficč a mäam m..

.mască
Cu
ES „ 8% .m fifiaš mîfl „m üfiwrww 3351.. c» E. „šfiåw _
Ymfmauflé
åêîfiw. Ãäw
mînă fiummfiä „wcmå f N
„šflå
«tü&„»m>„ __
_
M4 cä ww . „n „ «î . :Im«„c.. . 30m.
åflfia¢fl um _ » „ 4 E flwmäfi
a a â a e
ü „+ .

- cazu
u>m esen ačv ...w
a
. . „à
i ă
.â
2.3:
,î
«J
_..f _

kwmac.
„am . „ .„ s„_„. f u „aîz

.QUZDS .
%
HQ . „zf/aş
ü
.à
„ ş;
.
xþflfl
va» f
uwwîþmww
. $3.25 „ună Ašnzwcflzuflm
...fifi
HDADWüO „äâmxw .fpnå „că
Qflwwwm
85 zşi?
.mm
_
Pwwfl%.å%1¶
„în
íw
muäffl wwš „w
mfl a ţ u.
U
.
uämwmxv f
„„wa
šdêö m.. Bflüw E339“„Jâ ušzwuaufiowfiwuw .fiw. wc,.w„wmwmsflå_fi.a
„ .
„
â u
1
.Qmmmflmo Q
«n
š& _
mă .
uw w
.ä .
ă
. «U
._
 „
.wă
W
,
. c...
w :E3
tv»
„in um.mwfiwä
„Î
Hšw
šš
o fid
săi. . cã ĭvzhčw: åm
Påãa . .
E. 9.3 1 Jim? m« .
.âîa „Q2 „ w 6%
ä. íwaípfi
,a

m* o

.wm ĭflsfi: „sîêwa .ä u» mH. m.

fiwäwumx»
.w
„šăma ñssmfi šfswcuãflwwflmwmşa
ådrãwaww „e
13k? „ră
wfaîfl ákþfif?
îfé»
E5.
å 2. :EE

„.„_m,.„ .„ _„.
am mvfi ww «včáävw
v
üåaflå 3 nâ flăvmfiaau a muămmåw „W mA fiåaí c...Ÿnmnva
„åčmo
ååa Äfšmf? „mfiuflwflwwwww . fiwwmäcwflfiw %„fi š„„.+.ä« ,uwmnmwE..„.„$F.
...rwfimä
„_ ă wfiwwr* „
e
r
L
.î
â @
1 1 „n . .
„

.m Qzš..
Hüsmfi
cmäfi meåw és 8«„„ . 3¢ .uamhsfieč
3 fiumvădm åmí a.
.a
l.
„m fixflws
.ä
- .fiãtaãou ¢nr..«„„,„ 2
>flåš mea:
wcučuî 53v mfl mfl a uå „î åäea ba w fi

R _

FIŞÅ TEHNOLOGICÅ
coNsoLmAREA PEREŢuoR DIN zmÅRrE
DE CÅRÄMIDÅ CU TmANŢr METALICI
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică în general pentru consolidarea
pereţ ilor din zidărie de căr ărnid ăcare prezintă fisuri importante, izolate, dar care nu
formează o reţea generală şi numai pe baza datelor din proiectul de consolidare
întocmit.
Lucrările de consolidare vor începe numai după stabilizarea procesului
de fisurare.
Temperatura exterioară trebuie să fie de minimum + 5° C.
Observaţ ie: pentru obţ inerea unor rezultate ntai bune este indicat ca, ulterior,
fisurile să se injecteze cu mortar de ciment (vezifişa tehnologică CZ-005).
2. CODUL FIŞEI - CZ - 006.
3. OPERAŢ II TEHNOLOGICE.
1. Se trasează poziţ iatiranţilor.
2. Se 'îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, de-a lungul"
traseului tiranţilor, pe o lăţime de cca. 100 mm (cca. 50 mm de o parte şi de alta a lui).
3. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe suprafaţ a zidului pe care va rezema
placa de capăt (de rezemare), având grijă ca zona decopertată să depăşească cu
minimum 50 mm suprafaţ aplăcii pe tot conturul acesteia.
4. Dacă este cazul (pentru tiranţii înglobaţi în zidărie) se vor creea
lăcaşurile pentru 'inglobarea tiranţilor. Pentru realizarea acestora este recomandabil să
se utilizeze maş inade tăiat cu disc rotativ şi numai în caz extrem dalta şi ciocanul.
5. Cu ajutorul unor scoabe metafi cese deschid rosturile dintre căr ămizi,
în zonele decopertate, prin îndepărtarea mortarului pe o adâncime de 10
6. Cu ajutorul bormaşinei rotopercutante se vor practica găurile de
traversare a zidurilor dispuse normal pe zidul care se consolidează. Gă urile se vor
executa cu diametrul mai mare cu cca. 10 mm ca cel al tirantului.
7. Prin mă sur ă tori
directe la faţa locului se va stabili lungimea tiranţilor.
8. Suprafeţ ele decopertate şi peretii şli ţ urilorse vor curăţ a cu perla de
sârmă şi de preferat prin suflare cu aer comprimat (inclusiv găurile practicate).
9. Se vor confecţ iona tiranţii metalici conform detaliilor din proiectul de
consolidare. Se menţ ioneazăcă aceştia se execută din oţ el-beton cu diametrul de
minimum 16 mm sau din oţ el patrat. La capătul unde se prevede placă de capăt (de
rezemare) tirantul se execută cu filet, iar la capătul unde se ancorează într-o centură de
beton armat, el se fasonează pentru realizarea lungimii de ancoraj.
_._4_U.._
Î
În situaţ iile în care lungimea tiranţilor este mare sau conformarea structurii nu
permite o manipulare şi o montare uşoar ă a acestora, pentru a evita îndoirea lor şi
pentru un montaj uşor se preferă realizarea tiranţilor
tronsoane. imbinarea acestora se poate realiza cu eclise sudate, cu pană sau cu
dispozitive tip colivie sau tip manş on, aceste dispozitive servind de regrrlä şi pentru
întinderea tirantului.
10. În cazul în care există placă de capăt (de rezemare) se udă zidăria din
zona decopertată a plăcii de capăt cu cca. 2 ore 'inainte de montarea acesteia.
11. Se aplică pe zona decopertată un strat de mortar M 100 T care se
drişcuieşte (la aplicarea stratului de mortar-suprafaţ azidăriei trebuie să fre zvântată).
Apoi peste acesta se aplică placa de capăt (de rezemare), care se presează bine având
grijă ca găurile practicate în zid şi cele din placă să fie coaxiale. Placa astfel montată se
susţ ine cu un dispozitiv la poziţ ie.Placa de capăt, are mai multe roluri, dintre care cele
mai importante sunt acelea de a asigura o antrenare a zidăriei de rezemare pe o
suprafaţă cât mai mare, de a exercita o presiune cât mai mică pe suprafaţ a acesteia şi
de a fi estetică (întrucât de regulă rămâne aparentă). Ea se realizează din tablă groasă,
din profiluri sau din piese de diferite forme din oţ el. La realizarea ei trebuie să se aibă
în vedere ca deformată în exploatare să fre limitată la valorile maxime admise (placa
comportându-se, de regulă aproximativ ca o consolă).
12. De preferat, după minimum 24 de ore, se aduc şi se montează la
poziţ ie tiranţii, se prind provizoriu la capete şi se execută 'imbinările din câmp (dacă
este cazul).
13. Se începe tensionarea tiranţilor (în cazul în care aceştia rămân
înglobaţi la unul din capete în centuri de beton armat, tensionarea lor se poate 'incepe
numai după ce betonul din centuri atinge gradul de maturizare corespunzător),
ţ utilizând, de preferat, o cheie dinamometrică. Efortul unitar din tiranţi se lirnitează, de
obicei, la 50 % din rezistenţa convenţ ional ăde curgere "Rp 0,2" a oţ eluluidin care este
realizat tirantul (şi care are valoarea de 260 N/mmp pentru oţ elurile OB 37, 360
N/mmp pentru oţ elurilePC 52 şi 420 N/mmp pentru oţ elurilePC 60). ln cazul în care
sunt prevăzuţ i tiranţi pe ambele feţe ale peretelui, aceştia se vor tensiona în trepte
succesive şi altemativ, pentru a reduce la minimum i efectul excentricităţ ii forţelor de
'intindere din tiranţi.
14. După atingerea efortului unitar dorit în tiranţi, la capetele cu placă de
capăt se montează contrapiuliţ ele.
15. Se curăţă cu perla de sârmă şi se vopsesc plăcile de capăt (de
rezemare), piuliţ ele,tiranţii şi piesele de îmbinare.
16. Se reface tencuiala în zonele decopertate, cu mortar M 100 T (dacă
este cazul se umplu şi şli ţ urile)şi se matează cu mortar M 100 găurile din zid.
4. REŢ ETÄ MoRTAR M 100 T.
Dozajul uzual pentru mortarul de ciment M 100 T este :
- ciment Pa 35 348 Kg/mc
sau M 30 385 Kg/mc
- nisip
-41- -
 b. Forţ ede muncă :
aparenta de cca. 1220 Kg/mc) 1550 Kg/mc ; - decopertare 0,70 Off*
- apă - orientativ cca. 260 1/mc. - deschidere rosturi 0.36 0116
Consistenţ a(stabilită cu conul etalon - vezi fişa tehnologică CZ - 002) - forate găuri 0,12 011?
'trebuie să fie cuprinsă între 7
Dozarea componenţ ilor se face numai gravimetric (prin cârttărire) cu - montat placă de capăt 1,00 016
T* toleranţele de i 2 % pentru ciment şi i 3 % pentru nisip. - montat şi tensionat
i
Punerea în lucrare a mortarului se va face în maximum o oră de la tiranţi 1=00 919
prepararea lui. - Inatare găuri 0,13 019
- tencuit 5,04 919
` ~ vopsit tiranţi şi
s. DOTAREA cU SCULE sI DISPOZITIVE AUXILIARE ,Jiccc «Ic capat 0.50 Ore
1 - cretă sau creion 1 buc. - carat moloz 0=03 019

a - ciocan 0,5 Kg l buc. TOTAL 10,96 01'f'

t - perie de sârmă 1 buc.
~ Sfi vabãmetalica 1 buc. . s. Nrtrnivrs DE PROTECŢIA sI IGIENA MUNCII.
- metru articulat 1 buc. »
" Tulfltä 10 H1 1 0110- La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul
' 1111513119 1 buc- privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii 1993" publicat în Buletinul
"'
09110109 1 buc- i Construcţ iilornr. 5 - 6 ~ 7 - 8/1993 şi în mod deosebit capitolele 18, 24 şi 40.
- găleat ă101 1 buc.
- drişcă 1 buc.
- schelă interioară simplă 4 buc. .
W
- bormaşin ărotopercutantă 1 buc.
- spiral (diametrul funcţie de ''
diametrul tirantului) 1 buc.
- con etalon 1 buc. I
- recipient tronconic 1 buc. i 3
- cheie dinamometrică 1 buc. 1
- pensulă 1 buc. ,
l
6. FORMAŢII DE LUCRU.
Formaţ iade lucru se compune diIItr-un zidar calificat şi un ajutor. 1

7. CONSUMURI.
Consumurile s-au stabilit pentru consolidarea unui zid cu deschiderea
(lumina) de 5,00 m folosind doi tiranţi aparenţ i d = 20 mm, realizati dintr-un singur
tronson prevăzut la ambele capete cu placă de rezemare (500 x 500 mm).
a. Materiale :
- mortar M 100 T 0,025 mc
~ tiranţi d = 20 mm 2 buc. ;
- pillliţ e 4 buc. 1 (i)
- placă de capăt L '
2 buc.
._43_.
._42__
 Îiranţí o/P/ /6 mm
Î cu morÎàY

HÅDDT
nouă
MfxooT

ÎĭranÎ î

Îfi-ncuĭdfi veche

Îĭran
ţí. J MGM

Îtncuĭdfi veche
Î de murîar
m 'ÎŃ
T
cenîurã nouã Åĭ n
meÎaKicã
bttün firmaÎ. capã
mnrÎar Hanu? maîaî
 „äaä
_ „«._ ,. _šê
m „__ ' .åå
O
A
_
_._ apas „_ .-_J. „w b:
wu» M952
ww
cf.
a. _
a3

.L _. OJ w J.. m nu m m
.__ c) O
.___ + + % D. L.. m
az. w. m..
if
üäawwnä
:Síwwmš a.
w_«a¢fl uš$sum P
Cu
uåz

DL LH .__ “w Dl .flm e E Emmăfl e

. _

2?
„_
1
.Im .
... ._. . „m
„T
_l..fw1 „.fl_„§= ås.,
b „7 > 40292
.
MO _
„_ ü F. H
u
„__ .am
E...
3
wnfi fiezm. mima» fñou
9.3
.__
fiwmm... „__ mu.:
. .m J. 2.3
DADwmUO - uañå Eficmã ŸQVNHJE
Pcmš.
„råzwa
. .ãfié flå
mm
93m Qšmmă
„ăm 95m
Ed.m efla
1 .__ šã„_., z„_ „f.„
în..
.dam . .#32
f - uüåa :__ fagššufilä „___: . Eflwuwfla _ wåšêw Eflåia _
r
...iar i.
«Amma . w
Q u»»_%>._„ fl„w.m%%cuw.~__@ 4
1 ._«_|.
„l mu ` . . .
f | wma f.
«E3
_ .ă _..
f Ef.
fiamfi.
__
. i
Aä. .
w._ä_._fi sw. %.maw„fim_ m

m. .E
_
3
2.3
ă .ñî
a1
„ š B*
fiäză
.mãwv
. Eficua
äîflsfiå Wwñå. OTC „Mfiwv
„www _
._ . „_ „p
Åčä s_ _ =„.,.„w„_e„wš
«ämm
.HHw „W ww!
.Amv H l
«fi_a¢ . _.„=_=_.~»m Hfi woa „sîfflu „ ._ ._ ._ . „. ¢ e2___.__s+,Eåîa
.ó
_
„ă .
îašeäfix. ümfiwmfl . _
mflflfi.aå „cnnw dăm? au
„_ „_ §_%a§š._ ._å w_„._=äåflflîu_äw„___
nêfi.._a_„_xv_m
Emufiwfim „öflãms . e_ „ _fl„
...x
S1.
O _. .w l A êaåê
S15
m .TL à n
___.£:w_.w
Luk.) ama wumflwc..
um_¶ã. _.m_.$u_„
Cfluflwdfll wffimfc..
fiuäm Eva wficfiafluafia»
fiwwe .
_
PU W _
 FIş Å rEHNoLoGrcÅ 8. Se toarnă betonul, având grijă ca zidăria să se menţ in u
ămedă
minimum doua ore înainte de turnarea acestuia, iar suprafeţ ele şlimlui să fie
zvântate în momentul tumării. După turnare, betonul (de clasă minimă Bc 15) se
coNsoLIDAREA PEREŢILOR DIN zrDÅRrE coinpactează manual prin baterea cofrajului cu ciocanul de lerrm de' 2 kg sau
DE CÅRÃMIDĂ cu ELEMENTE DIN mecanizat cu pervibratorul cu lance.
^ BETON
ARMAT 9. După minimum l2 ore dar maximum 24 ore de la turnarea
betonului se face decofrarea feţei exterioare şi se ciopleşte cu dalta şi ciocanul
betonul în exces.
1. OBIECTUL FIşEI. 10. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.

Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru consolidarea pereţ ilor care
prezinta fisuri cu deschidere mare sau/şi pentru mă rireacapacităţ ii portante a unor
structuri care nu prezintă degradări, dar numai pe baza datelor din proiectul de
consolidare întocmit.
Lucrările de consolidare vor începe numai după stabilizarea procesului
de fĭsurare.
Temperatura exterioară trebuie să fie de minimum + 5° C.
Observaţ ie : pentru obţ inerea unor rezultate mai bune este indicat ca,
suplimentar, fisurile să se injecteze cu mortar de ciment (vezi fişa tehnologică CZ -
005).
2. CODUL FIŞEI - CZ - 007
3. OPERAŢ II TEHNOLOGICE.
A. Centuri din beton armat.
Centurile din beton armat se execută cu dimensiunile secţ iunii
transversale de minimum 150 x 150 mm, putând fi amplasate, pe o faţă sau pe
ambele feţe ale zidului. De preferat ele se amplasează înglobat total în grosimea
zidului, dar respectând condiţ ia ca adâncimea şli ţ uluicreat să nu depăşeasc ă un
sfert din grosimea zidului.
1. Se trasează poziţ iaşli ţ ului.
Se îndepărteaz ă tencuiala pe lungimea şli ţ uluişi pe o lăţime cu cca.
2.
100 mm mai mare ca 'înălţimea acestuia (cca. 50 mm deasupra şi dedesubtul
acestuia).
3. Se execută şli ţ ul, folosind, de preferat maş ina de tăiat cu disc
` având grijă ca ele să fie zvântate în momentul punerii în lucrare a betonului). În
rotativ.
Cu ajutorul unei scoabe metalice se deschid rosturile dintre
. . _4.
caramizi, prin mdepă rtareamortamlui din ele pe o adâncime de 10
5. Suprafeţ eledecopertate se curăţă prin periere cu peria de sârmă şi
spălare cu jet de apă.
6. Se introduce carcasa de armătur ă, având grijă să se prevadă
distanţ ienla partea inferioră şi pe faţa dinspre fundul şli ţ ului(minimum 1 buc/ml).
7. Se execută cofrajul cu buzunar la faţa exterioară.
B. Diafrafgme din beton armat.
Diafragmele din beton armat se prevăd de regulă pe o singură faţă a
zidului. Realizarea unor diafragme din beton armat presupune începerea lucrărilor
de consolidare de la nivelul fundaţiilor. Betonul, de clasă rninimă Bc 15, se poate
pune în lucrare prin torcretare (de preferat), diafragmele realizându-ste cu grosimea
minimă de (a0 mm, sau prin turnare directă în cofraj, diafragma iiecesitând o
grosime minimă de 80 mm (şi de preferat 100 mm). În acest caz, cofrajele se
execută pe o înălţime de cca. 1,0 m pentru a se putea controla turnarea şi
compactarea betonului (de preferat cu pervibratorul prevăzut cu lance).
l. Dacă proiectul de consolidare prevede realizarea unor lucrări de-
sprijinire, acestea se vor executa conform detaliilor date.
2. Se execută săpătura în părnânt până la cota prevăzut ă în proiectul
de consolidare.
3. Se curăţă de pământ suprafaţ a fundaţiei existente şi apoi se
buciardează sau se spiţ uieşte pentru realizarea unei suprafeţ e cât mai rugoase care
să asigure o bună aderenţă a betonului proaspăt la cel vechi. Dacă este cazul se
execută si alte lucrări în vederea realizării unei mai bune conlucrări a fundaţiei noi
cu cea veche existentă (introducerea de armaturi, creerea unor lăcaşuri în formă de
coadă de rândunică ete).
4. Se curăţă cu peria de sârmă suprafaţ a fundaţiei existente şi se spală
cu jet de apă.
5. Se execută cofrajul lateral al fundaţiei noi.
6. Se montează armatura din infrastructură.
7. Se toarnă betonul şi se compactează cu pervibratorul (înainte de
turnarea betonului, suprafeţ elefundaţiei existente se menţ inumede minimum 2 ore,
cazul în care fundaţia este de tipul bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat,
se va executa la început blocul şi apoi cuzinetul în care se vor îngloba armăturile
din infrastructură.
8. După ininirnuin 24 ore de la turnarea betonului se vor scoate
cofrajele laterale.
9. Se execută umplutura cu pământ, având grijă să se realizeze o buna
compactare a acesteia prin baterea ei cu maiul de lemn.

...4-8...
 10. Se 'îndepărtează tencuiala de pe perete şi se deschid rosturile dintre
căr ămizi, prin 'îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10
ajutorul unei scoabe metalice.
11. Se trasează şi se practică în perete nişte lăcaşuri în formã de coadă
de rândunică (minimum 4 buc/mp).
12. Se şpi ţ uieştesuprafaţ aperetelui de zidărie (pentru asigurarea unei
bune conlucrări 'între diafragma de zidărie şi cea de beton).
13. Se curăţă cu peria de sârmă şi se spală cu jet de apă suprafaţ a
zidăriei decopertate.
14. Se montează în lăcaşuii agrafele metalice. După zvântarea
suprafeţ elorlor, lăcaşurile se umplu cu mortar M 200 bine matat.
15. După minimum 24 ore se montează armătuiile diafragmei şi se
ancorează de agrafele metalice existente pe suprafaţ a peretelui. Se fixează
distanţ ierii,minimum 3 buc/mp.
16. Se pune 'în lucrare betonul prin torcretare, având grijă ca înainte de
torcretarii, suprafaţ a peretelui de căr ămidă să se mentină umedă
inceperea
minimum 2 ore, iar la inceperea punerii în lucrare a betonului ea să fie zvântată.
17. După punerea în lucrare a betonului se vor lua toate mă surile
pentru a asigura timp de minimum 7 zile o temperatură a mediului ambiant de
minimum + 5
apa a acesteia. Suprafaţ atorcretului proaspăt este interzis să fie prelucrată (cu
cu
rnistria, dreptarul etc) pentru a se evita deranjarea structurii şi a aderenţ ei de
suprafaţ a suport.
18. Se reface tencuiala.
C. Stâlpi din beton armat.
Stâlpii din beton armat se prevăd de regulă la intersecţia a două
diafragme şi alăturat unor goluri mari existente în diafragmele de zidărie.
lor presupune mceperea lucrărilor de consolidare de Ia nivelul
Realizarea
fundaţulor. Betonul folosit, de clasă minimă Bc 15, se poate pune în lucrare prin
torcretare (de preferat), în acest caz elementul având grosimea minimă de 60 mm,
sau prin turnare directă în rcofraj, elementul necesitând o grosime minimă de 80
mm (de preferat 100 mm). In acest caz, cofrajele se execută pe o înălţime de cca.
1,0 m pentru a se putea controla turnarea şi compactarea betonului (de preferat cu
pervibratorul prevăzut cu lance).
sprijinire, acestea se vor executa conform detaliilor date.
2. Se execută săpătura în pământ până la cota prevăzută in proiectul
ţ
de consolidare.
3. Se de pământ suprafaţ a fundaţiei existente si apoi se
ü curăţă
buciardează sau se şpi ţ uieştepentru realizarea unei suprafeţ e cât mai rugoase care
să asigure o bună aderenţă a betonului proaspăt la cel vechi. Dacă este cazul se
execută şi alte lucrări în vederea realizării unei mai bune conlucrări a fundaţiei noi
ca cea existentă (introducerea de armaturi, creerea unor lăcaşuri în formă de coadă
de rândunică etc.).
4. Se curăţă cu peria de sârmă suprafaţ a fundaţiei existente şi se spală
cu jet de apă. ~
5. Se execută cofrajul lateral al fundaţiei noi.
6. Se montează armătura din infrastructură.
7. Se toarnă betonul şi se compactează cu pervibratorul (înainte de
turnarea betonului, suprafeţ ele fundaţiei existente se menţ inumede cu minimum 2
ore, având grijă ca ele să fie zvântate în momentul punerii în lucrare a betonului).
În cazul în care fundaţia nouă este de tipul bloc din beton simplu şi cuzinet din
beton armat, se va executa la 'inceput blocul şi apoi cuzinetul, 'în care se vor îngloba
iirmăturile din infrastructura.
8. După minimum 24 ore de la turnarea betonului se vor scoate
cofrajele laterale.
9. Se execută umplutura de pământ, având grijă să se realizeze o bună
compactare a acesteia prin baterea ei cu maiul de lemn.
10. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe suprafeţ ele pereţ ilor(depăşindu-se
cu minimum 100 mm de o parte şi de alta laturile stâlpului) şi se deschid rosturile
dintre căr ămizi, prin 'îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10 - 15 mm,
cu ajutorul unei scoabe metalice.
11. Se şpi ţ uiescsuprafeţ eleperetilor.
12. Se trasează poziţ ia şi se dau găurile cu d = 20 mm (prin care
urmează să treacă etrierii), cu ajutorul unei bormaşini rotopercutante.
13. Se curăţă cu peria de sârmă şi se spală cu jet de apă suprafeţ ele
decopertate.
14. Se montează armăturile longitudinale şi transversale şi se fixează
distaţ ieiii (minimum 1 buc/ml pe fiecare latură). Etrierii se realizează din două
bucăţ iîn formă de "L", prevăzute cu cioc la un singur capăt. Ramura care nu este
prevăzut ă cu cioc va traversa diafragma de zidărie, fiind introdusă 'în gaura d = 20
mm creată în aceasta. După montarea etrierilor, la poziţ ie, se fasonează ciocul la
ramurile care nu l-au avut prevăzut.
15. Se udă bine găurile d = '20 mm şi după zvântarea suprafeţ ei
acestea se umplu cu mortar M 200 bine matat.
16. După minimum 24 ore se execută cofrajul pe o înălţime de cca.
1,0 m.
17. Se toamă betonul, având grijă ca suprafeţ ele pereţ ilorde căr ămidă
să se menţ in umede
ă minimum 2 ore 'înainte de tumare, iar la punerea 'în operă a
acestuia ele să fie zvântate.
18. Se compactează betonul, fie manual prin baterea cofrajului cu
ciocanul de lemn de 2 kg, fie de preferat cu pervibratorul prevăzut cu lance.
19. Se 'înalţă cofrajul pe o înălţime de cca 1,0 m şi se reiau operaţ iile
de punere în lucrare a betonului, aceste operaţ ii repetându-se până la realizarea
stâlpului la cota dorită.
J
 sau M 30 171 kg/mc
a
20. Dupa minimum 24 ore de la punerea în lucrare a betonului se pot sau pe 35 162 kg/mc
îndepărta cofrajele, luându-se toate masurile pentru a asigura timp de minimum 7 _ val. pestă (enllalenl en ennslslenle
zile o temperatura a mediului ambiant de minimuin + 5“ C , precum şi o umectare a lg un si densitatea aparenţă de
suprafeţ elorde beton prin stropirea cu apa a lor. 1300 kg/mc) 260 kg/mc
21- se Teface tencuiala» - nisip 0
şi densitatea aparenta de
cca 1220 kg/mc) 1500 kg/IIIC
4. REŢ ETE MATERIALE. ~ apa - orientativ 250 l/ITIC
Reţ etelesunt stabilite pentru l mc de mortar sau beton, presupunând consistenţ a (stabilita cu conul
ca agregatele au o umiditate de 2%. etalon) trebuie sa fie cuprinsă între
Dozarea componentilor se face numai gravimetric (prin can ftrire) cu lnnllele l
toleranţe de i 2 % pentru ciment şi i 3 % pentru agregate. - pentru spliţ 9 cm
Prepararea este indicat sa se realizeze prin procedee mecanice, iar _ gmnd şi linei 7
nennn
punerea în lucrare sa se faca în maximum o ora de la preparare.
Mufuu M 200 (pentru umplute găuri) = s. DoTAREA cu SCULE şi DISPoZITIVE AUXILIARE.
- ciment Pa 35
A,_.-_ _ ._ _ . î_. _.

Z
450 kg/rnc A. Centura din beton armat.
- nisip 0
.-

_
- creta sau creion 1 buc
şi denistatea aparenta cca. 125.0 kg/mc) 1450 kg/inc _ spll melnlle 1 buc
- apa - funcţie de consistenţ a _ elnean 0,5 1 buc
kg
- consistenţ a (stabilita cu conul etalon) 7 cm _ senabã Inel-alien 1 bne
- perie de sârmă l buc
- metru articulat 1 buc
Beton Bc 15 (torcretat) : _ mlsnle l bne
- ciment Pa 35 360 kg/mc _ Canclon l bne
- agregat 0
0,2
1
3
7 --16 mm 553 kg/mc 1 - schela interioara simpla 2 buc
" aPă Cca- - maş inade taiat cu
160 1/1110
disc rotativ 1 buc
le - pervibrator cu lance 1 buc
Beton BC' 15 (turnat) Î - ciocan de lemn de 2 kg 1 buc
- ciment Pa 35 319 kg/mc _ lepalã 2 bne
- agregat 0
09-
1
3
7
`
apă cca' 204 1/m“ - scoaba metalica 2 buc
- lucrabilitate L, -tasare 8 cm _ perle (le sârmă l bun
- metru articulat 1 buc
Mortar
- ciment F 25 180 kg/mc e f“,
 - cancioc 1 buc
- găleat ă 10 l 2 buc
- drişca a. Materiale :
1 buc
- beton 0,004 mc
- furtun cauciuc cca 20 ml
- mortar M 25 T 0,0065 mc
- cleşte fierar 2 buc
- oţ el (conform proiectului) cca 4,2 kg
i - schela interioară sirnpla 2 buc
- distanţ ieri 2 buc
- aparat de torcretare 1 buc ~ panouri cofraj cu placaj
- con etalon 1 buc
- recipient tronconic tegofilm 15 mm 0,02 mp
1 buc
- scânduri raşirroase 0,084 mc
- lopata 1 buc - dulap - 0,00036 mc
- cuie 3 x 80 0,08 kg
~ sârmă moale d = 2 mm 0,07 kg
. C. Stâlpi din beton armat.
- sârmă moale d = 1 mm 0,04 kg
i - creta sau creion l buc
- şpi ţmetalic 2 buc
- ciocan 0,5 kg b. Forţ ade muncă :
ţ 2 buc - deCOPEBTÎHJB
- scoaba metalica 0,09 Qre
2 buc - deschidere rosturi
D,y - perie de sârmă 0,06 ore
l buc - creat şli ţ
- metru articulat 1,00 Ore
1 buc ~ curăţ ire suprafaţ azidarie
- mistrie 0,02 ore
1 buc - confecţ ionat şi montat
- cancioc 1 buc
- galeata 10 1 armaturi cca 3,53 ore
4 buc - executat cofraj
- drişca 1,24 ore
I buc - turnat b6t0l1
- furtun de cauciuc cca 0,57 Ore
20 ml - cioplit beton in exces
- cleşte fierer 0,47 ore
2 buc ~ ÎCHCUÎÎ 1,06 (ne
- schela interioară 2 buc - carat IIIOIOZ 0,05 ore
- ciocan 1 kg 1 buc
2 buc
TOTAL 8,09 ore
a_ a 1 buc
l . - ciocan de lemn 2 kg 2 buc
- bormaşin ărotopercutanta 1 buc B. Diafragma din beton arrnat.
- spiral d = 20 mm 1 buc Consumul s-a stabilit pentru 1 mp de diafragma, având grosimea de 60
- lopata 2 buc mm, realizata prin torcretare şi armata cu o plasa 0 6/20 cm.

a 6. FORMAŢII DE LUCRU a. Materiale :

l Formaţ iade lucru se compune dintr-un dulgher, un zidar, un fierar şi ~ UBÎOH 0,072 mc
doua ajutoare pentru realizarea centurilor şi stâlpilor din beton armat şi dintr-un - mortar M 200 0,005 mr;
zidar, un fierar şi doua ajutoare pentru realizarea diafragmelor din beton armat. - mortar M 25 T 0,025 mg;
- oţ elcca 2,7 kg
- dlStãnţ lefi 3 buc
7. coNsUMURr - sârmă moale d = 1 mm 0,03 kg
A. Centura din beton armat.
Consumul s~a stabilit pentru un ml de centura cu dimensiunile b. Forţ ade muncă :
secţ iuniitransversale de 150 x 150 mm şi 'înglobată integral în zidãria de caramida. -decopertare 0,35 ma
_şj ţ __ - şpi ţ uiresuprafaţ aperete 2,24 ore
_ 55 __
 _

..,__.

- creat lăcaşuri 1,59 ore

- curăţ ire suprafaţă zidarie 0,04 ore
~ confecţ ionat si montat armături 1,74 ore
- torcretat beton 1,83 ore
~ tencuit 3,02 ore
- îndepărtat moloz 0,04 ore

cenlurČi din centugĭ din

C. Stâlpi din beton armat. f' beton ormof
/,/ beton armei
Consumul s-a stabilit pentru l ml de stâlp realizat la un colţ
(intersecţia a două diafragme de zidãrie cu grosimea de 300 mm) din b. «in armat
monolit, având grosimea de 100 mm si turnat în cofraje din lemn.
a. Materiale :
- beton 0,07 mc
- mortar M 200 0,002 mc
- mortar M 25 T 0,045 mc
~ oţ el (conform proiectului) cca. 8,1 kg
- distanţ ieri 4 buc U'
- sârmă moale d = 1 mm ~ 0,08 kg _;I
- sârmă moale d = 2 mm 0,16 Kg
~ scânduri răşinoase 0,196 mc
- dulap răşinoase 0,00084 mc
- cuie 3 x 80 0,20 kg
- panou cofraj cu placaj tegofilrn 0,067 mp

b . Forţă de muncă :
- decopertare zid cãrãmidâ
0,49 ore
- şpi ţ uiresuprafeţ eperete 3,14 ore
určdflü mm mototč d fr ma de beton
- creat găuri d = 20 mm 2,80 ore cu mor or e orcre o ormo
n
- curăţ itsuprafaţă perete 0,06 ore o ofčd=10mm
- confecţ ionat si montat armături 5,36 ore
- executat cofraj 2,89 ore
~ turnat beton 1,00 ore
- tencuit 4,23 ore flim?
~ îndepărtat moloz 0,04 ore

'TOTAL 20,01 ore \ låca

__2
Åbuc /m)

S. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul

privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în Buletinul
construcţ iilorNr. 5-6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele 18, 24 şi 40.

91"
 emšm..
pă; c.E
m»3.«_¶c„: wcwnma 5@ämw.„ „šfit . Fazflzm..
äfüþuwf «åfiflshí
flmqmfiow
„šn «fuma .. „a
2 „L ükoäfiwfiqm
ÅQWMMM.
wcwñí 1
fifizfiu am m.. fiwflš 1 mša ă
„ fifi ä=w$ e šawnó%#ww.„fi&
.
1
Ÿfi äuux

„E3 cüofi
.mšflws
.saw
„î w.
A. „w
. „_
.w
„we .flmâm
B1..
m

5252
„ac
_ ă»

HQ
u. ww-...ã .d ym.
îflm/ 5.
flwc:
îwâ w
.Qåuäwcmm :Pl
„BHĂ
â
msáfi uîrnmifiw
a
„w
f.
a.flšmvñwsflfisb
.Emá
„ama
HDADm UOm üåflmfiw .Z «ü 2%
32:.. Bază. EU . .cm5
fiwšdwčĭ .
ä

,%._„ _,„ _
|
„wflm Hmuw fl ín
Realizarea ceniuršlor din beîon armat
îcolosĭncl cofraj cu Buzunar' Ÿ î.. _
-
pmanm
c
c flcåwwa
. .šrww
ufimw
.
„a5
šfi mmdwwääí
_
.am si.
:opun ĭflîàfimwwfl4mm _ f

sau
„ „.„m«¢u3 =€„fl.§~3£å „FĂ flnîmoåmroĭ zfiä .„ .«=„.~. „. „ă „ă

msmmnmmfiu fiäflw

_ _? 7 ..._ Åfl u

.„_o
=_/
 .
nucflč

„zî„ ww
da;

esíav
_ el

E. å 1
95m wí ma. _
mfi äu
„îi
,î 89m
àfiw måč šå
„QESE
ww
šåfiã .â
,
ă fifigmmãwfl
Ec? åmä E5 åfw .flmãafl ai åpwo, e
q,„ai
w
HE

şi.. Îîmnmcmtq
. w «com
åfifi åîm
u»
J
„.@,. „. „w. %„,
9%»
uäflăí„Em
l.

Bmw: .
Lflfþêfi
ufififia fimmumam ar»
- 1
wădĭ fu ş „ĭmuvfimšb
Meîš_aa@ äfirnm» flnflååu oåkä.þäwffizq Q.B _
uþmš
.Du

w â e flíaög
«E3
:s: :820 Homfl
3388. „m
w
4. „ă
m šJLQB
mãlâ .EE mää Čfiä:
fiuăwmäfiâ ãäa
_
„w a
îg
„flbfin
amana
ešå 1%» „m
căT: uåmms „Eîåfiw šfil.fluvčn M..
.
~
Ewcw A
„fiaäfl
å
mam
åfmfl „î” copwn „ _ „Îöţaöfl
„äşö
urmama3 uíwmww ämcmm .wzfiâfl .#23 Îsa
81m? „Baa W/fi šcfl «BW mšwnf. Îîz.
L. „äfîrw „1 _
„ară
flN
:a
_ .cča
QHU
am.
„m
„Sddu fiäåwfiãemš:
.„ . „_„, %
„ă
Ta»

aafiäu „rm/mfifiååw
am efiçmfl z
. .a5
afi
šfixåmwufi à? Táäwgšflfo 2B¢flw¢
.S59
fiflšfimåäfl „râs Ewmmfiwüåmawfi a Îåm?
99...-
«cam Eflãäfi
a. „a
„šwåafl
_ ,_ Bwmzwfifl„fiãfiü
- fiwcafiflbä
wätw¢®
1 ._ . a
î. flnswswo
fl . 1 m . 9 Bfiüwe . a9
mčfi 2. mg; .
ww fă . .y/ge > Qåm ...m
5 wfizutw «E 5 . .šfmčbfi
wàešmääl mflfisfiâfiuw ...w
Qä. cšnã» n
.fiâ
_ 58 _
åc.. Îjwém.
„fitumî . wwwä
â ÎWE. fimâm
„t
..
ãfisw u måo . ä_.„ :$a. 1
_ (Bu _
 E
că“
c FIŞA TEHNOLOGICÅ
,_ .L2:ă «e 'ii
.v

g: O g .ålå 1
â 3% ,şi :fi 52 REMEDIEREA FISURILOR ELEMENTELOR '
“r” î? "â î'fie
? "ífia "é.a 3'a DE BETON ŞI BETON ARIYIAT, FOLOSIND
*ă ee .äşş if” 5i* -ü AMESTECURI PE BAZA DE CIMENT
åfå ãf- “šš eg
a» e e
'ă (gif Ărr-a ,za-bi ă p»

w.
C

fi.. a «aş
1. OBIECTUL FIŞEI.
a; Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru remediarea fisurilor,
Jå-ä go elementelor de beton şi beton armat, apărute ulterior decofrării, când se folosesc
“š-fi ăa. amestecuri pe bazã de ciment.
“tg«J ie Lucrările de remediere pot începe numai la temperaturi ale mediului
e
ambiant de minimum + 10° C.

'ă d' .a e ,g 2. CODUL FIŞEI - CB - 001.

'i Bä ,ÎŞ 3:8 E .D
33 .la-g 3. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.
f? åš *fă a
,
a? r - „v --___ f O

să Mg iää Lşš

i'e .ară
ăia aa ai
-Läa î? tra-a
@

e23,
'Cl

ai! aaa
A. Fisuri cu deşghiderea sub 0.5 mm.
Rcmediereafisurilor cu deschiderea mai mică de 0,5 mm se realizează
@ prin aplicarea peste fisura a unei paste de ciment. A
Operaţ iiletehnologice sunt următoarele :

"
l. Se 'îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale elementului de

a ê
...O
C
beton pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţime de cca. 100 mm (cca. 50 mm
de o parte şi de alta a fisurii).
2. Se perie cu peria de sârmă suprafeţ ele' betonului şi apoi acestea se
suflă cu un jet de aer comprimat.
3. Se umezesc suprafeţ ele decopertate astfel încât ele să fie saturate cu
_"*'-`-,. . _`.

«e
.
tg
.la

“ă ,ă a
U apă.
ar
lg
a f; să.. .a a
*a
4. După zvântarea suprafeţ elor de beton, se aplică douã straturi de
arma-t; 'a 'F5 îš- «şî .š
pastă de ciment, fiecare cu grosimea de cca. 1,5
“a Îi «a
.aš
J- "“..- s' "'
:L a a acesteia cu mistria sau cu şpaclul.
5. Suprafaţ aremediatã se menţ ineîn stare umedă minimum 7 zile,
beton
"'-1« '” î! EiÎ fi š 3;? ă ă?
3 prin stropírea periodică cu apă (la interval de 2
.a ša aa
a» fă” 4- rfcgš 32"' că
6. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.
e e
din

stâlpi
g
g
g ,E
c:
,p ('51
i
fn 'I B. Fisuri cu deschiderea mai mare de 2 mm.
P
j
,
«Ş
Îi” a
gå ,u aa «FE Remediarea fisurilor cu deschiderea mai mare de 2 mm se realizează
-
v1
e „â
...DL
,«I *š «E prin injectarea lor cu pastă de ciment.
Operaţ iiietehnologice sunt urrnăto arele :
gh..

_g1...
PU
v--f- 1.“ f' H?
 1. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe ambele feţe ale elementului de
beton pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţime de cca. 100 mm (cca. 50 mm
de o parte şi de alta a acesteia).
2. Se stabilesc ppziţ iile de aplicare a ştuţ urilor din PVC (cu diametrul
10
Pe lungimea unei fisuri neintrerupte trebuie să existe minimum două ştuţ uri, unul
din ele fiind amplasat la capătul inferior al acesteia, iar intermediar la distanţ e
stabilite în funcţie de cele trei posibilităţ iîn care se poate situa elementul de beton;
a). când grosimea sa este de maximum 200 mm şi când este posibil accesul
pe ambele feţe fisurate - ştuţ urile se aplică numai pe o singură faţă a elementului,
urmând ca pe cealaltă faţă a acestuia fisura să se închidă prin aplicarea unei
tencuieli de-a lungul acesteia. Distanţ adintre două ştuţ uri este de (1,2
grosimea elementului;
b). când grosimea sa este de maximum 200 mm şi când este posibil accesul
pe o singură faţă a elementului - ştuţ urile se aplică la o distanţă de ( 1,2
grosimea elementului, urmând ca între ştuţ urile învecinate, aproximativ la
jurnătatea distanţ ei dintre ele, să se realizeze câte un orificiu pentru verificarea
injectării;
c). când grosimea elementului este mai mare de 200
accesul este posibil pe ambele feţe fisurate - ştuţ urile se aplică pe ambele feţe ale
elementului la o distanţă între ele de (0,5
de aplicare de pe cele două feţe opuse trebuie decalate între ele.
La capătul superior al fisurii se prevede un orificiu cu diametrul de
cca. 10 mm pentru refularea aerului.
3. Cu bormaşina rotopercutantă se execută găurile cu diametrul de 10
elementelor de beton de tipul "b" (vezi punctul 2), găurile pentru verificarea
" injectării (amplasate între două ştuţ uri adiacente) se vor realiza cu diametrul de cca.
10 mm şi pe o adâncime de cca. două treimi din grosimea elementului.
"
.#4
"
* 4. Se perie suprafeţ ele decopertate cu peria de sârmă şi apoi se spală
cu un jet de apă (inclusiv găurile create).
5. Se amplasează ştuţ urile în găuri, iar găurile de control în cazul
. _. _ . _. _.Î
. elementelor de tipul "b" se astupă cu dopuri de lernn.
6. Se tencuiesc suprafeţ eledecopertate cu mortar de ciment M 100 T.
v Tencuiala va avea o grosime de minumum 15 mm, iar mortarul se va aplica în trei
straturi. În jurul ştuţ urilor se realizează un guler de mortar cu grosimea de 30 mm.
În cazul elementelor de beton de tipul "a" (vezi punctul 2), pe faţa pe
care nu s-au prevăzut ştuţ uri, se lasă în tencuială orificii de control a injectării,
având diametrul de cca. 3 mm şi amplasate la o distanţă de cca. 500 mm între ele.
Pentru o fisur ă se prevede minimum un orificiu de control.
7. După cca. 3 ore de la tencuire se scot dopurile din orificiile de
control în cazul elementelor de tipul "b" (vezi punctul 2) şi respectiv ştuţ urile 'in
cazul injectării cu pompa.
8. După 3 . . 7 zile de la tencuirea suprafeţ elor ('1`n funcţie de
temperatura mediului ambiant) se verifică comunicarea dintre ştuţ uri,
introducându-se pe rând în fiecare ştuţ apă sub presiune (maximum 20 bari) şi
urrnărindu-se ca aceasta să refuleze 'in cele două ştuţ uri învecinate.
9. Se astupă cu dopuri de cauciuc sau de lemn toate ştuţ urile în cazul
injectării cu seringa şi respectiv toate orificiile în cazul injectării cu pompa. mai
puţ in prinrele două care se ţin deschise. Operaţ iade injectare se 'incepe de la una
din extremităţ ile fisurii, dar în mod obligatoriu de la capătul inferior al acesteia şi
se poate realiza cu ajutorul seringii sau a pompei.
a). În cazul utilizării seringii aceasta se alirnentează cu pastă de ciment, apoi
se introduce capul său în primul ştuţ (amplasat la extremitatea fisurii) şi se
înşurubează lent pistonul până când se constată apariţ ia pastei de ciment în ştuţ ul
deschis, învecinat. Se scoate seringa din ştuţ , acesta se astupă cu un dop de cauciuc
sau de lemn, se mută seringa în ştuţ ul al doilea, se desfundă al treilea ştuţ şi se reia
operaţ ia de injectare. Se procedează astfel până la injectarea completă a fisurii. La
terminarea injectării toate ştuţ urile trebuie să fie astupate.
b). În cazul utilizării pompei aceasta se alimentează cu pastă de ciment
(trecută printr-o sită cu ochiuri de 1
impurităţ i existente în amestec), se porneşte până la apariţ ia pastei de ciment la
capul de injectare al ei, se opreşte pompa, se introduce capul de injectare în prinrul
orificiu (amplasat la extremitatea fisurii) şi se strânge piuliţ a de etanşare. Se
porneşte pompa şi se urmăreşte permanent rnanometrul acesteia, astfel încît să nu
se depăşeasc ă presiunea de 20 bari, caz în care se opreşte funcţionarea ei. Dacă
după oprirea pompei presiunea scade, atunci injectarea decurge în bune condiţ iuni.
Când presiunea atinge 5 bari se porneşte din nou pompa. Dacă la începerea
operaţ iei de injectare presiunea creşte instantaneu, atingându-se 20 bari, şi după
oprirea pompei nu se constată scăderea presiunii, rezultă că s-a format un dop de
ciment în orificiu de injectare. Acesta se îndepărteaz ă prin spălarea cu apă sub
presiune a orificiului (după scoaterea în prealabil a pompei), după care se reia
injectarea. Când pasta de ciment începe să refuleze prin orificiul deschis învecinat,
se depresurizează pompa, se slăbeşte piuliţ a de etanşare, se scoate pompa din
primul orificiu, se mută pompa în al doilea orificiu, se astupă primul orificiu cu un
dop de cauciuc sau de lemn, se desfundă al treilea orificiu şi se reiau operaţ iile de
injectare. Se procedează astfel până la injectarea completă a fisurii, având grijă ca
la terminarea injectării toate ştuţ urile să fie astupate.
10. Se taie ştuţ urile (dacă este cazul) şi se varifică lucrările de
injectare prin încercări cu ultrasunete sau cu alte procedee stabilite de comun acord
cu proiectantul.
11. Suprafaţ aremediată se menţ ineîn stare umedă minimum 7 zile.
prin stropirea periodică a ei cu apă (la interval de 2
_.@,4__
 4- Wtfiefsfţşşşlf fle şi s sîtdatatcît
- se inalaxează timp de 7 ;

”tîrziuia*Sşttîşiitsiiztâiiîi
minute _
t l l tfel încît să se

`
i, a. or r
- emca Pc 25 se l“
Past“ .Vasul î“_, „ - ~

, _ nisip 0 _ 3 mm (umiditate 2 % si
366 kc/mf Pista .pm
condiţ ia ca la fiecare interval de 10 minute
sa se pro PICPÎÄÎÎZÅÎXÎÅiÎaÎÎXÂlÎÅJÃČCCCÎ-
`
densitate aparentă de cca. 1250 kg/mc) 1550 kg/mc 6 lnlnule-
- apă - funcţie de consistenţă i
Consistenţ astabilită cu Conul etalon (vezi fişa telinologică CZ ~ 002) trebuie să fie r
scupríntră între limitele : 5' DO rAluşA CU_ SCUI J E ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE_
- `_
nietalica 1 buc
_ pentru şpri ţ 9 Cm dalta _ l buc~
i - pentru grund şi tinci 7
-ţ b - perie de sarma “C-

" llmstnei
jlš - b. Pasta de ciment pentru chituire (în păr ţ ide volum) : 1
- poliacetat de vinil D 50 - pensula.
li; 0,3 păr ţ i u 1 buc'
, _ apă tă
l 0,3 "
" . 10
R jumatate din cantitatea de apă se adaugă cantitatea de poliacetat de Spnfll (l:
"
l, a vinil stabilită şi se omogenizează până la obţ inerea unei emulsii uniforme. Se llfpa nîlcromemca 2 buc.
`
* l, introduce apoi cimentul şi se continuă amestecarea. Se adaugă in continuare galezfta 1 buc.

Omogenltăţ l' - cilindru gradat dc Sticla dc 500 mi 1 buc.

- cilindru gradat de sticlă de 250 ml 1 bllC-
l ` detenmnatea
c. Pasta de ciment pentru injectare. pâlorlfevnffštallca pentru 1 buc
li t Compoziţ ia se stabileşte prin încercări preliminare de laborator, fluidltflill _ _“ 1. 1 buc'
b,
a ll f - flcidiiaic 13 - 15 ccccndc " Sefmga sa“ lmlnpa pentr“ mpeg
- sedimentare maximum 15 ml
- furtun de cauciuc 20 m
- raportul A/C orientativ 0,5

Î Fluiditatea se determină prin inăsurarea timpului de scurgere a pastei 6. FORMAŢÎÎ DE LUCRU' _ _

icat ş_i un amor -
de ciment prin pâlnia metalica etalon. Verificarea pâlniei se face cu apă şi se Formaţ iade lucru se compune dintr-un zi d ar calfi J

consideră dacă timpul de scurgere a acesteia este de 1l”2/l0fl:0”

a 2/10. Dacă timpu de scurgere este diferit se va ajusta în consecinţă orificiul
corespunlzatoare 7 - CONSUMURI ' _ _ . _, . „- .
_ _

Ă Sedimentarea se determină prin mă surarea cantităţ ii de apă ce se elementului de beton de 150

mlca e ` Imn
~ separă din pasta de ciment. Se umple cu pastă de ciment un cilindru gradat de sticlă 21)- Penn“ mu“ C“ deschiderea mal
de 500 rnl capacitate nominală, aşezat intr-un loc ferit de vibraţ ii sau de şocuri şi se _
acoperă cu un capac. După 2 ore cantitatea de apă separată se mă soar ăcu ajutorul Materiale O
” :V O 002 mc
unui cilindru gradat, ea reprezentând sedimentarea. Pasta de aliment 0'003 ma
' mmm“ M 50 T '
Prepararea pastei de ciment se face astfel :
- se introduce cantitatea de apă stabilită ;
- se introduce cimentul cântărit în prealabil, prin presărare lentă ; -QEV-
j _gş_
 Forţ ãde muncã :
- decopertare
0,07 ore
- curăţ ire
0,01 ore
'îlf l - tencuire
1,21 ore
- cãrat moloz
0,10 ore

TOTAL 1 ,39 ore _,

| b). Pentru fisuri cu deschiderea mai mare de 2 mm
| Materiale :
Î - pastă de ciment
0,0007 mc
- mortar M 100 T
0,005 mc
- ştuţ uri PVC
5 buc
Forţă de muncă :
- injectare
3,02 ore
- tencuire
0,60 ore

TOTAL 3 ,62 ore

8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din
"Regulamentul vz/ll/I/
privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii -
1993" publicat în Buletinul
Construcţ iilornr. 5-6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele
24, 30, 39 şi 40.
â
i*
.nul/Afü 5
a 2. LS 'şî

W» Fii _.
E LaC5

f
Awlümm

, ,va „ Ar l _i.
'
slut mţ eclpre
d/z LT d/z
am; 15m
w____ü_,t

__g7_ _...QB__
 50
„. , _„.
la

Evflcv» s...
5.fcšä „to Lmfiaã
wãwö mfimfiwwáa
cwwzåäfiĭ ad ...w >ofikáfiwäzzfläw ...šwwfiw
mau
fifä. .
„w Emñw„..c„
în... uwwîdasw ufl uflmmam MZQMšQ.
wšwšm
.â awake,. .
ma,. . Ukwbšfišqþ

„MW
v2.5flflbd
»

.š äfififi „fixssn
ušsu.„w „Q 4 Etwkcw. fiemfiaåwWfmflczâau m? .åmfiåå
„ăâfl EMFEH
...l

. „U fiwåw „w ümwwuwåmffl mwcw

396 åãwâ a 9 9
. ...ă
Håffl
?,£|„„..„ zid;
ă
wam
_.
hymaã .uíâ
.uåuflmu
EE...
«UZDE
„.„ ._„.„_„fl._
MD
.mana „Ă „w
määj „w . .décš nfifizo
ă m..
w
Ţfiwjfi.. „äwáww w
„
wăuã mwä „Läwfiámm .îtficou flå
o wšfi ucflf
rnwsWuwmga åmuän ww uwmü _
. ..msíamă
Hbqbmäomm
äšfiãgww Ţu? Hmwäv 1% _

wfim.. c
mamă väsww»
W E e flmfimå „wšä BwuvfiíMW* wăšfi» nnbä¢un flêflí „L „w
fm. â.m
Hamfl
„ Q

ŸMmwHmUm Q «tm flwqua®nãč flmw

65
„afiae
„ãw „ñpfm LQPLGE åww, .écãnfimoä
ä flwfiemu¢
«că
„efifio 35v ašmfiu mwmwfimfimmš
îrL
QÎEM EE
a „ ,â
m..Îmb
*âa _ :mfiä a
u)

whom.
III

Laäåã »

Îcflwä. „wwzäm Ymwwå . .să ukmîumauum

sa
Amcãäuîyăm .â 19,2% :va Čîå
mă «ă ,_„ _„.Ă„s5¶ mamă Uăäwrm w. sšuåw wšä.. SJUWWWÎGE EE
flmþswä
. .šþgfläà wåå
Qflímum
„zühwz
wfi w...
wfi3¢„„.
.Ã
J.

uäfimãugämšwwwIswwww < .ă 3%,.flamfiŸmwcmfi _

FåEMJ „mã flååfi
„mwafi...m 11mm åsw uwwwwþmvw
...ă
NA
www
_
flflhaaäw uänñ Qãsfiflå. „šmvc a .U ...www
fls wfi,v. . Ÿwzábmfl
:o av .DO Qfiflfl au „W .šrflwww šwwaţãmflflşfimwäfn flčmfim „äwšmw väwxãm„ţfiwápw wüţ m Ufifiumãdfl . . mrfl wmfl„m
wfismä mfäww fi m. .v -
Emuawu
„a 1
.vusmfiw .wãcmw am.
wcuãvî ac? HMSWHM wa; cmăü
a1 „ü
„n

îi.. 2% mcwwfi t flcfizuäaoä.

fi ,
ufm% .
åwwsflf
„.._/_
Ou
 FIŞÅ TEHNoLoGicÅ

; U 'š REMEDIEREA EisURiLoR ELEMENrELoR

; ţ ţa0%g
a ă :fi i;
ă- *g
ă
Hi3 š šäţ š fi!

ş E _Î 1. OBIECTUL FIŞEI.
ţ

Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru remedierea fĭsurilor

elementelor de beton şi beton armat, apărute ulterior decofrării, când se folosesc
ãfã amestecuri pe bază de răşini epoxidice.
uiÎrasi ne-.Îe
Lucrările de remediere pot 'incepe numai dupa respectarea
următoarelor condiţ ii :
«g j - procesul de fisurare să fie stabilizat ;
.să - temperatura mediului ambiant şi a elementului care
š_ ă 'â g ê- (5 ani 3,.. \
L;
2. v j °° '
3 .ă 35 'F g â aa i: minimum 7 zile du ă executarea acesteia '
"ă *a
g
ãã
.tg ţi ..-_„ .- - umiditatea relativa a aerului sa fie de maximum 60 % in
a” 4.3 a? åíg g
ăg
ge 'E ă JE I? „a == m ff 'ggš ă
c- tt
şî
ţ fă'ÂEŢ f? î“ 5.34 ,_
Ş
1 fiiü .ăÎi"r a
v 1
__*
şi de maximum + 30°
-
a
. '
f

E a » a
u H v
temperatura maximă pe parcursul exploatarii sa fie de i.
ă'
'ät-i; f; maximum + 50° C ;
åš j 3 - suprafeţ ele de beton cu care vin în contact arnestecurile pe
à'
5%. -å 59 - uneltele cu care se lucrează să fie perfect uscate ;
_i

_ executarea operaţ iilor pregatitoare, dacă temperatura mediului ambiant este mai
gg W mare de + 20° C şi după minimum 12 ore dacă temperatura este mai riiică de
C f 3 n' ' ü
Ã
'U 0 A w ° ° 0

:ăr-'ö
ff fi) - _
- vasele şi_ celelalte unelte de lucru se vor spala cu acetona
__ __, __
St? ^ j*
_'

13 1,, „flšå
» ' y
„î-g fl-«fl 4:... . „ . . „ . .
i,
Lšdšj î; .gg-şî .3 ă » - darea în exploatare a elementelor de beton remediate se va
E p
à g ă; fãrã”
J ă
i
*d 5° un '° “C r
ţ ăe
-ifi că *""
"' "J
ş cuprinse intre + 15 C şi + 20 C.
GJ __. EF' . A 0 - g

î;
' *
ş 'åš 2. coDUL FIŞEI - CB - 002.
C.
a g ,fă
' :f .e
a a J

u-.yzlî
...__
..V1
 3. OPERAŢ II TEHNOLOGICE.
A. Fisuri cu deschidere sub 0 5 mm.
Remedierea fisurilor cu deschidere mai mică de 0,5 mm se realizează
prin aplicarea peste fisură a unui chit epoxidic. Operaţ iile tehnologice sunt
următoarele :
1. Se 'îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale elementului de
beton (exceptând în unele situaţ ii placile planşeelor 'in cazul în care accesul la una
din feţe nu este posibil de realizat) pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţime
de cca. 100 mm (cca. 50 mm de o parte şi de alta a fisurii).
2. Se perie suprafeţ ele betonului cu o perie de sârmă şi apoi acestea se
suflă cu un jet de aer comprimat pentru îndepărtarea prafului rezultat.
3. Se aplică prin apăsare energică cu şpaclul (perfect uscat şi curăţ it),
pe traseul fisurii, pe o lăţirne de cca. 30 mm (minimum 15 mm de o parte şi de alta
a fisurii) două straturi de chit epoxidic, fiecare având grosimea de cca. 1,5 rrun,
asigurându-se între cele două aplicări succesive un interval de timp care să permită
aplic area celui de al doilea strat fără antrenarea celui anterior.
4. După minimum 6 ore de la aplicaea ultimului strat de chit se reface
tencuiala, utilizând mortar M 50 T.
B. Fisuri cu deschiderea între 0,5 şi 2 mm.
Remedierea fisurilor cu deschiderea cuprinsă 'intre 0,5 şi 2 mm se
realizează prin injectarea lor cu răşină epoxidică.
Operaţ iiletehnologice sunt următoarele :
1. Se 'îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale elementului de
beton pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţirne de cca. 100 mm (cca. 50 mm
de o parte şi de alta a fisurii).
2. Se perie suprafeţ ele betonului cu o perie de sârmă şi apoi acestea se
suflă cu un jet de aer comprimat pentru îndepărtarea prafului rezultat.
3. Se stabilesc poziţ iile de aplicare a ştuţ urilor metalice pentru
injectare şi acestea se marchează pe traseul fisurii. Pe lungirnea unei fisuri
neintrerupte trebuie să existe minimum două ştuţ uri, unul din ele fiind amplasat la
capătul inferior al acestuia, iar intermediar la distanţ estabilite în funcţie de cele trei
posibilităţ iîn care se poate situa elementul de beton :
a). când grosimea sa este de maximum 200 mm şi când este
posibil accesul pe ambele feţe fisurate - ştuţ urile se aplică numai pe o singură faţă a
elementului, urmând ca pe cealaltă faţă a acestuia, fisura să se închidă prin
aplicarea unui chit epoxidic de-a lungul acesteia. Distanţ adintre două ştuţ uri este
de ( 1,2
b). când grosimea sa este de maximum 200 mm şi când este
posibil accesul numai pe o singură faţă a elementului (de regulă cazul plăcilor de
planşeu la' care accesul este posibil numai la partea inferoară a acestora), ştuţ urile
se aplică la o distanţă de (1,2
ştuţ urile învecinate, aproximativ la jumătatea distanţ ei dintre ele, să se realizeze
câte un orificiu pentru verificarea injectării ;
...f/åm
c). când grosimea sa este de 200
accesul pe ambele feţe fisurate, ştuţ urile se aplică pe ambele feţe ale elementului la
o distanţă între ele de (0,5
pe cele două feţe opuse trebuie decalate între ele.
La capătul superior al fisurii se prevede un orificiu cu diametrul de
cca. 10 mm pentru refularea aerului.
4. Se execută orificiile pentru verificarea injectării în cazul
elementelor de beton de tip"b" (vezi punctul 3), găurile cu diametrul de cca. 10 mm
şi cu adâncimea de cca. două treimi din grosimea elementului, ltealizândwse cu
ajutorul unei bormaşini rotopercutante. În aceste găuri se introduc tuburi din PVC.
5. Se poziţ ioneaz
ă ştuţ urile metalice pe traseul fisurii, în punctele
stabilite şi se fixează provizoriu pe contur în două, trei puncte, cu plastilină sau cu
ipsos, având grijă ca ele să fie amplasate simetric faţă de fisură. Inainte de aplicare,
suprafaţ acirculară a ştuţ ului (care urmează să se aplice pe suprafaţ aelementului de
beton) se acoperă cu un strat de plastilină.
6. Se închide fisura la exterior cu un strat de chit epoxidic cu
grosimea de cca 1,5 mm, aplicat de-alungul acesteia prin apăsare energică cu
şpaclul, pe o lăţirne de cca 30 mm (minimum 15 mm de o parte şi de alta a fisurii).
Cu acelaşi chit se fixează definitiv şi ştuţ urile metalice. În cazul elementelor de
beton de tip "a" (vezi punctul 3) pe faţa pe care nu se arnplasează ştuţ uri, se lasă în
stratul de chit, orificii de control al injectării, având diametrul de cca. 3 mm şi
amplasate la o distanţă de cca. 500 mm 'intre ele. Pentru fiecare fisură se prevede
minimum un orificiu de control.
7. După întărirea chitului (la cca. 6 ore de la aplicare) se verifică
'
comunicarea dintre ştuţ uri precum şi îndepărtarea prafului din fisură astfel : se
introduce aer comprimat pe rând în fiecare ştuţ şi se urmăreşte ca acesta să refuleze
în cele două ştuţ uri învecinate. Orificiile prin care nu refulează aerul indică o
întrerupere a fisurii 'in zona respectivă şi 'in acest caz se amplasează ştuţ uri
suplimentare pentru asigurarea comunicării (după ce în prealabil chitul epoxidic a
fost îndepărtat în zona respectivă cu ajutorul unei dalte şi a unui ciocan din oţ el de
0,5 kg.) i
8. După minimum 6 ore de la executarea operaţ iilorpregatitoare daca
temperatura mediului ambiant este de minimum + 20° C şi respectiv dupa
minimum 12 ore dacă aceasta este cuprinsă 'inte + 15° C şi + 20° C se poate 'incepe
operaţ ia de injectare de la una din extremităţ ile fisurii şi 'in mod obligatoriu de la
capătul inferior al acesteia. Se astupă cu dopuri de plastilină sau de cauciuc toate
ştuţ urile metalice mai puţ inprimele două care se ţin deschise. lnjectarea fisurilor cu
răşin ă epoxidică se poate realiza cu ajutorul pistonului manual sau a pistolului
acţ ionatcu aer comprimat.
a). hr cazul utilizării pistonului manual acesta se alimentează cu
răşirr ă, apoi se introduce capul său 'in primul ştuţ (amplasat la extremitatea fisurii) şi
se începe înşurubarea lentă a pistonului până la apariţ ia răşinii 'in ştuţ ul deschis
învecinat. Se scoate pistolul din ştuţ ul metalic, acesta se astupă cu un dop de
plastilină sau de cauciuc, se mută pistonul în al doilea ştuţ , se desfundă al treilea
.374 _...
 Î 4. REŢETE DE MATERIALE. _ o _i _
ştuţ şi se reia operaţ iade injectare. Se procedează astfel până la injectarea completă Cantităţ ilematerialelor sunt stabilite in păr ţ ide VOÎUIH ŞI gffiulall-
a fisurii. La terminarea injectării toate ştuţ urile trebuie să fie astupate. a. Chit epoxidic pentru şpacluire :
- răşină epoxidică 110 P (200 g)
b). În cazul utilizării pistolului cu aer comprimat acesta se alimentează
- intentat '
cu răşin ă, apoi se racordează la o sursă de aer comprimat cu presiunea până la 5
014 P (25 g)
- ciment sau filer de cuarţ 0,75
bari. Se fixează pistolul in primul ştuţ metalic (amplasat la extremitatea fisurii), se
deschide lent robinetul de aer comprimat şi se menţ inepistolul în aceasta poziţ ie
până la apariţ ia răşinii în ştuţ ul deschis învecinat. Se închide robinetul de aer“ b. Chit epoxidic pentru injectat-e :
- răşin ă epoxidică 1,0 p (200 g)
comprimat, se depresurizează, se muta pistolul în al doilea ştuţ , se astupă priinuj
- întăritor (M4 P (25 g)
ştuţ cu un dop de plastilină sau de cauciuc, se desfundă al treilea ştuţ şi se reiau
- ciment sau filer de cuarţ 0,5 P (100 g)
operaţ iilede injectare. Se procedează astfel până la injectarea complet-î. a fisurii. La
terminarea injectării toate ştuţ urile trebuie să fie astupate. ~ ' ' ~
C._ R crxidícă pentru injectare :
În cazul elementelor de beton de tipul "a" (vezi punctul 3), în timpul
aş i” epoxidică 1,0 p (200 g)
injectării răşiiia trebuie să refuleze prin orificiile de control amplasate pe faţa opus-à
- întăritor (014 P (25 g)
celei pe care sunt fixate ştuţ urile metalice, iar in cazul elementelor de beton de tipu]
"b", în timpul injectării, răşina trebuie să refuleze prin tuburile de control din PVC,
refularea răşinii indicând patrunderea acestuia pe toată grosimea elementului la d. Mortar M 50 T .'
_ . 262 kg/mc
tipul "a" şi respectiv pe minimum două treimi din grosimea lui la tipul
9. După cca. 2 ore de la terminarea injectării, ştuţ urile metalice se scot CmŞaIiEÎN/Î
290 kg/mC
şi se curăţă de chitul epoxidic prin spălarea lor cu acetonă sau prin ardere. sau F 25
- var pastă (calitatea I cu consistenţ a 12 cm `
10. După cca. 36 ore de la injectare se execută verificarea aplicării 110 kg/mc'
corecte a procedeului de injectare. La fiecare a cincea fisură injectată se va şi densitatea aparenţă 1300 kg/mCl
- nisip 0
desprinde pe o lungime de cca. 150 mm, cu dalta şi ciocanul, stratul de chit
epoxidic aplicat pentru închiderea exterioară a fisurii, la extremitatea la care s-a densitatea aparenţă de cca. 1250 kg/IIIC) 1450 kg/mc
_ apă - funcţie de consistenţă ._
'incheiat operaţ iade injectare. Stratul de chit epoxidic se va indeparta de pe ambele
feţe ale elementelor de tipul "a" şi "c" şi de pe o singură faţă a elementelor de tipul consistenţă stabilită cu conul etalon (vezi
"b" (vezi punctul 3). În cazul injectării corecte se constată prezenţ arăşinii în fisura fişa tehnologică CZ ~ 002) trebuie să fie
(culoarea ei fiind mai închisă decât cea a betonului). Dacă nu se constată prezenţ a cuprinsă între limitele :
- pentru şpri ţ 9 Cm
răşinii în fisură se procedează la îndepărtarea completă a chitului de pe faţa
- pentru grund şi tinci
respectivă a elementului şi se stabilesc zonele neinjectate. hi fiecare din aceste se ace
zone se montează câte un ştuţ , se acoperă fisura cu chit epoxidic lăsându-se câte o Prepararea amestecurilor pentru chituire sau P6110“ mlectafe
'intrerupere de control cu diametrul de cca. 3 mm la extremitatea zonei de injectat şi astfel: materialele
se mă soar ă volumetric Sau gfavilnetfic
se execută reinjectarea. Întrucît în acest caz există dubii în ceea ce priveşte calitatea
injectării şi la celelalte fisuri, se face verificarea tuturor fisurilor injectate prin componente; ' . - duce
- într-un recipient emailat curat şi perfeCî IISCHÎ Se 11100
îndepărtarea chitului epoxidic pe lungimea întregului traseu al acestora.
11. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T. - fäşma epoxidică şi apoi 'intăritorul ;
- se amestecă încet cu mistria (Cllîată Şi Peffect uscată) timp de
. . . ,. __ mi'stiiei din amestec pentru a nu se
minumum 2 minute, (evitandu se scoaterea
_

C. Fisuri cu deschiderea mai mare de 2 mm.

unei culori omogene 2
antrena aer în masa acestuia) „până la obţ inerea
-„ _.-.

Remedierea fisurilor cu deschiderea mai mare de 2 mm (de regulă 7

~« - ' sau
e

_ m Cazul in care se prepara chit, se adauga treptflt cimentul

,.
"--l

între 2 mm si 5 mm) se face prin injectarea cu chit epoxidic. - ' ~ p ână la omo enizarea
amestecarea g
Toate lucrările pregătitoare, de injectare şi de verificare sunt identice filerul de cuarţ (perfect uscate) şi se continua
cu cele prezentate la punctul "B" (Fisuri cu deschiderea între 0,5 mm şi 2 riim). completă a amestecului.

__75_.
P-
 Cantitatea preparata se lirniteaza la maximum 0,5 kg. Timpul de
punere în lucru pentru amestecurile epoxidice, mă surat din momentul ĭrlceperii
:
prepararii, nu va depăşi 30 a. Pentru fisuri cu deschiderea mai mica de 0,5 mm
15° C Materiale : '
- raşina epoxidica 0,10 kg.
+ 26° C
- 'întaritor 0,011 kg
Imediat dupa terminarea prepararii şi punerii în lucru a amestecurilor,
- acetona tehnica 0,15 kg
vasele şi celelalte unelte de lucru se vor spăla cu acetona tehnica.
- ciment sau filer de cuarţ 0,12 kg
- IÎIOTÎHI 0,002 kg
5. DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE.
- dalta metalica 1 buc
- ciocan 0,5 kg 1 buc Forţ ade muncă :
- chituire 0,35 ore
- perie de sârmă 1 buc
- tencuire 0,30 ore
- metru articulat 1 buc
- mistrie 2 buc
TOTAL 0,65 ore
- şpaclu 1 buc
~ recipient metalic emailat 5 1 1 buc
si 2 mm :
- mă suriemailate (250,500 sau 1000cm3) 1 buc b. Pentru fisuri cu deschiderea între 0,5 mm
- cilindru de sticla gradat (50, 100 sau 250 cm3) 1 buc - Materiale :
- raşina epoxidica pentru chituire 0,20 kg
~ termometru camera 1 buc
~ raşina epoxidica pentru injectare 0,5 kg
- bormaşina rotopercutanta (daca este cazul) 1 buc
- întaritor 0,077 kg
- spiral d = 10 mm 1 buc
- acetona tehnica 0,50 kg
~ piston manual pentru injectare cu raşini sau
- ciment sau filer de cuarţ 0,22 kg
chit epoxidic (daca este cazul) 1 buc 0,14 kg
- pistol de injectat raşini, cu aer comprimat - plastilină
- ştuţ metalic 5 buc
(daca este cazul) 1 buc
- mortar 0,004 mc
- electrocompresor 11 39 mc/min (óatm) 1 buc
- lupa micrometrica 1 buc
- schela interioara simpla a
1 buc
- galeata 2 buc
- cancioc - Forţ ade muncă :
1 buc 3,02 ore
-injectare
p-.i-xn.

- con etalon 1 buc

~ tencuire 0,60 ore
- furtun de cauciuc 20 m
TOTAL 3 ,62 ore

6. FORMAŢII DE LUCRU.
Formaţ iade lucru se compune dintr-un zidar calificat, un ajutor şi un
mecanic.
c. Cu deschiderea mai mare de 2 mm :
- Materiale :
7. CONSUMURI. 0,20 kg
- raşina epoxidica pemtru chituire
Consumurile s-au stabilit pentru un metru liniar de fisura şi pentru o 1,00 kg
- raşina epoxidica pentru mjectare
grosime a elementului de beton de 150 mm. 0,142 kg
- întaritor
_ acetona tehnica 0,85 kg
- ciment sau filer de cuarţ 1,44 kg
- IIIOTÎEII 0,004 kg
 - Forţ ãde muncă
:
,„ - iiijectare
~ 3,02 ore
- tencuire
0,60 ore

8. NORME DE PROTECŢIA
ŞI IGIENA MUNCII.
La executarea lucrărilor se
vor respecta prevederile din
privind protecţ ia şi igiena "Regulamentul
muncii în construcţ ii -
Construcţ iilor Nr. 5-6-7-8/1993 1993" publicat în Buletinul
şi în mod deosebit capitolele
precum şi "Normele de prevenirea 24, 30, ÎN) şi 40
şi stingerea incendiilor" aprobate
ordinul 742/D 1981. de Mtfi lnd.cu
Suplimentar se vor respecta
Mfiîîiîa“
următoarele : contruL d= 35mm
- se va folosi
ca material de protecţ ie
cauciuc şi ochelarii de protecţ ie halatul, mänuş ile de --.

care se vor curãţ a dupã fiecare

~ se va evita utilizare ;
contactul amestecurilor epoxidice
cu pielea sau
_. ,_.Ţí-. ~fl._ .

__,

l.
_; . gaurã
.
_”

. îl . . .
face în spaţ ii în care nu există m
u i e pericol de aprindere.
i,ĭţ l

a ~1re
„4
SG
„as-i

j f
'i

,
.
“n” i
LC
o

, -BO - f"
 nflàw
.y-n-fifw--fl-*Wà
.- ¢rnfi aa* _
v» F1] -
gåţ .
_ u.:
_. -
. „NI å-ffe' “iun/fă f* TU' şwv”

.. ._,.:>i '\' a4, au „f

n
.ä
:fi-“xw- f? _ \ `j (enxwy 1%,
. „mai
„ă
.'.'.7 'a
„i H.. ian

ma.
åmk»

aš..
a ñdyg.n,\\w~mhnfif
Ţ
ww.
J“
Îawäww Ÿfiäufl w wă pw Eflšmfiwm„wa
î
fi Nr.
a
fi
„„„„„
.Ă 8fl$2o„
EEo Ã
i

aåš e. „.m«sÎöw „w abc... ŢBEM. .Î

urfiãüa e,
„EUR äå åšw mã?
< „wa
.
_......-»'-'="'*”`"-

åfimîwwucå
Efiw/üm EüfiãþQmärsčå ubîšfl.E. ewã F
.mxämra e m . Q
r

L e m
ăäfi
ånew wfi tmå v
334W .E
a6 åmw

fiäš
ma
„äbj wwdowţ . mfl Jåí
wuc=fiwwa# .cašw 133W „wwšwflflw
š«„ .å„,w „.„ . ,_. fi,„ mă ?
åwa „ a „okrfi
_ „xmí „wmaü
Hånmäomm „ăuwwwüb uåud „î
mĭ ãflåammfi g e
a _
H „aeš a
„m ,oåfiw „ăåfi äaätaw efiäfl :Uwĭw
„mi m„ wofiflqaw„a.qä fi ã„@ am
-fi å,.„.. av,...
.ãnáš www»
«äHšwmW eåå „ãqww n
w ...îiaa i 2200.33 „Jmpsm
a „a
„să ma wefiîa „šš „să
._
wüä
e

qmmfãä_.»~»=
am; î „EU
äš
fia¢å %
u
Es .sfzäswå šäw . UE „šz
WW: îs .... sa
mă „î ÅUÎNL
să
„amwaw
a2?q.U „zwšîsä uflswä
.s„r„.¶a,í 13% ,
was „fåew «a Κmä , 133%.
„w
tm
esamqåsfl
wfi îíöwfl flflwopnå wäwm
„äá
„aîåu ăå„î
V/u ăfiäx måÅ ._
wwflmágfišmvmîwm sää „§„„4 „šîw„äzofi
d „ga“ .åfiã eäädåss
mšm wfim
„šfäšî
åm v ficufifivwfl ,
so _.
J
. Q m 6 „a 3
v5.2.
. .E„äwţåw uzfiååmflaêmåmcflw Qflaå
Efläz
„šmä.u wšflaäfiw Eåeñäm .
TF»
_: _1 „ 1 fi _., m „ „
Hmäm»
î?
wnfi wm .
Hnsmfiw :muma
.sfiuafi
._

«äflü mčeww

%
fiäuå :Saw vã
.îuãuw
şi .fifi:film
ÅI _
n_„
„wämä
a ufi
„fiãwfiå
BTU
mam
Hšmfiã

wâåw 2% urma „üm 9:2.. w«çfiãw¢o„.â

. ,uawflw
_ a _.
 Ä
„Î
m»fl å8

ääfifl .îþanu
să am
.Bfiåou .mrkašk

.i
Q Qšn»
u..
Ečoâw

flmfifi
.. . _

.åwue¶î.

mpi
„H
„a4 Mäw „ «in
mu»
flãw _ ĭfifläâ „w „am mmnw
MEM?
iqĭ w äeã.
„a 45m ._ ušflä..
3 þmfitflíãä fi s. m5. 1214 F„ „v1
e.
mă . a
mrmww. 55m.
5 ă îfiflw „
flmîîz. 133W .måfiüflj :Sem
îfia „š „sm¢ Îå _ am? .W
îãwuví3%,., „ră E.
.E
e. wäîm
ţ
Ÿäí.
„a
mfi å
„Ääm uþmĭâ?
d»mä„w. 2fl 28
.Ermå. .iar wämvswwš28.fl 22., eåãz„em »
åfimå mäg* vflwwfiþfim ä„.+m..m„ »„@w ämašäwa. «b
ü __
. „w „CEL
flfläwm.
. . _ mm E â a
.e Hflgåþê ă _ .,

H
mflnw mm „w
.flfl„.„â„ .Qfiaã :ww uiaéeä wm
:â ma
þflbêauhuflj fimwa
2%..
_
wcflä
Qþufl ESE. ΢M§%wå@ „, „1,.„ r.„ „§
_ ţ sã öraw..
138.5 .fläþås
däfium. m.. amwww am sšqzþ
f
îčta „ww _
äetm

. .Sfiwwm .mc.m.m. ,u. þ„fz%

E îfflw
E
šfi „hfiåâ
@- flflåflíu
.mšsmww
„î cwäwu
„www fimmwwcw _
...w
. „Eå fi

Hwwflea98h
mmwfiwuuwr
å
åfif ,a
mfi ä
.vš6%« Qflfläó „in anfiawaflqw W

e flflãfla flfluwšä ă
.Jfldmã3...?
utwasflcnw
www*
.îfiwã
W
w_ „o 4
_
 - cofraele ` ~' ' -
l' ŞI êlpfiffle de lflflul (folosite pentru compactare) vor fi_
protejate cu folii de polietilenă pe feţele care
Fiş Å TEnNoLoGicÅ betonul.
vin în contact a'u

REMEDIEREA GOLURILOR DIN ELEMENTELE 2. coDUL Fişisi _ ca - 003.

DE BETON ARMAT PRIN BETONARE s. oPERAŢii rEiiNoLoGicE.
A. Betonare cu beton de ciment,
1. OBIECTUL FIŞEI. 1. Se îndep ărte ” tencuiala
' .
de pe suprafeţ ele betonului. pe care
.aza
umeaz“a sar se monteze cofrajele.
°
Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru remedierea ţ *urilor din 2. Se ciocă ~ f ^ ' .
“t m ..
elementele de beton armat prin betonarea acestora. ciocan de 0 ° 5 kg ° eliîtĭ iî Şalpîidfaţ a beténulul Zfma degradata' folosmd un
_ _p _ CPISÎa ŞI a desprinde porţ iunile de beton
În cazul în care remedierea se execută iiriediut dupa decofrare HČCQTČSPUHZHÎOT. Cu ajutorul unui şpi ţşi a ciocanului se corectează f '
astfel încât să se asigure posibilitatea unei corecte golului,
betonarea se realizează cu beton de ciment, iar în restul cazurilor betonarea se completări cu betonorma
nou.
° ' ^ ~
realizează cu beton epoxidic. 3. Se ciiră b' . .
aer C0 _ ţ
Atunci când betonarea se face cu betor de ciment, lucrările de se SPHÎH Cu Jet de apa pană la saturate.
'
remediere pot începe numai la temperaturi ale mediului aiiibiant de minimum mpnmãt. î) u p ă zvânt
_ suprafeţ ei betonului' se aplica
' f
aceasta un ainorsa).
pe
+ 10“ C. d_m pastaV de ciment cu poliacetat
area
de vinil, realizat din două straturi aplicate
pensulare, la un interval de 10 riii
Dacã betonarea se realizează cu` beton epoxidic, lucrările de
” ' ' ^
remediere pot începe numai după respectarea urinătoarelor condiţ ii : 5. Se mont asigurandu-se etanşeitatea « .
_ eaZaAcofiaJuI, (cu ajuţ gful
- procesul de fisurare să fie stabilizat ; şnururi_I or de cauciuc sau de hartie) şi posibilitatea de pătrundere a pefvibfaţ ol-ului
- temperatura mediului ambiant şi a elementului care se remediaza '
(prin depãrtarea cofrajului la partea su erioara ° '
P a lui d e I at ura elementului' de beton
trebuie să fie de minimum + 15° C în perioada execuţ iei remedierii cu minimum 100 l °
şi de minimum 7 zile după executarea acesteia ; 6. În cazul în care nivelul superior al golului se
' află la o distanţă mai
- umiditatea relativă a aerului să fie de maximum 60 % în perioada rnicăde500mmde
_ ea inferioara~ a placii,
t~' ~~
betonul . -
trebuie turnat pe la pal-tea
V H par
SuperioaraV a placii.
execuţ ieiremedierii ; In acest caz este necesară spargerea plăcii i ' .
- temperatura materialelor utilizate să fie de minimum + 15° C si de rel
cofrajului Până Sub placă Şi Têspectiv deasupra acesteia cu minimum Zşmpmmungued
maximum + 30° C ; betonul în straturi cu grosimea de l00
- temperatura maximă pe parcursul exploatarii să fie de maximum se ĭndeasã C7. J u oru ii ă ` şipci
u aSettoaiţ ` ' `
din lemn şi' se compacteaza~ cu .”
V un pervibrator
-t- 50° C ; (prevazut cu lance daca“unei
este cazul). Betonul se toarnă în exces nivelul '
bet l
~ suprafeţ ele de beton cu care vin în contact amestecurile pe bază de turnat fiind indicat să depăşească cu minumum 200
- , . “
mm nivelul ,superi or a1 go
Oliuiuş
u ui
răşini epoxidice să fie uscate ; care urmeaza ' '
sa fie P I Oul b at. Daca estea ~ - . recomanda . .
_ se
folosirea ciinenturilor
- uneltele cu care se lucrează să fie perfect uscate ; ČXPEUISIVB (E 35) cu stricta respectare a posibil,
mstrucţ iunilor
t ehnice de utilizare °
- injectarea fisurilor se efectuează după minimum 6 ore de la S. D “ 24 ~ - -
iar -. ~ . .
aceasta
dupa operaţ ie se
executarea operaţ iilor pregatitoare, dacă temperatura mediului îndepărteaz ă betlcîiliiîil în (gîcîes fac? '
_ prin deçţ otîrarea,
şpi uirea 1 sau cu dalta şi
a ui ( cu şpi ţ u
u Ş oarăunelhdt
ambiant este mai mare de + 20° C şi după minimum 12 ore daca ciocanul de 0,5 kg).
temperatura mediului ambiant este mai mică de + 20° C (însă de 9. În z ed ^ - - .. . .
intre betonul vechi şi cel proaspat se aplica_
minimum + 15° C) ; pensu l are douaU straturi
ona contact
de pasta
prin
de cimeiit cu poliacetat de vinil (la un interval d
vasele şi celelalte unelte de lucru se vor spăla cu acetonă tehnică IO
k i
imediat după terminarea lucrului ; betonului vechi cât şi a celui proaspăt pe
minimum 15 20 mm
darea în exploatare a elementelor de beton remediate se va face 10. remediată se menţ ineîn stare umedă minimum
. ţ Suprafaţ a 7 zile,
după minimum 3 zile de la executarea remedierii dacă temperatura prin stropirea periodica cu apă.
mediului ambiant a fost de minimum + 20° C şi de minimum 7 zile
pentru temperaturi cuprinse + 15° C si + 20° C ;
- agregatele vor fi perfect uscate ; _.g5...
 11. Se verifică operaţ ia de remediere cu ultrasunete, iar în cazul în
care se depistează lipsuri de continuitate între betonul vechi şi cel nou, se execută
un supliment de remediere, de preferinţă prin injectare cu pastă de ciment. b. Mortar M 50 T :
- ciment Pa 35
12. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T. 262 kg/mc
sau M 30 275 kgimc
sa“ „F 25 a
B. Betonare cu beton epoxidic.
- var pasta (calitatea I consistenţ a
290 kg/ma
1. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe suprafeţ ele betonului pe care 12 cm si
urmează să se monteze cofrajul. densitatea aparentă 1300 kg/mc) 110 kg/mc
2. Se ciocăneşte suprafaţ a betonului in zona degradată, folosind un - nisip 0
ciocan de 0,5 kg, pentru a depista şi a desprinde porţ iunile de beton densitatea aparentă de cca. 1250 kg/mc) 1450 kg/mc
- apă - funcţie de consistenţă
necorespunzator. Cu ajutorul unui şpi ţşi a ciocanului se corectează forma golului,
astfel încât să se asigure posibilitatea unei corecte completări cu beton nou. C onsisten a tab`l`t“ conu 1 etalon (vezi° fiş
' « ~
a tehnologica CZ - 002)
3. Se curăţă bine cu peria de sârmă suprafeţ ele betonului şi se suflă cu trebuie să fie cuprinsă ,lintîe litaelêu:
jet de aer comprimat. ~ Pentru sprit 9 am
- pentru grund şi tinci
4. Se montează cofrajul, lăsând pe una din laturi un spaţ iu suficient, 7
pentru introducerea şi compactarea betonului. În cazul unor goluri mari este indicat
ca pe această latură cofrajul să se realizeze pe o 'înălţime de cca 150 mm, urmând c. Chit pentru şpacluife ;
- epoxidicepoxidică 1
ca el să se înalţe succesiv (tot cu cca. 150 mm) pe mă sura punerii în lucrare a răşin ă pam, (200 g)
betonului.
- ciment sau filer de cuarţ 0,75
Cofrajul se protejează la partea care vine în contact cu betonul cu o
folie din PVC.
d. Beton de ciment - compoziţ ia betonului
5. Betonul se aplică in straturi cu grosimea de 30 . . se stabile şte conform
Normativului C 140 - 86 pentru clasa de beton stabilită.
compactarea fiecărui strat realizându-se cu o vergea metalică sau cu o şipcă din
lemn protejate cu o folie din PVC. Compactarea constă în presarea betonului până
când suprafaţ a acestuia devine sticloasă. Având in vedere că operaţ ia de e. Beton epoxidic (în păr ţ ide volum) :
- răşin ă epoxidică
compactare este dificil de realizat, ei i se va acorda o mare atenţ ie.
- întăritor
6. După cca. 24 ore se face decofrarea. 0,llllîizîărgrtå
- agregate 0
7. În zona de contact între betonul vechi şi cel poaspăt se aplică un
strat de chit epoxidic (cu grosimea de cca. 1,5 mm), prin apăsarea energică cu pe sorturi : 0
mistria sau cu şpaclul. Stratul aplicat trebuie să acopere atât suprafaţ a betonului 0,2
vechi cât şi a celui proaspăt pe minimum 15 1
8. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T. 3

Betonul se prepară manual în modul următor : 'intr-un recipient

emailat
de 5
4. REŢ ETE DE MATERIALE. pu capacitatea
mtă ritorul şi se amestecă cu mistria timp de 2
a. Pastă de ciment pentru amorsare şi chituire (în păr ţ ide volum) :
~ ciment Pa 35 mistriei din amestec pentru a nu se antrena aer în masa acestuia)
1 parte până la obţ inerea
- poliacetat de vinil D 50 unei culori omogene. Se adaugă treptat agregatul, continuându-se
0,3 păr ţ i amestecarea înîã
- apă cca* 3 mmuţ eaPâ-Hâ121 Completa omogenizare a amestecului.
0,3 Cantitatea de beton
preparat se limiteaza la maximum 10 kg.
În jumătate din cantitatea de apă se adaugă cantitatea de poliacetat de
vinil stabilită şi se omogenizează până la obţ inerea unei emulsii uniforme. Se
3.. ; 5. QDOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE.
._ _ introduce apoi cantitatea de ciment şi se continuă amestecarea. Se adaugă în
- daltă sau şpi ţmetalic 1 buc
continuare restul cantităţ iide apă şi se continuă amestecarea până la obţ inereaunei
- ciocan 0,5 kg 1 buc
bune omogenităţ i. _ 87 _ - perie de sârmă 1 buc
- metru articulat 1 buc
-ss-
 e
lll
i ;, - cărat moloz
_ 0,10 ore

- mistrie TOTAL 3 ,47 ore

l buc
- şpaclu 1 buc
a ' PGHSUIEÎ 1 0110 b. Pentru remediere cu beton epoxidic :
šfţ - galeata 2 buc - Materiale ;

- furüln de CHUCÎUC 20 111 - chit epoxidic 0,0007 mc

- C011 61211011 1 bUC - mortar M 50 T
- 80116121 ÎIIÎCTÎOEITČI Slmplă
0,01 mc
l buc _ ggândufi fãşingage 0,056 mc
~ 168121 1 0110 - dulap răşinoase ` 0,00024 mc
- patent 1 - =c _ placaj 0,03 mp
- fier ăstrau 1 buc - cuie 0,084 kg
"' Pefvlbfalm - sârmă moale d = 2 mm
l 000 0,067 kg
~ electrocompresor 1,1
- şipcã de lemn pentru compactare 1 buc _ Fm-ţ äde mungä ;
- suplimentar 'in cazul remedierii cu _ deggpefţ aye 0,21 ore
beton epoxidic : - curăţ ire 0,83 ore Î
- termometru cameră 1 buc - cofrare 0,15 ore f; ţ
- recipient emailat - 5
- mă suri emailate 1000 cm3 1 buc
- cilindru de sticlă gradat 250 cm3
~ tencuife 1,81 ore ,` , l
1 buc '
_. Că mţ moloz 0,10 ore ,l
_
6. FoRMAŢII DE LUCRU. '
e rorar '
3,40 are
Formaţ iade lucru se compune dintr-un zidar, un dulgher şi un ajutor. '

7- CONSUMURI- s. NoRME DE PROTECŢIA şi IGIENA MUNCII. ~ţ

Cmlsumuflle se“ stabilit Pentru un 801 011 V0ll1ml1l 00 5000 0103 ŞÎ 0 La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul «îl
Supfafală 000200 de 0440 me- privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în Buletinul l
e“ Pentru lemedlele eu bete” de elmellt- '
Construcţ iilorNr. 5-6-7-8/ 1993 şi în mod deosebit capitolele 21, 22, 24, 28, 30 şi
'
Malerlele i 40, precum şi "Normele de prevenirea şi stingerea incendiilor" aprobate de ,
~ bfif flfl 0005 mC a
"
Moina. cu ordinul 742/13 1981. l
mele“ M 50 T 0=l me În cazul remedierilor cu betoane epoxidice, suplirnentar se vor
- pastă de ciment 0,0007 mc următoarele ;
" 5000000 respecta
Tãêllmase 0«050 me - se va folosi ca material de protecţ ie halatul, mă nu ş ilede
"
dulap lăşlllease ereeeeel me cauciuc şi ochelarii de protecţ iecare se vor curăţă după fiecare utilizare ;
" Plaeal
0,03 mP - se va evita contactul azmestecurilor epoxidice cu pielea sau
` cele
e°ee4 kg îmbracamintea şi se va urmări menţ inerealor în permanenţă sub nivelul ochilor. În
` Selmã meele e z 2 mm (î,
' Ferţ ãde mlllleă 3 e=ee7 leg cazul contactului direct cu pielea, se va proceda la spălarea acestora cu apă şi ,fi H
săpun (in nici un caz cu solvenţ i specifici) ; `l
" 0000P0fÎaT0
0=2l 0Te - depozitarea materialelor pentru amestecurile epoxidice se va
` eul
ãţ lle e20 ele face în spaţ iiîn care nu există pericol de aprindere.
- cofrare 0,83 ore
- betonare 0,15 ore - “a0 --
l _
- şpi ţ uitbeton în exces 0,17 ore ~ i
- tencuire 1,81 ore
f
 BeÎon 'în exces

\
v 1
lmĭnlou mm
_ .,...¢ -

'rnáepaftat dupa 1n\ãfim)

I
lI
/
l,
l
I
_

.
I

,II
I
I

keibn î n exces >

v

'QMŸWuRH
,ff/fi
Kîncåepãrîhî dupã f' \ ,' f
'

TnÎãrEruN by „ij l
1/ f' :fc-

ifå
/
fi-„VÎÎHÎFÎ
. .e/fw
f
\ \\ 400mm
I

x. \

\\\
„ff“ m ,
4

f/ f
\;
e] '
ĭfiffl ş jH
\ \ \ ~\ \ \ \'

Qkücã coŸranÎå' ,/' i

.fev gwvm1
\\\\.

200

\\\
-f/ \
\\\\

u
\ 'Ţv
'ă ,
\1-"s\

\\'

'\ .
_.
f \.\.\\\\\

\_
\'\\.\\\\\\\\\\\\§¢"' `ţ
ac`à ccsŸranÎa 1,0 å
\\\\

` _
f
snur de eÎanşare
_.
._
4 `
j ~
. 3' ~.-s\ \.\ l Ä fan/ü â
-.\\l`\\\\\

Č
nuc*

Kcauciuc sau hârfin) y'

„_..-

___-
y.- l ___.
/Ţ
£ „P” -_
f
x. III'
_

'şnur de eîanşare. V þî* '~ w

Qzauč iuc sau hãrfie.)

`-. X mm:
_ \ \' \`f\ \ ¶\ \"§\
'\
.
\

M400

Caufl . elemerfteloţ verîíceflc kslêflpĭ sau. chaîragme) \.a care existã

gPaΚiu sufícĭ enÎ PenÎru punerea 'în Maru a Bcîoanelor
Cazul ckrnenjíchar verÎicfsfle Ka care zona ÅE-Ÿecîă se aŸŸã
La mda puţ in de 500 mm de Pbcå
 wfl
„E53 „v3

äaflešå flflmeåwašš
ĭ
l.. „c Züîaå/E a
.
.Î

flrĭ-
l fiiwl
,How
Ÿ` \|.1»
\ Î| .| |.| |Ilv
Î
»

\
fllÃlww
l
»

|.`b|.“„|vr.l |` | \|4\'
«xmVþo/r
luĭ
„. M
Am]
23 mšê
.w 3
«Uzmz ca? E. _ 3x2
ãc Efläwç. aowwflütflzîaew
v vana umóå
Zünþcflnv WW
.šfiwfi55MJQsă ,B
mm cfiwa.
frfiãîšm
Uömmvflfi
flswfiåš .flwí cBwJ „Îflflš că «SJ
cfiî fl
mã áàåmþ.
HfiÂWÅ ...wüM/„á
„câ ă „Matu fiämšv
wcammša
88,.
_
2813i
müă
uăfifläá 4
._„2_.m>
w . .wåî„maww
.îäåmm
3
„Ewau
määwã..
î g a g .tfimaóg
A
HDADm UOm E E mg

ea, „å
a uwwåm
m
.E
vã 3
fim wlrflmum m
ăåí.

„w
.
n. wäflmä _
...Î
wwåwz „šww
numeau .â mă 25 Ewâ
šcmflflšvfiå áåun ...v4
ãfi
oflăxomw
_ va» 933 S .ă
ww Ÿăwþwfl. „ză cåufl va
f mfiĭ sdf 952 «n58 wflfiím. .vă
„w
flñšå „e2. ;5„ e.„ ...w
„_ă»
fiflcflm qm¢â ca E.
Hama, „_ Îwwzå ară
mcñ wwwša üovwn. . Ä $„ E ¶L
äfþã%ää Bflwăfiwa.„F6 äawsm. eflåfifiHwwarî „munčam .å aqfl 3 a
A
novwn
uäaam .šawfl so „ - flăníääam% a
vafiwâv„weeã.„.„:5„e.„.,i fiqfiãwîw Buta» E32 Bfiäwi.mcwm «äåawmhxwg
n „åaz .
so .v m .w a
a 8.32 „äî
zä :Sau wçtmw .
:Ex 3
...à îfixmrus
3 w ä
.äãraãâ cfiwfl
Mă
üaäv Wärw_
guma
mhmcopwn. „tva .au „Emma .fiflwwwflaþwuzau
.uE.. wufáåî
wnmcowmn Hfibraefi S. _ Îåu ._
UTE..
.Q non

ü_
 Î 7. Se marchează poziţ ia conectorilor (care leagă barele longitudinale
FIŞÅ TEHNoLoGIcÅ
coNsoLrDaREa srÅLPrLoR DIN BETON ARMAT
cu cAMAşUrELr DIN BETON ARMAT
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică 'în cazul refacerii sau creşterii
capacităţ ii portante a stâlpilor din beton armat (deterioraţi sau nu) prin mă rirea
secţ iunii transversale a acestora cu cămăşuieli din beton armat.
Că măş uielile se pot realiza pe una sau pe toate laturile stâlpului (de
preferat). Ele încep de la nivelul fundaţiei şi se pot dezvolta pe toatã înălţimea
structurii sau numai până la un anumit nivel al acesteia.
Lucrările de consolidare vor începe numai dupã stabilizarea procesului
de degradare (dacă este cazul).
Temperatura mediului ambiant trebuie să fie de minimum + 10" C.
Prezenta tehnologie de consolidare se poate asocia şi cu alte tehnologii
precum injectarea fisurilor (vezi fişele tehnologice CB-001 şi CB-002),
completarea golurilor cu beton (vezi fişa tehnologică CB - 003) etc.
2. CODUL FIŞEI - CB - 004.
3. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.
Întrucât porţ iuneadin infrastructură a unui stâlp (inclusiv fundaţia sa)
prezintă numeroase particularităţ i şi detalii diferite, fiind practic imposibil să se
găseasc ă un caz unic reprezentativ, s-a considerat necesar să se descrie operaţ iile
tehnologice, în cazul consolidarii unui stâlp pe toate cele patru laturi ale sale, în
porţ iunea sa din suprastructură. Se menţ ioneazăînsă că pentru consolidarea
porţ iunii din infrastructură cele mai multe din operaţ iile tehnologice sunt
asemănătoare (din punct de vedere al condiţ iilor tehnice şi al succesiunii sau
dependenţ ei) cu cele executate în porţ iuneadin suprastructură.
1. Se realizează lucrările de sprijinire dacă este cazul.
2. Se execută consolidarea la nivelul infrastructurii stâlpului.
3. Se 'îndepărtează tencuiala de pe toate suprafeţ ele laterale ale
stâlpului, de la partea inferioară a plăcii şi de pe feţele laterale şi fundul grinzilor
concurente pe o distanţă de cca. 300 mm faţă de stâlp.
4. E dreptul colţ urilor stâlpului se practică goluri în placă, având
forma aproximativ patrată cu latura de cca. 150
5. Se şpi ţ uiesc suprafeţ ele de beton decopertate ale stâlpului.
6. Cu pahometrul se determină poziţ ia armăturilor, din stâlp şi de la
capetele grinzilor, care se marchează cu cretă pe suprafaţ abetonului.
ale cămăşuielii de barele longitudinale ale stâlpului), având grijă ca aceştia să fie
poziţ ionaţ iîn dreptul etrierilor din stâlp şi să fie decalaţ i pe 'înălţime pentru barele
de pe aceaşi latură a stâlpului.
8. Se 'îndepărtează stratul de acoperire cu beton, în dreptul mă rcajelor
pentru poziţ ionarea conectorilor, până la dezvelirea armăturii longitudinale din
'
stâlp.
9. Se aduc conectorii (cu diametrul minimum de 14 mm) şi se sudeaza,
de armatura longitudinală a stâlpului (lungimea cordonului de sudură este de 10 d +
20 mm când sudura se realizează pe o singură parte şi de 5d + 20 mm când sudura
se realizează pe ambele păr ţ i). '-
10. Cu dalta şi ciocanul sau cu pickhammerul se practică golurile în
placă.
11. Cu bormaşina rotopercutantă se dau în grinzi găuri cu diametrul de
15
12. Suprafeţ elede beton decopertate se curăţă cu peria de sârmă (de
sus în jos), se suflă cu aer comprimat şi se spală cu jet de apă.
13. Se montează armăturile longitudinale şi cele transversale (etrierii
se prevăd cu ciocuri drepte care se sudează, lungimea cordonului de sudură
stabilindu-se ca la punctul 9) şi se realizează prinderea dintre ele.
14. Se sudează barele longitudinale de mustăţ ilearmăturilor de la.
nivelul inferior.
15. Se sudează Conectorii de armăturile longitudinale ale cărn ăşuielii.
16. Dacă betonul se pune 'in lucrare prin torcretare, se udă suprafeţ ele
de beton cu apă până la saturare şi apoi după zvântare se începe torcretarea.
Că măş uiala, cu grosimea de minimum 50 mm, se realizează din două sau mai
multe straturi de beton, fiecare cu grosimea de 20
îndemânarea torcretistului şi de condiţ iiletehnologice locale).
17. Dacă betonul se pune în lucru prin turnare, se fixează distanţ ierii
(minimum 1 buc/ml pe fiecare latură), se execută cofrajul pe o 'înălţime de 1,0
1,5 m, se udă suprafeţ ele betonului (până la saturare) şi ale cofrajului. După
zvântarea suprafeţ ei betonului se toarnă betonul proaspăt în straturi cu 'înălţimea de
300
lance) şi prin baterea cofrajului cu ciocanul de lemn de 2 kg.
Se înalţă cofrajul pe o 'înălţime de cca 1,0
operaţ iile de punere în lucrare a betonului până la realizarea cănr ăşuielii pe toată
înălţimea stâlpului.
La partea superioară a plăcii este indicat ca betonul să se toarne în
exces pe o înălţime de cca 200 mm, unnând ca partea în exces să fie 'indepărtată cu
dalta şi ciocanul imediat după decofrare (după 24 ore de la turnarea betonului).
18. Timp de 7 zile se menţ ine umedă suprafaţ a betonului din
cămăşuial ăprin stropirea periodică cu apă (la interval de 2
19. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.
a
 4. REŢ ETE DE MATERIALE.
a. Mortat M 50 T :
- ciment Pa 35 262. kg/mc - spiral d = 16
- var pastă (calitatea I, consistenţ a
- aparat sudat electric 1 buc
6 cm, densitatea aparentă 1300 kg/mc) 110 kg/mc - aparat torcretare (dacă este cazul) 1 buc
- nisip O
~ cretă 1 buc
densitatea aparentă de cca. 1250 kg/mc) 1450 kg/mc - pahometru 1 buc
- apă - orientativ cca. 260 l/mc
Consistenţ astabilită cu conul etalon (vezi fişa tehnologică CZ - 002)
6. FORMAŢII DE LUCRU.
trebuie să ñe cuprinsă între limitele :
Formaţ ia de lucru se compune dintr-un zidar, un fierar-betonist, un
- pentru şpri ţ 9 cm
dulgher, două ajutoare.
- pentru grund şi tinci 7
b. Betonul - este de clasă minimă Bc 15 (confonn proiectului), având
7. CONSUMURI.
dimensiunea maximă a agregatului de 16 mm în cazul torcretării şi 1/5 din Consumurile s-au stabilit pentru cărn ăşuielile unui stâlp, având
grosimea cărn ăşuielii în cazul tumării. În cazul torcretãrii se vor respecta
dimensiunile secţ iunii transversale de 500 x 500 mm, pentru o înălţime de 1,0 m,
instrucţiunile tehnice specifice legate de prepararea amestecului, transportul,
betonul de clasă Bc 20 fiind pus in lucru prin turnare. Că măş uiala are grosimea de
punerea în lucrure(aplicarea), tratarea ulterioară şi verificarea acestor lucrări. În 100 mm, armarea longitudinală fiind realizată cu 5 bare cu d = 20 mm pe fiecare
cazul turnarii betonului acesta va avea lucrabilitatea L, - L, şi este foarte indicat să
latură, iar armarea transversală cu etrieri cu d = 8 mm, dispuşi la distanţ a de 100
conţ in ăaditivi care să-i mă reasc ălucrabilitatea (de preferat superplastifianţ i), dat
mm.
fiind grosimea redusă a cămãşuielii precum şi condiţ iile grele de lucru. Dacă este a. Materiale :
posibil, se recomandă folosirea cimenturilor expansive (E35), cu stricta respectare a ~ beton Bc 15 0,24 mc
instructiunilor tehnice de utilizare. - mortar M 50 T 0,06 mc
- oţ el 53 kg
5. DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE. - scânduri răşinoase 0,392 mc
- şpi ţmetalic 1 buc - dulapi răşinoase
l 0,00168 mc
- daltă metalică 1 buc - cuie 3 x 80 0,392 kg
- ciocan 0,5 kg 1 buc - placaj 0,134 mp
- ciocan 2 kg 1 buc - sârmă moale d = 2 mm 0,314 kg
- ciocan de lemn 2 kg 1 buc - sârmă moale d = 1,25 mm 0,50 kg
- perie de sârmă 1 buc - distanţ ieri 15 buc
- mistrie 1 buc ~ electrod d = 2,5 mm 8 kg
- cancioc 2 buc
- metru articulat l buc b. Forţă de muncă :
- găleat ă 2 buc - decopertare tencuială 0,77 ore
- drişcă 1 buc - şpi ţ uiresuprafaţă beton 4,48 ore
- furtun de cauciuc 20 m -îndepărtat strat acoperire 0,80 ore
- cleşte fierar 2 buc - curăţ ire 0,08 ore
- teslă 2 buc ~ confecţ ionat şi montat armături 33,5 ore
- patent 1 buc - cofrare 5,77 ore
- schelă interioară simplă l buc - turnat beton 3,43 ore
- con etalon l buc - tencuire 8,46 ore
- pervibrator 1 buc - cărat moloz 0,23 ore
- electrocompresor 1,1 ~
- înădirea prin suprapunere cu sudură 19,08 ore
- bormaşin ărotopercutantă 1 buc
' . A-_
J
._ (57 _...
«_ -ir
TOTAL 76,60 ore

Lma-.flw-
 8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII.
La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul
-
privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii 1993" publicat în Buletinul
28,
Construcţ iilorNr. 5-6-7-8/ 1993 şi în mod deosebit capitolele 18, 21, 22, 23, 24,
30, 32, 39 şi 40. a

luv '
SB
_
OPTQåC.
partea
a grinui

secţ iunea Ä-Ä

eţ hţ ' slãlp exĭ sleixl

p
l
t cåmåàuire.
Î

ţ *àmneşdnr
' ' \ supra lg lselon l
î au. z sþläufifi l

Î B/'lüfl îîrüb
min. 2. Elĭ itfCi mln. 40032.00
(pânã sub grinzi) kpânå sub cjrĭ nai)

-- 100-
 secţĭ unea B ~ B

ţ
.M åf
63.2

m
Îåw Qwgvăymägn.ma
55» s. Em?
fiflvbă+ šfiamã
.šafimuzflz, wfi î. ecmw..îsš _,
~afi¶%_.„.wwwå
cuufl-unnuulvcnuu

<
ina-î_i

mN
-n-oşnqn--n-

„w uäčfiäfl
w/ ,,/ ~o

Qfi sí.Qšu åšafisflou. «Ăgflé švwp.

E.

„sšä šrfi.
emååtfits.
w .remi
äaä.m
26%.?

Ewzñ.. . uåg
î- fi
ăfaa
Ÿlflflñnî
.%„. „.§.„
.www
šfiz
I- civic-iun
_n_

2x22 mã5
n-n-nu-ţţ

.să

«UZDS 3 «m
\ gol 'gracÎicaÎ 'în plai 3 „w
mfl mcvm
gura d - «axzom
care Îraverseazã grînzîle „iam3 flwfäfiä .mšwgm „aåäâ
231» „äfifčm .ixawîä
2%

à.
v- „EI .2. =„ z@ „öflšw„üfwfie Emîw„îi
åää .îåövmþ .. Eäa „tarani
HDADm Uom
9 â
\

a: .m 0
Dwll\.um dü. mam9 zM“
Rwwrud w\l . . . .
wíun-un

«mãmuwmm
4 Eĭ rierid fi nflz__2...2'>l„„¢;§t{ Bafisvfiåfia.,
1
(care Îraverseazã grĭ nzîbz)
$-
Z E2
wåá „w „ k.
Em. wãm _.
-ţlsa L. åfia.mdflm
åššcš Wšmm 13%„zzfiåw
„ín.wäfi mbåwflĭ wwezapwä
„ . .„.ã„£fis„ ŢWGJ „cã E „a8
5 Cflflfifi t fl df mim/M _ “lbuc fml. pentru Ÿîecam Bară v
Lc = Lungĭ mea cordonlåui de sudură: äăzâ

w
gsm» a:£_.. . .„ w «com
_ sudură pe o *smQLrt-ã parÎe.
„ãesfl «säsaåš„ mäanfiåflêääü
åfiäåfl 3 fifibfiofiw
webäaw „äêämwfiüfu.Eča 98.5; šawäâ 2B„mfi1_:w
«HGH-*Q-*Cfi 9
C

DE 57 La «Bdaflümrn afimmdg Q a

m
PC 52. Lc= Åüdaîfl rhm

_
_ sudură p: ambd e
L

Eåzm ,ase
OB 37 lu: 4 Äfi+ã 20mm îmuaü
PC52. la: 5:1 +20mm 4. m ...#5
a
aaa
mää Wkwau
Euî :Jwcnfîm
bfizwfiöwal
n

_ _

FIŞÅ TEHNOLOGICÅ
coNsoLIDAREA GRrNzrLoR DIN BETON ARMAr cu
cÅMÅşUIELI DIN BETON ARMAT
1. OBIECTUL Frşar.
Prezenta fişă tehnologică se aplică în cazul refacerii sziu maririi
capacităţ ii portante a grinzilor din beton armat (deteriorate sau nu), atât la
încovoire cât şi la forţe tăietoare, prin mă rireasecţ iunii transversale a acestora cu
cămăşuieli din beton armat.
Că măş uiala se poate realiza pe toate laturile sau numai pe trei laturi
(fundul şi cele douã laterale).
Lucrările de consolidare vor începe numai după stabilizarea procesului
~ cămăşuiala, utilizând beton cu clasa minimă Bc 15, aplicat prin torcretare şi având
de degradare (dacã este cazul).
Temperatura mediului ambiant trebuie să fie de minimum + 10“ C.
Prezenta tehnologie de consolidare se poate asocia şi cu alte tehnologii
precum injectarea fisurilor (vezi fişa tehnologică CB - 002), completarea golurilor
cu beton (vezi fişa tehnologică CB - 003) etc.
z. coDUL Frş sr- cu oos.
s. oPERAŢII TEHNOLOGICE.
A. Consolidarea cu cămăşuial ăpe trei laturi.
1. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe feţele laterale, de pe fundul grinzii,
precum şi de la partea inferioară a plăcii pe cca. 200 mm alăturat grinzii, de o parte
şi de alta a ei şi pe toată lungimea acesteia.
2. Se îndepărteaz ă finisajul (pardoseala, tencuiala etc.) de la partea
superioară a grinzii pe o lăţime cu cca. 200 mm mai mare ca cea a grinzii (cca. 100
mm de o parte şi de alta a grinzii) şi pe toată lungirnea acesteia.
3. Cu bormaşina rotopercutantă se dau găuri (d = 25
distanţ ade cca. 500 mm) în placă.
4. Se şpi ţ uiescsuprafeţ ele de beton decopertate ale fetelor laterale şi
fundului grinzii.
5. Se 'îndepărtează betonul de acoperire a armăturilor longitudinale de
la partea inferioară a grinzii (depistate cu ajutorul pahometrului) pe lungirnea şi la
poziţ iile pevăzute în proiect, în vederea prinderii conectorilor. Aceş tia se prevăd
obligatoriu la capetele grinzii şi intermediar la distanţ e de cca. 1,0 m. Lungimea
decopertăiii se stabileşte funcţie de lungimea cordonului de sudură
adoptă de 8d + 20 mm pentru oţ elulOB37 si 10d + 20 mm pentru oţ elulPC52 dacă
sudura se realizează pe o singură parte şi respectiv de 4d + 20 mm pentru oţ elul
“liră-
OB37 şi Sd + 20 mm pentru oţ elul PC52 dacă sudura se execută pe două păr ţ i.
Poziţ iaconectorilor se va stabili astfel încât aceştia să fie amplasaţ iîntre doi etrieri
consecutivi.
6. Se curăţă cu peria de sârmă suprafeţ ele de beton decopertate, apoi
'
acestea se suflă cu jet de aer comprimat.
7. Se montează armăturile longitudinale şi transversale (inclusiv
etrierii prevăzuţ i cu filet la capete, care traversează placa prin găurile create în
aceasta).
8. Se sudeaza Conectorii de armăturile longitudinale existente şi de
cele noi.
9. Se montează distanţ ierii,minimum l buc/ml pe fiecare latură.
10. Se montează platbandele de la partea superioară a grinzii (având
grosimea ininimă de 8 mm şi lăţimea minimă de 80 mm) şi se prind provizoriu
piuliţ ele la capetele etrierilor care traversează placa. Se face reglajul din piuliţ e
astfel încât carcasa de armătur ăsă ocupe poziţ iaprevăzut ă în proiect.
ll. Se spală cu jet de apă suprafeţ ele de beton decopertate ale feţelor
laterale şi fundului grinzii, acestea menţ inându-seumede (cca. 2 ore) până. la
saturarea cu apă a lor.
12. După zvântarea suprafeţ elor de beton udate, se realizează.
grosimea minimă de 30 mm (cămăşuiala se realizează din cel puţ in două straturi..
primul reprezentând o amorsă, iar celelalte având o grosime de 20
funcţie de îndemânarea torcretistului şi a condiţ iilor tehnologice locale). Pentru.
realizarea grosimii prescrise în proiect este indicat, ca 'inainte de începerea operaţ iei
de torcretare, să se fixeze pe feţele laterale şi pe fundul grinzii, nişte martori rigizi
(realizaţi din metal sau beton, fixaţi cu adeziv şi amplasaţ i la distanţ a de cca. 750
»
mm).
13. După terminarea torcretării se iau toate mă surilepentru asigurarea
unei temperaturi a mediului ambiant de minimum + 10° C, iar suprafaţ a betonului
torcretat se menţ ineumedă prin stropirea periodică cu apă (la cca 2
de minimum 7 zile.
14. Se scot piuliţ ele şi se 'îndepărtează platbandele de la partea
superioară a grinzii, se udă cu apă suprafeţ ele de beton ale găurilor, iar după
zvântarea acestora se introduce un mortar de ciment M 200 bine matat cu o vergea
din metal. Apoi se montează platbandele şi se strâng definitiv piuliţ ele.
15. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T şi respectiv finisajul de l:
partea superioară a grinzii (pardoseala, tencuiala etc.).
B. Consolidarea cu cămăşuial ăpe patru laturi.
De regulă această soluţ ie se adoptă atunci când se execută şi
consolidarea plăcii.
-lD4-'
J
 1. Se 'îndepărtează tencuiala de pe feţele laterale, de pe fundul grinzii,
precum şi de la partea inferioară a plăcii pe cca. 200 mm alăturat grinzii, de o parte
şi de alta a ei şi pe toată lungimea acesteia. Consistenţ astabilită cu conul etalon (vezi fişa tehnologică CZ ~ 002)
2. Se 'îndepărtează finisajul (pardoseala, tencuiala etc.) de la partea trebuie să fie cuprinsă între limitele :
superioară a grinzii pe o lăţirne cu cca. 200 mm mai mare ca cea a grinzii (cca. 100 - pentru şpri ţ 9 cm
~ pentru grund şi tinci ' 7
de o parte şi de alta a grinzii) şi pe toată lungimea acesteia.
3. Cu spiţ ul şi ciocanul sau cu pickhammerul se sparge placa de beton -
b. Mortar M 200 pentru matare găuri :
şi se creează nişte goluri străpunse, având dimensiunile în plan de cca. 100 x 250 - ciment Pa 35 450 kg/mc
'
*A
mm, amplasate de o parte şi de alta a grinzilor şi la distanţ a interax, în lungul - nisip 0
grinzii, de cca. 600 mm. densitatea aparentă de cca. 1250 kg/mc) 1450 kg/mc
mwL'-. «"~-r=„
4. Se şpi ţ uiescsuprafeţ ele de beton decopertate ale grinzii. - apă - funcţie de consistenţă .
'
-LEé1-_T *-YF-Î*.š\_ ~_.'-

~
vfiş'
5. Se curăţă suprafeţ ele de beton decopertate cu peria de sârmă şi cu Consistenţ astabilită cu conul etalon să fie 7 cm.
“__

un jet de aer comprimat.

_.

_
-=.
.tiàx-afi-
6. Se montează armăturile longitudinale şi transversale. c. Beton
- în cazul torcretării, vezi fişa tehnologică CB - 007 ;
.au

7. Se fixează distanţ ieriipe feţele laterale şi fundul grinzii (minimum

î*
_
'oqn--ş `
-

- în cazul tumării, în funcţie de clasa prevăzut ă în proiect.

1 buc/ml pe fiecare latură).
ii

8. Se montează cofrajele pe feţele laterale, la fundul şi la partea

superioară a grinzii (dacă este cazul). 5. DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE.
- şpi ţmetalic 1 buc
9. Se spală cu jet de apă suprafeţ ele de beton decopertate şi se menţ in
- daltă metalică 1 buc
umede până la saturarea lor.
~ ciocan 0,5 kg 1 buc
10. După zvântarea acestora, se toarnă betonul pe la partea superioară
- ciocan 2 kg 1 buc
a grinzii. Betonul de clasă minimum Bc 15 se introduce prin găurile străpunse din
- ciocan de lemn 2 kg 1 buc
placă şi se îndeasă cu o vergea metalică . Compactarea se realizează prin ciocănirea
- perie de sârmă 1 buc
cofrajelor cu ciocanul de lemn de 2 kg şi respectiv prin vibrare, folosind
- mistrie 1 buc
pervibratorul prevăzut cu lance. Betonul se prepară cu agregate având dimensiunea
- cancioc 2 buc
maximă de 16 mm şi o bună lucrabilitate realizată, de preferat, prin folosirea
- metru articulat 1 buc
aditivilor superplastifianţ i. Este indicată de asemenea utilizarea cimenturilor
- găleat ă 2 buc
expansive (E35, cu respectarea prescripţ iilortehnice specifice). Grosimea stratului
- drişcă 1 buc
de beton a cămăşuielii trebuie să fie de minimum 80 mm.
- furtun de cauciuc 20 m
11. După atingerea gradului de maturizare dorit se face decofrarea.
- cleşte fierar 2 buc
12. Se reface tencuiala pe feţele laterale şi pe fundul grinzii cu mortar
- teslă (dacă este cazul) 2 buc
M 50 T.
- patent 1 buc
13. Se reface tinisajul de la partea superioară a grinzii.
- schelă interioară simplă 1 buc
- con etalon 1 buc
5. REŢ ETE DE MATERIALE.
- pervibrator 1 buc
a. Mortar M 50 T :
- ciment Pa 35 - electrocopresor (1,1
262. kg/mc
- var pastă (calitatea I, consistenţ a ~ bormaşin ărotopercutantă
110 kg/mc (dacă este cazul) 1 buc
6 cm, densitatea aparentă 1300 kg/mc)
- nisip 0 -spirald=25
- aparat sudat electric
densitatea aparentă de cca. 1250 kg/mc) 1450 kg/mc
- apă - orientativ cca. 260 l/mc (dacă este cazul) 1 buc
~ aparat torcretare (dacă este cazul) 1 buc
- cretă 1 buc
- pahometru 1 buc
-105 -
- 'WE-
 ,.
k ş l

1
Î

- cheie fixă (pentru strâns piuliţ ele, - sârmă moale d = 1,25 111111 034 kg
'
dacă este cazul) 1 buc " Soâfloofi Tâşiooaso 020 mc
-- dulapi răşinoase 090035 Hlo
s. FoRMAŢII DE LUCRU. - placaj 0968 m“
Formaţ ia de lucru se compune diritr-urr zidar, un fierar betonist, un . - sârmă moale d = 2,0 mm 0,16 kg
dulgher şi două ajutoare. “ diotaoliofi 7 buc

7_ CQNSUMURL b. Forţ ade muncă :

Consumurile s-au stabilit pentru cărn ăşuirea unei grinzi. având e - decoPofllat toncuială 056 Ore
dimensiunile secţ iuniitransversale de 300 x 500 mm şi pentru o lungime de " ŞPÎEUÎÎ SoPTafalå ooloo 358 O“
1,0 m - curăţ ire suprafaţă decopertată 0,06 ore
Grosimea plăcii este de 100 mm, iar grosimea cărn ăşuielii de 50 mm ' SPoTgoTo boton 0=47 Ore
_
în cazul torcretării şi de 80 mm în cazul turnarii betonului. - confecţ ionat şi montat afmãtlm 1555 Ore
o r oXoooÎalî oofTalo
A. Punerea în lucru a betonului prin torcretare. 293 Ore
a. Materiale : - tofflal ooloo 1,86 Ore
- beton Bc 15 0,078 mc ' Îooollllî 439 Ore
_ oţ el 20 kg - cărat moloz 0,23 0112
- mortar M 50 T `
0,028 mc
'
- mortar M 200 0,00028 mc TOTAL 3033 are
- conectori 2 buc
._ platbande 2 bug i 8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII. .
_ sârmă moale d = 1,25 mm 0,19 kg
~ piuliţ e 4 buc
- distanţ ieri 6 buc l Construcţ iilorNr. 5-6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele 18, 21, 22, 23, 24, 28,
b. Forţă de muncă : ţ 30, 32, 39 şi 40.
- decopertare tencuială 0,56 ore
- şpi ţ uitsuprafaţă beton 2,46 ore
- 'îndepărtat strat acoperire 0,20 ore
- curăţ ire zonă decopertată 0,06 ore
- forare găuri 1,12 ore
- confecţ ionatşi montat armături 12,73 ore
- sudat conectori 2,12 ore
- torcretat beton 1,12 ore
- umplut găuri cu mortar 0,13 ore
- tencuit 4,53 ore
- montat platbande şi strâns piuliţ e 0,20 ore
- cărat moloz 0,23 ore

TOTAL 25,46 ore

B. Punerea în lucru a betonului prin turnare.
a. Materiale :
- beton Bc 15 0,13 mc «
- oţ el 25 kg
- mortar M 50 T 0,033 mc __ 4ga_
- 407-
 auatvmie

Bare de
Î

f-:Lavþcţía
i...500 . 59°; .
H +ÅÎ+ĂF3+H+ f;
I
i Î I in rm: _
| I BaredaveásÎcn i
__ ,___.... _ . - ___-- _.-
.
r
I
l `
Bared Î.
l

-Äf Bc-:ra Ă: mfi sÎcnà AV

n ¢
UH ţilfit:
la l2

'450 FEIQ-*QQ g|ggbm|4sb|

I ÎLÅÎÎC.

QÎŢŢÎ ŢW
secfluueþ. '\-'\ sccTĭ uNr-:A 2-9. “ţ
Bãrcåemnnhi* La parÎcñ wpevĭ narå
' Bare de monÎafi' [à pãrÎEa suþerinarå
'
%500 ĭţşw
ţ
-.._ '. \\_ t
_

-î-q

- _ Bare åe monîai
"
. u“ Se fikîmaã b oaPeU: gšlmm
'anîerme char

` ' v
' Åe reiĭ sÎcn
ţã Bart de ffiäîflÎcnţã
O _ Ţ _.. Bara A

50mm zoom
b*
+
ĭníermadĭar b
I l o
Bara :la mai slenţč
î-
Eîrĭ erĭc§=44...20/5D0 Etrîerĭ d=B...4D/^`\00 mm

gţ r-.efi4= 10„_1«/«m„m stema d» *am/m laoomm

-MU-

___/mg...
 „

Efifiwämd . .#55
„ăm 5 „ämmá Em.5 .Nufšč

åmþ
So wwânãå . „êmqâ 12mm unu*
9.2%;
uwufi
mã» ă„_ šme.. mwcmo$flfi „UŸQWJCWŸ w
.wmšš
_ „w
ă„
_. q
mhfi w

„
.nwäx
„täflw Bwfisw 225 .#u_z~€_w.$ Qüfbþ Ţwäa,
\ Ÿmrcflí Q3
_. ..
a a m „Ärfiwå wafimâ .Î Eeåwmå mm „_unăam
e
ffiwa=u
..._i
Wzfi yc e tmeîávfi
ătå.
mîš,

40292
_ . ă..
.mã
fiî. „e.u. „_.»„. „.âm.1 ãä .
wífi å
.
59.5
.

L «_ mäfl šü
„ î,.,
.făkuäå äsţ „.m? m„m. wfi..faaw»w„m„ă asw«ă . e: :ami
„ . kdcvj
fiwwãs S. , was „åfi
â
a9.. fifií «îawwá uääüä
åm „vã ma 3 wcfim._ .„wzfäfia
Emfiwrw
„w _ flumrflzm ü
k¢13w¢
Cakw
L
fifmrcw
55.35.. .
HDADWBOm .ra
mv A î m..
msa. wwdfuåäfi Emwwmmfiwnäüî 2
Qfiaufluí Lflflfim Ÿwăüum
«ă
,ama mflă šîfiömv g a
m
y. Wam „ă „šwm fi
E
.v9.3
wcu_„%@«„,„.@ 2 :ü
CE
ím mHmom ñ cflí 3
e
še.„ „
wfm .Hamf

Jcă
kflmcååaü
.čfig

.w fa. ...a î
„ ma? s wþafínnw „5
šåtmflfimvc „afiå „šm «a8
. ~=_..»„. 911253 uääan m.
flåî.
Q

.Îsvmfl a üãwbüã
3 «tvåã „m _
v.180 mäwm Lš.. _.¶¢a»1
- w„. . „_.„.„~„ „.
n S
„ză
_
ükm%„umkţ,â%%s,
.fså
„

W. finsvfi.. „_ mčfi u
wm äflvfiwâmå „_ fiäfidš„ză .
Zflsfiaw 885 raãčm uäwwm.2.- a
„bäåmfitm

e.
wv.- % n

W -
wmawmflww mwa
meåšäw.
. wm
ämå,w« åîmwfwă. @,.~_%n.¶w„m.w„ %% .flsfiwîfl . wm sw ew „zflãí
2: .whm#¢a2

mã. nu . 4 a
wmfiwuw amäw
...w .. w„
«Hwswwemo 1 „_
ffiawv îfifiaj: „
.kwwmpåw

wcåuî mţş wflc仢g„ „ „ _fi„. wšaw mnfi swmsmo

_
.„M._.|. ÎQEQT
 Î
Frş Å TEr-rNoLOGICÅ
CONSOLIDAREA DIAFRAGMELOR DIN
BETON ARMAT CU CÅMAŞUIELI DIN
BETON Alaišă âT
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişa tehnologică se aplică în cazul refacerii sau maririi
capacităţ ii portante a diafragmelor din beton armat (deteriorate sau nu) prin marirea
ssecţ iunii transversale a acestora cu camăşuieli din beton armat.
Că rn ăş uialase poate realiza pe o singura fiita sau pe ambele feţe ale
diafraginei (de preferat). Ele încep de la nivelul fundaţiei şi se pot dezvolta pe toatã
înălţimea structurii sau numai pâna la un anumit nivel al acesteia.
Lucrările de consolidare pot începe numai dupa stabilizetrea procesului
de degradare.
Temperatura mediului ambiant trebuie sa fie de minimum + 10°C.
Prezenta tehnologie de consolidare se poate asocia şi cu alte tehnologii
precum injectarea fisurilor (vezi fişele tehnologice CB - 001 şi CB - 002),
completarea golurilor cu beton (vezi fişa tehnologică CB - 003) etc.
2. CODUL FIŞEI - CB - 006.
3. OPERAŢ II TEHNOLOGICE.
1. Se realizează lucrările de consolidare la nivelul infrastructurii
diafragmei. Întrucât porţ iunea din infrastructură prezinta numeroase particularităţ i
şi detalii diferite. fiind practic imposibil sa se găsească un caz unic reprezentativ, s»-
a considerat necesar să nu se descrie operaţ iiletehnologice pentru aceasta zonă.
2. Se 'îndepărtează tencuiala de pe feţele elementului şi a bulbilor
(dacă este cazul).
3. Se şpi ţ uiescsuprafeţ ele de beton decopertate.
4. Cu pahometrul se determină poziţ iile armaturilor din diafragma şi
acestea se marchează cu creta pe suprafaţ abetonului.
5. Se marchează poziţ ia conectorilor (care leaga barele plaselor din
camăşuielile de pe cele două feţe), având grijă să se respecte următoarele condiţ ii:
- gaura pentru conector să evite armatura existenta în
fliafragrna ;
~ conectorul sa fie amplasat în dreptul unui nod al plaselor noi
cu care se armeaza camaşuiala. Conectorii se vor dispune minimum 4 buc/mp.
-~'l'l'f>'-
6. Se practică în diafragma gaurile pentru conectori, acestea având Îmi.
diametrul de 25 30 mm şi fiind realizate cu ajutorul unei bormaşini _ ..
rotopercutante.
7. Se marcheaza poziţ iagaurilor pentru etrierii din bulbi care strapung
_ _{@._
diafragma şi se realizeaza gaurile cu ajutorul unei bormaşini rotopercutante (daca
este cazul).
8. Se îndepărteaz ă local pardoseala şi se practica în placa goluri cu
dimensiunile de nimimum 80 x 150 mm, dispuse la distanţ a de cca. 800 mm
interax. Prin aceste goluri urmeaza sa treaca carcasele de armatura care fac legatura
între annaturile diafragmelor de la doua niveluri învecinate. Golurile se realizeaza
cu dalta şi ciocanul sau cu pickhammerul. “De asemenea, se dau în placa gaurile
pentru trecerea annăturilor din bulbi.
9. Suprafeţ elede beton decopertate se curăţă cu peria de sarma (de sus
în jos), se sufla cu aer comprimat şi se spală cu jet de apa (inclusiv gaurile pentru
conectori şi golurile din placa).
10. Se monteaza conectorii (prevăzuţi cu cioc numai la unul din
capete pentru a putea fi introduşi în gauri).
11. Se monteaza plasele pe cele doua feţe ale diafragmei şi se prind la.
noduri de conectori, prin legare cu sârmă (în prealabil se realizeaza la poziţ ie
ciocul şi la capatul conectorului care nu era prevăzut cu acesta). La montare,
trebuie avut grija ca ciocul conectorilor sa treaca peste nodul plasei.
12. Se monteaza carcasele (de tip "scariţa") care traversează placa şi
se leaga cu sârmă de armatura plasei inferioare.
13. Se monteaza armatura bulbilor, inclusiv etrierii care traversează
diafragma prin gaurile practicate îti-aceasta. . .
14. Se monteaza distanţ ierii (minimum 2 buc/mp).
15. Se monteaza martorii rigizi (din oţ el sau din beton fixaţi cu
adeziv) pentru realizarea grosimii prescrise în proiect, minimum 2 buc/mp.
16. Se stropesc cu apa, pâna la saturare, pereţ iigaurilor din diafragme,
iar dupa zvântarea lor se umplu gaurile cu mortar M 200 bine matat cu ajutorul
unei vergele metalice.
17. Se udă cu apă suprafeţ ele de beton pâna la
saturarea lor, iar dupa zvântare, se aplica minimum doua straturi de beton cu
ajutorul instalaţiei de torcretat. Grosimea camaşuielii trebuie sa fie de minimum 50
mm, iar grosimea unui strat de beton torcretat variaza între 20
de 'indemanarea torcretistului şi a condiţ iilor tehnologice locale (pentru aplicati-ea
betoanelor prin torcretare vezi fişa tehnologica CB - 007).
18. Se astupa gaurile din placa cu beton., bine compactat cu o vergea
metalica.
19. Timp de 7 zile se menţ ine umedă suprafaţ a betonului dm
camaşuiala prin stropirea periodica cu apă (la interval de 2 J
il
temperatură a mediului ambiant de minimum + 10° C.
20. Se reface tencuiala cu mortar M SOT.
* -ifla-
 'l

4. REŢ ETE DE MATERIALE.

a. Mortar M 50 T :
` Ciment Pa 35 262 kg/me ţ ~ aparat de torcretare a
1 buc
- var pastă (calitatea I, consistenţ a6 cm - bormaşin ărotopercutantă l
.l buc
densitatea aparenta 1300 kg/mc) 110 kg/mc __ Spiml d z 25
- nisip 0 l
(IGIISIMÎBEI apflfelll (18
ă CCE. 1250 kg/IIIC) 1450 kg/IIIC 6. FORMAŢII DE LUCRIL
` ` 'i
apă feneee de eensistenţă ' Formaţ iade lucru este compusă dintr-un zidar, un fierar betonist şi trei
Consistenţ astabilită cu conul etalon (vezi fişa tehnologică CZ - 002)
ajutoamh
trebuie să fie cuprinsă 'intre limitele :
- pentru şpri ţ 9 cm
- pentru gfllĭ ldşi IIÎIICÎ 7

_ Consumurile s-au stabilit pentru cărn ăşuirea unei diafragme pe ambele

e' MertaÎ M eee (Pentru umplerea gãenlef) î feţe. Că măş uirea este armată în câmp cu plase realizate din bare cu d: 8mm
"
eeeent Pa 35 _ _ 450 kg/me dispuse la distanţ ade 150 mm şi având grosimea de beton Bc 20 de 60 mm.
`
mslp e
densitatea aparentă de cca. 1250 kg/mc) 1450 kg/mc de 1 mp de diafragma (_
~ apă - funcţie de consistenţă . ~ a_ Materiale : ţa'
Consistenţ astabilită cu conul etalon trebuie să fie 7 cm. _ beton BC 20 0,12 mc
- mortar M 50 T 0,04 mc ţ,
c. Beton pentru torcretare - funcţie de clasa prevăzut ă 'in proiect . _ mortal. M 200 _
000014 mc
(minimum BC 15). _ _ 12
oţ el kg
- sârmă moale d = 1,25 mm 0,12 kg
` - distanţ ieri 2 buc
_ 5. DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE. 1 _ martori figizi 2 buc
“ţ - şpi ţmetalic 2 buc

' 1 - decopertare tencuială

eieean 05 kg 1 elle 0,70 ore
'" eieean 2 kg 1 buc . - şpi ţ uitsuprafaţă beton 4,48 ore
“ - curăţ ire
Perie de sârmă 1 bee 0,08 ore
_ ITIÎSUÎe 2 bee - confecţ ionat şi montat armături 1,34 ore
" eafieiee 1 elle - executat găuri a 1,12 ore
" metfll 3111011131 1 blle - torcretat beton 3,66 ore
e
r 016151 1 19110 - tencuit 6,04 ore
' găleat ă 2 buc - cărat moloz 0,23 ore
- furtun de cauciuc ' _
20 m
- cleşte fierar 2 buc e TOTAL J 7,65 Ore
- teslă l buc f
- schelă interioară simplă 2 buc e
- con etalon 1 buc l s. NoRME DE PRorEcŢIA şI IGIENA MUNCII.
" Vefgea metfl lieåd = 3 mm 1 19110 La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul
' 1 bue privind protecţ ia şi igiena muncii in construcţ ii - 1993" publicat în Buletinul
Pahemeeu
- electrocompresor 1,1
- pickharnrner (dacă este cazul) 1 buc 40_
- 'WS -
- 4/15-
 ~,-. f- ffvrfir-fl' H." 15mm __ _ „wfip
M3...

.
Cv
„mawm
„näeþ `
#3.: B?
þrdmåč „ă CSM) wþmrfi j 153,;
„E13 åfãâ mîwfimwfi wu 3 15mm
fi/«Mswmêfi ef ăväcä.
wãăč. wåw mäí MUCÂ
.măr
Mâna Emfifl«čwxé
å E3.:fifiwwfmu „cãfiflcmvm uămţfi m £ã¢¶4CZU fmvflĭ 815.53 måušš
„ă

a â. e„v „šzfwäa mvfi mzdâ

Îoufičoikåwg a
. Q E

mu..

maaí.Ńäf flwwvr. 1. fă,. . ....

â? w
.Pui
w 5
Howflšuaz
„fiäe
mmm

ru?
„î -Zu>

.
flfifiww
n
„Jîfl
.äzš . „n
ură.:
„äwmtw .Wšfiwaf
c... „šmm
B» Bflswmãwu v1
„äüäu
ma „w Ãwzflå www
„vfiöåäfl
åzs „ÎN
Tdrmatm wmmuäu wwfim „wdkmčum „w
m 3
Q
.tficwww .mwmmfl

.
acum
¶flwan..m.ür.um vgfiaåw; E~så4
_ „wafiáfl Emrcqfi .ÎUfJrCMPHMÎ fiflcoí 3% „„ učråw„ă .eaüvwf
Ţsmf

Hnqowäom of ššå å e a
„mã
...fifiämm

Å .„_„ ,wáäfi .
_
,Ho

„w .m m
2. umávíšã

/
Îäuaau

.w .m „míxî äãfiöwmn flän „am .înrxmá

r â. .l w
1 .Q/á
/ „a 1

m
„E .m @.w ü.W „w m. . ă m...
„äm
áfl
.mm PU Tofi
«ärlmãš
Jflãwwa
J.. w „w
w mm .W
w „fmîfimäm Ţmmsaäš «cau nicu» . .bfw
ü
i.:
N
lv
o
...T „jwwãå mfcwãåy fimwåm . „ă
.lLfl .lvl uwwfiafi»
58.23 „ămm „î
„ãäţa
„wäfluâþrmfwcfl
„#551 Imñå «ă uwwmwoa
.W ă-
wax?
ud
rfls. „åaeå
„w šxfiwflfîw
fiăul:

wvnwámum
 ^„ _.„_¢„ „ „. ,„fi
. ».fl»&¢„~m wzafew
ş?
dñ/Jšfl. .w
uăf
ä Eflmfimà„Lofiäaã
ES..,
22 2
d. _ „m .w
f e

.
.l .m
.MJW .m @
.m Cl. „m .m.m Um mm
.._„_.
sãu

-MH _-

w
«_ _

FIŞÅ TEHNoLoGrcÅ
APLICAREA PRIN roRcRErARE A BEroANELoR
şi MoRrARELoR
1. OBIECTUL FIŞEI.
Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru aplicarea prin torcretare a
betoanelor şi mortarelor la lucrări de reparaţii sau consolidari, la executarea
propriu-zisă construcţ iilor cu caracter special (cu forme şi pante deosebite), la
a cca. 1,0 m). Aplicarea stratului se face prin miş c ă ricirculare şi
lucrări de impermeabilizări, la protejarea armăturilor înfăşurate sub tensiune pe
tuburi, silozuri şi rezervoare precomprimate etc. _ _ _ _
Lucrările se vor executa numar la temperaturi ale mediului ambiant de
minimum + 10° C, iar după terminarea torcretării se vor lua toate mă surile pentru
(prin
asigurarea acestei temperaturi precum şi a unei umidităţ icorespunzătoare
stropirea periodică cu apă la un interval de 2
minimum 7 zile.
2. CODUL FIŞEI - CB - 007
3. OPERAŢ II TEHNOLOGICE.
1. Se îndepărteaz ă tencuiala (dacă este cazul) şi se deschid rosturile la
zidăria de căr ămidă prin scoaterea mortarului din ele cu ajutorul unei scoabe
metalice pe o adâncime de cca. 15 mm.
2. În cazul suprafeţ ei suport de beton, aceasta se şpi ţ uieşte sau se
buciardează, se îndepărteaz ă prin cioplire păr ţ iledegradate, se curăţă cu peria de
sârmă (de sus în jos), se suflă cu jet de aer comprimat şi se spală cu apă sub
presiune. __
În cazul suprafeţ ei suport de zidărie de căr ămidă, aceasta se curăţă cu
peria de sârmă, se suflă cu un jet de aer comprimat şi se spală cu apă sub presiune.
3. Se montează armăturile (dacă este cazul). _ ' A
4. Se montează martorii rigizi pentru realizarea grosimii prescrise m
proiect. Martorii se realizează din oţ el sau beton şi se lipesc cu mprtar adeziv pe
suprafaţ a suport. Ei se prevăd minimum 1 buc/ml pe fiecare faţa la elementele
liniare şi 2 buc/mp la pereţ i. _ A
5. Se spală suprafaţ a suport cu apă sub presiune, iar mA cazul
suprafeţ elor suport din beton vechi, acestea se menţ inumede timp de 24 ore inainte
de aplicarea torcretului, prin stropirea lor cu apă la interval de cca. 3 ore.
6. După zvântarea suprafeţ elor, se poate începe torcretflrefl,
respectându-se următoarele indicaţii :
- se introduce amestecul uscat, bine malaxat 'in prealabil, în camera
de alimentare şi se pomeşte agregatul š
-- M3-
r.-_-_
__,.1
se reglează consistenţ a amestecului prin manevrarea robinetului de
apă şi proiectarea amestecului de probă pe un panou de control «~»-_.„_ _ _
(duza fiind orientată într-o direcţ ie diferită de cea în care se află
_
suprafaţ asuport) ;
se aplică primul strat (de amorsaj), duza fiind orientată
perpendicular pe suprafaţ a suport dacă nu există armături, sau la un
unghi de cca. 15° faţă de perpendiculara pe suprafaţ a suport dacă
exista armături (pentru ca materialul să pătrundă în spatele acestora)
şi menţ inut laă o distanţă de 0,5
de presiunea realizată la ieşirea materialului din duza (de regulă
_
'inaintare de sus în jos, având grijă ca materialul să fie omogen şi
-f'"-'-„_,-
repartizat uniform (în cazul în care se constată că materialul este
neomogen se îndepărteaz ă duza de pe suprafaţ a suport, se reglează
consistenţ ajetului şi apoi se revine pe aceasta) ;
se aplică stratul următor, cu grosimea de 10
mortarelor şi de 20
îndemânarea tocretistului şi de condiţ iile tehnologice locale),
imediat după terminarea aplicării stratului de arnorsă ;
în cazul în care sunt necesare mai multe straturi, stratul unnător se
poate aplica numai 'inainte de sfârşitul prizei cimentului din stratul
anterior şi respectiv numai după un interval de timp de la
terminarea aplicării stratului anterior, necesar ca acesta să- şi
mă reasc ăconsistenţ a ;
la întreruperea lucrului, este' interzisă prelucrarea cu mistiia a
suprafeţ ei torcretului în stare proaspăt ă. Reluarea lucrului se poate
face numai după întărirea torcretului aplicat, după 'îndepărtarea
materialului ricoşat, curăţ irea suprafeţ ei suport prin suflare cu aer
comprimat şi spălare cu apă şi respectiv a aplicării unui strat de
amorsare (după zvântarea suprafeţ ei suport) ;.
în cazul în care se doreşte finisarea suprafeţ ei torcretate, se aplică
un strat de mortar fin şi de consistenţă fluidă (duza fiind ţinută la
distanţă de cca. 1,5 m), iar după cca. 30 minute de la aplicare se
face nivelarea suprafeţ ei cu un dreptar de lemn sau metalic.
Finisarea suprafeţ ei torcretate se poate realiza şi manual prin
aplicarea, după minimum 45 minute de la realizarea ultimului strat
de torcret, a unui strat de mortar de ciment (preparat cu nisip fin)
drişcuit şi cu grosimea de 30
se înlătură materialul rezultat din ricoşare (este interzisă utilizarea
lui la prepararea unui nou amestec uscat pentru torcretare) ;
se curăţă agregatul de torcretare şi conducta de cauciuc (prin spălare
cu apă şi suflare cu aer comprimat) ;
__./,ig~,~_
 - se verifică aderenţ amaterialelor torcretate de suprafaţ a suport prin -la betoane
ciocănirea suprafeţ ei torcretate. Porţ iunile care prezintă un sunet `
dogit, se vor 'indeparta şi reface prin retorcretare. Mar-ca cimentului 35 40
Mă rimea
agregatelor(mm) 0...7 0...10 0...16 0...7 0...10 0...16
Marca betonului Dozaje medii de ciment (k /mc)
4. REŢ ETE DE MATERIALE.
200 400 380 360 375 350 325
a. Amorsaj pentru mortare : 300 450 430 410 415 400 385
- ciment + nisip 0
400 550 525 500 480 460 440
b. Amorsaj pentru betoane :
- ciment + nisip 0
Dozarea componenţ ilorse face gravimetric.
c. Granulozitatea agregatelor : Determinarea cantităţ ii de agregate necasară pentru un mc de material
- pentru mortare
se va face în funcţie de dozajul de ciment adoptat, considerând o densitate aparenta
de 2100 kg/mc şi o cantitate de apă de cca 200 l/mc pentru mortare şi respectiv o
Djlngnsiunga
densitate aparenta de 2300 kg/mc şi o cantitate de apă de cca 160 l/mc pentru
maximă a betoane.
agregatelor
Cantitatea de apă se reglează la duză astfel 'incât la ieşirea din aceasta
0,2 1 3 5
3 mm - . să rezulte un material omogen, aderent şi stabil pe suprafaţ a suport.
Inf. 10 60 100
Sup. 20 75 100 - f De la prepararea amestecului uscat până la punerea lui în lucru nu
5 mm Inf. 8 45 70 100 trebuie» să treacă mai mult de o oră.
Sup. 18 60 85 100
S. DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE.
- pentru betoane - şpi ţ 1 buc
Dimensiunea Limită % treceri în masă prin sită: - ciocan 2 kg 1 buc
maxima a - perie de sârmă 1 buc
agregatelor - furtun de cauciuc 20 m
0,2 1 3 5 7 10 16 - agregat de torcretat 1 buc
7 mm inf. 6 30 65 - 100 - malaxor 150 l 1 buc
sup. 16 45 - - A
80 100 - motocompresor 4,0 - 5,9 mc/min 1 buc
10 mm inf. 5 25 50 65 - 100 - schelă interioară simplă 1 buc
sup. 15 40 65 80 - 100
16 mm inf. 5 20 40 - 65 - 100
sup. 15 35 55 - 80 - 100 6. FORMAŢIA DE LUCRU.
Formaţ ia de lucru se compune dintr-un mecanic, un zidar şi trei
Umiditatea agregatelor va fi de 6 ajutoare.
d. Dozajul de ciment :
- la mortare 7. CONSUMURI.
Consumul-ile s-au stabilit pentru o suprafaţă de un mp de perete şi o
Marca cimentului 35 40 grosime a stratului de torcret de 50 mm.
Mă rimea 0...3 0...5 O...3 0...5 a. Materiale :
agregatelor (mm) - martori rigizi 2 buc
Marca mortarului Doza`e medii de ciment (k /mc) - beton 0,06 mc
200 450 425 425 400
300 500 475 450 425
400 600 575 525 500

._..I\22___
-424--
 b. Forţă de muncã :
- pregătire suprafaţă suport şi
torcretare 1,83 ore
~ cărat moloz 0,23 ore

TOTAL 2,06 ore

8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII. i

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul
privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în iiuletinul .
'
cenemieţfi iefNr. s-6-7-s/1993 şi în mea aeeeebii eepiieieie is, 21, 22. 13, 24, i
30, 39 şi 40.

ie e iefe
__`7.
«le
J

_._. ._

_,
ieeieieiae
.Iv-a
*__-

pragm-
m
co

- 423-
- 424-
 _

«fl5a„„ ãfiáh.„umía
Ÿfi . „m
Jaåcå
...wå
„w
u_a„.cmã äsmî. PEM: â „E151 îüofifl mnsfi „ã/šmt„fičmwă n .uafiuwšm
.Wwšäâ „sîkmšm
ww i..
ufiflfi flaaí
„ãš 29.3
uăflflw4wcaw äåäå .â „zsmå üfiaîm csä «EBWÎww „äwšša„lfå üăQM/QĂufåš.flflddrmþm.
„
S. 9

Eí/fi _
m»
îwwxwf.
„Îw u.. .fiigw
Bímxffwš
. .vaz
v/.k :a 3fiåu~¢~
„meč ušäåm. ubău.
wwawmþmsw>flmwm zrçmš
.Wkflfifi

#525
_ B
. â
.lll
în w mă

flåw.. ä.
ušwäww mwfl š fl . .åãfiñs mm.:

å<a.um¢»9í
Cowufl ä B„v.. »_« uäwääŞU ma,...fiebwwãfl . |l|.l
„mJawcãrw
îi. „åafl
25m„êäš
.l

wáfi. 2x fišmwwem
c.. wråå
fi.

„am cv
.čäãwî
„äfiaä „sie «aug -.=...w«c„.
.wšm .wă Vffiäm B? . .al
. .cã
Îwflwfluăyå;
„m
mw.„«c„.á.w«% .zăwäăå „3 _Bus.
Hâšåp
ăflãfiWš
člonl

EÅÂEČ ...w
. „w
wüwþmfiwå „.a„.„. „m šåfiw . eêš :Fcä wfimflfl

9
.
w am wvaåušww

.fiåw 153 .Wšwwn wmåfiw

aflš ¢

fiåw fiuyäxã
^
Ÿšfiã wwwawa
„Îxkafl . še. wfuãflm
.ww

„,.„ ,„ ,.
9.2.1.
»%
EQ.:a
„näxäfi wzmwkš. „ v3
„ä/vãfi): umčvé; fiþĭ w„„.»w„„a„ Wewawfi
...m wšw au omáäy „w
«väå mvää Efiwsv
ufãåmä mucnã
uafi?¢ešä„feüäfiä
šãfiw ...W 2.
„uäsäx
nad. _
flåĭ pä Bü„.c„.w ¶~+¢uww4.ăwäí åfoã
vvmflwvwfi „ăfflšow?ă fiäáíw?5...» wåÎmJsQ
. .e
_„
g ă «..%,„ s_@ E E
.uåemsfiač
@ k„ă
„E8

%
.