CUPRINS

Lucrarea trateaza problema stabilita ~ ii terasamentclor ~i versantilor ca

fenomen complex fizico-mecan1c dependent de timp, de · varia~ia aleatorie a
condltiiJor naturale !ii de efectut actiunii omului asupra mediului. Al doilea PARTEA a UI-a. ASIGURAREA STABILITAl'lI TERASA MENTELOR PRIN
volum al Iucrarii cuprinde masurile de asiguraf'e a stabi1ita~ii terasamente- PROIECTAREA JUDICIOASA A TALUZURILOR 13
lor ~i versan~i1or ce se realizeaza. prin act ionare asupra factorilor perturba-
tori ai acesteia. Se prezlnta ma~urile de realizare a unei stAri de eforturi B. Proicc(area deblcclor , in rod stincoase ~i semisqncoase 13
unitare in teren compatibile cu rezistentasa, precum ~i solutii ~i tehnologii
moderne pentru luan'iri de sustinel'e ~i consolidare ~i ,pentru tmbunatatirea 8.1. Particularitatue proiectarii debleelor In roci slincoase .. . . U
teren ului. Prezentarea este ·insotita de exemple de lucrAI'l, de metode lii 8.2. Stabilil'ea pantelor orientative ale taluzurHor pcntru diferite eategorii de
exemplc de cal cuI .!?i de precizarea domeniului de aplicare. Pe baza obser- roci cvasiomogene . • . . . . J.J
vatiHor privind comportarea in timp a constnuctiilor de sustinere .!?i con- 8.2. l. Taluzuri eu proiiI convex . . . . . 14
solidare se urmare~te procesul de retroactiune a experientei ce a condus la 8.2.2. Taluzuri in trcpte " . . . . . . . . . . . . . 13
imbunat~tirca conceptiei de proiectw-e $i a modului de exccu~je lii exploa- 8.2.3. Exemple de stabilire a profilului taluzului de debIcu la lUCl·iiri
tare a lor. l'eale ....... ........... 12
Lucrarea se adreseaza inCinerilor constructori ~i inginerilor geologi cu spe- 8.3. Verificarea s tabilitatii taluzurilor in roci stincoase cvasiomogene cu aju-
cializare in geotehnica din proiectare, cercetare, execu~ic $i exploatar'e, precuOl torul diagramelor . . . . . . . . . 25
~i siudentilor facultatilor de construc ~ii $i geologie inginereasca. OA. Verificarea stabiliUitii profilului proiectat prin determinarea suprafe\ei
posibile de alunecare . . . . . . " ..... 2~
8.5. Particularitatile proiectiJ.rii debleclor in I·oei s tratificate 33

9. ProieetI.J rea debleelor in paminturi 3;

9.1. Date slati stice ~i observa\ii privind stabilitalea debleelor 35
9.2. Factori care influenteaza stabiUtatea taluzurilor de debleu 3'
9:3. Verificarea stabiliHitii taluzurilor de de bleu 1n piimi nturi 41

10. Proiectarea ramhleeior 4<

10.1. Analiza conlucrarli dintre rambleu ~i teren . . . . H
10.2.· Proiectarea rambleelor situate pe terenuri or izontale 48
10.3. Proiedarea rambleelor situate pe terenuri inclinate 58

PARTEA a IV-a. SOLUl'lI CONSTRUCTIVE MODERNE PENTRU LUCRA-

RILE DE SUSl'INERE. EXEMPLE DE LUCRARI. METODE
Control ?U!ntific: dr. lng. RENE·JACQUES BALLY ~I EXEMPLE DE CALCUL. DOMENIU DE APLICARE 62
Redactor: tng. EJI,ULIA lLIE ,
Tehnoredactor: V. E. UNGUREANU
Coperta: arh. MmAl PlENESCU { 11. ModuI de lransmitere a impingerii pamintului pc lu crari de sus\inere
consolidare
~i
62
Bun de tlpar f. X . 19B8. Call de tJpar 25.
C.Z. S2U37.2. , 12. Ziduri de s prUin cu soJuti.i mod erne . 32
TJparul executat sub cda. nr. 104/196B la I 12.1. Ziduri de sprijin din casete prefabricate . . .. " 02
Intreprinderea Pollgralica .. Cri?a na~. Oradea , 1 12.2. Ziduri de sprijin din casetc prefabricate dispuse 1n ~ah, cu in terspaFi
str. Leontln SaUijan nr. 105. varia bile . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. 89
Republica Soclallst4 RomA nia I/. 12.3. Ziduri de sprjjin din elemente prefabricate dispuse in cadru (celularc) 98
12.4. Ziduri de sprijin din parrUnt 3rJnnt . .' 104

~
12.5. Tendin\e in evolutia solu\iilor zidurilor de sprij in 13;>

13. Ranlor\i in sapiHura mccanizata 15J

3
14. Luerari de sustinere ~i eonsolidare a terasamentelor eu elemente fi~ate
PARTE A a V-a. TEHNOLOGD 51 SOLU'f1l CONSTRUCTIVE NOI PENTRU
(barete ~i eoloane) . . . . . . . . . . . . . LUCRARI DE iMBUNATA'fIRE A TERENULUI. EXEMPLE
154 DE LUCRARI. DOMENIUL DE APLICARE 285
14.1. Solutii constructive ~i tehnologii de executie 154
14.1.1. Lucrari care utilizeaza barete din beton armat . . . . 154 19. Ranforsarea pamintului 285
14.1.2. Lucrari care utilizeaza elemente circulare (coloane) din beton
armat . . ....... .... . . . 157 19.1. Tipuri de ranforsare a pamintu1ui ... . . . . . . " . 285
14.2. Stabilirea parametrilor de calcul ai elementelor fi$ate . 159 19.2. Solutii de ranforsare a rambleelor, debleelor $i terenurilor in panta 286
14.2.1. Determinarea coeficientului de proportionalitate al terenului 159 19.3. Caracteristici tehnice $i economice ale pamintului ranforsat 289
14.2.2. Determinarea latimii de calcul a elementelor fi$ate 162 19.4. Stabilitatea terasamentelor ranforsate 301
14.2.3. Determinarea rigiditatii elementelor fisate 165 19.5. Date tehnico-economice comparative 307
14.3. Modul de calcul a l elementeior filiate rigide . 166
14.3.1. Bazele de calcul . . . . . . . . . . 166 20. Masuri de redueere a umiditatii p1iminturiIor 311
14.3.2. Calculul elementului fil/at rigid . . . . 170
14.4. Modul de calcul al elementelor fi~a te flexibile 181 20 .1. Bilantul de apa al unui teritoriu iii masurile de mentinere a unei umi-
14. 4.1. Bazele de caleul . . .... ditati controlate . . . . . . . 3J1
181 312
14.4.2. Calculul elementului fisat flexibil .. . 184 20.2. Sisteme de drenaj . . . . . . . . . . .
14.5. Caleulul elementelor fi$ate flexibile lucrind in eadru 2{).2,1. Regimul de functiona re a drenurilor . ....... . 312
199
14.6. Dimensionarea elementelor fi$ate $i a radierului 201 20.2.2. Elementele caracteristice ale denivelarii pinzei freatice produse
14.6.1. Caleulul armaturii elementelor fi$ate . de drenaj. Componentele pierderii de sarcina hidraulica ., 313
201 3Ir>
14.6.2. Armarea elementelor filiate . . . . . . . 203 20.2.3. Calculul pierderilor de sarcina hidraulica pentru drenul ideal
14.6.3. Dimensionarea l/i armarea radierului. . 20.2.4. Calculul pierderilor de sarcina hidraulica la intrarea in dren 316
206
14.6.4. Dimensionarea $i armarea grinzii de continuizare 210 20.2.5. Calculul pierderii de sarcina hidraulica a drenului real in l'e-
14.7. Comentarii privind calculul elementelor fi$ate .. . gim permanent. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320
211
14.7.1. Stabilirea coeficientului de' propor tionalitate .. 211. 20.2.6. Calcu1ul pierderii de sarcina hidraulidi a drenului real in regim
14.7.2. Influenta fil/ei $i coeficientu1ui de proportion alit ate asupra mo- nepermanent . . . . . . . . . . . . . . 322
mentelor incovoietoare in elementele fi$ate 215 20.2.7. Influenta rezistentei hidraulice 1a intrarea in dren asupra pier-
14.7.3 . A1egerea metodei de cal cuI .. . . . . . . . . . . . . 215 deri! de sarcina a' drenului t"eal in regim n epermanent . . 323
14.7.4. Observatii privind conformatia optima a unei lucrari de sustinere 20.2.8. Observatii in legatura cu alegerea coeficientului de filtratie ~i
$i consolidare cu barete sau coloane . . . . . . . . . . . 215 a denive1arii medii zilnice 1a drenurile ce functioneaza in regim
14 ..7.5. Efectu1 pastrarH distantei intre elementele fi$ate, care elimina nepermanent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 325
influent a reciproca . . . . . . . . . . . . . . 222 20.2.9. Influenta parametrilor sistemelor de drenaj asupra stabilitatii
14.7.6. Distribuirea impingerii pamintului pe lucrarile in cadru . . . 224 versantilor . . . . . . . . . . ., 3:U
-14.8. Succesiunea operatiilor de proiectare a lucrarilor de sustinere l/i con- 20.2.10. Calculul debitului dren urilor . . . . . . . '. 336
solidare care utilizeaza elemente fi$ate 225 20.2.11. Calculul drenului transversal pe directia pantei versantului r . 339
20.2.12. Calculul diametrului tubului de drenaj 345
15. AIte luerari ee folosese barete ~i eoloane . 227 20.2.13. Criterii pentru alegerea materialelor filtrante 347
20.2.14. Alciituirea const·r uctiva a drenurilor 353
15.'1. Ranforti in sapatura mecanizata incastr'a ti in coloane 227 20.2.15. Criterii de amplasare a drenurilor pe teren 353
15.2. Chesoane ranfort pe coloane sau barete 231 20.3. Amenajarea terenului de suprafata in coame ~i dolii 360
20.4. Realizarea unor m asuri de biodrenaj . . 360
16. Luerari de sustinere ee folosese aneoraje 235
16.1. Solutii constructive pentru stabilita tea taluzurilor 235
21. Alte procedee de imbunata1ire a terenului 361
16.2. Tehnologia de executie . . . ... . . . . . . 246 21.1. Piloti din pamint stabilizat cu val' sau ciment 364
16.3. Analiza tehnico-economica comparativa a solutiilor de consolidare a 2.1.2. P rocedee ce fo-losesc injectarea paminturilor . 361
taluzurilor de debleu cu elemente ancorate 246
16.4. Tirant de ancoraj din bare de poliester armat ~u fib~e 'd~ siicia (PAS) 249 PARTE A a VI-a . ;RETROAC'fIUNEA EXPERIEN'fEI. IMBUNATA'fIREA CON-
16.5. Calculul tirantilor de ancoraj . ..... .. . . . . . . . . 255 CEPTIEI DE PROIECTARE PE BAZA EXPERIEN'fEI
16.6. Alte solutii de asigurare a stabilitatii terenurilor cu ajutorul tirantilor ACUMULATE . . . . . . . . . . . . 371
de ancoraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258
16.6.1. Ancorarea terenurilor in panta instabile . ........ 258 22. Observatii privind eomportarea in timp a unor Iuediri de sus1inere ~i conso-
16.6.2. Consolidarea prin ancorare a un or constructii existente . . . 263 Jidare a terenurilor aluneeatoare 371
16.6.3. Ranforti de stabilizare ancorati realizati prin consolidarea tere-
n ului "in situ" . . . . . . " ..... 264 Bibliografie . 389

17. Asigurarea stabilitatii terenuriIor prin realizarea eehilibrului maselor de

pamint '. . . . 266
18. Solutii de perspeetiva pentru luerari de sustinere a taluzurilor ~i versantilor 272
18.1. Procedeul "bulonarii" ta luzurilor . . . . . . . . 272
18.2. Folosirea m icropilotilor pentru stabilizarea terenurilor 279
18.3. Alte solutii noi pentru lucrari de sustinere . . . . . 282
4
 14.1.1. Reinforced concrete segmcnt diaphragm walls 154
ENSURING SLOPE AND EARTHWORKS STABILITY 14.1.2. Reinforced concrete lill·ge diameter bored piles 157
MODERN VIEWS AND SOLUTIONS 14.2. Design par ameters of deep elemen ts . . . . . 159
14..2.1. CoeC!ieient of proportion<llity fOI· horizontal modu lus 01 sub-
Tome II gra de reaction 159
14.2.2. Design width . Hi~
14.2.3. Deep e lements r ig idity 165
14.3. Design method for rigid deep clements 166
14.3. 1. Ca lculation b a s e s . 1611
14.3.2. Calculation of 'rigid dcep element 170
14.4. Desi ~ n methods for flexible deep clements liB
14.4.1. CalCUlation bases. , 181
14.4.2. Ca lculation of flexi ble deep clements lSi
14.5. Frame fl exible deep elements 199
CONTENTS 14.6. Deep elements and foundation r a ft dimensioning 201
14.6.1. Calculation of steel reinforcement. 20]
14.6.2. Reinfor ced concret deep elements dimension ing 20:1
14.6.3. Foundation raft dimensioning 206
PAUl' T1I1tEE. ENSURING EARTHWORKS STABILITY BY SENSIBLE DE- 14.6.4. Cap beam dimensioning 210
SIGN OF SLOPES 13 14.7. Comments on the cqlculation of deep clements 211
O. ncs igning of cuttings in rocky and semirocky grounds 14.7.1. Determination of proportionuHty factor. . 211
la
8.1. Characteristics of cut designing in rocky grounds . 13
14.7.2. Influence of the propol·tionality factor on the bending moments
(1,2. Determination of slopes -for q uasihomogcnous cock s 14 of the deep elements . . . . . . .. .... 215
8.2.1. Convex-shaped slopes ........ . H 14.7.3. Th e choice of calculation method , . . . . . . . . . . . 215
13.2.2. T erraced slopes . ...... ... . 18 14.7.4. Optimum shape of a retaining and reinforcement structure with
0.2.3. Case-s ludies of : Gut slope design . .... .... . seg~ent diaphragm walls and large diame ter bored piles . . 215
22
8.3. Evaluation oI slope stability by means of diagrams for Quasi homogenous 14.7.5. The dis tance influence between the deep elements to their mu-
rocks . .............. .. . . . . . . . . 24 t ual interaction ... . . . . . . ... . .. 222
8.4. Evolution of sl9pe stability by d etermining the possible sliding sudace
8.5. Characteristics of cut deSigning in stra tified rocks . . . . . . .
2. 14.7.6, Loads acting on the worJci . . . . . . . . . . .
14.8. Steps of deSig ning process of the r etaining and .reinforcemen t structures
2201
225
33
9. Designing of cut s lopes in soils 3, 15. Other struct ure using segment diaphragm walls and large diameter bored
9.1. Observations and statistical data on cut s.~ope stability piles . . . . . .. ....•... 227
3,
9.2. Factors influencing the cut slope stability . . . . . 38 15-.1. Counter!orts in. mechanized excavat ion embedded into large diameter
. 9.3. Evaluation of cut slope stability in soils 41 bored piles . . . . . . . . . . .. • . . 227
10. Designing of embankments 15.2. Caisson·countcdorts on large diameter bored piles or segmen t dia-·
44 phragm walls 23]
10.1. Analysis of embankment - ground interaction . . 44
10.2. DeSig ning of embankmen ts on horiZontal ground 48 16. Anchored r etaining s tructures ..... 235
10.3. Designing of embankments on in clined ground 58
16.1. Construction formulae for slope sta bilization 235
PART FOUR. MODERN SOLUTIONS FOR EARTH RETAINING WORKS. 16.2. Work . technology 246
E XAMPLES OF WORKS. M ETHODS AND 'EXAMPLES OF 1~.3. · Comparative ·technical-economic analysis of the anchored reinforcement
CALCULATION. FIELD OF APLICATION 62 solutions of cut slopes . . . . . 246
11. Transmission of earth pressure to retaining and reinforcement works 62 16.4. Anchor rods of fiberglass reinforced polyester bars 249
lG.5. Calculation of anchor rods 255
12. Modern solution of retaining walls 82 16.6. Other land stability solutions using anchor rods . 25.
16.6.1. Anchorjng of unstable slopes . . . 258
12.1. Jointed precast box retainin g walls 82 16.6.2. Reinforce ment of eXi.sting structures by anchoring 263
12.2. Nonjointcd precast box retaining walls 89 16.6.3. An chored stabilization counterforts carried out "in silu'" by
12.3. Crib walls . . . .... ' . . 98 grounting combined wi th steel reinforcement 264
12.4. Ear th rein forced r eta ining wa lls . ...... . 104
12.5. 'l'endences in the development of 1"(~ ta i n ing wall solutions 135 17. Works based on the ba lancing 01 earth masses 266
13. Countedorts in mechanized excavation 150
18. Up-ta-date construction formulae for retaining and reinforcement structures 272
H. Earth retaining and lundslide reinforcement works with deep foundation
clements (segment diaphragm wa lls an d large diameter bored piles) 18.1. Slope soil n ai ling 272
154 18.2. Reticulated minipilcs for lan dslide s tabilization . 27.
14.1. Construction and technology 154. 18.3. Other new solutions for retaining and rein forccment structures 2S::!

G 7
 PAUT FIVE. NEW TECIlNOLOGmS AND SOLUTIONS FOR GROUND 1M. OBECTIEt!EHI1E YCTOl'IlJl1BOCTI1 CKJ10HOB H 3EMJl51HbIX MACC.
PROVEMENT. EXAMPLES OF WORKS..... ELDS OF APPLICA· COBPEMEHHblE TIOH51TI151 11 KOHCTPYKTI1BJ-Ib!E PElllEHH51
TION 205
TOM II
19. Fabric-reinforced earth 285
19.J. Types of fabric-r einforced earth . 285
19.2. Solutions fm' reinforcement of embankments. culUngs and s lopes 21!6
'19.3. Technical nnd economic features of the f abric-reinforced earth 289
19.4.. Stability of reinlol'cccl 'earthworks ~ : , '. 301
19.5. Compm'ative tcchnical - economic data 307

20. Measures {Or soil moisture l'cduc.ing 31 1

20.1. Water flow balance of an area &nd maintaining of a controllcd Ittl- CO,UEP)KAHI1E
midity ..... :1l1
20.2. Drainage systems 312
20.2.1. Drain operating condit ions . :11 ~
2U.2. 2. Cha racteristic ("l~mcnt$ of water table lowerin g by dl"<J inage. TPETbll 'JACTb. OGECnEQEHllE YCTORQHBOCTH 3EMn~Horo nOJlOTIIA
Components of hydraulic preSSUre loss . .. . . . . ;il :J nYTEM PAUHOHAnbHOrO /lPOEI(THPOnAIIHll OTKOCOB 13
20.2.3. Calculation of hydraulic pressure loss for an ideal dt'ain . . . 315
20.2.4. C<Jlculation of hydraulic pressure . loss at the 'drain input : . . 3IG 8. npOeKTItpOBaHHe SLieMOK B CKaJlbl{UX II nO.'YCI<am.llblX nOpOJI,3X 13
20.2.5. Calculation of hydraulic pressure loss of t:le real drain under
stabilized conditions . . . . . . . . . . . . . . . . . ;1:J0 .8.1. OcoueHHocTIl npoeKTllpOB<lIflHI BLlCMOK 0 CKa.%H[,IX nopoaa x 13
20.2.6. Calculation of hydraulic pressure loss of the real drain under 8.2. Onpe./I.f?JJelllle OPIiCIITIlPOBO'lJloil KpYTll3Uh' omocos npn paJHblX KarerOpJIJlX
non-stabilized conditions . ' ; . '. . . . . . . . . , . Kna3110.IJ.HOP0.l!.n1I1X nopo)]. ... ._ . . . . . . . 14
322 8.2.1. Dnoch! c 8blnyKJlblM nonepel!HblM npolPUJIeM . 14
20.2.7. Influence of l1ydraulic resistance at the drain input on the pres-
Sure loss of the real drain under non-stabilized conditions . . .8.2.2 .. OTKOChl . c cryneHt·Ublt.{ nonepe\lHhlM npOIPUJleM • 18
323 8.2.3. DpHMepbl onpeAe.rte1l1lJ1 OTI{OC08 BbleMOK . npH pean bllblx
XpyTH3HbI
20,2.8. The choice of filtratioll coefficient and of mediUm daily lower-
ing at the drains under non-stabilized conditions . . . . . . 325 OOCT01lTeJlbCTS3X " . • . . . . . . • 22
20.2.9. Influence of drainage sYs tem parameters on th e slope stability 327
8.3. DposepKa YCToil'lIlBOCTIl OTK OCOB KS33HOAliOPOAUbiX nopo.l. npl! nOMOlUH
20.2.10. Calculation of drain outflow '.. . 33G )lJlarpaMM .••. . . . . • . . . • • • . • • 25
20.2.11. Calcu lation of t he dra.in across the slope direction 339
8.4. nposepK3 YCToilQUBOCTIi 3a.nanHoro nonepe<rlloro npoqlHJIn OTKoca oYTew oupe-
20.2.12. Calculation of drainnge pipe dinmeter 3 45
,nenCHHH B03MOilwoil nOBepxlIoCTlI CKQ.'I1>}I(ClIlIll . 29
20.2.13 .. Critl'!ria for choice of filtE'r materials 8.5. OC06CIIIIOCTil IIPOCKTupODalliUt DblCMOK n CJlOnCTblX ropublx nopoA3X 33
347
20.2.14. Drain construction formulae 353
20.2.15. CriterIa of" drain location 358 9. npoeKTJlpOaaliHe BbleMOK B fJlllIIHClh1X nopOJl,ax . 35
20.J. Landslide stabilization surface works 3G<l
20.4. Biodrainoge measures 9.1. CT<lrHCTIt'lCCKUe A3l1HblC II JaMCII.llliul orllOCHTeJlbHO YCTOH'IIlDOCTlI OTKOCOD
" .1 3GO DhleMOK • • • • .' ••••••• 35
21. Ull-to-dato solutIons for ground improvcment 9.2. 4>aKTopLl, BJlllfIIOlLllle 1Ia YCTOrl'lIfB OC Tb OTKOCOB BblCMOK · 38
3G1 9.3. I1poBepKa YCTOHQHDOCTH OtKOCOB DbieMOK D rnUHIlCTblX rpyHT ax 41
21.1. L ime or cement stabilized eal'thpiles 3G4 10. H
21.2. Soil grouting

PART SIX. EXPERIENCE FEEDBACK. DESIGN IMPROVEMENT BASED ON

• I 367
npOtKTlfPOB311Ht

10.1.
lIaCblncH

AHaml3 COBMCCTHOil paGoTl" 1{ ~C blnCrl c OClloaalllleM

.,48
10.2. npOCKTHpoeCllllle uacLmeit lIa ropfl 30 1ETaJlbllOM OCHOBClU!f1l
ACHIEVED EXPERIENCE . 371 IO}. npoeKTHp~Dalflle Hachlneil. lIa llaKJlOllllOM OCHOBUlIIlIl 58
22. Remarks on long-term bchaviour of several earth retaining 80(\' landslide '1ETBEPTA~ YACTb. COBPEMEHHblE I(OHCTPYKTHBHbJE PEllJEHH~ I\n~
reinforcemcnt works 371
""~' nOl\nOPHblX COOPY)I(EHIIR. nPIiMEPbI COOPY)I(E·
UiI>Jiography IIIIR. METOl\bl 11 nPIlMEPbJ PACQETA. 06nACTb
389 npHMWEHH~ ........... . 62

11. Oco6eHlfOCTH nepeAa-11f ,lI.aDJleHlfR rp Y ltTa ua nO,llnOpllbit CTClibi If YAepmlfBalOUiHe

coopymttHtR B S3SlfCIIMOCTH OT If X KOIICTPYKTJlDlfblX peweHHii 62

12. ConpcMellHble pcweBIfR nOAnopHblX CTen B2

12.1. nOAnoplILlc CTeHLl H3 CGopULEX KOpOG 01{ 82
)2.2. IToAnopHblc CTeHbI H3 c60publx ROpOGOK, paCnOJlQ)KeuHblx II waXMaTHOW
nOp~!:lKC C ncpcMellublMH MeX{I\OrO Go'lHbDIlI npOMe}KYTK3MI\ • 89
12.3. PJliKenble (l.;aplI<lCllblC) nO)l.nOp"ble CTCliLI lI3 c60publx )I{cn C30CierOIlIlLlx
.3J1eMCIlTOU . . . . . 98.

.9
 12.4. flo,!lnoplII>le CTCHbl ' H3 apMHponaHHoro rpywra' . . . . . . . 104 18. nepcncKTHDlfblC pCmelllUI Anfl nop.nopHt.lX KOtlCTPYKu'lIlf 272
12.5. ..
. . TCIl)l;CUl{l1lf D pa~nllTHH
. KOHCTPYKTIlDHbl X pcwellH.i nOAnopllblx eTc a
, \ .
135 18. 1. Cnocou HareJlLlloro Kpcn; l c llll n OTKOCOO 272
18.2. npliMCIIClIlIC MIIKpocoaii .il.Jln oGecneqeHlHI },CTofl'lIIllOCTII CKJlOIlOB 279
13. KO.ITP4JOPCbI, lIi>1nOJUICllbl nOJlHOCThlQ JIolcxallH3HpOllallHblM cnoco60M 150 18.3 . .upyruc HODLie pCWCl1l1n Ann 1I0.D,1I0PIlt.lX IWIICTPYKllllil 282
14 . nOAnopllt.lc II YACp >KHDa IOlUwe COOpYJKCIIIUI, "CnonbJytow,"e 3J1CMeHTbl rJly6oKoro n5lTA5I '-!ACTb. HOBbIE TEXHOJlOfHH H 1(0HCTPYI(THBHblE MEPonPHH-
33J10>KCIIIIR (6YPODi>lC Coa H 60JlbWOJ·.o ,ll.HaMcrpa It 6apeTTi>I) 154 TH» no YJlyqWEHHIO CBOHCTB fPYHTOB. nPHMEPbI
PA60T. OGJ1ACTl> npl1MEIiEHIHI . . . , ... 285
11.1. J(0IlCTI1YKTIIDllbiC PCWCIIIIII " TCXIIOJIOl'lm npOl/300ACToa . . 154
14.1.1. KOIICTPYKIl"" HCnOJlb3YIOlLI.IIC }!(CJlC30{)CTOHlIl,lC uapcTTbI, .•• 154 19. YCHJleHHe rpyuTa nylcM apM\lpOnaUHSI reOCIIIITCTII'ICCKHI'tlH I'tlarepn:l.naM" 285
14.1.2, KOHCTPYKIlIIJI HCllOJli>3yl0W,UC >ti.eJleJoucTOIlUlHC GYPOIll>lC CD:l1I Gom.· 19.1. Tlllli>l YCUJICIIIIJI rpYIiTa " . ' " ' . , , ••••• 28'>
woro Jl.H aMCTpa . . . . . . . . . . . . . . . . . • . • 157 19.2, Cnocoubi YCIIJlCIHIJI lI acLl neii, ObleMOK II ClinOHOO , • • • . • , 28G
14.2. Onpc.ncJlculle paClleTHbix napaMerpoo .nJlfl 31JeMCHTOa rJly6oKoro 3aJlOiKCHU fl 159 19.3, TCXHII'ICCKHC II .9KOltOMII'l.CCKIlC xapaK7cpncTuKil YCIIJleHIlOrO rpY"Ta 289
14.2. 1. Onpe.ncneHilc Koeq,q,III1HcHTa IlponOpllllOHaJlbliOCTll rpyuT8 • . . • 159 19.4. YCToii'iIiBOctb- 3CMJlflHoro nOJJOTlia npH IIc nonb300aHIIII apMllpYIOll..\HX 9JlC'
14.2.2. OnpcJ{encHne paCtIUHOH. Wnp'lIIbI • '" l G2 MellTOO 113 rCOClllITCTHqCCKUX M3TepllaJJOO • • • 301
14.2.3. Onpe,!{CJlClllle lKCCTKOCTIi sarJlyGJlClll lbix 3J1CMel!TOO 165 19.5. CpaSIIIITeJlbllbiC TCXHIIKO'3KOHOMIIIICCKUC AaUlibie 307
14.3. Cnoc06 paC'leTa >KCCTKIIX sarJly6JlCHllbiX 3JlCMCHTOD 166
14.3.1. OCHOOhf pacllcT8. """"" 166 20. JUeponpHSITHR no YMeHbweHH lo Blla>KHOCTH rpyHToo 3 11
14:3.2. PaclleT )KCCTKOr o 3arJly6ncHHoro :MeMeKTa , 170
14.4. · Cnocoo paCqeTa Hc)f(eeTKKX 3arJI}'6JlCIIHhlX: 3J1CMeHTOB 181 20.1. BO)lHhni 6aJJilHC ,Ilalllloii TCPP'tT OP UIl H Mep bl oCiCClleqelUHt nna)fOfOCTH, no.n·
14.4.1. OCHOBbi paClJeTa , . ...•••. . , 181 .nalOmcti.cn KOlnpOJllO 311
14.4.2. PaC'leT HC>KecTKoro S3rJly6.nclllloro 3nCMCilTa . . 184 20.2. CUCTeMbi .apeua;t\a . • • • , 312
14.5. OC06CIIIIOCTII paClJcTa p'ilMIlb!X KOIICTPYKU,Hii , OblnOJllJeHHblX U3 3arny6J1cH- 20.2.1. PC)KIIM pJCiOTt.I .IlpcI!a. '" . . . . . 312
. Hb/X 3JleMCHTOB . . . . . . ".,."'. 199 20.2.2. XapaKTepHble .3nC MeHTbI nOHllinellll)1 rpYHTOOblX BO.n npn nOMOWIl
14.6. APMllpoB3Hlle 3arny6JlCHHblX 9J1CMeHTOD H pocTsepKoo . • 20 1 .z:tpcua)f.;a. KOMnoHeHTbI nOTepeii l"JIApaOnll'leCKOrO Hanopa. • . 313
14.7. 3!lMC'l3I11Ht OTHOCHTeJlbllO .paClJCTa 33rJlyolleHHblx 3neMeHTOO .' 211 20.2.3. PaCqCT nOTepu rII.npaOJlllqeCKOrO Manopa AJlR HAeanbHoro ApeHa. • 315
14.7. 1. K oonp ocy onpeJ{CJleHlUl K03<P¢lIiUHCHTa nponopUHoH311bKOCTU 21t 20.~:4. PacllcT norcpll rll A paB JllIlICCKOr o Hano pa npl! 8XO,lle. B .fl.pell • • 31G
14.7.2. BnHJtHlic nCJlli'l.IJHhf K03$<pIIl.\ueIlT3 nponopUHonaJlbHOCTfI Ka 113rll · 20.2.5. Pac4cT n OTe pl! r ll,llpaOJllI 'l.eCKOr O !laflOpa y peanbHoro Ape Ha, pa60·
CiaJ01u.lle MOMCHTbI .9arityGJJeHHblX 3J1CMeHTOS • . . . , , 215 TalOw,cro npll nOCTOl1l1ll0M PC;.K!lM C . . . . . . . . . . . • 320
1.'1.7.3. K Bonpocy Bbl60pa paC'ICTHorO MeTOM • . • . , . ~ . . .' • 2 15 20.2.6. PaClJCT DOTep" fUA paOJlll'ieCKOro !lanopa y pCaJlbKOrO .lI.peU3 , paCio-
14.7.4. 3aMC'ialIltJ1 OTIiOCIITeJlbliO OIlTlIMilJlblJ01i KOMnOHOOKIf rrO,llIlOp"blX liSH T31OW,cro npu nepcMeHH OM PC}!(IIMC .. .. . . . . , . , ' 322
YAep1fHl0310IURX coo p Y>KeHIIH., IIcnOllb3ylOlll.IIX 6ypooble coan uOJlbWOrO
20.2.7. BJlIIRHlle rllAp 30J1lI'!ecKoro conpoTlloncHlH1 II oxo.na O.npCH Ha nortplO
rll.npaOJlH 'iCCIiOfO Hanopa y pCanl>HOrO .npcHa, npu ncpeMeHIIO)&
AH3101eTpa HIIII 6apeTTbl . . . . . . . " . .. .. . , . 215
14:7.5. K Bonp ocy H3SIIa'l.CHHR paccToRHHR Me>K.ny ~arJlyOJleHHb/MH 3JICMCU· pe}!(IIMe p a60Tbi . ." " . • . 323
TaMil, KOTop Oe HCKJllOllaeT HX B3aHMHoe DJIlUlHlle . ' '. 222 20.2.8. 3aMcllallHH OTIIOCi!TCJlbIiO sbl60pa K0341<pIII.U1eHTa $lIJ1bTpaUHlI It
14.7.6. 3aMCqaHlfR OTIIOCIlTCJlbHO cOBM eeTHoH pa60Tbi cOOPY)I{CIIIIH C rpYHToM 224 cpcAHcro CYTO'l.HOrO nOIlH>KeHflR ypOBHfI no.n3eMHblX BO.n Y peaJlbHblX
14.8 . noc.nC.nonaTcnbHocTb · onepau,HH npoeKT Hpo 03HIIR n O.fl.nOpllbi X II ' y.ncp>Kuoa· .npeHoo, p a60 TalOlllHx npll nCpC1>IeHHOM p e)KHMC .. .. ., 325
JOW,HX cOOpY)f(Cllllii, HCIlOJlb3YIOi..LlHX sarJly6JlCUHblC 3JlCMCHTbI 225 20.2.9, B~1 1u1HHe napaMeTpo o .Il.pCHa}!(HbiX CHeTCM Ha YCTOJlqHDOCTb CKJJ OHOO 327
20.2.10, PaC'iCT ftt.ltpaUJlH'IeCKOrO pacxo.!1a ApeH3 . • • . . . • • 336
20.2.11. Pactler nOnepe'iHOro ApcHa, no OTHoweHHIO K HaKJIOHY CKJIOHa 339
15. )lpyrue fillJl.'" Y,Ilep*lIoafOw,Hx KOHCTPYKltlu1, IICnOJlb3yfOW,IlX 6YPOBbiC coall 60Jlb-'
20,2.12. PaC'ieT ,IlH3MCrpa ApeUa)KHOH Tpy<ihl . . . . . 345
woro AHilMcrpa .IJlH 6apcTTbI 227 20,2.13. KPHTCPHH .nJlA" Bbl60pa <PHJlbTpYIOWHX MaTcpHanOB 347
[5 .1. KOIlTp410[lCbl, BblnOJlHCHfH>lC MexaHII3HpoDallHblM cnoeo60M, 8 COqCTallllH C 20.2. 14. KOKCTPYKTHoHaR KOMn OIlOBKa ApeHa • • , . . . 353
OYPOBblMl-I CBanMIl 227 20.2.15. KpHTepHH AJJSI pa3MellleHHH p.pelioB Ha MCCTIIOCTH . 358
15.2. OnycKIIl>lC IWJ]O.nUbi B CO'l.ernHI!H c GYPOBblMH CB aflMH nJlI( C GapcTTaM~ . 231 20.3. 3eMnRHblc pa60Tbl .1VJR oGccnc'!eHHR nOBepXHOCTilOrO CTOKa 360
20.4. Ocyw,ecTBJlellue MeponpHnTIfi"1 no 6Ho.n.peHu<y 360
16. nO,ll.1I0pHbJC KOllCTPYKUHK, npHMellSilDuUIC aKK epHble ycrpoHcTsa 235 361
21. )l.pyrHe cnoco6b1 YJlYllwelllHI cBoiicTB rpYHTa
16.1. . KOIICTPYI{TIIDlIhH~ pelUeHHR .nJJfI ooeCnC'leHHfl yCTO~'l.HBOCTH OTKQCOB 235 364
21.1. CS<In liS rpyHTa, YKpenJleHHoro n3sceTbiO linn u.eMCHTOM
I G.2 . Tcxll OJlorlln npoHs'ooJ{cTBa . . . . . . . : :.. . . . . . . . . . 2·16 21.2. Cnoco6b1 HH"bCKTllP003HHR rpyHTos 367
10.3. · Cp aSH",.eJlbHbl ii TCXIIIIKO·3KOUOMlflJe(;KlIH. OHa JlHS KOHCTP YKTHOllbiX peweH"il
IVII! oueenC'lellU R y croii'lIlB OeTH OTKOCOO DbleMOK npH n OMow,1I a/lKCpllbiX
WECTA51 '-!ACTb. nOCJlE,\.\EACTBHE OnbITA. YJlyqWEHHE npOEKTHblX
YCTroil c TO . ........... . . .. 246 PEWEHHIl HA OCHOBE HAI(OnJlEHHOrO onblTA . . 371
1GA, AW{C[l III nOJIH3CTcpn oro M3Tep"aJla apMHpoaaHHoro CTCKJlouonOKIiOM (nAC) 249
Hi.ri. Pac' ler ., lIKcpon '. 255 22. 33Me'l.aHHfI OTHOCHTCllbHO nOBe,D.eHHR B =""enJlyaTaqHH HeKoTopblX nOJl.nOpHblX H
IG.G. llpyrllc PCWClIllil Ann oGcenc'ie.Jllln YCTofillllBOCT Il OTKOCOD II CKJJOIIOD npl! YAep>KHUaIOIJ.{KX coopY)KelHfH 0 onOJl3HeBbiX 30flax 371
1I0MOlU il a l ! l { C p o u t O l . 258
16.6.1. AIIKepoBK3 lIeycroJi'l lIDbI'X CKJIOIWB 258 6H6JlHOrpa 41IHI 389
lG.6.2. YCIlJlEHIIC cy WCCTB YIOW,UX KOHCTPYKUHiI nYTeM aHKcpOBKn 263
16.6.3. KOIITpqmpcbI if3 OMOII OJJH'leHHOr O r p YI£Ta npH nOMOw,1I HH'bCKIlIlI1 lle·
MCIITa II 3HKCPOO 2G ~

t 7. npO~KTllbJe pcrnellKSI, QCflOSalilibie Ha of)ccn e'leHHIl paollosecml 3eMJHlftblX Mace 260

10 II
 l)
Partea a llJ-a
ASigurarea stabilitiitii terasamentelor
prin proiectarea judicioasr'i a talazari/or

Proieclarea debleelor 7n roel st7ncoase

8. ~Isemistlncoase

,.
8. 1. Particularitiilile proiectiirii debleelor
in roei stincoase

Calea de comunicatie reprezinta 0 construe tie liniara eu amprizA

i." relativ mica ~i lungime mare, care stdibate formatii geologice variate.
~. . ., : Intlnderea pe lungime mafe nU permite efectuarea pentru fiecare debleu
a unor studii amanuntite tectonice ~ i microtectonice (cute. diaclaze. falii,
fisuri, ~istozitati ) , precum ~i de petrologic structurala ell prezentarea dife-
", ritelor elemente struct urale ell ajutorul diagramelor statistice sau tecto-
nogramelor. cum se obi!?nuie!?te la realizarea unor constructii masive de
importantA deosebita ~o calizate pe 0 aric relativ restrinsa ca barajele.
,
. hidrocen tralele electrice, turnuri inalte etc .
Studiile geologico-inginere~ti pentru construc\iile de dii de comu-
nicatie se bazeaza, in special, pe un numar limitat de foraje, datorWi con-
ditiilor grele de acces pe versanti, completate cu cercetari prin metode
geofizice. In cazuri eu totul deosebite se efectueaza un numar r edus de
." ,.' puturi miniere ~ i galerii, de regula, fara determinari "in situ" ale carac-
teris ti cilor de: rezistenta ale rocilor sa u a permeabilitatii acestora. Aceste
studii - de teren permit sa se efectueze- descrierea petrografka, minera-
logldi ~ i stratigrafica a roeii,-structura, gradul de alterare !?i de tec tonizarc_
In asemenea conditii trebuie gasita posibilitatea ca pornind de la
aceste elemente minime, proiectarea unui debleu obi!?lluit cu ina1time
pina la 20-26 m sa poata fi efectuata printr-o metoda operativa in con-
ditii care sa as igure s tabilitalea in timp a acestuia. Calcule speciale, mai
laborioase, sint necesa re numai in cazuri deosebite de tran~ee de mare
13
adincimc sau taluzuri foarte inalte, in aceasta situaFe fiind insa nece-
sare ~ i studii de teren locale mai ample.
La stabiIirea valorilor de caleul pentru caracteristieile meeanice ale
roeilot· trebuie avut in vedere ca debleele cailor de comunica~ie se situ-
caza in zona de suprafata, a masivelor' stincoase, afeetata in mai mare
masura de fisurare !?i alterare, spre deosebire de excavatiile minierc 13
zi, eare patrund in profunzimea masivelor stineoase.
Trebuic luat in considerare, de asemenea, efectul pe care derocarea
prin explozii i1 are asupra rocHor prin cr~terea gradului de fisurare in
apropierc de suprafat~ taluzurilor.
Pe baza sintezei datelor din literatura de specialitate, a analizei sta-
bilitatii multor deblee proiectate de l.P.T.A.N.A., pe diferite drumuri
~i a prclucrarii a numeroase date, se prezinta 0 metoda de proiectare a
taluzurilor de debleu care se bazeaza pe urmatoarele elemente:
- impartirea rocilor in patru categorii dupa rezistenta la solicitari
(v. § 2.1.8 a);
- corelarea acestor categorii cu cIasificarea rocilor bazata pe coc-
ficientul de tarie (v. § 2.1.8 b);
- elaborarea tabelului sintetic al caracteristicilor fizico-mecaniee de
caleul ale diferitelor categorii de roei (v. tabelul 2.16);
- stabilirea pantelor orientative ale taluzurilor convexe pentru dife-
rite categorii de roci cvasiomogene;
- stabilirea pantelor orientative ale taluzurilor in trepte pentru di-
ferite categorii de roci cvasiomogene;
- stabilirea modului de verificare a stabilitatii taluzurilor in roci
stincoase;
- precizarea etapelor de proiectare a unu i taluz de debleu;
'- verificarea metodei prin studii de caz.
Aceste elemente se prezinta in cele ce urmeaza.
8.2. Stabilirea pantelor orientative ale taluzurilor
pentru diferite categorii de rod cvasiomogene
8.2.1. Taluluri cu profil convex
Determinarea pantelor taluzurilor este 0 problema dificila datorita
numero~ilor factori care concura ·la ;asigurarea stabilitatii acestora.
Stabilitatea taluzurilor stincoase la anumite marimi ale pantei ~i
inaltimii este determinata de caracterul de stratificare ~i de sistemul prin-
cipal de criipiituri, precum ~i de direc\ia acestor cnlpiituri fa\ii de pianul
taluzului d~bleul ui proieetat, de proprietatile racilor stincoase !?i anume
de rezistenta lor !?i tendinta de dezagregare sub actiunea factori~or atmos-
14
ferici, de earacterul umpluturii erapaturilor, de starea materialului din
crapaturi !?i de pe contadele suprafetelor de stratificare etc.
In legatura eu preocuparile privlnd determinarea pantei maxi me
a unui taluz se mentioneaza ca il1ccrcari efcctuate de Silvestri (19G1) pe
agrcgate concasate au dat un unghi de frccarc intcrioara de 65 0 pcn-
tru a ·porozitate a probei de 260/0. Pentru masive naturale mult mai
compacte ·Terzaghi apreciaza di unghiurile pot fi mai marL
In momentul excavarii canalului Panama (1913) s-a Iacut a ana-
liza a ta luzurilor s.t incoase dill S.U.A. de catre Mac Donald ~i s-a ajuns la
concluzia ea taluzurile realizate la 70° in granite nealterate erau stabile.
+inind seama ' de aceste rezultate Terzaghi considera ca pentru un ma-
siv 'stincos fisurat :in mod izotrop se poate presupune di unghiul de fre-
care interioara este de '70°, coeziunea Hind nula, Rezulta ca, in absenta
.presiunii interstiliale, taluzul poate fi stabU in roci tari indiferent de
ina1timea sa data face cu orizontala un unghi mai mie de 70 0 (panta 3 ; 1).
Stabilitatea unor taluzuri eu unghiuri mai mari presupune existen~a unei
anumite coeziuni, care este clificH de evaluat ~i pe care este periculos sa
eontezi (Berthier, 1964).
Trebuie. mentionat ca adoptind un unghi de taluz suficient de mic
se garanteaza lipsa aluneearilor unor mase mari, dar nu se paate impie-
~ica caderea unor blocuri situate pe suprafa~a taluzului.
Pentru stabilirea pantelor taluzurilor Intr-O cit mai mare eoncor-
danta cu conditiile din teren in ultimii ani atentia speciali!?tilor geologi Se
indreapta spre a~a-numita "metoda a analogiilor naturale" (!;)e~enia, 1972;
Gaziev, 1973). Aceasta metoda consta in prelucrarea statistica a datelor
cerceta·r ilar geologico-inginere~ti efeetuate asupra versantilor din zona
care inter~seaza. In primul rind se pun in evidenta eventuale bloeuri sau
masive cu tendinta sau in curs de alunecare. se examineaza punctele in
care au avut loe alunecari si se evalueaza factarii care au influent a di-
recta asupra stabilitatii vers~ntiLor !Ii anume:
- inaltimea limita ~i panta versantului;
- prezenta unor zone de fraeturi tectonice ~i a Hsurilor de diferite
tipuri genetice;
- caracterizarea litologica ~i genetica a rocilor ce com pun versantul ;
- caracterizarea hidrogeologiea a verSantului, r egimul apelor sub-
terane;
- prezenta unor factori artificiali, ea excavatii sau incardiri pe ver-
sant, influenta ac~iunii dinamice a exploziilor;
. ~ seismicitatea zonei.
Prelucrarea statistica a acestor date permite, in primul rind, sa se
aprecieze stabilitatea unui masiv sau aItul din versantul examinat ~i sa
puna in evidenta rolul fiediruia dintre factorii mentiona~i, iar, in al doi-
lea ' rind , prin cereetarea unui numar suficient de zone eu mase de roca.
alunecate sa se stabileasca prin cal cuI invers aeele caracteristici limita
de rezistenta pe suprafetele 'existente de alunecare, care ar putca 3si-
gura' stabilitatea versantului analizat.
Procedino intr-un mod asemanator, G. L. Fisenko a studiat a peri-
oada indelungata un mare numar de taluzuri ale exeava~iilor miniere
adinci la zi, ajungind la concluzia di inclinarea taluzurilor stabile in
. , 15
!
 Tabelul 8.2
raport ell ori zonta1a ~unghiu1 a) in functie de categoria rocH (v. tabelul
2.16) trebuie sa aiba. lie regula. urmatoarele val~ri: Pante orlelltative ale (a luzuriIor de debleu cu proCH convex
(masive s t'
_ pcntru roci predominan t stincoase slab
fisurate (I a) pina la GO° (1,75 : 1);
pent ru roci sttncoase puternic fisura te
•
'C Caracterislica rocii
Panta
talu- In
Panta ta luzurilor
runc ~ ie de InAitimc
~:::: T(lria
(I b) pina la,45° (1.: I); .g con for m r oeii 7.U1'i1or
pen tru roci semistineoasc (II) pina la 35° (1 : 1,5); Ok tabelului 2.16 inalte 11 tg a a
pentru roci moi (Ill) pina la 25° (1 : 2).
U 11>25 m m
I I
Aceste val~ri sint date pentl'u unghiu1 general al unui ialuz rea- J. Roci 'predomina nt sun- I P Inti 0- 5 -4.: 1 75"
lizat in tl'epte ell berme ell inal~iroea treptei de ordinul a 25 . ro , cum coase slab fi surate 1a 60" 5-15 3: 1 70'
Roci 15-25 2,1 63'
se lucreaza in carie-re. · Pentru ina1timi mai mici ale taluzurilor, atit tari >25 1,5 : 1 56'
N. N. ~Maslov cit liii 1. A. :Maliianov recomanda fiecare pantele orientative stin-
care as igura stabilitatea, indicate in tabelul .8.l, (Florea M. N., 1979), Ib Rod sttncoase puternic coa~e
Pina 0- 5 2,5: 1 68'
Ci sura te Ja 45 0 5- 15 ),75: 1 60'
TabeluL 8.1 15- 25 1.3 , 1 53'
>25 ) :1 45'
.
Panta orieniativ!i
.
. ,a ' taluzurilor
.
II Roci stincoasC' alterate ~i Roci Pin a 0- 5 1,5 : ) 5G'
fi surate, fjistu r i clori:- s( miliu·j 101 35° 5-15 1,25 : 1 50'
Duoi\ N
Dupi\ N. N
N. Maslov
Masl
I ,1 1naltimea
DUDa: 1. A. M ~~Cinulv
taase, sericitoase alte-
r ate, roci nisipoase-ar-
sau
semi-
]5-25
>25
1:1
1: ],5
.,'
3<'
Inal~imea Panta Panta ' giiof\se compa.:te stin-
taluzului, h taluzului
taluzului, h taluzului coase
'" I '!'
111 Raci puternic fractu- RocL Pina 0- 5 ) :1 4:1<>
0- 5 6G' r a te $i alterate, roci moi la 250 5-15 1 : 1.~51 <0'
0- 5 78' n ecoezive aIinate 15-25 1 : 1,0 3<'
65' 5- 15 60'
5- 15 20- 30 55' >25 1:2 26'
15- 25 54' 50'
45' 39- 75
25- 50 75-150 40'
50-100 37'
35' 150-200 35'
100-150
150-200 34'

'1
Core-lind date1c lui Fisenko, Maslov ~i Ma.~anov 'fir tinind seama ~ i
de praetica de proie-c tare din tara noastra a unor taluzuri de -debleu la ".
dii de corounicatie pe versantii de la Portile de Fier. ' pe va1ea Oltului. pe
valea Lotrului $i in alte amplasamente s-au stabilit pante orientative
pentru taluzuri de ' debleu cu profil convex (tabelul 8,2), Profilul talu-
zului in functie de categoria rocH este reprezentat in fig. 8.1.
Un exemplu privind modul de proiectare a taluzurllor convexe it
constHuie lucrarile " de debleu ale drumului ·national ~i caii f.erate stra-
mutate in zona eomplexului hidroenergetic de la ' Por~i1e de Fier .(1965-
1968) cure au contribuit prin ampioarea !?i dificultatea lor 1a : cl~tigarea
unei e ...·periente deosebit de utile proiectantilor. Referindu-se la lllcrarile
de drum, 1. Florescu (1970) arata ca 0 problema deosebit de dificila a
constituit-o asigurarea stabilita~ii taluzurilor stincoase de debleu chiar
in zonele ell roci mai putin degradate care nu necesitau prevederi de spri-
jinire Cti ziduri de r ezistenta sau ziduri de captu~ire. Initial, Sl? prevazu-
sera in deblee executate in asemenea roci taluzuri cu incHnarea 5: 1,
spre dcosebjre de rocile mai slabe (de exemplu: stratele de Sinaia) unde
era preVa?;uta executa rea de taluzuri ell inclinarea ,indulcita de la .baza
spre creasta (evazate) in asize de 6,0 m inaltime - 5 : 1, .4: 1, 3: 1, Fig. 8.1. Proicdarea taluzurilor de clt>bleu cu prom convex, iunctic de ca tcJ;loria
ILL
2 : 1 _ ajungind la partea superioara in grohoti!? sau deluviu la ] : 1. rocilor (tabelul 8.2.).
2 - Aslgurarea s t.."\b llhAtiJ lerasamcntelor. vol. II
17
16
DatoriUi fisurarii pronuntate ~i ell caracter aproape general, precum ~i In S.U.A. se arata de catre Eckel (19G 8) care sint panicle taluzuri-
r ociler mai degradate prevederea initiaHi nu a fost eficienta pentru as i~ lor in trepte !?i la~im ea bermelor ce se utilizeaza In statuI \Vest Virgi-
gurarea stabilitatii taluzurilor . de debleu in stfndi ~i, in urma analizci nia. Profilul taluzului este indicat In fig. 8.4 1 iar parametrii accstul
diferilelor situa~ii aparute dupa deschiderea fronturilor de lueru, s-au profil in func~ie de tipul de roca sint dati in tabelul 8.4.
stabilit masurile pentru protejarea ~ i consolidarea · ~cestora prin :
- indulcirea taluzurilor prin evazare, dupa principiul men~ionat
mai inai nte la roeHe slabe incepind de la baza spre ereasta taluzului;
- eonsolidarea taluzurilor 'stineoase; fisurate, ea solutie curenta ell
o..neoraje, pIasa de sirma ~i toreretare !Ii in cazuri izoI~te prin plombari.
captu ~iri I?i injectari. . .

8.2.2. Taluzuri in trepte

Practica proieetarti ~i executarii debleelor arata ca,multe eazuri,

In
in locul profilelor convexe se prefera profile realizate in trepte ~i pre-
vazute cu berme. Asemenea profile . sipt de pz:eferat in eazurile clnd slnt L.!u
de a:?teptat dideri de stinci in perioada .de exploatare. Folosirea explo-
zivilor eu efect brizant puternie ~i in special executarea neingrijita a '. Fig. 8.2. ProW de deb1eu 1a F ig. 8.3. Marimea bermelor pe au-
dcr ocarilor prin explozii masive 'condue )a 0 pu ternica fisurare a rocilor . calea ferata (Flei~man. 1965) tostrada M:enton (Vincentelli, 1975):
ceea ce mare,!]te perieolul caq.erilor de ~tinci in ,exploatare. (Lb' l,. h .con~or.rp. tabelului 8.3). 1 - berme superioare de 3,0-4,0 m;
Acolo unde .diderile de stinci pot avea consecinte grave, de exem- 2 - henna inferioara de 4,0-5,0 m;
plu la calea ferata sau 'la autostrazi, se prevad berme de retinere a mate- 3 - platforma autostrAzii.
r ialului eazut ce au latimi cons iderabile. In plus, la ealea ferata se pre-
vad tran!?ee de captare a materialului cazut pentru a nu ajunge in calc.
In fig. 8.2 se prezinta un profil de debleu de cale ferata realizat in
U.RS.S. (Flei, man, 1965). La\imea bermelor , i dimensiunile tran,eelor
sint ~ratate in tabelul 8.3.
Tab elut 8.3
v,
La timea bermelor ~ i a tran ~eelor de cap fare
"
la d cbJccle de calc fer ata (fig. 8.2)
(Flei~man, 1965)
Fig. 8.4. Pantele taluzur.iIor strn-
coase in statu1 West Virginia
Latimea Adtncimea h a tran~eelor (Eckel, 1958), (tabelul 6.4.) . .
lnal timea tran~eei de captare II, 10 m, ~i lAtimea bermelor 10 , In m,
taluzului
m
peotru Hoil de categoria pen tru linH de categoria "
I jl II I III I ~i II I ·IlI

10,0 5,0 4,0 1,0 1,0

20,0 6,5 5,0 1,5 1,3
30,0 8,0 6,5 2,0 1,7
40,0
50,0
10,0
13,0
9,0
)1,0
2,5
3,0
2,0
2,5
"
_. - -

La construqia de autostriizi se folose~te 0 practica similara. in
Franta, pe autostrada Menton, pe Coasta de Azur. s-au prevazut berme
superioare ell Ui~ime de 3,0-4,0 m ~i 0 berma inferioara, mai lata. de
4,0- 5,0 m (fig. 8.3).,
18
Un alt exemplu de alciHuire a unui prom in trepte il of era stud iul
geotehnic ~i hidrogeologic intocmit de Institutul de Studii , i Proiectari
pentru Imbunatatiri Funciare (l.S.P.U'.) pentru scctorul km 50+500-54+
+000 al tranl?eei adinci a canalului Dunare-Marea Neagra. OrientJtiv,
2'
19
 Tabetu~ 8.4 'J'ab el ul 85 (continuare)
Pantele taluzurilor stincoase in s tatui Pante indicate
West Virgi.nia (fig. 8.4), (Eckel, 1~~~) Tip de

In~iltimea
intre paliere
LAtimea
bermelor
Panta
vert ical)
pamiot Dcasupl'3 nivelului
opclor subte-ranc'
I Sub nivelul
ape lor sUbterane
Obsc'\' n~ii

m m ( orizontal Ni 1 : 1.5 cu banchete de 1 :J cu banchete de Conditionat de protcc-

Tipu1 de roca 2 m din 4. in 4 m 2 m din 4 in 4 m tie deasupra N.A.S.
Ha H b• He Wa W b• We ,i de condiliile de
S. / Sb' S, drenaj sub N.A.s.
etc. etc. etc.

Dcbleu important In DC! la 0, 1: 1,5 cu banchete de 2 III din 4 in 4. m 1n51- Prot.ejate prin torere-
~isturi cu intercalatii 4: 1 lime ; taluz mediu 1 : 2 tare
de gresie 1,5- 6,0' 16,0- 9,01 0-9,0 6,0-10,5 2:1 Ia 2: 1
Dc-bleu important In
gresii 3,0- 9,0- 9,0-12,0 0-6,0 6,0- 9,0 4 :1 4 :1 0, 3:1 cu bancheta de 2,1 cu banchete de
Debleu important tn De la In ansamblu taluz con-
I m la fiecare 4 m 3 m la fiecare 4. m vex a caroi pantel
gresti a,$ezate pe ~is­ 4,1 InA}time inallime
turi 6,0-10,5 4,1 1a 2,1 cre~te tn adincime la
3,0- 9,0' 16,0-12,01 0-7,5 valori maxi me indi-
De bleu moderat tn cate pe mlisura redu-
gresii $i ~isturi 3,0-12,0' 6,0-12,0 0-6,0 6,0- 9,0 2 ,1 4,]
De la ceril gradulut de !j-
D ~bleu important In 2,1 sur atie
~is turi 3,0- 7,5"1 6,0- 9,0 I 0-9,0 6,0- 9,0 1 :1 la 1: 2 NotatH.
K - loessurl Sl argile prAfoase loessolde; L - praturt arglloase sl argJle prlifoase; M _ ar-
• Se adoptl!. va loaTea mi nIma dnd "'.-0. gile sl argile gra<;e de culoare rosie dramlzle; N - argile grase ~l argile marnoase verzl
cu caracteristlcl c:eotehnJce ceva mal bune declt pamlnturlle tip M; Nt _ calcare organogene
(oolltlce, Iuma$dlce S8U grezoase) dlspuse in piAet sau orlzonturt maslve sau ca jntercalalll
sub\lrj in pllmlntu rlle de tip Ni; N; -
nJsJpul1 fi ne 101 meCW, nelegate SHU s lab legate cu
pentru tipurile de roci intilnite in sectiunea canalului ~i in functie de lIant argllos; Ot - cretA alterBtA Sl flsuratA - pcnlru calcule G)_2 6 . •• H- ; C _ O,!6 daN/cm';
OJ - creta Slab fi suraU - pentru calcule G) -25 ... 45'; C- O,4.11 daN/em'.
l1i velul apei subterane, se recomanda luarea in considerare a pantelor
pentru taluzuri indicate in tabelul B.S. Tabclul 8.6
Pan te orien talive ale taluzuriIor de deb leu in t'f ~ lJte (masive stincoase omogenc)
Tabefut 8.5 Coefi-
cien tul Inaitimea Panta
Paute indicllte intr -un sector a l tr an~e e i de tarie tntre Llftimea
a(lincl a cana)ului Dunll.r e - l\Iareu Neagrii Cate- paliere bermelor ( VertiCal)
goria Caraclerizarca rocii dupA
conform tabelului 2.16 Proto- m orizontal
- rocii
T ip de
p[t mint
Pante indicate
Deasupra nivelului Sub nivelul I" '
Observa~ii
diako-
, nov
f
I
h. /hb, h, . I.
etc.
/ Ib' I,
etc.
S. Is., s,
etc_
ape lor subterane
I apelor subterane I
Ia Roci tari stincoase slab 10 5,0 10,0 1,0 1,0 10 : 1 5:1
K+ L 1 ,1
I - - Ilsurate 9- 10 5,0 10,0 1,0 1,0 5,J 4.: 1
-- - - -- -----

~I~
M,N Panta generalA de 1 : 4. - 1 : 5 co verificarea Berme din 4 in 4 m cu Ib Rod tari stincoase puter- 7- 8 5,0 7,5 1,0 . 1,0
conditiilor locale .'it prevederea eventuala de Hitime de 10 m ~i ta- nic fi su rale
consolidari luzuri intermed i ar~ de
1 ,2 ,5
, II Rod sem itari sau semi- 6 5,0 7,5 1.5 1,0 3:1 2,5: 1
stincoase, roci stincoase 4-5 5,0 5,0 2,0 1,5 2,5 : 1 2:1
N, " , 1-3,1 In cazul intercala~ii1or alterate ~i fisurate 3 5,0 5,0 2,5 2,0 2:1 1,5 : 1
CU banclletE' dE' ! 0-4.,0 m preconizate de N,
1 : 1 in N, rle,qradat cu banchete .de 1 m la panta de 1 : 2,0 cu - - -- - - -- ---
fieca re- 4 I'll banchetc de 2 m la III Roci moi, rod puternic 2 5,0 5,0 3,0 2,5 1,5 : 1 1;1
'.' 4. ·m [nkiltime
, fracturale ~i alterate 1 5,0 5,0 3,5 3,0 1: 1 L1,5

20 21
 Luind in considerare recomandarile din litcratura de specialitatc ~i
practiea proiectarii UnoI' taluzuri de debleu la dii de comunicatii in tara
noastdi s-au stabilit pante ale taluzurilor de debleu in trepte, Uitimi ale
bermelor ~i inaltimi ale paliere~or' in, functie de ~ara'cterizarea rocE ~i de
coeficientul de tarie al radi. care sint indicate in tabelul 8,6,
Pe baza aces tor elemente se alcatui e~te profilul transversal corcs-
punza.tor catcgoriilor de roea ce urm eaza a fi excavate '(fig. 8.5) .
sat de fisurn\ie a rocilor in masiv ~i cu mkrofisuri in cristalclc minerale. Hoca
5Cincncirc<lzil in catcgoria II potrivit tabelului 2.16.
In zona de la km 91+"528 taluzul cs te rupt prezentind 0 trcapta de 3 m In
27 In din axa drumul ui (fig. 8.6). Materialul din masa alunecata este instabil. ca-
zind in drum. Taluzul a lost proiectat ini1ial eli pan ta de 2: 1 (63°). Se observa
ca panta terenului natural este de J8°, apropia ta de panta recomandata pentru ta-
luzuri cu inaltime peste 25 m in roca de categoria JI (v. fig. 8.6).

......
~';~'"'
., ~

/
/
'"
/
/
/'
/'
1 /
'y' 3
/
4
/
Fig. 8.5. P roiectarea taluzurilor de
debleu cu. proIil In trepte (h, t, S
conform tabelului 8.6.)

/
'. /
/
/
/

/~//
38'

Panta generala medie a taluzului astfel proiectat este apropiata de ~

panta generala medie a unui taluz convex proiectat eu datele din
labelul 8.2. Fig. 8.6. Degraclarea taluzului In roci de categoria II pe DN 7 a Transfagara~an
Sud, km 91+528:
1 - panta taluzului natural; 2 - taluz proiectat ; 3 - profil de eChilibru ; 4 - pro-
filul terenului dupa alunecarea taluzului.
8.2.3. Exemp/e de .Iobi/ire a profilu/ui ta/uzu/ui de deb/eu
10 lucrari 'reale - , Aceasta observatie vine 1n sprijinul a~a-numitei "metode a analogii:or natu-
rale", care cs te in ultimii ani in tot mai mare masura in aten~ia specia1i~t ilor
gcologi.
StabUrea profi:ulu i ta:uzului unui deb:eu cu ajutoru1 tabelelor 8.2 lji 8.6 !Ii
verificarea stabilitatii acestuia au fost efectu ate pe un nu-m.ar mare de pl."ofile Folosind aceastt'i ' metoda $i obserVind panta versantilor din zona se poale
topogl'aCiee ridica te de I.P.T.A.N.A. in zone cu ruperi de ta luzuri ca urmare a face 0 incadrarc mai corecta a Tocilor in categoriile de rezistentii.
exeeutflrii <lees torn cu pante pronuntate, ceea ce a condus 1a 0 solicHate puter- . In I cazul dat, taluzul exerutat initial de 2: 1 (63°) a condus 1a 0 suprosoli-
nic.! a rocilor !Ii la cedarea lor in apropierea taluzulul. Trei din profilele anali- citare a racti, ceea ce a avut ea urmare cedarea acesteia. Un taluz convex eu un
zale SQ pl"ezintci in continuare. proIil de echilibt'u cu pante diferenliate pe Inii.llime ar fi descarcat masiv1..Il. re-
dudnd solieitarea in roea !Ii evitind distrugerea aeesteia. Adopttnd 1a proiectare
Cazurile 1 + 11 DN 7 C Transfligli.r8!1un Sud, km 91+528 !Ii km '76 +001. Roea un profil pentru roci de categoria II s-ar Ii realizat 0 pantA generaia medie
es te cO!lstituiL;:i dm gnaise euarto ~Ieldspatice, cu ieldspati argilizatL cu grad avan- de 40''", considerabil mai mica decit cea avuta in vedere Ie executie.
22 23
 /
/
/

/'
/ o situa\ic similarll inWnita in (lcc:ea~i roci ea la km 91+fJ2S cstc tot pt-
.' DN 7 C Tra nsHiglira!;,,ln In km 76+001. Frori~ul com 'ex care nr Ii put ut <lSi;.:-llra

~.
I /
/'
/
/
cchilibrul taluzului cslc aratat in fig . B.7.

Cazul III DN i5 niUt a-Cimpcn i, km 103+200. Roea este conslitu itil di n h n.' j f'

~
grnn itoididi. (portir grun itoidie) in s tare de degradare prin recim€'lltare si<!b ··" ~ ·U
oxi? i de fi cr ca re \lmpl u 0 par te d in microfisuri. Roea se in cadrc<l zii in c.~t ;·;.:o ­
<, ri a II poldvit tabelulu i 2.16.
T,,!t.:7.ul c.'> to !' upt prczcntillcJ 0 treapta do circa 2,5 m la aproximali.... ~ () !1l
din axa dnunul ui (fig. B.8).
I , "
A/
Materia lul din m asa alunccata cste insta bH, c[l zind tn drum . Ta:u.zu l <: [O'>t
proi cct.:lt inliial Cll panta de 3: 1 (70°), in timp ce panta tel'enului natu r al t:'~tf'
de 40°. Proiilul de ech iJibru convex, care descarca masivul ~ tinco s , ar e panta ;.!c-
norala medic de 5-l° ~i al' fi putut prevcni ruperea r ocii In t aluz.
,
;. ,

8.3, Verificarea" stabilitolii taluzurilor

in roci stincoase cvasiomogene
Fig. 8.7. Degrndare de taluz pc DN 7 C Tr <lnsfc1gAra~an Sud, km 76+001 :
cu ajutorul diagramelor
- pantel taluzuiui 'n atural; 2 - taluz proiectat; 3 - taluz de echilibru ; 4 - p:'o·
mul terenului dupa aluneca:'ea taluzulul.
Pentru verificarea stabilitiHi i taluzurilor nu exista metode U l1iV€l·S~1
valabile ca re sa reflec.te complex ita tea conditiilor in care se ana un
versant afedat de cx cavatiile l"cnlizate in ncesta. P entru ~ roc i cvasionlO-
gene, 0 metoda verifica ta t imp indelungat prin observatii in natura asu-
pra comporlarii· taluzurilor Cl partine lui G. L. Fisenko de 1a institulu1
"" VNIMI din Leningrad (BanciJa 1. ~ . a . , 19B 1) .
"" Trebuie mcntionClt ea rocile a~a - zis omogene sint in realilate cy<.\-
" ./ !:iiomogene, prez('ntind zone de alterare sau ell · fisuratie mai mult sau
mai pu tin intensa, repartizate neuniform in masiv. Caracteristica prlnci-
4 \< paUi a masivului considerat omogen 0 constituie lipsa s~ratificatiei. In
" general, rocile eruptive !?i metamorIice cu diferite intensitAti de al terare
~ i fisuratie, preeum !Ii masive1e de caleare, dolomite, crete nestrati fieatc
tlintre rocHe sedimentare sint incadrate in rocile cv~ s i o moge ne .
Rocile sedim entarc in zonelc puternic cutate !?i fi surate, und e nu sc
poate stabili 0 su prafata de alunecare. pot Ii aSimilate, de ascmenca, ca
r oci cvasiomogene.
Pentru roci stratificate exista metode specifice de determinar e a
stabilitii\ii laluzul'ilor.
Metoda Fiscnko a fost elaborata pen tru excavatii miniere la zi de
mare adincime, de ordinul zecilor ~i sutelor de metri. In cadrul aces lei
a
u
ce'
;c
o
N,
o
OJ
tC
0
'"
s:::'
I Ii 0
0.
~
mctode, pentru simplificarea opcratiilor de calcul, Fisenko
doua grafice de baza r;;i anume:
elaboJ"at

- graficul de dimensionare a geometriei unui taluz cu panta unic<i

t ,o (fig. 8.9.) ;
Fig. 0.8. Degt'adare d e ta luz pc DN 75 B~ita-Ci mpeni , km l q3+200 (roci - graficul pentru determi nar ca pantei medii a un ui taluz convex
categoria JI): , (fig. 8.10).
pilntil ta:, u2ulul natu ral; 2 - taIu2 prciectat; 3 - prcfil de cchilibr u;
4 _ promul tere:lUl Ui d upa s iunc.::area t aluzuiuL
25
 :;:-
¢ o 25 '
¢ 03 0'
<l> =35 '

2.
I I I I I I I I I I I
27
26
""/.<;
I --.,:(' '"~--~
25 W ::.LS· t • I
24 ,/
23 f- 9O'- f 1/ V I
V
21 ~,~.
i--
21 f-f-
20 f->-- ,...
19 ,... ... I L
18
V
17 ,~, , S'
16 , I
V
15 ,... I
• I
12
.... <\:::'\fJ"
• r I
10
I
I
• ~_ . S·

-
H~ rILJ~~~~~~~~~~~~~L4~~~~~~L4-L-'--L4-L~~-L~~~~~~~~~~__
01 2 345 . 7 8, m. Qa.~.U~5~~nn.~~D~~~ ~ nD • • • nD~ ~ UQOKg.g~0~ ~

Fig. 8. 10, Gra lie p cn tru dd crm innrc a Inc!in (lri i unui talu7. c on \"c :-.:
(d upil G. L. F isenko, 190;;) .
 Pentru taluzuri convexe ell iniiI'time mai mica, graficul a fest detaliat In cazul versantilor, neavind 0 platforma sau be-rmei lata care 5[\
.i n zona H' < 10 (fig. B.11). . delimiteze inaltimea taluzului, sint necesare citeva incercari pcntru a
Pentru a se fol05i graficele lui Fisenko este necesar sa sc calculezf! ajunge la 0 corespondenta intre iniHtimea data a taluzului !?i panta aces-
inaltimca maxima a taluzului vertical (Inaltimea critical care se paate t u ia. Pentru a reduce numarul ineerdirilor 'se proieeteaza profilul talll-
rcaliza 111 roca data, in care seop se utilizeaza fonilUla: zului convex sau in trepte, in funcpe de eategoria roeii utiliz'ind tabc-
l ele B.2 ~ i 8.6 . . Etapele de proiectare au urmatoarea succesiunc:
II- 90= Y
2C. . tg("0 ~)
"til -I- 2" a) Se r.ealizeaza ~abloane la seara eorespunzatoare profilclor trans-
versale, utilizind valorile orientative ale pantelor taluzurilC;H' de dcblc u
in care; em este coeziunea in masiv a roei i; (!l - unghiu l de fr('carc inlc- in func\ie de eategoria rocii (v. fig. B.1 ~i 6.5).
rioara <11 rocH; 'Y - greutatea vol umica a racii, ioa te determinate prin .b) In citeva profile caraetcristice din punctul de vedere al eonfigu-
incercari sau folosind tabelul 2.16. ratiei terenului !1i al eategoriei de roci eu ajutorul ~a blonului se deter-
mina inaltimea taluzului H.
H c) Se determina inaltimea maxima a taluzului vertical (inaltinlC'Cl
" ~ ;'Ii
critid'i) pentru categoria de roea data ell ajutorul relilvici:

2~. ~)

_o'w
I
1/ H,,= , t g ( 450+
I
V __'1~

I / ./ V I\\;~
~

in care ern ~i <.I> sint coezi unea aparenta in masiv ~i unghiul de frecare
, 1/ [7 /" / ' V ~s ,.L I:~/ 90'~
interioara al rodi. In cazul d nd lipsese date de teren se vor adopta valo ·
rile minime din tabeluI 2. 16.
;
V V V '...-- V 1• .,.Il • 1
.H
d) Se determina inaltimea eonven~ionala H'
/~
~ 7. ...-::: V
H 1
i..- • • S·
~ H' =.!!... ,
, ~~ 19.1:lL
c
I
ilia

e) eu aj utorul graficului lui Fisenko, in functie de H' ~ i <.D se det er-

~ k ,~ mina L' care reprezinta proiec~ia pe orizontala a taluzului avind ina!ti·
..Ll mea H'. Se caleuleaza
11.r.. II'
,- - . .
3 5 , - •- - 10 l
tga= -
L'

Fig. 8. 11. Gr<liic pentru determinarea inclinarii unui t:11U2 convex dupa ~i se eompan! unghiul obtinut Cli unghiul orientativ determinat ell ~ablo­
G. L. Fisenko. Detalierea zonei /1' < 10. nul. In eaz ca unghiul oblinut difera eu mai mult de 2-3 0 fala de eel
a1 ~ablonuill i, se c9recteaza pantele ~ablonului urmarind ca panta trep-
eu ajutorul valorii in~lti~ii critice [{gO se calculeaza incll~imea redusa tei mediane sa fie ~ egala cu panta medic generala a taluzului rezul-
II' ell relalia: tata din grafic. .
H'=.!!... f) ell ~ablanul astfel eareetat se luereaza in toate profilele in care
11 ao tipul de roca este aee l a~i.
In graficele lui Fisenk o pentru 0 ina l~ime 'redusa data Ii' se peate
determina: . ,
- unghiul pe care talu zuI trebuie sa-l faca Cll orizontala pentru a
se asigura stabilitatea sa (v. fig. B.9) ; 8.4, Verificarea stabilitalii profilului proiectat
- proiectia pe orizontaUi redusa, L', a taluzului, eu ajutorul eareia prin determinarea suprafelei posibile
so calculeaz. ullghiul falii de orizontalii al taluzul~i stabil (v. fig. B.10
~i B' l1)'
de alunecare
lntrucit in praetica prolectarH talu zurilor de debleu la cai ' de comu-
ni ca~ie se folosesc taluzuri convexe sau in trepte, se var ut~1iza de regula
grafieele corespunzatoare rela\iei H' -L' (v. fig, 8.10 ~i 8.11). a. Metoda Fisenko. In cazurile in care este necesara efectuarea calcu-
Folosirea grafieelor lui Fisenko presupune datii inal\imea taluzu- lelol' de stabiH tate, determi narea dimensiunilor prismului de alunecare
lui ~i pe baza ei se determina ungh iul taluzului stabil. se poate efeclua cu metoda grafo-analitica propasa de G. L. Fisenko
2B 29
 (JJ{IJ)ciHi 1. ~ ,a" 1981), Potrivit accstci mctocte, conlurul s uprafctei de ~i din punctul V la dreapta OV dau la intersectia lor centrul cercului
ulu nccare a unul tuluz a1catuit din roci cvasiqmogcnc sc detcrminu de aluneeare.
ils l rc1: Se ob~ine astfel suprafata de nl unccal'c I\1UVR.
- sc dcscncaza la seara clemcntclc gcometricc ale taluzului
(fig. U.12, a); h. I)rocedeu simplificat de irasare a suprafetei ue alunecarc. Proec-
- din punctul M situ at 1a ' interseetia taluzului ell 'berma inferioara, deul simplificat porne!lte de la uncle observatii privind metoda Fiscnko ~i
se traseaza 0 dreapta Mil{ , ee formeaza ell linia taluzului unghiul anume :
<I> - pentru anumite pante ale taluzurilor ~i ale unghiului ~ raza
z= 45°- - ; D1M cre!lte mult, ingrcunlndu-se trasarea cereului;
2
- se caleulcaza !nal\imea critic. (adincimea de fisurare) AB cu - in multe eazuri scgmentul de cere are 0 sageata midi.;
relatia cunoseuUi: ' - pentru efeetuarea calculului de stabilitate este posibil ca segmen-
tul de cerc sa fie inlocuit ell un poligon pe care il circumscrie.
2C (
H'Jo = --::- . tg 45°+
<1»
2" i Luind in considerare aeeste observatii, se poate folosi urmiHorul pro-
cedeu simplificat (fig. 8.12, b);
- se calculeaza latimea prismul ui de alunecare Cll formula institu -
prin punetul B se traseaza 0 paraleHi la bcrma superioara a talu- tului VNIM1 din Leningrad:
zulu i ' !',i i 0 drcapUi Be inelinata fata de orizontala eu unghiul
0)'=45°+ ~; a= H'V4 ctg'~+ctg w(3 clg ~+ctg w)-2 ctg ~
2
- dintr-un punet arbitrar D, situat pe orizontala ED; se traseazii in care: 00 = 45° + ~, iar a este unghiul taluzului cu orizontala; valoril e
dreapta DC inclina ta fata de orizontala tot cu un unghi £I); 2
- pe prelungirea dreptei DC se iau doua lungimi arbitrare CL = lui a se pot lua fara a face calculul din graficul fig. 8.13.
LT=x ~i din punctele L ~i T se duc doua paralele l a dreapta Be;
- pe dreapta MK se iau, de asemenea, daua lungimi avind aeeca~i
marime ~i anume: MP=PN=x, iar din punctele P ~i N se due doua para-
lele In linia taluzului;
~,..,
...
" .
0,..,
10
v.
~

.,.
"

26
Z'
0, ~~20'

20
~~ 15'
18
.~ 16
" Fjg. 8.13. Variatia lAtimii prismului "' 1'
A , " ' -~ de ~lunecare. .

E ~ 'S'-

•
M M
b
"
Fig. 6.12. Scheme de trasare a suprafetei de alunecare:
a - d upa Fisenko; b - proccdeu simplificat. 1,0 12 1.4 1~ 1,8
_ a' :.2..._
- cele doua pereehi de paralele se vor intersecta in punctele E ~i H90
F, prin care se traseaza dreapta FE care intersecteaza in 0 dreapta MK;
- din punctul 0 se duce 0 paral~la la dreapta TD pina intersec- In cazul absentei in partea superi oara a unei platfor me sau berrne,
tcaza orizontala BD i n punetul V; marimea a se masoara pe versant de la rnuchia taluzului in sus ~i reprc-
- verticala ridicata din punctul V, da latirnea prizmului poten~ial zinta distanta pina la fisura de intindere. Proiec~ia acesteia pe orizontaiJ.
de aluneeare AR, iar perpendieularele din punetul M la dreapta 'MK formeaza latimea prizmului de alunecare;
30 31
 - se calculeaza inaltimea critica (adincimea de fisurare) AB=RV zului de deasupra accstui plan presupus de alwlecare eu 0 panta ~ este
eu relatia cunoscuta: amenintata de prabu!?ire, in tim p ce partea de dedesubt este totdcauna
in siguran\a . .
I
2C.
II9 0 = -
r
.
·
tf (4'0
.) + --
,
<1»
2
; ~
< .,
- pe descnul la scara al elementelor · geometrice ale taluzului se .h. ~ 00
tr ~\ seaza marimilc a s i lIlJO prill segmentele de dreapta AR ~i RV; ~

- se traseaza sdgmentcle AB=RV· ~(BV; . ,. . ~ ~ t£l

~~ 70 / t=l,')

li:#~i
- din punctele n ~i V se traseaza BU .f:ji VU care fae eli orizonwla
unghiul (.i) · 45°+:~ ; ' j
ll. &; \" , 0.2

l~: /!!
2 H'
V:T{(Ig~-ttgo£l

m
- din punclul M se tL"aseaza drcapta n1K care face unghiul £=45°-
r~o
- .:..:... Cll
2
taluzul'•
". n
se ian in considerare urmatoarclc re-latH dintr-un cere: -.
~ w~ ~ ~ ro ~ ~ ~
h-= .- '--1'= r-r cos:3 LnjlIUl talulUlul,.f.'
cos 13 cos f3.
Fig. 8.14. Detenllinarea pantei a
a unui taluz (procedeul Barron) pentru sUpra-
fata de forfecare cu 't max' pentru panta data (J. a taluzului -li coeficient de Ire--
f = r-r cosp; h=-
,
'-
co.sJ3 care in masiv !=tg$ · (Hobst, 19tH). (V - volumul zonei instabiJe a lalulului
de Ia..timc unitara).
observindu-se ca pentru cazu1 curent cinc1 ~ < 25° valoa rea cos ~=0,9 . .. 1,0
~ ! se poate co nsidera h~f;
- in baza acestei relatii se face urmatoarea constructie: sc trascaza
coarda MU !?i din mijlocul acesteia P se ridica 0 perpendiculara ce inter-
secteazii dreupta MK in punctul 0; segmentul PO se imparte in doua 8.5. Particularitatile proiectarii debleelor
parli" egale PN 7NO;. in roci stratificate
- se traseaza suprafata· de alunecare poligona]a MNUV R care este
foar;te apropiata. de suprafata ·MUV R dcterminata prin metoda Fisenko.
Pentru calculul :stabilltatii, . pl~lzmul de alunecare sc imparto in fi!?ii RocHe stratificate au 0 direetie privilegiata a suprafetelor de discon-
crcctuindu-se calculul. obi~l).uit la alunecare pc o .suprafata cunoscuta. tinuitate (fig. 8.15). In masiv pot exista in accla~i timp !?i alte discontinui-
tati sub form~ de fisuri sau crapaturi, dar prin masive nu se poate trasa
c. Metoda Barron. 0 metoda simpla de determinare a suprafetei de un plan constituit in intregime din aces tea.
al unecare, in legaturA cu· determina rea lungimii ancorajelor pentru con-
solidarea taluzurilor, a fost elaborata de K. Barron, D. F. Coates ~i c
M. Gyenge, spedali!?ti la Centrul Canadian de CerceUlri Miniere din Otawa,
fiind insotita de un studiu de economicitatc (Hobst, 1981). Autorii pleuca
de la faptul cil in cazul unei relele dense ~i complicate de supra!ele de
discontinuitate naturale din masivul s tincos este extrem de dificil de
prevazut suprafata probabila ·de alunecare, in afat'a de cazul dnd exista /'
/'

zone sau suprafete speciale de faliere. In aceasta metoda so fixeaza un

plan ipotetic de alunecare ce intersecteazA taluzul la baza sub 0 anumiUi Fig. 8.15. Ta luz in ro:i stra- /'
Inclinare (fig. 8.14). Unghiul sau 11 eu orizonwla se poate determina cu tiCicate. /'

aj utorul grafieului din fig. 0.14 pe baza inclinarii necesare a taluzului, a,

f?i a coeficicntului de frecare i=tg cl) (probabil sau rezultat din incercari)
pc suprarc~elc fisurilor existente 'in roca.. De obicci, coeziunea C nu are
o valoare constanta pe suprafetelc de discontilluitate din zona superficiaHi
instabila a masivului de rodi ~i ea nu este IUata in considerare pe supra-
fata de alunecarc, pentru motivul unei asigurari mai marl. Partea talll-
32 3 - Asigurarca stablUtAl1i terasamenle lor, vol. II
3"
 In cazul dnd ~~ IX stabilitatea este aSigurata. Cind ~ > IX componenta
greutatii pl'ismului ABC in lungul axei x este echilibrata de reacti unea
car e apare pe suprafata AC. Daea F este factoTul de securitate ~i P greu-
9. Proiectarea debleelor In pamlnturi
tatea prismului care aluneca, relatia de ealeul este:
Psinex P cos!Xtg$'+C'·AC

sau
J.'
j
F P r.OS!x tgdl'+C'· AC J
P .sir.«

Dad. s~ presupune C' =0, eunosdnd di apa din precipjta~ii afcdeaza

puternic materialul alterat dintre strattiri, se obtine:
9.1.· Date statistice ~i observa!ii
F=- ,
tg $'
19oc
II , privind ' 'stabilitatea debleelor

Condi\ia de slabili!ale esle Ig <X < 19 $',

F I~ studiui stabiiiUi~ii dcbleelor elemente interesante furnizeaza a na-
A vind in vedere faptul ca adesea s-au produs desprinderi de blocuri
pe suprafetele separatoa.re 'este neeesar ca in asemenea ,situatii'sa se pro-
iecteze un taluz .convex AB1Cb descarcind creasta tal uzului , fi e sa se pre-
vada realizarea unor masuri de fixa r e prin an eorare a straturilor. Parti-
cularihiiile calculului stabilitatii masivelor de roci stratificate in diferite
cazuri ee pot fi intilnite in praetica sint tratate amanuntit in literatura
de specialitate (FoU D. in "Geologie inginereasca", vol. II, 1981, Baneila
~ .a. , 1981).
. ,.' .,
j
1 liza datelor· ~tatis tice care refleeta global masura in care metodele de
calcul ~i proieetare a debleelor 51nt adecvate conditiilor naturale de func-
j \ionar.e . Din lileralura de specialitale (Tilov, 1961; Pilol, 1970) rezult.
urmaloarele dale:
a) In privinta naturii materialului din debleu se constata din analiza
i
I a peste 400 'eazuri ca numarul taluzurilor nestabile in nisipuri a fos t de
.1 20/0, in nisipuri argiloase 1,5 0/ 0 • in argile nisipoase 57,7 % ~i in argile 38,80/ 0,
I b) In privinta adincirnii debleelor se eonstata ea aluneearile eele mai
numeroase se produc la talllZurile din debleele mai adinci. Astfel, din
·l
~umarul .t otal de deblee de 0 anumita adincime examinate, proportia
1 taluzurilor instabile a fost:
! - . in deblee eu adineimi pina la 2 111 1,7 % ;
- ·in deblee .eu aqincimi intre 2 !?i 4 m 5,8 % ;
.j ' -c- in deblee cu adincimi intre 4 ~i 6 m 15,0'/,;
- in· debl ee ell adillcimi intre 6 ~i 10 m 16,2 0/ 0 ;
- in deblee cu adincimi pesle 10 m 25,5%.
J P ri n urmare, ' deformatiile taluzurilor se intilnesc mai freevent in
deblee de 4 m adincime !?i mai multo Aeeasta eoneorda eu observatia ca
a ctualele presCl-iptii de proieetare prevad inclinari ale taluzurilor care, in
special, . ineepind de la aceste adincimi, difera mai putin acoperitor de
rcz ultate l ~ caleulelor de echilibru al taluzurilor .
. ' . ' c) In privin\a inclinarii adoplate pen!ru taluzuri se constatii cil !alu-
zurile eu inelinari aspre ' sint cele mai afectate de alunecari. Se rcm arca
a stfel ·urmatoarele aluneeari:
l ' taluz;cu inc1inare 1 : 3 (1 vertieala, 3 orizontaUi);
9 taluzuri eu inelinare 1 : 2;
22 taluzuri cu inclinare 1 : 1,5;
29 taluzuri ell inclinare 1 : 1.
d)!n ' privin!<l 'inlervalului de limp dupa execulie la care apar alune-
carile in deblee, se constata din datele sta tistiee de referinta di. in 53 0/ (1
din cazuri apar alunediri in primii cind an i dupa exeeutie, iar 11 0/ 0 in
3" 35

j
 urmalorii cinci, zecc ani de exploalare. Dupa aceasta numarul de alune-
diri descre~te ~i mai multo
Din analiza.datelor de caIeul ~i a celor statistice se pot face urmatoa-
rele observa~ii cu privire la proiectarea debleelor:
- adoptarea inclinarii taluzurilor trebuie facuta difercn~iat, In func-
tic de natura pamintului ~i de adincimea debleului, tratind cu mal multa
atent ic pihninturHe argiloase in debleele adinci;
- daca la adincimi pina la 4 m Inclinarile de 1 : 1,5 ~ i 1 : 2 sint, in
general, sa tisfaditoare, a~a cum rezult:a din calcul ~ i din practica de
exploatarc, la adincimi mai mari trebuie luate in eonsideratie inclina:-i
mai putin aspre;
- alunecarile de laluzuri apar ca urmare a unor procese fizico-chi-
mice ~i fizico-mecanice ce au loc mai cu seama in straturile superioare
de pamint sub influenta diferiiilor factori naturali, ca. urmare a lucrarilo~
de executie a terasamentelor; nceste procese, care sint inca insuficient
studiate, se produc mai intens in timpul executiei ~i in primii ani dupa
saparea debleelor ~i datoritil acestora in perioada respectiva apar cele
mal multe alunediri de taluz.
Rezulta cii in momentul de fata nu se dispune de suficiente euno!?-
tinte pentru a preveni complet alunedirile de taluz ~i sin t necesare efor-
tud din partea cercetatorilor ~i proiectantilor pentru a aprofunda cuno~­
tintela in acest domeniu.
Pe plan 'm ondial (Anglia, Franta, Japonia, S.U.A., U.R.S.S.), 51nt in
curs cercetari in acest sens, foloslndu-se apa~:atura moderna, un personal
numer-os de cercetare $i mijloace materiale insemnate, care pcrmit sa se
conturcze a numite tendinte in rezolvarea problemei. . .In discu~iile In acel a~i congres, autorul raportului meniionat mal
As tfel, intr-un articol redactional publi cat in revista sovie tica "Avto-
mobilnie doroghi" · (iunie, 1967) se mentioneaza urmatoarele: "Analiza .In-
c1inarii taluzurilor terasamentelor arata ca .prescriptiile noastre tehnice
sint tnca departe de normelc adoptate in unele dintrc tarilc straine. Talu-
zurilc mai puti n inclinate a le rambleelor ~i" debleelor asigura nu numai
conditii de sig uranta pentru circulatie, ci garanteaza 0 ma.i buna stabili-
tate a taluzurilor !?i u~ureaza esential proeesul tehnologic de exeeutie a
tcrasamentelor".
1n continuare, se arata di": "Practica proiectarii ~i executi ei drwnu-
lui PoItava-Chh,inau a aratat cit de pagubitoare s-au 'dovedit incercarile
organizatici de proicctare de a reduce costul lucrarilor prin adoptarea Ja
terasamentc a unoI' taluzuri ell'inc1inari mal ·aspre· (in · condi~iile unor
studii geologico-inginere~ti nesatisfacatoare)." Cheltuielile care s-au· dove-
dit necesare pentru claborarea ~i punerea in practidi a masurnor speciale
pentru consolidarca taluzurilor pe sectoarele de drum terminate s-au
dovedit aUt de insemnate incit ar fi fost mai opor tun sa se prevada in
proiectul ini~ial cxecutarea unor taluzuri eu inclinare mai redusa".
In ceca ce prive~tc practica britanica, raportul privind terasmnen-
tclC', prClcntat In congresul mondial al drumurilor de la Praga (septemhric,
1971) lll('n~ioneaza: lOSe pare ca adoptarea taluzurilor cu pante mai duki,
care 5e praclidi in ultimii ani, a reu~ it sa diminueze alunecarile",
Norme le americane AASHO pentru sistemul de autostrazi intersta-
t ale prev;ld: "Pantele talu zurilor trebuie sa fie 1 : 4 salt mai dulei unde
36
este posibil ~i nu mai aspre de 1 : 2, cu exceptia sectoarelor ell dcrod.iri
sau unde sint alte conditii speciale",
Normele americane AASHO pelltru toat(' categoriile de drum uri pre-
vad ca in paminiLu-i argiloase pante mai aspre de 1 : 2 trebuic evitatc.
Aeelca!?i norme aduc 0 serie de considerente de exccu\ic lji intretinerc
care pledeaza pentru adoptarea unor pante mai du1ci ~i anume: "Pant~
1 : 3 asigura 0 buna mecanizare a execu~iei !?i intre~inerii taluzurilor, cafe
este dificila la panta 1 : 2 .~i imposibila la pante mai aspre. Pantele de
1 : 2 !?i mai duld permit 0 bUna gazonare, apa din s tropire in trind mai
mult in pamint datorita vitezei mai mid de eurgere pe taluz. La taluzu ari
de 1 : 1,5 ~i mai aspre este dificila gazonarea chiar intr-un climat Wlled .
Aceste norme se aplica larg conferind lucrarilor a Ut 0 buna stabiIitate
fara lucrari de spriji nire a terasamentelol', cit ~i un aspect vizual placut.
In prlvinta experientei japoneze in acest domeniu, In raportul pre-
zen tat Ia congresuI mondiaI aI drumurilor de Ia Tokyo (noicmbric, 1967)
de M. Fukuoka se arata: "Suprafata Japoniei esle relativ redusa ~i den-
sitatea populatiei sale este ridicata. Achi zitionarea terenurilor in vederea
construc~iilor de drumuri este oneroasa ~i se love!?te de numeroase difi-
cultAti ~ i in cel mai bun caz trebuie sa ne multumim eu 0 constructie Cll
dimensiuni minimale. Din accasta cauza rezulta, in com para tie cu aIte
t ari, di inclinarile taluzurilor de rambleu ~i debleu sint asprc. Pe de
alta parte, data fiind topografia complicata, natura terenurilor, geologia
~i precipita~iile foarte ridi cate este foarte dificil de a se asigura stabili-
t atea taluzurilor. Consolidarea acestora pune 0 mare problema de con -
struc~ie ~i intretinere".
inainte arata in completare care este amploarea alunecarilor: "Problema
alunecarilor de teren este 0 problema care nc face multe dificult.ati la
proiectarea ~i executarca drumurilor in Japonia ... Alunecarile s-au
produs pe 8 000 de !?antiere; in un ele cazuri aceste alunecari si nt inca in
curs; In altc cazuri cle sinl inca probabile",
Pc baza eelor ar.Hate se considcra necesar sa se subliniezc necesitatea
ea la proiectarca debleelor sa se efectueze un studiu al stabilita~ii acestora
care sa conduca la adoptal'ea unor pante adecvate pentru taluzuri, cnpa-
bile sa nsigure 'echilibrul in conditiile sci3.derii rczistcn~ei pamintului in
timp. Un asemcnea mod de tratal'C poate conduce la volume sporite de
terasamenie ~i la supra fete nccesar n fi scotlse in plus din circwtul agricol
sau forcstier. AsHel, dad. se ia in ' mcdie 0 adincime de dcbleu de -! 111
rezulta in plus pe metrul liniar de drum 10-15 m 3 de sapatura, 5- 7 m~
de tercn ~i 800-1 20.0 lei diferenta de cost. A vind in vederc di ncrealiziml
proiectarea in ascmenea conditii, lucrarile de consolidare ultcrioare 5e ri-
dica la minimum 5 000 lei/m, necesita orieurn scoatere suplimentara de
teren din circu itul agricol ~i stinjenesc circulatia pe un drum modernizat,
rezulta cii pe ansamblul lucrarilor economia ini,iala este iluzorie ~i apare
oportuna adoptarea ..unor taluzuri cu inclinari mai putin aspre, care sa
contribuie la 0 reducere considerabila a posibilita~ii apari~iei unor alune-
cari de taluzuri dupa terminarea lucrarilor de modernizare sau de eonstruc-
ti e a drumurilor.
37
 9.2. Factori care inlluen\eaza stabilitatea
talulurilor de debleu prin punetul A eu suprafa~a libera a a pd. Presiunea apei in punetul A
es te "(wh".
Para me lrii efectivi de rczistenta la fod ecare sint mai m id dccit ni
altor materia Ie, de exemplu nisipurilc sau ma rn ele.
In cadrul degradariIor obseryate la taluzuri de debl cu alunedirilc in ' Structura strinsa a aces tor pam in turi face ca atunci d nd Ii se aplica
paminturi fine sint preponderente~ Aceste alunecari tin de d~iva factori un efort tangential, ceea ce se intim pHi in momentul executarii excav <t-
principali. . . tiilor. granulele tind sa se desfaca, in general aparind 0 marire a volu-
Astfel, pamlntur ile . fine pe 1--:-2 m de la suprafa\a au a re\ea deasa mului (v . § 4.1.); din cauza slabei permeabilit_\i a acestor paminturi fine,
de fisur! prin care patl'und~. apa de infil tra tie ~i in condHiile unei perme[t- aportul de apa care sa satisfaca aceasta madre de volum nu se face
bilitati sla be a acestor pazpinturf are ea · rczllltat formarea unei pi.nze de insta ntaneu ~i preslunea interstitialA scade ; drept consecinta 'tm.ax cr~te .
<lpa s ubtera na. Prezenta a pci subterane influenteaza sensibil factorul de Se produce astfel.a aarecare ·a utostabilitate. suficienta pentru ca des eorl
stabiHta te datorWi actiunii presi unii apef dfn pori u ca re seade rezistenta stabilitatea " pe : termen st urt sa fie mai fa vorabila decit cea pe te r-
.. ~'
m en lung: .'
f Exemple de taluzuri 'stabile ' in cursul constructiei, dar" rupindu-se In
1.1
1-'")::::, y~
H::: 515m 0 citeva luni, sau citiva ani ' mai Urziu, sint numeroase, Realizarea unci
I.- r:::"
"--v::«L
° -, Fig. ·9.1. . Vllriatia fad orulul de stabiJ i-
excavatii intr-un masiv argilos (fig. 9.3) echivaleaza 'ell 0 destinderc
mecanica . ~i conduce I~ variatii negatlve ale presiunii apei din pori. Ca
1.3
1,2
. .., tate in . f!l nc ~i e de nivclul pinzei . de
apa subterima pentru un' debleu 'eu 1
1.1
1,0
f'
.",.
I' taluz 1 : 1.

__ __ .L2_
--.L--~3 ', I
1

0,9
- - - -'- - - - -
0 2 Sm NA. ,
/'
In forCecare a argilei 'f= (o- u}tg <1>' +C'. Exemplificativ; in fig. 9.1 cs te
jndicata variaiia factorului de' stabilitate in func~ie de niveluJ pinzei de
a pa ~ ubte ra n a pentru un' debleu ell panta taluzului 1 : 1 ;~ i ell ' iniHtim~a
Fig. 9.3. Varia\ia inAlti-
mil · de pres iune la · for;-.
JlUlrea unui laluz:
£
- -----
=
A
-'
,
//

~5~ m . . . 1 - nivelul tercnului ~

inainte ' de excavare;'Z- =

. Valo rile presiunii apei din pori pentru situatia de regim. corespun- nivelul ini\ial ai ' apei;
zatoare condi\iei de stabilitate In timp (de lunga dura!A), pot fi estimate 3 - taluz realizat; 4 -
nivelul final a1 apei; 5-

I tub piezometric. Tl -
Fig. ' 9.2. Spectrul hidro-
dinami c ~i poten~ialul
hidraulic intr-un taluz:
1 - 5upraiata liberii ,a
apei; 2 - tub piezome-
tric; 3 - hnH de curcnt;
1bs~------!-~I-(
perioada de excavare ~i
imediat dupa. aceasta;
T, - perioada "de ; nor-
malizare a presiunii apei
din pori; T3 - perioada ,
de echilibru a presiWlii . I I
. . apei din pori. . .' .
1 . I

~t:1=::: T~
4 - liniLechipotentiole;
5 - nivel de reierinta;

/
::-.r
- ' "_ ... !r.
h" - i,n al\imea ': de p~e­
siune; h' p - valoarea
aproximativc!i a inAltimii
de presiune.
i
,
'-
TI _I. Tz TJ

eu sufi cien!a exacti!ate pc baza spectrului hidrodinamic (fig. 9.2). Astlel,
poten\ialul hidraulic in punctul A es!e constitui t din sum;' eleva\ief punc-'
t ului A n ota ta ZA ~ i a ini'Htimii de presi une notate h p • Valoa rea lui Itp se
de ten ni na ea inaltime a punctului de i nt e r sec ~i e a echipotenti alei ce treee
36
urmare, imediat dupa terminarea excavarii, presiunea apei din pori scadt:',
iar rezis ten\a la !Aiere ~i factorul de siguran\a au valori ridica!e. In final,
disiparea apei din pori conduce la realizarea une i stari de echilibru, core$-
punzAtoare regimului stationar de infntrare a apei subterane in noul
profil rcalizat prin excavare.
39
 Rezistenta la tiHere l?i factorul de siguranta scad pina rind presiunea
negativa aparuta a apei din pori devine nula. Se constata cal in general,
situa~ia cea mai defavorabila pentru stabilitatea debleelor apare dupa un
limp indelungat de la constructie. Trebuie insa observat faptul cii vireza
de realizare a excavatiei are a influenta asupra procesului de deformare
a pamintului care este legat de producerea presiunii negative. La termi-
narea unei exeavatii rapide deformatiile sint numai partial realizate, ele
eontinuind inca un timp. Din aceasta eauza, in asemenea cazuri presiunea
pozitiva a apei din pori este numai partial redus8., ceca ce are drept
consecinta un factor de stabilitate redus. .
8tudiile de stabilitate a taluzurilor de debleu comporta astfel neapa-
rat a analiza la termen ·scurt ~i a analiza la termcn lung. Studiulla termen
scurt sau analiza stabilitatii imediate se face ell eforturi totale, plecind
de la C = Cu (Cu poate varia de la 0,5.1a 2 daNjcm 2 ) cu Qu=O. Valoarea
coeziunii Cu poate Sa fie masurata in lac cu ajutorul presiometrelor (aeeste
pam"fnluri sint in general prea tari pentru a ,permite folosirea aparatelor
eu paIete pentru forfecare, in situ) . .1n laborator, Cu este masurat prin in-
eercari la aparatul triaxial pe probe netulburate. Studiul la termen lung
sau analiza stabilita~ii in timp se face ell eforturi efective bazindu-se pe
caracteristicile efective C; ~i <1>; care nll pot sa fie masurate decit in labo-
rator pe probe netulburate, in general in aparatul triaxial, uneori in
casete de forfecare directa.
Parametrul C; este in general mie: 0,05- 0,2 daNjem2. Unghiul cI>;
este in jur de 20° (plus sau 'minus 5° dupa natura argilei ~i a granuIo-
metriei), Acest unghi este ell atit mai mic, .cu cit indicele de plasticitate
este mai ridicat. Aceasta ex plica de ee panta limita a taluzului in pamint
saturat fara plnza de apa este de ordinul a 27° (~ = 1 :'2) dar in prezen\a
unei scurgeri pc taluz aeeasta panta trebuie sa fie mic.!l?orata daea nu se
eehipeaza taluzul cu drenurl. Se cauta in special sa se gaseasca sistemele
de drenaj, care sa conduca la eele mal favorabile depresionari ale pinzei
de apii. ' eu celelalte date ca in eazul precedent a condus la 0 inAltime maxima
imbunatatirea eonditiilor de stabilitatc se · poate obtine in conditiile
urmatoare:
_ limitind inaltimea taIuzului. Coeficientul de stabilitate este apro-
xima,tiv functie liniarii de .inversul inaltimii taluzului; . de alunecare trece prin baza taluzului
---"- mic!?orind panta taluzului. Aeeasta pan til nu trebuie s~ fie arbi-
9,3. Verificarea .Iabililalii laluzurilor
de debleu in paminluri
I Pentru ealculul stabilitatii taluzurilor de debleu exista numeroase
I grafice, tabele ajutatoare ~i metode prezentate in literatura de speciali-
tate (Florea, 1979; Baneila ~.a., 1981; Popescu M., 1982). Multe dintre
I aeestea se folosesc curent in proicctare ~i nu se mai reproduc in pre-
! zen ta lucrare.
I Pentru inaltimi ale taluzurilor (adincimi ale dableelor) ce nu depa~esc
12,0 ro, standardul de terasamente pentru luerari de drumuri, STAS 2914-84,
prevede in pamlnturi argiloasc incIinarea taluzului de 1 : 1,5. Se vor
examina in continuare conditiile necesare pentru satisfacerea aeestei pre-
vederi. In aeest scop se va folosi formula prof. M. N. Goldstein pentru
calculul inal~imii unui taluz, cu un factor de stabilitate F~=l,5 dat
h BC (9.1)
y(F.- A tg <D)
unde: A ~i B sint cocficientii din tabelul 9.1 ca1culati pentru cinci po-
zitH ale centrului cercului de rupere ~i diferite inclinari ale taluzultti,
iar <h, C, Y - earacteristicile pamintului in nota~ii uzuale.
Cu ajutorul acestor coeficienti s-a ca1culat exemplificativ inaltimea
maxima admisibila in cazul unui taluz eu inelinarea 1 : 1,5, 11>=15°, C =
= 15 kN/m', y = !3 kN/m 3 Iii 1'.=1,5. RezuJtatele calculelor slnt cuprinse
in tabelul 9.2. Ele conduc la a inaltime maxima h= 6,4 m.
Un calcul similar efectuat pen tru un taluz cU inclinarea 1 : 2,5 ~i
h = 10,9m.
Tabelul 9.1
CoeficlentU A ~i B pentru ipoteZ8 in care suprafa1a
Pozitia centrului cercului de alunecare

I
trani. Alegerea ei este in funetie de inaltimea taluzului, de caracteristieile
in tl'inseci ale rezlstentei la forfecare ~i de regimul hidraulic. Mic~orarea
inclinarli t<Jluzului nu este ins8. totdeauna suficienta ~i uneori chiar nid
Taluz
1 :m
A
0,
B
IA 0,
B
I A0,l B I A0,l B I A 0,
B
0IX)rluna, in special in cazul sapaturilor nicute in terenuri natttrale 111
p<'lTIta, unde aceasta conduce la 0 imlltime de S8.patura importanta ~i la ' 1 1 2,34 5,79 1,67 6,00 1,75 6.57 1,40 7,50 1,24. 8,80
un volum marc de terasamentc; 1 1,25 2,64 6.05 2.16 6,35 1,82 7,03 1,66 8,02 1.48 9.35
_ inlroducind drenajut masci de pfunint. Drenajul are sarcina de a 1 1,5 3.04 6,25 2,64 6,50 2.15 7.15 1,90 8,33 1,71 10,10
1 1,75 3,44 6,35 2,87 6,58 2,50 7,22 2,18 8,50 1,96 10,41
evacua 0 parte din apa ce eonstituie pinza subterana in scopul redueerii 1 2 3,64 6,50 3,23 6,70 2,80 7,26 2,45 8,45 2,21 10,10
presiunii interstitiale pentru a mari rezistenta la forfecare. In paminturile 1 2,25 4,25 6.64 3,58 6,80 3,19 7,27 2,84 8,30 2,53 9,00
fine un debit mie nu este un semn de funetionare ·neeorespunzatoare a 1 2,5 4,67 6,65 3,94 6,78 3,53 7,30 3,21 8,15 2,85 9,50
unu! sis tern de ,drenaj avlnd in vedere faptul di 'in paminturi fine eanti- 1 2,75 4,99 6,64 4,33 6,77 3,86 7,24 3,59 8,02 3,20 9,21
1 3 5,32 6,60 4,69 6,75 4,24 7,23 3,97 7,87 3,54 8,81
tatea de apa libera este redusa. · Sistemul de' drenaj trebuie sa Impiedice
ajungere[l apei la suprafa~a taluzului !?i sa descaree 0 parte din infiltratiile
de apa. 41
40
 Tabclul 9.Z

tnliI~imea maxima a unui taluz. EXemplu de cal cuI vent este ncccsara 0 coeziune de minimum 30 kPa pentl'u incadrarca in
(metoda M. N. GOldstein) prcved~re, Oricntativ, din tabelul 2.32 se poate observa ca aceasta con-
ditie nu cste indeplinita de paminturile carc a u Ip>20% .
.' :. ,'
Centrul supraictci BC In cazul pantei taluzului 1 : 2,5, dupa cum se poate observa din dia-
A B ·' 11 = Q
grama, pentru <1>=12 ... 15 !?i C =20 kPa se poate reali za un talu z stahil
de alunecal'c r(Fi A t g /lJ)
~i pentru paminturile care au Ip > 20%.
-

De altfel, prac tica proiectarii a pus in CYidenta fap lul ca in tcrenuri

,, ' . 0,
0,
3,04
2,64
6,25
6,50
7,5 .
6,8
slabe nu se pot realiza ta luzuri stabile cu pan ta 1 : 1,5 la incU ~i mi rn ai
mari de 6,0-7,0 m, ceea ce corespundc Cll dah~le de calcul anterioare. 1n
"
,0, 2,15 . 7,15 6,4
0, 1,90 8,33 7,0
cazul debleelor mai adinci de 6,0-7,0 m de regula s-au prevazut zidud
0, 1,71 10,10 8,0 de sprijin. Au fast rnsa situali i dnd chiar i n deblee mai putin adinci de
numai 2,0-3,0 m taluzurile ~i-au pierdut s tabiIitatea, cum a fost cazul
IJ modernizarea recenta a drumului na ~ional 73 C Schitu G ole~li _ Curte-a
Pentru aeeste doua ca.zuri 's-a variat unghiul de frecare intcrioad.i de Arge!? Pie rderea stabilitatii a avut loc dupa perioade de ploi sa u de
pentru care s-au adoptat valori inferioare ~i superioa re cazului <I} ~ 15 ~. topire a zapezii !?i in asemenea sitlla~ii s-a u executat ziduri de spdjin
Rczul.tatele acestor calcule sint trecute in.. di?gramele d~n fig . 9.4, a b. J dc inaltime red usa.
'Di n aceste di ag ram e se constata urmatoarele: 1n conc1uzie, trelmie subliniat faptul ca asigurarea stabilitatii laluzu-
- pe masura ce unghiul de frecare interioanl ~ cre!?te, apropiin- rilor de debleu es te 0 problema deli cata. Pentru 0 cit mai buna rezolvare
d u-se de inclinarea taluzului, lnaltimea taluzului stabil cre!1te foarte mult ; a 'acesteia sint necesaJ,'e elemente de caleul privind caracteristicile 1jzi-
- in cazul dnd unghiul ell este egal sau mai mare dedt unghiul fa- co-mecanice ale pamint~lui ~i nivelul posibil al apelor subterane.
eut de taluz eu orizontala (tg <1>=1 : m) in,a ltimea taluzului es te nelimi- In cele mai ~ulte ' ~zuri de proiectare se dispune de date insuIi-
ta ta; ciente. In aceasta situa~ie . calculul tr~buie eIec tua t in eforturi totale, iar
pentru caracteristicile pamintului <I> ~ i C pot Ii adoptate valorile orien-
h(ml 1 h(ml talive din ta belul 2.32.
1
:!' $, 1 In cazul debl eelor adinci este necesar a se folosi metode de analiz:i
;I' 1
I
I ,
numerica la proiectare pentru stabilirea parametrilor sectiunii. Un exem-
plu semnificativ in acest sens este ilustrat de fig. 3.42.
~; I ~ I
I 1
o,D.,
o,D I
I
I,
.... 1 I
eo
t: .,,"
,,;' I L.. I~
I",
: ... I~
,
o,D t : ".
0 . -f'...: '
$!~ .....
,., ....1'1 :, : :~ 1
I
I
.
v

, ' : ...
1 "
1
1
1
...
1 I
1 01 I
:;;
"'"lS
1 1
5 'I) 1S

11
20 2S )) 33,7" •• 5 1I

b
2'0 22'
'-
.'
F ig. 9.4. Varia~ia ina.l~imii taluzului stabil in iunc\ie de ¢l ~i c:
a- pentr u taluz Cll panta 1 ; 1,5; b - jdern, pentru 1 ; 2,5.

curba de variatie a inaltimii cre~te asimptotic, asimptota rezul-

lind din formula (9.1) punind condi\ia F,-A tg <1> =0. Rezulta ex prcsia
c{> =aretg ~
A
I a card valoare corespunde 'u nghiului
.
facut de taluz cu ori-
zonwla.
Comparind da tele din diag rame eli prevederea din STAS 2914-84
privind ad oplarea pantei taluzului de 1 : 1,5 la inal\imi pina Ia 12 m, re-
zulUi eft pentru unghiuri de frecare interioa ra cJ) =1 2 . .. 15° intilnitc frec-
42
 jnte cu mult de alunecare, apar in platforma fisuri care se inchid in
10. Proiectarea rambleelor adincime ~i in dreptul carora platforma nu are denivelari. Datorita defor-
matiilar plasticc care au loc in terenul de baza ~i care cond uc la depla-
sarea in exterior a piciorului rambleului, aceste fisuri progreseaza ~i la
o anum ita marime a lor ca .\}i a suprafetei de alunecare din zona de ce-
dare plas tid. se produce brusc alunecarea. Derormatiile plastice in tere-
nul de baza apar dnd rezistenta pamintului este intrecuta in unele puncte
de efodurile unitare tangentiale care se dezvoltA datorita aetiunii ram-
bleului. In aceasta situatie se produc alunecari locale 1:ntr-o anumila zona
din teren, legaturile initiale intre particulele pamintului se distrug ~ i in-
earcarea care revenea la inceput acestei zone de teren se transmite par-
tial la zonele vecine, deocamdata stabile, producind 0 supraincarea re a
acestora.
10.1. Analiza conlucriirii dintre rambleu
Se continua astfel mai departe ruperea legaturilor dintre particult',
~i te re n care se raspinde~tc pe 0 zona considerabWi in lungul par~ii inferioilre

I
a viitoarei suprafete de alunecare care in partea superioara va trece prin
fisurile aparute in platforma din intindere. Cind cealaltii parte Inca sla-
Estc cunascut faptul di metodele actuale de caleul al stabiliUi~ii te- bila a terenului in lungul partii m ediane a vi itoarei suprafete de alu-
rasamentelor nu sint satisfacatoare pentru di nu exprima fenamenele necare nu mai este eapabila sa suporte incarcarea aparuta in urma re-
rcale ce se produc in teren. Din aceasta cauza masurile preconizate pen-
trll asigurarea stabilitatli pot sa nu fie cele mai corespunzatoare. Toate I d istribuirii, se produce ruperea easanta. Astfel, procesul de alunecare se
eompune din faza eurgerii plas-
cerceUirilc arata di principala d.eficienta a actuatelor metode de calcul
al stabilitatii terasamentelor consta in ipoteza ca alunecarea se produce
in acela~i timp in lungul intregii 5uprafete de alunecare 1?i di rezistenta'
pamintului in momentuI ruperii este aceea~i in lungul aces lei suprafete.
I tice tente, care in functie de ma-
rim ea sohcitarii poate tine 0
perioada de timp mai lunga Sil u
mai scurta, !?i din fa za de ceda-
Observatiile arata insa ca alunecarea se produce treptat. In pamtnturi
omogcne) alunecarea tncepe in apropiere de piciorul taluzului, in punc-
I re easanta cind se prod uce brusc
aluneearea.
lelc Cll cfor turi unitare tangentiale relativ mari, unde raportul dintre I Rezulta din cele men tiona-
aeestea :'j i eforturile unitare normale atinge valori eritice.
Incerdiri experimentale la scad. naturaHi privind modul de rupere
a unul ramblcu arata ca pe masudi ce cresc eforturile unitare tangen-
I te ea procesul de alunecare in-
cepe eu defol'matiile plastice in
terenul de baza, care i!?i au ori-
~iale in tcrenul de baza prin inaltarea rambleului, se deplascaza lateral ginea in raportul dintre rezis-
piciorul t[t lu zului *1 se umfla terenul de baza in fata taluzului. Astfel, tenta pamintului la taiere !iii
]a ramblcul experimental eonstruit in Franta pe traseul autostrazii A 9 'l1arimea eforturilor unitare tan-
intrc Orange ~i Narbenne, eu citeva ore inainte de. rupere, piciorul ta- gentiale.
luzului S-D. dcplasat eu 50 em fata de pozitia initiala, iar terenul de baza o ilustrare sugestiva a
s-a umflat in fata rambleului atingind circa 1,5 m iata de cota initiala. acestui mod de rupere 0 of era
Pe baza masunitorllor cfectuate cu inc1inomctrul E. de Bee r (1961) eon- masuratorile e£eetuate eu inch-'
stata, de ascmcnea, faptul ea deformatiile ineep la pieiorul taluzului. narnetre !?i pe reperi topografici
Miisuratori facute pe baraje de pamint de F. Westen berg (1 967) 'ii de suprafata la un· ra mbleu ex-
W. Walker (198 4) pun, de asemenea, in evidenta, deplasari laterale ale perimental executat in Franta
punctdor de pc taJuz care au cele mai mari valori la piciorul acestuia In Salh?des, p e un versant eu
!ji c(' le mai mici in dreptul coronamentului. Deplasari ale piciorului ta- panta transversala redusa (Car-
luzului de rnmbleu pot Ii observate in numeroase eazuri, Hind puse in tier, 1981 ). In fig. 10.1 se arata
evidcn~a de deplasarea capetelor podetelor ~i de marirea distan~ei dintre deformatiile masurate' in t ere-
Fig. 10.1. Rambleu experimental la Sal-
inclele podctelor tubulare, insuficient fundate. Distanta dintre inele este nul de baza !iii la suprafata aees- leues, Franta (Cartier, 1981).
mai mare spre capatul din aval ~ i se mic!?oreaza spr c amonte. Apa care tuia pe masura construirii
sc infil trcaza in aeeasta situatie prill. rosturile dcschise conduce la sdi- rambleului. La atingerea inaltimii de 3,3 m sc inregistreaza deja in teren
dcn.!Cl rezistentei terenului de baza ~i la accelerarea alunecarii rambleu- deforma~ii ce due la aparitia unui plan de forfecare la contactul dintre
lu i. Numcroase cazuri de cedare a rambleelor de drum uri arata ca, ina- stratul argilos deluvial !iii cel marnos. Cre!?terea inaltimii rambleului la
44
45
4,8111 conduce la extinderea acestui plan de cedare printr-o defol'matie
lenta in cursul direia rezistenta la forfeeare a terenului in dreptul aees-
tui plan seade de la rezistenta de virf pina la valoarea sa reziduala.
Cind inaltimea rambleului a ·atins 5,4 m s-a produs bl'usc ruperea
prin cedare casanta a extremitatilor suprafetei de alunecare formate. La
asemenea alunecari se observa ca probele de argiHi Iuate din zona ru-
perii casante au microstructura omogena fara 0 orientare vizibWi a parti-
culelar intr-o anumita directie. Probele Iuate din zona de curgere plastica
prezinta particule orientate pe direc~ia· alunecarii. Interesant la aceasta
experimentare este !?i faptul ca inainte de efeetuarea ineercal'ii s-a cal-
culat inaltimea critica a rambleului la eare se produce ruperea He, uti-
lizind mai multe metode (tabelul 10.1).
Valori previ zional e calculate a le inaltimii criUce a
rambleului de la Sallcdes (experimentul ·H ~=5,80
(Cartier. 1981)
Inaltimea criticli, m
'l'ipul
de ca1cul . Originea caracteristicilor ... ' ·Ruptur4
necircular4
baza, care i~i au originea in raportul dintre rezistenta pamintului la ta-
iere ~i marimea eforturilor unltare tangentiale.
Considerind drept criteriu al stabilita~ii existenta unui asemenea ra-
port n( mai mare sau egal eu unitatea in fiecare punet i din teren, S-<lU
conceput metode de ealeul al stabilitatii generale a. rambleeIor bazate pc
studiul eforturHor unitare in terenul de baza.
Se apreeiaz3 ea terasamentclc trebuie astfel proiectate incit efol'tll-
r ile unitare tangentiale in teren sa nu depa~easca rczistenta Ia Uiicrc fl
pamintului. Pentru paminturi argiloase care au unghiul de frecare inte-
rioara redus se observa din eercul lui Mohr ca cfortul unital' tangential
pe s uprafata de rupere este foarte apropiat· ca marime de efortul unitar
tangential maxim, care se poate adopta in ca1cule ell 0 bun a aproximatie.
Ta belu l 10.1 Calculul eforturilor se poate eIeetua prin mctode analiticc sau num('-
rice (Osterberg, 1957, Giraud, 1968).
m) Rezistenta 1a taiere a pamintului este· necesar a se determina cu lua-
rea in eonsidera're a faetorilor reologici (rezistenta .pe term en lung) ~i a
variatiei . umiditatii in timp, eare conduc la sdiderea acesteia (fig. 10.2),
Ruptur4
I circular4
B I,Tl
~ t,' rnisftn!i cko ulcut

~
Aparat co palete
(virI) 12,0 16,0 rf
Eforturi totale Aparat co palete
(reziduaI) 3,6 9,0
. 0, ' ',t.<!L
ITtI'''''~! I J
'J"cb.c_CY-'_~
OI.~tnblJha rt'l~te nlet paminrutul
, la !illl're Ql'l lslenta pe termen I'Jng

Triaxial 6,3 B,O i? Coel!(len j\!l

de ~tablhlall' ~ 'eg,'" " ""'!" "''"''''
It~I! 1 1
Triaxial (vIrf) - 7-10
Eforturl efective
CasetA (reziduaI) 6 4- 7
(valoare medie) 'j

"
,
·1
Datele slnt interesante prin evidentierea diferentei apreciabile . in-
tre rezultatele obtinute eu ipotezele ruperii dupa suprafete circulare ~i
.,1 . .
: '~ :;'':l'lha eforturilor u,1':.:Jre mn:JE"I :lal~
, [;0(11,11111' co~flc,entulu' I3e sl<ltJlllta l<:' n,

necirculal'e. In acest sens se subliniaza faptul .ea metoda perturbatiilor ! Fig. 10.2. Schema ~e vcrificarc a stabilitJl ii terenu!u i de sub un rambl('u.
(Raulin ~.a" 1971), care se utilizeaza asiazi eurent in Franta, are ayan-
tajul di nu face 0 ipoteza asupra formei suprafetei de rupere, ca in me- Crlteriul" stabilitatii devine asHel:
toda Bishop, eeea ee asigura 0 continuitate interesanta intre calculele eu
ruptura circuladi ~i necirculara,
Datele comparative din tabel marcheaza totodata faptul cil aparatul
Cll palete furnizeaza earaeteristici care due la diferent~ apreciabile fata
de incerdirile efectuate in aparat triaxial sau ell ,easete, care se pare ca
I
I
11; = ~· ~1 sau ni=~
If Two.,.!!)

unde: ni este eoeficientul de stabili tate in pu nctul ·i ; "TIM - rezistcnta pa-

"":.. u(1)

sint mai bine ealate pe metodele actuale de calcul. i mintului la tMere In punetul i; Tma::r;(I) - efortul unitar tangential maxim
in· punetul i; K _ . coeficient de sigurania, care tine seama de scaderea
Datele ob\inute la Salledes confirma inca 0 data faptul 011 procesul
de alunecare ihcepe eu deformatiile de curgere plastka in terenu l de l'ezistentei in timp; "Tlim - rezistenta pe termen lung.

46 47
 Sc clctel'mina coeficientul de stabilita te in diverse punch? Se tra- Tabelul 10.2
seaza izoliniile coeficientului de stabiIitate care pune in evidenta zonele IniItimea maximli D ralUbleu)ui n ~e zat p e tcrcn
periculoase. ~ slab orizontal
S tudiul efcct uat pc un mare numar de cazuri a pus in evidenta in- I
flucn,a difcritilor factod asupra marimii efo rturilor unitare tangen\iale i
¢. grade 5' 10'

II
in terenul de baza a1 rambleelor, ceea ce permite a dimension are judi- I S'
cioasa a acestora.

~
C, kPa 30 60 10 30 60 60 80
10
hm~ 3,0 4.0 3.0 5,0 6,0 4,0 6,0 8,0 10,0
10.2. Proiectarea rambleelor situate
pe lerenuri orilontale
I
Asigurarea stabilitatii rambleelor necesita. examinarea atit a corpu-
lui rambleelor, cit ~i a terenului de baza. Pentru corpul rambleelor exista
de mu l ~i ani prescriptii de proiectare ce stabilesc pantele taluzurilor in
functie de inaltimea rambleului, precum ~ i gradele de compactare ce tre-
II -/
9,0 I Z

"
buie realizate la executie. Potrivlt STAS 2914-84 In cazul dnd terenul
de fundare are eapacitatea portanta eorespunzatoare, taluzurile r amblee-
lor vor avea inclinarea de 1 : 1,5 pina Ia inaltimea maxima pe verticala •
de 6 m pentru argile priifoase sau nisipoase, de 7 m pentru nisipuri ar-
giloase sau praf argilos, de 0 m pentru nisipuri ~i de 10 m pentru pie-
~ T"~' ~ I
~

tri~uri ~i balasturi. In cazul ram bleelor ell inal~imi mai mari dedt aces-
tea, dar pina Ia 12,0 m, partea de la baza care Ie d epal1e~ te va avea in-
clinarea de 1 : 2. Practica indelungata a fol osi rii aeestor prescrip~ii a ara- ----:~ <
tat di ele asig ura a dimensionare judicioasa a rambleelor. In cazul lnal-
timilor ce depa!?esc 12,0 m este neeesara dimensionarea rambleelor pe o.
0
I:;
~ ;;
:.~-".' . I
,;
I
: 1//I ~
baza, ealculelor ell un coeficient de stabilitate de 1,3-1,5. Pentru calcul 0
J!l ~
:;; / ~ / 31 ~
este sufici cnta folosirea metodelor bazate pe s uprafe~e de rupere circu- 1.5 0 '"
lar-cilindricc. Trebuie fnsa avut in vedere ca pamintul din rambleu este
remaniat ~ i nu pot fi luate in considerare valorile earacteristicilor meca- 1.5 ' 0
~ ~ ~
~
I 0
::1 ~
nice -ale pamintului din groapa de imprumut sau debleul din care a fas t
excavat, determinate pe probe netulbllrate, care indud ~ i coeziunea struc- ~s 0
'"
~

2
!S ~ ~ ~
turala, care se pierde la sapare, a~te rnere !?i cilindrare. ~
3 § ~

:>
Analiza a n umeroase cazu ri de pierdere a stabili tatii rambl eelor efec-
tuata in ultimii ani a pus in evidenta faptul di in marea majorita te a
~5

5,5
0

:'i ~
~

;; ~
'"
~
~

0
cazurilor aceasta s-a predus datorita cedarii terenului de baza al ram- !5' ~ ~ :;;
bleelor. ,,5 0
0 0
0 0 5
Datorita aeestui fapt, la ultima revizuire a STAS 2914, in .an ul 1984 ~ "
~

s-au introdus condi~ii pr ivind tnaltimea rambleelor a~ezate pe terenuri 7,5 0

0 0 ~ Ii;
0
~

de fundare eu capacitate portanta red usa. ~ ~ 8

0
... .~

"
0 0
As tfel, in asemenea cazuri, taluzurile ramb leelor vOr avea inclinarea
~
0
CI
de 1 : 1,5 pina la inaltimile maxime hma:c pe vertical a date in tabel ul 10.2 ',5
:;: ~ !j I:;
0

in fUl1ctie de caracteristieile mecanice ale terenului de fund are.

La ramblee mai inalte decit cele aratate in tabelul 10.2, inclinarea
taluzuril or se va determina pe baza 411ui cal cuI de stabilitate eu un coefi-
cient de stabilitate de 1,3- 1,5.
43
1/. I
Fig. 10.3. Eforturi unitare tangen~iale din componenta orizontala a in-
dircarii date de rambleu (lO kN/ml? pentru ,=:18 kN/mJ).
( - Asigura r eol stabiJJtj;iI te rol same nlc lo r. \·01. II
49
 Pentru ramblee situate pe terenuri orizontale, analiza distributici
,
dorturilor in terenul de' baza pune in' eVidenta elemente semnificative
deosebit de utile proiectarii privind stabilirea :i.n~i.l~imii !?i formei ram- L~___ :7 "~
hleului in func~ie de caracteristicile meeanice ale terenului de baza. ·Cal- ,"
,5"
cule cfectuatc in acest scns au luat in considerare aUt indircarea verti-
caHi pc care rambleul 0 transmite In tercn, cum se face in mod obi~nuit,
I / / -________
-- c
'i3
cit !?i indircarea tangentiala pe talpa (Marinescu, 1972).
sg
<l.Distributia cforturilor unit are in adin cime intr-un mediu !iniar .~:s
cC
deformabil. Din diagramele de distributie a eforturilor unitare tangentiale 1'0;:
in adincime se constata urm~toarele: <ic
Componenta tangentiaHi a incarcarii pe talpa din greutatca rambleu- t~
lui arc un efect local, eforturile unitare "l;l; sub aceasta lncarcarc fiind
,
,">
'""
c .•
maximc imediat sub rambleu ~i practic neglijabile la adincimea de 5,0- " c
6,0111. Eforturilc tangcn\ialc pc talpa ramblcului au insa 0 important5 :~
deoseblta in solicitarea terenului imediat sub rambleu, ponderea lor tn ~~
cfortu~ tangential total ':r;;:; datorat aUt incarcarilor vertieale, cit ~i cclor C-
~2

~-. - ~. ~_ ~
orizontale reprezentind circa 2/3 la adincimea de 0,5 m ~i circa 1/3 la <.oS :...
adincimea de 1,5 m (fig. 10.3).
Efortul unital' tangential 't<:u: din componenta verticala este neglijabil
"',0
sub talpa rambleului, cre!?ie repede pina la adincimea de 8-9 m unde :"i
utingc valorile maxime, sdizind apoi lent in adincime (fig. lOA). Efor- -----t;;; Ji
tul unitar tangential maxim "max din indircari orizontale !?i verticalc '-'w",oi""i'~'iH:;--
-.l-l """ ..... N m " tI"" .., ..... <0 0> P ~.g;~-~.~~~; :§ "
(;:
atinge valoarea maxima la adincimi de 7-8 m. Liniile de egal efort uni-
tar tangential arata 0 distributie cuprinzind zone oareeum concentricc,
cu valori maxime in partea centrala (fig. 10.5). In ceea ce prive~te efor-
turile unitare principale 0"1 ~i 0"31 se constata ca ele slnt maxime sub talpa
rambleului !?i au valori ce scad de la axa spre piciorul rambleului.

b. Influenta ina]~imii rambleului. Se constatii cd nu exista. proportio- 'C

, "c
"0 _
nalitute intre raportul ina.l~imilor rambleelor t?i raportul eforturilor uni-
tare Tx;;:; sau "max corespunzator. . 110.°
e: ~,
lntr-un punet car<1cteristic sHuat in dreptul piciorului taluzului 1<1 oS
c __ ,
adi ncimea de 0,5 m (fig. 10.6) fa~a de valoarea lui 'tma.t pentru inaitimea Oz
de 2,0 m, se inregistreaza urmatoarele cre!?teri pentru celelalte ina1timi S'"
00
cu: 140% la 4,0 mj 1600/0 la 6,0 m; 180% la 8,0 m; 190% In 10,0 m. Pen-
tru aeela~i punet, Ia dublarea inaltimii rambleului de la 2,0 la 4,0 m,
"=-
.9 ?
'O~....:..
cfortul unitar 'tma.t cre~te eu 40%1 in timp ce 1a dublarca iniU~imii de In ..... .D~
4,0 m la 8,0 m 'tma:1: cre!?te eu 300/0· .g§~,
w
C " _~
"W~
c. Influcnta li'itimii platformei rambleului. Variatia Uitimii platformei C-O~

intre 9,0 !?i 27,0 m nu influenteaza practic marimea eforturilor unitare $.3 1J
J-.C:;~
m axime tangentialc.: Diferentele dintre valorile ordonatelor de 1-20/0 11-0
sint ncglijabile (fig. 10.6, b). Valorile maxime ale ordonatelor diagramc- "2;:::
;:I.~
lor de distributie a eforturilor sint concentrate in cuprinsul taluzului.
-"

~f
Eforturile unitare tangentiale maxime' in 'axa rambleului scad. considc- "0.;1"
rabil pe masura ce Hitimea platformei cre~te. "',S"
~

d. Influenta pant ei taluzului rambleului. La taluzuri cu panta umca """

o
0-""1:::
eu valori de 1 : 1,5; 1: 2 ~i 1 : 3 se eonstata 0 diminuare apreciabila a , __=O",,-..J1 ~ ~ E cil5
- llJO·9:.H N G:~

50
••
 'Om lui "t max ci nd panta taluzului es te mai putin aspra. Astfel, pentru pune-

~h '--J. r·O.Sm
tul situat in dreptul piciorului rambleului 1a 2=0,5 m (fig. 10.6, c) 't"mu
are urm atoarele valori:
pentru 1 : 1,5, ~",~ = 1l,2 4 kPa (100%);

~O
h'[ITI: hl[miI - pentru 1 : 2, ~ "'~= 0,24 kPa ( 82'10);
10, 10 0 - pentru 1 : 3, ~m~= 6,94 kPa ( 62%),

a0 a , tntru ci t tnsa panta unica a taluzului ell val~ri de 1 : 3 l?i 1 : 2 con-

duce la marirea considerabila a amprizei !?i in special a volumului de tc-
6 , 6l
/ rasamcnte, s-au analizat ~i citeva cazuri de profil transversal avind ta-
luzul din doua pante. Pentru acela ~i punct examinat, situat in dreptul
L , L piciorului taluzului (fig. 10.6, e), se constata 0 diminuare a lui "t'max in-
di cata in continuare, in comparatie cu cazul etalon al rambleului Cll ta-
Ip / ,, L luzuri de 1 : 1,5 ::;i anume :
0 ~" I
;;". M
0
~

-.fN.n
~
0 ~ 1~ ~ pentru 1 : 1,5,
pentru 1: 1,5+1: 2,
~m~ = 1l,24 kPa (100% );
,_= 9,60 kPa ( 65%);
T",,, [kPol M ::r_ tQ ~
\D ;: s:::i;::! af ~ ~- ;:I-!li pentru 1: 1,5+1: 2,5, ~_= 9,32 kPa ( 63'10);
pentru 1 : 1,5+ 1 : 3, ~_ = 7,43 kPa ( 66%),
TGtG (kPo) Din comparatia acestor cifre se constata efectul favorabH pe care il
a I nf luen~o pon: el plotfOrl11?i are raeordarea eu terenul de baza, realizata. pe un metru din inaltimca
rambleului. Rezultc1 ca prevederea constructiva a unei r aeordari curbe
in aceasta zona, cuprinsa in unele norme straine, este jus tificata pentru
~" , r edueerea solieitarilor in terenul de baza.
"I
~
m

I
~
, Se eonstata., de asemenea, ea "t' ma:r pentru calul dnd pe primii doi
metri din inaltime se reaIizeaza un taluz de 1: 3, este apropiat de cazul
099,~1~~=r=~-I lim
01'12 .,./
rambleului eu taIuz eu panta unidi de 1 : 3 fnsa are avantajul ca volu-
mul de terasam ente ~i ampriza sint mult mai reduse (tabelul 10,3), In
052 ~ acest caz insa, va lorile maxime ale eforturilo r uni tare si nt mai mari in
zona situata in dreptul platformei rambleului.
Tabelul 10.3
n ", ,. '9" Date comparative privind influenta farmei taIuzuiui
b\(m) "
lo:m) 10.!00) 1066', ) asupra volumulul ~i amprjzei terasamenteior
b !~ 10llfnil ~oore. c Ir1lva1a portel b ltm.Au pe 1 m lungime .

Volum terasamente Ampriza

b .SOm Panta laluzului
..
,At I~~,'
V. m~ OJ, A. m t
-" 0'

m,

~::
m 1 1,5 108 100 27 100

, ~~.'2 "
1 1,5+1: 3 11' 105,5 33 122
1 3 IG2 150 45 166
,o ~ 1,0
O,"'L
O.72 t ___ -lI_==-----===_, 0,8'
0,66 Din cifrele tabelului 10.3 rezulta cii in terenuri slabe redueerea efor-
,turilor unitare "t'max se poate realiza in condiiii economiee avanlajoa~ e
I prin evazarea taluzului la partea infe rioarii. eu cit panta laluzului est\.!
L_ 2,5 5.0
mai redusa in partea inferioara, eu atit reduce rea lui "", ax es le mai LlC-
'l> I 2 1: ] centua ta.
b'[1T1J
d \ntluQn'lO c. ontfQconcrtQtQ\ Q Inlluqnto pent'. ~uplil'T'lQl'f.or c

e. Influenta contrabanchetelor. Analizindu-se efectu1 co ntrabanchete-

Fig. 10.G, Variatia e forturilor unita re in teren orizontal. lor eu lati me de 2,5 ~i 5,0 m ~i accea~i inaltime de 2,0 m (h/3) ca a pe-
52
53
 priu-zis, dar Se regase~te intr-o oarecarc masura miqorata In piciorul
nelor adaugate rambleelor, in cazurile examinate mai inainte, se constata. taluzului contrabancheteL
di sub acestca ." rn~ se mic!jloreaza spre rambleu, dar pastreaza valori aC3- Fa~a de proCHul transversal eu taluzul de 1 : 1,5, eforturile unitare
tul de ridicate Ia piciorul taluzului contrabanchetei (fig. 10.7). maxime tangcntiale in cazul contrabanchetelor l'eprezin ta pentru pUIl C-
Prill aceasta masura constructiva de prevedere a contrabancheiei, tul de referint. (fig. 10.6):
valoarca ridica ta a lui "rna:>: se indeparteaza de piciorul rambleului pro-
taluz 1 : 1,5, ,",~=1,l24 daN/em' (100'10);
contrabancheta de 2,5 m, '=,=0,928 daN/cm' ( 83'10);
contrabancheta de 5,0 m, 'm~=0,804 daN/cm' ( 72'10).
II'fID (tl.PoJ Z.O,Sm f. Stnrca de solicitare in terenul de baza exprimata prin eocficientul
I' °1.8kt\h1' d e stabilitate. .Cunoseind distributia eforturilor unitare in teren prccuill ::i
caracteristicile de rezisten1a ale accstuia sc poa te calcula valoarca coefi-
cientului de slalJilitate Intr-o rctea de pUllete. Conditia de stabilitate c!'t...·
asigurata Ja valori supraunitare ale acestuia. In zona ce euprinde va1:1-
rile subunitarc ale coeficieniului de stabilitnle fortele active intrcc ('ap;~­
citatea de rezistenta a pamintului, situatie care nu paate fi aeceptata. In
acest ea? este necesar sa se redudi fortele active prin redimensionarC'<l
l'ambleului, modificind inaltimea, dadi este posibil, panta ~i forma Wltt -
zului sau, eventual, sa se actioneze asupra caracteristieilor mecanice ale
terenului de baza prin eonsolidare sau inlocuire, ceea ee este mai difi ciL
Pentru conturarea zanelor cu marimi diferite ale coeficientului de
stalJilitate, precum ~i pentru stabilirea zenelor pericllioase in carc va -
loa rea accstuia es te subuni tara s-au efectuat calcule pentru citeva cazuri
..--.:-~ - _____ . 1 r eprczcntative .
a Pentru ramblee eu inaltimea de 6 m ~i ell profile transversalc d ii.'-
TITOJI [k Po] i! :O,Sm rite, situate pe terenuri orizontale, se constata ca la valori ale caracif"-
!, z1.Bl(Nl m1 risti eilor mecanice <1> = 10° ~i C = 20 kN/m:?, stabilitatea lucrarilor este: rC11-
lizata, cocficientul de stabilitate sau gradul de asigurare fiind suprauni -
tar. Zonele eu valeri minime ale acestuia sint marginitc dc linii de coa-
tur inehise !iOi sint situate sub rambleu.
In cazul rambleelor cu taluz 1 : 3, cu taluz cu panta dubIo 1 : 1,5 ;-
+ 1 : 3 !jIi cu contrabancheta. exista 0 singura zona ell grad de asigul'al'c
minim, situat. sub platform. (fig. 10.8 ei 10.9).
In cazul rambleului cu taluz 1 : 1,5 se constaUi deua zone ell grade
de asigurare minime situate de 0 parte ~i de alta a axei sub taluzu ri
(v. fig. 10.8).
Se constata ca cel mai mare grad de asigurare il prezinta rambleul
cu taluzuri 1 : 3, iar cel mai mic revine rambleului cu taluzuri 1 : 1,5,
diferen\a intre aces tea fiind de 25'10.
In cazul unui teren de baza foarte slab, lipsit total de coeziulli..' fji
un unghi de freeare interioara mie (<1>=10°; C= O) se eonstata. ca nu se <!si-
gura stabilitatea in nici unul din cazurile analizate, in Hecare din acc.')-
tea apa rind zone eu 0 extindere considerabila in care gradul de asigurare
este subunitar. Cea mal mica valoare a acestuia se intilne~ te 1a piciorul
taluzului.
Liniile de contur care marginesc zonele pel'iculoase nu se mai in-
chid !iOi apar la suprafa~a tere nului. Orientarea zonelor corespunde eu
Fig. 10.1. Diagrame ale efortUl'ilor unitare tangentiale in teren dil'ectiile pe care se constata. di se produc de regula alunecarilc de
orizontal: rambleu.
II - varia~ia inAlti mii rambleu!ui; b - variatia formei taluzului.

54 55
-
Fata de valoarea gradului de asigurare mInIm care se Intilne~ te in
cazul rambleului eli taluz 1 : 3, valorile celorlal te grad e reprezinta pro- Din analiza accstor cazuri rczulta ca profilul eel mai rational est('
centual : eel ell taluzuri eu doua pantc 1 : 1,5 + 1 : 3 deoarece la va lori apropiate
950/ 0 pentru rambleu ell taluzuri 1 : 1,5 + 1: 3; ale gradului de asigurare, pl'czi nta volu me de umplutura mai mid ell
940/0 pentru rambleu ell contrabanchete i 200;, fala de rambl eul cu taluzuri 1 : 3 ~ i cu 14'10 talii de rambleul eu
800/0 pentru rambleu ell taluzuri 1 : 1,5. contrabanchete. Totodata, ampriza este mai mica ell 35 0/ 0 ~ i respceliv
18 0/ 0 f';J.1a de cazurile men~ionale mai inai nte.
~·10· c.o 19012 1 $ . 10' C· O
Elementele deoscbi t de interesante furnizeaza analiza evolu~iei zo-
nder perieuloase in runc~i c de va ria ~ia earacteristieilor mecani ee al e pa-

t. 0.6 {[, ~5jJ >'0 T

III

'.0::-C~lO :il
'-'I
.S ¢ .,~ c'~~~r ''''s <p.JO° C . lQl\Po

:w 1 , . ,I : ; ; ...... \,

~ '." \\> '

a
~ b

{c';:""
~.IO' C·201\Rl

.~
. \
~ . 'S........-,
'Xl1'2 <D '10' C' SkPa I:::2Qil:::! ¢ , lO' C' O'Po
T
~ ~2<) ~a~,
o

I
<D'

:71\\
1/ ~--_ ... -
;-- o/"d
c
Fir.. 10.8. Linii de egal grad de asigurare pentru ramblee ell panta
di fe ri ta a taluzului situate pe teren orizon tal, ell caracteristici
meca nice diferite. Fig. 10.10. Infl ucn,a diminuarii cara::teristicilor mecan ice ale pamintu-
lui de In baza rambleului:
'l-d - cazuri de ditninuare a ca racteris ticilor me: anice ale terenului.
~.Ia · c.o ~., a · C. O

mintului, efectuata penJru cazul ramble ului ell inal~imea de 6 m, situat

,
~':s . ; ........
10
pe teren orizontal cu unghiul de freca re interioara constant (f) = 10° .!1i
coeziunea variabila avind valorile 0; 5; 10; 20 kN/m' (fig. 10.10).
In cazul <1>=10 0 ~iC=20 kNjm' gradul de asigurare minim are va- .
.
10 ,
1
---
loarea 1,47 iar zona care cuprinde punctele ell val~ri minirnc apropiatc
(sub 1,5) a re conturul inchis ~ i este situata sub pla tform a ~ i sub taluz
(fig. 10.10, cazul 0).
~.,a· c.20kPo $.10" C·20kPo
Cind coeziunea seade la 10 kN/m 2 aceasta zona limitata de gradul
-¥'lit- ~
de asigura re 1,5 se extinde mult pina iese la suprafata. In interiorul ei
1~
- ~L _____ ~ ~, a par alte zone cu grade de asigurare mai mici, valoarea minima ajun-

lEV
gind 1,12 (fig. 10.10, cazul b). In acest caz, stabilitatea este inca asi-
~ gurata.

,. "
Daca se mic~oreaz a valoarca cocziunii la 0 = 5 kN/m2 ajung la su-
d
I ,.' C)
~.

~.
prafa~a terenului zonele ell grad de asigu ro. re subunitar (fig. 10.10, ca-
zul c). Aceste zone a u 0 intindere aprecia biHi ~i apa ritia lor provoaca
alunecarea rambleului. Intruci t atingcrea echilibrului limita corespund e
valorii coeficientului de sigura nta egal , ell unitatea, valorile suhunitare
Fig. 10.9. Linii de egal grad de asigurare pentru ramblee ell ta- diferite ale acestuia au semnificatia ordinei de aparitie in timp a zonelor
luz Cll pantel ~i contrabanchetii. SIt uate pe teren orizontaL
d e cedare plastica. Astfel, intii apare zona n<l, care a morseaza procesul
56 d e l'upere a ma terialului prin ceda re plasti d. le nta. Apari~ia acestei cc-
57
 - variatia paotei terenului natural pentru un ramble u de inaitimc
dari modifica distribllUa de eforturi in teren iudt izoliniile urmatoare d<:lta;
i~i pierd 1ntr-o anumiUi masura semnificati8, ele fHnd calculate pentru - variatia pantei taluzului aval al unui rambleu de inaitime data
starea de eehilibru ee precede pe cea limita. pc un tcrcn eu 0 panta data.
In cazul cind eoeziunea este nuHi, zona eu grad de asigurare subuni-
tar euprinde intreaga ampriza a rambleului, in interiorul ei aparind 7.one a. Influcnt a inaltimii rambleului. Din analiza distributiei eforturilor
eu valori foarte red use ale coeficientului de siguranta (fig. 10.10, ca·· uilitare tangcn~iale maxime la adincimea de 0,5 m intr-un tercn de bazJ
"luI d). Scmnificatia aeestora este explicata mai inainte. ell panta de 1 : 5 se constata 0 crc:']terc apreciabWi a aces lora in fune~ic
de inaltime.
Analiza efectuata poate sugera dinamica fenomenului de alunccare
a ramble ului, scotind in evidenta, sugestiv depJ.asarea spre piciorul ta lu- Astfel, dad. pentru h= 2,0 m , in punctul de la adincimea z=O,5 m
zului !?i extinderea zonelor periculoase cind eoeziunea terenului se re- corcspunzator piciorului taluzului, '>IIQ.l=10,34 kPa, in cazul dnd h =l O,D 111,
duce sub influen~a variatiilor de umiditate ~i a proeeselor rcologiee. in acela~i punct, 'moJ.l: =39,67 k Pa, adidi de circa 4 od mai mare. Varia-
~ia lui 'max in punetul mentiona t prezinta, comparaliv cu inaltimca h=
=2,0 m, urmiitoarele cre'iteri (v. fig. 3.40):
114 19,61 Ii" 26,16
-=100·--=100%; -=100 ' -
' - = 250%
II"J 10,3·1 II! 10,34
10.3. Proiectarea rambleelor situate II, 33,37
pe terenuri inclinate -=100· - - =320%; ~ = 100. ~9,G 7 =390 0/ 0 .
113 10,34 113 10,34
Se constata 0 varia tie apro -
Proieetarca corpului rambleelor situate pe terenuri inclinate se face piata de eea liniara a lui "max Ti=
in conditiile aratate la rambleele situate pe teren orizontal. Este ncee- in functie de inaltime, care per- 8.1' 10k"
sara in plus prevederea ca masura constructivii a treptelor de infditire l11i te interpolarea simpla p entru 1. Z' O"m
W
,-
determi narea unoI'. valori inter- ~! · r
pentru a evita alunccarea rambleului pe talpa sa. Probleme deosebite
apar ciod rambleul se a!?aza pe un teren slab in panta. In acest caz, po- mediare.
trivit STAS 2914-84, taluzurile rambleelor VOl' avea Inclinarca de 1 : 1,5
pina la Inal\imile maxi me h""" pe verticala date in tabelul 10.4 In func- b. Influenta rnaririi pantei
tie de caracteristicile mecanice ale terenului de fund are !?i de panta trans- 1erenului de haza. Fata de eazll- 1--9.00---<
versaHl a aces luia. rile eu imlltimi ~ i forme va-
riate analizate pentru terenul
T abclu l lOA
de bazii eu panta de 1 : 5, s-a
JIl1'il~imca maxima a r amblcului a~C'lat pe ' tcrcn slab cereetat influenta pe eare 0 are
in pant3, in m . asupra eforturilor unitare ma- 15
rimea pantei taluzului. tn acest
Unghlul de frecare interjoarli, ¢ sens, s-au ea1culat eforturile
Panta terenului 5' I 10' I . J5° pentru aceea!?i inaltime de ram-
de fWldare Coeziu nea C, kPa bleu de 6,0 m situat pe terenuri
30 I 60 I 101 30 I 60 I 101 30 I 60 I 80
cu panta de 1 : 10; 1 : 5 'ii 1 : 3
(fig. 10.11).
1: JO 2,0 3,0 2,0 4,0 . 5,0 3,0 5,0 6,0 7,0 Fata de cazul considerat de
1:5 1,0 2.0 1,0 2,0 3,0 2,0 · 3.0 4,0 5.0 baze" eu panta de 1 : 5, efortu-
1:3 - - - 1,0 2,0 1,0 · 2,0 3,0 4,0 rile unitare tangentiale maxime
cresc in medie Cll circa 300/0 in , J
cazul pantei de 1: 3 ~ i scad in
La ramblee mai Inalte dedi cele aratate in tabelul 10.4 inejil1a rea medie eu circa 30 0/ 0 in cazul
taluzurilor se va determina pe baza de calcul eu un ·coeficient de stab i·· pantei de 1: 10. Se remarca
litale de 1,3-1,5. faptul ca, in cazul terenului ori- lli
Pentru rambleel~ situate pe terenuri inclinate prezinta interes pen- zontal, valoarea lui T max seade j
tru proicctare analiza comparativa a starU de efor turi din terenul de la aproape jumiHate (v. fig. gen\ia Fig. 10.11. Diagramele eforturilor unitare t .:'lll-
baza, sub influenta urmatorilor factori : 10.7).. le p cntr u un rambleu sHunt pc le:'cn
inclinat ell diIerite pante.
- variatia inaltimii rambleului pentru un tercn Cli inclinare data;
58 59
 c. InfIuenta formei rambleului situat pe teren inclinat. Din compara~
~ia valorilor eforturilor unitare tangentiaie maxi me in punctul periculos
situat -in dreptul piciorului taluzului, se constata urmatoarele (fig. 10.12) :
- rambleul eu taluzul aval avind panta 1 : 2,5 conduce la aparitia
unor eforturi tangentiale maxime in terenul de haza mai mid ell circa
25'10 faIA de rambleul cu taluz avind panta de 1 : 1,5 . .
AceasUi solutie conduce tnsa la marirea volumului de terasament e
ell 50 0/ 0 !?i la marirea amprizei ell 70 0/1)_ Rambleul ell taIuz aval realizat
E
din daua pantel: 1,5 !Ii 1: 2 produce in terenul de baza eforturi 't'mlU
:F ~ E mai mici ell circa 20 0/ 0 in eomparatie ell rambleul ell Wuz avind panta
-
;:£

,..
E ~N
to 1.11.
~ 0
1 : 1,5.
In aeest caz, vo l~mul de terasamente spore~te ell 10 0/ 0 iar ampriza
~
ere~te eu 20 0/ 0 . In eazul prezen1ei eontrabanehetei 'trn.u cre~te eu 70/ 0 , vo-
lumul de terasamente eu 40 0/ 0 ~i ampriza eu 351)/0. Rezulta ca, din punc-
tul de vedere al solieitarilor tangen~iale rnaxime in terenul de baza, so-
r-_J!.~ lu~ia cea mai avantajoasa, din punct de vedere economic, 0 constitu ic
adoptarea a deua pante pcntru taluzul aval, ceea ce confera mai multa
stabilitate rambleului.
d. Starea de solicitare in tcrenul de baza exprimata priQ coeficientul
de stabilitate. Pentru cazul terenurilor de baza indinate, s-a examinat sta-
bilitatea unui rambleu ell inaltimea de 6 m la marginea platfol'mei, 5i-
tuat pc un teren ell panta 1 : 5.
Datorita eforturilor tangentiale suplimentare care apar din inclina-
rea terenurilor, Se eonstata valori ale gradelor de asigurare mult mai
mid in eomparatie eu eele determinate pcntru terenul erizontal in ca-
zuri 5imilare (v. fig. 3.41).
Datorita solicitarilor date de rambleu, terenul ell caraeteristicilc mc-
canice <1> = 10° ·~i C=20 kN/m' 5e aUa Ja Iimita de 5Iabili!ate.
Se eonstata efec tul favorabil al penei supIimentare In taluzul ell
dOlla pantel: 1,5+ 1 : 2 care face ea zona periculoasa sa se situeze in
apropierea axei rambleuilli, preeum ~i efectul mai pu~in favorabil al con-
trabanchetei, la piciorul fuluzului d.reia apare zona periculoasa.
Pe terenuri slabe, rambleele exarninate nu se ' pot executa fani ma-
. sud speciale deoarece solicitarile condue la aparitia unor zone intinse

r eu grade de asigurare subunitare.

Aceste zone sint deschise spre suprafata terenuJui ~i alungi tc in di-
rectia pantei acestuia, avind valarile cele mai mid In piciorul taluzuluL

1
Fig. lOT!. Diagramcle eIorturilor unitme tangen~iale pentru un n:ullbleu ell
forme diferite ale taluzului. situat pe tercn Inclinat.
 Parte a a IV-a transmite presiunea in aval (fig. 11.2). 0 partc din presiune se transmi-
te in aces t caz la terenul din aval prin golurile formate de lucrare in pla-
Solulii co.nstructive moderne pentru lucriirile nul de tl'ansmitere a indircarHor.
de sustinere. Exemple de lucriiri. Metode r -
$i exemple de calcul. Domeniu de aplicare
« .~,. r::,::::.~ > ,,
I~' r! ,, I - I
Fig. 11.1. Suprafa ta
de preluare a impin-
I
I
\ .... -
\ !Z 1 ,,
gCI'ij pamlntului Ia I pX
J ~ c '.
, A

11. Modul de Iransmltere a 'impingeril piim'intului

pe lucriirl de sustinere §i consolldare
s -
lucra ri continue:
suprafa ta de
aluncca re ; pc- pri sm I />.~.~~~}l
.~ . ~ I
de rupere dupa Cou- , -I " "/

lomb. ~'I 'I ,b'//ij~

t
L _ _________ ~ _ _ _ _ J.'1/
LI

Impingerea de caleu! a .pamintului pe 0 lucrare, determinata in pre-

",, : .
/~-.,- :~~ :~~-: ~,
"' ,"
alabil in fun cUe d e condi~iile din amplasamenilll acesteia, .trebuie tran5-
misa la elementele cons truc~iei de sus~inere.. Aceasta iIl)pingere de cal- \"~ ., -.-.o-~ I - I
~J'. " ..,/,
cuI reprezinta cea mal mare valoare ~lintre impingerea ' pamintului din < . ~1·· .,,~
alunccare , ~i impinger ea statica dupa Coulomb. Tinind seama d e tipurilc : : :.'//
, .' , ~"": ;/r'
de lucrari folosite .in ultimii ani pentru asigurar~a stabi.litiitii . versanti- Fig. 11.2. Supraiata . l.....l \ ,.' .... ~" ~ ~ / ; i
lor ~i taluzurilor se po t ~isting e trei caz~.ri:)ucrari continue ,avi'P-d su- de preluare a tmpin- 5 .( . : !; ,
prafata de cOlltac~ ell terenul 'egaHi ell ~uprafata -de transmitere a .presiu- gerii pAmtntului Ia : :"::¥'l )
nilol' de calre tCl'cn; lucr~ri partial continue ~i lucrari discontinue, In lu: rari paqial conti- I : :- r, /
nUe (a). Formarea 1 I ~.. .. /
care suprafa~a de contact a l ucdirii este mai midi decit s u prafa~a de boltii de descc1rcare :. /
iransmitere a prcsiunilor de ditre teren. in teren In plan ver- ' I , ..

"
tical In dreptul · ele-
roentelor de conti-
':
I
0:-"~-J
'
, ,'
I.."
Cazul I. Lucrari continue, ca zidud de sprijin, p er ~ti mulati, pcreti nuizare (b)In:;;Un plan I L: J : ,'
din coloane joantive sau din palplan~e etc. tm pingerea pamintului se tran~ ­ orizontal dreptul L _____ _ __ _ ___ _ _ _ ...Y
mile 11.1 lucrare integral pe tonta suprafata de contact dintre aceasta ~ i r anfof\ilor ' (c):
Q
lcre n deasupra pJanuJui de aJunecal'e (fig. 11 .1). s supr afata de
alunecare; Pc - pri sm ,,
Cazul II. Lucrari partial continue, alc5.tuite din ranfOl'(i ~i elemente de rupere dupa Cou-
IOn)b.
,,.,
de contiuuizar e. Ranfortii pot fi r e aliza~i din barete, coloane sau chesoane, f" ' •. ' ." ~,,-, .- . :: 1
i'~v~IU~':~"l
'.: I
precum !?i in sapatura mecaniza Ui Cll excavatoruL Elementcle de conti-
ll uizare pot fi fi!?ii prefabricate din beton armat ~i/sau precomprimat
pcntru pla n ~ ce sau pentru poduri. boIti din beton arm at monolit sau prc-
f~bl'icat etc. ~ : .0. I
in aces t caz, sllprafata de contact dintre 1ucral'c ~i tercn estc m<:l. i I V I
mica decit suprafata prin care masivul de teren di n am ontc de lucrare b c
62
63

Terenul din nval este astfcl numai partial descarcat.
Aprecierea cantitativa a efectului de desca rcare este 0 problema di-
ficih'i de interactiune constructie - t ercn ,care se poate rezolva prin ipo-
teze simplificatoare.
Se poate l ua asliel in considerare 0 schema de calcul conventionuUi
In realitate, ranfor tul sufera deplasari ca urmare a deformatiei te-
renului cu care es te in contact ~i presiunea care · 0 preia peate fi mai
mica, insa practie nu se poate determina. Aceste deplasari pet atinge 0
valoare EJ dnd presiunile pe ranfort ~i pe pamint se egalizeaza 0 1=01
(fig. 11.4 . b) . Cre~terea presiunii 0 2 pe masivul de pa.mint d in aval de lu-

J.
potrivit direia implngerca pamintului se tra nsm ite ca presiunc, par~ i al

I
element. rigid e .s ub fo rma de r.nforti ~i parlial la pamint (fig. 11.3).
n aceasta schema sa distinge 0 zona activa (deformabUa) in cuprinsul
\),~"2t}2 62 Ulomaxlm, G"2=Q

Ii,
3 2 4
/ ( , .,
10, I /

~'I Il, qt, ~ E T •• 6, 1 1

I U2 I

~ i·
0, ~ EE,~ A'
E .,,- I G,
C ,'-""J
~
I
G, 1
I), ~ 213, I
", a b (

-mnmmrrl
•
Ii
Fig. 11.3. SchemA p rivind deformatia terenului in zona
activa de tasare fl, a unei lucrari de sustinere discon·
tinue, ipotetic 1ixii:
1 - ranrort; 2 - teren; 3 - Impingerea pamintului p;
4 - plan de transmitere a indircArilor.
careia se produce defol'marea pamlntului similadi unei tasari ce are ins<1
loc in plan orizontal. In dreptul ranforlilor se considerii cii zona .deforma-
biHi are marimea o.
Intre ranforti deformatia pamin tului se produce de 'o 'parte ~ i de alta
£I planului de transmitere a indircArHor pe 0 lungime 20.. Aceasta 1un-
gime 2a are in vedere fapt ul di. 'in drept ul planului de transmitere a in-
ca rdirilor de la teren 1a 1ucrare, ,in interspatiu1 dintre ranfort i, ace1ea~i
efortu ri unitare 02 ac tioneaza atit spl'e amonte cit !iii spre ' ~val formind
astfel zone egale de manifestare a deforma1ii1or. In dreptul. ranfortilor
c[orturile unitare 0"1 produc deformatii 'in teren numai.in amonte, deoa-
reee in aval ele sin t preluate de r aniort care descarca teren ul. ·Zonele de
tC'ren care sufera deforrnatii sint indica te in fig. 11.3 prin modelul me-
cank al unu i resort. Eforturile unitare de com prcsiune in cele douA zone
earacteristice sint: . trcbu ie sa faca parte din ipotezele de calcul !?.i care corespunde mom en-
6a
01 =E '1=E 'ii '02=EE. z=E aa
• 2•
Facind rapor tul lor rezulta 0, = 20" ad ica aUta timp cit ranfo rtul nu
stlfera deplasari, prcsiunea pe rallfort es te dublcl fata de presiunea ce se
trans-mite Ia pamint (fig. 11.4, a). Aceasta este prima situa1ie limita care
trebllie Iuata in considcrare la dim ensionarea lucrarii.
64
"~ 'O
,![~Gl
¢~o oS"JO Q";O
Ii,.
o :0 t:. =0 .to
• > 0
Fig. 11.4. Schema privind vat'ia\ia presiunilor p e pAmin~
tul dintre raniorti in fu nctie de deplasarea acestora (b)
~i a terenului din aval (c). Pozi~ia (a) corespunde situa-
1iei rru:lfortului nedeplasabil.
crare in aceastA situatie poate conduce la pierderea stabiliUitii ~i depla-
sarca acestuia. Se ajunge astfel la a doua situatie li mi tA care trelHlie
avuta in vedere la calculul stabilitatii masivului de teren din aval de lu-
crare sub actiunea propriei greuta~i ~i a presiunii preluate prin golurHe
existente in planul de trallsmitere a inca.rcarilor din amonte catre lucrare.
Cind stabilitatea acestui masiv nu este asigurata, are loc deplasarca
sa spre aval ceea ce cond uce la diminuarea treptala pina la anularc a
cfortului unitar (J2 pe terenu] dintre ran forti !?i Ia cre~terea efortului
unital' 0 1 pe ranforti. Se ajunge astfel Ia a treia situa~ie limita. ce
tului cind ran fortii preiau intrcnga impingerc cn u rmare a faplului ca
terenul dinlre ran forti s-a deplasat cu 0 marime !J. mai mare deci t de-
forma\ia S a ranforlilor (fig. 11.4, c). In aceasta situa\ie limita, datoritii
efectului de balta ce apare in teren, impingerea pamintului din zona ne-
acoperita de lucrare se redistribuie 1a zona care se afla. in contact cu Iu-
Crarea (v. fig. 11.2, b).
5 - Asigurarea stabllHCltil le rasame ntelor, vol. II 65
 In prima situa~i e limita repartizarea preslunii p din impingcrea pa-
I\> ~ -'

~~:E;:~~ ~]
._ ......

~
"is.
.§
mintului la lucrare ~i la pamint este functie de raportul dintre supra- 3 a~8.s.sS •• :=: .
§o.3,§a~ E ,-':::\
felele de contact ale acestora potrivit rela\iei p(b+c)=o,b+o,c (fig. 11.5). ~ 0"

. :';!c:
Q

Pentru a tine seama de raportul ol=2 o z este mai eomod in ealcule sa se '" e:;=
,c
; i ~
~
CO
0 0
~ l "'r,JIV~. '" -'
"14 c !::r;
. . . .;::,.
G, I II PI I IIII 11111111 .,~

~v ii
.<
m--T-m
'~ c 0"
d -
~
z •
~
~
!S ,.... _0. "
-
~-
.lr !. ;5- ""uo0"
[ b I t ! b 1
• ';0- ~3 u"
Q ., N 0
Q ,Ol
Q

::'- !
Q

'l ", f! ,,,, '5

J! E t:!.
~
.,4
cr 0"
'd-
"'! ? .~ ~ :3 wS::: _0

{to o 0 Sb b 2b Jb 4b s.
~
co.
Z .. ~

".
.-
ix~ "l 4: <;.;
UQvJ.
g;~

~
"~s
"0
'50.
~.-
u"
~E
o.c
<lo "• 0 '8
E " $
"'"
00.
6, t

J
~

~ ...
-5 ;::;
<fJ"
0

-
~
Q
3 .;
Q
~
Q
j!
~
Q
.:
o 0 ,;,
C
o O,Sb 2b lb 4b so , ·- c
::: ~-
F ig. 11.5. Repartizarea presiunii pe ran for~i l1i pe pamin - .tjN -
o 0 0
{ j ....
tul dintre ranfor~i in prima situatie Umita: (01 = 20 2)'
e "_
~

. o0. C"
w·-
-" .
c .
diminlleze ipotetie la jumatate suprafa~ de transmitere. a pn~siunilor 1<1
:r;::
£ i« 'il <'J e2
.g: g
pamintul dintre ranforti. In aees t mod, in toate cele trei situatii limita
5C transmite aceea~i presiune din impingerea pamintului insa pc supra-
::
.
u
'5
C
E
.,
• c
!:i " "a'
fete deosebi te indicate in fig. 11.6. In situatiile limita a doua ~i a treia ~ u:::
la verificarea stabilitatii masivului de pamint din aval trcbuic sa se rea-
:E ~
'" .. ~~:
::J ~E
lizeze un coeficient de siguranta de cel putin 1,4. . ~ t-. on I: ~
Recapitu1ativ, etapel~ de ealcul al modului de transmitere a impin- ~E I c.~
"~
~

gerii pamintului pe 0 lucrare de consolidare · partial continua sint pre- ~'N

.§ ....o,o.
c
" E .S
c., ....
:r. .::;.~ ~
0
I·e:;...
zcntate in fig. 11.7. .
~
'" ....
.;--':i 1lI~ 0.
'-
-::J ~
Cazul III. Lucrari discontinue aldituite din ranforti 'izolati. In ultimii u 2 c·~·- r:
.- .- ::Jill"
C! ... c" ,.
an i, la lucrarile de consolidare a terasamentelor ~i versantilor au ince-
put sa fie folosite lucdiri discontinue aldituite din ~il'uri de r anfor1i izo-
lati. Din punet de vedere constructiv, ace~ti ranfor~i pot fi rea1iza ~i din
.}
" IN
t;; c :;:; E r:
III
~8c ut;
a c: .....
... -r.:: u ...
.... c..
::J

chesoane deschise de beton armat, din ranforti de beton executati in sa- :r~ .£ E
_ E
~
-~.gE
0 _
I
'0 0
pillura ffiecanizaU eu excavatorul, precum ~i din ranforti pe coloanc :;vr- a. .... c., ...
::J
_<'"1
C I": .~
de beton [lrmat sau pe barete de beton. Folosirea acestora cn elemente de • U U 0:.1 ._ .....

-. "2~ Ei::~
• D
Sllstinerc se bazeaza pe a~a-numitul "efect de balta" I potrivit diruia in
D _
U t.=' a III
tcren se formeaza 0 balta de desdi.rcare ce reazema pe ranfor\i ~i sustinc o 0 C
I .~:o
masivul de pamint din spate (v. fig. 11.2, c).
Efieien\a acestui gen de luerari . i costul lor depind de stabilirea dis-
L ~' '0 .J s~ ~ I
~ :a
'0
E
o "_
-0.:;:1

~~;"
"e:::;. ~ ·::r. s
tan\ci intrc ranforti, care rcprezinta astfel 0 problema de 0 important a • _ :to -=:::
~
~ tt t
til
=-<:71
nh
0 f: _
~~ . '2'"
66 ~
N 3(- ~ E~
I I
~ t;::'" "-
~
deosebita. Cercetiirile efectuate pina in prezent, bazate pe diferite ipo-
teze privind conlucrarea intre ranforti l?i teren, au dat unele rezolvari ce
permit aplicarea lor in practica proiectarii.
Printre pdmele incercari de punere in evidcn\a a efectului de balta
se citeaza experimentarile intreprinse in anul 1939 de Institutul Franzius
din Hanovra pe model la scadi redusa (Gra ux, 1968). Aceste experimen-
tari au constat din rnasurarea presiunii pe un ecran situat in fa~a unui
~jr de piloti ce sustineau 0 umplutura de nisip, in functic de varia~ia dis-
tantei dintre ace!ltia (fig. 11.8). Incercarile au pus in evidcntA efedul de
umbra pe ca re pilotii il exerc.ita. asupra ecranului in cazul cind lumina
illtre pi loti este mai mica decit la~imea lor. In cazu1 in cafe aceasta lu-
mina este mai mare decit Iatimea pilatului, adica distanta interax a pi-
latilar L> 2 B, efectul de umbra inceteaza ~i presiunea se transmite in-
tegral Ia ecran. Rezultatele sint valabile numai pentru nisipuri cores-
punzatoare celor din experienta,. Ulterior acestor experiente a uparut 0
relatie empirica pentru terenuri coezive, potrivit direia distanta lntre
pi loti nu trebuie sa depa~easca trei latimi ale acestora.
In literatura de specialitate au aparut mai multe metode de deter-
minare a distantci intre ranforti izolati. Calcule comparative efectuate eu
aceste mctode conduc Ia concluzia ca pot fi retinute pentru aplicnre ci-
teva dintre ele care desi utilizeaza modele ilzice diferite can clue in rezul-
tate apropiate, partial ·verificate experimental. Aceste metode conduc la
stabilirca unoI' forte de rezistenta sau de reactie pe care lucrarile discon-
tinue Ie produc in masa de teren alunedi.tor ~i care trebuie luate in caI-
cuI in cadrul analizei stabilitatii.
Profesorii japonezi T. Ito ~i T. Matsui (1977) arata ca in analiza sta-
bilitatii ullui versan t consolidat cu ranforti izolati se pot lua in conside-
rare mai muIte moduri de calcul ~i anume:
)poteza I. Se compara momentul de alunecare ~i cel de rezisten\{l
prod use de masa de teren ABCA din fig. 11.8 in urmatoarele deua ca-
zuri:
a) pe planul AB de contact ell terenul al r anfortilor dispu!i'i in rind
actioneaza numai 0 forta de rcactie;
z terioara cind incarcarea pe ranfort atinge valoarea rezistentei de cedarc
f plastica prin poansonare R", (fig. 11.9, c) .
f Al patrulea model fizie de rupere porne~te de la fenomenul fizic de
~ ~
~
/ in rind ~ i cu distante relativ mici intre cleo Cedarca se produce in mo-
, "",?'
~;;.-:::;:.-
• For~a de rezistenta ce sc poate dezvolta in teren in dreptul unui ran-
Fig. 11 .8. Schema de calcu! al stabilita\ii unui versant con-
solidat eu I'anfor~i izoia\i:
1 _ lucrare de sustinere eu ranfor~i izola\i; 2 - teren alu-
necator; 3 - diagrama de rezisten\A pasivll; 4 - suprafa\a
de al une.:are.
68
b) pe planul AB actioneaza atit fona de reactie, cit ~ i rezistent3 pa-
siva a terenului din aval.
Ipoteza II. Se compara momentul de alunecare ~i eel de rezisten1/t
prod use de intreaga masa de teren DBCAD din fig. 11.8 in unnatoarelc
doua cazuri :
a) in punetul A se ia in considerare rezistenta la forfecare a ranfor-
tilor dispu~i in rind;
b) in planul AB acfioneaza forta de reactie a rindului de ranfor1i.
LUDrea in considerare a illtregii mase de teren in aceasta ipoteza arc
tn vedere introducerea in calcule a rezistentei 1a forfecare a terenului in
lungul intregii suprafete de aluneeare DAC.
Dintre aceste meduri de calcul Ito ~i Matsui arata ea in general Sf'
considera ea ipoteza JIb este mai practica in analiza sta bilitapi versan-
lilor.
Aceasta ipoteza de calcul nccesita determinarea for~ei de reac~ie R,
care este mobilizata de ranfor~ii izola~i plantati in frontu} alunedlrii.
Se are in vedere ca in inleractiunea dintre terenul alunecator ~i
ranforpi izolati ace~tia trebuie dimensionaU la forta maxima ce se poale
dezvolta in teren in momentul cedarii sale.
Pentru calculul acestei forte sint propuse modele fizicc diferi tc.
Primul model fizie are in vedere faptul ca in terenul aluneditor care
se deplaseaza spre ranfort se poate forma un prism de rupere in momen-
tul in care incarearea pe ranfort atingc valoarea rezistentei pasive Rp
(fig. 11.9, aJ.
Al doilea model fizic ia in considerare faptul ca tercnul situat de 0
parte ~i de alta a ranfortului poate fi dislocat in momentul in care indi.r-
earea pe ranfort atinge valoarea rezisten~ei de refulare laterala RrJ
(fig. 11.9, b). Acest mod de rupere se poate produce mai ales in situntiile
in care terenul intre ranforti este partial decapat sau tercnul din ava!
este instabil.
Al treilea model fizic de rupere tine seam a d.e posibilitatea c~arii
prin dislocarea pamintului In interiorul masivului, fara manifesta~ ex-
formare a unor bolti de descarcare in teren in spatele lucrarilor dispusc
mentul in care se depa!i'el?te ·rezistenta de rupere plastica a terenului cc
formeaz;; balta Rb (fig. 11.9, d) .
fort, determ inata prin metodele mention ate mai inainte, nu trebuie sli
fie depa~ita de impingerea pamintului ce revine unui ranfort EL~ R~
und e L este distanta intre ranforti.
Impingerea pamintului care se preia de ranforfi se ca1culeaza luind
in considerare interac\iunea aeestora cu terenul cuprins intre el, pe bDW
schcmei procesului de calcul din fig. 11.7.
69
~

-Metoda I. Mobilizarea rezistentei pasive a teTermlui. Intr-o masa de Pentru determinarea rezistentei pasivc care se dezvolta pe 0 lucrare
lercn aluneditor care intilne~te un obstacol, ce poate fi un ranfort, apare de consoIidare de 0 lungime limitata l se examineaza volumul de p£'tmint
o rezistenta pasiva la contactul eu acesta eu formarea unui prism de ru- care poate fi mobilizat (fig. 11.10, b), schematizindu-se sub forma sumei
pere cc se poate dcsprinc1e In depaf?irea rezistentei terenului (fig. 11.10, a). volumului unei prisme !]i a volumului a doua piramide !}i anume;

~l v=-'--
r
(31 + 2 h -S) 19"2

'
(11.1)

,,/!:)g)~/ ~ !
G tg 0 tg 0

unde: 8 este unghiul fiicut de planul principal de rupcre fala de orizon-

tala, care poate fi dedus din conditia de minimum a rezistentei pasive a
p .•.. /
terenului; 8' - unghiul dedezvaItare in plan a masivului de pamint care
1
4
<'" -
r '. / se rupe, ce poate fi determinat din aceea~i conditie.
,' _ F/_~~ Pentru simplificarea problemei se considera di unghiul 9 ramine
Q
I", ,~ ---- acelalji ca"in cazul deformatiei plane, iar farta de frecare pe fe~ele Inte-
:L _ ___ _ _________
E=;~=l
__ ~- - ~----~
rale ale masivului se neglijeaza. Pentru unghiul 0, pe haza studiilor cfcc-

l,' , ~ '! "I ~ \~~t " ' , ,'

I " " " ',
.
'I V, \I, ••

:~ ~"~ " ", I

,
b ,,
,,
• ,.. , • 't' ~
, fl
.,
I Fig. 11.9, Modele fizice ale
~ ~ \ I"~, ~ v' 1 '~" II< \~ , interac~iunii dintre terenul
aiuneditor ~i luerarile de Q
. eonsolidare discontinue.

n •
' 'n.' ".'. - r

'"t' ", ,V ";:;:~-:;f0:>\.

' If' ....
V , o

,e-,,",- ,0" ~J .
-. ",. ", :, /.
/
£It.. ___ __/'. /
.

c J' ,
f."
'•
'~m'
,~= ~-
- . <
. , "
.. ,
1 /
/
/
/
/

,
"
'
'
: "
. >J'
'r R"

'. ,
'"
.... ,, ~J---~/~.
/
/
/

!'

,I \ "
I J, ,"
~.
,;
f' II'
f
,1I
~
,
, ~J 1(1, I
/
r 'tI . ~ ,. 0, If, C,~~. ~I ,fI I j. ' /
'-
d
r~~&~~'~
I '4' Rb .1
b
Fig. 11.10. Schema de caleul a rezistentei pasive:
a - sectiune prin masa de teren aluneditor; 1 - supra-
I ~ ~ t
I 4
y
~,. -f 'I r t I fa1a de aluneeare; 2 - ranfor~i; 3 - prism de rupere; b -
, I prism de piimint des pr ins In m obil izarea rezisten~ci pasivc.

70 71
 Ecuatia de echilibr u este;
tuate de rnai multi eeree tatori, se eonsidera ea se poate adopta relatitl.
2 tg f
=tg e. In aeeste eonditii, eu 'wlele simplificari se ajunge Ia for- p=2ep +2t si n <l> (11.3)
~

mula (Klein, 1977) in care: e p este rezistenta opusa la refulare Iaterala de catre coeziunc ~i
YI/" [1+ 21
R,'=2 ~) t g ' (..'C +~ ). (1 1.2) freca re pe cont urul de!; t - rezis ten ta opusa la lunecar e de calre coc-
4 2 ziune ~i frecare pe Iaturile simburelui central.
Experiente facute pe modele arata di rezistenta pasiva este in reali-
ta te mai mare dedt cea ealculata eu for mula data mai inainte care negli-
jeaza freearea pe suprafetele laterale ale masiv ului de pamint, precum
~i coeziunea.
Pentru stabilirea distantei intre ranforti L trebuie cunoscuta impin-
ge rea pamintului din aluneeare E pe planul AB. Rezistenta pasiva ~>, ////1 ~
l'e se poate dezvolta in dreptul unui ranfort, nu trebuie depa~ita de 1m- ////
pingerea pamintului ee revine pe un ranfort EL<,Rp. Rezultc? L<, Rp/E. .", ////./
. 'Metoda ll. Mobilizal'ea fortei cJ'itice de refulare lateraUi. a terenului. . ////
Folosirea tot mai larga de ditrc I.P.T.A.N. A. a ranfor~ilor la lucrarile de
consolidare a terenurilor aluneditoare a condus Ia eIa'b orarea unei me-
tode de stabilire a distantei intre r.anforti prin determinarea indircarii :_ :../-/~ \r1i,,2,1N,·t>\,·N~
critice pe ranfort, pentru a preveni r efularea later ala Ia contaetul eu
ranforpi a masei de pamint a carei stabilizare se urmare~te (Marinescu,
1973). Sub actiunea impingerii pamlntului E se poate ca presiunea fron-
tala a pamintului pe ranfort sa fie atit . de mare incit s a depa~easdi pI'e-
siunea limita de cedare plastidi. Iocala ~i sa atinga presiunea critica de
J'efulare laterala, care marcheaza pierderea stabllitatii generale ~i l'uperea
masivului de piimint intre ranforli (fig. 11.11). In aceasta situalie, di s-

~.======j=::====-----,
L

~===.=:= ==== ==t ======= ==-:.=j

Fig. 11.12. Schema de ca1cul a impi ngerii active.

Presiunea Iimita med ie pe 1 m inal lime de luerare in func\i e de fac-

~d~ Fig. 11.11. Zonele caracteristice peritru torH de capacitate portanta N c , N ~ ~i NF este :
;I~ \, !-X-l IT A calculul fort ei criti:e de rcfulal' e lateraia
jn cazul Ullui ranforL
P"=BYHC~ N.+N~ NF) _BYHN (11.1)
Per
__ l._ und e:
2b
1
N c= - - ·e29lg~
(1 1.5)
t[ln~a intre l'anforti treb uie mic~orata. Problema stabilizarii prin rnnforti ('os (D
a u nci ' mase d e pamint care aluneca sub forma unu i bloc masiv, as Uel
incit sa nu apara refulari lateral e, s-a asimilat problemei cunoscute la
ca.1culul fundatiilor, de determinare a presiunii cri Uce de refulare late-
N~ = t g '( 45·+ T) (11. 6)
rala, Iuind in considerare modificarlle care apar in valoarea fortelor ~i 1 tg <ll tg <ll
la planul de acliune care devine orizonlal (fig. 11 .12). Se are in vedere N,= - Z- . _ _' (C""~-I)+ _ _ .e' '''~ +tg <l>,.tg <l> (11. 7)
COS $ t g4l> 2cos4l>
ca laturile simburelui central I formeaza unghiul fl) cu pianul clemen-
Lului de sustinere, considerat rugas. Zona de cedare radiaL' 11 este deli-
m itatii de 0 spiraHi logaritmici-i. Zonele exterioare .III opun 0 rezisten\a 6=(135 0
_ ~); (11.3)
pasiva de tip Rankine la tendinta de alunecare a zonelor de cedare ra-
dlalli II. <1?, este un ghiul de frecare in terioara reziduaL
7~ 73
 Pc grosimea talala a masei de pamint care alunedi ror~a critid i totaHi In aceste relatii s-a u folosit notatiilc: q - pl'esiunea lateraHi a p{l -
mintului in stare de repaus; Ko - coeficient de presiune laterala a pa-
va ,Ii : mintu1ui in stare de repaus; 'Y - greutatea volumica a pamintului; z -
R,=P,,H=l3yH'N. (11.9)
adincimea la care sc afla punct ul considerat; III - unghiul de frecare in-
hnpingerea pe ranfart nu trebuie sa depa~easca for~a critica tolala tcrioara al pamintului; C - coeziunea parnintuluL
de 'refulare laterala ,-------- -------,
EL <: Rcr' (11.10) I
UczuIHi urmtltoarea rc1atie pentru distanta intre ranfor~i: . /1r.:-::-::-).
/ '1 ' \
•• C • q=~ · r ' h
I
I
I
L= DylJ1N I (11.11) 1-.:' 1I .' : .. / I .:. ..,.\
I-
"
,,
, . . , . . / .. /c. ,
E
Pcntl'U determinarea grafica" II distantei L s-au construit diagrame :\ ....\" : ,:\ r . J ,,
\ : , .. \ " r. · / h
(fig. 11.13) pentru: : .1 :' ;1 . .1\Pa
\' ." :D Pet .:
N~N -,<I> ) ~l. L = L - ,N ' (Ii' ) \ ' , .," , I
2C
( :H 4£ j':' " . ,,
I

La construirea acestor diagrame s-a considerat B=l m (canfort ell

1.":/;' -
/.. / .' '/ '1'
,,
1 ,,
l.\imea de 2 m), <TI,=~<I> ~i ,,(=18 kN/m3 • Pentru alte valori B iii 'Y r·:/;... /' .'"r:\.~
/: \ \" .:"',
( . ../":.: .\ :., \ .:".\ I
corcctia valorilor din dlagrama se face ell u~urinta ..
\ .::0::.":\ ;.~ ,, I
I

, "l:. ' .:" \~;/ , ,,

___ .:.,:~ ':":-'':'
:
I ~ ~8mkNlj
L _ _ _ _ _ _ ....J

Fig, 11.14. Schema cedarii plastice locale.

M etoda IV. Formarea in tenm a U710r bolti de descarcare. Metoda de

caleul prop usa de Tomio Ito ~ i Tamotsu Matsui (1975) porne~ te de 1a
examinarca modului in care se poate forma efectu l de bolta in pfunint
intre pilo\i de stabilizare aiieza\i In tr-un singur rind (fig. 11.15). Se ad-
mite ea tendinta de deformare a terenului este insotita de formarea a
doua suprafete de alunecare AEB ~i A'E·B'. Pamintul ajunge in staro
limita. de cedare plastica nurnai in cuprinsul zonei AEBB' E' A'din jurul
pilotilor. Asupra planului AA' aetioneazii impingerea activa tn direc~i e
orizontala. Stratul de pamint se afla intr-o stare plana de deformatii pc
directia verticala.
Starea de eforturi din cuprins ul zonei AEBB'E' A' nu este iniluenjatii
.2LL 3,0 de fortele de frecare pe suprafetele AEB ~i A'E'B' ale caror valori se ne-
glijeaza. Pentru zona EBB' E' scriind ecuatiile de echilibru a1 fortelor ca re
.
Fig. 11.13. Diagratna pentru ca1cl!lul distan\ei intre ranfoqi.
. actioneaza pe un element infinitezima1 eu la~imea dx rezulta:
Metoda III. "Iobilizo"eo fortei critice de cedore plosticil prin POOTl-
sonare. Prcsiunea. critidi. pe unitatea de hmgime ce produce cedarea plas-
-Ddcr.-o-,dD + 2dX[0-. tg(f+ ~)+o-. tg <1> + C ]=0. (11.13)
tidi prin poansonare a pamintului la eontactul ell ranfortul asupra earuia
aC~loncaza se poate calcula eu formula lui V. V. Sokoloski pentru pro- Efortul unitar normal Ot:< pe suprafetele EB ~ i E'B', care poate Ii
1J1~l1la de deforma\ie plana a teoriei plastidta\ii (fig. 11.14) eonsiderat aproximativ ca eiart unitar principal are urmataarea expresic,
dedusa din criteri ul de rupere a pamintului :
p,,=C(1t+2) + q (11.12)
0-. ~o-x . N. +2Ct/N . (11.14)
und o: q = Ko"(z; Ko=1 - sin <Ii.
75
74
 pc suprafetelc EB ~i E' B' care nu mai sint astfel plan uri de efort prin-
und,' : NtJ> =tg 2 (f+ ~). cipal. Formula de calcul in aceasta situatie devine:
Se obtine urmatoarea formula de calcul pentru p, care este forta
p= -
Y' (
1+ --. N4J ) [D I (D,)Fl(~)
si n <D
- , C
1)1;;1), 'F,{~)
-D2 +
]
r
lutc frila pc unitatea de grosime a stratului de 'pamint la adincimea z: J\'4,) 2 D2

P==CVl(D')'[2VN;'tg (D+l . (e D,;;D,.II -1) +~] _C(Dl ~--, 2D,) + D , ) Fl{ ~)

(D~~ (l+Si~(D .N¢l).eD1;.Df,FI(¢lJ_
D~ N 4I lgw ({ u. YN4I +Cctg<])[D l
+an D, (
D')' D,- D,.. -D, ] ·
D, ·e D, (11.15) si n q,
[ 2 1+--
-D,-D, N.. · N .. +D,] (11.20)

I' in care:
F,(<1» N.. (I-sin <1» ·tg <1>+N .. (1~sin <1»-1 (11.21)
• 4 +.!)
t"(-"- 2

F,(<1» = 1- ,'n'lD
.
l+sm t <l'l
·tg <1> tg (tt-+ -ID) .
8 4
(11. 22)

(\"'\~'(. G.! 1Q4 Pentru a afla lorta laterala de PIO, (kHlmJ

reactie pe pilot in cazul atingerii de-

r
~\ formatiei plastice in stratul de pa- SO I \I I lto. Mats'li
Olrl!cha
de'
o ~
\
\
:
\

!ix.!~dGX
\ mint ecuatiile mEmtionate mai inainte
care dau valoarea lui p trebuie in-
rJ'
t.O ~ , I-:-/Ce B~e; ,I
deklrmare
tegrate pe adincimea masei de pa- 30' ,
:,( t dx I ~
I I. mint care aluncca.
I I r-
" ~;"l>,?"·1_-+---1
20 ~ :L
f<,)<' ~ Incercal'i efectuate pe modele in
. l ~5"" "':1'11 laborator pun in evidenta faptul ea 101 1"'-~~
rezultatele experimentale sint apro- 9.8kp,· ... .;::.~

Fig. 11 .15. Formarea baltH de pAmint Intre pi~oti. piate de eele ob\inute teoretie prin

tn aceasta foi-r~'lUla s-au folosit notatiile:

lormula propusa de Ito ~i Matsui
(fig. 11,16). Calculele eleetuate eu
°0.2 0,4
Q
0,6 0,8 0,102
Pf 01 (kNJm)
formula de Bee r - Carpentier dau
(. + 2
~ <1» 31 )
(11.16)
N .. = tg' rezultate mai mid decit eele experi- \ I to,Matso!

.+.
mentale (Matsui ~ . a. 1982). de Beer
>m OJra,
a= VN .. tg <1> + N .. - 1 (11.17) 0
2l
\
u= N .. tg<1> tg (" .if') (11.18)
Calcule comparaetue ale distantei in-
tre raniorti izotllti, Penlru efectuarea cal- \
c u~elorcomparative se au in vedere ran-
~ ' 1 •
forU izolaU dispu~i pe un singur rind, toI /~~3S.3· ~
+ ,,-"
yN¢) '
(11 .1 9) avind latimea de 1,0 m. Tel'enul care alu-
--l _
--- I'--..
m_2tg~,
"'+2"N
. V · .. neca. spre ran forti are carocleri sticHe:
C; cI> sint parame trii rezisten~ei mecanice ~a pamintului; D I ~i D2 - dis-
"i= 18 kN/mJ; $ = 15" ~i 20" ; C=O!;>i
10 kNi m 2,
I -- -'::'- ':-"..
ta nto. inte-Tax ~i respectiv lumina dintre 'piloti; UH este presiunea late - o 0.7 0,8 0,9 0, la,
rala a pamintului pc planul AA' din fig. 11.15, care poate fl considerata
('gala eu impingerea activa a pamintului (OH= N1.....:.)..
I Adincimea pina 10 suprafata de alu-
ne: are se considera de 3,0; 4,0; 5,0 ~i
G,O m, lmpingerea pamintului din a :une-
b
Fig, 11.16. Rela1ia dintre foqa lateral a

I
care corespunzatoare a::estor adincimi este ~i raportul DJDz:

Intr- un comentariu la articolul lui Ito ~i Matsui se da de catre respectiv de 100 kN/m; 150 kN /m; a - pentru argile; b - pentru nisi -
200 kN/m ~i 250 kN/m, purL
de Deer ~i Carpentier (1977) 0 rezolvare ce nu neglijeaza fortele de frecare
76
, 77
 Metoda I: ¢ =20o; h=3,O m; ~=l,O m.
Ga=N<l!tg¢tg " 4"<I') ::::2,03 · 0,363 ·tg (10')
(8+ 22,5°+"4 = 0,343
R = r-I ",
- ( 1+ -" ) tg' (n-+ - <1» = -18·- 3' ( 1+ - 3) 'g' ( 45'+ 20')
1 .- - =410 kN
~) = 18Z·0,49=8,82z.
p 2 21 4 2 , 2 2·1 2
rtu = "(Z tgl (45 -
Rp 410
L= E =100 =4,1 111.
lnlocuind in formula presiunii se obiine:

(D<)','" [2,7G (O."'~

ll, -1 ) +2,74]-
Metoda I1: $=20"; C = lO kN/m:! ; 1I=3,O m; 2B=1,O m.
p=10D j D2 C
Rcr = B~H'
l
(2C
I l.N
,w+N~N
F)
D,)1 .5H O,3~3 ])l-D, ]
<1» 20' -27,6D l +B,82z [ Dl ( V; 'c n, -D t '

6= ( 135"-"2 = 135"_ "2 = 125°=2 ~18 rad.

Pcntru valorile D1=3.0 m ~i D2=2.0 m se obtine p=IOl+41,Zz. Fentru z = O
se ob\ine Po=l{Jl kN/ro.
N<1) =t g2 (4'5 + ~) =tg2 (45
0 0+ 2~')=2,03 Peo tru adincimile de 3,0; 4,0; 5,0 ~i 6,0 m rezulta PJ=101·41,2·J =224 kN/m;
P4=265 kN/m; P5=307 kN/ro ~i P6 = 348 kN/m. Forte!e capabile corespunzatoare
1 diferitelor adincimi ale masei aluneca.toare pe care prezenta ranfortulu i Ie dez-
N = _1_ .c 20tgfl:J = - - - .'C:Z·2,lS tg20~
volta In teren sint:
c CDS <I> cos 20"
101+224
R~ = rl ~i
N = _ 1_ ' __
tg<D r
(e'291 I1 ¢1_ 1
tgll
)+_- .c 20tg ¢l +tgIll, tg¢l= Ra 2 ·3=487 kN; R I =732 kN; 020 kN ilt; :;::; 1347 kN.
F cos:! <D tg <D 2 cos <D
2 'Aceste fori e sint mai mari decit impingerea pamintulul din alunecare afp.-
tg-2U" ronta frontului de 3,0 m sustinut cu raniorti in ipoteza D1 =3,O m ~i D 2 =I,O m
3
_ _ (e 2 • 2 ,18 Ig20· -1) + -tg20" 2
- - c:Z· 2,IS Ig200+ tg-' 20"· tg 20"=3,925 ~i anume:
cos~ 20 0 ~W 2_W 3
E 3 =100·3 .:::: 300 kN; E.=450 kN; E5=600 kN; E6=750 kN.
2.,0 ) Tinind seama de aeeasta disponibilitate de portanta a terenului se Inceareii
R"=05'
. 18·3' ( - - '52+203'3925 =800 kN
18.3' I ,
distantarea ranfortilor. Se adopta D 1 =5,O m; O 2 =4,0 m ~i se repeta calculul.
Se obtin astfel valorile
R., 800
L= Ii = 100 =8,0 m. R,=469 kN; R.=727 kN; R,= I 039 kN; 1<0=1403 kN.
In aeest caz, frontul sustinut de un ranfori ereseind la 5,0 m, rczulla u1'-
Metoda Ill: ¢ =20"; z=3,O m. miltoarele v<llori aferente ale impingerii pamintului:

N<p = tg~(45o+ ~) =tg2(450+ 2~O)=2,03 E3 =lOO'5=500 kN; E 4 = 750 kN; E~=1 000 kN; E6 = 1250 kN.
Distanta optima dinlre ranforti, pentru care Impingerea pamIntului pe a e e~t1a
este egala cu farta de rezistenta maxima ce se poate dezvolta In teren, s-a de-
YN .. =1,42 terminat prin interpolare li'ni"ara. 8-a folosit in aeest scop constructia grafica
din fig, 11.17.
Q=2CYN+ 1zN = 2 '10'1,42+18·3·2,03=139 kN
Pentru diJerite adincimi ale supraietei de alunecare au rezultat valori ale
p=C(1t+2)+Q= 10(3,14+2)+139=190 kN. r,.a,portului O 2/0 1 cupr.i:nse intre 0,77 ~i 0,84, ceea ce corespunde la distanta mtre
ranIoni de 4,3-6,2 m.
Pentru z=O rezulta Po=80 kN/m. Calculul s-a repetat pentru acela~i caz modificind numai vaIoarea unghiul ni
80+190 R 405 de frecare inter'ioara, care s· a adoptat Cl>=15°. obtinindu-se datele din fig. lU. .lS.
R= - - 2 - ·3=405 kN; L= Ii = 100 = 4,1 m. RezultateJe calculelor comparative efectuate en diferite metode s-au cen-
traIizat in tabelul 11.1. Analiza aeestora permite sa se formuleze observatiiIe ur-
Metoda IV: <1'=20"; tg <1>::::0,363. matoare.
Ipoteza cedarii prin form8rea prizmului de rupere (metoda I) poate Ii ho-
n
N(1) =tg~ ( -;j + 2"
<1» (
= tg2 45° + 211'
2 ) =2,03 taritoare la alegerea distantei intre ranforti In cazu} dnd adindmea planului de
aluneeare nu dcpa~e.~te 3,0-4,0 m. Aceasta ipoteza, care nu tine seam..§. de coe-
ziune, este comparabila eu celelalte metode numai in cazuJ cind acestea iau In
G1 =YN.., tg ct>+N<1>--.l:::: V2,03·0,363+2,O.J-1:::: 1,547 considerare coeziunea.
_ 1 ,~1
Cedarea prin refulare laterala (metoda II) poate Ii Iuata in considerare tn
G 2 =2 tg ¢J +2VN<1> + . .yN<1>
/"- =2 ·0,363+2 Y 2,OJ+ .. /~ =4,276 terenuri slabe ($< 15°), dnd pentru Incarcari pe ranfort in limite obi~nuite se
y~,(J3 obtin valori uzuale ale distantei intre ranfoni.

78 79
 wE'?S. . .
"
0
E~I'<
. . . a;~ ~ . Tabelur 11.1
~ o.'ililQ'

I~
51
5t:C:t:J-. Distan1n intre ra nfo r ~i iz01at £ eu Ui.timea de 1,0 m
§

.
l>i ~8 N ~
gJ ealcu!atli prin metode diferit e
N ~ ~~ ~ I" . 0"1.2.3
. . r:: .. C:'C
,, , h J ",,,' .. _ , ... -lUq«jo
C\ - j..,_
.. Cl> _ lSg Cl> _ 20°

" f( \
\
i=l Q)"'d W :>
Qo.~p.,v IC-
~ \, , ";', ,'<' IV
~,
C_ O IC-IOI:N/m' C-O 10 lu'l/(rn'

E
0.
-;;-
,P \
,'\
...
\ '\- J. ~"" I:" II III I'
"" '",c:
..... .....
o·
S'QiZsi::
:.':t:"":':::::.8
g.~~ ~ ,~
..... III
.3:::: t)'~
II ~ 5
Co
H

m
E

kN /m
Metoda
n
kN
L =-

m
R
Ii
kN
R L ~-

m
n
Ii
R
kN
L ~-

m
n
Ii
kN
R L=~
1<
E

[;', ~ ~
B15 · - c: ~
1.-'o ...... }, ...... 1-,
, om ...... v o
<5 dOJ 0.> II '::! U I
II
3' 0
280
3,'
2,8
-
350
-
3,5
'10
600
',I
6,0 800
- -
8,0
E..i6 ::;'p
'" 1I)c; ...... ...... -'
J-.o. >"'(;
Q.I ' '''' I"'! II)
k
P
3,0 100
III
IV
-
120
-
1,2
. 369
360
-170 -1,7
3,7
3,1
, o5
469
4,1
;,3
w D'( :; \0 ~
g 8'" ~ ~~ .S - - ----- - -- -- -
'" E·I-..S.... o-i'a -
~~ .
Q)
It) 0.><'1:1
II
.&Q)::l
0.
. . . Q~1d
:;:I
I
II
730
510
4,9
3,4
-
675
-
4,5
870
l080
5,9
7,2
-
1310
-
B,7
Sl C1U';;;'c@
J-.Q)
4,0 . 150
III -
-210 1,; 552 3,7 -315 -2,1 640 4,2
d
-'".e
e::;:;SQ) IV 540 3,2 727 ;,7
. . . - o.·a Po - -- ---- - - - - -- -- --
z ....~g"" .,.g § ~ ~ ~ § ~ § 8
~ - -
8 8 ~ 'dJ
t::o"O .. ::1
~.sQU
Ii;:::: I
II
1330
820
6,7 - 5,0- 1600
1000
1590 8,0 - -9,7
8,0 194.0
o

5 >oS b·.!.
5,0 200 III
IV
- 4,1
- 710
3'0 1,6
767 3,8
3,3
-520 -2,6 1039
855 4.,3
5 .,
"

o
M
H
'Qj.n <1t iii
-"
0 - - - - -- - - - - - - - -
'C1I~;> I 2200 8,8 - - 2630 10,5 - -
". o -"
~Cl..215
E';;;'~~
6,0 250 II
III
1 150
-
4,6
-
1 375
1 014
5,5
4,1
2125
-
8,5
-3,1
2750
1140
11,0
4,6
-~
..... c:!
IV 450 1,8 900 3,4 775 1403 6,2
~I':o~::l
.,,0 gog. -
- -_.-

,~
-_
O("'j .... <to
~
c: It ..... :5 Poansonarea lerenului (metoda III) este 0 ipoteza ce conduce la valori wuule

::;\"\ "
()

Q" ale distantei fotre ranfort i in cazul terenurilor cu coeziune redusa. Metoda are
g -"'f",
0
\ ~
~
8~ 8:::1:;:2 ins~ lipsa · ca valorHe ohtinute slot pulemic lnflueotate de val oarea adoptata pen-

--
~
'
,- N
0
~
~ ~

O'S ::. ~o : cS.!:og:.:::

'c3c tru coeziuoe, care este un parametru mai putin sigur. .
~
Ill'
Formarea bol\ii de desdircare (metoda lV) esle 0 lpoleza Ce conduce In ge-
\
,, \
\ \ S","'S neral la valorHe cele mai miel ale distantei lotre ranIorti, in cadrul comparaliei
\
, \
,, If::.
o =g,t:u'R ereeluate, valori care siot insa uzuale.
"' , p , 0.8......:. .:. Luarea to considerare -a coeziunii conduce 1a valorl mai mari ale distanlci

~
\ \
''',;" ..... @Eg::Q lntre ranfoni de circa 1,25 ori la metoda II ~i de circa 2 ori la metoda IV. care
"f" \ ,E ~~
.
\ \ ;:::II-.
Z J-.I...
se doved~te asHel deasebit de sensibil<"i la valorile adoptate In caleul pentru
E , , "'h \
E
~
\
\ N 0
0 _
~
.....
B Q)
oovo
...;~ ......
0. II .....
coeziun e.
,,
"f" \ ...
• , \
-',,\
"
N \
I-.
8...Qj Q 0. De aceea , este recornandabil ca pentru coeziune d. se adopte 0 valoare mi-
" nimA de 10-.15 kN/m2. care se poate atinge In timpul exploat~rii lucrarilor suu
"
N
i5 ~
E

"
\
,,
\
,
-\
\
"'")., &u
'----'-
"
~. fi:I's
re.g cS'.5
influen~a (actoritoI' hidrometeorologici in special pc prirnti 2,0-3,0 m de la su-
prafata terenului.
N
, \
\ \
\
\
I-.
~·c'"
~
....
•• 'tl P entru fa!osirea tn proiectare a rezultatelar calculelor, acestea trebuie afec-

.
tate de un cae ficient de siguranta egal cu 1,3-1,5 .
IUOE=IO ~ .r:;BE.::i
"-
~
)il
~
oN
~~
~~
0
'ii
1;;5\
, ,
0
~
~

o ".~~
"> 0
~
(j) ,tio '"'
o ;~"~
I;;2o·
~ o.lJ
..... .~ 0'.2
I-.

. _- . . . ._c:o ·-
N J-.
9o 9 o o ciJ- II'~
~ .
~ !! 11 8~ 9~ 'ii ~ § 8 ~ ~ a-
~89~
~
X ~ A .lgurareA stab/lltA\!I terasamentelo r, vol. II 81
_0
a
 TabeIul 12 1

12. lid uri de sprijln cu solutli moderne Date cBrllcteristicc ale casetelor
Prefabricate tiP R

Caracteristici R, R, R, R, R,

b', m 1.0 1.5 2.0 2,5 3.0

Otel-beton, kg . 17,8 21.0 25.0 28.5 32.3
Volum beton. ml 0,42 0,52 0,62 0,72 O,B2
Greutate. kN 10 12,5 15 17.5 20

12.1. Ziduri de sprijin din casete prefabricate

,
a. Aldituirea constructiva. Pentru reducerea volumului de J;rwnopera
necesara pe .$antier, precwn .$i a lucrarilor de cofraje !]i de sprijiniri pro-
vizorii, se folosesc pentru elevatii casete prefabricate, al diror contur
sectiune transversala infa~oadi.
pe eel al sectiunii monoHt
(fig. 12.1). Funda\)a se executa
mono lit. Rastul elevatie - fun-
in
a
I0
20 t'"
b c
Fig. 12.2. easet,; preiabricata:
d
}

datie se realizeaza ell panta ne- a - forma ~i dirnensiuni;. b - detaliu de imbinare lntre casete; c -
, cesara asigurarii fructului ele-
vatiei avut in vedere in calcul.
detalii de armare a casetei; d - detalii de montaj; 1 - peretele case-
tei; 2 - oriflciu pentru montaj; 3 - segment de tea . . .a; 4 - lant.
1
'1 Casetele sint a1ciituite din
1
---..1_ 'patru p~reti de beton armat ell Fieeare perete a1 easetei are prevazuta 0 gaura eentraIa eu diame-

---1 r' I
grosimea de 20 em. Inaltimea
casetelor este de 50 em. Latimea
a masurata pe directia frontu-
trul de 4 em neeesar.a pentru introduce rea dispozitivelor de montaj (dr-
Uge sau capete de tuburi), (fig. 12.2, d).
1n spatele easetelor se executa a umplutura drenanta din material
1 lui sus\inut este de· 150 cm. granular.
1
Lungimea casetelor b', masura- Casetele se umplu eu beton in eazul dud zidul trebuie sa preia im-
-, 1

I
Fig. 12.1. Schema de principiu:
_ zid de sprijin monolit; 2 - zid de spri-
jin din casete prefabricate.
Armatura de rczistenta are diametrul de 8 mm. Date1e earaeteristice
ale easetelor slnt cuprinse in tabelul 12.1.
Conlucrarea intre casete 1a rosturi se realizeaza prin reborduri pe
toate laturile (fig. 12.2).
82
ta in sectiunea transversaHi a
zidului este variabila intre 1,0
!?i· 3,O m.
Se realizea'za astfel dnd ti-
purl de casete ell greutati intre
10 ~i 20 kN.
Armarea casetelor s'e ' face
1a soliciUirile din ·inarupulare !?i
montaj . care depagese pe cele
din exploatare !?i conduce .la un
consum de otel care variaza in-
tre 17 kg la caseta cea mai midi
!:]i 32 kg 1a easeta cea mai mare.
I in vedere ea in conlucrarea casete-umplutura se manifesta un efeet de
I planul de separatie din rast.
I
I
pingere din aluneeare de teren sau ell material local necoeziv sau coeziv,
in eazul dnd zidul este 0 lucrare de sustinere a unui teren stabil. In acest
'ultim caz, solutia este deosebit de avantajoasa economic, avind 0 energie
inglobata mai redusa eu 12-15 0/ 0 dedt a zidului monolit eehivalent.
b. Modul de cal cuI. Calculul zidurilor din easete este similar ell eel al
zidurilor monolite, ell unele particularita~i ~i anume:
- se face verificarea distdbutiei de eforturi unitare in toate rostu-
rile unde se modifica sectiunea;
- nu se admit eforturi unitare de intindere in rast;
- in ea1cul trebuie avut in vedere faptu1 ca zidul nu poate fi privit
ea un corp'masiv dedt. in cazul dnd umplutura este realizata din betan;
- dnd umplutura este din material necoeziv sau coeziv trebuie .avut
siloz, -care conduce la faptul ca greutatea acesteia se transmite partial
prin presiune 1alerala la peretii casetei, iar restul actioneaza direct pe
6' 83
 Apare astfel urmatoarea problema de calcul: sa se determine modul
de interactiune al umpluturii ell peretti casetelor !iii influenta diferitilor Se apli ca elementului infinitezimal ~i celelalte forte care actioneaza
asupra sa (fig. 12.3, c).
p arametri asupra acestuia.
Din re1atiile de echilibru al fortelor rezulta urmatoarea ecuatie dife-
In aeest scop se examineaza cazul starH de echilibru limita intr- un ren\iala
ros t de calcul (fig. 12.3, a), dnd sub actiunea impillgerii E apa re tendinta
~ ="(_ a+b . c- (a+b)[{o tg q> 0"
p d: ab ab
(12.2)
b-.,
l
~ -==~2= = ,Zl
,~;,.",
r~
care prin integrare conduce la urm.Uoarea expresie pentru presiunea ver-
. j E ticala ce actioneaza in r ostul situa t la adincimea z de la suprafata
b-( +b )C ( _(a+!.)Kotgf;l :;) _(o+!.jK.tg'l'l!"

'1 L,.,,1~t!Il.lllJ~~1 ". ya a l -e ab + e ab •

(12.3)
(a +b)/{o tg cp P

z a b Se constata ca In cazul dnd p=O, presiWlea in rost, Ow devine nulii.

pentru a valoare a coeziunii
r- a
-;:--)
.G. ,q
C~~ (12.4)

f0i::;;;:;;~P,
a+ b

9m'ffffi!~m
Aceasta valoare corespunde cu ipotezele de ealeul facute.
IT," Presupunind p = O ~i notind
~~ ~ db., 4 ~ d4
dG: (o·b·d'Z (a + b)/{o tg cD
m-- (12.5)
c d .b
F ig. 12.3. Scheme de caleuI: se poate obtine 0 expresie mai simpla a relatiei (12.3)
a, b, c - pcntru zidul din casete; d - pentru sUaz.
0 11 __ y .' - (aH)C (1_ e -m,) .
mab
(12.6)
de deschidere a acestuia in punctul B. prin rotirea casetei in jurul punc-
tului A. Se izoleaza din aceasta caseta un element infinitezimal cu inal- S-a comparat rezultatul obtinut ell formula de calcul a silozurilor
timea dz. Pe fata dinspre teren a acestuia (fig. 12.3, b) actioneaza un efort (Hangan, 1953), care are expresia:
unitar tangential
q .-::.: ab
1 -
2(o+b) tgl (45_.!.).,
' ,.
~=C+"/' tg 'P (12.1)
unde: Oh es te efortul unitar orizontal; <I> - Wlghiul de frecare dintre ma- 2(a+') Ig' ('5- T) (
- 0 •• ') •
(I ~ . 7)

terialul de umplutura ~i peretele de beton, care se poate considera egal

cu unghiul de frecare interioar·a a1 acestlli material; C - coeziunea ma- Aceasta formula este dedusa din echilibrul unui element infinit mic
terialului de. umplutura. (fig. 12.3, d) rara a lua in considerare coeziunea. intrucit silozurile se rae
Efortul unitar orizontal se calculeaza Cll rela~ia: pentru materiale granulare. De aseme-
nea, s-a folosi t r elatia impingerii active: Tab c: uL 12.2
oh-Ko(Jv 12.10)
Compara~ia rczultatcJor calcuIului
in care: Ko este coeficientul de presiune laterala a pamintului in stare de
rcpa us, inr Ov este efortul unitar vertical
P.= q tg'(W- T) (12.7 a) zidului din casete cu cele corcspun-
zl loare calculului sil02uriior

' .. ' ,,;=p+yz (1 2.1 b) in care: q=yh este presiunea pe un plan

z
Hnde : peste presiunea ce actioneaza deasupra primei casete. (in cazul
orizontal situ at 1a adincimea h.
Pentru cazul a=b=l,5 m; cI> = 25°;
on
q
kN/m2 °0m 2
kN/ I a l: I q
dnd exista); "( - greutatea volumica a materialului de umplutura; z - C= O; y = 18 kN/m' datele comparative
ad incimea sectiunii de caleul. calculate eu metod ele prezentate sint 1.0 15,6 16,2 1,04
Pe fetele din sectiunile transversale ale zidului se considera ca acest indicate in tabelul 12.2. 2,0 27,3 29,4 1,On
efort variaza liniar avind marimea nula pe Lata exterioara, pe care um- Cornpararea s-a facut pentru cazul
3,0 36,1 40.2 1.11
pl utura nu poate suferi 0 deplasare in cazul deschiderii rostulw. 4,0 42,6 49,0 1.15
dnd coeziunea este nu la. Cind aceasta
84
85
flU este fl uUi formulele nu slnt comparabile. Presi unea pe plm;ml orizon- Distribu~ ia dupa relatia de calcul (12.3) este mui apropiata de da-

tal au a rezultat eu putin mai mare dedt q datorita urmatoarelor ipoteze tele cxpcrimentale obtinute de Brandl (1 9B O), care se prezinta in fig. 12.5.
diferite: Folosind relatia dedusa pentru uu, orientativ, pentru valori medii ale
_ in momentul deschiderii rostului ac~ioneaza numai jumatatc din paramctrilor rezulta urm.Hoarea variatie a greutatii de calcul a blocu-
frecarea pe pereti; 1'ilor in func\ie de materialul de umplutura (tabelul 12,3),
_ impingerea materialului pe pereti corespunde pamintului in stare Tabctul 12.3
de repaus.
Distributia presiunilor verticale ale materia1ului de wllplutuni in Variatia greuUitii de calcul a blocului in functic do materia lui de umplutur1i
sectiunile orizontale ale casetelor pune in evidenta efectul de descarcare
al pcre\ilor (fig, 12.4), G,
C Greutatea Raport - - lOu
Tipul umpluturii ",.
kN/mz de ca1cul G,
so 6t lIIN/m'l i;1. . . 3

Be ton - -10 G1=G(+Gu 100o/~

" o ~, PamInt
Balasl
15'
3D' -
G 2 ;G t +0,8 G u 850;,
550/0
G 3 =G(+O,2 G u

1,0 I \>, " In tabel s-a u folosit urmatoarele notatii: Gc pentru greutatea ease-
tei, Gu= ob("{,;-uv) - greutatea antrenata in conlucrare a umpluturii.
\ \ ", Rezulta ca folosirea materialelor coezive ca umplutura este mai avan-
3,0 1 \\(iv" '\ tajoasa din pu nctul de vedere al conlucrarii caseta-umplutura.
I _______Lo·_\~\__
, o observatie simpla confirma aceasta. Un ghiveci de flori umplut
<.0 1- " eu pamint indesat, prin rasturnare nu pierde umplutura, ceea ce nu sc
intimpHi cind umplutura este din nisip sau balast. La casete) chiar dadi
~ I till nu se reul?e~ te de 1a executie 0 compactare a umpluturii de pamint, sub
Fig. 12.4. Distribu~ia presiunilor In sec\iuni orizontale In :::a- actiunea greutatii proprii l?i a variatiilor de umiditate se r ealizeaza 0 ade-
sete: r enta a pamintului la betonul casetei, care favorizeaza conlucrarea.
q _ dupa teorio silozurilor; ( 1) - dupa relatia de coleul (1 2.3); Pentru U!?Ul·area cnlculelor folosind notatia
"(;I - repartitia geostatica.
(a+b)[{, tg!p
m
a'
C!5
',' 1.5 q [N 1(/I~l
s-au calculat valorile expresiei (l .,..--e- mt ), care se dau in tabcl ul 12.4 .
--,~-, . -
o· .~.::'o.................
001r de prrslu.1P
• Ii) 28 (,1I Valori (I _ e -"" ) ajutatoare la calcul
Tabclul 12.1/

~
\G~~.
• 7~ '1.-10 !20 {m
so
.
• ......... /~z
,~~-' O,5},6 - , O'7--'--;~
-- '- >
,,0
mz 0 , - 0,1 , 0,2 , 0,3 '0,9
~ ...... ..... ,
Q
D
0 do 0., ...............

'V G1 ): ) • ...... ........... 0 0,0 0,1 0 ,18 O,2G 0,33 0,39 0,45 0,50 0,55 0,59
' 00 " .............. 1 0,63 D,G7 0,7 0,73 0,75 0,78 u,82 0,82 0,1).1 0,85
~~ . ... 0,06 0,9
, 2 O,B8 0,89 0,91 0,92 0,93 0,93 0,94 0,95

'! ~ m )
Q
• " Nota: In prim a coloana. se dau lntrcgll dln valoarea 11IZ, Jar in ILnLa corcspundtoare siot z.ccl-
malele acestor valor! . . (De exemplu : pentru mZ - l,6 se obUne l-c-"' - O,S).
Fig. 12.5. Presiuni verticale masurate tn model de zid cel ular
(Brandl, 1980): In incheiere se subliniaza Cel av este presiunea verticala ce se trans-
q _ dupa teorin silozurilor ; q(x ) - curba corectata; 'Y% - repar- mite direct mai jos in teren, neac~ionind asupra casetelor. Um plutura
titia geostatica. casetelor actioneaza la adincimea z eli greutatea Gu=ab("},%-a v).
87
86
 -
c. EXemplu de calcul. Pentru zidul de sprijin din casete prefabricate din
Ci;:= ')'z = 18·2,5=45 kN/m~
fig. l:2.u se considera date urmatoarele elemente;
"1=18 kN/m3 ; cr=J5°; C=5 kNfmz; a=I,10 m; ¢=1'5°; Ko::::;l-sin ¢=0,14. Ci n = jZ- ov=':I:5-11,3 = 33,7 kN/m 2

Greutatea casetelor tip 1 este de 10 kN; tip 2 de 12,5 kN; tip 3 de 15,0 kN. G uz = ab au = 1,1'1,1'33,7 :::: 40,7 kN
'Ircbuie sa se determine gr1eutatea de caleul la rosturile situate la adincimile °'2 = 3'110+2 . 12,5=55 leN
z= 1,5 m; 2,5 rn; 3,5 m.
• 1) Pc-ntru z= 1,5 m $i b=O,6 m rezulltli: 02 =55 +40,7 = 95,7 kN/t5 m front.
(1,1+0,6) .0,74 .O,2G7
ill ~i
18·1,1· 0,6-(1,1+0,6) ' 5 (
1- , 1,1'0,6 01.5) 3) F entl'u 2=3,0 b=11,6 m;
0" C"v=34,1'(1-e- O,\/l)= 34,1 O,U=20,5 kN/m 2
(1,1 +0 ,6)' 0,74·0,2&7
a v ;:: 9,85(1----e-o,10J). 0;: = -yz= 18·3=54 kN/m 2

Din tabelul 12,4 se gase~te l _e -o,163 ;::;:(),53. CllII =54-20,5=33,5 kN/m 2

0", =9,'85.0,53=5,2 kN/m"' G u3 =abo11l = l,l·1.6 · 33,5 = 59 kN.

0;; = "(z=18-1,5 = 27 kN/m2 G r3 = 3·10+2·12,5+.1·15=70 kN.

0r= 0;;-0",:::: .27---6,2 = 21,8 kN/m 2, G a= 70+59= 129 kN/I.5 m front.

PenttU valoriIe G j gasite, ~enlr cle de greutate se determinii polri\·jt lijJ. 12.6 .
Greutatea umpluturii antrenate in interactiune
GU1 =abal=1,1·O,6·2,18=14,3 kN: .
d. Caractel'istici tehnico·economice ale lucrarii. In eompara\ie eu un
Grculatea C8setelor zid de betan monolit, zidul de beton din easete prefabricate prezinta ayan -
G n =3· 10"=30 l\lN. tajul redueerii eonsumului de beton in elevatie eu circa 40 0/ 0 ~i a consu -
Gl"cut..,tea de ca1cul mului de energie inglobata in lucrare eu 12 0/ 0, dnd umplutura caselelor
01=G'1+0ul=30+14.3=44,3 kN/1,B m front. sc realizeaza eu material local, caz curent la luerarile de sustincre de lc-
rasamente. Folosirea easetelor simplifica operatiile de montaj pe !?anticr,
rt'duee durala de executie ~i conlribuie la cre~terea apreciabila a produc-
tiviUitii muncH in raport eu executia unul zid monolit.
E Aecste avantaje se ob1in pe seama folosirii in plus a unei cantitati
'l de armatura de 80-180 kg pc un metru de front sustinut eu ziduri avind
elevatia de 2,0-4,0 m.

o ~EI~
NIM N

12.2. Ziduri de spnJIn din casete prefabricate

dispuse in ~ah, cu interspalii varia bile

v,. a Z a. Alcatuirea COl1strllctiva. Preocuparea pentru dezvoltarea solutiilor

ce folosesc elemente prefabricate la ziduri de sprijin a eandus la co nee-
Fig. 12.6. Schema pentru calculul greuta~il antrenate In perea unei solutii care difera de zidul din easete prefabricate prin urma-
conlucrare. toarcle caracteristici:
- elevatia se realizeaza prin dispunerea casetelor in 9a11 eu inter-
2) Pentru z=2,5 m ~i b::::1.1 m: spatii variabile in funq ie de inaltimea zidului 91 caracteristieilc geoich-
{I,I + I ,I) .O,7~ .0,267
~=
18,1,1·1,1 - (1,1+1,1)' 5(1-, It tl
," ,2,5) nice ale pamintului;
(1,1 + 1,1) . 0,'14 • 0,2 67 - prevederea unui singur tip de caseta prefabricata in locul eclor
dnd tipuri folosite la zidul din casete anterior prezentat;
10,78
a = - - (l_e -{\,$~s) = 19 2 059= 11 3 kNhn2 - caseta tip este prevazuta eu un reDord care permite dispunerca
1) 0.434 ".
sa in zid ell interspatii variabile.
83 89
 Dispunerea casetelor in f?ah conduce 1a af?ezarea pamintului de um-
plu tura dintre casete ]a panta taluzului natural l?i la inier barea acestuia,
eeea ce confera zidului un aspect este tic superior eelui al zidllrilor din
easete prefabricate joantive (fig. 12.7).
Case tcle sc a~aza In rind uri, prin suprapunere total A ea in fig. 12.9.
in care eaz fetele laterale sint joantive, sau partiala, tind fetele lateralc
formeaza in terspa~ ii intre ele, ca in fig. 12.10, sprijinind pere~ii tral1s-
versali in rebordul pcretelui frontal. Casetele se um plu eu pamint. In
cazul montarii cu interspatii S-3 urmarit ca taluzu l sa nu fie mai aspru
de 1: I , ceca Cl! asjg ura stabilitatea acestu ia, permite aeoperi re(l sa cu

;}f ~~~
O.r~~25

' . '-" ~
~[ ~ ~~
~~ 1C1~ 1.00

Fig. 12.8. Cascta ell rcbord penlr u zid de sprij in .

192'::1

vegetape !?i 0 buna dr cnan~ a apelor din terenul sHuat in spatele zidului.
Casctele impreumi eu pamintul care Ie umple aldituiesc 0 lucrare de
s u s~inere pentru tcrasamente !?i versanti.

Fig. 12.7. Vedere in eleva\ie a unul zid de spri jin din ea-
sete eu i nterspa~ii .

Sol l1~ia consta in utilizarea un ui singur tip de caseta prefabrieata de

belon arm at de min im um 15 kN greutate, care este astfel alealuita eon-
structiv ineit poate fi a~ezata in rind uri intr-un zid de sprijin asigur'ind Fig. 12.9. Se:~illne prin zidut de Fig. 12.10. Sec~iu n e prin zidul de
sprijin din Cllsete eu rebord D..5e- sprijin din casete eu r ebord a~c­
o buna rezemar e printr-o dispunere a sa aUt joantiva, cit ~ i eu interspa ~ii. zate joantiv. zate ell interspa~H.
Interspatiile pot fi variabile, aUt pe lungimea zidului, cit !?i pe inal1imea
lui, in functie de marimea impingerii pamintului exercitata asupra lu- I~ fig. 12.11 , a se prezinta un exemplu de elcvatie a un u i zid din
crhii. casete prefabrica te cu Hitimea a 8!?ezate joantiv, ee coresp Wlde sectiunii
Casetele prefabricate din beton a rmat (fig. 12.8) pot fi patrate sau transversale din fig. 12.9, ca re se foIose~ te in toate eazurile la rambleu !?i
drcplungh iulare. Pe pere tele casetci care S€ mo ntea ~a spre exteriorul lu- in cazul preluarii unci impingeri de pamint mari la debleu.
crarH es te prevazut un rehord de asamblare. Peretii laterali ai casetelor In exemplul din fig. 12.11, b easetele eu Hi~im ea a sint monta te ell
se pot manta in contact unii Ctl alti i sau Ia anumite distan~e. Dimensiu- interspatH cu latimea b, a carei marime este variabila putind fi egaia eli
nile Iaturilor ease tei variaza in func~ie de inaltimea zidurilor ~i de ma- maximum Hi ti mea casetei a din care se scad grosimile pere~ilor trans-
rimea impingerii pamintului ce actioneaza pe aces tea. P entru ziduri ell versali, formind un taluz pe care se proieeteaza umbra casetelor.
il1(1.l~imi pina la 4,0 m se poate folosi a caseta patrata cu latura de 1,G m Exemplul din fig. 12.11, c reprezinta 0 montare combinata, v ari abil,i
~ i Cll ina11imea de 0,5 m. atit pe lungimca zldului, ci t ~i pe inaltimea acest'lia putind avca in rin-
90 91
 -
durHe inferioare 1 0 a~ezare joantiva, in rindurile mijlocii 11 0 a~ezare In cazul ilnei impingeri de pamint mad se poate realiza un zid de
ell interspatii mici, iar in findurile superioare III a a~ezare ell interspatU sprijin din acela!?i tip de cnsete montate joantiv ~i umplute eu beton.
mari. PentTu ina.l~imi de debleu de 1,0-1,5 m in terenuri stabile, mocluJ
de dispunere a casetelor prefabricate Cll interspatii poate fi utilizat pcn-
2 2 2 , 3 tru realizarea unei lucdiri de sus~inere a taluzului Hidi fundatii (fig. 12.12).
In acest caz, casetele se monteaza pe un strat de material local stabilizat
ell ciment Cll grosimea de 20 em.

h . Madul de ca1cul. Pentru dimensionarea zidului de spdjin din casete

a!?ezate · eu interspa~ii variabile se folose!?te metoda de calcul a zidurilor
din easele prefabricate, care tine scum a de efeelul de siloz al acestora.
Casetele montate pe 0 fundatie orizontala asiguni prin dimensiunilc
lor realizarea unui parament cu incIinarea 5 : 1. In C[lZ ca apme necesar
un parament mai pu~in asprll, acesta s e poate obtinc prin inclinarca sp rc
interiorul zidului a roslului elevatie-fundati e. Intrucit easetele au toatc
Fig. 12.11. Exemplc de elc- acelea!?i dimensiuni, intradosul zidului r ezuIta cu 0 inc1in<:t re egaUi eu cca
vatie ale unui zid de sprUb
Cll casete dispuse ell inlcrspa- a paramentului (fig. 12.13).
tii variabile:
a b a - casete joanUve; b - ca-
sete eu interspatii; c - ca-
, 3 sete joantive la baza $i Cll in -
2 terspa;i1 la partea superioara;
1 - caseta; 2 - rebord; 3 -
taJuz de pamint; 4 - umbra
cllsetei pc ta1uz.

.c

),l h.h,1 k.

Cazul I Cuzul 11
c Fig. 12.13. Scheme de calcul ale unui zid de debleu eu casc-te montate
Cll interspatii. .

In aceast§. situatie, impingerea pamintului pe zidul de SPflJIn estc

mai mica dedt in eazul intradosului vertical; pentru unghiul de frccarc
illtre 'zid !ji pamint se poate adopta 0 valoare 2. cI> sau<ll in cazul casetc-
1~'I'I'I'I'I'I'I'I'ITTTI'I': 3
, ~ h'TTT7"! lor dispuse Cll intcrspatii, rind sc mobilizcaza frecarea pc un plan ee
trece prin pamint ~i valoarea nula in cazul casetelor joantive, tind fre-
carea are loc intre pamint ~i beton. ,
lmpingerea pamintului pe lucrare se poate detcrmina eu rela~ia:
E.=E.(I-tg" tg <1» (12 .31
in care: Ec este valoarea de calcul a impingerii pamintului pe Iucra!" . . ;
Fig. 12.12. Zid de sprijin de debleu iara fundatie: Eg - impingerea activa a pamintului pe planul vertical ce trece prill
1 - caset.ii. prefabri~ata; 2 - dul;Jp prefabricat. mllchia 5uperioara intcrioara a zidului; (l - unghi~l pc care it face in-
92 fJ:J
tradosul zidului cu verticala; <l> -" unghiul de frecace interioadi al pii- pamintului !?i eu l latura casetci In planul de nqiune al for telor. Inalti-
1U1ntului. mea casetei este de 0,5 m
Cind se ia in considerare coeziunea pamintulul atunci valoarca cal- G, L=2Go +2yb (
1-0,50+1)
2 0,5+2y(I-O,5) ' (a- 0,4)0,5K,
cuIa ta eu relatia (1 2.8) se dimlnueaza corespunzator, ell relatiilc uzuale
de caIcul. G = 2G,+1 '(1-0,25)+1 (1-0,5) (a-O,4) K, (1Z.!)
Impingerea pamintului poate fi determinaHi ~i eu tabele ajutiHoare, ,
L
adeevate acestui caz. Se observa ca valorile intabelate sint cu 5-10 G/ G mai
mici decit cele calculate cu relatia (12.0). 1n cazul dnd se folose!?te 0 easeta patrata eli dimensiunile a=l=
Analiza eomparativa a celor doua cazu ri de indireare din fig. 12.13 = 1,5111 relalia (1 2.9) devine:
pune in evidenta diferente considerabile ale impingerii pamintului (ta-
belul 12.5). G _ 2G, + 1,25 y b+ O,94 Y (12.10)
1- J,5+b
Se observa ca nu este avantajoasa ingroparea easetelor sub Laluz,
impingerea fiind mai redusa cind taluzul incepe din spatelc cascLelor ea Greutatea accstei cascte estc Ge = 13,75 kN.
in cazul L Aplicind re iatia (12.10) cazurilor extreme ale marimii interspa1iiior
Tobclul 12.5 rezu}Ui urmatoarcle greutati ale unui ansamblu de 1,0 m inaltime:
Jmpingcri a le pamintului pc zid uri de sllrij in de debleu de 2,0-4,0 III b=O; G; =29,6 kN/m
in cazurile I ~i II (fig. 12.13),
(pentru 13=¢ ~i '1'=18 kN/m~) b=I,1 m; G;' =25,7 kN/m.
h =2,0 m h=3.D m h=4,0 In Cre~terea greuUitii la apropierea casetelor poate aUnge:
<p' E(!)
kN/m
E(II)
kN/m
E(lI)
E(I)
E(I)
kN/m
E(II)
kN/m
IE<i)
Em) E(I) I IE<i)I
E(II)
kN/m kN/m
E(II) h,
m
G; 29,G = 1,1 5.
~=25,7
1

10' 32,4 47,8 1,47 72,8 94,0 1,29 129,6 157,2 1,22 0,4 Modul de eaIeui al zidului eu cascte dispuse eu interspatii sc prc-
10' 29,9 50,6 1,69 67,2 97,1 1.4.4 119.6 159,0 1,33 O,G zinta in exemplul de ea1cul ce urmeaza.
20' 27,2 53,5 1,97 61,3 98,6 1,61 109.1 157,4 1,44 0,8
20' 24 ,1 54,8 2,27 5,1 ,3 97,2 1.79 96,6 152,3 1,58 1,0 c. Exemplu de calcul a l unui 7.id de 2 m rcalizat eu cnscte dispuse eu intl'r-
30· 21 ,0 57.2 2,72 47,2 97 ,1 2,06 84,1 148,7 1,77 1,3 spatH (fig. 12.14). Folosind cnseta piitrata cu lalura ue 1.5 m se pot folos i uah'l c
,.: anterioare. Se considera ¢l=lO° ~ i impingerea pamintului E,=32,4 kN/m, din ta-
belul 12.5.
Datele din tabel pun in evidenta faptul di pe masura ce unghiul al) Cazul b= 1,1 rn
de frecare interioara Cl) cre!lte in cazul II nu se diminueaza marimea i m- G=2G~'=2 · 25.7=5~ ..1 kN/m
pingerii pamintului intrucit s-a considerat ca unghiul taluzului natu- M=32,4 ·0,6B-Sl,4·0,2 = U,1 kN ·m
ral ~ este egal eu <I>. Aceastii ipotezii conduce l a cre~terea Iniillimii to-
tale a suprafe1:ei pe care se exercita impingerea prin variatia marimii hi 51,4 11,1
a= - ± - - , = 34,2+29,6 kN/m 2
(fig. 12.13) cu valorile din tabelul 12.5. Se constat. ca in aceast. situalie • 1,5 1·1,5 -
impingerea pamintului in cazul II practic are 0 valoare constanta pe ma- G
sura ce cre~te ~, ~i odata ell aeesta ~i ~, care es.te de circa 50, 100 ~i
150 kN 1m pentru h=2,0; 3,0 ~i 4;0 m. . : . CJ
mu,,=G3,8 kN/m2 =0,638 duN/cm2
Pentru cazul zidurilor de ' rambleu calculul impingerii se face luind 0",111= -1 ,6 kN/m 2 =O,046 daN/cm 2 •
in considerare forma profilului de calcul l?i inc~r~area utila pe platforma. 2} Cazul b=O
Pentru efectuarea calculelor de rezistenta ~i stabilitate este ncce- G=2G~ =2·29,6=50,2 kN/m
sara cunoa~terea greuUitii 'ansamblului format din casetele prefabricate
de beton arma t ~i pamintul de umplutura. Se determina greutatea G 1 a M~32,-l·0,()G-50,2 ·0 ,2 = 9,5 kN·m
unui ansamblu eu inaltimea de un metru ~i ell lungimea 'L=a+b unde Sn,2 !.l,5
a este latura casetei in lungul frontului sustinut iar b; distanta dintre a= -
1,5
±- - = 39 ,4+2j
1 ·1.;)~ - •
2 kN /n::.2
casete (fig. 12.14, a, b). Se line seama de grosimea de 0,25 m a peretilor
G
frontali ai easetei ~i de 0,20 m a cclor laterali. Se considera eii efectul
de sUoz in caseta 'conduce la conlucrarea ell caseta a numai 85 1% din o",(lx=G4,G kN / Ill~ = O,6.J.6 daN/c m z
grc utatea umpluturii , adoptindu-se un coeficient de' interaetiune I~= 0",;n=14 ,2 kN/m 2 =O,H2 daN/cm 2 •
= 0,85. S e noteaza ell Gc greutatea casetei, cu 'Y greutatea volumica a
D4 95
 Tabclul 12.6
01] b 017 r-05m
1 Modalita~i de dis pun ere a casetclor cu' lnterspatH
01
iDtr-un zid de debleu cu parament 5: 1 (coezlunea DuIa)
I "I ,. ~

O~
I i I Ii I 'j I j j
- «
" 0~ Joo.ntive eu inter s pa~ii

eu plimint
0 eu bclon eu p aminl
u,
0,50 m 1,10 m

fl1!. 0
I
Lb/1l
I

~o.~1 e' \, I 2.0 ,3,0 1 4,0 2,0 I I 3,0 4,0 2,0 I 3,0, 1 4,0 2,0 13.0 14,0
a
f OJS
lO"
1~·
+
+
+ \-1 + D-
+ -=- + , +
+1- , - 1::'-[ -. -
1- +71 "+1'- ,- 1

,.
20" +
+
+
+
+
+
+
+ '+
+ -
+I,"++
+ -,+
+
: r7l,I::::
+'
::::

-
"'" ' + + + + + r+l + 1+1-
o
o.
E
In cazul lere~'1Urilor eoezive, cind este posibilA luarea in eonsidcrarc
a eocziunii In detcrminnrca 1mpingerii pamintului, domcniul mcn~ionat
sc 16rge~te ,
Se considera ea !}i in cazul neglijarii eeeziunii la ealeulul. impingerii
J.-+ pAmlntului aeeasta ·':-trebuie IuatA in considera're la eonlucrarea casetei cu
0,'20
1.50 [crcnul ex primata de relatia (12,6). ' .
b
Fig. 12.14. Schema de calcul a ansamblului casete - teren. e. C~ractcristici tchnico-economice. Solu\ia dE zid de sprijin Cll casete
dispuse eu inte~spa~ii variabile are urmatoarple a'v antaje:
Din comp3rarea valorilor presiunilor mlfllme se consta ta Imbunatalirea ce
sc realizeazu in di5tributia pr€si!Jni.lor cind se mic~oreazA jnter'spa~ii1e. --;- , pune ~11 ma~ rn:arc masura in valeare con)ucrare?> dintr~ casdele
prefabricate ~i" teren realizind 0 lucrare cte .sustinere in care tercnul ca-
d. Modalitati de dispunere a casetelor. Modul de dispunere a casetelor pata un rol,acliv; . ".
~i variatia intcrspatiilor pentru un zid de debleu ell inaltimea de 2,0- .--: : fo lose~ te un singur tip de easetA, ati t ·pe inltltimea ' cit !?i pe lun-
4,0 m ~i eli parament 5 : 1 slnt indicate orientativ in tabelul 12.6 in care gi mea lucrarii, care poate fi folosita ·la zid uri de sp rijin aUt de dcblcu,
eu semn ul plus s-au notat cazurile in care este posibila folosirea 501u- cit ~ i de rambleu, precum ~i la ziduri de captu~ire;
tici anaIizate. In practica proiectarii este necesara verificarea prin cal- - rcalizcaza rezistenta *i
stabilltatca necesara a lucrarii de susti-
cuI a fi edirui caz in parte. nere nu prin' marirea' sectiunii de In ceronament spre baza, ci prin \'a-
Fala de modalitalile de dispunere a casetelor indicate In tabelul 12,6 ri~rea dis tan~ei intre casele ~i a
materialului de umplere a lor in rindu-
domeniul de u tilizare a solutiei se poate extinde folosind llrmatoarele rile situate pe inaltimea)ucrarii;
procedee : - permite inierbarea tal~zurilor din in terspa\iilc caselelor, imbu-
- montarea casetelor ell parament 4 : 1 3 : 1 prin inclinarea co- sau niita~ind 'a spectul estetic al incadr~riilucrarii in pei,aj; ,
l'C'spun zatoare a roslului elevatic-fundatie, care la parametrul 5 : 1 este - in cazul moniArii. caselelor cu . interspaiii nu mai esle nccesar
orizon tal ; dren in spatele zidului. t·
_ montarea casetelor joantive ~i umplerea lor ell beton pe 1-3 rio- Din punctul de vedere al indicilor de eonsum realizati, comparatia
du ri la bazD. zidului ~ i continuarea acestuia pe il1a l ~ime eu easete um- cu sol uti a de zid de sprijin cu 5 tipuri de casete pune , in evidenta redu-
piute eu pamint, ell sau fara interspatii. ced de 'dment, otel-beton §i energie d e circa 150/0 Ja dispunerea joantiva
7 - ,ulgurllt"1!a st.abIUU.~1 t.ernsamentcJor, vol. U
96 97
 -
Tabctut 12.7
Indid tehni co-cconomici comparativi Dentru 1 m do
zid de. deblc u , ~u : eJ~va'ia d t: 2 m ' .T
A - zid din casetc de 5 tipurl. jonntlve;
B - zid din casete de un sin,q:ur tip, Cll intcrspatii de 1.1 m
SL l
~ ~
/.,
-
Jl
O\el- Pr,~fa- PrL'~ Man o-
Clmont Em:r{;ie
In (licn lori
kg beton
l,g
bri cate
m'
c.h!',..iz
lei
''' perf!
h
k gc:c
li yT Q

IB 'AI I.B "I " I B A.I

~-rl~-~:::::""~~
~~~
B B B
" "
~

'"
Cantitati. cost 1 351/' 041 .60 139 1.4,51°,96 ' ~ 675/" H 2 . 62' 1 5:1 4571309 ,.
I ....::. ....::.
!~~ .~
"
! 35010
! ; 125 I 125 I 125 I 125 1
Reduceri 3Sf ia i!% , 27tjg DOlo ~:.;%

a casctelor :ji de 'cir'en .25.:.....30% )a dlspunorea lor ell 'jntcrspatji. :Pcntru

I .. ~
cxcmplifiearc, . in tabelul '12.7 se prezintA indicii ' rcaliza~i la un zid dc
sprijin ell elevatia de 2,0 In in cele doua solutii compal'ate.
. .,'
I Fig, 12.15. Zid de sprijin cclular format din clemente prefabricate liniare:
T - clement transversa l; L - clemen t longitud inal; SL -
Ciludinal.
sem icieme:lt lon -

12.3. Ziduri de SPflJIO din elemente prefabricate

I prefabricate cu formc, dimcnsiuni ~i moduri de asamblare \·ariate. In
fig. 12.16, a-e se prezinta lIna din posibilitatile de realizal:e a elemenlc-
lor componente li niare ale unui zid cclular. Asemenea ziduri sc foloses c
dispuse in cadru (celulare) dc 3-4 decenii mai ales in U.H.S.S., S.U,A.,
Austria ~i Franta.
Ziduri Cll 0 asUel de al ccituire S-ilU exe- I~I 10
n. Aleatuirea 'e o~lstruetiva. In ultimii ani i~ ' ~traina.tate capaltJ. extin- cutat in tara noastra in anul 1953 (Vernescu, a
derc tot mai mare' zidurile de ' sprijin din clemente prefabricate liniare
sau spatiale in forma de cadru, care prin'montare formeazA celule, ce
p " 1956). Solutia constructiva a acestora se
prezintA in fig . 12.17. De~i comportarea nces-
tor ziduri a fost buna, solu tia nu a retinut b
c: J g
sc umplu ' eu pamint eoeziv'sau necoeziv. Se farmenia "un ansamblu din
clemente prefabricate ~i material de umplutura, care lucreazA similar a tentia speciali~tilor.: Ulterior, in 'anii 1968-
unui zid de sprijin de greutate. Elementele prefabricate au rblul de a
cuprincle in celulele ce Ie 'formeaza un masiv de ,pamint capabil 'sa re-
1979 ' o ,solutie qafa,ta pe acela~L principiu a
fost folosHa la ,unele ' lucrari din zona Oradea c: '\ I
ziste prin greutatea sa tendintei, de rasturml.re datA de Impingerea pa- de ing. A. Mihalik. precum 'ii in cadrul lu-
. . . ' " , , .~ , - ' ' ,:' . crarllor forestiere de aparari de mal uri care
mintului. ' . , ..
Din punet de vedere; ,~onstructiv se pot distinge tr~i. tipuri de cle-
mente. care au apArut !n ordinea. prezentarii lor, trecerea de ' la un tip
au facut obiectul descrierii de inventie 54582
din anul 1973 (autor I. Turcallu).ln ' ultimele
c --~B
13 altul reprezentind evolu~ia cbn'cep~iei. ' " " doua decenii in strainatate s-a ex tins consi-
derabil iolosirea zidurilor celulare, in _Aus-
'l'ipul 1 este reprezentat de clemente cli'n beton'·armat prefabricat
liniarc, avind forma unor dulapi prevazu~i eu Ciocuri de ' rczemnrc Sil U tria, de exemplu, realizindu:-se' anual !peste ~@
30000 m2' eleva~ii de zicluri construite in , e
fante care .sigma conluerarea (fig. 12.15):
acest mod. In accla~i timp au crescut perIor- . Fig. 12,16. Componente al~
Acest tip reproduce in beton' construc~ia disoaiclor de lemn rc;)li- man~ele pl'ivind inal~imca lucrarilor execu-
unui zid de sprijin din l'!C.
zatc din bu~teni imbinati prin chertare ~i fol osite mai ales la lnfrashue- mente prefabric~te liniare.
tatc!care, lot in Austria, a atins 22 m. Cerce-, '
turi de,poduri provizorii, dar ~i la ziduti de sprijin.
tari profunde 'ii de amploare ale modului de comportar.. a acestui tip de
La acest tip elcmeIJ-tele prefabricate au 0 greutatc red.usa, unele per- lucrari, cer cetAri ce pun in evidenta ~i pOsibilitatile dOe eroare la proicc-
miUnd chiar montarca lor , manualli. Numero~se firme , produc- elemrnte tal'C ~i execufie, au fos t intreprinse in ultimii ani in Austria -(Brandl, H.,

98 7'
99
 -- -
~a[tmi I 1:::1IQI ~n {~ {~ 1980, 1932). Rezultatclc aces tor cerceti1ri faciliteaza extindcrca folo-
\ 11'(jI J I51

"0"
'"
00
J31.
,.>t'
,.,
Q

610
l ·08(,
l,m
!5!3!lOIU"

~" ~t}. ~G)

J
.:>O. ~
0 0
. Li.J

~,
sirii aces tui tip de lucrari. In paralel ell aceasta a apa rut tcndin\.1
de a trece de la elementele u!l0are montale manualla elemente mai grelc
montale mecanizat. .A aparut astfel tipul 2 de lucrari, r cprezcntatc de
co mbiml~ii de case te ~ i dul<Jpi prefabl'icati cu dimensiuni mai mari dccit
cele utili za te la .t ipul 1· (fig. 12.18). Un pas m;li deparle s-a i.kut prin t n~­
L - , L £It<;lS IO IO<: 1Il (' cpS Eit.uc.
.. . 12 bu c;. L:O.p Gbut. L:C .~7 cerea Ia ' tipul 3 1 ale ciirui elemente prefnbricate reprezinta cadre plane (l
0-0 H
cu blocUl'i de rezcmare b, ce realizeaza prin suprapu nere 2-3 celule, JX'fl-
TIplk b tl'U care 1a tipul 1 s-ar Ii mantat manu<ll 10-15 elemente (fig. 12.10).

~alllF I I I III II I I~ {m j {I
"",

I 120 IJ IU L'-J

Fi g. 12.19. Elemcntc prefabricate

~,
~
'~~o
~~
~O
11'
J.,(X)m

'" ,.,,'
+i, *!
spi..t~ble pentru l.iduri de sprj jin

~G" ~~ {j
~Q
"m ccl u] "re.

Fig
, '
12.17. Elcmcntc pcnlru ziuurj celulare !oll?Site in R S. H. In anul J9:)3. ~ b.oom--~
---"--
In practica din taI'a .naas tra, Ia I.P.T.A.N.A. s-a proiectat ~i s-a exe-
cutat in anul 1978 pe un drum na~ianal un zid de sprijin de tipul 1 Cll
elevatia' de 2,0 Dl, dar productivitatea redusa la montaj a condus Ia D(' -
aplicarea lui in continuare. In ultimul timp s-au elaborat docu mcn tatii
pentru lucrari ell clemente de tipul 3.
Aceas tA ultima solutie are dezavantajul unui consum sporit de' ar-
..
; rn atura fa~a de tipul 1 datorita eforturilor In manipuHiri ~i montaj . In
) acela~i timp au un cost mai ridicat a1 transporturilor intruci t nu pot fi
pachetizate en piesele tipului 1.
Pentru .ziduri cu fnaHimc redu sa, pina. la 4 m, se pare cd estc mai
3.., indicata o:.solutie de tipul 1 eu clemente mai grele pina la 5000 kN , C<.lre
sa poaHi fi manipulate ell 0 macara w~oara. In acest scop s-ar pute(l fo-

," IO~.
losi ehiar un buldoexcavator, cu care s-ar executa ~i operatiile de sa-

{DI Fig. 12.118. Zid de ::;prUin pare, nivelare ~i umplcrc, necesare construcUei zidului.
celular r calizat din ca-
. sete ~i clemente prefa- b. Modul de eale u]. Lcltimea zidului de SPflJIn Ia baza se determin.i
bricate l~n jare.
considerind ccIuIele um plute cu pamint cn un ansamblu care poate fi
rasturnat sub ac punca impingeril or din spate. Relatia de sta biIi ta tc nc-
I 130
I
I
,,5 I I 130
cesara estc:
}.I,'dOIl.', ~ 1,4.
A/'. ' h"Uro
l\fomentul de stabilitate M: 1ablli /.a 18 este dat de greutatea prop ric a a11-
.... samblului care se compune din greutntea picselor prefabricate plus gr('u-
tatea materialului de ·umplutura.a cduiclor.
"
Pe inAllime ~i la rostul eleva\ie-fundn\i c so verifieii distribu\ia pre-
siunilor, urmarinau-se en sa nu apari'i cforluri n ormale de intindcre. 1a
acest" caz, se ia in consideraTe efectul de sUoz in celulele formate de pie-
" selc prefabricate similar modului de calcul al zidurilor din casetc pn:-
. :. , f~bricate,
101
 Aceasta frecare actioneaza de nmbele pArti ale piesei de beton ~i se
In rdara de aces t caleul al ansamblului celule-pamint ca un masiv, manifesta in momentuI cinct, Hind solicitata , apare tendinta de deplasare
cstc necesara calcularea solicital'ilor la care sint supuse · piescie prefa- a piesei ~n raport eu terenul.
bricate. Umplutura din fiecare celula prod uce O' presiune '3supra peretilor
cclulei, simHani Cll cea pe cafe materialele depozilate in silozuri 0 pm- c. Uncle rC7.ultatc ale 'cerccHiriIor reccnte. Rezultatele cercetiirilor rc-
due nsupra acestora. . • . . . ccnie pun it:l evidel)l[} ftlPtul .ca modul de caIeul actual are un caracier
AcenstA presiune sc poate determina cu formulcle (12 .1 n) ~i. (12.1 b) : conventional, fHnd insa in majoritatea cazuriJor acoperitor. Experimen-
Ph~=(J/I=[{OOV =[{oyz. bid cfectuatc in Auslria sub conducerc.:t lui H . Brandl pe modele de zi-
duri Ia scarn 1 : 5, eu inaltimi. pim'! In 3,0 m, echipate cu instrumcntc de
Intensitatca inearca.rii care produce incovoierca, pc unilatca de lun- masura, . aeluc. in ace~.s.~a: :privintA date semnificative. Unele dintre acestc
gime a clcmentului prefabricat, so eaIeulcaza eu rcla~ia: date experimentale au fost dublatc de masuratori efectuate pc lucrari 'in
q=(a+a,)p,,, (12.11) teren. ,. . : .. ..
Sc constata ilstfcl cii distribuOn prcsiunilor pe talpa zidului celular
in care: oeste grosimea clemenlului pre'fabr~cat; (11 - distnn\a pc vcrli- <lifeI'd considerabH l\.e c.ep .corespunzatoare zidului monolit. Presiunile
caUi intre doua elemente prefabricate. '. . .. . . ., . margiha~e .sint ~ai mi~i ~i ~ aproP!alC de vl.lloarea · presiunii medii ·(fig .
For~ de illtindere in elementele longitudinalc ale zldului se poote de- 12.21). . ; . .
termina cu relatia:
'biagrama de dlstdbutic· a pres'iunilor orizontale in celulele zidului
(12.12) urata valori mai mid ale Dcestela in comparn~ie Cll distributia liniara a
N>;=q! presiunii Iaterale 'in stare de repaus (fig. 12.22).

f[!P£.[~
.:
unde 1 este lungimea aferenta.
Elementele longitudinale, a~ezate la intradosul zidului de sprijin, pri-
rnesc direct impingerea masivului. de pam1nt.· dirf spnt~le ;Zidul~i de spri-
jin. AceasUi Smpingere p~z se. calculenza. cu formuI~~e u,zl:l,a le .ad~cvate . !}i Po< P,,-,

ID ) P"t . .~ . \ 11
se utilizeaza initial la calcuIul de stabilitrite a1 ansambltiluL . '. -
Se rncntioneaza di elementele longitudinal.c ale iptradosului 'zidulJli
ii i
~ .- I. l

tie sprijin sint solicitate de presiunile PII,':; ~i . P~,· qe .sens cQnlrar, care pol
ac\iona independent in anumite faze de execu\ie, :1 ~G,
"
.1
Lpht iTI3 •.J
~).s, /": ----1
, . tntrueit, in ,majoritatea cazurilor, aceste ele.rnente ,Qu. · acee~~i formfl

~
cu cele de la fata vazuta a zidului, este necesar·ca. dimens~onarea pectiunii
I _
.'
lor sa fie efectuata la cea mai .mare dintrc . valqrile pres\uni1or. · fI·~i p'.
Armnrea sec~iuriii trebuie..sa fie s~metridi, jntrucit" nu ·este pr.~ctic posi- ~~Z ....
;.,""-.'. rf
bi! controlul pozitionarii lor la montaj. h 1
\
~ICJle"-J)~.
Fig. 12.21. Variatia presiun.ilor pc Fig. 12.22. Schemn de ca~('ul 0
talpii (Brandl, 198~). p;,csiunUol" Ja zidul celular
Fig." '12.20. Schema de 'c alcul . pentru (Brandl, 1982):

Ph,
=, '= ehz'.l .
-I
9
, 1=1,,,,, ~_+__ I
---1 ·"/"/,>,,,, 1_
ql
c:ementcle zidului ·.cclular ., .(Brandl,
1982). 1 - presjune ~eos taticA; 2 -
presiune mAsuraUt; j - prcsiu·
ne ca1culat.1 In siloz.
=1·" / " -. 1 _1.
'Masuratori efectuafe In sectiuni obi!1nuite ale celulelor unoI' modele
de ziduri in cadre au pus ·in evidentA transmiteri de presiuni verticale
In conlinuare se verifidi zidul de sprUin,la forfecar.e. in ro::;turile ori- mai mari dedt cele · r~zult;He din teoria silozurilor, avintl valori apro-
zontnle. , ;. . ~ . .. . ' . . .:. . ' ' pjate de celc calculnte Cll formula (12.3) In zidurile din cascte prefabricate
Forta de frecare ce apare in accste rosturi trebuic luaU'i. in considc~ (v. fig. 12.4, a ,~ i 12.5).
rare la calculul ci~curi1or pieselor trnllsversale. . . . ' . '.. ,. . .
In afara de
forlele orizonlale, piesele de
beton sint,:supuse ~i la 0 d. ' Caractcdstici tchnico-economice. Numarul extrem de reclus de lu-
indircare verticaH1, . ce rezulta din frecarea 'dintrc ilce·!Ste~ ~i. pamfot cdiri executate in tara noastra ell aceastA solutie constructiva nu permite
(fig. 12.20). . ,. .. compararea mai mulior , elemente cnracteristice Cli lucrari de sus~inere
.. (12 .13) de alt gen . Din punctul de vedcre al volumului de !Jeton, la aceasta so-
p,,=-yz tg <!> +C.
103
102
lutie este necesar numai circa 20 % din volumul de beton at unul ziti mo-
no'lit de greutate.
Printre avantajele aces tui tip de zid sint urmatoarele :
- d urata de executie r edusa, eu intrarea In lucru imediat cc S-Cl
te rminat eonstructia;
- cost redus in special in cazul cind pamintul din amplasament
poate fi folosH ca material de umplutura;
- sensibilitate redusa In tasari ale fundati ei;
I Fi~. 12.23. Schema de princi-
- asigurarea unei bune drenari a apelor din spatelc zidului;
Pa mintul, utili zat ca material de constr uctij, se folosc,5 te, in gcncl"fJI,
eel pulverulent, de natura nisi purilor , piet ri~ urilor, de~euri lor de carie,,;r
sa u material local cu un unghi de frecal'e interi oani pes te 200.
in practica lucra ril or din stritinatat(', nu s-au folosi t pamin turi la Ci.II' ('
f raq:iunea argiloasa a, fost sub 150/n.
piu a distribuirii unci IUcnlri
de sus\incre din p.:iml"nt ar-

'~
- poate fi folosit lei ziduri de sprijin provizor~ i , permi~ind d emo~- mat : . '
t<'lrcn 9i recuperarea 'prefabricatelor; , . 1 - sistem ruUer; 2 - pnra- ~ ,

rnl';"jt din eJemente- metalk e ] : .. -'

..
- luerarea poate fi executata tot timpul anu lui, fiind in mid i: ma- H •.. •

sura influentata de starea timpului.

Mai trebuie subliniat fa ptul cii acest tip de zid permite cre ~ terea
vegetatiei in spatUle dintre piesele prefabriCate, ceea ce ii confera un as-
I sau din betof,l armat; J - ar-
m.:1tura; 4 "'"""": plimtnt comp ac-
tat; 5 · - stl'at drenant; 6 _
tub de drcnaJ; 7 '- teren na-
t ..
..
~
: .,
. : ~ ..

peet · estetie care trebuie in mod deose bit pre~uit la lucdirile de debleu. tural; 8 - tefen de fundat ie ~/~;:.~~: .:,~~ : . .:.f . ,§
I
I
compactat; 9 - geotextil !iI-
trant ; 10 - placA de reparti -
lie; 11 - umpJutura de pii- 7
mint.
-r~ ";j;;+{~;- 2.: :. . .. . :,j ,4'
" ._ __, , . • ... - , .<! , •

r·, ·'· ··; ;·!f,'Y:.··y'~:,,';l

f ·'/{

I 6

12,4. Ziduri de sprijin din pamin! orma!

I
12.4.1. Alciituire a ' constructivii
Pamintul annat ca nou material de eonstl'uqii aparut eu doua de-
cenii in urma a dipatat in ultimii ani 0 tot mai mare aplicare 'in nume-
roa s~ ~arl la lucrari de sus~inere a terasamentelor· (fig. 12.23).
Ideea de bazel a pamintului annnt in solutia InitialA consUl. in fo10-
slren lInor armaturi sub forma unor benzi . meta lice intercalate··orizontal
intrc straturi de pamint ~i susceptibl1e a prelua eforturi jmportante de
inlindere. Aces tea, ca la betonul arma t, formeaza un ansamblu construc-
tiv 'in care armaturile stnt dispuse pe direetia unde pamintul este soli-
eitat la intindere. Pamintul transmite armaturHor prin frecare eforturHe
car e se dezvolta in masa lui, punind asHel in iensiune armatura. Ca efec t,
aceasta cchival eaza cu existenta unui pamint care ar avea, in directia pc
care slnt di spuse 'armaturile, 0 "coeziune" proportional<l cu valoarea efor-
turi lor de tractiune di n armatun1. Pentru ca aceasta " cocziune" sa se r ea-
li zeze, trebuie ca frecarea intre pamint !1i armatura sa aiba lac fadi alu-
necare. Aceasta este prima conditie a existentei pamintului armat. A doua
condi \ie este ea al'matura sa poata re-.lista eforturilor de tractiune iar pa-
mintul, efortur.ilor de compresiune , $i de taiere e.ur,e ·se dezvolta sub efee-
LuI greu tatii proprii ~ i al fortelor exterioare.
Ultima conditie conduce 1a prezen~a unor elemente de p aranient ne- '.
cesare fixarii a rmaturilor ~i mentinerli unei anumite d istante inlrc aces-
t ea , prccum ~i asigurarii, v er ticaliU'ttii-masivului realizat din pamint ar-
mat. . , - pe DN 24, Vaslui-Ia~i, km 148+530, proiect LP.T,A.N.A" (iulie
Lucra rile de pamint armat au ea elemente :componente pamintul, ar-
m.tura ~i paromentul (v . fig. 12.23). . , , .
104
10 5 , '
In practica noastra S-<1u iolosit paminturi al'giloase· la 0 lucrare pe
drumul nalional 24, Vaslui-Ia~i, la Sole~ti (proiect l.P.T.A.N.A., iul ie
1973) luind masuri speciale de sporire a rugozitatii benzil or de armAtura.
Folosh:~a · pamintului local fArA I'estrictii a format obiectul cercetii.-
rUor laboratorului de cercet..:'iri pentm transporturi ~i drumuri din AngUa
(Tra nsport and Road Research Laboratory, Crow thorne). Rezultatele ob-
(inute pun In eviden la posibilitatea folosirii al'gilei in pamintul annat,
arAtind di frcearea pe fetele armaturE ~i tensiunea in aceasta sint deter-
minate de intensitatea eforturil or unitare efective. Se considera ca acest
rezultat are 0 deos ebiUi importan(:.3. praetica pentru dimensionarea zidu-
rilor de pAmint annat, care utilizeaza argile ca parte eomponenta (Mur-
ray, Boden, 1979).
AJ'mdturile sint constituite din maten'ale diverse de fa metale pinti
La materiale plastice, prezentindu-se sub dift?r'ite forme (platbande, fiTe~
grile, plase etc.),
Armaturile trebuie sa indeplineasca urm atoarele conditii:
- sa reziste Ia cforturUe de intindere;
- sa preia prin frecme eforiuri importan te, fHnd necesar sa aiba
suprafe te rugoase, striuri etc.;
- sa fie rczistente la coroziune, i<1r materialul plastic la mi croor-
ganisme.
Alnlaturile sint dispuse in direc~iile in care apar eforturHe de in-
tindere. Ele se pot realiza din diverse materiale care indeplinesc condi-
~iile cerute.
In tara noas trA s-a u proiectat ~i realizat in a nu! 1973 doua lucrci.ri
cxperimentale:
1973), la ca re COl armatura s-au folosit benzi din otel-carbon laminat In
rece {STAS 194!i-66 } tra tate impotriva coroziunii, conform unui studiu
10~
 '--- -
}..Iasivul sc (CnliZc~lza. pe .o lapme cgala eu l ungimca armaturil()f 1 in
C'laborat de INCERC. ell grund rcactiv ~i lac cpoxigudrol1. l'cntru mari- slraturi, egalc ~u, distan\a . dintre arma turi (fig_ 12.25).
rca rugozita~ii suprafe~elor, pe acestea s-u aplicat un chit cpoxidic !-ji s-a Pcntru mentinerea unci vcrlicalita~i In cxecutiq, paramentul prefu-
presarat nisip. Experimental, s-au folosit !?i armaturi din bcnzi de poli- IJficat ~e ,m.or1.te~~a . c~ . aju~orul UnoI' panouri 9j sehe-le. dC ,ghidarc melalice
estcr armat ell fibre de sticH'i, ell suprafa~? rugoasii ... !?l eu dispozitive dc fixare, provizoric.
_ pc DN 6, Lugoj-Timi~oara, km 531.+442, proiect Inslitutul Po-
lilehnic Timi~oara (noiembrie 1973), la care armiilurilc s-au rcalizat din \ :: ' :
o\el anticoroziv HOM-COR 37. . 1· ..· '. " ,
Din sludiile efectuate de INCERC rezultil co olelul ROM-COR37 nu Fig'. lZ,.23.:Del/1liu: cte' :!icctiunc. trans-. , 3
este recomandat a fi folosit in continuare neprotej"at in" conditii de expu- vC :'~3 l:i ; ~} ,uop,_
. l~q'o1r); djn . pih,ni?t .. ~

ncrc 'in pamint intrucit nu se creaza conditlile pentru formarea sLratului n:·/ll<.! t: ~

1 ...:,:., 'clelncn't: ' ~ri:'fabr\dni,; ' 2. :.:..:.. "ar: :-- '.' ~ '.-/r ' ~' .. J
protector caracteristic. .. c~ ~'. (;":: .:
Paramentul este un percLe vertical (ecran) care ' retine granulele de lJ15lUrii; 3 - umpluturA· 'dirf p:idlint
pamint (Untre armaturi :;;i de care se prind annaturlle. ,E l poale fi eon- (Comp.actq.. ~;1. ; l,l}~(;<1pic;. 4 ",.,umpJ/!- • ~ !,!,j" ~-r - .' _ I' ·" ' . .c.·
t.w'.:1, (!r~n<ll1p" C91ll?aclnt:\ ~R-!1u.al ; ~ ~ 0 • P • r • • '.~ , : -
stituit din elemente metalice eu sectiunea eliptica care pre.zinia avanta- :; '- " ( , -
jul unci mari flexihilitliti sau ' elemente prefabricate din' beton armat
pt'ltul"111::'r;1~l i · co!npo:-tnt.n) c-:
, . , ~ , . . , ~ 'Cai1r~. ·': "" ;, ' ;, ' (""",
~ -.
~ " ~, ~, .. a;; ... I,,, "S\'f . .. '4f 1,.'.'
(fig. 12.24) de asemenea capabile sa urmiireasca deformaliile construc\iei .. .. :.. . ~ #',~

datOl:Ua tesaturii. Ecranul trebuie sa indeplineasca. ' urrnatoarele conditii : ! ~ .... ; , . I. . ,I.!9.U9j
_ sa suporte eforturile din imediata lui vcc)na.trit¢; , ' , .( :'
_ sa fie flexibil pcntru a pastra ealitatea de suplete ~ a masivului de .Impra~tiereapamintuJui in masiy se face m<;lnual sau eli buldozcrul
pamint armat; iar compacta rea se face eli cilindl'ul compresor eu pneuri.
sa fie estetic; In spalelc ,pcf.etehli ,prefabricat 'sc executa umplutura dr!;,nanta ial"
sa permita 0 teh~olog~e de .I;)Up~l:e in, ~p~r~ ~i~p,~a .. compacta rca .in , jUl~ul.accsteja: s.c face manual.
, ;.
J.. ' ..
~
~ 3 .;; .,
~ik c 12.4.3. Domaniul de utililare
n' ,~.: !1. - r'- , -

" " ~ ! luerara·: de ,.sustinerc pamintul armat ~i-a cucerit re-pede un loc
,. in construcpi1e ~ .ingincr.c!,/ii) imp_unindu-se . daloriti'i avantajelor sale.
. 1 !. ~ Astfel, .con s truc~ii~e: dc, :}Jamint arm at folosesc material care se ga-
. j..!29-l. sC:9te .. 1u locul qc :exccutie sau in irnediata apropiere :;;i elemente de pa-
..' .,1 . r;~ment ; ~!?oa,rc. Procesul de punere in lucru a elementelor conslitut in'
~ '. eslc ,u~or) deoarc,c c , nu Jlc ccsita ~Itilaje *i instalatii speciale ca in c;~zul
• ~ ' :' 0'0 lucrarilor masive. : 1" ' .
. , ...... ,':J~.,."
y' -, Pamintu,L armat .este ."tm malcrial suplu, posibilitatca lui de ddM-
marc fiind 0 caiitatc' major~. DeforinatiiIc se pot datora fie dcformarii
matcrialulJJi din armijtura sau alunedirii armaturii pe grnnulclc de pa-
~. mint, lucru' de care:se tin e seama la dimension are. fie tasarii ter~nului
: J de haza.· Accstc" defoimatii permit redistribuirea eforturiIof, putindu-sc'
Fig. 12.24.. Elcmente de parament diri pam1Ht' 'ormat: astfel ;prelu'a' 9i 'Cforturi neprevazute fara ' riscuI 'lmei degradari instan-
t _ element metali :: ; 2 .:....: clement' : pr'efabt'i~"at -'de '- bl~tdn : "cii'mcit; 3· -'- ;)nni"ttu~'i; tance. La exccutie; ptintr-o compactare corespunzatoare a bazd viitoarei
4 _ elemen t de inchidcrc a rosturilor. lucdiri, se pot reduce evcntualele tas~h'i ale pamintului din terenul de
baza. Supletea acestor ..rucrari pcrmite de asemenea preluarea unoI' tasari
diferentialc, fara' pericolt"tl, de. fisurare ce apare in cazul. zidurilor de
sprijin.·, , .j "
12.4.2. Tehnologia de cxeculie . Pamintul 'armaf este:un material economic In. co mpara~ie eu alto rna-
teriale 'de' constructie' 'Cu calitati' ·asemanatoare. In fUllctie de armatura :;;i
Te renul de baza al viitoarei lucrari ' se coml'mcteaza bihe cu cilindrul pc:ramcntul utilizat, un zid de sprijin din beton de 15-20 TIl inaltime
este-de '2- 3 ' ori 'mai 'scurnp decit aceeaf? i sustinere executaUl din pamint
compl'csor pentru a preveni sau reduce evenildlele defonna\ii sau tasari armat (Vidal, 1972).
in cxploatal'e-. . ,
107
106
 -
Lucrari executate eu 'i naltimi mai reduse pun In eviden\a cconomii
cuprinsc I11t1'c 30 !?i 45 0/ 0 la utilizarca pamintulul armat in locul zidurilor
de sprijin dasice (Schlosser, 1972).
La eheiurl portuare s':"'a ob~inut 0' economie intl'c 15 !}i 200/0 j,ir" 1a
culei de poduri pina la 60 0/ 0 fatil de lucrarile cIasicc. - '
PAInintul armat da .p osibilitatea economisirii linor importante canti-
tc'i~i de ciment. Astfel, pentru 0 lucrare curenta de sustinere de 6-7 m eu
zid de sprijin de beton monolit care consuma 3,0-3,5 t ciment/m, in ca-
zul paminlului armal sinl necesare doar penlru paramenl 180 kg 'cimenl/ m
dnd acesta se executa din .clemente · prefabricate de beton armat.
In paramentul prefabrieat intr:a fnsa suplimentar o~cl-beton carc,
pc ntru accasUi suslincrc, este aproximativ de 100 kg/m . .
Paramcntul constructici de pi\mint armat putind avca ·o varietate mare a
de formc, de la matedale plastice diferit colorate, pina In metalelc · cele
mai diverse ea otelul inoxidabil sau aluminiul, masehcaza 0 lucrarc ma-
siva ineadrindu-sc perfect in orice peisaj, chiar in eel urban.
Avind in vedere avantajele acestui procedeu, se deschid largi posi-
hilita.~i de aplicare, de studiu' -,?i de perfectionare continua.

folosi :
Din literatura de speciaUtate relulta -ca pamtntul armat 51! peate
I
/ "§lI'Ct
' ~ ,

- pc drumurile ~i auloslrazile de munte (fig. 12.26, «); b c

"\.-
- pentru supraina1tarea rambleelor sau pentru limitarca amprizei
acestora cind iniilpmea lor depa~e.lo 12-15 m (fig. 12.26, b); ,.
.. . .

iAt. . .
~ .
- pentru realizarea de ramblee ell amprizA rcdusa, in zone eonstruite
(fig. 12.26, c );
- penlru culei de poduri (fig . 12.26, d);
- penlru <oheiuri porluare (fig. 12.26, e).
... ~.J
Lucrarile din pamint armat sint apte pentru folosire in conditii difi- A i ..... '" ,.

cUe de teren, luind unele masuri sllplimentarc. Sint multe excmplc de d e

lucrari de pamint armat executate pe terenuri eu capacitatc '·'p ol·tanta re-
dus; (Schlosser, Nguyen, Seveslre, 1973). Printrc acestca so afla .i un
rambleu inult executat in Franta, in apropierc ide Nancy, pe autostrada
fl . 33 care traverseaza 0 vale adindi al carei tcrcn' este constituit din ar-
I Fig. 12.26. POSlbd iti! \i de folosJr(~ a lucriirilor din pii tTtint armat.

... . Ii· "" ".

g ile moj, miluri ~ i turba. A fost necesara eons truirca unui rambleu de 'r' ........... ·' ' I '. ,.'"'''. E
~,' .. " I:': :...;. ~

I
22 m. Pcntru redueerca amprizei acestuia s-a stabUit exeeutarca unui zid ' ... ,i1 I .,;
de pamillt armat la ,m arginea platformei. {'~ ,:'- \..... :.. ·1
L,,'.
__ o. _ f'

Calculele de stabiHtate generala ·a u pus i n evidenta necesitatea inlo- .' ' 't'.' (C T oo u;: ,
euirii partiale a terenului de sub rambleu. Optimizarea sec~iunii lucl'arii (
!~
·· ·/ I O~G .
f. I'"·~~o:~.·'
·'v·
6
('0'

a condus la realizarea a doua ziduri din pamint armat suprapuse eu 1nal- 1'"./, I.'~'''O. ~
, .'1 : , .0 , 08 , . 'r.,",'--~.- ___
timea de 9,6 ~(12,0 m, fundate pe. un masiv de substitutie din' balast e u ., ,(,.(,,· .1,."'. , . ,,,,,'.
f ' 'I , ( ,P .• .:..:.. • • • • ' ~ . , .:, •... : E
adincimea de 9-10 m (fig. 12.27). X" o~•
,°°,,0'.,.,o.o • 0",11" _._ __ ~_0
q
~-:"'- I _ I_ I_ _ '.~ 'f P,.
Aeeasta solutie a perm is redueerca term cnului · dc, cxecutie, a am- t. - ......... - · ...... ~ .. O.'D • • O. ••• , ••. • o...... ~."-'I
prizci ~i a ca ntitatilor de pamint pus in opera. Urmarirea comportarii lu- .. T" .. ~ ·~ ·~. ~~~\·.~~~ .~·.\,oI· -- __ __~
cradl in exploatare a aratat di la 300 de zile de la terminarea aeesteia
s-au inregistrat tasari maxime de 38 em la ziduri I?i de 62 em la ramblcu. L ~ 15. 00 ,L
Tasarca difereniiala in lungul paramentului a fost de 0,25 % ,. fHnd consi- 2 )
deralii ea foarle acceplahi/a (Garnier, 1979). ' Fig. 12.27. Rmnbleu lnalt pc teren slab la Nancy, Franta (Garnier,
Exemplele date pun in evidenta un domeniu larg de utilizare a lu- 1979),
edirilor de pamint annat, care continua sa se extinda. 1 - ziduri de sprij in din pAmin t armat; 2 _ ma siv de substitulie

108
I din balast; J - argila moale, ml1un, turbc1; 4 _ tran~ee drenante.

I
 - - -
12.4.4. Calculul unei constructii de sustinere c. Ccdarea tercnulu i de fUndal'c. Aceasta este 0 problema care poate
din pamint armat aparca pe de 0 parte in terenuri slabc sa tu r<lte in conditiile mai df.' fa-
vnrabUe ale exccutiei terasamentelor in term en scurt. Pe de alta par te,
For~clc care solicjta 0 constru.ctie'/ dc sustinerc din pamlnt armat sin t realizarea unci lucra ri de pamfnt a m1at suprimind taluzul unui ramhlcu
grcut.atea propric ~i :impingcrca pamintulut
In functie de aceste solicitlir1. cQPstruc~ja se calculeaza in doua po-
si biliUt~i de deteriorare ~j "'·f\~:n.lp1e. : pierderea stabiHtatii extcrioare !?i in- 1/
tcrioarc. . ', . ,
/,I,'
,
,; ,. -'
- ,

12.4.4.1. Picrderca stabili tatii cxterioa re. Masivul de pa mint armat sc / ..

'--. ..
Cll llsid cra ca un ansamblu rigid: Pierdcrea :ltabiJitatii cxterioarc sc eX<l-
mincaz;i in trei si tuatii: picrderea stabilita.tLi:~g~~p~,n~)e, alunccarca lUcrarii
""-
- /'

~....to".... .... ~ 2... ....

",,/

..... - --------
'......
pc haza sa ~i cedar en tcrenului de fundar·~. :.. -..... :". .
. Cocficientii de s~g uranta care se aclopt~:)a . ·calcul~l in acC'stc silua\ii
si1lt (Schlosser, Nguyen, '1975):
In s tabilitatea: g~n.~rpl~. "~l,.~,i
' ,
'>.
----- ----- a
- la alunecarea pe talpa F> 1,5;
- la cedarea terenului de fundure (poansonarc) F;::'2.

a. Pierderea st ab.iIitatii generale. Zidul de- pamint armat trebuie sJ fie

ca!cu]at Ia stabilitatea' gene.ralA en tGate lucrarile de. _sllst inerc. ~.
nR. 12.28. Schema de cal cul n stn-
: \.:
Suprafctele de alunecare ce pot aparea inglob8aza partial sa u dcl oe bilit.itii genera Ie (U) ~ i intc:ion:'c (b)
masivul de pamlnt (fig, 12,23,0), a tnasivului de plimint armal :
p .- rczistcnta ~rm"turjj; Cl - un- .,L • .
Ca1culul d~ stabilitate se efectucaza ett metodc obi!?l1uite utilizindu-s('. ghiul" format de armittuni Cll tan- ......
de reg ula, cele care au in 'v edere ruperea dupa supl'afcte circulare, prin '''gchta 1a ccrcul dc,:ruperc; l ..- lUIl - " .' '.

I
exo.minarca echilibr uluLglobal ea in metoda cercului de frictiune, sau a gimca d e calcul a (It'milturji, pLO(
",
cclui local, en in me toda fi!?ii lor (Phan, Segrestin, Schlosser, 1979). . ;' . ..... ......
In ambde cazuri, la for~e1c reactive cui:c J impicxlicii aluncea rca sc .~',

<-Itl nllga efectul arma turilor .printr-o eomponenta a rezistcntei acesior<1

indreptata dupa tangenta la cere P cos ct. in puncteJe unde acesta interst:'c- LLJ

II
tc~zii armiiturile (fig, 12,23,0), ',' , ;' b
Ca rczistenta a armaturii sc ad9ptfl, cea mai mica valoare dintrc re-
l
zistenta In tractillne ~i rezistenta la smulgcre a aeesteia. De obicci minimA

r"'' ' '

'este rczistenta la smulgerc. tn l~gatura eu aceasta trebuie observat ca in t--~, ;. ' . __ ~ ... ,.:;{ .
c2.lcul se in numai aportul armaturilor a CarOl' lungime de aderen~a in
teren in exteriorul eercului aUnge, eel pu~in valoarea lungimii de ealeul l
aJ aeestora. . '(,
Suprafetele de ruptura ' de 'tip 1, ' ca~e prin indinarea lor mobilizeaza
i Fit:. 12.29. A:unec<lrca pc talpa.:l
L-
r 'r , " •• , . "
r/,',,;'::
_ .' ,,, ,
lucrarii din pamint c1.l'mut. :r
rezistenta interna a pamintului ' armat !?i sint: destul de indepartate de ex- ,
hl~·Hl
,

trcmiUi~ilc libere ale armaturilor, nu sint periculoase. Suprafetele de tip

2 ~i 3 nu mobllizeaza practie · rezistenta la traetiunc din armaturi, ceca
MTttr, {f'tlJ j
I .
ce pcrmitc efeduarea calculelor de',' stabili tate cu metode obi!]nulte.
'~ ,.(
.....~ To},', __ i~, --1:' __'i''''
h. Alu l1ccarea. lucrarii din pUmint ::lrmat p,e q,a za sa. Este 0 problema
ca,c poute aparea in ' condi1:ii defavorabile de ' tCf(~n. Coeficientul' de si-
.i inlocuindu-] Cll un perete vertical modi fica substantial modu] de distri-

I
guranta sc .obtine din roportul for~elor. care tind sa rastoarne lucfo.fl'a ~i
a cclor crirc ' se ' opun acestei' ac~iuni (fig.,12.29).
buire in tcren a eforturilor un itare. Astfe!, in cazul unui tercn eu panta
transversala 1; 5, 0 lucrare dc' pamint armat eu inanimea dc ' 6,O ' n, eon-
lin
111
 c

duce 1a cfortud unitare tangentiale .maxime de doua ori ma i mad dcci t
in rambleul de aceea~i inaltime cu', ta1uz. ComparatilJ S-(J ·cfedllat penlru
zona din apropierea piciorulu i' taluzului, care este cca mai periculoas5 di ll
punctu} de ,vedere al solicitarilor (Marinescu;' 1972).
9,00
Dadi pamintu l armat ~i arm5ludle sint dispuse in straturi pc inaItim('
la distantc s ufidcnt de mici, dcformatiilc laterale si nt neglijabile deo<.l-
rece, in caz ul solicitar ii a doua ;mC'ltcriale diferite, ma terialul eu mod ulu l
de elasticitate eel mai ridi c~t impune legcn de deformatie pentru intreg
ansambltlL In co nd itiile pamin t ul ui annat, modulul de elasticitatc al ar-
m~i.turii cstc de circa ] 0 000 ori mai mGrc dccit al pAminlulu i. Deform a-

" . ,.. " . <;. ~

t iile materinlului de ump]ut ura, fiind cele ale armaturii , sint recluse'.
' uccs ta fiind supus u llui efect de freta .
" ; F , •
1 : l.S

I J t . -<--. - d - • ' .
Apar deci condi~iile impinged i apropia te de staren de repaus ca n'
es te mai marc dedt impinge rea activa,

I~ tn/111m
Masu ratori cfectuate pe lucrari de pamint armat in exploatare pun
til evidcnta deplasari ale paramentului de ordinul centimetrilor. Deplasfl.-
0' rile dcpind de rigiditatea armatu rii fiind mai ,mid in cazul armaturilor
din bcnzi mcta li ce ~ i mai mari in ca:wl armalurilor sub forma de re~ cl('
'. - -. - -
~
~
~
~
~
~
~'
~ ~
~

~
~

m
~,
sau benzi din mat crialc sin tctiec (gcotextile). Pcntru orice armatura elc
si nt mai mid in partea superioara a zidul ui ~i ma i mari in partea infe-
~
~
rioara. Din aceasta cauza, cerceHirilc arata ca 0 buna concoroan\a intrc
a b calc ule ~ i datele cxperimentale se ob\ine in cazul dnd se adopta 0 VD-
Fi g. 12.30. Distribupa cforlurilor unltare tan gen~iale maxime pe talpa ramblculul: loare m edic a coeficientului de presiu ne latcrala:
o - faroi lu : : rare de sustlnere; b - eU lu::rare' de sustjnere din pAmInt UrInol. K= K .. +Ko •
2
Esle n eccsara in aces t sens studierea stabiliUitii terenului de baza in
fieea re eaz in parte (fig. 12.30). Com parind ell aj utorul eereului lui Mohr staren de eforturi din doua
masive de pamint, unul nearmat ~i altul a rm at, sub ac ~iunca greu tftiii
proprii ~i a fortelor exterionre se observa Cel primul nu poate sa ramin{l
12.4.4.2.' Pierderea stabilita1ii interioare. In cazul construciiil or de in echilibru, deoarece cercul lui Mohr dat de solicita rea exterioadi (a,.)
sprijinire, pericolul de distrugere a stabilitatii interloare a m asivului or- intersectcazil curba intrinseca a matcrialului (fig. 12.31).
m at peate consta din:
- ruperea armaturii 'sub efectul iortelor de intindere sau a dispo zi- .
tivelor de imbinare a armaturilor cu paramentul;
- smulgerea a rmAturii prin defect de ad eren~a sau IAiime insufi-
•
cic nt~ a masivulu i.
Calculul stabilitaiii interioare conduce la dimensionarea judicioasa a
constructiei, care sa asigure 0 buna comportare in exploata re prin pre- C'
venirea acestei posihilitAti de ce'Clare a lucrarii.

a. Starea de eforturi unitare din masivul de p amint armat. In inte- ~h

r iorul unui masiv de pamint omogen, fara coeziune, avind 0 greutate spe-
c:ificA aparen ta ,,(, la adincimea h, eforturlle uni tare principale verticale
~ i orizontale a u ~i Oh sint date de r elatiile:
'v
a b
cr,=!,(h (12.14)
Fig, 12.31. Comparnrea cforlurilor In pamin tul n earmat (0) ~i in pamln-
crh = Kcru=Kyh. (12.15) t ul annat (b).

Coeficientul de presiune la teralii K depinde de mod ul de deform n\ic

Ii Efortu rile unitare all sint cele pe care 1e preiau armatul'ile, iar ma-
laterala a masivului. Cind deformatia lateral~ este impiedicata, K devine
reo - coeficient de impingere al pamintului ~n stare de r epaus. l
'I
sivul de pamint a rm at posed a in diree1ia armaturilor, pe orizoll tala, 0
r ezistenta egala cu rezis tenta la intindere a armatu rilor. Preluarea acestui
efort unitar cr ,~ =KoolJ de catre armaturi aduce cercul lui Mohr in intc-
Cind deformalia lateralii s po r e~ !c, K devine coeficient de impingerc
activa K /J' Prin contrac~ie laterala (presiuni ext erioar e) K devine coefi - riorul curbei intri nseci a materialului ~i deci echilibrul pamintului este
cien! de [mpingere pasivli Kp. asigurat.
8 - Asl gurorea SLablUtA pl terOS:l m cntelor, vol. II J J3
112
 PcnLru calculul lui Ro, in Ilteratura de spccialitaLe sint date mai H, _ rezi~tcn~a la {ractiuno a matN ialului din care oste confcc\ioJ1ala
l11ullc for mule cmpirice ale caror ipoteze de ' fundamenLarc si nt divcr;.;~ . urm[ltura;
Valo<1rea lui Ko se poate calcula eu urmatoal'elc trei formure, alcgindu-se
A =bi; Rr=nAR,.
valoal'ca cea mai mare:
D.imcnsionarca $ectiunii :J.rmiliurjlur n~~ulta din reJa(ii.\:
Ko = l -sin<I> (12.11)
1-slll $ 1'",a:t='''{HKa t1 i f =nbiR , =;t" l H,
Ko (1 2.17) .. '(lIK",j,J1
cos (l>
(1 2.21 )
A =Ol=-·- - - ·
nUl
KO=tg ' (15°- ~). (1 2.ln)
Din '1<.:cas lu rela\ ic se po~l c dctcrm in~ infi Himci.l ma xima iJ spr iji -
ni rii pcntru 0 valuare HT data:
As u pr n cocficientul ui de impingcre Ko influente')za in mod hotarilor
~l s ta rca de indesare a materialului de umplutu ra, sta re cxprimat~ prill li T (12 .2~)
grcutntca volumica. IItna;<= ,(1{" till
lmpinger ea in stare de re-paus apare ati t timp d t nu s-a prod us de-
p{l ~ irea frecarii dil.'ltre pamfnt !}i armaturi sau .deformatia · armaturilor
Din aceasUi relatic Tczulta ca i nalt imca mas ivului de ,pamiht ~ariil~\t
cs te nula. Intrucit fnii~uratorne pe lucrarc .pun in cVidenta deformatii nu . depinde. de . lungimca .al'malurii, respccliv de latimea masivului de'
ale armaturii J<I. care se dezvolta impingerca ·u.ctiva, in ca1cul sc va uti - pilmint armat, in · ~azul cind so cxumincaza nU lllai co nditio de ccda rc it
liza valoa rea acestcia (Ka). materialului armaturii :
Experientele ' au fm'itat insa ca cxista 0 depcndenta intre inal\it1l ca
b. Dimcnsionarea sectiunii armaturilor. Sectiunca necesara a a1'Jlla- masivului de pamint armut 9i Uitimea lui. AceasUi dcpehden15, ('stc lcgaW,
turii sc s tabilc~ te luind in considerare efcctul for~elor de intindcrc in de condi~ia de cedare prin 'smulgerea armaturii din masiv.
masivul de pamint ' arrpat prcsupunindu-se repartHia liniara a presiuni- in vcdcrca efcciuarii unui calcul mai exact <11 rcpartizarii 'prcsiuni-
lor or izontn lc (fig. 12.32). . . lor de tercn, se folosesc curent doua ipotczc:
Pl'esiunile orizontale' date de -impingcrca pamintului trcbui e sa fi e _ Ipo teza rcpa r tizari i tl'npczoidD.lc a presiunii (fj g. 12.33, b)
prel uate de armlHuri. . N M
01.=0, =-+-
A lV
-..') ..
-rllL ' ! + Y lI ~}{!// • ...!.-
~ °1 =
:r:1~r
L .1 2 3].2

T F ie. 12.32. Schema de calcul o

h a annAtul'i1or pamintu lui.

",,,
Ol=(J~=i'H (I+l{ IY"')
l
. ". ,. '" ~-t. T .' . • ,
I
~J ~ i r e~pcct i v
.
Tm,"=~II1(MI I+Ki ( 11") (12.33)
FOJ'~a de tractiune pe 1 m de front sus~inut pcntru ~ il'ul de armiHuri
~; jtuat la adincimea h poate fi calculaUi eu rela~ia:
H RT (12 .2·1)
Th = yhKa D.H (1 2.Hl ) m~ If{ ~JI
(II')
1+ 1:= J(

undc 11[[ es te distanta dintre doua. rinduri de <lrmflturi in drcptul auin-

cimi i h. Ip6 tc~a lui MeyerllOf (fig. 12.33, c) potrivit care,a cfcrlul unit,r
For~a de tractiulle maxima apare la ad incimea IL verlical 0., cstc rcpartizat pe 0 lungime L-2e, undc e rcprezinHi exc(>n-
tricitntca prqvocata de impingere~ piirnin tul 4 i
T,"~=yHl(o Mi, (12.20)
lnlrueit forta de traetiune variaza in lungul armaturii, in dimen sio- e= i\f = y JI':' .. K. !!.. _'_=.!.!!.E...
N 2 3 Il L 61.
nare se considera valoarea maxima care apare linga parament. .
Se noteazA : n - numarul de benzi de a rmatura pe metrul linia r de L -2e=L- ll' U
f ront sustinut; b - Hitimea armaturilor; i - grosimea annaturilor; 31.

114 6· 115
 -
Spre dcosebirc de u ncle tipuri de tiranti, In care tensiunea n1rl.'nne
- rIlL ="IIi 1 I{~ constanta. in lungul lor, in cazul armaturilor ancorate prin frecare (cazul
cr,=cr, - L-2, 1--[(. L'
3
paminlului armat) tcnsiunea vadaza de la 0 scctiune la alta, fHnd maxima

l
T _ = YH K All ------'-- (12.25)
1 f{~
1-- 1(·
3 L'
'\.

H_= yI{I1Il
~(1--'-K'
3
II').
Ll
(12.26) Rep,utitie Iiniora /;

>-
~,.. '. "

... H

.,.~
J.;•..~{:.J=}
,. .. ,(0 ,',_ _ ,
/,
"
..... t", ......
""
KorH 1:-rTtfl
o Fig, 12.33. Ipoteze de repartizare a presiunilor "
~ vertlcalc:
a - experimental; b - trapezoidaLi; c - dupa Fl/;"!. 12.34. Trac\iunea in armaturi1..
Meyerhof.
b
~G',

\; I'" ~
in veciniHatca paramentului ~i minima (aproapc zero) la cealaltA cxtrc-
, milale (fig. 12.35).
11111111 ; Lungimea limita de aderenta corespunde cazului dnd frecarca pa-
l- 711 1e
mint - armatura este in intrcgime mobilizata.
L
T
In calcule se ia ill considerare repartitia lui Meyerhof care estc mai
apropiata de datele experimentale. Pe baza acesteia se ca1culeaza T mu:r, 'm -v. f
iar calculul armaturilor se face ell relatia:
A= T,...u ~ (12.27) . .:. . ...... .J l. 10
~'o
nRl'
Verifiearea sc efectueaza eu rela~ia:
Tm
R = y lII{ 61/ 1
f". ,,-,f
t (12.28) I G' """""-" -,- -=-
nbi 1 IF I
1--l{· -
3 L! ~_l. __l;,.
< •
Rcparti1ia liniara a tractiunilor in armatura se corecteaza conform l'~
L 0
ipotezei lui Meyerhof (fig. 12.34) ... Fig. 12.36. Reparti\ia
Fi~. 12.35. Realizarea echi-
Aceasta. corectura in formula tractiunii in armiHura conditioneaza traqiunii in lung-ul
hbrulul dintre armatura. ~i
fnsa, impreuna ell lungimea de aderenta, depcndenta intre inaJtimea ma- piimint prin frecare: annaturii:
sivului de piimint armat ~i latimea lui. . ta - lungimea UmWi de 1 - locul geometric

c. Detcrminarea Iungimii armaturilor. 0 constructie din pamint armat

ac.1crenFi.; l: -
lUngimca
al traciiunii maxime
Tm'
de adcrenta.
se mai poate deteriora prin a~a-numitul defect tIe aderenta, dnd solici-
tarile tangentiale in Iungul arrnaturii depa~esc frecarea ce poate lua na9-
tere intre pamint ~i armatura 9i aceasta se poate srnulge din masiv. Echi- Hezistenta la forfecare care 58 dczvolta pe fetele armaturii se exer-
librul estc asigurat daca lunglmea L a armaturilor este superioara lun- cWi in doua dircc~ii cpuse separate de pW1ctul de tractiullc maxima
gimii de aderenta lao (fig. 12.36).

116
117
 ZOIHI I .de lrnga pm'ament, dctcrmin~Hi. de ·un plan tic I"lrptlldl ell Tinindu-sc scam,", de ipolcza lui I\Icycrhof l=la+2e re7.uJUi rdapa
inc1in a i'('<l ..::..+,~, estc 3naloaga uhei zone de impingcfe eu 1cndJnl5. dc de ea lcul a lungimii nCCCSilre pcnlru adercnta
" ;, 1 ., 2. . . . ,
.. . . ' .' " , ' ! • j

~;mulgcrc a armaturilor. In interiol"ul zidului, zona 11 ;lfe 1t'JHJin(<.I dl' a

l= 1 yJ/J\l:lIl 0 + lI~Ii.
repne armaturilc, Frontie.r;a intre aeeste doua zone ('s tc va r iab ih-l, in 2b Y II t~ 'T' ( t
l--K· -
/1:) 3L
3 L¥
funct ic de geometric, el a solicitari;: dt::' eoeficient dc sigurantil
!;'i dc (';lrac-
h'rjstidJl~ tercnului. de fundare .. 1= IUdl + WI( , (12 ..11)
1 IlZ) OL
!. 2Tdg"" ( l - - K · .-
J

~
T LI
., t ,~: . •:
In pl'<.Ictica curcnta sc folosesc lungimi totalc L (fig. 12 ,38) care, dc
- .. :
' ~" ' ~.- -

Fig'.
,, , .
1~. J7. Variat-i~
.
inlinch.':,ij [n ,n'm;,hll [ lo
r egula, :)c incad reaza in rclatia:
L="O,3 ... J.1)Il. (l2.32)
.'.< ." ' .'
"" . d .,
"
c
L-..l-
dL ~ tP .., t.!..ll.. tl
•' " • J "

Pe di stanta dL inlindcrca in al'miHur;i\' rtriazii ell vaJ oarC'D. (ng. J 2.37). " Tl:r >'''T '."'N ' •. T N" "' .. ' ....." "J'" ' .:
1:1 . ' . ,......:.. ." .• ' :. ,. . ' : o. .... /0( . . '. ,', (.' . " ~ , . II

" dT;;Ti~T2~ '.: ........

,i
',- I'.~.-:. .. ; . _ ( : ... :::;:"':~:':t ....:.:·. ; ~::::' '~1
Foqa normalii
. ,pe
. eeIe doua,
.. . es.t
fete ... ~;... '.,
.\ I
~ : . ,,'
>" , ..~~ ..: .:. .' .',' ~V~: :~."" ','. :}~,:, ~,
dN=2 (J dL b
undc': 0 'cSl~ presi'un~a norl1lala";'.~ b ~ l<1-ii';';e4 , p.~n~ii.
Pentru eEl frecarea sa aiba lac fara ' alunecare trcbuie ca:
., . ~'.;«'" ,,:; .:.:~: ,:,:
,.
dT<;2 (J dL b tg 'P
., ,: ' / ;::, " , .-< ... ~'-'j ':: :c.
unclc tg <p estc cocficientul de frecare pamint -
loare se poatc considcra 1
~rmatur<1 ~j a c5.rui Vil-
fg '/" ". . ~~-=- .,':;'"

tg 'P=-tg <».
1
(l2.2!l)
j>;;/-i ''' ,' , , ', .:'·<-,· · ,:.:::.~;..r·
2 'r" ~ /(~ 'T,,, 1 'it "f III. iI, T'" ,'0;"" Ill ' f-:"7,~~\,:;-,;·,,,~

In ' aceasiii r elatie ' <!> este unghiul de frcca'rc ' in tcrioar5 :.11 ptlJl1intullli
din care cste aldituit masivul armat.
, '
'.r f~ .. t L l ~, t
Dad} cfor tul unital' vertical 0 0 cs tc considcl'at constant ~ i e:ga1 (' 11 ')' /I
fortn de tractiune maxima -care poate fi data armaturii prin ad c rl'n,rl {'s tf' Fi g. 12,38. StaIJi!i re<l Illngimii armiitur ji:
pcntru un metru ]iniar t., - lungim('.1 pnsivii in cupri nsul prismului de alunct arc:
.l~ - lungimca activ~: de ancorare; l· - lungimea de ::aIcu l
'l'a ma.o; = )~.. 2 by Ii tg 'P dl pcntru ~Idcrcn\ii [fol'mula (1'2.18)]; l(' - lungimca adJ.ugaUI
con~;tructjv; L - lungimea totaJa ; 0 - unghiul care dcll-
T. mox=2 b Y H tg 'P I,. (J 2.00) mileazii. p.ismul de rupere ; L(f - suma lUngimilor a ctiva
~i pasiva.
Pcntru ca ' posibilitatile de dezechiIibru sa apara. in acela~i timp prin
ruperea armaturii sau prin defedul de aderenta, 'va trebui · ea : Excmplu de c31cul Sc dimcnsioneaUi lungimea armaturilor pcnlru un masiv
o
, ,,'
Ta InI:'%=Tmar
de paml nt annat, avind unghiui de frecare jnterioara <1>::::;20", in condi\iile ma~
nifcsUirii prcsiunii laternlc- in stare de repaus.
!?i dcci .sc cn1culC'uz<1: t
2,b Y H . tg 'P Ip=Tma<'
. , i=.tg w;: -tg¢l::::;{).182
. 2·
Un ca1cul ma i precis trebuie sa tina seama , de. Trpal'litia' !'( i:d c'1 a .:, l -sin<ll
c[ortului unitar vertical Uu in lu ngul unci armaturi. 1\0= 0,704.
cos QJ
]]0 119
 Sc dcterminil IUO/;l:imea armliturii In mai multe sce~juni orizontule (li g. ':2 .39,0).
SeC[iUllCa 1-1 (1/:::;10 nL): Taudu~ 12.8
l~ ____~K~.~6~J~I______ 1:1.2 1(0 _________ 0 ,704 . 0 ,25
+-- .,. l>ate de calcul, in m , pentru un masiv de
'2bll r( l- 2.1\0' ~) 3L
2'0,1 . 2·0,182 1- -
J ltJ3)
'°,70-1'10:
piimint Orma( (fig.:12.39, b)
::I L~ ( 3
10 3 • 0,704 Masivul de p:llnlnt
+ - 3 "--0 3,19+2,35=5,5 m I. I I, La =l,,+l, I,

IJ, :::; <l

II
I ~

.
l :;: 21::::2'5,5=11 m
l"a:::; lp+l,, ;;;; O+ l1 = l1 nt.
'. 10
7,50
10
10
0
1,7
5,5
4,1
11,0
8,2
11,0
9,9
0.5
1,6
5,00 10 3,5 3,1 6,4 9,9 1,6
2,50 10 5,2 2,6 5,2 10,4 1,1
l
p. ~ I 0.25 10 6,7 2,4 _,8 Il,5 0

, --
r
H ,
_
-4
-]
5

12.4.5. Cercetari. experimenteri ~i masuratori efectuate

la lucreri de pamint annat
1_

L .!!..... ~ .55·
, ,
2

Combinarea in vederea conlucrarii a pamintului $i a armaturii rea-

lizaIA la lucr ari de pAmint arma t reprezintA nu numai un procedeu con-
strucLiv ~i tchnologic, ci ··io primul . rind crearea unui nOll material com-
Q pozit. care a necesitat studierea proprietatilor . sale atit in laborator, cit
~ i ]a scarA naturaH'i.. In' decur's .de doua decenii de la aparitia pamintului
C9 CD .G) 8 C9 <.Irmal s-au efectuat un mare numar de cercetari,' experi mentari !li masu-
dltori, care. au contribuit la rezolvarea unOr problemc de proicclarc ~ i
10 6,5 1 ,4 n .5. u.s execu~ic, facilitind cxtinderca domeniului sau 'de apEcaTe. Cele mai multc

{~v~[jd ~
ccrectari, in conccptiu ini"tiaHi a lucrarilof, au fost efectuatc in Franla,
prin Laboratorul Central de Pod uri ~i $osele 'd in Paris. CerceUirilc cfec-
tuate In aIara Frantei apar~in 'ultimului d~ceni u !?i vizeaza adaptari sau
modifidiri ale solu~ici ini~iale. Pre7.entarea in continuare a rczultalclor
unor cercetari poate contribui la 0 mai buna intelcgere a comporlarii
p~mjntului armat ca material compozit" !?i la 0 percepere mai profundA <l
~~ ~ modului in care lucrarile de pamint" annat l'aspund la solicitari.
b
a. Tipuri caracteristicc de rupere a lucrarilor de pamint arrnat. In-
Fig. 12.39. Date pcn tl· u· .~.xemplul de cnlcul al piimintului .arm.at (tabclul
12.18). ceread dcetuate pe . modele reduse bidimensionale ' au pus in evidCllla
mai muHe Upuri caracteristice de rupere a lucrarilor de pamint armnt
(Schlosser, 1975). De.)i incercarUc au pus in evidenta numai aspect ul ca1 i-
Sectiunea 2-2 (}{=7.50 m):
tativ al fenomenelor, rezultatele sint deosebit de sugestive !?i perm it for-
0,704 · 0,25 7,St . 0,704 mularea unor ipotelc de c~lcul adecvate comportarii lucdirilor (fig. 12.'10) .
1= /;2 + =2,83+1,3.1=4,1 m.
1 7 ,0 ) 3· 10 TiptLl I. Masivul de pamint armat lucreaza ca un element monolit
2 · 0 1 · 2·0182 1--'0 70,1. -
, (• . 3 • ' 102 care, fie ca pierde stabilitatea generala r otindu-se ~i deplasindu-se
lp=2,50 ' O,7=l,7 m (fig. 12.40, u), fie cA patrundc intr-un teren slab prin poansonarc.
l,, =2l=2'4,l =8,2 m 'l'ipul II. Maslvul de pamint armat, similar unui clement mon olit,
La=- lp+!a= 1,7 +8,2 = 9,9 ·m. poate aluncca pe talpa (fig. 12.40, b).
T ipul llI. 1'vlasivul de pamint ca material compozit i~i pierde cocziu-
D <l teJe ob linu te din calcul ~i pcnlru celelalte .sec tiuni slnt g rup'-ltc in til -
belut 12.8 ~i in fig. 12.39. nea aparc nta conferit.'i de armat udi producindu-sc alunccarea jn pamint
~i snlulgerea accs teia (fig. 12.40, c).
120
121
 'l'ipul IV, Ivlasivul de pamint ca material compozit i~i picnIc c:)cziu- Cind armaturile sint suEdent de lungi, dcpa~ind ca maTimc inalp-
nci.l aparenta prin cedarea armiHurii in urma depa~irii rczistentl~i aCt.'steia mea, L > 11/ ceca cc corespundc zonei B / se cons tata ca inaItimc;) niminc
Itl tra ctiune (fig, 12.40, d). Ruperea ,se propaga pornind de Iii punctal constanta avi nd valoarea:
primei cedari a armaturii. fl .•
(12 _33 )
IlmG.l: = It. r uli
i_~H'LrFfIT'~
,_-' n:-l _ __-1
-, -~ ..- +1Jj\------,
,__ I ""'"
leml
,--,~;---:/.-;--------1
I I ~' ', -~' .
~I fi:\ ~I
L -- - ------ -"1
'0
;; 0/1
.lk"l t !rf' - +/ : ~:~J-I.\- ~ - ' : - ? 1
J
. . -1-- . J" -
®
I

B-:1-- - --,- lli ll ll(( c

'"

-" -

l
- '

ij o
1 0
o
o

;p
n
' 0 b ··' 20 o 10,
-r r-7-' -
JfTqr'f\~ -
~ - J -~-I-·it--,\ .~. '.
~/::---:;------
0
..!!.r..... - - - --
~L IJ:q :: \
Ka r AH

tJi~~rn~~,'" · ~I
.~lli~llilgfElf ~. -1- .~., ~ _ . ~
+--t-. _. - -
_.' \~ ~ '.
_....... ..
," " . •
_ 10
I"
I I
I

'., - ": :1= < - ~h-=t:~IC H')

1/
1/

" 80 =
Fjg. 12.40. Moduri de rupere" ale unui model. bidimensional de p.iUllnt
20
'"
Fig. 1~.4t. Inaltintca maxima a unui zid din pflmint arma t
'0

a rma.t (Schlosser, 1975): la rupere, Compar.1\ic inlre \'uloril c lcorctice ~i cxperimcn-

a - plCrcierea .stabilit5.tii generale; b - alunccare. pc ,t:3lpa; c - rupere tale (Schlosser, 1975):
prin defect de aderenta;
, d -. rupere
'
prin' ccdarca ar milturill)T.
, . . 1 _ curba (!xperimentaltl; Z _ . repa r t i ~i<:l dupa Meyerhof
{formula (12.13)); 3 -repart i\in lrapezoi rJalfl (formula (12.11)].
La primele dOlla tipuri examinate masivul de p~~int (.Irmat cslc bine
conceput, dar el este pus sa lucreze in conditii de . teren"ncadecvate. La Hro.\
uJUmele doua tipuri mas,i vul de pamint ar~~i are dcficiente de conccp\ie
l'"'
eare cons tau in lungimea.)nsufidenta . a, a.rmAturi.I.or (~;pul 111) ~ i a rman~
il,"uficicntii ca scciiunc (tipul ~V)'" -- . ' .
10
"
,~.
, Hmu... ...!!L-
rKo6H
,
b, Varia~i<1 inallimii maxirne <1 unui zid de .pa.mint armat In ruperc. in '. '?<po
functie de diver.!ii parametri. Calculu(inal~imii ma?,ime a unni zid de' pa-, , ,:' ~
mint armut se face eu rela!iilc (12.26) sau (12.24):
II R, . [1 - ~::I [( '(11 ••,),]
10
.,.~
w-;p
,/: 3
=. l(~'(f).II ' a 'L 'P '
~v
. , . (reparti!ia d~pii Mcycrh uf) 10
. ' R.,.
H~a..:= K."( All
t+J{c(I,IZ,, )2
(rcpartitia lrnpczoidoUi). 00 RrlN)
.'
Incercari pe model red us bidimcnsional pun 10 ~viq.~nta faptul dl
'. , 10 20 JJ
'"
Fig . 12.4.2. Varia\ia inaitimii maxime la rUpere a unui zid
50

va JoriJe cxpcrimcntalc sint supedoare eclor ;lcpre.li.ce (fig., ) 2.4 1). " '" lie pamint armat in IUnct ie de fczi ste nta la t racl iun c a ur-
. ' ... malurilOf (S: h:ossef, 1975):
lnnuenta cea mai mare ·asupr~ ioAltimU se· co~s ta ~a ' il~ . lona A' ell
a- ll110
- 't un 1I...
' seur t c, j n- care - - = 10
L
I -, , ' , 20
I •
_.
1 _ curba cxpcrimcntalc1; Z - repartiti a uniforma; 3 -
. ; N"parli~ia dopa Meycrllof ' [[ormula (12 ~lJ)]; 4 - rcparti\la
trapezbid<lUt Lformu la (12,11)1.

122 123
 Cre~terea inaHimii zidului in aeeasta situane, pentru 1\.0 ~i 'Y elate, Intrucit diferen~ele sint apreciabile trebuie efectuate cercetJri in
se poate realiza modificind armarea fie prin indesire <:jdoptind () valoare continuare pe model ~i in natura, care sa contrlbuie la 0 cunoa$ tere mai
illi mai mica, fie prin folosirea unei arm atur i eu 0 rezistenla 1.1 trae- buna a comportarii lucrarilor.
tiune RT mai mare.
in ccca ce privcf? te influcnta pe Carc 0 au asupra inal1imii maximc
Ineercari facute in mod spe~ial pe model tridjmension~d pentrll a grosimea straiului dintre armaturi l1H !ii i greutatca volumica a paminiu-
pune in cVidenta influen~a pe care r ezistcnta la traqiune a annaturii 0 lui ""(, inccrcarile pe model bidimensional arata 0 buna concordanta intrc
are asupra inaltimii maxime a unei lucn'iri de parnint arm[lt aratti d i ca1cuIe !?i datele experimentale, eu rnentiunea ca f?i in acest eaz calculul
formub (12.33) conduce la valori mai mici dccit datcle (>xpC'ri!)wntaJe, esle acopcrilor (fig. 12.43).
ceca ce pentru proiectare este acopcl'itor (fig. 12.42). Incercari pe model de data mai recenUi au urmarit sa puna .in cvi-
denta influenta u nei modifidiri in alcatuirea constructiva prin prevede-
'Ino. r ea armaturilor inclinate in locul eelor orizontalc (Smilh, Birgisson, 1979).
teml Sc cons tata ca. indinarea in sens Ofar a bcnzilor cu un unghi ct=10°
cond uce Ia 0 c re~tcre a inaltimii criticc a zidului eu circa 20?/0 (fig. 12.44).
/ Pentru valori mai mari ale ungh iului de incli nare inal1imea critica
JO f ,. fo~/ 'l..., /'
!'tml -< a zid ului seade. Inclinarca in sens antiorar arc efccte negative· pcntru
, » ",
",,,. /
~
x , ..........
/
orice valoare 3 u nghiului a.. Cre!?tcrea ina.1timii critice fiind relativ rcd usL .
• 4' '\ ·t ~ 'b
"l . ....- ./ i~lr complicatia tchnologica evidenta, solutia bcnzilor inclinate nu a l:apa-
20 1 ...Y/ ,.s . tat dczvoltarc.
.~
y " .... ~.../ .. \01 C. Incercari de forfecarc a armaturilor. Pozi~ia inclinata a benzilor de
«-,,'
.("" ..<..... .....\('lj"- armare intr-o lUcrare asHel concepula sau intersectarea st raturilor de ar-
101 /1 w I matura de caire 0 suprafata de alunecarc in cazul benzilor orizontal('
2 pune problema deterrninarii comportarii la forfecare a armaturii. In
aecst scop S -<1U facut experiente comparative eu mai multc ti puri ue

a
l/ll.H tern] ~
Oll. 015 015 on 0 21J (110
.'" armatura (fig. 12.45) .

~\\\\
b
F ill. 12..43. Varia ~ia
Iniiltirnii maxime In rupere a unui zid de pfimin t annat jn func-
\ic de grosimea stratului t:J.H (a) $i de- greutatea volumic,i a .mit(>r ill iuJui de 1I1l1-
plutu: ii "'( (b). Rezistenta armaturH 3,20 N (Schlosser, 1975):
1 - dl'eapta cxperhncntaW; 2 - dreapt a teoreti:.""i.

o bed "

f ~':~I~_ -
Hmo,
.,. ·:: :·~~~:.tt Inml
:::::::-:=::::: .:::...:. 700

,
z
--- )/Y. 600

500
-- - --- - ---~

:~;~:/:. 400 "....

,: '\.'\. :
60~

Fig. 12.45. Incel'eJri de fo:-fecure a armfilurilor Incli-

300 , nate (Ingold. 1981):
.''tl~~({' a - banda de o1cl moale de 0,8 mm, in forma de Z;

~
700 V b - banda de oteI moale de 0.8 nun. platA; c -
banda de o\el moaJe de 2 mm, o;1dulata; d - bandA
100 • poroasu si nteticJ. de 2 JUJU; e - banda stria ta de
4 mOl din polictitcna.
, - 25 -20 -tS -10 - S o +5 "'10 .... 15 +20 05 ~
Incerdirile s-au facut in nparate de forfecare cu tAiere directa. I3en-
Fi g. l2.H . Inliucn~a j~c1i~Jrii .b·enz iI or de armiituril osuprn vOrio\iej tnii ltimii crihce zilc din materialc . diferite, ell l ungimea 2L !?i la~imea b, s-u u introdus in
de ,rupere (SmiUl, G\irgisson. 1~79). argiHi, fiind astIel dispuse pentru a face un anwnit unghi eu planul de
124
125
fnrIccare. S-n considcrat ca benzile trcbLiie sa difere la inccrcrlrc pril1 - Hezulta ca 0 dimcnsionare mai judicioasa a unci lucniri de pamin t
ir-un factor de adcrenta !x, eu care se inmulte$te coeziunca ncdrcnaEi Cu' annat se obline Ia folosirca unui coeficient mediu de prcs iune lateraIa
in accasW, inccrcare forta de tractiunc T devine Ia limiL[l: 1(= H~+J\••
2
T=2 Cl. CuLb. (12.34)
In privinta rezultatelor pc modele sc obscrva c13. <:Icosten sin L infc-
Factorul de adcrcnta are cxprcsia: rioarc cdol' obtinute in natura datorWi urmatoal'elor cuuze:
~C"A - 'compactar~a' ramblcelor in natura, care sc cfcclueaza imeciidt
<X (12.35)
2HCII Lb cos 0 deasupra , ar!TIaturilol", introduce anumile ,t ractiuni rezidualc in aCl'stC<1
care sc adauga la efortul rczuHat din greutatea. rarnblcului;
in care; !leu este difercnta intrc rezistenta la forfccare aparcnU a pa-
mintului armat nedrcnat ~i rezistenta.1a 'fodecare rcala a pamintului
nearmat $i nedrenat; A - aria casetei de forfecare; 12 - numarul dQ stra- _"_.
turi de armatura interscctate.
Hczultatele obtinutc peniru benzHe de arm[ll'C din fig. 12.45 sint date
ill tabelul 12.9 (Ingold, 1981).
'r ilHbo~ ~
- 0
< ,
.
, .!i.1i
0,
!J, 0
Tabetut 12.9
Rczul tatclo inccrcarii la forCecare tl it
Q'::>
'"
/
plimintului aCluat (fig. 12.49) o

Tlpul de nrmutura C" A Co Factor & t o,a

o
,"
<11 <1rgilei aparenti'i kN/m2 de adercn\i1 :7
"

Nearmnta (1)
kNjm 2

41,1
o
/00'

(2)
Ne;lrln~t[\ 43.2 Ii ~ O,b 00

a 54,5 12,4 O,fi9

0,2!J ~~/.
"
c
47,2
57,9
5,1
15,8 O.OG
0,90
o
j
"
c
58,1
60,5
16,0
10,4 1,03
.lJ /'
4 t 0,4
';' ./ ttfi6
), is'&
~1
RczuHatele din tabelul 12.9 pun :in eviden~a deoscbirile caUtativc ~o~~, ~ ~
dintre armiHuri!ji aderenta deoseblt de buna a benzilor striate din ./ /' '('. ~~~
polietilena. ,../\~~

d. Variatia fortelor de tractiune in armatura. l\Hisuratori eIcctuate 1<'1

2 i 0,1

f /
// /~
I) ,../"'"
/

lucr[lri reale au permis compararea fortelor de trac~iune determinate in

ilsemcnea conditii cu celc ob~inute pe modele red use (fig. 12.46). l\1c1su-
ratorile permit sa se stabileasdi, de asemenea, marimea presiunii laterale I,(€:::"y
//f. ~
i"7/ '
~1....
,../ O,l 0,4
• oIis ' . 0,,, '-'''''''''''.H
.,"""""
dt'zvoltata de pamint, care varia'za intre ?iarca de impingere active) !]i
cca de repaus, Rezultate asemanatoare .s -au obtillUt !;ii In masuratori cfec-
f1g. 12.40. Comparatie Inlre fone-Ie de tractiune T ca!culnle ~i m,hu-
tualc in Anglin pe tin ziq. experimental de pamint annat la scara naturnli't rate, penlru In:'i.ltimca II n piiminlu!ui dcasupra urmaturii (Schloss('"
!:ii pc un zid de pamint armat la 'Edinburgh, In 0 lucrare de drumm'i , 1975);'
(J o!m, 1979). 1- mrlsurilt()!"i pc Iu::rilrj rcale; 2 - mlisllr[ltori pc modele.
Acestea pun in evidenta 0 distributie a prcsiunilor laterale apropiala
de cea indicata de Terzaghi pentru cazul dnd zidul · sufera . 0 rotirc in pamintul 1ntre armaturi nu estc in stare de cOOare plasticA pe
jurul muchiei superioare a intradosului, care ' a fost confirmata.de-.fiume- toatli inaltimea zidului, vuloarea cocficientului d~ impingere variind de
roase expcrimentari. · la ~ in partea inferioara a zidului, pina la K(I in partea superioar<i;
126 127
 - coeficientul de siguranta pentru lucrarile reale la stabiIitatea inte- e. InfIucnta fortelor concentrate. Influenta for~elor concentrate a fost
rioara este net supraunitar, in timp ce la incercarilc pe model aeesta a cereetata pc modele bidimensionale. Pentru luarea in considerare in eal-
fost unitar. cuI a aeestei influente a fos t dedusa 0 formula simpla (Schlosser, 197 5).
Se poate spune di ipotezele simplificatoare din calcule, care Ia ineer- Folosind notatiile din fig. 12.48, a se poate serie:
carile pe model au condus la unele diseordan\:e, sint compensate la lucra ~ p
rile r eale prin elementele mentionate (Schlosser, 1975).1 6.0,,= --}/ (12.36)
Ineercari de traetiune a armiHurii au fost efectuate ~i la prima lu- d+'2
crare de pamint nrmat executata in tara noastra in anul 1973. tntrueit
armatura avuUi 111 vedere diferea de Cea utiIizata la acea' data la asemc- p
Aoh=K· (1 2.37)
a --
II
d+2"
P
T=K.,AH--, (12.38)
H
d+2"
Compararea rezultatelor ealculelor eu datele experimentale arat1i 0
concordanta salisfAcaloare (fig. 12.48, b).

Pt~orqtic
[doNI
•
¥:i~ 6
5 •
I~.~;:
o
I 4

I~:·: :
Fig. 12,47. Dlspozitiv de inecrcare la tractiullc a benzHor d~ ;)rmarc:
1 - zid de beton: 2 - masiv de pamint armat ; 3 - armaturi; 4 - pa- ., .~;

ramcnt din dulapi preiabricati; 5 - fante 20X5 em; 6 - linie dc ru-

pere. 4 5
7 Pe)(perirM!r"llOl
Q b
[ doNI
Ilea lucrari s-a conceput un dispozitiv care sa permita efeduarea un or
incerdiri de traqiune. Dispozitivul a constat dintr-un tronson de zid de Fig. 12.40. Calculul diferentei de t rac~i u ne tn armllturi, provenite din fotia concen-
sprijin ell fante special realizate pe mai muIte rind~ri, care s-a executat traUl (Schlosser, 1975).
in ZO!1tl centraM. a lucrarii de sustinere din pamint armat. Prin fantc s-a
trecut armatura a~ezata in straturi Hisindu-se in exteriorul zidulul un cap f . Ruperea pamintului armat in aparatul triaxial. Studiul compo r ta~
de prindcre (fig. 12.47). mentului global al pamintului armat eu material compozit s-a facut in
Armc1tura s-a reaIizat din benzi de tabla neagra protejaUi anticoroziv aparatul triaxial pe probe de nisip arma te eu discuti orizontale din tabla.
eu un lac epoxi-gudron !?i din benzi de poliester ·armat eu fibre de stieHi. !ncerciirile au aratat !,ii au· pennis sa se analizeze doua modl.!-ri de rupere:
Pentru marirea aderentci, unele benzi metalice dupa ·vopsire s-au pre- rupere prin defect de ac1erenta !1i rupere prin eedarea armaturiIor
sarat Cll nisip, care a format .0 suprafata rugoasa. Pamintul de umplutura (Schlosser, Juran, 1977), Figura 12.49 aralil. ca efectul armalurilor
este alcatuit din prafuri nisipoase argiloase, eu continut de particule mai poate fi iI).terpretat fie ca 0 cre!?tere a unghiului de frecare interioara in
mici de 20 flm care depa~e~te limita de 150/0. Din aceasta cauza, lungimea cazul .unei rupturi prin defect de aderenta, fie prin existenta Wlei eoe-
armaturilor a fost mai mare decit ina.lpmea de 5,0"' m a zidului. La .incer - ZiW1i ani2;otrope direct propoliionala cu rezistenta armarurii, in cazul ru-
cari le de tractiune efectuate nu s-a putut smulge nid 0 armatura. Toate pe-rE prin cedare a acesteia. Aeeasta coeziune are unnatoarea expresie:
arrnatul'ile s-au rupt la distante variabile fata de intradosul zidului, locul
geometric a1 punctelor de rupere alcatuind 0 curba apropiata de cea teo- Cy= ~ ; yK.,
/Hi -2" (12 .39)
retidl.. Ruperea s-a produs prin cedarea materialului din care a fost con-
fectionata armatura. Nu s-au putut constata deosebiri de aderenta intre in care: Rr·este rezistenta de tractiune a diseului pe unitatea de largime;
tipurile de armaturi folosite.
128
f Ali - dislan\a din Ire discuri.
9 - A3lguran!a. nt.abllltAtU
..
~erasamenteJ.ot".
. .
vol. II 129
 I
Ince\'cll.rile au pus in evident8. calitatile de l'ezistenta, superioare ale portarc sint legate de dilat(ln~ ~i prin urmare de mihimea volumului de
pamintului armat in comparatie cu pam~ntul neannat. pamint antrenat in conlucrare ell armatura in timpul incercarii. Starea
suprafetei armaturii cste un factor cu consccinte practice importante in
Ii,
, manifestarea frecarii dintre pamint ~ i arrnatu ra. Cind suprafata arm a-
(k N 1m2}
,[d,NI

I ~ol
3000 Fjg. 12.49. RuperC'a In a parotul

~t
triaxial a ptiml ntului [lnlwt
(Schlosser, Juran, 1977) ; Fig. 12.51. I nfluen~a stArii de Indesarc
2000 a pAmintului flsupra frecArU la Incer-
1 - rupere prin tlefcct dp. a de -
rcn~ti. a nisipului anna l; 2 -
perc prin ccdareu <ll'maturilor;
ru- earen de tracpune a arfllhtu rii (Schlos-
ser, Juran, 1977):
",I
j
I~
3 - nisip l1eOI'J'I):lt, 1,3,5 -cutbe efart -defonna~ lc pen- 1,0fl-
• - J t.ru greutote volumicA ,,(;:::1!>.3 kN/m';
16.3 kN 1m' ; 17,3 kN/m'; 2, 'I, 6 _ Vil- •
° OJ m 1XI 400· 500 ~-( kt-i/ml)
I

! larile unghiurjJor de frecare Interionrii 5

g'. Detcl'minarea fr~dirii dintre pamint ~ i armatura. Coeficienlul d l'

frccare dintre pamint ~ i armatura ' este un parametru de calcul impor-
I
determinate pentru aceica5i greutAti
volumlce.

, 10
__
o.slp::....... __ ._ _ . __ ._,'
r-~,-..~=~-:-=~~- ~~:, ,
tant, legat de stabilitatea lucrarii fa ~a de posibilitate.a ruperii prin defec t 15 20 Al(crro J
de aderenta. In pamintul armat mobilizarea frecarii este eompiexa ~i in-
fluentata de numero~i factori pl'ifl:tre care: greutatea volumicA a pamJn- torii ~ te lisa, se considera, in general, ca se poate adopta un coeficient
tului; defonnabiUtatea armaturii; starea 5uprafetei ~i geometria ar~a­ real de frecare eg~l eu jumatate din ceeficientul de frecare interioara
tu rii; dilatanta pamintului; procentul de parti fine in pamint; umidilall'a (!l-=O,5 tg /1». Cind suprafata armaturii prezintA asperitati sau striuri, ex-
pc1mintului . perientele pun in evidcntA 0 cre;;tere a frecarli pina la mobilizarea COITi-
Aspectul tridimensional a1 acestei frecari se considera eft estc lIn pleta a frecarii interior.re a pamintului. Asperitc1tile ~i nervurile au ca
element esenti"1 (Schlosser, Ju ran , 1977). efeet accentuarea fenomenului de dilatanta prin an trenarea unui velum
In fig . 12.50 se prezinta diferite mod ur i tIe inccrcare ee au· fos t eon- mai marc de pamInt in conlucrare In efec tuarea incercarllor. Expresia can -
ee pute succesiv pentru a masura eoefieicntul de frecare intre pAmi n t ~ i titativa a acestui eLect pentru citeva materiale este exprimata prin fae--
armatura. torul de aderenta, prezentat anterior in tabelul 12.9.

,
~M h. InfIuen1a · deformabHitMii armiiturii. Deformabilitatea rclativi) .:l

~"·<r.>-T ,: : : ~' ~ ~,:~~: ~.~::~:::.~

armatu rii ·in raport cu pamintul influenteaza notabil Teparti~ia de eLortu ri

~
'.<'
T N
•
"."

~ iL:'::;'\: ;:;~: ;,:;:

- A:~·~l:~.r.~·~.~:' :.:.."': :t~;0
,: :"'
:';
in arm'!urA la solicitarea ue !rac\iune (fig. 12.52).
T IdoNI

"
a b c " U o - Elotllc(l
A - somj~ i d6
Fig. 12.50. Masurarea coeficientului de frecare dlntre pAmint ~i arm~tuJ'u: • -RiC].~
a - lncercarc de tractiuqc djn cas~t5.
foriecare directa (S::hlosscr, .Vidai); b -
(Schlosse" EUns); e - Incercare d e trac1iunc din masiv (Chong, Forsytl) ; d - tn -
Fig. 12.52. lnfluen\.<l dc.formabilitAiii
ilrmiHurl( asupra repartitic1 de do r~
•
ccrcare de tractiun~ prin ratire (l"IausslUon L('(') . turl.
,
tn ealcule este dificil sa se utilizezc coeficientul de frecare real, deon:"
rece nu se cunoa;;te valoarep. efortului unitar normal C'ar~ se exr.rcita
asupra ai·m.A:turi~: Starea de ~1Ac.lC$aI;e a lnaterialului d.~ un:plutura j),1flucn.- ,
tcaza sensibil eurba efor t-deforma~ic la incercarea de tracliune a und' 10 , 40 60 .~ fi l[c mJ
armaturi. In cazul umpluturii afi nate 'sa u eu indesare medie acens tu curufl
pre"inta un virf net ~i un efect rezidual important (fig. 12.5 1). . Se const.~t~ ca rczultntcle ob~it:lUte cu relatia
In · <;azul., M-minturilor ,,tndesate "virtul curbei est.e. I:lpiat.iza,.t ..!;'i . cores-
pun de la deplasAri importante. Se pill'" c.d aces!e ,difer~p.lO ng~ dcconl- J Il= lli"Yl
. 1 . T
(12.40)

130 .. ~. .. ,,- 9'

131

1
in care: b este Hitimea armaturii; L - Iungimea acesteia f1i T - tractiu- Solicitarea terenului de baza este ilustrata de marimea procenlu]ui
nea in capul armaturii, difera in functie de deformabilitatea materia- de mabilizarc a rezistentei terenului (fig. 12.54), care are urmatoarea
lului. expresie:
Experientele arata ca frecarea este influentaHi de lungimea armaturii
~i de raportul Ea/Ep a1 modu1elor de deformatie al armaturE !?i al pamin-
s= . °1-0"~ (01-03) (1 +sin $)
. -lOa. (12. H )
(01 - 03)WU · 2C cos $+03 sill . (~
tului, in afara de cazul dnd armatura poate fi considerata rigidiJ..
Deformabilitatea armaturii influenteaza !?i marimea presiunii late- ·Izoliniile procentului de mobilizare a rczistentei terenului reprezinta
rale exercitate de pamintul annat asupra paramentului (Tumay, ArmDn, sugestiv rezervn cxistenHi pina la eedarea terenului, care este diferitii. in
1979). In cazul folosirii arrriaturilor din geotextile presiunea later.alii 'poate func\ie de. caracteristicilo ' fizico-mecaniceale acestui teren (fig. 12.54,0).
fi de 2-3 ofi mai mare decit in cazul armaturilor metaUce. Din aceasta
eauza, la utilizarea lor ea arm·atuTi, geotextilele trebuie sa fie solicitate
in limita unar alungiri specifice de 2- 30/ 0_ Se men\ioneaza di. gcotcxti- ~~;

~~~~~~~~~~3tO~4JS~'~~~~~~
Iele ating la rupere alungiri specifice de 60- 70%·
30
i. Studiul pamintului armat prin metoda elementului HnH. Anali za 45
starii de eforturi in masivele de pamint armat ~i in terenul de fundare
al ac;estora, precum f1i a conhicrarii dintre armaturi ~i pamint a fast efec- t==t=j:=:3~~tttlj4S
t uata in ulUmii ani plin metoda de calcul care utilizeaza elemente fi-
nite. Un exemplu de discretizare a sectiunii unei lucrari de pamint armat
este prezentat in fig 12.53, a. Elemenfele de parament, de armatura ~i de
Fig. 12.54, Analiza mobilizArii
rezistentei terenului ~i a de- .0.2! 2
c:::::::::::==:
pamint intervin in calcule fiecare cu proprietatile de ·deformabilitate spe- forrnapei terenului de baz[t m 0,0 (
(Jones, Edwards, 1980): a
cifice, urmarindu-se· prin conditiile de calcul realizarea · continui.ta~ii ·de- - 0 ,2
a - lu:rare rigidi'i pe teren
formatiilor elementelor pc laturile in contact. plastic vfrtos; b - h tcrare ri-
gidi:1 pe teren plastic moale;
2 , 1 - izoliniile procentului dc
~o

't:" -""
mobilizare a reristenlei tere-
nulUi; 2 - deplasarilc pe
9o
10. • • verticalA In nivelul terenului.
9o
lJ
c- ao
1 5 1~62_:1 7080
o . Mm]
15

a
10'"

:1
•

O,S
.
~
10,125m~
t,o b 1'S
,Lim]
2,0
• 0.21
m 0,0
. 0,2

Reprezentarea gradului de mobilizare a rezistentei terenului sub

--------=-s-\ 2
b

forma de mai. inainte este un procedeu similar Cll cel a1 construirii izo-
Fig. 12.53. Determinarea experiment<lhi ~i prin calcul ell metoda eIemen-
liniilor coeficicntului de stabilitatc, inS[l cu valorile inversatc.
tului finit a variatiei tractiunii in armAturA (Popescu M.,,1982):
a _ discretizarea sectiunii prIn lucrare; b - diag-rama de varia\ie a
tractiunii ; 1 ~ element de parament; 2 - element de armaturli;
3 _ element de pamint; 4 - valori masurate; 5 - valori calculate; 12.4.6. Extinderea. comportarea 1i perspective I.
6 - inaltimea armaturii deasupra bazeL piimintului armat

Rezultatcle calculului variatiei tractiunii in lungul \armaturii pun in

eviden\a 0 buna concordan\il. cu datele experimentale (fig. 12.53, b). Prima Iucrare de pamint annat a fost realizata in iarna 196·1-1965
Semnificative din punctul'de vedere al inferac~iuni·i dintrc ·lucrare ~i la Pragnere, ,jn .PiriI;loL(Franla). Dupa.14 ani, 1a sfir~itul anului 1978,
teren sint calculele comparative efectuate in conditiile terenului de iUI1- erau realiz.ate:-2266,,·lucx:iiri, in 2B de 1ari apartinind celor 5 cont.inentc,
dare plastic virtos ~i plastic maale (Jones, Edwards, 1980). care insumau 0 supr:aiatl totalA .de parament de 1 350 000 m~ (Darbin,

132 133
 19(9). Repartizarea lucrarilor ;in principalele tari care utilizeaza pamintul 12.5. Tendinle in evolu!ia soluliilor liclurilor
<lrmat este aratatii in tabelul 12.10. . . " de sprijin
Taoclltl 12.10
Rep8riizarca ccograCloA a lucdiri10r do
piimint 8rmat (Darbin, 1979) Zidurile de· sprijin sint un gen de lucrare inginereasca eu 0 larga
aplicare in domeriH ·-vpriilte ale constl'uc tiilor pentru dii de com unicati c
'.' Supra[ala· tel'estrc · ~i pc·· :apa·;" c'co'-shuctii hidrotehnicc, co nstru e1ii civile !?i indus-
Tura Numar. de lucrari . ..•• :paramentului triale !;ii aItcle. In functie de des tinatia 101' pre-cum ~i de conditiilc g<'o-
m' logice !?i hidrogeologice :lJdituirca zidurilor de sprijin estc foarte varii.lUI.
In ultimii ani se constata 0 mare divcrsificnre a solu~iilor de ziduri de
2B \ari in touUi lumea 2266 ] 350 DOD spri jin care sa corcspunda mai bine destinatiei lor.
din care:
F ranta 9[0 493 000 A corespundc mai bine este insa 0 apreciere conventionalii in trudt
Spa nia 555 316000 rczolvarea problemei r CaliZ31'ii unn1 zid de sprijin nu se poate in prin-
R. F. Germania 15 14 900 cipiu. cons~~ er~ . c~ .'lrp. \,In ~aspun s riguros exact. Aeeasta sHuatic, com una
Bolgia 26 13 300
S.U'A 293 260 000
multor genuri :de· iucral-l.·din constructii, are In baza faptul ca In co nce-
Ca nnda 03 55700 perea solutiei t;·ebuie a'vute in vederc ·mal multe ecri nte ca sigurcmta in
BrazUia . 21 ., 21600 cxploatare,. dur'al>Ji~tca/ tel.-m ologic cit mai simpia, eficienta econom ica
Australia <6 20200
.Japonia 110 · 57500 prin costuri !?i" eonsumuri de rriateriale red use, durata. de executie scurta,
aspect estelic convenabil etc.
Aceste cerintc au carader contradi doriu lar unele nu pot fi cxpri-
HCI?artiza rca pe genuri de lucral'i de conslrucpi cste urmiHoarea: ma te prinlr-o relatie matematidi riguroasii . T o tu ~ i, problema in ansam-
- constructii de drumuri 01°/ ,,; biu este rezolvabWi intrudt cerintele en uo tate s-au structurat pc anu-
- i.unenajari penlru locuinte 4,50/ 0 ; mite niveluri care l"eprczinlii cla pe in atinge-rea scopului propus de opti-
- cai ferate . 2,50/0; mizare a solutiilOl't prin aceasta intelegindu-sc intr-un sens larg mciotlc
· · 11
- constructii industriale 12 0/ 0. de obti nere a unol' sol utii cit mai ava nta joase. Se pot observa tre i ni ve-
PIna in anul ·1979 ·in lume ' erau execulale peste 2250 Jucrari de pa- Iuri de optil1.1izarc:
m iN t armat. Clteva dintre aeestea, reprezenUnd numai 5%0, s-au compor- - alcgerea cclei mai bune idel tehnice conduditoare;
la t necorespunzator (Segrcstin, 1979). - eiiutarca celei Plai bune slruciuri sau scheme cons tru ctiv e;
Fo rmele dcgl'adarilor manifestate au fost unnfiloarl'le : . - dcterminarea eclor mai favorabile valori ale pa ramctriJor st.ruc-
- cdipaturi :in elementele parnmentului; tur ii sau schemci alesC'.
- d efol'ma~ii ale paramentului ell ie§irea din pinnul initial; Ultimcle douu niveluri necesila 0 comparatie inire mai multe !"czol-
vari posibHc. i n scopul unci nprecieri cit mal judicioase a soluOilor est~
- dcgradari la contactul eu 0 luerare rigida, cum esle 0 culee de nccesara st.abilin:-a un or criterii de com p1l ra~i e !?i pe baza lor efect L1 <1lT~~ 1
pod l und a ta pe pilo\i; ., u nor rL l1nljze multicrHerjaJ(' prin melode cunoseute ca Electl·e, P i;Jdo}" sa u
- tasari !?i rotiri importante 'in eazul fundarii·; ·pe tcrenuri slabe, l'\Jetoda utiliWtii (Corlateanu, 1900). Accste nnaliz0 si nt util e in cazul ('la-
Li.ra masuri suplimentare; .: ; { " ~ borarii solutiilor .pentru proiecte tip eu larga aplicnbilitate sau in cazul
- aluneeAri pe versant; unoI' lucrari unient dc ·marc amploar0..
- coroziunea armaturii in eonditiile unoI' terenuri eu ape ag resi ve. Eforturile depuse ·de cercetatori ~i p r oiectan ti in special in ulti lll('lc
Se considera cA numarul de ·Jucrari ·cu problefI"!e ·este extrem· de mie, douli deceni.i in: SQo·pul obtineril unoI' rezolvari mill bune pentru ziuur ilc
iar neolo unde aces tea au aparut, lucrarea s-a paslrat..reparind-o sau mo- de sprijin carc sa rilspunda in inai mare mtlsura ecrintelor enuntatc mai
dificind-o. Nici unul din cazuri nu a pus rnsa in discutie principiul pa- inainte au condus In conceperea unoI' sol uPi care prezinta interes ~i se
mintului armat !1i buna sa fun ctionarc, ceea ce a candus la rapidn sa lratcaza in cele ee urmcaz[l en spgesUi cc pot fi avutc 10 vedere de proicc-
extindere. r ..• . • : . .) " . -, .
tan ti Ia p erIc c ~ionarea solutiilol' ac tualC'. Aceste solutii urma rcsc l"ea li -
Perspective!e de folosire a piiminlu!ui armat shU legate de progre- zarea unei conl uerari intre z~c.l ~i teren, im bunatatir.ea sehemci staticc,
sele cercetarilor ·in c1omeniu, care cond ue la perfectiomiri· ale· solu~iei ini- combinarea zidului eu tiranti !?i optimizaren formei ziduriJor de gre ut .ltc
ti~l(l marind economieitatea ~i durabilitatea lU"crarilof.:" . prin c;1utare~ ilutomaUi () proiilul ui.
134 J~5
 12.5.1. Ziduri de sprijin care antreneazQ pomintul
in conlucrarea de ansamblu
Cea mai simpHi solutie de conlucrare a pamintuiui ~j care are ~i 10-
losirea cea mai inc,l~lungata .e ste realizata de zidurile w.n beton armat de
tip cornier, eu divel'si.tate m?re de ~prme 11i dimensiunL Exemplificativ,
in fig . 12.55 se prezinta una dintre for~ele fo~os~te ~i tipodimenslunile
!:iale.
o al til solurie-· intrata de multa vreme in praetica dar folosita maj
rar din anumite ·considerente care privesc ingreunal'ea tehnologici de
executie 0 constituie zidul Cll console de desdircare. (fig. 12.56), folosit
curent la .autostrada Brenner in Austria care reduce intr-o anumim. ma-
sura impingerea pa~intullJ.i sub consola (v. tabelul 6.5, cazul 4) f?i intro-

.. ~

E
Fig. 1257. Zid de sprijin eu contra!orO !,i pl<l::i de N
~­
descarcare (Kadjaia, Zak, 1960): I
1 - elevatia zjdului; 2 _ . contralor\i la 6,0 m;
Fig, 12.55. Elemerttc pre!abri::ate' pentru ziduri 3· - plilci preInbricate.
de sprijin tip Ohapsol. Variatla 'parametrilor
Jl::::;120 •• ~ 370· em; B:::60 . •• 150 em; C=BO •••
210 em; D:::20 •.•60 em; E=l:2 ... 8,25 em; F =
11,3.".10 ' em; G=<14 .. . 12 em; greutatea 6250-
. 19050 ·kN.

cluce un moment favorabil stabilitatii ~i repartHiei de eforturi in se('-

rOB
(iune.
I C
o solu\ie similarii care iolase>;te pc de a parte placi prefabricate I:,
consola de desdlrcare jar pe de 'alta parte elevapa are 0 forma ce mid?O-
reaza impingerea pamintului s-a utilizat la realizarea unui zid de mare
, lungime, intr-un teri!ariu urban aglomera! la Tbilisi In U.R.S.s. (fig. 12.57).

-- -
Pe aceea~i idee, a folosirii elementelor prefabricate pentru consola
de descarcare dar' ,:;;i pe·ntru. elevatie, se situeaza solutiile din fig. 12.58,
,/ 1. executa!e in
U.R.S:S.

~
Gal""

\,
,
\
. FIg. '12.56. Zld de spri-
jln eu eonsola de des-
cArcare pe autostrada
. 'Brenner, Austria I
(Demut, 1974). .to,OO i ~ . '. rj-"'h
I+ t ·, I L... J te=t:=::j
. _. I I ...
I ______ ...... .J,
I Lj--L+r . '-

I 1
~---_J c
b
C
Fig. 12.58. Ziduri de sprijin din beton nrmat ::u p15ci de desdir-
care (Vasiliev, 1961).

136 137
 La un zid de sprijin" construit in Polonia pe teren de baza slab s-au
o construc\ie similara din punctul de vedere al comporUirii nnsam-
folosit fundatii pe piloti. In aeest caz, plaea' de descareare de la baza zi- blului zid - tcren s-a:realizat .~i in Franta, eu deosebirea di lucraren csle
dului eu seetiune cornier a fast ancoratil ll1tr-un '~ir de' piloti (fig, 12,59). din beton monolit inr elevatia arc forma unor baiti in plan orizonlal, ce
La 0 alta lucrare, realizata din elemente prefabricate tn R. P. Polona, preiau 'impingcrcu pam'intului din spatele lor ~i se descarca in liranti plant
aces tea au in seetiune orizontalA forma literei" T ~i·: prin ,·aliit'urarea· eLe- haibe)1 care conlucreaza prin irecal"c Cli terenui de umplutura tlintrc ('I
(fig. 12.61).
{I ,
.'
_1
12.5,2. Zidor; de iprijin din elemente cu p~reli subtiri
0
r- 1 M( """,I<.",."v,I\IOJi 0 Cll ~<;f:1em~ ~tatica imbunatalita
~
IS 0
0
.,. ~
Folosirea ziuurUor de: Spn)lil de tip cornier din clemente sub(jri de
°1 g
o -
~ .~
' ..
.' .,
,,' " ." ~ . I I I! I'I I bcton armat s-a 'orlcijtat in ultimii ani pc eonceperca unor solu1ii asal1l-
bInte din clemente prefabricate (fig. 12.62, a). Intrucit in accste ell-mente'
0' o
,~
It ·
~
0
1";1.', , .'. Tli' l ' ' '._ apar momente i{lcov.oi,ctoare. ,considerabile care due: la mariri de St"'C-
j

150
1- :(
0,765
•
" ~r",

. ,r."::. ..'\.. ~ , .. ":>, OJ

, o
f- t 1001; 100 J1
M

'B '" ~1
......,. .. ...,"
,~
"; , :
~

t
o
= '~
" " "" ':"''' '
~ "" o~ . , .... , . ' ,.
a
18 1,1)' 2. ". .'. , ..
oo "" ~,_ -.
(V , . . '
• '. , . . . . " l:: ' "
G to
Fig. 12,59. Zid'de sprijin din Fig. 1?1?0. Zid de. &pr.iji~. din1,:<;iementc prefabri-
beton nrlllat cu funda~ie pc cate (Stankicy;iCz., 1960) • .
pilo~i (Stankiewicz, H169) .

mcntelor se aldituiesc easete deschise spre umplutura. Paminlul de WTI-

plutura exercita frecare pc peretii prefabrieatelor ce intra in teren, asi-
gurind stabilitatea ansamblului (fig. 12.60).
.
Fig, 12.62. Ziduri de sprijin tlin clemente pla-
b
ne sub\iri ,CKo.zlov, 1979);
a - clement vertical'incaslrat; b - element
vertical articulrit ~i ell tirant.
L ~ c
Fig. 12.63, Zlduri de sprUin din clL"'-
Oleate subtiri (Usov, 1981);
a - e!cment conoid; b - eleffil'nt
hipar; c - proiect tip 3.400; d -
proiect tip 3.503.

Fig, 12.61. Vedcrc tn perspecUv[\ a unui zid

de sprijin cu tiran~i plani (Hurtado, 1968); tiune ~i de consum de armatura n aparut ca 0 varianla soluUn cc !caga
1 - boI~i; 2 - tiranti plani. talpa qe pinea verticaUi printr-un lirant inclinafcare contribuie In redu-
cerea momentelor in9ovoletourc in accstc clemente (fig. 12.62, b) .
o reducere a momcntelor incovoietoare in elementele verticalc se
poate ,realiza ' ~i .prin .realizarea lor sub forma un or pinze subtiri de tip
conoid sau hipa" (fig. 12.63). Desigur, acest. forme dau complicalii la
cxecutia in atelier a elementelor prefabricate ryi din aceasta cauza folo-
139
138
siren lor este restrinsa: Dupa cum arata ins~t'" Usov (19B1), avantajele q:1BkN / m
uno!" asemenea prefabricate slnt evidente in special la ziduri cu elevatia y.lj l)t)m

,,
ina Ita (fig. 12.64). , '
v S 1"j ",
/,

[m3 ) [K9l , , I

-. ,; .- I
~ • r

, 120 , r

, ~ ~ v 3OO1f1 " ~- , I
3 900)

~
;- ".>- ~ V 3 V
2,
, I' g ~ . 600)
\ . - , < -
~a[ d -j
-
4' ~
:m ) \
,;;..
Q
'''..,Il:r'7C Q ln u
ml , , , , < < 0 0 n Ilr....
'1 0 ,(00111
" ~"'''' ... 7..-.
o b !....--t 6 3 L -_ _--"B"H

F ig. J2.64. Consum de beton (a) ~i de' a rmiilura ( b) pc 1 m fron t Fig. 12.65. Sectiune transversalii prin tr-un zid de ancorat prin proccdeul ACTTM UR
de zid (Usov, 198J): (Morbois, Nguyen, 1984):
1 - proie:t tip 3.503; 2 - proiect tip 3.400; J - element hipar; 1 - p.lrament din palplan.5e metati ce; 2 - sApiUura pentru montarea paramcn -
4 - clement conoid. tului; J - tirant de o(.et 030 nun cu lunginti de 6,0 -'ii 8,0 m; .J - rondele de o;el
0 300 mm, 5 = 20 m.m la 2,0 10 dis tantA; 5 - umplutura din material nisipos;
, Ii - material drenan t.

12.5.3. Ziduri de sprijin cu e1evatia descarcata prin tiranti

. in pamintul de 'umplutura I 1,(' (- 0

~
li!?
: A'/ _.. .. .
12.5.3.1. Proeedeul ACTIMUR. In anul 1980 in Fran\a s-a pus la punet F ig. l2 .6G. Dispunerea ancorajelor cl upa ~
-...
un procedeu de sustiner~ a pamintului denumit "ACTIMUR", bazat pe
realizarea in amplasament a unui perete de palplan!je ancorate la mai
mult,e niveluri prin tiranti pasivi, ale carui detalii constructive slnt pre-
zen tate in fig. 12.65 (Morbois, Nguyen Tha~h Long, 1984).
I . Moll er. . / , .' '.

B
Folosirea proeedeului a fost preconizata .inca din anul 1936 de prof.
Max Moller de la Institutul Tehnic din Bruunswick care propu nea ea in
umplutura din spatele unt,li zid sa fie · dispu!ji tiranti care sa intersecteze·
I ~

planul de alu neeare al prismului de rupere (fig. 12.66). Aeeast. i.d ee Mol-
ler a realizat-o la un perete de palplan~e aneora!e (fig. 12 .67). I~
Reluarea reeenta a ideii a urmarit simplificarea tirantului care s-a
realizat sub forma unei ti je metalice terminatA ell a rondela metalica eu ,j
diam e!rul d~ 30-40 em. ' . " . '. . ... . '
S-au in'tr~prins cereet<lri priviud ,cqmp6r.~aiea ac.es"Lu) tiI'ant' la smul-
gete obUnindu-se 0 eurba efort - deform,?~~~ analoaga cel9r ob tinute in
I A '. 8 ,A~
.r ~

. A :t' ~~
ineercari similare. de rupere prin fodecare a pamintului prin smulgerea
unei placi d.e ancoraj :
Curba experimentala se poate lI1!parti In.4 .zone distincte delimitate
I
!
/
/ WI
ff
I "If- r p

prm punetele A, B, C, D (fig. 12.68). ' . '. . Q,

Prima zona OA se earacterizeaza prin ~orta Q1) pina la care depla- .~
':G:>
a~
sarea plaeii este nula ~i for ta este integral preluata de frecarea p~mint - .
tiji. . .. Q"
A doua zona care atinge punetul B avind valoarea fo rtei corespunza- , - Q",
toare Qpr este liniara, fo rta de tractiune fiind proportionala eu depla- Fig. 12.G7. Paiplan.5e an:orate
sarea. . Fig. 12.68. Diagrama tip efort - dcp iasarc.
in solu~ia Moller.
140
141
 tn cea de a treia zona diagrama se curbeaza, valoarea coresp1..lnzato8re La efectuarea de experimentari eu placi de diferite dimensiuni 5-<.\
punctului C fUnd denumita de Hucke! "forta critical( Quo Peste .aceasta constatat ca marimea aeestora influenteaza aUt forma eurbei efort -
valoure incepe sa se am orseze ruptura in jurul pl~cii. In"cea d e-a pa tra deplasare cit ~i valoarea eapacitAtii de aneorare. in fig. 12.71 se repro-
zona deplasarile placii devin tot mai importante. rezistenta scazjnd pina due rezultatele incercArHor efectunle . de Buchholz pe pUki patrate 1i
In valoarea sa reziduala Qgf' . drcptunghiularc, numerelor din figu rA corespunzindu-le dimensiunile din
Incerdiri fa~ute de Oversen in anul 19G4 au pus in' evidenw fa ptul tabclu l 12.11.
ca in nisipuri curba efort - deformatie depindc de gfadul de indf:sare HI
T abclul /2.11
~· Iccstora. Nisipul indcsat prezinta .un ~aximum de rczistenta. In smulgcrea
lil'antului cafe . lipse~tc c.elui annat, in schimb, la deplasari mari, ambclc Dim6Qsi unUe pJacHor tirantllor SUPll.'ii 18 incercare
prezinta un comportament asemaniitor (fig. 12.69).
Incercari efectuate de Hans Ulrich Werner au aratnt ca exisUi.. o· unu- h b
.. h
b
mita densitate crilica a nisipului cirid '.deforma\ia se produce tara mod i- Placa Placa
mm mm mm · mm
ficare de volum ea in cazul iI1cerdirii nisipurilor in apnratul de forfc-
care (fig. 12.70). . 1 150 1M 5 250 250
2 200 200 6 300 300
P{Kil/mJ
A ,
.J 300
200
200
300
1
8
' 00
300
300
. 00

2500 .. ' ... ......... ...... ....... .( .~.

..... Un alt aspect important il cons tituie influenta adincimii la care se
........ ......:.... .
2000 ana ancorajul asupra capacita\ii portante a acestuia prin de terminarea
coeficientului eorespunzator de impingere pasiva . .
B in fjg . 12.72 sint trasate, cu lin.ie plina .curbele .teorelice stabili!e de
Krey liar Cll linie intrerupta curbe le experimentale pentru coeficientul de
1M
impingere pasivA ""2!,> i de impingere activa MI'

soa Jl
,1=
,f-
~ . 35'
n.s-
0.01 0.02 0,0 3 0,01. 0.~5 O,O~ 0,07 0,08 o.W 0.'0 11 =() I H 3.

Fig. 12.69. Curba cfort - deplos..'lre pcntru nisi purl afInale (1) -5i P~Nlr 8.1 2. :~ )0 '
1.1 :. 0

-
~
Indcsale (2); asimptota (3). .~ Z5-'--
2.

• n~ 1. ' ....... f ;!,i':>2S '.

".,
-r0 =-- ~- '.6
,• ·~t-.n-rl is ooo 1.2 , ..... ..(~~,,25·

'0. '·r·
a.,,f-H
lJ]--
-- --
Ah : 0 I
s. a.
,~'. ihn: i-.:·@1 ,
'" 3 ~o 1.0 JO ij) ~ 6Q :'0 0/: Aim.1l 1 :l 19 1.0 l.a ,p 5.0 6,0 HI ll

1 F ig. 12,71. Curbe cror t - dcplasare pcn tr u F ig. 12.72. Va ria\ia cocfi.:ie ntuJui de
Ah --f............ d ift.:ri tc dimcnsi un i de pllici 1-8 indicate impinge::-c a:tivA ~ i pasiv5. in Iunc-

:.~·.l I f}\~::~:··;:·t
in tabcl l1l 12.1. tic de raportul lUll.
3\
Con tinuarea incercarilor de ditre M. Houy a permis ob~inerea unor
Fig. 12,70. Incercari de forfccare in casctc: relapi de calcul a efortului de intinderc limita in tirant in functie de
1- nisip annat; 2 - nisip cu densi tate criticli; 3 - nisip tndesat. adincimca aeesluia ~i de dimensiunil e placii (fig. 12.73).

142 14 :1
 Formulele cele mai curent. util izate sint:
pentru ancoraje de (% ~ [»):
adi~ci~~ ~ica r,
I 10l NI

T = -1yB'a,[ 1+ -2(d)',']
- Ll'"
e 2 3.s
,'K · ' p
/~
undc: fj,=D/B; S=a/B; Kp ,este cDeficient de rezistenta pasiva cores pun-

. -I/~
.
zatar unei IncJinAri 8= - - <1> pentru calculul efortului de Intindere li-
2 . ," . . "
m ilA T, sau 8=<1> pentJ-u calculul efartului de lntindere admisibil T •. Cae-
ficientul de siguranta este as Hel inclus In valoarea rezistentei pa~ive ~i l" .1 " 1

/_,~ '
este de ordinul 2. .
/1 _ _ \

Pentru 0 pladi circulara eu diametrul d termcnul B2 are valonrea

O,GDG d' ;
pentru ?ncoraj e de profunzime (~ ~ 7):
11

r. ~'
r
' I
_~l~ .
.?,..----
...,.......;----;.-'--~----
.
7

\
./ / 1

T.=yB'aK T 4lt(l+tg'<1»tg <1>(Ll-I) ·

o
it'·
unde: Kr este un ceeficient de forma care are valoarea: 3 pentru S=l;
2 pentru S = 5; 1 pentru S =oo (pladi continua),
Pentru valori intermediare aJe raportului DIB cuprl11.se intre 5 ~i 7 7 3 4 S 10
se VOl' examina rezultatele obtinute prin' ambele formule ~i se va adopta Q " "' 1S .01 .< I r:.r· J

o va loarc interm ediarA.

f,
I HfNI

rfj
//A";·W
~k.'W~~~

'«W/.4Y
AWmY
D 0 Fig. 12.73. Scheme pentru cal-
culul efortului de IntinderL'.
, --- ..... ~ -- ­
,,-
Q f' Q
7

lncerciiri speciale s-au efectuat pe tiran \i alcatuili din tije meta lice
prevazute eu una sau doua rondele eli di ametrul de 30 em, eu rol de
pladi de ancoraj. s
In fig. 12.74 si nt aratate eforturile F, masurate pe rondele in timpul
incarcarii in functie de deplasarile lor in teren la adincimile de 0,75 ~i
3,0 m. Se constata di s-au obtinut curbe asemanatoare celor clasicc la
incercari de pHici: cre~terea rapida a efor turilor intr-un domeniu de de-
plasari red use de ordinul mllimetrilor, ~pol cre!?terea progresiva a depla-
,i--;I-
,;)- . 1-

j:-
J

sad lor la 0 cre~ tere mai r edusa a eforturilor pina la atingerea ruperii 7

1~
pamintului, dnd deplasarile . sint mari fara ca efortul practic sa mal
creasca . Se mai poate observa di efortul pe a doua rondela este inferior
r
celui dezvoltat pe prima rondela, ceea ce pune in evidenta un efort de
grup sau de masca pentru a daua rondeUL -In cazul prezentat F'l!= (0,5 . ..
... 0,7 5) FTI pentru tirantul amplasat la adincimea de 0,75 m ~ i Fr2=
- S
" "' J<)
b
III S7 . ».(mm J

=(0,3 . . . 0,4) E" pentru cel situat la ad!ncimea de 3,0 m.

Cercetarile ~i incercarile privind acest nou' p racedeu sint in curs de Fig. 12.14. Eforturi prcluate de rondc:e in func\ic de depJasarea lor:
a - incercal'e. ln 0,75 m; b.- [neereal'e 101 3,0 m; 1 - tirant eu 0 rondcl<l; 2 _ ti -
d esfa~ul'are pe lucrari realizate. . rant ell doua ronde!e, eiorl pc prim<l . ronde lii; 3 - id em, efort pc a doua r onuc:,'.
IH 10 - AlIlgurarea slnbJlltA\ll terasamentelor, vol. II
 12,5.3,2. AIte ziduri de spnJlU cu tiranti. a constructie similari'\ Cll
proccdeul ACTIMUR s-a realizat In U.R.S.S. la culede unui mare pasaj
ruUer (fig. 12.75), Culeele sint realizate din palplan~e de beton armat care
sint sustinute eli tiranti de ancorare cu tije metalice izolate impotl'iva co-
roziunLi 9i eu pliici de beton armat (Spitkovski, 1976),
A-.::....A
Construetia utilizeaza en principal element de rczistenta grinzi \'cr-
tieale eu sectiunea in T, incastrate in teren ~i plantate la c1islan\e de
3,0-6,0 m in functie de ina.l~imea taluzului sprijinit ~i de caractcristiei\e
geotehnice ale pamintului. Acesie grinzi sust!n 'in spate dulapi prcfabri-
(ati care preiuu hnpingerea piimintului ~i 0 transmit la grinzile verticalp-,
1n cazul ilTIpingerilor mari grinzile se descarc~ prin prevederea unoI' ti-
l'anti de uncoraj la partea lor superioar~ (fig. 12.77, a),

2
j
.,.,. , '" .' '"
, ...- ...- 16.0m
0 "
'"
of
'"

I~ h; )l
Fig, 12,75. Culee de pasaj denivelat eu tiran~i de aneorare (Spitkovski,
1976),
~ W l-.
el~" aU.' Sec~unt A- It.
1 - palplan~e din beton armal; 2 - tiranti de ancorarc; 3 - plnca de
an~orare.
,"
- ,
~j' r}(~
-
I
o alta constructie de zid de spri- I ,) ,
,
--,
(50 , jin cu tiranti introdu~i in umplutura
a fast folosita la rampele unui pasaj
~
I

rutier (Bikoy, 1968), Solutia initialii S C'cllVr'Ie 8· 9

a
de radier pe doua rind uri de piloti in
care se ineastra 0 plaea prefabrieata
o (fig. 12.76, a) a fost lnlocuita printr-o
o
fundatie ingusta peun singur rind de .,i'
piloti pe care reazema pl.ici prefabri- 0.r1
o "
cate amp!asate pc ambele parti ale
"
~
~
rampelor, care sint ancorate intre elc
(fig. 12.76,b),
Un tip de lucrare de sprijinir~ Fig. 12.71. Zid de sprijin din stUpi preIa-
bri:::a~i ancorn\i ~i dulapi ori:wntali (Ro-
care utilizeaza elemente prefabricate manescu, Cetaleanu).
ancorat:.! a fost realizat in ultimii ani
@: in tara noastra (Homancscu ~.a., 1978;
Celatcanu, 1984).

C]J -"'1 ...

Fig. 12,76. Zid de sprjjin ' din prefabricate b

a b de h::ton armat ancorate (Blkov, 1968).

14G 10'
147
 Tiran~ii pot Ilpsi in eazul dnd se poate realiza meeanizat 0 groapa
spate etc. Ca rcstrictii s-au adoptat conditiilc de rezistenta ~i slabililale
de fundatie circuladi adinca in care se introduce partea inferioara a grin- a zidului, precum ~i particulariUitile constructive.
zii verticale, ce lucreaza in acest caz ca element fi~at in interac~iune ell te- In timpul cer'Cetarilor s-a stabilit ca. numarul sectiunilor orizontale
renul. In cadrul l.P.T.A.N.A. solulia s-a ada plat !ntr-un proiect tip care de calcul trebuie sa fie in limita a 8-12, jar marimea cre~terii relative a
prevede saparea fundapei cu excavatorul, la betonarea acesteia realizin- hHimii zidului sa se situeze in limitele (0,15-0,2) H. In aceasta situatic,
du-se pahare in ca re se planteaza grinzile. vertica]e ce au in acest c(]z · numarul de pa~i pentru cautarea locala a formei opliffie a sectiunii zi-
partee din teren mai scurta. Pentru iniHtimi ale eleva~iei de 2,0-3,0 m dului ajunge pina la 400.
nu se prevede ancorarea (fig. 12.77, b), Programul a permis elaborarca a peste 40 de scheme de ziduri care
indeplineau restrictiile impuse. Totu~i, dinlre acestea mare parte nu (.iU
putut fi retinutc din considerente tehnologice intl'ueIl fata posterioani a
zidului avea 0 forma complieata. pentru realizarea cofrajului !ii pentru
12.5.4. Optimixarea xidurilor de greutate betonarc. In alte sectiuni au fost necesare unele coreetii tot din conside-
cu un program de calcul electronic rente tehnologlcc. In fig. 12.79 sint r:eproduse parte din sectiunilc lrans-
.
cu cQutarea ,automata ·a formei versale ale zidului de sprijin comparativ eu secpuni existente.
Procedeele de optimizare a proiectarii folosind algoritmi de diu tare
automata a solutiilor sint in stare incipienta. insa reprezintA un domeniu
In ultimii ani, in U.R,S.S., prof, A. 1.. Polovinkin ~i colaboratorii sai de perspectiva in sprijinul cc1utarilor creatoare ale proiectantiior.
. (1971, 1976) au elabora t programe de caleul electronic experimentale pcn-
tru optimizarea solutiilor proiectate. . . ,'
Unul dintre cazurile tratate se refera la ob~inerea formei optime Ia
un zid de sprijin de greu tate folosit Ia ,cheiuri portuare. ..
Programq.l de calcul cuprinde un ·algor itm de cautal'e a formei sec-
tiunii transversale bazat pe eombinatii·, intimplatoare ~i un algoritm de
ca1cul a formei obtinute, care verific? incadrarea sectiunii rezultate in
restrictiile fixate. .
Schema de calcul a zidului, considerata in cercetarile e£ectuate (fjg.
12.70), se caraeterizeaza printr-un spatiu de pararnctri, care descriu
schema zidului de tipul examinat sub forma unui vector
X=X(Xh xl! ' .. ).
Drept cr.iteriu al calitatii 5-a. adoptat costul total pe 1 m de lungirne
de zid, care a indus betonul, patul de piatra, sapaturtl, umplutura din
,

Fig. 12.78. Schema de ca1cul a Fig. 12.79. Sec\iuni rationale po-

unui zid de greutate din be-
ton pentru problema diutarjl
prin sin tezA locala a iormei
optime a sectiunii transversale
(Polovinkin, 1971, 1976).
sibile pcntru ziduri monoUre:
1-7 - sectiuni existente; 8-
19 - sec~iuni noi; 20 - sectiunc
optimizatti..

148
 I

13. Ranforfl In sapafudi mecanizafa

I
i
I I
<' OO'l " H
OS'g
I ,
";; @
cu •• c: """
'O~ ,3,;';
.... ca C1I::-
,

i I OO-l 05'7 I .8.!:! .0:;:::

r-rr - '·1: b Eg
Ed: '0'::
a
.I~
.~ S :::: ~!Ii
'-~-- ------I §~ 8§ :a
co :[ F-rll~------- _J~ ca~ I~~
~o.
>~
,3.3
<'\I,~ c:;

co ~~,,:;§~
J' 0 -- e. . ~ Q ~

E- °1:S
'" 0
-J>
~'Egl;-
Penh"u lucrari de consolidare a terasamentelor !ji versantilor alunc -
eft lori, in cazul dnd suprafata de alunecare C5te Ia ridincime relntiv mica
'"" · .r~
-' 0
" 'C
00
u'i:l .acu <")
-
f:!
go
'" c.:l c.:l .-

$~ __ ____ :~
." >
de pinilla 3,5 m, se folosesc ranforti in sapatura mecanizata (fig. 13.1): . -::::.'-<~C5'"
>'" ~ e B·c
Prima lucrare de acest "gen a fost executata in anul 1974 ~i treptat I
U)dI.3.o
num"arul acestor lucrari executate anual 'a crescut, 'in' prezent devenintl
o solupe curenta. Avantajele principale ale acestui gen de lucrare slnt: _«- 0 O[ F r::::I:ff. __ J-"l '"
~ p,~
.
..., c ~.
...,_ ~ I-
C") .....

- saparea integral mecanizata., Ulloa sprijiniri, a grapii in care se

toarna betonul ce formeaza ranfortu(;
::J
--- .~
0.

I~
- realizarea sapaturilor sub forma unor ~lituri perpendiculare pc "' ~S
LL_iL.
frontul de sustinut, ceea ce nu pericliteaza stabilitatea Hcestuia in timpul
executiei.
Avind in vedere numarul mare de Iucrari de accst gen !}i varietatea
solu~iilor adoptate tn diverse cazuri tn cadrul eIaborArii unui proicct tip
&-u dectuat 'in I.P.T.A.N.A. 0 analiza a solutiilor constructive. Din ana-
liza a rezultat oportunitatea folosirii ranfor~ilor in sapatura mecanizatrt
numai pentru lucrari de rambleu, elaborindu-se in acest scop 0 solutic
tipizata. Proiectul tip reglementeaza alcatuirea constructiva. modulc(lzii
. umip ,?xV-- - [-wnJP -9X\<

marimile varia bile ~i stabile~te domeniul de apticare.

Folosirea ranIortilor Ia debleu se consldera intimplatoare 'in anumite c ..,
conditii speciale de teren ~i poate folosi elementele din proiectul tip. o
Ci
Hanfortul este alcAtuit din fundatie l1i elevatie. Pentru fundatie s-au ·1i
<ldoptat trei valori ale adincimii de sApare 'in teren ~i anume 3,5 m; «
4,5 m ~i 5,5 m corespunzind tipurilor de raniort denumite mic, mijlociu
!?i mare. Elevapa se prevede ell inaltimi de 1,0-2,0 ffi. Pe elevatia ran- «
fortului reazema elemente de sllstinere ce transmit impingerea pfunintu-
lui In ranforti. '" 00
c
Aeeste elemente pot fi fi!?ii prefabricate de plan~eu, fi!?ii prefabri- ;.l a rij
o
C[lte de poduri sau boiti prefabricate. In anumite '.c onditii de teren t?Rte
posibila folosirea ranfortilor izolati faxa elemente intenllcdiare de SllS- ~. lCl ~
Ul 0 o
tinere. 0_ 0.
In tabclul 13.1 se dau earaderisticlle tchniee ale rnnfortilor tipiza\i,
calculate pentru a prelua presiuni maxime po talpa de 3,0 ~i 4,0 daN/cm'_ '" '" ~' ~~
Ace~ti rnnforti tipizati se pot utiliza in diverse alcatuiri construc-
tive, care au fost schematizate ~i modulate in tabelul 13.2.
III
ozrGtir I?1!Q o lJO"J ~,~l
III
.J OU'g"l
Analiza tehnico-economi~a efeduata pentru 0 lucrare eli ranforti in L. L lOO'l"4 ()';'g "'H ~
sapatunl mecanizata h,=4,5 m eli 2,0 m sub planul de alunecare qi un zid S:O 00 'l " H _ _---I
de sprijin cu casete prefabricate echivalent avind, de asemenea, fundatia
150
~ -~-~--

Tabelu l 13.1 Tab c!u.l 13.3

Caracteristicile tehnice ale ranror~iIor tipiznti Tabel cotnparaliv de indici. pc 1 m front susFnut

- Prc-

~
tn iHtil11e, In Volum, m J Impin- Cjmcnt O~el- Prefabri- Fret Enc]'g i f>
siuni gore kg be-ton cateuzi- deviz lnglobat[l
Tip de Funda- Eleva- kg cc
ranfort To~·tlii Funda- Eleva- pc p osi - kg nate lei
II, tie He tie tie talpa bil{l m'
h/ h. daN/em:' kN Lucrarea

--'- ' -~
Zid din casete 3160 85,2 2.0 13250 1203
350
Mic 4,5 3.5 1.0 18,5 2.0 -~ -500
- prefabricate
4.0 2460 40.0 0.3 8690 923
Ranlorti in sapatura 23
ReducerC', % 22 55 B5 3.
~ 450
1Ii j loci u 6.5 4.5 2,0 32.5 5,5 ~-.

4.0 600
se stabile~le tipul de r8l1fort care trebuie utilizat din conditia realizarii
3.0 500
M<1re 7.5 5,5 2.0 49.5 5,5 -4.0 --
650
unei Incastrari minime de 2,0 m a acestuia sub planul de alunecare.
In priYinta tehnologiei de executie se mentioneaza dl sint posibile
doua moduri de executie care difera intre ele prin pozitia platformei de
lucru a utilajului de sapat, ce poate fi situata "in amonte sau in nyal de
Tabelul 13.2
lucrare. Siluarea platformei de lucru in aval de luerare permite realiza-
fea unei sapaturi mai adinci, neeesare dnd suprafata de alunecare este
Modularea aldHuirH constructive a lucriirlIor ell ranfor1i mai profunda, insa nu este posibiUi amenajarea platformei in aval dedt
intr-un numar restrins de cazuri, pentru a nu degrada terenul agricol sau
Modulare datoritil difieultAlilor de aeees.
Dcnumire adoptata Elc-mente Faclori Pina in prezent au fost exeeutati peste 1 300 de ranforti !n sap.tura
mArime Notatii de sus tin ere determinanti
m mecanizata la diverse lucrari de consolidare. Dintre acestea numai un nu-
1 2 3 4 , mar restrins au prezentat defectiuni 9i anurne:
_ Intr-o zona euprinzind 18 raniorti izolati, fara elemente interme-
diare de legatura, pe drumul national'Boto~ani - Trm~e~ti km 20, alune-
Inaitimc
elevatic
h, 1,0; 1,5; 2,0 - Inal~ rme
sustinut
de carea rambleului a fast opritii insa, datoritA faptului ca stratul care a1u-
neca era plastic consistent - plastic moale, platforma drumului intre ran-
forti s-a deformat. In aceasta situatie drumul a prezentat denivelari in
Adincime h/ 3,5; 4,5; 5,5 - Adincimea lung care au fost corettate prin strat de asfalt.
fundare suprafetei de _ pe drumul na~ional Sehitu Gole,ti - Curtea de Arge, in zona
alunecare krn 6 + 500 un numar de 9 ranfor~i au suferit deplasari in plan orizontal
ea urmare a regresiei puternice a unei aluneeari existente in aval, care a
Distanta 4.0
descoperit ranfor~ii. Numarul restrins de defectiuni ~i faptul ca acestea
intl'e r an forti L 6,0 Fi!iii prefabricate Impingcrca nu sint legate de conceptia constructiva a ranfortului condue la concluzia
de plan.'$eu pe ran!brt ca folosirea curenta a ranfor~ilor in sapatura mecanizatii trebuie conti-
B.O Fi!iiii prefabricate Caracteristicilc nuata in conditiile ce delimiteaza domeniullor de aplicare.
de poduri terenului
9.0 Bolti de fundare
prefabricate

coboriUi sub planu! de alunecare cu 2,0 m pune in evidenta avantajele

deosebite ale solutiei eu ranforli (tabelul 13.3).
Domeniul de aplicare a solutiei curanfoIii il1 sapatura mecanizata n
constituie sustinerea taluzurilor drumurilor in terenuri stabile ~i consoli-
darea taluzul'ilor sau a versantului aferent unui . drum, dnd adincimea
planului de alunecare nu depa~e9te 3,5 m. In functie de aceasta adincime
152
 Lucrari de susfinere §i consolidare Vedere In plan S e c t, l u n e

14. a terasamentelor cu elemente

fi§ate (barete §I coloane)

5 0 1 u i a

l= 70...'3.Dm .x '
14.1. Solutii constructive ~i tehnologii de executie

14.1.1. Lucrari care utilizeazo barete

din beton armat

Baretele sint elemente din beton armat cu capacitate mare de rezis-

tenta care se folosesc ca fundatii de adincime sau sub forma de compo-
nente structurale pentru lucrari de consolidare Ia alunecari de teren de
--
profunzime, avind suprafata de alunecare la adincimi de 4-10 m.
Baretele se realizeaza prin excavarea in teren a un ei gropi inguste cu -,
.
\

\ .
sectiune cvasirectangulara in care se monteaza annatura :?i se toarna be-
ton. Din punct de vedere litologic terenurile in care se folosesc baretele
slnt, in general, paminturi coezive, care pot avea 0 alcatuire foarte va-
riata. Fundarea baretelor se face in general la 5-7 m sub pJanul de alu-
necare in paminturi cu consistenta ridicata (argile tari, argile marnoase,
marne).
Din punct de vedere construetiv, baretele se pot utilizC1 , in general.
in urmatoarele solutii (fig. 14.1):
- solutii eu barete. dispuse intr-un singur rind:
I-r==~ ~ .. .....
SolutiO

.
1) barete cu capitel, izolate; 3 2.60 j . I' "

2) barete, eu capitel:?i eu elemente intermediare de legatura (boIti. . - -. ,

~... '

il~,~;.:<··~
grinzi);
3) barete grupate intr-un modul prin solidarizarea lor eu 0 grim1<1 de
continulzare;
- solutii cu barete dispuse pc doua rinduri:
4) barete gnipate intr-un modul prin solidarizarea lor int r-un cadru
spatial cu rigla de 2,60 m.
Solutia cea mai des folosita este a treia.
Domeniul orientativ de utilizare a acestor solutii este indicdtin ta-
belul14.L
.c
,\

~--~= ~---~-
-- ___ ;.---

",

Solutiile executate incepind cu anul 1976 !?i care \'n zece ani au folo- I
sit peste 1 800 barete au prevazut folosirea de barete de b<=>ton cu sec- Solu io 4

F ig . 14.1. Sol utli COncjtx'uctlve la lucn'll'! de consolidure ,'cu bare.t e.

154
tlunea 2,6XO,8 m ~i cu adincimea in general de 10- 12 m, in uncle cnzuri Expcrienta acum ulata arala di. in ter0nuri argiloase uscate sau Cli
izolate atinglndu-se 14-16 m. In peste 90 0/ 0 din cazul'i saparea s-a Hicut slabe infHtratii, in conditiile unor adincimi ale baretelor de maximUIn
fiidi susUnerea peretilor Cll noroi bentonitic. Instalatiile de sapare au fost 12 m, care permite saparea $i betonarea baretelor in acela!?i schimb, exe-
de tip ESGH, care utilizeaza 0 cupA graifar montata Ia capatul unei prajini cutia baretelor se poate face fara bentonita.
ghidate. in aceI a~i scop se poate folosi cupa graifar (bena) suspelldata de
un cablu.
14.1.2. Lucrari care utilizeoza elemente circulare (coloane)
Taild ul 14.1 din beton arma t
Domcniul orientativ de utilizare a l:oolu(iilor d e conso lhlare
8 tcrenurilor nluncca toarc co barctc di n bcton Ca 5i baretelc din be ton armat coloanele din beton armat sint elC'-
mente d e fundare ce se fol05esc ca elemente ale strueturii de rezistenta il
Adincimea lmpin - lucra rilor de consolidare la aluneeari de teren de profunzime, avi nd su pra-
Distanta
501 u- planu lui Caracteristicile
lntre gerea pl\.- Elemcn le fa~a de alunecare la 4-10 m adlncime. Coloanele se realizeaza prin fOl'a-
de alune- terenului mintului, rea, de regula tubata, a terenului pentru realizarea unei sapaturi eu sec-
tiu barete, L de legilturii
ca.'e, It de sustinut E
m m
kN/m tiunea circulara avind diametrul 0,88-2,00 ffi, de regula circa 1,00 m. 10
sapatura, sub protectia tubajului, se monteaza armatura ~i se umple sa-
1 4,0-5,0 '100
palura eu beton. Terenul'ile in care se folosesc coloanele pot avea din
5trat plastic vlrtos 6,0 Filri1
sau tare ce alune- punct de vedere Iitologic 0 aIcatuire foarle variata. Intrucit reaUzarea co-
c. pe suprafata loanelor se face cu tubaj recuperabil nu exist! restrictii la executie c<t
separatoare in cazul barelelor, utilizarea lor fUnd posibila ~i in terenuri cu infiltratii
~i cu alternante de straturi slabe. In practica exeeutiei lucrarilor de con-
2 4,0-5,0
solidare au fost cazuri cind lucrari incepute cu barete au trebuit sa fie
Idem+necesitatea 7,0-9,0 100 Fi~ii prcfnbriNte
sustinerii picioru- de podurL modificate in lucrfu'i cu coloane, da toritA imposibiIitatii executarii barc-
lui rambleului Bolti prefa- telor din cauza prab u~irii peretilor. Fundarea coIoanelor ·se face in gr!ne-
bricate rul 1a 7-9 m sub planul de alunecare in paminturi cu consistenta ridicalfl.
In legatura eu condi tiile de fundare se mentioneaza ca executia colo,-me-
3 4,0-6,0
lor mai are avantajul posibilitatii de realizare a unor adincimi mai mari
3,3 100-150 Grinda
5trat plastic coo-
de con tinuiza re decit Ia barete ~i al incastrarii in r oci semistincoase sau stincoase alte-
sistent ce alunedi. rate, care nu este posibilA la barete.
~ sa u se deformeaza
, >6,0
lent
2,3 > 150 Ra di~r
Din punct de vedere construcliv se utilizeaza mai frecvent unn awa-
re le solu \ii (fig. 14.2):
- solutii cu coloane dispuse pe un singur rind:
1) coloane departate solidarizate printr-o grinda de continuizare;
La citeva lucrari s-a incercat executa rea unor ~aibe de beton Cll sec- 2) coloane 'joantive soIidarizate eu grind§. de continuizare;
tiunea 6,O XO,8 m ~ i eu adincimea de 10 In, Tealizate din trei pozitii de - solu tii cu coloane dispu.se pe doua rinduri:
sapar e a graifaruluL Incercarile de realizare a acestor ~aibe fara sustine- 3) coloane dispuse intr-un ranfort ce fOl'meaza. un eadru plan;
r ea peretilor eu noroi bentonitic nu au ~at rezultate, in aceasta situatie
4) coloane dispuse intr-un ranfort ce formeaza un cadru spa~ ial.
!?aibele fiind transformate intr-un cadru pl an ell stilpii realiznti din ba ..
r ete. In ambele solutii ranfortul sustine elemente de transmi tel'e sub forma
La baretele eu sectiune 2,6XO,8 m executate tara noroi bentonitic, de pliici plane sau bolli prefabricate (monolile);
in general, nu s-au produs prabu~iri ale peretilor, 1n eazul executi ci in ma- 5) coloane ·dispuse joantiv intr-un perete care este desdircat prin
tcriale argiloase omogene. In cazul altern ante lor de materiale coezive ~i coloanc'de ancoraj, forate mai adinc, dispuse in 5p<llele lor.
necoezive, at materialelor afinate pe primii metri de sapatura, precum ~i Domeniul orientativ de utilizare a acestor solutii este indieat in ta-
Ja traversareu straturHor cu,infiltratii de apc'i. se pot produce uneori pra- belul 14.2.
bu~irl de pereti. In mutte cazuri aces tea au fost de volum mic ~i (l U con- Lucrarile de consolidare cu coloane din beton annat utilizind insta-
UUS numa i la crc~terea cantitAtii de beton in bare te; In unelc cazuri a lalii cu lubaj rec uperabit nu au pus probleme la execu\ie. Experienta 10-
fost necesar sa se treaca Ia folosirea noroiului bentonitic sau Ia schi mb<l- 10sirH lor, de aproape doua decenii, arata 0 blJ!la. comportare in exploa-
rC(I soluti ei din barete in coloane, care sc executa tubal., tare.
150 157
 T afJel ut 1-:J .2
DomeniuJ oricn tati\' de utiliznre a .solu\iilor de consoIidare
a tcr e,:" urilor aluncditoa re cu coloane d in be,ton a rmat
,
/..... ;-... -, Adincimea Impinge-
\'
-' ,....
' 1 '1
'\. .... Solu-
\ia
planului
de alunc-
Cnracter i'iticile
tercnu lui
Distan\a
inl l'C co-
loa ne, L
rea pa-
minlulu i. Ele mentc
de !cgalw',j
care, IL dc SUS ~illUt E
1 3HOm I -"', - T>
m

--
, JU kNjm
5 0 I U 10

Slr~t pla~tic
~
D 2
1 'l t O-ri,O
..
4,0-5 ,0
los sau consi stent
Vit.• /

(,'(.' <!.l uncc.:J. pe SI1 -

p rafa~J. scp;Jratoil-
.
3,0-4,0 '

Joanti .... c
100

100-150
Grind a de
continu izare

I,n I-I' n () r~(:'-~) I

ro

_ ...... - ' ...... - ' - r

d , . , 3 > 5,0 Strnturi ric l a stl-
pr a fa~aptnstlc
6,0- 8,0 lO O -l ~O Fi';iii p rcCabri -
t: il te de poduri
5 0 I u \ '0 2;1
. .... . . . '
.....
• con sisbmtc Cf' alu-
n ecA sau S~ ddor-
Inca zfi lent
'0 , >5 ,0 9,0- 12,0 1 ~0- 2 00 Fi~i ip rC'fabric<lk
de p od uri
sau halF
p!'cla br icate

, > f),U J oant ive :Wo R;:.d i('r

/
.5 <> 1 u! i c' 'J

Vf'4«O/P ~ .
14,2. Stabilirea parametrilor de calcul
ai elementelor fi~ate

< 14,2.1. Determinarea coeficienlului de proportionalitate

Sol u ' t 10 I.. 01 terenului

( '\
-' o Calculul elemcntelor fj~ate se face luind' in considcl'u1'e eo nlucn.ll"(·iJ
lor ell lcrentil. Se' admite eei elementul fi!)at se afJa in inte111et;..iune ell un
ieren, .asimilat eu un mediu elastic, caracterizat printr- un coeficienl ue
pat C;: care variazA.liniar eu adincimea z
"
" C;~mz (14 ,1)

S9Iu~IO 5
unue m es te un coeficient de proportionalitate, in kNjm 4 •
,0 Cocficieniul de pat sc delerininii. pentrti 'slraturil • . dc p~m!llt afl a t<-
pimi la :0 : a~sln1e-£Q!1.Y~ti ona'la l!m_{tn:' .m etri) ce tll.i· lrebuic s~ de pa-
Fi g. 14.2. Soll1tii cbnslrudivc la 'lucriiri' de consoli dar e- cU cat'oane. I ~easdi. fi!?D. h !?i carc SC" calculcaz~" eu relatin . 1 :.,
.. . ' . . \ "'. .. ' . ,. . .. .. .'
I.:. , ;.' hllJ·= 3.,5 d 1 + 1,~ ~ h ;(l ·U)

159
 Tabclul 14.3
unde d1 este diametrul coloanei sau latul'a sectiunii baretei paralela eu
planu l de actiune al fortelor orizontale, in m, Vatorile coeficien tului do proporponalitate m
pcntru p3rnicturi argiloase
Pentru cazul curent al baretelor eu sectiune 0,8 )<2,6 m "aceasta ad in-
cime este
Caracterizarea Iodice de
Oomeniul de consis ten ta m. m,
h m = 3,5:2,G+l,5= 10,5 m pamintului consistcn1 a. kNJm4
1,
ci nd fi~a h depA~e~te 10,5 m.
In cazul coloanelor cu diametrul d 1=1 ,08 m adincimea conventionula Argile. argil e pn.i.Coasc. 1,50 10000
cs te h",=5,3 m . . Foarle tare
argile nis ip o~s e
Daca, in Hmitele adincimii hm. astfel calculate se inti1ne~te un singur 1, 25 8000
strat de pamint, se folose!1te valoarea eoeficientului de proportionalitate T;l re
n~ al stratului respeetiv. Dadi in limitele adincimii hm se intilnesc doua
1,00 6000 -
sau trei stra turi se folosesc relatiile (fig, 14.3):
pen tru douA stI'atuI'i Plastic vi r tos
mlh l( 2h .. - hi) + m~ ( II", - hiP 0,75 5 000
m= (14 .3)
h'm Plastic consistent
0,50 4 000
pcntru trei straturi
P lac;t ic moale
m
mJhJrhl + 2( ht + h3») + m1h=("1 + 2h3)+ m!\hJ
h'm (11.4) 0,25 2 000
P lastic curgci.tor
uncle hs.=hm-(h 1 + h z). 0.0 500

Tobelul 14.4
Valorile ~oe!ici e lllului de propoctionaJilale m pentcu nisipuri

C"racter izarea Starca de indcs ~l·e

ln dicelc 11t, 1nD
Fig. 14..3. Adinci mea co nv en~lo naJa
'\ porHor. e kNJm 4
I I
h m·
.'\!inat 0.8 1500
Nisip pr<Hos In de~ 'lI·c llllXlic 0,6 -0,8 2000- 4: 000
,', 5000
Indcsa t 0.6

Afl nat o,n 3000

Nlsip fi n In desare medie "0,6 -0,75 <1000- 6000
Valorile coeficientului de proportionalitate Tn sint date in tabelele lndesat , 0,6 7 500
14.~~ ~i 14.4. In aceste tabele, pcntru a u'7 u1'a alegerea coeficientului m,
S-(J explicitat corelatia dintre valoarea acestuia ~i indicele de consistenta
pentru argile ~i starea de indesal'e pentrll nisipuri. Afinat 0,70 3000
NiSiI' miji oc:iu l ndesarc medic 0,55-0.70 4000- 6 000
Se subliniaza ca in calculul coloanelor ~i baretelor, in cazul prezen~ei l ndcsat 0,55 7 500
mai multor straturi, . trebuie · folosit· obligatorill un eoeficient de propor-
tionalitate m echivalent, penh'll a pune 'calculul in concordant;a ell con-
ditiile in care s-a facut prelucrarea datelor experimentale a coloanelor Alinat 0,70 5 000
solici tate orizontalla nivelul terenului. ! Nisip' lli:1rc I ndesal'E:: medic 0.55-0,70 6000-10000
Indesat 0,55 13000
Luarea in considerare in ealcul a unui coeficient de pat pentru He-
care s trat in parte 5-a1' .putea: face nwna,i: ,i n ~smditUle in care. s-ar deduce
aI le valori ale sale . prin ?lte metode de ~l)cercare_. (incaJ;'care CU , placa in A finat 0,70 7000
foraj, presiometrie etc.). De asemenea dafe nu se dispune .. Nisi p eu pi('lri~ Indcsare medic . 0.55..:....0.70 10 000-20 000
Calculul efectuat ell m echivalent este ·aeoperitor fata de rezultatele Indes<lt 0.55 25 000
expcrimentale, deci nu se poate pune problema unei eventuale subdimen-
11 - Asigu rar ca ~ t8bili l a \iI tcra.o;am cntclo r, vo l. II
IGO 161

sionari in raport eu ealculul ee ar lua in eonsiderare valoarea lui m pen-
iru fiecare strat in parte, care nu corespunde ipotezelor de deducere a
lui m din datele experimentale (SHin, 1966; Buslov A., 1979; ManoHu I.,
1979).
rentru valori diferite ale lui m echivalent se eonstata diferente mid
ale eforturilor sectionale, insa deplasarile ~i rotirile sint direct propor-
tionale eu valorile lui m eomparate.
Ii
Leste lumina dintre clemente (fig, 14.4), iar Itt' - adincimca de fundure
a clementului insa nu mai mare de 6,0 m, in cazul dnd d=l,O m ~i. nu
mai mare de 18,0 m) in cazul dod d = 5,0 m; in cazurile intermediare
va]oarea lui hp se determina ' prin interpolare liniara eu formula
h,- 3(d+ 1).
Elementelc dispuse pe doua rinduri, care formeaza cazul CUt"cut, pot
a1catui cadre plane cind sint dispuse in accea~,i :sectiune sau cadre spa-

i!,l!r J~J!
link dnd so afla situate in secliuni diferite (fig. 14.4).
14.2.2. Delerminoreo liilimii de eoleul
o elementelor fijote

La elcmentele fi~ate dispuse pe _un ..slngur rind latimea de calcul he

a eoloanclol' eu dlametrul egal sau mal mare de 0,8 m 9i pcntru harclc
se determina eu relatia
!IO-, ~i
11111111111'1

>-b,-J J....- 0 --+ >-o-J

r~:'::L+--l'
_ _ . __
~,-,--::.:.=
"~I I (1<1.5)
!.-b c ....;.
a o~d .2,5
o ;;;.. d • ,
in care d cste diametruI coloanei sau la~imea baretei, in m.
In cclelalte cazuri
b,=t1,5 d+O ,5 (14.6)
unde d este diametrul sectiunii circulare, latura sectiunii patratc sau
latura sectiunii dreptunghiulare a elementului perpendicular a pe planul ~:

de actiune a indircarii transversale) in m.

Pentru a asigura 0 buna conlucr.are inb-e clemente ~i teren, ('stc
necesar ea in cazul elementel or dispuse pe un rind sa se aSigure () dis-
tanla a lntre axeree1em:enfe1oregala-cii-·~--·· ~ -~~ .. ......-..... ......-.. .
. ~ ____ ~n .. ~ ~- - r~~~_:J:;-T (147 a) }.- bc-J. b

in cazul coloanelor aVlnd d;>O,BO m;

d
lfI i_,
~
o
(14.7 b) ~
a>d+2,5 I

LM'.oL_~lI
i
,.,
In cazul bardelor,
I La elementele fi1?ate dispuse pe n:z.E.L'!!}~~?~,!i~4~!!.tse ~ine seama de A\
eonlucrarca de ansamblu prm Iuarea in considerare a distantei din tre ele
i n rind !?i pe directia perpendiculara pe acesta, prin introducerea unui
;~
J I _ . :
coeJicient de conlucrare K ,: L~~ ..~.e_::~~~!.:l devine I JI
. ( . ~,,,,,(d+ 1) K..) (14.6 a) L 0-1- Q..J LQ-.L:o-l.
unde:
1-~ L o ;::. d • '.5 K, 1
K = ~+ - , - <:;1; (14.U b) Q~d K =,
0,6 h, K dill o<d.I.S K, 1 fiLl
Q < d
,[3 ~1,0 pentru elemente dispuse intr-un singur rind perpendicuiar c
pe directia de actiune a for~ei transversale; Fig. 14.4. Moduri de dispUncl'c a coloanelor ~i barele-Ior la lu: ra ri de
consolidare;
~ = O,6 pentru elemente dispuse pe doua rlf\duri;
f3=O,5 pentru elemente dispuse pe trei rinduri; a _ dispunere pe Un rind; b _ dispunere in cadru plan; c - dispu-
nere in cadru spa\ial.
1~=O,45 pentru elernente dispuse pe mai mult de trei rind uri;
163
11'
162
 La cadrul plan trebuie luata 'in considerare in toate cazurile marimea Distantele diferentiate intre baretc in Junetie de pozitia lor s-au clc-
luminii LJ eli care se calculeaza coeficientul ' de conlucrare K. terminat din conditia ea for~elc ce se transmit prjn frecare de pcre\ii
In cazul cadrulUi spatial marimea lurninii L ~i coeficientul de eon- laterali ai baretelor la blocul de pam'il1t dintre acestea sa nu depa!?ccl.<,ca
Iucrare subunitar K se iau in considerare numai in cazul dnd dispuncrea rczistenta la forfecare in planul orizontal ai acestuia (fig. 14.7).
dementelor nu respecta conditi~
a~d+l, pentru coloane;
a;)d+l,5, pentru bareto.
14.2.3. Determinarea rigid italii elementelor fi~ate
In cazul baretelor ~i coloanclor dispuse pe trd sau mal multc rinduri
estc necesara respectarea acelora~i distante mentionate mai inainte intrc
axele eIementeIor. Cind din anumite conditii acestea nu se pot respecta, Modul de ca!cul al elementului fi~at depinde de valoarea fi~ci red use
5C in in considerare lumina L, determinata prin pr oiectarea elemcntelor a accsluia
pe planul de aC\iune al forlelor (fig. 14.5).
lL=:::th (l'U))
unti e
.: r;;;:
Cl = V E:i (14 .10 a)

in ca r c~ IX cstc carocteristica de interucfitmc element-teren, in 111 - 1;

~__~_~~~j~=-_~L
h - fi~a sau adincimea efcetiva de introducere in pamint a clemenlului
masurata de 1a talpa radierului pina la baza, in m; m - coeficicntul dl'
proportionalitatc echivalen t al tercnului, in kN/m 4 ; Eb - modulul de
Fig. 14.5. Dcterminare.1 IUlIlinii L .
eJasticitatc al betonu.lui armat din corpul elementului, determinal in

~ ~~-I==-~
funetic de marca bctonului, in kNj rn Z; I - momcntul de incrtic al ~l'\' -
Tobl.'!u i 14.5

J , f Valorile coel icicntilor de dC£orrna(ie

" / mb , ~~ \fK. I 0 3 mh ~

Cl.= V 1:".1 10 uncle Ka = Eel

La barcte dispuse pc doua rinduri poate iuterveni un caz intermedin ..
cind pozitiile in plan ale baretelor se intreplHrund pc 0 lungime cgala.
eu jumatate di n latura lunga a sectiunii baretei (fig. 14.6). In aecst caz
distanta minima dintrc axe1e b<lretclor trebuie sa fie
K
m-'
,
I m-'• I K.
m-' •
m-' I , I" K
111 - 5 m- 1
K.
m- $ "
1ll - 1

1,0 0,100 170 0,280 20GO 0.-160 107.,tO O.u,;,O

a ;) d+2. 1,6 0,110 205 0 ,290 2290 0,470 11 600 0,G50
2,5 0,120 240 0,300 2550 0,470 12520 0.6fiO
3.7 0,130 28G 0,310 2820 0,490 13 500 a.li70
H 5,4 0.140 330.. 0,:)20 3120 0,500 14 540 0.680
lmln H 7,6 0,150 390 0,330 3 -1 50 0,510 156.,tO O,li!1fI
10,5 0, 160 450 0,340 3800 0,520 16800 0.700
,..--- 14
19
0,170
0, 180
520
liDO
0,350
0,360
4180
4590
0.530
0,540
18000
19350
0,7 JO
O.nll
25 0,190 690 0,370 5030 0.550 20730 O,7;m
32 0,200 790 0.380 5500 0.560 22 190 O,7-i O
.a 41 0,210 900 0,390 6010 0,570 23730 O,7~O
51 0,220 10:.!O O,~OO 6 570 0,580 25350 0,7GO
64 0,230 1160 0.1.10 7150 0,590 27 010 0,770
80 0,240 1 300 0,420 7780 0,600 28670 0.760

I 98
119
0,250
0,2(i0
1470
] 650
0,430
0,440
8450
9160
0,610
0,620
30770
32700
O,nlo
a,BOU

F ig. 14.6. Caz intcrmediar de

143 0,270 1840
I 0,450 9920 0,630 34870 O,8tu

164
dispunere a baretelor. Fig. 14.7. Inccrdiri pe blocul
de p<1mi nt dintrc barete.
I
1
NOld. Pentru valonlc lnte~edlare CS!C necesard interpoJar ca IlniarA.

165
 Pi _ rezistenta lale rala a pamlntului pe fa~a anterioara a elemen tu -
ti unii transversale a elementului, pe directia de actiunc a i nciirdirii, in
m 4 ; be - la~imea de caleul a elementului, in m. _ rezisten~a
lui inP2partea superioara ;
laterala a pamintului pe fata poste rioara a clcmcn-
Pen tru a afla pe ex se calculeaza expresia
J( _ 10 ~mbc TI ~i Tz _ fortele de freeare pe fetele anterioara !?i postcrioadi;
tului in partea inferioara:
11- 1::.1
(14.10 b) T3 - for ~a de frecare pe talpa;
T _ fortcle de freeare pe fete1e parale le eu planul fortelor din
ca re este un parametru auxUiar cxprim at 111 m -i"
eu ajutorul diruia sc
figu ra.
j

outine valoa rea lui a din tabclul 14.5.

Cind h ~ 2,5 elem entul se considera infinit rigid ~i sc aplica rclntiile
~M
de caleul pentru fundatii incastrate. Pentru baretele eu seetiun ea
0,8 X 2,6 m accasta conditic eo respunde valorilo r din tabelul 14 .6. Pentru H r:-o. ~
N

&1,' :',
com paratie, in aces t tabel si nt date ~i valorile h=2 ,5 pen t ru eoloane de
belon eu diametrul de 1,08 m. Valorilc din tabel arata ca la lucrarile de
('onsolida ri de tcrasamen te ba retele, avind de regula adincimi de 12-1401,
SC' inscriu in domeniul de ealcul al elemcntelor infinit rig idc, in t imp cc e\ l~ej J~2
\~'
coloa n0lc sc inscr iu in dorn e niul elementelor flex ibilc. LI If : ! \
I 0 \
VaJoriIc fi~ei corespunz3.tonre condi1i ei h ~ 2,5
TabeLuf J4.fj

;;;
, • Dt I I A B __ "\
'3
Coeficic-ntul Go
tll: pl'oportionalitate In
Barf~ta Coloana
y c ·h c·"
kN/m~
O,8x2 ,6 m 01 ,08 1Il

a Gb
a b
2000 h ~ 15,8 m h :S;;;;8,6 In Fig . 14.9. Modifidiri ale p .. ~ iun i i
;"l000 h :E; 14 ,6 11\ h :S;;;; 7.9 m Fig. 14.8. Schema tlcplasiirii construc\i ei (al !'ca: livc n pamjntului \<1 c:·e~tt- :·t'a
4000 h :;:;;;:13,7 m h ~ 7 ,6 m ~i u swrilor de e forlu ri unitarc in pamint (b) fortclor exter ioarc .
{iOOO h :S;;;;12,7 m h ~ 7,O 111
su b a c\iunca for\c lor cxlcl·ioure.

Caractcrul ge neral al dcplasa rilor elemen tului incastl'at ~i s-li.l rci.\ (k

U{)()O h :S;;;; 12,O m h ::;;;6,6 m

cfo rtur i unitare dcpind csen\ial de O1arimca foneier exterioarc. Cind for-
tcle exterionre sint mici, rezisten\a pamin tului pe fetele laterale> ~ i pt'
t al pa se si tuenza in li mita elastica, diagra mele de presiune pc feteIt' }:.Ill'-
rale au conturul curbili ni u , ia r diagram a de presiunc pc t alpa eslc lrc.\-
14.3. Modul de colcul
01 elementelor fi~ote rig ide Cre~terea fo rtelor exterioare conduce la apari\ia deformatiilor
pezoidalii (fig. 14.8, b).
nraplas-
t ice. Intr-un anum it stadiu presiunea react iva pe fata posterio , in
partea inferioara, atinge linia rezistentei limiUi a pami ntului , iar d i,l-
grama de prcsiu ni pe talpa devine triunghiulara (fig. 14 .9, a).
In cazul un or for~e m ai mari dedt in cazul precedent dcferma\dk
14.3.1. Bozefe de coleuf
plastice cresc !?i presiunile reactive ale pamintului pc fetele verticale ,111-
S tabilita tea elementelor incas tl'a te in teren sub ac~iunea incarcarilor tcrioara ~i posterioara ating valorile reziste ntei limit<i a pamintului . Pt'
C'slc asigurata de rezis tenta la compresiune a pamintului eu care Yin in t alpa elementului se atinge, de asem enea, stadiul limita de rezislcn\a · i.\
contact fe~ele verticale anterioara ~ i posterioara :?i talpa, de for~ele d e
In toate stadiile de eforturi un itare in pamint, pe fe~ele vc rtiC<.llc ~i
pami ntului (fig. 14 .9, b) .
frC'ca re pe suprafetele laterale ~i pe talpa, precum ~ i de greutatea proprie.
Daca asupra construc tiei actioneaza for~e orizontale ~i ver ticale II pe tal pa elementului ac~ioneaza forte de frccare, care in funct ic de depla-
~j N, prccum ~ i un moment M, atunci elementul tinde sa se roteasca in sarile cc Ie sufera constructia pot sa i~i schimbe direct ia saU chiar sfl
jurul Ul1Ul punet, ca re se aflA 1a 0 adincime Zo de la suprafa~a tercnuluL
"1n aceasta si tuatie, elem~n tul incas tra t in pamint este acti onat de dispara.
Tn cazurile aratate s-a exam inat situatia particulara dod ccn trul tie
unniitoarele for~e (fig. 14.8,0, b):
rot<l\ie al elementului, DJ se ana dea supra talpii Clcestuia. Pot fi insa C;:I-
VI - rcz(stent<" pe vertieala a piirnintulu i pc talpa;
167
166
zuri cind pozHia acestuia este pe talpa c1ementului sau sub aceasta, fiind
runt:~ie de marimea fortelor exterioarc, de dimensiunile elernentului r;;i de Onlonata mHximfl a presiunii IX' talpa l'h'menlului c~te
caractcrlslicilc de deformatie ale terenului. Pmdtia acestui centru dc-'tcr-
mina schema de calcul !Ii caracterul diagramelor de presiuni reactive ale Umar=C· S"'O.1:=C ~t1! 0
'2 ,~

tcrcnului pc fetcle elementului.

Tinlnd seam~l de distributia eforturilor unitare in terpn, caleulelc de unde: C rcprezinta coeficicntul de pat aI ierenului supus unci presiuni
stabDitate ~i determinarea starii de eforturi a elementclor incnstrale in verticale In adincimei.l 11.; a - latura paralclc1 eu directia fortei orizonlait"
ll'rC'n se pot face astfel: iar (bmal' - tasarea la mnrginea elementului (fig. 14.10).
- eu luurea in considerare a stadiului elastic de comportare a pamin- Necunoscutc1c Zo 9i tg e se ana prill exprimarea conditiilor de N'hi-
tul ui, w~a cum prevede notmativul sovietic pentru calculul podurilor Jibru:
SN-200-62, anexa 25, mod de caleul preluat in tara noastra (Lehr H· t
1964, Manoliu I., 1983) ~i in alte tad (Damitio, 1971); • ,
c
- pc baza solicitarilor limita corespunzind stiirii de cchilibru limiUi
(I pamintului, a!jD. cum sc prcvede in lucrarea lui Glu!?kov (1967) .
~
'LX = ll- CJ;b e clz= lI-
o
- ~-
"
be tg e ) 2(ZO-Z) clz~O
o
(In:!)

intrueit metoda lui Glu~kov este laborioasa nccesitind calcule prin ,

aproxima~ii succesive, in practica sint generalizate relatiile de caleul ale
1:./H = H hi + ~ o;b,. z dz- \V 1 omax = H hi +
coinportarii pamintului in stadiul elastic, considerind mediul elastic de
tip Winkler. in calcul se neglijeaza for~ele de frecare pe fetele verticale o
r;;i pc talpa elementului.
Se considcra astfel ca sub D.ctiunea unei forte orizontnle H la 0 adin- r. b, tg
"
e rZ'(Zo-2) dz- W,C ..'C tg e=.(). (1414)
cim!." z deplusarea pe orizontala a elcmenlului se determina cu rclatia h l 2
o
y~(zo-z) tg e. (14.11) Din rezolvarea sistemului format dc acestc doua ecuatii se obtin CPil'
Presiunea orizontala U z a pamintului pe suprafata lateral a a elcmcn- doua necunoscutc
tului cste, potrivit ipotezei lui Winkler, direct propor~ionaIa cu deplasarea bc I!2(H-h)+GaW,
Zu (14.15)
2f3bcfl(3)' - II)
Z=<c,y~!~ z(zo-z) tg e (14 .12)
h
tg e ~::
--::'.:!2~::I,:,I(:::"::,-:-'",'):-: HI (Hlti)
C(~b,ItJ+ 18aW,) Smit
~b,hJ+1RaiVl
updc: s (14.17)

L---h~'dfft~'fl~JI~r-'~c:",mm'
2~(3A-1o)

l p.., . *'"' y S-au folasH l1otn~iilc: a - latura sectiul1ii elementului pJ.ralela cu

planul de acliune al forlelor (v. fig 14.10); W, - modulul de rezisten!"
al talpii fundatiei; H - rezultanta for~elor orizontale exterioare; ;... =
= A1/H - distanta de Ia rezultanta fortelor exterioare orizontale pin a 1a
, " Fig. 14.10.' Schema de ca1cul a io-
tCl'a:tiunii barem - tcreo . talpa funda~iei; M - momentul total al forte lor exterioare orizontalc in
raport cu talpa fundatiei; ~ - raportul coeficien~ilor de pat, ce exprima
raportul dcformabilit31:ii sub incarcare a pamintului situat deasupra l5Jpii
fundatiei 9i a pamintului situat sub talpa fundatiei ~i are expresia
I c=---t1 'I i'! .f""•.
C- moh
~=mh (14.1 8)
r.
in care: C cstc cocficicntul de pat al pamintului sub talpa funda{ici cafe
sc ndoptli J.stfel:
dnd elemcntul reazema pc teren Sti11COS
unde C.'; = 1JtZ !}i C=1nh slnt coeficienti de pat ai paminlului In adinci- C ~ 300 000 kN/m' pentru Ro~1 000 kN/m';
mile z ~i respectiv h (fig. 14.10), C= 15 000 000 kN/m' pentru R o >25 000 kN/m2
unde Re este rezistenta medie la compresiune monoaxiaHi a probelor de
loU
169
 roca inccrcate in stare de saturaUe; pentru valori intermediare ale lu i Re, Rc-zulta:
cocficientul C se determina prin interpolare;
dnd elemen tul reazema pc teren nestincos )J=' ~
, (yz tg$ +C).
cos W"

C=mo h (14.19)
Pentru s tabi li rea presiunii admisibile se iu in considerare un copfi-
undc mo =m este coeficient de propor~iona l itate indicat in tabelele 14.3 !7i dent al conditiilor de lucru 1):
14.4 , care sc adopta in func~ie de natura terenului de su b ta lpa fund a ~ici.
Sc m en~ioneaza ca in cazul unui t eren omogen ~_J. In cazul unu i
,
P"'m=~ - - (F tg $ + C) (14.21 )
co~ q,
tel'en stratificat la numaralorul expresiei (14.1 8) apare coeficientul de
proportionalitate echivalent, iar la n umitor cd corespunzat or pamintului u nde: <I> cste va loal'ca de ca1cul a· unghiului de f rccarc intcrioa ra; C -
de sub talpa funda~iei . valoarea de calcul a coeziunii pamintului (care este 0,5- 0,6 din valoarea
norma tii), (ST AS 3300/ 1-85, anexa A).
In cazul mai multor straturi de pamint valorilc y, ~ ~i C sc dcter-
14.3.2. Calculul elementului fi~at rigid mina ea ·medie pond erata pentru adincimea de pamint corespunzatoare
scdorului de diagrama at, un de actioneaza presiunea care se "Verifica.
Se m eniioneaza ca nu trebuie t!tate in caleul volarile <I> $i C detenn i-
Bazelc de calcul p rezentate permit stab ilirea eforturilor uni tare ~ i nate pent111. supra/ata de olunecar€ (eu fo rf ecare plan pe plan etc.), ci v(/-
(\ dE'plasarilor elementului fi~ at rigid izolat, care se prezinta in cele cc loriZe determinate pentru pamintul din cuprinsul unui strot.
urmcaziL
In ceea ce prive$te adincimea z, in cazul cind calculul presiunilor SI.!.
face pe 0 adincime d e incastrare ce incepe de Ia planul de aluneeare in
14.3.2. 1. Det erminar ea presiunilor orizontale pe fet ele vertic ale ale jos jara a se transm,ite pr€siuni la stratul superior care poate alun eea, gro-
clementul u i r ig id. La adincimea z, pe fetele verticale anterioara ~i poste- simeo acestui strat superior trebuie inclusii in murimea Z la calculul prl! -
rioara ale eJementului, perpendiculare pe planul de actiune al fortei ori-
siunilor) -intrudt aC'tioneaza co sarcina geo-
logic(l. H
zontale (v. fi g. 14.10), se dezvolta presiuni orizontalc a ciiror marime estc
Valoa rea coeficientului conditiilor de
foil lucr u este da ta de relatio:
o;r:= - Z(Zo-Z). (14 .20) 6,=(. i!
51<
ll
~= -::lJ!c,+.c:.:
:- ,:
' (14.22)
uncle 20 >i S a u expresiile (14.15) ~i (14.17).
In cazul elementelor rigid·e, pen t ru care h=Cl.h-<'2 ,5 verificarca efor-
2,5II, + I1 ,
in care : HI' este forta orizontala din inca r-
/1 OJ
tudlor unitare transmise de elementul fi~at asupra terenului sc efcc- cadle permanente de calcul, in kN om ; , <1>
tucaza"I a ad"lflCtnll
"1e z= -h. ~l z= I1. . {II - forta orizontaUi din incarcarile tem- G, ~ t ·z
3 porare de calcul, in kN'm.
La aceste adincimi, presiunile orizontale nu trebuie sa depa~easca
presiun ilc orizontale admisibile ale terenului, care se detcrmina eu rela~j il~ Daca se ia in considerare faptul cil la
lucrarile de consolidare inca rcarile tempo-
arMate in con ti nuare.
rare sint nule sau mici, atingind pina la
20-30 0/ 0 din cele permanente, rezulta ~
~ = 0,40 ... 0,4 7.
14.3.2.2. StabiIirea p resiunii orizontale admisibile. Se exarnin ea~5. sta- Fig. 14.1 1. Sch ema de calcul pen-
rea de eforturi intr -un pu net sit uat in teren la contactul cu elemen tul in- Ungh iul de f recare interioara fiind, in tru presi unea adm isibila.
costrat (fig. 14.11 ). Se iau in con siderare: o{ - efortul u nitar ver tical tn te- general, de 10-25°, variatia sa influentea-
l·en; 03 - efortul unital' orizontal; p - presi unca in teren; ko - coefi- za valoarea cos <I> in limitele 0,98- 0,90. Adoptind pentru ~ ~i cos $ va-
cientul de presiune luteraHi in stare de rcpaus. Sc a u in ved ere relatiile lori medii in limitele men~ionate rez ultA urmatoru l raport:
~
0 1 -0":1 =TTIlfU=YZ tgC!>+C cos <D :::::-0,5.
2
p COS(f) =',Q"3 Intr oducind aceasta valoare in relatia (14.21 ) r ezulta ur matoa rea ex-
2 presie a presiunii admisibile:
O,=YZ; o, = KoYz; K o= -3 '
P<><Im = 2(yz t g $ + C) . (14.23)
170 171
 TIlb cl u[ H.7
In cazul cind lipsesc valorile <l> ~i C se pot u tili za valorile de bozci
ale pn'siun ilor co nveniionale d e ealcu l conform tabelu lui 10 din S TA S Valorile rezi s tcnle lor de calcnt ale frecirii
pe suprafa\a laleraHI a piJotului, f. in kN /m2
3:WO/I -B5. Valorile din tabel se ajecteaz(r cu coe!icientul conclitiilor cit!
lllCTU '1')=0,5 $i nu se spol'esc pentnL adincimi mai mcwi de 2,0 m.
Piilllinturi necoczivc P c1minturi coczivL' cu I r :
j\di n cim~a
medie a
14.3.2.3. Verificarea la starea limita de capacitate portanta a terenu]ui stratului Mari
Fine Pra- 0.6 0,7 O,G 0,5 0,4 0.3
m ~i
«.lin jurul elcmentului. Consta in verificarea indeplinirii condi tiei

O~ < Parim (14.24)

m l!cJii
Ioa~c

I ,
1 35 23 15 3' 23 15 12 5
in care: 0,:; este presiunea orizontala asupra terenului dezvoltat~ pe fetele 2 42 30 10 42 30 20 17 7 :l
\'el'ticale ale elementului perpendiculare p e planul dc aciiunc al furt ci
orizon tale in kN/m 2 , calculata cu relatia (14.20}; Plidm - presiunea acl mi-
4
3 48
53
35
38
2S
27
46
5.1
J5
36
25
27
20
22
6
0 ,
4

5 5G 40 29 5G 40 29 24 10 ti
sibiJ. asupra terenului, in kN/m', ealeula!. eu reJal in (14. 23) 7 60 43 32 60 43 32 25 11 7
10 65 46 34 65 46 3< 26 12
GA
0,= 51, z (zo-Z) ';P,,"m=2(yz tg <l> + C).
15
20
72
79
51
5G
36
41
1'1.
79
51
56
36 26
30
14
16
"
10
" "
f
V e l'l·f·1{;al'ca seace pentru z= -h ~1. z=Jl.
3
14.3.2.5. Determinarea momentelor illcovoietoare in element. In dife-
rite seetiuni transversale: ale elementului la adincimea z ac tioneaza mo-
14.3.2.4. Determinarea presiunilor verticale pe talpa. Pe talpa elemen- mente inco voietoare care se determina ell formula
Llil ui act ionpaza presiunile

0"'11<1:1'. mi,, =
N 3a/l
A ± S(i"" (14.25)
M,=H{).- h+Z[ 1- ;;~: (2 zo-z) ]}. (14 .26)

uncle: A es te aria talpii elementului; N - indircarea axiaH! 13 niv clul ta.l- 14.3.2.6. De lerminarea presiunilor in t eren r ezultate din illdi rcarca
p ii clcmcntului care se st abile!jtc cu rclatia ax iaUi exccntrica. Incarcarea ax iala excentridi produce un m oment 1\1.,
care actioneaza in capul eJemen tului (se considera H=O ~i }, =oo )) con-
N=No+G-P
ducind la apari tia unor presiuni pe suprafata elementului, ce au urm a-
in care: No este incarcarea axjala la ea pul eiem entului; G - greutatea toarele valol'i :
prop rie a elementului; P - forta de frecare pe suprafata latcrala a ele':" pe fetele vert icale ante~'ioara ~ i postcrioara
mcntului care se poate determina cu r clatia : 2;3M.
0= - - z(z, -z); (H27)
P=KUI:.f,I , lJl!

- p o talpa
in care: [( este un eoeficient care se ia 0,5 in eazul paminturilor necoe-
zivc ~i 0,6 in caz ul paminturilor coezive; U - perimetrul clementului, N aM .
in m; !, - rezistenta de caleul pe s uprafa ~a lateraHi a elemenLului. in,
Oma;f, min =
A
± --
n
(11 .28)
dre ptul stratului i, conform tabelului 14. 7, in kN/m 2 ; Ii - lungimea ele- 2 1
mentulu i in contact cu stratul i, in m. ':., unde: zo= - h; B = - Ab,h'+aW,.
3 18 ~
La folosirea colaanelor ~i baretelar p entru lucr-ad de cansolidare a
terenurilor alunecatoare, in general, indircarea axialA. estc redusa !?i nu
cstc necesara verifi ca rea presiunilor pe talpa .. fncarca rilc orizontalc fHnd 14.3.2.7. Deplasarea orizontaIU a capatului elementului. Se detennina
in acestc cazuri mari ~l faarte mari, hotaritoare in calculul lucrarilor eu formula:
este incadrarea in valorile adm isibile ale presiunilor orizonlale cc actio i
8 =o> (zoK, + lK,) + 8 0 (14.29)
neaza pc fetele verticale anterioara ~ i posterioara ale elemcntului .
172 173
In care: l este lungimea libera a elementului deasupra suprafetei de 1n- Verificarea se face la doua adincimi z=h!3 ei z=h (fig. 14.12).
C'astrare; 80 - deplasarea , orizontala rezultata din deformaiia. elementu- Din numeroase calcule de bare le rcz ulta tii determinanta cs tc vcri -
lui pe lungimea li bera; Kl !?i K2 - coeficienti ce tin searna de rigiditate<l ficarea la adincimea z =h/3
c1cmentului, conform tabelului 14.8; (ij - unghiul de ro tire al elemcn- a~Plldm pentru z=h/ 3 (B.3 1)
tului in fin it rigid, in radiani, determinat Cll formulele:
in cazul aciiunii numai a fortei orizonta le Ii eu bra ~ul de pir-
ghie l.
&li •
W=--,
Smh
(14.30 a )

in cazul actiunii numai a momentului M (pentru }J =0)

Fig . 14.12. Sch ema de calcu l a adincimii de in-
W= 2~M • (14.300) cas trare:
11m/! 1 slraturi jnstabile: 2 - pl an de olu nec(lre;
3 ~trat de incastl"(l rc; 4 - baretA incastrata:
In cazul aciiunii concomitente a lui H ~ i M sc su prapun efeelde. !i bareHi libera; G - I-adier; 7 - tcren sus-
Tabclut 14 .8 tinut.
Coeficientii de rigiditate Kl {Oi K2

)../h

I
oh Cocficicntul
1 2 3
I I I 00
u-=
1,6
K, 1,0 1,0 1.0 1,0 un ue:
K, 1,0 1,1 1,1 1. 1
P~I,"=1r, - '- [Y
co:; <D
(It, +.:c)
3
tg <I>+C] (14.32)

1,8 K, 1,0 1,1 1.1 1,1 GIl

K, 1,1 1,2 1.2 1.:1 0= - z(Zo-Z) (14.33)
At.

K,
."

1.1 1,1 1.1 1,2 A = ~b,t.'+ 1 8aW . (14.34)

2.0 }{, ·1,2 1,3 1.< 2~(3' - b)
1."
., 'in care: ~ este raportul cocficientilor de proportionaUtate m pe fctC'le la-
K, 1,1 1,2 1,2 1.2 terale !?i pe talpa baretei; considerind incastrarca baretei in mcd iu omo-
2.2 K, 1,2 1,; 1,6 1,7 gen se adopta ~= l; bc = d + l m = I,8 m - Hi~imea de calcul a baretci,
'. unde d = O,8 m reprezinta grosimea acesteia; a=2,6 m - Uitimea barc--
tei; \,v,= O,9 m l _ modulul de rezistenta al sec~iunii t ransversale a ba rc-
2,<
K, 1.1 1.2 1.3 1.3
tei; /.. =hI +h - adincimea baretei de sub radier pina la talpa; hI -
K, 1.3 1.8 1.9 2,0
adincimea baretei in straturi instabile, in m; h - adincimea min ima d e
incastrare a baretei in terenul stabil, in m; ~ - unghiul de freca re inte-
2,; K, 1,2 1,3 1.4 1,4 rloara de calcul in · stratul stabil; C - coeziunea de calcul in terenul sta-
K, 1.4 1,9 2,1 2,3 bil; lJ=O,4 - coeficient al conditiilor de lucru; Zo - adincimea punc-
tului de rotaiie al baretei Ja solicitari, in interacii un e cu tcrenul; so
adopta valoa rea zo=O,7 h, ver ificata pe numeroase cazuri.
14.3.2.8. Calculul adincimii de incastrare a baretelor in t er enul stabil. Rela\i a (14.31) devi ne;
Aceas ta problema netratata in literatura de specialitate se poate rezolva II · O,75(6I( + 4)h Z ~ (14 .35)
d u pa cum urmeaza. <J """ Padm
b.h 3 +42
Conditia care trebuie Indeplinita la calculul elementelor finite rig ide
incastrate in teren consUi in dezvoltarea unor presiuni laterale efective pe in care:
K =h,/h. (!4.36)
teren, 0, mai mici dedt presiunea admisibila. Plldm, a terenulw.
175
)74
 "11
,I
Se noteaza : ' li In formula (14.40) so introduc relaliile (14 .36) . i (14.3 7) .i Iiilin1l'''
de c.le ul b,= l ,B.
Se obline ecuali.
Q=<J,75(6K+4). (14.37)
~ Rezulta ecuatia
h 3 _ _ _.h 2 +
Qll
-42 = .0. (1 4.311)
I h= !!!!.J 2,5 Ie.! + 1,66) (14.41)
b~p.."". b~ Pa4m ~ II
Se introduce in termenul liber b,,= 1,8 m.

•+
Barte, Izola l, Sou'le In ca dr\l
Se notcaza

•
I
~
F-
- --
QIl
(IOU)
b~p..... !
Fi g. 14.13. Cocficienli de con-
~
~
lucrare bareta - tC'ren pcn-
Rezulta ecua tia de baza ~

+
tru caleul ul inCllstriirii bare-
h'-Fh'+24 = O. te:or i n ter('n.
Ecualia general a de gradul III
ah3 +bh'+ch+d= O 0' 1 n'O, '
9 n . O,7
se aduce 1a forma
y' + 3py+ 2y=O care ~e peu te scric sub forma
prin subslitutii care jn cazul de fata devin h'- bh-c = O
1 b F und e
h=y- - ' - = y- -
3 0: 3 b - 1,GGnIl. c - 2,5nllh .
- , - ([.J" 2)
P.4", P. ...
p=+!~-f(~r= - ~ Adineimru de incastrare cautata e~te

'(')3 1
27 a
b + -d =- -+12.
q=-- - -,--'-
G at 2a
P
27 h=
b+ Yb ~.J"~ c
2 (H.JJ)
Tabelul 14.9 Dad. 1l.=p3+ y Z<0, radaci na se dcter- Exemplu de (:l ieu) al adindmii de incas (r;lrc. Sc conside"ii 0 bare l[t izolala <I e·
Adincimea de inca strarc h mina eu formula tiunaUi de 0 (ol'l n 11 = 400 kN care h'{'buie rC'ali zata mtr-un ter eo a iWlL'Cator cu
in fun cli e d c llarametruI F i.tdill("illll'a h . =:>,0 III (fill'. 1-1.14). Et.ipclc eulculului stnt urmiltonrele:
y,=2YIPI x cos <!J
, -q
h h ~= - are cos - - Z,
F
In
F 3 J P Il l
In

Fig. B .H . Elcrncntepentru calculul adincirnii de

Cenditia sc indepline~te pentru Ineastrare:
5,5 4,0 11,0 10,8
F >5,25,
6,0 5,1 12,0 11,8 1 - mas a de teren care aluneca, dar J(>st C;) zii. stratui
7,0 6,3 13,0 12,8Adoptind pentru F diferite valori st obiJ; 2 - plan de a lune-care; 3 - mns<.I de pam int
B,O 7,6 14,0 se ebtine pentru h marimile din tabelul
13,9 care impingc; 4 - teren stabil; 5 - zona de calcul a
9,0 8,7 15,0 14.9. Se observa ca, exceptind primele
14,9 presiunii admisibile; 6 - bal'ctu .
10.0 9,7 16,0 15,9
2-3 valeri care au abateri de 10- 200/0,
se poate considera di F exprima adin-
cimea de ineastrare.
ea urmare, se peate utiliza urmatoarea rela~i e de calcul: j ) Fentru calculul prcs iun ii aomislbl:" S(> 'Iprcciaz{. ini ~ ial adIncinH'<.I cu r Q-
1apa h = (l,3 ... 1,5) hi'
h = QlIlf PentJ-u h=1,3 h, = 1,.3·5=6,5 m .
(14 ,4 0)
b.p.", .. 2) Pen tr u caractcrist icilc de calcul ale tcrcnuhti stahil ,,( = J 8 kN ; $:;:: 20<';
C=60 kPa , se calculeaza prcsiUnci;1 nd miSlbil:t
in care n este un coeficient de conlucrare bare ta-te ren, ca re tine scama
de pozitia baretelor in plan, in cazul dnd acestea lucreaza in cad ru
(fig. 14.13), Plldm= 2 [ r ( h 1 + ~) tg<P+C] =2 [18 (::i+ ¥) 0,364.1-6n ] =Z H kPil.
176 12 - As lgurarCil s labilitl\lli LC r ilsamentelor, vol. n 177
 -
3) Se qalculcaz<1 coe.fiicien~ii b ~i c ell :rela1:iile (14.42) pentru 11 = 400 k.N;
n::::1; h 1 =5,O m; P adm=214 kPa:
3) Se calculcilza codicientul de pl'opor~ionahtatc e.::-hiva:('ot cu formula (14.4)
m,II,[II, + 2(lIz + IIJ)J +m2hz(},!+ 2/IJ)+m311 5
1,66 fi N 1,"6 ' t · 400
b= - - =3,1 m= "in
P."", 214
.( 000, 3[3 + 2(2+4)1 +5 50n, 2(2 +2· '1)+ 7000. 4l
c=
2,5 nUII l
P• .,,,,
2,5 · 1'400 ·5

4) Sc C'aiculeazli adtncimca de incastral'c CU relatia (14.43):

2H
=23,:1.
m

.'
4.) Sc stabjle~te l<l~imea de calcul a elcmentulUi cu relalia (14 ,5)
=5000 k...'1 / /l1' ,

br=d+l=O,S+I= l, D nl.
It= b+V~ , ,
3,1+ V3,P+4' :l:i,4 =6,02 m.
Sc · dcterm inii ri giditatca elementului fi !1 a t.
5)
a) Se calculeaza pClrameb·ul Cluxiliar Ko eu rC!J\in (H.lO b) avindu-se in "( '-
Se mentionc<lzii eli In dHet'cn~a de citta 1..0 m intre adincimca rczultata !$i clerc c<i modulul de clastieitate a l betonulUi B 200 cste E b ;: 26 500 000 kN/m2 , iar
<:ca lIpn..'Ciat{\ anterior, pcntru sbabilirea presiunii admisibllc, nu estc nccesara n..~ mOlll l'otu! de irH'rtic al sl'ctiunii CieOll"ntului este 1= 1,17 m '
[i1Ct'J"C'; 1 ca lcu l ului, Intrucit variatia presiunii adrrusibile cste neglijabilii. . In caz
(" ~i cti fL'rc n~a eslc mai mare, se ia en IxtzA de pie-cara PC'Iltru st-a bilirca presiunii lO~mb < 1()~ , 5 non . I ,R
<.H!mi ::. ii>ilc va~oal'l'a rezuJt'l t5 ~i sc \'CpcW. calcu lul. Ko= - - - = 2~1.
L'b I 26,5·10' · 1,17
b) eu ajulorul lui Ko, din Labl.'lul H ,5 se aWi prin inter-polan:' vil ioan'i\ ' ,1-
14.3. 2.9. Exemplu d e calcul al unui element fi.!lat rigid (baretA). Date de calcul : '<1ctcristicii de intcract iun c tt =O,J96,
o barctel din beton armat B 200 avInd sectiltrlea o,ao X 2,60 In este incarcatJ. cu 0 C) SC calculcaza fj~a red us a a t'iernentuiui ell rc:a tia ( H.9)
forta ori20n tal5. H=575 kN (fig. 14.15), Terenul este reprezenl:,..lt din straturi de
(lrgilc priiloase ~i argile ell consistenle ~i caractcri sti ci Iizico-mecanic(.! difel"i tc. h = tth=O,196 ' 9 = J,76.
Intr"Uclt h<2,3 (.'Icmcntul fi~t estc dgid .'ii sc calcuieazc1 cu I'eh:qiilc de cil kul

0
H:57SkN
.. _ __ !ii!.f:.!...l.f:1"...!"_ __ pentru elemente ril,ride.
6) Dctermin31'ea prcsiunHor orizontale .c;e face eu reIa~iile 0-1.20). (1-1 .1 7) ~i
(l-l.1 5)
':?
-"" Plan de o lvnc"<:or~ G
G/J
= - Z(Z -z)" S
Pb, 1!3+1R(IW ,
;:; Sh 0 , 2~(3).- h)
0
M Ie · 0, 50 Bh.h 2(4}.- h)+(jaW
o I
£ ~ o I7 ·.Cd, 7kPo
.
N

~ ~
E of--
~

;. I, :0 ,67
¢!.n°,C:62kPo
E
~
Fig, 14.15. Schcmii 1'1 exclllplu l de
cal::ul '11 u nui clemen t fi ~ at r ig id
(Uc1.l'e tfl). <I) Se calculeaza va lori!c
70 = 2;3b. "(J),- fl)

"" -":- 0'

0 a=2,6 · 0,8 :::- 2,03 m 2

-"•
0 I, - 1,10
~
0,8·2,6z
~'''',C '7ekPu W, = =09
' m
3
i G

mil 5000 ·9
~= - = =0,64 ireiatia (l·UB)]
C 700'10
0,61· 1,8 :1)3+ 18 · 2,()8' 0,9
Se cere: v0rifical'ca presiunilor pe teren ~i d'iagrama momc:ntelor incovoie- S Z5
taare. 2, 0,61(3·12 - 9)
1) Sc aleS' coeficienti j de proportionaUtate din ta bclul H,3, corec;punz5tori 0,64 ' 1,8 , 1)1(4 · 12-9) +6·2,08, 0,9
nnturii ~i eonsistentei terenului in fiecare strat 2"0:::- = 6,5 m,
~ ' U,U'I ' 1,0 ·9(3' 12-9)
1nl=4000 kN/m4; m2=5500 kN/1ll4; m 3= 7 00-0 kN/m4,
b) Se ca1culcazii presi unile pe Ietele verti eale ale elementului
2) Se ea1culcaza ad indmea eonventionala ell reI alia (14.2) 6·515
z=1 m; 01= - - 1(8,5-1)=:1 5,33·1 (6,5--1)=84,3 kPa
h m=3,5 d 1 +\1,5=3,5· 2,6+ 1,5=10 ,5 m. 25·9
z :::- 2 m; Gz = 15,33 '2(6,5-2)=,137,9 kPa
Inlruei t hill depa~e~ te fi!?<l h se limiteaza adindmea eonvcnponala la
h", = il=9,O m, In aceasta situatie, lungimea elementului in cuprinsul celui de al
t reilea strat este
z=-;= 3m; " Gl = '15,33· 3(6,5-3) = 160,9 kPa

h3=htn-lt,-lt2= 9-3-2 =4 IU.

'. =J,25
z="2 m; G ma :t= 15,33·3,25(6,5-3,25)=16 1,9 kPil

178 IZ '
179
 z =4 m; 0'. =16,33'4(6,5-4 )::::::153,3 kPa '
z =5 m; 0'$= 15,33' 5(6,5-5) = 114,9 kPa Pentru veri fi carea presi unii la z=h se observa cii sectorul de di agrnnla co-
z=6 m; 0,= 15.33 · 6(6,5~) =45.9 )(POl . !"I '!'iPUm: fJt OI' acestei prcsiuni se .lila in int recirne siluat in cuprinsul acelUla~i str;:lt,
.a l treilea, ~i nu estc necesara ponderarca valorilor ¢ I?i C_
z=7 m; 0'7= 15,33-7(6,5-7)=-53,6 kPa
z=8 m; 0',= 15,33'6(6,5-8)=-183,9 kPa
Ppdm (11)= 2[18(3+9)tg 2 ~ o+ 78] =3 ~ 8 .3 kPa
z =h =9 m; 0,= 15,33'9(6,a-9)= -344,9 kPa.
Diag,rama de presiuni este reprezen tata in fig. 1'4.16. Se m en~lOne.'7.a cil in 0'&=344,9 kPa<p p drn(h)=348.3 kPa,
calculele curente de proiectare este necesara determinal-ea p rcsiuniJor numai in
Conditia de incadrare in presiunca admisibila este Indeplinitii ~i 1a adinci-
douil sec tiu ni situate l a adincimil~ z= hlCJ .!ii z = h. unde h-e buic facuta vc ri!icul'cn
presiunilor p e teren , n H'a z= JJ.
7) Se veriIidi storea limlta de capacitate portanta a tcrcnu1uL 13) Se ca lcul Nlzii momentclc incovoietoare in scC1iunil e elementului eu reo-
la1ia (l·L:!li)
Sc calcuieaza prcsiunca admisibil.'i cu rela 1ia (14.23), care in caz ul ~ nali za t
me cXprcsia M. = H{k-h+ Z[ l - fJ,t~ (2z u- z)]1
~ '2Sh f
PQdm=2['Y(h ~ +z)tg ¢I +CJ .

VcnficarcCl sc face pcntru z=h/3 :<;i z=h.

Mr;;575{12-9+ Z[1-. 1 ,~t~ (2.13,5-Z> ] }
.2 · 2:)·9
Accstc adincimi se afli'l .in sectoare diferi'te ale diagrame i de presiuni, del i· AIr; ::::' 5 7-5{3 +z[ 1-O,0()4z2( 12- z)]}
nuta te de autncimea punctulu i dC' r ot·a tie zo =6,5 m (v. fig. 14.16). z =o ; Mo =575·3 ::; 1 725 ){N·m
z=1 m; M 1 ::575 {3+ l[r--O,004 ' 12(1l-I))} = 2 272 kN· m
H z=2 m; /112 = 575 (3+ :2'{l-O,004 ' 22 (·13-2)]}::; 2672 kN· m
z = J m; M3=575p+3 [I-O , 00 4 ·3~(13-3 )J J =2 829 kN ' m
z= 4 m; M~::;576{3+4[l -O ,OO4. · 4 ~(1 3- .J )l}=2 7-00 kN 'm
// p 725C112 8J z =5 m; M5 ;5 75{J+5I1-O, OO .J ·5~(1~5)]}=2 300 kN·m
z=7 Ill; M,::; 575{3+ 7[1-0,004 ·7 2 (1l-7)) }=10;1 6 kN-m
z=9 m; M s =575{3+9[l-O,004,g2(l3-9)])= 193 k N · m .
:.1 D.iagramil momentclor incovoietoare estc reprczc-ntata in fi g. 14.16 in c.' re
~int trecute .C; i va lorile obtinulc printr·un pl'ogram general de calcul elct1r..onic at
·d cmentelor fi.c;ate, care a folosit aceiea.'?i date de intrClTe.

~lBJ ,9(· 187, 6)

-)l,4 ,9( Jl,1.9}
M(r:'I~n lq 'rr.o·.oIE"lX!r ~ ( I<Nm J P resi un i ( kPo J 14.4. Modul de calcul al elementelor
Fit:. 14.16. Ding-rameic de mom ente Incovoietoare ~ i de presiuni 10. ele- fi ~ate flexibile
mentul rigid din cxempl ul de calcul manual. In p orante zc1 se dau va -
lori!e calculate automat.

P e aceastii. a d incime 20 .se intTl nesc h'C'j straturi de plim'int cu caraeter isti ci 14.4.1 . Bazele de calcul
diIeri te. In acest caz se fa ce ponderarea ,lor.
Miirimen It; reprezinti:i grosimea st.rtl tului de t(' ['('/1 cnrc aluncdi ~i d'ir Uia
pdn modul de calcu l nu i se transmit presi uni , d:a-r (';lrc a c ~ioncaz[1 C<1 ind ircare Pentru un segment de clemen t incovoiat se scri c ecuatia de cchilibru
geologica de momente (fi g. 14.17)
:1· 17+2·22+1,5·24 d-
q, =c!> = =20LD M+dM - M-Qdz+pdz. -'- =0.
m G,5 ' 2
:")·47+2·62+ 1,5 ·78 =5'8,7 kPa Se neglijeaza ultimu l termen ca infinit mic de ordinul doL Hezulta
c=c
"' 6,5
"(:::::d'S kN/m~ ~ -Q=O. (14.44)
d,
Pad," (/I/;!)=2[18(3+J)tg 20,1°+58,7}=196 kPa
Dcrivind din accasta ccuati e in raport eu Z fii 1inind seama d i
03=!160.9 kPa<PQdrn (Jl/;!) = 196 kPa. dQ =_p se ob~ine ec uatia difercntiala
d,
Ln odin cimca 2=h13 conditio de illcadr arc in presiun ea admisibila cslc in- d 2M _
dcpliniLlL - +p=O. (14 .40)
",'
J30
J8J
 Pentru jntegraren- acestei ccuatii estc necesara 0 rela~ie intre prcsiu- Se face urmatoarca schimbare de variabila
nea de reactie a terenului p ~i sageata y a elementului incovoiat. z= ctZ (14 .52)
Adoptind ipoteza unci rela~ii de propor~ionalitate directa rezulUi:
p=-Ky (14.46) 111 care ct = ~este earacteristica de interaetiune elemenl-tcren (14.10 CI).
unde I{ este moduluI reactiunii IateraIc a terenului. Semnul minus sc In acest mod y devine functie de functic !?i anume:
ctatorc-'?tc faptului ea p actioneaza in sensul negativ a1 axel y.
y i(z) unde z = <I>(z) . (14.53)

Deoarece funqia (I>(z) =ctZ cste de gradul I, derivale1e sale de ordin

su.perior sint nule ~i derivata de ordinul IV a functici y in raport eu
noua variabila este:

d, ;[[~~:-----~p Fig. 14.17. Schema de cn1cul a (.!t.-

d4y
..".. =1'V(;:) [<!)'(z)'=~ .~'.
dz 4
dfy
11:(
(14 .5<1)

'J. iiy----b£rlQ. mentului fi~at flexibil (a) ~i foqt·Jp

----" M+dM ce actioneaza elementu l infinlL Introducind expresiile (14.52) .i (14.54) in (14.51) se obline
mic (b).
d'Y+lJlb ~.
~
dr'
-]:.'[ '_y = O
0:1; •

Rezulta forma finala a ecuatiei diferentiale exprimata in funetie de

, coordonata adimensiona1a Z=IXZ:
a b d'y (14.55)
U~4 +zy=o.
Din t('oria incovoierii grinzilor se CUl10a9te re1a~ia:
Solu~ia gcneral5. a acestei ecuani se poate cxprirna sub for ma:
d2 y
M=-EI - · (14.47)
cl: 2 yd,y, +C,y,+'C,y,+C,y, (14.56)
Se. deriveaza de doua ori aceasta relatie ~i rezultatul se introduce in
in Cflre Yt ... Y4 sint serii exponentiaIe, care se noteaza Yl=A t ; y:!=B1 ;
('cuatia difercntiala (14.45) impreuna ell expresia lui p (14.4.6), obtinin-
du-sc ecuatia: Y:I=C 1 ~i YI=D t $i au urmatoarele expresii:
d4 Y :5 :10 -:1 $
E1- +Ky=O.
d,'
(14.48)
Yl = Al = l - ii +6 ;01 -6·11 ;5! + (14.57)

Solutiile acestei ecuatii depind de ipotezele care se adopta privind ~$ ~u -;lG

variatia lui K ~i conditiile 1a extremiUiti. Yz=B 1 = z-2 (14 .58)
Se considera ca modu1ul reaetiunii Iaterale variaza liniar eu adin-
w -f-2·7 m - 2·7·12 161 •.

cimea 72:1 :lZ :17

(14.59)
K=mz (14.40) y,=C, = ~-3 ~ +3·8 ;2,-3·8·13 ;"
unde rn., eu dimensiuni [FiLa], este denumit coeficient de proportionali!ate 23 ~~:13 -;-18 (14.60)
al variatiei !iniare. Y-t=D1 =Tr-t4 ~ +4.9 131 -4·9·14 WI
Tin!nd seama de relatia (14.49) eeuatia diferenjiala (14.48) devine:
d"'y InZ
Constantcle de integrare C 1 . . • C4 sint denumite parametri initiaU
-+-y=O. (14.50) 'inLl'ucit au un sens fizic determinat pentru sectiunea initiala a elemen-
dz"' E1
tului situaLii la nivelul tercnului ~i anume:
Ecuatia (14.50) este serisa pentru un element incovoiat care are 15.- C\ = Yo - dcplnsarea pe orizontala a sectiunii ini\ialc (sagcala);
timea egala Cll unitatea. LUind in considerare 1atimea elementului b, ecua- C2 =-<vo - rotirea sec~iunii ini~iale;
tia devine:
d4 y mb
Ca=Qo - forta taietoare in sectiunea ini~iala;
-+-zy=O. (14.51) C4 =Mo - momentul incovoielor in sectiunea initiaUi.
d z' E1
183
)82
 eu acestc notatii, deplasarea pe ol'izon taHi a unei scctiuni a clenwn -
tului situata la adincimea z se seri e astfel:
1 -
Y;;-Yo A-~B
1 « 1
+~C
«2/n
~D l '
1 + 0. 3/::1 (Hu l )
·1 N."
H,_
.*
CcleJalte valori de calcul in aceasta sectiune ~i anumc rotirea, lllU-
mentul ui incovoietor !?i fort-a Hiietoare slnt r espectiv:
I
.!:= A_~oB ~C ~D (H6 ~ )
I
0. Yo 2 0. 2+ 0.:£:1 2+ 0.'1;:1 2· .1 I
I
~ ~D 1

~_
A-!!B
o.~El ==Yo J 0. J+
, - '!'! B
Mo
0,2Hl

M,
C

C
3+ 0,3 /~ 1 3
~D
(14 .U])
J
0
\

(J.lEI - Yry::>.4 (J. 4 + o,~IU ~+ o,' /:,"[ ~. (14 .(i-l ) b

u nde; EI este rigiditatea elementului; a - coeficientul de inleract iullC

conform retaliei (14.100).
M.~
Expresiile functiilor de influenta A 2 , AJ ~i A4 sc obtin clin (>xpresia ~

H,_
A. t prin diferentiere !?i anume:
2
d l .41
A2= ~' A 3= d.. ~-
A' .
A4=r~
MJ,.-". /
d, ' d: 2 ' ~

tru
In mod analog se obtin expresiile pentru B 2• BJ ~ i B4 din Bl ~i pcn-
C ~i D .
-- -- I
Valorile numerice ale acestor funqii de influenta corespunzato3fe I •
I
ma rimilor adincimii r eduse -; in intervalul z='O pina Ia z=4,O sint dale • I
in tabelele 14 .10 ~ i 14.11. 1
\
.Cu aceste valori se pot determina cforturile unilare !?i deformatiilc
rlcJncntclor fi ~atc flcxibilc.
c d
14.4.2. Calculul elementului fijat f1exibil F ig. 1·1.18. Sageata Yo !Ii l'otirea eo produse de Ho !Ii Mo.

bHH ,&.It\
Dazele de caleul prezcntate permit determinarea eforturll or unitarc
,.--,
I'\,'~
~i deformatiilor elcmentului fi!?at flexibiI in succesiun ea care estc prezen - ~
~

taUi in con tinuare. Schemele de calcuI ale solutiilor constructive uzuulc /

I /
sint arcHate in fig. 14.18, a-d. / bMH / 1lMI1
I
I

14.4.2.1. Determinarea parametrilor ini(iali. DepIasarea orizontaIa ~i

FiJ.,'. 1-:1.19. Deplasarile corespumatonre
soIic iUui lor unitare Ifo=1 .,)i MQ = l. I I
r
rotin:~a sec~i unii de 1a nivelul teren ului se detel'mina eu relatiilc; ~ I I
I I
yo=lIOS/lII+ MoS JIM (14.65) I I
1
\ \
'PO- ;l/OSMH+!MoSMM (14 .Gu) \
\
\ \
in carc; Ho ~i Mo sin t valorile de caIcul ale fortei orizontalc, in kN, !?i ~
respectiv ale momentului incovoictor , in kN· m, Ia nivc1ul suprafetei tc- o b
J'cnul ui (fig. 14 .18); OUH cste deplasarea orizolltalA a ca pului elcmentului
185
184
sub actiunea unei forte orizontale Ho=l (fig. 14.19, a); 01lM - depb sa- in ca re: C;:. este coefi cien tul de pa t al pamintului ~i m _ coeficient tic
rea orizontala a ca pului elementului sub ac~iunea unui m oment Mu = l proportionalitate al pamin tulul , determinat conform paragrafului 14 .2.1
(fig. 14.19, b); OMH - rotirea capului elementului sub ac~iu n ea unei forte ~i wbelc!or 14.3 ~i 14.4.
Ho = .J (fig. 14.19, a); OMM -.rotirea capului e.l ementului sub ae~iunea unui Tinind seama de faptul cei vcri fi carea prcsiunii se face pentru adin-
m oment Mo=1 (fig. 14.19, b). cimca rcd usa z=az, se face inlocuirea z= z/a.. rezul ti nd urm a toarea ex~
Aceste defo rma~ii se ca1culeaza eu relatiile: pr('!:.ic a prcsiunii orizontal e:
_1_
OllH= a.lEb I
110 ( 1407) 0". = -mz- ( YorIl .'
- n1 + - M,
- C1+--
n, D)
1
~ (1. 0: a"l6~1 (1.lJib I (J.l.71)
1
OWl=OHM=-- no (14.68) in care: Yo !ji <Po r eprezinta sageata -,?i rotirea sectiunii tra nsversale de la
nivolu! tere nului determinate cu relatiile (14 .65) ~i (14 .66); a _ cocfi-
2
a J;',, 1
t cif'ntul de intcractiune, determinat eu rela~ia (14.10 a) ; Eb _ modulul de
8MM = - - Co (14 .69)
a.HbI Plaslicitatc al betonul ui (al matcrialului elementului); I _ morncn tul de
incr\i c at sectiunii transversale a elemcntului; g=a.z _ adinci mea 1"(>-
in carc: Eul reprezi nta rigiditatea elementului cu lii.timea b; 0. - ("odi- dusa, cores pun zatoare adincimii cfeclive z la care sc face dcterm inarea
cientul de intcl'actiunc din relatia (14 .10 a); Au, Do, Co - cocficicnli adi- p resiunii; 1\10, Ho - mom en tul inCDvDi etor ~i forta orizoniala in scetiunca
mensionali dati in tabelul 14.10 in functic de fi!ji 3 redusa n. e lt'mentu lui de la nivclul tcrenului; Ab Bt. ClI D1 - coeficienti ad ime n-
Valorile fif;iei recluse car e nu coincid eu cde din tabeI"s e rotunjl..'s(: la sionaIi dati in LaLelul 14.11 in functie de~.
cclc , mai apropiate valori da te in tabel. In. tabe! s-au inclus valorilc fi ~('i
recl use mai m ari de 2,5 care corespu nd domeniului ex> 2,5 al elcmcntclor
fl exibilc, intrucit cind accasta conditie nu este indeplinita calculul He 14.4 .2.3. Verificarea starH Iimita de capacitate portanta a terenului
cIcc tucaza mai lesnicios eu reiatiilc pentru elemente rig ide. din jurul elemcntului. Consta in verificarea indeplinirii conditiei
Tabclu l 14 .11/
0 :: «" Padm
ValoriIc cocficie ntilor Ao. no. r:o
in car~: este presjunea orizon ta la asupra teren ului dezvolta ta pc fc-
O-l'
Hezemare Rezemarc I ncastrc\r(~ 1cJe vertical c ale ~lementului, perpcndicula l'e pe planul de acnu ne al f OI"-
h pc pamint pc stincii in stind t<'i orizontale, in kN/ m2, calculata eu rcla~ia (14 .71); Padm _ presiunea
udmi sibWi. asupra terc nului, in kN/m 2 t calcula ta cu relati a (14 .23);
A, I 13, I c, A, I D, I c, A, I 8, I COl
o.: < Pa:ln, = 2(yz tg <Pm +CI/t) .
2,0 4,737 3,4.18 3,213 3,301 2,08 1 1,094 1,841 1.4flO ],64-1
2,~ 4,032 2,756 2.5VO 2,977 1,819 1,758 2,080 1,545 1,/;7:) In cazul clemcntelor flexibile care nu rcazem/i pe stinca si jX'ntru
2,4 3,526 2,327 2,227 2,713 1,673 1,101 2,240 1,5UG 1,111);; carc h~ 2,5 verificarea se face 1a adincimea z =!J,85!a., in care- 'a se de-
2.6 3 ,1 63 2,048 2,012 2,548 1,680 1,681 2,330 1 ,5~(l l ,W!" krmlna cu relalia (14 .10 a).
2,8 2,905 2,869 1,889 2.453 1,572 1,693 2,371 1,593 1.liU7
3,0 2.727 1.758 1.818 2.406 1,568 1,707 2,385 1,58G J .fj~ll
3,5 2,502 1,6 H 1.757 2,38,1 1.597 1,739 2,389 l ,!llJ,I 1,711
4,0 2,44.1 1.621 1,751 2,419 1,518 1,750 2,401 1.600 l.7:1:l
14.4 .2.4. Determinarea momenteIor incovoietoare in elementul I1 ex i.
hiI. In diferite sectiuni transversale ale elementului la adincimea z ac~io­
nC<J:.::a m OITIPnte incovoietoCl1"C' care se dctel'mimi ell formu la :
Coeficientii sc a leg in fu nctic de conditiile de rczcma rc in tcre n ate
virfului elementului . M. = a'EbIYoA, - ~Ebl<poB, +MoC,+ Ii, D, (14 .72)
•
14.4.2.2. Determinarea presiunilor orizontale pc fe1ele vetticale a le III care: Yo, (Jio, a , E})) I, Mo, Ho au scmnifi ca tiil e definite rnai inainte, Ia
elcm entului flexibil. La ad incim e-a z, pe fctele verticale antcrioa ra ~ i pos- form.u la (14 .71); A 3 , B 3, C3 ~i D3 sint cocficjcnt i adimensionali dati in la-
belli! 11 .11 In func \ic do z .
teriovra a le el('mentului, p erpendiculare pe planul de actiun e til f()l'~d
orizontale Ho ~i momentului in covoietor M o, se dezvolta presiuni orizon-
t ale a caror ITIarime cste direct pro po r~ionaJii. cu d Pop1J.as<.l l"ea o ri zontaW. Yr.,
dete r mina Ui cu r ela tia (14 .61) : 14.4.2.5. CalculuI aproximativ a l momentului incovoietor maxim. In
Ci.IZU]elem entelor fi 5a tc eu adincimea redusa n:~ 2,,5 care rcazema pc te-
O;:. = Cr.y.: = mzy: (14.70) rCll nestincos sau cu /i "d: 4, care rcazem a pc tcren stincos, mom ent ul in-
18G
!87
 Tab elu! 11.11
Valoril e coelicientilor A , B, C, D

Coeficienti
-,
A, B, e, A, B, e, D, A, B, e, D,
I I 1 D, I I I I I I I I
0 I 0 0 0 I 0 0 0 I
° ° °
0,1 1 . 0,1 0,005 0 I 0,1 -0,005 0 0 1
° °
0,2 1 0,2 0,02 0,001 -0,001 0 1 0,2 0,02 -0,003 0 1

0,3 1 0,3 0,045 0,005 - 0,005 - 0,00 1 1 0,3 -0,0 .. 5 -0,009 0,001 1

O,{ 1 0,4 0,0 8 0,011 - 0,0 11 - 0,002 1 0,< - 0,08 - O,O::"!! - 0,003 1

0,5 1 0,5 0,125 0,021 -0,021 - 0,005 0,999 0,5 -0,125 - 0,0<:12 - 0,008 0,999

0,6 0,999 0,6 0,18 0,036 -0 ,036 - 0,011 0,998 0,6 -0 ,18 - 0,072 - 0,0 16 0,997

0,7 0,999 0,7 0,245 0,05 7 - 0,057 - 0,02 0,996 0,699 0,2-15 -0 ,114 - 0,03 0,994

0,8 0,997 0,799 0,32 0,085 -0,085 - 0,034 0,992 0,799 - 0,32 0,17 1 0,051 0,989

0,9 0,995 0,899 0.405 0,121 - 0,121 - 0,055 0.9B5 0,897 -0,4 04 0,243 0,082 0,98

1 0,992 0,997 0,499 0,167 - 0,167 1- 0,083 0,975 0,994 -O,4~!J -0,333 - 0,125 0.967

1,1 '0,987 1.095 0,604 0,222 -O,2n 0, 122 0,96 1,09 0,60:1 -O,H 3 - 0,183 0,9"6
-----
1,2 0,979 1,192 0,718 0.288 -0,287 - 0,173 0,938 1,183 -O,71t.i - O,~)i) - 0,259 0,917

1,3 0,969 1,281 0.8<11

r 0,363 - 0.363 - 0,238 0,907 1, 273 - 0,836 L - 0,73 - 0,356 0,876
-----I----I-----I----:----·~~~ I-~~I----I---- I--- -----1----11----
0,955 1.379 0,97-1 0,456 -O,-t55 - 0,319 0,866 1,358 -0)1117 - 0,91 _ O,H!) 0,82 1
1,5 0.93 7 1,-168 1,115 0,56 -0,559 - 0,-t2 o,nl1 1,.J.37 -1,1 85 -1,116 - 0,63 0,7-l7
1,6 0,913 1,553 0,678 -0,676 - 0.5-1 3 0,139 1,507 -1,2-18 -1,35 - 0,815 0,65 2
1,7 0.882 1,633 1,4 21 0,81 2 -0,808 - a,e!)1 0,646 1,566 - 1,3!J6 -1,61:1 - 1,036 0,,')2[1

1,8 O,S-t3 1.706 l ,58-t 0,961 - 0,956 - 0,867 0,53 1,61 2 -1,547 -1,D06 - 1,299 0,3 1-1
1,9 0,795 1,77 1,752 1,126 -1 ,118 - 1,01-1 0.385 Vi-l -l,G99 - 2.227 - 1.608 0,181

0,735 1,823 1,0U 1,308 -1,2 95 - l,:ll-l 0,207 1,646 -1,8-16 -2,578 - l ,DliG - 0,057

2.2 0,575 1,887 2,272 1,7~ -1/)93 - I.DOG _ 0,271 1,."li S - 2,125 - 3,:lti -2,8-19 _ O,fN2

2,' O,3.J.7 1,87-1 2,G09 2, 195 -2,Hl - 2.601 _ 0,949 1,:)52 -2,:tl!) -.J.,223 - 3,971 - 1,592
2,6 0,033 1,755 2,907 2,72-1 -2,021 - 3,G - 1,1877 D.!117 -2,-1:.17 -5. 1-1 - 5,:155 _ 2,821
2,8 -0,385 1,4f1 3,128 3,288 -3,103 - 4,7lB - 3,108 D,lD7 -2,:HG -G ,023 - G,fl9 _ 4,4-15
3 1,0:17 3,22;-) 3,858 -3,54 1 - G,O - -I ,IlBO - O,I3!ll - 1,lI!i!l -6,765 - n,8 4 _ (i,f);.!

3,5 -2 ,928 -1,272 2,461 -I ,!lBO -:1/ ll fl - 9,:'"'-1 -10.34 l,Il74 -0,789 - n.6!);? - 13.R:W
4
- 1,1 ,101 - 11.7:11 -17,fll~) ~l,:! -0.:\,-)11 -D ,lill -23.1,1
~ .~ ~
1-1:,_,0_71,- L ____.H __ __ _ ___
 ,::; -
0, r '--- Q ,33! O~3: .'J-'W-- 111-"- r -[ - ,- ,--
covoietor maxim care ac~ioneaza pe zona elementului fi!?at cc sc aWi in Sc eei : verifical''ea pI'esiunjlor p c tercn ~ i diagrama de momente i.ncovo~
ie-ren se poate determina aproximativ eu formula: icware.
l) Se a ieg eoelic icntii de proponionil lHate din tabelul 14.3 corespuozci.tori

Mm~=M+Hell+ I:,) (14 .73) naturll l1i eonsistentel terenului In i HtCarc str<lt
1n1= 3 000 kN/m (; ntl=5 500 kN/m4; 1nl = 6 50n kN/m(.
in care: M, Jl reprczillta valorile de calcul ale m omeniului incovoietor
!?i fortei orizontale care actioneaza pe capul elementului la nivelul radie-
rulu.i; h i - lungimea libera a elementului illtre radier !?i cota terenului
H·SOOkN

0
..
de 1.1 care se considera fi!?a elementului; ex. - coeficientul de interac~iune! 'P -12' C:020kPo
clcierminat ell relu~i a (14. 10 a); K'J - coeficient care se adopta din tu-
beluI 14.12 in functie de marim ile a, 7i ~i ale unul coefici ent 1') (in m-:!) E
"
.or- 1(.0,38 m ,. JOOOk N /m~

M 'P, IS' C ·J5kPo

(,:1re se delermina ell formula ~
0

1 ~
J~~O,B6 m.~ SSOOkNJm \
c.[o Fig . 14.20. Dale pCI11ru excm-
"Y)= lIEI
(14 .74) plul de calcul al eo lo::tnei fle-
~

xibile izolatc. ,,
E
o } 'P, 17' C· SOkPo
unde: II. cstc fil?U elementului, in m; 1 - momentul de incr ~ic al sectiunii ci 1, . 1,06 m ,~ 6S001t. '-Hm-
curentc a elementului, in m 4 ; 10 - momentul de inertie al seciiunii de .oc
la baza elemcntului, care poate fi diferita de cea di n sec~iunca curenla,
in m 4 ; E - modulul de clasticita te al materialului din care cste confcc-
\ionat elementul", in k N/m 2 ; C~ - coeficientul de pat al tcrcnului de sub
vi rfu l elem entului, core sc determina cu relatia
c~= m=o (1 4.75 )
0,2/1 ...
in care: lit ('stc coeficientul de proportionall tate al ter(,llului de sub vir-:-
ful elemenlulut, adoptat din tabelclc 14.3 *i 14.4, in kN/m 4 ; Zo - para,·
metru li niar, in m, care se ia: 20='1 0 m, daca fi!;>u clcmcntului h< l O m
;;i zo= h, in cazul It> 10 m; 0,2 - coeficient empiriC, in 11m; h",=3,5d . +
+1,5, adincimea medie conventional a a elementului cu la~imea d 1 , in m, eu formula (l ·U)
,labilila cu formula (1 4.2). m
Tal)clul 14 .12
,,2
m
ValorilC cocIicicntului K2 din lormula (14.73) :J 000 · 2 f2+2 (2+ 1.:1)1+5 500 · 2 (2+2' 1,3) + 6 500 . 1 .]1
;; 4. 000 kNim·.
:>. 3~
h-2,5 /t-2
; 70 , ; 70 ., 4) Sc stabilc~te liltimcu de caIeul a clemcntului e u rcla~ja (14.3).

nl - I
• 7t";;;<:3,5 h=3 ~
~.
~

...
~
~
.!1.
~

...
,0
-
~
~
~
...
b,,=d+ 1=1,08 + 1 ::::; 2,08 m.
~
5) Se detcrmina rigid ita tea elemcntulu i fi~at.
;: " "
;:
"
F'
"
F' , "
~- ;:" <I) Sc calc uleaza paramctrul auxiliar Ko cu rela~ia (B. IO b), avindu-sc in V(' -
derc ca moduIul de clastici tate al bctonului B 250 estc E ::::; 20 000 000 kN/Ill~, iar
b
0,100 0,75 0,7 0.67 0,70 0,81 Oll5 0,65 0,94 momentul de i nel'~ ie al sec~iunii elcmentului estc / ::::;0,067 m4
0,1 25 0,75 0,7 0,66 0,6U 0,77 0,54 0 ,61 0,66
0,150 0,7;,) 0,7 0,65 0,66 0,75 0,52 0,57 0,81 10&11Iu. IO~· >1 000·2,08
0,175 0,75 0 ,7 0,05 0,66 0,7:1 0,52 0,78 K = --- = =-l28.
0,200 0,7 5 0,7 0,65 0,66 0,7 1 0,52
0.56
0,75
o li.~ l 20. l Os ' 1i,7 ' 10- 2
0,55
b) Cu ajutorul lui KI)1 din tab elul 14 5 se afla prin intcl'polal'c valoarea carac -
tcristicii de intcractiune (1 =0,336.
C) Se ealculcaza Ij~a redusa a eicmentului
14.4.2.6. Exemplu de calcul III ciemcntului fi.o;;at UexibiJ (co1080li). pate de cal ~
{'til :\l coJOilniJ din beton armtat B 250 eu d iam.et l'Ul d= 1,08 m cstc in carealii c u h = oh=0,336· 10=3,36.
rona onlon talci H=500 kN. Terenul este reprczenta t di n stratu ri de argile pnl~ tntrueit h>2,5 el e mentul !i<;>at este !lexibil ~i sc ca'eu!eaza cu rclotiilc til'
f(1a~l' ~ l nI'gile cu consistentc ~i C8nctel'istici mL'(:anicc dlfcrit(', (fig. 14.20).
ca leul pel1 tl'u clemente fll.'xi bilc.
HJD
19 1
 6) Se calculeaza parametrii initiali cu relatiile (14.65) ~i ' (14.66) c) Se calculeaza presiunile pe fetele verticale ale elementului
Yo =H oSHH+Mo8HM VI = 11 900 . 0,336(0,1169 ' 1-0,011'0,3+0,00678' 0,005)=54 kN/m2
0 2= 11 900·0,672(0,0169' 0,999-0,011· 0,7 +0,00678' 0,245) =86,6 kN/m 2
(f'o=Ho8MH+Mo8MM'
v a= 11 900 ' 1,008(0,0169· 0,992-0,011' 0,997 +0,00678·0,167) = 83 kN/m~
Intrucit Mo=O se VOl' calcula numai deformatiile 8HH !Oii 8 MH cu formulele (14.67)
~i (14.68) o~ =11 900 ·1,344(0,0169 .0,969-0,011'1,287 +0,00678 '0,365)=75 kN/m 2
1 1 V5= 11 900 ' 1,680(0,0169 . 0,882-0,011 ' 1,633+0,00678'0,812) =49,8 kN/m2
8H I-l = -;--E
a 01
Ao; 8MH =·~E
a _0
1 B o·
0 6= 11 900.2,016(0,0169 · 0,735-0,011'1,823 +0,00678 '1,308) = 29,7 kN/m2
Va10rile iX, Eb ~i 1 se cunosc, iar coeficientii adimensionali Ao ~i Bo se afla ' 0.7 = 11 900 ' 2,352(0,0169.0,347-0,011·1,874+0,00678'2,195)=8,7 kN/m 2
din tabelul 14.10, in functie de fi ~a redusa h=3,36 ~i. au valorile:
. 08=11900'2,688(0,0169.0,033-0,011'1,755+0,00678 ' 2,724)=-8,9 kN/m 2 .

A o= 2,502; B o=l,641. 09= 11 900.3,024(0,0169(-0,928)-0,011'1,0037 +0,00678·3,858) =-33,5 kN /m 2

Luind in ' considerare manmea fortei orizontale Ho = 500 kN rezu1tii urmiitoa- ° 10 =11 900 · 3,360(0,0 169(-2,928)-O,0l1(-1,272) + 0,00678.4,980)= -69 kN/m2.
rele valori ale parametrilor initiali:
Ho 500
Diagrama de presiuni este r eprezentatft In fig. 14.21, a.
Yo= - - Ao= 2,502 = 0,0169 m d) Se calcu1eaza presiunea maxima cu rela tia aprox imativa. Intrucit elem entul
a 3Eol ',0,335 3 '29 . 106 • 5,7 . lO- B flexi bil examinat nu reazema pe stinca este posibiHi determinarea presinn ii maxirne
Ho 500 . 0,85
aproximative 1a 0 singurii adincime z= -;-
'1 r)
. OJ~ -,
1 Sl. lr
'Fo= - - Bo = · 1,641 = 0,0037 rad.
a2EoI 0,336 2 . 29. 10 6 . G,7 . 10- 2
In acest caz, z=O,85. iar coeIicientii At, B1 !'ii D1 din ta be1ul 14.11 au valo-
Se mentioneaza ca valorile obtinute 1a calculator pentru ace~ti parametri stnt rilQ!
Yo=O,0184 m !?i 'F o=O,0039 rad.
7) Se calculeaza preslunea orizontala pe fata vertical ii a elementu1ui cu rela-
tia (14.71)
MOl' [kNm]

a) Se calculeaza termenii acestei expresii

4 000 _ ( 0,0037 500Dj)
o",=--z O,0169A 1- - - B 1
0,336 0,336 '
+ 0,335 3 • 29 . 10 6 · 6,7 . 10- 2
100 3.5;1----l
0",==11 900 Z(O,0169 A 1-0,011 Bl +0,00678 D 1).
1120.9
b) Se ordoneazii intr-un tabel adincimile z la care se calculeaza presiunile, (110 7) '1 - - - - 1
adincimile reduse corespunzatoare Z !'ii coeficientii adimensionali Ab B10 Dlo extra!'ii E
din tabelul 14.11, pentru fiecare valoare z.

z Z
m

1,0 0,336 1 O .:~ 0,005

2,0 0,672 0,999 0,7 0,245
3,0 1,008 0,992 0,997 0,167
4,0 1,344 0,969 1,287 0,365
5,0 1,680 0,882 1,633 0,812 09 / ___ -l~ ________________________ ~~1~32~3~

6,0 2,016 0,735 1,823 1,308 (S&)..

7.0 2,352 0,347 1,874 2,195 a b
8,0 2,688 9,033 1,755 2,724
9,0 3,024 -0,928 1,037 3,858 Fig. 14.21. Diagramele de presiuni (a) ~i de momente tnCD- '
lO,O 3,360 -2,928 -i,272 4,980 voietoare (b) din exemplul de calcul al coloanei flexibile (in
. paranteza sint valorile obtinute la calculator).
192 13 - Astgurarea stabllltAt11 terasamentelor, vol. II 193
 Prcsiunca maxima aproximativa cste: I- Sf! pO~itc obsert'8 ca 10 praclica curcnti1 aeest tabel se poate eumula eu t<1-
belul de' 1a calculul presiunllor (v. p et. 7).
UfflQ:l" = 11 900· 0,{)5 (0,0169 ' 0,995-0,011· 0,999+0,00678 ·0,121) =78,4 kN/m'2.
I c) Se. calcu t ~a7.a valorile momentelor iocovoicloare
Se const<ltil ca presiunea maximA aproximativa difera cu t;irca 1O~:(, de pre- AIl ~ 3 700(-0,005)-2 415(-0,001)+1 490 '0,3;:::430,9 kN·m
s iunca maxima rezultata din diagrama de pre5iuni.
!Ii:!; :=3 700(-O,0:i7)-2 415(-{l,02)+1490·0,G99=878,9 leN·m
B) Se verifica starea limita de capacitate portanta a terenului. 1 M l = 3 700(-0,167)-2 415(-0,083) +1490·0,994= 1053,5 kN·m
a) Se calcule;n;l presiunea admisibill'i cu relatia (14.23)
Al t ;::: 3700(-0,365)-2 415(-{),230)+ 1 490 ·1,273;::: 1 120,9 kN . m
Podm=2(,),z tg <PIll +C",).
Ah = 3100(-0,800)-2 493(-{),691)+1 490'1,566 ;::: 1011,4 kN·m
Adincimea In care se face verificarea cstc z=3,0 In, unde prcsiunea ('slc ma- MIJ ::::: 3700(-1,295)-2415(-1,314)+1490'1,646 = 834,3 kN·m
x ima . Adincimea la care d'iagrama presiunilor schimbii serrmul se afla aproximativ
/L1 7 := 3 700(- 2,141}-2 415(-2,663)+1 490 ·1,JS2 = S23,7 kN· m
cu reintia zo=0,75 h=7,5 m.
Pc aceasta adlncime se intilncsc trci straturi de pamJnt cu cDractcristici dUc- lUll = 3700(-2,621)-2415(-3,600)+1490'0,917 ;::: 362,6 kN.m
riLe. I n occst eaz se face ponderarca lor:
A/g;:::3 700(-3,541)-2 415(-6,000)+1 490 ·(-0,891) = 61,3 kN ·m
2·12+2 · 15+3,5·17 2·20 +2· 35+3,5 ' 5f) =38 kPa; '\[10 = 3700(- 3,9'19)-2415(-9,544)+1490(-5,854) = -132,3 kN·m
C!lm ;::: 75 =15,1°; Cm 7,5 Diagrama de mornente cst.c reprezentatli in fig. 14.21. b in care ~int trccuV!
~l vall;lrile ob,inute prlntr-un program de calcul electroniC, care a folosit ae~
,;:::18 kN/rn 3
lea~i date de lntr<lre.
podm = 2(18'2 tg 15,1°+38)=96 kPa = 0,96 daN/em!!. d) Se caIculcaza vaIoarea momentului eu formula aproxlmativa (14.73)

b) Sc campara presiunea e fediva maxima cu cea ncJ.mjsibilii. M nw% =M+lIb l ( + -K') · ~

0max;:::86,6 leN/m z=86,6 kPa := 0,866 daN/cmz

In cazul de Ia~ii M = O, h 1 =O, H;:::500 k.l,{. cr;=0,33G.
"1'l1<l.>:=0,866 <0,96;::: Podm' Pentru h. ;:::ah;:::0,33S ·1JO = 3.J6 din tabelul 14.12 se ob~ine valoarca K2 = 0,75
0,75
Condi~ia de capacitate portanta este satisfaeuta. M mc.1; = 500 - - = 5002,232=1116 kN·m.

l.
U) Se cDleuleaza momentele mcovoietonre in seC1-iunile clem('ntuiui Cll reJa- 0,336
tin (14.72)
Aceasta valoare este foarte- aprop iaUi de cea a mornentulul maxim calculalii
1/, cu formula mai cxactii, care este M,:=1120,9 kN · m.
M~ =c(2EiYoA3-aEblrt'oBJ+MoC~+ -;- D3

8) Se calcuIeaza factorU acestei expresii

fi/)O
14.4.2.7. Calculul adincimii de incastrarc a coloanclor in tcrcnul sta-
M;; = 0,336~. 29 ,10 0. 6,7 ·10- z '0,0169 Aa-O,336· 29 ' 10 6.6,7 ·10-:! ·0,0037 Ba+ U,330 Da bi!. Modul de ealcul al adincimU de ineastrare al elementelor flexibile
trcbuie sa difere de eel prezentat in paragraful 3.2.8 pentru elementele
M;t := 3 700 A J-2 415 B J +1490 D~. rigide intrucit date experimentale pun in evidenta faptul ca neluarea in
b) Se ordoneaza intr-un tabel adincimile z la care se calculeaza momentul in- A A A A
covoictor, adincimile reduse corespunziUoare z
~i coeficientii adimensionnli A~, 8 3
\
~
,
0

~i Da cxtra!1i din labelul 14.11 pentru fiecare valoare Z. \ \

\
.c \
\
\\ \
z
m
, A, IJ, D,
'"
6
\
\
\
Fig. 14.22. Stadii de conlucrare lntre

1,0
2,0
3,0
4,0
0,336
0,672
1,008
1,344
-0.005
-0,057
-{l,167
-0,365
-0,001
-0,02
-0,083
-0,238
0,3
0,699
0,994
1,273
palpiao!1e ~i teren.

¥KI1 z
h
1Khz
5,0 1,680 -0,808 -0,691 1,566 a c d
6,0 2,016 -1,295 -1,314 1,646
7,0 2,352 -2,141 -2,663 1,352
8,0 2,688 -2,621 -3,600 0,917 considerare a flexibilitatU duce la 0 supradimensionare a. adincimii de
9,0 3,024 -3,541 ---6,000 --0,891 incastrare. In literatura de specialitate se dau relaW de calcul pentm
10,0 3,360 _3,919 ---{l,544· --:-5,854 cazul asemanator al palplan~elor incastrate care suporta impingerea pa-
rnintului intr-un teren Cli suprafa!a orizontalii (fig. 24.22).
194 13' 195
 5c pot dis tinge trei stadE de conlucrare palplanf1e-tcrcn: C'lastic, l'abelul 14.13
elasto-plastic ~ i plastic (fig. 14.22, a, b e). Pentru simplificarea relatiilor de
calcul unii autori propun in stadiul deformatiei plastice adoptarea unci Da te comparative ale prestuniJor dezvoItate
de coloane
diagrame simplificate (fig. 14.22, d) . In accst caz, scriind ecuatia de mo-
men te in jW'ul pu nctului D~ se obtine rclatia:
Pr c~ju n ea ma x in la Aci inci-
I"~
h2= 1{21~ _1 (1'l.7 6) Cocfi-
in tcren
kPit i mea
prcsiu-
.' Diamc- Fi.')a cienlul .
<.Ie pro- .
nB rna·
trul :.:ime
''I
in care Kp=tg2(1t/4+cI>{2) este coeficientul rezistcntei .pasive a pamin- m m" portio- d in 1I din J11 s up c ~ m

I
tului. naJitate rioare
kNlm 4

supe- I l'io<ll'.:l
infc- supe- infc-
din 11,
z,
"
"2 1 !2L - rioara r ioara rioa ni m

3I ~I H 6,0 4000 295 -~O!J ~) J -1 67 0.3:1 It 0,75 h

I\t- 10000 296 - . 00 58 - 155 0,33 h 0,75 h
1 Fig. 14.23. Diagr ama pentru calculUl ad'i ncimJi tie
~ t<:
iocastrare a pa Jpla n ~e l or.
1 4. 000 212 - 33!1 35 - 79 0,30 It O,7:? h
3,0
10000 227 -263 39 - 56 0,30 h 0,72 h
f':1~
o _.
S 10 1S 2Q 1S 30 3S 1.0 45 <P 4000 168 - 196 27 -31 0.20 h 0,70 h
1,08 10,0
10000 203 - 9' 36 - 5 0,28 It 0,70 It

eu aceasta r elatie s-a construit curoa 1 din fig. 14.23, ell aj ll toru l
d ireia se poate calcula simplu adincimea de incastrare. In aceeCU?i figul.'a 2000 138 -137 21 - 16 0,21 h 0,70 h
cs tc data ~i curba corespunzatoare stadiului plastic (v. fig. 14.22, 0) ce
rcprezinta epuizarea completii a capacitatii pormnte a terenului. Curbele
12,0 4 000
!O 000
145
206
- 79
0
26
36
- •0 0,25 It
0,22 h
0.66 h
0,60 h
din fig. 14.23 ~ i relalia (14.76) au 0 aplicare restrinsa in cazul lucrarilor I--
de consoli dare a terasamentelor deoarece reprezinta un caz particular de 4000 127 0 26 3 0,20 It 0,50 h
inca rcare !?i sint aplicabile numai in terenuri le lipsite de coeziune. Elc H,O 10000 206 0 :lG 0 0,20 {I 0,50 h
pot servi numai pentru stabilirea unOr valori orientative.
In incercarea de a stabili 0 relatie eu carncter general cste necesanl
examinarea modului de distributie a presiunilor in teren in mai multe 2,0 12,0 2500 ·102 -166 10 26 0,30 It 0,70 It
eazuri intilnite in practica.
In acest scop, folosind calculatorul electronic, s-a u determinat carac-
teristicile curbei presiunilor pentru coloane eu fi ~e intre 6,0 ~ i 14,0 ro, Parten supcrioara .a. diagramei presiunilor se considera 0 parabo15,
eu diferiti coeficienti de proportionalitate, in cazul dnd in capul coloanei iar partea inferioara a acesteia un triunghi (fig. 14.24).
aclioneaz. 0 forlii orizontal. Ii = 1000 kN 'ii un momen t incovoietor M= In aceasU' situat ie, ,ccuatia de momente este:
= 1000 kN · m.
Elementele determinate au fost: presiunile maxime in zona superi- 2 , 2
oan'i P.$> respectiv inferioara Pl a diagramei presiWlilor, adincimea zo, la lJ(h, + zo)= -;; zopA(zo-z,) + 2' (h- z o)l',b, -;; (h-zo)·
care diagrama schimba semnul ~i adincimea ZI la care presiunea este ma-
xima in partea superioara a diagramei (fig. 14.24). Aceste elemente srnt Pentru un caz ' cut~nt al coloanei Cll diame trul l,DS m !?i cu fi !1a h=
continute in tabelul 14.13. Din acest label se constata ca incarcarea ell = 10,0 min' te(cq ' (:"L, soeficief\t de propor~ionalitate m=4 000 kN/m( din
moment incovoietor are 0 influenta mult mai mica asupra marimii prc- tabelul 14.13 sc constatii. cii se pot adopta urmatoarele valori alc paramc-
siunilor dedt forta orizontalA, fnsa distributia presiunilor r~i pastreaza trHor rclatiei de mai inainte:
acela'ii caracter. Pornind de la distribulia reala a presiunilor se poate
scrie 0 ecualie de echilibru a for~elor ce aclioneaza pe coloana, Iuind mo- zo = 0,7 It; P,= l'.uJm = P; P,=P,=p; b,=2,08 m.
mentul acestora in raport eu punctul in care diagrama presiWlilor i~i
schimba semnul. Se considedi in acest cux ca presiunea maximlt este egala Diagrama de. presiuni in zona superioara este parabolica. f1i arc ordo-
Cll presiunea admisibila .. nata maxima la 'adi'n cimea z~=O , 213 h.
196 197
 !nlocuind acestc valori se obtine Cazut II. D'.lte de baw: H = 400 kN, 11\ = 5,0 ro, P"dm = 180 kPa (daleJe din
cxemplul de ci)lcul al adincimii de incnstrarc a barctei)
2 1 2
H(h,+0,7 h)~ - ·0,7 hp· 2,08·0,43 h+ - 0,3 hp·2,08· --- '0,3 h.
3 2 3 _ 1,65·100 -1- V2.75 · 400 2 +9,1 · 180·.100·5 - 72
/1- - _ , m.
2·180
Aceasta relai:ie conduce la ecuatia de gradul II
Cazul }ll. Verilicare(l ' Ii~ei coloanelor Cll d iametruJ de 1,08 nt, in tcren Cll
ph'- 1,7 Hh-2,35 Hh,=O. (14 .77) cocficient de proportionalHatc m = 4 000 kN/m' din Wbelul 14.13
In cazul dnd h1=O ndincimca de incastrarc csle: Jl 1 000
h~/= G,O m; h=1.7- = 1,7-,--= 5,8 m

h=1,7' -
·if (14.78 a)
jJ 2%
1000
P~dm
h ,abeJ = 0,0 m; h= 1,7 2t2 = B,O m
""--"M t 000
, H
n ---'>- It wbt"I= 10,O m; h=1.7~ =10,1 m

'"
!<~- ~

N
1000
llta!.ld=12,0 m; h=1,7 145 = 11,7

1000
ill

/p, htabel=H,O m; h=1,7

127 =13,4 rn.
I.-
Fig:. 14.24. Elernentc de cal.::ul pcntru lIcltn-
- cirn.ea de Incastrarc a elementului Ilcxibil.
0
" -
'"
14.5. Calculul elernenlelor fi~ale flexibile
lucrir'ld in cadru
A
Pi Pentru calculul- c1ementclor fi~ate flexibile lucrind in cadru sint clJ.-
borate programe pentru calculatoruI electronic) care inlocuiesc calculul
In cazul cind hI +0 adincimea de incastrare cstc: manual foarte laborios al acestora.
h= 1,6511 +V2.75IiB+9,1plIhl. Pcntru cazu!' simplu; dar cu larga aplicabilitate, al unui cadru alca-
(I4.7D b)
2p Luit din doua clemente fil?ate verticale incastrate intr-o rigla se prezinta
o metoda de calcul simplificat ce are Ia baza reIatiile de calcul ale ele-
Calcule comparative efectuate pcntru coloane avind d=l,OB m ~i
ell fi!?a h = 8,O .. . 14,0 m arata di diferentele ce se obtih. folosind aceast5.
mentelor fi~ate flexibile. Asupra cadrului actioneaza 0 forta H la nivelui
formula, fara a modifica raportul pdplJ 20 !}i ZI sint sub 51)/0. eroarea fiind riglei, care sc transmitc egal Ia cele doua clemente fi~atc_ Calculul in-
de acela!ji ordin de marime sau mai mica decit cea coteSpunzatoarc lui cepe eu deierminarca momentului incovoietor maxim ft1= intr-un ele-
II ei p. ment fi~at izolat, eu ajutorul formulei eunoseute (14.72)
. llo
ExcroPle de eaJeul. Se examineaza trci cazuri tipice. M.=C1'EJJY oA, - C1EJJ'PoB,+MoC,+ - D,.
Cowl I. Date de baza: 0 eoloana ell diametrul. de 1.08 m. ae~ionata de 0 "
[orta de 1000 kN; presiunea pe care 0 dezvoltii, p =i166 kPa (cazul din rindul Deoarece .el~ment~ ,fi§ut IucI,"eaza in cadru in aceasta formula va-
!) a1 tnbelului 14.13), Se cere sa se determine adlncimea de tri&astrare corespun- loarea Ct. coresp\1:n.de Hitimii de calcul afectate de coeficientul de conlu-
7iHoarc. ~rc b,=(d+ I)KL~!!~.l~-,_aEe__ '::Cl'resia (14 .8 b). - - - - - ---- .....- - .
Se aplica rcla~ia (14.78 a)
Impar~ind momentul incovoietor maxim 1a forta orizontaJa ce ac\io-
II 1000 neaza 'in capul elemeniului sc obtine 0 adincime conventionalii de jnctls-
h=1,7- = 1.7--=10,l m.
p 1GB trare h, (fig. 14.25, 0).
ArC':lst,i adincime corespundc adincimii h=lO.O ill a coloan~i din tabclul 14 .13 Pe aceasta adin6me se considera di elementul fi$at alca.tuie!?tc stilpul
rindul 5. unui cadru incastrat (fig .. 14.25, b). Aplicind rcla~iilc cunoscute in cal-
198 199
'eulul cadrelor drepte dublu ineastrate se obtine momEmtul ineovoietor in Se cakuleazii pqrametrul auxiliar Ka (v. relatia (14.10 b)]
n od uri ' .. " lO&mb c 10 5 . 4 000 · 1,57
2 J{,,= = 324.
3Wh c 1/ ' EbI 29 . lOu '6,7· 10- 2
Me, d= - 2 - ! lI +6hJI (14.79)
h eu ajutorul lui Ka din tabelul 14.5 se determinii 0;=0,320, care se intr oduce
In eazul riglei infinit rigide relatia de caieul devine: in 'r elatia de calcui a ' in'oIiientulu'i incovoietor rezultind expresia
; . ~

WII M",=3 497A3-2 300Ba +15G2D a

Me, d= __c =Mo. (14.80)
.4 . In care pentru ele mentul izolat s-u considerat Mo= 1.
Acest moment se distribuie in Iungul elementlllui fi~at prin afeeta- La adincimea dee 4 ..Q, m mqmentul maxim va fi:
rea ell eoeficientul C 3 • eorespunzator adIncimii ,.sectiunii examinate (fig. M ma" = 3 497(-0,365)-2 300(-0,238)+1562'1,273= 1260 kN · m.
14.25, c).
b) Se calculeaza adincimea conventionala de incastrare
' Mo .. ,
W=H
c d ,... Mmaz 1260
h = - - = - - -252 m.
~ B/2 500 '"
1\
tic in c) Se calculeaza momentul in nod
La 7
b W he Rhe
JVI(d=Mo= - - = - - =
1000,2,52
=630 kN·m.
, 4 4 4
~
,~ I
I I Valoatea obtinutii la calculator este 674 kN·m.
I I d) Prin suprapunere de efecte se calculeaza momentu1 maxim din cimp dis-
I I tribuind momentul din nod In z=4,.o (2=0,32.4=1,27), (v. fig. 14.25).
I I, , "
M,,=,1260-0,907 M o=1260--0,907·630 = 688 kN . m
I I'
I I Valoarea' obti-riUUi ' de calculato:r este 678 kN· m.
e) Se calculeaz~ : forta . <lXi-ala in elemente
a b c d = 0" c
Mo 630
. Fig. 14.25. Schema suprapunerii efectelor la, caiculUl ' ,coloanelor N=± 1}2 = 2,5/2 =±50B kN .
in cadru plan. " . ''

Se obtin astfel solicitarile in toate seetiuriile ' ~a~'nilui, ceea ee p er-

mIte dimensionarea aeestuia (fig. 14.25, d) . '
Incarearile axiale In elerhentele fi,?ate slnt de ..co~presiune ~i Intin-
dere ~i se determina eu relatia: 14,6. Dimensionarea elementelor fi~ate
~i a radierului
Mo
N...c...+ , (14.81)
- 1/2

Exemplu de ealeul. Trebuie determinate momentele din" noduri !?i eel maxim 14.6.1. Calculul armaturii elementelor fi~ate
din cimp pentru un cadru alcatuit din c;loua co1C?ane dispuse 1a distan1;a 2.5 m
interax, unite cu 0 rigl1l. considerata infinit rigida, ae1;ionat de'" o for~ii orizontaUi
=
H 1 000 kN, 1a nivelul riglei.
Se foJosesc date1e din exemp1ul de calcul a1 eleIIl:entulul fi~at flexibil. Elementele fi~ate reprezentate prin barete se ealeuleaza ea elemente
1) Se reca1culeaza momentul maxim pentru .e1ementul izolat (care in exemplu de beton armat eu seetiune dreptunghiulara utilizind tabelele de ealeul
se afla 1a adincimea de 4,0 m) tinind seama de faptuldt elemeritul nU lucreaza uzuale.
izolat. ci este influen1;at de celiilalt element fi~at..din cadru., Se <;alculeaza Hiti-
mea de cal cuI In eazul elementelor fir;;ate eu seetiune cireulara (eoloane) dimensio':'
b o=(d+1)K=(d+l) (' ~+ i-W. ~):'" , .':~' .. narea s e poate face lesnicios eu atutorul abacelor elaborate pentru , cazul
0,6 6 "" eompresiunii eu ineovoiere (butuleseu, 1977), ~ompletate in I.P.T.A.N.A
=
In cazu1 examinat d= 1,08 m; ~ 0,6; L =2,5-1,O~7"l,42:·m ; pentru eazul Inti~clerii eu ·incovoiere (Raduleseu, 1985). Se mEmtioneaza
b c=(I,08+1)'0,757=I,51 m. " oa In eazul luerarilor de sustinere eu eoloane care h~ereaza in cadru se
200 201
 r-
intilnesc ambcle cazuri de solicitarc. In fig. 14.26 sc prczinta 0 "llxH.:a de 0"
Co
cxcenb'icitatc adi\ionala, care este vaI oarea cea mai ma re dintrt:!
:;-
c<:.l ieul pcntru un caz cUI'ent intilnit in practical dnd 2 em sau - cm;
. 30
p= ~
, = 0,85 ('0= M +C~d _ excentricitatc de ca1cul;
N
und e cs te raza cer cului pc care estc dispusa <:!.rmalura;. r - ram sec-
Ta
tiUl1ii de beton. . . Ab - aria sccti unU de bcton;
Abacclc folosesc urmaloarele notatii: Raj Be - rezistct)~d c do ca1cul ale armiHurii, rcspcctiv betonului.
A ~ U~
ot = - - coeficicntul fizic de armare, in carc Am esLe ·aria arrnaturii Exemplu do calcu!. Sc dimcns ioncaz;i armlitura neecsara pentru coloaoC'le cc
A ~ U~ int:'a ill componen\i.I e:ld:ului ca!culat I II c xcmplul de eaIeuI interior (!Jettm
considerata uniform distribuilii pc ccreul de- dhlmclru D- 2 (I; n 300, o~ el PC 52).
N .= !iOJ kN; M=Goa kl"l ·m; r=10 812 = 54 em;

o
1~'06S
' . I a = 7,5 em; Ha =2 !:l00 daN/cm ~ ; Ji', = 0,85 ' 160=135 daNjcm 2•
OXl 0,20 0.30 0. 41) V,:N
•0 ~ Etap elc eal~lllu1ui
.£Q~e ' u: {' 1) r o= r- (1 = 54-7,5= 46,5 cm
<I(i,5 ' .
•0 .0lt--I-t·-j---tttt-tHT-J- 2) p= -
T3
= -M- .= O,D6
,
ad 2r 2 , 5·.1 ad
·0
10 ?/$j/ ~~
= - = -3
0) C0;10 -0:::.:36>
' 2 em ,' 5C alene
00 e = 3' G c:m
4) Ab = 1lr2 = 3 ,14·~ 2:: 9150 em'
0
0
II '/ 'JJU @ .... ±N 503·10'
'0 1/111 "/ 5) no = - -
A~R. 9 150· 135
;;;;+0055
-,
' 0 10 II 1/ / LL Fig. 14.20. ;: Abaca ' .pentru ealcu lul T) (M + Ne~) 1 (688 ·10'+603 · 10"3,6)
. /... II I .sec~ iu flilor..eireulare din beton ar- G) mo':
AoRer 9 150 . 135 . 54
0,1-13.
mat 'soli"dtate la inc.ovoicrc eu forta
o , I/- 'II lLLL mQ aXiala. 7) Se extragc din abac~ eocticicntul a. :
V' / - pentr u eompre-siunc (.'\1 fneovoicre (1,=0,12
-0
, / -- II 1/ I - pentru intinderc ell Incovoierc (11=0,24.
V / V / G) Sc C<lleulcaz5 arin secliunii de armlHurA:
- pcntru compresiune eu Incovoiere
'0 IfJI I II
A~Rr 9150· 135
V / V / Aa ::; o.fn. =0,12 2900 51,5 e m?
·0 II / '.
eorcspund 11 bare 025 rom PC 52; A a = 51,54 em:;
V V - pentru intindcrc eu In covoicre
,(.1/ /
·0
, V A
.A.n~
=0. .- - = 0,2,1
9150 · 135
::..; 103 em 2
a 'R. 2 !JUO
· o.
1/ in t[, n d Nt'

"0
"" I
I
corespund 22 bare 025 P C 52 : A~= 103,00 :m".

no= ~ - forta axialii redusa; 14.6.2. Armorea elementelor fijote

Ab H •
11 ( M + Nr~d)
111 0 - momcntul lncovoietor reclus ; Arma rea elementclor fi~alc sc efeclueaza cu carcase de arm~tura Pl'
A ~ ll ~ r
intreaga adincime a acestora. Carcasele sint formate din bare longitudi-
YJ coefici en t global al i nflucn~ei flexihilitatii, care la clemen tcle fi-
nale, e trieri, bare sau in ele de rigidiza re , cirlige de manipulare !?i d islan-
~atc sc adopta T) = 1;
203
202
tieri. In fig. 14.27 se prezinto3. modul de aldituhi e .<1 .carcasci de armatura Detonul care se utilizeaza are minimum marca B 200 la barclc 1i
penLru 0 barcta, iar in fig. 14.28 pcntru 0 coloana. 13 300 la coloane, Cli spor de ciment la betonare sub apa sau noroi.
Diamctrele minime care se adopta pentru harele. dc' ai'matura sint: Consistenta betonului este fluida, avind tasarea eonului de 15-20 cm.
. Grosimea stratului de acoperire Cll beton a careasei de armatura,
- armatura longitudinala de rezistenla 014 mmpen\ru on 37 sau
o 12 mm pcntru PC 52; .
masurata la fata exterioara a barelor de rezis tenta, se adopta de eel pu-
tin 7 cm, iar in cazul terenurilor cn agresivitate de circa 10 em.
Fig. 14.27. j\l :::rltul~ca: 'cn'rcasci de armii- Carcasa de armaLlU'a pentru clementcle circulare poate avea sec-
IB . tun"i:' tiunea constanta sau variabila in lungul elementului dupa eum urmeaza:
8 - 8 a - acopcrlrc; d - dimnctrul \.}al't~i v('r- a) la elemcntelc solicitatc numai la compresiunc 0 sec~iunc de arma-
rC! ticale; 1 - barc vcrticalc min. 0 14 mm
pa 52, 0 16 rnm DB J7; 2 - bare de 1'i-
gidizare 0 113 mm DB 37; 3 - etrieri
t~ra corespunzat?arc unui procent de armare de 0,4 0/0 la pa.rtea supe-
rioara pe 0 lungime cgala cu 5d 1?i 0 sectiWle de armatudi corespunza.-
i o 10 nun; 4 - etricri 0 U mIll; 5 - dis- toare unul procent minim de armare de 0,25 0/0 in rest. Pentru 0 colo ana
d=I,08 m, cu B 300 ~i OB '37, corespund aproximativ momentele capa-
tanticri (patine); 6 ....:.. arm[\tura de rClis-
tCI~~a . biJe ale scc \iunii de 400 kN 'm, r espectiv 150 kN· m;
A
A b) la elementele solicitate ~i la incovoiere, sectiunea de armatudi se
-0 va adopta corespunzator solicWirilor din corpul pilotului) fanl a pulea
in503. cobori sub proeentele de armare indicate la p~t. a.
J (, Fig, 14.28. Annarca clementelor circularc:
1 - armatura de rezislenti); 2 - inel de
In privinta armarii baretelor, practka proiectarii lucrarilor de cons.)-
t+ lid are cc folosesc aceste elemente arata urmatoarele:
.
~
l-t rigldizare; 3 - ireta; 4 - ciistantier (pa-
t ~na) . - indhcarea care poate fi preluata de bareta este limitala de presiu-
nea ce 0 dezvolta in teren !?i nu de capacitatea portanta a baretei ca ele-
< (i) '. _ 1 ment de beton armat;
~K:fJmin.15dl - datorita mamentului de inertie considerabil al baretei cu sectiunea
"'l (!j , 0,80 X 2,60 m, care
. "
estc de 17 ari mai mare f<;lta de 0 cqloana
, ' cu d=1,,08
. m,

I Secji"", H .
d,
~
--' . 10

o-~
01 18 -1 3~
SEC TIl) NEA A· A

8<{t:][:J []:~ Q •
B • 10 ~

~I

:~
'-'0 (i):\,o ...!:!-
7T
o 0
1- -1

'"rj
~
Sectlune-
' t' ,
corcGsa
c. : J
u • •
0.":0. H .

<)
armatura din etrieri sau pentru freta 0 10 mm, din OB 37;
2] . : : ' I
armatura pentru bare sau inclc de rigidizilfc ~i pentru distantieri . -4 . i
(patino) 016 mm, din OB 37;
_ armatura din agrafe ~i cirlige de sustinere minimum 0 18, din , .:----t>
OB 37.
Lumina minima dintre barele de armatura longitudinalc se adopta FIg. 14.29. Arman! de sigurantJ a Fig. 14.30. Armarea redus;} a barc-
de 15 C111 la barete ei de 5 cm la coloano. . un ei barete: telor:
DarcIe longitudinale se sudeaza pe bare sau incle de rigidizarc. Pasnl 1 - carcasa redusa. de armatura; a - armarea baretei izo!ate; b -
fretei nu trebuie sa depa~easca 15 d 1 (d l - diametrul· bafelor longitu- 2 - sapatudi pentru bareta. armarea baretei in cadru; c - CI11"-
casa de armatura; 1 - armalunl de
dinale) . La partea superioara a carcasei pe 0 lungime egaUi eu 2d, pasul rezistenta ; 2 - inel de rigidizare;
fretei se adopta de maximum 15 em. 3 - freta; 4 -- distantier (patina).

204 205
 jn majoritatea cazurilor penLru <ldincimi ale baretelor h=B,O ... 12,0 m
rczulta din c<l.lcule 0 armare rcdusa;
- folosirea proccntului minim de armare pentru elemente din belon
;J.rmat 1li a prevederilor constructive pentru carcasa eomplcta din instruc-
tiunile P 106 din anii 1979 1li 1985 conduce la un c:onsum de armatura de
circa 25 kg/m 3 beton, din care mai mult de jumatate reprczinta armatura
constructiva.
Tinind seama de cele aratate s-au proiectat :;;i cxeeutat nwneroasp.
Jucrari in care barcta s-a considerat element de beton slab 3rmat, fol~ind
in locul carcasei complete (v. fig. 14.27) 0 armare de siguran ta Cll 0 ca..rcusa
dt: dimensiuni r eduse (fig. 14.29) ~ i eu un COnSlUl1 de armaturii de circa
!i-15 kg/m 3 pcton. tntrueit accasta carcasa nu avea elemenLe de rigidizare
:-;;i disLantieri pozarea ei era dificiHi ~i era posibiHi deformarca sa Ia b'do-
niue. Din aceastA c3uza, la lucrarile executate in ultimul timp S-(j. folosit
o carcasa circuladi similadi celei de la coloane (fig. 14.30). La bareLele izo-
late se folose!ite 0 singura carcasa de acest tip iar ~a baretele lucrind in
c.:adru se utilizeaza doua asemenea carcase. Sectiunea. armalurii de rez.is-
It:n\i\ din aceste carease se determina prin calcul.
In cazul bare telor puternic solicitate este neccsadi armarea lor Cll
cure8sa completa corespunzatoare unui element de beton armal
- distan~a di nLre fata elcmentului ~i ma rginea radicrului sc va Iua de
eel putin 25 em ;
- acopcrirea cu be ton n a rmc\lurii inferioarc a radicrului sc va Iua
de eel putin 15 cm;
- marca minima a bcto nu lui cstc B 150.
Pe haza de calcul se vor sta bili :
- grosimca radierului, care la margine trcbuic sa fie cel pu ~i n cgalii
ell diametrul clementului circular sau cu marimea latu rii mici a elemcn-
tului dreptunghiular;
- armarea radieruluL
Armarea radierului. La armarea radierului trebuie avu t in vedere
faptul di accsta est e supus la intindere ati t Ia partea superioara, cit ~i Ia
cea infc ri oar~ , prin momentele incQvoietoare, care actioneaza asupra lui ,
deci trcbuie sa aiuil a rmatura de rczisten\a pc accste piir\ i (fig. 14.32).
1/

14.6.3. Oimensionarea ~i armarea radierului

1>1. 1>1.
Capetcle superioure ale elementelor fi~ate se incaslreazA intr-un rad ier
sau 0 rigla.
Dimensionarea radierului se face aUt pe considerente de cnIcul, dt '7i
constructive. Fiit. 14.31. MOlnt>ntc incovoidonrc in nochirile unui :ad ru
incarcut.cu 0 !orp orizontuLi in nod.
Prcvederile constructive sint unnatoarele (fig. 14.31);
- corpul elementului fi:,?at va patrW1de in radier pc 0 lungime de eel
Pcntru u ~ u rin~a montajului eslc indicata folosirea de carense de arma-
putin 15 cm, HiTa a se tine scuma de betonul de egalizare; Lura care sa cuprinda armatura de rezisLenta egala la partea supcrioara
r----..,. :?i la cea inferioara, t~xmind ea numai armatura suplim entanl ~i cea de
I " ... / 5 rcparti\ie sa fie monlala bara cu bar':i..
I 7, Intruci t ea rcascle au la~imea de circa 1,0 m, se vcr confeetiona eu
I "- etri eri dubli.
I . ....... ,
Fig. 14.31. Dimcnsionarco Armarea cstc diferita dupa modul de solidarizare a eape tclor clcmen-
min. .t.od ~i arma rca radierului :
(3Qd) telor fi 9atc ~i an um e:
1 - element !i~at; 2 -
radicr (riglA); 3 - ar- - solidarizarea prin rigIa, in care caz carcasa de armatura a riglei :-;;i
mAturll de rezistenFi In cea a coloanelor sa u barelelor se afla in acela~i plan;
carcasu: 4 - bcton de - solidarizarca prin rigla-radier de forma dreptunghiulara in plan,
cgalizare: 5 - elcY31iC
de ranfort. in care caz carcasele sint parale!e, conlucrarea lor in ansamblu Wnd as i-
ITlin.1Sc m gurata de armatura suplimenta ra paralehl cu carcasele !?i cea de repartitiE',
min . 2Scm pe rpendicularii pe acest ea (fig. 14.33);
4
o o - solidariza rca prin r ig lc1-radier de forma tr iunghiul ara in plan, in,
care caz ca rcasele leaga cape teJc coloanclor intr-un cadru spa~ia J, conlu-
crarea lor in ansamb lu Hind asigurata de armatura suplimentara dispus.:l
barde l ongitudinale ale carcasei de armatura se vor ancora in In evant~li ~i de ~rmat ura de r cparti~ie transversala (fig. 14.34).
radi er pc 0 lungime minima de 40 d in cazul armaturE netede sau de 30 d Annatura suplimenLara cit !oii cea de I'e partitie sint egale atit la partea
in cazul armaturii Cll profil periodic, unde d este diametrul barei; inferioani, cit ~i In partea superioara a ri g l<~i- r adier ~i se confectioneazii din
20ti 207
 0,('1 OB 37. Armiitura de rezistenta din carcasa paate fi confeqionata din Sectiunen armaturii de repartitie trebuie sa reprezinte eel putin 150/~
a(e! 013 37 sau PC 52.
din sectiunea armaturii de rezistenHi. Este recomandabil ca sa sc prevaaa
Armatura suplirnentadi se prevede cu 0 sectiune totaHi reprezenUnd eel pu~in 5 barc de reparti~ic Cll diametrul minim 12 mm pc mcirll .
o lreime din cea a annaturii de rezistenta insa nu mai putin de 5 bare Uncle nOime din strain.§.tnte prc\'5d
eu diametrul minim 12 mm pe metru.
posibilitntea ca elementele fi!?ate s<i
"" .nib.§. capul incastrat in radier. In cazul
o ~hp/6
V(>dere

, 4
i"

I"
p1pn
2
SE'C I' un p n
I ~h.2.
clemen tcior fi~ate Cli grosimea mai mnrt'
de 0,6 m adindmea de incastrare tl"( ' -
buie sa fie de minimum I,D m, iar di s-
tttIiffi /
~ilrm --1 tanta dintl'c iata elcmcntului ~i Inargi-
nca radicrulu i se va adopta dc mini-
I mum 50 em (fig. 14.35).
I Adincimea de incastral'e se verifi C'a
I cu relatiilc de calcul al incastrarii stil-
"- "
-==-"1, Fi g. 14.33. J\rmarc;) ri~ lf' i- ~ r"o
pilor prefabricati in fundatiile de tip
pahar ~i anwne:

3
, I
radier dreptunghiu1:1rc:
1 - carC8SQ de nrmJturA;
2 - armiHurA suplimcnt..:lnl
--- ------,
, I~p= y OM,
--
dR pT
(14.82)
---1 de rezistenta; 3 - armil- I unde: hI' este adincimea de incastran'
turA de reparlitie.
J III 4
,I a capatului elementului fi!iat; Mo - mo-
mentul incovoietor in incastrare; Rpr-

lP;J-:'!:''00 :;!:fiJr' I
o rezistenta de calcul a belonulu.i
I la compresiune centrica; d - diamC' -
4 I trul coloanei sau grosimca (latura mira)
'I
I
I I I I baretei.
I
I
I
I
I I
I
I
I
I \ ~- I -;;_!_____J' Grosimea I:J. de minimum 50 em ;1
pcretelui paharului format se verificii
I I I I I I
11 11 Ll ~ printr-un caIeul la forfecare eu rela\ia:
Fig. lA.35. Schema de ci.llcul al in- D
c:lstd'irii elemenlului in ratHer. '1:= A, <Rf (14.83)
2 • 3M
In care; D=--o (14 .84)
211,

'- - ~- J
At =t.(a+t.+2.1,41 :.) (14 .85)

und e : D cstc efortul de compresiunc aplicat pe percte; At - aria pc carc

sc produce forIecarea; R~ - rezistenta de caleul la forfecare a belonului,
care pentru mareile de beton 150; 200; 250 .i 300 daN/em' este egala Cil
respectiv 10,5; 12,5; 15,0 ~i 16,5 daN/em'.

Exemplu de cal cui vrivind incastrarea cTementului ii;;at in radier. Se con -

sidera Mo=680 kN·m, d=l,08 m. marca belonului B 150, Rpr::::65 daN/em:.' ~i l?p =
=10.5 daN/cm2. Sc calculeaza adIn:::imea de Incastrare:

6 · 6SI)· 10~

-
Fig. 14.34. Arma rea riglei-radier triunghiulare:
carcasa de armatu ra; 2 - armiitura suplimentilra de rezistenta; 3 -
h
J}

Se a doptii hp (min) = l.O m.

~
Ii 6Mo
-- =
dR pT
y
1,I)S · 65
;- 77 em.

armAtura de repartitie.
208 14 - Asigurarea 6tablliUl~U tcrasnmentelo r, vol. II 209
 Sc fa ce verHieal'ea p cretelui eu grosimca de 50 em la Iorfcearc: 14.7. Comentorii priyind colculul
3Mo 3·6 80 elementelor fi~ote
D; - = - - ; 1 020 kN;102000 duN
2ft1' 2·1

(
Atf=l1 a+l1+2' 1,41 h.)
4
(
= 50 108+[,0 +2. 1,11 . "'4 100) =ll ..JOO Cil l~
\

Pe parcursul prezent.arii succinte a me todelor de calcul, pen tru a

nu s tinj cni fluenla expunerii, nu au fas t incluse uncle observatii 1?i COr11 -
n 102000
pletari utile proiectArii, care se prezinta in comentariile ec urm eaza.
't= - = - - - = 90 daN/em2 <R =10 5 da N/em~.
AI 11400' f'

14.6.4. Dimensionarea ~i armarea grinzii de continuizare 14.7.1. Stabilirea coeficientului de proportionalitate

In cazul in care clementele fi~tc sint dispuse pe un singur rind es te
utW\ unirea cape telor aeestora ell 0 grind~ de continuizare ce asigudi 0
mai . buna transmiterc a impingerii pamintului asupra elementelor !,?i 0
cvcntuDlll rcdistribui re a incarcarilor intre elemen te aUt in cazul ncuni-
fo rm ita.~i i impingerii pamintului, cit !?i in cazul neuniformitatii conlucrarii
elemcntelor eu terenuL Calculul se face perrtru 0 grinda continua pe mai
muIte reazeme, facind eventual ipoteza cit unul din reazeme lip se~te (fig.
14 36).
I A
Formulelc de ca1cul cunoscutc (Urban, SHin, Zavriev) S-,IU dcdus
presupunind existcn\a unu i strat omogen di spus deasupra tAlpii de fun-
datie. Dc aceca, prcscriptiile cu re Ie utili zeClza rccama nda ea i n cuzlLl
d nd pc iniiltimell de incasLmre a coloanei in t.enm sint intiLnite mai 1Jl.UitC
categorii de paminturi rezistenta aces to1'U la deplasarea orizoniaW a co -
loanei trebuie sli fie determina tCi ell a singurii valoare a coeficientului Tn .
Modul de ca1cul al acestui eoeficient este indica t in paragraful 14.2_1.
Cocficientul m din tabelele 14.3 ~i 14.4 a fost stabiti! pe baza a nu-
meroase eereetAri ~i ineercari in natura asupra coloanelor eare au deter-

ill,!" I,I!!!, [,I I

I
r: "f
8 cp

I, ti
I

' F ig. 14.36. Schema do roleul "cn-

t ru grinda de conlinuizarc.
minat 0 eurba ee earac terizeaza dependenta intre fane ~i deplasc'lri
(fig. 14.37).
Curba realA a fost !~loeuitA eu 0 dreaptA ce treee prin pundul de
origina al graficului !?i pt; nc:tul eorespunzalor deplasal'ii in teren
yo = l em.
Valorile coeIieicntului m si nt determina te din conditia ca deplasarill'
A 8 , coloanei calculate sa se supra puna peste valorile graficului cOl·ectat.
111I111111 LlJI i I I III I 11'111 IIIIII
.. t C f OK
Din fig. 14.37 se poate observa di, efectuind calculul pe baza curbei
corec ta te, dadi pentru I-l dat deplasarea Yo obtlnuta la nivelul terenului
cste mai midi dedt 1 em, atunci deplasarea r eaUi va fi mai m ica decit
cea calculata. In cazul cin d Yo> l em, atunci deplasarea reala va ii mai
in cazul unci impinged a pamintului asupra lucrc1rii, p, pentl"u un mare decit cea calculala.
mctru de front sustinut, momentele incovoidoare se pot ca.lcul a ell rcla- Calculul coeficientului de proponionalitate pe baza rezultatelor in-
liile: ecrearHor pe t ercn se efcctueaza eu relatiile (14 .65), (14.66), (1 4.100)
- pc reazeme
M ,\= M n = - pl~ (14 .8 6) yo= /-i OS UIl ; 8u Jl= _ , _ Au; Ct = ..5 r;;;;:
12 a.lEI V E:i
- ill cimp
din care rczulta :
M -pI'
c- - ' (1 4.B7 )
A,
24 (H B3)
Lt'gMura inlrc grinda ~ i clementcle fi ~atc se face luind in CO ilS ide rare
Yo = H
o
(",b, )3/5Eol
/i,l
cl ispozi \iilc constr uctive mcnnonate la dimcnsionarea rad icrului.
14.' 2J J
210

Expresia (14.88) reprezinta 0 eeuatie eu 0 neeunoscuta m..
Se obsel'ud cd incercarile permit obtinerca unui coeficient de pro-
portionalitate mediu, Din aceastii cauzd, pentru punerca in concordantii
VI
10ri ale cforturilor unitarc mai mari cu pina la 15 0/ 0 la elemente flexibile
~i cu pina la 250/0 In elemente rigide, in com para tie ell luarea in consi-
derare a unui coeficient de proportionalitate echivalent, clin pre\,[ld
prescrip\ii\c de caleul (fig. 14.38).

H
H
y.

L,, ~ ---
H
- H

~
J:L-.

••
:'\( ~

",,
,, "" ,
I

1S '/,
'"" '\,. 1\8 ' /,
,, \
,
E , Of) ' I. il lOa '}, \

~I I
.< E 84'/,
0. 100 ' /,

.< E
Yo
1,Ocm :;1
L

Fig. 14.37. Diagrama dependen\e.1 intre focta ~(dcplQsarc:

1 - eurba realli; .2 - curbu eorcctata.
a calculului cu modttl de detennin01'e a caracteristicilor terenului, este
necesara folosirea , coeficientului de proportionalitate echivalent .
Valorile m din tabelele 14.3 ~i 14.4 corespund valorilor eel or mai
mici .obtinute prin experimentari.
Din aceasta cauza, cercetari ~i experimentari m~i recentc (Busloy,
1979) arata ca valorile m din tabele conduc 10. 0 capacitate portanta a
coloanelor 10. forte orizontale mai redusa dedt in realitate.
La 0 eoncluzie asemanatoare ajunge ~i II . Manoliu (1 983), care a .1n-
treprins 0 confruntare intre calcule ~i rezultate disponibilc ale unoI' in-
cardiri de proba pe 15 barete actionate cu forte orizontale paralele cu
la tu1'a mare a sectiunii transversale. Coeficientul mcolnd4 l s-a comparat cu
valoarea 17l.tabel obtinuta fie direct din tabele in cazul unei stratifica~ii
omogene, fie printr-un calcul de mediere in functie de yalorile din ta-
bele, in cazul unei stratificatii . neomogene in apropicre de suprafa~a te-
renului. Se constata ca intre valorile mt.aliel ~i mcoJCtJIOl exista 0 5uficient de
buna concordanta, Valorile din tabel slnt mai mid dedt cele calculate,
a~adar acoperitoare.
Analiza comparativa a rezultatelor ca1culelor eleI1lentelor fi!?ate in
func ~i e de modul 'in care se ia in considerare coeficientul de pro portio-
nalitate arata ca intr-un mediu stratificat, luat in consideral'e cu coe-
ficienti de proportionaHtate pentru fi ecare strat, calculul conduce 10. va-
212
o
f---l,f/ "-,
b
c
Fig. 14.38. Diagrama de varia\ic a momentelor ineovoietoare in fun eti c de modul
ewn este adoptat m:
{l ~i e _ uaret;1 O,SX2.6 m; b _ colonna 01,08 m; 1 - calcul automat en element
flexibil. eu valori m pentru fi ecarc strut; 2 - idem, cu m echivalentj 3 - caJcu l
manual ca clement rigid ~i eu Tn echivalcnt.
Re~ulUi 0 supradimensionare nejustificata a lucrarilor. In afara de
aces t aspect mai trebuie men~ionat ~i faptul di daca nu se lucreaza cu n~
echivalent se obtine 0 diagrnma de presiuni discontinua, ce nu corespunde
realitii\ii (fig . 14.39).
Discontinuitatile se ex plica prin faptul di la contactul dintre stra-
turi se schimba coeficientul de pat C,,=ffiZ, prin inlocuirea lui m~ prin
17ti +l' Ji'olosirea lui m echiyalent nu are acest neajuns.
Analiza efectuata, luind in consideral'e cele arcitate, conduce la ur-
matoarele concluzii:
a) la calculul coloanelor ~i baretelor trebuie folosit un coeficient de
proportionalitate m echivalent pentru a pune calculul in concordan,a eu
213
 c(.m(li~iiIe' in care s-a facut prelUCral'ell datelor experimentalc n co]oanc-
lor solicitate orizontal In nivelul terenului; 14.7.2. Influenla fi~ej }i coeficientului de proportionalitate
b) calculul efectuat eu m echivalent este acoperitor . asupra momentelor incovoietoare in elementele fi~ate

.l!...- Analiza comparativa a momentelor incovoietoare in elemente fi!)Clte

cu adincimi intre 6,0 !li 14,0 m, calculate pentru aceea!li forta orizontaHi
J1=100· 1tN ~i pentru doua valori ale coeficientului de proportional italc
cchivalcnt de 4000 kN/m' !;i respectiv 10000 kN/ m' duce la urmaloarclc
Fig. l ·!.:i!J. Distribufia prp.~itlni1or 1n- concluzii: .
tr-un mediu stratilicat lual in ;,on~i­ - penlru e lementele fi~ale rigide (ah<2,5) momentele incovoie-
derare ell coeficienti de propoqionuli- toare depind in mica masura de marimea coeficieniului de proportionali-
tate pcntru !1e:ilI'C slra t. talc (fig. 14.40);
- pentru elemente flexibile adinci, la care ah>4,O, marimea mo-
mentului incovoielor nu mai este influentata de fi~a; aceasta nu mai arc
1'01 activ in solicitarea e1ementului la incovoiere !li s-ar putea reduce la
vu10nrea ah=4. daca. nu este irnpusa de conditiile de capacitate portanta
la forte vertieale;
r- - fi~a aetiva la ineovoiere eslc funetie de eoeficientul de proporpo-
nalitate fiind mai mica la valori mari ale acestuia;
!:!J!t - la ere!?terea de 2,5 ori a valorii coeficienlului de propor~ionalj­
h H -100 kN M ! ..
I-- i<lte, momentul incovoietor cre!?te cu maximum 240/0 la elementele foar1e
'. ,
IB7,lJ
(h o S,S7)
232,S (11 4,63
0
1,21,
flcxibilc, ere!}tcrca fiind mai mica pe masura ce flexibilitatca scadC'.

18711 2] 1.4 Jjh-:J 57) 14.7.3. Alegoreo metodei de colcul

1
(h .4,7;)

I~
1,23
I
I Hcla~iile de calcul pentru elemente fi~ate flexibile au car actcr ge-

"
16Sj.
I
,,' lleral ~i sc pot folesi pentru valeri ale adi ncimii reduc;e h=a.h alit mai

~/
tnJ.')1) 1,'1.0' mari cit :'?i mai mici decit valearea 2,5 care stabile!?te caracterul de flc·

8 .
ii
..." ... d-'r\~~
166 3
#/ .
~/ Ie!;) / xibil sau l'igid £II clementului. Avind insa in vedcre ca elernentele rigid C'
se pot ealcula ~i cu relatii mult mai simple, sint de preferat accstea din
unna, care pot fi folosi te eu u~urin~ in calculul manuaL Calculul cfec-

6,,
144,5
'"V
/
\1,6,8
'h.1.64} I, i ~

1,0 1
tuat prin tele deua metode arata diferente foarte mici intre rczulWtele
acestora cu co n d i~ia utilizarii in ambele m etode a coeficientului de pm-
por\ionaliLa te ech ivalent (v. fjg. 14.38, a). In legalura cu modul de abor-
dare a1 calculelor se subliniaza ca. nu este indicata apelarea 1a calcula to-
(ful,3SJ Cn'I,ge) rul electronic tara rezolvarea prealabWi manuala. a citDI'va cazuri, care
sa permittl intelegerca mai buna a modului de soIicitare !?i de raspuns £II
constructici.

14.7.4, Observotij privind conformatia optima

a unci lucrari de suslinere }i consolidare
cu barete sau coloane

o 200 Lucral'ile de sustinere ~i consoli dare a terasamentelor ce folcscsc ('a

Fig. H.40. Mumentc Incovoietoare m axime MIJ In elem en t Ii.p t. clemente de rezisten~a barele :?i coloane se remarca prin diversitatC'3 lor
constructiva, caracterjzata in special prin urmatoarele elemenLe:
211
215
 - folosirea elementelor fi~ate intr-un singur rind sau in dona sau
muIte rindu1'i paralele eu f1'ontul ee t1'ebuie sustinut;
l11<1i momentele mClxime ale baretci izolate, ce suporta aceea~i incarcare. l\.ceste
- adoptarea de la 0 luera1'e la alta a unoI' distante diferite intre cle- mornc-nte Cl"esc de 1,3-1,4 o1'i pc masura ce lumina L intre barclc cre~te
mentele aeel uia~i rind, preeum ~i intre rinduri; (fig. 1441).
- folosirea en schema statidi: a unor bare izolate, a unor c[lcire plane in cazul bare tel or dispuse in cadru spatial se observa 0 cre~terc mai
sau a unoI' cadre spatiale, care conlucreaza cu terenul. accentuahi de 3-5 o1'i a mornen telor incovoietoare In incast1'are ded t la
In scopul optimizarii modului de alcatuire a lucrarilor de eonsoli- cadrul plan la variatia lungimii riglei l. In schimb, momentele sint mai
dare in a~a fel ineit conformatia adoptata pentrll lucrnre in interactiunea mid decit la bareta 1z01ata indi.rcata corespunzator ~i, in plus, se constatJ.
aeestein Cll terenul sa den faspunsul eel mai adecvat, s-au examinat com- o distribuirc a lor mai echilibrata pe lungimea baretei, in special in CH-
parativ solutiile folosite curent, urmarind . modiIidirile ee apar In va- zul 1= 2,6 m (fig. 14.42). Comparincl cazurile cchivalente din punctul de
riatia unor parametri. vedere al pozitiei relative a baretelor in planul de actiune a forte1or
La lucrarile ce utilizeaza barete s-au examinat cndrul plan .5i cadrul (L=O la cadrul plan ~i 1=2,6 m la cadrul spalial), se constata ca barotdc
in spatiu comparativ eu bareta izolata. ce aldiluiesc cadrul spatial sint solicitate mai favorabil.
Sc eonstatfl ca sub actiunea unei forte orizontale convcntionale Pomind de la accstc di£erente din punctul de vedere al comportarii
11= 1 000 kN aplicnte la nivelul 1'adierului momentele incovoietoare in sub indircare, s-a e£ectuat in continuare 0 comparatie tehnico-economicfl
baretele ce alciHuiesc un cadru plan sint maxime in incastrarc, depa!jind a patru solutii uzuale de lucrari de sustinere ~i consolidare ce utilizeaza
bareto de beton armat (fig. 14,43).
H : IQOOkN
M<Jmerltt' jncovoi~'oar~ [kN..m 1
II: lOOOkN
l~ \,)m t: 2.6m h 3,9m
• I - "212
E- 6
[f'O"
J I I
E '6 - 708
118 - J IS
8. "6 -<> - J6S
?
£
-U!H
-891
- '99L
·1196
I I 731
957

!t LL ~
-1007
-SJ7 I I 0"
0'\
~L- 80?
SO?
'Zl
9\
I~~I l 0

}Li~ II:J)3 kN
L 1,6 ,L I I 2,6

H.5001t-N
---.
a
80ft-IO
'9<
117

'10 !010
~ ~-~
'--
11 -
---,
Barela izolato

~
'"
970
,,,o
§ llH
lef.5
17"

""
0'6 b
J71
,\7 Fig. 14.42. Variatia momentelor incovojetoare lntr-un cadru
spatial din barete (a) l?i in bareta jzolata {b}.
b
Fig. 11.41. Variatia momentelol' incovoictoare intr-un ca- S-au modulat aceste solutii tinindu-se seama la alcatuirea fiedirui
dru plan din barete. modul de distantele minime intre barete, care sa asigure transmitcrea
2IG presiunilor la teren pe la~imea de caleul be in to:alitate, neafectata de
217
 - H
--.
,I
H

'"
coe fieientul de eonluerare [{ dat de relalia (14.8 b), ceca ce eondu ce }a
utilizarea in cea m ai mare masura a portantei terenului.
S-a calculat capadtatea portanta a barete-i ca element de beton ar-
, m a t, luind in considerare un procent de arm are p=O,2%. A rezultat .un

,, moment capabil de ca1cul al sec ~iun ii de beton de 1 500 kN· m. Nu S-i.l

E
oo adoptat un procent de armarc mai ridicat ~i deci un moment capabil mui
<0
I m arc p~ntru ca in multe ct:tzuri bareta nu poate fi solicitata mai puter-
" I nic datorita limitiirii presiunilor p e care aceas ta Ie transmile la teren .
"' I
I Cunoscind di intr-o bareta izolata incarcata cu 0 for~a orizontaia
I H = 33~J kN sc dezvolta un m oment incovoietor maxim M = 1243 kN·m

J.& ,. ! (fig . .1 4.42). rezulta ~ la momentul capabil de calcul al sectiunii M c =

=1500 kN ·m corespunde 0 forta orizontalcl IIc= 400 kN, a careL valo<lre
normata cste 400 : 1,3=310 kN.
i;;;';~i~ --'"
'I Procedind in mod analog pen tru toate solutiile constructive anali-
5
~- ~ ~ za te s-u stabilit valoarea fortei orizontale maxime ce actioneaza la nivelul

):"
0
~ 0 radierului !}i utilizeaza integra l capacitatea portanta a baretei ca element
~- ~
~-
0
de bcton atmat (cu p=0,2%). Date}e calcula te pentru a bare ta, penlru
~. I~I ~ ~
~
un modul dintr-o lucrare sa u pentru 1 m front sustinut sint cuprinse
in ta belul 14.14.
~-

IWdJI
~

~
:::. .J
~
II 2d~ j I 111,
Forta orizontaH'i capabilli a Iuer lirJIor de
TnbcLu l 11 [.J

0,5 0,5 co nsolldare eu bnrcte (fig. 14.43)

Solulio A So l ul ,o B
Impingcrcn max ima , kN
~H _H llepacti z~LrI~
"77
Solutia A Solutia B Solutia C Sr}i uti a D

E P c uard a 400 470 700 410

o Pc modul 1 200 1400 2 100 O:!O
o
d Pe 1 m front 120 If:G 2G5 2:;0

.c"
Pe ntru a uvea 0 imagi ne mai compleUi asu pra caracteristicilor tch-
nieo-economice a solutiii or analiza te, s-au evaluat volumul de beton !?i
' - ,L----!._-' l------1 L--J costul accstora. Cn indici corelativi de com paratie s-a apreciat ca sc pot
folosi volumul de beton !}i costul rapor tati la tona capacitate de incar-

~:G '~
~6,1- i 11
'
care 'a barete-I. Indicii s-a u calculat atit pentr u un madul de lucrare, cit
$i pcntru 1 m de front sustinut, in fi ecare din solutiile analiza te (tabel ul

f
,0

1= ~ ~ !~I~ ~IJJ
14.15). Sc canstaia di in cazul neccsitatii prel uarii unor impingeri ale pa-
mintului rclativ redusc, de ordinul E = 120 kN/m, este jndicata. £ot05i1'ea
oj.--
~ ~
_t ~ 'PJ , }\ 76 2" II.
solutiei A. In caz ul impingerilor mai mid dedt accasta. valoare se. ma-
re~te dislanta intre barete, reducind asUel numa rul acestora.
. 05 OS
~; 26 / 16 J.~ .. . tn cazul in care este necesar sa se preia impi ngeri mari, de ordi nul
E=250 leN/ m, este jndica ta folosirca sol utiei C, Cll barete d ispuse i n ca-
SOIUlio C Solu!io 0 drul spalial, cu distanla interax a baretelo r 1=2,6 m.
In cazul unoI' impinged ale pamintului pe lucrare care au valori in-
F ig. 14.n, Soluti i comparate pentru detcrminarea lermediare (120 kN(m < E';; 250 kN/m), se pot utiliza doua ciii:
!or\ei cilpabile orizontale a lucrurilor de consoli- - marirea di sta ntei Intre baretele ce nlca.tui esc un modul;
dare ell barete (tabelul H .B .).
- f olo~irea alterna ta a unor moduli in cadru spatial !?i eu barete pc
un singur rind (sol u\iile C .i A).
218
219
 Tnl)e/ul 1·1.15 Se constat;; din tabelul 14 ,15 , modul de lucru mai pu\in satisfacator
Indici tehnico-ecoDomici comp3rafivi Ia al solutiilor B !?i D. care sint mai rutin indicate pentru folosirc.
lucriirile de cOQsolid3re cu' barete (fig. 14.-13) In ceea ce prive.!jte lucdirile care utilizeaza coloane, s-au examinat
comparativ coloanele dispuse intr-un singur rind. coloanele lucrind in

I
Pc un modul Pe 1 m fmnt !':us(innt eadru plan eu 2 !?i 3 coloane, preeum ~i coloanele lucrind in cadru spa-
lndici [n solun a in Sol11~ja \ial (fig. 14.44).
La coloanele lucrind in cadru s-a variat distanta interax a acestorD,
A
I B
I c I,0 A 1B 1
c
I 0 adoptind u-se D=2,5 m; 3,5 m; 5,0 In.
Se constata ca intr-un cadru plan eu doua eoloane avind. D=2,5 m
Forta de impin gere (solutio 2) aces tea lucreaza mult mai favorabil dedt in cazul dnd sint
kN
pl"(~luata, 1 200 1400 2100 820 120 156 :?G~ 250 dispusc pe un singur rind (solutia I), deoarece momentele incovoietoare
Volum beton, m~ 103 110,5 115,3 sint mai reduse eu circa 40 0/ 0 (tabelul 14.16).
67 10 12,4 14,5 20,::1
Cost , mii lei 16,6 17,3 17,0 10,9 16.6 19,4
In plus, in acest caz valorile momentelor incovoietoare in incastrare
22,6 33,1
VotUtll helon m 3 ~i in dmp sint apropiate, ceea ee are avantajul folosirii un ei carcase eu

For(:1 cnpabi1ii.
, -- 0,86 O,7V 0,55 0,82 0,006 0,009 0,07
10 kN 0,24. Tabclut l·UG
Cost lei Analiza comparativa a soIicHiltii coloanelor
FOl'~a cnpabil:\
,-- 1380 1240 850 1330 130 1-10 107 ;03 in diferite tipuri de Jucrari
lOkN

Moment incovoictol'
kN'm Forta ttiie- Forta
toare in axial'::'
Tipul de lucr orc incastrare
In incas~
In c[mp N
trare T, kN
H=500kN M;
M, kN
H=1000kN H=lS00kN

Coloana izolata 0 +1112 - 500 0

Cadru plan D=2,5 m - 675 + 678 -500 +5-10

-tlu
~I D=3,5 m - 905 + 537 - 500 ±517
e ll 2 coloan e
D=5,0 m -1 050 + 43i -500 ±-I20

+3i8,2
~ V=2,5 In - (130 + 70-1 - 500

[~J
-i56

So lu \io 1
10
SotU!io 2
01
D
Solutio 3
Fig. 1'1.44. Analiza compa-
rativii a sO]icit,irii C'oloane-
Cad!"u spa~ia l
cu 3 coloan c D=3 ,5 m - 861 + :)62 -500
+305 · 2
-610

+305 , :2
nclof.
N D;::5,0 m -1 DIG + 4.52 - 500
H;~T;
H=1500 kN -GI0
- -Ei I
~( + 628
D=~,5 m - 1047 + <60 -500 0
-628
H"

~
+520
Cadru plan D=3,5 In 0
cu 3 coloanc
-1215 + 358 _. - 500
-520

0 0
~
+379
1 01 m: 'i:ookl#n' D=5,0 m -1259 + 322 -500
-379
0
--
220
221
 _ presiune a pc . teren seade Ia parten superioara a colo unci eu circa
nceea~i arnultura pe toata lungimea. Clnd distanta interax cre1?tc, (lcest
avantaj se diminueaza. 0 comportare favorabila are ~i cadrul spatial cu 28%( 79,2
109,6
= 0,72)iar la partea inferioara eli circa 3..J.O/o(~
128
=0,(6);
trei coloane (solutia 3), in cazul dnd distanta interax este apropiata de
D= 2,5 m. Cadrul spatial este necesar pentru preluatea unar indirdiri ce _ sageata Ia nivelul radierului se reduce ell 270/0( ~
I,S
=0 78); 1

depa.!lese capacitatea cad rului plan eu daua colaane.

In ceea ce prive~te cadrul plan Cli trei colo<:llle (solu t ia 4), se constata ung h ·lU I d C rotIre
. la ruvc
. luInl
d Ieru
' I'
til se re d uce eu 13% (0.111"!C'
--- = o,UO ~gl
ca este mai putin favorabil 50licltarilor in coloane decit in eazul utilizarii
nceIora!1i trei coloane sub forma unul cadru spatial (solu tia 3). Distribu- = 0,87)'
~ i a neechiUbrata a momentelor incovoietoare !?i ferta axiala mai mare. n u
fac indicata folosirea acestei solutii. H·tSCOr.f~
, Se ponte asUel observa col Ia coloane, pentru lucrari de sustincre de -;;;";; i"".), 0, ,1" 11 777

~ ramblcu, solutiile indica te sin t cele care Ie utilizeaza in cad ru plan (50- Pres,UnI
lulia 2) sau spatial (solu\ia 3) cu distanla interax apropiatA do 2,5 In. In t!"" M:mentl? rkN.m] (hPa)
: ac('ste cadre se pot utiliza elemente de transmitere a impingerii sub fonnil
:: de pJaci plane, boiti sau chinr moduli alcatlliti din 2-3 coloanc dispuse
E
oj ~p
' 'S43
..... ...-:.....,.
S l!..4.. "
IJ pc un singur rind.
6~~./· ~ .~~.~
2.50m
, . Pentru lucrari de sustinere de deb.leu eu impingeri de pamint re- U-- z
uuse t se folosesc, de regula, coloane dispuse pe un singur rind. In cazul SSll
in care impingerea pamintului este mare, se pot folosi cadre uncle co- 60S
loanelc din amante, cu fi:}e mai mari, lucreaza ca Urant de ancoraj ~sg
(v. Jig. 14.2).
~
!iIh.
S!)I.
14.7.5. Electul pastrarii distanlei intre elementele lilate,
care elimina influenJa reciproca
L-
~
~

~
Ca1culul elemen telor fi!?ate presupune Iuarea in considenJre a unci ..1!.J.
6 7.7
Ji:itimi de calcul a acestara, care se determina Cli relaUa (14 .5) !}i anumc
L.LJ mJ,I
IJc= d+ 1. Pentru a se asigura 0 buna canlucrare a elementelor cu terenul
~ i a elimina influentarea lor reciprocal se recemanda ca in trc elemente
-N - 81. \.}

sA s('! nsigure 0 anumita distant.a a, determinata eu relatiile (14.7<1) ~i 14.7b). , ~

1,4cm at
In c(.I zul coloanelor aceasta distanta e5te a ~ d+l, unde d este dia-
ll1.c trul caloanei. In cazul dnd aceasta distanta nu este respectata se afec- ill
0~4Srod
02\\1.","
tenza latimea de caleul cu un coeficient subunitar de conlucrare (14.Bb). 'e O. (2)
Pentru a avea 0 imagine asupra influentei pe care a are diminuarea
latimii de calcul asupra compol'tarii lucnlrilor, s-au efectuat calcule com-
parative asupra a doua." cadre spaliale din colaane, ]a care dispunerea in
plan a coloan elor se face eu .!li fani respectarea eonditiei de distanta mi-
nima (fig. 14.45). In cazul 1 rezultii un coeficient de conlucrare
1 -~ 1. 1- O,n 1,,J2 r.
K=H-'-=06+ --·-=0,707. Fig. 14.'!5. Influcnia modului de dispunerc in plan a coloanelor asupr<l e:e-
0,6 IIp , 0,6 Li mentelor de cnlcul:
1 - disk.n\a a<d+l; 2 - dislan\a a ~d+l.
Tn r.-azul 2 coeficientul de conlucrare estc unital'.
Calculele efectuate pun in evidenta 0 eomportarc mai favorabil[l a
lucrari i conccpute ell respcctnrea distantei minime a ~ cl+ 1 care se ca- In privinta presiunilor !ji sagctilor, care prezintA diierentele cele mai
rneterjzcazi\ prin urmatoa rele elemente: 5emnificati ve, se constat<1 ca in cazul nerespecta rii distantelor minirne
aces tca crescI l:Iproximativ in aeela~i raport eu care sc reduce latimca de
- momentul incovietor in incastrare seade ell circa;3p% ( '" =0,87), cnlcu!.
r,29
Avind.in vedcre faptul ca dcterminanta in stabilirea capacitiltii por-
1£1 0 cre~tere a mo~entului incovoietor ';;uxim in dmp de 20/ 0 (725 = 1,02) ;
711
tante Ll unci lucra. ri eu elemente fi!?ate ('stc presiunea pc care 0 den'olta
223
222
 14.8. Succesiunea opera!iilor de proieclare
aceasta in teren, rez ulta di respectarea distantelor mi nimc contribui e 11:1
preluarea de ditl'e ,lucrare a unor ineardiri mai mari ~i trebuie uvuta in a lucriirilor de sus!inere ~i consolidore
vedcre la proiectare. care ulilizeazii elemenle fi ~ ale

14.7.6. Distribuirea impingerii pamintului pe lucrarile in cadru
La lucrarile eu elemente fi~ate care lucreaza in cadru apare problema
ipotezelor de inca~care ce se pot lua in considerare sub nivelul radierului
pina la planul de alunecare. In practica din tara noastnl 1?i in 4lteratura
de specialitate s-a formulat adesea ipoteza care considera ca impingerea
pamintului se transmite .n umai pe rindul de elemente fi:;ate din amonte.
Mai 1'ar S-8 formulat ipoteza potrivit d ireia impingerea pamintului ac-
tio llc<lza in plan ul rind ului de elemente din aval. MCisuriitori ejcctaotc
Limp de peste un all pe lucriiri de consolidare cu coloane dispusc pe mai
1n1LI~e 1'i ndurb, inainte de solidar.iza1·ea lm' prin radier, au pus in evidenti1
cleplusari egale ale capeteloT tUtUTOT coloaneloT (Ghinzburg, 1979). Se
poate admite astfel ipoteza cd elementele fi$ate folosite pentru sILstineri
sau consoliddri suportl'i a impingere egaUj din partea masei de plimint pe
care a sustin (fig. 14.46).
a. P rcgatirea da telor de bazri. Cuprinde, 1n principal, unn utoa rcl c
opero.t ii :
I} Se stabile!?te adincimc(l In care se produce alunecarea terenului in
amplasamentul lucrarii.
2) Se determina impingerea pamintului E pe 1 m de front in run-
\ plasamentullucrarii.
3) Se examineaza stabilitatea terenului in avaI de lucrare ~i posibili-
tatea desprinderii acestuia de elementcle fi ~ate in co ndi~i il e aralate In
cap. 11 !?i se stabilc!?lc adincimea 11.1> de la radier pin a 1a suprafata tle
alwlCcare.
b. Predimensionarea lucrarii. Necesila efectuarea succeSlva a uno!'"
operatii de alcalui re constructiva ~i de calcule preliminare ~i anwne:
4) Se adopt..a 0 adincime aproximativa de incastrare 11. folosind adin-
ci ~i u zuale de la aIte lucrari in conditii similare sau relatiile:

~~~i};·"'[~\*-·\\{~/.~~7..\:' ';\~~}iti;:t ~;I\.i~f~(~I~~{l 11.1 <2,5 m; 11.=5,0 m

l'n~!~· · '·~~·'.~O~' ··:··: . .~O~(S~" ~':. ~~~~~.\
.,.'.:.: ...:~: ~:-\-!.~:
\V::·'»~':,:, · , .'.~ ..'.\:'..~>
I '- }'-j.')....... 1~," .:\ " ! ~'i "' 1l " .- , .I·.J.~ " I' \ '"
Fig. 14.46. IpotC7.u de distri-
bui re a impin gerii pAmintul ui
pe 0 lucrare continua:
2,5 m<h. < 5,0 m ;
5,0 m<h t <7,D m;
h=I ,7 h,
h=1 ,4h 1•
2 ~~t~'\"l~ f.(.':ii"\}~.~~\~r...~...(;~tiJ~)!: :.:pt1);-:' ;lI 1 - clemen te fi ~a tc de como- 5) Sc ca1culcaza capaci tatea portantii fI cu rela\iile (14.89), (14 .90)
"~.' :'r'·~·r',, · · ",'r'\' . ...
!'. ': ·.V· .. ~: y: .. . ;:~ ::;;>.'::::!
1 '·1 lidarc; 2 - maso de teren
care aluncca. "i (14.91).
6) Se de termina distanta a intre elementele fi!?ate dispuse pc un
si ngur rind
Aceasta ipotezA se poate face 1?i in cazul elementelor fi~a l e dispuse a=H/E.
ill cadru spatial pentru a alciitui ranlol'li izolali (fig. 14.47). In teren so
7) Sc verifica dnca distanta ob ~in u ta respecta distanta minima
poate presupune aparitia unei boiti ipotetice ce se descarca in miezul de (14.7a), (14.7b)
pamint cuprins intre elementele fi~ ate, incarcindu-le aUt pe cele di n
amonte1 cit !?i pe ce1e din aval. a~d+ 1 pentru coloane;
a;;'d+2,5 pentru barete .
.: .", : ;
': ,... ..~,:':.'... :.: ...,:.~. 8) In cazul d nd dishmta a nu este respectata, este necesara 0 lu-
crare in cadru.
9) Pentru preciimensionarea 1ucrarii in cadru se fo1osc~tc re l a~ja
(14.92) pentru detcrminarea capacitatii portante aproxirnative.
10) Distanta intre elementele fi!?ate dispuse pe un singu r rind nu
trebuie sa ctepa!?easca marimea L, care permite formarea efectului de
., ' . ;) bolt a in spatele lor !?i care se determina Cli metode uzuale.
I >"', 0/
,
\.:~
11) Cunoscind capacitatea portanta a elementelor fi$a te lucrind in-
tr-un singur rind SclU in cadru precum ~ i distantele dintre ele se pot <11-
Fig. 14.47, Ipotezu de distribuire a impinger H pam1ntului catui combinntii de moduli ale aces tora, Cli sau fara elemente interme-
. pc r anfor~i lzo1ati : diare de legiiturii (plad, bol \i), care sa preia impingerea totala a pamin-
1 - ranfort de consolidare Cll clemente fi~atc; 2 - bolt<l tului. Se au in vedere observa\iile de 1a paragrafele 14.6.7.4 "i 14.6.7.5.
ipotetica f~rmat A tn teren.
15 - Aslgurarea !It;lbIUtA\1I terasamentelor, vol. n 225
224
 12) La luerarile eare utilizeaza eoloane trebuie avut in vedcrc ca
dispunerea lor pe un singur. rind este mai dezavantajoasa dedt in situ a-
\ia dnd lucreaza in eadru din doua coloane. care trebuie preferat.
c. Calculul lucrarii. Solutia constl'uctiva conceputa este supusii in COIl-
tinuare ealculelor de baza.
13) Se determina impingerea pamintului pe elementele lucni.rii de
sustinere sau consolidare in aldituirea constl'uctiva concepuUi in (on-
Jucrare eu terenul avind in vedere modul de caleul prezentat in cap. 11,
ca nceasta trebuie sa preia intreaga impingere a pamintului care se .dez-
volta In spatele ei.
14) Se efeclueaza calculul elementelor fi~ate cu metodele de cal cuI
prczentate avind in vedere urmatoarele:
- calculul se efectueaza pe baza coeficientului de propor\ionalitate
cehivalent alit in cazul calculului manual cit ~i in cazul. calculului au-
toma L;
- m~toda de caleuI a elementelor fi 9ate flexibilc prezentata are ca-
racter ·general putind fi aplieata !?i elementelor rigide, insa fHnd mill 1a-
borioasa, pentru acestea din urma se pot folosi relat:iile mult mai simple
ale elernentelor rigide, incastrate in teren, care permit efectuarea fara
dificultate a caleulului manual;
- prealabil efectuarii calculului automat este utilil. rezolvarea m<J.-
nuala a sehemelor simple de incarcare !}i alcatuire constructiva;
- pentru calculul automat este utiI sa se aiba in vedere aUt posi-
bile variatii de incarcare la nivelul I'adierului !=ji direct pe elementele fi!?ate
cit ~i variatia unor dimensiuni sau a alcatuirii constructive de ansamblu
a Iucrarii, care sa permita stabilirea solutiei optime.
15} In cazul cind ealculul pune in evidenta depa~il'i de presiuni ad-
misibile pe teren este necesara reanali~area alea tuirii constr uctive ~i re-
I uarea calculului.
.'.1
I
I
; 15. Aile lucrar i ce fo losesc barete ~i coloane
!
~
, i
1
j
'1
I
15.1. Ran/orli in sapatura mecanizata
incastrali in coloane
Ranfor~ii in sApaturA mecanizata executati cu excavatorul de la su-
prafata terenului se realizeaza cu adincimi maxime de 5.0-5,5 m t putind
Ii utiliza~i in cazul cind suprafata de aiunecare se aflA la adincimi pina
la 4,0 m, asigurind 0 incastq.lre in terenul de baza de minimum 1.5 m.
Impingerea pamin!.ului este preluata de I'anfort !ii transmisti la talpa sa,
realizind asHel echilibrul necesar.
Pentru adincinii ale planului de alunecare mai mari se fol osesc lu-
crari cu elemente fi!?ate. Astfel, in multe cazuri. se folosesc ranfoni rea-
liza~i din doua sau trei coloane de beton armat cu diametrul de cire,l
, 1,0 m al d iror capat este incastrat intr-un radier.
1 In aceste cazul'i impingerea pamintului se transmite aUt la rad ier,
cit ~i la coloane, care 1mpreun5o formeaza un cadru ce intra in ac~iun e
Cll terenul prin dezvoltarea unoI' presiuni reactive pe coloane, care asi-
, gura echilibrul. In acest mod de lueru coloanele sint solicitCl.te la inco-
iq
voicre ~ i suplimentar cele din aval la compresiune, iar cele din amonte
In smulgere.
Examinind comparativ solu~iile men~ionate mai inainte t se constattl
I c50 ranfor~ii de beton executati in sapatura meeanizata au dezavantajul
~;
limitarii domeniului lor de folosire la posibilWitile de sapare in adincime
ale excavatorului ell cupa inversa, care nu depa~e1te 5,0-5,5 m, ceea ce
j satisface numai cazurile dnd suprafata de alunecare a terenului estc de
~ maximum 4,0 m. In ceea ce prive~te solutiile care folosesc coloane de
1 beton armat se cunoa~te ca aces tea au costuri $i consumuri de otel ricli-
! cate, ceea ce face folosirea lor indicata in cazul unoI' alunecari mai pro-
funde ce depa~esc 6,0-7,0 m, Daca se are in vedere numai costul COffi-
parativ al solutiilor pentru ,un metru de front sus~inut, se constata ca
solutia eu ranfoI1i in sapatura mecanizata se ridica de regula la 0 valoarc
1
j
de 8 000-10 000 lei/m in timp ce solu~ia care utilizeaza coloane se ridica
la 0 valoare medie de circa 20000-25000 lei/m. Rezulta ca in cazul dnd
j
adincimea suprafetei de alunecare depa~e~te 4,0 m trecerea de la 0 solutic
la alta se fac~ cu un salt 'valorie de 2-2,5 ori. Apare astfel necesara 0
soIutie interIhedi~lril , pentru adlncimi intre 4,0 m !}i circa 710 m, care sa
aiba un cost mai redus.
15" 227
 o asemenea solutie a fost eoneeputa ~i utilizata condueind la eosturi fort de beton execuwt In sapatul'a meeanizata, care in parten din aval
medii de 13 000-15 000 lei/m front sus\inut. inglobeaza 0 eolonna de be-ton armat (fig. 15.1).
Aeeashi solutie, in seopul eliminarii dezavantajelor mentionate, pl'C- In cazul deplnsarii ~i tendintei de rotire sub incarcare a ranfortulu i
vede realizarea unei luerari eu a aleatuire mixta, compusa dintr-un ran- action at de impinge-rea pamintului, pozitia fata de coloana a centrului de
SOq iU09 ( ~I ~C\tlw01 (HI greutate 0.1 accstuia produce 0 solicitare cu un moment incovoictor care
descarca coloana ce este supusa, de ascmenea, impingerii pamintului, pintl
, Ia suprafata de alunecare. Astfel, ranfortul are par~ial efeclul static al

,,
unei coionne amontc dintr-un eadru, ce luercaza la smulgere, ~i prod uce
in coloana aval prin intermediul riglei un moment incovoielor opus celui
dat de impingerea pii mintului. t n acest mod de conlucrare ranfol'tul t'X-
~ ce ntric poate 1nlocui coloana amonte in cazul cind suprafata de alu ncrare
,: 111- 1
I se afla la adincimi pina la. 6,0-7,0 m de In suprafata terenului.
I E I
I Intrucit forlta orizontala se distribuie in aeest caz la 0 singunl co-
'=> 1
1
loana in loc de doua, aceasta este solicitata mai puternic !iii se armc<lza
in consecinta.
1 Lucrarea se realizeaza prin executarea cu excavatorul a unei sapalUri
1
1 mecanizate eu adincimea h,= 4,5 . .. 5,0 m, Hitime B=3,O m !iii lungime
I Ja fund L=5,O ... 5,5 m. In aceasta sapatura se monteaza tuburi pre-
I fabricate t.ipizate cu diametrul interior 1,5 m 51 se toarna beton in extc-
1 I riorul acestora pina Ia cota lor superioara realizind in prima etapa un
I
I 1'anfort cu un gol cilindric. Acest 1"anfort se armeaza eu armatura supe-
I rloara ~i inferioara !1i cu bare de legatura. Dupa intari~·ea partial A a be-
tonului prin interiorul tuburi lor prefabricate se foreaza 0 coloana eu L1ia-
metrul de 1,0-1,2 ro, care se armeaza Cll carcasa de armatura ~i se umple
cu beton. Coloana patrunde in terenul de baza situat sub suprafuta de
[tiunecare a terenului, pe 0 adincime rezultata din ca1cul. Dupa. betoll<ll'l'Cl
caloanei se umple sapatura pina la nivelul tcrenului eu 0 pana de beton,
I care reprezinta etapa a doua de realizare a ranfortului.
I
I Pcntru ealculul lucrarE se au in vedere unnataarele clemenle :
I
I
- impingerea. terenului pina la suprafata de alunecare se transmi le
I alit la ran fort cit !1i la colonna in care este incastrat;
I
I I
- sub aetlunea impingerii pamintului ranfortul sufera deplasari ~i
I I rotire intrind in lucru eu greutatea sa G J care solicita capul caloanei ell
I
"..........:x:uw : I un moment incovoietor mal mare ~i de seils contrar celui dat de impin-
L ______ _ III _...I Il _____ .____ _____ JI gerea pamintului, descarcind astfel capul coloanei.
Calculul se efectueaza pen tru 0 coloana izolata actionata in CflP, la
S~ c ;n..o(' II1-Hl incastrarea in ran fort, de 0 forta orizontala II ~i de 0 forta axiala N, de un
5 moment ineovoietor M ~i de a incal'care distribuita p, ce actloneaza intre
talpa ranfortului ~i suprafata de alunecare. Modul de interactiunc cu te-
renul ~i de luare in considerare a valorii coeficientului de proportional i-
tate sint similare celor de la lucra ril e curente eli coloane ~i barete.
-I

N\Q\Z\~'<'\Qffil'~
1- [ Schema de ealcul a ranfor tului ineastrat in coloana com para tiT cu
al solutiilor jntre care se incadreaza este aratata in fig. 15 .2, a-c.
0)
In fig. 15.3, a se prezinta un exemplu de aplicare a solutiei de ran-
l-. L I fort mixt la consolidarea unui drum afectat de a alunecare de teren. H;m-
Fig. 15.1. LU:rari de consolidare Cll ranfort In:astrat In coloana: fortii astfel realizati se pot folosi ca elemente de stabilizare izolate (fig.
rililfort in sap,HurA mecanizatii; 2 - tub din heton prrfabricat; 3 - coloami 15.3, b) sau pot avea rol de elemente de stabilizare 'Ii sus\inere (fig. 15.3, c),
dm bcton nrmat; 4 - nrm~tur n din colo~:ma; 5 - armaturn din rad ier; G - $UI)I",)- in care caz serv~sc ca reaz~me pentru bolti in plan orizontal, prefnhri-
iota de o)une:ilre. cate sau monotite, sau fi~ii eu goluri prefabricate.
228 229
 Sol u~ia de consolidare a terenurilor alunecato.are cu' ran forti intr-o In compa.ratie cu solutia de consolidare eu ranforti din coloanc lu-
alcatuire mixta reprezinta 0 rezolvare data pentru 'adincimi intermediare crind in cadru, pe care 0 inloeuie~te, ranfortul mixt incastrat intr-o sin -
ale suprafetei de alunecare de 4,0-7,0 m, dnd nu ·se ·mai pot "realiza ran- gura coloana are un cost mai redus eu 400/0 !?i un consum de otcl mai mic
forti de beton turnati direct in sapatura mecanizata, lar elementc1e de eu 300/0. Consumul de energie inglobata in lucrare se reduce cu 35 % •
Lucrarea se executa .in intregime mecanizat. .
hi -'IIi 4.0 m 6.0 /II.h,» 4.0 m h,~4 .0 m Solutia se poate adapta ~i 1<1 folosirea sa eli barete de beton slab ar-
mat in locul eoloanelor de· beton armat.

,
~:
15.2. Chesoone ranfor! pe colaone sou bare!e

In cazul lucr"irilor de slabilizare a versantilor aluneditori pot aparea

a situatii dnd trebuie rca lizata a lucrare de consolidare a terenului cu co-
b loane sau barc~te adinci, suprafata de aluneeare fiind de profunzirnc, ~i
in acela!?i limp trebuie realizat un sis tem de drenaj eli chesoane !?i dre-
c nuri forate orizontal. In mai multe cazuri, in asemenea situatii, s-au eom-
llg 1[i.2. Schema de ealcul a ranfortului incnstrut In coloan:'i (0) comparaliv
binat cele doua solutii realizindu-5e lucrari mixte de sustinere !?i drenare
ell u soluliilor lntre care se incadreaza..: ranfort in' s!pa..lura mocaniz<.lltt (a) prin amplasarea chesonului pe doua coloane sa u pe a bareta ~i rezultind
:!;ii rnnfort pe coloane (e). I prin monolitizare conlucrar~a acestor elemente (fig. 15.4). Coloanele uU-
lizate au avut adincimi de pina la 6,0- 8,0 m.

~, ~ I L'
'", I E

"', I -- . ~r=
~
- -
-
~~
"'~~7
'
'"
-.,.,..
, ~.
.... >1>- ,..........
. ." i)
~
H
'.

~~
Fig. 15.3. Exemple de lu-
crari eu ran!or\i Incastra\i
, 1n coloane:
a - sectiune transversaUi;
j--
,
- , ~
,
~-
.
II - ran!of\i izoln\i; c -
'1' ran!Qrti eu elemente de lc-
g~tura; I - platforma dru-
a
.,•.
,.>,'
mului; 2 - suprafata de
alunecare; 3 - ·terenul sta-
E E bil; 4 - colonna; 5 - ran-
fort; 6 - bolti de legutun1; Fig. 15.4. Chesoane ran!ort pe coloane:
7 - rambleu; 8 - clevn- 1 - chcson clin beton nrmat; 2 - radier; 3 - coloane; 4 - drenuri io-
lie de ran fort. rate; 5 - tub de evacuare forot; 6 - cap de dren; 7 - umplutura; 8 -
.,,r perele de beton; 9 - straluri de nisip purtator de apa; 10 - suprafat[t
, de alunecare.
,,
,, Lucrarea se realizeaza prin forarea colormelor, armarea ~i betonarea
lor pina 1a nivelul la care va fi turnat radierul chesonului, in continuare
c umplindu-se gaura · iorajului cu material local. Urmeaza executarea cuti-
lului ~i a inelelor chesonului pe masura coboriri,i acestuia pina la atin-
consolidare in cadru cu coloan'e incastrate in rigla 'sau radier sint solici- gerea cotei de fundare. Capetele coloanelor se dezgolesc ~i se pregatesc
tate slab, fiind in unele cazuri annatc construcliv,' rnsa au cost ridicat pentru Incastrarea in l'adier. Radierul se realizeaza pe adincimea cuptu-
datoriLa forajului coloanelor. lui, arminau-se: simHLlr cu radierul executat la zi ~i betonindu-se. Din
230 231
 chcson se executa forarea spl'e aval a unui tub de evacuare. Lungimca
acestui tub nu depa~e~te de regula 25 m. In cazul terenu rilor cu panta
m ai pronuntata aceasta lungime este suficientii p entru a putea amenaja
capul de dren. In cazul .in care panta terenului este mai pu~in accentuaUi,
iubul de evacuare intra intr-un dren realizat in sapatura mecanizata pina
la adincimea de circa 4 m. Spre amonte din cheson se realizeaza citeva
e taje de foraje orizontale dispuse in evantai, prevazute ell tuuut'i perfo-
ra te din material plastic.
Sectiunea orizontaia a chesonului este astfel dimensionata pcntru a
putea permite amplasarea in interior a instalatiei de foraj ~i rotirea aces-
tf~ia in plan pentru realizarea evantaiului de foraje (fjg. 15.5). Intrucit
dupa realizarea forajului golul chesonului nu mai es te necesar, sc rcali-
zcaza 0 camera de vizi tare de dimensiuni mai mid prin cxecutarea unU!
percte din beton. Spatiul ramas in afara acestei camere se umple cu pa-
1111nt, care lesteaza ehesonul, ceea ce are un efect favorabil in solicitnrca
coloanclor. La suprafata terenului chesonul se aeopera eu 0 pladi din be-
ton· armd prevazut cu 0 gun:! de acces in dreptnl camerei.
"lffl
= 1
FiR . 15.5. Scctiunca or izon-
~ cu marimea mhcl und~ he este adincimea chesonului. Coeficientul de pJ;t
~ talil a chc'Sonuiu i di n beton
armat :
~ variaza in contin~are liniar in adincimc (fig. 15.7).
1 - goluri prev.1.zute pen-
t , u ;forarea drcnu r ilor ori-
- J ~
zontaic.
I ~7+!1 fH1'M J
p30t 3 ,40 1PJCl.
~ Cart pc coloane In ipote?a m:<.Icplasltrii tercnului
In cazul folosirii baretelor se poate adopta aceea!?i t ehnologie de
executie. Avind lllsa in vedere faptu} ea utilajul pentru exccutia barct£~­
lor se situeaza pe teren la distanta de 2,5-3,0 m de groapa ce 0 sa pa.pcn-
iru bareta, este posibila, in acest caz, executarea prealabilJ. a chesonului
~ i continuarea saparii barele! prin golui aeestuia.
Calculul lucrarii are unele particularitiiti in modul de evaluare a
indi.rdi.rilor ce aCtioneaza asupra acesteia. Elementul . de. baza in calcul
este cadrul din dou~ coloane sau bareta izolata, indircate cu for~eJe trans-
mise de cheson !?i cu impingerea pamintului distribuita pe adincimea de
sub radier pina la suprafata de alunecare. La evaluarea indircarilor pe
luerurc se au in vedere doua ipoteze.
Prima ipoteza considera ca teretlUl alunedilor din rata lucrarii poate
$uIeri 0 destindere pri n deplnsarea in continuare sprc aval dupa execu-
t a rca lucral'ii. lntrueit executarea lucrlhii .de consolida re( descarca consi-
derabil t erenul situat in avaI, .in general deplasarile· in ·continuare sint
mid putind insa sa desprinda t erenul de lucraTe -in apropiei.·e de supra-
fata acestuia. Din aceasta cauza se eonside ra di presiunea ·reactiva a pa-
232
mintului apare numai de la 0 an umita adincime. Se poate asUel adopkl
pentIu coeficicntul de pat 0 valoare nuUi 10 nivelul radierului, ell 0 cre ~­
tere linia ra pina l~ suprafata de al unecare (fig. 15.16) .
Fig. 15.G. Schema de c;llcul a (: h c~oa ncl or~r n n ~
fort pc coloane "in ipotcZiJ destinder ii tcrcnului
din aval.
La nivelul radierului actioneaza 0 for~a orizontala H ~i un moment
incovoietor M din impingcrea pamintului E1 pe adincimca chesonu1ui,
precum !Ii o .forta verticala · N din greutatea proprie a acestuia. Sub ra-
dicr coloanele preiau in ·mod egal impingerea pamintului distribuita, pina
1a supralata de alunecare.
In ipoteza a doua se eonsidera ca t erenul alunecator din fa ta Iucrar ii
ramine pc loc ~i exerdta 0 presiune reactiva pe toata. ad inci mea IucrariL
In aceasta situatie, la nivelul radierului ae~ioneaza un coeficient de pat
---=:-r-,
,I (----,'--=-----n
,I : N
~L
1
<
Fig. 15.7. Schema de calcul a chesoonelor-ran- ,,
<.li n aV(J 1.
,
,~ fT'i"I.
, '.
L __ _ _ -'
La stabilirea incardhilor carc apar pe cheson se are in yedcre fap-
tul ca in timpul colJorlrii aecstuia, datorita dimensiunilor cutitului chc-
son ului care este pe perimetru cu 10 em mai lat decit inelele de deasu-
pra, sc produce 0 deplasare a terenului spre cheson. In aces t mod se dez-
volta 0 impingere activa care, datorit~ pantd transversale a terenului,
cste mai mare in partea din amonte Earn ~i mai mica in partea din aval
EO' (fig. 15.8). In cazul destul de freevent intilnit in practica , al unui
unghi al pantel terenului nntu ral apropiat de eel de freeare interioani ,
impinge rea d in am onte este de circa doua ori mai mare dedt cea din av •.I1 .
Se poate considera astfel ca., in momentul cind eonstructia intra in
lucru, ea estc ae~i o n a ta de diferenta de impingere care este egala. eli ju-
matate din Impingerea totala a pamintului pe fa~a amon te a chesonului.
Se menti oneazei d'i ulterior, In defo rmatia sub incarcare a constructici
233
sprc aval, impingerea pamintului va cre!?te in amonle pina la valoarea
'impingcrii active totale, ins a in aval se dezvolta. 0 impingere pasiva care
o depa!}e.!?te. In acest fel, ipoteza. de caleul · adoptata este -acoperitoare in
16. Lucrari de susfinere ce folosesc ar.cor aje
exploatare, ea reflectind numai momentul punerii sub indi.rcare a lu-
cnirii.

Fig. 1 ~.8 . Imping~rea ·

piimlntului pc chcson in
timpul coborir ii.

Ancorele Slnt clemente constru cLive introduse intr-un masiv de rod

Impingerca pamintului sub radier se eonsiderii 0 incarcare distribuita
in mod egal la coloanele ranfortului pina 1a adincimca planului de alu-
necate. .,.
La nivelu1 radierului actioneaza fOffeIe· If; N o!ii momentul incovoic-
tor 1\1, ca !?i in prima ipoteza, insa eu aIte valori pcntru H !]i M.
Calculul eadrului potrivit ipotezelor formulate se face eu un pro-
gram adecvat de ealeul automat. .1
Lucrarile de consolidare a vcrsantilor care au foIQsit chesoanc ran-
fort pc eoloane s-au executat fadi dificultati · ~.i. s.c corq.portli bine in ex-
ploatare.
Din punet de vedere eeon·omic, acest gen' de luerare rnixta estc mai
avantajos dedt exeeutarea separata a elemehtelor componcntc pcntru
realizareD.. eonsolidarii versan~ilor.
care . au roluf :de a prelua' fortele ce se pot dezvolta in teren pe directia
lor sau .'tr:al!s·yersatpe aceasfa, -in cazul ancorelor denumite pasive, sau
de a · trC'!n~mite ; e$orturi de compresiune in teren in cazul aneorelor pre-
tensionate;,· €aI'e sint denumite active. 0 ancora se compune din trd
parii: eapul aneorei, corpul aneorei (tendonul) ~i radacina ancorci. Capul
ancorei reprezinta terminatia exterioarA care se folose.'?te pentru fixareu
pc suprafata roeii prin intermediul unci pl;'kL Corpul ancorei (lendo-
nUl) este partea de mijloc a acesteia ce une~te corpul eu radaeina anco-
rei. RAdacina aneorci estc capatul interior al aneorei ce folose~t e la fixa-
rca ei in masivul de roea.
I Date privind alcatuirca constructiva, domeniul de folosire ~ i erueu-
luI ancorelor sint prezentate in mai multe lucrari de specialitatc (Hobst,
Zajic, 1981, Gandais; 1977; DIN 4125; Logeais, Graux 1973; Lendi, 1970:
Recomanda~ions _Securitas, 1972), preeum ~i in "Instructiunile tehniee
pcntru proiectarea !?i cxecutarea tirantilor pretensionati in teren", indica-
tiv P. 109-80.

16.1. Solutii constructive

pentru stabilitatea talulurilor

La IucrariIe de sustinere a taluzurilor ~i versantilor se folosesc mai

ireevent doua genuri de lucrari.
Primul gen de lucrari se folose!?te Ia executia taluzurHor in roci
stincoase fisurate ~i . alterate prin sus~ine rea lor eu placi din be ton annat
ancorate, care se monteaza pc mf\sura adincirii sapaturii Ce se efectucaza
in etape. Uneori se folose!?te 0 combinatie de aneore lungi care se ten-
sioneazA ~i aneore scurte pasive ce sustill 0 pIasa metaliea sau de mate-
rial plastic care se acopera eu beton torcretat (fig. 16.1).
Al do ilea gen de lucrari se folose'ite la consolidarea unor taluzuri
existente instabile a caror stabilitate se imbuniita~e!1te · prin fixarea ma-
sei superfieiale eu tiranti ee au radacini fixate in foea de baza (fig. 16.2).

235
 Aceste genuri de lucrari se intilnesc in lileratura de specialitate in
numeroase variante constructive, care s-au- analizat in I.P.T.A.N.A. in
cadrul unui proiect tip de elemente de 5ustinere a taluzurilor ell tiranti
~~!lf..,.,.,t:::t
'1
. /. "
- "j' .,/~
FI )(oreo supr ofe tel
laluzulUl cu on core
scvrle- ':il beton torcrelot

/
/
/
~ /
, /
15 m Ireapla de
Fig. lG.l. Fixarca la exc-- '/
eu~ia deblcclor a talu- /
........ lucru lehnologlc
necesara zurilor abruptc eu an- /
core scurtc (pasive) ~i /
/ /
lungi (active, pretcnsio-
nate). /
",:,:;£1"$"- - - - /
/
/
/
I I /
<i!!f.r?i-~ --- ~I , / /
""
f'-.. ""
/
/
-)""
I 3
/
/
/

de aneoraj. Pe baza analizei cfectuate s-au elaborat citeva solutii, care /

I
s-au comparat tehnico-economic cu 0 solutie de referinta reprezentata de
un zid de sprijin de greutate din beton monolit, neancorat (fig. 16.3).
/
/~2
Solutiile eu clemente de sustinere /
ancorate care intra in comparatic sint: /
#\'" "\ J "'(, I
\<,0(, l
- zid de sprijin de semirezistenta
din beton monolit ancorat la partea su- /
/
,# "IA
4'-' \A; perioara (fig. 16.4);
...:... stilpi din beton prefabricat an-
/ '\ \'/
~"
," corati la partea superioara, care sustin
>l'"'~ , dulapi prefabrica\i (fig. 16.5);
- grinzi-ranfort verticale din be-
,-
ton monolit ancorate la capete (fig. 16.6);
- zid de sprijin de semirezistenta
din beton monolitJ eu taluzul de deasu-
"
Fig. 16.2. Asigurarea stabilitatii unui pra lui stabiliz~t prin placi ancorate, de
tnluz existent prin ancore lungi. forma circulara, din betan armat prc-
fabricat (fjg. 16.7);
- lucrare de sustinere realizata din pHici patrate prefabricate an-
carate) a~ezate cu interspatii variabile (fig. 16.8);
Fig. 16.3. Zid de sprijin monolit de debleu, solu~ie de referin1a 1a comparatia ell
- sus~inere de taluz eu longrine prefabricate de beton armat an- salutiilc cc folosesc ancoraje:
carate (fjg. 16.9); 1 - zid de sprijin de greutate; 2 - linia prisrnului de alunccare; 3 _ tnluz stabil
fara luerare de sustinere; 4 - taluz stabil : u lucrare de sllstinerc.
236
 /
II
I I
/
I
I ",; 'Y
I I
,I II
'/
I I
/ ,
/ III I
I Vd I
/

~
I
/ /
/

// I Y
J---G
/
I
I

I I . .7/ /
I / I
-1-" / I
::f' I ~& I I
/ I I /
I I
I I
I
/
I I I
'/
I
II
/
/
~4

'\
'\ .../l2J.---. 2

Fig. 16.5. Stllpi din betan prefahricat ancorali la partea superioara, care sus\in
dulapi prefabrica\i:
1 - iunda(.ie pahar; 2 - stilp prcfabrica t: . 3 - beten monogranular; 4 - linin
prismului de alunecare: 5 - tirant de ancernTe; 6 - taluz stabil fara lucrare de
sustinere; 1 - taluz stabH Cll lucrare de sus\inere; 8 - dulapi prefabrica\i;
Fig. 16.4. Zid de sprijin de semirezistent:l din beten monam, ancorat la partea su- 9 - protec\ie Cll piasa met.alidi.
periosra-:
1 _ zid de sprijin; 2 - tirant de ancorar e; 3 - Hnio prismului de aiunecare;
4 _ talul stabi l fara lucrare de .sllstinere; 5 - taluz stabil Cll lucrare de sustinerc;
6- Hnla taluzului natural.
 /
I
/
/
/
/
I I
I
/ ~>/
.'/
/' 1/ /

~
I I /
/ / /
/
I / I
II /
II / I
/

/ / !, .
I
;--"
~I
/
/ / Vd I

I .;/
/
/
/
/ ----t
I
I

I '7 / I
/ / I
I / I
r--'
I
I
/
I /
I
I
I
-
~.;j / /
I / 7 /
I ."/ / /
I
/ /
/
I
/

Fig. 16.6. Grinzl ranfort verticale: din belan monolit ancorate In capete:
1 grind a din betan; 2 - tiran~i de ancorare; J - linin prismului de alunecare;
4 laluz stabH lara lucrare de sustinere; 5 - ' taluz stabil Cll lucrare de sustinerc;
6 - linie taluz natural; 7 - protectie Cll pIasA metalica.
Fig. IG.7. Zid de sprijin de semirezislenta din betDn monolit Cll ta luzu1 de dl'01-
supra stab ilizat prin plf~d anco:-ate de forma circulara din bel~n arrnal prefabdeat:
1 _ zid de sprijin; 2 - tiranti de ancorare; 3 - lin:a prismului de alunecarc; 4 -
t~luz stabil fara lucrare de sustinere; 5 - talu'Z proiectat; 6 - pHici prefabricat(',
7 - plasl1 metalica.
 , .-

/
/
,/
'/
/
/

//
/

/
.....y / / /
/
///
//

// .!Jl I
!--.
~o '}
/
I
I

l
I
I
I
I
I
/' l

I
I
I

Fig. 16.8. LUcrare de sust inere din plAei patrate prefabricate aneornte. :l.!j:ezale cu
in terspatii variabile:
1 - plAei prefabricate; 2 - ti ranti de ancorare; 3 - lioia prismu lu i de alunccare;
4 - taluz stabil prin lucrare de sustinere ; 5 _ lnluz proiec tat.
F ig. 16.9. Sus~iner(> de taluz ell longrine prefabricate din beton armal ancoratc:
1 _ lOJ:lgrine; 2 _ tiran\i de ancorare; 3 - Hoia prismului de aluoecare; 4 - taluz
slabil iara lucrare de sus\inere; 5 - laluz proiectat; 6 - piasa rnelaik:i.
 , I
Se-ctlune I-I " t
[
I
'...1-, I
",,"'/ 2
J ;;(l-~ I
I
I
I
• I
I
I
4 //~'" '/ ~' 4 I
I
I
' //
/
I
[I
I
' ) / ,/ J
, I

,.!..~, ,~ ,\ 5
,/ [
'to' I
~\if.l ,-.... \ ,
.,; q
' '' I \'\'"y ___ _ _ J
,l
L ___ _ _~_ ),.. __ ___ _
'I1.,j ':
I - 1/
~
I,
Eleva!,e
'-""'. L...

lU J

@'\~)
~~ : I t It \ III I t II II I II II \
t I \ i
@J [
3 -/,ll\W II vv " II

[,
I '
' v '
' [
I
I ' [
I , I,' ' [
I "oJ " J ,

,"
(j)

@ @)

Fjg. 16.10, A neore radiale ce sustin pUici circulare p entru stabilizarea tnluzurilor
roci alterate; Fig. 16.11. Zid de sprijin din casete ell rebord ancorate la baZa pentru
1 - pUici prefabricate; 2 - aneore radiale; 3 - pIasa metalid i.. folosire in zone .:;: u roci degradate care curg pe talUze;
1 _ roca depusa .in haza; 2 - pat sUneos nivelat; 3 - beton de egali-
zare; 4 _ casete prefabricate ell rebord montatP. suprapUS !li umplute
eu beton; 5 - tirant de ancoraj ell lungime de 5-6 m; 6 - bare PM
din tirant; 7 - casete prefabricate ell rebord montate eu interspa~ii;
8 _ talUz natural al materialului local curs; 9 - easeta ee poate fi
montata suplimentar.
 - aneOre radiale ee sus tin placi circulare pentru stabilizarca 1.illuzll-
ri lor in roci alterate (fig. 16.10);
- zid de spdjin cUn easete ell rebord, ancorate la baza, pentru fo-
losire in zone de roel degradate care curg pe taluz (fig. 16.11).
In figurilc ce prczintA aeeste ,solutH sint trasatc profilelc de cch ili-
bTu ale yersantiloT ~i )inia prismu)ui de Tupere stabilite pcntru roci de
catcgoria- I b, in condltiile indicate in cap. 8 privind proiectarea deblec-
lor in roci stincoase.
Dintre nceste 8 solutii ce folosesc tiranti de ancoraj, prirnclc ~asc se
au in vedere pentru a fi folosite la construcrtii de drumuri noi !}i la mo-
dernizari de drum uri existente, iar ultimele idoua sint destinate a fj fo-
10sUe In intretinerea drumurilor pentru stabiIizarea taluzurilor din roci
alterate ~i fisurate, care curg permanent sau aluneca obstruind platforma
drumlllu~ !?i afcctind sig uranta circulatiei.
.16.2. Tehnologia de executie
Tehnologia de executie a solutiilor de consolidare a taluzurilor ell
eJemente ' ancorate este diferita pentru Iucrarile" de constructii de dru-
muri noi, pentru ce)e de modernizare a drumurilor !}i pentru lucrarile de
intretinere. .
La deblee, lucrarile de ancoraje se executa in general de ~us in jos
pe trepte de excavatii, imediat dupa realizarea acestora, pentru a fixa
roea in momentul unei detensionari red use, ceca ce conduce la mic~ora­
rea fisurarii acesteia lji la reducerea impingerii rocii pe lucrarea de sus-
~jnere. Acest mod de executie este posibil )a constructii de drumuri noi
~i in unele cazuri !;it la mocternizari de drumurL
La luerarile de intretinere, efectuarea lucrarilor pe taluzuri l1 CCC-
sitit tchnologii d iferite bazate pe folosirea unOr utilaje de foraj u!?oare,
a unor schele mobile sau a unci automacarale speciale cu bra~ telescop ic
sau pliabiJ echipat cu nacelA.
16.3. Analiza tehnico-economica comparativa
o solutiilor de consolidare a taluzurilor
de debleu cu elemente ancorate
Elernentul cel mai important ]a cornpararea solutiilor prczcntale il
rcprezintil tirantul.
Alcatuirea tiranti lor de otel confectionati din bare PC sau fire SDP
cste cunoscuta din litel'atura de specialitate. In cadrul preocuparilor
246
l.P.T.A.N .A. din ultimii ani s-a rcu!?it sa se canceapa un tirant cu a alcii-
tuirc s implificata format din bare de poIiester arma t eu fibre de s licla
(PAS), ca re sc va prezenta distinct in continuare. Acest tirant are un con-
sum mui redus de encrgie inglobata !?i elimina problema coroziunii care
nu are rezalvari carespunzatoare la tiranti de ote!. Pentru comparatic,
s-au Iolas it tirantii dc otel claborati in cadrul unui proiect tip, in anul
1984, de catrc Institutul de ProiectAri ail.i Ferate (l.P.C.F.). Intrucit ca-
pacitatea portanta a tirantilor este diferita, pentru comparatie s-au ra-
portat co nsumurile la capacitatea portanta rezultind consumuri ~i costuri
spccifice pentru 10 kN capacitate portanta ~i 10 m lungime de tirant,
carc sint indicate in tabclul 16.1.
Tabclut 16.1
Dato comparath'e pentru tiran!i de 10 m lu ngime
Energie specifica Gost specific
Tipul de tirant kgccll O kN leillO kN
capacitate capacitate
Din fi re SSP 10,3 175
Din bare PC 90 7,5 80
Din bare PAS 4,1 82
Din aceasta comparatie rezult§. avan tajoasa folosirea tiran~i~ or din
bare PAS, care au in plus ~i avantaje tehnologice ca u!?urinta de confcc-
tionarc !;ii montaj.
In tabelul 16.2 se prczinta indicii tehnico-economici comparativi ai
solu~iilor constructive prczcntate mai inainte. Solu~iile inclusc in tabcl
au dom enii de falosire diferite ~i anume :
- solu~i i ce se pot folosi numai pentru excavatii ]a drumuri noi sau
modcrn iza ri de drum uri;
~futii numai pentr u lucrari de stabHizare a taluzuri lor instnbil c
exislcntc;
I
- solutii care pot fi folos ite in ambele cazuri mention ale mai
inainte.
Comparatia trebuie efecluala numai pentru Iucdirile de acela!?i tip
!?i nu poate fi aplicata global la toate so lu~ii1e prezentate.
Din tabol se poate totu~i constata cil. in cnul folosirii barelor PAS,
consumul de otel ~i de energie inglobata se reduce. De asemenea, se ob-
serva ca toate solutiile eu ancoraje sint mai avantajoase decit un zid de
sprijin de greutate, care a servit ca termen de comparatie.
In co mparatie s-au inc1us volumele de derodiri necesare ~ i suprafc-
tele de tetcn ce se scot din circuitul economic in diferite solutii, fUnd
elemente necesare in analiza multicriteriala.
247
 16.4. Tiron! de oncoroj din bore de polies!er ormo!
TabeluZ 16.2
cu fibre de s!ic'" (PAS)
I ndir:ii tehnico-economici comparati . . i PC I m
front consoUdat

Ciment Otel 16.4.1. Oportunitatea folosirii maselor plastice

Car<lctcristici t t
Vo-
Ener- lUm Ex-
In scopul reduccrii consnmului de energic inglobala in constructii s-a
In In
In "

In gic dero- pro- Cast pus problema inlocuirii materialclor clasicc ell materiale noi, in geller;)}
cle- pre-
betan prc- nente cad pricri
Solu\ia mono- fabri- fabri- mase pIa!> tiee.
lit catc mono-:-
lite cate kgcc m' m' lei
In legiltura eli oportuwtatca fol05irii maselor piasticc sc prczinU't
orientaTea pc plan mondial a!ia cum rczulla dintr-un sludiu intecmit re-
Zid de sprijin de cent de Institutut de Cercetari !ii ProiecUiri pcntru Industria Materiale-
greutate (termen de
compara\ii)
3,04 - - - 1347 40,2 12 20300 lor de Con, truC\ii (I.C,P,C,M.), (1 982),
"Din anul 1974 s-a pus problema eficicntei utilizarii petrolulul b
- - - - -- --- - - - - - - fabricarea maselo r plaslice. Concluziile ~i orientarea spcciali$tilor pc plan
Zid de sprijin de
Bare
PC90
2,03 - 0,048
- -- - - - --- - - - - - -
- 717 34,3 8,0 16740 mondial csle de a va lorifica superior petrolul prin realizarca, printrc <11-
tele, de mase plastice !';ii utili zarea energiilor neconventionale drcpt COOl-
semil'ezjstentA
ancorat Bare
PAS
2,63 - - - 570 34,3 8,0 161 20 bustibil.
AsLfcl. dad. in anu l 1975, din totalul de petrol extras era prelucr<tt
- - - - --- - - - - - - pentru' mase plastice doar 1-2?/(). in anul 19131 procentul a crcscut la
Bare 0,96 0,06 0,071 0,162 855 20,8 6,0 15 800 7-8()/o. iar previziunile pentru anul 1990 sint de 12-14?/().
StIlpi cu dulapi
ancorap
PCOO
Bare
- - - - - - --- - - - - - Metalul cstc Cll mult mai mare consumator de energic dedtJ mascle
0,95 0,95 0,056 0,162 708 20.8 6,0 15570 plastice. As tfel, aluminiul arc a cnergie inglobata de 510 kJ/cm , otelul
PAS
Bare 0,58
- - - - - - - -- --- - -
- 0,161 - 401 19,' 7,5 19850
- arc 375 kJ/cm 3, iar ra~inile poliesterice nesaturate au numai 235 kJjcm .
Masele pias tice S-clU
3

dovedit mai eficiente in prelucrare pr in presarC', 1n-

Grinzi ranfart
ancor;tte
-Bare
PC90
- - - - - - --- - - - - - - fa~urare sau injectie".
PAS
0,58 - 0,093 - 302 19,4 7,5 19220 Calculc comparative efcctu ate arala, de exemplu, ca intce barclc de
o~c1 ~i barclc de material plastic ('xista urmatoarea diferenta din punc-
Bare
- - - - - - --- - - - - - -
3,1 0,Ql 0,138 0,0 1 1048 23,8 3,6 21050 tnl de vedcre al energ id inglobatc:
Zid de semirezisten- PCOO
o\el (OL)
~i'i. ~i pl<lci circulare - - - - --- - - - - - - 7,8 gfcm" 1,5 gcc fg=ll ,7 gccfcm';
ancarate Bare 0,58 - 0,093 - 302 19,4 7,5 10220
pollester armat (PA)
RAS
Bare 0,0'48
- -- - - --- - - - - -- 1011 24,2 3,7 19850
1,6 gfcm',6 gccfg=9,3 gccfcm 3 ;
0,39 0,159 0,11 8
PC90 poliester nearmat (PN)
P!iici patrate
ancorate
-- 1,3 gfcm' ,4,2 gccfg=5,4 gecfcm',
Bare 0,040 0,39 0,0 12 811 24,2 3,7 192UO
0,118
PAS
Bare 0,035
----
0,100 0,240
- 0,024
---
593 10,01 5,0
---
10720
I1apoartele si nt
~=~ = 0 82' ~=~ =<J 46.
Longrine prcCabri-
cate ancoratc
PCOO
Bare 0,035 0,106
-
0,217
- 0,024 427 10,9 5,0 16 000
OL 11.7 " OL 11.7 '
Poliesterul armat ell fibre de sticUi (PAS) are rezistenta la tractiune
PAS
Bare
PC90
0,029
-- --
0,01 548 - - 7830
0,0'9
-
0,01
--- - - - - - - apropiali\ de PC 52 ~i se poatc folosi la tiran\i de ancorai,
Policstcrul nearmat arc rezistentn la tractiune de circa 0,25-0,30
Ancore radiale - - - - -- - - - - - - - - - din cca a otelului OL 37 ~i se poate folosi ea bare de armare in sistemul
Bare
PAS
0,020 0,01 - 0,0 1 200 - - 7400 de "bulontlre" sau "tintuirc" a tcrenului (clouage), avind avantajul ca nU
- -- - -- --- - - - - - - se co rodcaza ea otelul, la care din acest motiv trebuie adoptata 0 seC-
Zid din casete Bare 037 0,40 0,02 0,05 413 - - 6 010 tiu ne m::ti marc.
PCOO ' Sc observa in comparatia data di. dc~i consumul de combuslibil con-
~~
prefabricate
ancorate 0,40 0,05 299 6470 ventional al matcrialelar plasticc: este mai mare dp circa 3-4 ari pc uni-
PAS '
2~9
248
 tatca dc masa, avind in vedere faptul ca gre utatea specifica a matcrialc-
Tabct u! lG.4
]01' plastice este 5-6 ari mai mica, la rezlstenta mecanica egalfl, matcriu-
lelc plasti ce sint mai avantajoase. Compararea caractcrlsticilor ba relor PAS Cll ceIe ale olclului
Pentru aplicarea in proiec tare a barelor din polies ter armat ell fi-
bra de s ticHi (PAS) la lunari de ancoraje s-au intreprins in prealnhH (:('r- Greu tatea Rezistenta ModuluI de
NL Dcn um irea materialului- speeificA la traetiune elasticitate
cetari corespunzatoa re. crt. g/cm3 daN/em 2 daN/cm z

1 Otel OB 37 7,85 3700 2 100000

16.4.2. Caracteristici fjzico~mecanice ole barelor PAS 2 atel PC 52 7,85 5200 2 100 000
3 Profit PAS armat eu 70% 1,8 8000-9000 420 000-
roving 400000
Cercetarile efectuute de I.C.P.M.e. (19[12) au permis stabilj rf'<l mute- 4 Prom PAS armat 1,65-1,75 6500-8000 350000-
d ilo r prime ~i auxiliare, a retetelor ~i tch nologici de realizarc a bnrclor
PAS. Astfel, se indica folosirea ra~inei poliesterice nesaturate Nestrapol
, eu 65-70% roving
Profil PAS armat
eu 60-650/ 0 roving
1,6 -1,65 5000--6000
400 000
300000 -
350000
485 T armata cu fibre din sticla chi mic-rezistenta su b forma de roving G Bara PAS a rmata 1,62-1,65 4 900-6200 320000-
eu 60-65~/o roving 340000
(fascicul) folosind procedeul de formare pri n pultru'd.crc, carc csic aSe- tip I .C.p.M.e.
mana tor eu trefilarea sirmei de otel.
Asupra barelor obtinute s-au efectuat cereetari dc laborator perrtrll • CaracU::ri311clle m~t~rlalelor lnd\culC de 1a nr. 1 1a nr. 5 slot date dIn Uteratura de specJaUtalc.
stabillrea caracteristicilor fizico-m ecanice ~i chimiee ale aces tora. La de-
terminarea rezlstentei de tractiune s-a observat ca ruperea materialului Cercctarile privind stabilirea rezistentei bardor PAS la actiunca
se produce prin cedarea ~i luneearea manunehiurilor de fire de stic1a. microorganismelor ~i u ciupercilor au pus in evidenta faptul ca barele
Ruperea prezinta un caracter a~chios, desfa!?urata In lu ngime, CU PAS confecnonate eu ra~ina poliesteriea Nestrapol 485 T a rmata eu ro-
tcndinta de smulgere a fasciculelor de fibre. In tabelul 16.3 so prezin tii ving nu sint biodegradabile. In acela!?i timp s-a constatat ca ma terialul
principalele caracteristici fizieo-meeanice ale barelor PAS. PAS nu cste tox ic pentru popula~iil e de microorgan isme acvatice ~i te-
ricole. Aceste cercetari a u fost efectuate d e Catedra de biologie a Uni\·cf-
Tauc[ ul W .3 sitiilii "Babe~-Boly a i" din Cluj-Napoca in colaborare cu l.C.P.l\!.C.
Caracteristici jizico~meeanice ale barclor PA S P cnlru folosirea barc10r PAS in tirarrti de ancoraj S-,lU efcctuat in-
cerdiri ndccvate de catre Institutul de Cercetari si Proiectari Tehno]ogice
Tipul ban~i
p entru Tr<:msporturi (I.e.p.T.T .). J\ceste incerc~ri au avu t mai multc
Caracteristiei
2 , objective. Astfel, ele au <.Ire-Hat di mcntinerea indelungata sub incarcare
constanta a barelor limita1.a 1a 60Vr din cea de rupere nu a eondus 1a
Diametru l barel, mm crc!lterea alungirilor. Incercarile de forfeca re au pus in eviclenta 0 re-
21 21 10
Gl"cuta tea specifica, g/cmJ 1,64-1 ,65 1,65-1,67 1,G7-1,70
zisten ta medi e T=847 daN/cm 2 • Incercarile fac ute pe bare s upuse la 25
Gradul de armare, Ifo 62,1 64,2 67,3
Absorb~ia de ap~, mg/em 3 0,2 0,2 Tabalul 16.5
0,2
Rezistenta la ~oe, daN/em/em? 89-91 93-95 97- 90
Rezistenta la lraetlune, daN/em? Cacactcri!;tidle fizi co-mccanice alo baceloc PAS
5220- 5720 5 180-5040 5950-6410
Rezis tenta Ia incovoi ere, daN/emz 3845-4050 4200-4 350 4 120--4700
Modulul de cIasticitate, daN/cm2 255000- 257000- 295 000- Carac tcri stici Val~ri
310 000 326000 345 000
Jilungirea specific;) medic, % 1,52- 1,53 1,52-1,53 1,72-1,73
Hezi ~ ten!a1a rupere la tracti une, ,000
dnN/cm 2
Compararea valorilor principalelor caracteristici fizico-mccanicc ale Modu lul de elasti citate. daN/c m~ 2,0000
barelor din PAS r ealizate eu eele indicate in literatura de spcciaHtate DcCormatia speci fic':', % 1,1
Rezistenta la r upere la incovoierc,
arata ca rezistenta la tractiulle ~i modulul de elasticitate st nt cu ci rca daN/em2 3400
5:1/0 mai mici, dupa cum se poate observa din datele cuprinse in tabelul Modulul de elastieiale In Incovoierc,
. daN/em~
16.4. Din acela~i tabel rezultii cA r ezistenla la traC\iune a ba relor .din . Rezistenta 1a rupere 1a for[ceare,
l uO 000
PAS realizate prin pultrudere, avind un · grad de annare de 60-70"/0, d aN/em~ 850
este mai mare decit a otelului, dar modulul de elasticitate este mili mle. Greut.<"Itea speeiCica, R/cm' 1,68

250
251
cicluri de inghet - dezghet au eondus 1a obtinerea un ei re7.istentc 1a ru- - tiran~i e1intr- un faseicul de 6 bare PAS eu diametrul de 12 mm.,
pere diminuata eu 15 0/u (4 600 daN/em:!) fata de probn marlol' (5 440 in varianta de tir.nt aetiv (fig. 16.14);
daN/em'). - tirant pasiv dintr-un fascicul de 10 bare PAS eu diam etrul de
Incerdiri speciale s-au faeut pcntru s tabilir ea ad e rentci uinirc bare 6 mm, in care partea de la cap este prevazuUi eu ~urub me talk de prin-
!?i pasta de injcetie. Pentru pasta de injee tie 's-au folosit mai mulLe rctctc. dere • pl[,eilor de beton (fig. 16.15).
Cele mai bune rezultate s-au obtinut eu paste alcatuitc din ciment 9
+ a pa (2: 1) >i ciment+nisip-I-apii (1 : 1 : 0,4). Cimentul foJ osit a fost
tip P 40. Efortul unitar de aderen\<l ob\inut a lost T=20 daN/em '. lne('reA- 'f---- - --~~~~s
ril e pdvind r ezistenta la agentii cOl'ozivi au aratat ca barelc PAS nu srnt
ataeate de agentii chimici. 2~ I

,j.< ,£,;..$c; ~. g:',

g:T::~:':': ' -':" - ":"~
Pe baza incercarilor efectuate, I.C.P.T.T. propune fo1osirca in pro-
ieetare a caracteristicilor fizico-mecaniee ale bardor PAS rc ~ J j zatc in 6
ta ra n oastdi cuprinse in tabelul 16.5. 3

i .,IE .« m ([( ... . .. ~• •

·16.4.3. Caracteristic i constructive ale tirantilor

din ba re PAS . I
Barele PAS se produc eu diametre euprinse intl'e 6 ~i 12 mm. DarcIe
cu diametrul de 6 mm se livreaza sub forma de eolad ell diamclrul de
2,5 m. Pentru diametre mai mad, livrarea se face sub forma de bare
d reptc, 1<1 lungimea solicitata. Au fost elaborate solu~ii conslructive In
I. P.T .A.N.A. pentru 4 tipuri de tiranti realizali eu bare PAS ~ i anumc:
- tiran~i dintr-o singura bara PAS eu diametru l de 12 mm, o.tit i n
va r ianta de tiTant activ (fig. 16.12) ci t ~ i in vo.rianta de tirant pasiv (fig.
16.13);
,
L _ ___ _ __ .'.
Fig. Hi.l3. Tirant de anco;-aj pasiv dintr-o singura bar~~
1 - rodi; 2 - contw'ul iornjului (032 - 50 nun; 3 - ba rli PAS
o 12 mm; 4 - mortar de injectic; 5 - clement de parament
uin bcton (tnnat; 6 - teava PVC (2) 16 rrun; 7 - ba rA PAS des-
pieata pc 70 mm; 8 - pana metalica ; 9 - strat de geotextil.
! 1--- - --- -

I
'''~ ..
I .~'~
., '

.c, ' .

,;

Fi g. 10.12. Tjrant de. nncoraJ ae tiv dintr-o singuril baril :
1 - roea; 2 - conturuJ 032-50 mm; 3 - barn PAS 0:12 m.m; 4 - mortar
de injcctie; 5 - element de parament din bcton armat ; 6 - ~cava tic injec~ic;
7 - teava de atel; 8 - ~aiba metalica; 9 - piuli1a; 10 - material de injcc-
tip; 11 - ~ea.vA filetatu ~i despicata, folosita ea ~urub de ancoraj; 12 - CUp[lt
de barli PAS despicata pe 70 mID; 13 - pana metalica; H - strilt de gcn-
tC'xtil.
I
I
I
L _ _ _
Fig. lGJ4 . T irnnt de ancoraj pasiv di n fasc icul de bare PAS :
1 - roca; 2 - eonturul forajului 0 90 nun ; 3 - barn. PAS 0 12 mm;
4: - tub PVC 0 90 mm, L=l,O m, nccesar pentru montarea plA:::ii; 5 - cle-
ment d~ parnmen t ; 6 -:- p laca de reparli\ic; 7 - ~aiba melalicii; 8 - piulitu.;
9 - ~u:rub de printiere <) paramcntului. 1= 1,2 m, filetat pe 200 mm; 10 - ma -
terial de injec~ie; 11 - opritor In tubul PVC. .

252 253

Tirantii dlntr-o singura badi PAS se realizeaza in foraje de 38-
50 mm executate cu clacane pneumatice rotopereutante ~i au a rezistenta
de caleul de traqiune de 25 kN (2,5 tf) !?i sint destinati pcntru utilizare
in soIutH ell ancare scurte, pina la 6,0 m, ~i dese, ce se executa. fie radial
r---
I Tensionarea tirantilor confcetianati dintr-o singura bara se face ell
I
,----
12
I
I
I
L __ _
Fig. 16.15. Tirant de aneoraj activ din fas:::icul de bare PAS:
1 - roet\; 2 - conturul forajului 0 gO rom; 3 - bar<1 PAS 0 J2 mm; -1 _
tub PVC 0 90 mm, l=l,O m, necesar pentru montarea pHicii; [} - element
de parament; 6 - placi'i metalidl de rcpartitle; 7 - ~aibe metalice tip pot-
coava; 8 - pla:::;l de ancorare a barelor; 9 - bara PAS despicata ; 10 -
pana de o~el; 11 - bulon de tractiune care 5e actioneaza de pres<1 hidraulic~;
12 - opritor la.. tubul PVC.
(citeva ancore pornind din acela~i punet in direetii diferite), fie sub for-
ma de caroiaj ce realizeaza a solutie similara lIbulonarii" sau "tintuirii(1
(soil nailing, clouage).
Tirantii dintr-un fascicuL de 6 bare PAS se realizeaza in foraje de
!)() mm ei au 0 rezistenla de caleul la tracjiunc de 150 kN (15 tf) ei sint
dcstina~i pentru tiran~i lungi folositi tmpreuna eu elemente de beton ar-
mat pentru eonsolidarea de suprafata (pHici, longrine, grinzi, ziduri).
Tirantii pasivi din fascieule de bare PAS 06 mm se rcalizeaza in
foraje cu diametrul de 50 rom sau mai mari tii ' au capacitate variabiHi in
functie de numarul de bare.
Alcatuirea canstructivIi s-a elaborat pe baza incercarilor efectuate de
LP.T.A.N.A. eu concursul I.e.p.T.T. Aceste incercari au avut co. scop
verificarea dispozitivului 'de ancorare cu pana metalica ~i al modului de
254
transfer al for~ei intre barele PAS ~i ~urubul metalic in cazul tiranlului
pasiv rcalizat din fascicul de bare PAS.
Tirantii sint astfel conceputi incH sa necesite Un numaf extrem de
red us de prelucrari, manipulari f?i piese componente. Montarea estc u~oa­
ra intrucit 10. accla~i diametru 0 bara PAS are greutatea de 5 od mai mi ca
decit 0 bara de atel. Astfel, 0 bara PAS cu diametrul de 12 mm ~i cu IUIl-
gimea de 12 marc greutatea de numai 2 kg.
Pentru realizarea tCl1sionarii tirantilor activi din fascicule de bare
PAS 012 mm precum 9i pentru incercari de smulgere a tiranplor se £0-
lose.'?te prcsa hidraulica produsa de LM.E.C. Bucure~ti, avind capacilatC'u
de 400 kN, CUrsa pistonului de 70 mm ei greutatea de 16,7 kg. Pentn!
folosirea la tensianarea tirantilor trcbuie cfcctuata 0 adaptare a presei
prill prevedcrca unui dispozitiv metalic de reazcm. Actionarca prcsei se
face cu 0 pom pa hidraulica manualii prod Usa de LP.C.U.P. Ploic!?ti tip
4109-0, avind' greutatea de IG,2 kg.
cheic dinamometridi..
Dispozitivelc de ancoral'C se bazcaza pe realizarea unel impanari a
barelar PAS in tcava sau in placa de ancorarc. Impanarea se facc prin
despicarca barelor in lung pc d iametru, pe 7 cm lungime, cu aj ulorul
unei lame de cuPt $i introducerea unei pene metalice cu grosime de 7 mm
1;-i lungime de 50 mm. Capul superior al barei la tirantH activi inlra in
orificii ova Ie. La capul inferior al barci care intra in radiicina carcasci
Fig. 16.16. Renlizarca Imlbuluj capu-
lui Infclior al barelor PAS: \--;:.~.!#/III <}<j> ..! ____ 1
bara PAS despicaw; 2
1 -
panii mctalie~; 3 - sIi'ma mo::llc. I, V,
dupa introducerea p en12i se efectueaza 0 matisare a barei ell sirma mO<.dc
pe lungimea pellei pentru a evita ie~irca acesleia. Capul astfel prelucrat
asiglU"a 0 bunA incastrare in bulbul de pasta sau mortar de ciment folo-
sit pentru umplerea gaurii de foraj (fig. 16.16).
16.5. Calculul tiranlilor de ancoraj
In cazul unui taluz instabil se stabile"te pozilia posibila a planu]ui
de alunecare urmind ca masa de TOea instabila sa fie fixata prin tiran~i
care piitrund in terenul stabil (fig. 16.17).
Dura Hobs! ~i Zajic (1981) capacitatea portantii limita PlIm ce revine
unui tirant este
T-Nf - cl
FUm
II(f cos <f - sin x)
(lG.l )
255
unde: Teste sum a for~elor tangentiale din greutatea rocii ce actioneaza - pentru bare
pe pIa nul de alunecare; N - sum a fortelor normale din greutatca rocii
A~ !:.... (16.5)
ce acponeaza pe planul de alunecare; l - lungimea planului de alunc- H,
ca rc; n - numarul de tiranti; f = .!!!. - coeficient de freca re pe pJa- und e Rp este r ezisten !. de c.leu! a armaturii conform STAS 10107/ 0-76.
m.
n ul de aluneeare, unde Ql cstc unghiul de frecare interioara iar 711v=1,2 Lungimea zonei de ancorare (bulbului) a tirantului dupa Instructiunilc
P 109-80 se detcrmina din conditia:
P ~ /(2 m 1 N$ (16 .6)
in care: K 2 =O,7 este coeficient de neom ogenitate; ml=O,7 - coeficient
al conditiilor de lucru; Ns - forta de smulgere determinata prin caleuI
pe huza valorilor normatc ale caracteristicilor
N$= ~ D l:,Z~r~ (!G.7)

Flg. 16.17. Scheme de calcuJ at ~o­ unde 1;' este rezistenta normata la sm u Igere pe suprafa~a laieral5. a zo-
licitiirii in tirantii de ancoroj: nei injectate in stratul i (pentru paminturi v . tabelul I6.6); D - diamc-
taluz; 2 - plan de alunccorc; trul forajului pentru roci tad SclU De! pentru paminturi; Z~ - lungjmC'(l
J - ti ran t de an: oraJ.
zond de ancorare in stra tul ·i ; D el - d iametrul mediu cfcctiv al bulbului
format pr~n injectare, stabilit cu relatia:
,. . 2,L."'-,\;• 1 l J,7G 1
\.
\.
Del = 1,8 V1t:;~ [mJ (16.3)
\.
\. C - Hind cantitaiea totala de cimen t, in t, introdusa in zona bulbului la
injectare ~i reinjeetare (daca este cazul); Dff! nu va pulea fi luat mai marc
decit 3D (diametrul initial de forare) pentru pa mlnturi necoezive ~ i 25 D
p~ ntru paminturi coe.zive.
f's tc coeficicntul de siguranta; $ - unghiul dintre normala In planul de Tabelul 1fj .(j
al uncL'are !?i directia tirantilor.
Rezis tentn normaiii pe suprafa1a lateralli pentru
Capacitatea portantil de calcuZ a unu i tirant dupa Instructiunilc Plan p3minturl (dupl1 P l09-S0)
- 80 cs te:
P = 1,5 P Um . (16.2)
Natura pAmintului
r;, in kN/m~
Delerminarea lungimii de fixarc a ancorci in bulb dupa Hobst !1 i Fftra reinjectare eu rein jec t are
Zajic se face eu relatia:
I ,= ---
mP Nisipuri eu qJ < 30° 90 110
(16.3) Nisipuri cu 30o~qJ<35° 105 130
nTtd1, o N isipllri Cll 1J> ~ 35< 120 150
Coezive eu Ie =O,75 ... 1 70 100
in. carc: Ii este lungimea de fixare, in cm; P - capacitatea portanta de
Coezive Cll Ie= 1 80
calcul a unui tirant, in daN; Tn = 1,5 - eoeficient de siguranta la extra- 11 0

gcrca nncorei din mor ta r; d 1 - diametrul armatu r ii din sirma sa u bare,

in em ; n - , numarul de .firf;! de sirma ,sau de bare fi xate intr-o gaura de Pentru roci stincoase din eategoria I a (v . tabelul 2.16) , fc zisten ta
ancoraj; '["0 - rezistenta de aderenta a mortarului la arma Lura, daN/cm 2 , in n ormata pe 5uprafata laterala a zonei injeetate 1/,=2000 kN/m :?, ia r PCll-
ca re depinde de tipul cimentului ~i de fugozitatea suprafetci armaturii. tm c.tegoria I b, f; = l 000 kN/m'.
Sectiunea de arm;;tura a tirantului, dupa instructiuni!e P 100-80, se Dupa Hobst !?i Zajic aderenta din ire cimeniul de ancorare !?i piimin-
dimensioneaza eu relatia: turi este in ge neral mai mare dedt rezis tenta · la fodecare· spccifiea pa-
minturilor.
p . •
(16.4) Din accasta cauza, se poate consid era i7=cr tg {J)+C folosind \o"a10-
- pentru SBP A~ 0,55R, I
ril e de calcul ale unghiului de frecal'e intcrioara ~ ~i ale cOE.'zi unii C !?i
256 17 - Asigural"ca stabllUapi te rasam elltelor, vol. II 257

tininLl scama ca cr depinde de adincimea ~i pozi\ia didacinii fata de ni-
velul terenului. AceasUi r elatie se poate folosi pentru roci din catcgoria
II ,i III (v. tabelul 2.16).
16.6. Aile solulii de osigurore a stobilitCilii terenurilor
cu ojutorul tironlilor de onc?roj
16.6.1. Ancorarea terenuriJor in ponto instobile
In literatura de specialitate sint prezentate cazuri de stabilizare prin
aneorare a terenurilor in panta in care s-au prod us alunediri sau eare
crail potential illstabiIe. Procedeul nu a capatat extintlere datorita difi-
cultatilor de realizare a protectiei anticoroziye .a . ancorelor care sa asi-
gure durabilitatea luerarilor !?oi intr-o anumita masura ~i datorita diiieul-
tatilor de realizare a unui bulb de aneoraj puternic in roci argiloase.
Un exemplu de depa!?ire /a aeestor dificultati es te prezentat de
E. M. Dobrov (1975), la constructia unui drum nou in Caucaz la care
trebuia realizata 0 exeavatie de 8,0 m la baza unui Iversant potential in-
stabil, care prezenta 0 curgere lenta spre axa drumului , iar ealculele de
stabilitate aratau Un coeficient de siguranta 'apropiat de unitate. . 4 - argilA plastic curgatoare; 5 - argila prAfoasa virtoasa; 6 - marna; 7 _
Terenul era a1catuit din 'argile pratoase !?i 'argile 'cu cons~stenHi V8-.
riabila intre tare ~i plastic maale. Grosimea stratului instabil avea 5,0 m
in par tile laterale ~ i 10,0- 12,0 m in zona sa centrala. Roca de baza era
constituita din argilite. Ahmecarea se producea la contaetul eli r oea de
baza, unde forajele executate au pus 'in' evi"denta ~i apa ascensionaUi. Ca-
derca rocH de baza ,spre axa drumului nou sub un unghi de 37-40° fa-
vorizeaza alun ecarea ~i Ingreuneaza stabilizarea prin eonstruirea unui
zid de sprijin. Taierea hazei masivului instabil ar fi redus eoeficientul de
siguranta la aluneeare la K:=O,89 ~i ar fi eondus la p.ericolul declan~arii .
alunecarii chiar in perioada de executie. Din aceasta ea uza s-a hotarit sa
se ia masuri de stabilizare a masivului inainte de inceperea execu~iei lti~
crarilor la drum. S-au analizat eomparativ solutii de consolidare cu zid
de sprijin !?oi cu tiranti · de ancoraj pc versant, rezultind mai avantajo'asa
a doua sol ulie (fig. 16.18).
Ancorarea masivului s-a efectuat cu 17 ancore dispuse pe doua r1n-
duri in ~ah, paralel eu viitorul drum. JJistanta Intre aneore a fost de
5,0 m. Spre deosebire de construe~iile de sllstinere obi~nuite cu ziduri,
piloti sau coloane, tirantU au dat posibilitatea presarii pe' roea de baza a
masei de pamint in mi!?care lenta formi nd 0 prisma de reazem din pamint
ce preia impingerea terenului alunecator din amonte. Pentru ancore 's-au
executat foraje de 150 mm .. inelina!e la' 27° fala de ·orizontala. tntrucit
stratul superior al rocii de baza era alterat pe 1,0 - 1,5 m, adincimea de
incastrare a ancorei in roca de baza s-a adoptat de B,O m . In afara de
aceasta, avind in vedere aderenta redusa a mortarului de ciment cu ar-
258
-
gilitele, s-a hotarit sa se largeasca bulbulla baza eu ajutorul unei explozii
de mica intensitate ee a format 0 cavitate Cll diamelrul de 0,7-1 ,0 m.
Imediat dupa explozie, in foraje s-a introdus armatura in prealabil
pregatita sub forma de fascieule din 20 sirme eu diametrul de 5 111m, prc-
~ orvtJ.
' 0' . ' ri/l
s:b'.
r<'""\ __ .' _
, 6,
~
, b
Fig. 16.18. Consolidarea terenurilor aluneciHoare prin ancorare:
1 - placa de ancorare; 2 - tirant de ancorare; 3 - argila p lastic moale;
liirgire a torajului prin exp lozie; 8 - suprafata terenului Inaintea realizArii
debleului.
vazute la capat ell bucle de aneoraJ 111 bulb. Dupa aceasta, gaurile .de
foraj s-au umplut eu mortar de ciment marca 300. pina la nivelul supra-
fetei de aluneeare, prin eurgere libera. Dupa terminarea umplerii par-
t iale Cll mortar in partea superioara a gaurii de foraj s-a turnat mastic
pituminos pentru protec~ia antieoroziva a sirmelor. S-a nivelat terenul
!?oi s-a a~ternut un strat de repartitie de 10-15 em piatra sparta pe care,
in dreptul tiranlilor, s-au montat pl,ci de.beton armat ,(fig. 16.19).
Fig. 16.19. Detaliu de realizare a t irantului de
ancorare;
1 - ancoraj cu con; 2 - placa de ancorare; 3 _
perp.a de balast; 4 - tub din PVC; 5 - fasci-
I
cuI din SBP; 6 - ancoraj inferior; 7 _ bulb
din mortar ~e ciment.
J
Tirantii s-au pretensionat eu 0 forta de 560 kN.
Inainte de tens ionare pe. placa de beton arma t s-a turnat un strat de
mortar de ciment de 2-3 em sub placu\a metalidi de repar ti\ic.
17'
259
 -
Dispozitivul de bloeare s-a protejat impotriva coroziunii eli mastic P~ntru C= l daN/em' ei <D 20°, rezulta, de exemplu,
bituminos.
In com para tie. ell un zid de sprijin, constructia tirantilor de ancoraj 1·3.11 , 3 d N/ '
Flldm= (2,75+U,35 1,6)0,36 =<J, a em.
a avut un cast mai redus eu 150000 ruble. ,
Cheltuielile specifiee pentru eonsolidarea unui metru cub de pa- In cazul unui taluz ancorat sc presupune ca. suprafata de alunecorc
mint aluned'itol' au reprezentat 0,4 ruble. este eilindrica eirculara i(11' dil'ectiile ancorelol' tree prin cenirui tk 1"0-
Particularitatile de calcul ale acestei solutii sin! indicatc in conti- talie 0 (fig. 16.21).
nuarc.
Pentru asigurarea stabilitatii unui bloc (fi!?ii) de pamint din l)1<.1sivul o
care aluneca trebuie ca vectorul So al for~ei de ancoraj trebuie sa fie R
perpendicular pe suprafata de alunecare (\3=IX) sau sa fie mai mare decit
unghiul " de inclinare a blacului fala de ' arizanlala (~> 0), (fig. 16,20).
Fig. 16.21. Schema de ealeul a aluneearii pe 0
6uprafata cilindrica ell luarea in considerare a
\~I fortei de aneorarE'.
'it:
f.-~l
_,
\[
\ Fig. 16.20. S::hema de caleul a unci fi$ii eu luarea In eon- Ecuatil1 de echiIibru este
siderare a fortei de aneorare.
K,;;Qt~ZNi tg <D+CL+n So tg <D (16.13)
in care n este numarul de tiranti de ancoraj.
p.
De aiel rezulta efortuI de ancorare pentru un coeficient de anCo-
H'++-:- r are dat:
So [(.I:.QI-ZNf 19 <ll - CL
In acest caz, coeficientul de siguranta la stabilitate al blocului in (16.H)
calculul cu met ada Maslav - Berer a farlelar ' arizantale se paate deter- n 19~
mipa eli relatia: . ! Calculele de incastrare a ancorei in terenul de baza 9i de dimensio-
. K,,';;" TI+S.I to <o - tg(<o-<v,)] (16.9) nare a acestei,;l se efedueaza potrivit relatiilor din paragraful 16.5.
.. ~-~~~ . . Un elemen t particular al comportarli tirantilor de ancoraj il consti-
in c~'lre; w=93-cx, i81'- $s est~- unghiuI'rezistentei ·de fOl-fecare pe suprafata 't uie efectul de autoancorare ce apare la deplasarea partiala a terenului
de alunecare eu actiunea suplimentar:a; a Jortei S; Ti $i Hi reprezinta for- care antreneaza ~i placa de ancorare cu capul tirantului (fig. 16.22).
tele de rezistenta ~i respectiv de alunecare, determinate de greutatea pro-
prie a blocului Pt. For~a T j se determina cu relatja:
T, ~ P, [tg a- tg (,,-1\>,)] (16.10) A

in care H, esle impingerea arizantala pe peretele blacului (v. cup. 5). Fig.. 16.22. Efect de autoaneorare ce apare la _~.c~
6P ..~
Cind q=:~, formula (16.9) capata 0 expresie mai simpUi deplasnrea terenului. ~I , Pu _:1
K, 'T ,+So tg tV. (16.P) 0
II, ",,;;;n;;;;;;17
Z
Pentru stabilirea suprafetei pHicilor de ancoraj este necesar sa se cu-
noasca presiunea admisibila care tine seama de caracteristicile mecanice Efectul a fast studiat experimental de E. M. Dabrav (1975), care pra-
alc pamintuluL Formula lui N. P. Puzirevski, care exclude aparina de pune ei relalii de ealcul adecvate. Astfel, dadi. blacul ABeD de pamint
zone plastice in pamint, este: coeziv se deplaseaza pe suprafata de alunecare CD, conditia de echilibru
.c (16.12) static este:
P IIdm= --c---'-::':'--.,.- -
(ctg$+11>'"7 f) tglll R ~ T+So tg '1" cos ~+So tg '1'; cas ~ (16.15)

260 261
 In situatia reala tirantul de ancoraj nu este absolut rigid ~i In apari -
in care: R este forta de alunecare; So - tensiunea initiala in tirant; T '- tia efortului de autoancorare el se intinde reducindu-se astfel efortul S
co mponenta orizontaHi a for~ei So pentru ~=O; cp' - unghiul de frecare Luind in considerare aceasta dcformatie relatia (16 .24) se exprima i n t1 r-
la contactul pamint - placa de ancorare ; cp~ - unghiul de frecare pe ru atoarea formula generala:
s upr afa~a de contact dintre pamint :?i stratul de baza.
. EGF( 1 -c os~) (
pnind seama co T -So sin ~ se obline: R=So [S IO~ + COS~(tgCP'+tg<p;)H-.. tgIHtgcp'+tg<p; )
R= So[sin ~+cos ~ (tg cp' + tg cp:)). (10.1 0) 1.,(
1+ "7" l - co sf3 )
Ii"
Pentru valoarea ini~iala a unghiului ~=O, aceasUi f ormula dev in e : (16.27)
R='So (tg cp' +tg cpD· (10.17) in care Eol es te modulul de elasti citate al o~elului.

La dcplasarea punctului 0 in 0 1 in tirant apare 0 fOfta de auloanco-

rare S, care se adauga la tensiunea initiala So· Se consid era ea intTe farta
de eompresiune a pam intului AP fji deformatia acestuia I1z ' exis til 0 le- 16.6,2. Consolidarea prin ancorare
ga tudi liniara exprimatA prin relati a: a unor const,ructii existe nte
f'j,
L',P= flL', z= Eo - F (10.1U)
h
Pe drumul na ~ ional 1 B u cure~ti - B ra~ov, in zona Posada, un zid de
in care fl es te coeficient de proportionalitate; Eo - modulul de dcforrna -
\.ie al piimintului; h - inal\.imea blocului ; F - suprafaja placii de anco- sprijin in stare buna dupa zed de ani de exploatare s-a deplasa t, iar par-
rare. tea earosabila s-a denivelat, In cazuri similare s-a procedat la subzid irC'tl
'Efortul total in tirant i n noua pozitie va fi: fundatiei zidului.
1 1 Aceasta operatie este greoaie ~i nu lips ita de pericol. Din aceast[\
S=So + L',S= So+L',P - = So+flL',z--, (lO.19) eauza, luind in considerare starea buna a zidu lui :?i grosimea redusa a
cos ~ cos ~
stratului deluvial intre fundatie ~i foea de baza , s-a hotarit ancorarca lui
Deoareee cos ~={h-L',z)/h se obline: in roca de baza alcatuita din eisturi marno-grezoase (fig. 10.23).
h
S=So + flL', z~ ' (16.20)

.por~ele normala :?i ta'n gentiala din autoancorare ~i din pretcnsionare

vor fi:
f'j,
P =Socos~+EoFh (10.21)

T=So sin ~+EoFf'j, tg~. (16.22)

),: -;"iI j::;::
',:,' :', :':
tntrtlcit din condiliile de
"
echilibru N=P(tg cp' + tg cp:) se obline
., " I .

I1 = N+T sau
R = So sin ~+EoF ~,' tg ~+ ( So cos 1'+ EoI' ¥.)( tgcp ' + tg q>:). (10.23)

lntrucit I1z=h (l -cos~) formula devine

II - So sin ~ + EoF(I-cos ~) tg ~ + [So cos ~+EoF"(I-cos ~)](tg cp' +tg cp :).
(16.24)
Daca. L',x= O ~i ~=O formula devine Fig. 16,23. Zid de sprijin exis tent pe DN1, Bueure.'i ti-Bra~o v,
II=So(tg cp' + tg cp:). (10.25) km 115, eonsoJidat prin ancorare in roea de baza :
1 - bara de aneorare; 2 - grindft. de co nluerare; 3 - zid de spri-
In eazul So = O se obtine jin existent; 4 - platforma de lucru; 5 - teren e xcavat pentru
deplasarea paqii carosabile; (j - parle carosabila.
II=EoF"(I -cos ~) (tg ~+tg cp' +tg cp ;). (10.20)
263
262
 - -
S-au folasH ancare verticale alcatuite din bare de ote! PC 52 ell dia-
metrul de 40 mm eu capul superior filetat. S-a injectat mortar de ci-
ment pc adincimea de ineastrare a barelor in roca de haza.
Dupa intarirea mortarului, fiecare bara a fost pusa in tensiune prin
slringerea unei piulite pc 0 plad. de rcazern Cll ajutorul cheii dinamome-
trice. .Ulterior s-a injectat eu mortar ~i partea superioara a forajului.
Pentru aSigurarea eonlucrarii tronsoanelor de zid, s-a prevazut executa-
rca la coronament a unei grinzi de beton armat de rigidizare.
16.6.3. Ranfor1i de slabilizare a ncorali re alizali
U realizcazA un nucJeu armat. -Pentru preluarea efarturilor de intindere
prin consolidarea terenului "in situ
Stnt cunoscute solutiile de asigurare a stabilitatii terasamcntelor ~i
vcrsantilor alunecatori prin lucrari de sustinere !}i consolidare ec folosesc
ranfor~i din beton ~i beton a!,-,mat, cu coloane sau ell barete. In afara aces-
Sqcllunq \.!
tor' solutii , in ultimii ani au inceput sa fie utilizati Ia stabilizarea terc-
nurHor tiranti de ancoraj ~ i minipilo~i, dispu~i in retea ' pc terenul care
aluneca.
Prin imbinarea unora dintrc solutiile l11o:?n~ionate, s-a realizat 0 con-
struc~ie de sustinerc de greutate de conceptie noua din pamint injcctrlt,
armat ~i prccomprimat, asemanatoare, din punctul de vedere al compor-
tarii sub incarcare, eu ranfortii din bctan annat sau Cll cei realizati eu
piloti, coloane sau baretc. Solutia consUi in realizarea de ranforti din ma-
terialul "in situ" prin gruparea citorva ~i ruri de foraje de diametru mic,
injectate Cll ciment. In fi eeare foraj se introduce 0 bara de otel-beton,
astfel incit, dupa cimentare, pe 0 anwnita zona in jurul forajului Sf.
din ranfartul astfel realizat ~i pentru marirea frecarii pc suprafata de
alunecare, 0 parte din numarul barelar se realizeaza ca tiranti de anco-
raj pretensionati, dispu*i intercalat intre ~irurile de nuclee arm ate, . care
transmit eforturile la 0 placa de beton arm at situata la su prafata tere"':
nului, in care se monolitizeaza !?i bnrele ec farmeaza miezul nuc1eelor or-
mate.
In fig. 16.24 se prezinta folosirca sol u~iei la consoJidarea unui ram..:
bleu instab il, situat pc un versant afectat de 0 suprafata de alunccarc pe
drumul ' national 1 in zona Posada. Solutia consta din realizarea .unor
ran forti din grupuri de nuclee armate cxecutate prin forare ~i injectare,

Iii I I'
I I I 11 \ /
I //// 'avind intercalati tiranti de ancoraj pretensionati dupa cimentarea bulbu-
lui ~i injectati ulterior, care transmit elorturile in. plaea de betan armat.
Solutia prezinta urmatoal'cle avantaje: pune in valoare capacitatcn
villi I 111/
II I I I I i partanta a terenului natural, consolidindu-l zonal prin cimentare, arma/,"'
!ii precornprimarc, realizind ran forti fara sapaturi; necesita un COnsum
I II I I I
__ r-
___ :wj l II
1111 II II I FiS. 16.24. Ranforti de
redus de ciment §i de otel-beton; reduce costul de executie a lucrarilor;
permite 0 executie com plet mecanizata; realizeaza 0 productivitale ridi-
v III slabilizare' n n cara ~i rea- cata a muncii; permite rcducerea Guratei de cxeeutie; permite e:x:ccuti;l
2
I I:
I I II .
I lizati prin cansolidarca
terenului "in sit u" pe
lucrarilor pe drumuri ell trafic in tens cu stinjenirea minima a circuJ<:l-
tiei, datorita gabaritului red us al instaiatiilor.
I I
5-11 I II II
I I I
I
I ON I, Bu cure!iti-Br~av,

1 -
2 -
km 114:
taluz de rambleu;
5uprafata de a1u-
necare; 3 - ranfort rca-
lizat prin injcct<lre; 4 -
armAtura ranfol'tuIui;
-;.- s- r-~ - , 5 - ancare; 6 - plaea
- ----.
.' ........',, de eonluerare.
t
.J
I
_ t ••••• ,

L ---1: ::~:~~:':::_~'J

I
- .....:" I
====to.~-.---..~

264
__=/~=?~L__ _
 uncle s-a notat: E - material curs pe panta alcatuit din argile, praf ~i
nisipuri fine provenite din remanicrca paminturilor loessoide, inundat;
L - paminturi loessoide nederanjate din zona de platou; D - aJtcrnantc
Asigurarea slabililiilli lerenurilor prin realizarea de argile cafenii ~i argile marnoase eu intercalatii de nisip (max. :) cm)
17. echillbrului maselor de piimint par~ial afectate de alunecare; 1\1 -
calatii de nisip fin.
marlle ecn u~ii stratifieat£! cu inter-

Avind in vedere accasta siluatie, s-a executat un sistcm de drcn aj

Una dintre masurile cele mai ra~ionale de asigurare a stabilWitii
tcrenurilor 0 constituie realizarea unor rni1?cari de pamint in zona care
sa asigure echilibrul maselor de pamint. Asemenea lucrari se pot realiza
avantajos pe vai relativ inguste eu maluri instabile. In asemenea cazuri,
umpluturile realizate pe fundul vaii ~i decaparile pe versant au efect sta-
biiizator asupra malurilor.
Inlr-un exemplu dal de Zaruba ~i Menel (1974) se arala ca daca 4"10
din volumul masei alunecate de pe versant este deplasat de la partea
superioara spre baza taluzului, stabiEtatea acestuia cre~te ell IO%.
Intr-o asemenea situatie, la Suceav3, pe valea Cetatii ell malw-i
instabile pe distante de zeci de metri in profil transversal, s-a prevazut
in Lroducerea piriului CeUitii intr-un canal colector, devenit co1ector gene-
ral al canaUzarii ora$ului, deasupra caruia s-a efectuat 0 umplutura de
pamint, care a inlocuit lucrari de sus~inere (fig. 11.1).
Cll un dren clasic $i drenuri forate ell rol de asanare. Terenul a fost nive-
lat, inierbat ~i plantat, iar seurgerea apelor de suprafata organizala.
o lucrare similara s-a executat pe drumul national 24 Vaslui - Ia!?i
in zona Sole.$ ti, pe 0 vale secundara a Vasluetului, pe care s-a executat 0
varianta de devicre a drumului ea urmare a realizarii unul lac de acu-
mulare. Versantii vaH pe care trebuia amplasat drumul conform proiec-
tului au fast puternie afecta\i de alunecari in primavara anului 1973 ~i
nu mal puteau Ii utilizati pentru amplasarea noului dr.um fiira lucrari
costisitoare. de consolidare. ,
In aceasta situatie, s-a mod in cat pl'oiectul care a prevazut amplil-
sa rea traseului pe vale prin realizarea unor umpluturi de 7)0-8,0 1)]
efectuate prin descarcarea versantilor limitrofi ceea ce a condus la sia-
bilizarea zonei ~i I. reducerca coslu1ui 1ucriiri1or (fig. 17.2).
B
I
I
6

Fig. 17.2. Consolidal'ea versan~ilor

prin umpluturi In bazA pe ON 24, Vaslui-
Ia~ it
la Sole~ti:
1 - versant alune: at; 2 - linia terenului Inainte de alune:arej 3 - suprafatti

"'\ fR,~=--
:; ;:, ~..!::'..
310 '11
de alun ecare: 4 - umplutura; 5 - versant l'eproti1at ; 6 - t ub de drenaj;
~~ 0,," A - amp1asamentul initial al lraseului; B - amplasamentul modifical al
traseului.

'" Fig. 17.1. Consolidarea malurilor pc

va:ea CcU.\ii 1a Suceava prin um-
Solu~ia a necesitat efectuarea ca1culelor de stabilitate in mai multe
p lutura de pamint la bazil.: variante pentru realizarea unei solutii de cchilibrarc a volumului sapci-
1 - colector principal; 2 - umplu- turilor ~i umpluturilor, in conditiile realizarii unui profil stabil al ver-
tura; 3 - ranfort; 4 - tercn ame- santi lor.
~7. .
~%:W(
najat. S-au avut in vedere pante ale talmmrilor nu mai mari de 1 : 2,5 din
U. ,12
conditii de executie mecan izala aUt a sapaturilor de adincime mica, cit
~i a nivelarilor. Un element impor tant la asemenea lucrari n constituic
dren aju l la belza umpluturii, pe firul vechii vai. De~i apele de suprafata
se scurg prin ~anturile ce Incadreaza drumul) apele de infiltra~ie din vcr-
liJrm fora tJ Oren (\a!.ic. !
santi continua sa S0 colecteze spre vechea vale. Din aceasta cauza estc
(:'ZOm l :l.O m
necesara prevcderea unui dren in lungul umpluturii,
Taluzurile vaii au fost decapate partial pentru obtinerea unu i profil tn literatura de specialitate sint mentionate lucrari de acest gen care
de cchilibru in noua situatie cu urnplutura de baza. Trebuie subliniat au fost compromise din lipsa drenului, ceea ce a condus ~i la ap~ritia
(', uTlclcr\ll complex 31 stratificatiei pe versan~i, care se observa din figura ,
2G7
2GG
 Ullci anumile neinc"edcri fata de lucrarile de echilibru al masclor da Pcntru a nu sc afecta stabilitatea acestor lllcrari ~i a noului drum
I)amlnt. amplusat pe maluri s-a u efeetuat pe firul vailor umpluturi sub forma de
La 0 alta luerare, tran~eea de aeces a diU ferate in portul Constanta praguri ·din. material rezultat din derocari care erall in execs, intre care
c~..:lin~, stabilitatea taluzurilor deasupra zidurilor de sprijin, in teren con- s-a u efectlla t umpluturi de pamin t. Pentru asigurarea seurgerii apelor pe
s titu it din argile ro~ ii, nu se putea realiza decit prin descarcarca lor pilla
In panta de 1 : 4,5. Din eonsiderente de utilizare a terenului pe taluzuri A·'II __
In t;il'cuitul agricol, panta terenului S-:-8 miqorat ins a pimlla 1 : 3 ~ i 1 : 10.
P e drumul national 10, Bra~ ov - Buzau, realizarea aeumuHirii hidro-
-------'----:i2
.1-
7 ~
lehn LCC de la Siriu a necesitat ridicarea iraseului pe versantul sting al
viiii lluzaului. Acest versant are tin relief accidentat instabil din punet
de vedere· geologic in al1umite zone, eu pornituri numeroase, eu I'oci nlte-
l<ate sau extrem de alterate in contact ell agentii atmosfel'ici. Pe mare
parte din trascul drumului terenul este alcatuit din ~isturi marnoase sau
din intcrealatii de ~isturi marnoase eu pachete de gresie, aeoperitc eu un
dcluviu de 2,0-3,0 m. Defri~area pentru cuneta lacului a condus In alu-
- - -.t:.i i1I
: :;;: -.-
nccarea in mare parte a pachetului de deluviu, incepind fenomene de
iristabilitate 1n straturile de !?isturi. Acest nou traseu llll ,putea evita tra-
vcrsarea ' UnoI' zone instabile pe vaile Teherau ~i Giurca.
Valea Tcherau estc traversata de un rambleu de volum important a
eu iml1~imea [1,0 m (fig. 17 .3). Valea Giurca se traverseaza cu un viaduct
la care se punea problema inlaturarii pericolului impingerii din alune- ,
Cilrea malurilor asupI'!3- infI'astI'uctw·iJor (fig. 17.4) . Pe ambele vai apele ',\ '-----~ / ~ ,' /

lacului de acumulare la cotele maxime tree in amonte de drum. ',\\ ~

,, ""
- -, ' .... :..:-~

-----=-~
---:::::::-=-::::=::==:::=:::==;=:::=:::::=::~
_________ ,,",OU
b C

Fig. 17.4. Consolid area versantilor v<"ui Giu rca pe DNJO Bra~ov-Buzc1 u :
5'J.!'I'I - 0 - p:a n; b - secliune prin drum In firu l viiii; c - 'secti une prin umpl utura
de pe vale; 1-7 - pozi~ii are pragurilor din anrocamente; 8 _ umplutura
pc vale; !J - viaduct ..

perioada rcalizarii luerlirilor pc firul vaii s-au prevazut doua tuburi cu

diametrlll 1,0 m. Du pa amenajarea depozitului, apele colectate pe vale
s-au dirij at intr-un canal de suprafata, tuburile ingropate raminind ell
functie de dren. Pe valea Giurca, volumul de pamin.t din depozit a fost
"I 67500 m:J, iar pe valea Teherau de 33 000 m 3. ea urmare a realiziirii um~
iii pluturilor, malurile vailor s-a u stabilizat ~i nu au mai pus probleme pen-
a
tru drum atH la amplasarea pe mal uri, cit ~i la traversarea vailor. Aceste

A
~
Cr (' rezolvari au necesitat ealcule ·de stabili tate in mai multe ipoteze privind
." . / 0 • .
aUt stabilitatea malurilor in protil transversal, cit ~i a depozitelor in
--r::-~-'--:.L:_}'~"
E.:;.:Z2ZP=~7
l::
0
~~~
",~~~
lungul vailar.
Fe drumu l jud.lean 607, Liipu.i1ta-Tetoiu, transanul cuprins intre
I ' . .0:"---0;'
km 30+500 .i km 30+700 este situat pe creata unui deal afectat de alu-
b c necari de amploare, care sc apropiau de drum (fig. 17.5).
F ig. 17.J. Consalicial'ea vcrsantilor vaH Teherau pe DNW Bra~ov -Buzau: Masl) alunecata era divizata in blocu ri denivelate in amontc ~i forma
(~ - plan ; b - sectiune prin drum In tirul yaH; c - sec liune prin umplu· numeroose zone de haltire spre aval. Intrueit 0 lucrare de sustinel'e ar fi
tlu'a de pe vale; 1-4 - p oz i~ii ale pragurilor din anrocamente. necesita t 0 adineime de fundare mare datorita perieolului regres iunii
26G 269
 alunedirii, s-a hotar1t sa se ia in considerare 0 solutie de remodelare a
versantului. In acest scop, s-au facut calcule comparative ale profilului
do echili bru prin metadele Sakalavski - Senkav ~i Maslav (metoda F,) .
Rczultatele obtinute, ca panta generala medie, nu difera esenHal. Intru-
In cazul unor nlunediri de mare amploare pe versanti una din 501u-
tiile care eo ntribuie la asigurarea stabilitiitii 0 constituie descarcarea zonei
active a alunedirii prin excavarea unui volum de pamint ee se determi na
din calculele de stabilitate. Un asemenea procedeu s-a fol osit cu bune
rezultate la un versant ce punea i n perieol 0 platforma indus triala Ia
Curtoa de Argo~.

~'1?' ------ - --
6 •
"t5J8f"

F ig. 17.5. Consolidare versa nt p e DJ 607 Lapu!iata-Te toiu, km 30+600 :

"
J0

.r
1 versantul alunecat; 2 - ochiuri de apa; 3 - crapalu ri in teren;
4 - parte carosabila; 5 - versant reproIHa.t; 6 - tra n~ee drennntA.
cit metoda Maslov asigurA insa 0 trecere spre zona superioara a profi-
lu lui cu unghiuri cu valori mai acoperitoare, s-a adoptat profilul obtinut
cu aceasta metoda.
Pentru caracteristicile de calcul (D=10°, C=D,l daN/em' ~i "),=18 kN/m 3
se ab\in rezultatele din tabelul 17.1.
Tabe!ul 17 .1
Cakulul profilului de echilibru cu metoda Fp
Valumul de material excavat de pe versant a fast de 90000 m'
(Stanculescu ~.a . , 1983), (v. fig. 4.12-4. 14).
Lucrari simila re de desdircare a unor versanti aluneeatori prin In-
departarea unui volum important de pamint- s-au efectuat !}i pc malu-
rile Mure!?ului in zone und e alunecarea malului putea provoca obstrua-
rea rlului ell grave consecinte asupra obiectivelor industriale din zona.
In strainatate, un exemplu semnificativ in acest seop il constituie
aluneearea de teren a unei mase imense de 2 miliarde de tone Ia Atcinsk
in Uzbekistan (U.R.S.S.) care a fast calificata de Asacia\ia interna\ianal.
a inginerilor geologi ca cea mai mare alunecare de teren a secolului. Alu-
necarea a ineeput in anul 1974. La d eclan~are, locuitorii 10caIita~ii T e~ ik­
ta~ din muntii Tian-$an de Vest au auzit zgomote infundate ~i au simtit
vibratii care produceau deplasarea mobilei in lo<;uinte. La 0 inaltime de
circa 1 ODD m deas upra localitatii a aparut 0 ruptura in versant ~i 0 masa
imensa alcatuita din 5 straturi geologice - cuaternar, neogen, paleogen.
cretaeic ~i jurasic - a inceput sa sa deplaseze ·spre Te~ ikta ~ Cll 0 viteza
de 8-9 mm pe z1. Localitalea avind 3 500 familii a fost evaeuata. Pentru
stabilizarea alunecarilor au fost angrenate institute de eercetare .!,ii proiee-
t are din Moseova, Leningrad, Kiev, T a~kent !?i Karaganda. Solutia a con-

I
stat din descarcarea versantului ~i incarcarea piciorului eu 0 contraban-

~
Valori adoptate cheta de circa 100 milioane tone. Aceasta masura a fost completata eu
h P='Y h ~p ;::;: arctg Fp un sistem de drenaj prin pompare, care a redus infiltraFile spre supra-
Fp = tg $+
kN/m 2 panta
m grade grade
I fata de alunecare. In asemenea condHii 5-8 putut asigura stabilitatea cu
o co ntraba nche ta ce reprezinta numai 5'1/0 din mas,a alunecata. l\:Iasura-
3 54 0,3614 19,86 2O' 1 : 2.75 torHe pun in evidenta faptul di din anul 1984, dupa terminarea lucrari-
6 103 0,2600 15,04 10° 1 : 3,75 lor, nu s-a u mai ~nregistrat deplnsari. Un cutremur de gra~ul 5 care a
9 162 0,2380 13,38 avut loe in anul 1985 nu a avut urmari asu pra s tabilitatii masivului con-
12 216 0,2225 12,54 12' .' 1 , 4.75 salidal. .
15 270 0,2133 12,04

Pe baza acestui profil de ecl~ilibru s-a u efeetuat ca1culele de mi~­

care a ierasamentelor. La inceperea ex ecu~ iei s-a prevazut indepartarea
apei care baltea prin arnenajarea unor fjanturi de scurgere provizorii.
Intruci t versantul prezenta exfiltratii permanente s-a avut in vedere.
de asemenea, drenarea lui prin tran ~ ei drenante executate mecanizat cu
sectiune mare trapezoidala avind baza mica de 3,0 m. Din cauza terenu-
lui inm ui at, 0 sapatura ~ e dren eu pereti verticali nu era posibila. S-a
prevazut a~ ternarea de geotextil !?i umplerea eu balast a corpului dre-
nant, care avea la baza cite trei tub uri riflate perforate Cll diametrul de
85 mm.
Lucrarea, de~ i s-a exeeutat CU l un ele abateri de la profilul proiectat,
sc compo rtil satisfacator in ex ploata rc.
270
 cum ~i la incovoiere in zona de intersectie a ' unor posibile suprafete de
Solufii de perspectiva pentru lucrarl alunecare (fig. IB.l).

18. de sustinere a faluzurllor ~i versaniilor

18,1. Procedeul "bulonarii" taluzurilor
Aldituire constructiva.Proeedeul "bulonarii" sau "tintuirii" (soil
nailing, clouage) taluzurilor de debleu la lueriiri de drum uri ~i cai ferate
este de data relativ recenta, insa se folose~te de multa vreme in tehnica
miniera a exeavatiilor subterane (Rabejac, Toudic, 1974; GassIer, Gu-
dehus, 1977; Louis, 1981; Prochazka, 1982; Kvathava, 1983; Skormin, 1985;
Kolin, 1986), .
In luerarile efectuate pina in prezent bulonul reprezinti'i 0 bara de
otel care se introduce intr-un foraj exeeutat in taluz ~i se fixeaza prin
cimentare sau prin ra9ina slntetica. In functie de impingerea pamlntului
care trebuie preluata, distanta intre buloane variaza intre 0,5 ~i 1,5 m.
Pe corpul exterior al bulonului se fixeaza 0 placa de ~eton armat monollt
sau prefabricat, care formeaza paramentullucrarii ~i are rolul de a pr elua
impingerea pamintuluf ~i a 0 transmite la bulon care lucreazi'i la smul-
gere. In unele cazuri, pli'icile se inlocuiesc eu un strat de beton torcretat
armat eu 0 pIasa de otel. In acela~i timp bulonul confera masivului de
pamint 0 coeziune aditionala obtinuta prin rezistenta sa la frecare, pre-
i ~'
\j,~
Avantajul principal al acestui procedeu consUi in faptul ca in cali-
ta!e de ~ate~ia~, p~ntru AO e~ns!ructie de sustinere se folose~te chiar pa-
mmtul "m SItu . Intruclt pammtul nu poate prelua practic eforturi de
intindere, el este ranforsat cu bare, ceea ce Ii confera rezistenta necesara
pentru a Iuera ea un masiv mQnolit de sustinere. '
Pe~tru studierea stabilitatii masivului de pamint bulonat ~i pentru
determmarea parametrilor constructiei, in R.F.G. au fost efectuate incer-
cari pe model ~i la scara naturala, care au pus in evidenta faptul ca masi-
vul de pamint ranforsat cu buloane poate prelua incarcari suplimentare
I~ deplasari relative mici (Stocker ~.a., 1979). In urma cercetarilor expe-
rune1~.tale a fost elaborata 0 tehnologie de exeeutie pcntru ranforsarea
peretllor gropilor de fundatie la cladlri care euprlnde:
- excavarea painintului intr-o prima faza pe adincimea de 1,2-
1,5 m in paminturi...ll1:giloase ~i nisipoase uscate si stabile;
- montarea plasei de armatura'~norerefiir~a pere1erui sapaturii (gro-
simea stratului de torcret este de BO-150 mm);
- forarea gaurilor pentru buloane, pozarea eentralii 'a buloanelor si
cime~tarea l.or O;mgimea bu~oanelor repreziI-:,ta 0,5-0,6 din inaltimea
totala a .maslvulUl ranfoI,'sat, 1ar pasul10r este ae
1, - ,5 m) ; --
- f1~area capetelor buloanelor pe suprafata torcretata dupa intari-
rea mortarului de ciment, fara pretensionare;
- excavarea in etape succesive a pamintului eu repetarea operatii- f6~ 41irJ -'1)
lor enumerate,._ ~ <,~d /... fA (4r-~ I ' ~?lt r. d I
'1"* ~. 'I U 4:: ~~ lr-X
Modul de calcul. Masivul de teren bulonat se eonsidera echivalent eu
Un zid de sprijin monolit avind aceea~i sectiune, pe baza acestei ipoteze
veri~icindu-se stabilitatea la rasturnare a volumului de pamint armat
conslderat monolit, precum ~i stabilitatea sa generala (fig. 18.2, a si c).
Calcule speciale necesita verificarea conditiei de asigurare a stabili-
taW interne. In acest seop se stabile~te eomponenta orizontala a impin-
gerii pamintului K"" folosind valoarea eorespunzatoare KG (v. cap. 6) ~tI r'J1tl it"
Se determina latimea minima a masivului armat L: m. tt~Ui
~

din conditia asigurarii impotriva aluneearii pe talpa

(H-hc) [YH[(z-2C tg (15" - ~)]

L >~. 2 (lB.l)
tg <D 2yH
Fig. 18.1. Schema unui
taluz bu:onat: unde: S1 = 1,5 este eoeficient de siguranta; he - inaltimea fara impin-
1 - bare intinse; 2 -
bare intermediare; 3 -
gere, datorita actiunii coeziunii; ? --
6
bare forfe::ate; 4 - bare din conditia 3ituarii rezultantei in interiorul simburelui central
introduse prin batere
sau In foraje; 5 - ele- (18.2)
mente de parament; 6 -
t repte de sapatura. unde
I:

272 18 - Asigurarea stablliti1tl.l terasamentelor, vol. II

273
~ (/J"1~ h-t'rtJ..J.i <t ~ ~
nl' ; ~ J

Se determina rezistenta 1a smu1gere a bu10nu1ui Ram folosind prin
analogie l'elatia pentru calcu1ul 1a smulgere al pilotilor din STAS
2561/3-85 :
R",:=K,K2ujnLb (18.3)
in care: ]{, ~=O,4 este coeficient a1 eonditiilor de lucru la smulgere;
K z - coeficient al eondltiilor de 1ucru functie de tehnologia de executie,
pe unitatea de suprafata la adincimea Zj; ttl - numarul de buloane pe
e1ementul de parament ell inaltimea fiHi ~i latimea de 1,0 ffi, la adinei-
mea Zj.
Formulele (18.1), (18.2) oi (18.3) slnt acoperitoare. Rezultatele experi-
[kN] mentale conduc la 0 lungime mai redusa a buloanelor ~i la un numar mai
mie de buloane neeesare. Din aeeasta cauza 1 0 proiectare economica sc
poate efectua numai pc baza unor incereari preliminare de deierminare
a aderentci dintre bu10ane ~i pamint.
Placile de parament se caleuleaza ca pliici pe mediu elastic cu rela\ii
~i tabele uzuale.

/
Verificarea stabilWiFi interne a masivului bulonat se face luind in
, considerare rezistenta la smulgere ~ i la incovoiere a buloanelor.
, Pentru trasarea suprafetei de alunecare se poate utiliza metoda
Gassler-Gudehus io care unghiul 9 12 =90°, ungh iul 92==t15+~. jar un-
2
Q ghiul 9 1 are 0 valoare cuprinsa intre 30° ~i 40°, care se stabile~te din
condiiia obtinerii coeficientului de sigurania minim (fig. 18.3).
c
Fig. 18.2. Scheme de calcul al sta~

..- --
biliUitii: .
......... /
!,~RJr;tu" a - stabilitatea 1a rasturnare a ma-
p;::lSlbIle sivului armat; b - stabUitatea in-
, ,(~( , .... ,1, '1" .~ terna a masivului; c - stabilitatea Fig. 18.3. Schema d~ calcul a ma-
generala. sivului bulonat In metoda Gassler-
b Gudehus.
812 • '10'
9'2. • 4>;,-" i
-' g, = "',. - "".
-' I w,n irlC.O"CBn )
/,,"
/
I.~::C
Coeficientul de siguranFi 1a alunecare fara aportul buloanelor eslc:
/
----- -- /
F
e"
I:G, cos + CI"llc
(18.5)
c I:G, sin e,
Luind in considerare aportul buloanelor, coeficientul de siguran~a
avind valorile: K 2= l,O pentru bu10ane batute, K z=O ,9 pentru buloane j este:
introduse prin vibrare ~i K 2 =iJ,5 pentru buloane r ealizate prin forare in
paminturi coezive; u - perimetrul seqiunii transversale a bulonului, F 1:G, cos Ol +Cl"lJC + !:F,cos (90 -a-a,) f +ngR
0

(18.6)
in m; Lb - lungimea bulonului, in m; fn - rezistenta normaHi pe supra- b :EG, sin 0, - :EF sill (90° _ « _ 0,)
j

fala lateraUi, in kPa, care se adoptii din tabelul 7 al STAS 2561/3-85 und e: G;. reprezinta greutatea fi~iilor de pamint din prismul de alunccare;
func~ie de adincimea medie de la suprafata, terenului ~i granulozitatea 6t - unghiul format de planul de alunecare eu orizontala in dreptul
paminturilor necoezive sau indicele de eonsistenta al paminturilor eoezive. bulonului i; f - tg <l> - eoeficient de frecare; C - coeziunea; IMc - lun-
Dcterminarea numarului de buloane !?i a distributiei lor pe inaltime gimea suprafetei de alunecare; IX - unghiul taluzu lui fata de vertical a
pe 1 m de front sllstinllt se face eu relatia : !?i al bulol1ului fata de orizontala; F, cos (OOO-et- ei)=N i - component a
PI !lIllI, rezisten tei la sm uIgere a bulonului perpendiculara pe planul de al une care:
nj=--~ --- (13.4) Fi sin (900 -et-e;l=Tf - eomponenta rezistentei Ia smulgere a bulooului
n,,,, n, ...
situatii. in planul de alunecare; F, - rezisten\a la smulgere a bulonu-
in care: Pj=AHi cr. reprezinta impingerea pamintului pe elementul de lui iJ care depinde de lungimea de incastrare a acestui a sub planul de
parament cu inaltimea !lIf, la adincimea Zi ; cr. - impingerea pamintului
II 16' 275
274
i
I
alunecare, ce se poate calcula pentru bulonul cu incastrare medie, F m , Forta stabilizatoare a unui bulon in planul alunecarii va fi:
aceasta valoare medie inmultindu-se cu numarul de buloane no, intersec-
tate de planul de alunecare pe frontul de 1,0 m Hitime R= _ _O_,1_2_M_,...:.",,__
(18.10)
d cos (9 Jo- ct-6 j )
~F. 0
cos (90 -(X-Oi)=na Fm cos (90°-lX-e m)
Tehnologia de executie. Din relatiile de calcul rezulta ca rezistenta la
R - forta stabilizatoare in planul posibil de alunecare, rezultata din 1n-
smulgere a unui bulon batut este de doua ori mai mare dedt a unui bulon
covoierea bulonului. forat de aceea~i lungime ~i diametru. In aceasta situatie, in terenuri ar-
giloase este avantajoasa utilizarea unor buloane batute. Pentru adincimi
()Qtollut A
de 4,0-5,0 m ele se pot realiza dintr-un tub PVC introdus prin batere
cu un ciocan pneumatic ~i cu ajutorul unei mandrine, similar eu intro-
ducerea pilotilor tip WEST (fig. 18.5). In interior se introduce armatura
din bare de poliester arm at cu fibre de stieHi ;;i mortar de ciment. Se rea-
lizeaza astfel un bulon eu sectiune compusa avind diametrul de 38-
50 mm. Aeest tip de bulon are avantajul unui consum de energie inglo-
bata mai mie dedt in cazul barelor de otel ~i nu prezinta perieol de coro-
ziune (proiect LP.T.A.N.A. nr. 6801/1984).
In roci stineoase ~i semistincoase este neeesara forarea, insa se pot
utiliza avantajos ea buloane barele din poliester armat eu fibre de stieHl.

2
Fig. 18.4. Modul de solicitare a bulonului:
1 - element de parament; 2 - bulon de annare; 3 - suprafat a
de aluneeare posibiUi; 4 - zona de flexiune a bulonului; 5 - efort
de smulgere in bulon.

Calculul fortei stabilizatoare R (fig. 18.4) se poate efectua cu relatia:

R= R"
------'-'---- (18.7)
cos (90 0 -ct - 6,)

in care: Rer este capaeitatea portanta orizontala in cazul pilotilor artieu-

lati in radier (STAS 2561/3-85, formula 14, tabelul13)
Rer=iKmPcr (18.8)
unde K=O,7, m=0,7 iar Per se calculeaza eu relatia
P _ !l1.,,,,p _
(18.9)
cr- 10

Per fiind forta critidi orizontala; Mcap - momentul eapabil la incovoiere

al bulonului;
Zo-4 d pentru terenuri cu [c<0,5; Fig. 18.5. Bulon cu seetiune eompusa pentru armarea taluzurilor:
a - introducerea tuburilor prin percutie; b - bulon executat;
Zo=3 d pentru terenuri cu 0,5<[0<0,75, 1 - sabot din material p lastic sau mortar; 2 - tub PVC; 3 -
d fiind diametrul bulonului. mandrina de otel; 4 - inel pentru impingerea tubului PVC; 5 -
actiune<4 eioeanului pneumatic; 6 - bare PAS; 7 - bara OB 37
eu cap filetat; 8 - parament.
Rezulta Ror=O,7· 0,7 Meap =0,12 Mea" •
4d d
277
276
 Pentru taluzuri inalte procedeul bulonarii se apliea pe trepte de excavatie
de sus in jos, fUnd necesar a se executa bulonarea imediat dupa excavare
pentru a impiedica destinderea terenului !?i aparitia unor fi suri in masiv.
Analiza tehnico-economidi comparati va. Indieii tehnico-eeonomici
eomparativi in raport eu un zid de sprijin realizat din easete prefabricate,
solu tie eare se aplica in mod eun~nt, sint prezentati in tabeluI 18.1, pentru
o lucrare de stlstinere de 5,0 m inaltime ~ i pentru 1 m de front sustinut
(fig. 18.G).
Pentru a preciza mai blne domeniul de folosire a tehnieii bulonarii
s-a facut 0 eomparatie intre consumul de energie pentru realiznrea unci
tran~ei adinci eu taluzuri evazate nesustinute ~i eu taluzurl 'cu panta mal
mare bulonate (fig. 18.7).
Comparatia s-a facut pentru 0 lucrare de debleu pe DN 73 C, Schitu
Gole~ti - Curtea de Argee, km 21+500. Se constatil ca prin reducerea

ITI
I
IITIII"II III Fig. 18.7. Comparatie
Intre excavatie cu taluz
"
1-·1~
Sectiune I- I liber ~i taluz bulonat: <0 ,.'
I
,I
<0
I 1 - linia tcrc nulu i na-
~i'" . . .. · ! tural; 2 - taluz libcr;
o
o
.,-. 'I
", 3 - taluz bulonat. q ' .~.. .•
·1 .....
n; ,.
------- .' ' ·i
. II I ~ I .~ I
------- , h, . 1 1 ·I volumului excavatiilor, 1a ta1uzuri mallnalte de 10,0 m. devine mai avan-
~ .I I I .I I tajoasa solutia bulonarii taluzului, care la adin cimea de 10,0 m reduce
--------- ~ .
1
· . ·
. I:
• I
eu 140 m 3 excavatii1e pe 1 m de drum.

------ 6 IS ~ · . · .
--------- '" ~ :. · . · .I
- --------~ l.. " ... ~II 18.2. Folosireo micropilo!ilor
pentru stobilizoreo te re nurilor
Fig. 18.6. Lucrarc de suspnere a unui taluz de debleu prin
bulonare:
1 - taluz; 2 - masiv de pAntint armat cu buloanc;
3 - bulon; 4 - cap de ancorare; 5 - placA de paramen t; Un proccdeu asemanator celui de buionare a talu~urilor de deblcu
6 - geotextH pentru drenare ~i protectie. se folose~te pentru stabilizarea alunecarilor de rambleu ~i a terenurilor
in panta. tn acest seop se folosese ~iruri sau dmpuri de piloti forati de
1n tabel s-a luat in considerare pentru campara tie solu~ia de taluz diamelru mie verticali sau inc11nati (fig. 18.8). Dupa unii au tori, pilot ii
buIonat prin forare, a carei tehnologie nu ne cesita expe rim entari. 801u- eare au diametrul forajului de 90-150 mm se num esc mieropilotl. iar eei
tia cu buloane bi'itute, care necesita experimentari, are indici ~i mui avan- Cll dj ametrul forajului de 150-250 mm se numesc minipiloti. In gaurile
tajof?i. forate se introduc bare rotunde sau profilate de ateI, eare se protejeaza
Tab elul 18.1
ell mortar de ciment. 1n multe cazuri barele prafilate au masa de 13-
21 kg/m ~i sectiuni de 16-26 em' (d'Arras, Faure, 1984). Cimpurile de
Indici tehnico-econ omici la proc~ d eul buloniirii miero- sau minipiloti asigura IIcoasereaC( terenului legind stratul aluncca-
tor de eel stabiL tn literatura recenta de speeialitate au aparut exemple
Sol utia Ciment, kg Otel, kg Energic, 1(;;lCC de folosire a pilotilor de diametru mic in cazu ri variate de alunediri de
teren.
Preoeuparile actuale privind eereetarea, ealculul ~i e},:iecu tia unor
Zid d e sp rij ill din cascte lucrari eu micro- !?i minipiloti sint reflectate in comunidirile eonferintci
pref" bri catc 3220 222 1920
Tal uz bu:onn t prin foran;' 495 1'15 813 internationale eu titlul j,Renforcement en place des sols et des roches",
ee a av ut loe la Paris, in octombrie 1984, fiind ' organizata de Ecole Natio-
nale des Ponts et Chaussees (fran!a) ~i Louisiana State University (S .U.A.).
273
279

Intr-unul din exemplele de lucrari 5e prezinta modul in care 5-a
asigurat stabilitatea unui· teren alunecator ce afecta pina la j umatate plat-
forma unui drum de acces la 'm ai multe statiuni montane, pe 0 lung imp.
de 50 m (Aste, 1984). Lucrarea comporta urge n~a fHnd necesar sa fi e
realizata in doua luni (din octombr ie pina la ,20 decembrie) pentru a nu
stinjeni afluxul turi!?tilor spre statiu ni la sfin;;it de an. Solu~ia a constat
Puncrca in opera a elemcntdor metaliee s-a r ealizat prin vibrolnfi-
gere in stratul de argila pu~in consistenta eu un vibrator d e joasa frec-
vcn\~ . 'Introd ucerea in· stl'atul de baza compact s-a realizat prin baterc Cll
u n berbec de 15 kN. Capetele profilelor s-au fixat intr-un radicr in scopul
unei ma i bune rcpartizari a impingerilor neuniforme din ten~ n.

, I 1, I
~-=~. "_'~"_"
" ;

- -. S::'.':"': :"':<'_. ~ _ .. ~
. t-·-c-,-o-.

:);~ :' . i ' ; l >S·,,~ ,< ~

./ II 7 ' ..
F ig. HI .O. Scheme de luerari d(! eon-
solid~ r e a terenurilor c(! Ioloscsc
minipiloti:
a - cu a n~oraj c ; b - iii,ra ancoraj(!.
... .j.. ...... , . ~ ~

~ ... -I. .., ·f ·

Fig. 18.9. Sectiune transversalii tip
a unei lucni r i de eonsolidarc cu mi
cropiloti a unul drum de mun le
(Ask, 19tH.).
/'"
./
FIil. 16.10. Stul>iliza rca unui ro mb~('u eu profile ba lute (Dag-
4
naux. 'l'ran Va Nh iem, 19801):
1 _ cale fcra ta; 2 _ minipilo~i; 3 - d ren longitudinal; 4 -
pintcn dre nanl; 5 - de bleu proiecta t pentru drum; 6 - ar-
gila slab eonsistenta : 7 - strut de bazil stabil.
Dllpa baterca primclor 40 de profile aluneearea s-a ineetinit consi-
dcrabil. La term ina rea luerarii s-a obtinut stabilizarea dUi fcrate ~i a
versan iului. MasurHe de stabilizare au fost completate eu un dr 2n lon-
gitudinal ell adincimea de 5 m in amonte de calea ferata, trei pinteni
drenan~i din piatra bruta calcaroasa 0/400, cu lungimea de 60 m, latimea

//( de 4 m ~i adincimea de 5 III si 4 fascicule de dre nllri forate orizonlal eu

~ lungimea de 40 m. .
Tub 80 - 90
,;
'8 ':5" Al .doilea exemplu se refera la un ra mbleu de cale ferata, moalc !?i
instabil. care neces ita rebalastarea in medie de 8 em pe an, aflat la dis-
tan\a de ·40 m de creasta taluzului unui debleu al unei autostrazi Cll caile
, denivelate. Pentru consolidare pe 0 lungime de 50 m s-au folosit trei
Tub SO -60 !;iiruri de profile dublu T eu ina.I~ime de 160 mm cu distanta intrc ~iruri
(0 ~ 31 de I In (fig. 18.11).
din realizarea unei dale de beton armat a~ezata pc un fasc1cul de micro-
pilo\i de 8-12 m lungime. Micropilo\ii au" fost ak iitui\i din tubul-i de
4,65 m lung ime $i diam etru de 80-90 mm, cimenta~ii in teren ) prin ca re
s-a farat ~i s-a introdus in continuare d te un tub de 50-60 rom ce a
indus 0 bara de o\el TOR eu diametrul de 32 mm (fig: '18.9). Lucrarea
s-a efectuat sub circulatie, in conditii' ~ i 'cu 0 sol u ~ i e asemanatoare eu cea
utilizat;; la !loi in ta ra pe DN I km 114, la Posada (v. fig. 16.24).
Alte doua exernple de consolidare a unor: ramblee de cale ferata eu
elemente suple verticale sint prezentate de Dagnaux ~i Tran Vo Nhiem
(1084). In primul eaz s-au utilizat elemente metalice profilate eu seqiune . . . -+-,.. . . +- .....- -

dub lu T , eu lungimea medie de 9 ffi, care s-au batut la d i s tan~a de 50 em
unul de aItul, in doua ~ir uri paralele eu spatiu de 1 m intre cle. Lungi-
mea frontului eonsolidat a fast de 75 m, utilizindu-se in total 300 de
profile (fig. 18. 10).
280
Fjg. 18.11 . Consolidarca un ui tcr en cu p roCilc aneorate:
1: _ ra mblcu; 2 - nlunecare de l<.lluz; 3 - autostrada eu cai d enivclate;
4. _ profile mctalice solidarizatc eu raclier; 5 - tirant de an::::orarc ; 6 - clrL";l
,longitudinal; 7 - tub r en tru in : li nom elru; 8 - p iczometru.
281
 Profile Ie au fost eimentate in substratul de molasa rnnrn oasa in forajc
verticale eu diametrul de 200 mm !?i adincimea de 12 m. 0 grind a de eoro- Sl?C~IlJnQ lon g ltUd,rH.lIQ SeCl iun..,. ,(0 "S"~'~SO I 0

nament a permis ancorarea elementelor verticale prin 13 tiranti eu capa-

citatea de 600 kN, tensionati partialla 300 kN !?i inclinati Ia 45°. Lucrarea
de sustinere a fost completata eu drenuri forate orizontal ~i 0 eontraban-
cheta la piciorul rambleului. Dispozitivele de control au cuprins pc lillga
rC'pcrii topografici de suprafat5, Joua tuburi pentru illclinomctru ~i doua
dinamomctre in capul iirantilor.
10ainte de inceperea lucdirilor de drenare, dinamometrele au pus in
/
evidenta 0 cre9tere a tensiunii in tiranti care se apropia de capac1 tatea
lor de 600 kN. S-a hotiirlt atunci destinderea tirantilor unul cite unul
pina la 150 kN luind masurile de precautie necesare. Cu aeeasta masura
I'
/1
multi speciali9ti nu au fast de acord. Dupa efectuarea detensionarii, cfor-
turile in tirant s-au mentinut in jurul valorii de 200 kN, ceea ce cores-
punde impingerii active din spatele lucrarii) iar zona consolidaia ~i asa-
/ .•/
~
nata devenind stabila. 8.,-
Cercetarile ce se efectueaza in domeniul terenurilor "bulonate(( sau
stabUizate prin dmpuri de bare suple urmaresc puncrea in evidenta a
particularitatilor de eonlucrare dintre bare l?i teren. Se constata astfel Fig. 18.12 Schema unui viaduct peste 0 vale ingusta de l11untc.
ca frecarea laterala -depinde aUt de bara, cit l?i de teren, inr numcro.,?ii
factod ce 0 influenteaza fac imposibila determinarea ei altfel dedt prin
incercari in natura. Indicatii orientative preJiminare pot fi ob~inutc prin
determinari presiometrice, in care scop s-au elaborat diagrame de cor£,-
lare (Guilloux, 1984). Un studiu experimental de laboratol", care anal i-
zcaza comportarca unei bare izolate infipte intr-un taluz dineolo de su-
prafata de cedare, pune in .evidenta mobilizarea eforturilor 'in bara in
functie de inclinarea ei fata de suprafata de aIunE:care (Marchal) 1984}.
j
Studiul fotoe1astic al interactiunii dintre un parnint necoeziv l?i un cle- !'!
ment de ranforsare infipt dupa 0 directie oarecare, efectuat pe· un model ~
o
u
supus la forfecare, arata mecanismul deplasarilor 'in teren ·,care prod uce o
o
solicitorea elementelor (Dyer, Milligan; 1984). Metadele de caleul se afla
intr-un proces de elaborare ~i' de cautare a posibilitatilor de exprimare
a fenom enelo r de interaetiune dintre te-ren ~i elementcle de ranforsare. oo• ~
,-
Se fac ineercari d e "ealare" a metodelor de calcul, raportindu':'le Ia 'J?Jo.c..l __ VQ_ QJll.Ofilj

Iuerari ce s-au comportat nesatisfacator sau au avut o· buna comportare ,

(Blondeau ~.a., 1984; Beech ~.a., 1984; Bangmtz, Gigan, 1984, Guilloux,
Lacroix, 1984; Berardi, la Magna, 1984, Cartier l?a., 1984)-.
, ,

-,

18.3. Aile solulii noi penlru lucriiri de suslinere

\
stir,c..

La constructia drumurilor n01 111 rcgiuni de muntc sint frecven"4le

cazurile traversarii a numeroase vai adinci !;Ii ell panta longitudinalii pro-
nuntata. In asemenea situatii 5e proiecteaza de regula viaducte. Astfel,
in ultimii ani, pe valea Lotrului, la noul drum construit pe eonturul laeu- Fig. 18.13. LUcrarea de sllstinere Cll ancoraje in stinca ~i blocuri de an-
corare in umplutunl.
282
lui de acumulare a1 hidroeelltralei de la Bradi!}or pc 0 lungime de mai PUltea a V-a
putin de 2 km sint 5 asemenea vai Ia care s-au proiecta t 5 viaducte eu
lungirne de 50,0 m, cu doua deschideri, avind a pWi de circa 30 ,0- 35,0 m
amplasa!a in firul vaii (fig. 18.12). Tehnologii ~i solutii constructive noi pentru
111tr-o situalie similara in China (Lu, Wu, Zhang, 1981) Iraversarca lllcrari de fmbunii.tatire a terena/ui.
unci vai s-a r ealizat eu 0 constructie din placi ancorate ec sus tin a um-
plutun; din material din derodlri, care era in exees, ca de altfel !}i la noi Exemple de lucrari. Domeniul de aplicare
In tara pe valea Lotrului. Pentru realizarea aeestei solutii in partea de
jos a luerarii pe 0 inftltime de 12 m s-au folosit 3 nndud de pHici aneo-
rate in stinea, ce sustin piciorul umpluturii unde apar tensiuni importante
hl tinmti. In partea superioara s-au folosit pla'Ci ancorate ehiar in mate-
dalul de umplutura. Lucrarea s-a realizat pe un traseu de cale ferata
(fig. 1813).
o comparatie faeute. intre un viaduct ~i a asemenea luef<lrc eu pI aCt
19. Ranforsarea paminfului
aneorate pune in evidenta avantaje deosebite pentru aeeasta din urm<'i,
Solutia apare indicata in conditiile in cnre in regiuni muntonse sint de
travrrs:1t vai ingustc ~i exista ~i material din derocari in exees,

In ultimii ani au aparut m ai mulle solutii de sustinere ~i consoli dare

a ramblee1or, taluzurHor de debleu ~i a terenurHor in panta principial
diferite de lucral'ile executate in mod obi ~ nuit, fHnd bazate pe folosir('u
materialelor sintetice ' ca elemente de armare pentru lucrarile de pamint.
Armatura introdusa in rambleu, la debleu sau pe terenuri in panta
influenteaza considerabil deformatiile orizontale ale aeestora, precum ~ i
ale terenului de baza, miqorindu-le, imbunatatind astfe! stabilitatea lu-
crarilor de pamint.
In ultimii ani se constata 0 ere~tere considerabila a volumului de
lucrari · de pamint la care se utilizeaza armaturi din materiale sintetice,
reflectata in numeroase ·'articole publicate ·in llteratura de specialitate,
Rezultatele 'unoI' cercetal'i ~i r~alizari in executie re cente ale unor lucrari
la care s-a folosit ranforsarea pamintului sint prezentate in lucrarile
congreselor internationale de geotextile care au avut lac in anii 1979,
1982 ~i 1985 la Paris, ' Las Vegas ~i Viena, Cercetarile !?i realizarile de
pina 'acum . pun in eVidenta oportunitatea folosirii elementelor de ormorc
inserate in lucrarile de parnint, in scopul asigurarii stabiJitatii ~i redu cerii
deformabilitatii ~i dimensiunilor acestoro,

19.1. Tipuri de ranforsare a piimintului

Pamintul l'fl nforsat se f o l os e ~te sub forma a doua tipuri de material

compozit, din punctul de vedere al modului in care es te <lispusa arma-
tura, ceea ce influenteaza ~ i eomportarea sa sub ind irearc. Tjpul eel mai
285
 .: u,
raspindit de realizare H reprezinta materialul obtinut prin includerea intre ,"• "
0 0
u
straturi de pamint, de regula de grosime egala, a armaturii sub fo rma de > ~

benzi, plase, bare etc., dispuse in planul dintre straturi. Aeest mod de 0
"
.;; E
mmal'e confera pamintului 0 eoeziune aparenta numai in directia benzilor ~
de armare. Al doilea tip, de data recenta, realizeaza un amestec de mate- ~

rial pulverulent armat ell un fir continuu sintetic ell ajutoru l unui dispo- •
:3
~
0

'0 0 :3
u
zitiv special, obtinindu-se 0 distributie a fi1'ului in toate direc~iile, ceea ee ""U "
are ea efed manifestarea unei coeziuni aparente in material pe oriee ·0
'"
direc\ie. Acest material se nume<;te Texsol (Leflaive, 1982, 1983). ., "0
I..
o
~,..:..
'V g
NO
Din punetul de vedere al caractel'isticilor armaturii se constata ca
in pamintul ranforsat precumpanitoare este folosil'ea materialelor textile
.,'" c
o
c
_w
~
~
N
::::I ....
r.;
~-
Q

c 0' o ""
~i netextile sintetice. Avind Insa in vedere costu l l'idicat al acestora, in !;" :g ~ I ~
tarile in curs de dezvoltare se fac eforturi pentru folosirea unor fibre ve-
a ,
'" .o t:l~~_;
getale locale (Akinmusuru, 1982). Din aeeste fibre se confectioneaza benzi, :: ~~
o
fringhii :;;i plase, ce se folosesc la armarea in straturi a pamintuluL Se ~
c .~ ~~
obsel'va ca utilizarea fibrelor vegeta1e sub forma de paie in ames tee eu I'!
::::
.<> ::::I
_0

pamintul, pentru ob~inerea unui material r ezistent, pentrll pereti de cHi- ~ t:I ~
~
diri se practidi inca din vechime la const1'uctii r urale, ceea ce denota ca u
ideea ranforsarii pamintului nu este noua, noi fiind tehnologiile ~i ma- u
, "• :3o
-0

\ /i
"0

HJ
terialde de armare. ~ ·0 •
~

~t " \ "
"0
U)
o
"C
N
o
c ..J 0;
~ ., , E
0 _ ~ S

19.2. Solu\ii de ranforsare a rambleelor, debleelor '" u

~ tr
t;:: u
~i · terenurilor in panta

Pentru taluzuri de ,~rambleu !?i debleu care au pierdut stabilitatea,

precum :;;i pentru alunecari de midi. adincime ale terenurilor in panta, fo-
losirea armarii presupune indepartarea prealabila a pamintului aluneeat -. . :-
3
~.!)~
t:Ig,;:;
~i aducerea taluzului sau terenului la forma initiaUi prin realizal'ea unor Z
.!i
I ~.~ ,
o.~
umpluturi in straturi, intre care se introduc materiale sintetice de armare .0"0
-c x
denumite generic in literatura de specialitate geotexHle (fig. 19.1 <;i 19.2). jJ t:I ~£ '-5:!

,",
c:J ,-; ::;1 'C 0
In ultimul timp, ca urnlare a aparitiei unoI' materiale de armare sintetice ....
~:; ~,=EtQ
u.... •
netextile, a aparut !?i denumirea mai cuprinzatoare de geosin~etice. .~ E S;! -
In anumite cazuri stabili tatea unui taluz se poate a5igura prin preve- ,/ ,,, C1I
:5~ C;;,~~ .~
::::I

derea la piciorul lui a unei contrabanehele din pamint. incapsulat 'in ma- , ,
/
o H : I' 1, 1 .1-.11 1.0
~§ 2~.2~
terial geotextil sau a unoI' gabioane captu!?ite ell material geotextil :;;i um- .,/,. " aI~:n2f=:
.,. "0 .... E:.:;cc
t:I X c'-

. .,,,.,.
,_ I..
pl u te cu pamint (fig. 19.1, c). =-0 .... () <.J ....
::;1- .... -
Rambleele se armeaza in general eU,l material geotextil pe toatii la~i­ /.
"0
(f)
.g tog I .;".
mea lor. In cazul un or platforme de drum care depii, esc 12,0 - 15,0 m " , /.
N <.J~

se poate fol05i armarea pamintului de umplutura numai in zona taluzuri-

lor (fig. 19.3). La ramblee, armatura geosintetica poate fi combinata eu " ..
:. -~ :"~ : ', :
, .': . '" ~ 3! ·~-i
to
._
I~~ ("J . _
pl'evederea de contrabanchete sau chiar blocuri de ancoraj, dupa unele t.:.. dE.5
exemple; din literatura de specialitate (fig. 19.4, a-c).
286
 S-a utilizat, de asemenea, pamintul incapsulat in geomembrane, eu lor tipuri de lucrari !}i punerea in evidenta a caracteristicilor tehnice !?i
economice tinind seama de particularitatile materialelor ce se utilizeaza,
rosturile de innadire lipite, pentru a asigura etan,!]eitatea inveli~ulu i in
precum !5i de tehnologiile corespunzatoare.
urmatoarele eazuri:
_ pentru realizarea unui rambleu stabil ; din argile priHoase pe un
t OI'CI1 supraurnezit;
T,ran ! qe otextll

,~Z;;,:,:" '" ,~:&~,:" , : ~t,, -", ,.

a

/' ..........,l imnl

r,...\1'iW'Jr.~"""'II/I\V'" ,,,,,id 'tn,,,")' ,'.1 W\i!fH

,.\~. '
/ /...... ~ b
/?'"7 . ', ' . . . ~'
~ ... ,
-"-' .':'. ~
.....~i!ii'1.M"\II"..,.~, "'\" >ii'."''' ... ''' ' .' .... I''. }... ,.... \~"'w J.t.....-If,..,.,...,--'.....-m.,..." ..ill

Tlran! geotexld
b . '~ "
'~ r ' .

.,,~~~~ ~~ ~:~~~~_L'~~:~::~~_L::,",;J~~".,.
'"
....... P ~'I""" II""Ii,.. ~" RI\\' 1// /1. ,,~'7' ~' h; '"

..;~,:"., ~~
. ~;I;'~
)1 ,,1"',(1 " ,,\'''' ,(· v~", ?')..,..,JJW.'1f '" iJJ \,IF'II'"

,..1 S . c
~ .. ~.~ . "., .... .. ......... , . .. .... , ...~
I .- .. .
Fi g. 19.-:1 , Solu\ii de l'amblC!e <Innate cU tira nt trans\'ersal geotex til
(Broms, 1977; Koerner, 1980) ,
, - - - ;" ,
I I
I !

C
Fig. 19.3. Soluti i de ramblee armatc eu mate-rial geotextil: 19.3. Caracteristici tehnice ~i economice
a - armare generaUi; b - armare sub taluz; c - armare la buza. ale pamintului ranforsat

pentru realizarea unui strat de forma ferit de ume-zire sub fun-

da~ladrumului, in pami nturi gelive, in ,scopul renuntarii La ingro!?area sis- Proprieta~ile materialului compozit format din piimint ranforsat e li
temului ru tier eu bal as t de baza. bcnzi 1 bare, folii sau retele sint stuuiate in ultimii ani in laborator in in-
Varietatea mare [l solutiilor de armare pentru terasmnentc cc utili- ccrdiri !de forfecare !?i de compresiune, precum !?i pe modele la scara r e-
zeaz~ mate ric-tle igeosilltetice necesita analizarea sistematica a principale-
dusa sau naturala.
J9 - Asigurarea slablliUq l1 Ic rasamenlclol', "01. II 289
230
 in cazul geotexlilelor ne\esute (Shresther, Bell, 1982; Lefl aive ,.a. , 1982).
Primele studii !?i eereetari s-au faeut pentru realiza rea luel'arilor de lneercari la tractiune efeetuate pe epruvete de geotextile pun in evidenHi
ziduri de sprijin din pamint armat. In ultimii ani, in troc;lueerea arma Lurii d eiormatii transversale apreeiabile. Pe masura ee latimea probei se ma-
in pamint ,:a depa~it eadrul lucrcirilor de s us ~i ner e. ineepind sa fie folosita
tot mai mult 1a ranforsarea eonstructiilor de pamint, eereetarile ~i expt'ri-
mentarile extinzindu-!?i astfel domeniul.
Pentru ranforsare s-a evitat folosirea elementelor metaliee, care pun
probleme ~de proteetie anticoroziva, utilizindu-se materiale geotextile ~e­
sute ~i netesu te, plase ~i benzi din polimeri. Cereetarile legate de ac('ste
.1"( 10'

60
R(ooN lcm!)

------------------------
materiale euprind pr op rieta ~ne fiziee ~i mecanice ale fibrelor si nleliee,
ale produselor din fibre j~i ale materialului compozit realizat din aceslc
I 50

produse impreuna eu pamintul.

La primeie lucrari de ranforsare s-au utilizat materiale geotextik din
polimeri a~te rnute sub forma de fi~ii joantive. Ulterior/au fast efeetuale 1
I 3
-- - ---- - - ~-------
'0
30
10
ineeread de utilizare a unor plase (retele) din polimeri.
Rezulta tele bune ale acestor ineer eari au permis utili zarea;lurga a n~­
telelor in special in Japonia, unde in anul 1976 s-au pus in opera 9 rni-
lioane rnz/Aici, inca din anul 1965, se foloseau plasele de armJ.lUl'<l din
otel pentru al'marea terasamentelol', incit aplicarea lal'ga s-a facut pe
! U iS 020
, ( l ' l,l
11) .. -

o 3 5 iO IO
b
:J) '0 ~ L[',',I

seama inloeuirii materialului intr-un proeedeu cunoseu t (Ingold, Temple- Fig. 19.5. Diagrame eIo:'t - ddormatie:
man, 1979), Apliea~ii mai recente incIud folosireaila rambleele eaii fe-
raie rapide Tokyo - Osaka a terasamentelor armate ell plase d in polinll:ri
de tip Netlon CE 12l.
Problemele principale ale 'armiHurilor din pOlimeri Ie constituie de-
formabilitatea lor mare, alungirea la rupere fiind de 50-GO% , preeutll ~i
I a _ diagrama compamtiva metal - gcotextil; 1 - aluminiu ; 2 - geolextil ; 3 -
limit'"l de r upere a gcotextilultti; 4 - mooul ini\iat tangent; 5 - modul secan t la
€ ;;:: ~l'Iu; G _ modul secant la E :::d06/6; b - diagrama materialului Terasin 800 im-
p rcgnat ,

r ezistenta lor redusa la tractiune care este sub 10 kN/m. Realizari rec('nte
inlatura .in masud i apreciabWi aceste dificultati. S-a real izat astfel in
Suedia un material Teknisk Vav No. 600, un geotextil ~esllt din polimeri
ell rezistenta de 43 h:N/m la 0 alungire de 120/0. Au aparut !?i,alte male-
riale ea Terram, Stabilen ka, Bidim V 24, Propex, P ara Grid, Para \\' ebe
!?i,altele ca re satisfac eondi tiile de folosire ea armatu ri in pamint.
re~tc, influenta aces tci defonna~ii asupra rc:.-zultatelor de alungire !?i re-
zisicnta se diminueaza (fig. 19.6).
Din aceasta eauza, in Franta, s-a stabilit ca Inee rearile 1a tractiune
sa sc cfcctueze pe probe late, eu dimensi unile b=50 em, h =10 em.
R,(kNlml

Rczistcntn Ia tractiune a elemcntelor de ranforsarc. Dintre pr opriL'lu-

[{'/.h 'It'ij%-.-
3ol~
'.. 't'
, ,

~
tile meeanice ale elementelor de ranforsare esen~iaHi este eompor tarea lor
50~
{~} zo~
la solicitari de tra c~i un e . Aceasta eomportare este diferita in funetie de
natura !?i structura materialului. Iu;,tabelul 19.1 se dau valorile rezislentci
LO~
3J~
~:r: P<::S _
la tractiune pentru citeva m atel'iale ell utilizare eurenUL
lneercarea geotextilelor 1a traepune pune in evidenta, 0 comporl;l re
neliniara a aeestora eu deforma~ii lfoarte mari la rupere (fig. 19 ,5), Q 10 ",
Caracteristicile de deformabilitate ale geotextilelor se pot exprima 10
0 , b
5 bin 0
c
:::h
prin modulul initial tangent, prin modulul secant la deformatia de 50/Q S<1U
modulul seeantila deformaiia de 100/ 0. Orientativ, se mentioneaza ca pen- F h:, 19.0. Influen~a raportului Hi.\ime b, inal~ime h a epruvetei (a) asupra
tru geotextHul denumit Nicolon 66475 aeeste caracteristici au valoriic: :dungirli la rupere (b) ~i rezistcnlei la trac\iune (e) (Lellaive ~.a., 1982):
E,=125 kN/m; E5=387 kN/m; EIO = 634 kN/m. NTAPES _ ne~esut, impisli t ell ace, poliester; NTAPP idem, polipropi -
lena; NTTPES _ netesut termosudat, poliester; NTTPP - idem, poliprop i-
Rezisten~ la trae~iune a acestui material este de 19,4 kN/m; p(mtru lena; TPP - \esut, polipropilena.
( =50/0 !?i de 63,3 kN/m pentru e= lOO/o. Alungirea la rupere este £=2 10/0
(Rowe, 1984). A doua problema apare datorita eondi ~iilor diferite de lucru al mate-
Pentru materialele geotextile ideterminarea r ezlstentei la tractiune in rinlului in teren !li in ineerearea de laborator. In teren, matcria1ul geo-
laborator ridica doua probleme. tcxtil lucrcaza eu deformatia transversaUi impiedicata !?i fara posibilitatea
Prima problema 0 eonstituie fap tul ca valonrea rczistentei este func- de cl-si reorganiza fibrele, pe dnd in laborator deformatia este libera.
tie de dimellsiunile probei, din eauza deformatiei transversale, in special
291
liJ'
290
 Avind in vedere aceasta problema, s-a u facut- incercari de dete rmi_
n are a rezisten ~ei la trac~iune care .sa se apropie in mai-mare masura de
modul d e lucru al geotextilului in teren. Astfel, geotextilul a fast a!}ezat
intre doua straturi de nisip, asupra ca rora s-au exercitat presi uni difcrite
~i i n asemenea condi1:ii j s-au aplicat for~e de tractiune (EI-Fermaoui ~.a. ,
1982, Me Gown ~.a., 1982). Se c011stata di in cornparatie eu incercarea
geotextilului libel', tensiunea de rupere cre~te considerabil eu presiunea
care se aplica. p e geotex tiI ~i care impiedica deformatia tl'a11sversal<i a
acestuia (fig. 19.7).
G.lk Po 10JJ
I Dintre geotextilele prod use in ~ara (netesin, tcrasin, madril) :rvrad!'il
I
~~t
I ~i valorii 0,15 R t .
Inlrucit, in general, se are in vcuere folosirea pamintului r'lI1forsal
1a lucrari definiti ve rezulta di tl'ebuie limitahi deform atia C1 nmHurii la
maximum 3ll/ 0_ In aceasta situatie, din diagrama efort unital'-dcformClOe
se determina ca re este efortul unital' de tract1une corespunza tor defor ma-
tiei de 30/ 0 (v. fig. 19.5, b). Ca rezistenta de calcul se adopta va loarea cea
mai mica intl'e 0,3 Il t ~i efortul unital" de t1'8ctiune corespunzalor dcfor-
matiei d e 30/0.
Rezistenta 1a tractiulle a gcosinteticelor folosite pen tru armare trc-
buic sa aiba 0 valoare ridicata pentru a reduce numar ul elementelor de
flrmare Ia 0 limita care sa fie corelata ell grosimea minima a straturilor
eompacte $1 cu numarul acestora.
P es D 500 are rezistenta la Lraqiune cca mai ridi cata fii nd de 110 daN/ 5 em
~i 0 rezistenta de ealcul de 330 daN/m, corespunzatoare deformatiei de 30/0

I
Fi g. 19.7. Relatia efort - deformntie pim-
tru geotex tilul tesut PolyfHter X sup us la
tracti une (oT) cu deformatia impicdicatcl
fill ../' de prc-siunea a~. apIi cn tii. pe Supra(~ta.
5 Material suport ~i de acoperire nisip us-
cnt cu ~ =30" (EI-FermllOui , 1982).
Materialele geosinte tice straine (Propcx 6066, Terram C, Para Grid,
Para Web, Stabilenka, Bidium U 24) au l'ezistente mult superioare, ce d('-
pii~esc 2 000 doN 1m.
Rezufiate apropiatc de ale aces tara se pot obtine u tilizind ca arm<=i-
tura plase de poliamidci prod use in tara pentru tl'aule, ca re au rezistcntc
de rupere de 7 000-8 000 daN/m care, in conditiile limi tarii deforma\ iilol'
la 30/ 0, permit adoptarea und rezis tente de calcul de 2 000 daN/m.

i/I~l Plasele tl'ebuie folosite ca a nnatura de rezistenta. i iind necesarii , in

plus, folosirea geotextilelor de tip Terasi n ca arm atura de repartitie utili-
zata in blocuri de ancoraj la capete de sirat, u nde se transfera efo r tu ril c
de la pamint la arma turi. In acest mod , pl'esiunea pamintului se transmite
~
0 5 10 Ia geotextil ~i prin aces to Ia pIasa (fig. 19.8).
15 20 25 er/J
F ig. 19.8. Blo:: de nncoraj la 050 075 200 075
Rezulta ca incercarea 1a tractiune cu deformatia transversala libera. armarea ell pJase !)i gcotextil: ) I I I
1 - ormatura de rt!partHie
·~:~ S<':'.X':: ~ C·<" /:;~]
are'in mare masura doar 0 semnificatie relativa, pentru compararea rczis- di n material gcotextil; 2 -
tentei geotextilelor intre eIe, rezistenta reaM. in teren fHnd mal mar e. armiHurrl de rczistcn lii dm
Pina la punerea 1a punet a unei metode adecvate de Incel'care se pot uti-
liza rez ultatele incerdirii materialului libel'.
p iasa de polinmida; 3 - stra t
de pamin t compa:ta t.
)
3 ,/ II
Rezistenta de cal cul la tractiune. Un element de bazii. in calculul pii- Caracteri sticile tehnico-economice ale materialelor geosintelicc sint
mintului ranforsat n constituie r ezisten ta de calcul 1a tractiune R:c, ca re cupri nse in ta belul 19.!.
trebuie adoptatii. Pentru a puten aprecia mai bine eIi c i e n ~a materialelor exam inatC' S-i.l
cansiderat ' necesar . sa se eviden~jeze costul lor l'cla tiv, prin rapol'\ar ea
Din literatura de specialitate rezulta ca se poate adopta ca rezis tcnta t:os~ului la rezisten~a de caIeul corespunzataare.
de calcul 0,3 din rezis ten~a de l'upere la tracpune R .
I

R,=O,3 Rt . - Frccarca dintre ·materialele geotextile ~i pamint. Un element impor-

Acest criteriu nu es te fnsa suficient fiind nevoie sa se efect ueze ~i 0
verificare a marimii deformatiei geotextHului corespunzatoare valorii
rezistentei de calcuL
Deformatiile transversale admisibile la lucrari de pa mi nt al'~at se
pot considera (Brakel ~.a. , 1982);
. . .:. . . pentru eons-tructii provizorii £=3 ~ ..: 5ll/ 0 ;
--: pentru constructii definitive £=2 .. . 30/ 0 .
292
t ant pentr·~ comporta l'ea une i lu cral'i de pamint ranforsa t il conslituie
interacti unca pamint-material geosin tetic pc suprafata de contact. Aceas ta
depinde de tipu l de parnin t, care poate fi coeziv sau necoeziv, de um idi-
tatea pamintului, in special la cele coezive, precu m ~i de tipul de mate-
rial geosintetic folosit, in special de l'ugolitatea supra(etei acestuia.
. Astfel, incerdi ri efectuate in casete de forfecare umplute cu nisip,
unde materia lul folosit ca a rma tura se pozitioneaza in 'phmu1 de 1aicrc
£11 probei, a rata diferente mari (l Ie rezistentelor la taiere obpnute pen Lru
diferite materiale.
293
 Incercari comparative efectuale de Ingold ~i Templeman (1979) eu
5 tipuri de materiale (Teknisk Vav No, GOO, Netlon 11GB, Terram nF/12,
'"
~
.<1>b~.a
·0
~ "'e
._.
~ ma'<1 l a~l:lla I I
banda de atel moale acoperita ell nisip ~i banda de atel moale netedu). In
" ~'& ~
r-~ ~.
<5
~
oi <5 presiuni mici, a rata rezultate 5uper ioare ale rezistentelor la forfecare ale
"
.0
o
h
w..:: ...!r: probelor la primele patru matcriale fa~ de banda de atel ncteda. La pre·
siuni mui mari se com porta ueoscbit de bine Teknisk ~i banda de o,el Cleo-
, Z perita Ctt nis ip (fig , 19,9),
> •
t;
8~~~ I ~"'",.
!l' .r:::.
01
~
~

o
~ I "" a
m
ci
_
~

ci
,0
a
<5
N
M
0,
a
m
7
a
<5
I I tlkNlm' j
] 180
/'

160

"c
~­ ~E a
""
cO
I ,M01'0
or, co
Il'i
a
00,
~ ,0 ~ II I
Fit:. 19.9. Rl~7.ulta t c co m piJ;'a ~
t ive ale i ncercarilor la [or[e-
14<;)

U ~ ~ N ~ M m M
C<l;'C cfectuatc e ll di feritc ar-
120
miituri (In gold, Templeman, 100
,0 o ,0 0 a a 1D79):
• c
M (:) C"~ M a
a ....
00
1 _ Tck nisk; 2 - atel aco~ 60

010
'" N M
o ct:0 E ~ ~

tl.ll~ II..
a a

" "-I g
a a peril eu nisip ; 3 - o\cl nded;
~
N
~ QJ-: -- ".. a g a a a ~

~
.
.• "
~
g
.~-o ~
'~"
~
."
0: 0: 0:
on
.......
a
0
('\I.
a
M
ci
0:
,(,)
.......
a
0:-
N
<5
'M
"

<5
N
N
m
M 7
a
~
a
M
~
00
N
N
II _ T~ r rom RF; 12; 5 - Ne\-
Ion 1168.
,/ :;~','v!n~l
Q.> 111 , .., "20 1,0 100 200 -
;; ... :"';:J • a
'~K!!~ ~ ::: a a
7 ::: a
•u :g1~ 1 .... ~
'Eo
!: ::I b() «I
::II-Cc
<!a2:a
.. m ,0
~
" " 0'
Un <.tIt aspect ca re trebuie ..wut in vetlerc 11 conslituie faptul ca. spre
c deosebir e de zitlu r ile de sprijin din pfuninl' armat care au in alcatu irc,l
ou
!!. , - lor un sistem de dremlj, ce poate aSigura a varia tie redu sa a umiditatii,
~ c: 0 c~ E
o
u 2I~~~ u ~I;g l~ ~
a
M C'
,0
00
a
00
a
a
a
a
a
a
intr-o construc\ie de pamint de Upul l"ambleu\ui nu se poate evi l" \',lI'ia -
i: .'!l.!:: oV"_",,"'·n ~ M m 00 a ~ ~
pa mare a umidita\ii in zona taluzu rilol'. Din aceasta cauza trcbuk ("CI"-
£-g.~ ~ cetata influenta pe care 0 ure varia\ia umid ita~ii asupra lrecarii (iintre
N (1l C"O .... -
:§
'" ."

~ G, . ell~Fo1 18c.o
01010
.~ a
a a
~ ~
~E a
~
a
00
00
N
a
~
'0
<-
N
~
M
~
N
~
....a
~
~
~ ~ ~
00
..<::
'"" " 11,1\01
~
" ___ Ronior5(J\O
'\
o"
" 300 --Nerontcrso\C
'"<', TIP 1

,~ x
'<'..,~.......... T'p2 .
;:
• '"
c 200 ,..,.,,,-: VI,tO
\
t..':,O
>-:::,,< T,p'
• ~ y'/\
~~/:
3·'
,. r;en:r.~ T"ct~<:<·
~
S
,S
~ A
'"
."
E m
'a'
0
• ¥ 'h~r
%~~'/'"
\
W· 1i. 2'"
. -....... ~

-~ 0. 0
~ ~g .c W.13.6"/': ,.
c0 H H
o.~ ~0 0
- 0.'::)
m '00. '0
A
a
m
a
a
a a
a 0.0 ~.l! '"m 0.
'c"
~

'"'0 .0 N
~'E
00
00 N .00 ",'-
"'8.'1•" ;;:•
."0:
::> I •
c
'~

~
Eo<
"
'~

M
m
0
';;;
'•" Eo<•'" Eo<• ;;:'"
0
'0
'0
'00
_0
~

ii:~
.
-'<tI':ij
3§o
_ M
",0.
III;:::
~ o

"0-
~

2
0.
.-
•0. m",
c.
0-
Eo<-
83
0",
t:{l
~.::::
t)
~
•
"
0.
'"
c
0
0.
~
:0
0 :;;
iii iii
E \OJ ;m
a
Fig. 19.10. Rezisten,;a In forfccare
m- Gt,Poi 22 2"
b
26

a arg ilei ni sipoase ranforsa~e ~i ne-

28 30

" ....
0·
. c:
P:~<lJs 'E "'"
11$::1 - I
" ......
~ r;\ ...... ::l UiJ.3rp t 'I Upl·11S
a _
ran!orsote (Christie, 1982):
la varia\ ia umiditatii ; b - In varia\ia tipului de gcotex til
umidittqii,
~i it

29:;
294
 pamin t !3i Cll'Inatura. Incerdiri In forfecare efectu~1 te de ChriBtie (1982) pe
argilC' nisipoasc neranforsatc 9i ranforsate pun in evidenta variatii ale
rezislentei la forfecare in functie de umiditate ~i de tip ul gcotextilului
(fig. 19.10).
La incerearile efectuate in aparate de forieeal'e eu casetc, gcotextilul
S- D plasat in planul de forfecare. S-a constatat eft. 1a umiditati reduse
(10 0/ v) rezistenta 1a forfecare a argilei nbipoase nenmforsate es Le supe-
ri oara celei rezultate in cazul nmforsarii. La ull1idita~i mai ridicate (190/ 0 ),
dir"ren\a intre cele douii rezisten\e dispare (fig. 19.10,0).
La incerdirile efectuate in aparatul triuxial s-au folosit probe eu dia-
metru l de 102 mm 9i eu inaltimea de 203 mm. Piecare proba s-a annat
('u 4 sau 8 diseul'i din material geotexlil, pe toata sectiunea. La aeeste
inccrdiri, indiferent de valoarca umiditiitii, rczistenta 1a forIecC:.lre a pro-
bC'lor ran[orsatc este superioadi celor ncranforsatc (fjg. 19.10, b). Se con-
st;ttr\ insa ca rezistenta ambelor tipuri de probe scade in paralcl pc ma-
sura cre~terii umiditatii. Incercari1e pun in evidenta faptul eft 0 ranfor-
sure. mai pu ternica, eu B discuri in lac de 4 discuri, conduce 1<1 0 cre!)terc
;: Iprrci<lbila a rezistentei.
Influenta densiUitii elementelol' de rnnforsare a fo~t pusa in ('viden~a
~i Ll(' B. B. Broms (Koerner, 1980). In fig. 19.11 sc reprl'zinUi c:urbele efOJ·t
unitar- dcformatie obtinute in ap(ll'atul trhlxlal pcntru probe de nisip nc-
nmforsat sau ranforsat eu 2, 3 !'}i 4 discllri din material gcotcxtil. AcC'ste
curbe pun in evidenta cre:,;terea rezistentei pamintului ranforsat pe ma-
sura ce cre ~ te numarul de armaturi, ca urm8re dezvoltarii unui efect de
frc \[L
~1 ' til /k Poj
~1 n C1 1TI1:.>i
LJ bd ld lQ'l
I 2 3 t. 5
800
-----,
Fig. 19.11. Inccrdiri in aparatu i tri-
600 axial ale pcimintului annat (K ocr-
~--3
nCL', 19(0):
1 - pro!)[t nearmatu; 2, 3, 4 - pro-
=( ue armatc:; 5 - elemcntc de n:'nwre
l. OO geosinte ticc.
100
oI 5 KJ
• E
Acest cfect se datore~te frecarii care se dezvolta intre elementele de
rail f()r~an.~ !ji teren.
Pe baza experientei de pina in prezent rezultc1 di frecarea dinlre ele-
men lu! de armarc !1i pamint trebuic de!erminata pentl'u fiec<Jl'e caz con-
cre ( de aplicare, tinind seama de tipul de geotextil avut in vcdere pcntru
foJ osire ::;i de pamintul ce se utiJi zeaza ~i conditiile lui de u rnezi re.
296
Orientativ se poule «yea in veucre codic:ienlui de frecare intre gco-
textit ~ i pamint care, delerminat pcnlru citcva materia Ie gcosintctice, arc
expresia:
i=tg <p, (19.1 )
in cure: <Pa=O,D cD - pcnlru geolextile nctcsuLe cu suprafata rugo asa;
l:Jla=0,6 (1) - pentr u tesatura sau benzi de polipropilena, polietilena sau
poliamida; <I> cstc unghiuL de frcGu'c inlcriuara a1 pamintului.
Fluajul gcotcxtilclor. Alegerea pentru geolextile a rezistentci dc L'il! -
cuI de pinde de com por lure~1 accstora in limp sub incarcare penn;:mcnta.
Incerdiri efectuate pe ~<lse tipuri de gcotcxtile, in scopul detenninarii
p<.IrameLrilor de fluaj, pun in cVidcnta faptul C[l timpul necesa r pcntru
tl ezvo1tarea deiormapilor pina ILl ruperc este J.ll<ti sc urt dedt durnta de
viata a geotextilelor. Incercaril~ 5-(lU facut In niveluri de eforturi uni-
tare inlre 30 ~i 60 0/ 0 din rezi::;tenta de rupere la tractiune 1a care, dr'
obicei, inccp S?l se manifeste proeesele rcologice (Shrestha, Bell, 19S:!:
Bell, Green, 1982). incercarile S-[lU facut pe probe eu deforma~ie tran"-
versala libera (fig. 19.12).
( [",I
40
Fig. 19.12. Dc(ormatij de flunj In 30
~ t'ot (':-. tllul
tip NW-:l (Sh resthn , 1982).
10
10 O,3S Rt --
I~
V- t (rr: 'ol
2(X) 400 !DO 61JO lj(() 1200 \400
In teren, geotextilu1, aflat sub presiunea straturilor intre care ('str
int.crcalat, are deformatiile transvcrsnle impieLiicate, ceea ce contribuic
1a preluarea 1a rupere a unei forte mai mari decit la incercarea libera.
Aceasta poate explica comportarea buna, lipsita de cre~tere a defori11 ,I-
tiilor in timp, a Incnlrilor la scadi naturala.
Sint necesare studii !?i experimentari in continuare, in conditii de
solicitare apropiate de cele din teren. Pina la detinerea unoI' noi rezu1-
tate la proiectare este indicat crt rezistenta de calcul a geotextilelor sa fie
limit.,ta In 30 0/ 0 din rez istenta de rupere 1a traetiune pe probe eu de [or-
t11;I~le trunsversaHi libera.
Proprietali ale pamintului ranforsat. Studiile, cercetarile ~i exp~ri­
mentarile efectuate pun in evidenta /0 compOliare specifica a pamintului
ranforsat. Prezen¥i armaturi i confera pamin tului 0 anumitii rigiditate ~i
o deformabiUtate redusa, care fac ca interactiunea dintre pamintul ran-
forsat dintr-o lucrare ~ i terenul de baza sau 0 constructi e ell care vine in
contact sa difere de cea a pamintului neranforsat. Acest mod de compor-
tare ce decurge din proprieUitile pamintului se ilustrf:aza Cll trei exemple.
297
 1) Redacerea tensiunilol' in terenul de baza su b ramble e. Anali za importanta eu cit armatura cstc dispusa intr-un nU/11[1 1' 111ai l11;)rc de
('o mparativa prin calcul eu metoda elementului fini t a efectului armaturii stl'atul'i (8m'an, Talwar, Prakash, 1970).
,1s upra distribu~iei eforturilor unitare tang e n~iale in rambl eu !1i in tcrenul Acest procedeu prezinta intercs in cazul necesitAtii rculizarii unor zi-
de baza pu ne in evid e n~a faptul di pe masura ce de£ormabilitatea clemen- dud de sprijin inaite, precu m ~i in cazul ncccsitatii supr ni ni.il~arii un oI'
telor de arm are es te mai mica, eforlurile unitare tangeniiale sint !?i ele ziduri existente.
mai mici (Petrik !1.a. , 1982). Astfel, Ia utHizarea armalurii din materia Ie Di<.Jgramele cxpcrimenlale pun in evicl en ~a sugcstiv ciectul coC'ziunii
geosintetice eforturile tangentiale se redue cu circa 20 0/ 0 fata de cazul aparentc eonferite pamintului de armatura. fiind s1mil1.11'e cdor ce se
rambleului nearmat (fig. 19.13, a, b) . Acelea~i eforturi se reduc insa eu obtin in caiculul impingerii pamintului, cind se ia in considerare coeziunea
5U% in cazul folosirii mmaturii din benz! de otel, care este de citeva ori piimintului.
mai putin deformabila dedt mClterialele g eos in~eti ce (fig. 19.13,0, c).
o 2 4 6 & p(o:lON..tm'j
"" I~~_ ,

~~c
-...;:,,;,~~ ,

~C
0,0 ... ',,'>. " ---
" ,'~,:" .---

1~~~"'<-'1
. <} • J 0 •
lIH • o,e '<""~~""~
, .',. ~,
' ...... .
,+--\ " '-.,'............. '......
, .... ......... 6
'" \ ,q.
0,75 3

, ))),\Q Q
, ', '
_ N~rQnfOfSol
" ","-.. "'- . • ... .. 1

~
4
'- ", """
,.
10 ,15
/ 0.5 1 '\'\\ H 5 , .,
a 6 " , ,O: Gocm,
~.,.
~..("
""'"
" '\ "'" .~-,
.5

~
2
'.., '4
\\ 1
,,
Fig. 19.13. Izoliniilc cforlu rilor uni -
tare tangcn~ial e in ramblcu .~i in tc-
0.:.: 1 • P n
Q

,
r cn ul de bnza slab (Pdri k J?a., G.' 0.1 0> p/)'-H s (eml 1
1982):
o - rn mb!cu ncannat; b - rilffi- F ig. HI. H . Distribulin p rcsiu nilor Fig. HU5. Curbc C'ompnrat i'·c P:'('-
b lc u armat ell geosintcticc; c - ram- pam intu!u i n:-mat pc Un zjd dc spri- siune - tasare (Milo\'ic, 197~):
b:cu annat ;::u benzi metalice, jl11 (Ciaran, Talwil!" 1979). a - nisi p nearmat; p - pi e tr i~; 11-
n bi p ; 1, 2, 3 - bi st rat p ietris - n i-
b SIp; 4, 5, (j - ran!orsare ell polipro-
pilcnii.

3) Reduce1·ea cLejonnabilitii.ti i pa mint ltlui, Armarea confera rig id ita lc

c 15 mm. Corzile s-au pus pe 2, 3 ~i 4 niveluri, distantate la 2,cm pe adi n-
Acest efeet i~i g5.se~ te utilizarca praetica la eo nstrue~ia rambleelor ar-
mate pe terenuri eu ea paci~ate portanta r edusa (BarsvClry ~.a., 1982; Hun-
non 1932 ; Olivera, 1982; Yasuhara, 1932).
2) Reducerea "impinge1ii paminL-ului pe lucrari. Armarea pamintului
se poate utiliza pentI-u reducerea impingerii pamIntului pe ziduri de spri-
jin (fig. 19.14), Determinari experimentale pun in evidenta r educerea
aproape la jumatate a impingerii pamintului, reducerea fiind eu atit mai
pamintului, miqorind deformatiile acestuia. Semnificative in (lcest sens
sint incercarile efectuate prin indirearea directa a terenului cu placa ri -
gida in trepte sueeesive efectuate de Milovic (1970) . Ineercarile eOll1par[l-
live s-au facut pe nisip nearmat, pe un sis tern bistrat pietri~ - nisip, in
<:[Ire g rosirnea stralului de pietI'i!? a fost H1=1[) cm; 30 em ~ i -1 5 em !:>i
pe nisip armat pe doua direc~ ii eu corzi de polipropilena ell diamctrul de
cime. Rezultatele ince1'carilor pun in evidenta tasari ale nisipului arnl<! t
de citeva ori mai mici decit ale eclui nea rmat (fig. 19.15).
Nisipul arma t se dovede1te mai eficient din punctul de vedcre al re-
du cerii tasarilor !1i futa de sistemul bislrat. Aceasta proprielale a pamin-
tului almat a eondus la folosirca sa 1a raniorsarea terenului de sub talpa
fundatiilor cladirilor in locul pernelor de balast, La luerari de terasamenlc
pe terenuri slabe se poate folosi aceasta proprietate pentru ranforsarea
tcrenului de b("lza.

298 299
 Dat.e comparative privind costul lucdirilor. La executa rea lerasamen- Rezultatele analizei si nt sugestiv prezentale grafic in fig. 19.16 ~i pun
telor in conditii ob i~n uite, dnd pamintul din sapatUli este apt pentru fo- in eVidenta urmatoarele aspecte:
losire la umpluturi, nu se pune problema ranforsarii pamint.ului. Aceasta - exista 0 diferenta, apreciab ila intre costurile realizate cu pamint
poate fi iuata in considerare pentru. rcducerea volumului de terasamente, din t'lmplasament ~i Cll pamint din groapa de imprumut;
in cnzul dnd pamintul de umplulura trebule adus din gropi de impl'umut - eu cit volumul lucrarii crc~te (prin marirea inaltimii rambleuilli)
situate la distante apreciabile, care scumpesc mult transportul. 0 analiza aceClsta diferenta se accentueaza;
semnificativa a fost efectuata in acest sens in Anglia (Christie, 1982). - ranforsarea pamintului reclucind volumul lucdirii contl'ibuie la I"C-
S-clU luat in considel'are 4 posibilWiti de f.e alizare a unor l'amblee eu plat- duccrea costului in cazul folosirii pamintului din groapa de imprumut.
forma de 20 111 ~i cu inaltimi de 4-10 m ~i anume: In cazul rambleelor executate pe teren slab (mil, turba), eficicn(a
- rambleu neranforsat Cli taluzuri 1 : 2; ranforsarii pamintului ia aIt aspect. Astfel, prevederea sub rambleu a
- rambleu ranforsat, ell taluzuri 1 : 1; unui strat de geotextil care lucreaza ca membrana conduce la reducerea
- l'ambleu ranforsat eu taluz vertical neprotejat; cu pina la 50 D/ D a volumului de material granular din rambleu, fata de
- rambleu ranforsat cu taluz vertical protejat cu elemenle de pa- cazul realizarii umpluturii directe, dnd se produce 0 intruziune a matc-
rament. ria lului din rambleu in terenul sla b de baza (Olivera, 1982).
Aceste posibilitati de realizare a rambleului s-au examinat in doua Un aspect specific il are ranforsarea pamintului !?i in cazul cind
ipoteze de obtinere a materialului de umplutuni: aceasta se realizeaza pentru a inlocui lucral'i de sustinere, 1a alunecari de
- din sapaturi in amplasament; rambleu, de debleu ~i de teren in panta.. Comparatia in aceasta situa tic
- din groapii de imprumut (fig. 19.16). este favorabila paminlului ranforsat.
Costurile avute in vedere, exprimate in lire stcrline, h.l nivelul anu-
lui ]978, au fost unnatoarele:
pamint din sapaturi in amplasament 0,52 lire/m:l;
pamint ad us din groapa de imprumut 3,34 lire/m:!; 19.4, Stabilitatea terasamentelor ranforsate
pamint vegetal :? i insamintare 0,55 lire/m';

+ Materialele textile sintebce cu rezisten~a ridicaUi la trac~iune se pot

1";001

f
fd }.
C? b folosi eficient ca elemente de ranforsare ale constructiilor de pamint
peniru marirea stabilitatii interne !?i externe a acestora. Din examinarea
schemei de lupere a unui ta luz de rambleu, la care s-a interpus intre
talp~l !?i terenul de fundare un material de armare (fig. 19.17), se poate
consiata ca prezenta armaturii introduce 0 for ta stabilizatoare P in mc-
/
GOO'· 1.
/f
I 1

/
/
/'
Fig. 19.16. Custul cslimot ttl r£\lllhlee-
lor ell Itlt imca platformei de :!,O m
(Christie, HIB2) :
A - materin} de umplulurii din ex-
j canismul alunecarii. Astfel, coeficientul de siguranta 1a alunecal'e !{s pri-
me~te 0 valoare adi tionala corespunzatoare aportului armaturii
M<"b+M~ M/'
? ?'/ // cavaFi in amplasament; B - idem,
j J(s=
Jl" l
+--
111"1
(19.2)
~ din groapa de imprumut; a - ne-
~',/ /"d unde : l\1tJ> Me reprezinta momentele fortelor stabilizatoare corespunza-

~
ranforsat eu taluzuri 1 : 2; b - ran- I

"
0
forsat cu taluzuri 1 : 1; c - ranfor- toare fredirii si coeziunii; Mp - moment.ul fortei stabUizatoare P data de
u / , sat cu taluz ver tical neprotejat; d -
1// /' }.
,

ranforsat ell ta!uz vertical protejat

rezistenta la iI:aciiune a geolextHului; Mol - momentuI fortelor ce produc
1,(;0
eu elcmcnte de pm·amcnt.
alunecarea.
",';;" /
¥ ",/'.
/"
.
/b 1; Forta siabilizatoare P se adopta egala cu rezistcnta de calcul la trac-
I / tiune a geotextilului, Re. Pentru ca aceasta forta sa se poata manifesla
este necesar ca armatura sa aiba 0 lungime suficienta de conlucrare eu
// :'
J 2
, ....,;;
"S;,
, • 8 10 H(m]
1 I

I
terenul L, dc ambele parti ale posibilei suprafete de alunecare. Aceas Ui
lungime depinde de frecarea dintre armatura ~i pa.mint 1; ' =p' tg ({"la
L=~
2,'
(19 .3)
cxproprierl 0,25 lirc/m2 ; J Pornind de la aceasta. schema de principiu se poate avea in vedere un
geotextile 0,40 lire/m' ; j mod de calcul al stabilita~ii pamintului ranforsat in doua etape : predi-
- elemente de paramen t vertical 13,40 lire/m' , 1 mensionarea lucrarii ~i verificarea coeficientului de siguranta al lucrarii.
300 1I 301
\
i
4
 Din ecua~ia de momente in raport cu centrul cercului de alunecare
Predimensionarea are ea seop stabilirea parametrilor de ann are rc-
prezentati de numarul de rinduri de geotextil ~i 1ungimea aeestora, por- rezulta:
mnd de 1a 0 marime data a inaltimii de l'anforsare. a rambleului . Pe uaza ,LR+Ty~G.r[{,. (194)
aces tor date se alcatuie~te solutia constructiva a lucrarii la care se efec-
tueaza verificarea coeficientului de sig uranta Ia stabilitate. Din Clceasti1 ecuatie rczulUi T, for~a totaHi de tractiune ce trebuie
pn:]uatf\ de armaturi
G.rK.-c::/,R
R T (19.5)
y

und,,: G reprezinta greutatca prismului de pamint care eedeaza; 't - rezi5-

Fig. 19.17. Schema intcrac1iuilii gcotcxtil - tcnm.
Caiculul de predirnensionare. Necesitatea armarii pamintului tn~buie
sa rezulte dintr-un calcul prealabil de stabilitate, care sa puna in c . . i-
denta un deficit de forte stabilizatoare pentru satisfacerea coeficicntului
de siguranta dat. In aceasta situatie, pentru determinarea parametrilor
armarii se pot utiliza doua procedee.
Procedeul 1. Se utilizeaza metoda cercului de fric\iune (fig. 19.18).
tcnta la taiere a pamintului; K$ - coeficient de siguran ta; R, x, L - cle-
,
mente geometrice conform fig. 19.18; y=R._!2; hI - inaltimea r<:ll11-
bleului pe care se face ranforsarea.
Marimea hi nu este cunoseutit in prealabil. Ea se obtine din JOCC1'-
diri. In cazul dnd se dispune de un material de armare ell rezistentrt de
calcul 1a traetiune Re mare, inaltimea de armare este redusa putind fi de
orclinul hi =0,1 h. Cind Re cste .mic, rezulta 0 inaitime de annare Jl1ai
marc. Calculele se pot incepe eu 0 valoare orientativa hi = 0,3 h. Se ob-
serva di hi trebuie astfel ales incit rambleul cu inaltimea h-hJ. sa fie
stabil.
Dupa determinarea lui T se poate slabili n, numarul necesar de rinc1ul'i
de geotextil
T
n=-· (19.G)
n,
Distanta intre rinduri trebuie corelata eu grosimea straturilor pc
care se face compaetarea la executie a construetiei de pa m'int. Grosimca
mjnima a unui strat se poate considera de 30 em, aceasta fiind ~ i distanta
min;ma intre rind uri. Dad\ adoptind aceasta distanta minima rczulta 0
iniHtime de armare care difera cu mai mult de 15-200/0 de valoarea 11.}

~ a<.Ioptata in calcul, este necesara reluarea acestuia. Lungimea de ancorarc

1n teren neeesara L a unui rind de geotextil se determina eu relatia:

~~,.~
y TIi, I (19.7)
L ~ --~"'('l
2{an
- ,I in care : f este coeficicnt <.Ie freeare intre geotextil !?i pamint, conform rc-
I~~ laiiei (19.1); a=,,( (h-~) - presiunea medic exercitata pc stratul de
/7, geotextil la n ivelul foriei T; Imll1 = 3,O m.
hi
,,7 Se m entioneazii ca datol'ita masurii <.Ie realizare a unor bude de geo-
". textil, care fonneaza elemente de ancorare la capat de strat, sub k'lluz,
T
h

l,
- l
nu este neeesara stabilirea lungimli Ll de ancorare a al'malurii sprc
exterior.
Proccdeul II. Se utilizeazii rel'lia (19.2)
f{3= Mop +-'1,
M,
Fig. 19.18. Schema de ca1cul pentru predimcnsionare. .1; ~I + M"l '

303
802
 r
--
Se ealeuleaza coeficientul de siguranVi. la stabilitate al pflmhilului tanta corespun zatoare numarului de rinduri de armatura dintr-o f[~il');
n eranforsat N; ~i T~ - eomponentele normala ~i respectiv tangentiala pc planul ell"
r\'",= M/l>+M
< (lD.B)
alunecare ale greutatii fif?lei Qi; <l>; - unghiul de frecare interioara ,,1 p[l-
i1!GI mintului; Ci - coeziunea pamintulu i; i - numalul de ordine a1 fi!?i ilo r :
a - numarul total al fi~iilor; Tn - numarul fi!iiilor ee eon1in armalul'il:
Se de term ina valoarea momentu1ui stabilizalor Cli armatur ii
cos CI.;=y,/ R; li=Z;/eos
M=l'y=l' (R -~) '
p (19.9)
IXj.

Defieitul de siguran(:a 1a stabilitate a lucra rii in val oiH'ci.\ coefkj ,' Jl- R
tulu i cste:
,
K~-K"r= M ,.
J1 ~J .
(HIU)

y.
I
Din rcJa\iilc (ID .9) oi (ID.10) rezultii.:
T (J~.-g. T) M" , .', · ,,
(LUI)
· "
R--
/"
2
!
•
i I

Calc ulul in continuare pentru uetennimlrea parametrilor dc ilnl1me

se face ea la procedeul I.
L- ]J
Po 1
I
Ca lcuInl de verificare a coeficientului de s igllrantil In s tabilitatc. St<1-
bilitatea masivului de pamint ranforsat sc apreciaza prin marimea codi-
eientului de siguranta, cal:e se dcier-
I, , mina printr-un c;)lcul obi~nuit eu m c-
T,
N,~Il,~ y"'...-I
; Fi!;>,c ,. 1" toda fi~iil or) in care printre fortele
, stabilizatoare 5C include si for~a de
T,
T,
,.LR trae~iune 'd in matcl'ialul d~ arman'. fig. 19.20. Sc hema de c;l lc ul n ('ol'ii Clcn tu !ul de stnbilitllte.
./
'R~P;
R Intrucit acest materi al estc dis-
L- - - -..'L R } pus pe mal multe rindurl su prapuse Dadi. rczuitalul obtinut nu este eorespu nzator, sc ac\ioneaza C1supra
L R trebuie tinut scama de numarul de par[lJnctrllor de nrmare !?i se reia calculu1. Dimensionarea dcfinitiva a
clemente de arma[(? existent in ficcare luerarii se face pe baza parametrilor de armare care satisfac conditia de
;7 a fl~ie. Iuindu-se in consideJ'are 1'ezu1- verificarc a coeficientului de stabilitate.
~

tanta aces tora aplicata i n ('entrul s<.'c-

Fi~jc Excmp)u de caJcul al ran[orsarii unu i rambleu. Se consideril un ramhlcu C'lI
~iunii de caleuI a fi~i e i {fig. 19.19}.
in ii1~im c;:1 /l;;;;.}O m pentru care sc cxamineazii. doua posibilita~i de cxccUii(' :
Formula de eaIcul pent-I'u cocfi- Cazul I. Pamintul ~re unghiul de frccare interioa ra $=100 !;ii trei yalori <lIe
-:ientul de sig uran~a 1a aIunccare, co- em'zillnii C:=:O; C=O,05 daN/em!! ~i C=O,1 daN/cm~.
respunzatoare schemei din fig . 19.20 Cazut IT. P{Lmintul are unghiul de frecare interioara Cl> = 15° *i coc7.iullca nul[:.
cste: !::ic efcc tueaza calc ulul de stabilitate a1 rambleului ncarmat. CoeIicientul dt'
~1OLbiliti.l lc necesar estc [(011",=1,2.
" " m Di n caleu!c rezulta: c5. nu se tncadn.>az~ in accast~ valoare dom1 sih.i a\ii :
Lei/d· L:

b
K
,
L:N ,tgwd-
.... 1 , ~. ]

"
L-, T ,
,, · 1
.
P , <'OStX ,
<1>=10°!;ii C = O 1a care KJ=I.O l ;

tl> = lO° ~i C =O,05 c.laNlcmz I') care K 1 = I,1 6.

FIg. 10 .19. Forte ee ae\ioneaza pe In aceste c8zuri este necesarA arm<lrea. Pentrtl calculul paramclrilor de ar·
se;:\i unea de cal cuI a unei fi~ i i: (19.12) ma rc se utilizeaza datele de 1a caleulul stabilit~tii (fig. 19.21) ~i anume:
a - rezultanta armaturilor ; b - R:=1O,4 m; x=8,35 m ; x'= 13.8 m;
componcnte le greutflt ii !;ii a le rezul- in care: P j reprezin ta rezistenta de
tantei armaturilor. calcul la t ractiune a armaturii (rezu1- G=195 1 kN; G'=138 k N; 1=2G.3 n •.

304 2() - ./I.:!IigurarEtOl s tab ll1t~i!! terasamente]or. vol. II 305

 - -
La accs tca se adauga braWl de pirghie y= 16,1 m al rczultantei (OqClOf de
tr:!C\iun e dill armaturi '1'. 19.5, Date tehnico-economice comparative

Pcnlru puneren in evjc.1C'n~a a car<lclcl'isticilor tehn ico-economicc <li<'

,, G'
procedeului de ranforsare a rambleelor s-au efectuat calcule comparali,\,{,
de stabilitate pcntru un r<.llll bleu c u inaltimea de 6,0 m ampbs<lt pe lcrc ll
sl<lb eli unghiul de frecare interioara 1> =10°.
y

11 H
~Q
115

-'
,Ol?

.,.,
III

~
180
l?5

+- 'l'l l.L "'

-~-:!
~~ '"
' . I ': ,
\'~'

111.,.
', :
1 . , I '
, . .' ',' '. " ~. ,. . I:; ,. .' .,', .
~ 7T",~"f§1i)f£?:
r :: j
~,~, : ,, ',":::'" .':, 1 ." " , ' : ' ': I_J
~=;i;i;X,m(;";:;Vd.,;,w~A<t',)!· ';;t\w;,«71:A\O;;.( .. ):(.t;7~,\"
711, ,,, " r"' i l~ I"' ''~, '1I'' f ,

Fig. 19.21. Schema pentru c:xemplul de calcul al ramblcului. " 12.0

16,<;
,n " I :lUZ5>=:i=J:i::::":='-:-';'---=-

, M;;: .,'., ' "'.' ~

Calcul~ie sint prezcntate In tabclul 19.2. - I I " ". , ,
FOI'~a dezvultatc1 in ralllbl eu. care depu$c$te capacitate-a sa de f f'zistcnp, se

1m) ,., i
' ;

:' i <:1

S7$wx"'MM"o;;""x,;".~",.,;.@~"i ,{ttL:; ;,; ~,L:i2.:i:o

p re-in dc nnniitunl. In ca::>:ul folosi rii unei armiUuri combinate din piasa de poli-
;,midet ~i ~eo tcxtil rezistenta de ca1cul 1a tractiune a acesteja este F=20 kN/m.
Pentru ¢;;::lO° ~i C=O rczultii asteel 9 finduri de arm5tur~, Ciod se in In ', : : .',/. ,1"'1
con:o:idcratic ,,) i coeziunea , chiar eu valoare redus[l C =:O,05 kN/m~. numarul arma- :
lul'ilor se reduce la 2 rinduri.

Tabelul 19.2 Fit:. 1!J, 22, Scctiuni ~ompan.ltj\,(' de r.:llllblcu ,

Date de cal cu i pontru ranforsarca unui rambleu

S-au E'xnmi nat urmatoarele sHuatii: tal u z 1 : 1,5 (cazul de baze;),
taluz 1 ~ 2, Laluz: 1 : 3, taluz 1 : 1,5 pe inaltimca de 3,50 m !?i contraban-

~~
(/) - 10°
che te de 2,50 In lnaltime ~i c u Jatime variabila de 3,5 m; 5,0 m !?i 6,0 m
Elemente
dp. calcul
C=O I
C=:O,05 kN/mz l C=O ,I kN/mz
cl> = 15°; C ;:::. O (fig. 19.22). S-a stabilit deficitul de rezisten\a la aluneeare ~i s-a prelu nt
prin arma!uri aeest deficit, unde a fos! eazul (labelul 19.3). S-au deler-
minat volumele de lucrari !?i cdsiul pcnt ru ioaie cazurile exam inate (l .l-
tg e\) 0,176 0,176 0,176 0,2G7 belul 19.4).
In calcule s-au avut in vedere urmatonrcle elemente:
,{ 7.=,,{htg¢l+C 31,8 36 ,8 41,8 43,0
costul terasamentelor: 60 lei/mJ;
cosiul annaturii: retea d e poliamicHi 21,0 lei/m';
....l := (G:r + G'x') I V 280 18280 10280 HI Z80 Terasin 400 N 7 7 lei/m 2 •
cost total: 32:50 lei/m;;
greutate relea: 0,2 kg/m ';
D=dH. 15 330 17800 20220 23 G70 _ Tcrasin
I raport suprafata , ,. 0,3;
re~en de pOlialOldu
A-B consum energie terasamente: 2,5 kgcc/m 3 ;
T= -
y
- 178,2 29,4 - -
consum energie armalura : re~ea de poJiamida 4 kgcc/ l kg rctea;
Terilsi n .00 N 0,75 kgcc/m'.
306 20'
307
.1
1,
 Tab eluL 10.3
RezuHatelc c31culclor comparative
la 3rm3rea rambleelor
-
NUllliit'
Deficit Rezis- d.
Pa nta de rezis- ten, a bCl1zi
Cazul taluz tenia AT benzii F AT
kN/m kN/m 2 /I'.' --
F

I 1 ; 1,5 'JU 20 3

II 1 :2 30 20 2
--
IIf 1 :3 <0 - -

1: 1,5 +
conlra-
IV a banchctc 12 20 I
d{!3 ,5 m

1: 1,5 +
contt'a-
IV b banchctc 3 20 I
de 5,0 m

1: 1,5+
conLt'<1-
IVe banchclc <0 - -
dcG,O m

La folosirea re~elei de poliamida uzate nu s-a luaL 111 eonsiderare

('onsum ul de energie 'inglobata al aeesteia, fiind de~eu.
Se canstata ea din punetul de vedere al .consumului de energie in
cazul folosirii armarii ell pIasa de poliamida uzata solutiile eu pamint <11''':
mat au eonsum mai red us cu 11 0/0 dedt rambleul eu cOlltrabanchete de
li,a Ill, care este lucrarea de pamint fara armaturi eli consum minim.
Trebuie insa remarcat ea aeeasta din urma soluiie necesi La 0 <lmpriza
cu 420/0 mai mare dedt cea, a rambleului ranforsat care are taluzuri
1 : 1,5. Necesitatea restringerii suprafe~elo r expropriate poate impllne fo-
losirea ranforsarii rambleelor.
Din punctul de vedere al costului ranforsarea este avantajoas~i in
('azul folosirii ca material de arm are a plasei de poliamida uzata tip
iraul disponibiUi. la intreprinderi de peseuit.
Din datele furnizate de Hteratura de specialitate rezulta ca 1'anfor-
sarea l'ambleelor este indicata in special la executarea acesiora pe miluri
~l turbe. In aeest CaZ, maierialul granular de umplutura care se a!?terne

:': OB

!
 ---,
- ---.
peste armalura din geotextile se reduce ell peste 50 0/ 0 fa~a de eel pus di-
rect fara armatura, care are ~i 1'01 de strat separator, impiedicind intru-
ziunca materialului gr,l1lUlar in terenul moale din baz5 (Olivera, 19U2).
1n accla~i tirnp se ohtine 0 uniformizare a tasarilol' §i 0 r cuuccre l'oll si-
20. Masurl de reducere a um ldita!iI paminturi lor
dera bila a defonna~iilor transversale ale rambleului.
Datcle tch n ico-cconomicc comparative pun in cvidenta avantnjpl p PI'O-
cedeului de ranforsare a pam'intului fat§. de 501utii echivalente. In a('ela~i
timp se observa ~i limitele actuale de folosire ale pracedeului, care Sl' pot
extinde pc masura ce se VOl' r ealiza progrese 'i n fabricarea un or ma tp,iJ. le
adecvate de ranforsare ~i se VOl' aprofunda cercetarile privind cOlll por-
t area sub indircare !?i tehnologia de execu\i c a pamintului ranforsa t.

20.1. Bilan\ul de apa al unui terito ri u

~i masurile de men!inere
a unei umidita!i control ate

PreZCll~a pinzei de apa freatica :;;i variatia acesteia este pa rte compo-
nenta a bilantului de apa OI l teritoriului, care tine seama de elcmentele
de aport ~i cele de pierdere de apa.
Precipitatiile totale P dizute pe un terell se repartizeaze'i in urmatoa-
rele tl'ei fl'actiun i : 1) ~iroirea (scu rg erea de suprafata) R; 2) infiltra tia to-
tala f; 3) evapotranspira\ia reala E, (fig. 20.1).

Fig. :!O.I. Repnrti~ia apci provcnitu

din prccipita\iilc atmosfL':'ice:
1 - p rccipitatii; 2 - cvapotranspi·
ra~ie; J - scurscre de suprafa\ ii ;
4 - infi1tt'atie totaHi; 5 - infiltrn-
~ic d icace; G - curgere hipoternu -
('a; 7 - ape tie supraf" ~ ,j.

Infiltra~L.l totala I compenseaza pierderile de apa din sol ~i din sub-

sol. 0 parte din infiltratia totala se consuma pentru l'einnoi rea volumului
de i1pa al zonei de aera~ie Ir pentru compensarea deficitului de umiditate
consum ata prin evapotranspira~ie. Aceasla apa prezinta a curgerc h ipo-
I
derma. 0 alta parte denumita infiltl' a ~ie eficace Ie alimenteaza apele sub-
\> teran e ~i c urgerea subterana Qs'
i Exprcsia general a a bilantului global mediu este
.j,
P= R+i,+f,+E,. (20 .1 )
J
i in aceasta ecua~ie nu s-a tinut seama de alimenlarea indirecta a ba-
zi nului hi drografic r espectiv ~ i de pierderile de apa catre aile bazine hi-
I d rografice.
i 311

i
1
 Din (lC'cHsta ecuatie rezultft ea ~z:tF.l}~ a..91nJinJJ9..~!gs;.~\!lprs.<;:i~lw:.-
<lsupra stabilitatii versnntilor se pot lua ui'~~'ele m*_~1,!.Jj : -
...:.. cx.ecutai'ea--unul-Sistem- dir arenal-de adincime pentru a sdklca
nivelu l pinzci fl'eaticc alimentate de infiltratia eHcace I,,;
_ exccutarea unui sistem de drenaj superficial pentru intercepL:\ t'C'<l
curgerli hi poder mc, prod use de infiltratia IT;
_ amenaj area terenului de SUPl'afata in coame ~i dolii pentr u a marl
scurgcrca apelor de sup rafa \a Ii;
_ r cnlizar ea unoI' masuri de biodl'cn8j pentru a cre~te evapotl'a nspi-
r a~ia E,.
P articularitatile functional e ~i constructive ale ace~tol' masuri sc prc-
zi ll Ui in cele ce urmc<.Izf\.
20.2. Sis\eme de dre naj
20.2.1. Regimul de fUllc!ionare a drenurilor
Sistemele de dl'enaj pe vel'santi pot functiona in regim permanent
sau nepermanent. Ipoteza regimului permanent se admite in gen eral in
regiunile cu climat u med sau subumed, dnd precipita~iile care d ete rmina
in ultima instan~a debitu l specific in fiilra t de calcul q sint rela tiv de
iunga dUl'ala ~i cu intensi tate midi. Problema care se pu ne lin aces t caz
este de a evacua un debit specific co nstant pentru pastrarE~a unui nivel'
anumit al (lpei freatice, asigurind astfel 0 adillcime data z de drenare
(fig. 20.2, a) .
(J ta' l';"'llilrea unei pinze frealice eu nivel variabi l iar drenarea determina
o cllborire C\ aeesteia ~ i mentin ere<l sa hI f) tl numita coLa (fig. 20 .2. b) . t\Ja-
. suril iori sistema tice efcctuate intr-un dmp experimental Cli scopul st u-
di erii influentei drenajului asupra seurger ii subterane in terellu r i eu
poten tial de alunecare (Blidaru ~ . a .. 1981) p un in cvidenta uTmatoare]('
• e]Plllcnte semnificative pentru functionarea drenurilor in rcgi m nepel'-
111~lnent:
- pleile consecutive, chi<11' ~i in cazul in care au lnaltimi mici , pro-
YO,Il',-\ ere~ te r i
!?i continuitati ale debitului drenurilol';
- ploile eli inaitimi cc d epa~esc 15 mm cauzeaza a el'c!?tere putcr-
nlC;1 a debitului drenurilor;
- intre data caderii pl'ccipitatiilor eu in[lai mi ce d c p a~esc 15 111m ~i
dala inregistrarii cr e~terii maxime a debilului liniilor de dren exista de-
ca laje ce se inseriu intre 1 !?i 8 zile;
- crc.';i terca debi tul ui in unna cadcrii un oI' ploi de ina ltime rc iat iv
m~ Lll' are loc la toate liniile 'de dren din dmp;
- l ipsa precipitatiilor pe 0 perioada Ill a t ~ ndel ungula a dus 1a in trC'-
l'u p(')'(?-a fu nct.ionarii drenurilor (Cll exce p ~ia a doua drenuri din ci mpu l
ex ]x'J'imentCll care crau alimentatc subtcra n din zona lnalta).
Prelucrarea ~i interpretarea datelor experimentale eu privire la co-
re li.l \liJ preci pitatii - de bi t de evac uare a permis sa se traga concluzii
ca re sint valabile f5i in alte conditii de amplasa re ~i fun c~ional'e a drenu-
rUor $i anum e:
- precipitatiile ce depaqesc 0 a numita inaitime provoaca p ercol;.I~ii
ale profi lului de sol ;
- inlre data caderii prcci pit8\iilo r ~i dal~ inregi strarii cre~ terji ma-
xime a debitului la drenuri exista decalaj e variate de ordinul zilelor;
- l'egimul de fUllctionare a drenurilor este in strinsa legatura eu
distributi.a in ti mp a precipitatiilor;
- dre nurile evacueaza in pe rimldcle cri tice de func ~i o n are 0 par te

;.,. trU:~ULJ 1[' .-TlEBt.-

..' . ., g-;.,-
Fig. 20.2. ReljilllUri e1e
fun cti onare a drcnurilor:
vari"lbila din totalu l precipita~iilor dizute ' la suprafata terenul ui (in c a~
zul ('xamina t variatia a fost 'intre 10 :;;i 400/0 );

~, t,w~~~ . ~. ~_ . . ....:~
. J --- ---< --' 1 a - regim permanent; - pe masura ce drenurile sint amplasate in pat· tea de sus a l yers <lIl_
. I~ 2 b - r egim ncpcrm3-
::~ :: ,, \~~ '.:
•
/- ncnt; 1 - nivel V ill'I<1-
bil initial in reg im n t !-
tuJ ui debHele medi i evacua te descresc; rezuWi de aici eHcien ta mare a
dl'f'l1urilol' amplasate in- zona de baza a alunecarilor.
]
3 drenat; 2 - ni ve l va-
riabil in regim dn~tlat~
J L L l 3- nivel final.
a b 20. 2.2. Elementele caracteristice ole den ivelarii pinzei freatice
produse de drenaj. Componenteie pierderii de sarcino hidraul icQ
Regimul permanen t este caracteristic versantilor ce margin esc un
platou ce ponte avea functie de "castel de apa" efectuind 0 alimen.t are
permanenta a aces tor versan~i ~i mentinind un nivel cvasiconstant al .l Drenul'ile pot functiona in r egim Inc~cat in care C<JZ cUl'gerea se face
I
pinzci freatice. 0 alimentare permanenta a versan~ilor cu apa se cons lata pc scctiunea pliml, deci sub presiune (fig. 20.3 , a), sali Cll 'nivel libel', cind
~ i in cazul dnd pe ace~tia si nt amenajate instaiatii edilita re de apa !1 i I cUI'gerea se efec tueaza cu sectiunea drenu lui partial umpluta (fig. 20 .3, b).
canalizare, care de r egula au pierderi mari, cum s-a constatat prin ma- In practica se aecepta In generC'l1 cea de-a eloua ipot.eza de funclio-
1
suratori la Ia!1i ~i la Suceava. I narC' ~i de ealeul ce corespunde cu observatiile privind com por tarea in
Regimul n epermanent de functionare apare 'in versan tii care si nt su-
pU!?i precipit C'l tiilor de scurta durata ~i de intensitate mare care condue ,i expioatal'e a dren urilor.
313
312
 - ~

Examinarea modului in care func~i o neaza un d ren pune in cVidenta

dt denivelarea p!nzei freatice corespunde unei pierderi de sarcina hidt'8U-
licii total ii h alciituitii din mai multe componente (fig. 20.4):
h = huctt + h o•i ;; + h rad + hi!
(30.2) I conCIHii de ~~ntrare corespunzaloare drenului in sapatura f cal pre-
vazul eu material filtrant in jurul tubului, dnd mi!?carea apei are loc eu
rezistcnta hidraulidi diferita de cca a mediului poras in apropierca tubu-
lui (I<I*Ku), (fig. 20 .5, c).

,
I
unde: este pierderea de sarcina in mi~c[lrea verticaL§. a <lpei; h",j, -
ltv>!rt
--- 1 ,I
__
'-iU- - - I
I
El L

lL..::
S ~L I 2
E
'" ' - - - _---.JI
s. 1I 2
i[
Fig. 20,:t Scheme de fuwtio~
n<lre cura::: teristi cc ;11(' drl'nu-
l"ilor orizonwlc. j
....
~
~
<I ~ j .~> '~ j
0
I O.lZ.-

b
•
~
~"' _.
_~ "'.....
.
__
c
I

o b J
Fig. 20.5, SChl'IllC c<tl'actcrhlicc de int:'<trc a «)lei in
I drcn:
pierderea de sarcina in mj~carea orizonLala a apei spre c1rcn; him/ - picl'- a - drcn Jdcill; b - dl'cn real (fantp); c _ dren real
derea de sarcina radiaHi care se manifesta jn zona de absorbtie din jurul I c u fiItr-u.
drcnuiui ell raza cuprinsa intre 0,3 ~i 0,7 Do; hi! - pierdcrea de sarcina
hidraulica la intrarea apei in dren. I, Conditiile de intl'are reale, adidi tu bul de dren prevazut eu {ante, o1'i-
fieii, prezenta filtrului (]{'>]{o) sau existenta unci zone colmatate in ve-
cinat'ltea drenului (Kjc< l(oLpot influenta in mod substantial cota piezo-
IIIII 'J. mel.rkii care se formeaz.§. la mijlocul distantei dintre drenuri, reprezen-
"'M_~=~~I~
c;~~.;:· ~:
b.
ieJ
_11'0 0 1
tind suma rezis tentelo1' hidraulice pri n masivul de mediu paras, prjn
filiru !?i prin f<lntele drenului.
Diferenta dintre co ta piezometrica maxima ~i minima repre-zi nta pier-
derc;1 de~ sarcina tot.:"11ci. h", care sc poate exprima ca suma a urmatorilor
termeni:
piercteri de sarcina hidraulica corespunzatoare drenului ideal;
ho -
picrderea de sa rcina conventionala fcpl'czentind dectul supli-
hil -
meniar a1 complexului fiItru - geometrie!'de intrare fata de drcnu1 ideal
I R.O,J·OJO. '-...F lllnJ .., IDo

I
1 ~h__~Iw:om~tll.JllJ' hm= ho+h;{_ (20.3)
Aceasta expresie reprezinta formu la (20,2) in eare s-au facut inlocui-
rile:
Fig. 20.4. Schema piel'derilor de sal': ina Ja drenuri nuJ.su-
raoile in tcren ell ajutorul piczometrelof. I
! ho =hcl'rt+hon..:+h'rld (20A)
I "jJ=h i .
Aceasta ultima componenta se refera In conditiile deJintrare a apci in (20.5)
dren care pot fi: i
- conditii de intrare corespunzatoare drenului ideal, adidi farfl nid
a rezistenta la frontiera de separareja apei din dren !?i a mediului poras 20.2.3. Calculul pierderii d e sa rcina hidraulico
supus dreniirii (fig. 20.50); pentru drenul idea l
- conditii de intrare corespunzatoare drenului forat rcal, l'caiizat
din tub de dren in contact direct ell terenul'!?i prevazut ell fanle sau or i-
ficii prin care intra apa in tub ::,i care dau na~tere 1£.1 rezistente hid raulice P entl'U ealculul pierdcrii de sarcina hidraulica pentru dr enul ideal
exist{l mai !muite metode, Dintre aces tea 0 folosire mai larga 0 are metoda
(fig. 20.5, b);
Ern~t care cons ta in principiu in descompunerea pierderii de sarcina to-
314
315
 taHi in trei componente, care este sugerata de aspectul fizic a1 mi5cJrii. r
Aeeste componente au urmatoarele valori: in care: e= ;:; nest£' numarul ~liturilor sa u fantelor pe cjreu~ferinta;
b - Ia~imea ~liturilor in lungul generatoarei sau lungimca fa nteJor . pe
q
h\;Cltl = -Do (20.6)
K
circumIerinta; do - diametrul exterior al tuburilor de drenaj; dt _ dia-
J qL'J. • hn
~o'i;; = Bl(T. ' Te = Do + (cO .7) metrul exterior al filtrului; /(, - coeficientul de filtratie al materjaluiul
filtrant; !{ - coeficientul ~e filtratie al terenului.
2

qL I D,

.t f
h ra",=--
nK
u -
U PJ·fl)

und e eu U s-a notat perimetrul uda t a1 drenului SeC!lune 1~1

~,@~ r. . ,£Lilli j
U= r;;d o (~0 . 9)
2 i'
.."
lns umind cele irei componente se ob~ine denivelarea totaUi prod usa
fii'rim'h"'1
de drenul ideal dupa metoda Ernst ...
'O
0
"U
. "1
... . . ..
I
t=:::=:l
I I-L....." ~"' :~n~~Cl:
. It = qD,
o [(
+ qL'
SIlT.
+ qL In D'
TrI( U
("0 . 10) 1:"1
. ~I
.. '--'-' T
. . . ".g ,,",'-' (
unde T~ = Do + ~o: K este coeficientul 'de filtratie al terenului; q - J ..J,
de- e :. > b J, e~b:8<~
SQcl tunr I-J n
bitul specific infiltrat; L - distanta dintre dren urj; Do - pozitia tuuu-
lui drenulu i fa1;8. de patul impermeabil (in acela~i timp :?i cota pie?:fJ{llC'- .1 l' 0 b
trica: in dren).
HII
20.2.4. Calculul pierderilor de sarcina hidraulica
10 intrarea in dren -· ·8
"1;)- · ···
7: " :.
•.•• • •
:
,~
~,,=- ~
~
olDf
,B
rwl
I
In literatura de speciaIitate prin calculul hidraulic al drenajului se ..J,
in~elcge in general, in mod impropriu , un calcul efeetuat in ipoteza. Jrc- b»t;8»l
nuiui ideal urmarindu-se obtinerea unea relatii de calcul care sa pe rmi ti'i
determinarea distantei intre drenuri L sau a deniveHirii ho in func~ie de c <i
ceilalti parametri.
Un calcul complet ~i corect presupune insa ~i ·introducerea efeclelor Fig. 20.6. S~heme caracteristice ale dispunerii fsntelo: ~i
locale din vecinatatea drenului, mai ales a pierderilor la intrare, care in ~li~uri!or pe tuburi!e de drenaj;
multe situatii pot fi importante, atingind ;acela!li ordin de marime ell ho a - ~lituri Iongitudinale; b - ~liturj transversale scurte .<:j
dese; c - [ante transversale rare; d _ fflnta transvcrsaJa
(Wehry ~.a . , 1982). continua (dren de ceramic;}).
In scopul determinarii .pi.erqerilor de sarcina la intrarea in dren se
ia in considerare un coeficient de rezistenta !locala conventionala ~iI. In
aceasta situatie, pierderea de sarcina conventionala ~f se expriina sub
fo rma
qT, y
l Formula este dedusa pentru cazul ideal al unoI' fante continue In
h,mgul gcneratoarelor, pentI'U B=l (fig. 20.6). Pentru simplificarea for-
hiJ= -l{ ...../. (20 .11) ij mulei se introduce 0 corectie. Se considedi existenta unei singure fante
J
In cazul curent dnd diametrul filtrului este mult mai , mare decit eel I i.n lungul generatoarei considerrnd n =l ~i se deduce latimea b conven-
al dl'enul ui, coeficientul de rezistenta Ia cald se obtine eu formula stabi- ~ tionalA corespunzatoare cUlloscind suprafata gc'iuriiol' pe un metru de tub.
]
Iita de Wid.m oser (Wehry ~ .a. , 1982): Astfel tuburile riflale au 0 suprafala activa de 24 _ 30 cm'!m. Aceasta
,.. 2 2do l-t(2 2do 1 d )
1 corespunde la 0 fanta ipoletica continua eu latimea b=O,3 em. Aceost.
...i J = - I I 1 - + - -In - + - In - t
11" nb C 11Tr nb 7[ . do
(20. 12)
j simpHficare evita folosirea unor formule deosebit de complicate men po-
nale in literatura de specialitate pentru tuburite perforate .
.!
316 I

317

.,i
 In eazul in care fUlrul lipse~te, aeeasta fHnd situatia spccifiea dre-
Tabclu! 20,~

nurilor forate netubate, eoeIicientul de rezistenVi loeaHi se stnbilc~te eu Va lOrile K/ o' l{f,' eo . ~i 1\: pcut r u cHeva materiale
filt rantc in d iverse tcrcn uri (Wcbry ,~.a .• 1982)
relaiia:
2 2d n (20.13) rc'-
t.t= - I n --
Materinlul filtrant Tirul K K ro
11 =
Kj ,
Cu -"':'·
IITt rib = H'Q = J\ /~ I'; "

in care pentru n ~i b se pastreaza semnificatiile menUonate mai inainte.

in jurul tubului solului
m ,'zi m:zi }\,- m.'zi K
=--
1.
Pentru unele tipuri de drenuri valorHe cocficientilor :de rczistcnta I
Netcsin InfD.'iUrat 0,6 3,6 3,3 1,1 6 1,U:!
locnla sint date in tabelul 20.1. F;lr,l nIlI'll o,!; - 4,0 - - -
Valorile din robel sint date pentru cazul freevent intilnit in exploa- Tcrasi:\ 200 inUt ~ urat Cl,U :13 ,:'> 3 11,2 55,3 W ,!;
t'lre dnct drcnul captcaza numai eu 0 parte din sce~iune, apl'cciata la ju-
matate in cazul de fata. Prevederea de
}'[u·;. lillru
Z:,:u l',1 ~ra!l ul J,:'J de furn"l
Aluvial 0,6
0,6
-
1~ -I 10
3,67 -
12,4
-
2Q6
-
20,1 ;
DI·,·natc!X 0,6 2,1 3,2 0.6G :\.5 1,1
TabeLut 20.1 material filtrant in jurul drenulHi con- P ictri 'l sortat 0,6 26,0 4,4 2 :;,88 '3,3 ~ I ,I;
duce Ia reducerea considerabiUi a re- Z{jul'ft granulara UI! fumal
VnlorHc coe1icicntilor de rczis lcnFi.
Jocalii. (Blidaru ~.a., 1961) zistentei hidrautice locale. In legatura sortnta 0,4 IN 3,;; 35,5 310 eG .H
ell grosimea acestui strat de material fil - Zguni gr<1oularii. de tcrmo- Lucovi::;tc

T ipul tuhurilor c, tran t se arata (Wehry ~.a., 1962) cO pe

plan mondial ('xi sU recomandAri pri-
c('n tralii
Pietl'i ~ sortu t
0,4
0,' ,r.
33 ' ,8
2:t
7,9
1.1 3
05
ti5
19,.
; .H:!
Terasin 200 Infii~urat 0,4 :3:1,5 1,08 31.U2 83 ,7 75,;)
vind grosimi de 8- 20 em) subliniin- Fara filtru
Nisip de Timi~ A lu vlal
0"
0,4
-
22,0
4
10, ~
-
2,1
-
55 53
du-se ca marind grosimca filtrului el
Tuburi de c(~I".:lmjc5 cu
<li ametrul interjor de va avea un cfect de sdidere a rezislen- I 1
flO nun cu rosturilE:: tei la intra re mai mar~ dC'cit marirca
de 4,20 diametrului drcnului. Hind rccoman- In acest tabel sc indica ~i scaderea capacitatE de drenare a ma lcria-
O,t) mm
3,60 dabiHi folosirca unui filtru gros.
1.~ mm
2,0 mm 3,20 In legatura eu a1cger('u valorilor lului filtrant prin eoeficientul de 'colmatare 11= ~,n, ea1culat pe bi.1ZiI
l\.f<
coeficientului de filtratic al mat('rialu- . curbeloI' de evolutie a debitelor scurse din dren in timp.
lui filtrant K, se subliniaza faptul ca
Tubur[ de plastic n e- trebui e avute in vederc vulorilc aces- Cereetarile efectuate au stabilit urm atOlul criteriu de aprecic rc a
tcde cu 40 'lliwri pe
tuia dupa eolmatare, care eslc un pro- cfectului materialului filtrant asupra funetionarii in timp a drcnu]ui:
1 ,m ~j 5Iit de
:!:, mm XO,6 mm ccs inevitabil In fLlnctionaren drcnului. e ~ 1 - cfeet dcosebi t de favorabil;
III 40 111m 224
2:38
In ultimii ani, rcrcctari sistcma- e> 1 - efect favorabi!;
050 mill lice in laborator ~i masuratori efee- e= 1 - tara efect;
tuate pc tcrcn I de catre Institutul e < 1 - efect defavorabil.
PoJitehnic Timi~oal'D (Wehry, 1982) au
S-a constatat, de asemenea. ca' materialele geotcxtile redue r cz i s t('n~a
permis obiinerea de date privind eolmatarea in diferite condiiii de teren la intrarea apei in tubul de dren, ea fiind insa mai mare dedt la Illi.l te-
a materialelor filtrante ce se folosesc curent. rialele granulare.
Principalele rezultate ale cercetarilor privind penneabilitatea initiaUi Ca mod de a~ezare eel mai eficient s-a dovedit infa.!?urarea matcrja-
inainte de colmatare ([{,o) ~i permeabilitatea dupa colmatare ([{Ie) sint lului geotextil pe t ubul de dren , in comparatie Cll a.!?ezarea acestuia ('<I
prezentate in tabelul 20.2 impreuna cu valorilc coeficientului de cficicnia saltea (sub qren) !ji plapuma (deasupra drenului) sau numai 'cn plapuma.
hid rauliea definit as ttel: In legatura cu aldituirea tuburilor perforate, cereetiirile au rel.ic!at
. [\, . (20,14) necesitatea ea suprafata perforaiiilor sa fie de 1-1.50/ 0 din suprafata to-

I
eo=7 tal.a desla~urata a tubului de dr-en, marirea suprafetei perforatiilor peste

cc=7
I,
,~ (20.15)
1,50/ 0 neproducind 0 cre~tere importanta a afluxului de' apa in dren ci nu-
mai 0 seadere a rezistentei statice a tubului de dren.
Trebuie subliniat faptul ca. buna funeiionare a drenurilor impune

I
i ll care: C'() este coeficientul de efieienta hidraulidi initial, inainte de col- executarea aeestora eu rezistente hidraulice cit mai mici. Orice rezistenle
malure; Cc _ idem, dupa colma tare; [{' - eoefidentul de Hltratie al tere- in dren sau pe sistemul de evacua re constituie cauze pentru ridicarea ni-
velurilor apei subterane in affionte ~ i deci ne re<llizarea sco pului propu~.
nului, in illizi.
319
3IB
j
I
.J
 ----- ~
------ ~

Esemplu d e cal cul 01 coefi cien tuJui d e rezis ten1 a localii. 5c co nsidcra un dren Se calru lea1.;J parametrii ce intra in formula (20.IG):
hI sf'patur..-! mccanizat[1 ell lii~imea de 60 em, ccltipa t ell un t~lh riflnt ell
diamctrul d o=8 em. Umplutura dren;mtll: este pro tejata ell gco1.cxtil }.:I contactul o rod n . 0,08 dl} 0,08
eu pi1mintul. 51:! considera d =60 em, K = O,6 mJzi ~i ](/,=2,4 m /z i. u=2= - 2 - =0,125 m; D lI ,: h 1ll +"2' =0,3+ - 2- =0,34
f
2,4
Ht'zulta eo= -
!I,G
= 4, iar coe[Jcicntul de rczistentu locala cstc:
! Te = Do+
11..
"2 = I + 2"
0,3
= 1,15.

e=
ll
2
- - ' In --_
2·8 1-1 ( 2
- + - 4- - -
2·8 lin)
1
I n - - -I- - I n - = Se inlrod uc datcle jn formUla (20.16), considerInd ~f = O · in calul dren ului
1 . 'It 1 . U,3 L . 1t 1 . 0,3 T. 8
ideal :
::;: 2,53-0,75(2,53 +O,GU) =0.16. n,nl ·0,34 O.OIL! O,O IL 1
In cC\zul drenurilor forale (fara filtru) pcntru n= I, b=O,3 em ~ i d~ = 9 em o,3 = {J,G
+ -c--:-:--:-
~ , U,G . 1,15
+ - - 10 --
r. . U,G U,125
!'I'w]Lit u!'Jn [t lo\'ul coeficient de rczislcnta loculii

,=(
2
1 . 1't
2 ·8
- - · l u - -- = 2 53.
1 . 0,3 '
0,3=0,0056+ O,00 18U+O,O I I L

U+6.1L-163 =0; £=10,1 m.

Exemplu de ca lcul al p ienleri i d e sar cina c onve n ~ion a l ii . DaleJe anlcrioan~ se ln troducind aecasta valoare a lungimii L in ecuatia de baza, rezulta pon-
ulil jz(>aza in rcla~ia (20.11) in care sc considel'fl. ca excmp~u, q=O ,OI illizi, cl~reape care 0 au diIeritc pierdcri de sarcina
/{ = 0,11 m /zi ~j L= 10,0 m.
Hl'zultJ pCl1tru drcnUl'i cu filtru 0,3= 0,0056+0,1633+0,11 11
qL 0,01 ·10
h.-,,: - - . ~ 'f = - - - ·O,W=O, 02G Ill. 100%= 2e/,+ 610/0+ 37 % ,
., f( 0,6
HCZlllt{1 ca picrdcrea de snrcinii in vel'ticaHi cste neglijabWi mod:
mi~carea
PC'!l h'u dl'cnurile tara flIt,.u picrdcrea de snr cina convcn\ionaitl. cslc 2'/0, pandcl'ea importantA avind· o ml~ ca rea
orizontaJa co 6 1'11, Mai mull de 0
qi. 0,01 ·10 treime cl in picrdt:!rea de sarein.1i revine ml.5carii radiale eu 370/ 0 din total.
II.,: - - . ~t= - - - ·2 5:~ = O ·tl 111. In continuarc se va cxantina influenta pe care 0 au rezistentele de intrare
'1'- O,G"
in dren, ce se manifes~ la drenul r eal. In aCcst sens se vor adopta va lorilc 00-
Din COmp31'npa cjfrclor ob~inute se constat.:l avanla jul filtrului in ['educe· ~!nu tc mai inainte, in exemplul de calcu} al eoefieientulUl de rezislcn ~a locala
rea pier d<>l'ii dc sarcina conveniionnI;1. !i i an llme:
tCj=O.16 pentru tubul de cl;-cn periol'at echipi.lt cu !i1tru ~i
t.r= 2,53 pentru tubul de etren perfomt fftra filtru.
Pcn tru cazu l dr cnului prc\,uzut cu tub pcrforat echipat eu filtru rC'Zulw
. 20.2.5, Colculul pierderii de sarcina hidraul1ca a drenului real
i n regim permanent o,ot
O,3=0,0056+0,OOI6L~+0.011I.+ - - .[, D,W
O,G .

Tinind soama ca relatiil e (20_10) ~ i (20 _11) ob\i nute penlru d ren ul L2 +7,59L - IG3=0; L=B.5 m .
idec.ll ~i pentru pierderi1e de sarcina 1a intrarea in dre:n, rezulta urmatoa ~ Tabe~ut 20.3
rea formula pentru calculul pierderii de sarcina a drenului real :
Dis tanta iotre d renuri L in regim p ermanen t, in
I1.111 = -
qD, + -qT.!- + - qL- In -])" + 'II-t.,t
. .,.. . (20 _16) condltiile exemplelor de calcul
J\. 81{1·. nI\' U· J(

und e 'l'(.= D o+ +, pastl"indu-se netatiile date 1<1 l'elatiile (20. 1.0)

Formula se peate folosi penLru aflul'ea distantei intrc ·drenuri para-
~i (20.11).
. P ozi\ia
Cota pie-
zometrica
impusa Dren ideal
Rezislenta In inlrare

Dren real
tubului deasupra
lde, in cazul cind se da denivelal'ea curbei de depl'esiune. lJ..,n, pri n re- de drcn drm u}ui.
zol\'ill'ea unei ecua~ii de gradul doi in L. . CI = O CU Ciltru Fnr~ Iiltru
hm t;1/= O,lG t. i ~2,53
Cind distanta L este cunoscuta sc peate ana denivelarea hili"
Exemple de calcul at distantei intr e drenuri in cazul f unctionarii in r egim per - 0,3 m [',:10,1 m L= 8,5 m L=5,0 rn
llIanen t. l::xemplifieativ se \'a efcctua un calcul comparativ inlre drenul ideal. Do': 1,0 m
~: cpt f('al foloslnd formula (20.16) in care sc considp.ra q:;;::O.Ol mlzi, K =O,6 m/zi,
d,)= H em, D o= 1 m . P('ntru dl'niveiarea pinzei frc;lt ice sc impune condi~ia 0,5 11l . 1. :;;:: 13,7 m L': 13,5 m L=7,5 m
11",;:;" 0,:1 lIl .
21 - Aslgurarell sUbliltfl\1l lerasamentc1or, vol. 11 321
3"0
 P cnt!-u c;uul cIne! drenul are tubul pcrforat n(>echipat cu fiItt-u ecuatia ('!V~

O.ot Inlocuind relatia (20. 18) in (20. 17) ~i integrind se obi jnc form ul a de
03-0 - · L · 2,53
, - , 0056+0,OOleU+O,OIlL+ -0 ,6 cDkul a dl'el1 ului real in r egim nepermanent
KI
U+29,4L-163=O; L=5 ,O m. , /I m~-Do =c mL ( ~. + C,,1
~
Pl'ntru punerea ~n eviden~A· a efectului pc carc j] arc dE'niv cl ;))'('il. irnpus,j 11 MO-lJ O
(20.19)
s-au I'cpetat caJcuIcIe jpentru h m =O,5 m. Rczultatcle calculelor slnt centrallZ<lte In
tabeiul 20.3. ' ,
in care: I
Datelc din tabe1 pun in evjden~a inIiuenta deoseb it de favor,l bililpt' cart' (20.20)
o are reducerea rezistentei 1a intrarea apei 1n dren p rin prevcderca filt ru] u i, ca;'~
opropie function area drenu1ui real de eel ideaL
T' _ ll,.o + Do
.~ 2 ' (20 .21)
20.2.6, Calculul pierderii de sarcina hidraulica a drenului real
m=O,l,fR. (20.22)
in regim nepermanent
Do este pozitia tubului drenului fata de ' patul impermeabil, in m, in
~I(:ela~itimp ~i coia piezometrica in dren (v. fig. 20.7); L - distanta inire
In ipoteza regimului neperm cment de funciionarc a drenului nivC'lul drenuri, In m ; t - timpul de drenare, in zile; I<. - coeficientul de fil-
apei 1a ineeputul drenarii este ridicat, pentru momentul t = O ~i se urma- trDtie, in m /zi, (in relatia (20.22), in cm/zi); do :- diametl'ul tubului de
re~te coborirea acestui nivel piml la realizarea ndineimii d e des('cHre im- drcnaj, In m; ~o - coeficientul de pierdere de sarcina eorespunzatoare
pusa z intr-un interval de timp d etelminat T. traversaJii masivului de mediu poros (dren ideal); ~if - efectul suplimen-
Se alcatuie~te 0 eeuatie difer en tiala de bila nt (fig. 20 .7) tar aI filtrului !7i al conditiilor reale de intrar e in dren .
Pentru aflure a distantei dintre drenuri L formula (20 .19) se serie sub
rnLdH"Il=-Q~t (20.17) forma:
unde membrul sting reprezinta 'volumul de apa dn:> nat prin coborirea ni- In lI m,- Do 1\.1
(20.23)
velului freatic cu dHnU in interspatiul drenat, iar m embrul drcpt, ·volurpul lI .. o-Do mL(Co + CII)
1\.1
L(~o +(if) + - - H- - - = 0.
.. , - Do
(20.24)
mln--- -

L
Ti*ind seama de relatia (20.20) se obtine eeuatia de calcul a distan-
Fig. 20.7. Sch cma de cal cuI al dn 11'i dintre drenuri paralele in cazul regimului de funetionare neperma-
naju]ui deschis in rcgim J1C'p C':'ma- ncnt
n('nt.
_1_, .U+ (~ln_2_D_o +~I/)L+ ___1\._t_ _ = 0. (20 .25 )
81,T t 7. 7.do I1., - Do
mln-::":""'-':'"
JJ .0- Do

de api'i evacuat de dren pe metro in intervalul de tirnp dt. S-:1 mai notat 20.2.7. Influenta rezistentei hidraulice 10 intraraa in dren
eu Qd debitul captat pe metro de dren ~i cu 171, poroz itatea drenabila asupra pierderii de sarcina a drenului real
(efecliva) a terenului. care in absenta ' un or deierminari de teren se poate in regim nepermanent
1ua m=O,l VK. unde K este coeficientul de filtratie ill soIului, in cm./zi. ...
Interpretind denivelarea H mf- Ho drept 0 piercl erf' de' sarcina hi-
draulidi la momentul t, . debitul drenului Qd se poate cxprima print r-o Fclosind formula (20.19) s-a cakulat deni\' elarca z ce se realizeaza
fonnula de tip Dupuit. considerind Qd=qL dupa perioadc de timp t=l ... 30 zile in cazul urmatoarelor date de cal-
cuI:
(20.18) II"'o = 5 m; Do=~,O m; d o=0,08 m; K=0.6 m/zi
r;:-;,
m = O,l \ 160 = 0,774; T .' -_ -5+ 1_3
_ .
:.!
322
323
 CaJculul S-3 facut In cluua ipoleze: P entru 0 cli ~t, tn~a intre drenuri J,:=.:10,0 III c1 cni\'ela n:'a z"= ],5 ,., ~ ( '
- tubul de drenClj arc filtm t" ,=O,lG; realizeaza in 9 zi I.e la dren ul cu tub ~i filtru ~i in 2::l zile Jet d 1'('/1 U I ('u
- tubul de drenaj n.u are filtru ~j = 2,53. tub fara filtm.
R~z ultatele sint reprczentate in fi g. 20.8 .
Din aceste date rezlfWi opo1'tunit.ntea prevcderii filtrului lei drel1U1'il e
~

---------~- - -- -- - - - -------,--,.
E
~
"
N

E
o
= 10 .C'" .n
a b E o
lfl
M E
I
Fig. 20.8. Variatia cu r bei de depresiune in timp in conrJ itii de rcgim
n epermanent
I
a ~- dre n cu tub fara filtru; b - dren cu tub ~ i filtru. E
~
"0
Se constaia di d cnivclarea pinzei frea tice prezinta vaJori sensibil di· 0
ferite pentru aceste ipoteze (tabe]ul 20.4).
Ta/wlul 20.1
\
Varia'tia cotelor maxi me ale curbci de dcpresiunc
. in cazul exemplului de calcul
1I2 = 100/2
.mtrarca
I
Durata drcnajului
'.
\
I;
Rezistenta hidrauJica .]a In dre n a b
Cu filtru },iri:i fill ru
Fig. 20.9. Varia tia distanjci dintrt ' (b'nuri L in functiC' de t impul
• Cfl=O,16 1:;;=2,5:1 !')i n orma d e asana re z adopt.:ltt', i n ("o ndi tii de rcgim Ilppc ;' malwnt:
a - drcn cu tub fa ni fia r u ; b - dre n cu tub !)i f i!t ~ u .
zile
Cota , lI mt
m I Denivelarca, Z
m
Cot;], JJ mt
In I
D t'niv('la:'(~a,
In
z
e-
Sc mentioneaza ca drenurile in sapa1.un'i au filtru in jurul tubului in
1 4,80 0,20 4,92 0,08 toate cazurile.
3 4,43 0,57 4,76, 0,24
5 4,09 0,91 4,61 0,39
7 3,79 1,21 4,47 0,53
9 3,52 1,48 4,34 0,66 20.2.8. Observatii in legatura cu alegerea coeficientului de filtratie
30 1,86 3,14 3.19 1,81 ~i a denivelarii medii zilnicela drenurile ce funqioneaza
"" - in regim nepermanenl
Cu . ajutoru] fonnulei (20 .25), folosind daleJe din f'XC'l11plu] de ca]-
cuI anterior s-au stabilit distantele Intre drenuri para lele care sint nece- Distanta intre drenuri este pulemic influ ('n~,1Ui dc yaloarca coC'fi-
sare pentru a realiza 0 denivelare impusa z=l,5 m in perioade de ti'Jnp t cient.ului d e filtratie adopt"''1t.
de la 0 zi la 9 zile (fig. 20.9) AsHel, caleuh' comparative eft'ctuaif' pcn trll un dren In reg im n (>-
Se constata diferente considf> rabile de eirca 2,5 ori ale distante10r permanent ara1.i'i ca la scaderea cOf>ficientului de fil tratie de 10 ori, de
dintre drcnuri in cazul cind tubul de drenaj este prcvazut cu filtm S,IU {'xemplu de 1a }{ = 50 cm/zi In K=5 cm/zi, distanta lnire drenuri se re-
filtrul lipse~te. duce de 4,5-5 ori pentru obtinerea unei denivc lari date de 10 cm /zi.

324
•
 Vnlorile orientative ale aeestui coeIicient sillt cupJ'inse in labclu120.5.
La nlegerea valorii de calcul trebuie avut in vedere ea in mod obi~nuit
! 1'alJclul 2(1.6
Vatiatia distantei intre drenuri in [unetic de
pamin turile argiloase din zonele eu alunediri de tercn ~i in general pamin- raportul Kfz
turilc situate in apropierea suprafetelor tcrenului sint afectate de 0 retea
de fi surl care Ie face slab permeabile. In unele cazuri in acestc paminturi Coefi- Denivclare
sc jnLilnesc ~j inLercaiatii nisipoase. In acest caz, valoarca medic a cocfi-
dNl.tului de filtratie se incadreaza intre r oeile slab permeabilc !?i roeile
pen ncabile. I
("ientul de
!iJtra \ ie, J(
cmhi
impusfi,
em/zi
Z
I
I
Raport
K,'z
Distanta, L

m
Ob~<'l'\'a~ i i

Valol'i.le medii ale cocCicientului. de Ciltcatie

T£lbdul 20.5
iI 50
10 0 14,0

(dupa N. N. Maslov, 1970) ........ Di slml\t'

2,5 8,9

II
'0 uzU,l le

Cal'i'l.ctcl'istici de pcrmcabi lit atc

ale rocilor
Cocficit'nt
de fiitr<liie, K
, 2,5 7,0
m/zi

Prncli c irnpcrmcabHe (argHe, roci stIncoase lllon olitc) 5·1O-~

I , 5 I 4,5
Distant"
}'oil1'lc- ~1,lb pcclllcabilc: j ncuzua'!e
- ;ll·.I.!de pnUiosc, argile slab fisuratc. grcsii ncfisurate n,nO:i 10 0,5 2,6
- pr;lfuri
~ln b v('rll1l~i\ bil e (argile ~i prafuri fisuratc, nisipuri al'gi-
0,05 j
to;I';!', ;.!l'csii ' it calcan .' flsurato etc.) 0,5
Pl'rr1H'nbitc (ni sipurl fine ~i pI·a!oase. r oei stin coa.~e p0r-
lllCil lJilc)
BUnl' pcnncabile (nisipuri mijloc ii, roci sttncoaso put~rn i c
, I
Datele din tabel pun in evidenta faptul di obtinerea unor valori uzu-
ale In praetica se poate r ealiza prin adoptarea unor valori at~ rapor tului
iisuratc ) r,o K/z mai mari decit 2,5. Din aeeasta conditie, pentru un coeficient de fil-
i
Fom tc p ermenbHc (njsipuri Cll pictlt~, b o l ov;jni~urj) 500 tratie datI rezulta valoarea ce trebuie adoptata pentru denivelarea medie
~i llIa i mult zilnidi a pinzei de apa freatice.
j In cazul teren urilor stratificate se poate folosi un coeficient de fil -
tratie mediu ponderat
Ccrcetx.11'i detaliate efeetuatc tim.p de mai multi al~i pc versanti al- /\)/11 ';' /\:t/'2+ ... + }\~1f ~
ciHui(.l din p(lmintul'i argiloase - marnoase au evidentiat faptu,l eli. din Hm= ( 2026)
p If1U,: t: dc vedel'e hiflrogcologic ar Ll'ebui difercntiate tl'ei nivele. Primul,
hi +Jr 1 + ·· . -HI~
cuprins intl'c supra/ata; teren.u lui ;.i o" udincime de circa 1,0-2,0 m eu s.:"1U in cazul a doua straturi se u tilizeaza 0 relatie de transformare pli n
pCJ'lIIc(fbi/.itMc de 0,5-5,0 m /zi, eonstituie sediul unci pin.?:e de apli tem- care stratul inferior de grosime Do ~i avind coeficientul de iiltratic /(2
p C}l'(we in tim.pul verii $i pe1manente iarna. Acest nivel corespuncle unei se echivaleaza (din punet de vedere al filtratiei orizontale) eu un strat de
scnrgeri de mica profunzi1ne (hi]Joderme) $i ClL caracteT a1eatorit'L din grosime Doe avind coeficientul de filtratie tot Kl e li relatia (\Vehry, 1982)
panet de'vedel'c piezomet1·ic. Cel de a1 doilea nivel cu peTmeabiliUiti de J\ .
ordinal 0,05-0,5 m/zi cQ1'eslnmde bazei deluviului Ji even tual zonet de Doo= -7 Do· (20 .27)
h,
([tgile saIl. nWTne alterate $i cons tituie sediul pinzei de projunzime (1 ver-
SCl12.tltlui.. In timpul iernii, nivelul .piezometric al aeestei pinze poate coin-
ciefe e lL eel (il pinzei de mica adincime din primul nivel . .eel de at trei-
lea ni vel i coresplL1ule argile lOT $i marnelcn: nealte1'Cite, putin penneabile cu 20.2.9. Influenla paramelrilor ,i,lemelor de drenaj
per1JleClbilitate de onlirml 0,005 m/zi. Nivelel e piezomeLrice in acesLe f01'- a,upra stabilitiilli versanlilor
matii 'l.:C/·riazu Pl£ tin in timp :;t nu corespund CC lOT echivalente echilibJ'u-
lui llid rustatic, in ca..:,--ul.in ca1'e apa din marnele nealterate aT fi in legii- Fiecare alunecare de teren este 0 consecin ta a modif idirii sb'irii ue
Llu{i d i recLil cu pinza de ta boza deluviului. .! eforturi unitare ~ i a starii rezistentei a terenului ce are ca urmare pier-
.J
Un <l lt parametru car e influenteaza dista nta intre drenuri esle ueni- derea echilibrului dintre ele. In acest proc~s, apa subterana .!}i variil\itl
vela rea medie zil.nica z a pinzei- de apa freatiea care se adopta pentru nivelului ei joaca un 1'0 1 important influentind ambele stari mentionatt:.
('<'.l leU\. In tabelul 20.G se pl'ezinta' rezu ltatele obtinute la calculul dis lan- Pcntru diminuarea influentei apei asupra stabilitatii versantilor ~ i ta-
1C'i d intrc drenul'i adoptYnd diferite valori pent ru z. luzu rilor se folosesc eficient·sisteme de drenuj.
326 ;::!7
 Drenajul se poate rcaliza sub forma de ~lit uri sau tran ~cc drennnte,
precum ~i prin drenuri forate.
t n general, proiecta rea sistemelor ·de drenare a vcrsantilol" ~ i talu -
zurilar este empirica, amplasarea lucrarilar facindu-se prin ana logic cu
lucrari similare, care au atestat 0 buna comportare. In cele m ai multe ca-
zuri, proiectantH dispun de date sumare privind nivelul !=Ii eventual varia-
tia in timp a .apelor subterane. In putine situatii s-au realizat lucrari pe
baza unor studii hidrogeologice mai amanuntite care prin masuratori
geofizice au stabilit directiile preferentiale de curgere a apel or, ce au aju-
tat In <lJ11plasarea lucrarilor. De regula, studiile de teren nu furnizeaza
date privind viteza de curgerc a apei ~ i eoeficientul de p ermeabilitate
a [ straturilor care intereseaza. Data fUnd multimea punctelor de pc rcte-
lele de cai de comunica tii care necesita lucrari de drenaje ~ i urgenta rea-
li z5 rii lor nu este posibiHi realizarea Ullor studii hidrogeologicc aprofu n-
dale ~i extinse pe perioade mai lungi de timp. Din aceasta cauza, elemen-
tele dc. baza pentru proiectarea sistcmelor de drenaje sint minime ~ i an u-
me: 1) nivelul apei subter-ane; 2) variatia acestui nivel (eventu al); 3) ca-
racteristicile fizice ale pamintului.
S istemele de drenaje se caracterizeaza prin anumiti para melri. Stu-
cliile efectuate In ultimii ani permit sa se aprecieze masura in care va10-
rile ado ptate pentru aee~ti parame tri imbunaUitesc coeficie ntu[ de sigu-
ranta la stabilitate necesar.
$liturile drenante ~i influenta lor asupra stabiliUitii versan\Hor. Sli-
tud Jc dl"cnante cu adineimi pina Ia circa::; m se folosesc curent pcntru sta-
biliz{lrea unor alunecari de adincime relativ redusa. In fig . 20. 10 se aratii
clemcniele tipice ale unui !?Iit drenant, care in ultimii ani se executa ex-
clusi v in sapatura t11 ecanizata.
'T· 1-1
....,.'...
:
1 -
Fig. 20.10. $lit drcnant:
suprafata de aluneca rc ; 2 - conturul -'1lituluL
Cercetiirile cfectuatc de Nonve.i.ler (cita t de Stanic, 1984) . a ra ta cii un
asemcnea dren intra 'in functiune ~ i devine eficient in decurs de circa 0
luna in paminturi prafoase ~i prafuri nisipoase, durata crescind la argile
pina la circa G luni..Aceasta se realizeaza p entru distanta intre drenuri de
circa 20 m, care se . recomanda a nu fi mai mare. In cazul cind distanta
este mai mica, drenarea se produce mult mai repede· avind in vedere fap-
tll l d1 timpul de drenare este proportional cu patratul distantei de drenare.
In- cele ce urmeaza se ·-prezinta un · mod de calcul al influentei para-
metrilor sistemului de drenaj asupra stabilitAtii versaniilor in care nu se
328
ia in considerare efeci ul timpului asupra variatiei presiunii apei din pori .
In consecinta, solutiil e date sint independen te de coeficientul de permea-
biJitate (Stanie, 1984) . .
Pentru studiul in nuent~i . .2~!!:~!].!~~]jlqt:.. sJ.? tJ~!.l)~Jui de ~l~g<;lj .. su pra
ci mpului pote ntial ini~i(ll se fac urma to<Jrele ipo tezc:~-Wversantu [ es te
infinit in laa le dircc~iile ~i formeal:a cu planul orizon-ra l unghiul ~: ,..2 )
suprafata de alunecare es te impermeabila !?i paralela cu versantul; (3f n-i-
velul apdor !Subtenmc este pa}:alel eu vers1m iul l;>i cota adoptata pe.l ltr u
caLcul nu se m odi fica in timp;f:4..t .pcimintul estc omogen ~i izotrop; l5j" \"('J"-
sn nlul se vr-t stabiJiza pl"in ~lituri d rcn anle (;u adincimea It de la lilYelul
,",pc'i subterane pina J<1 suprafata de nlunecilre a mplasat..!~..J.DJ.~r~i?~ill.l!i.I
....§). (j) !jliturile drenante si nt realiziltc: in Jun gul liniei de cea In?~. mare
p,onla (fig. 20.11) .
Fig. 20 .11 . Sch<'llln vcrMn tului c u ~li ­
\uri drcnnntc.
Pentru calcul se adopta un mod el m a tematic al curgerii ca re arc in
vedere aspectul spatial al problemei. Elemente1e caracteristice In sec~iu -
nile longitudinala ~i transversala sint arata te in fig. 20.12. .
A- A
Fig . 20.12. Scctiuni caractcristicc ale sislcmul ui
de dreno.j .
CD!'
B- B
A,•
•
,
",,'<:oJ
" __ iii) 1
. __ "".•
(b~~ --.-o--1--~"2..t - JI
Q~""i",,,, ,'Jt,1 Pf
I
h
AJ
Cu ajutorul aeesiui model s-au calcui;"lt diagramele de nivele piezo-
m etrice mediu !?i maxim folosind urmatorii parametri: tg 11=1 : n, incli-
narea versantului; Slh, distanta relativa intre dre nuri; Tp=P,I/h, nivelul
piezometric mediu r elativ de la suprafa~a de al.unecare; TJ.( + PMlh, nivelul
piezometric maxim l'elativ de la suprafa ta de alunecare (fig. 20.13, 0, b).
Se recomanda ca diagramele sa fie utilizate numai pentru valori
SIll, <4,0. Experienia aratii ca atunci dnd di stanta intre drenuri es te mai
329
 _ doriul u nitar n onna l
. m~re. potd ' aparea a lun '1 locale lnire ~1iturile
ecari ~ drenant e. F~ 00S1l1
1 . d d atel o .. = 'jD ('os~(:; (20. 30)
fl
]b) nvm 10 uenl,a
d-
t \.
~
ltUI'l _or dren a nte a supra dm!) U 1Ul. h 1'd rostatlc
. s-a elaI
orat 0 meto a Cldecvata de analiza a stabilitatii versantil r S h > . ' presiunea apci d in p ori
calcul este prezentata In fig . 20.14. o. c e ma .d( 1t u = p'{u.= rh'{';\ (20.:n)
. ,
r
unoe " e~te nivclul'.piezome b 'ic specificpe suprafa~'l de alunecare ob\inut

./" ~
.. 1,00
M

V
1--
din diagrGlme1 din fig . 20 .13. Rezisterr\<l 1a forfecare dupa Mohr - Cou-
lomb este
e
'tJ=C' + (O,.-u) 19 <1>'.
(20 .:32)
o~

0,8

0,70
0 11/
0.90
0,80

0.70
~ ......
/-'
",......-
- 2,0
CoCficic!ltu1 de siguran\.a este
F.= ~I
...
•
(20 .33)

--
4,0 f.--'
0.60 0.6 0 Introdudnd re1a\ii1e (20.29) - (20 .32) in (20 .33) rezu1ta
3,0
V.-~ C' 1 , cos'~ tg (I)' hl",r tg <1>' (20. 34)
D,50 O.~
2,0 F.= - . . .. -.'-:"'-:':-- 11) sin~ cos ~
~ co< ~

--
I ID Sill Sin l' cos f'
l--
0,1.0 . 0,1.0 1,0
. d "1 1\ 1 C M ,(" h R 1 v

0,30 0,3:) Se mtro ue notatll e n = -

ID; = -If) . ezU til
1.a (20 .35)
0,20 .1\' 'I! Il)' 111 tg <1>'
0,20 F.= +- - - ]' _""":::"--
s; 11 ~ cos ~ t r: ~ si Jl ~ cos !l
0,10 '>--1-1- 0,10

0,00 I I
0.0 Sc rae InloC'uirilc
0,00 -0,0 N , !t~(jJ ' Mtg<t>f
1 21 :3 . 1:t. 1:5 1 : 6 1 :7 1 ' 8
a
tel 1:21:3 1:1. 1 :'3 1 :61 : 7 1:8
b
~~
n=
sin ~ COS ~, - ;
19 ~
711 =
sin [3 cos '13
,.
\

Fig. 20.13. Nivelul piezometri: r C'lativ d e 1a suprafa~a de alune'ca re: Eeua\ia (20 .35) devine astfe1
a - mediu; b - maxim, (20 .36)
F.=n-nn
uncle n reprezinta coeficientul de sigurantii a1 versantului in absenta pin-
,C9lP I zei de upa, in timp ce rm reprezintil termenul de diminuaIle a coefici
a en-
tu1ui de siguran\a datorita presiunii apei din pori pc 0 suprafut de a1u-

P('ntru valori uzuale adoptatR pcntru tg~, N, M !ii <1>' s-au elaborut
necare.
20.14. Schema de caleul a stabilitil \ii ver- diagrame de calcu1 pc-ntru n (fig. 20 .15) !ii m (fig. 20 .16).
santului.
Excmp\u de eslcul al parnmetrilor sistemu\ui de drenaj eu ~lituri drenante, S c
( '?r!' s;.ia fl c distanta intrc dre:1uri pentr u un versant cu paota 1: 4. la
S('
care trchuie sporit coeIicicotul de siguran\a cu 20% . Adincimea strat1.\lfi imper- ui
mcabil D :::: 5,O Ill, nivelul pinzei de apa !)ubterana h=4,O m deasupl'a pl a nul
0<' alunecare. Caractcristicile erective ale terenul ui sint C' == 10 <1> ' == 1:)0 kN/m~. ~i
'),=20 k~/m3 .
St' caleulc3z/l.
. S:
actlUlll: ia in considerare 0 fi~ie cu latimea unitara, supusa urmatoare1or N= -
IV
C'
=- 10
20 · 5
=0 1 !ti se ob\inc 11 = 1,5
'

.- reactiunea pc suprafata de alunecare din diagrama fig . 20.15, b .

P1=,,{D cos~; (20.28) ,w·
]11 :::: - -h
'Y . D
=10 -
· " =04
20 · 5 .
si se obiine m=04.5
' '
cfortul unitar tangential
(20.29) din diagrama fig. 20 .16, C.
't=!."(D cos ~ sin r>; 331

330
 n n 40' 35' 4>'
m
k,OO ¢I'
.
4,00 <1>'
6,00
40" <1> ' 6.. 00 'D<!l.
r 0 'Q:' -%, ' 0,3 "
'«',o.n .L 5,SO
1;%'0,1 /
:yJ" 3,so 3,50
5,50
5,00
L1!l.: lLlt 5,00
I I /
3,00 3,00
4,SO 4,50 25"
2.50
/ IV/ / 2,50
4,00 I-t-~IT / I'L
-;; ~ 4,ro
/ / L 20" 2,00 2,00 IJJ'
3,SO
[LV 3,SO
II. / 1.50 ::;:::: 40' 1,50
V -::.. 35'
3D'
3,00 ,LL ~ 3,00
f/, V
S"
3S" V :::..--: :::-- -::::: 25"

-
1,00 3D' 1, 00 ZO'
2,50 2,50
II/ V, /' -:::::: :::- .....-1::::-:: :::--::~V p
~!
0" S"
.L/ i"
2,00 2,00
V/, V /'
0,50 = 0.50 0"
1,50 ~.L ~ V \5 0
/
0,00 p:-r= I I
~ V- I/-
0,00
1,00 V/V..i<:::: Je:::U
1'2 1:3Hl:S1'G 1'71'8 tgjI '. DO , '2 103 1'4 1:5 , ," 1'7 1·8 I9P
,:21>3 1:4 1.5 "· 6 1:7 1>8
a
t9)1 ""3104 1:5 1'61'71819'
b
n b L,O' 35":xr 25" . m m
:p o
n a 4ft 35- 30'" G,OO I " ~ I i Ii Ii JI ~ 4,00 <jI' 4,00
6,00 i.... I II j I ; I$ :i::it.".'O :tk:.-o,
5,50
y'D=o,z 1/11 II 5,50
I yo''''' / / IL
2SJ" 3,SO
yo - .S
40" 3,50
0- ,

/ 25"
5 , 00
I
5,00
I J / V 5'
3,00 35" 3,00
IJJ'
/:20' I V I V V' 0"
4,50 4,SO
2, 50
1/ 1/ 4,00
2,'" 3D' 35'
4)00 1// V / / / '
Ii / / ,1 5"
3,50 2,00 25' 2,00 30'
3,50
U IfI V / L ZO" 25"
3,00
V
ll10" 3,00
I/, r/, V /
1,SO 1, SO
20'
2,50 LL (I 2)50
If; V, / 1.<?O
15"
1,00 '5"
2,00 fZ:
V / 2,00
10"
10"

~ r/V 1,50 0
V C,50 0,50
1,50
W ~ 1,00
Y O,O~ ' 21'3 1'4 1 ' 51'6 n 18 ,~~
0,00
1' 2 , · 3 , 4 1: S 1'6 1-7 1 6 '91
1,00
1'21 :31 ,41 :51 .6171 ,8 IIlP "2 '3 '4 , ' 5, ' 61:7 , ·8 tg,II d c
n ( 4rf3'5'3fT25" 20" n d 4(i35"3a~2t1'5"¢>' m 40 4> '
6,00 i ..... _ . 1 I I ) , Ii /I 1(>' 0.00 £.,00

5,50
roO". I / / 5,50
[til '0.5 ..L 1lL '0" 3,50
:t.i:!.,
TO 0,5 '
35'
5,00 'I I 15"
5,00 IL .i.,L. 3,00
-',50
II / V 10" 4,SO
I.L IL -
3D'

4,00
III I ~I V V , 4,00
[J" I, L 2,50
25"
~/I i. /V 3;50 Z LL 2 ,00
20"
3,50
3,00
II v/ V / 3,00
V~ IlL 'L 1,50
i2 v.
15"
2,50
If/, Vt / 2,SO r- 1.00 10·
2,00
1 , 50
0 Vv
0
(
2,00
1,SO
~ o,so
000' , .
1.00 , ,'2 1'3 104 1'5 1"6 P , 8 19/ .
1,00 e -. '
1>21031,41 , 51'61:71:6 tg~ ' :2' :3 1:41'S ,·61071 .8 19(~
f Fig. 20.16. Diagramc pentr"u m==:.t (13,<I>'~ ,\I):
~

Fig . 20.15. Dia gramc pentru n ;:;: f ( ~, <D', ]1.1). 333

 s(~ i~ in considerare situa~ia inainte de rcalizarea clrcnurHar in COlrt' CHZ
S lh=oo, ceca ce conduce 1a ob~merea valorii r co =0,94 d in Hg. 20.13. a. COcil('i 1'1l- ,..:
tul de sigul'anFi inainte de exccutia drcnuriior este

.
~ '"" u-~

:~ i~
Fs=.n-r co m = 1,3- 0,94·0,45= 1,07. "
v;
z

UH
Intrucit s(} cere ca acest coeficicnt sri crcascii. cu ~oo/o prin dr('n<lre, [('wHit -
noua sa valoarc Fs ~ 1,2 '1,07;:: 1,28. Din ccua~ia (20.3G) I"ezult:l Ui'lllatol'ul n ivel pil'w- 0
N 5
metric rclativ I I I"i'i'l I~ r
"
v;
:3
JI - F. 1.5 -1,28 ~ 4 E ~. c
r"'-- = 0,48. I
l <:,.! .... ';3 ....

n~~·
IJl 0,15
'1 ~

HIJl
IV·
Pentru ace-asta valoare se cautu distanta iotre drcouri eu dia::rama din '~ ~
II
.2'3 .....
fi;;:. 20.13, n "
~ .0 ~i ";:I'!J I~
E~.o ·"
c!
S=::;2,2 h = 2,Z·4=8,8 m. I
!~ v

1n cons('cinFi, prmtru crc~tcrca cocficientului de slgurantu ,," ca .. I

I
eu 20 0/ 0 lr.·buic H I 0:9 ~ U '::I
, .~g. P-~ .~
€'xccutatc~li\uri drcnantc Ia distan~a S ~~,5 m.

Vj},!'
<..J

~g.z.:.:
Influenta drenurilor forate asullra stabilitatii versantiIor. Un calcuJ. i!. E'.1. §:;.
~g (.;;;
Ilfffj't
similar celui perrtru !?lituri drenante sc poate face ~i pcntru drenuri [o- .9; if ~~
rate (TEM - Drainage, 1978). S-au avut in vedere doua situatil: 0;5 2t

i
- drcnul forat se afla in apropierea stratului impenneabil (fig. ~t"",N.-~O =! 0d §L)
20 .17, a); ":to 0 0 0
.J? ~ N, - ci 7it;
_ 04.
o 0 o· C'I- "' -v
- clrenul forat se afla la 0 distanta oarecare de siratul jmpermeabi1 <l
':; c
(Jig. 20 .1U, a). .~ J ~
;.., 0:::;,:;
Analjza s-a efectuat pentru pante ale versantului intre 1 : ,1,~ ~i
1 : 2,5 (15°_ 20°) ~i pentru valori ale raportului Hu!H =O,5 ... 0,7, undc llll
este sarcina hidraulica masurata pe verticala de la virful versantului la
niveluL de buza, iar H este inaltimea versantului sau distant;a pc verticala
intre virtul si baza zonei inswbile care tl'ebuie drenate. S-au elaborat ,..:
diagrame pe~tru proiectarea dl'enurilor forate in functic de intindcrea
zond carc trcbuie asanata f?i anume:
H
~~
.§,~
~'"
r
v;
~
c
~ '" :g-:
2
u-

- intindcl'ca vcrsantului cstc mai marc dedt 4H. (fig, 20.17, b .']i gr;. ~ z .3d
0' ~ '"
20.1U, b); ~
t ,to ~.:; ~
"'-s
- intinderea versantului este mai restrinsa fiind aproximaliv egala
ell 4H (fig. 20.17, c ~i 20.1B, c).
.2~
eo
lE -
r

~ 'd..
,~
I
I III r
v;
Ig~-6 '§
~ ~+;~
In diogramele din fig. 20.17. b !?i 20.18, b. eu linie .intrerupta s-au no- ~r ~ E ~~ ~~:§:
tat valorile raportului l= L/S, care permit optimizarea sistemului de dre-
nare prin alegerea perechilor de valori L ~i S ce corespund valorii minime
egaUi. eu unitatea.
r-i ,
". '11
. ,
~
',a.p;
~i3

.....
;:;........2 :Ec;I
2·5'V:
U

c·
c! ~ =< c..; ""3
.... I"'
.:::::

I,V'V
Stabilirea parametrilor sistemului de drenaj se face pornind tIc la ~E .0
calculul coeficientului de stabilitate la alunecare Fo a1 versantului inain- ,...:J) I
tea executilrii drenurilor, efectuat prin oricare dintre metodele u?u<llc.
Se stabile~te <lpoi cre~terea coeficientului "de siguranta .!1F' la care "\V\1X.
f'
~ N ~t~~.
l' ::; 2 '0. ;::::::
se intentioneaza sa .se ajunga. Cu valoarea l'aportuiui .!1F/Fo se pot ob- a J.. " ... , . :; e 2 g""
V./ r:,
tine din diagrame (v. fig. 20.17 ~i 20.1B) lUngimea L ~i distan\a intre .~ 2 gt;
drenuri S exprimatii in func\ie de rapoartele adimensionale L/ H ~i S/H. rf~ '~i&j g -'-»'1 0 .
~lt I"! N p;!
1n cazul unui sistem de drenaj conceput pe considerente constructive Cll
r,? '.::sf::.], o
o
d
Qc:c-; ,-,
..... ;:::c.

'" ; ~b
o ".
ajutorul diagramelor se poate stabili care este aportul sau In cre!?terea .eo ~
<S ~ d 6 co I
"l. 04
!

..... "i.
,

.... 0
;;: rEd doc>
stabilit5.tii unui teren alunecator prin determinarea raportului D.F/Fo. <l U:
<:'l '" 'V
e
<l .':!l I ~
334 ~ c..:;

335
 ,!
j
_ dren imperfect, in cazul dnd drenul este cprit in stra tul ac\'ifer
20.2.10. Calculul debitului drenurilor 1
" Hind alimentat alit prin pere\ii la~eralL ci t 'Ii prin baza (fig. 20 .20).

In paminturi argiloase ~i ni sipuri fine !ji mijlocii circulatia apci estc

1 o
laminara !:]i se supun,e legii lui Darcy J

I
v = KI (20.37)
..... r~
unde: v esLc vitcza de curgere; K - coefieientul de. permcabilitate a1 mcii .....
sau de filtratie; I - gradient hidraulic, care reprezinta mic!jiorarea sar- II 1_
cinii hidraulice pe unitatea de lungime . datorita fredirii interioare. . - ~

Coeficientul de permeabilitate al lui Darcy este volumul de apa Li- I

bera care strabate in unitatea de timp 0 unitate de suprafata a unc i s('c- o
tiuni a stratului acvifer, sub un gradient hidraulic unitar' ~i la 0 tempe-
ratura ele 20°C. Avind dimensiunile unei viteze, el se exprima in mod
eill"ent in cmls sau m/zi. .
Permeabilitatea paminturilor, definita prin coeficien tul de pcrmeCl-
Fi ~. 20.20. S cllt'ITI<l d C' t.:a lc:ul a dl'b itu :u i pri m it d e
bilitate sau coeficientul de filtratie, exprima cantitativ capacitatea mc<.Jiu- tirenu l impe rfect.
lui paras de a se opune stdibaterii lui de ditre apa. Definitia .cocfidl·n-
tului de permeabilitate este adaptata legii empirice a lui Darcy, ·cai·c =pcis-
. tuleaza in intregime teoria inginereasdi. a filtratiei liniare !ii se exprima Calculul debitului primit de drenul perfect. Din formula (20.37) re/.ultu
as tlel .
Q = KA /111 = KA II-h , = KAJ. ( ~0. 3 ! 1 )

\ ;< = _..£..I (20.~8) L I.

· I
Q
A(llll/L) M
--- -_ _-_ .--.- -----
.... Din rl'la~iilc (20.37) ,i (20.39) r ezultit
unde: Q este debi tul ue apa ce trece p rintr-o sectiune a curentului sub-
teran; A - sectiunea de trecere; '1111/L= I - gradientul hidraulic a l cu- Q = Av = (z,'[) K / = K,,' ,I, (2 0 . ~ 0 )
rentului. d.t
Coeficientul de permeabilitate sau de filtratie se determine'i in labo- Q dx = J( z, ' ciz . (20A 1)
ra tor ,sau pe teren, de regula, prin masuditeri de pempare experimen-
tala in cadrul studiilor hidrogeologice. Inlegrincl a<.: t·a5ta ccuatie sc olAinc de bilul de apa pc lI nit alcH c\ f'
lntrueit la mal'E~a majoritate -8 alunecarilor de teren aceste masu- lll ngim c de dre]) ~ i pentru un singur pe rcte-
ratod nu se efectueaza, in calcule se pot folos! date orientDtive ale aces-
tui coeficient furnizate de' literatura de specialitate (v. tabelul 20.5). 1{ l(JI -!- h(l)
Q= (20.4 2)
Cunoscind cceficientul de permeabilitate se poate calcula debilul pe 2
ca re il prime!?te un dren in doua conditii specifice de functionare:
Inlrucit, de regula, ho4 H formul a s implificata pentru calculul dehi -
- d ren perfect, in cazul chid drenul sub forma de ~IH straua lc in
intregime stratul acvifer ~i are baza situam in stratul impermeabil, ceea tului de apa cc patrunde intr-un dren prin unitatea de lungimc a wUli
cc are ea urmare alimentarea sa numai prin pere~ii laterali (fig. 20.19); perete este
Q= lU1I1T • (20. <3)
\ uf"le
.j 2

, In aceasUl formula se utilizcaza valoaren panlei pkzometricc medii In

,~ a curbei de deprcsiune, corespul1z5.toarc tipulu i de pamint in w re iu nc-
II ' ....... "
~I
~ioncaza drc-nul, ce se ohtine din tobdul 20.7.
~

,f" La alegerea valorii pantei piczomc tri ce medii trebuie avut in vedcrC'
x ca masele de pamint afectat d e alunedlri ca re trcuuie drenate-, chiar dadi
sint alcatuite d in paminturi a rgil oase, pot fi caracteriza te ea slab pcr-
mea bile deoarece stnt irnpinzitc de 0 retea d easa de fisuri !?i crapaturi
F ig. 20.19 . Schema de calcul a dcbHului primit de
drenul perfect. prin W.re cireula apa.
22 - Asigurarea Sl<iblUltltll lcrasamcntcior, .... 01. n 33;
336
 -
D;,l(.:a ~ > 3, dcbitul qb sc calcull'ilz[\ ell rcla~ia
Tabelul 20.7
ValoriJ e orientative a le plantei piezo lllctrice
medii ale curbci de dcpresiunc
'lb '"
(~ -:l)q~ + 1
(20.4;1)

Valoarca n~ 5C detcrmina ell ajutorul g raficului din fjg. 20.22, iLl

Tipul dc panlint Ie . 'I ,
functic tIe valoarca
J), (20 .4!1)
l,'oart{~ permeabil: bolov'-tni~uri , pictri~ uri, nic;ip mare 0,2- 0.5 0:0 =
a
lJ fI + '3
HUn pernlt'alJii : nisip mijlociu 0,3- 0,6
In rclatiile (20,-17) ~i (20.40) s-au folos i t no tatiilc: (I - jumatalc din
lll\imca ~li tulu i drcn ant; Do - miillcime<l stratului frcatk sub b<lza dl'(,-
Pcrmeabil : nbip fin 0,6- 2
nului.

Slnb pCrJmmlJiI :
- nisip fin pdHo5
- argihi nisipoasil, loess, p[·.1fu[·i, argile ~i prafuri fisuratc
!,;l- 5
2 - 5
1,OOm
~o ° 0,2 0,3 0,4 0,5 qJ
11111 0lllJ
0.991-J..1.++-1+1~~-t+Hitt1
Fotlrte slab pP.'rm cabil:
- il rltilii )ll·...i foasa 5 -10 0,98 ~++j-Hrt+iW
- argWi grasa 10 -15

0.97~mm:1=mw~ r" OCOO,~S 1) ,10 ~,'r.:. '. , ~\: '!(~. C, l.!ln

.'
Practic impcrmeabil: argile comp,-,clc 15 -20
0,96 f-I-f-l+++-I+itt't-t1'
" IlS")·
Curb;! Jrs..'i ~::;
:
J 1..'l, 1' 8
Calculul debitului primit de drenul imperfect. Debitul de apa care .. ,, - ~ ..x,,, .'
piHrundc in dren pe unitatea de lungime de percte l?i printr-o jumatatc
r '.,
1.')(1

din l'Hirnea bazci cstc (;.''.0

.'1
Oc~lr,J
l~
( 20A~ ) 0,93 ~-I+I+-I.++II++WI-l
q=qr+q"
uncle: qr cste debitul de apa ce patr unde prin percte ~i estc dat de cxpre- 0,92 H-I-I++-H-f--l'I+I-U\-l-l.\\.l-j
0."
"
0,9 1
"r- 0
- c .1
sia qI =[( 10 H/2, iar C]n - debitul ce piitrunde ,printr-o j umatate din lftti-
mea bazei, care cste da t de cxpresia n 01
,., --\ ,.'
"H -.Jc " 0,1)
qrr=J{CJb (fl-ho) (20.45)
0,90
rnr 0,95' ', ,, .' '''
0.00 O,OS 0;10 (US O,?O Cl')(j.W~,39 !;.

tn care qb cstc dcbitul cehivalent al curentului de apa sub presiullc. do

Fig, 20.22, Debitul C':-hivJ.:cnt (\C'
Debitul ce patrunde printr-o jumatate de dren pc uni tatca de lun- Fig, 20,21. Debitul cchivaJcnt al curen- cHicul Q, pcntru ~ >:.l,
lului de :lP;1 !,uh presiunc pcntru
gimc are astfel cxprcsia Q =- 0,9 . . 1,0 ~i ~ ~3.
K/I)II
q=-2- +Kqb (fl- ho)· (20.46)

Pcntru dcterminarca lui qb estc nceesar sa se calculczc v alorile auxi- 20.2.11. Calculul drenului tran sversal pe directic pantel versontului
li m'c
II-lie IJ-lI o
(2 0.4 7) Drenurilc transversale pc dircc~ia pantei versantului sin t frecvent
0.=
1I -lto+ a ~= ""i"D,""' utilizate la diile de comunicatie tercstra sub forma de drenuri de fund
In cazul cind ~.:s;;; 3 eu aj utorul valorii 0: 5C dclcrmina dcbilul qb ell
de !?ant, 1a ma rginea platfonnci. Din aceasta c3uza, analiza condi~iilor
"jutoru! graficu!ui din fig. 20.2l. 339
22-
338
de functionare ,'}i folosirea un or rclatii de caleul adecvatc prezinta 0 im- Tinind scam a di 111 =li l- H2 rezulta urm atoarea formula de calcul
portanta deosebita pentru asigurarea unei bune comportari in exploatare <:\1 dcbitului ·drcnulul perfect transversal pc dircc~ ia pantei n>rsimtului
a platI.ormei cailor de com unicatie, prin asanarea l or corespunzatoar e. ,
lill, (20.53)
q = 2n( 1 +'}.111~'/)
Cazul drenului situat cu baza in stratul impermeabil (drenul perfect).
Calculul debitului se poate efec tua eu formula lui Darcy, care da 0 valoare Exemplu de calcul. Se presupunc h l =4.0 m; 0:= 10
0
; teren slab permc,tbil
a pl"oxi mativa lo = t14 ~=O.02 sau ~ = 1,15° ; [( =O,5 mlzi; ~if=O.16.
Se ca1culeaza
lf t - 1J 2 • hl+h! ,I
q = [{' (20.50) b,
R 2 R 19(1O+ 1,15) = 20.3 III
19(o;+ !3)
uncle: hi r-;i h;! sint ordonatele curbei de depresiune in sec\iunilc I - I !?i
~ = 0,5· 4! ==0 194 m 3/zi
l/-II (fig. 20. 23); R= h, es te raza d e influen\ii a dren ului ; tg(a+iJ) q :.! Il( I +2h 1C,,) 2 ·;10,3(1+2·4·0.16) ,
t g~+~ . .
- panta piczorn ctridi medie; ct - unghiul de panta al st1'atului imper~ q;::::194 l/zi =8 1/h==O,13 l/min.
lllcabil; \3 - unghiu} pantel piezometrice medii, detc rminat'e ell tabe.- Penlru un dren longi tudin a l eu lung imea cure nl5. L=fiO m reluHa ULl debit
luI 20.7 ; H J - pierderea de sarcina verticala, orizontalA ~i rad iala deter- total Q;::::qL = 0,13·60=8 l/min sau 0,133 lis 1<1 capul de evacuare, debi t la care se
m iriata cu fonnulele (20. 6)-(20.8) in care L sc inloeuie9te ell 2R 9i Dr dimt:l1sionenza tubul de uren aj.
prin hI; Ii ,! - pierderea de sa rcin a ]a intrarea in dren care se calc uleaza
eu formula (20.11) inloeuind L prin 2R. Cazul drenului situat ell baza in stratul acvifer (dren impedect). Cal-
cul ul drenului se poate cfectua in aeest caz ell formula Pavlovski-Romanov
Formulele de calcul pentru HI ~ i Hz devin asHe1
!!.l =.!!..l_+ ~+~ln Do q=i~ [hl + hl + d" ]. (20.54 )
q /{ 2I{l'f Ttl{ U 2U 21 2l.l" T.Hl
In - - +
nd" Do(R+f)
umit' : q, K, Do, U J T(! i~i pastrcaza semnificatiile din forplUla (20.10) ;
1/. 2R Semnifieatiile no tatiilor din formula slnt date in fig. 20.2-1.
~= - ~if (20.51 ) Aceas ta form ula es te ded usa pent ru drenu] ideal, numitorul ccl ui
q I(
dc-al treilca termen reprezentind coeficientul de pierdere de sarcina
in earc: q, K, t,'J au scmnificaUile din f orm ula (20.12). corcspunzatoarc numai traversarii med iului poros t:o, determinat eu fllr-
mula (20.20). P entru conco rd anta eu drcnul real se va introd uce in for-
II
ill ~
~

// , Fig. 20 .23. Schema d re-

nului perfect, tran sver-· Fi g. 20.2 4. Schema drenului imper-
/
sal pe di reqia pantei fed, tran!>\,e rsal pe dirccpa pan tel ~~
/
/
r vcrsantului. 1 vcrsantuluL
- ,~.,.,
1-: "'-~-
II
J~~
:1
/ : ~(.!!nare Jjezr:.metrU
In &:::: ~(I ioare strat i,
i
.1
mula pierderea de sarcina la intrarea apc i in drcn t: i{' dclcrminaUi. eu
tnt rucit h2 are 0 valoare fcar te mIca, de dtiva centimetri, sc poate
considera h,=O ~i formula (20.U) devine .':! formula (20. 12) . in cazul prezentei filtru lui in jurul tubului drcnului·
sau ~ i determinata eu formula (20 .13) cind filtrul lipse,!e.
q = K· Ill-H z
2R
. h
l'
(20.52) ii Formula Pavlovski-Romanov utilizeaza parametrul l determinat pc
tcrcn, care reprezinta distanta de 1a dren pina in punctu1 unde curba de
340 341
deprcsiunc in aval icsc la suprafata la nivelul unui cmisar. Intrucit In lu- In ·fig. 20.26, a sint arcUate valorile X t pentru a=100 din care se
crarile de drenajc pc versa n~i aceasta situa~ie sc intilnc!jte rar, s-a COI1- obscrva ca valoarea - ' - variaza intre 4,4 ~i 8 in func~ie de pozi~ia rcla-
('cput un mod de calcul pcntru R. s;i l in cazul eind nivelul pinzei frealiee 'go
cstc paralel eu unghiul de panUi al stratulul impcrmeabil (fig. 20.2;'). tiv;) a drenului fata de stratul impermeabil (a =O,1 . .. 0,75).

1" 17H 11 " aH

Fig. ~O.25.Schein,) de
~ 5 1\

1, <, 11 ...
1.71'1

calcul ,) razei de influ-

I!nt{l n drt'najului im-
pel'feet Fl' un krl'n i n
p:mt;i.

',' ~ oi>O\~c
.~~~~It
In lroduccrea unuL drcn in stratu l aevifcr conduce In 0 dcnivebn ' (" ll
r, ~ '"
" • 5
a l;urbJ. de dcprcsiune asimetrica. Este necesar sa se determine grani\l'le 5H
am ontc !ji uval ale zonei de depresiune. Se a re in vedere ca In amonte la 10"
g'radicnlul de panta care provoaca curgerea apei freatice sc adaug[t l:l'<.l - 1.SH •
di cntul provocat de depresionare, Dcbitul in sC'C~i unca A estc:
q,d{h,tg (oc +~). (20.:;;;)
La gl'ani~a curbei de deprcsiune, in scctiunca B, debitul ('siC':
q, = IGItg ~. (~O .:J 6)

Penlru valori mid ale lui ~, care estc cazul frccvent, se pOJtc 5cri l' :
tg (,,+~) = tg ,,+ dh (20.;'7)
,1. • b
Fig. 20.26. pantclc medii al e curuelar de dcpresiunc in aman-
lniocliind in relatiJ (20.55) se obtine: te ~i aval la un dren imperfect, transversal pe dirc: ~ia pan-
tei vcrsantului nvind odincimi diferite in stratul acvifcr:
q ,=Kh, (tg 0:0+ :~ ). (20.5U) a _ pcntru a: =100 ; b - pe ntru Cl = 15°.

EgaHnd ccuatiilc (20.55) ~i (20.56) ~i considerind hl=h, CJ orclon ~lta Un cnlc ul sim ilar s-a efectuat !?i pentru ex =:15° rczultind 0 re'strin-
curc nta rczulta ecuatia diferen~iala: gore a zonei de influen\ii. a drenului (fig. 20.26, b).
Un calcul similar s-a efectua t pentru partea aval a zonei de influent.t
dx= _'_._1_,- dh, (20.59) S-a av ut in vedere ca, in see~iunea C din gradientul de pantii care pro-
19« 1/-11 voaca curgerea se scade gradientul provocat de depresionare, care are
scmi contral' mi!?carii generale scazind din aval spre amonte. In accst caz,
Integrind pcntru h variind fntrc Do ~i It se obtine:
fo rmula (20.58) devine:
1 [Ii
x,=--
tga:
lI -n,
In ---<{I.-Do)
11-11
] . (20.60) q,= Kh, (tg ,,- :: ) . (20.62)

Duca se ad mite di drenul provoaca 0 coborirc scmnificativA la 0 dis- Procedind analog ea pentru amonte Sf' ob~inc uI'matoarea rcla~ie de
tan\a cOJ'c~punzYnd lui h=0,9 II, se -poate scri~ not'ind Do=Q II: calc ul a grani~ei aval a curbei de depresionare:
If -n,
X, = -1- [ In---(O,D-a)
I-a ] = --
b ·H. (20.61 ) x,= -tgI- [ Ii In - -
II-I!
+ (h-Do) ] . (2Q.63)
tga: ~1 tga: Cl

343
342
 In fig. 20.26 sint aditate valorile x 2 pentru (;( = 10° ~i 15°. Sc ObS('l"Va Tlo 2,68
ca .1.'2 estc de cif.c a (~oU<l ori mai marc 4edt Xl' Elemcntcle din fig. ~O.:W Raportul -
If
= - - - = 0,53 cstc apropiat de eel avut in v'edcr<~ ~i nu estc
{)
pot fi utilizutc in culculc de proicctare lu~nd valorile cele mai <lpropi(!t(~ n ('c (' ~: <1r .1 r("Calcularca eu alta valoare.
de cazul dat.
Fi.l ~ a de schema de caleul din fjg. 20.25 schc md c de f Ul1cponarc din Excmplu l de cal cuI 2. Date; C= 2,O m; 1I = 4.0 m; 11 = 8,0 m ; Cl.= 1O ~. Se cans i-
fig . 20.24 difera prin directia de masllrare a inaltimilor piezolTI c> tricc>. In j (Ie n1 Do= O,251f. Din fig. 20 .26 sc deter mina l."z =1 51f ::: 15· 4== 60 m
cazul ob i~ nuit al unghiurilor IX. mid de 10°_15° d ifcre ntele de m~rilTIe
sint nescmnificative fiind sub 5'>/0_
Hevenind la forlJlula (20.54), tinind seama de dalele ob~i nute mai
I hz=C -
z.
X~ -ll
no
--- =2 · - - ",, 2 ' 1,15:::2.3 m
~60-8

1.7
inai nte und e x, = R , x2-l, hl=h2=H- Do ~i inlrodllcind t. i/' rczlllUi urm[\- j D o=H-h 2 =4- 2,3=l ,1 m ;
J)n
It = 4 =0,42 > 0,25.
toarca rclatie de caIeul a dcbitului pentru c1rcllul transve rsal pc dirt'etta
pantci vcrstl ntului , cc are baza in stratul aevifer : Sc re-i n ca lculul pent ru Do=O.5H, In care eorcslJunde X2= 11 ,5 · 4= ·W m

CJ = O,<J c- /_/[X, .I..'."

\.. t l --
Xl:t:~
-
tl +
'J.!)" 7t
10 - - -/- - ' -- - +C,i
2"
.Tlr~
J. (20 .0") ,I / 4G
h2 = 2 - - =2·1,21 = 2,4 2 m
46-8
. 1trlo ])0 xd- x~
! Do= H-h2=4-2,42=I,58 m;
1)(1 1,58
li =- , - = O"l.
ExcnlJ)iU de cal cuI. Sl' considerii c<lzu l din fi g . . 20.2G,a eu Du = O.:llf, un d l;'"
i
H = ~), O ))1, h l = Il- J)o = 5-2,5=2,5 m, .1.· j = G,8Fl=;f4. m .~i x~=1l,511 = :)7.5 m. i\lte ! Raparlul obtinut cstc mal mic insa mai apropi at de eel Iuat in considerare
c!;:ltt' : dccil in prima in cereare. Se re\ine valoarea It!= 2,..t2 m.
/( ::::: 0,5 m.'"zi (pamint slnb pcrmc;l bil), uo = O,08 tn, ~tJ = O,16 i
q =0,5. 0,5 · 2,5 , 3'+57,5 .2,5+
31 · 57,5 :2 . 2,t.
2,
'
:1-1 ·57 ,5 T-
] I
. ( In To ' 11 ,0::; t- :j.I+ ·57,5 · :2,5 + O. lG

q ::: O,o25(O, U 7 + 0,20D) = O,203 m a/zi ::::: 203 l/zi=: B,5 l/h :;:: O,H l/min .
I 20.2.12. Calculul diametrului tubului de drenaj

P C' nlr u un elren longitudinnl eu lung-i Inen eUl"enta L :;:: 60 m rezu!tft un de bit
to la l Q= qL = O, 14 ·60 = B," ljmjn sau 0,14 1/ 5 la capul de evncuare, d e b it I... t.:ill"C se
l.1imcnsw ncazc1 tubu l de (kena j.
I Debilul total ce se infiltrea za pI"in tr-un dren cu lung imea L (in m)
sc dc te rm ina cu formula
Q= Q, + qL
C;'ll cu lul adi ncimii drenului in stratul acvifcr in fUIlctie de denivc-
larca impusfi. Adincimea in stratul acvifer 112 a unui dren situat In m argi-
Ilca platformei unei db de comunicatie in profil mix t sau profil de deblcu I uncle q cstc debitul pe 1 m de lungime a drenului, calculat eu relatiile
corrspuI1za toare cazului analizat, iar Qt debitul primit eventual in tran-
zil pc la capatul amonte. Acest debit t otal, la capatul de evacuare, se are
.,I
(fig. 20.24) trebuie astfel stabilita incit sa se asigure sub calc un corp al
teras amentului asanat pe a anum ita adincime, Care este reglernentata prin in vcd ere la caIculul 'diametrului tubului de drenaj.
prcscr ip tii. In acest caz sc determina adincimea C a denivelarii pinzei i lntr-un regim de curgere uniforma eu viteza la curgcre plina v prin-
freati ce. P entru a calcula h2 in functie de C se utilizeaza panta piezomc-
trica medi e pe dlstanta X2! eeea ce nu introduce erori sensibile in calcul, I tl'-tm tub cu diarnetrul interior do panta hidrauliea este:
. 7. ). /It
avind i n vedere rnarlrnea mare a acesteia, i.n raport eu II (fig. 20.26). Rc-
zultii ur ma toa rea rf'iatie de calcul: I t =- =- · -
x d '29
(20.66)

h2 =C~ (20.65) und c : Z e<; tc pierderea de sarcina pc lungimea x ; x - lungirnea tuhului

3: 2 - /1 pi lla la sectiunea eonsiderata; ). - factor de rezistenta.
EXCll1plul dc calcul. 1. Se considera norma de asanare sau denivcla rc C=2 m. Factorul de rezistcnta .)..,. sc dctermina experimental ~i depimlc de
Celcbltc dnte; H ;:::; 5 m; L1 == 8,O m; «=10°. Se face ipoteza care trebuie verificatA rcgimul h idra ulic ~i rug~JZi tatea perctilor.
D o:;:. O,5H ~ i d in fi g. 20.26 se determina x z=1l,5H = 11,5 ' 5 = 57,5 m Pentru drcnuri cu tubu ri nf'tedc, in regim laminar, se folose~te rc-
Xt 57.5 lap:I:
"2 = C - - = 2 · - - - = 2 ' 1,16 = 2,32 nl.
%2 - /1 57,5-8 ).. = aR e- o:!S (20.67)
34-1 345
unde a este un coefici ent care d epinde de fa ntele sau gaurile iubului, Pen- Aeeasla relatie este reprezentnta in diagrama din fig. 20.27 .
tru curgerea plina in regim unifOlm se poate scrie relatia: Pcntru d rcnuri eu t uburi r iflatc relatia echivalenta <J re exprcsia:
Q = -"- d'v (20.(;0 ) Q=22 . d Z•GG7 , iO,5 (20.7 1)
4
care estc l'CPl'eZentata in diagrama din f ig. 20.28.
~i du pa inlocuire se obtine in a mbcle diagrame de calcul al di ame tr ului tubului de urenaj 1n
Q=30a-O,51 ,d:?,il.i 0,57, (20.G9) absdsa esle dat debitul cind iubul cstc curat ncInrundat sa u cino. sc (:01'1 -
sidera 0 infundare de 250/ 0 ~ i tubul curge numai eu capadtatca de 7 50/0.
Adoptind pentl'u drenurl curate n einfundate coeficien tu l (1 = 0,4 rc-
zulU, urmatoarea rel a~i e pentru tubuli n etede : Excmplu de caicui. In cxcmplcle de calcul alc drcnurilor longitud i nale au rt'-
Q=50cl2,,14 ,ioor, ;!! . rezu1t;,t debite de ord inul Q=qL=0,2.GO =12 mJi zi, pcntru 0 l ung illlc d!' dl'en
(20.70 ) CUl'eotrl dc GO In . Considerind cii tubul de drc n ar c panta d rumului dp. 5~;'~ di n
nomo;.:rama din fi g. 20.28 pentru tu buri dc d rcnaj ri Ci ale, rezulkl cil t'Slc nc<;eSCl r

.
,.UO un d~lmcl l"U ,II tubului de 60 nUll. Accst diamdru cstc 5uficicnt ~i in c:Jzul cind
tub'!! \e;tc pal"\ial colmatilt.

'.' , ", " , , ,

'"
750 )(10 )~O

~ ~rul int erior (mml 1/ Ifill 20,2. 13. Criterii pentru olegerea materialelor filtrante
'0 .~
.~
"3 II em soc
E
"0 '.' , Critcrii pentru m atcrialc filtrante gr<lnul a rc. Intre gra nulometti a stra-
i' .\ tului de lercn d e In adincimea de c.unp iasare a drenurilor ~i granulornetria
I
'"il '.'
5
~ f ilt ru lui trcbuie sa existc mai mutte relatii pentru asigu rarca u nei bune
/
<l.
00 , II I ('urgC'ri a apei in exces propuse de Terzaghi, Cedergreen, Bertram, Uni-
ted States I3l1rcau of Hcclamntion ~i ai U s peciali~";iti sa u institutii (Wchry
10 ~o .00 100 500 1000 lOOO sooo 10,000 10,000 .00·;'
,---.---,............ ... , • I ~. a. , J982).
Dintre accstea pot fi avtite in vederc rela\iile p l'opuse de Cedergrccn
' 10 SO

Oqb il!m) ,z i l
100 100 SOD 1000 1000 500010.00':1 75 oJ.
I, ~l anume : .
Fi g. 20.27. Diagrnmil pcntru calculul tubu r ilor de drenaj nc tcdc. In re-
I .. ' - critcriul de filtrare
I
gim uniform (Elidaru ~ .a .• 1981),
I D15F~5 ·D85S; (20.72 )
·1 cri tcri ul de pel'meabWtate
!
....-'
05
"
lomQtrul i nler!Of" m
7]"I7f 7\·llIITT
I D15F ;;'5·D I 5S
hl care: D15F' reprezint..i diamctrul par ticulclor din mi.l lcrial ul fi ltrant la
(20.73)

, ,
.0
.~
"lL
10 ao '00 .10 'SO
'" no )00 JS0400S00
I procentaj uI de 15 0/ 0 din total de pc curba grallulometrica; D85S, DI 5S -
d iamctru l particulelor din pamint la procentaju l de 85 0/ 0 respectiv 15<1/ 0
~ II de pc curba gl'an ulometridi.
~.

'i' '.' Prin cercetari ~i ob5erva~ii practice au fost stabilite dlamctrele ma-
,,os !
'0
co xim'!oii minim al p~lrticul elor materialelor gr::muli:l re folosite in corpul dre-
a. :1 n ulu i, astfel:
'J II II 'I II - di ametrul maxim nu tre bu ie sa depa~easca 25- 30 mm pcntr u a
·, 0 so .00 100 =00 ,000 100 0 5000 '0000 10 000 .01) ~'. evi t<l spargerea tuburilor sau deplasarea lor din aliniament in momcntul
75 'j,
Hl'undirii materlalului granular peste tubul de dren ;
10 50 '00 10 0 5"00 .000 701)0 SODa .0000
- limita minima estc s tabilWi din condi~ia ca fractiunile sub
Oebitlm)J zil 0,074 mm sa nu depa~easca 50/ 0 din to tal, pentru prevenirea exccsului de
F ig: . 20. 28. Nomogra m ..i pentru calculul tubur ilor de dl'cna j r ifl:llc , i n putlic ule fin e din filhu care ar putea fi a ntrenate de curentu l .dc apa
r egim uniform (Elidaru ~ . a ., 1981). in · tub.
346 347
 Luarea in considerare a abaterii standard a marimii particulelol' ma- de gauri de dimensiuni mici ,decit un numar mai mie de gauri cu dim cn-
terialului filtrant a condus la s~ bilirea unna.toarelor corela ti j: si uni marL
. In cazul dnd tuburile de drenaj perfora te sint invelite in ma lerhl!
D!l5F 1 geotextil nu es te neeesara verifical'ea respectarii acestor relatii.
0= - - ' - - (20. 74)
J)~F 3,20
Criterii privind materialclc geotcxtilc. Experimentari ~i observa~ii in
in care D95F Ili D5F 5int diame trel e purtkul elor In procentajul de 951,1/ 1,1 natura asupra geotextilelor folosite la drenud au pus in evidenta faplul
!7i respcctiv 50/0 pe curba granulometrica a materialului filtrant (F). cei pe suprafata acestora dinspre sensul pe care are lac intrarea apei, in
Impreuna ell aceastA valoare se utilizeaza raportul procesul filtrarii, se formeaza un filtru invers natural (fig. 20.30). Parli-
culcle de pamin t mai mari decit golu rile dintre fibre se oprese linga geo-
R= 1)5U1'
1) ,OS (20. 75)

in care D50 reprezinta diametrul partieulelor la procentaj ul de 50 r'/fJ pe

eurba granulometridi a materialului filtrant · (F)"i respediv a solul u i (S) .
In baza valorilor cr *i
R a fost eonceput graficul pentru alegeren m tl-
tedalt.11ui granular eu filtru pentru drenaj dupa abaterea standard « ig.
20.29) care permite sa ~e stabileasca u~or daca material ul granuhlr csle
sau n u corespunzator pentru dren aj in pamintul" respectiv.
Fig. 2(1.:10 . Filtr ul invp.r5 nilluraI for mat In con~
tactul geotextilu lui cu paminlul:
I - gcolcxtil; 2 - corp drennnt natu:·al;
-I ""M (
.
3 - pamin t.
"
~J;.~
~c
, I
Flltru
/
~ !..
~

~c
,Jf- s.ollt\C(.\Jtor

/
Fig. 20.29. Grafic pentru ale-gerea
materialului granular (pietri~. iJu-
I last) ca filtr u In drennj , dupa aba-
"" / terea standard (Wehry .5.8., HHJ2).
,, / Fltlru
nQs o l,stQtOlor
2

/ I t ex til, iar pe masunl ce distanta de la <lcesta cre~te di ametrul particul elor

o e 16?t 32 to L8 56 ce Iormeaza filtrul se reduce. Grosimea filtrul ui invers natural este de
D50F citiva milimetri. Formarea filtrului invers natural determina red uce-rca
R . -- trepta ta !?i anularea ·cantitatii de parlicule fine ce migreaza :111 geotextil,
e50 s
ceca ce face neglijabil ri5cul contaminarii.
Criterii pentru tub uri perforate. Intre latimea fantelor l, ~i granulo- Incercari efectuate de lnstitutul de Cercet.ari 5i Proiect3ri Tehnolo-
metria materi alului granular se recomanda in literatura de specialitate giee in Transporturi pe geotextile scoase din lucrai·i de drenaje pc vcr-
santi alunecatori dupa 10-12 ani de functionare au pus in evidenta. va-
urmatoarea relape:
lori ale coeficientului de penneabilitate perpendicular pe planul geotcx ti-
I
(20. 76) lului de 4,5·10-' ·em/s I. presiunea 0,02 daN/em' ~i de 0,3· 10-' em /~ la
1/ <, 2 D85F.
presiunea de 5,2 daN/cm2. Coeficientul de penneabilitate in planul gco-
textilului a avut valori de 3).. 10:- 2 cm/s !?i 0,29 .10 - 2 cm/s la aceJca!ji pre -
In cazul tuburilor de drenaj din materi~l plastic prevazute eu g{tUri siu ni. Aceste valori ale coeficienlului de permcabili tatc sint de circa
cireulare pcntru intrarea apei se recomandA rela tia 10 ori illai m id dedt valorile initiale, insa mai ma ri decit cele <lIe parnin-
d,<'D85F (20 .77) tului din zona respectiva care sint intre · 1 0-~ ~i 10- 6 em/s.
Folosirca geotextilelor este rcgJemenlata." prin " Normele tehnice pm-
in ca re di: este diametrul maxim a~ gaurilor circu~are. vizori i privin<.l , utilizarea geotcxtilelor ~i geomembranelor la lucn'iri de
PractiC'<l drcnaj ulu i !?i cerceUirHe efectuate a.ratfl ca es te de prefenlt construc,ii" , indicativ NP 43-05. Po trivit aces tor norme, efidcn\a fil-
adoptarea unul sistem de perforare a drenurilor eu un numa r mai mare t ra nta a un ui gcotl'x ti l sc determina fjc prin verificarc<l cxpc rim cnLdtl i l
348 :nn
 Eficienta drenantCi. sau verificMea ca pacitiitii de drenaj a unui geo-
capacitatii de retinere a debitului solid, fie prin ver1iicarea satisfacerLi de textil reprezintA compararea valor ii debitului de a pa ee urmeaza a fi dre-
ditl'e materialul textil a conditiilor de permeabilitate !?i r etinere a pnrti- n at eu valoarea debilului de apa cc poate fi condus de geotextil in plnnul
culelo1' soli de pe baza dimensiunii porilOl~ geotextilului ~i .n. granulelor sau:
materialului protejat. QPdluiut ~ Qg"otpxlil; (20,80)
P cntru fiecare geotextil se poa te stabili 0 curba de dislribu~ie pc di-
I11cn:::;iuni a golurilor similara eu curba granulometrica a pamintului.. Q ptfmi ll l se stabile!?teJprin r elatiile uzuale de caicul; QJ:col~fil se stabile~tc cu
Acensta caracteristidi exprima puterea filtrant<1 ~.i anticontaminanta a rela tiile
geotextilelor. Distributia pe dimensiuni a porilOl· (parametria) se paale
stilbili pe trei cai: 1) prin m <1surarea directa La mleroscop; 2) prin cernc- Q';lotOllil=T.!..
L
."tlh=tPK P . ~
L
!!.h (20,81)
l"('[l prill geotextil a unoI' sfere calibrate de stic1a; 3) prill folosirea rela-
~ie i dintre suel;iunea .IL (in cm) necesara pentru golirea golurilor avind d i- Ne!eslI"I 350 t nermpr-egMll lprum 6(10
mcn si unp<l d (i n em ) ~ i anume d=O,3/h. Nele~,n 350 I fleimpregnot 1
Crileriilc de verificare a eficientci filtranlc sint:
criteriul de retinerc e
e
d!)5 1R U = nuo . "
--~- , (20,7 8)
~ tl ele ~rn

:1 ~--
SSG
· lJ(j(l U lJJU '

crilcriul de permcabilitale ,~ Ne-fi~il> '1."511

Kseo'CXlil ~ 10KllumiJl" (20,79) 0,15 0,30 0.'5 D.W 0.75 O.SCI o 0,"\5 0.30 QI.5 0,60 D,7S 0,90
Presruneo 1M Pal PrP.,IUllecJ 1.'1 p., 1
In aceste relati i s-a notat: D 50 - diametru l gra nulelor cc sc gasesc
In proportie de 500/0 In pfunintul aflatin contact eu gcotextilul ; d 95 -
a b
dimensiunea porUOl' ceoretin 950/0 din cantitatea de particulc ce poate fi
reiinuta de geotextil,sau care corespunde procentului de 950/ 0 pori ai unui
Fg!'. n 10
geo textH (porometrie efectuata prin metoda cern erii uscatc); U - coefi- "0
OX "
cientul de ncunifarmitate al pamintului; D 60 - diumetrul parliculelor ce x_ '0
se gasesc in proportic de 600/ 0 in pamintul exami na l; D 10 - diamcll"ul :!lo

nl ~
p<lrtic~lel or ce se gasesc in p roportie de 100/ 0 in pamintul cxamina t,
CocficientuI de n ~ uniformit atc cxprima urmatoarcle tipuri d e gra-
nulozilalc : I) uniforma U<5; ~) medic 5<U< 15; 3) l om te. ncuniforn~a &~ 'l
10
Nt1!s rn 550
1il' -:"::-=,-,~-:'"-:-:--::;-:-.-
L
U<15, 0,15 Q.l) 0.45 0,6:1 ~ O,"1'j D,W 0,15 0,)) 0,45 0,60 0,75 0.'10
. Pentr u verificarea :permeabilitatii in tabelul, 20.8 se dau valorile CQC- Presruneo I H Po) · Presruneo I M Po I
ficientului de permeabilitatc pentru geotextile uzualc. C d
'rabeLu! 20.8 ~-
Coeficienti de permeabilitate pentru geote.·.;(iJc
a: 10 10
,S ~
produsc in R.S.R. (NP 43-85) 0_
" -1
~">t:.c. 10
Cocficicnti de' pcrm cabilitnte
MaSil cm/s . .g~
Dl'tlumil"ea • < ,
g/m 2
1(. Kp ~~ 10 Ne /"t> .\/n 350
~ ~
Nethm sso
Madril Pes D 300-500 1,5·10- ' 10 -, 10~L' __~_~__~_~_
:Madril Pm 300-600 5 .1O - E 5 10 LI~~~-c~~~~~­
'l'l'l';:lsin O,l!) 0,30 0,45 0,00 0.15 0,90 0,15 0,30 0.45 0,60 0,75 0.110
neimp!'{~g na t 200-800 3, ,1 0- 1 2,5 Preslunea 1MPol Pre~lUneo I H Po 1
Tcrasin e f
i mpn::l:mat 200-800 2,10.- 1 2
Ne tc~in 300-550 6 · 10-~
Fig. 20.3.1. Pcrmc~lbiI it.['ij tipicc pcn tru Netcsin -;:i Tcr.lsin (St.rungil, 19(3).

:J51
350
in care: t p este grosimea geotextilului, in ern, la a incarcare nOlmaHi pe
pIa nul sau, p, considerind'incarcarea maxima exercik1.ta de masivul de in care d 95 este diametrul pOl'Hor ee eorespunde grosimii de geotextil t;
pfunint asupra geotcxtilului; /(1' - coeficlentul de permcabilitate al geo-· cl'95 - diametrul porilOl' ce corespu nde grosimii f ; d, - diametrul fi-
textilu lui in planul sau eorespunza tor incarearii rp, in cm/s; l - latimea brelor care poate fi considerat de 25 ,.U TI.
fi~ici de geotextU, in em; 6.h - pierderea de sarcina hidraulidi intre Grosimile t ~i t' se detetmina prin masuratori.
punctele de aeces 9i de iie9ire a apei din drenul textil, in em H 20; l..; - Pentru Netesin:9i Terasin aceste gl'osimi slnt reprocluse in diagramelc
lungimea de eurgere intre punc tele de intrare ~i ie9ire a apei din drimul din fig. 20.31 , a ~i b . Utilizind aeeste diagrame pentru presiuni transmisc
tex tU , in em; T - transmisivitatea, ce reprezinta aptitudinea unui geo- geolex tilului nul;; ~i 0,3 MPa rezulta pentru Notesin 350, t= 1,6 mm ~i
textil de a lasa sa treadi un anumit debit de apa in planul sau ~i carac- r espectiv t' = 0,85 mm.
terizcaza puterea :de drenare a acestuia. Se define~ te prin produsul dintl'e Din fig. 20.32 se obti ne diametrul initial al porilor ce .;retin 950/0 din
permeabilitnten In a pa in p ia nut geotextilului Kp 91 gros imea sa tp: parlicule (pentr u t = l, G mm) ~i an ume d 95=0,2 mm.
T = K,t p • . (20.82 ) d.n ..!...d,
d'95+d,
Penlru a <lvca 0 transmisivita te marc, un geotextil trebuie sa fie YfJl'
gros 1i sa ai ba perrneabilitale mare in plunul sau . Aceste cond itii sint
(/' 95 +0,0 25 _='-=.
0.20 + 0 n'1 ~
:::_~
.J n 2'U"
cel mai bine indcpli nite de prefabrica tele geotextile drenanlc, alcatu ite
dintr-un miez dl'enant eu golurl marl din ma terial plClstic tcrmofonnat
V1 ,O/U,85 = ;,3;1 =0,164
aeoperi t de ambele par~i de geotextil. d'95 = 0,139 111m .
P entl'u efectuarea ealculelor de eficienia filtrcll1ta ~i eficienta dre-
nanta pentru fiecare material geotextil este necesara c unoa~tel' ea marimii Util izind datele din fig. 20.31 !iii 20.32 se poate vcrifica exemplificat iv
deformarii sub indircare, a permeabiljta~ilor ~i a'porometriei si milare ce- critcriul de retin ere. AstfeI, pentru Netesin 550 91 pamintu l de t ip 2 re-
lor stabilite pentru Netesin ~i Terasin ~i prezen tate in fig . 20 .31 ~i 20.32 zulUi.;
(S trunga, 1983). /) 6 0 O,02:l
U =- ~ -=e 2 ' 18
-~-? -
18 -196
,
DJO U,0025 I '
U 9.~
'0
V ~~ 0,25 = 12 5 >~ = 196.
c D50 0,02 'u '
0
,
C.

0
~

• (I 20.2.14. Alce.tuirea constructive. a drenurilor

"3

~.
DrenurlIe care se executa in ultimii lani folosesc tehnologii de exe-
cu tie mecanizata, in r are eazuri folosindu-se sapatura man uala.
"10 Cele mai fl'eeven te tipuri de dren folosite sint :
0---:
0.C010,OOS q j)10Dl 0,05 0 ,1 0.20.> 12 10 100 a. -Slituri drenante pe linia de panta a versanlului sau t alu zului. Se
disting ut'matoarele mod urI de alcatuire:
Dimen'i luneo periler $1 portlcul~ler, d {mm I - dren principal Cli spice laterale sau drenuri paralele, de lu ngime
•• •• • Pbminl . t lp l _ ___ Poo\lnl , ;p 2 rclativ mare, exeeutate de regula mecanizat cu excava tor eu cupa in-·
_ _ _ Ne t eS Hl 350 ____ N e' e ~ ln 550 versa 'de O,G m la~ime pina Ia adincimi de 3,0-4,0 m. In sapa turi se in-
_ . _ . _ Ter05 H'o 600 trodue de Ia s uprafa~a terenului fi!iiii de ma terial filtra nt geatextil, tub ul
F ig . 20.32. Distl'ibutia p e dimensiuni a pOfilor gcotcxtilelol' riflat ga uri t !iii se realizeaza um plutura eorpului drenan t din material
lj i curbelc gralluiometricc ale unor pumintul"i (Strungii, 1983). granular (fig. 120.33);
- drenuri v entuza amplasate in taluzul caii de eom unicatie, de lun-
Reducerea dimensfunilor pori lOT geotextilelor supuse la difcritc pre- gime rela tiv mica, executate de regulA eu excavatol'ul !?i care se~desearca
si uni se stabile!?te eu relapa direct in ~antul dl'ul11ulu i (fig. 20.34);
- masea drenanta, reprezentind inlocuirea unui volum J de pamint
d9:i +d, 1!I. (20.83) dintr-un taluz instabil cu exfil tratii de apa prin m a te rial granular drenant
d'9t; + d f VI: ca re asigura s tabilitatea taluzului ,respectiv. Se execu ta cu panta ma""{ima
a taluzu lui de 2 : 3 protejat eu vegetalie la suprafata;
:352
23 - AslgurOl'c n st..1blllt:ttJi terasnmcn tclor, vOl. H
353
 - drenuri de asanare a terenului de baza al i l'ambleelor executate
meeanizat in sapatura de adincime redusa, care se desca rdi 'ill zone Ie de-
presionare ale terenului/de baza.
I -I
I /,
b. ~lituri drenante perpendicu]are pe linia de panta a versantului.
Sint dl'enuri longitudinale executate de regula sub fundul de ~ant amonte
a l plot/olmei diii de comunica\ie (v. fig. 20 .24). Se realizeaza in sapatu!";
meeanizata de 2,0-3,0 m ac1incime. Descarcarea se· efecrueaza transver-
sal, pe sub platfonna, la fiecare 50-75 m.
c:. Drcnuri orizontale forate. Se executa foraje eu panta de 3°_10° ell

~
l -. ..-.t. · th Ull utilaj adecvat de foraj pe lungimi de 15,0-25,0 m ~i diametrul de

1~2 .~ ~.

-;"~~:.;..r-.~'
. -. ::..!-:~
~- -~ -. "
II-II
65-90 mm. Se echipeaza eu tuburi netede din PVC, perforate. In functie
de conditiile de teren ~i ! de nivelul pinzei de apa drenurile forate se exe-

-- ~~/

Q
3 2 1
1/ III
L~ :;<'" """,,\'

7
:J

1-=---11
3
I
------J]-1 l
= = = = = = = = = =.
l eIS. 20m ne lubo t
l . ~;n6 10 LS m lubo!
~

41 --- - --------'---..,
________ __ _____ -'
1--- - - - -
I

~=~========-==
b

~=-=-
/"
////) //'/ I
/ // ////
I . ==.:::- ====~== II
'=-'" ,
~, -:..--(f.--: .-: .-: ; L ===-
_==_
-= II
I
c 9 "
",)
"
"",/ a - -- ---I
Fig. 20.33. $lituri drcnante pe linia de panta a versantului:
a - sectiune longi tudinali1; b - drenurl paralele; c - drenuri Sn spi::; 1
;)
,
~'~'~~~ ;":
1 - nivelul -a pelor subteranc; 2 - suprafa\ii de alunecare; 3 - adinci-
mca sapaturii; 4 - cnpac de a rgila; 5 - corp d renanl din material
lJranular; 6 - fillru din geotextil ; 7 - tub rifJat periorat; 8 - ·cop de
evacuare; 9 - camin de vizito.l'e. <
~ - ~I
r I 1 L~_ _____ -' z=-IS--
. .. 20m
- -.J
,
l rot 101 10'\
I
I
1
I I'I " II II II II I- - --~-- - ----------I
I I I I I I I I
I II I I I I I I _- I
i----ElI 19 ,!d, I I
- -- - I
I "i I Dl------- -- -~~-----
I
- L - __'_110 dfU~_ _
i
-L..
I . .. ---- t
I -- I
Fig. 20.34. Drenul'i vcn tuzil: 1 L_~ _____ _ ___ _ _ _ _ __ ..J
1 - tub de drcnaj riflat .!,ii periorat; 2 - cap de tlren; b
3 - corp drenant din material granular c u filtru de ;
geotcxtil 1a contactul eu pamintul; -4 - ' cnpac din a1'- Fig. 20.:J!J. Drenuri forate:
gil D. ; 5 - cap de aerisi:-e-.
i a - cic In sup raiata t ~ren u lui ; b - din chesoane.
354 I 23·...
355

I
cute! de Ia suprafata Vel'santului sau din chesoane tl'apezoidale sau cir-
culare (fig. 20.35).
t n stra.inatate drenurile farate atingHungimi de 150-200 m, se exe-
cuta tubat ~i se echipeaza cu tuhuri rHIate perforate imbracate in ma-
terial geotextil ce are 1'01 deHntru ~i imbunatate~te substantial condi\_ine
de patrunder e a apei din pamint in tubu1 de evacuare.
Sistemele de drenaj cuprind pe linga corpul drenant ~ i constructli
accesoril ~ i anwne:
- carnine de vizitare dispuse 1a intersectiile drenurilor in sapatJura
sau la 50-75 m 18 drenurile longitudinale;
- tuburi de aerisire la capetele amonte ale drenurilor sau dislan{a
de 50 m 13 drenurile longitudinale;
- cap de evacuare a drenului.
Prescriptiile de proiectare $i exec u ~ie pentru drenurile de [lsanare din
zona drumurilar' ~i zona limitrofi1 acestora sint cupl'inse in S1'AS
10796/ 3-79. Detaliile de executie pentru acestea sint cu prinse in proiecte
neeesiti'i citeva tuburi de evaeuare cu diametrul de Oj3-0,4 m. Asemenea
lucrari s-au executat pe drumu l jude~eim DJ 607, Lapu~ata-Tetoiu,
km 30+600, ~i pe d rumul jude\ean DJ 546, Till·nu Miigurele---Driiganqli
Olt, km 45; .
- asanari de malurl sau de versanti eu puturi filtrante sau drcnuri
verticale forate ~i galerie drenanta de ~o lectare ~ i evacuare :executata eu
scut (zona centralA a municipiului Ia~i , proiect de consolidare a falezei
nord Cons tanta). Luerari de amploare de acest gell sint realizate la Odesa
p recum !?i la Kiev uncle lungimea galeriilar d renante vizitabile atinge
45 km;
- asana ri de versanti eu ~J i~uri drenante realizate din coloane se-
cante de material granular cxc(.'utate Cll instalntie de fo raj tip Dcnoto ~i
S!?C~'une longltud ,n ala
1
I

r""'UUllilI~
Ii p elaborate de LP .T.A.N.A.
d. Alte soIutii de drenaj. In afara solutiilor de drenaj curente men ~io ­
nate mai inain te, in an umite conditii speciale de teren s-au utiliza t !?i
aIte tipuri de drenuri en de exemplu: Fig. 20.37. Drc-ouri din I I
~"'"
- asanari ale taluzului de debleu eu drenuri longitudinale ;realiza te colo~lIlc !>('cantc:
IL _____ _ ___________ _ _ _ __
in etape de desecare succesive pe masura adincirii tran~ee i, pentru exe- 1 - coloanc sccante UJII - 2

------------·i
~

cutarea siipiiturilor In uscat (fig. 20.36); plute eu balast ; 2 - tu b Vedere 'n plan
de C\'Heua:"e forat. r- - - - - - -

--=-.:::--
-- ~-- ------ T---

2
EI apa I
I
I~
I
I
I
,
I - -- I
E
~-
=-= .....
2
•
-------=:-1
- - -...... --~ II
... (.. "-(.1.,,, , .. IL _ _____ _ _ _ _ _____ ___ __ I
x----~ -·-·-

~
" ",
,-
--- --- 7
.~'... .f"
~
,'
-.' ,,
I
"
·
1
],..,
"

:', jq] If 1-1

~I
1--. "
.f.' f,I,1 1'd-3
Elopo II '.'

Fig. 20.36. Asanarea uoui tal uz de dcbleu eu dren uri

----- 100-
0

'1
-"

gitudinale executate In etape de slipcltura: 5

1 - nivelu1 te" cnului; 2 - nivel piezometric ini1i0.1; 3 - ni-
vel piezometric in elapa I; 4 - idem, in e tapa II.
- tra n ~ee drenante care sint drenuri orientate pe linin de panlit a
versantului avind sectiune mare trapezoidala cu baza de 2,5-3,0 m ~i
taluzuri de 1 : 1. Se executa mecanizat. Se folosese in cazul terenurilor
aluneditoare in eare debitul apelor subterane este deosebit de mare ~i
L
10,2 0 I
Fig. 20.38. Drcn j ng ust eu elemcnt prefabricat tcrmoformat:
_ element prefabricat drenant; 2 - fjItru geotc:xtil; 3 - eorp
drf'IHln t eu alvcole din material plastic tcrmolormat ; 4 - tu b
rillat periorat; 5 - stra t jngust de pietri~; 6 - l1Jnplutura dm
material local ; 7 - ::apac de argi!{t.

356 357
eu evaeuarea prinlr-un tub in t1'odus prin fo1'a1'e de la suprafata tcren uiui
(la caminele 1 Moi din l~ i), (fig. 20.37). Aceast. solutie a fost folositl la
o aluneeare de a di11eime de .mari proportii in Ungaria, la Dunaujvaros
(Andai, 1970);
- ~ liturl drenante inguste eu · corp drenant prefabricat din mase
plas tice termoformate sub forma de pHici Cll ·alveole (fig. 20.38) u tilizate
in mod cut-ent in Franta, S.U.A., 'Anglia, R. P. Ungara 11i alte tari ~i care
~int in curs de realizare ~ i in ~ra noastra (Strunga ~.a., H)8'1 ; S trungfl.
Rci.ciut, 1985), Aeestea se monteaza in ~li turi de 20-30 cm executate cu
sll p~toare de !?anturi de constructie speciala., umplerea !? li~u rj1 or cfec tu in-
du-se cu m aterialul r ezultat din sapatura.
20.2. 15. Criterii de omplasare a drenurilor pe teren
Adineimea drenurilor se stabile~te pe baza analizei conditiilor hid ro-
gcologlce luind in eonsiderare posibilitatile tehnologiee de e xec u~ ie . Dis-
tan1a intre drenuri se ea1culeaza in funepe de depresionarea ee 5e impune
pcntru a sp~rl eoefieientu1 de · siguranta 1a aluneeare al m l.lsci de pfuni nt
drcnate. Aceasta distanta trebuie uneorl coredata. ·in funeti e de coodi tiile
de <.:urgere a apelor subteran e.
Prin masuratori geofi zice este posibil sa se stabileasea direetiiie pre-:
fercn tiale de . eurgere a apelor subterane. Pe acestc di rec ~ii Sf ampl<lSe~IZa
cl renu ri le pdneipale care se completeaza e ll spice.: In lipsa aces tor da te se
va analiza configuratia stratului impermeabil u rmarindu-se pum~J' ca in
c"identa a doliilor sub tera ne pe directia dirora este indicata ampillsarea
drenurilor principale. . .;
. Un aIt mod de amplasare a drenurilor intt'-un' versant alunecator Cil re
,,1 euprins un volum de 76000 m 3 a fost~coneeput" de J. Jalcy pe baz tl in-
dicciui de consistenta al pamintului 10 , Acest ind ice ul'ata in ee masura
un tcren In stare naturaHi. este saturat in r ap ort eu indicc1e de plas tici-
tatl? !?i anume . . . Ceree tarile efectuate, prin rezultatele lor obtinute pina in prezent,
le= W, -W
n' /.-W,.
untie: "V L este umidita tea l a limita de cUl'gere; ~V - umiditatea naturala;
~v p - umidita tea la limit~ de framintare.
e u cit este mai mie Ie eu atit es te mai redusa eoeziunea ~i cleci cu
a tit mal mare p ericolul de aparitie a unei aluneearL In t oate forajcle S-il
stabilit adineimea la care 1c este minim. Folosind 14 punete s-au construit
prin interpolare eurbele Io=~onst. Ele arata 10curil e w1de terenul are in
Cldincime acela!?i ,indiee de eonsistenta. Aeeastii reprezentare es te neeesarci
penlru am plasarea coreeta a !?liturilor drenante. Acolo unde 10> 1 nu este
necesar drenaj. In "cloIW' unde Ie= O trebuie amenajat ~litul.d ren an t pri n-
cipal. In "doliile" vecine se amenajeaza, de asemenea, !?li~uri dren ante.
Luincl in considei'are aees t principiu. s-a alcatuit ·.sistemul de dr,e naj din
fi g. 20 .39 (Kezdi, 1978). . ..
111 legatura ell coneeperea sistemelor. de drenaj, observatii importante
au rczullat di n eereetari r ecente (Rat; 198 1) . .s"e. IJune i n evidentii faptul
358
cli. un drenoj superficial care sa. intcrcepteze circulatio hipodermiccl a apei
ar evita iJ~ bund masura realimentarea pinzei freaticc. In aeest scop, in-
tr-un nmplasament experimental ill Fra n~, la Saliedes, s-a realiz•.\t un
drcnaj de mica adin cime asemanator eclor agrieole, asupra diruia ob~(' r­
vatiile sint in curs de desfa~llrare. 5e face mentiunea di acest sistem era
~
.......'c-'--
-~.
5~
. ~
"- __ '0\ --,]> -, 1
(
Fig. 20.39. Izolinii Ic=const. ~i amplasarea ~Ij\urilor drenantc:
- limita suprafetei alunecat.e; 2 - axa drumului; 3 - ~ Ii\ drc·
nant principal; 4 - put; 5 - pirlu.
practicat in trecut eu bune rezultale, intrudt in prezent, in n um erOilSC
tcrcnuri in pa nta care prezinta aluneca ri de teren, dupa multi ani de sta-
bililate sc gasesc drcnuri superIieiale complet colma tat e, Se apreeiazu ca
Upsa intre~incrii aeesLor drenu ri a eondus la scoaterea lor din func1.iune,
ceea ee a avut eil urma re pierderea s tnbil~tatii .
conduc la icleea realizarii sistemelor de drenaj pe doua niveluri : drcnaje
putin adinci de 1,5-2,0 m ~ i mai dese pentru intereeptia eurgeriLhipo-
derme a apelor ~i drenaje. mai adinci .lntr-o retea mai rara, care sa a('tio-
neze asupra pinzei freatiee, care in acest caz a1' suferi variatii de nivcl
mai reduse ~i ell timp d.e depresionare m ai SCUTt. eeea ce este in avan taj ul
stabilitii.\ii versan\ilor. .
1n ineheiere trebuie subliniat fap tul ea drenajul este eficace penlru
stabilizarea terimurilor in panta potential instabile. Dadi aluneca re<l de
teren s-a produs, in cazuf paminturilor argiloase care eedeaza greu tlP~I .
eonsolidarea terenului, in eele mai multe cazuri. nu se poate ,realiza nu-
mai eu drenaj, da toritii faptului ea n ecesiUi un anumit timp pentru ,atin-
gerea unui r egim de lueru eficient, ti mp in care noi rpl'ecipitatii ~ i infil-
t ra~ii impiedid\ atingerea acestuia. De aceea, la alunecc\ri de teren e(tre
afedeaza sau pun in pericol diferite obiective, luerarile de baza sin~ de
s us~ inere, drenajul fiind 0 luerare complimentara, care contribuie la re-
ducerea impingeriIor pe luerarile de sust inere ~ i la mentinerea stabilitfltii
t erenului in zona al unecata.
359
--- - -
20.3. Amenajarea terenului de suprafalii
in coo me ~i dolii
In zonele eu alunecari de teren, penhu red ucerea infiltratiilol' din
preci pitatii in teren se unnare~te inlesnirea scurgerii de suprafata a apE'i .
In acest scop, terenul se modeleaza in benz! dispuse in lunguL linic'i de
cea mal marc panta. Privite in sectiune rtransvel'salii, benzilc,ala.turatc ' Ill
panle in directii opuse fonnind astfel coame ~ i doHL La~ilT1~a bcnzilor ('s tc
de ouicei de 20-25 m, iar panta lor transversala estc de 2- 39/ 0_ In lung.
doliilc au pan ta versantuluL
Lucrarile se executa. mecanizat eli buldozerul. Elc incep eu indepar-
I
l(U"(';1 stratului vegetal, continua ell operatia de modelarc in coame ~ i dolii
~ i se incheie eu a~ternerea 'stratul ui vegetal.
L\pa de suprafata se seurge prin d alii descarcindu-sc intl'-o rigola co-
1ecto<.lre care trebu ie sa indeparteze apa )de zona protejata.
Asemenea luerari s-au exeeutat eu bune -rezultate 1<:1 numel'oase 1u-
crari. Dintre aeestea se mentioneaza a1unecal'ile d e ter cn d e marc am-
plonre din Ol'a~ ul Sueeava $i. din municipiul Ia ~i 1£\ eare cxceutia amcna -
jarHor de suprafata pe' v~rsanti pcntru a impiedica stagnarea apclor ~i a
f'ae ili ta seurgerea de suprafa~a audost unnarite eu deasebita atcnlic ~i au
conlri buit la asig uraren stn biliHi~ii zanelar tratate.
20.4. Realizarea unor miisuri de biodrenaj
In bilantul hidric £II unui teren,un rol important it joaca evapotrans-
pil'a~ia vegetatiei care it aeapedi. Astfel, de exemplu, finetele evaponl
J, 1-7 ,3 :mmjzi. Prezenta padurilor are ca efeet interceppa precipitatii10r
prin eoroana pina la 40 0/ 0 I',ii 0 t ranspiratie zilnidi de 30-40 mii litri 1£\
hcetar pc:: zi.
Prinire arborii care se remardi printr-o cvapotranspirntie mare se
llUmara eei ce au coroana stufoasa ~i sistemul radicular dezvoltat ~i anume:
stejnrul, artnrul, ulmul, fagul, fl'asinul, mesteacanul, plopul piramidal, ari-
nul si sa1cia.
Speciile ca re prezinta eea mai mare putere de evapotranspiratie ~i
bune proprietati ameliorative sint !eele de otetar, ca re se dezvolta bine in
terenurile eu exees de umiditate din tara noastra. In eazurile cind ape1e
frcaliee care trebuie eliminate sint mineralizate, se folosesc specii rezis-
tente la sarud ea : tamarixul, o~etarul, gHidicea, saxaulul etc. Volumul de
npa elim inat din sol prin : esen~ele enumerate cre~te in zonele foarte dUdu-
r oa50 atillgind 10000-16000 m' lan ha XBlidaru ~ . a., 19B1).
360
21. Alte procedee de I'mbuniiiiifire a ierenului
Penlru Hsigu r<l1'C'Ct stabilitatii lHlu zurilor ~i versantilo1' se pot folosi
In contlitii nd ccvate proceuee dc imb unatatirc a proprictatilor 1'erenu1ui de
baza slab de sub ramblce, a terenului cc ;J,ldituic~te taluzul'ile sau a ic-
renului in zona s uprafetei de alunecare sau pc suprafata de <l lunec<l rc.
Aceste pr(Jc€~ dee de imbunatatire pot fi:
a) Proccdee mceaniee:
- {;ompactareu de suprafati:i eu mai greu sa u compactarea eli Yibro-
J11(1iul;
- compact(lnw de adIncime ell miJi supergrcu (compactarc tlinamica
intcnsiv(1) sau prin vibroflotatie;
- subst'iiuirea paTtiaU1 a mate"ialuiui prin realiz.1l'ca unoI' eolo,nne
um plu le eu material granular;
- explozii de adincime pentru indesarea pamintului;
- lestare scm prelncurcare cu sau fara drcnaj, prin executa rca di ri-
jata a construetii lor;
- umezi re prin inundare sau dirijatliJ en rc se folose~tc la loessuri .
b) P roeedee chimico-meeaniee:
- stabilizarea pii1nin tului prin ames lecare " in si tu U eu yar sa u ci-
ment, r<"a lizind eoloane de ma terial trat£\t.
c) Procedee chimice:
- injectlt re de subsfXt.nte chimice in pi1mint.
Proeedeele mecanice ~i chimico-mecanice se folosesc pent-I'u lratarc~l
terenurilor de bazel slabe de sub ramblee. Procedeele chi mice se foloscsc
la taluzuri ~i pe suprafete de alunecare in versanti.
Domcniul de folosire a dife1'itelor procedee depinde de proprictatilc
paminturil or, in special de gnmulozitatea lor. 0 imagine suges tiva a accs-
tui domeniu este oferiUi de fig. 21.1. 5e poate observa di proeedee1e ee
se preteaza 13 0 larga folosire sint compacta rea dinamica intensiva, 1'<ln-
fo1'sarea pamintului cu geotextile :?i substituirea materialului.
Procedec1e mccanice sint prezentate in " No rmativul pl'ivind imbuna-
Uitirea terenurilor de fundare slabe prin pl'ocedee mecanice", indica liv
C 29-85 .
In legatura eu efectul tratarii terenului de baza. slab asupra stabili-
ta~ii rambleelor se prezinta ea exemplu de mod de analiza un eaz de 10-
losire a coloanelor umplute ell material granular in scopul sporirii rezis-
ten\ei la forfecare a terenului (Rathgeb, Butzner, 1975). Rambleul unei
autostrazi eu inaltime maxima de 11 ,4 m trebuia realizat pe 0 argiJa.
moale in grosime de 6,5 m. In trucit calculele au COllctus la un factor de
361
 - ~

~tabi!iUltc apl'opiat de unHale (1i"f=1,04), s-a luat in consider81'C Tcaliza-

rca unoI' colo~me umplute eu material granular, executale prin vibl'ure ~i (A'dfl A",It) elt !?i la stinga (/l'sl' A"~I)' In fig. 21.2 se observa <:um yariaza
avtnd diametrul 0,8 m. S-a uvut in vedere amplasarea co10nnelor pc in aceste cazuri factorul de stabilitate care csle minim peniru AUf! (F,=
7 ~irurl in scctiune transversaUi 1a cUslan\J. de 1,85 111. In lungul $irurilor = 1,23), ncrecomandindu-sc 0 asHel de pozitionare a grupului de colonne.
clis1lll1t<:'1 s-a stubiIit 1,70 m. Penti'u aceea~i pozitie a grupului de coloClne ~i a cercului de alUl1ec;<'ll"C
s-a analizat influenta pe care 0 are variatia c1istantei dintrc coloane in
f.<,,~ NI$lp
1 Prof
I Argll,~

,hbrocompoctqrp l 01

~l
Exploz:vl I Rambleu
0030·
Inleql1 cu <JJSp<nS" I "I c· 50krl/rr>t
1 ~..; .,"'( /".21kN/m'
In)QC! l ' chumc.p I 'y ;:''1' ,yo
.. '<> "-
r [nlPctlO pnn lroctu:o~·~ t "'-c ' ..... , 'y "

I Prelno.'>rcare- cu SOJ fOra dnUlOJ EI.'-' . "',

""'1 ' .
" -'-~I
-........:::
,
--
:.:-;
'.'
.-
J
' ;l/ ...
-c;;~](\
Ar9116
~.
moo'e
o·
C.30kN/m
t

~\ J" I 'lkN/m~
Corrpoctore dinarnlc~ ,rtenS",C
I ~21

II
i i 1!l5185J
EIe'c troC6mOZQ I I
I I
I
I
A I
I I I
I Ron;Qf<;Qr" cu g(>ot"xi .:",
I
I
I I
1.]3

-r I TrotolT\\?f11 lermlC I
I
I I
I
I
I
I A"
=1 I
I
I
1.37

I
d
SUbslttuire-o moteriolulul \ I

~O
, 0.\ 0.01
I
0,001
I
I
I
I II A"or
1.3»
I
Onnenslt..'o(?Q (]ranulelor (mm)

Fig. 21.1. Domeniul de folosire a diferitelor pro~

cedee de imbunat<1tire a proprietatilorpaminturilor.
I
f= As!.
iI 0.08

eu 0 asemenea alciituire a zonei consolidate s-au efectuat ca!cule de

E A~t

'/
1.23

stabilitate utilizind metoda cercului de frictiune. La efectuarea calculelor

s-au variat pozitia grupului de coloane 9i distanta intre coloane 'in sec-
tiune transversala. Ca pozi\ie de baza (pozi\iile A, B, C) s-a considerat
f- 0
-1 1.32

prezenta coloanei mijlocii pe verticala ce trece prin centrul de rota1i~ I

(fig. 21.2).
In aceasta pozitie s-a variat raza cercului de alunecare calculindu-se
E E

,
---=J 1.'32

factorul de stabilitate in cazul dnd acest cere trece pe deasupra grupului

de coloane (pozitia C), prin coloane (pozitia B) sau pe la baza acestora
-j F
l- 1 J't
I \
(pozitia A). Au rezultat corespunzator factorii de stabilitate 1,97; 1,52
~i 1,33.
I
\0 11 12 13 1.4
F,

Pentru eel din urma caz, al cercului ·eu factorul minim de stabiliLate, Fig. 21.2. Imbunatatirea terenului de sub un rrunbleu ell coloane de balast.
s-au efectuat calcule de stabilitate corpparative pentru pozitii ale grupului Influc!.1.{a pozitici coloanelor (A, A', A", D, E, F) asupra marimii factoruiui
de colonne deplasate Cli 3,7 m (doua coloane) sau 7,4 m aUt la dreapta de $tabilitate:
1-3 - pozitii a le ccrcului de frkpune.
362
363
 -
sect,june transversala. S-au luat in considerare distantele 2,4 m 'in cazul D :;'r"
~i 3,6 m in cazul E. In cazul F coloanele s-uu considerat joantive. Acest 1:: J.l -;;
ultim eaz, de~i favorabil din punet de vedere a1 calculelor, nu sc reco- pI- "
I" l '
manda datorita dificultatilor tehnologice de a pastra compacta1'ea iniiiala. I:L_1-l
III "
co
a unei eoloane cind se sapa cea de Unga ea. lIL_:-: E.
Analiza efeetuata furnizeaza elementele necesare pentru a obtine I:':I~-H't
efectul maxim din lucrarea de imbunatatire a terenului. Trebuie subli- ,1 1
I"
,I
II
1: \' - 11 E.
Iliat ca in proiectare in putine cuzuri se intreprinde 0 ase-menea analiza
deosebit de utila atit din punet de vedere practic, pentru fundamentcm:'<.l
solutiei, cit ~i pentI"U intelegerea mai buna a interactiunii zonei tratate
1'1
11 ~_1-l
Ih I,
II'-~
li tII
II

-
o
,"
cu rambleul. 0 problema importanta la efectuarea unoI' asemenea calcule ;;t- ~J ""
de stabilitate este constituita de estimarea rezistentei In fodecare a tere- III II
~
I I' I'
nului imbunatatit prin realizarea coloanelor de material granular, C(lre III--r
II: 'I eX
poate fi balast, piatra sparta, zgura etc. t:L_l.1
Dintre procedeele de imbunatatire a terenului se prezinta in conti- II :
11,-11
H ~§
nuareTcalizarea eoIoanelor de piimint stabilizat "in situ" ~i injectarca de l: : 11
hr- j..l . ~~
substante chimice in pamint. 1:1 II
III tI
""5~
(J :.

,I'IitII -tl
L -,"",
II c""
%s
,;, I,
C/~
ll~ _l.t
III II ~
21.1. Pilot; din pamin! slabiliza! cu Yar ::f-f~[::D
11 ,
lll-n
'" .
II "
to
sau cimen! II,
,I!
I
,

Ii jl
In uncle tari ea Suedia, Anglia ~i Japonia se utilizeaza curent stabi- If-H
lizarea pamintului "in situ" reaIizindu-se coloane sau piloti din pamint 11
1' -4
I[
~
....
amestecat ell val' sau ciment. Aceste coloane ranfarseaza terenul slab care :: !l N
f:!o;::~
devine astfel capabil sa suporte indircari mai marL Madul de utilizare a.
,~?&U
":(:
accslor coloane este similar celor realizate din balast (v. fig. 21.2). C
Tehnologia de executie a colaanelol' (pilotilor) de val' sau ciment este
reprezentata in fig. 21.3.
Cu a fol'eza se sapa pina Ia adincimea necesara (maximum 10- 12 111)
fara a se scoate pamintul, apoi invirtind in sens eontral' se scoate sapa de
foraj. Concomitent cu scoaterea sapei se introduce in teren, eu ajutorul '. .so'c.-; v.
aerului comprimat, val' nestins de granu1atie fina sau ciment prin gauri
speciale prevazute in tija sapei. Cantitatea de val' sau ciment, care estc ~~~
circa 5-100/0 din greutatea pamintului uscat, potrivit studiilor de labora- ~.g~
tor, se dozeaza eu ajuto1'ul unei instalatii de dozare. Viteza de rotiI'e la .2 t.. 5
seoaterea sapei se regleazii in a~a fel ca 1a fiecare rotire 1'idicarea sa nu ". .~:3-5
depa~eascii 2,5 em. in timpul operatiei de rotire ~i scoatere a sapei varnI ·E~..4
sau cimentul se amesteca eu pamintul.
Efectul de 1'anforsa1'e a pamintului este functie de diametl'ul colo a-
nelor !?i de distanta dintre ele.
~i .. ;,·.,;.,d !:I
E·§- ~
Penll'u executarea acestor coloane se folose~te 0 instalatie speciala ou~
([ig. 21.4).
Un aIt procedeu de realizare a coIoanelor (piIotilor) din pamint ames-
~ ~.§
Po
tecat eu ciment utilizeaza a insta1a~ie in care instrumentul de sapat il j.s ':;l
N ~
formeaza un ~nec continuu. Pilotii sau coloanele se realize-aza prln fora-
rea eu ::necul continuu a unei giiud ell diamdrul de 30-GO em, fa ni LoC-_ _ J ~:~.~
364 36"
 evacu.1rcu matcriululul dislocat, cxccpiind pe cd carQ ajunge In. supra- tud , a fost posibil sa se descopere partial un pilot de var din dndul mar-
Iata tercnului pe maslirn uvallsarii forajului. Dupa atingerea cotei co res- gimll. S-a constatat ell acest pri1ej ca pilotul cu diametru l de 30 em, um-
punzatoare virfului pilo~ilor se inverscaza sensu 1 de rotire al ~necu l ui :ji plut cu var nestins Ia executie, continea acum pasta de var moalc. In
se in cepe extragerea lui, injectind concomilent in tcrcn un fluid de exteriorul gaurii pe 5-6 em pamintul era albleios ~i tare incH se spargca
cimcntare, prin intCl'iorul ~nccului. Se ob~ine as lfcl 0 coloana de male-
rial solidifieat prin cimcntarea pamintului dislocat. Dctaliilc t ci1nologicc 4.00 4.00
!ji tipul de fluid de cimentare sint diverse. In uncle cazuri se injec:tcaza
beton, in alte eazuri sc uUlizeaza 1110l'tare pc buza de cimcnt ~i nisip, eu
1-
aditivi cc regleaza fluid ita tea !?i timpul de priza. ~==:JI-=:-:-_~,
f-- . . '. X / 2
.3
Injeclarca su b prcsiune a fluitlulul de cimcntare, 'corclLlrci:l rilll111lui
de extragere a !jnecului cu eel de injeetare, precum !?i actiunea de <lmcs lcc ~ •. ' -~::'-"n":-:"'l'~ . .;J
1-'---'\ " " ,\>', .....
!? i framintare exercitata de ~nec asigura obtinerea unci eolo<.Ulc continue
de material .intarit, eu evazari ill zondc de pamint slab, ell 0 bumi adl:-
l'cnta intre materinlul cirnentat ~i pamintul inconjurator.
~I
is
~'"
l'
"" Ii
"
11 -11'-
,
IiI
11
11
t- .!Y..1t. '
i I':'~-;k '. f«%"J i9Wl _ 4
d
Ii

"
,

~ ~ ,~i
Un asemcnca proccdeu se folose~te in Japonia pcntru trata rca tulu-
zurilor in scopul prevenirii alunccarii accstora (1\'lorino, lmai, KlI ... WIO ,
1978). S-au folosit in asemcnea eazud piloti ell di,llnetru l de 10 em I"v ali - ,./
za~i cu 0 instalatie u~oara, care poa te luera pe talm:. CeJ r1uiu de cinwll-
ture s-a 1'olosit 0 suspensie din 7 parti ciment ~i 1 parte vur. HE'zistl'l1~a
medic 1<1. compresiune a rnaterio.lului din piloti a fost de 28 dai\jcm:.'. . . . ::~: \.\
'

Masuralori efectuate cu eelulc de prcsiune au pus in evidenta f<.lptul ca

pilotii i~i marcsc volumul in timpul intaririi lor, care durcaza circa
120 ore, f'xcrc1tind presiuni asupra terenului din jur carc se extinct pina
Ia 40 cm de la pilot. Linga peretele pilo tului presiunea este dc 0,5 daN/em:.'.
Urmare cfcetului de cxpansiune produs de piloU, precum *i crc~tcrii rl'7.i ~ ­
tentei datorita prezentei pilotului din material cimentat SC! rcalizc;;lza 0
imuuncltatire apl'edablla a earacteristic.ilor mccunicc u tercnu lui cc a5 i-
gura astrel stabilitatea taluzului.
Pe re~eaua de drumuri ~i di.i fcrate din tara noastra s-;)u folosit 1n
citeva tlrnplasa mente piloti de val' pentru stabilizarea t nluzurilor in com-
billatie Cll lucd'i.ri de sust.incre. Nu 5-au facut insa ccrceti'iri prlvind modul
cum au nctiollnt acc.'?ti piloti asupra stabilitatii t crcnului.
Comportarea lucrarilor unde s-au folosit piloti de val' a fas t buna,
insa ace~ tia fiind combinati ~ i eu alte masuri, nu se poate aprceia apor-
tul lor. La una din lucrari pe drumul national 57, Tg. Jiu-Rm. Vilee~,
la km 139+950 la ie~irea din comuna Mllostca s-au folosit piloti de val'
cu interdistanta de 1,5 m impreuna cu 0 lucrare dc suslinere III carc s-a u
utilizat piloli prefabriculi de beton ormat introdu.i prin batere (fig. 21.5).
Spre cleosebirc. de pilotii din maierial stabilizat care eonstituic un 'clc-
ment d e ranforsare, pilotii de val" au ca seop .imbunaUl~irea p5.mintului
din jurul lor prin actiunea ehimiea a varului asupra argilei, care adsoarbe
ionii de caleiu, modificindu-~i astfel parametril mecanlei. (Brandl, 19tH).
Folosirea pilotilor de va r s-a faeut pc doua considerente, In primul rind,
S-(1 urmarit eonsolidarea pamintului supraumezit din rambleul alunccat,
care urma sa fie .indireat pcntru adueerca sa Ia cota initiala. Lucrarilc
necesita u urgei1ta ~i s-au executat iarna, la inceputul anului 1967. In at
doilen rind, s-a urmarit co. prin consolidarea terenului din rmnbleu sa se
reduc5. impingcr~a pe luerarea de sustinere eu piloti din b e ton arinat,
care era prima ]ucrare de aeest gen la no1. Prin sol utia adoptata ramblcul
s-a stabHizat. Dupa 7 ani, aparind neeesadi 0 lucrare de consolidarc ala-
3G6
I.ill..J
Fig. 21.5. Folosirea piloplor de varia consolidarea unui rambleu pe
. ON G7 Tg. Jiu-Rm. VHcea. km 139+950:
1 - ramblcu alunccat; 2.- complct<lrea profilului rarnblcului;
3 _ pilo~i de var.
cu ciocanuJ. In continuare urma 0 7.0na de tranzitie de 15-20 em in ctlre
se observa 0 modificare a culorii ~i consistentei prafulu i argilos ea rc alc.ii.-
tpia rambleul. In afara de accste observa~ii vizuale nu s-au f5.cut alte
delcrminari.
21.2. Procedee ce foJosesc injectarea paminturilor
In lileratura de spedalitate in ultimii 10-15 ani au aparut cxemple
de luerari de stabilizare a taluz.urilor dc debleu ~i rambleu la care s-a
folosit injectarea paminturilor realizindu-se clemente sub forma de bulbi
sau blocuri cc lucreaUi ca pene in zona suprafctelor de alunecare. S-au
faeut, de ascmenea, i.ncerci1ri de injeetare a sttbstantelor chi1Jtice in zona
suprajetelor de alunecarc in scopul cre)'Iterii rezistentei reziduale a unOT
pliminturi priifoase (Ter Stepanian, 1975). Preocupari in acest domeniu se
intilnese ~i la nOi, sub forma unui program de tema de cereetare ce u rma-
re!?te combaterea alunccarilor de teren in argile fisurate prin marirea
rezistentei Ia aluneeare pe fetele de contact dintre fisuri prin folosirea
unor substanje chimice (Bally. 1970, 1984).
367
 Un exemplu de IUcrare de consolidare a terenului prin i njcc~ ic rcali-
zata in U.R.S.S. la cUeva ramblee este prezentat in fig. 21.6.
La aceste ramblee materialul de ulTIplutura constit uit din nisipuri
prafoase a alunecat pe suprafete situate 'Ia contaetul eu tercnul de bDza
Bulb P9rrl
I'IJedo!1
Fig. 21.0. Solu\ie de co o-
"'" !'" ." I ~o lid<l re c him i~fi
;., ,',,;", /, Prof luzurilor fo iosit[.
nlSIPOS V.ltS.S.
org,Io5
argilos. Solutia de consolidare a constat din in jeclarea in tncn a unui
fluid de injectie care in un~le cazuri a fast ra~ina carhamidica., iar in altc
cazuri silicatul de sodiu. S-aU' format astfel in tercn bulbi sn u blocuri dt~
material intarit care luereaza ca pene de stabilizare in zona suprafetci
de alunecare. Ra~inile carbamidice formeDza 0 c1asa importanta de lian\i
ee se utilizeaza des in Iucrarile de eonsolidare a terenurilor care ~i-au
prim it numele dupa principalul lor component - carbamida sau lIreca.
La intarirea liantului se folosesc cat~llizatori ce pot fi acizi mineri.lli cc
produe 0 intarire rapida sau aeizi organici ce produc 0 intarire lentil. P cn-
tru 0 r eglare adeevata a timpului de priza (gelifiere) se combina catali-
zatorul acid eu saruri (clorura de amoniu sau de sodiu etc.). Silicatul de
sodiu cste 0 substanta eu 0 alcatuire corqplexa, amestec al mai multor
sarurj de sodiu formate de acidu l silicic, in special meta, orto t;ii trisilicat
de sodiu, toate solubile in apa. Pentru utilizare practidi. solutia de sWeat
de sodin es tc caracterizata prin mai multi parametri (dcnsitate, alcalini-
tntc, conti nut in bioxid de siliciu etc.). P olrivit STAS 2002-75, silicatul
de sodiu se livreaza in 5 tipuri de solutie.
La Iucdirile realizate cu ra~ini carbamidice sc arata, cxcmplificativ,
eii aceste. s-au falasi! in ~antitii\i de 15-20"10 din greutatea .piiminlului
tratat, iar adaosul de clorura de amoniu a fost de 4Vo din greutatea ra~inii.
S-a f010s1t solutia diluata in raport 1 : 0,4 (ra~ina : apa). Fluidul s-a pre-
parat intr-un malaxor de mortar ~i s-a injectat cu 6 pompa de mortar la
presiuni ce nu au depa!}it 5 at. Intr-unul din eazuri s-au folosit 21 de
foraje de injectare dispuse in !jah, 1nt1'-o retea cu laturile 3 X 1,5 m !-? i eu
adincimea de 4,0 m. Cantitatea de r a~ina consumata a fost de 2,7 t . Fora-
jele s-au executat ell 0 foreza mecanica u~oara "Drujba " . Tuburile de
injeqie Cll diametrul de 25 mm s-au introdus cu ajutorul ciocanului
pneumatic ~i s-au extras manual. Rezistenta la eompresiune monoaxiala
a materialului injectat a fost in medie de 15 daN/cm 2 in stare uscaLil o5i
10 daNJcm 2 in stare saturata. Rezistenta la forfecare a panuntului COll-
solidat a fast de 2,4 daN/cm 2 . Aceste rezistente s-au determinat pe probe
extrase din teren. Dezgroparea bulbilor realizati prin injectie a aratat ca
ei au a forma geometrica neregulata eu 0 raza de ac~iune a ra~inii care
368
atingc 1,0 m. Difuzaren ra~inii injectate in zona de contact dintre s tl'a.tU I'L
in pori ~i goluri a condus la forma rca un ei carcase spatiale de material
eonsolidat ce a asigurat ulterior stabilitatea talu zului !?i 0 buna compor-
tare in timp w'marita 5 ani (Volotkoi ~.a., 1978). !ntr-un aIt caz, inj e:tarei.
de ra!?ini carbamidice in nisipuri fine in aceea!?i tehnol ogie a eondus In
obtinerea unor rezistente la compresiune de 28-36 daN/em 2 pe probe
extrase din teren imersate ~ i rezistenta la forfecare de 3,1 daN /cm ~.
In cazul fo1 0si rii ca fluid de injectare a siUcatului d e sodiu in eanti-
tate de 20'l~ din grcutatea pamrntului prafos injectat, probele extrase di n
<l t;:t-
terC'n DU pus in evjden~a 0 rczistcnta medic la eompresiunc de 10 da N/cOl:!
in ( Vula~kai, 1973).
Injectiile ell eimcnt pentru stabilizarea taluzurilor sc foloses e curcnt
la caile ferate hl'itanice de peste 3 decenii. Astfel, se mentioncaza in litp-
ratura de speciali tate ea in decurs de 12 an i au fast tratate cu succes in
ncC'st mod peste 200 cazuri In ramblee cu pungi de balast. Deoar!2'cc sc
urmare ~ tc stabilizarea taluzului primul pas care trcbuie facut Ia apiicarf'il
acpstui proccdcu eonsta in dctcrminarea pozitici s uprafct~i de alull C'ca r<'.
Aecasta s-a fa cut prin introducerea in teren a unor tuburi din malerial
plastic, ca re dcformindu-sc' au permis locahzarca punctului de dcIol'lllarC
de la suprafa\a taluzului (fig .. 21. 7).
Pozarea acestor tuburi s-a tacut in gau ri forat c eu 0 tcad i de otcl
eu diam etrul de 1,8 em pina Ia adincimi ce depa!jesc Cll 1,0-2,0 m supra-
rata presupusa de alunecare. Dupa extragerea acestei tevi in locul cj S-,I
introdus un tub de material plastic ell diametrul interior de 1,27 em . Pen-
t.ru loealiza.rea frint urii ee apare in t ub in dreptul suprafetc i de alum'-
care sc utilizeaza un dorn scurt suspcndat la capatul unui fir. Se men1io-
ne<1za ca intr-unul din cazuri fHnd doua suprafete de alunecare nu S-;:I
loealizat dcei t cea superioara. Dupa ide ntifica rea pozitiei supra fctei ~('
introduc tuburi de injcctie in taluz 13 d is tante de 1,5-2,0 m in prahl
~
rj~. 21.7. So lu~i c
de consolidaTe 15
pnn inj cc~i c a taiuzul'ilor fo-
lositli in Anglin: ,
1 - tu burj din material plas-
tic pentru detcrminnrea su-
" -- --,;-:/:- .
os 4~':
praCctei de alunecare; 2 - tu - ~ · t~ ~ ~
buri de injcctic.
. __ .. -:-'"• .
• 4oi ...
I -, /
A
transversal ~i la 3,0-4,0 m in lungul ramblcului, in care $C injccteaz{1
mortar de ciment 3 : 1. S-a constatat ca, In W1cle cazuri, mortarul injcctat
formeaza un strat continuu de cltiva em grosime in suprafata de alune-
Cilre. In principal insa, mortaru1 expulzeaza apa din pungile de balast ~i
din fisurile de intindere. Se observa cel stabilizarea se produce numai dupa
ce injectiile s-au apropiat de ~i na. Relativ putine tran!?ee au fost tra talc
prin aeeas ta metoda, insa in an ul 1956 tran~eea de 1a v..'ood Green, in
Rcgiun ea de Est, a fost astfcl tratata cu sucees dupa insuccese continue
24 - Asicurarca stabllito.llI terosamentclor, vol. II 36[1
eu nlte metocle. In acest caz alunecarea t erenului impingea spre calea
feratfl lin zid de sprijin. Partea a VI-a
lnjectarea eu suspensii stabWzate de ciment s-a utilizat in Grccia
pcntru stubilizarea unci umpluturi neorganizate de pamint eu gro!;imca Retroacfiunea experienfei. 1mbunatatirea conceptiei
de 8,0-10,0 m (Coumou los, Koryalos, 1981).
Sc illtilnesc, de asemcnea, exemple de intcnsificarc a proccsului de
de proiectare pe baza experientei acumulate
injcetnre a pamintului eu ajutorul c urentului electric, ca rc rcprezin t.a
consoJida rca elcctrochimica a paminturilor argiloase. Prineipalclc pl'Ocese
determinate de aplicarea u nei diferente de potential electric in pamint ~i
prop:lgnl"l'<l in cOllsccinta a UL1Ui -curent electric continuu sint: procesul
de e[(?ctroosmozti., constind ill deplasa rea electroosmotica a fluidul ui din
pori i paminlului dinspre anod spre eatod ; procese de transformare chimicu.
a pamin tulu i datorate in principal eleclrolizei fluidul ui din porii lui (~i a
22. Observalii privind comport area In timp
a unor lucrari de susfinere ~I consolidare
subsfi:mtelor chimice introduse eventual in pamint pdn clec troosmoza)
:-,;i int.<.-'racpunii electrochirni ce intrc pamint ~i m<lterialul constituent al
a terenurilor aluneciitoare
ekctro:tilor (D.1Ily, K ldn, HW5) . La lu cr~h·i rutiere slabilizarca clcC'tr o-
chimica a ul1 u i teren s-(} realizat in ltalia intr-o tran ~ec pc au tostl·a'd a
Florilor pc tronsonul S an remo-Imperio Ovest (Mancini, 1971), iar Ia
lucrari de cale ferata in R.D.G. la t aluzuri de rambleu (Reuter, Kreu-
"her, 1082).
Exemplele de lucrari prezentate in liter atura de specialita te pe rmi t
sf, sc intrevada ca rcalizarea stabil itatii maselor de pamint prin injectii
('ste 0 soIutie de perspectivA apropiata, un progres in acest domeniu fiind
legat ~i dc aparitia unor · noi substante de injectare ~i a unor tehn ologii
capabile sa faciliteze acccsul acestor substante in corpul versantului sau
taluzului. Soluti ilc de lucdiri de sllstinerc ~i consoli dare a tercL~u rilor ::llullC(';t-
tO~lrC ·prczentatc in capitolcle antcrioarc au arcitat 0 uuna comporlarc in
('xpJoatarc. Conditii]e in care sint PliSC sa lucrcze aceste constructii sint
alit de variate ~i cuprind, in gene!",,] , atitcfl clemente nectll1oscutc, incH
in un cle C.'1ZUri folosirca lor sc face eu un <ll1umc risc din par tcH proi€'C'-
timtului. Este cunoscu t ca sucbcsul unci lucra ri depinde nu num<li d<.'
compctcnta cc]or cure :m conceput-o ~i au rcaliznt-o ci ~ i de complcxi tni"ra
problcmclor ·pe care acqtia trcbuic sa ]e rczo]ve, precum ~i de impr('ju-
! ·~{ril e!',ii conditiilc in care ei trebuic sa -~i desfa~?oare actjvitatc;). Din
i.H:Ci.lSUi. cauza, UllCOri, pentru renli7.area unci lucdiri, ingincrul trcbuic
:-;a -~i asumc un anumit risco Riscurile inginer e~ ti pot fi riscuri nec unos-
cute sau riscuri ca1cul<.lte. Pe masura dczvoltarii ~tiint c i ~i tchni cii, prin
aprofundarea practicii ~ i generalizarea tcoretica a experientci acu rnulatC',
pondc ren riscul'ilor necun osc ute a sciizut mult o As tfel, un cle dintn~ acf's(c
riscuri au dispar ut, iar aItelc S-ilU transformat trept<lt in "riscuri calcu-
la tc". Riscul ca1culat 111 sensul acceptat in tehn idi presupune 0 cstimc!f{'
a situ<lti.ilor care pot aptlrc3 luind in co nsidcrare f~ctorii E!conomici ~i im-
portr:nta pierderilor, care ar rezulta in cnzul unui c~ec.
In probleme de geotchnica oi fund a\ii inca nu sint cxclt:sc posibili -
titHe de aparitie a unul rise necllnoscut. Accstea sint determinate tn spC'-
cial de c unoa ~ t erea insuficienta a proprietatilor terenul ui de ca trc proiec-
t ant, datorita informatiilor sarace primite la efectuarea studmor de terel1.
Informatii suficiente s-ar putca obtine diversificind cantitativ l?i c~li­
tativ investigatiile de teren !7i de laborator. Aceas ta ar condu ce insa la 0
cr e!? tcre a costului !ji a dura tel lor de exccutie, care de regula nu SP
acccpta. Nu sc accep ta da toritci unor prejudediti 'inradacinate care pcntrll
24' 371
 a Ie face sa di sp ar~ poate ar Ii utH sa se puna in evidenta mai des faptul Tab e lut 22 .1
eft 0 spol'ire a costu lui studiilor de teren conduce la 0 rcducerc in ansam- Ponderea lucr3rilor de comolidlici
blu a costului lucrarilor prin tr-o dimensionar e mai judicioasa. $i mai im- ]Jrevlizute initial in proiecte !ii apArute ulterior
portant insa, legat de aceasta, ar fi r educerea riscurilor ce pot duce la
compromiterea unor lucrari. Ponderea lucriirilor
In unele cazuri lucrarile s-au comportat necorespunzMor datorita de consolidc1ri
factorului om, fie proiectantul care trateaza l?ablonar problemc netipiec,
fie constructorul neatent Ia prevederile proiectului. In cele ce u rmeaza sc PreYil.zute
Sectorul de drum odata cu Exccutatc
fac citcva exemplifiea ri in aees t sens. proiectul ulterior
In privinta riscului calculat acesta s-a ·a vut in vederc in politica ce de drum
s-a dus in domeniul proiectarii lucrarilor de consolidare. Daca sc au in 'I, 'I,
vedcre 1ucrarile de modernizari ~i 'Const ructii de drum uri, de mu l t~ ori
s-au r('pro~a t proiectantilor eil dupa ce acestea aU fost terminate apar totu!?i MiCl'curea Ciuc-Odorhci,
fenomene de instabilitate ce necesita interventii suplimentar c. Literatura km 87+400-l:l1+500 (401,1 kill) 7,6 -
de spccialitate pune in evidenta 0 ascmenea situatie !iii in alte tari Odorhci-Sovata,
km 35+709-68+931 (53,2 km) 5,; 1,5
(v. cap. 9). fi a l<i. u!1eri-Tirgu MOI'e),
Se pune problema claca a fos t 0 orientare corec ta atunci dnd s-au km 158+575-169+ 200 (10.6 km) 8,6 15,5
stabiJit in cadrul proiccteIor Iucrarile de consolidare sau nu. Sadoya-Riidi:iu~i ,
o situatie eu mai multe drumuri proiectatc in perioada 1960-1975 lun 28---49 (21 km)
Bistricioara-Bic3 z,
18,-l 12,7
arata ca 1ucrarile de consolidare elaborate odata ell proiectul de drum km 228-282 (54 km) 36,0 12,5
nu rcprezcntat 26'10 din ·v a loarea lucrarilor (tabelul 22. 1). Situatia se Dn~ tcu-G heon:hiu Dej- Baciiu
referfl Ia drumurile in general grele ell probIeme deosebite 'Crt : Bistri- (114 k m) 21,0 16.5
cioara-Bicaz, Bretcu-Gh. Gheorghiu Dej-Bacau, Sadova-Radauti .)i
aItele. Pond ere a proiectelor de consolidare elaborate ulterior pc aceste
Total (295,9 km) 26,0 12,2
drum uri a fost de 12a/" din valoarea ini~ ia la a investitiilor . Din analiza
Care s-au facu t in I. P.T.A.N.A. a rezultat ca d adi s-a r fi in trod us lucrari ---

de consoli da re in multe 10curi in 'care aparent puteau sa apara probleme,

ponderea n -ar fi fost de 12!l/o ci de doua ~ i trei ori mai mare. Dadi s-ar
Ii procedat a:;;il, ar fi fost insa n i~te bani irositi, introdu~i in pamlnt in
locuri in care nu ar f.i aparut prob1eme niciodata. Din cauza aceasta s-a Tabelul 22.2
consicicrat ea cste justifieat ea 1a elaborarea proiectelor pentru modcr-
nizari ~i 'ConstruqE de drumUl·j noi sa se prevada luerari de consoli dare Lucrari do consolidare pe perioada de eXIHoatare 1965-1975
num<li in s ituatiile evidcn te de instabilitate, u rmind ca pc pareurs sa se !ii efectul execuUirii treptate prin actuaHzarea cheltutcJilor
ia rnasuri aco10 unde terenul, i n special, va cere. De exemplu, pe drumuI
de In Vaslui Ia Birla'd ce se inscrie pe Valea Vasluietului, foa rte larga,
rambleu1 proiectat la moderni zare are circa 1,5 m inaltime ~i nu pune nici Anul
NUlllfir Valoare IdeCoclieien'
actualizare
Valoare
actualizalil.
de lucr[lri mii lei
\In fel de probleme. Dealurile sint depa rtate de drum, 1a sute de metri, I (rata 10%) nui le i
:) i totu~i in primavara anului 1973, dealurile aeestea au por nit spre vale
.,\,i au afectnt drumul, inchizind u-se circulatia. Nu i se putca cere proiec-
tilntului in momentul e1n4 a facu t modernizarea aeestui drum :;;i eind nu
}fIG5
19/i1i
-
3
- 871
0,909
0.826
-
'i .HI
a afectat cu nirnic versantul, ea sa ia masuri tn aeeasta zOna. 1967 -2 -2!l9 0,75 1 -
20';'
]060 0,683
Pen tru a adinci analiza, s-a examinat la drumul national Bistricioa- 1969 9 2 -I 9~) 0,620 1 51C
ra-Bicaz, din anul 1965 dnd a fost dat in exploataro pina in nnul 1975, Hl70 7 5257 0,564- 29(i-l
care a fost numarul de 1ucrari care s-au efectuat ·~i costul lor (tabe- Hl71 2 2017 0,513 ] 03'
luI 22.2). 1912 -5 -
4. 568
O,·16G
0,42-1
-
1 !J36
I9n
Caracteristieile acestui drum sint urma toarele : 1974. ]3 13 014 0,385 5 DID
1975 3 2905 0,350 1037
- lungimea traseului: ::;4,3 km;
- latimea platformei : 8,0 m;
lc'itimea pa rtii ca rosa'bile : 6,0 m; Tot<11 H 31436 14 4:!G
- r[iza min ima: 50 m ; 1 1- _
372 373
 declivitatea maxima: 70/0;
pcrioadc de executic:
19~tl-19G2 - terasamente,. consolidari, poduri, podc \c, imp!c-
truire;
1962-1964 - fundatie sistem rutier, imbracaminte !}i c()nsoIi cl~1 ri ;
costul luerarilor: 249900000 lei;
anul receptiei definitive: 1964.
Din tabel se constata cit in aceasta perioada a fast llcceS~\ra cXCCU l~l ­
reo 0 44 lucriiri in valoare totala de 31 436 000 lei.
La acest drum, initial, lucnlrile de consolidare au reprezcntC'lt 90 nli-
Hoane lei. Un nurnar marc de lucrari au aparut ulterior in specia l in
anii 1970-1975, caracterizati prin ploi de 0 intensitate c1eoscbita, C.11'C
au prod us alunccari de teren ~i au nccesitat lucrari de consolidan\ nn
flumai la Dic[lz ci ~ i in alte parti.
Sc punc problema daca sc faecau de Ia inceput acrs te iucral'i s(' , .j ~.'_
tiga sau se picrclca? . Proiectantii de drumuri foloseau sectiuni de ziduri pc care Ie gascau
IiI acest scop sc utilizenza metoda de ca1cul a eficientci ecollomicl~ a
i nves1i~jilol' care tine seamn de infIucnta factorului timp. Potrivit ac('.. lei
mctode nl! cste lipsit dc importanta momcntul cine! sc invcstesc Intr-o
lucrare fonJuriIe, duca S0 investesc acum sau peste ci~iva ani, pcnlru ca
banii in economie ruleaza, ei adllc un beneficiu care estc in medif~ de
JO-12 9/ 0 pc an. Din aceast5. cauza, in calc ulele economice, dupa con!'C'p-
tiile rnoderne, S0 Une seama de efectul factoruilli timp, afectindu-sc che l-
tuielilc c~alonate pc ani ell un coeficicnt care este in versul forlllul( ~ i
dobinzii compuse. 1n situntia accasta, (lfectind cheltuieli1c efcctuute ell
cocficicntU de <lctualizare, se constata ca ·3 1 de milioanc lei, cit rcprc-
zinta dc-a Iungul anilor consolidc1rile supli rncntare, reprezinta 1a ni . . .cluI
economici nationale In valoare actualizata numai 14 milioane lei, dat0rita
faptulul cu nu s-au imobilizat fonduri inuintc de vremc in aceste lucrari
de consolidarc (tabelul 22.2). Daca lucrarilc executate ulterior se j)l'l'Ve-
deau initial s-a1' fi picrdut prin imobilizal'cn fonduriIor: 31436-14 43G=
= 17 010 mii lei. .
Apnrc deci indicnt ca In elaborarca .proiectelor de modcrnizal'c suu de
constructie a drumurilor noi sa se prevadi\ lucra.ri de consolida re nUmoi
in zonnie evident instabile, urmind ca pe parcllrsul exploatarii drumuri-
lor sa se intervina in acele punete in care apar in timp probleme de sla-
bilitatc.
In lcgatura eu comporLarea lucdirilor de sustine~e !?i de consolicklre
sc intilnesc in literatura unele date privind lucrari singularc, ln s~1 un
material mal amplu de prezentare sintetica a rezultatelor analizei unui
num[l!' m.ai marc de cazuri se gaSe!jlte numai in Iucrarea "Patologia zidu-
rilor de sprijin " (Logeais, ·U)71).
RezuUatelc prczentate slnt ohtinute din st udiul a 300 de dosare de
rlegrad[lri de ziduri in Franta, in medic circa 10-15 cazuri pe an, Frec-
vcn~a cediidlol', dupa cauzele care Ic-au provocat, estc urma toarea: dimcn-
s ionarea insuficienta a fundatiilOf, 25{1/0; !ipsa sau defectiunea sistcmului
dCL tIre-narc, 33~/0; climensionarea insuficientii a zidurilor, 190/0; gre~cli la
cxecutia zidurilor, 20 0/ oj aIte cauze nespecifice zidurilor, 30/0.
Cauzclc subdimensionarii care au rezultat din analiza sint: lipsa orl-
c[lrui cuIcul de sto bilitate, evaluarea nereaHi a irnpingerii pamintului,
374
SlI pr<lCstiowfea capacitatii porlante a tercllului de fundarc, prcclim ~i
aC lImularea apeIor de infiltratie in spatcle zidului, ceea cc a condus 13
impingerea sporita a pamintului.
Din expericnta din tara noastra SC COllstata ca se regascsc uncle
111l:rari in fi eca re din punctele acestei clasifidiri. Astfel, cele citcva cazuri
·1 de ziduri rasturnate Ia inceputul anHor '60 s-au datOl'at faptului ca nu
I
1
:'i-au facut calcule de stabilitate ~i s-au dimensionat insuficicnt fundatiilc.
Asemcnea cazuri au aparut pe drumul One~ti-Bacau, in zona lacului de
ocnn1ulare Beici !]i pc drumurilc Sadova-Radauti; Sovatu- Odorhci, in
pcrioada 1962-1964. Aceste drumuri au fost . proiectate in perioada
1!)!ifl-!960 dnd trebuie mention at ca, din punct de vedcre organizatoric,
proirctal'ea Iucrarilor de sustinere, ziduri de sprijin, la ramblcu sau Je
deb]ell, se facea de ditre proiectantii traseeior de drumuri ~i numai zonele
de instabili tiltc constatute Ia studiile de tercn se tratau intl'- un atc iier de
sprc!alitatc, de consolidari.
in "Manualul inginerului constructor" cditia 1952, carc fara a prcciza
pentru ce presiuni pc talpa s-a facut dimensionarea la sectiunilt:~ pcntru
zidllri avea urrniHoarea nota: "dimensiunile sint valabile pentru tcrenuri
mijlocii". Din cauza aceasta, proiectantul considera ca peste tot sint tcre-
nuri mijlacii ~i folasea acest tip de zid, iar fundarea lui se facea 1a 1,20 m
de ]<1 suprafata terenului, nira sa tina seama de caracteristicilc terenului
de Ja cota talpii zidului . Se fcicea fund area la aceastci cota pe consideren-
tul ca 1,20 m reprezinta adincimea de inghe~, urmarindu-se astfel numai
asigurarea zidului la efeclul inghetului.
Dupa ce au aparut cazuri de rasturnare a zidurilor de sprijin, S-3U
[malizat callzele degradarii lor ~i s-au luat atit masuri arganizatorice de
preluare a proiectariii zidurilor de catre proieetanti de specialitate, cit !?i
masuri tehnice. In prezent zidul este mai bine conformat, are in plus un
element foart e important: fundatia a rc 0 consoHi. pentru dren, care lipsca
rl n
~
~51
~'I
a
'.--.....
Z.2; I
Volum lota[-9.9m)/m volun'Iolol.l1,Sr« I rr>
Fig. 22.1. Sectiuni de ziduri de rambleu:
a - din "Manualul ingincrulUi constructor", 1952; b - din proiectul
tip 1980.
375
la veebilc scctiuni tip, din care cauza apa din dren putea Sfl palrtlnda
pina la talpa fUlldatici, ceea ce nu se mal intimpUi astazi (fig. 22.1),
Care cste totw;;i explieatia ea in momentul cind s-a prod us dcplasfll'Ca
unui zid, cl poate sa se rastoarnc? Experiente facute -aUt in labol'utQr cit
~i db'cct pI? teren (v. § 6.10) aratii ca dadi un zid a, suferit 0 rotire, n,tunci
diagrumu de dlstdbutie a presiunii pe spatele zidului se modlflca, deyine
parabolidi, rczultanta t~i modifi.cii pozitia ridicindu-sc pe inaI~ime ~i
atunci lllomentul de rastUl'nare cr.e~ t e · (v. fig. 6.18). Din accnsta cJ.uza,
distributia presiunilor pe talpa sc modifica defavorabil $1 se accenluC'<.1za
eedarea zidnlui ea urmare a depa$lrii eapaeitatii portante a terl!nului
de fundare.
o alta lucrare care a dat probleme a fost un zid de SprlJIn pc \'[\-
rianta Gavondari a drumului Caranscbe~-Re!?ita (fig. 22.2). Estc yorba
de un zid de 5,40 m inaltime ell Jatimea la coronament de 1,40 m, pl'e-
vazut in proiect eli dren in spate, care suporta un ramb1eu de 7,50 .fI1
inaltime deasupra coronamentului zidului. in anul 1965, la un an de Ja
executie, au aparut crapa turi In acest zid. La cercetarea pe tCl'en s-a
constatat di zidul nu avea dren in spate, iar latimea nu era de 1,40 In ci
de numai 1,10 m. S-a luat atunci 0 prima rnasura de consoli dare. illCr'/'-
cinciu-se intr-un fel sa se suplineasca lipsa drcnului prin imperme<-lbili -
Z<lrC<I ~aluzului eu pamint stabilizat eu eimcnt ~i in acclal?i timp sa se
com})cnseze rniqorarea sectiunii zidului prin prevedcrca unci conlraban-

~~'~
chctc de 2,00 m in fata acestuia, astfel incit inaltimea sa fie mal mica ~i
zic1ul mai putin solicitat. Zidul nu a functionat decit aproape 3 ani in

~'ll'ITIJTIV
aceast.a situ<l~ic ~i pina la urma a cedat ~i consolidarea radicalii a const~'t
in cxecutarca unei contrabanchete mari 9i a 3 ranfor1:i din betoll mono-
granular de 2 m Ifttimc, care au asigurat 0 buna drenare alit a materia-
lului din contrabancheta, cit ~i a materialului din eorpul c1rumului
(fig. 22.3). Lucrarea esle cxeculaLa din anul 1960 ~i nu mai prczintrl niei
un leI de probleme.

SQcllune-

7/"'"
".;,~7.".7"
'·Il.lON!S.III orQ1los t.L'ICot t'Qrq
1.1,0N!~!D <;.100 <:111"".0)1"01

w Fig. 22.3. Consolidarc de ramblCll ' pc DN 68 Caransebe~-~ita. km

35+500, cu contrabancheta Iii ranfor\i drenan~i din beton monogr,:lllu-
EI£>vO!H' lar:
1 - linia terenului natural; 2 - promul dupa alunecare; 3 - contra-
intreruP€n> ttl oorop~ bunchcta; 4 - beton manogranular in raniol't drenant; 5 - rigala de
cor~ se scurge cpo
scurgere; (j - strut drcnnnt; 7 - beton In radier.
Parapet rupt
Un alt gen de lucrari .la care au aparut probleme sint bolble eu
piJa~lri, carc 1a timpul eind au <.lparut (1950-1060) au rcprczentat un
progrcs in conccpna luerarilor de sus~incre ~i consolidare. Lucrarilc exc-
cuL~ltt' in primii ani de folosirc a acestei solutii au avut caracterul unor
8 7 , 5 4
construe~ii de sus~inere a tcrasamentelor, particularitatea constructiva a
.:Scm j Scm It em ~.5cm
doot do
acestora constituind-o inaltimea redusa a boltilor (2,0- 3,0 rn) ~i adinci-
Zl~ mea rclativ ' mica de fundare a pila!5trilor (5,0-6,0 m). Aceste lucrari au
pina in prezent a bun a comportare in exploatare. Ulterior, treptat, inal-
timea boJtilor s-a marit atingind 6,0 m $i adincimea pila9trilor a erescut
pina la 10,0-12,0 m, lucrarilc fiind folositc 9i pentru eonsolidarea tcrc-
Fig. 22.:!. Ziti. de sprijin degradat pc DN 58 Can:mseb~-Rc~ita, km 35+500. · nuriJor alunecatoare. In unele din aceste .cazuri bol1:ile cu pila~tri ntt s-au
376 rnai comportnt satisfacator, llparind rot iri ~i depInsari ale constructiilor pe
3i7
 veri1cal~; .!j:i orizontalii, ' precum ~ i fisuri !?i cdipiUuri in p.ilH::; tri ~i bDI~i
(fig. 22.4). Cauzele acestora decurg din interaqiunca complexa constl'ut:-
~ie-terE'n, care nu era luata in considerare in modul de caleut.
La proiectarea acester lucrari s-a folosit curent cal:culul grafic, urma-
rindu-sc inscrierca curbei de presiune in treimea mijlocie a sccpunilor,
asupra consiructicl actioneaza forte crizontale ~i verticalc Ii .,?i l\', pl'c-
cum ~i un moment M, atunci eonstructia tinde sa se roteasca in jurul unui
puna, ca re se aUa la 0 adincime Zo de la suprafata pamintului ~i sa sc
dcplasc7.e pc supl'afata terenului de baz~ (v. fig. '14.8, a). Pozitia centru-
I

¥ ;-. u,·,SdoN""'\
t · " G,'7,atlNtm'
c'I ; .-, .
.....------- 1
I
I
c
FJ,C:. :?2.6, Elorturile un i.l<.l.l·(, ~ll2,.9ooN km: ~\
principu1e in pnrtC;;t supt:ri - ~·3.adaWc.TI 128"30 \
,
\2 ' ': '- '< ~>. .' "
... ".r: Clilrfl a consolei 1n func\i.e dt.'
l;l\imca pHastrului (b l :::::2,O m; \
/,3 "" " I'"~:t-
~ A<'(;~_~~ __ .~r
b~ i::::;l,5 m). \

, , ~_L;:
\
,,
"T

" o
'I "\
", Etortun unl~or~

",, , 1'
' Sectl UfleO
\
, I' o-b
\ 1
\ _---J
\.---- O-c
Fig, 22.1. :risuri candcristi: e in pila.5lri: Fig. 22.5,
1- 3 - tlpuri de Ii suri.
pentru a nu apArea eforturi de intindere in betoIl sau zidarie. Cakulul
analitic pune 1nsa in evidenta aparitia unor eforturi de intindere de nrdi-
nul 4,0- 5,0 claNjcm2 in scctiUI1t'U corespunzatoare « fisurilol' de tip 1
(fig. 22.5), care dcpa~esc rczistenta de calcul a betonului simplu, marca
B 100 1<1 intindere R t =3,5 daN/em:? Trebuie mcn~ionat cit rnulte fisul't se
cons tata in rosturile de turnarc, unde rezisten'ta la intindere a betonului
este !ji mai mica. De asemenea, in unele cazuri betonul din pila~tl"i nu
atinge marca din proiect. In conditiile de soliciotare ~i de executie eXfluse
este evidenta posibilitatea aparitiei fisuriIor !?i crapaturilor de tip 1,
Un olt gen de erapaturi, de tip 2, se observa in zona de ineaslrnre a
consolei ce s ustine bolta. Dcterminindu-se eforturile unitare princ.:ipule
se eonstata di apare un efort unitar principal de intindere de 6) daN/ em:!,
care d epa~c~ te rezistenta de caIcul a betonului. Suprafata pe care actio-
neaza accst efort unital' de intindere face un unghi de 47°20' eu ver tica l a~
care corespunde ea orientare cu crapaturHe constatate la console (fig. 22,6).
Penll'u expliearea cnipaturilor de tip 3 tl'ebuie stabilite solicihiPilc ce
apar in pilastru ea urmarc a deplasarilor pe care .:lcesta Ie poate avcJ. in
teren. 1'n acest sens, este necesar a se lua in considerare interactillnea con-
~ll'uct-ie- leren in stadil,ll deforma pilor elastiec ~i in stadiul deformaVilor
eLasto-plastice.
StalJilitatea construct iilor masivc incastrate in pamint este asigurata
de rezistcnta pamintului eu care vin in contact, de fortele de frecarc pe
suprafe~ele laterale !;)i pc talpa, pl'ecum ~i de grcutatea proprie. Dacii
378
La' rrnro ,!OS1 r l 'II 'I
D.2m b. l '1rn
(b.2,Qrn)
(b >1, 5 en)
·20 ct1N lem ·16da"Uc.m'
(-361 (-51) lu i de roln\"ie este fUllctie de marimea fortelor ex terioare, de dimcnsiunile
' 32daN /c m l ,.:. :wc..:..\[.tl\-t con!::1.rnctiei ~i de caracteristicile de deformatie ale terenului. Aceastli
(-461 (- 6,SI pozi\re dctermina schema de calcul !?i caraeterul diagramelor de presiuni
S(>:~iuni de cnlcul ale e1e-
r eactive ale terenului pe fetele constructiei (v. fig. 14.8, b).
vapei unui pi1:l~t r u . .Folos ind relatiilc din paragraful 14.3.2, s-au calculat presiunile reac-
tive pc fctele laternle s i momentele incovoietoare care actioneaza in sec-
tiunile transversale ale llnui pil<lstru eu Vitimea de 0,5 m, 111'osimca de
2,0 m !?i adincimea de 10,5 m (fig. 22.7). Calculul s-a efectuat pentru un
nq)ort al cocficicntilor de pat nl tercnului situat deasupra talpii fundatici
~i a] tcrcnului de sub talpa ~=O,2 ,
Int rucit pcntl'u 0 an umita conslTuctie, eu dimcnsiuni !?i forma dale,
singurul element care poate modifiea repal'titia !?i marimea presiunilor
~i nlomcn telor il constituie raportui ~, s-a cercetat influenta \'ariatiei
<Ie('~: tuia asupra rezultatelor calculelor. Calculclc efectuatc p un in evi-
(kn~c'i influenta aeestui cocficient asupra momcntelor incovoietoOorc in
~('('1junile transversale ale pilastrului (fig, 22.8), precum !ii asupra distri-
hll ~.:'·i presiunilor pc talpa pilastrului (fig. 22.9).
Din verifica riI c facute rczulta ca diferenta intre momcntcle incO\'oic-
1c,;: rl' in scctiunile transversale ale pilastrului, in cazul eonsiderarii inter-
'iq.iunii co n strue~ie-t eren !?i momentele ineovoietoare determinate rara
luart'a in considerare a interactiunii nu influcnteaza sectiunea de be toa in
~~~a masura incH sa conduca la fisurarca aecsteia. In schimb, cfectul C011 -
sicJcrabil negativ se observa la distributia presiunilor pc talpa fundatiei.
Se cons tala 0 invcrsare a distributiei, aparitia desprinderii de tercnul de
funtliU'C !?i el'e~terea " considerabila a presiunii peste cea admisibiUt (in
("a.~t:l examinat 6,0 da~/cm2), car~ au condu's la ta~ari :'iii rotiri, avind ca
unnare aparitia unor pl'esiuni reactive eonsiderabile, care, intreduse in
calcul, pun. in evidenta solieitari de intindere in pilastru, carora. betonul
nu h~ peate face fata.
379
 ~

Datele prezentate in diagrame arata cIar faptul ca ~ i 1a valori foarte

1
1 ~93 mid ale raportului ~ (cazul -(j=O,Ol) diagrama de d istribut ie a presi unilor
,,
.. difera apreciabil de cazul cind nu se tine seama de inter'a c ~iun ea cons truc-
1
\' "'~ .15 tic-tcrcn (cazul ~=O). Rezulta de aid necesitatea verificarii piltl~trilor In
" , solicitarile ce apar din interaetiunea lor eu terenul, ea 0 conditie de baza
,, pentru asigurarea unei comportari normalc in exploatare.
Sub actiunea incarcarilor, pamintul se poate afla in t.rei faze de sta re
oj ""l l \ \ \ \7.Se de solicitare: compactare, luneciiri locale ~i reIulare. De pa ~irea primci
;21 :;i \ faze 11 aparitia in pamint a solicitarilor din fazcle a II-a ~ i a III-a nu mai
\ ~ - - \.:',93

\ ) 5.% B
0 0,01 0.1 1.0

0,
5)3J 5J2C 579: 500
2.4 Z
4
,
\.-- Q - a:J!£ 7m 711JJ 5~
EI
'"
E
01
<D
,012 9BJ 11m 6J9)
," sm
""- 13!lX I11Ill glD

I """
(8Ql,1
I
i - 1\'
' " . ~. ),
"" 18JS 1~9J: ran JSS(
I "",
I
(1072) ~--- '\ll!':),'
( \ I B-O 80(101 B0(11 ~ .,

I ' Fig. 22 .8, Varia~ia momenlelor incovoictoare (in kN ·m) in sectiu-

I n ile transvcrs:llc ale pilas trului in functie .de l·aportul coefi::!ienti-
~;t"
(l340)rI - - (, ,
\ lor de pat 13,
(FOrO
CDnSla?rG r~
J
iIlteroCjt..riI, / ·~ · o 1
(l6~tJlJl- __ -P-Q2""\) _ " _- \ ""rod......)I
(Rlrtl
3.31 \4.0 ~0:2_9.5
\.----- b
~'Q2~4 ., .
daN lcm ~ ooN k mt S.l

12> ____ -r-Fb;a""'~arurro B·O.Ol

I
8-1.0 ,,/ 1-5.1
3 Ic intvro:111X111 6,S[ ~8.6 >

12.4
Fig. 22.7. lntcrac\iunea pilastru - teren:
a - prcsiunile reactive pe 1ete1e laterale (10 kN/m'l) pcntru
I
13=0.2; b - momcntelc in covoietoare care ac\ioncaza In seqiunilc
trunsvt'ts."\{' al e pilastrului (JO k.N ·m) pentr u 13 =0,2; c - distribu-
F<l presiuailor pc talpa (daN/eml) pentru ~ =- O,2 (linie plina) ~i Fig. 22.9. Variapa distribu\iei presiunilor pc t,11pa pilastrului (.In
fa ra considerarea inlern:::\i unii (linie intrcrupta). dn N/cm~) in fun ctic de r npol"tul codicien\ ilor uc pat 13.

380 3B l
permit folosir ea pentru eaIculuI interacp.unii constl'uqle-teren a rclatii- PrQ:Slunea in stare Pr~IUI12(] pe R!eie Introd:aJluI
lo r de calcul deduse pentru stadiul elastic. Dintre metodele de caleul ela- de ra::xnr.. in te:ren pllastrulu;(Jn stare: de> R?JXlvs)
borate peutru stadiul deformatiilor elasto-plastice s-a luat in 'Considerare Deplasan LI",I\,
Jl1etod;;1 lui N. K. Snitko (1963), in care sc accepta 0 relatic linhu'a, cfort-
d~ formalie:
""' fl
lip'
lllt. 1
° P, ·QOS/.
P=Kgm 1:1
uncle cste ,c ocficient gcmerallzat de pat, care refIecta dcformatiile
J{1;r.1I
L'l as to -p la ~ tice
ale pamintului. 11.. 0.707
Rehltii lc d e calcul pentru cazur.ilc de action are a eforlurilor unitare , ',/
llorm,tle ~ i tangcntiale sint:
p=Kp II,.;
t = K t l:1/.
uncle; K I " K t sint coeIicientii de pat 180 solicitari nOl'maIc ,5i tangcntiaIe;
p, t - indircarHe uniform distriuuite, I101'n1'<11c ::.i tangen~ial c ; IIp, ll, -
dl"plasarilc ve1'tic.:aHi*i orizontala.
P(,11t1'u cletermina1'ca lui Kp ~i K, se dU ll relatiilc corcspunzatoarc de
e,dell] (6 .56) 'ii (6. 57).
Pt~ntru enIeul s-a cons ider<lt ca pilastrul se ttlscaza pe vcr t ic(lUI eu
1 ern, rczultind presiunilc !1i frccarile eOl'cspunditoare cc apar pc intra-
dosul pilastru]ui (fig. 22.10).
S(' co nstaUi ea, in Clccsb caz, in seetiunea cca mai solicitaUi m-n 75'
(fig, 22.11) apar cforturl u nitare de intindcre de 4,8 daN/em:! ce dcpa ~csc
rczistenta la intindere a betonului.
In aim'a de calculele mention ate s-a facut !?i 0 verifieare a soliciUlrilor ---
in pilastru in perioada de construc~ie, dupa turnarea bo1tii ~i inainte de
a sc fa ce umplutura in spatele ei. Ca1culul s-a facut in stCldiul elastic,
eu luar('(l in considerare a interac~iunii "conslructie- tercn". Au fost puse , H'E'SRHlI din toscreo cu 1em Frecon d1n ~a sorro cv 1em
in ~vic.1en~a, in acest caz, eforturi de intindere in belon de 5,5 daN/em:!, .1
t, .1.3cbN/cm'
carc depa!?cse rezistenta de ca1eul ~ acestuia. 1n acensta situaUe este po-
sibil Gl anumite £isU1'i sa apara inca in pel'ioada de eonstl'uetie a luerarii,
ceea ce face· ca in sectiunilc' astfel ·slabite fisurile sa se transf0l1ne in cra-
paturi, tinind seama· de rotil'ile ~i deplasarile in t eren pe can~ construetin
Ie sufcni in timp (crapaturi dc' lip 3). Analiza modului de eomportare a
bolpJor eu pilll!1tri permite sa se diferen tieze tl'ei stndii de soJicitnl'c:
-- stadiql I - in perioada de eonstructie;
- statliul II - deformatii elastiee in teren in timpul exploatiirii;
- stadiul III - deforma~ii elasto-plastice in tel'en in . timpul ex-
ploablrii.
In aceste stadii, in scctiunea eea mal solicilata 7n-n diagram ele de I p,O,E8cbN 1crn' t3 . 1. 7cttN Icm'l.
efol' turi unitnre difera considerabil de diagrama de calcul conven\.lonal
actual. Se pun in special in evidenta eforturi unitare de intindere in be-
ton cc intrec rezistenta de calcul a acestuia, 1
~c apl'ceiaz;i ca sistemul constl'uctiv "bolti ell pila!?tri" , eare s-a com-
port(lt binc in cxploatare la lucrari cu bolti de 2,0-3,0 m inalt.ime ~i
pjla~tri de 5,0-6,0 m adincime, poate fi aplieat eu bune rezultate $i in
cOllditii mai grele, dadi dimensionarea sa se face eu luarea In eonsidera-
\i0 a in terac tiunii , "constl'uetie-teren" . .
I Fig. 22.10. Eicnlcnte de ealcul [\1 eazui tasarii pilastrului eu 1 em,
b

38~ 3U3

I
 - -
o lUCl'are care a pus probleme deosebite se alla pe dl'umul national Luri nu prea mari, de 1,5-2,0 rot care s-au sustinut eu 0 lucrare alcaLuWi
U7 Tr. Sevcrin-Bro~tcn i, in zona Coliba~i. 1a travcrsarca ul1('i zone fra- din pilo~i. S -a considerat di prin aceasta umplutura, care incarca slab
min late atestind vechi alunediri. Din cauza aceasta 5 - 3 urmarit la 010- versantul, stabilitatea intregii zone nu este afectata.
Dupa un timp insa s-u constatat ca terenul din fata pilotilor sc de-
derniz(lrea drumului sa se fadi sapaturi :,?i umplutul'i minime.
Totu~i, datorita faplului di in accasta zona erau mid dcnivelari i n plaseazei, pilolul dezgolindu-se mai mult de 1 m Ura sa se f~ produs vreo
proIilul longitudinal. s-a corectat linia ro~ie prin pl'evederea unar umplu- deplasarc la platforma drumului. Ulterior insa s-a produs deplasarea Ja-
terala ~i tasarea platformei impreuna eu lucrarea de 5ustinere cu pilo\i .
Ccrcetari geologice facute in continuare au aratat ca este prezent un
StadO! I Pero::x:iJ d> cmstnx!~
w
fcnomen de curgere lenta de versant care se produce cu 0 viteza foarte
~ constr\JIreo bOI~l i
midi, dar permanenta, ~i atunci s-a explicat faptol cii in zona aceasta erau
fora irrpngel"ro pjrri"iuu anumitc denivelari in pronlul longitudinal al drumului inainLe de moder-
cu COi5l00"orea presUl l1 nizarc. tn timpul studiilor geotehnice initiale, drumul nefiind modernizat
de f€Odle ~i Hind numai slab impietruit, nu se puteau evidentia deplasari ~i lasari
ell vitezii foarte mica. In momentul dnd a aparut 0 constructie rigidii pe
o lungimc mare s-a putut constata ca aceas tn a ie ~it treptat din linin
proiectata. S-a incel'cat sa se introdudi chesoane in fata acestei sustineri
eu piloti, dar lucrarea a durat foarte mult datorita unor condi~ii de 01"-
ganizare a constructorului. Unele ehesoane au ajuns eu greu In cota, al-
Stodlul n -OetaTro,1l Qtl$\IO? utI! tele s-au blocat !?i din aceasta cauza in proiectele care s-au facut in eon-
\Q{Qf)JilJl In €lIp.oatarli? tinuare pentru 0 zona alaturata celei cu chesoane s-au prevazut baretc
dill beton in fata pilotilor (fig. 22.12).
a.Faa UJrQO n cm;iderore
o ~ ... teroctunl i ca&ru:t~
t€'ren(rrodA de ca!cul .
actual) Profll tran s versal

l,300N, 'ii
<!

b Cu lUlT"-'Cl t' cons;{\.?rore

c rntercx:hIlu COOS1 nR\ 1..~
fere,"' .

S adu 1l-[)::oX1m::lt1l oostv -vostt::'?

ol~ IQ!"enulu in 0.;::\.r.o::.IGC".J

Cowl tos\k"n pllast.rulu;

CU l cm
Fig. 22.12. Consolidarea terenu]ui In eazul unei alune:ari de
profunzime In zona unei sustine ri de rambleu ell pilotL

Acestea se executa rapid, ceea ce era important, deoarece cu cit se

~ termina mai repede luerarea, eu alit se degrada mai ptltin sistemul exis-
".0""'<0-1 tent de sllstinere Cll piloti prefabricati. De la inceput, de cind s-a facut
Fi g. 22.11. StadE de solicitarc a pilastrului in sec~iunea Tn-n. proiectul ini~ial de consolidare, s-a propus de proiectant ea sa sc inceapa
25 - Asigurarea stabllltA\J[ terasamcntclor. vo!. JI 385
3B-l

lucrarile eu amenajarea viroagelor, cu tratarea lor prin mi§cari de tera-
samente, care sa asigure stabilitatea Sntregii zone ce S-8 facut Snsa in midi
masura (fig, 22.13), S-a propus, de asemenea, sa se faca plantatii, care
~nsa nu s-au realizat decH partial, ceea ce necesita luarea in considerarc
a UDor masllri suplirnentare. . era facuta ell doua ec1ise a carol' sectiune era un sfert din seetiunea bareL
Fig. 22.13, Dispozitia generala a zonei Colib<l$i pe DN 67 Turnu
Severin-Bro!iiteni In aval de drwn.
Trecind la alt gen de lucrari trebuie subliniat faptul ca la lucrarile
de sustinere ~i consolidare Cll eoloane forate . $i ell barete nu au aparut
in general degradari. Numai in doua zone pe drurnul Sibiu-Media!?, da-
torita extinderii alunecarii ~i suprasolicitarii lucrarilor, a aparut ruperea
betonului din coloana la incastrarea lor in grinda de solidarizare.
Au aparut probleme insa la un viaduct pe coloane, realizat in locul
unei lucrari de consolidare pe drumul Bistricionra-Bicaz unde, dupa
ploHe din anul 1973, s-a hotarit sa se construiasca viaducte in locul unor
:ramblee tasate ~i deformate puternic, in cinci zone, pe vai care atestau a
instabilita te pronuntata. Rambleele unnau sa fie decapate !?i terenul (lsa-
nat prin drenaje.
Intr-unul din amplasamente, in loc sa faca c.1 ecaparea rambleului,
constructorul a urgentat executarea coloanelor, a stilpilor, a riglelor, pi-
lelor !?i a montat :?i suprastructura. Dupa aceasta nu s-a inai putut exe-
cuta mecanizat decaparea intrucit nu a ramas decit 1,5 m sub supra-
structura. Rambleul care incarca terenul a ramas pe loc solicitindu-l in
continuare, ceea ce a condus la aparitia deplasarilor care au degradat co-
loanele. Nu S-3 executat nici sistemul de dl'ena j prevazut.
Lucrnrea s-a refacut prin inglobarea coloanelor degradate intr-un
perele dia[ragma ~i decaparea manuaHi a rambleului compol' tindu-sc bine
in conlinllare.
Un alt gen de lucrari la care au aparut probleme il constituie anco-
rajele in teren. ea urmare a faptului ca dupa ma i bine de 10 ani de ex-
ploatil re, multe ziduri de sprijin de pe drumul Bistricioara-Bi caz au mu-
uifestat unele deplasari care au condus ~i la aparitia de fiSUl'i, s-au exe-
cutat but.oni de consolidare ancorati care se comporta bine, in apropiere
38G
de baraj, linga fostul motel Cri3tina, 0 zona trata ta similar pe 0 por~iune
se comporta blne, iar pe alta portiune se com porta necorespunzator. Exa-
minind butonii· care au fast rupti in aceasta. zona s-a eonstatat ca legatura
intre bara flletata ce serve:?te pentru realizarea tensiunii prin in~uruba­
rea unei . piulite avind 0 lungime de circa 1 m ~i restul barei de ancoraj
Din aceasta eauza, citiva butoni sint rupti de la eclise !li zidul de deblcu
s-a deplasat Cll 30-40 em. In aceea~i zona s-a prevazut prin proiect un
zid de rambleu ancorat, amplasat la mnrginea platformei drumului. S-a
executat zidul, s-au introdus !?i ancorele, dar multe luni de zile ancorcle
acestea nu S-3U tension;:lt !?i nu s-au injectat. Din aceasta cauza, zidul s-a
ueplasat Cll peste 1 ffi, S-(} rolit ~i s-a rasturnat.
Acestea sint exemple elocvente pentru a demonstra ca neexecutarea
la timp a lucrarilor prevazute, neurmarirea tehnologiei de executie ~i ne-
respectarea dimensiunilor din proiect ale elementelor constructive pot sa
eonduca la degradari ale constrllctiilor de sustinere ~i consoIidare.
Exemplele prezentate au fost legate de unele tratari necorespunza-
toare ale lucrarilor de consolidare 'in proiectare ~i executie, In momentul
dnd au aparut, ele au fonnat un obiect de analizA pentru a se corecta
conceptia acolo unde a fost cazul !ii a se lua ~i alte masuri necesare. As('-
menea situatii au ajutat la imbunatatirea solutiilor ~i tehnologiilor mai
mult dedt zed de lucniri Ia care nu s-a intimplat nimic, Acest mod de
lucru este un exemplu de retroactiune a experientei, care trebuie sa ii{'
permanent in aten~ie. In literatura de specialitate schimbul de expericnta
pe baza de gre~eli este putin uzitat, de~i toti speciaLi!ltii sint de acord c[\
experienta ne tnvata mai ales ell pretul gre~el ilor noastre, Cu aUt mai
valoroase sint din aceasta. cauza acele lucr;;i.ri care urmaresc direct accst
seop (Dimitriev, Hammond, Szechy, Lossier, Skinev ~i altH).
Asemenea lucrari determimi 0 schimbare de atitudine care nu sc
realizeaza prin apeluri nesfh'!?ite la con:?tiinta profesionaUi. Aceasta eon-
~tiinta trebuie sa existe :;;i ea t rebuie sa il determine pc proiectant sa
identifice toate situa~iile la limita posibile, toate variatiile posibile ale
parametrilor ~i influenta lor, sa urmareasca ca in activitate sa se b,:!Zcze
.! pe observatii ~i studii de tcren pentru determinarea corecta 0 problemci
!}i a solutiilor. Trebuie avut in vedere ca proiectarea geotchnica este ~i
va ii mult timp dependenta de judecata inginereasca temeiniea *i de
empirism. Din aceasta cauza este necesar ca proiectantii sa foloseasca din
plin ginclirea inginereasdi, sa caute eauzele fenomenelor inain te de a
propune solutH, sa ordoneze datele de care dispun, sa formuleze ipotcze
pe baza studiilor, observatiilor $1 a expcrientei, care trebuie avut in V('-
dere ca nu of era decit un numar de puncte izolate, ee trebuie reunite ell
o linie continua printr-un efort propriu de analiza. Un perico} mare pcn-
tm inginerie n constituie tendinta de renuntare la analiza, la gindire ~i
de inlocuire a acesteia cu apelul la ca[eulatoare. De muIte ori pl'O!ectanti i
spun "aces lea sint rezultatele de la calcul ator" in sensu I ea aces lea rc-
prezinta 0 eertitudi ne, care inla tura oriee indoiala. Datele obtinute de 1"
.i
, calcula tor nu reprezi nta 0 certituuine, ele sint m;hura gindirii !?i al)8. li7.c1
noastrc ma i mull sau mai puti n corecte manifest<lte la pregatirea dale lor
I de i nln~n' in calculator !?i la alege rea aden'ala a programelor de ealeul.
I In legatura cu aceasUi activitale esen t ial[~ , pentl'u prevenirea eventwd C'ior
25 - :)37
)
gre~eli ale speciali~tilol' este potrivita retinerea expresiei de origine ame-
ricana "GIGO" (garbage in, garbage out) ce eorespunde ca 'initiale ~i tra-
dusa in limba noaso'<i "gunoi introduci, gunoi obtii". Din aceasta eauza
este aportun sa se apeleze la calculator numai dupa ce analiza prealabWi
R problcmei este efectuata cu mijloace mai simple. In acest scap, in lu-
era rea de rata s-au avut in vedere procedee de calcul manual, care eu
.ajutorul calculatoarelor de buzunar se pot utiliza lesnicios ~i repede.
Calculul manual are calitatea deosebita de a face pe proiectant ca
lucl'ind IXIS eu pas, pe masura ce n efectueaza, sa perceapa mai bine pro-
bkma, sA simta cum lucreaza construetia, sa poata discel'ne influenta V<t-
riatiei parametrilor. Calculul este un instrument de cunoa~tere , jar de
cunon:;;tere prin calcul proiectantii au nevoie in permanenta la orice lu-
crare. Din aceasta eauza trebuie sa se pastreze acest instrument ~i sa se
perfectioneze.
Numai dupa ce s-a perceput bine problema, ea se poate formula co-
r cspunzator pentru a ii rezolvata ele calculatorul electronic, daca eslc
cazul, tarc numai iq aeeasta situatie poare furniza rezultate coreclc, ba-
zate pe clemente care permit optimizarea solutiilor.
Legate de procesul de cunoa~tere sint . ~i observatiile pe teren, in
natura, ,inainte de inceperea proiectarii, in timpul executiei Iucrarilor ~i
in perioada lor de exploatare. Acestea stau Ia baza experien~ei proiec-
tantului. Cind este posibil, ~i ar trebui urmarit ca sa fie . posihil la toate
lucrarile cu caracter mai deosebit. observatiile vizuale trebuie completate
cu 111a5uratori efectuate pe teren (topografic,e, fotagrametriee, ell incli-
nometre, ell piezometre etc.). . COV;) , 1973: IX -
Judceata inginereasca creatoare, novatoare, care evita ~ahloane ale
gindirii, duhlata oe folosirea corecta a calculelor ~i avind la baza obser-
vatii :?i masuratori, reprezinta 0 sursa importanta de irnbunatatire a lu-
crariior.
Bibliografie
\'
In scopul simplifidirii re ferinteior s-au folosit urmiHoare!e abrevie ri:
BLLPC - Bulletin de liaison d es labor atoires d es ponts et chaussees, P aris.
CGF - Conferinta de geotcl1ni di. ~i fundatii (II - Bucure~ti, 1971; III - Timi -
~oara, 1975; IV - Ia~i, 1979; V - Cluj-Napoca, 1983; VI - Gala~i, 1987) .
eIRS - Colloquc intem<llional sur Ie renforcement des sols: terre ~nnee ct aulrcs
techniques, Pari s, 1979.
C IRPSR - Colloquc international su r Ie renforcement en place d es 50:5 ct d es
roches, Paris, 1984.
DEGSMFE - Danub e - European Conference on Soil Mechanics ;"lnd Foundation
Engineering (V - Bratislava, HJ77; VI - V<l rna, 1980; VIII - Nurenberg. 1986).
GMI - Geotehnica ~i mediul inconjurator. Sch imb de experienta. Suceava, octom-
brie 1985, I.e.C.p .D.C.
1CSMFE - Intcrnation<ll Conference on Soil Mechanics and Foundntion Eng-inr£'-
ring' (V - P<lris, 1961, VI - Montreal, 1965; VII - Mexico, 1969; VrII _ Mm;.
Tokyo, 1977; X - Stockholm, 1981; Xl - San Fr<lnclsc(l,
1985).
l eG - Interna tional. Con!'crencc on Gcotcxtiles (I - Par is, 197i; II - Las VCgOlS,
1982).
lnst TBTP - Tnstitut Technique du Batiment et des Travaux Publics, P<lris.
J. of Geotcch. Eng - Journal of the Geotechni cal Engineering Division, S.U.fl.
LPC - Laboratoircs des ponts ct chauss~cs, P aris.
OFMG - Osnovania, fundamenti i mchnnika gruntov, Moscova.
PEBCT - Proiectarca ~ i execularea barctelor de beton la construc~ii pcnlru tr ~:lns ­
porturi. Simp02ion I.P.T.A.N.A., 1981 (rotaprint) C.P.L.T.Te. - M.T.Tc.
I. Albeanll, D. ~j Branescu, S. (1981). Condiliile ce pOf influenta e.:z:ccutareo . eu
sou flira noroi bentonitic a baretelor. In : PEBCT. p. 245-257.
2. Allard, P. ~i Mcrmet, Y. (1976). Auscultation d'un mur de soutenel/llmt par
diograplti c de radioactivite natw·cLLe. In : BLLPC, 81, janv.-fevr., p . 21-22.
J. AI-Yassin, Z. ~i Hermann, L. R. (1979). Finite Element Analysis of R einforced
Earth Watts. In: erRS. vol. I, p. 3-9.
·L Akinmusuru, J. 0., Akinbdadc, J. A. ~i Od igie, D. O. (1982). Bearing Capacity
Tests OIL Fiber Reinforced soa. I n : II ICG, vol. III. p. 599-603.
5. Andai, P. (1970). Sicherung von Gela ndcr utschullgen am Losshang art der DOIlOIl .
In: Der Bauingenieur, 45, He-It 2, p. 117- 125.
6. Andrawcs, K. Z., Mc. Gown, A ~i Wilson·Fahmy. R. (1982). The Finite Ele~
ment Method of Analysis Applied to Suit·Geotextile System.s In : 11 lCG,
p. 095-700.
7. Andrawes, K., Me. Gown, A. ~i Mashhour, M. (1980). Tension Resistant ln clu-
siam in Soils.. In: Journal of Geot. Eng., S. U.A., vol. 106, nr. GT J2, dec. ,
p. 1313-1 32'1.
8. Andrei, S., 'Antonescu, 1. :;;i Ha~, 1. (1975). Asupra evaLuc1rii condifiilor de sta-
bilttate n palltelor. In: .III ,C GF. vol. 1, p. 203-212.
9. Andrei, S~ ~.a. (1980). Stress-Stra in Relation in Slope Stabilit.y .l1nalysis. In :
l n t. Con!. on LandslidC6, New Dehli, vol. I. p. 105-108.
3m)

10. Andrei, S. ~.a. (1983). lnfluenta mobilizlirii progresive a rezistentet ta for/ecare
osupra stabiLitdtit maselor de pdmint. tn: V CGF. voL If p. 3-15.
11. Andrei, S., Strungci, V. l1i Popescu, R. (1985). Folosireo geotextHelor $i geo-
membl'onelor in codrul masuriLor de conSCTuorc $i amelioroTc a parometTilor
de stare a terenului. In: GMI, p. 337-350.
12. Anitei, M. B . ~i Rusu, C. (1985). C.onsideratii privind comportareo experimen-
told a ele m enteLor circulaTe de cdilsotidorc a dealulul Copall, Cartier AurorCl,
Ia ~i . In: GMl, p. 350-360.
13. J)'Arras, A. ~i Faure, R. M. (1984). Le minipietl dans 10 stabilisation d'une pente.
In , CIRPSR, p . 209-213.
H. Asaoku, A. (1978). Observational Procedure of Settlement Prediction. In: Soils
and Fondation5, Japan, vol. 18, 4, dec., p. 87-101.
15. Aste, J. P. (1984). Stabilisation d'un gHssement de terrain affectant Ie CD 915
a la Perrierc, en Savoie, par tine daUe sur micropieux. In: CIRPSR, p. 19-25.
16. i\zuar, J. J. (1977). Stabilisation des massifs rocheux ffssurees par barTes d'acier
sceUees. Rapport de recherche LPC nr. 73. . fa fundafiile pe piloti. In: Constr., mater. constr., 20, nr. 12, dec., p. 643-64.6.
17. Bachus, R. C . .<;i Barksdale, R. D. (1985). Vertical and Lateral Behaviour of
Model Stone CoLumns. In : CIRPSR, p. 99-104.
18. Bacot, J. ~ i Lareal, P. (1979). CaZcul de La hauteur crit ique de rupture de mUl·.';:
en. ter1"e armee d'apl"I~s etude sur modeles rcduits. In: CIRS, vol. I ., p . 17-22.
19. Baguelin, F. ~i Jczequel, J. (1972). Etude experimentale du comportement des
pieux solLicites horizontalement. In: Annalcs Inst. tech. biltim. et trav. publics,
no. 297, sept.
20. Bader, H. (1974). Felssicherung an del' B 388 bei Passau. In : Strasse und Auto-
bahn, R.F.G., nr. 5, p. 159-164. . X ICSMFE, vol. 3, p. 587-594.
21. Baguelin, F., Frank, R. !'1i Said, Y. H. (1977). Etude theorique du mecanisme de
reaction late)'ale des pieux. In: BLLPC, nr. 92, nOV.-dec.
22. Bally, R. J. (1978). Combaterea aLunecarUo r d e teren In argile fisurate prin mci-
riren rezisten~ei Ia atunecare pe feteLe de contact dintre fisuri (Program de lema
de cercetarc).
23. Bally, R. J. (1983). Citeva probleme geotehnice rezolvabile cu ajatorul apaTO-
turii de nWSU'l'u $t control. In: V CGF, vol. I, p. 201-209.
24. Bally, R. J., Pojar, V. A. ~i Matei, L. (1976). Cartarea stabHWitii versantUor pe
tentorii mart In: Hidrotehnica, 21, nr. 3, p. 59-61.
25. Bally, R J. !ji Klein, R. (1985). Injectarea plimfnturilor. Bucm'c!jti, Editura Teh-
nica.
:!u. Bally, R. J., Bor!jaru, 1., Buf, N. $i David, AI. (1985). AparatuTa de mustLrii ,~i
control in scopul depistUrii sau precizarii mecanismului aLuneciirilor de terCH.
In: GMI, p. 381-407.
27. Bangratz, J. L. ~ i Gigan. J. P. (198':!). Methode rapIde de calcul des massifs
clolles. In: CIRPSR, p. 293-301.
28. BaI'svary, A. K., Maclean, M. D. $i Cragg. C. (1982). Instrumented Case Histo-
ries of Rabric Retnforcement Embankments ouer Peal Deposits. In: II lCG,
vol. III, p. 647-652.
29. B<lZant, Z. (1981) . Grahl pro vypocct stability zuodnelych svahu. In: Vodni
hospodarstvi. nr. B, p. 217-223.
30. BiH5nc5cu, P. $i Negut, N. (19B3). Interpretarea geologica-tehntcil a fenomenelor
ce au avut loc in cazul unei a~uneciiri de teren bazatd pe fotograme aeriene ,~i
ierestre. In: V CGF, vol. I, p. 16~25 .
31. Beech, J., Delaure, E. ~i Juran, I. (1984). Etude experimentale sur modeles rd-
auits du comportement d'un soutenement en sot c!ouc. In: CIRPSR, p. 301-309.
32. Bell, A. L., Green, H M. ~i Laverty, K. (1982). Factors Influencing the Selec-
tion of Woven Polypropylene GeotexHles for Earth Reinforcement. In: 11 leG,
vol. III, p. 689-694.
33. Bcrr-ado. D. T., Ran tucci, G. ~i Vidodo, S. (1984). Essais de chargement en vra ie
grandeur de colonnes ballastees et de drains de sable dans l'argHe moUe de
Banglcok. In: CIRPSR, p. 111-118.
34. Bllwv, S. (1968). Zid de sprijtn din elemente de beton armat ' ancorate. In:
BIT-CDCAS nr. 5/1969, dupa Transp. str-vo.' U.R.S.S., nr. · 12/1968, p. 9-11.
. 35. Bl<mchier, J\. ~i Gi elly, J. (1982). Etude de Ia stabittte des talus en remblais
renforces par des geotextiles. In : II ICG, vol. Ill, p .. 521-624. .
390
36. Blidaru, V ., Pricop, Gh. $i Wehry, A. (1981). lrigatii ~i drenaje. Bucurc$ti. Edi-
tUra Did.1cticil ~l Pedagogica.
37. Blidaru, V., Cojocaru, L, Arm a~elu, M. $i Leibu, H . (1 981). InfLuenta. drena-
jului a supra scurgerii subterane in terenurt CIL potenfiat de alunecare. 1n: Hi-
drotehnica, 26, nr. 1.
~3. Blivet, .1. C. (1976). Stabilite des talus de deblais. In: BLLPC, Nwn. special III,
dec., p. 9-23.
~19. Blondeau, F . .$i Khizardjian, J. P. (1976). Glissement d'un remblai sur versant
Ii Monnetier-Mornex. In: BLLPC, Num. special II, mars, p. 125-134.
40. Blondeau, F. ~i Virolle t, M. (1976). Comportement des murs de soutenement en
zone instable. In: BLLPC, Num. special, II. mars, p. 149-155.
41. Blondcau, F. ~i Parrot, A. (1976). Le versant natureI instable de Corny·sur-Mo-
s!?lle. In: BLLPC, Nurn. special II. mars, p. 134-149.
42. Blondeau, F., ChristIansen, M., GuiUcux, A . ~i Schlosser. F. (1984). Methode de
calcuI des ouvrages en terre renforcee. In : CIRPSR, p, 219-225.
43 . Botea, E. ~i Manoliu, 1. (1966). Aspecte ale contucrarit intre construc;ie ~i teren
~4 . Bourdon, G. (1979). La consolidati.on dynamique et Ie probleme de l'evacuation
de I'eau. In : Sols-Soils, Franta nr. 30/31.
45. Drakel, J., Coppens, M. !Ii Maagde nberg, A. (1982) . Stability of Slopes ConstnLc-
ted with Polyester. Reinfordng Fabric, l'est Section at Almere-Holland. In :
II ICG, vol. III, p. 727-732.
46. Brandl, H. (1980). Tragverhatten und Dimensionierung von RaumgittersWtz-
mauern (Kra inerwiinden). Wien. Heft 141, Strasseniorschung.
47. Brandl. H. (1981). ALteration of Soil Parameters by Stabilization with Lime. Ifl:
43. Brandl, H. (1982). RaumgiteeT-Stlltzmauern (KraineTwande). Wien, Heft 208,
Strassenforschung.
49. Brandl, H. (1984 a). Systeme von RaumgiUer-Stiitzmauern. Erdseits Offene
Haumgitter-Stiitzmauern. Wien, He ft 251, Teil 1, Strassenforschung.
50. Drandl, · H . (1984 b). Schadensfiille an Ra umgUte r-Stutzmauern. Wien, Heft 251 ,
Teil 2, Strassenfor5chung.
51. Broms, B. B. (1977). Polyester Fabric as Reinforcement in Soil. In: I lCG, vol I,
p. 129-135.
52. Burilescu. T. (1981). Consolidarea a doud zone alunecatoare pe DN 14 cu bareLe
din beton armat sistem 1t duolu. In: PEBCT, p . 173-183.
[,3. Buslov, A. S. (1979). Rabofa svai no gorizontaLnuiu nagruzku za predeZami
uprugosti v sviaznih gruntah. (Com]Jortarea pilotilor La incdrcd ri orizonCale
peste limitele de elasticitate in pc1mlntut"i coezive). Ta$kent. Ed. Fan.
54. Cargnel, G. (1961). Systeme avec ordinateur pour le suivi a distance du risque
I d'eboulement. In: BLLPC, SpeCial X. jan v .• p. 127-130 .
.! 55. Cartier, G., Delmas, Ph. ~i Gestin, F. (1984). Renforcement d e talus de remblau
instables par cLouage. In: CIRPRS, p. 237- 243.
56. Casagran de, L. Loughncy, R. W. ~ i Matich, M. A. (1961). Electroosmotic Stabili-
t t
zation of a High SLope in Loose Saturated Silt. In: V ICSMFE, I, p. 618.
57. Casagrande, A. (1965). Role of the calcttlated Risk in Earthwork and Foundation
Engineering. In: Proceedings of the American Soc. of Clv. Eng., July.
56. Cetateanu, N. (1984). Industrializarea executiei zidurilor de spriJin prin '010-
sirea de elemente prefabricate din beton armat incastrate in teren. Of de ini.
docum. M.T.Tc.
5!). Chiroiu, M. ~i Burilescll, T. (1981). ConsoUdarea unei alunecdri active pe DN 1
cu pilCl$tri 4in barete $i botti ·prefabricate. In: PEBCT, p. 238- 245.
60. Christie, I. F. (.1982). Economic and Technical Aspects of Embankments Rein-
forced with Fabric. In: II leG, vol. III, p. G59-664..
Gl. Colas, G . .$i Pilot. G. (1916). Description et classification des glissements ele
terrain. In: BLLPC, Plum. spec, II, mars, p. 21-31.
G3. CorUteanu, A . (1970). Optimizarea solutiilor constructive pentru asigurarea sta-
biLitiifit versantilor La lucrdrile de drumuri. Teza de doctorat. Inst. de Con-
struc~ii Bucure.$tL
GJ . CorUiteanu, A. ~i Morukian, A. (1975). Sur Ia consolidation par drainage d'une
plate-forme d'un port fluvial a ia Danube degradee par suffosio-n. Prima Canst .
baltica de mec. solurilor ~i Iunda~ii, Gdansk, sept.
391
 ~
64. Corte, I. P. (1977). La rn.ethode des elements finis appliquees nux ouvragc en
terre armee. In : BLLPC. nr. 9(}, p. 123-128.
(;5. Coumoulos, D. G. ~i Koryalos, T. P . (,19$1), Stabilization of Loose Mdn-mude
FiLLs by Grouting. In: X ICSMFE, vol. 3, p. 6.13-636.
66. Dalton. D. (1982). Tyre Retaining WaH on the M,02. In: Ground Eogincerio a.
j:J.n .
07. Darbin, M. (1972). La terre al-mee dans La construction des routes ct autoToutes.
In: Rev. gen. des routes et des aerodromes nr. 474 - mars.
G8. Darb in , M. (1979). DeveLoppement de La terre armce dans Le monde. In : CInS,
p . 235-238.
69. Darlljn, M. ~i JaiUoll.'{ S. M. (1979). Experience et recherches concernant In dura-
bUile des armatures de terre armee. In: BLLPC. nr. 99, janv.-fcvr.
70. Delmas. P. ~i Gome, J. P. (1979). Analyse experimentale de t'interoction mcco-
niquc sol-geotextile. In: CIRS, p. 29-34.
71. Dcmut. Th. (1974). Die StUtzmauern und IlaLbpilzbriicf,en der Brenner-Auto-
bafm. Spannbeton 1966-1970. Viena.
72. Dobrov, E. M., Filipov, V. V., Pudov, r. V. ~ i Agaian, L. A. (1975). ObesPccP1lIe
u stoiciuDsti otlcosou putiom ankerovki. In : Avt. doroghi, nr. 12, p . 11- 13.
73. Dorobanw, St., Jercan. St., Pauc~, C .• Romanesc u, C., Racanel, I. !1i So,\,ill'cl, E.
(1900). Drumuri, Bu c ure~ ti, Editura Tchnir:f1.
74. Dragnaux, J. P. ~i Tran Vo Nhiem (1984). Exemples recents de renforcement
des' remblais et deblais sur L'autoroute A 41. In: ClRPSR, p. 243-249.
75. Dl'agomir, N. (1975). Unele aspecte priutnd moduL cum sint trotate in prczcnt
la noj Lucnlrile de consolidare a aluneciiriLor de teren. In: III CGF, vol. II,
p. 203-205.
7G. Dragomir, N., Nitoiu. Gh. ~i Burilescu Th . (1985). Facilitii.ti asigurate munici-
piuLui Suceavu prin l'eotizarea lucriirilor de consoLidare a versantiLor i nstalrili.
In: GMI, p. 37-54.
77. Dron, A. (1982). Combaterea instabititatii puminturilor in practica ~ucrurilor de
fmbuniltapiri fu nciare. Bucure~ti. Editura Ceres.
78. Durrwang, R. (1986). Slope Failure Stabilization by Dowelting wi.th B ored
Piles and Diaphragm Wan Segments. In: VIII DEGSMFE, p. 325-330.
79. Dutulescll, E. (1977). CaLculul sectiunHor circular~ din beton armat soliCit Ole
La incovoiere eu forta axiaUl. In: Constructii, nr. G.
80 . Dyer, N. R. ~i Milligan, G. W. (1984) . A Photoewstic Investigat ion of tile In-
teraction of a Cohesionless Soil with Reinforcement Placed at Different Oriell-
tation. In : CIRPSR, p. 257-263.
13 1. Erjanov, J. S. (1974). Teoria polzucesti i eio primenenia v gornih poroclah (Teo-
ria curgerH lente $i apticatiile sale Ia roct). Alma Ata, lzd. Nauka.
82. E I-Fcrmaoui. A. Jii Nowatzki, E. (1982). Effect of Confining Pressure on Per'fo/,-
monee of Geotextiles in Soits. In: II lCG, p. 799-804.
1)3. Fevrc, M. ~i Joubert, P . (1985). Stabilization chimique des sols par les prodllits
organiques. Note d'information SETRA, Parjs, nr. 12.
84. F'leisman, S. M . ~i Telikov, F. 1. (1965). Popercin fe profili skalnih v£emol,. In:
Transp. litr-vo, nr. 7, p. 37-39.
85. Florescu, 1. (1970). Reconstructia drumului national nr. 6, a portului ,~i a otf!-
lierului naval Or,wva in zona sistemuJui hidroenergeti c $i de naviga~ie Por~ile
de Ficr. In: Comunica.ri tehni co-*tiin~ifice ISPH, vol. IV, SHEN Portile de Fier,
p. 481 -511.
86. Fowler, J. (1902) . TheoreticaL Design Considerations for Fabric-Reinforced Em-
banlcments. In: II ICG, p. 665-670.
87. Fukuoka, M. (1967). Raport japonez privi nd problema a II-a "Proiectarc -t cl'a-
samente", XIII Congres man dial AlPCR, Tokyo.
88. Fukuoka, M. (1967). lnteruenpe La discutii privind problema a II-a "Pr oiee-
tare- terasamente"; XIII Congres mondinl AIPCR, Tokyo. Compte renuu des
travaux, p . 130.
89. Fuktloka, M. (1977). The Effects of Horjzontal Loads on Piles due to Landsli-
des. In: IX - ICSMFE, Specialty session 10, p. 27-43.
90. Fukuoka, M. ~i Yezazura. K. (1965). Full-Scale Model Tests of Slope l'aUurc of
River Embankments. In : V ICSMFE, vol. 11, p. 467-472.
91. Gandais. M. (1977). Tirants definitifs et essais de t irants. In~ Annales de l'Inst.
TBTP, nr. 346, janv., p. 48--68.
392
92. Garnier, J. (1979). Murs en terre armee sur' sols compressibLes: dimensionnc-
ment et constatations. I n: CIRS, p. 539--544.
93. GassIer, G. !ji Gudehus, G. (1978). Soil Nailing-Some Aspects of a New Te ch-
nique. In: X ICSMFE, p. 482-489.
94. Gerrard, C. M. Iii Pande, G. N. (19B4). Modelling BehaviOur of Soft Clays ReilI-
forced with Stone CoLumns. In: CIRPSR, p . 145-150.
\ 9:>. Ghinzburg, L. K. (1979). Protivoopolzneviie uderjivaiu~eie konstrufc~ii (Lucrari
de sustinere a t erenului alunecutor). Moscova, Stroiizdat.
96. Ghinzburg, L. K. (1983). Primenenie suainilL rabot pri borbe s opolzniami. In:
I OFMG, nr. 1.
97. Ghinzburg, L. K. (1985). Ra spredelenie davte nia grunta mp.jdu svainimL ria-
i da17li. In: OFMG, nr. 2.
96. Gtuskov, V. G. (1977). Rasciot konstrulc~ii zaglublennih v grunt. (Calcul ul con-
structiilor incastrate In teren). Moscovn. Stroiizdal
99. Gray, D . H. !1i Athanasopou los, G. (1982). I n terna llExterno~ Fabric Reinforce-
ment of Sand, In : 11 ICG, p. 611-616.
100. Grown, A. ~i Andrawes, K. Z. (19Bl). Strain Behaviour of Soit Fabric Mod el
Embankment$. In: X lCSMFE, p. 739-74.4.
101. Me GI'own, A. !1i Andrawes, K. (198 2). Load- Extension Testing of Geotertilcs
Confined in Soil. In : II reG, p. 793-797.
102. Gudehus, G. ~i Schwartz, W . (1986). Cut StabiLization Combining Soil-Nailing
with Vegetation. In: VIII DEGSMFE, p. 161-164.
103. Guilloux, A. (1984). Evaluation du frottement lat~rol soLinclusion dans Ie
clouage des sots. In: CIRPSR, p. 65-71.
10':1. Guilloux, A. Ii i Lacroix, A. (1 984). Calcul a posteriori d' un clouage par profiles
battus. In: CIRPSR. p. 269-275.
105. Haida, V. (1975). Drenuri orizontale vi broforate folosite la consoliduri de tere-
nuri aluneciit oare. In : III CGF, p. 314-522.
106. Hannon. J . (1982). Fabric Support, Embankment Const ru ction Over Bay Mud.
In, II leG. p. 653-659. .
107. Hoare: D. J. (1979). Granular Soils Reinforced with Randomly Oriented Discrct
Fib r es. In : erRS. p. 47-52.
101). Hobst, L. !1i Zajic, J. (19Bl). Ancorarea i n roct (trad. lb. cella). Bueure~ti, Edi-
tura Tehnicii.
109. Hoek, E. ~i L onde, P . (1975). Trauaux de surface au rocher In : Revue de rInd.
Mineralc, dec., p. 1-41.
110. Hughes. I. M. ~i Goldsmith, P . R. (1977). A. View of Lateral Displacemcnts of
Poles and Piles. In: IX ICSMF'E. Spec. 5CS. 10, p. 71-76.
Ill. Hurtado, J. (1963). Ziduri d e sprijin cu ti ran~i plan i. In: BIT C.D.C.A.S.,
nr. 1/H169, p. 17. dupii "Le Genie civ il", nr. 8-9, 1968.
112. Hutchins, R. D. (1982). Behaviour of Geotextiles in Embankment Reinforce-
ment. In: II ICG, p. 617-619.
113. Ingold, T. S. (1961). A Laboratory Simulation of Reinforced Clay Wa lls. Geo-
tcchnique, nr. 3, p. 399-412.
114. lng-old, T. S. (1982). An AnalyticaZ Study of Geotextile Reinforced Embank-
m ents. In : II leG, p. 6B3-6B8.
115. Ingold, T . S. (1982). Earth R einforced Systems in the United Kingdom. In :
Froe. Conf. on Soil Mech. and Found ., Brno.
llG . Ingold, T. S. ~i Templeman, J . K (1979). The Comparative Performance of Poly-
mcr Net Reinforcem en t . In: CIRS, p. 65-70.
117. Ingold, T. S. ~i Miller, K. S. (1982). Analyticat and Laboratory Investigations
of Reinforced Clay. In : II leG, p. 587-592.
lIB. lonescu, A. (1981). Elemente de apreciere a eficienfei economice a lucrilrilor
~
executate cu geotextile. I n : Hidrotehnica , nr. 5, p. 152-155.
119. Ionescu, A. ~.a. (1975). Geotextilele in constructii. 111: IV CGF, vol. III, p. 171-
176.
120. Ionescu. C. (1972). Pamintut onnat. In: Tnmsp. auto, navale Iii aeric;tc nr. 12.
121. lorga, A. !ji Guip. R. (19B1) . Rarete in sistem n simpZu $i ctublu. pentru COrLSQ-
I lidarea de aLunecari. In : PESCT, p. 183-199.
I,
122. Ito, T. *i Matsui. T . (1977), The Effects 01 Piles on a Row_on the SLope St abi-
I
Lity, In : IX .ICSMFE, Spec. ses. 10, p. 81-86.
123. Ivan, C. (1985). Calcutu! sistemelor de drellaj. Bu:ure~ti, Editura Tehnica.
393
 12·1. 1zdri\jU, V. -'l.a . (l979). Aspecte privtnd calculul impingcrii asuprn ecranelor
Tcaltzate din pamint annat. 1n: IV CGF, vol. III, p. 3-11.
125. Jones, C. J. F . (1982). Techniques for Retaining Structures Using Fabrics and
Geogrids. In: II lCG, p. 581-586.
126. J ones, C. S. :'ii Edwards, L. W. (1 980). Reinforced Earth Structures on Soft Foun~
dattons. In: Gcotechnique, nr. 3, p. 207-213.
127. Juran, 1. ~i Schlosser, F. (1979). Efforts de traction dans lcs armatures des
ouvrages el1 terre armee. In: CHRS, p. 77- 82.
128. Kadja ia, D. ~i Zak, D. (960). Ekonomiceskaia konstrucPia jdezobctonfh podpor-
nfh sten. In: Beton i jeiezobeton, nr, I, p . 400-403.
1;!9. K3hasaki, T. (1981). Deep Mixing Meth od USi ng Cement Harde ning Agent. In :
X ICSMFE, vol. 3, p. 721- 724.
DO, Karasev. O. V . -5i Berman, V. I. (1983). OpitnUe issledovania podpornlh .sten iz
rlvuhriadnih burOvih svai. In: OFMG, nr. 6.
Dl. Kasarnowsky, W. (1974). Erdbau. GelleraZbericht. IV Togung der Fachleute des
strassenwcsen del' soziaHstische nHinder, Budapest.
j :;2. Mc Kenaa, J. M., Eyr e, W. A. :'ii Wolstenhoirne, D. R. (1975). Performance of an
J';mbanlcment Supported by Stone CoLumns in Soft Ground. Gcote:::hnique, vol.
25, nr. 4, p. 51- 59.
J:lJ. KliItov<l, L . N. ~i Nikitin, P. P. (1985). Uplotnenie slabih gruntov prt glubinnom
}lcl'cme~ivanii s ~ementom. In: Trans, s t r~ vo, nr. 10, p. 50-59.
t:! 'l. Koerner. R. M ..c;i Welsh. J . P. (1980). Construction and Geotechnical Engineer.
iltg Using Synthetic Fabrics. New York - Toron to, John Wncy and sons.
135. Kolesnikov, 1. (1981). Kompleksniie issledoL'ania svai, gorizontalno nagrujennih
v nesviaznih gruntah. In: OFMC, nr. I, p. 10-12.
130. Kolin, D. 1., Maloian, E . A. ~i Skormin, G. A. (1 986). Rasciot naghelnih J(replcnii
otlcosov. In: Transp. str-vo, nr. 2, p. 28-29.
137. Korccagh in , E. A. (1980). Optimizatia konstruktii podpornih sten (Optimizar ea
cOllstructiilor de ziduri de sprijin). Mos::ova, S troii zd at.
13U. Koz!ov, S. M . (1 967). l ssledovanie ankernih tiajei na gorizontalniie nagruzld.
In: OFMG, nr. 6. . XV~e Congres IVio!1dial de 1a Route, Mexico, Question I. RGuInanie, p. 6- 16.
139. l{07.)ov, V. (1979). Podpomiie steni s ankemimt ttajami. In : Beton i jclczobeton,
nco 2, p. 10-11.
BO. Krij<tnovski , A. L. $i Kuli kov, 1. V. (1977). ]{ voprosu rasciota ustoicivostl otho~
sov. In : C hidr. str -vo, nr. 5, p. 38-44.
1'1]. J(vat havn, T. ' ~ i Pesov, A. (1983). Ankerovka poluskalnih v iemolc. In: Transp.
str-vo, nr. !I.
H2. l..t'fl<live, E. (1 902). Le reniorcement des materiaux granulaires avec des his
COlitiIlUS. In : II ICG. p. 721-726.
I·!:.!. Lcflnivc, E., K hay, M. ~i Blivct, J. C. (1983). Un no uveau materiaux: Ie Terso!.
In: BLLPC, m·. 125, mai-juin.
H ·t. LencJi , P . (1970). V erankerungen im Lockergestcin. In : Schwciz. Ba uzeitun g.
nr. 41, p. 921-929.
1'15. Livet, M. (1976). Etude hydrogeologique des fOI·mations de pente. Site experi~
menta l d'Amance. In: BLLPC, 83, mai-juin, p. 9-20.
146. Logc<lis, L. (1981). Pathologie des murs d e soutenement. In : Annales de l'Inst.
BTP, nr. 285. p . 93- 123.
147. Logenis, L . (1977). Les tirants d'ancrage. La nouvelle edition des Recommanda.
tions. In: AnnoJes de I'lnst. TBTP, nr. 356, p. 33-53.
140. L ogeais, L. {;i Graux. D. (1973). Les tirants d'ancrage. Conceptio/~ et controle. In :
Annales de l'Inst. BTP, nr. 312, p. 126-146.
149. Louis, C. (1981), Nouvelle methode de soutCmement des sols en deblois. In:
'J'ravaux, nr. 553, mars.
150. L u, Z. J ., Wu, X. M. ~i Zhang, Z. S. (1981). Anchor Slab Structure Retains Earth
FiLl. In : X ICSMFE, Section 5, p. 169-172.
151. Mamulea , M. A. (1973). Pornituri de teren mute. In : Transp., vol . III (20), nr.4,
p. 213-217.
152. Mnn::ini, P . (1971). Stabitizarea electrochimica a unui teren i n care s-a excavat
o autostrada. In : Rev. Ital. di Geot., p. 297-306.
153. Manoliu, 1. (1974). Comportarca pilotilor supu$i ia solicitiiri transversale. Tezil
de doctoral. In st. de Constructii Bucure-5ti.
15.,1. Manoliu, I. (1984) . Fundapi $l procedec' de iU'ndare. Bucure.$t1, Editura Didac~
licA ~i Pedago gic~.
394
'.
155. MJ noli u, 1. ~i Dumitrescu, T. (975) . Conlucrarca in cazul fundatiHor de adin·
cimc. In: III CGF, Raport la subtema II.
156. ManoHu, I . ~i Filipidescu, N . (1983). Barete su puse la soticitari transve rsale
fundamentarea pe baza rezultatelor i ncarcarilor de probd La scara naturald a
u nor instructiu'ni de Ilroiectare. In: V CGF, vol. II, p. 364-374.
157. Marchal. J. (1984) . Renforcement des sots par douage. Etude exp6rimentale en
laboratoire. In: CIRPSR, p. 275-279.
158. Marec, M ., Baguelin, F. ~i Vincentelii, A . (l!H5). Donnees sur la terre arnt,e de
Z'autoroutc de Menton. In : BLLPC, num . spec.
159. Marinescu, C. (1911). Contri butii Ia proiectarea rambleelor pe ntru cai de comlL~
nicatii pe baza studluLui tensiuuilor i n terenuZ de baza cu luarea (n considerare
a solicltarilor ta ngen~iaZe pe talpa $i a varia~iei in timp a rezistcn~ei La tiiiere
a pamintului. Tcz;l de doc tornt. lnst. de Constr uc\ ii Bucur~ti.
HiO. Maii nescu, C. (1972 a). Proiectarea rambleeLor pentru' Cat de comunlcat il pc boza
studiului tensiunilor in terenul de oazu., cu tual·ea in considerare a solicitifrilor
tangenpate pe talpa. C.D.P.T. - M.T:fc.
161. Mar\ncscu, C. (1972 b). Varialia in timp a rezistentei la tdierc a piimintuZui ~i
inttucn~a sa asupra stabilitutii terasamenteZor. C. Q.P.T. - M.'f.T c.
162. Marinescu, C. (1972 c). Stabi!itatca tcrasamentclo r rutiere. In: Transp. aulo, na-
vale ~i aeriene, nr. 9, sept., p. 489-505 .
103. Marincscu. C. (1973 a). Det ermillarca sarcillii criLice de refu:lare lateraUi $1 a
-distanrei intre ranforti la lucriirile de consolidare Q tcrenurilor alunecatoare.
In: Transp: auto, navale ~i aeriene, n r. 1, ian. , p. 29- 35.
164. Ma rineseu, C. (1973 b). Presiu71ea lateratii a terenului sub nivclut radierului la
lucrul'ite de sustinere fUlldate pe paOli. In: Transp. auto, navale :;i aerlenc,
n r. 2, febr., p. 87-91.
165. Marincscll, C. (1975) . lntcractiunea $1 stabWtateQ ansamblului ram bleu~ t eren.
In : III CGF, vol. I. p . 233-240.
166. Marinescu. C. (1975). Etudes des projets de terrossementS. Stabitite des talus.
167. Mar inescu, C. (1977). I nterac~iunca cons tru·c ~je · tercn in cazul bolJilor cu pilattr;.
In: Tr .. nsp . ~ i telec. nr. 4, p. 249-252.
168. Marinescu, C. (1 981). Caracteristici iunc~ionalc # constructive ale liJ.criili!or ce
foloscsc barete de beton La construqiile pcntra trallsporturi. Experien~a proicc-
tdrit , cxecuJjei $i urmaririi i n cxploatare. In : PEBCT, p. 11-34.
169. Marinescu. C. (1985). Se vera l Solutions Regarding t he Road Construction iri, tile
Socialist Republic of Romania. In : Indi an. Highways, The Go!den Jubilee, fe u .•
vol. 13, n r. 2, p. 107-121. .
170. Mari ncscu, C. (1985). Armirovannit grunt i ego razllovidnosti. In : Avt. doroghi.
nr. 9, p. 26-27 .
171. Marincscu, C. Drevete de invenlic: nr. 86596/1982 - Procedeu de tasare preala~
bUd a t erenurilor sla be pent ru fundarca const ructitlor; nT. 99624184 - Frocedeu
de armare a tcrenului; nT. 11 90 14186 - Element de stabilizare a taluzurilor, tc~
rasamelttclo r ~i v ersantilor aluneciltori; nr. 116203/86 - Caseta prefabricata
pentru ziduri de sprijin cu interspa.tii; nr. 11 6717186 - Ranfort-coloanil pen-
tTl! consoLidarea versantilor; nr. llG205J86 - Zid de sprijin din casete prefa-
bricate ancorate.
172. Marin escu, C., Todea, R., Corhi~eanu, A., ~i Vasilcscu F. Brevet de inl.:entie
nr. 96864: Ran/ort de stabUizare a vetsan~ilor alUneC(Ltori reaUzat prin injectH
$i ancorajc.
173. Ma rinescu, C., Dragomir, N ., Nitoiu. G. ~i Todea, E. (1981). Barete din beton
slab annat e;recutate penlru' consolidarea terasamentelor La lucrari de drum uri.
In: P EBCT, p. 257-276.
174. Marinescu, c., Corlateanu, A ~ i Dragomir, N. (1982). Comportarea in timp a ltL~
cnirii de pdmint annat de la Sote$tt. Mat. schimb. de expo "Comp. in situ a
construc\iilor", Tulcca, p. 209-219.
175. 'Miinescu. G., Popescu, T ., Cetiiteanu, N . ~i StAnescu, D. (1972). Ziduri de sprijin
de cale terata in debleu, din coloane de beton armat tangente. In; Rev. Cuilor
Ferate, Dr. 10, p. 577-586.
176. Mentzel , E. (1981). COl1solidarea unor alunecdri de rambleu 1n ZOna subcarpo-
t icd , cu raniorfi din barete. In: PEBCT, p. 199-215.
171. Mihalcu, M . (1986). Mat eriale plastice armate. Bucurc$ti , Edilura Tehnicc'i.
176. Mihalik., A . (1977). Comportarea m sit u a constru.ctiilor d e sprijin din clemente
395
 prefabricate din beton armat Ia consolidarea terasamentelor i71stabile de cale
ferltta. In: Bul. !j:tiin~ifie al Inst. de Constructii Bucure.o;;ti. nr. 1-2.
179. Mihul, A, Silion, T ., RAileanu. P . .$i Ml1.$at, V. (1975). Ziduri c1e sprijin alca-
tuite din pamint. armate eu elemente din beton precomprimat. In : 111 CGF,
vol. 1. p. 627-633.
180. Milovic, D. (1979). Essais de chargement d'un sot arme. tn: CIRS, p . 101-100.
181. Minin. P. I. I?i Moleeanov,' N. A. (1963). Consolidarea debleurilor in cm'e .~e pro-
duc priibu~lri de stinci (tract din lb. rusd). COJiet selectiv "Can stI'. !;< i intrc\lnc-
r en diii" nr. 2, p. 5-9.
182. Mironov. V. S. (1978). Ispitanie naklonHt svai na somestnoe dei5tvie vCTti1(at -
nflt i qorizontalnih nagruzok. In: OFMG, nr. 5, p. 10-11.
183. Mitrakov, V. I. ~i Afendikov, L. S. (1983). lIimicesTcoe ukreplenie gruntov. 1n:
Transp. str-vo, nr. 10, p. 54- 55.
184. Morbois. A . .$i Nguyen Thanh Long (1984). Etude du procede ACTIMUR. n..'lP-
ports des 1aboratoires GT-6 LPC.
135. Motuzov, 1. 1. '!i.a. (1977). Tehnologhia iZgotovlenia gruntovth svat ukreplennih
tementom. tn : Transp. str-vo, nr. 10, p. 20-21.
186. Munfnck, G. A. (1984). Soil Reinforcement by Stone Columns-VaTied Ca.~e Appli-
cation. tn: CIRPSR, p. 157-162.
187. Munteanu, V. (1981). Consolidarea unui rambteu alunecat cu barete din belon.
1n : PEBCT, p. 234-238.
108. Murray, R. T . .$i Boden, J. B. (1979). Reinforced Earth Wall Constructed with
Cohesiv e Fm. tn : CIRS. p. 569-577.
18!). !I.-furray, R. T. (1980). Fabric Reinforced. Earth Wal ts: Development of Design
Equation. In: Ground Eng. nr. 7, p. 30<-36.
190. Murray, R. '1'. (1982). Fabric Reinforcement of Embankments and CuWngs. In:
II ICG. p . 707-713.
191. Myles, B. (1982). Assessment of Soil Fabric Friction by Means of Shear. In:
II lCG, p . 787-792.
192. Nguyen Th anh Long I?i Guegan, Y. (1972). Etude de la terre armce a l'appareil
triaxiel. Rapport de Recherche nr. 17.
193. Nguyen Thanh Long. I?a. (1984). Solttenements avec armature. Utilisneion de
pneumatique usages. In: BLLPC, 129. p. 21-28.
194. Ni : hol!\, R L. (01961). Comparison of Fabric Sheet-reinforced Earth Design
Method s. Canad . Geot. J . nr. 4, p. 585-592.
195. NOllveiler, E. (1981). Ef/iCienCtJ of Horizontat Drains on Slope Stability. In :
IC;:SMFE. vol. 3, p. 495-500.
1%. Olivertl, A. (1962). Use of Non-Woven Geotextiles to Construct a Deep Highwa y
r;mbanTcment. In: II leG, ,P. 625-630.
197. Ontl, G. (1981). Calcutut neLiniar al fundatiilor pe barete elastice. In: P EBCT,
p. 2fI7-276.
1:18. Osman, ~-I. A !j:.a. (1979). The Internal Stability of ReinfoTced Earth Warts. In !
CIRS, p. 107-112.
10n. OtlcrsdorI. W. (1 981). Einsatz textiler Gewebe im Dammbau bei nichttragrii1tj ~
!len Baugrund. In : Das Strassenwesen, nr. 8.
200. Panet, M. ~i Rotheval, J. P. (1976). StabiWJ c1es talus rocheux. In : BLLPC, Jlum.
spcc. Ill, p. 171-187.
201. Panet. M., Gaudin. B. ~i Ricard, A. (l976). La mecanique des roches appliquee
aux ouv rages du genie civil. Aix-en-Provence.
202. Pauncscu, M. !ii Schein , T. (1971). Drenuri ol'tZontale execu tate prin vibrofoTare.
1n: Trit:1sp. auto., nav., aeriene. nr. 2.
203. Pauncscu, M., VHa, 1. !j:i Prioteasa, C. (1983). Pereti mulati ~i barete, Bucurc~ti,
Editura Tehnica.
20':1. Petrik, p. M., Baslik, R . .$i Leitner. F. (1982). The Behaviour of Rein/orced Em-
banlc.ment. In: II ICG, p. 631~34.
205. Picsker. F . .$i Gabel, C. (1982). Stii.tzbauwerke aus textilbewehrter Erdc. In :
BaujJlannung Bautechnik, RD. G., p . 63- 71.
206. Pilot, G . (1970) Les glissemellts de tatus routiers. Etude des d esordrr.'s obse r-
ves entre 1963 et 1967. Rev. Gen. des Routes, nr. 451, p. 41-4.6.
207. PHot, G. (1971) . CatalogUe d'abaques de catcuL de stabilite. In: BLLPC, nr. :;2.
208. Pilot, G . .$i Kacmaz, S. (1968). Abaques de sfabilite d'ensemble des remblais
sur sots inclines. In : BLLPC, nr. 32, p. 35-52.
396
20£1. Pilot. G ...,i Moreau. M. (1973). Rcmblais sur sols mous equzpes de banquettcs
latera res. Rapport de recherche no. 25. LPC.
210. Pitt, J. M. !i .a. (1984). Fly Ash Micro~Pites. An Alternative for Railway Su b-
structu re Rei1lforcement. In: C IRPSR, p. 91-96.
21 L Phan. T. L., Segrcstin, P ., Schlosser P. ~i Long. N. T. (1979). Etude de In stabilitd
ilttcrne r.t extente des ouv rugcs en terre urmee. In: CIRS, p. 119-123.
212. Polovinkin, A. 1. .$i Matvecv, V. P. (1971). Proektirovanie Iconstruktii vzatml)~
cir.istvuiWjcih s gruntom s avtomatieeskim pOiskom shemi konstru1ctii. In :
OFMG, Uf. 5,
213. Polovinkin. A. (1976). Pois1c flovih. tehnieeskih re~enii pri pomo~ci EVM. In:
Nauka i jizni. nr. 10.
214. Polovinkin, A. I . ~.a. (1976). Algoritm dUa optimiza~ii re~enii v proektirovanii.
Moscova, Izd. Energhia. .
. 215 . Popescu, M . (979). Some Consideration on the Design Methods of Reinforced
Earth Retaining Waas. tn: CIRS, p. 131-138. .
216 . Popescu. M . (1902): Filtite Element Anolysis of Reinforced Earth Walls. In: ConL
nat. geot. ~i funda\ii, Brno, p . 182-187.
217. Popescu. M., Stefanescu, St. Iii BiiltC5cu, M. (1986). Rambleu pe argile mot - ana-
liza complexd a conciitiilor d c stabilitate # de/ormabilitate. In : A 7-a con~
s£atuirc pe tarA a lucn1rilor de drumut'i ~i pod uri, vol. 2, p. 79-95.
218. Prochazka, J. (1982). Operne steny z hrebikovane zeminy. tn: Conf. nat. de
geot. fji fundatii. Brno.
219. PUiatti, D., Puig, J. ~i Schaeffner, :M. (1983). Traitement des sols it Ia chaux ct
aux ciments. In : BLLPC, nr. 124, p. 123-142.
220. Rabcjac. A. !it 'toudic, P . (1974). Construction d'un mur de soutenement entre
VersaiU es-ChantieTs et VersaiLles-Mateplast. tn: Revue generale des chemins
de fer. n r. 4.
221. Rat, M. (1976). Drainage. In: BLLPC, Num. spec., 3, p . 151-160.
·222. Rat, M. (1981). Etude hydrogeologique des fOTmations de pente et leur drainage.
In: BLLPC 115, sept.-oct., p. 7- 14.
223. Rathgeb, E. ~i Kutzner, C. ' (1975). Some Apptications of the VibTorcplacement
Process. In: Geotechnique nr. I , p. 45-50.
224. IUidulescu, A., Georgescu, M. ili Manda, M. (1985). Calculul sectiunilor circu-
lare di n beton annat soticitate 1a incovoiere eu fOr}a axiola. 10: Caiet nr. 5
. LP.T.A.N.A.
225. Riiileanu, P . ~.a. (1983). Geotehnicd # fundatii. ExempLe de calcut. Bucure~ti,
Editura Didactidi ~i Pedagogic~.
226. Reese, L. ~i Manoliu, I. (l973). Studiu La calculatoT at pilotuZui solicitat trans-
versat. tn: Bul. ,$tiin\ific al lnst. de Construcpi Bucure.$ti, nr. I, p. 35-70.
227. Reuter, F. ~i Kreucher, M. (1982). Obiectivi i problemi eLectrohimieeslcogo ukre-
pIenta sviaznl h gruntov. tn: Injenernaia Geologia, nr. 5, p. 97-100.
228. Romanescu, C. ll.a. (1978). Sisteme de sprijinire a taluzurilor din elemente din
heton armat, fi$ate # ancorate in teren. tn : Transp. ~i telecom. nr. 1, p. 42-48 .
229. Rowe, R. K. (1984). Reinforced Embankments: Analysis and Design. In: J. of
Geot. Eng. nr. 2, p. 231-247.
230. Santini, Ch. ~i Nguyen Thanh Long (I978). La terre armee etudiee par mOdeles
photo-elastiques. tn : BLLPC, nr. 97.
231. Saran,-S., Talwat, D. V. ~i Prakash, S. (1979). Theoretical EaTth Pressure Distri-
bution on Retaining Wall with Reinforced Earth BackfHt. In: CIRS, p. 139-144.
232. Scgrcstin, P. (1979). Pathologie des ouvrages en terre armee. tn: ClRS, p. 585-
591.
233. Segrestin, P. (1979). Cakul d'un massif en terre armee par les coins de rupcure.
In : CIRS, p. 163-168.
234. Skor rnin. G. A., Maloian, E. A. ~i Kolin, D. I. (1985). Naghelnoe kreplenie sten
1cotrovana. tn: Transp. str-vo, nr. 12, p. 21.
235. Smith, G. N. !?i Birgisson, G. I. (1979). Indined Strips in Reinforced Earth
Wall s. tn : Civil Eng., june, p. 62--63.
236. Snaith, M. S., Bell, A. L . .$i Du bois, S. S. (1979). Embankment Construction from
Marginat Material. In : CIRS, p. 175-180.
23 7. Sobolevski, I. A. (1975). Vodona s i ~konnfe otkosi i osnovania (Ta luzu ri ~i terenuri
de fundape saturate). Minsk. Ed. Vi.$ei~aia !?kola.
397
 230. Sokolovici, V. E. (1980). Himiceskoe u7crepZenie gruntov (Stabtuzarea chimicii a
pilmillturifor). Moscova, Stroiizdat.
239. Spitk ovski, S. ,A. ~i Leibman, la. M. (1976). Ustoi puteprovoda novol lconstrukp i.
In: Tran sp. str-vo, nr. 11, p. 13-14.
240. Stanci u, A. (1981). ContributH la dimensionarea lucrdrHor din pdmfnt armaL
Rezumalul lezei de doctoral, I a~ i. 198J.
241. Stanie, B. (1984). Influence of Drainage Trenches on Slope Stability. In: J. of
Geot. Engineeri ng, nr. 11.
242. Stankiewicz, R. ~i Husar, H. (1969). Nowe Koncepcje ekonomlcznych scian opo-
rowych. In: Drogownidwo, nr. 12, p. 284-287.
243. Stanculescu, I., Todea, E. ~i Drugomir, N. (1971). Sisteme de consolidare a unol"
alttnecari de mal"e amploare, apH.:ate pe drumurile nationa/e. In: II CGF.
p. 639-70L
214. Stilncu!cscu. 1. ~i Chiric.i1. A. (1981). Stuciiu prlvind eonsolidarea versantului care
ufecteazd stabilitatea terenu~ut din zOlla halei platformei tndustriale CuTtea de
Arge$. Contract de proiectare nr. 94/1981. Inst. de Constructii BucureJili.
245. Stiinculescu, I., Chiric.ii, A., Todea, E., Munteanu, V. ~i Bala.,)a , L. (1983,. Con.-
soLidarca unut versant eu atunecari in Zona Curtea de Arge~. In: V CGF,
p. 1 3 7-11~ .
246. StJnculescu, I., SHion , T., Martiniuc, C., Marine-scu, C., Todea , E., Muntronu, V.,
Dascalu, V., Cijevski, R., An'tonovici, V. ~i Vasilescu, L . (1983). Solutii de C01l-
solidare a versantilor din municipiu~ Ja$i. tn: V CGF. p. 130-137.
247. StllOculescu, r., Dorneaou, E. ~i 'reodorescu, S. (1984). StabHitatea versantilor
in Localitrltt $i pe platforme industriale situate in zone colinnre $t masuri ne-
cesare in cadrul sistematizarii teritoriului. In: GMI, p. 9-25.
248. Stocker, M. F., Karber, G. W., GassIer, G. ~i GUdehus, G. (1979). Soil naHing
(cloutage du sol). G. R. ColI. Int. Renforeement des Sols, Paris.
249. Strun ga , V. (1983). Jnstructtuni departamentale privina utilizarea geotextilelor
din materiale refolosibile In constructit pentru transporturi. Redaclarea I,
I .C.C.P .T.T.
250. Strunga, V., Turcu, M., Surugiu, M. ~i Dumitrescu, T. (1984). Reducerea consu-
mU'lui energetic prin folosirea geotextilelor in construc;ii. In: Transp. ~i tele-
com. nr. 5, p. 64-67.
251. StrungA, V., Urdea, V., Pascaru. C. ~i Avrigeanu, N. ~l Popovici. R. (1984).
Drenuri [nguste cu geotextite. In: Transp. =?i telecom. nr. 8, p. 119-126.
252. Strunga, V. ~i Radu~, N. (1985). Drenurt ctL elemente drenante prefabri-
cate din mase plastice termoformate. Studiu tehnico-economic de cercetare
INCERTRANS, contract 6029.
203. Schlosser, F., Nguyen Thanh Long ~i Sevestre, F. (1073). Ouvrages en terre
nrmee sur sots de faible portance. In: VIII ICSMFE, vol. 2.2, p. 201-205.
254. Schlosser, F. ~i Nguyen Thanh Loong (1975). Dimensionnement des murs en
te rre armee (Stabilite externe). In : Bull. spec. LPC. .
255. Schlosser, F. ~i Juran , I. (1977). Parametres des conception pour sols arti!icielle-
ment amelion?s. tn : IX ICSMFE, vol. 3, p. 227-252.
256. Schlosser, F. ~ i GuiUaux. A. (1979). Etude du l.rottement sol armature en labo-
1"atoire. tn : CIRS, p. 35-40.
257. Schlosser, F. ~i Juran, 1. (1981). Pa1"ametres de conception pour sots artificielle-
ment ameLion?s. to: X rCSMFE. Gen. Rep. Ses. 8.
258. Schultze, E. (1981). The Probabilistic Approach to SoH Mechanics Design. In:
X lCSMFE, Spec. Ses. 6, p. 501-511.
250. Schuster. R. L. ~i Krizek, R. J . (1978). Landslides. Analysts and control. Spec.
Hep. 1""76. AC;:'d. of Sciences, Washington, D.C.
260. ~e~enia, H. L. (1972). Otenlca ustoicivosti opolz-nevih sklonov mctodom prizodnih
a nalogov. In: Ghidrot, str-vo, nr. 10, p. 19-21.
261. Shl'C'stha, S. ~i Bell, J. R. (1982). Wide Strip Tensile Test of GeotcxWes. In:
II ICG, p. 7 39~74.4.
262. ShrestJw, S. C. ~i Bell, J. R. (1902). Creep Behaviour of Geotextiles under Sus-
ta ined Loads. In: II ICG. p. 749-774 .
263. $vet. V. B: =?('I, (1980). Nadejnosti fundamentov i osnovanii (S iguranl a fundatUlor
':1 tf~rCJWI'llOI" de fundare) . .Moskova, Stroiizdat.
264. ~vetov. G. (1974). Davlenie grunta ogranicenogo obioma na pocipol'nie steni. In:
Ghidrot. stl'-VO nr. 3, p. 22-25.
J9 H
265. Tananaiko, C. D. (W79). 0 davLenH grunt a na ghibkie podporniie stenki.. In:
Ghjdrot. s tr-vo, nr. 5, p. 37-38.
266. Titov, V. P. (1961). Opredelenie u stoicivosti otkosov viemok. In : Transp. str-V(l,
nr. 12, p. 38-39.
267. Tumay, M. T ., Arman, J\. ~ i Antonioni, M. (1979). MetaL versus Fiber Fabri c
Earth Reinforcement in Dry Sands. A Comparative Statistical A'lOlysls. tn:
CIRS, p. 197-207.
263. Tagareli, Z. V. (1969). Noviie obleacfonfe konstrukt ii podporn£h sten (COtIstru c-
til noi U:$oare de ziduri de spri;in). Moscova, Tzd. Stroiizdat.
269. Usov, G. N. (1977). Opredelenie davlenia grunta na stenkiobotociki. In: Ghidrot.
str-vo, nr. 1, p . 47-49.
270. Usov. G. N. (1981). Podporn[e stenki-oboloCiki s konsoliu. In: Belon j jelezobelon,
nr.l, p. l3-15.
271. Vaicum; Al. (1970). Fundatii lncastratl!. Bucure!iti, Editura Academiei RS.R.
272. Vasiliev, B. (1969). Ekonom iceskle podpornie seenki. In : Beton i jelezobcton,
nr. 9, p. 28-29.
273. Vclut, D. (1 978). I.es t ravaux du Verd on. L es te rre-pleins et vois d'acces-. In :
Travaux n r-. 516. feb.
274. Vernescu, P. (1956). Ziduri de sprijin din elemente prefabricate. In: Constr uC\ii
nr. 6.
~75. Verrier, G. !it :Meriotte, P. (1981). Confortement des r emblais feroviaires unc
technique particuliere: Ie clouage. tn : Travaux, nr. 553, mars.
276. Vidal, H. (1966). La terre armee (Un materiaux nouveau pour Travaux Publics).
In : Ann ales de l'1nst. TBTP. nr. 223- 224, j uillet-aout, 1966.
277. Vidal, H , (1972). La terre armee. In: Annales de l'Inst. TBTP, nr. 229, nov.
278. Vincentelli, A. ~i De]ahaye, D. (1975). Les deblais rocheaux et In consolidat ion
des talus. In : BLLPC, num. spec. "L'autoroute de Menton". p . 61-72.
270. Volo~koi, D. V. ~i Netrullov. S. H. (1973). Himiceski metod u/(replenia otk oSOl·.
tn : Avt. doroghi, nr. 12, p. 13-14.
280. Volotkoi, D. v.. Gurevici, I. L. ~i NetCullov, S. H. (1979). Optt himiceskogo tlkrc-
plenia ot kosov v ghidrotehniceskom stroitelst ve. In: Ghidrot. str-vo, nr. 1,
p. 19-20.
281. Walker, W ~i Duncan, M. (1984). Lateral Bulging of Earth Dams. In: J. of
Geotech . Eng. nr. 7, p. 823-937. -1;
282. Waschkowski , E., Corte. J . F. =?i Poupelloz, B. (1984). Confortement par inj&ti01K
des fondations d'ouvrages d'art. Rapport des laboratoires GT 4 LPC. .~
283. Wehry, A., David, I. ~i Man , T. E. (1982). Probleme actuale £n tehnica drena-
jului, Timi~oara, Editura Facia.
284. West. J. M. (1973). The Role of Ground. Imwo veme nt in Foundati on Engincer -
, ing. In: Geotechnique, nr. 1, p . 71-78.
285. Wichter, L. (l984). Slope Stabilization Using a Combined NaiUng-injectton
I'
I Method. In: CIRPSR. p. 285-291.
286. Wilkes, P. F. (1912). King's Lynn Trial Embankment. In : J. Inst. Highway Eng.,
19, nr. 8, p. 9-16.
287. Yasuhara, K. !;i Tsukamoto, Y. (1982). A Rapid Banking Method Using tile
Resinous Mesh on a Soft Reclaimed Land. In: II ICG. p. 635-641-
288. ZClvri ev, K. (1976). Priblizite lnii metod ra sciota svai no bo1covoe davlenie. In:
OFMG, nr. 3, p. 6-8.
289. Etude des remblais sur so~ compressibles. Recomandation des laboratOires drs
Ponts et Chaussees. Pads. DUIlOd , 1971-
290. llukovodstvo po proektirovcmia zemlianoao polotna na slabih gruntah (/nd rll-
mat~r privind proiectarea terasamentetor de drumuri pe terenuri slabe). Mos-
Cf)\-n , Izd. Transport, 1979.
29.1. SN 200-62. Condi.tii tehnice de proiectare a podurilor de $osea $i de cale feratt!
(in l. rus1). Moscova. Ed, Min. Cailor de comunica~ii, 1962. Trad. in lb. roman<'i.,
GD.P.T. al M.1'.Tc., 1965.
292. SNIP 2.05.03 --..B4 Mosti i trubt (Poduri $i. podete). Moscova, Gosstroi, HI1J ~.
2lJ3. 1l{!com11landatiom concernant la cOllception, Ie cal.:uL, l'execution I?t Ie contmic
des tirants d'ancrage. Etabli es par Ie B_u reau Securitas. Paris, Eyrolles. 1972.
399
 -- ~ , .
. 'i

294. Spravocinilc po proeTclirovaniu svainih fundamentov (lndrumiit or privind proiec-

tarea fundatiilor pe piloti). Moscova, Stroiizdat; 197L
295. Trans-European Nort -South Motorway. Drainage. Stresa, !talia, 1978.
296. Elaboraren metodelor de sporire a capac-iUitii portante a ramNeelor ell /0-
losirea materialelor sintetice. Proiect partial al documentului fina~ al teme!
1\.OT-CAER NO.8. Elaborator: Cehoslovacia, Praga, ian. 1984. '1 :, ,,;,~~~y,t'
,IIf!',· . "'I
; 'f : , '
• ' ~'
I
4 I!
'I ,"; 1 f
297. Instructiuni tehntce pentru curcuLu! $i alcatuirea elementelor de constructii dm 1 ( .',
pO~testeri armati elL fibre de sCicUi, P-94-77.
208. /lfcsure des pressions derriere et SOllS un mur de soutenement, RJPport de re-
cherche nr. 22. LPC, 1973.
2!10. Studiu pe model at eficacitiltii unui sistem drenant pentru aparatea malului
DuniiJ'li lmpotriva sufoziei. lnst. de Constructii Bucurqti, FilC. Hidrotehnicil.
1973.
300. Cercetiiri privind testarea posibilitiitilor de utilizare a geotextilelor tip retea
innodatii la reaHzarea masivelor de piimint armat pentru lucnlri de sustinere La
d rumud. Studiul lost. de Cercetari Hidrotehnice, iun., 1982.
301. UtiLizarea geotextileLor pentru asigurarea stabiWiipii taluzurilor, la piimint ar-
,
' <~
mat, sub masive de fundatie $i ga[Jioane umplute eu piimint. Referalc de cer- I' " 1, .
,. ''
cetarc, I.C.P.T.T., ap r.-dec., 1982. ~ :,'
302. Norma tehnicd de ramurd N.T.R. nr. 2835/80 M.A.I.A. - D.I.11. Sfari, fringhii 3i
odgoane din fibre potiamidice.
303. Norma internii de intrepl'indere. Tc:l:tHe l·etea. ?vU.U. Ccntrala industriei linii.
Cod 69.395/2I.
304. Cercetiiri. asupra posibilitUtilor de degradare biologiea a polimerilor sintetici
in conditiile specifice de exploatare a constructiilor de pilm/nt. Contract nr.
29/1980. Cat. de biologie. Volv. "Babe.5-Bolyai" Cluj-Napoca.
305. Tehno!ogie de obtinere a ancorajelor din bare PAS. Contract n r. 2086/82.
Institutul de Cercetare !?i Proiectare pentru Industria Materialelor de Construc-
tii (I.C.P.M.C.).
306. Tehnologta de executie a ancorajelor din bare PAS. Cercetare pentru deviere
drum national 17 intre Zugreni $i Borca. Contract nr. 2080/ 1982. lnst. de Cercc-
t ari lIi Proiedari Tehnologice in Transporturi "(I.C.P.T.T.).
307. Tehnologia de executie a ancorajelor din bate PAS. Cercetare pentru canalul
Poarta Albii-Nilvodari. Contract nr. 2080/1983, lnst. de Cercetari ?i Proiect;lri
Tehnologice in Transporturi (I.C.C .P.T.T.).
30B. Prevenirea $i combaterea degradiirii taluzurilor la drumuri. Solutii. tehnko-eco-
nomice de protectie $i consolidare. Etapa: Recunoa$terea $i examinarea pe te-
ren a sectoarelor de drum cu degradiiri de taluzuri. Referat partial de cerce-
tare I.C.P.T.T., 1979.
309. Lucrari de sustinere a terasamente lor in terenuri stabile. Zidurt de ramblc1L
din piimint armat eu pLase din poUamidii $i benzi de eauciuc uzate ;;i parament
din casete $i blocuri prefabricate. Proiect tehnic 1.P.T.A.N.A. nr. 6802/1984/1.
310. Lucrdri de sustinere a terasamentelor in terenuri stabile. Sustinerea cu pliici
ancorate. Proied tehnic. I.P.T.A.N.A. nr. 6801/1984.
311. Tehnologie $i eLemente de consoUdare eu elemente de aneoraj din bare PAS
pentru sustinerea taluzurilor de debleu La drumuri. Proiect de execu\ic ~i dc-
taJii de executie. I.P.T.A.N.A. nr. 8131/1985.
312. Tehnologie $i elemente de consolidate cu tiranti de ancoraj din bare PAS. De-
taW de executie I.P.T.A.N.A. nr. 8131/1985.
313. The Menard minipile. tn: Ground Engineering nr. 7, oct. 1980.
311. Plase din material plastiC pentru consoUdarea terenul'ilor. SELECT-DATA-INID.
Din: (l037jIII) London Press Service, East Europe Edition, Anglia. 120- 1180. .,
315. Tensar Geogrids in Civil Engineering. Materral documentar a1 firmei Netlon
'.f. • , l
Limited, Blackburn, Lancashire.
316. SoH stabilization Equipment. Linden-Alimak. Skelleftea, Sweden.
317. Earth Boring and Drilling Equipment. Hands-England Drilling LTD.
318. Catalog Cementation Chemicals Limited. Rickmansworth, Hertfordshirc, Anglia,
1984.
319. Slope and Toe Protection. NICOLON N. V. Eoschede, Holland.
320. I.P.T.A.N.A.: Simpozion privind solutii constructive ~i tehnologii lloi de executic
la tucrdrHe de asigurare a stabilitiitii taluzurilor rutiere $i versanfilor alune-
cc1tori, Bucure~ti, 24-25 iun. 1982.
400