MIRCEA MANESCU

HIDRAULICA
PODUErnLORSIPODETELOR

Descrterea CIP a Bibliotecii Nalionale

MANESCU, MIRCEA
Hidraulica podul'ilol' ~i podetelor / Mircea Manescu. -
Timi~oara: Orizonturi Universitare, 2002
246 p. ; 24 em.
Bibliogr.
ISBN 973-8391-44-X
532 EDITURA ORIZONTURI UNIVERSITARE
TIMISOARA 2002
Referent ~tiintific
Conf. dr. ing. Florin BURTESCU - Universitatea Tehnicii de Construcpi
din Bucure~ti
Prefata
,

Aceasta carte Incearca sa umple un gol care se resimte In bibliografia din lara
noastrii In probleme de hidraulica. In ultimii ani au fost publicate carli referitoare la
probleme dintre cele mai dificile In domeniu, cum ar fi turbulenta, dispersia ~i
Consilier editorial
difuzia, morfologia albiilor de rauri, etc., Insa despre hidraulica poduriIor ~i
Prof. dr. ing. Stefan KILYENI podetelor nil au fost publicate dedit unele articole, avand problematica restransa.
Aceasta realitate se poate explica prin faptul ca noutaliIe In domeniu nu sunt
deosebite din cauza complexitiilii fenomenelor ~i a variabiIitalii factorilor naturali
de influen(ii, ca ~i din cauza ca lipsesc date complete de teren asupra compOltarii
podurilor existente, etc.
Tehnoredactare computerizatii Sinteza realizata de prof. Simion Hancu [17] ~i experimentariIe efectuate In
Gheorghe OLTEAN cadrul ISCH reprezinta elemente fundamentale pentru caleulul hidraulic al podurilor,
Valentina STEF reu~ind ca, prin tratarea In profunzime a fenomenelor fizice ~i prin exprimarea
matematica corecta a acestora, sa-~i pastreze actualitatea. ImpOltanta acestei sinteze
este confirmata prin elaborarea normativului departamental In anul 1971 avand ca
baza ideile ~i relatiile de caleul din lucrare ~i menlinerea, aproape neschimbata, a
normativului la redactarile din anii 1977 ~i 2002.
Coperta Prezenta calte reia ~i dezvolta problemele din normativ, atat pentru poduri, cat ~i
pentru podele, prezinta problemele considerate mai bine rezolvate, ca ~i pe cele
Constantin CROITORU rezolvate aproximativ, prezinta experimente de laborator referitoare la afuierile
Joana BANCIU
locale la care autorul a participat ~i insista asupra problemelor discutabiIe, cum ar fi
afuierile locale la pile de pod sau Incadrarea podelelor In scheme de caleu!.
Cartea se adreseaza proiectan(ilor de poduri ~i studenlilor de la facuitatile de
specialitate. Ace~ti speciali~ti au datoria sa aplice normativul departamental, dar
trebuie sa cunoasca ipotezele de valabilitate ~i limitele pe care prevederile din
Tiparul executat la Imprimeria MIRTON
normativ Ie au, astfellnciit aplicarea relaliilor de calcul sa nu se faca mecanic. Este
1900 Timi~oara , str. Samuil Mieu nr.7
motivul pentru care au fost introduse nOliuni de hidraulica, hidrologie, regularizari
Telefon: 056 - 208924, 056 - 225684
de rauri, etc., care permit 1nlelegerea mai buna a fenomenelor In ansamblullor.
Este important de subliniat ca proiectarea hidraulica a unui pod sau podel se face
dupa recomandarile din normativ, dar ca aceste recomandari pot fi Imbunatalite.
© 2002 Editul'a ORIZONTURI UNIVERSITARE o posibilitate pentm a realiza aceste Imbuniitiiliri 0 constituie Intocmirea unei
Timi~oara "banci de dale" care sa cuprinda informa(ii despre proiectarea podurilor ~i podete1or
~i, mai ales, despre comportarea In limp a acestor lucrari.
6 Hidraulica construqiiior

Este necesar ca, In permanenta, sa se aiba In vedere ca se lucreaza cu elemente

naturale, care pot fi mai bine cunoscute prin masuratori In natura.
Calculele hidraulice reprezinta 0 prima etapa In proiectarea unui pod sau pode( ~i
au 0 importan(a deosebita deoarece fixeaza principalele dimensiuni ale infrastructurii
~i precizeaza natura ~i dimensiunile lucrarilor de regularizare a albiei raului In zona CUPRINS
de influen(a. Grqelile In aceasta etapa sunt sanc(ionate pe cale natural a, prin
deteriorarea sau func(ionarea incorecta a lucrarilor. Scheme statica ~i calculele de
Prefata .............................................................................................................. 5
rezistenta materialelo"lmbraca dimensiunile stabilite pe cale hidraulica ~i, pentru ca
actioneaza asupra unoI' elemente artificiale, posibilitatile de a gre~i sunt mai reduse. 1. Introducere ....................................................... ........................................... II

2. Aspecte referitoare la mi~carea permanenta a apei ............. ...... .... .......... 13

2.1. Mi~carea unifonna In rauri..................................................................... 13
2.2. Regimuri de mi~care In curgerea cu suprafa(a libera ............................. 17
2.3. Mi~carea neunifonna gradual variata..................................................... 20
2.4. Salt hidraulic .......................................................................................... 26
2.5. RacOl'darea biefurilor la schimbare de panta.......................................... 29
2.6. Deversoare ........ ............................. ........... ....... .... ..... ... .... ... ... ......... ... .... 31
2.7. Racordarea In aval de deversor ............ .... .............................. ................ 35
2.8. Canale cu panta mare ............................................................................. 41
2.9. Sisteme hidraulice sub presiune............................................................. 45
2.10. Strat limita............................................................................................ 49
2.11. Perete hidraulic neted sau rugos........................................................... 52
3. Notiuni de hidrologia raurilor.................................................................... 53
3.1. Formarea debitelor pe rauri.................................................................... 53
3.2. Hidrograful nivelurilor ........................................................................... 60
3.3. Albia cursurilor de apa........................................................................... 61
3.4. Cheia limnimetrica................................................................................. 62
3.5. Masurarea debitului unui rau ................................................................. 64
3.6. Determinarea prin miisuriitori a coeficientilor de rugozitate.................. 67
3.7. Debitele de caleul ~i de verificare ........................................................ ,. 69
3.8. Mi~carea aluviunilor .............................................................................. 80
3.8.1. Proprieta\ilor particulelor solide ........... ... ....... ...... ...... ............ ...... 80
3.8.2. Starea critica de antrenare ............................................................ 82
4. Proiectarea albiilor stabile.......................................................................... 89
4.1. No(iuni introductive ............................................................................... 89 .
4.2. Teoria regimului ..................................................................................... 90
4.3. Metoda fortei de antrenare ..................................................................... 91
8 9
4.4. Principiul disiparii minime a energiei .................................................. .. 92
4.4.1. Profilullongitudinal al raului ...................................................... . 92
4.4:2. Sectiunea transversala stabila a albiei -raurilor. ... ;....................... . 94
4.4.3. Traseul stabil al raurilor .............................................................. . 95
4.5. Elemente hidraulice privind lucrarile de regularizare a albiilor
raurilor ................................................................................................... . 96
4.5.1. Principii generale ........................................................................ . 96
4.5.2. Aparari de maluri ........................................................................ . 98
4.5.3. Epiuri .......................................................................................... . 101
4.5.4. Diguri longitudinale .................................................................... . 105
4.5.5. Praguri de fund ............................................................... ,........... . 106
S. Calculullungimii podului ............... ,.......................................................... . 107
5.1. Elementele unui pod .............................................................................. . 107
5.2. Modificarea debitelor ~i vitezelor prin constructia podului .................. .. 107
5.2. I. Redistribuirea debitelor. .............................................................. . 107
5.2.2. Contractia produsa de existenta pilelor. ...................................... . 109
5.2.3. Determinarea vitezelor medii In sectiunea strangulata pentru
poduri prevazute cu diguri de dirijare ........................................ .. 110
5.2.4. Determinarea vitezelor medii In sec(iunea strangulata pentru
poduri lara diguri de dirijare ...................................................... .. III
5.2.5. Determinarea vitezelor maxi me, medii pe velticala In sectiunea
strangulata .................................................................................. . 113
5.3. Coeficientul de afuiere generala ............................................................ . 113
5.4. Metode pentru calculullungimii podului .............................................. . ll6
5.4.1. Metoda vitezei admisibile .......................................................... .. 116
5.4.2. Metoda Lebedev ........................................................................ .. 118
5.4.3. Metoda generalii ......................................................................... .. 119 , 8.6.4. Poduri de desciircare....................................................................
5.4.4. Metoda formulelor simplificate .................................................. . 119 :I
5.4.5. Compararea metodelor pentru calculullungimii podului .......... .. 122 Ii
"
6. Calculul afuierilor generale ...................................................................... .. 123
6.1. Calculul afuierilor generale In albia minora.. ........................................ . 123
6.2. Calculul afuierilor generale In albia majora .......................................... . 124
7. Calculul afuierilor locale lu jurul pilelor de pod .................................... . 127
7.1. Elemente generale ................................................................................ .. 127
7.2. Factori care influenleaza afuierile locale .............. .. 127
7.3. Experimentari de laborator pentru determinarea afuierilor locale ......... 129
7.3.1. Comentarii asupra un or formule de calcul pentru afuierile
locale........................................................................................... 129
7.3.2. Comentarii asupra parametrilor ce influenteaza afuierile locale... 136
7.3.2.1.lnfluenla vitezei apei...................................................... 136
7.3.2.2. Influenla adiincimii apei ~i grosimii pilei....................... 140
7.3.2.3. Influenta formei pilei ..................................................... 146
7.3.2.4. Influenta unghiului de atac............................................. 149
7.3.2.5. Influenta granulozitalii patului albiei ............................. 150
7.3.2.6. Influenta altor parametri................................................. 151
7.4. Masuratori In natura privind afuierile locale.......................................... 153
7.5. Recomandari pentru calculul afuierilor locale....................................... 157
7.6. Solutii pentru reducerea afuierilor locale la pile de pod ........................ 160
7.7. Experiente de laborator pentru pile sprUinite pe tiilpi de fundare
rezemate pe patul albiei ........................................................................ 163
7.7.1. Elemente generale ....................................................................... 163
7.7.2. Rezultate oblinute........................................................................ 165
8. Curgerea apei In vecinatatea podului... .......... ......................... ............ ...... 169
8.1. Elemente generale.................................................................................. 169
8.2. Marirea capacitalii de debit prin decapari.............................................. 170
8.3. Inaltimea minima de Iibera trecere sub pod ........................................... 171
8.4. Supralnaltari de niveluri In amonte de pod ............................................ 173
8.5. Diguri de dirijare ................................................................................. ~.. 176
8.6. Poduri In cazuri speciale ........................................................................ 183
8.6.1. Traversari In zona de confluenla ................................................. 183
8.6.2. Traversari In zona lacurilor de acumulare ................................... 184
8.6.3. Traversari In apropierea unor poduri existente............................ 184
184
8.6.5. Poduri cu rampe de acces submersibile....................................... 186
8.6.6. Poduri oblice ............................................................................... 187
9. Calcule hidraulice pentru podete............................................................... 189
9.1. Elemente generale.................................................................................. 189
9.2. Scheme hidraulice pentru calculul podelelor ......................................... 191
9.2.1. Scheme hidraulice menlionate in normativul depaltamental...... 191
9.2.2. Scheme hidraulice care lin seama de panta podelului ................. 197
9.2.2.1. Podele deschise ..................................................... 197

10
9.2.2.2. Podele Inchise (tubulare) .............................................. .. 201
9.2.3. Scheme hidraulice care lin seam a de panta ~i lungimea
podelelor ............................................................................. .. 207
9.2.4. Alte scheme htdraulice ........................................................... .
9.3. Amen'\iarea ie~irii din podele ................................................................. 229
9.4. Amenajarea In amonte a podelelor ......................................................... 233
10. Studii peutru pl'oiectal'ea podurilor ~i podefelor ................................... 235
10.1. Alegerea amplasamentului
10.2. Studii necesare pentru calculele hidraulice ale podurilor ~i
podelelor................................. ............................................................ 236
10.3. Aspecte care necesita continuarea studiilor ........................................ 240
Bibliografie ..................................................................................................... . 243
M i
=
216
1.
INTRODUCERE
235
In proiectarea podurilor, partea de caleule hidraulice are un 1'01 important,
deoarece principalele dimensiuni se stabilesc prin asemenea calcule. Dimensionarea
gre~ita a unui pod din punct de vedere hidraulic conduce la situatia In care calculele
statice ~i de rezistenla de detaliu pentru pod, In cautarea unei variante mai pulin
costisitoare, devin lipsite de sens.
Practica a aratat ca 0 mare parte a avariilor la poduri s-au produs din cauza
dimensionarii hidraulice necorespunzatoare. Uneori podurile au fost subdimensionate
~i nu au avut capacitatea de evacuare a unoI' debite de viitura. In alte situatii,
supradimensionarea podurilor a condus la risipa de forle materiale, iar unele
deschideri ale pod uri lor nu au funclionat niciodata [17].
Proiectantul de poduri trebuie sa aiba cuno~tinle temeinice In probleme de
hidrologie, despre hidraulica raurilor, despre lucrarile de regularizare a albiilor de
rau ~.a. Aplicarea mecanica a unoI' relalii sau prevederi din nonnative, rara a se
cunoa~te cu exactitate domeniul de aplicabilitate, ipotezele pe care Ie presupun
aceste indicalii, poate conduce la erori de dimensionare, cu rezultate negative
import ante.
Trebuie subliniat faptul c1\ sunt Inca multe aspecte controversate sau incomplet
cunoscute In problemele de hidrologie ~i hidraulica legate de poduri ~i podete In
primul rand din cauza complexitatii fenomenelor.
Determinarea debitului cu asigurare data, element esential pentru dimensionarea
unui pod, se realizeaza prin prelucrarea probabilistica a masuratorilor din natura.
Foarte adesea, numarul de masuratori In natura este relativ redus ~i astfel prelucrarea
datelor nu poate fi fomie precisa. Sunt situatii In care apar debite mai mari decat
cele cu asigurarile de cal cuI ~i de verificare prevazute In normativ, situatii care nu
pot fi prevazute la proiectare ~i care reprezinta riscul asumat pentru orice tip de
constructie.
o problema specifica pelllru constructorii de pod uri 0 reprezinta afuierile In
jurul pilelor de pod. A~a dupa cum se va vedea In capito luI respectiv, problema a
fost studiata de multi cercetatori, In laborator ~i 111 natura, s-au propus multe relatii
de calcul, fiecare co recta In limitele sale de aplicabilitate, rara sa se poata formula
o teorie general valabilii, din cauza complexitalii ~i variabilitiitii factorilor de
influentii.
 i2 Hidrauiica podurilor ,i podeleior

Aceste probleme sunt numai doua exemple care arata cat este de dificil sa fie
cunoscute, calculate ~i controlate feuomenele naturale.
Problemele de hidraulica ale podurilor nu pot fi rezolvate numai prin calcule.
Rezultatele oblinute din calcule ar trebui analizate ~i interpretate linand seama de
modulln Gare funclioneaza podurile existente pe rauri cu caracteristici hidraulice ~i
morfologlCe asemanatoare. 0 bandi de date referitoare la comportarea podurilor
2.
exi~tente ar permite 0 mult mai buna fundamentare a soluliilor proiectate.
In funclie de natura problemelor hidraulice specifice unui anumit tip de pod, ASPECTE REFERITOARE LA
caleulele hidraulice ar trebui veri fie ate prin studii de laborator.
Din punct de vedere al caracteristicilor raurilor, pentlU caleulele hidraulice MI~CAREA PERMANENTAAAPEI
prezinta impoltanlii clasificarea dupa urmatoarele criterii [17]:
a. Forma geometrica a albiei In zona podului:
• pod uri peste rauri eu albie majora; 2.1. MI§CAREA UNIFORMA IN RAuRI
• poduri peste rauri tara albie m~OI'a;
• poduri peste rauri cu albie minora unica; o mi~care este unifonnii dacii liniile de curent sunt rectilinii ~i paralele, iar
• poduri peste rauri cu albie minora cu doua sau mai multe brate. viteza medie ~i adancimea sunt constante In lungul curentului, iar suprafala libera
b. Caracteristicile curgerii In albie In zona podului: ' este un plan Inclinat.
• poduri peste rami In care coeficienlii de rugozitate ~i adancimile nu diferii Aceste condilii se realizeaza III albii prismatice, artificiale, create sub forma de
prea mult In albia minora ~i albia majora; canale, conducte, galerii, jgheaburi, rigole, ~anturi etc,
• poduri peste rauri In care caracteristicile curgerii In cele doua albii _ Cursurile naturale de apa sufera modificari de la 0 secliune la alta, astfel incat
minora ~i majora - diferii, mi~carea nu se poate considera uniforma decat pe sectoare rectilinii ~i la care
c. Gradul de stabilitate a albiei In zona podulni: modificarile de secliune sunt nelnsemnate. Pentru albiile naturale, mi~carea
• poduri peste rauri cu albie stabila, care nu-~i modifica traseulln timp; uniforma este, In primul rand, 0 schema de calcu!.
• poduri peste rauri cu albie instabila, care l~i modi fica traseulla viituri, Suprafata libera a apei (Iinie piezometricii, de panta J p), linia fundului (de panta i)
d. Gradul de afuiere al albiei In zona podului: ~i linia energetica (de panta hidraulica 1) sunt paralele In mi~carea uniforma:
• poduri peste rauri cu patul albiei erodabil sau parlial erodabil; (2-1)
• poduri peste rauri cu patul albiei neerodabi!.
e. Regimul de curgere In zona podului: Adancimea apeJ III mi~care uniform a se nume~te adancime normala ~i se
• pod uri peste rauri de munte (caracter torenlial, viteze de curgere mari _ noteaza ho (fig, 2.1),
V = 3",5 mis, varialii bru~te de debit, material aluvionar tarat de dimensiuni
mari - d = 50",500 mm);
• poduri peste rauri de deal (caracter semitorenlial, viteze de curgere de
2 ... 3 mis, material aluvionar tarat d = 10",250 mm);
• poduri peste rauri de campie (caracter domol, viteze de curgere mici
V < 2 mis, varialii lente de debit, material aluvionar Wrat d < 15",20 mm),
Importan(a acestor criterii de clasificare va reie~i pe parcursul capitolelor
urmatoare.

L.-
A

Fig. 2,1, Mi~care uniforma.

 14 Hidraulica podul'ilor ji podetelol' Cap. 2. Aspecte referitoare 1a mi~carea permanenta a apei 15

In mod riguros, adancimea ho ar trebui masurata perpendicular pe liniile de cUl'ent, In care:

deci perpendicular pe fundul albiei. in cazurile obi,nuite, adancimea apei se masoara n este coeficientul de rugozitate;
pe verticala, erorile fiind nelnsemnate (pentru i < 0,14 , eroarea este mai mica de 1%). R raza hidraulica exprimata In metri;
Relaliile de calcul se oblin din formula Chezy pentru viteza medie pe secliune: J panta hidraulica.

V = C ,fRJ, -(2-2) y =2,5.r;;. -0,13-0,75..{R (.r;;. -0,1). (2-6)

In care: Relaliile (2-5) ,i (2-6) sunt valabile pentru R = 0,1".3 m ,i n = 0,011." 0,040.
C este coeficientul Chezy;
Exponentul yare valori aproximative de 1/4 pentru rauri de deal ,i de 1/6
R - raza hidraulica (rapOltulllitre sec(iunea vie ji perimetrul udat);
J - panta hidraulica. pentru rauri de jes.
Inlocuind panta hidraulica cu panta albiei, conform relaliei (2-1), se obline
o relalie frecvent folosita In practica este cea data de Manning, de forma (2-5),
pentru debit: In care y = 1/6 .
Ciiteva valori pentru coeficienlii de rugozitate n sunt date In tabelul 2.1 [2].
(2-3)
sau: Tabelul2.1
Q=Kji, Valori ale coeficientilor de rugozitate
(2-4)
Nr. Natura perelilor. Coeficient de rugozitate
In care K = A c..{R se nume,te modul de debit. crt. Caracteristicile albiei n
Elementele geometrice ale secliunilor curente folosite pentru canale sunt aratate 1 Beton netencuit 0,013 ." 0,016
In figura 2.2.
2 Beton tencuit 0,011 ... 0,012
8·p.lmn
3 Pereu de beton, rosturi la 5-7 m 0,014
mh b mh
4 Beton vechi, aIterat 0,020
5 Stanca necaptu,ita (dupa gradul de prelucrare) 0,020 ". 0,047
6 Pamant, prundi, 0,016 ... 0,030
b
7 Paraie ,i rauri, cand stratul de prundi, este fix:
B.b B.b B:::b+2mb a) Pietri, fin cu nisip mult; 0,020
8~h(m,+ m21
A. b' h A. bh A .hlb.mbl b) Pietri, 10-30 mm; 0,022
PI:l b+2h Pc b.2h P!:b fo 2h/'+m 1
A=7 h'lm,.m2 , c) Pietri, 20-60 mm; 0,Q25
R • .!!.. R • ..8.. .h R~ .A.. P.hlvl+m' + (, 'm'I d)Pietri, 50-150 mm; 0,030
P P P I I
e) Rlluri de munte cu bolovani; 0,030 ... 0,035
RZl.4-
P f) Rauri alpine cu albii neregulate. 0,030 ". 0,100
Fig. 2.2. Elemente geometrice.
Pentru cateva situalii (ex. pod de gheala) se dau formule de cal cui pentru
Pentru albii naturale, asimilate secliunilor dreptunghiulare, la care adancimea rugozitate.
medie h", este mult mai mica dedit oglinda apei B (ca orientare , daca B I h1> 20)
11'
Daca patul albiei este alcatuit din material aluvionar necoeziv sunt mai multe
In formula perimetrului udat P se poate neglija 2h ,i rezulta P = B ,i R = h",. formule de calcul, ca de exemplu formula Strickler:
Calculul coeficientului Chezy, C, se poate face cu mai multe formule, dintre n =0,0151.d¥o6,
care se recomandii cele de forma data de Pavlovski:
In care d so (1n mm) reprezinta diametrul ochiurilor sitei care lasa sa treaca 50% din
C = J:.RJ' (mo.5 /s ) , (2-5) greutatea probei cernute.
n Alte valori, pentru albii naturale, sunl date In tabelul 2.2 [17].
16 Hidraulica podurilor ~i podelelor Cap. 2. Aspecte referitoare la mi~earea permanenta a apei 17

Tabelul2.2 Formulele Groger se pot aplica pentru rauri mai late de 10 m, cu adancimi medii
Valol'i ale coeficientilol' de I'ugozitate mai mari de 2 m ~i pentru panta maxima 0,005.
Nr. Coeficient de rugozitate Matakiewicz [8] a prop us formula:
Caracteristicile albiei
crt. n V = 35,4· hO. 7 J O,439+1O] (2-11)
I Albii naturale in condilii foarte bune (curate, rectilinii) 0,D25
2 Albii ale cursurilor permanente In zona de campie, In Asemcnea formule se utilizeaza in lipsa unoI' elemente masurate.
special ale raurilor mari ~i mijlocii, In condilii normale 0,033
ale patului ~i de curgere 2.2. REGIMURI DE MI~CARE IN CURGEREA
3 Albii relativ curate ale raurilor de ~es aflate in condilii CU SUPRAFATA
normale, sinuoase, cu oarecare neregularitali In curgerea , LIBERA
apei sau rauri rectilinii, avand relieful neregulat (portiuni Dacii se considera debitul constant ~i se alege planul de referinla prin punctul eel
pulin adanci, gropi, Ul)Cori pietre). 0,040 mai de jos al unei seetiuni ea in figura 2.3,a se definqte marimea H A' numita
Albii regulate din pietri~, aflate In bune condilii In partea
energie specifica pe secliune:
inferioara. Albii de pamant ale raurilor periodice, albii
et. V 2
uscate. HA =h+-- (2-12)
4 Albii ale raurilor mari ~i mijlocii, putemic inundabile, 2g
sinuoase, partial acoperite de vegetalie, albii cu pietri~
h
cu seurgere neregulata. Albii majore ale raurilor mari ~i 0,050 h
mijlocii, in stare buna, acoperite eu vegetalie (iarba,
tufi~uri).
5 Albii sinuoase ale cursurilor de apa periodice putemic
infundate. Albii acoperite cu vegetalie abundenta
(tufi~uri, arbori) ~i avand mai multe brale. Portiunile
0,067
cu praguri ale raurilor de campie. Albii cu bolovani
" - - - - L - - - Tl
ale raurilor de munte avand suprafala libera a apei '" Q'
neregulata. ~
6 Rauri ~i albii majore abundent acoperite de vegetalie, a) b) c)

cu scurgere lenta, cu gl'Opi mari. Albii de munte cu 0,080 Fig. 2.3. Oraficul energiei specifice.
scurgere rapida, aerate ~i cu oglinda apei neregulata.
Primul tennen reprezinta energia potenliala HI" iar eel de-al doilea energia
Pentru ca rugozitatea pentru albiile naturale este un parametru greu de precizat, j cinetiea He:
s-au stabilit formule in care aceasta lipse~te ~i care leaga viteza medie (V) pe rau de (2-13)
raza hidraulica (R) ~i de panta longitudinala (1). Formulele sunt aplicabile albiilor
cu adancime mica in raport cu lalimea, astfel incat se poate considera ca raza et.V 2 et.Q2
hidraulica este aproximativ egala cu adancimea medie. H ---=---- (2-14)
" 2g 2g A2
Dupa Hermanek [8]:
In ipoteza ca debitul Q este constant, ele doua forme de energie sunt reprezentate
• pentru R < 1,5 m; V = 30,7 . R J 0.5 ; (2-7)
In figura 2.3,b. Oraficul energiei specifice pe sectiune H A are un minim caruia ii
• pentru R > 1,5 m; V = 34.Ro.75 J O.5 . (2-8) corespunde adancimea critica h a .
Dupa Groger [8]: In funelie de adancimea eritiea se definese trei regimuri de mi~care:
• pentru R < 2 m; V = 23,78. R O.776 J 0 ,453; (2-9) • daca h > ha - regim lent (RL), energia speeifiea cre~te dadi adancimea apei
erqte; efectul perturbatiilor se pl'Opaga atat spre amonte, cat ~i spre aval falii
• pentru R > 2 m; V = 22 ,21 . RO. 58 J 0.45 . (2-10) de sectillnea 111 care s-all prod LIS;
18 Hidra"lica podurilor.i podelelor Cap. 2. Aspecte referitoare la mi~carea pennanenta a apei 19

• daca h = ho ' - regim critic (RCr); • turbulente - cu structllra dezordonata, Cll schimb de particule intre stratele in
• daca h < ha - regim rapid (RR), energia specifica scade daca adiincimea apei mi$care, deci schimb de masa $1 cantitate de mi$care, avand drept consecin\a
scade; efectul pelillrbatiilor se propaga numai spre aval fala de sectiunea in pulsalii turbulente de viteza.
care s-au produs. Caracterul mi$carii se precizeaza prin alt complex adlmensional important,
Adiincimea critica se calculeaza din condilia de minim: numarul Reynolds:
Re= V h , (2-21)
aHA =0 (2-15) v
oh ill care:
.i rezulta: V este viteza medie pe sectiune;
h - adanciinea apei;
(2-16)
v - coeficielltLlI de viiscozitate cinematlciL
Daeii He < Recr mi.carea este laminara, iar daca Re> Rea liii$carea este
Relatia (2-16) se rezolva pe cale grafidi, a.a dupa cum se vede iri figura 2.3,c. turbulenta.
Pentru sectiune dreptunghiulara nu este necesara trasarea graficului .i se
J?in c9.mbinatia celor doua criterii (Ft' $i Re), rezultii pattn tiiJUri de mi$care
folose.te formula:
poslbilii. In practica, in alblile raurilor, mi$carea lamiliara se j:iroduce hUmai in
situa!ii deosebite, rar Malnite.
(2-17)
In contil1lUlre, cl'iteriul Ftoude l'alrtane uti! ptirt c1asificatea 111 trei regi1rtlIl'i' tent,
c!'itk .1 raj:ild.
in care q este debitul specific (Q I b). Este interesanta val'iatia debitului In situatia in cate el1ergia specifica fle sectiune
Dadi in mi.carea uniforma adiincimea normala este egala eu adiineimea critica, (H A) are valoarea constanta, a~a dupa cum retulta din figura 2.4.
pe acel canal panta este numita critica (ia) .i viteza critica (vcr)'
h
Daea in relatia (2-16) se noteaza adiincimea medie h= ; , rezulta (consideriind

a = 1):

l
Panta critica se gaSe$te din relatia (2-4), In care modulul de debit K este caleulat oI V2
pentru adiincimea critica: 2g
Q2
icr ::::-2-' . (2-19)
Ka RR
Relalia (2-16) pune in eVidenta un complex adimensional important,
caracteristie mi$carilor eu suprafata Iibera: numarul Froude. Pentrll a = I ,
h = A I B, V = Q I A se obline: ~.'--~~~~~~~--Q

q Qlllax
V2
Fr =--= = 1. (2-20) Fig. 2.4. Variatia debiti11ui.
gh
Daca Fr < 1 regimul este lent, iar dadi Fr> 1 regimul de mi.care este rapid. Din relatia (2-12), inlocuind V = Q I A, se obline:
Din punct de vedere al strllcturii fizice, mi$carile apei pot fi:
• laminare - Cll strllctura ordonata, stratificata, Tara schimb de palticllle intre Q=~2ag AJHrh. (2-22)
strate Ie in mi$care:
20 Hidraulica podurilor 1; podelelor Cap. 2. Aspecte referitoare la mi.}carea permanenta a apei 21

Debitul va fi nul pentlU h ~ 0 (A(h) ~ 0) ~i pentru H A ~h. Debitul va fi maxim Pentru albii prismatice, A = f (h), ecua(ia diferentialii capata forma:

pentru ~~ = 0, conditie din care se ob(ine rela(ia (2-16), deci adancimea criticii.
Rezultii cii pentru 0 energie specifica pe sec\iune H A cu valoare data, debitul va dl1
-~l (2-25)
fi maxim pentru regimul critic de mi~care. ds 1- Fr '
Din aceasta constatare rezulta recomandarea ca pode(ele sa se proiecteze cu In care modulul de debit Ko ~ACfR este calculat cu adancimea normala In'
panta cat mai apropiata de panta criticii.
mi~care uniformii ho, iar modulul de debit K ~i Fr ~ V 2 / g h sunt determinate cu
adancimea curenta h pe curba de remu.
2.3. MI:;;CAREA NEUNIFORMA GRADUAL VARIATA Din discutia ecuatiei diferentiale se obtine forma curbelor de remu aratatii In
Este 0 mi~care permanenta, la care adancimea ~i viteza medie variazii treptat de Figura 2.6 pentru i > 0 ~i i ~ 0 .
la 0 sectiune la alta.
in relatia (2-25) dacii h -> her' Fr -> 1 ~i dh -> co, deci curba de remu este
In It;ngul curentului, suprafa(a liberii a apei nu va mai fi 0 dre'aptii, ci 0 curba ds
numita curbii de remu.
In ipoteza ca debitul este constant, se noteazii sarcina hidrodinamicii Intr-o perpendiculara la nivelul critic. Dad; h -> ho, K -> K 0 ~i
dh -> 0, deci curba de
ds
sec(iune oarecare:
dh
a V2 remu se apropie asimptotic de nivelul normal. Se determinii semnul derivatei - ,
H=z+h+-- (2-23) ds
2g care arata daca adancimea apei cre~te (derivata pozitivii) sau scade, In sensul de
curgere a apei
~i se face derivata dH pentru a obtine ecuatia diferentialii a curbelor de remu (fig. 2.5).
ds
As1mplcla or/lM/uia

Fig. 2.5. Mi~care neuniforma.

Tinand seama c1\ V = Q / A; aA = B (oglinda apei); A = f (s, h) - pentru albie

ah
oarecare, dz = -i (panta albiei); dH = -J (panta hidraulicii), se obtine relalia:
ds ds
. aQ2 aA
l-J+----
dh gAlas
(2-24)
ds aQ2 B
1--·--
g A3 Fig. 2.6. Curbe de remu.
 Hidr~uliQa pod uri lor ~i podelelor Cap. 2. Aspecte referitoare la mi~carea permanenUi a apei 23

111 <llbii prisrrlflliPf, q<lpii Femia i > 0, re!~lia (2,25) a fost integratii de ciltre
/JahmfffV, ~Qlutia fiind: Valorile exponentului hidraulic
Forma albiei Exponent hidraulic
f l_ 2 = hO{112 -111 -(1-J)[<P(l12)-<P(11IJl}, (2,26)
I 2,66
, dreptunghiulara x=3,33---; 13 =.!'.
In oAre: 13+2 h
f!_2 este distanta lntre sectiunile I (In amonte) ~i 2 (aval);
, dreptunghiulara foarte lata x - 3,33
ho adilncimea nonnala In mi~care uniforma;
, dreptunghiulara foatte Ingusla x - 2,00
i panta canalului;
, triunghiulara x - 5,3
hz hi
112 = ho ; nl = ho adaneimile relative; , parabolica foarte lata x-4,3

hdi h2 adaneimile apei In seetiunile I ~i 2; x=3,33 ( 1+--

m) -1,33 2m ,;

<P(l1)=-J
~
+
on
d
-1
integnlla obt\I1l1\a din relalia (2,25);
, trapezoidala
l3+m
b
13 +2m
,.,JJ.;;;;2
13=-' m= +m .
h'
x eXponent hidrauli c al albie;;
2
j = aie /J relatie In care oglinda lIp ei (E), perimetrul (P) ~i eoefi, (ns)
Ii P eientul Chezy (C) se calculeaza ell adallcimea medie
h =0,5 (hi + h2 ). in care:

Exponentul hidarulic al albiei (x) rezulta din relalia: C, =-"-

her
reprezinta adiincimi relative;

210{~) marimile E, P ~i C calculate cu hO' ;

x (2,27)
log (:~ ) <p(c,) =_1- c,x+1
data In labele pentru x = 2 ... 4,5 ~i C, = 0,00 ... 10,0
x+1
In care: K = II c {R , este mOdulul de debit Lungimea curbelor de remu se poate determina prin metoda Bahmetev pentru
albii prismatice, care Inseamna aplicarea directa a unei eeualii. .
Valorile I'Xponellt\dui hidraulic slmt date In t"belul 2.3, pentru diverse forme.
geometrice de sectillne a c<tnalul\li. Pentru ariee forma de secliune, cu aplicabilitate mult mai exlinsi'!, se poate folosl
ecualia energiei:
Integrala <P (11) se P9ate determina In douii feluri:

N+(_a2_v_2j + ~: eN'
, prin dezvoltari In serie; YN+I +(_a_v_2j = Y (2,29)
, eu ajutorul unor tabele care euprind valorile integralei pentru exponentul hidraulic
x = 2 ... 5 ~i valori n = 0,00 ... 20 (sprl' exemplifieare este dat tabeluI2.4).
2g IN I
+ g IN KN

Este de remareat faptul ea fala de adiinchnea normalii curb"l" se apropi()
asimptotic. Din aeest motiv nu sunt date valorile <p(l) , adiGa h l •2 =h o. Pentru
adancimi apropiate de adancimea normalii se adauga sau se scad 3,5 em, dupa cum
este curba de remu deasl1pra Sau sub nivelul normal.
In albii prismatice cu panta i = 0, pot apare curbele de remu aratate In figura 2.6.
Lungimea acestor eurbe se calculeaza CU relalia:
In care modulul de debit KNeste media module lor de debit In secliunile N ~i
N + I (fig. 2.7).
Fiind impus un anumit nivel Intr,o seeliune, curba de remu se formeaza spre
amonte sau aval, In funclie de regimul de mi~care.
Se lmparte raul In sectoare de calcul, urmiirind ca lntr,un sector forma albie
adancimea, etc. sa fie cat mai uniforme.
 \
!

Cap, 2, Aspecte ,.eferitoa,.e la mi~carea permanenta a apei 25

24 Hidraulica podllrilor ~i pode\elor

Tabelul2.4 Nive/
IfT/PllS
Valorile functiei <P(ll) pentru i > 0
x
11 2,[,()
~,oo :I,OIl ,1.2:. 3.50 :1,7:, ·1.00 ·1,,'jO !i,flO

O,!l30 I 1,658 1,409 1,;l,18 • 1,302 1,265 J ,2;12 1,2{}4 z

omsl 16%
O,D40 i 1,7:l8
I
1,500
1,534
1,:174
I ,'loa
1,:127
I 1,288 1,254
1,158
1,225 I 1,177
1,124
I, I'll
P.R,
1,354 1,313 1,278 1,217 I, 197 1,159
O.~H5 1,782 ! 1,570 1,134 1,382 1,339 I ,3tH 1,271 1,218 1,179
0,950 1,831 1,610 1,4(;7 i 1,413 1,368 1,:131 1,297 1,241 1,200
0,955 1,885 i 1,654 I,fm ,i 1,447 1,400 l,a61 1.325 J ,267 1,223
O,9()O 1,~H5 1,702 J ,545 1,485 J,4:J6
OJ9n5 2,013 I
1,758 1,592 I 1,528 1,47n
1,304
1,4:11
1,3im
I,anl
1.295
1,327
1,218
1.277
O,!l70 2,0.92 1,820
0,975 2,184
I
1,896
1,645
' 1,708 I1,577
1.0:14
1,522
1,57f)
1,474
1,524
1,4ill 1,:3G3
1,479 " 1,455
1,310
1,349
0,980 2,297
0,985 2,442
1,985
2,100
1,784
1,882
I
1,705
[,7Ull
1,642
1,721)
1,586
JJjG5
1,537
1,lill
1,457
1,r,2:l
1,395
1,456
0,990 2,646 2,264 2,0.19 1,922 1,844 1,770 1,714 1,615 1.5a!J
0,995 3,000 I
2,54,j 2,250 I
2,137 2,04:1 I 1,(;16
I ,~165 1,889 1,771 l,li80
1,001 3,728 2,7136 2,184 !1.977 1,790 1,508 I ,i) I{) I, 1~\8
J,005 2,9[17
1,010 2,652
1,015 2,415
2,139
1,865
1,704
1,(>47
1,110
1,291
1,477
1,265
1,140
1,320
1,138
1,022
1,21G
1,0:11
0,922
1,107
0,936
n,B:l6
I
0,954
0,792
O,70:l
0,825
0,681
0,602
1,020 2,307 1)59j 1,193 1,()53 0,940 0,847 0,7(i6 0,641 0,547 Fig, 2.7. Metoda diferenlelor finite,
1,02[1 2,197 1,504 1,119 a,g8G 0,879 0,789 0,712 0,594 0,504
1.030 2,117 1,432
1,035 2,031 \ 1,372
1,06 I 0,932 0,827 0,7<12 O.GliB o,55[) O.4W In sectiunea cu nivel impus considerat YN se calculeaza elementele mi~carii. Se
1,010 0,886 0,785 0,7112 0,11:12 0,522 0,410
1,040 1,966 1,320 0,967 0,846 , 0,748 O,(11l8 0,600 O,4U5 0,415 presupune 0 valoare pentrll YN+I ~i se verifica daca relalia (2-29) este satisIacuta,
1,045 1,908 1,274 !
1.050 1,8,57
I,O(iO 1,7(iS i
1,2:)4
0,929
O,891i I
CI,SII
0,780
O,7J(;
0,688
(), G:J8
O,GJ2
0,572
0,548
0,470
0,4018
0,39:1
O,:J74 Prin coreelii succesive ale cotei YN+I se gase~te valoarea p~mtru care rela\ia este
1,164 0,8:l8 0,727 O,GOD 0,:)6(1 0,506 0,411 0,342
1.070 1,693 1,105 0,790 0,r,83 0,599 O,52D Q,471 0,381 0,315
satisIacutii.
1,08 1,627 1,053 0,749 0,645 0,5tH 0,,97 0,441 0,355 0,291 Atiit impiirtirea in tronsoane, cat ~i aproximaliile pentru YN+! vor (ine seama de
I,O!) 1,573 1,009 0,7 lil 0,613 0,534 O,46!! 0,415 11,:332 0,272
1,10 1,522 0,969 0,G80 0,584 0,507 O,4H 0,:1U2 0,312 0,254
anumite reguli, in prealabil este necesara cunoa~terea tipului de curba d~ remu care
I,ll 1,477 0,933 O,G52 0,558 0,483 0,422 0,322 0,294 0,239 apare, iar pentru 0 convergenla rapida catre solulia corecta se aphca metode
1,12 1,436 0,901 O,li26 O,5~H O,41l1 0,402 O,a!34 0,279 0,225 cunoseute din matematica,
1,13
1,14
1,39S
1,363
0,872
0,846
O,lj02
0,1581
O'[)J2
0,493
0,442
0,424
0,38,1
0,368
0,3:17
0,392
O,26f>
0,2»2
I
0,212
0,201 Aplicarea acestei metode in diferenle finite necesita un volum mare de calcule,
I, I [j 1,3:11 0,821 O,51il OAn 0,407 0,353 a,aos 0,240 i 0,191 deci utilizarea calculatorului.
1,16
1,17
1,301
1,27:3
0,798
0.,776
0,542
0,525
0,458
0,443
0,391
0,317
0,339
0,326
0,295
0,283
O,22U
0,218
I
0, 181
O,I7il
o varianta a rela(iei (2-29) este aplicarea relaliei:
1,18 1,247 0,756 0,510 0,428 0,364 0,314 0,272 0,209 O,IG5
1,19 1,222 0,7;)7 0,495
(2-30)
0,414 0,352 0,302 0,262 0,200 ' 0,157
1,20 1,19~) 0,719 0,480 0,401 0,341 0,292 0,252 0,192 I
0,150 in care:
1,21
1,22
1,177
1,150
0,7(12
0,(i86
0,467
0,454
0,381)
0,;178
0,330.
0,320
0,282
0,272
0,243
0,235
0,185 I
0,144
O,17~ , 0, laB
2
1,23 1,lilli oml 0,442 O,:l(jS 0,310 aV
HA = h +- ,
- ; sectmnea lfi'd'
un m amon t e;
I g:\~~
0,263 0,227 0,171
1,24 1,117 0,657 0,4:lI o,3G8 0,301 0,255 0,219 0,164 2g
1.25 I,OllS 0,643 0,420 0,348 O,2HZ 0,247 0,212 O,I5S I 0122
1,2<; 1,081 0.,630 0,410 o,a~J\) 0,284 0,240 0,205 O,15;i ! 0: 117
1,27 . I,O(H,) 0,618 0,400 O,:):lO 0,276 0,233 0, W!l 0,147 i
0, I LI panta hidrauliea medie pe sectorlll 1-2, de lungime e1-2 ;
1.28 I,04() 0,606 0,391 0,:3:12 0,269 O,221i 0,19:1 0,142 O,IO~
I 29 1,0:1:\ 0,594 0,:182 0,:11 ,I 0,21l2 viteza (y), raza hidraulica (R) ~i coeficientul Chezy (C) sunt
I 0,220 i 0,187 O,I:ll 0,104
1:3U 1,018 0,582 0, :\7:1 O,:IOG 0,255 0,214 i 0,182 (l, lil:l 0,100 calculate eu adimcimea medie pe tronson: h = 0,5 (hi + h2 ) ,
 26 Hidraulica podurilor ,i po dele lor
Cap. 2. Aspecte referitoare la mi,carea permanenta a apei 27
Se dau valori adancimilor hi ,i h2 ,i se determina £ 1--2 .
Lungimea saltului l, se poate determina cu mai multe formule, care dau .valori
Aplicarea relaliei (2-30) necesita lmpartirea cUl'bei de remu In sectoare sCUlte,
astfellncat utilizarea pantei hidraulice medii (J) ,i a pantei raului (i) sa nu produca diferite din cauzii ca intervin aprecieri subiective In stabilirea secliunii de ie,ire dm salt.
erori prea marL Bradley ,i Peterka, prin experiente numeroase, au stabilit cit:
l, = 6,15 h" , (2-33)
2.4. SALT HIDRAULIC formula valabila pentru 20 < Fr' < 120 ,i acoperitoare fala de celelalte relalii. ..
Pentru albia trapezoidala, se traseaza graficul din figura 2.8,b, conform relalle!
Reprezinta forma de trecere de la regim rapid la regim lent de mi,care (fig. 2.8,a), (2.31), In care aria are expresia:

iar adancirnile h' ,i h" se IlUmesc adancimi conjugate. Este 0 forma de mi,care cu A = h(b + mh), (2-34)
neuniformitate pronun!ata, care se produce la trecerea de In un tronson de canal la iar adancimea centrului de greutate al trapezului este:
altul, In aval de deversoare sau de stavile, la amenajarile In trepte ale torenlilor, la h 3b+2mh
debu,eul unoI' podele etc. ,i In care piel'derea de sarcina este relativ mare. (2-35)
hG =6 b+mh
h
In albia trapezoidala, lungimea saltului este:
h"

-
- h'
- :-
rrrTTT77: 777777 "7'7,,(7 77777~
-hl~ hcr h'

'-----~t-----
t,
In care, B = b + 2 mh - este oglinda apei.
( fB"=B'J
=5h" I+4V~ ,

Debu,elJl unui podellntr"o albie de la(ime mai mare se poate face In una dintre
(2-36)

--I f)(h) variantel\l din figura 2.9. .

Is <7fh l):: efh"J
In varianta A albia se late,te brusc foarte mult, la dimensiunea Bo , Jar saltul
a)
b) hidraulic se produce Incepand ell lalimea b' ,i este influenlat de B lalimea activa a
Fig. 2.8. Salt hidraulic. curentului (B < Bo).

Determinarea adancimilor conjugate Se face prin trasarea curbei Ce reprezinta

funelia saltului: ICD (z)

(2.31) b' b"

In care: I
ihI,04 este coeficientuI din formula impulsului unitar; f{l' .,
hG adilncimea centrului de greutate al ariei A.
I,
Doua adancimi sunt conjugate daci\ 8(h') = 8(h"), conditie care Se rezolva p~!, 1-:;
cale grafica (fig. 2 . 8 , b ) , .
(}) (z)
CD

~'~h":
Pentru secliuni dreptunghiulare: A = b h ,i hG = J:. , rezulta:
2 v' h' y;-
v'+ ...

Ir I
~Jn ;;;;;/1///

-
h" -- -
h' 2
+ (2h
-- a
h'
Jl -I j'' (2-32) Vanol7io
I
A
--...j 1-.... I;~
VO,OIOl7tO f}

Fig. 2.9. Salt hidraulic In albie de la(ime mai mare (b" > b' ).
 28
Hidraulica padllrilar ,i padelelar Cap. 2. Aspecte referitaare la mi,carea permanenta a apei 29
Adancimile conjugate sunt legate prin relatia:
2Fr'(l-'11 (3 1 ) 2
1-11 132 +(132 -1)[1+ 2(11-1) + (11-1)21 2.5. RACORDAREA BIEFURILOR LA SCHIMBARE DE
In care:
11 13 1 1,25 1,5 J' (2-37)
PANTA
V,2
I

Fr=- Rigolele de colectare a ape 101' de pe marginea drumurilor vor urmari relieful
gh' este numarul Froude calculat la intrarea In salt,,
terenului, rezultand astfel biefuri cu pante diferite. Podelele de lungime mare, In
b" care mi,carea este cu nivel libel', pot avea tronsoane cu pante diferite ,i, In general,
131 =- rap~rtullalimilor (din cauza unghiului de evazare mic, se considera schimbarile de panta sunt frecvent Intalnite In cazul canale lor ,i cursurilor de apa.
b' PI = I),
B La 0 asemeanea schimbare de panta, Intre cele doua tronsoane se produce 0
132 =- raportullalimilor (1n calcule se admite P2 = 5".6 pentlU ~/b'?:l 0 racordare care este influentata de regimurile de mi,care (adancimile normale, adancimea
b' ~I P2 =3.,,4 pentru Bo/b' <10); criticaetc.), iar perturbarea nivelurilor falii de secliunea de schimbare de panta se propaga
h" catre amonte sau catre aval, dupa cum s-a aratat In subcapitolul 2.2. Racordarile se
11 =-,;;- - raportul adancimilor conjugate. pot produce prin curbe de remu sau prin salt hidraulic conform tabelului 2.5.
Cunoscand adancimea la intrarea In salt h' Tabelul2.5
Incercari, raportul 11 ,i h". ' din rei alia (2-37) se gase~te, prin RaCOl'dal'i la schimbari de panta
Lungimea saltului se obline din relalia: Regimuri de mi,care Tronsonul pe care se
Forma de racordare
Tronson amonte Tronson aval produce racordarea
is =~(B-b')' (2-38) RL (lent) RL Curba de remu Amonte
In care lalimea activa B se obtine cunoscand b" " d A RR (rapid) RR Curba de remu Aval
' . . ' aprecHn f-'2' ,I
RL(RCr) RCr (RL) Curba de remu Amonte
I? vananta B albl.a se large,te treptat, astfel Incat pentru a nu
se produce RR (RCr) RCr (RR) Curba de remu Aval
dezhplre.a stratulm IlIllIta trebuie ca unghiul e sa fie mic (e < 110).
Relalla de calcul pentru adancimi conjugate este: RL RR Curba de remu Amonte + aval
Se stabile,te pozilia
RR RL Salt hidraulic
(2-39) saltului hidraulic
In care:
b" Pentl'll a se stabili pozitia saltului hidraulic fala de sectiunea de schimbare de
131 =- este rapOltullalimilor;
b' panta se procedeaza astfel:
h" • se calculeaza hal' adancimea nonl1ala pe tronsonul amonte (hoI < hcr );
11 =-,;;- raportul adancimilor conjugate; • se calculeazii h 02 , adancimea normala pe tronsonul aval (ho2 > her)' cu observatia
I V,2 ca adancimea critica hcr este aceea,i pentru tronsonul amonte ,i pentru tronsonul
Fr = g h' - numarul Froude la intrarea In salt.
aval, dad debitul ,i secliunea raman nesehimbate pe cele doua tronsoane;
• se eonsidera hOI = h' - prima adancime a saltului hidraulic ,i se ealculeaza h" -
Lungimea saltului este data de relalia:
adancimea conjugata eu h' ;
i = b' es • se compara h" eu ho2 :
ss b' + 0,1 f, tge , (2-40)
=> daca h" = h02 - saltul se nume,te apropiat ,i Incepe din secliunea de schimbare
Incare:e =J03h'C.JFr'-I)o.81. e
. ., . '
. .
, ., - lunglmea saltulU! In conditii plane' f -Iungl'mea de panta;
sa Itu IU I spatial. ' , ..n
=> daca h" < h02 - saltld se nllme,te inecat, ,i Incepe pe tronsonul din amonte;
_30_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~_ _~H::idraulica podurilor ~i pode\elor Cap. 2. Aspecte referitoare la mi~carea permanenta a apei 31

~ daca h" > h02 - saltul se nume~te indepartat, incepe dintr-o sec(iune in
aval de sectiunea de schimbare de pallta (intre aceste dona sectiuni se
produce curba de remu de tip c,),
2.6. DEVERSOARE
Racordi'irile la schimbare de panta sunt aratate in figura 2.10. Sunt constructii peste care trece apa cu nivel liber ~I se pot c1asifica dupa
11,--- . grosimea peretilor (fig. 2.11).
C --'~~ .
:':::sr
. . .--:~-:
.~ ~ -r ~.------".'!-Ir'~
" " :::c-_:..--::
-. ',::-' ~
'/: Ie! ,~--- - -.;q -. C
I:/e/lt "~" .
1" lrr
a r.lent

N,e

C 1;<lcr
c lenl

o
Fig. 2.11. Clasificarea deversoarelor.

In functie de grosimea peretilor, deversoarele pot fi:

• cu perete subtire Ii / H < 0,67 ;
I· 12 <;, ier • cu perete gros, poligonal sau cu profil practic, dael! 0,67 < 81 H < 3 ;
J r~!m/ • cu praglatdaca 3<81 H <10.
Formula de caleul pentru un deversor dreptunghiular este:
~H3/2
Q=m b v2 g 0 ' (2-42)
in care:
m este coeficientul de debit al deversorului;
b lungimea deversorului (fig. 2.ll,a);
Ho sarcina deversorului.
I, :'/
Sarcina deversorului este:
t i2 <. leI'
2
r./ellt aVo
Ho=H+--, (2-43)
Fig. 2./0. Racordari la scl1imbarc de pantii. 2g
 32 Hidraulica podurilor ~i podelelor Cap. 2. Aspecte referitaare la mi~carea permanenta a apei 33

In care: Daca lungimea deversorulLii (b) este egala CLi la(imea callalului (E), deversOlul
Vo este viteza In amonte de deversor care se determina din ecualia de este lara contractie: E = 1 .
continuitate (daca Vo < I mls se neglijeaza termenul cinetic); Daca ILingimea deschiderjlor deversoare L:b j este mai mica decM la(imea
H Inaltimea lamei deversante. canalLilui, deversorul este cu contraclie ~i E < 1. Deschiderile deversante sunt
separate de pile, eare pot avea formele din figura 2.13.
Coeficientul de debit este influentat, In principal, de forma sec(iunii deversorului,
de contractie ~i de nivelul din aval: C = I,D 0.7 0.7 0,1
1
(2-44 )

Ii
In care:
1110 este coeficientul de forma;
£ coeficient de contraclie;
0' coeficient de lnecare. I
Deoarece calculul podelelor se bazeaza pe elementele teoretice de la deversor Fig. 2.13. Formele pilelor.
prag lat se va prezenta numai acest tip de deversor.
Aspectul curgerii peste deversorul prag lat este diferit fata de celelalte Formula de ealeul pentrLl eoefieientul de contrac(ie £ este:
deversoare, avand'elemente de mi~care variata (fig. 2.12). Ho
E=I-0In c , - (2-45)
p , 'Eb. ' l
/'
y"1,93
oI .ll,-F---....... in care:
"Ii
r.:$j n este 11l1l11arulmarginilor velticale care produc contractia;
:r:.L~ her ce coeficient de rezisten(a func(ie de forma pilelor (fig. 2.13);
·----~~~~~.~~~/~>~~~~~~/,~i,~.,~·'~~7,·i
~ =a80m-~ I ;:: bj ILingimea unei desehideri deversaare.
t';'-----'-t3~!,20111 ----""" I /
Jli:'-------- C,o/.60m -----..; ~ De mare interes este stabilirea adaneimilor pentru lneearea deversorului prag lat,
1'#-------- 0=2.00'n-------- adiea situa(ia eand influen(a nivelului din aval se transmite pana In sec(iunea I-I
din figura 2.12,a.
a b In figura 2.14 sunt aratate farmele suprafelei libere, stabilite pe cale experimentala,
pentru anumite dimensiuni ale pragului lat ~i diverse niveluri In aval, iar In figura
Fig. 2.12. Aspectul curgerii peste deversor prag lat. 2.15 se arata schema de eurgere peste deversor prag lat lnecat [2].
Pentru a Invinge rezistenta hidraulica data de muchia amonte a deversorului Se poate apreeia ea Ineearea Ineepe pentl'll valori h" / H 0 = 0,78 ... 0,83. Se
(fig. 2.12.a), apare 0 denivelare: dupa intrarea pe deversor se formeaza 0 sec(iune eonsidera ea se formeaza 0 adancime eontraetata pana la h" / H 0 = 0,9, apoi
contractata hi < her . Urmeazii 0 mi~care gradual variata In regim rapid. Spre capatul adancimile crese paoa la h" .
aval al deversorului (la circa 3h cr In amonte de muchia de ie~ire) se produce her Diferen(a: ZI = h" - hi se nLll11e~te Ina IIi me de restabilire.
(dadi deversorul este nelnecat, adica nu se resimte influen(a nivelului din aval). Valorile eoefieientului de Ineeare 0' din relalia (2-44) sunt date In tabeluI2.6.
Contrac(ia de la intrare este mai mare daca muchia de intrare este vie, din care
cauza caractel'lll de deversor se pastreaza pana la 8 I H s 12 . Tabelul2.6
Curgerea este comandata de nivelul din amonte, a~a cum se remarca din fig. 2.12,b. Valorile coeficientului de inecare 0'
Coeficientul de forma (1110) se poate caleula cu formule In functie de sarcina
h"
deversorului ~i de Inal(imea pragului sau se pot folosi valorile orientative: 0,8 0,82 0,84 0,86 0,88 0,90 0,92 0,94 0,96 0,98
• mo = 0,32 - pentru prag eu muchie vie; Ho
a 1,00 0,99 0,97 0,95 0,90 0,84 0,78 0,70 0,59 0,40
• mo = 0,36 - pentru prag CLi muchie rotunjita.
34 Hidraulica padurilor ~i podelelor Cap. 2. Aspecte referitaare la mi~carea permanellta a apei 35

k' -1,30
k,. = 0,3·- --.,-.-'-- (2-48)
3,22k - 3,65
h = h" - k,. her ; (2-49)

• se veri fica inecarea prin conditiile:

h" = H - Z > 0,8 H 0 ; (2-50)
h > her ; (2-51)
• se calculeaza:
0,013
'1'" ='1'---,- ~-080 . (2-52)
m' Ho "

In care: <p se da din tabeluI2.7;

Fig. 2.14. Forma suprafetei libere functie de h" . • se calculeaza debitul cu relatia (2-46).
. H
o Dacii se folose~te relatia generala pentru deversoare (2-42), aceasta rezultil, aplicand
ecualia energiei intre sectiunea din amonte ~i sec(iunea cu adiincime hi :
• adiincimea:
hi =k Ho; (2-54)
• debitul:
Q =bh l V ==bh l 'fJ~2g(Ho -hi) ; (2-55)
sau:
Q=mbFi H~2: (2-56)
Fig. 2.15. Schema de curgere pentm deversor prag lat Inecal. In care:
Calculul debitului pentru deversor prag lat Inecat poate face III doua moduri [2]: m='fJk~. (2-57)
• cu relatiile generale pentru deversor: Valorile <p ~i k sunt date in tabelul 2.7.
(2-42) Tabelul2.7
Valorile 'I' ~i k din relalia (2-57)
2
H =H + aVo. (2-43) m 0,32 0,33 0,34 0,35 0,36 0,37 0,38 0,385
o 2g ,
'I' 0,951 0,954 0,961 0,967 0,974 0,983 0,994 1,00
In:::: mo t-O'; (2-44) k 0,457 0,477 0,500 0,527 0,558 0,596 0,641 0,667
• cu relatiile pentru sisteme hidtaulice scurte:
Q=bh 'I',,~2g(Ho-h). (2-46) 2.7. RACORDAREA IN AVAL DE DEVERSOR
In ultima relatie, dupa Berezinski, caleulul se conduce astfel:
Dupa ce trece de creasta deversorului, viteza apei cre~te atingand valoarea maxima
• se calculeaza adiincimea contractata h, cu relaliile: la piciorul deversorlilui. In sec(illnea In care viteza este maxima, adiincimea apei
este minima ~i poarta nllmeie de adiincimc contractata (h,.). In aceastfi seC(iune.
k'=~· (2-47)
her' regimul de mi~care este rapid (he < h,,,.).
 r
I _36_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _H.idrauliea podurilor ji pode\elor Cap. 2. Aspecte referitoare la mi$carea permanenta a apei 37
Adiincimea cotmetata se caiculeaza cu rela(ia:
q
h,= cp~2g(p+Ho-h,)' (2-58 )

In care:
q= Q este debitul specific deversat; a) b) c)
b
p lnallimea deversorului (1n aval), Fig, 2,]7, Racordari prin salt hidraulic,
Rela(ia este implicita, deci se rezolva prin lncercari,
Racordarea In aval de deversor se poate produce prin cmba de remu sau prin salt
hidraulic, H
~---i?-l- N
Daca pe canalul din aval mi~care este In regim rapid sau critic, racordarea se ......0~+--~-J- C
produce prin curbii de remu: y
p /

• daca h, < ho < hcr - mcordare prin curba c,;

/
• daca he > ho ; ho < h",,; he < "rr - racordare prin curba b,;
• c1acii he < ho = hcr - racordare prin curba CJ, ~ o.6m --.----+-.--. e,--
(h o este adiincimea pe canalul din aval de deversor, de regulii adiincimea In mi~care Fig, 2,18, Racordarea In aval de un prag lat.
unifonna) (fig, 2,16),
• eI - lungimea c1e bataie, se calculeaza cu rela(ia:

el =1,64 ~Ho(pi +0,24Ho); (2-59)

• ee - lungimea curbei de remu de tip c, (reI. 2-26);

• e" - lungimea saltului hidraulic (reI. 2-33);
• er - lungimea rizbermei.
a b c La ie~irea din saltul hidraulic regimul de mijcare este lent, lnsa mijcarea nu este
Fig, 2,16, Racordari prin curbe de remu, uniforma, Pe 0 lungime oarecare In aval de salt, numita zona de tranzi(ie, se produce
uniformizarea mijcarii. In zona de tranzi\ie, capacitatea de erodare a curentului de
Daca pe canalul din aval mijcarea este In regim lent, racordarea se produce prin apa este mai mare decat In mijcare uniforma ji albia trebuie consolidata (rizberma),
salt hidraulic a carui pozi(ie se stabilejte astfel: Lungimea rizbennei se calculeazii cu rela\ia:
• se considerii he = h' (prima adancime a saltului);
(2-60)
• se calculeaza h" conjugata lui h' ;
in care:
• se com para h" ca ho:
ell =(13",15,6) ho . (2-61)
=> c1aca h" = ho - salt hidraulic apropiat (incepe chiar din sectiunea contractata)
este lungimea zonei de tranzi(ie;
(fig,2,17,b);
=> daca h" < ho - salt hidraulic Inecat (fig, 2,17,c); - coeficientul care se aplica daca se cere ca la capatul rizbenllei sa nu se
producii eroziuni (se consolideaza toata zona de tranzilie),
=> daca h" > ho - salt hiclraulic lndepartat (fig, 2, 17,a),
Daca se admit eroziuni nepericuloase dupa rizberma, pentl'll a reduce lungimea
Prezintii interes pentru amenajarile In aval de podele curgerea peste deversor
prag lat din figura 2,18, consolidarilor, se admite A = 0,65",0,7 pentru It;' II,; < 8 ji A = 0,75".0,8 pentru
Lungimea amenajata In aval de deversorul prag lat se compune din:
 Cap. 2. Aspecte referitoare 1a mi~carea permanenta a apei 39
38 Hidra"lica pod"rilor ji podelelor --'-----
Dadi nu se executa rizberma ji se consolideaza numai pe lungimea saltului
Consolidarile la rizbermii se fac pentru viteza de antrenare, conform relaliei:
hidraulic, se pot produce In aval de salt eroziuni care se calculeaza cu rela(iile:
V =kVo , (2-62) (2-65)
fx::::Kxho;
In care:
Vo este viteza medie a curentului de apa;
_1_ = 0,76 + 0,24 ~ - 0,08 1',0 (I -e'o' ); (2-66)
K, eo
(2-63) 22 ho (2-67)
(Frc y/6
k este un coeficient dat In Figura 2.19;
x - distanla miisurata de la Inceputul saltului hidraulic. t _ PI + Ho (2-68)
'00 -
Dl~pa cum se vede, viteza de antrenare variaza cu distanla x. Rezulta ca i her
materIalul
d' t I de con soh dare poate sa se modifice . Dacii se "10 Iosesc anrocamentej 2
lame ru acestora se poate detennina din rela(ia 2-63: . ' Fr
C
=~
h'
(2-69)
g e
V = 4,6 d 1/3 hl/6 , (2-64) in care:
in care: V , he' Frc sunt viteza, adiincimea apei ji numarul Froude In sec(iunea contractata;
V este viteza de antrenare din relalia (2-62); e
lungimea zonei de disipare a energiei;
d - dLametrul anrocamentelor (m);
x distanta masurata fata de sec(iunea contractata;
h adancimea apei (m).
adilncimea totala a apei (compusa din adiincimea apei ho la care
se adauga adiincimea eroziunilor) calculate la distanta x.
Daca lungimile consolidarilor de albie rezulta mari ji lucrarile costisitoare,
poate fi mai economica, In aval de baraj, realizarea unci constructii speciale numita
disipator de energie.
Rolul unui disipator e~te de a transform a saltul hidraulic din Indepartat In
apropiat. Sunt multe tipuri de disipator: cu bazin, cu prag, mixt, cu dinti etc.
a) Dimensionarea unui disipator cu bazin se face astfel:
• se calculeaza adilncimea din aval h(IV > he,;
• se calculeaza adilncimea contractata cu relatia 2-58;
• se considera he = h' adilncimea de intrare In salt ji se calculeazii h" (subcap.2.4);
• se compara h" cu hav (adilncimea din aval): daca h" > h(IV saltul hidraulic
este Indepaltat, se formeaza curba de remu C1 din sectiunea contractatii pana In
,,-,1- ··-++-H-+--l--l sectiunea In care Incepe saltul hidraulic;
• este necesar disipator pentru a transforma saltul hidraulic Indepartat In apropiat;
• se pune condi(ia ca la capatul aval al bazinului adancimea apei h = (J h" , In
care (J = 1,05 ... 1,1, astfellncat saltul sa fie putin Inecat;
• din figura 2.20 se vede ca: h = d + hav + LIZ ;
• din relalia debitlllui: q = '1\. h,,,, ~2g LIZ se obline LIZ;
• rezulta adiincimea bazinului: d = h - h"" - LIZ ;
• lungimea bazinului se admite: f =0,75 C,. ,In care C, este Illngimea saltului hidraulic.
Fig. 2.19. Determinarea coeficientului k din relalia 2-63.
 f\
40 Hidraulica podurilor ~i podelelo]" Cap. 2. Aspecte referitoare 1a mi~carea permanenta a apei 41
~~~~~~~~==~~-------------

I_-=L~_.i

Fig. 2.20. Disipator de energie cu bazin.

b) Un alt tip de disipator de energie care poate avea aplicabilitate in aval de podele
este de tip USBR III (fig. 2.21).

~ ~

Fig. 2.22. Diagrama pentru dimensionarea disipatorului tip USBR III.

2.8. CANALE CU PANT A MARE

Calculele se fac cu formulele cunoscute avand in vedere, suplimentar, alte doua
b probleme:
Fig. 2.21. Disipator tip USBR III. • aerarea curentului de apa;
• vitezele care se real izeaza pe canal.
Acest tip este prevazut cu dinli deflectori, redane ~i un prag. Din(ii nu au rol I. Panta la care se produce aerarea este data de relalia:
de disipator, ci numai de fragmentare a lamei deversante. Redanele sunt din(i de
dimensiuni mari a~ezate In zona de mijloc a disipatorului ~i care suporta . 0,0784
to = R O,0834 • (2-70)
impactul direct al lamei de apa. Forma cea mai eficienta pentru redane este cu
muchii ascu(ite lnsa aceastii forma favorizeaza apari(ia cavita(ii, motiv pentru
care se limiteaza viteza apei la 12 m/s. Daca panta canalului (i) este mai mare dedit panta io se considera ca se produce
Dimensionarea se face dupa urmatorul algoritm: aerarea curentului de apa. intr-o asemenea situalie, calculele se fac cu formulele
• se calculeaza adancimea contractata he ~i numarul Froude in sec(iunea obi~nuite pentru adancimea nOI'l11ala ~i adancimea critica, lnsa majorand
coeficientul de rugozitate, conform relaliei:
contractata (Fre );
n' = C, n , (2-71 )
• se cOl1sidera he = h' ~i se calculeaza adancimea contractata h";
in care:
• din Figura 2.22,a, in funclie de ) FI" se ob(ine Lb I h" ~i apoi Lb ; n este coeficientul de rugozitate corespunzator albiei canalului;
,
coeficientul de rugozitate pentru curent aeral;
• din Figura 2.22,b, In func(ie de ) Fre , se oblin rapoattele h, / he ~l ha / he
II
C, = 1,33 pentru i = 0,1 ... 0,2;
$i apoi h, $i h4 ;
S=I,33 ... 2 pentru i = 0,2 ... 0,4;
• din figura 2.22,c, 111 functie de .Ji0: ' se obtine (h{/v) min' C, = 2 ... 3,33 penlru i > 0,4 .
 (
42 Hidraulica podurilor ji pode\elor Cap 2 Aspecte referitoare la mi~carea permanenta a apei

In privinla vitezei apei sunt date valori admisibile ji pentru diferite feluri de Adiincimea a ei (m)
pam ant sau tipuri de protec(ie a albiei (tabelele 3, II; 5,2; 5.4), Pentru ea noliunea Tipul consolidarii 1,0 1,5
0,4 0,6 0,8
de viteza admisibila este 0 problema controversata, se apreciaza ca necesar sa avem 3,25
6. Anrocamente din bolovani mari 2,50 2,70 2,85 3,00
cat mai multe informalii, deci se dau ji valorile din tabelele 2,8 ji 2,9,
7. Crengi ji fascine 2,10 2,25 2,40 2,50 2,70
Tabelul2,8 5,00 5,40 5,80 6,00 6,50
8. Zidarie din piatra slaba eu eiment
Viteze admisibile pentro scurgerea apei ill ~anturi neconsolidate (m/s)
9. Zidarie din piatra tare cu ciment 10,0 11,0 12,0 14,0 18,0
Viteza medie Panta la care
10. Zidarie beton B90 6,60 7,30 7,60 8,00 8,50
Oenumirea pamantului admisibila incepe
(m/s) erodarea % II. Zidarie beton B200 7,40 8,15 8,50 9,00 9,50
I. Pamdnturi nisipoase prafoase fine
Oaca viteza pe canal nu se !ncadreazii !n valorile admisibile, 0 solu\ie posibila este
I, Piimanturi nisipoase prafoase argiloase 0,2",06 I" ,2 realizarea de maerorugozitali care VOl' reduce viteza. Aceste macrorugozitiili, sub
2, Pamanturi nisipoase argiloase compacte 0,5", 1,0 2, ,,3 forma pe din\i sau traverse, pot avea geometrii diferite, care se dimensioneaza dupa
3, Argile nisipoase 1,0",1,4 3" .4 f01'lnele ji diagrame !ntocmite de laboratoarele de hidrauliea care Ie-au studiat.
4, Pamanturi argiloase 1,4",1,8 3" .4 Un exemplu de maerolUgozitate este prezentat !n figura 2.23, pentru care se vor
II, Pamdnturi eu 10 .. ,15% piatra determina A., a ji h,
5, Piimanturi nisipoase prafoase argiloase 0,4",0,8 2" ,3
6, Pamanturi nisipoase argiloase compacte 0,8", 1,4 3. ,,4
7. Argile nisipoase 1,4." 1,8 3" .4
8, Pamanturi argiloase 1,8. ,,2,2 4" .5
III. Pamdnturi pietroase eu peste 50% piatra
9. Pietrij sau piatra spatia 2-40 mm 1,2 3
10. Pietrij sau piatra sparta 40-60 mm 2,0 4
II. Pietrij sau piatra sparta 60-120 mm 2,5 5
12, Bolovani 100-250 mm 3,0 5
13. Bolovani peste 250 mm 4,0 5
IV. Terenuri stdncoase
14. Stanca slaba 5,0 -
15. Standi rezistenta 10,0 - Fig. 2.23. Canal cu macrorugozitate.
Tabelul2.9 Dimensionarea se face astfel:
Viteze admisibile pentru scurgerea apei in ~anluri consolidate (m/s) • se impune viteza apei pe canal (Va);
Adancimea a ei (m) • se ca1culeazii adancimea apei din ecualia de continllitate (h) ji raza hidralllicii (R);
Tipul consolidarii
0,4 0,6 0,8 1,0 1,5
1. Brazde simple 1,75 1,90 2,00 2,10 2,20 • se calculeaza raportul ~ =b I h ji un coeficient de forma no
fRiI ;
= J.- = __
C Va
2. Brazde suprapuse 2,18 2,35 2,50 2,60 2,80
• pentru tiplli de macrorugozitate din figura 2.23, relatia de ealclli este:
3. Pereu simplu din piatra bruta 2,50 2,70 2,85 3,00 3,25
1000, "0 = 116,1 - 6,15 (J - 1,2 P din care se obtine (J = h I a ;
4, Pereu dublu din piatra bruta 3,10 3,25 3,50 3,70 4,00
• cunosdlnd (J ji h se obline a;
5. Anrocamente simple 16-20 cm 2,35 2,60 2,70 2,85 3,00
• se recomanda A. = 8 a .
 _4_4_ _ _ _ _ _ _ _ _ _~--------__ Hidrauiica poduriior ~i pode(eior Cap. 2. Aspecte referitoare la mi~carea permanenta. a apei 45

Daca un canal trebuie sa racordeze doua sec(iuni apropiate intre ele, dar intre Amenajarea in treple cu praguri de disipare este aratata In figura 2.25.
care diferenla de niyel este mare, se recomanda executarea unoI' treptre care pot fi
simple sau cu praguri de disipare.
Amenajarea in trepte simple este aralata in figura 2.24. -N
C
ho i
'er

ll.~J,5m
d
-I, --'--"-"-'-"-1'=:~'7T!:77~
zJ",lfm
I........ ,,_.......
.:.=.,>;In'"''''r'77''J71,.r....... I d Fig. 2.25. Amenajarea In trepte cu praguri de disipare.
_..1....
Elementele de caleul sunt cunoscute.
Fig. 2.24. Amenajarea In trepte simple. Lungimea de bataie R12 = \,33 .JrHC:C-01-(C'Z-2-+-P-l-+"'0"',3-:-H-::-o-'l) .
Disiparea optima se realizeaza atunci cand lungimea fiecarei trepte se ia ca In In aceasta solutie, lungimea amenajata este mult mai mica decat pentru trepte
figura 2.24 (se ~tie ca her corespunde energiei specifice minime).
simple. Un exemplu caleulat pentm debitul specific q = 3 m] /s . m , latimea b = 5 m ,
Daca lungimea treptei este mai mare, se formeaza salt hidraulic, apoi cmba b , mgozitatea n = 0,02, diferenta de niyel de 10m, 3 trepte, arata ca In schema din
o
iar la capatul treptei se realizeaza her' deci disiparea este mai putin eficienta. figura 2.24 distan(a pe care se poate cobora este de 177 m, iar pentru schema din
Daca lungimea treptei este mi mica $i la capatul acesteia nu se realizeaza h figura 2,25 aceasta distanla este de 51,16 m.
cr'
disiparea de energie este mult mai siaM ~i se poate ajunge la situalia limita In care
apa aCllmuleaza energie cinetica ~i poate sa sara peste trepte.
2.9. SISTEME HIDRAULICE SUB PRESIUNE
A$a dupa cum se yede in figllra 2.24, treptele sunt orizontale astfel Incat
lungimea curbei de remu sa fie cat mai mica.
Lungimea unei trepte va fi: In aceste sisteme intra conducte, ajutaje, orificii, precum ~i instalalii de reglare
~icontrol. Se YOI' prezenta cateya elemente legate de conducte ~i de ajutaje care pot
(2-72) seryi la calculul podetelor sub presiune.
111 care: Conducte. Daca mi~carea este permanenta ~i pe conducte nu sunt surse de
energie (pompe, hidrofoare) ecualiile care se folosesc sun!:
(2-73)
• ecualia de continuitate:
(2-74) (2-77)
• eClIatia conservarii energiei:
(2-75)
aV 2 aV 2 2
Zl +E.L+_l_=Z2 +.l'1.+_2_+ Ih, (2-78)
(2-76) y 2g Y 2g 2
in care:
Q este debitul conductelor;
A" A2 ariile din sec(iunile 1 ~i 2;
 , 47
Hidraulica PQdurilor.i podelelor Cap. 2. Aspecte referitoare la mi.carea permanent. a apei
46

VI' V2 vitezele megii pe sec(iunile I .i 2; • coeficientlll de rezisten\a c;" redlls la sectiunea 2:

Z,. Z2 cotele axel or conductelor In sectiunile I .i 2;
(2-82)
presiunile In sec(iunile I .i 2;
PI' P2
2
I,h - pierderile de sarcina Intre cele doua secliuni (1- sec(iunea din amonte). • coeficientlll de viteza <p :

Fiecare dintre tennenii relaliei (2-78) reprezinta 0 forma de energie specifica, (2-83)
adica rapOitata la unitatea de greutate (Z - energie specifica de pozi(ie; P / Y -
energie specifica de presiune, a V 2/2 g - energie specifica cinetica), a - este
coeficientul Corio lis care permite folosirea vitezei medii pe sec(iune, deoarece
viteza pe 0 sec(iune IllI este constanta din cauza adeziunii ~i din cauza frecarilor • viteza In sectiunea 2:
(a ~ 1,05 pentrll mi~carea tllrbulenta ~i a ~ 1,1 pentru mi.carea cu suprafa(a libera). (2-84)
2
I,h
Pierderile de sarcina
, (pierderile de energie rapOl·tate launitatea de greutate)
Daca viteza de acces (1n secliunea 1) este mica
1
iar daca
sunt de dOlla feluri:
• pierderi de sarcina distribuite, produse de frecarile cu pere(ii solizi ~i de frecarile , , 1
Intre stratele de lichid care se mi~ca cu viteze diferite ~i se calculeaza cu rela(ia: amandoua vitezele sunt mlCI <jl ~ r;:;;'
'i 1;'
2
f V De exemplu, pentru pode\ul sub presiune din figura 2.26, pierderile de sarcina
hd ~ Ie D 2g , (2-79)

In care:
sun!: pierderea locala la intrarea In podel (I;;~;), pierderea distribuita pe
A. este coeficientul Darcy, adimensional; se poate calcula cu rela\ia

f, D, V
Ie ~ 0,021 / DO,3 ;
lungimea, diametrul .i viteza medie pe conducta.
lungimea tubului (Ie ~ ~;) .i pierderea locala la ie.ire din podel ( I;e ~;),
• pierderi de sarcina locale, produse de neuniformita(i In curgerea apei (coturi,
schimbliI'i de sec(iune, ramifica(ii, instrumente de reglaj sall de control etc,) ~i
I
explicate, In principal, prin desprinderile stratului limita de peretii solizi, care
se calculeaza cu relalia: H
2
V
he~l;e-, (2-80)
2g
---1
In care: I; {
este coeficientul de rezistenlii locala dependent de numarlll Reynolds
( Re ~ V D / v ) ~i de geometria neunifonnita\ilor,
\-.---- ._.__
1 __ .....

Fig, 2.26, Podel sub presiune.

Relaliile de calcul sunt unnatoarele: Cunosciind H, din eCllalia energiei se determina nivellli apei In aval sau viteza
• sarcina sistemului:
apei In pode!:
(2-81 ) +r_+Ie~_+r,_,
V' eV2 V' .
H -/'
- 'av '-:,/ D 2g '0, 2g
2g
 r~'
48 Hidra"lic. pad"rilar ,i padelelar •
Cap. 2. Aspecte referitaare la mi,carea permanent~ a apei 49
---~-----------------

2.10. STRAT LlMITA [2]

Dad se considera un curent avand viteza uniforma V00 ,i in acest curent se
Ajutaj cilindric gase,te 0 placa fixa, din cauza fenomenului de adeziune distribu\ia de viteze se
Cu notaliile din figura 2.27, prin aplicarea ecualiei energiei se obline formula modi fica: la contactul cu placa particulele de lichid au viteza nula, iar la depaltare
debitului pentru ajutaj: de placa nu se simte influenta acesteia ,i viteza ramane V00' Grosimea I) pe care
, resimte influenta placii se num"'te strat limita ,i aceasta grosime cre,te in lungul
-'-.-....::..~"::O~.;,;;:= __
-
-- .. ~ -,-- placii pana cand atinge suprafata libera a apei (fig. 2.28) [6).

"'00

Voo Vs
"
-·:t+:f
:or: ,
c---.--~
1-----
/
/~
~~
~~

-'-
,,
/

GeL" -
/
0 HI' f--_ ...,
- ..--_.. --- -<.~
I---:~ 0(l
'-..... _- ~--
-~-
HL ~-
--- . - -- I--- -
Fig. 2.27. Ajutaj cilindrie. ~";,f:;r. . ._~_~;na 'de_-C~~!J::: ~~~~/n-r
/ (aminara franzitie turbulenfa
.
Q=q>Aj2gH' (2-85) ~
I v~
'1'=
j(HC,' ; (2-86)
Fig. 2.28. Strat lim ita.

c,' = 1c: +(8~ -Ir +C,C(8~r (2-87)

Regimul de mi,care in stratul limita se stabile,te prin numarul Reynolds:

v
I) ,Re = V", (2-88)
(sA este aria din sectiunea eontractata, deci curentul de apa are seeliunea variabila).
in care v este coeficientul de vascozitate cinematica.
Pentru valori 8 = 0,64; c'c = 0,06 rezulta:
Pe prima porliune Re < Re CI' ,i mi,carea este laminara. Deoarece grosimea I) a
r' L
'" =0,5+-.
1c stratului limita cre,te, va cre,te ,i numarul Re, in a,a fel incat mi,carea poate deveni
D turbulentii - Re > Re "". In figura 2.28 sunt aratate zonele cu mi,carea laminara (ML)
Pentru ea debilLti din relalia (2-85) a fost detenninat pentru seqiunea plina a ,i turbulenta (MT). Chiar daca mi,carea devine turbulenta in stratul limita, langa placa
ajutajului, rezulta ca 'I' = f! - eoeficient de debit. ramane un strat foarte sublire 00 in care mi,carea este laminara, strat numit film
Astfel: laminar. In acest film laminar sunt concentrate varia\iile de viteza ,i, deci, frecarile.
• pentru orificii -L=O - f1 = 0,60; Daca in curentul exterior stratului limita presiunea cre,te in sensu I mi,carii,
aceasta cre,tere se transmite dupa legea hidrostatica pana la perete, deci variaza cu
• pentru ajutaj optim - L=(3 ... 4)D - f1 = 0,82; aceea,i valoare pentru toate liniile de curent.
• pentru ajutaj - L =55D - f1 = 0,60. Conform relaliei Bernoulli, cre,terea presiunii conduce la miqorarea vitezei.
Pe liniile de curent din vecinatatea corpului solid, scaderea relativa de viteza
este mai mare, deoarece vitezele sunt mai miei. Astfel, se atinge valoarea zero a
vitezei in sec(iunea B, dupa care vitezele devin negative. Se produce inversiunea
stratului limita ,i dezlipirea lui (fig. 2.29).
 50 Hidr.ulic. podurilor ji podelelor Cap. 2. Aspecte referitoare 19 mi$carea permanenti'} a apei 51

c~
p 112nV.'
1,0 }" o<!

1:\ LL
- -~-=-'-I-
_.
- - -_
-,-:
Sfraf Ilmdii
-V_-~----""-~
0.8
1).6

M 1\
v. d
n'r-T-~/51.200 C,~a471

fir:, " ~d =424,500 e, - 0.143

B Vupra lala de 0.2

j - - --,- -_ .. -r-
c
D
dis(onfinudate
ex
300

100 ~
o
1\
-
-if u.. _--
0.2 -ij -;b
o~ );:,ml
Fig. 2.29. Dezlipirea slratului limila. I
3 M
'. /
Dezlipirea slralulu; Iimila ,i zonele de viirlejuri care apar, disperseaza 0 parte 0 05(8n
0.6 M "iJ /
din energia curenlului, produciind pierderi de sarcina locale (exemplu la coluri, la N', "" 0
modificari de secliune elc.).
3 0.8 -
Tol prin dezlipirea slralului limila se explica varialia coeficienlului de rezislenla I I~ , "-
llintfrfl
1.0
\\ r)
~;d
la Inainlare (C x) al unui corp care Se mi,ca In fluid. I '!'! [
Esle 0 problema idenlica ell mi,carea fluidului In jurul unui corp fix, de exemplu I
Stilts
I M e
In jurul unei pile de pod, moliv pentru care se prezinla sueeint In eontinuare. 10 100" 10 10 10 10 fl' 20 40 50 80 100 120 140 150 180
Rezislen\a la Inaintare esle data de relatia: a b
Fig. 2.30. Coeficientul de rezislen(a ,i eoefieientul de presiune.
R; = C x A v2, (2-89)
In care: Este de semnalat faptul ea la numere Reynolds mai mari (curba II) stratul limila
A este aria see(iunii eorpului; turbulent este mai stabil la dezlipire, eurentul imbraea mai bine sfera, iar punctul D
Cx eoeficient de rezisten\ii la Inaintare, funelie de forma eorpului ,i de se muta spre aval (fig. 2.31).
l1umarul Reynolds.
v vileza apei.
Pana la Re = 0,4, In figura 2,30,£/, variatia lui C x esle liniara. Apoi C x seade pana
3 4 4 ,A 5
la Re = 10 ... 10 ,i ere,le spre Re = 10 ... 10' . Inlre Re = 10 ... 10 se produce
6

o seadere brusca a lui C x (numilii criza eurgerii) ,i apoi urmeaza 0 ere,tere lentiL
Expliea(ia pentru eriza eurgerli esle data de modifiearile ce se produe In stratul
limita, a,a dupa cum rezuita din figura 2.30,b pentru 0 sfera.
Sunt reprezentate distribu(iile presillnii pe sfera (mai exael a coeficientului de
presillne C,,) penll'll doua numere Reynolds In zona Re = 10 5 ... 10 6 .

Pe figllrile 2.30 ,i 2.31 sunt nolate Plll1ctele: M (esle secliunea in care presiunea
esle minima), T (sectiunea in care in slratul limita se face treeerea de la regim
laminar la regill1 turbulent) ,i D (secliunea de dezlipire a stratului limita) in functie
de unghiul 8.
[neepand eu punetul M presiunea erejte, se poate produce dezlipirea stratului
limita, in care eaz se fOl'lneaza Irena hidrodinamica de vartejuri ,i apa moarla. Fig. 2.3/. Trena hidrodinamicii.
52 Hidraulica podurilor ,i podetelor
2.11. PERETE HIDRAULIC NETED SAU RUGOS
Noliunea de rugozitate reflecta calitatea unui perete. Se poate exprima prin rugozitate
absoluta (I'.) care reprezinta inaltimea asperitatilor unui perete sau prin rugozitate
relativa (I'.I L), in care L este 0 lungime - raza conductei, raza hidraulica etc.
Acela,i sens iI are ,i coeficientul de rugozitate n din formula 2-5.
Notiunile de perete hidraulic neted ,i perete hidraulic rugos au 0 semnificalie
hidraulica ,i nu reprezintii numai caracteristici geometrice.
Aplicand teorema impulsului se demonstreaza ca efortul tangential mediu (10)
exercitat de un curent de apa asupra unui perete solid este dat de relatia:
10=yRJ, (2-90)
In care:
y este greutatea specifica a lichidului;
R raza hidraulica;
J panta hidraulica.
Se introduce noliunea de viteza de frecare:
0 = 11,6· Y ,
0 (2-91)
V,
in care peste densitatea Iichidului.
Daca se compara grosimea filmului laminar (00) din figura 2.28 cu rugozitatea
absoluta (I'.) un perete poate fi:
• hidraulic neted - daca I'. < 0 0 , adica asperitalile sunt acoperite de filmul
laminar;
• hidraulic rugos - dadi I'. > 00.
Grosimea filmului laminar (00) este funclie de numarul Reynolds, care, la
randul sau este funclie de viteza. Rezllita ca un acela,i perete poate fi hidraulic
neted sau hidraulic rugos, in functie de viteza.
Tinand seama de aceste consideratii s-au stabilit trei ecuatii pentl'll distribuliile
de viteze [6]:
• pentru mi,care laminara;
• pentru mi,care turbulenta pe pat hidraulic neted;
• pentru mi,care turbulenta pe pat hidraulic I'llgos.
Aceste ecuatii au permis trasarea unoI' curbe de distribu(ie de viteze, pentru cele trei
situa(ii, avand in abscisa V 1V" in ordonata y 1h ,i in funclie de 0 0 1 h ,i 1'.1 h [6].
Asemenea curbe au impOltan(a teoretica deosebitii, insii folosirea lor in practicii
este greoaie.
3.
NOTIUNI
, DE HIDROLOGIA RAuRILOR
3.1. FORMAREA DEBITELOR PE RAURI
Apa circulii la suprafata terenului printr-un sistem ramificat de vai, numit retea
hidrografica.
In functie de lungimea ramificaliilor, 0 relea hidrografica poate fi:
• relea elementara - compusa din ramificaliile cele mai scmte, pornind de la
izvoare, prin care se scurg paraie, torente etc.;
• retea principal a - compusa din mai multe retele elementare ,i vaile raurilor
mijlocii ,i mari;
• relea fluviala - constitllita dintr-un ansamblu de relele principale, la care se
adauga valea fluviului pana la varsarea in mare.
Bazinul hidrografic este suprafala de teren de pe care 0 relea hidrografica i,i
colecteaza apele. Bazinul hidrografic este marginit de cumpana apelor, care reprezinta
locul geometric al punctelor de la care apa din precipitalii atmosferice se scurge
prin gravitalie spre cursul de apa considera!.
Caracteristicile unui bazin hidrografic, care influenleaza formarea debitelor pe
diu, sunt [13]:
2
• marimea suprafetei maSllrata in km ;
• forma bazinului: forma alungita produce debite de inundalie mai mici deciit
forma rotunjitii, din cauza intarzierii mai mari in propagarea undei de viitura;
coeficientul de forma poate fi apreciat prin raportul:
Lc
Ka = 2JrrS '
ill care:
Lc este lungimea cumpenei apelor de suprafata;
S suprafala bazinului hidrografic.
(pentl'll cerc Lc = 2rr R; S = rrR2 ,i Ka =I); bazinul produce debite de inundalie
mai mici dad coeficientul K a este mai mare;
• relieful ,i panta bazinului hidrografic: curba hipsografica reproduce relalia
din!re suprafa\a bazinului ,i altitudine; cu ajutorul curbeloI' de nivel se de!ermina
pantele terenului pe fii~ii de bazin sau panta medie;
 54 Hidraulica podurilor.i podelelor Cap.3. NOliuni de hidrologia raurilor 55

• structura geologicil a suprafelei bazinului hidrografic infillen\eaza prin MfO ,

1-+-++1 ....::_:JI.• .: "I
permeabilitatea terenului, deci prin legatura cu apele sllbterane;
• Inveli~ul vegetal iniluen(eaza prin evapotranspira!ia plantelor; erozillnea ··tt-- :·It-+·
~UII .j. 1""
terenului este mai mica daca exista Inveli~ vegetal deoarece scurgerea apei la :3'~r + - '1--..-,--
.. I..
--;-
suprafa!a terenuilli se face Cll viteza mai mica; ! .+....', . I-- .. -\-
• orientarea bazinului: la orientare N-S a bazinului versantii sllnt expll~i J90
altemativ la razele soareilli, iar topirea zapezii se face Intr-lln tim I' mai r--::l"'I<.:R=f+ Sik . . : ...••
Indelungat dedit Ia 0 orientare E- V.
Clil'surile de apa de suprafa(ii sllnt alimentate din trei surse (fig. 3.1) [12]: 100
• precipitatiile cazute In bazinul hidrografic, reprezinta sursa principala
• topire zapeziJor, sursa temporara ~+'++\*'-H
• apele sllbterane. -,)

IOOIIIIIII?/I,,;.o>1111
I V'

;, rnm ~-
1-- ..
Precipilalii
atmosfelice

Timp : ,·1 .. ' -L/ : Hi,

. :::1';'- '.-
'1:'- .... t . ,- •
I

,
,Allme,nta,'. din ZliPecl.: .'4. :' "':1·:'
:,1+ ,--
-l

Debite £ :::.l:1":L
perau ,
I
.j.
..•• j
I
I

o,oc Timp
Temp.raluraOf-_::-_ _---,.""'-_ _ _0_+_ _ _ _ _ _ _ _ _ _~.....
aerului
Timp

Fig. 3.1. Alimentarea cllrsurilor de apa. Fig. 3.2. Curbe intensitate-timp pentru precipitatii In zona Bucure~ti.

Precipita!iiJe sunt caracterizate prin intensitate i (R / s h,,), durata ploii, t I' ~i
frecventa. Pe baza masuratorilor, se lntocmesc grafice (fig. 3.2) In care sunt date
curbele intensitate - dura!a ploii, functie de frecven!a (0 data Ia cinci ani, de doua
ori pe an etc.).
Pentru lin bazin hidrografic considerat impermeabil, rara evaporatii ~i rara
vegetalie, lntreg volumul proven it dintr-o ploaie torenliala de intensitate i ~i duratii
II' se regiisqte pe rau (fig. 3.3,a), lnsa se scurge In timpul 'I, > II"
Suprafata OABO reprezinta volumlll de apa cazut din precipitatii ~i este egala Cll
sllprafata OB'BC care reprezinta volumlli de apa ce curge pe riiu In sectiunea de
control.
In realitate, 0 parte din apa cazuta din precipita!ii se evapora, este folosita de
plante sau se acumuleazii In sol.
In figura 3.3 ,b es!e aratat un hid rograf real. .. ...
Suprafala OABC reprezinta volul11ul de apa cazut din preclplta!II,. lar ,,:uprafa1a
O'O'C' este volumul de apa ce curge pe rau. Suprafala O'O'C' este mal nllca.

..
' ~-
 57
Hidraulicapodurilor .i podelelor Cap.3. Noliuni de hidrologia r"urilar
56
-----
I'
- , ..... _ .....
/ \
I 1
I I
/ / U

II "" /
e-rl
I
I
I
1
\
H

\ u
U' e + (110 • Ve)
I=Constant

Li""--I
C'
I
\
p

b) I
Fig. 3.3. Hidrograful ploii ~i al debitului pe rau. Fig. 3.4. Timpi de concentrare. Fig. 3.5. Fune!ia Horton pentru infiltratie.

o notiune importanta este cea de coeficient de scurgere q> care 'reprezinta raportul
Intre volumul de apa ce se scurge pe riiu ~i volumul de apa cazut din precipita(ii. t I' timpul de ploaie.
Evident, acest rapOit este subunitar ~i variaza In func!ie de caracteristicile mentionate intensitatea constanta a precipitatiei;
ale bazinului hidrografic. In tabelul 3.1 se dau cateva valori ale coeficientului q> [13]. q> (t) afluxul precipita!iilor.
Tabelul3.1 :. 0" Y care corespund unui anum it tip de sol, se obtin prin
Parametlll uo' U c 'I ,
Valorile coeficientului de scurgere q> experimentari in situ cu dispozitive speciale (infiltrometre) [16]. d'D:t-
I Asigurare % Cu notaliile din figura 3.6 ~i figura 3.5, ecualllie de 'lll~care sunt ,ell e, III
Zona
10 2-3 I functie de tipul de mi~care.
I Zona de padure ~i silvostepa.
Zona de stepa pentru rauri cu bazin 0,10 ... 0,15 0,15 ... 0,20 0,20 ... 0,30
hidrografic de 500 ... .1000 km2
Regimuri subcarpatice 0,20 ... 0,25 0,25 ... 0,30 0,30 ... 0,50
Ranri de munte din Carpati ~i rauri mici
0,25 ... 0,30 0,30 ... 0,40 0,40 ... 0,60
din Dobrogea (timp de parcurgere 2 ore)

Timpulln care 0 picatura de ploaie ajunge dintr-un punct oarecare M pana Intr-o
sectiune a raului (A) este compus din timpul de scurgere pe versant (t" ) ~i timpul
pat·curs pe rau (t,.) (fig. 3.4).
Pentru scurgerea directa pe sol, ecuatiile de mi~care lin seama de intensitatea
precipitaliei (i) din care se scade intensitatea infiltraliei dupa formula Horton
(u(t)) - figura 3.5.
Fig. 3.6. Scurgerea directa pe versanti.
In figura 3.5, semnificaliile notaliilor sunt urmatoarele:
- I este de grosime midi,
u este viteza (intensitatea) de infiltralie la timpul t (mm/min); Pentru mi~carea laminara (cand stratll I de apa pe sO
Uo viteza de infiltralie In primul minut; Re < 300 ) ecualia este:
viteza de infiltralie constanta dupa trecerea unui timp sufieient de la
U
c
ineeplltlll infiltraliei;
ah
_+~
a(h 3/2} =q>I.
() (3-1)

y faclor invers de limp (min"); at ax

 58 Hidraulica podurilor ji podeleior 59
Cap.3. No\iuni de hidroiogia raurilor

m care
f8gJ ; j
f3 ~ vi-j- ~ 20, decI
. f3 este constant. • volumnl de apa pe unitate de lalime:

Pentru mijcarea t~rbulenta, care.se produce daca viteza de curgere crejte ji din (3-8)
cauza nnpactulUl plcatunlor de ploale, ecualia de mijcare este:

ah a(f3 h3/2 ) Tilllpni in care 0 picatura de ploaie ajunge dintr-un punct al bazinului
at + ax cp(f), (3-2) hidrografic in sectiunea de control A (fig. 3.4) cuprinde ~i timpul de curgere pe rau
(f,.), care se poate detennina cu relalia:
In care f3 ~ 7; ,[7 h 116 ; deci f3 nu mai este constant, ci depinde de adancimea h. 5· er "r
f,. (3-9)
Dupa incetarea ploii, mijcarea redevine laminara.
Ecu~liile (3-1) ji (~-2) se rezol~a prin metode numerice. Cunoscand inallimile h
In care indicele r se refera la rau (Iungimc, rugozitate, panta, raza hidraulica).
ale apel se pot determma vltezele jl debltele specifice In orice secliune:
• pentru mi~carea laminara: Rezulta timpul de concentrare:
(3-10)
V~f3hI/2; q~f3h3/2; (3-3)
Acest timp difera de la un punct la aitul din bazinul hidrografic. Locul geometric al
• pentru mijcarea turbulenta: punctelor pentru care timpul de concentrare este acelaji se numejte curbii izocrona.

~ ,[7 h2/3; q ~ V h.
Pentru bazinele hidrografice mici, metoda izocronelor permite deterrninarea
V (3-4) debitului pe rau, in sectiunea de control, utilizand valori generale, orientative,
n
pentru coeficientul de scurgere cp.
Daca precipitalia. de intensitate ; ~ cf, are 0 duratii destul de mare (timpul de In lipsa datelor de caleul, se poate recurge la formule empirice pentru determinarea
plome f peste suficlent de mare astfel incat infiltralia Sa devinii constanta u c ) se timpului de concentrare.
poate realiza mi~carea permanentii. De exemplu, formula Soil Conservation (S.U.A.) pentru timpul de concentrare
Din relalia (3-2) se obline: este [16]:
3 ),0.385
(3-5) T ~ 0,868 _R_ (3-11)
( IlH
" i - Uc
III care a ~ -'-- <1 ji f3 ~ -1 "J
r; 1/6
h . in care:
; n R este lungimea parcursului in relea, km « 25 km);
Daca Iungimea versantului este ev' se oblin: IlH - diferenla de allitudine intre extremitiili (IlH < 500 );
T - timpul de concentrare (ore).
• viteza medie pe versant:
Alta formula, dupa studii in U.R.S.S. este:
V ~ ~ (a ;)2.5 (,[7)3/5 e2/5. (3-6) T ~.l FO. 2 K J 0.33 (3-12)
7 n v'
III
e '
• timpulmediu de parcurgere a versantuIui: In care:
e este lungimea traseului (km);
tv ev
::::::_~
7 e3/S
._ _ ,-v_ _ = F stlprafala bazinului hidrografic (knl);
(3-7)
T parametru dat prin izolinii.
V", 5
(a ,)'25(,[7)3/5
'-
n
 60
Hidraulica podurilor ~i podelelor Cap.3. Noliuni de hidrologia raurilor 61

Cunoscand hidrograful nivelurilor se poate realiza hidrograful debitelor, legatura Intre

3.2. HIDROGRAFUL NIVELURILOR niveluri ~i debite fiind data de cheia limnimetrica, ce se va prezenta In continuare.
Prin hidrograf se Intelege Inregistrarea In t' . .
(niv~l, debit). Cei doi p~rametri _ nivel ~i debit ~mp : ' unul. jarametru Illdrologi~ 3.3. ALBIA CURSURILOR DE APA. [13]
hm11lmetnce, asupra careia se va reveni. sun 111 COle a!le, sub forma cheu
Pentru a cunoa~te regimul nivelurilor Intr-o!' .' Albia unui curs de apa rezulta din interacliunea Intre curentul de apa ~i terenul
pe perioade relativ lungi de timp (min' 15 seZcOludne pe lau sunt necesare masuratori
PI' . 1m .... e a11l). pe care curge acesta. Albia se caracterizeaza prin sec!iune transversala, traseu In
. e ~n lIdrograf mulhanual se Inregistreaza in fiecare an un nivel maxim H . plan ~i profillongitudinal, Intre aceste e1emente fiind 0 stransa legatura.
~I un mvel ml11lm H ' I max, Sec(iunea transversala are forme neregulate, fiind alcatuita din albie minora -
. '. mi.n; ~I se poate ca cula 0 valoare medie a nivelurilor H ..
DII1 media antmehcii a val .'1 . . I '1 prin care curg apele mici ~i mijlocii ~i albia majora - prin care curg apele mari in
mediu multianua!. Cu ajutorul a~~s~:li~l~:e III; med,
tor IU~aJ'e, se poate trasa hidrograful timpul viiturilor (fig. 3.9).
special pentru constructorii de poduri' curtOd I~sa t?U~ cUlb'be care prezinta interes
Te~JU t
Curba de durata . ' , . . a e Ula a ~I cur a de frecventa. [13] TCr3SiJ

alata cat tlmp este egalat sau depa~it un anumit nivel (fig. 3.7). !!!.aluhd sting #.A. mill'/' /11311)11)1 dr!,
-----:------------~--------- ~

,
~ .:;:- Grind ~~
H
H ¢>~
"'......... LV{1cJmJlululsti'ng N.A l~s.:t~
~-?: ~/ . . >,~.,~'r-=~ ~ ~
~.t/ ''-;'~nCrJ mJIUh
P drept

J
T,iVf!J
Albia fTllfl£ll'i

A/biJ majori

Fig. 3.9. Albia unui rau cu albie majora.

~ ________~T________~l,qn t Malul stang ~i malul drept se definesc ca pentru un observator care prive~te
cursu 1de apa spre ava!. Linia adancimilor maxi me se numqte talveg.
Fig. 3.7. Curba de durata. Prin albia minora curge apa aproape In permanenla ~i nu se dezvolta vegetalie.
Prin albia majora curge apa numai in perioade de inundalii, se dezvolta vegetalie,
(fi2~1~)~ de frecven!a arata cat timp se gase~te niv~lul apei Intre doua valori date iar coeficienlii de rugozitate sunt mai mari decat in albia minora.
Linia oglinzii apei nu este perfect orizontala pe sec(iune, din cauza existenlei
H
H unor curenli secundari. De asemenea, pe sectoarele in curba nivelul apei este mai
ridicat clUre malul concav, fala de malul convex.
Traseulln plan este 0 forma sinuoasa, alcatuita din curbe. Portiunea pe care linia
talvegului trece de pe un mal pe celalalt se nume~te traversadii (fig. 3.10).
t1c" 'f-l1t'2
t::::--::II71<-,;fX----__________+____r;At8-ftJ~9 +tJtIQ

.-1~~-'-__:l);--------------~_._' 11\,' Ilt,' Ilt7

Jla/ {'(}!!vl'f
I
,
.
/
.... _7~v1!j. / /
t Mal C/JflCilV
a
Fig. 3.11. Curba de frecven!ii.
Fig. 3.10. Traseul raului.
 I
62
.1
Hidraul~ca p~durilol" ~i podelelol" Cap.3. No\iuni de hidmlogia riiurilor 63
Traseul pro~lUnlat ~inuos al unui curs de apa se numqte meandra.
_ DIIlY'e regulIle stabllIte de Fargue, pe baza unoI' observalii In natura, se mentioneaza care In sistemul de axe avand In abscisa logQ ~i In ordonata 10g(H +b) reprezinta
ca da.ca raza, de curburii a m.alu,lui este mica, adiincimea talvegului este mare: o dreapta.
PI?fi~ul 111 lung al unul rau este determinat de linia talvegului ~i are form- Se dau valori diferite lui b ~i se traseaza graficele dupa relalia (3-14). Se
aproplata de parabola. a considera corecta valoarea lui b pentru graficul se apropie cel mai mult de 0 linie
Se disting trei zone (fig. 3.11): dreapta. Odata determinata dreapta, se considera doua punete de pe aceasta de
• zona I - de munte, pantele sunt mari, predomina eroziunile; cOOl'donate X I' YI ~i X 2' Y2 . Parametrii a ~i n se determina cu relaliile:
• zona II - de deal, predomina echilibrul, adica eroziunile sunt aproximativ
egale cu depunerile; n= X 2 -X I ; loga=X I Y2 -X 2 YI (3-15)
• zona III - de camp ie, pantele ~i vitezele sunt mici ~i predomina depunerile. Y2 - YI Y2 - YI

H,m Avand relalia (3-13) In conformitate cu perechile H;, Q; din masuratori, se

poate extrapola cheia limnimetrica.
Pentru albiile de forma neregulata, cheia limnimetricii se traseaza prin caleule
hidraulice, fiind necesara cunoa~terea In prealabil a coeficientilor de rugozitate
pentru fiecare albie. Ace~ti coeficienti se determina din masuratori directe In
perioade de ape mici (pentru albia minora) ~i In perioade de ape mari (pentru albia
majora), a~a dupa cum se va arata ulterior.
Daca se cunosc coeficienlii de rugozitate, elementele geometrice ale seqiunii ~i
panta raului:
II (3-16)
L.km In care fiecare debit se determina cu relatia (2-3) ca pentru mi~carea uniforma.
Fig. 3.11. Profillongitudinal. Este important faptul ca In practicii nu se obline 0 corelatie unica Intre Q ~i H,
adica pentru acela~i nivel se pot masura debite diferite, din urmatoarele cauze:
~i~ c,auza eroziunilor ~i depunerilor, profilul longitudinal se modi fica tn timp • variatia pantei suprafetei libere a apei: In perioada de cre~tere a ape lor, aceasta
(eu lIme IIltrerupta este reprezentat profilulla timpul 12 > II)'
panta (1) poate fi mai mare decat panta albiei raului (i) ~i atunci debitul este
mai mare decat eel calculat, iar In perioada de scadere a apelor (J < i), deci
3.4. CHElA LIMNIMETRICA debitul real este mai mic decat cel calculat (fig. 3.12);

~ste rep:eze~tarea grafica a relatiei tntre niveluri ~i debite pentru anumita

0
H J
"","'--
i-:::. ~--'""
#"-

;·'
sectlUne a raulm, Procedeul grafic constil tn reprezentarea perechilor de puncte H. L.C Chela debila/or
Q;, pentru i ~ 1,2 ... n. I' In reglm permanent
J,
E:,trapol~r:a curbei, In special pentru debite mari ~i niveluri ridicate este 0 operatie
relatlv dlficlla.
Pentru ,se~tiuni de albi~ r~lati~ reg~late (asemanatoare unei parabole, trapez sau
dreptunglll) ~I stabIle, chela IImlllmetnca poate fi aproximata prin relalia [16]:
Q =a (H + b)" , (3-13)
In care a,b,n sunt parametri care se determina pe baza valorHor masurate H;, Q;.
I
'.'<(.
-

~.
,

0.00
Pnn logantmare, I"elalia devine:
logQ = loga + n log(H + b), (3-14 )
Fig. 3.12. Cheia iimnimetrica.
64 Hidraulica podurilor ~i podelelor Cap.3. NOliuni de hidrologia riiurilor 65
• varia!ia sec!iunii de curgere prm eroziuni sau depuneri In sec(iunea statiei V=a+bn, (3-17)
hidrometrice;
• varia!ia rugozitiilii albiilor In timp; In care a ~i b sunt parametri ce depind de tipul de elice. Periodic, In laboratoare
• existen!a podului de gheala. specializate, a ~i b se reetaloneaza. Numarul de rota(ii (n) se masoara cu ajutorul
unor dispozitive electrice.
Se pot aduce corec!ii debitelor calculate pentru J = i, prin diverse formlile. Este Vitezele se pot masura ~i cu aite dispozitive, cum ar fi sonda Pitot sau flotorii,
recomandabil ca rezultatul calclilelor sa fie verificate prin masllratori In natura. mai pUlin recomandate.Pe 0 sec(iune a raului, se stabilesc mai multe verticale pe
De obicei, Inregistrarile de niveluri (H) se fac In stalii (posturi) hidrometrice, cu
care se VOl' face masuratori punctuale de viteza.Distan(a Intre velticale se alege In
ajutorul mirelor sau Iimnigrafelor. Nivelul ~i adiincimea apei sunt no!iuni diferite: func!ie de la(imea albiei, dupa unele recomandari.
nivelul este rapoliat fa!a de 0 valoare zero aleasa arbitral' (de exemplu pe mira) ~i
Pe fiecare vertical a se masoara viteza In unul sau mai multe puncte, la adancimi
are 0 valoare unica Intr-o sec!iune, iar adancimea apei este legata de configura!ia
diferite ~i se traseazii distribu(ia de viteze pe verticalii (fig. 3.13,b). Viteza medie pe
albiei: pentru acela~i nivellntr-o sec!iune, adiincimile sunt diferite.
o vertical a se, poate detennina prin planimetrarea diagramei de viteze pe velticala
Daca amplasamentul in care se va construi podul este departe de sta!ia sall cu ajutorul unoI' formllle, ca de exemplu:
hidrometrica, se va stabili corela!ia Intre niveluri in cele doua sec!iuni prin
observa!ii directe.
V", =.!c4(V0211 . + VOSII);
' +2V06h , (3-18)

3.5. MAsURAREA DEBITULUI UNUI RAu (3-19)

Distribu\ia de viteze nu este unifonna pe secliunea unui rau, curbele izotahee
(3-20)
(Iiniile de egala viteza) fiind aratate In figura 3.13.a [13].
In consecinlii, nici distribu(ia pe veliicala a vitezelor nu este uniforma (fig. 3.13.b). V", =a V,; a=0,7 ... 0,9=O,7 ... 0,9. (3-21 )
Viteza la suprafala apei este influentata de directia viintului, viteza maxima se
111 care:
realizeaza la circa 20% din adilncime, iar viteza de fund este influen(ata de natura
terenului (albii cu pat fix sall mobil). V", este viteza medie patraticii;
Din cauza acestor distribu\ii de viteze, pentru detenninarea debitelor VOl' trebui VO,211 viteza la 0,2 din adancimea apei h;
racute mai multe masuratori de viteze.
V, viteza la suprafa(a.

0.00 r _ _----'1-"-.75"'""~bv"'.m"'l....
s In func!ie de formula folosita, se fac mai multe sau mai purine masuratori pe 0
, vertical ii, cu influen(e asupra corectitudinii rezultatelor.
1.82 ,
·1, 10 ----- .. '._...," Cllnoscand viteza medic pe verticala i (V",i)' se poate determina debitul specific
i7 = 1,60ml~ (pe 1 m lalime de albie):
q; ::: Villi hi ·1 .
-3.30
Se traseaza diagrama qi la scara (fig. 3.14). Suprafa!a diagramei qi reprezinta
debitul pe dill sau:
5. 50 1-----"1..!.:15~_ _'
Q=AxIhi V"'i' (3-22)
;;::1
a h.m b
Fig. 3.13. Distribu(ie de viteze. Folosind aceasta fonnula se poate gasi debitullntre fii~iile I ~i n < p:
/I /I
Aparatul de masurat viteza punctuala a unui curent de apa este mori~ca Q'-n =Lq; =fuL:Vmi hi (3-23)
hidrometrica, care consta dintr-o elice a carei rotalie (n ) este influenlata de viteza j;;ol ;=1
apei (V). Corelalia Intre II ~i V este de forma: ~i se poate construi cmba integrala a debitelor [17].
 Hidraulica podurilor ,i podelelor Cap.3. Notiuni de hidrologia raurilor 67
66
------------_ .. __.....- - - - . _ - - - - _ . _ - - - - - - _ . _ - - - - - - - - - -
Oaca se unesc punctele din cele trei secliuni cu acelea~i valori pe curbele
Q q integrale de debite se obline 0 imagine a liniilor medii de curent in zona podului.
Asemenea reprezentare este aproximativa, deoarece nu line seama de curentii
transversali ~i se poate aplica numai pe sectoare rectilinii de rau.
Oaca se traseazii curbele izotahee (fig. 3.13,a) debitul raului este:
i '
1./ I j I ! (3-24)
2
,,",r:,." I , II,,,' I . I' p
, I ' In care Ai este aria cuprinsa Intre doua izotahee consecutive (masllrata cu planimetrul),
/"'+_-_-'::-"'-~.....j=+-/ NivtJltJl maxim da Jolcvl
B Vi ~i Vi+! vitezele corespunzatoare celor doua izotahee.
Sunt $i alte posibilitali de a determina debitul unui riill. Se pot realiza construclii
speciale (deversoare, canale Venturi) care sunt indicate pentru rauri mici.
o metoda indicata pe rauri Cll grad mare de turbulenta, acolo unde mori~tiIe dau
reznltate incerte, este folosirea de indicatori (chimici, colorimetrici, radiometrici).
Fig. 3.14. Oeterminarea debitului unui diu. Oaca pe rau Cll debit Q ~i concentralie naturala de indicator Co se introduce un
indicator eu debit q ,i concentralie c!, ecualia de bilant va fi:
Dadi sunt necesare calcule hidraulice mai exacte se traseaza curbele integrale ale
debitelor In secliunea traversarii Intl'-o sectiune din amonte ~i una din aval (fig. 3.15). Qco +qcl =(Q+q)C2' (3-25)
b ~~mh In eare c 2 este coneentralia indicatorului in aval.
III 'f:.:=:::s:-trfx1'5\ Concentratiile co' C!, C2 se pot masura, debitul de indicator q este cunoscut ,i
din relatie se determina debitul raului Q.
Metoda dilu\iei este economica ~i rapida, insa trebuie sa se aiba In vedere urmatoarele:
• lansarea indicatorului sa se faca pe toata latimea albiei raului;
• secliunea din aval, In care se masoara c2' sa fie aleasa In a~a felindt amestecul
apei riiului cu indicatorul sa fie cat mai omogen;
• indicatol'lll sa poata fi detectat chiar ,i In concentralii mici ,i sa nu polueze
apele raului.

3.6. DETERMINAREA PRIN MAsURATORI

A COEFICIENTILOR DE RUGOZITATE [17]
Valorile din tabelele 2.1 ~i 2.2 sunt orientative, deoarece rugozitatea este 0
caracteristica a albiei infiuenlata de un numar relativ mare de factori. Aceste valori
se VOl' utiliza In lipsa masuratorilor hidrometrice ~i daca acestea nu pot fi efectuate.
Determinarea mai exactii a coeficientului de rUgozitate se poate face prill
masuriitori de debite, niveluri ~i pante ale suprafetei libere a apei. Cunoscand
debitul Q, corespullzator ariei sectiunii vii A ~i panta suprafetei Iibere /, se gase,te
II eoeficientul Chezy:

(3-26)

Fif{. 3./5. Linii de eurent pe rau.

68 Hidraulica podurilor ,i pode(elor Cap.3. Noliuni de hidrologia riiurilor 69
,i coeficientul de rugozitate: dreapta "Md este mai mare de 10--20%, se determina separal ace,ti coeficienli. Se
RY procedeaza ca mai sus, introducand in plus raportul "Ms / "Md stabilit in functie de
n=-. (3-27)
C caracteristicile geometrice ,i de vegetatie din cele doua albii majore.
Daeli pentru y se ia una dintre valorile arillate pentru rauri de deal sau de ,es se La dimensionarea podurilor este necesar sa se cunoasca repartitia debitului de
gase,te n. Daca pentru y se folosqte formula (2-6), detenninarea coeficientului de calcul intre albia minora ,i albia majora. Prin constrllclia rampe'ior de acces la
rugozitate n se poate face prin incercari succesive. poduri, 0 parte din albia majora va fi barata.
In cazul cursurilor de apa naturale ,i la canalele cu sectiune compusa, de regula, Daca se cunosc elementele geometrice ale albiei, panta suprafetei libere a apei ,i
rugozitatea nu este aceea,i pe tot perimetrul uda!. La albii bine conformate, Tara albii coeficienlii de rugozitate in albiile minora ,i majora, calculele se fac cu formulele
majore dezvoltate se folose,te 0 rugozitate medie, calculata ca a medie ponderata: (3-29), (3-30), (3-31) ,i se traseaza cheia limnimetricii cu ajutorul careia se VOl'
determina nivelurile core~eunzatoare debituilli de calcul ,i debitlllui de verificare.
'" n· P.
n=L...Jfl (3-28)
IF; ,
in care F; este lungimea perimetrului avand rugozitate "; .
3.7. DEBITELE DE CALCUL ~I DE VERIFICARE
La albiile compuse, cu albie majora dezvoltatii, calculul debitului se face separat
Din datele cunoscute in teren ,i sistematizate sub forma hidrografelor de niveluri
pentru fiecare albie ,i apoi se insumeaza debitele:
sau de debite, VOl' trebui stabilite debitele de calcul ,i de verificare.
(3-29) Pentru aceasta, nonnativlli prezinta impartirea constrllcliilor hidrotehnice aferente
cailor de comunicalii terestre in clase de impOltanla conform tabelului 3.2 [17].
QM=AMCM~RMI; (3-30)
Tabelul3.2
Q=Qm +QM' (3-31 ) Clase de importanta
Indicele In se refera la albia minora, iar indicele Mia albia majora. Felul caii de Clasa
Denumire Categoria
Pentru determinarea coeficientilor de rugozitate in asemenea situalie, se val' cOlTIunicatie Permanenta Provizorie
folosi masuratorile de debite in urmatoarea succesiune: Cai ferate
a) Se determina in perioade de ape mici coeficientul de rugozitate Hm pentru - Traversari peste cursuri CF normala 2 II III
albia minora. Se recomanda ca pentru cel pulin trei niveluri cu apa numai in de apa ,i aparari in caUl
albia minora sa se masoare debitele, ariile secliunilor vii ,i pantele suprafelei lungul caii ferate
libere a apei ,i pe baza acestor masuratori sa se traseze curba nm = f (Rm) , - Idem CF normalii 3 III IV
care se va extrapola ,i pentru debite mario cat.II
b) in perioada de ape mad se masoara debitul raului, se determina prin calcul - Idem CF ingusta 4 III - IV IV
debitul albiei minore ,i din diferenla rezulta debitul in albia majora. Drumuri
c) Cu elementele geometrice corespunziitoare albiei majore la ape mari se determina - Traversari peste cursuri Nationale 3 III IV
coeficientii C M ,i nM . Se recomanda ca exponentul y sa aiM aceea,i valoare de apa ,i aparari in
pentru amandoua albiile. lungul drumului
- Idem
d) Se compara rezultatele oblinute pentru "m
,i "M cu cele din tabelul 2.2. In general, Regionale ,i
locale
3-4 III-N IV
"M > nm , iar curba "m = f (R",) are 0 alura descrescatoare cu tendinta de - Lucrari de traversare a De interes 2 II III
stabilizare a valorii "", la 0 valoare constanta. conductelor ,i liniilor de republican
Dadi aceste condilii I1lI se verifica, se VOl' reanaliza datele masurate ,i calculele transport
efectuate. - Idem De interes 4 IV IV
Daca albia majora este asimetrica din punct de vedere al condiliilor de scurgere, local
iar diferen\a intre coeficienlii de rugozitate in albia mqjora stiinga nM., ,i in albia majora
 Cap.3. No\iuni de hidrologia raurilor 71
70 Hidraulica podurilor.i podelelor
I
"

In functie de clasa .i de caracterul permanent sau provizoriu al constructiilor, P=--100%. (3-33)

,I asigurarile de calcul (conditii norma Ie de exploatare) .i de verificare (condi\ii speciale n+1
de funclionare) SUllt date In tabelul 3.3 [17]. I
Debitul de cal cui este folosit In determinarea elementelor principale ale podului, Cu formula corcctata, debitul QIl1", I
,
are asigurarea de depa.ire 11 = - - 100%
n+1
iar debitul de verificare numai pentru determinarea Inaltimii podului. I!
Tabelul3.3 iar debitul are asigurarea de depa.ire ~I = - - 100%
QIl1", Ii
, n+ I
Asigurari de calcul ~i de verificare
Se poate trasa, astfel, curba asigurarilor de depa.ire (fig. 3.16).
Poduri permanente Poduri r rovizorii
Clasa
Calcul Verificare Calcul Verificare P%
II Cai ferate 1% 0,3% 2% 0,5% 100
_n_ 100%----
nd
1II Cai ferate 1% 0,3% 3% 1% 80
Drumuri 1% .0,3% 3% 1%*
60
IV Cai ferate 2% 0,5% 3% 1%* X%
Drumuri 2% 0,5%* 3% 1%* 40-

* verificarea nu este obhgatorie

In functie de numarul de masuratori In natura se' poate face 0 prelucrare
statistica a datelor sau se utilizeaza formule empirice.
Qmax.n Qmax.X
a) Cazul §irului statistic cu miisuriitori pe mai mult de 15 ... 20 de ani
Fig. 3.16. Curba asigurarilor dinmasuratori.
Din fiecare an se retine numai valoarea maxima a debitului Qmax j •

Daca se dispune de masuratori pe un numar de n ani, un debit oarecare dintre
debitele Qmax j are probabilitatea de aparilie:
I
p =-100%. (3-32)
n depa~ire (asigurare) de 1% este acela care este egalat sau depa~it 0 data la 100 de
Se ordoneaza In ordine descrescatoare debitele:
Qmax Qmax 1 > Qmax 2 >". > Qmax j >". > Qmax Ii
P lin lin JI n lin
Conform tabelului, probabilitatea totala ca debitul Qmax 1 sa fie egalat sau depa~i!
este lin ; probabilitatea ca debitul Qmax2 sa fie egala! sau depa.it este de 21n;
•. a.m.d., probabilitatea ca debitul Qll1ax j sa fie egalat sau depa.it este i 1n 100% .
Aceasta pl'Obabilitate totala de egalare sau depa.ire se nume~te asigurare de depa~ire
(P). Conform acestei definilii rezulta ca debitld Qll1ax Ii va fi egalat sau depa~it In
fiecare an. Deoarece se dispune de un numar limitat de masuratori .i este putin
probabil ca Intre acestea sa se gaseasca debitul maxim anual cu valoarea cea mai
mica, forl11ula va trebui corectata. Exista mai multe formule propuse, utilizandu-se
free vent formula Weibull [16]:
Pentru asigurari cuprinse Intre _1_. 100% .i ~. 100% , de exemplu pentru
n+1 n+1
asigurare X%, debitul corespunziitor Qmax x se poate obtine direct din figura.
Deoarece se folosese numai debitele maxime anuale, debitul de asigurare de
ani, iar debitul cu asigurare de 0,3% este egalat sau depa~it la 333 de ani.
Masuratorile disponibile sunt pentru perioade mult mai sCUlte de timp (50-80 de
ani) ~j este necesara extrapolarea curbe! din masnratori. Aceasta extrapolare se
bazeaza pe teoria probabilitatii, dill care se folosesc functiile teoretice de distriblltie:
Gauss-Laplace, logaritmica, Pearson, Gumbel ~.a.m.d.
Functia Pearson III este asimetrica ~i are 0 mare adaptabilitate la cazurile
hidrologice, prin parametri care intervin In relatie (C s - coeficientul de asimetrie ~i
C" - coeficientul de variatie), a~a dupa cum se vede In figura 3.17 (a este exponent
din eCliatia Pearson III).
Coeficientul de varialie C" se determina cu relatiile:
"
IQmuxi
- i=!
Q mnx ==---
(3-34)
n
72 Hidraulica podurilor.i podelelor Cap.3. No\iuni de hidrologia raurilor 73

pix) ct> P% = f (C" P%) se nume.te coeficientul de deviere a ordonatelor curbelor

Pearson 1lI fala de medie.i este dat in tabeluI3.5.
In mod acoperitor, la debitul caleulat cu asigurarea de verificare, se adallga un
debit suplimentar L\ Q , care se obline cu relalia:
aEp
L\Q = .,r;;. Qmax P% ' (3-41 )
-- ---I "+-··1-,,,1.··-+ ..- -- --j.~.~--.-"",
In care:
12345678910 X
a este un coeficient care exprima gradul In care este cunosclit riiul
Fig. 3. J 7. Func(ia Pearson III [16]. respectiv (a = 1... 2);
Ep valoare determinata din diagrama: Ep = f (C v , P%), figura 3.18;
(3-35) Qmax P% debitul cu asigurarea de verificare P% .

Tabelul3.4
I,(Ki _1)2 Valorile coeficientilor K p, C, = 4 Cv
Cv = (3-36) .
n-l
Cv
P%
Dacli se dispune de un numar mare de Inregistrari, pe mai mult de 100 de ani, 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2
coeficienlii de asimetrie se calculeaza cu formula: 0,001 1,58 2,50 3,82 5,60 8,10 11,00 14,20 17,50 20,60 24,00 27,50 32,90

_ I,(K i -I? 0.01 1,51 2,20 3,15 4,35 5,90 7,70 9,57 11,40 13.55 15,60 17,65 20,71
Cs - 3 (3-37) 0,03 1,45 2.05 2,87 3,85 5,05 6,35 7,81 9,15 10,70 12,25 13,70 15,99
n C; 13,99
~- r,1 AO 1,97 2,72 3,60 4,70 5,75 7,00 8,20 9,46 10,90 12,10
_(),I_ 1,38 1,87 2,53 3.29 4,20 5,07 6,05 1,02 8,12 9,25 10,42 11,65
Dacii numarul de Inregistrari este mai redus, formula de calcul pentru C s nu dii 8,53
rezultate exacte .i, In practica, se admite: ~. 1,34 1,73 2,23 2,81 3,45 4,09 4,76 5,46 6,18 6,94 7,71
Jl:5.._ r 1 ,30 1,67 2,10 2,60 3,13 3,69 4,25 4,81 5,38 6,02 6.65 7.31
C, = (2 .. .4) C v ' (3-38) _._.- I 1,25 1,58 1,94 2,34 2,77 3,17 3,59 4,01 4,43 4,90 5,35 5.82
1,49 1,67 3,60
3 1,19 1,92 2,18 2,44 2,67 2,90 3,12 3,35
~.<I....
In unele carti se recomanda C, = 2 C v pentru debitele provenite din topirea ----- 5 J.,~:J.... 1,36 1,55 1,75 1,93 2,11 2,28 2,45 2,6L .2,77__ 2,9?_ .l,~
zapezilor.i C s = 4 C v pentru debitele provenite din ploi. __
. 10 . I,ll 1,26 1,38 1,51 1,61 1,72 1,82 1,90 2,00 2,05 2,12 2.18
20 1,08 1,15 1,21 1,26 1,31 1,34 1,37 1,40 1,41 1,42 1,43 1,43
Mai cOl'ect, In precizarea coeficientului C, este sa se dea acestuia diferite valori 25 1,06 1,11 1,16 1,19 1,21 1,23 1,23 1,24 1,25 1,24 1,24 1,22
Intre 2.i 4.i sa se ca1culeze cu fonnula (3-39) debite Intre Qmax I .i Qmnx,,' cu diferite 30 1,06 1,08 1,10 1,12 1,13 1,13 1,12 1,12 1,10 1,09 1,07 1J)G
40 1.02 1,03 1,02 1,01 0,99 0,97 0,95 0,93 0,90 0,87 0,85 0,81
asigurari Intre _1_. 100% .i ~·100% conform figurii 3.16. Se reline valoarea 50 0,99 0,98 0,95 0,92 0,89 0,85 0,82 0,78 0,75 0,71 0,67 0,63
n+l n+l 60 0,97 0,93 0,89 0,84 0,79 0,75 0,70 0,66 0,62 0,57 0,53 Il,~~
pentru C s care conduce la rezultate cat mai apropiate fala de cele din masuratori. 70 0,94 0,88 0,82 0,76 0,71 0,65 0,60._- 0,55 0,50 0,46 0,42 0,38
75 0,93 0,86 0,97 0,72 0,66 0,60 0,55 0,50 0,45 0,40 0,37 0,32
Debitul de asigurare data P% secalculeaza cu relaliile:
80 0,91 Il.S3 0,75 0,68 0,61 0,55 0,50 0,45 0,40 0,36 0,31 0,27
QmaxP% =:: K P% Qmux; (3-39) ---
90 _(l,SS.2,77 _~,67 0,59 0,51 0,44 0,38 0,33 0,29 0,25 0,21 1l,IS
95__.•..• .OE;_ o.n ._tJ.~I_.
---._-_. 0.52 0,44 0,37 0,32 0.26 0,22 0,18 0,15 0,12
-
(3-40) 97
--~----.-.

0,83 .. 0,69 0,58 0.23 .Jg~

0,48 0,40 0,33 0,27 ~. 0,12 0,10

Valorile coeficientului K P% sunt date In tabelele intocmite de Krilki-Menkel, __

.. -.. 99 . 0,80 0.64 0,52 0.42 0,34 0,27 0,22 (),~-- 0,14 0,11 0,08 0,06
99.5 O.7R 0,61 0,49 0,39 0,30 0,24 0,19 0.15 .tJ,I,l,.. 0,08 __ . o'°.l'._-i ...Cl.cO~_
-
din care In lucrarea [5] sunt reproduse cele pentru C, = (2 - 3 - 4 - 5 - 6) C,. In 99,7 0,77 0,61l 0,47 0.37 0,29 0,22 0.)7 0,13 ().,ttJ" 0,07__ --_._-)
0.05 I..0.04 _----

tabelul 3.4 sunt date valorile pentru C, = 4 C" . 99,9 0.75 0,56 0,43 0.33 0,25 0,(9 0,14 (1,I(;- 0,08 0,05 0.04 i 0,0]
74 Hidraulica podurilor ~i pode\elor Cap.3. NOliun; de hidrologia raurilor 75
------~

Daca se cunoa~te debitul cu 0 anumita asigurare, de exemplu 1%, se poate b) Cazul ~irului cu miisuriitori pe mai pu{in de 15-20 de ani
determina debitul cu orice asigurare, de exemplu P%, cu relalia:
In aceasta situa!ie nu este posibila prelucrarea statistica a datelor ~i se aplica fannule
Kp% emetrlce. . .
QP%= QI % - K ' (3-42)
1%
In general, aceste formule presupun schematizari ale fenomenelor ~I cupnnd
parametri cu valabilitate regionala. Folosirea acestor formule se va face cu prudenlli,
In care: K P% ~i KI% sunt valori oblinute din tabelul 3.4. pe baza unui numar ciil mai mare de informalii din teren.
Tabelul3.5
/:/,
",f
Devierea ordonatelor curbelor de asigurare (Pearson tip III)
ratii de medie (avand x = 1 ~i Cv = 1)

Cs - . ... --- ,- '-r

P%- ..
Asigurnre..... -~

90l~-~[9~--
0,1 1 3 5 to 50 80 90 95 97
0,00 .J!.09 ... ~~.~J .... lL8!. __ 1.,6:1. .l,~8. 0,00 -0,84 -I ,28'1:1 ,6_4. !-I,SI!_
.. 0,10 3,23 2~~_~ . . I,n
- - ---"--- --
1,67 1,29 ....02~. __ -0,85 I-:~I ":.~'~-.l--:I,S.'I..
~ -0,85- 1,26
- .0,Q~-
_"",0,20 3,38 2,47 .. 1,96 1,70 1,30 -1,58' -1,79
"---
0,30 3,52 2,54 2,00 1,72 1,31 0,05 -0,85 -1,24 -1,55 -1,75 ,
0,40 3,66 2,61 2,04 p75 1,32 0,07 -085 -1,23 -1,52 "-:l,7o
0,50 3,81 2,68 - 2,08 1,77 1,32 _o,08 -0,85 -1,22 -1,49 -1,66
-
~tJ.... . . 3,96 2,75 2,12 1,80 1,33 0,10 -0,85 ... -1 ,40 -1,45 -1,61
0,70 4,10 2,82 _. ... 2,15 1,82 /,3_3 0,12 -0,85 -1,18 I-.-Id~_ -/ ,57
• 0,80 .. _ 4,21 2,89 2,18 1,84 1,34 ~,13 ~-. -1,17 -1,38 -1,52
090 4,38 . _1,~~ ! 2,22 1,86 ....),3:1_ .. 0,15 -0,85 -1,15 - -1,35 -1,47

~.•. ._,-,,53 . '3,02 ,2,25

.~
1,88 1,34 0,16 -0,85 :1,13 -1,32 -1,42
1,10 4,67 3,09 1,89
2,28 1,34_. 0,18 -0,85 -1,10 -1,28 -1,38
-
EIl. __ 4,81 3,152,31 .. 1,91 1,34 .. .0)9 -0,84 -1,08 -1,24 -1,33
.1,30 ,-,,9..5.... 1--- 3,212,34 1,92 J,34 0,21 -0,84 _:),06 -1,20 -1,28
1,40 5,09 _.....:-L 327... ,.,.
2,37 1,94 _.1,3.:1 .. 0,22 -0,83 -1,04 -1,17 -1,23
1,50 5,23 3,33 2,39 1,33 - 0,24-- -0,82 .-1,02 -1,13 -1,19
_!,95
1--[60-, 5,37 3,39.__.
2,42 1,96 1,3:3... 0,25 -0,81 -0,99 .- -1,10 -1,14
O,l
....!.,ZIl.. 5,50 3,44.2,44 1,97 1,32 ... 0,27 -0,81 -0,97 -1,06
:~ ,
1,80 5,61 3,502,46 1,98 1,32 !J,.~~. -0,80 -0,94 -1,02 -1,06 , , IJ
..... 11,1 !
0.01
~ _.5,17 . 3,55 2,49 T 1,99 .. 1,31
- 0,29
_0,79 ...:o,n -0,98 -1,0)
. 2,00
2,10
5,91
6,06 -~::~++~- 2,00 1,30 ._o,31
2,00 _1,29 ____ ~,3L ..
-0,78
-0,77
-0,90
-0,87
0,95
-0,92
.. -0,97 _
-0,94
Fig. 3.18. Diagrama Kri/ki-Menkel.
Formulele de tip genetic, au la baw ipoteza cil intensitatea precipitaliei este uniform
2,20 6~ __~7~_ .. 1-_ 2,S5 z,ol -I--'c-'-' 1,28 0,33 -0,75 -0,85 -0,89 -0,90
--~ repartizata pe intreaga suprafata a bazinului hidl'Ografic, iar durata precipitaliei este
_.I ,30 . ....6,34 3,75 .1,56 _ .. ~.O!.... 1,27 0,34 ~ .....:.~,Il!. ....:0,85 -0,86 egala cu timpul de concentrare. Astfel:
.. ~,~~ .... 6,47 I 3,79 ...1.,.,,7 ... -2,01
- - t-----'-'-:--- ....2!.3~.
1,25 -0,72 -0,79 -0,82, -0,83
. _2,50 6,60 I .3!!lL. ...1!Sa._ . ML_ .~,.~4.... 0,36
i--------t
~o~7;i -0,77
-----:':- .._- -0,79 r-:0;80
---
--- .. - -,....
Qmax P% = <p In i A , (3-43)
._2,60 6,73 \ 3,87 _2.,52 ..~,?Q~"" "t---J~}_._ 0,37 -0,68... -0,74 I :0,7.6.._~_~ In care:
2,70 ~_j:&~~~[ 3,91---- 2,,;(j . -.- 2,01
.. --"-" ....
i 1,21 __Q.2~ __ ---=!l~?,_.-l-._.-O,7_~ ;. _~O,73 -0,74
j--.~'~
<p este coeficientul de scurgere al bazinului;
2,80 ____6,99 _j __ ~~2_?___ . -~-!-~-~ .. - 2,02 I 1,20 0,38 .:(j,(i5--i. -0,70 LtJ..7!"I:o,1l,... m - coeficient de reducere a debitului din cauza acumularilor in albie (m =0,8 ... 0,9);
I--c-_···_....
2,90 7,12 3,99 2,62 2,20 I 1,19 0,39 _i -0,64 i -0,67 I -0,68 -0,69 i - intensitatea ploii de calcul in mmls;
•
A - suprafata bazinului hidragrafic in km'-
 76
Hidraulica podurilor ,i podelelor
._--- Cap.). NOliuni de hidrologia..r_a_ul_·i_lo_I'_______ 77

Aceste formule au a structura logica, lnsa aplicarea lor presupune cunoa,terea Tabelul3.6
unor date din teren. Intensitatea i l % ,i debitul specific q
Pentru bazine hidrografice cu suprafala mai mica de 10 Km', debitul eu
asigurare de 1% se determina dUpa instruc(iunile I.N .M.H. CU relalia:

QI% ~O,167 'i l % ·aFI ; (m 3 /s), (3-44)

sau:

111 care:
'I % este intensitatea ploii Cll asigurare 1% (mm/min);
a coeficientlll de sCUl'gere (anexa 13 din instruc(iunile I.N.M.H.);
1'1 sllprafa(a bazinului hidrografic (ha ).
suprafala bazinlilui hidrografic (km 2 ).
Intensitatea ploii de caieul eu asigurare de 1% se determina cu relalia:
SI%
(3-45)
(I + 1)°·67 •
In care: "
SI% este un parametru ce se obline din anexa 4 a instruc(iunilor I.N.M.H.;
t timplil de concentrare a apei In podel (minute).
I'
A,a dupa cum s-a aratat In subcapitolul 3.1, timpul de coneentrare se compune
din timpul de mi,care pe versant ,i timpul de curgere In albia conturatii, pentru care
s-au dat indica!ii Ie necesare In ce prive,te determinarea vitezelor de mi,care.
In tabeini 3.6 sunt reproduse, din normativ, anexele de caleul.
In Ilicrarea [21] aplicarea formulelor de tip genetic se face In felul urmiHor:
• se lmparte suprafala bazinului In arii mai mici astfellncat pe 0 astfel de arie (A;)
II
caracteristicile de sCUl'gere sa fie asemanatoare ,i pentru fiecare arie se r"!!.'·'" ~ ~ "------..-...--~----
Debitul specific: q,%. 111'/' pc km' (16,7 1-.% a)
determina coeficientul de scurgere notat Cll C In tabellli 3.7;
• se caleuleaza prodllslll ponderat: C A ~ C; Ai ; L Ii;;<;- a . IJ./O'
11~:I;;:?Il1~
a'6i a2 025 0,,10, O,J5 &1,0 as. 065 400, (J9/) 480,

• se calcllieaza timplli de eoneentrare folosind vitezele din tabellli 3.8;

• se determina intensitatea ploii eu asigUl'area 1% ell rela!ia:
I _ b
1% - d (. (3-46)
(t + )
ill care:
t este timpul de coneentrare a ploii;
d,b,c se detenuina eu ajutoruilinor tabele In funqie de amplasament.
debitlll cu asigurare I % va fi:

(3-47)
 79
78 HidrauliG" podurilor ~i podetelor Cap.3. Notiuni de hidrologia rfiurilor

Tabelul3.7
Valorile coeficielltului de scurgere C
Clasifiearea terenului
Folosirea terenuilli Pamant negru sau
Nisip sau pietri~
Panta (prognozata pe unllatorii leossoid
(permeabil)
20 e ani) (impermeabil)
Min Max Min Max
Cultivat 0,25 0,35 0,30 0,40
Piidure 0,15 0,20
Plan Pii~une 0,20 0,25
(0% - 1%) PaVat 0,90 0,90 0,90 0,90
Rezidential 0,50 0,60 0,50 0,60
Comereial 0,50 0,90 '0,60 0,90
Cultivat 0,46 0,65 0,50 0,70
Piidure 0,15 0,20 0,18. 0,25
H. p, nul. l; 1\ R I A
Ondulat Pa~une 0,30 0,40 0,35 0,45 a)
(1- 3,5%) Pavat 0,90 0,90 0,90 0,90.
Rezidenlial 0,50 0,60 0,35 0,60
Comercial 0,60 0,90 0,60 0,90
Cultivat 0,60 0,75 0,70 0,85
Piidure 0,20 0,25 0,25 0,30
Dealuri Pa~ulle 0,35 0,45 0,45 0,55
(3,5% - 5,5%) Pavat 0,90 0,90 0,90 0,90
Reziden\ial 0,50 0,60 0,50 0,60
Comercial 0,60 0,90 0,60 .. 0,90
Munte Padure 0,70 0,80
(>5,5%) Dezgolit 0,80 0,90

Tabelul3.8
Viteza de curgere (m/s)
Panta (%)
Descde!"ea apel
0-3 4-7 8 - II > II
1. Ape difuze
" piidure 0-0,457 0,457 - 0,763 0,763 - 0,99 0,99 - Fig. 3.19. Hiir\i Cll coeficienlii a ~i B din formula (3-43).
" pii~lIne 0-0,763 0,763 - 1,07 1,07 -1,30 1,30 -
- cultivat 0"0,915 0,915 - 1,375 1,375 - 1,68 1,68 - o relalie deosebit de simpla 111 aplicare a fost elaboratii de ciitre I.N .M.H. sub
- pavat 0-2,59 2,59 - 4,12 4,12 - 5,18 5,18 - forma [13]:
(3-48)
2. Canale naturale In care
cllrgerea nu e bine definita °-
0,61 0,61 - 1,22 1,22-2,14 2,14 - Ih care:
este suprafala bazillului hidrografic In km';.. .
3. Curgere pe canal se determinii viteza cu formula Chezy A
a ~i B _ sunt parametrii determinali confOl"m hiil'lilor dill figura 3.19 a ~I b.
80 Hidraulica podurilor.i podelelor Cap.3. Noliuni de hidrologia raurilor 81
---------------------------------~.
Aceasta formula a fost stabilita prin numeroase masuratori directe .i da rezultate
• viteza de cad ere (w), numita .i marime hidraulica, este viteza cu care cade 0
corecte pentru bazine hidrografice mai mari de 100 km', cu altitudini de 300--400 m
• i avand sol penneabil. p3lticula izolata In lichid In repaus .
Pentru debitele maxi me pe rauri cu suprafe!e mici de bazin (10-100 km'), studiile Tabelul3.9 [6]
l.N.M.H. au stabilit debite specifice pentru asigurarea de 1% (monografia Raurile Clasificarea particulelor soli de
Romaniei).
In [16] se dau formule cu care se pot determina debitele specifice, astfel: Dimensiunea particulelor
Pamant Clasa
• fonnule de tip reduelie de forma: (mm)
foarte mari 4000 - 2000
(3-49) mari 2000 - 1000
mijlocii 1000 - 500
III care:
A este suprafa!a bazinului hidrografic (km'); Bolovani mici 500 - 250
a, I! - parametri, dati sub forma de harli. pietre mari 250 - 130
pietre mici 130 - 64
• formule de tip genetic, de forma:
foarte mare 64-32
q~16,67'<jli (m 3/s·km 2 ), (3-50) grosier 32-16
cu semnifica!iile CUlloscute. Pietri~ mijlociu 16 - 8
In [16] sunt .i alte formule pentru calculul debitelor (Vel! T. Chow, Specht, fin 8-4
Wi~'inevski, de tip volumetric, de tip probabilistic etc.), subliniindu-se faptul ca
foarte fin 4-2
detenninarea d.t mai precisa a coeficien!ilor care intra In aceste formule necesita 0
foarte mare 2-1
analiza atenla .i cunoa.terea curgeri i In bazinul hidrografic respectiv.
grosier 1- 0,5
Nisip mijlociu 0,5 - 0,25
3.S. MI~CAREAALUVIUNILOR
fin 0,25 - 0,125
3.8.1. PROPRIETATILOR foarte fin 0,125 - 0,062
, PARTICULELOR SOLICE
grosier 0,062 - 0,031
Particulele solide se caracterizeaza prin: Praf mijlociu 0,031 - 0,016
• densitatea (P., ) sau greutatea specifica ( y s ) ale rocii din care provin aluviunile; fin 0,016 - 0,008
• densitatea particulei submersate (p;) sau greutatea specifica a particulei foarte fin 0,008 - 0,004
submersate (y:,), de forma: grosiere 0,004 - 0,002
Argile mijlocii 0,002 - 0,00 I
(3-51)
fine 0,00 I - 0,0005
In Care p .i Ysunt densitatea .i greutatea specifica ale apei;
foarte fine 0,0005 - 0,00025
• dimensiunile patticulei solide (d), pe curba granulometrica: d 60 , de exemplu, este
diametrul ochiurilor sitei care lasa sa treadi 60% din greutatea probei cern ute; Viteza de cadere se determina egaland for\3 de greutate eu f011a de rezisten(a
In func(ie de dimensiuni, se da In tabelul3.9 0 clasitlcare a p31ticulelor solide. data de lichid. Se obtine relatia [16]:
• forma particulei solide exprimata prin coeficientul de forma introdus de Corey:
c w2~~gd(Ps-P), (3-53)
3 CR P
SF ~ ~a b ' (3-52)
In care ell este coeficientul de rezistenla, functie de coeficientul de fonna Sf .i de
In care a, b .i e sunt dimensiunile pmticulei dupa cele trei directii (a > b > c); numarul Reynolds (Re ~ w d / v).
 I
I
I
I'
Hidraulica pod uri lor ji podelelor Cap.3. Notiuni de hidrologia raurilor 83
!
82

PentlU particule fine (Re < 0,1 ), prin experimentiiri, s-a gas it cii:
24
CII~- (3-54 )
Re h
~I:

W~~(~)
18 v P
(Stokes). (3-55)

PentIu particule mai mari sunt formule pentru calculul coeficientului de

Fig. 3.20. Efort tangential loca!.
rezistenta C R ' date de C. W Osen, J. Bogardi, S. Goldstein, L. Schiller etc.
Formula Osen, verificata de Bogmdi, este [6]: Viteza de frecare, care se poate folosi In loeul efOltului tangential, are formula:

C II ~ 24
Re
(I + 2-
16
Re) . (3-56) V, ~f:. (3-58)

Grosimea filmului laminar, dupa Prandtl, poate fi exprimata astfel:

3.S.2. STARE A CRITICA DE ANTRENARE 8 ~ 11,6· Y
0 (3-59)
Dad; se considera un pat aluvionar a!catuit din particule solide necoezive, cu 0 V,
granulozitate uniform a, peste care se gasqte un strat de lichid, se pot distinge o granula din patul albiei va fi sub actiunea fOl1ei hidrodinamice a ap.ei, ca forla
urmiitoarele situatii: de antrenare ~i sub ac(iunea greutatii proprii ~i a fortelor de frecare, ca forle care se
• dadi lichidul este In repaus, particulele solide nu se deplaseaza; opun mi~carii. Din egalarea acestor forle rezulta caracterizarea curenl!/Iui de apa
• daca liehidul se mi~ca cu viteza mica, apar forte hidrodinamice care actioneaza capabil sa puna In mi~care patticulele solide, deci starea critica de antren.are, care se
asupra particulelor, lnsii aceste forte sunt mici ~i nu reu~esc sa dizloce particulele; poate face prin:
• daca viteza de curgere cre~te, fortele hidrodinamice crese ~i sunt capabile sa • Vcr - viteza critica medie a curentului de apa;
deplaseze unele particule. • (Vf) a - viteza critica de fund a curentului de apa;
Starea curentului lichid corespunzatoare lneeputului mi~carii particulelor solide
• 't C1" - efort tangential critic.
se nume~te stare criticii de antrenare.
Parametrii caraeteristici ai curentului de lichid care se refera la contactul cu Far.a a dezvolta prea mult aceasta problel1)a, se va ariitil ca pentnl fi~care dintre
patul granular sunt efoltul tangential la perete (-'0)' viteza de frecare (V,) ~i aceste marimi sunt numeroase relalH de ealeu!.
Pentru viteza medie critica se recomanda forl1)).)I"le [6]:
grosimea fjJmului laminar (8 0 ).
• Velik(tnov, Bocikov:
Mai pot fi luati in considerare ~i paramet";i generali ca viteza medie, adancimea
apei, distributia de viteze, a~a dupa cum s-a aratat In capitolul2. Va ~ J(15.d +6) g (cm, s), (3-60)
Efortul tangential mediu la perete Ilste:
valabila pentru Re, > 2 ;
to~yRJ,
• Lev,,·
In care:
R
J
este raza hidmulica;
panta hidraulica;
Vcr ~ 1,4 "gCdJIn-,
h
7d
(3-61 )

Y greutatea specifica a apei.

h
Efor!ul tallgell\ial local la perele (figura 3.20) se poate exprima prill: penln.1 - > 7 ;
d
t~yhJ. (3-57)
II

I
84 Hidraulica podurilor.i podetelor Cap.3. Notiuni de hidrologia r.urilor 85

• Levi, Knoroz: Efortul tangential critic de antrenare se poate determina cu formulele Schoklitsch,

P ()
1/6 Leliavsky, Cheng etc. De exemplu, formula D.H. Cheng este:
P., -p R
Va ~ a g - - d 90 - (3-62)
P d 90 (3-64)

In care:
Efortul critic de antrenare este dat de catre Straub, In [unetie de granulometrie,
=> a ~ 1,3 pentru d 90 ~ 0,2 ... 0,25 mm;
in tabelul 3.12.
=> a ~ 1,2 pentru 0,25 mm < d 90 < 0,7 mm;
Tabelul 3.12
=> a = I pentru d 90 > 0,7 mm. Efortu\ critic de antrenare [4]
Alte formule au fost propuse de catre Bogardi, $amov, Mirtzhulova, Goncearov, d
Neil etc. 0,125 0,250 0,500 1,000 2,000 4,000
(mm)
Dupa cum se vede, formulele iau in considerare numai diametrul aluviunilor ~i .
, ",
't cr
adancimea apei, Tara sa tina seam a de elemente importante cum ar fi pulsa\iile 0,078 0,083 0,108 0,156 0,250 0,440
turbulente de viteza, forma particulelor solide, aparilia for\elor de coeziune intre (kgffm')
particule pI' in cimentarea lor cu substan\e coloidale, unele condi!ii locale etc.
De a parte din ace~ti factori se line seama In rela\iile propuse de Mirtzhulava Egaland forta de antrenare cu forta de frecare se obline functia de antrenare a lui
pentru albii In terenuri coezive ~i necoezive. Rela\iile fiind complicate se dan Shields [2]:
°
vitezele critice in tabelele 3.1 ~i 3.11 pentru adancimea apei de 1m.
(3-65)
Tabelul3.10
Veri pentru materiale necoezive [4]

d
0,15 0,25 0,50 0,75 1,0 2,0 3,0 5,0 10,0 IS 20 25 30 in care Beste functie de numarul Reynolds (Re = V, d ).
(mm) v
Veri In figura 3.21 sunt reprezentate formulele Shields, Eghiazarov, Bonnefille, Nagy
0,38 0,39 0,44 0,51 0,55 0,70 0,80 0,96 1,23 1,42 1,55 1,65 1,76 ~i Karadi, Chabert ~i Chauvin [4]. Din analiza acestui grafic se vede cat de diferite
(mls)
sunt rezultatele ce se obtin prin diverse formule recomandate pentru a determina
Inceputul mi~carii aluviunilor. Explicatia consta in existenta unui numar mare de
Tabelul 3.11
parametri care trebuie lua\i In calcul.
Veri pentru materiale coezive [4]

Coeziune c
O,QI 0,02 0,05 0,075 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6
(kg/em')
Verl
0,48 0,57 0,77 0,91 1,04 1,40 1,69 1,96 2,17 2,38
(mls)
0,021········.. ; -_.j-
Cunoscand Ved pentru h = 1m, se poate determina viteza eritica pentru alte i
O,OIL---L-·~··'_·L~LLL __ L
adaneimi: 12468/0 20
(3-63)
Pentru viteza critica de fund se recomanda formulele Brahms, Bogardi, Carstene
etc. asupra dirora nu se va insista. Fig. 3.21. Compararea formulelor.
 Cap.3. Noliuni de hidrologia r;;urilor 87
86 Hidraulica podurilor,i podelelor
--------
Tabelul3.14
in cazul patului albiei aieatuit din material granular neunifonTI sunt antrenate
Viteza medie admisibilii In albie (m/s) [5]
mai intai particulele mai fine, ramanand pe loc cele mai mari (fenomen de pavaj).
In continuare, antrenarea poate avea loe daca se depa.e.te starea critica de antrenare Adancimea medie a apei
d so (m)
pentro granulele mario Pamant
(mm)
Formele de mi~care a aluviunilor (prin tarare sau in suspensie), configuralia 2 3 4 5 6
albillor de rauri in cazul mi~c1irii aluviunilor (rifluri, dune, antidune), rezisten!a Nisip fin 0,15 0,6 0,7 0,7 0,8 0,9
hidraulica a albiei cu formaliuni de microrelief sunt probleme tratate in carlile de 0,50 0,7 0,9 1,0 1,0 1,1
Nisip marunt
hidraulica. 1,3 1,4
Nisip margaritar \,0 0,9 1,0 \,2
Pentru materialele coezive viteza critica de antrenare este data in tabelul 3.13.
Nisip mare 2,5 1,1 1,3 1,4 1,6 \,7
Tabelul3.13 Pietri. cu nisip mare 6,0 1,4 1,6 1,7 \,9 2,0
Viteza criticiide antrenare pentl'll materiale coezive (m/s) [17] Pietri. de rau marunt 15,0 1,7 1,9 2,1 2,3 2,4
Adancimea apei Pietri. de rau mediu 25,0 2,0 2,3 2,6 2,7 2,9
Pamant (m) 2,8 3,0 3,2 3,3
Pietri. de fiiu mare 60,0 2,5
I 2 3 6 10 12 \40,0 3,0 3,4 3,6 3,8 4,0
Bolovani. marunt
Argile ~i argile nisipoase de 250,0 3,6 4,0 4,2 4,5 4,7
Bolovani. mij lociu
3 0,5 0,9 \,0 1,3 \,6 \,8
compactitate slaba (y = \ tim )
Bolovani. mare 450,0 4,2 4,6 4,9 5, I 5,3
Argile ~i argile nisipoase de 2,1 Bolovani~ foarte mare 750 4,9 5,3 5,6 5,9 6,1
3 0,8 1,2 1,3 1,6 \ ,6
compactitate medie (y = 1,4 t/m ) 0 Argile ~i argile nisipoase slab
- 0,9 1,0 \,0 1,2 \,3
Argile .i argile nisipoase de compactate ( y ~ \ tim 3 )
3 \,0 \,5 \,7 2,0 2,4 2,6
compactitate mare (y = 1,8 t/m ) Argile ~i argile nisipoase de
compactare medie - \,28 \,3 1,4 1,5 1,6
Cotlglomel"ate marine, ~isturi 2,5 3,0 3,5 4,0 - -
(y ~ 1,4 tlm ) 3
Caiear poros sau stratificat,
dolomite, gresii albe
3,6 4,0 4,5 5,0 - - Argile .i argile nisipoase
putemic compactate - 1,5 1,7 1,8 1,9 2,0
Calcat'e masive,. gresie compacta 5,0 6,0 6,5 7,0 - -
( Y ~ \,8 tim 3
)
Granite, diabaze, bazalt, alldezite - - 10 15 - -
Legatura intre efort tangential t .i viteza medie a curentului de apa este
Mi.carea aluviunilor este un capitol dificil din hidraulica, cu aplicabilitate
evidenta:
directa in calculul afUierilor la poduri .i pode!e, ca ~i in prognoza morfologiei albiei (3-66)
t ~ Yhi;
de rau.
in proiectare, se folose.te rioliunea de viteza admisibila (Va), care are aceea.i (3-67)
semnificalie cu viteza critica de antrenare.
Aceasta viteza este funclie de natura terenului sau a tipului de consolidare ~i de R = h pentlu rauri:
adancimea apei, a.a dupa cum rezulta din tabelele 3.14 .i 3.15. V2 (3-68)
i:::::-- :
C2 h
88
-_. __._-_._----- Hidraulica podurilor ~i pode\elor
--

(3-69)

(3-70)
4.
Tabelul3.iS PROIECTAREA ALBIILOR STABILE
Viteza medie admisibila pentru consolidari de albie (m/s) [15]
, i
(dupa nOJ'lllele sovietiee)
4.1. NOTIUNIINTRODUCTIVE
,
Adaneimea medie a apei
Consolidarea (m)
Curentul de apa influen(eazii patul albiei. La randul sau, albia influen(eazii eurentul
0,4 1,0 2,0 3,0 de apa. Aeeasta interae(iune se petreee eontinuu ~i poarta numele de proees de albie.
Pereu simplu din piatra eu diametrul: Pe unele rauri, modifiearile care se produe sunt mai importante, pe altele sunt
- d = 15 em 2,5 3,0 3,5 4,0 mai pu(in semnifieative.
Observa\iile In natura au aratat ea Intre parametrii geometriei ~i hidraulici ai
- d = 20 em 3,0 3,5 4,0 4,5
albiilor formate In pat aluvionar relativ stabil exista anumite legaturi, numite relatii
- d= 25 em 3,5 4,0 4,5 5,0 morfometrice. Asemenea rela(ii sunt importante pentru lucrarile de regularizari de
Pereu dublu din piatra eu diametrul: rauri pentru ea servese la dimensionarea acestor lucrari.
-d= 15-20 em 3,5 4,5 5,0 5,0 Oaca albia raului nu este stabila In zona de traversare a podului urmarile pot fi
Pereu din dale de beton 5,0 6,0 7,0 7,5 deosebite, raul croindu-~i 0 noua albie sau se pot produce eroziuni ale mal uri lor In
zona podului care pot afecta infrastructura acestuia.
Saltele de faseine grosime 0,5 m 2,5 3,0 3,5 - Oadi se cunoa~te un sector de rau stabil, in amonte sau aval de sec(iunea In care
Gabioane eu dimensiuni eel putin se va realiza podul, se poate face 0 apreciere a stabilita(ii albiei in zona podului cu
0,5xO,5x 1,0 m 4,0 5,0 5,5 6,0 ajutorul coeficientului de stabilitate propus de Velikanov [17]:
Beton:
hili 1
- marea 170 6,5 8,0 9,0 10 CP=-d-' (4-1)
- marea 140 6,0 7,0 8,0 9,0 in care:
- marea 110 5,0 6,0 7,0 7,5 hili este adancimea medie In albia minora la debitul de caleul;
I panta suprafe\ei apei (egala cu panta albiei majore);
d diametrul mediu al aluvinnilor din patnl albiei.
Se noteaza cu cP p - coeficientul de stabilitate In zona podului ~i cu 'Pc - acela~i
coeficient pentru sectonii de compara\ie (cu albie stabila). Daca cP I' > CPe - exista
tendinla de coborare a patului albiei, iar daca cP I' < CPe tendin(a de ridicare.
In prognoza evolu\iei albiei relativ stabile se VOl' avea In vedere ~i urmatoarele
observa(ii:
» zonele de albie eu stabilitate mare sunt In jurul punctelor de inflexiune ale
axului dinamic al raului;
» in eoturi, eroziunile se produe pe malul coneav, iar depunerile pe malu!
convex, din cauza curenti10r transversali.
 90 Hidraulica podurilor $i podelelor CapA. Proiectarea albiilor stabile 91
--- --------_._--
Pentru raurile cu albie instabila, care i~i modifica configuralia albiei minore in v ~ 0,548· hO. 64 (m/s). (4-2)
plan de la 0 viitura la alta, se admite ca albia minora poate ocupa orice pozilie in
limitele albiei majore, deci prognoza nu mai prezinta interes sau se poate realiza un In anul 1929, Levy a propus relalia:
traseu de cUl'gere prin lucrari de regularizare.
o noliune frecvent folosita este viteza de echilibru morfologic care reprezinta V ~ 0,646 . .fiR ' (4-3)
viteza medie in albia minora la un debit dat, pentru care nu se produc nici depuneri, In care:
nici afuieri pe sectorul de riiu respectiv, deci cantitatea de aluviuni transportata se R este raza hidraulica;
men line constanta. coeficient care (ine seama de natura materialului, dat sub fonna de
La raurile care transporta aluviuni ~i au patul albiei erodabil, viteza de echilibru
f
tabel sau prin relalia propusa de Lacey:
morfologic este mai mare decat viteza critica de antrenare a materialului aluvionar
din patul albiei. Pe aceste rauri, prin autoreglare, viteza va tinde catre viteza de f~I,59.~d50' (4-4)
echilibru morfologic.
La raurile care nu transpOlta aluviuni ~i au patul albiei neerogabil nu se poate In care d 50 este masurat in mm.
vorbi de viteza de echilibru morfologic, Prin prelucrari simple se oblin relalii morfometrice pentru celelalte marimi:
Notiunea de stabilitate a albiei se poate defini in mai multe feluri [6]: v ~ 0,438. QI/6 ftl3; (4-5)
» albie este stabilii atunci cand nu se produc nici afuieri, nici depuneri in lungul sau;
» daca se produc eroziuni ~i depuneri, dar in timpul unui ciclu hidrologic Qtl3
(4-6)
(anual) cele doua procese au aceea~i intensitate albia se considera stabila; R ~ 0,4725 ftl3 ;
» albie aflata inilial in aliniament este stabila daca in timp Wmenline traseul ~i
este instabila dadi in timp fonneaza meandre sau ramificalii. Q5/6
A ~ 2,28 ------u2 ; (4-7)
Factorii care influenleaza stabilitatea albiei sunt:
» efartul tangential la perete t ~ Y h I care nu trebuie sa depa~easca valarile f
admisibile (critice); p ~ 4,82·Qtl2; (4-8)
I,
» proprieta(ile pmticulelor solide din care este a1catuit patul albiei; cu cat
particulele sunt mai mari, albia poate fi mai stabila; f513
I ~ 0,0003 . ------u6 . (4-9)
» curen(ii transversali in albie apar mai ales in albii cu meandre, dar apar ~i in Q
albii In aliniament producand meandre;
» infiltralia apei din riiu in acviferul luncii contribuie la stabilitatea albiei, iar in toate aceste relalii Q se introduce In mJ/s, iar V este viteza apei, R raza
exfiltralia apei din acvifer cMre rau accelereaza procesele de eroziune. hidraulica, P perimetrul udat, A aria, I panta.
Relaliile morfometrice sunt relativ ,'ecente, sunt folosite de la inceputul secolului
20 ~i au fost introduse de Fargue, Lohlin, Leliavski, Kennedy, Lindley, Lacey etc.
Asemenea rei alii au fost stabilite pe cale empirica, prin prelucrarea unor date din
4.3. METODA FORTEI
, DE ANTRENARE [6]
masuratori in natura sau pe cale teoretica, prin aplicarea principiului disiparii
Este 0 metoda eurcpeana, care considera ca 0 albie este s(abila daca nu se
minime a energiei apei ~i vor fi prezentate succint in continuare.
produc eroziuni (Lane, 1955).
Fara a mention a tcate ipctezele pe care Ie presupune, daca se noteaza cu q>
4.2. TEO RIA REGIMULUI [6] unghiul taluzul~i natural deasupra suprafelei apei ~i cu notaliile din figura 4.1, se
obline ca la starea limita de antrenare:
Este 0 metoda empirica, avand la baza observalii experimentale ~i considerand
Iitg<jl~71 (4-10)
ca 0 albie esle stabila daca in lungul unui ciclu hidrologic exista echilibru intre
eroziune ~i depuneri. 2 hmax 2
o prima formula a fost stabilit;; de Kellnedv (1895) ~i verificat;; ulterior: Celelalte relalii morfometrice vor fi:
 93
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _._ _ _ _ _-.:f~li:::d~ra:::u:::lie~a~podurilor ,i pode(elor
92 Cap.4. Proiect"rea albiilor stabile

. xL~_8/2 Stabilitatea locaHi a profilului longitudinal al raului se obline In acele sect iuni In
care efortul de antrenare a aluviunilor se gasqtc Intr-un anumit raport fala de
efortul critic de antrenare a aluviunilor.
Pomind de la formula Meyer-Peter pentru debited solid, punand conditia ca
x acest debit sa fie maxim la 0 capacitate data de transport a curentului, se obline:
y=iJ
I Yo=hmax
(4-13)

I'
'I In care: (4-14)
I t ~y h j;

il Y
tcr ~ 0,047 (y s - y) (~J3/2 d, (4-15)
Fig. 4.1. Sectiune stabiHi.

2h 111 care:
P~~E' (4-11) 26 K ~ v (4-16)
sin cp , Kr ~176; s R2/3 jl/2
d 90
hmax cos<p
R (4-12) Criteriul de stabilitate locaUi a albiei rfllilui devine:
E
In care functia E este data In tabelul 4.1.
=
• dad, t 10 'cr - albia este stabila;
• daca, '" 10 tcr - albia este instabila.
Tabelul4.1
Penttu ,> 10 t", se produc eroziuni, iar pentiU ,< 10 'cr se produc depuneri.
Valorile Cunetiei E
Prin prelucrari, se trece de la efortul critic de antrenare la viteza critica de
cp 15° 20° 25° 30° 35° 40° 45° antrenare, In care caz criteriul de stabilitate locala a albiei raului va fi:
E 1,544 1,524 1,498 1,468 1,432 1,393 1,35 I • daca V = 2 Vcr - albia este stabila;
• daca V '" 2 Vcr - albia este instablia.
Pentru caleulul vitezei critice se recomanda folosire formulei Levi-Knoro2.
4.4. PRINCIPIUL DISIPARII MINIME A ENERGIEI [17]
b) Stabilitatea generalli a prol1lului longitudinal
Folosirea aee~tui prineipiu a fast sugerata de catre Velikanov, iar la punerea In ecualie Se presupune oil pe Iraseul de lungime R al unei albii de rau, avand cotele la
au ~ontrlbUit mal mulll ccrcetatori, printre care se remarca profesorul RAne S' . capete 21 ,i 22' debitul raului crqte de la QI la Q2' Profilullongitudinal al albiei
In el _ Q . a u tmlOn.
. . c e Ce urmeaza,. reprezmta debitul de formare a albiei, In sensul oii In
tinde catre acea forma care corespunde energiei minime consumate de curent In
leglm natural este debltul care modeleaza albia minora de fapt Inedl' A t'
I .'1 . d b' I . , a m Imp a unitatea de timp de la cota 21 la cota 22'
va Oil. 01. e It~ or_c~. aC\lUne de era dare sau de depunere a aluviunilor.
. Prlll?I~1U1 dlslpa;'" mll:ime a energiei sau prineipiul debitului maxim, cunoscut din Se obtine 0 relatie mai complicata, lnsa pentru utilizal'e practica, se propune 0

llidlauhea, se aphca, pe rand, profilului longitudinal, seC\iunii ,i traseului unui rau. rela~e oblinuta prin prelucrari statistice:
Q = constant , (4-17)
4.4.1. PROFILUL LONGITUDINAL AL RAuLUI [17] in
a) Stabilitatea Ioeala a pl'Ol1Iului longitudinal In care n<I (Ribkin: n = 0 ,35; Birot: /1 = 0,7; Leopold ,1 Maddork:
" A,a dupa cum s-a aratat, in zona de munte se produc eroziuni, pc eursul mijlociu n = 0,49 - 0,95; Emmett ,i Leopold: /1 = I - la limita).
tianspol t de aluvllIlII, WI' pe eursul inferior se produc depuneri.
94 Hidrauliea podurilor.i podetelor 95
CarA. Proiectarea albiilor stabile

.
4.4.2. SECTIUNEA. TRANSVERSALA STABILA
A ALBIEI RAURILOR [17]
Coeficienlii cr ~i Co
Tabelul4.2

r
- 6 5 4 3 2 1,5
Rezultatele masuratorilor au aratat ca pe masura ce debitul de fonnare a albiei B
cre~te, rapOliul intre adiincimea medie ~i latimea B a albiei seade, din cauza repartitiei cr 0,60 0,60 0,65 0,75 0,85 2,0
neuniforme a fortei de frecare.
Co 1,48 1,84 2,20 2,57 3,0 -
Prin consideratii teoretice ~i prin experimentari in curen(i de aer sub presiune pe
modele de albii in fonnare, s-au stabilit rela(ii de forma:
Be
1
2 3m
B - (1+2m)Z-3m
-"-11-'- = K" I _ 2m 11-, = K (d).
---cl-_30-- (4-18)
d 2-3111 hcmax

Pentm m = -l se
b 0 '
tme:
6

(4-19) . Fig. 4.2. Sectiune in curba.

Cercetarile efectuate de profesorul Hancu au aratat di aria de curgere In

. pentm m = '4
lar l se
b '
0 (me: aliniament este egala eu aria de curgere In curba, deoareee in curba adiincimile sunt
mai mari Insa la(imile albiei sunt mai mici.
4
-

~= K(d). (4-20) 4.4.3. TRASEUL STABIL AL RAURILOR [17]

hm
Ecuatia formei secliunii transversale (fig. 4.1) este data de
Y= Yo cos C!oCJl x).
Cu notatiile din figura 4.3, se aplica principiul disiparii minime a energiei ~i se
0 cosinu,soida (fig. 4.1): arata cil debitul este maxim pentru albii meandrate. Relalii!e morfometrice pentru
traseu stabi! sunt:
(4-21) L=cB; e (4-24)

r
Intre adiincimea medie In curbe ("me) ~i actiincimea medie in aliniament ("m) -=5 ... 6, (4-25)
B
exista relatia:
In care:
L este pasul meandrelor;
(4-22) B latimea albiei;
r raza de curbura;
c coeficient eu valori 10 ... 12.
in care: Relalii!e morfometrice prezentate In subeapitolul 4.4 neeesita preeizarea unoI'
r este raza de curbura; coeficienli pe baza de masuratori pe seetoare de albie stabila. De exemplu, pentl'll
cr coeficient morfometIic dat In tabelul 4.2. relalia prezentata In subeapitolul 4.4.2, coeficientul K (d) trebuie determmat pnn
In eurbe eroziunile maxime se produc catre malul coneav, conform figurii 4.2.
B 2-3111
(4-23) mai multe masuratol'i asupra rapOituiui - - -
hm
96
I-lidraulica podurilor ~i podelelor
41,
I
Fig. 4.3. Traseul raului.
In [4] sunt prezentate mai multe prelucrari ale unor date din masuriitori in
natura, care arata existenla cmia a unor relalii care reflectii interacliunea dintre
curentul de apa ~i palul albiei.
4.5. ELEMENTE HIDRAULICE PRIVIND LUCRARILE
DE REGULARIZARE A ALBIILOR RAURILOR
4.5.1. PRINCIPII GENERALE
Lucrarile de regularizare a albiilor de rauri au ca scop realizarea unei capacitiili
de evacuare a apei cat mai mari, apararea malurilor ~i realizarea unor albii stabile in
zona podului.
Lucrarile de regularizare se executa in bazinul hidrografic ~i in albie. in bazinul
hidrografic se fac lucrari pentru fixarea versanlilor, diminuarea debitului solid,
amenajarea torenlilor etc. in albie lucrarilor vor fi prezentate, pe scurt, in continuare.
Pana a se stabili relaliile morfometrice prezentate in capitolul 4, lucrarile de
regularizare se mceau conform unor teorii mai vechi, unele folosite ~i in prezent,
care au marele dezavantaj ca se refera la un singur element al raului.
Astfel, metoda stramutarii albiei prevedea calibrarea albiei naturale la 0 lallime
care sa menlina viteza de curgere in regim neamenajat ~i sa realizeze 0 adancime a
apei dictata de folosinle (de exemplu, de navigalie).
Metoda patului mijlociu (Fargue) se ocupa numai de regularizarea traseului; admite
curbe ~i contracurbe, mra aliniamente ~i respectiv unele reguli precizate de autor.
Metoda conservarii pragurilor (Girardon) se ocupa numai de profilul longitudinal
al raului.
Temiile prezentate in capitolul 4 sunt mai moderne, mai complete. Totu~i,
calculele nu sunt decat un prim pas in proiectarea lucrarilor de regularizare.
Alegerea schemei ~i dimensionarea lucrarilor de regularizare trebuie sa aiba in
vedere cateva principii generale ~i anume [5]:
Car.4. Proiectarea albiilor stabile 97
;.. respectarea, pe cat posibil, a tendinlei naturale de evolulie a albiei raului, daca
aceasta tendinla Illi are efecte daunatoare;
;.. realizarea unei albii stabile, ca traseu, profil longitudinal ~i secliune, in
conformitate cu cele prezentate anterior in capitolul 4;
;.. incadrarea lucrarilor de regularizare in ansamblul amenajarilor existente sau
prevazute pentru raul respectiv, atat in amonte, cat ~i in aval;
;.. evitarea unor strapungeri abuzive care modifica echilibrul dinamic ~i
menlinerea, pe cat posibil, a malurilor existente;
;.. menlinerea directiei de curgere a apelor de viitura ~i a capacitalii de transport,
evitarea introducerii unor rezistenle suplimentare in curgere;
;.. lucrarile in albia majora se fac submersibile, pentru a se menline capacitatea
de transport;
);> adoptarea unor solulii elastice, care sa poata unnari eventualele modificari ale
albiei in timp;
;.. realizarea, pe cat posibil, in etape a lucrarilor de regularizare, urmarindu-se
evoluliile morfologice in timp ~i spaliu;
;.. materialele utilizate sa aiba proprietalile tehnice cerute, dar sa fie ~i u~or de
procm'at ~i putin costisitoare.
Lucrarile de regularizare vor fi dimensionate conform relatiilor morfometrice
prezentate in paragrafele anterioare.
Astfel, traseul albiilor minore regularizate va respecta relatiile (4-24) ~i (4-25)
[4]. Daca un asemenea traseu difera de cel existent pe 0 lungime I> (40 ... 50) Em'
unde Em este latimea albiei minore, noul traseu se proiecteaza conform figurii 4.4.
r,;78
L ;/48
f7;78
Fig. 4.4. Traseul albiei regularizate.
In cazul albiilor minore meandrate se vor elimina meandrele foarte dezvoltate
care reprezinta 0 rezisten(a hidraulica importanta la curgerea apelor mari.
98 Hidraulica podurilor ~i podelelor Cap.4. Proiectarea albiilor stabile 99
._---- ---------
Coeficientul de meandrare K =cplsincp se va men tine in jurul valorii de 1,1, 1// //

prin lucrari de consolidare amplasate pe mal uri Ie concave. Nivel maxim 5 % _____~~:.lona 4
ho;.: At. ;z
Oaca albia minora este rectilinie (K = I ), lucrarile de consolidare se vor realiza
~~/ 7~ //1ona3
pe ambele maluri. Niyel metliu
Secfiunea transversala a albiei minore regularizate va respecta relatiile (4-17) ~i
(4-IS) [4].
Pentru m = 1/6 se obline:
7
B h 6 = _-=Q_-:- c Q; (4-26)
I Fig. 4.5. Zonarea malului.
Ko Ii d 3 oZona 1 este aproape in pennatien(a sub apa, este supusa ae(iunii de erodare, soliellarile
sunt pUlerniee, se pot folosi luerari de lemn rara sa exlste pericolul de a \5utrezL
• Zona 2 - malul este soIicitat eontinuu ~i intens de eaUe eurentul de apli.
(4-27) oZona 3 - inregistreaza freevente varia\il de niveluri, 'malul albiei fihld supus
unde: aeliunii de eroziune, dar ~i aeliunii gheturilor.
• Zona 4 - este supusa actiunii apelor de ~iroire.
Ko Ii =S pentru d> 0,7 m'
1000 ' Scheme Ie de aparari de maluri tin seama de earacteml afuiabil sau nu al patului
albiei.
Ko Ii =9,6
0,25 d 0,7
pentru --m< <--m' Pel1!ru albii afuiabile se reeomanda i'ealizarea unor saltele de fasdM care sunt
1000 1000' elemente elastiee ~i pot urmari eventualele deformari ale albiei. De asemenea,
KoIi =11,2 pentru d = 0,20 m. saltelele uniformizeazli ~i diminueaza presiunile exereitate asupra albiei.
1000 Materialele folosite sun! alese in funelie de natura ~i intensitatea solicitarii.
Marimile se exprima in metti ~i secunde, iar valoarea K(d) se determina pe un Ac(iunca eurentului de apa se poate evalua prin do(ta elemente: viteza medie a
sector model. Sistemul de ecualii (4-26) ~i (4-27) se rezolva grafic, oblinand B ~i h. eurentului de apa (V) ~i ef01tul tangential exereitat asupra patului albiei (t ).
Se verifica daca panta local a (i ) este aproximativ egala cu panta io , care rezulta Se determiilli viteza V ~ C.JRi ~i efortul tangential t = Yh i ~i se campara eu
din relalia Chezy: valorile admisibile (ariitate iil tabelele 4.3; 4.4 ~i 4.5).'
n 2 v2 Tabt!/uI4.3
io = - - 4 - ' (4-28)
Viteze admisibile pentru aparati de maluri [4 J
h3 Tiputi de fipatilt! vqd,u(tn!s)
Oac1i i > io ' fie se produce meandrarea albiei, fie se produc eroziuni In adancime, Pereu simpIu de piatra pe uti strat de pietti~:
fie se formeaza mai multe brale. ., - dimensiunea pietrei: d = 0,15 ... 0,25 m 2,0 ... 3,0
Oaca i < io se produc depuneri. - dimensiunea piettei: d = 0,30 ... 0,50 m 3,0 ... 6,0
In cUI'be, adancinjea medie ~i maxima satisface relaliile (4-22) ~i (4-23). Peret) d)ibltl de piatta pe strat de pietri~: d c. 0,20 ... 0,30m 3,0. ,,5,0
In continuare se vor prezenta numai cateva aspeete privind hidrauliea luerarilor
de regularizare a albiilor de rauri. Anroeamente din piatra pe taluz; d ;0: 0,05 V 2 (m) V".Jd / 0,05
Sttaturi de nuiele 2,0 ... 2,5
4.5.2. APARARI DE MALURI [4], [5], [12] Sttaturi de fascine eu grosime 0.5 ... 1,0 m 2,5 ... 5,0
Malul albiei este supus la solieitari diferite in functie de anumite zone, stabilite Gabroane 2,5.,.5,0
in mod conventional [4J. llnbl'aeaminte din bratde 1,5
II.

100 Hidrauliea podurilor ji po dele lor

Cap.4. Proiectarea albiilor stabile 101

Tabelul4.4 Este de remarcat faptul ca in tabelul 4.3 sunt date valori medii admisibile, iar in
Efo .. tll .. i tangentiale admisibile [5] tabelul 4.5 vitezele admisibile sunt date in funclie de tipul de Imbraciil11intc, dar ji
de adancimea apei.
Tipul apararii 1" (kgf/m 1 )
o solicitare impOl1anta a Il11bracamin!ii, care uneori duce la avarierea acesteia,
Taluzuri Insaman(ate eu iarbii 1,0 ... 1,2 apare In situa!ia In care nivelul apelor din rau scade, iar In mal apele freatice raman
Nisip mare Intre cleionaje 1,0 cu niveluri l11ai ridicate deoarece viteza de coborare a acestora este red usa. Apare 0
mijcare a apei din acvifer catre rau care genereaza fOl'\e de infiltralie ce pot antrena
Pietrij Intre cleionaje 1,5 Imbriicamintea malului. Aceasta solicitare apare mai ales In zona III a malului ji
Pietrij I ~ 5 cm 1,25 .. .4,0 poate fi dil11inuata prin realizarea de filtre inverse.
Brazde de iarba 1,5 ... 3,0 Un filtru invers Inseamna 0 succesiune de straturi cu granulometrii bine
precizate, care sa Indeplineasca doua condi!ii:
Saltele de fascine 4,0 ... 7,0
~ condi!ia de protectie, adica pal1iculele unui strat sa nu poata trece printre
Pereu din dale de beton (6-20 cm) 6,0 ... 15,0 particulele stratului urmator;
Pereu din zidarie de piatra 10,0 ... 15,0 ~ condi!ia de permeabilitate, adica granulozitatea sa creasca dinspre mal'spre rau.
Anrocamente eu diametru de 30 cm 16,0 ... 25,0 Sunt multe re!ete de alcatuire a filtrelor inverse. De exemplu, criteriul Terzaghi [14]:
easoaie 16,0 ... 100,0 D D
~s4 .. .5s~, (4-29)
Perete din palplanje din lemn 20,0 ... 25,0 d S5 d l5
Zidarie din piatra 20,0 ... 50,0 in care cu d s-au notat diametrele din curba granulometrica pentru pamantul
Imbradiminte din beton mono lit 30,0 ... 60,0 protejat, iar cu D pentru partieulele din filtru.
80,0 ... 100,0 Este un criteriu bine verificat In practica, in care prin inegalitatea din stanga se
Imbracaminte din beton annat
exprima condi(ia de protectie, iar prin inegalitatea din dreapta se exprima condi(ia
Gabioane umplute cu piatra 25,0 ... 150,0 de permeabilitate.
Un alt criteriu pentru alcatuirea filtrului invers format din straturile I (catre
7'abeluI4.5 teren) ji 2 (catre rosturile pereului) este urmatorul [4]:
Viteze admisibile pentrll aparari de malm'i (m/s) [5] 2
d?5
- I ~5 .. .40;
dl5 < 5 di5
- >2 (4-30)
Adancimea apei (m) d l5 dJ5 ~ 11 ~ ,
Tip Imbraeaminte
0,4 1,0 2,0 3,0
in care d l' - reprezinta dial11etrul avand x% In curba granulometrica a stratului y,
Pereu din bolovani de 15 cm 2,5 3,0 3,5 3,8
iar 11 este deschiderea rostului la pereu.
Pereu din bolovani de 20 cm 2,9 3,5 4,0 4,3 Pereul uscat este realizat din piatra ajezata cu mana, avand rosturile nezidite ji
Pereu din pietre eioplite de 15 cm 3,1 3,7 4,3 4,6 fiind ajezat pe filtru invers.
Pereu din pietre cioplite de 20 cm 3,6 4,3 5,0 5,4 Un alt criteriu pentru alegerea tipului de Imbracaminte este elasticitatea. Sunt de
preferat Imbracaminlile elastice (din brazde, faseine etc.) celor rigide (anrocamente,
Gabioane 4,2 5,0 5,7 6,2
beton etc.) deoarece pot urmari eventualele deformari ale albiei ji malurilor.
Impletituri din nuiele verzi 1,8 2,2 2,5 2,8 Lucrarile de apariiri de maluri se executii la panta corespunzatoare taluzului
Iarba proaspata, neteda 0,6 0,8 0,9 1,0 natural, element important de mentiona!.
larba proaspata pe taluz 1,5 1,8 2,0 2,2
4.5.3. EPIURI [4], [12]
Beton ji beton annat 7,5 9,0 10,0 11,0
Lemn 25,0 25,0 25,0 - Sunt constructij in albia rauriior, avand ca scap calibrarea albiei, corectarea
traseului raului ji protectia malurilor. Din cauza Poziliolliirii ill albie pro due curell\i
transversali, avand ca urmare afllieri ~i depllneri de aillviuni.
 Cap.4. Proiectarea albiilor stabile 103
102 Hidraulica podurilor ~i podelelor
----------------------------------
k
PentlU calculul afuierilor se admite schema de curgere din Figura 4.6, In care
mi~carea In exteriorul viiItejului este considerata potenliala.
).0 1-----.--.---.----.....,.---
, / -' / /

_ _ _ _JP"

..... H d
...
A
f '''':~
~-:'...-L __)
------.,
oc I -----'

~--:t--::~~-~----i
/

£0= ReDS g;
Fig. 4.6. Schema de calcul pentru afuieri Ia epiu.
f sin a
f sin a :0; 02
-In cazu I -In care ----- , ,.d'm cerceta!,)
- . expel'llnenta
. Ie I '
unglmea - ' Ilil. a
varteJu
B
rezultat:
__f_I_~7. (4-31) Fig. 4.7. Grafic pentru determinarea coeficientului m.
f sina
Tabelul4.6
f sina > 03
Pen(lU ---8-- , este POSI'b'lI sa- apara- mal. mu Ite varteJun
, ...04 - . --In ava I. Valorile coeficientilor ka ~i k",

Prin experienle de laborator, pentru calculul afuierilor locale se poate utiliza relalia: Unghi a
O ka m kill
2 0,90 0,0 1,00
45°
Vcr (kr-lka
haf~]5- ) k "" (4-32)
2g 0,5 0,91
90° 1,00 ],0 0,85
In care: Vcr - este viteza critidi de antrenare a aluviunilor, calculata cu formula (3-57); ],5 0,83
135" ],10 2,0 0,61
k:::: Vmax . (4-33) 3,0 0,50
V .
o
Pentru perioadele de ape mario epiurile Val' fi sub cota apei, iar debitul deversat
Vmnx viteza maxima a curentului pe Iinia AM;
peste epiu poate produce eroziuni In aval de epiu. Pentru aceasta situatie se
Vo viteza curentului In amonte de epiu; calculeaza viteza curentului deversat (Vd ) ~i se campara cu viteza critica de
ko coeficient care line seama de varialia eU unghiul a a pulsaliilor de vitezii;
antrenare a aluviunilor (Vcr):
k", coeficient care line se,!ma de Inclinarea m a taluzului.
(4-34)
Pentru determinarea lui k se folose~te graficul din figura 4.7, iar pentru
coeficienlii ko ~i k", se utilizeaza tabelul 4.6. In care:
<P este coeficientul de viteza (0,95 ... 0,97);
Cotele la coronament ale epiurilor I1lI vor depa~i cotele albiei minore.
supralnal\area de !livel maxima In zona epiului: t>.z. = ~ V 0 12 g ;
2
Daca cota apei In diu este egala cu cota la cOl'Onament a epiului se rac calcule t>.z
pentru a determina afuierile ~i pentru a alege diametrul anrocamentelor din care se ~ = I ... 1,2.
realizeaza epiu!.
104 Hidraulica podurilor ,i podelelor
-------_._-_.
Dac1i Vd > Vcr se pot produce eroziuni ,I, penlrll prevenirea acestora, albia raului
in aval de epiu se consolideaza pe a lungime de 4,5' p , p fiind inal(imea epiului.
Distanta L intre epiuri trebuie sa fie mai mica decM lungimea f, a vartejului din
aval de epiu:
(4-35)
Epiurile orientate spre aval (a < 90°) produc curenti transversali mai slabi decat
cele orientate spre amonte (a> 90° ).
Un alt criteriu pentl'll precizarea distantei intre epiuri este prezentat in [12].
Dupa ce depa,e,te capul primului epiu, curentul de apa se evazeaza dupa a linie
care face unghiul c..a = 6 ... 9° cu directia de curgere (fig. 4.8).
In felul acesta pe epiul din aval se pot delimita doua zone: ·zona activii (e II )
direct actionata de curentul de apa ,i zona neactiva (£,,).
Pentru protectia malului se impune conditia:
CapA. Proiectarea albiilor stabile 105
spre aval. Producerea depunerilor, ca pozitie fata de epiuri, difera dupa cum epiurile
sunt submersibile sau nu. Efectul de innisipare poate fi intensificat daca epiurile au
forma de T sau L.
Epiurile insubmersibile produc efect de ingustare a sectiunii putemic, produc
suprainaltari de niveluri ce pot fi importante ,i curenti circulari Intr~ epiuri.
Epiurile submersibile - mai frecvent utilizate - au cota coronamentului la
nivelul apelor mijlocii daca servesc pentru regularizarea albiei principale, la nivelul
apelor mici daca sunt folosite pentru asigurarea adancimilor de navigatie sau sub
nivelul apelor mici cand au ralul unoI' praguri de fund.
Avantajele ,i dezavantajele epiurilor sunt urmatoarele:
• se pot executa etapizat, urmarind la scm'a naturala efectul produs;
• influenta epiurilor asupra curgerii se resimte pe a distanta de 4-5 ori lungimea
constructiei insa,i;
• au efect de innisipare rapid;
• produc curenti transversali ,i vih1ejuri putemice care au ca efect afuieri mari ,i
pericliteaza navigalia.

ell =G . ·±) £ (4-36) 4.5.4. DIG URI LONGITUDINALE [4], [12]

,i rezulta: Digurile longitudinale sunt lucrari submersibile dadl sunt folosite pentru a stabili
L = 4 . £ . sin fl. traseul regularizat al albiei minore sau insubmersibile dacii au ca scop apararea
impotriva inundaliilor. Ele au ca efect dirijarea curentului de apa in mod uniform,
In practica se iau valori acoperitoare: Tara a produce turbioane sau curenli transversali.
L = (\,0 ... 1,5)· e -
pe malurile concave; Dac1i digurile praduc ingusrnri de sectiune, apar cre,teri de vitezii ,i pot apare afuieri.
In zona protejata dintre dig ,i mal se produce procesul de innisipare care poate fi
L = (\,5 ... 2,0)·£ - in aliniamente;
accelerat prin deschideri practicate in dig. Pentru ca in aceasta zona sa nu apara
L = (2,0 .. .4,0)·£ - pe malurile convexe. curenti de apa prea puternici se realizeaza traverse submersibile (fig. 4.9)

Fig. 4.9. Accelerarea fenomenului de innisipare.

Fig. 4.8. Determinarea distantei intre epiuri.
Radacina unlli epiu se incastreaza in mal pe lungime de minim 5 m pentl'll a se
evita infiltraliile de ocolire prin mal. De asemenea, malul se consolideaza pe circa
10m in amonte ,i aval de epiu.
Epiurile au ca efect negativ afuierile pe care Ie produc, insa unul dintre efectele
pozitive este innisiparea.
Procesul de Innisipare este cel mai activ pentru epiurile inclinate spre amante,
apoi pentru epiurile perpendiculare pe mal ,i cel mai slab pentm epiurile inclinate
Avantajele ,i dezavantajele digurilor longitudinale sunt urmatoarele:
~ ac(ioneaza uniform asupra curgerii ,i produc curenti transversali slabi;
~ protejeaza bine malurile;
~ SUllt elemente mai putin adaptabile evolutiei In timp a albiei, modificarea
traseului fiind greu de realizat dupa terminarea lucrarilor;
~ necesita consolidarea patului albiei raului la piciorul digului longitudinal pe
toata lungimea acestuia;
~ influenta digllI'ilor longitudinale se resimte numai pe lungimea acestora.
106 Hidr.ulic. podurilor ~i podetelor
De regula, digurile longitudinale sunt mai costisitoare dedit epiurile. Rolul celor
doua tipuri de lucrari este asemanator, iar alegerea unci anumite scheme de
amenajare (ine seama de avantajele ~i dezavantajele fiecarui tip, de stabilitatea in
limp a albiei in amonte ~i aval de lucrare.
Digurile de dirijare din zona podurilor vor fi prezentate intr-un alt capitol.
4.5.5. PRAGURI DE FUND [4]
Sunt constructii cu ajutorul carara se realizeaza un anumit profillongitudinal al
albiei, la cote imp use, prin limitarea afuierilor in adancime.
In aliniament, pragurile de fund se realizeaza perpendicular pe directia de
curgere. In curbe, pragurile de fund sunt u~or inclinate pentru a dirija curentul de
apa cMre malul convex (fig. 4.10).
Fig. 4.10. Pozitionarea pragurilor de fund in curbe.
Prag de fund amplasat in curba.
Unghiul intre normala la prag ~i liniile de eurent este de 20' ... 30'.
In privin!a inal(imii pragurilor de ftmd se pot da unnatoarde recomandari:
»pragurile se executa Ingrapate in patul albiei, daca au ca ral sa impiedice
coborarea patului albiei;
»pragurile se executa, In general, cu Inaltimi mici (0,1. .. 0,2) h, unde h este
adancimea albiei minore;
»pragl1rile pot avea iniHtime mai mare daca ral1rile transporta un debit solid
tarat mare.
Regimul de curgere peste prag poate fi de fund sau de suprafa(a.
Daca pragul de fund nu are 0 latime mare, curgerea poate fi considerata
asemanatoare cu aceea peste un deversor prag lat.
Daca pragul de fund are la(ime mare se pot obtine mai multe puncte ale suprafe!ei
libere a apei ~i ale liniei energetice prin aplicarea ecualiei energiei ~i a ecua!iei de
continuitate [8].
5.
CALCULUL LUNGIMII PODULUI
5.1. eLEMENTELE UNUI POD
Dadi raul are albii majore dezvoltate pe ambele mal uri, situalie caracteristica
zone lor de ~es, lungimca podului va rezulta din caleule hidraulice cu respectarea
principiilor de regularizare a riurilor menlionate in subcapitoluI4.5.1.
Astfel, se va menline capacitatea de evacuare a apelar mari prin evitarea apariliei
unor rezistente hidraulice prea mario Din principiul respectarii pe cat posibil a
tendin\elor naturale de evolutie a raului, rezuWi ca podul ar trebui sa aiba lungine
cat mai mare. Din considerente economice, deoarece costurile specifice pentru
rampele de acces sunt mai mici deciil cele pentru podul propriu zis, apare cerin(a ca
podul sa fie ciil mai SClllt. Dintre aceste doua cerin!e opuse, caleulele hidraulice pot
conduce la solulia optima.
Elementele unui pod sunt aratate in figura 5.1. Lungimea podului se define~te ca
fiin.? distan!a masurata intre fe(ele interioare ale culeelor
In cele ce urmeaza se va pastra urmatoarea convenlie de nota(ii:
• cu indice m sun! elementele care se refera la albia minora;
• cu indice M sunt elemente care se refera la albia majora;
• eu indice Ms sunt elementele pentru albia majora stanga, iar cu indice Md cele
pentru albia majora dreapta (malul drept ~i malul stang al unui rau se definesc
privind In sensul de curgere);
• cu indice prim se noteaza elementele dupa constructia podului, iar fiira indice
cele din regim natural.
Pentru detenninarea lungimii podului sunt mai multe metode, prezentate ~i
comentate In lucrarea [17] de catre profesorul Simian Hancu.
5.2. MODIFICAREA DEBITELOR §I VITEZELOR
PRIN CONSTRUCTIA
, PODULUI
5.2.1. REDISTRIBUIREA DEBITELOR
A~a dupa cum s-a aratat la subcapitolul 3.4, [ntr-un rau cu albie minara ~i albie
majora dezvoltata, debitele se caleuleaza scparat pentl'll cele doua albii, avind
coeficien!i de I'llgozitate diferiti.
 Cap"5" Calculullungimii podului 109
108 Hidraulica podurilor ,i pode(elor

(5-3)

In care:
Q," este debitul ce trecea In regim natural pI' in sectiunule ocupate de rampele
de acces (Q," = Q,d + Qn);
AMI - aria ramasa libera In albia majora (AMI = AMId + A Mls )'

I Evident ca sum a debitelor ramlne constanta:

I
Culee ffl!!J drept. (5-4)
Qc = Q", + QM = Q;" + Q.w .

Pile
Experientele efectuate In cadrul Institutului de Studii ,i Cercetari Hidrotehnice
de profesorul Simian Hancu pentru rapoarte de lungimi: LIB =0,235, .. 0,745 ,i
Ramp/! pentru rapoarte de rugozitati nM In", = 0,74 .. .\,25 au confirmat corectitudinea
Rampe aCC8S acces "
forl1lulelor (5-2) ,i (5-3), deci a ipotezelor mentionate,
Se define,te coeficientul de cre,tere a debitului albiei minore:
l1a/
l1a/
stang j (Irs 8m
""" ---""--- ------T" drep/
(5-5)

, PROD usA DE EXISTENTA PILELOR

5.2.2. CONTRACTIA .
Existenta pilelor In curentul de apa produce doua efecte In privinta contract iei
curgerii:
Albie Albie majora • 0 parte din sectiunea de cUl'gere este ocupata de pile (coeficient de contractie
A f bie majora stl!nga m,nora dreapfa
geometrical;
Fig. 5.1. Elementele unui pod. • la capatul amonte al fiecarei pile se produc desprinderi ale fire lor de curent
astfel Incat curgerea nu se produce pe toata deschiderea Intre pile (contractia
Astfel: hidraulica se noteaza prin coeficientul s).
(5-1) Cu notatiile din figura 5.2 se definesc cele doua efecte de contractie:
In care: b
a=-- (5-6)
Qc este debitul cu asigurarea de caleul; A+b'
Q"" QM - debitele prin albiile minora ,i majora In regim natural. ')..:
S=-. (5-7)
Evident ca prin constructia podului se produce 0 redistribuire a debitelor In cele A
doua albii, acestea devenind Q;" ,i Q.w
Determinarea debitelor redistribuite se face avand In vedere doua ipoteze:
• profilul albiei a ramas neschimbat prin constructia podului, adica nu s-au
produs afuieri;
• debitele se redistribuie proportional cu ariile ramase libere dupa constructia podului.
Formulele de caleul VOl' fi:
'
Q m:::: Q Am (5-2)
III + Qr A A Fig. 5.2. Contractii produse de pile,
III + Me
110 Hidraulica podurilor ~i podelelor Cap.5. Calculul lungimii podului I II

Efectul cumulat sub forma coeficientului de contrac(ie va fi:

• penttu albiile majore:
A'
11 = o(l-a) = - - . (5-8) (Qc- ~'" Q",) QMs (5-11 )
A+b 11M AMls QM
Coeficientul 0 este dat in tabeluI5.1,
(Qc -~'" Qm) QMd (5 .. 12)
Tabelul5.1
CoeficicntnJ de contractie (E) 11M AMId QM
Vitez. i Distan~a Ilitre pile I. (m) Daca una dintre ariile majore (stanga sau dreapta) sunt complec! ocupate de
(m/s) I 10 13 16
..•.,.
18 I 20 25 -30''140 50 -r-.---r-oi--
, 65 '100 125 rampe de acces (AMId = 0 sau A Mls = 0 ) se obline:

7,~~1~:~0
_. 1,00 ! 1,00 1.00
--.,""- .. 1,00 1.00 1,00 I 1,00 .!,o,I2...1-1JlCI.... _lc2l2...g0 g .
,
, Qc-~mQ",
1.25 0,96 ..0,92 O,9S 2'-:'-'_ ~_~12...
--+-.. ","",...---- •.099 I,()O.... 1. 00 1,00 11,00 (5-13)
I
1,50 I_9,94 0,96 (J,97 0,97 I (),98 0,98 0,9!),_ g,99 0,99 0.99 .1:00 1,0.2.. 11M AMI
~Q... 0,93 0,94 (J,95 ... ~~Ii... 0,97_ 1-0,9Z.._ .Q,9.8.. 0,98 0,99 0,99 0,99 1,00
2,50 0,90 0,93... _2,24 0,95 0.96 _0,96 0,97 0,98 0,98 .. - .2,99 0,99 1,00
--- -~

5.2.4. DETERMINAREA VITEZELOR MEDII

3,00 _ Q,~9 .().!l.! 0,94 0,94. .-0,95 0,96 0,96 ().~- 0,98 0,98 0,99 0,99
~o._
4,00
.0,87 (J,90
0,85 0,89 0,91
0,92 0,93
0,92 0,93
.... --
0,94
""

(J,95
0,94 0,95
0,96 0,97
------_..
0,96
0,98
10,97
0,98
0,98
0,99
.0,99
. _•. CC"
0,99 .-
0,99
.
IN SECTIUNEA STRANGULATA PENTRU PODURI
- -
FARA DlGURI DE DIRIJARE
Sec(iunea cea mai ingusta de curgere se afla in aval de axul podului, ca in figura
5.2.3. DETERMINAREA VITEZELOR MEDII 5.3, la distanta de (2,5 + 3) a , unde a este latimea de stragulare.
IN SECTIUNEASTRANGULATA
'. .
, ..;
PENTRU PODURI QMd Q", Q",ls
PREVAZUTE CU DIGURI DE DlRIJARE
In acest caz, sec(iunea cea mai ingusta de curgere se realizeaza In axul podului. I IQ,.,
Se disting doua cazuri: albia majora este simetrica sau asimetrica in raport cu -I....:IL...,Q,-i·~-'-'l,
d
;t..,J-1-\-_
albia minora.
a) Albia majora simeltica il1 raport cu albia minora
a ".~Ii---+"L=-2af-..~(2'5 ... 3)a
Relaliile de calcul sunt:
• pefltnl albia minora:
Q' V' V' Fig. 5.3. Sec\iunea strangulata pentru poduri rara diguri de dirijare.
"=.....!!!..=.....!!!.
f-'lil Q V S"I (1- am )- m.
-JlmV' (5-9)
m 111 m Se disting doua situa(ii, albia majora fiind sau nu simetrica In raport cu albia
• pefltJ'u albia majora: minora:
V' V' a) Albia majora esle simetrica in raport cu albia minora
~M =...l1.. 0M (l- a M)= l1M ...l1..· (5-10) In raport cu sectiunea de sub pod, a{lare 0 contraclie suplimentara prin coeficientul
VM VM de contrac(ie 01 = f(8), in care 8 este coeficientul de Inchidere a albiei:
Semnificaliile sunt cunoscute; se atrage aten(ia asupra ipotezei ca aftHedle nu
s-au pJ'odus Inca. 8=~. (5-14)
Din aceste rela(ii se gasesc V,;, ~i VM. Qc
b) Albia majora este asimelrica in raport cu albia minora Dependenta este aratata In graficul din figura 5.4.
Relatiile de calcul sunt: Relaliile de caleul sunt:
• pentJ'u albia minora este corecta relatia (5 .. 9); • pentfU albia minora:
 112 Hidraulica podurilor ~i podelelor
_A. _ _... Cap.5. Calculullungimii podului
--'-----'---"--------------------
113

• vitezele medii In albiile minore In sectiunea strangulara:

V' - (Qe '-~~'II Q'II) QM., .
Ms - I ' (5-22)
0,91----j--- f.LM AMI., QM
,
vMd (Qc _. ~'" Q'II) QMd
(5-23)
0,8 f--t-·-j--

5.2.5. DETERMINAREA VITEZELOR MAXIME,

MEDII PE VERTICALA TN SECTIUNEA STRANGULATA
Aceste viteze sunt necesare la calculul afuierilor locale_ In albia minora se
Fig. 5.4_ Coeficientul de contraC\ie EI .
admite rela(ia:

(5-15) (5-24)
In care:
• pentru albia majora: vmmax' V sunt vitezele maxima 'f.i medie In albia minora lnainte de construct,ia
III
podului;
, - Q -~mQ",
VM - c • 5-16) V'mmax' V'III - vitezele maxima 'f·i medie In sect,iunea strangulata a albiei minore,
f.LM AMI dupa constructia podului, In ipoteza ca afuierele nu s-au produs;
tll care: hmmax' hIII - adlncimile maxima 'f.i medie In albia minora lnainte de construct,ia
AMI = EI (A", + AMI) - A",. (5-17) podului;
y = 1/6 pentru raurile de ~es ~i 11 4 pentm raurile de deal.
(AMI - reprezinta aria de curgere In albia majora In sectiunea contractata).
In albia majora:
b) Albia majora este asimetl'ica in I'apol't cu albia minora
V,& max = (1,2 ... 1,3) V,& . (5-25)
Rela(iile de calcul sunt:
• pentru coeficien(ii de Inchidere:

8,
Q rs Q"d 5.3. COEFICIENTUL DE AFUIERE GENERALA
=_..::::.!.c'-,-_ 8, = --"'-"~- (5-18)
, Q + Qm , Q + Q",
Ms 2 Md 2 Dinrela(ia (5-9) se gase~te ca:

• pentru ariile de cm-gere In sec(iunea contractata:

A Q;1l V,;l A
Pm=-Q :::::~mV=~m i' (5-26)
III //I

,
AMis =81s
(Am
-2+ AMIs ) -2'
A",. (5-19) Daca ~ In reprezinta coeficientul de cre~tere a debitului In albia minora, rapOitul
vitezelor In albia minora dupa ~i lnainte de construC\ia podului se nume~te
I coeficient general de aiuiere:
(5-20)
Aj ::::: V,;/ ;;:':1. (5-27)
VIII
• coeficientul de crqtere a debitului In albia minora:
Cu cat lungimea podului este mai mica, valoarea coeficientului general de afuiere
Qrs + Qrd Am va fi mai mare, illsa depa~irea anumitor vaiori poate avea urmari negative.
~'" = I + Q", 81
A A)
(AMI., + MId + '"
(5-21)
In lucrarea [17] sunt ~ase criterii prin care se stabilesc valori limita admisibile
pentru A;.
 Cap.5. Calculullungimii podului 115
114 Hidraulica podurilor ~i podelelor
~-----------------------
Al - pentru stabititatea traseului albiei
In functie de adlncimea apei ~i de diametrul mediu al materialului aluvionar (d so )
I

din albie s-a trasat graficul din figura 5.5.

1.2 ---+-
1.' \---+---+---+-
I.DO~---2!----4!----Gl.----;Qj.....---;IO!;-----;'2~--J/t;~--~hm(m)

Fig. 5.5. Grafic pentru determinarea coeficientului AI'

Fig. 5.6. Detenninarea coeficientului A2 .
In general Al S 1,5 , iar pentru raurile cu albie instabila sunt necesare lucrari de A3 - pentru stabilitatea construe/War de eansalidare a albie;
stabilizare a albiei.
Valoarea lui A3 trebuie stabilita astfel incat viteza apei sa nu depa~eaRca valoarea
A2 - pentru addncimea maxima de fundare a pilelar podului admisibila, care este in functie de tipul lucrarilor de consolidare a malurilor In zona
Cu notatiile din figura 5.6, rezulta: podului. In tabelul 5.2 sunt date valori orientative pentru viteza admisibila (Vadm ).
h f + a - e - h'if Tabelul5.2
A2 = B'm -".-----"'-
(5-28)
Bm hmmax Valorile vitezei admisibile
In care: Bm este oglinda apei In albia minora lnainte de construc\ia podului; B;,,- Consolidare Viteza &dmisibHii (m/s)
oglinda apei In albia minora dupa producerea afuierilor. Saltea de fascine 2 ... 2,5
Relatia (5-28) poate avea forme particulare: Pereu de piatra d = 0,2 m 2 ... 2,5
• dad! malurile sunt consolidate sau neerodabile (Bm = B;,,) rezulta: Pereu de piatri\ d = 0,3 m 2,5 ... 3,5
Gabioane 3 .. .4
hI + a -e -hal (5-29) Pereu din dale de beton 4, .. 5

• daca afuierile generale sunt proportionale pe orizontala ~i pe verticaH\ Conditia aceasta are forma:

B;" = h;"
( Bm
= h;nax I, rezlllta: V,;, :::::;Vadm (5-3/)
hlf! h mmax )
In care V,;, este viteza in albia minora in sec\illoea stranglilata, dupa coostrllc(ia
hI + a - e - haf)2 (5-30) poduilli ~i in ipoteza ca IllI s-au prod liS afllieri.
A2 =
( hmmax
'I
!

Hidrauliea podurilor.i podelelor Cap.5. Caiculullungimii podului 117

116
In care:
A4 - pentru navigalie
Qc este debitul cu asigUfarea de caleul;
In secliunea strangulata, la nivelul maxim al apelor de navigalie, viteza in albia
J.l coeficientul de contractie;
minora trebuie sa fie mai mica deciit viteza care permite naviga\ia (V" ):
V adm viteza admisibiI, data In tabelul 5.4;
(5-32) A coeficientul de afuiere, dat In tabelul 5 3'
h adancimea medie a apei in sectiunea st;:;ngulata de pod'
In aceasta rela(ie:
L lungimea podului. '
(5-33)
Tabelul5.3
Valorile coeficientului de afuiere
(indicele n arata ca elementele sunt determinate la nivelul maxim al apelor de Fundatie A
naviga(ie, care poate fi sau nu nivelul corespllnzator debitului de calcul).
Fundatii adanci sau fundatii pe stanci neafuiabiIe la raUfi nenavigabiIe 1,40
Inlocuind, se gase.te ca: Idem, la raUfi navigabile 1,30
(5-34) Fundalii pe pi loti de lemn 1,10
Fundatii directe in ineinte de palplan.e de lemn 1,10
Palei din oilo(i de lemn 1,10
As - pentru suprainiil{iirile de nivel maxime Fundalii ou(in adanci la rauri de deal si munte 1,00
Construct ia podului introduce 0 rezisten!a hidraulica suplimentara In curgerea Fundalii oe casoaie 1,00
apei. Pentl'll a invinge aceasta rezisten!a, suprafa\a Iibera a apei se va ridica In
amonte de pod. In unele situa(ii, supralnal(arile de nivel In amonte de pod nu pot Tabelul5.4
depa.i 0 anumita valoare, pentru a nu pune In peri col zonele aflate pe malurile Valorile vitezei admisibile
raului. Calculul acestor supraanallari de niveluri va fi explls Intr-un eapitollliterior. Viteza admisibiIa (m/s)
Pentru a determina valoarea As se considera cateva lungimi de pod, se determina Teren d(mm) penlru 0 adancime medie de:
supralniil(arile de nivel .i se compara cu cele maxime admise de configura(ia terenului 1m 3m 12m
din amonte de pod. Nisip fin 0,05 ... 0,25 0,40 0,50 0,60
Nisip mijlociu 0,25 ... 1,00 0,55 0,70 0,90
A6 - pentru cheltuieli minime de intre/inere ~i exploatare
Nisip mare 1,00 ... 2,50 0,65 0,80 1,05
Prin ealeule tehnieo-economice se stabilesc cheltuielile de Intre(inere .i Pietri. marunt 2,50 ... 5,00 0,80 0,95 1,30
exploatare pentru diferite lungimi ale poduliu. Se reline varianta pentru care aceste
Pietri. mijlociu 5,00 .. .10,00 0,90 1,10 1,50
cheltuieli sunt minime.
Pietri. mare 10,00 ... 15,00 1,00 1,25 1,65
Nisip cu pietri. - 1,10 1,35 1,80
5.4. METODE PENTRU CALCULUL LUNGIMII PODULUI Pietri. de rau mal'llnt 15,00 ... 25,00 1,20 1,50 2,00
Pietri. de rau mijlociu 25,00 .. .40,00 1,35 1,70 2,25
Avand nOliunile de mai sus, se poate trece la calculul lungimii podului, pentru
Pietri. de rau mare 40,00 ... 75,00 1,50 1,90 2,50
care sunt recomandate mai multe metode.
Pietri. de rau cu bolovani" - 1,70 2,10 2,80
5.4.1. METODA VITEZEI ADMISIBILE Bolovani.uri foarte marunte 75,00 .. .150,00 2,00 2,50 3,25
Bolovani.uri marunte 150,00 ... 250,00 2,35 3,00 4,00
Este reeomandata de un normativ mai vechi (63.164-56), care nu se mai folose.te.
Bolovani.uri mijloeii 250,00 ... 300,00 2,75 3,50 4,50
Formula de caleul este: .--
Bolovani.uri mari 300,00 ... 350,00 3,00 3,75 4,90
L h =_.=Q.<--c_ (5-35) Bolovani~uri foarte mari 350,00 .. 500,00 3,50 4,40 5,75
).l Vadm A
 Cap.S. Calculullungimii podului 119
118 Hidraulica podurilor,i podelelor
• pentru valori A' ;:, A, cu formula Lebedev se oblin lungimi de pod mai mici
Metoda vitezelor admisibile este expeditiva, Insa introduce 0 serie de aproximalii
dedit metoda vitezelor admisibile;
cafe conduc la rezultate incerte.
Astfel: • pentru valori A' = A, cele doua fonnule dau rezultate asemanatoare;
• nu se iau In considerare vitezele diferite din albia majora ~i albia minora, deci • cele doua metode necesita acelea~i date de calcul
capacitatile diferite de debit ale albiilor;
• coeficientul de afuiere generala Ai nu line seama de faptul ca afuierile sunt 5.4.3. METODA GENERALA
diferite In albia minora ~i albia majora. Se recomanda urmatoarea succesiune de caleule:
• se dau mai multe valori (cel putin trei valori) pentru lungimea podului ~i se
5.4.2. METODA LEBEDEV calculeaza pentru fiecare coeficientul de cre~tere a debitului In albia minora
Formulele de caleul propuse sunt: (subcap. 5.2.1);
• se calcu leaza coeficientul de afuiere generala Ai pentru fiecare valoare ~ m :
A Me = Q: A m' (5-36)
I fl A Vm A =~=_1 [1+~ Am ] (5-39)
I flm flm Qm 8, (Am +AMI) ,
AMi
(5-37)
L::::-=---+BI1!'
hM (daca podul are diguri de dirijare 8, = I);
In care In afara notatiilor cunoscute, apare un coeficient general de afuiere definit • se reprezinta grafic valori Ai = f (L) ~i se caleuleaza valorile A, ... A6
prin !"elatla (5·38) ~i ale carui valori sunt date In tabelul 5.5. (subcapitolul 5.3); pe grafic se reprezinta cea mai mica valoare dintre cele
~ase, pentru care se obtine lungimea podului L.
Tabelul5.5
Aceasta metoda necesita un volum mare de caleule ~i se recomanda In situatiile
Valorile coeficientulni de afuiere generala A' In care distribuliile vitezelor medii pe verticala In albia majora difera foare mnlt de
A' o distribulie uniforma.
Adancimea medie In sectiul1e
strangulata h (m) Pentru adancimi mari Pel1tru adancimi mici
5.4.4. METODA FORMULELOR SIMPLIFICATE
de fundatii de fundalii
3 2,00 1,50 Metoda este recomandata de normativul departamental In vigoare ~i a fost propusa
4 1,80 1,40 de Latii~enkav ~i complectata de profesorul Simian Htlncu.
5 1,70 1,35 Daca se admite ca In albia majora viteza curentului de apa este uniform distribuita,
se pot stabili doua relalii de caleul (cu notaliile din figura 5.1): 0 relatie geometrica
6 1,60 1,30
~i 0 ecuatie de continuitate.
8 1,50 1,25 Pentru rauri cli albii majore simetrice relatiile sunt:
10 1,45 1,20
_ AMe .
15 1,40 1,20 L - Bm + ~ , (5-40)
hMe
Coeficientul general de afuiere este:
- Qc -~m Q m
AMe- (5-41)
A* ;::: A;n + AMe , (5-38) VM +(~III -l)VIII
Am + AMI
Pentru rauri cu albii majore asimetrice relaliile sunt:
In care valorile cu indice prim sunt dupa producerea afuierilor generale, iar cele
rara indice prim sunt Inainte de producerea afuierilor generale. L = Bill + ~Med + ~Me, (5-42)
Metoda Lebedev prezinta acelea~i deficiente ca ~i metoda vitezelor admisibile. h M1d h m .,
In Ilicrarea [17] se fac lInnatoal'l'ele observalii:
120 Hidrauliea podurilor ~i podelelor Cap.5. Caiculullungimii podului 121

- Qc-~mQm Pentru poduri cu 0 singura deschidere, la care numai culeele influenleaza

A Mis - (5-43)
VM+(Pm···I)Vm curgerea, se va lua f.l = 8, deci numai contraetia din dezlipirea stratului limitii.
Coeficientul general de afuiere:
In aceste relalii:
Bm este lalimea albiei minore; (5-47)
AMI' AMI.< ,AMId ariile ramose libere sub pod, In albia majora asimetrica
sau albiile majore pe cele doua mal uri (din care nu se in care:
scade aria ocupata de pilele podului); V,:, este viteza medie sub pod;
h-MI' hMIs' hMId adancimile medii In ariile de mai sus, ramase libere,' Vm - viteza medie In albia naturala.
Vm ,vM ,vMd VMs sunt viteze medii In albia majora, In albia minora, In De asemenea, daca Qc < ~ III Q m ' lungimea podului L este mai mica dedit lalimea
albiile majore de pe malul drept ~i stang, Inainte de albiei minore. Relaliile de caleul sunt (S-4S) ~i (S-46).
constructia podului. Daca raul are albie neerodabila, lungimea podului se determina din condilia ca
Se calculeazii coeficientul general de afuiere Ai ca fiind cea mai mica dintre valorile viteza medie In albia minora sa nu depa~easca valoarea admisibila (V,:, :s;Vadm)'
AI ... A6 (subeapitoluI5.3) ~i coeficientul de contraclie f.llll (subeapitoluI5.2.2). Uneori se impune condilia ca supralnaltarile de nivel sa nu depa~easca 0 anumita
Rezultii eoeficientul: valoare, astfel Incat sa fie necesare masuri suplimentare de proteclie, costisitoare.
Viteza admisibila se stabile~te prin criteriile menlionate In subcapitolulS.3
~m = f.lm Ai' (5-44)
Daca este necesara marirea capacitalii de evacuare a debitului prin albia minora,
Inlocuind valorile cunoscute In relalia (S-41) se obline AMI' Pe cale grafica, pe se pot executa decapari suplimentare In malul acestei albii (vezi [17]).
profilul In amplasamentul podului, prin Incercari suecesive se gase~te hMI ~i apoi Utilizarea formulelor simplificate tine seama de conditiile diferite ~i de afuierile
lungimea podului cu relatia (S-40). diferite din cele doua albii (minora ~i majora).
In cazul raurilor cu albii majore asimetrice, relaliile (S-42) ~i (S-43) fonneaza un Caleulele hidraulice pot fi verificate prin caleule tehnico-economice, avand In
vedere principiile generale de regularizare a raurilor prezentate In subcapitolul 4.5.1.
sistem de doua ecuatii cu trei necunoscute A Mls , AMId' L (adancimile medii h MI.,
Fiecare varianta de lungime de pod trebuie completata cu lucrarile de regularizare a
~i hMld se pot obline prin aproxima(ii succesive, pe cale grafica, daca se cunosc albiei ril.ului, cu atil.! mai importante ~i mai costisitoare cu cat lungimea podului este
AMId ~i A MI .<, deci nu sunt necunoscute suplimentare). Sistemul fiind nedeterminat, mai mica, deci podul mai ieftin.
Modul cum variaza costurile pentru un pod, In funetie de lungime, este aratat In
se propune una dintre valorile AMId sau AMI.< ~i se caleuleaza celelalte doua
figura 5.7.
necunoscute.
In cazul unui curs de apa care are numai albie minora, formulele de calcul devin: Cost
L= And. (5-45) d
~IIP •

Q
(5-46)
Cmin "'--""'.,....--
10 care:
Ame este aria ramasa lib era sub pod, Inainte de producerea afuierilor din care
nu s·a scazut suprafala ocupata de pile;
adil.ncimea medie a apei In sec(iunea podului; c
L
coeficient de contraclie; Loptim
viteza medie sub pod. Fig. 5.7. Varia(iile costurilor in func(ie de lungimea podului.
I'
I

122 Hidraulica pod uri lor ~i podetelor

Pentru mai multe lungimi de pod, se calculeaza costurile:

a) costul suprastlUcturii;
b) costul infrastlUcturii;
c) costullucrarilor de regularizare;
d) costul total.
Lungimea optima a podului rezulHi pentru valoarea minima a costului total.
6.
5.4.5. COMPARAREA METODELOR PENTRU CALCULUL CALCULUL AFUIERILOR GENERALE
LUNGIMII PODULUI
Formula (5-36) prezinta acelea~i deficienle ca formula (5-35): in locul vitezei Ca efect al redistribuirii debitelor dupa construclia podului, se produc afuieri pe
admisibile se introduce viteza medie in albia minora inainte de construclia podului.
toa!a Iii(imea albiei in secliunea strangulata, numite afuieri generale.
Amandoua metodele (Lebedev ~i a vitezei admisibile) nu lin seama de
In veciniltatea pilelor ~i culeelor, din cauza modifidirii condiliilor cinematice de
caracteristicile diferite ale curgerilor din albiile minora ~i majora, de capacitalile de
curgere, apar afuierile locale, asupra carora se va reveni intr-un capitol ulterior.
debit diferite ~i de afuierile diferite.
Aceste dezavantaje sunt eliminate prin metoda formulelor simplificate, recomandate
de normativ. 6.1. CALCULUL AFUIERILOR GENERALE
in lucrarea [17], sunt date doua exemple de caleul, rezultatele fiind urmatoarele: IN ALBIA MINORA
Ex. 1: metoda vitezei admisibile L = 85 m, metoda Lebedev L = 40 m ~i metoda
formulelor simplificate L = 55 m. In comparalie cu fonnulele Andreev sau Latd.yenkov, formulele propuse de
profesorul Hancu ~i preluate In normatorul departamental in vigoare, au avantajul
Ex. 2: metoda vitezei admisibile L = 337 m, metoda Lebedev L = 145 m, metoda ca pot tine seama de dezvoltarea afuierilor atat pe adancimea, cat ~i pe latimea
formulelor simplificate L = 250 m. i;,
albiei minore.
In conc1uzie: lpoteza de caleul este ca afuierile pe toatil sectiunea albiei minore se produc
• metoda vitezei admisibile schematizeaza fenomenele; nu line seama de pana cand viteza medie in aceasta albie, in secliunea strangulata dupa constructia
caracteristicile diferite ale albiilor minora ~i majora, introduce noliunea de podulni, este egala cu viteza medie de echilibru morfologic, aceea~i Inainte ~i dupa
viteza admisibila destul de greu de precizat; • constructia podului.
;'
• metoda Lebedev schematizeaza fenomenele ~i introduce valori mari ale Rezulta:
coeficientului general de afluiere;
• metoda Lata~enkov, Cll perfeclionarile propuse de profesorul Hancu elimina 7(6-1)
deficientele celorlalte metode ~i conduce la rezultatele cele mai corecte.
In care:
Fala de aceasta metoda, metoda vitezei admisibile introdnce erari de +50 ... 80%,
Bm ~i B;,. sunt lalimile albiei minore Inainte ~i dupa de construclia podului;
iar metoda Lebedev introduce erori estimate la -40 ... 50%.
adancimile medii In albia minora Inainte ~i Inainte dupa construclia
podului;
J-lm coeficientul de contractie produs de pile;
Q;,. ~i Qm debite In albia minora dupa ~i inainte de constructia podului
Tinand Seama de relalia (5-26) se obline:

B;/I h:11 = hm Em ~=hll/ Bm Ai' (6-2)

1-1/11
 124 Hidr.ulio. podurilor.i pode(elor Cap.G. Calculul afluierilor generale 125
----------------.-----------------
Formula (6-2) poate avea mai multe forme particulare: Complicatiile apar din cauza faptului ca viteza critica nu este constanta pe
a) dad; Bm < B;" < L, adica afuierile se produc liber pe orizontala ~i veliicala, se verticala. Pentru materiale necoezive se recomanda formula Levi-Knoroz (3-62), iar
obtine: pentm materialele coezive sunt date valori ale vitezei critice in tabelul 3.11.
h'm -h A1/2. Relatia (6-8) se poate scrie sub forma:
- III i ' (6-3)
qa = hilt max Va = (1,2 ... 1,3) hM lIIax VM= A, (6-9)
B'III -B
- III
Ai1/2 . (6-4)
pentru a pune In evidenta semnifica!ia de debit specific critic.
b) daca B;" = Bm' adica malurile sunt consolidate ~i afuierile se produc numai pe Valoarea A este un debit specific cunoscut.
veliicala, se obtine: Daca se cunoa~te varia\ia vitezei critice pe adiincime, debitul specific va fi:
(6-5) (6-10)
c) daca afuierile sunt limitate pe adiincime din cauza' existentei unui strat de teren Intersectiind curba exprimata prin rela!ia (6-10) cn drepta data de relalia (6-9) se
neerodabil (Vcr> Vlllax ) la adancimea ho (h;" = ho ) se obtine: obline hilt max·
Pentru clarificare, este dat un exemplu in figura 6.1 In care sunt prezentate
Bm- hm Aj .
' -Bm-- (6-6)
ho diagramele Vcr relatia (3-62), qcr relatia (6-IOhi dreapta (6-9).

Se considera ca raportul Intre adiincimea maxima ~i adancimea medie In albia

miniOl·a se pastreaza acela~i Inainte ~i dupa constructia podului.
Rezulta:

h'mmax::::; hmmax h:1I (6-7)

hm

6.2. CALCULUL AFUIERILOR GENERALE

IN ALBIA MAJORA

Adiincimea maxima In albia majora dupa producerea afuierilor generale va fi:

'
hMmax -- (12 VM
, ... 1,3) hMmax - , (6-8) I,'
Vcr
in care:
hM lIIax este adiincimea maxima In albia majora Inainte de constructia podului;
V'M
viteza medie In albia majora dupa constructia podului determinata
cu relatiile din subcapitolele 5.2.3. ~i 5.2.4.;
Va viteza critica de antrenare a materialelor aluvionare din care este
alcatuit patul albiei.
126 Hidraulica podurilor ~i podetelor
---------

, \'

7.
<-
Or'"
CALCULUL AFUIERILOR LOCALE
'{

- ~
C' IN JURUL PILELOR DE POD
""
t:J
C:::i
7.1. ELEMENTE GENERALE
.c:
'<
t:J i'
€; Dintre problemele legate de poduri, calculul afuierilor reprezinta, fiira indoiala,
<- '<:
.c: ~ ,
una dintre eele mai earaeteristice, dar ~i deosebit de difieila prin eomplexitatea ~i
-J;;: ~
!lon variabilitatea faetorilor de influenta.
0
... Podurile produe in albiile raurilor eu pat erodabil modifieari importante, prin
~

'':
afuieri generale - ca urmare a strangularii seeliunii de eurgere de eatre rampele de
'" II "
.~ acees ~i de eatre pile - ~i, mai ales, prin afuieri locale - ca urmare a modifiearii

I
;:,;b ~ liniilor de eurent ~i a formarii ~i dezvoltarii zonelor de valtejuri in vecinlitatea pilelor.
Afuierile generale se determina prin admiterea uuor ipoteze ~i prin ealeule destul
I ~
'~" de eoreete, prezentate in capitolul 6.
I
I
e 0::
'§ in privinta afuierilor locale, estimarile sunt mult mai dificile din cauza proceselor
I cS"" 2 de albie din imediata vecinatate a pilelor ~i a variabilitatii parametrilor care
influenleaza fenomenele. in mare masura, ace~ti parametri produc modificari de
Cl
.c: ~ cinematiea in curgerea apei, foarte greu de prevazut ~i aviind consecinte deosebite
10 asupra proceselor de albie.
Schimbarea unghiului intre curentul de apa ~i pila in perioade de viituri sau
~
'':;:

existenta oricarui obstacolln calea apei, pot influenta afuierile locale.

Majoritatea formulelor de caleul au fost stabilite prin experiente de laborator ~i

:;::~
au domenii de aplicabilitate restranse. A~a dupa cum se va vedea, influenta unoI'
~
EO
<t)
.c: , marimi din formule este diferita, uneori contradictorie .
Masurlitorile in natura sunt relativ putine, incomplete ~i nu permit decat stabilirea
unor corelatii aproximative intre parametri, a~a dupa cum rezulta din bibliografia
I avuta la dispozitie.
-.::
~ e MasuriIe de protectie aplicate sunt dimensionate mai mult sau mai putin acoperitor.

... '".. --
I

---- '" e
...., - - -
0..

7.2. FACTORI CARE INFLUENTEAZAAFUIERILE LOCALE

Cl.
'"
~G
)~

"
:oi: a::'" ~
'{
Din teoria stratului limita (subcapitolul 2.10) 0 problema interesanta este legata
de rezislenta la inaintare a unui corp In fluid sau de forla cu care fluidulin mi~care
aC\ioneaza asupra unui corp in repaus.Dezlipirea stratului limita, formarea zonelor

I
 128 Hidraulica podurilor $i podetelor
----------_. Cap. 7. Calculul afluierilor locale injurul pilelor de pod 129
de vartejuri (fig. 7.1), dependenta acestora de regimul de mi~care laminar sau
Aplicand analiza dimensionaHi se obtine 0 relatie Intre marimi dimensionale de
tubulent (prin numarul Reynolds) sunt probleme bine cunoscute pentru corpurile de forma:
forma simpla (sfera, cilindru, circular etc.) ~i In condilii de curgere clar definite
(expuse In capito luI 2).

(7-1 )

v Pi/ii
Aceasta relatie pune In evidenla parametrii de care depind afuierile.

Suprafa{a de
7.3. EXPERIMENTARI DE LABORATOR PENTRU
separa(ie
DETERMINAREA AFUIERILOR LOCALE
In acest capitol se vor mentiona cateva experiente de laborator pentru a stabili
influenla diver~ilor parametri asupra afuierilor locale. In realitate numarul unor
Pil~ asemenea studii este mult mai mare.
Primele cercetari semnalate avand acest subiect dateazii din anul 1873 ~i au fost
.,I efectuate de Durand-Claye, care compara afuierile produse de diferite forme de pile.

7.3.1. COMENTARII ASUPRA UNOR FORMULE DE CALCUL

Fig. 7.1. Producerea afuierilor locale. PENTRU AFUIERILE LOCALE [17)
In situatia unor pile de pod de forma oarecare ~i pentru care conditiile de curgere In lucrarea Intocmita de catre Institutul de Studii ~i Cercetari Hidrotehnice (I.S.c.H.)
a apei pe pat mobil sunt mult mai complicate ~i schimbatoare, parametrii de care din Bucure~ti, au fost comparate rezultatele obtinute prin fonnulele Boldakov,
depind afuierile locale pot fi grupati astfel: Muromov, Iaroslavfev, Lata$enkov ~i Laursen- Toch ~i verificarile efectuate de
• variabile caracterizand curgerea apei: h - adancimea apei, V - viteza medie a I.S.C.H. prin studii de laborator.
curentului nederanjat, Ll. - rugozitatea patului albiei, p - densitatea apei, Formula Boldakov este:
v - vascozitatea cinematica a apei, distributii de viteze;
• variabile caracterizand materialul aluvionar: p J - densitatea materialului solid, (7-2)
d - diametlUl particulelor solide, forma granulelor, coeziunea materialului;
• variabile caracterizand pile Ie podului: forma, dimensiunile, latimea pilei b, in care:
sistemele de protectie contra afuierilor sau pentru protectie la plutitori ~i H este adiincimea apei masurate de la nivelul de cal cuI ~i pana la punctul
gheturi, unghiul de atac untre pila ~i directia curentului de apa), diametrul D eel mai de jos al afuierilor (fig.7.2);
pentru pilele circulare etc. coeficient de afuiere generala dat In tabelul 5.3;
Alte elemente luate In considerare (subcapitolul 3.8.2) sunt legate de mi~carea viteza admisibila data In tabelul 5.4;
aluviunilor, astfel: adancimea initiala a apei In zona pilei;
• efortul tangential la perete exercitat de curentul de apa: ~ = y h j (1n care y viteza apei inainte de producerea afuierilor;
n parametlU care depinde de forma pilei:
este greutatea specifica a apei, h - adancimea apei In punctul de caleul,
j - panta hidraulica); • n = 0,25 pentlU pile semifuzelate;
• viteza de frecare sau viteza dinamica: V. = Fir; = (g h j)I/2 ; • n = 0,33 pentru pile dreptunghiulare;
• n = 0,50 pentlU pile cu oblicitate mai mare de 10° fala de directia
• viteza critica de antrenare a materialului aluvionar: Vcr.
de curgere.
II
I

I, Cap. 7. Calculul afluierilor locale In jurul pilelor de pod 131

130 Hidraulica podurilor.i podelelor
- - - ._-----_.--------------
in care:
Pi/il
K~ este coeficientul de fonna da! In tabelul 7.1;
I Vcr viteza critica de antrenare a materialului aluvionar de fund;
Nivel de calcul
i1'1i V viteza curentului de apa;
H h hi Linia terenului b latimea pilei.
--------
. ...
I

. .'
.'
'
. Tabelul7.1
Coeficientul K ~
Linia terenului dupa producerea
afuierilor generale §i locale
q; cii
~
'j
,
11$ k"5 k$
J
I~
Felul pilei (o<=Cf') Il FelUl pilei (o<=if')

Fig. 7.2. Notatii pentru formula Boldakov.

Formula Iaroslavjev a fost dedusa pe considerellte teoretiee ~i prin experimelltari

de laborator:
V
hat = K, Kv (/+ K II )--30·d90 ,
2
(7-3)
1
:u-. G!Illl118I
8,5 5
~r-
-~~
'--
<IZI8llll
10.0

:tt
., 2g
1:n care:
hilt este adiincimea maxima a afuierilor locale masurate de la nivelul fundului albiei;
K~
Kv
coeficient care line seama de forma pilei ~i este dat In tabelul 7.1;
coeficient care line seama de raportul V 2 I gh, dat 1:n Figura 7.3;
2

GIiiliiD
kJ.5 6

::t: @
10.0

coeficient ce tine seam a de raportul hi b, dat 1:n Figura 7.4;

~
KII

~
d 90 diametml materialului aluvionar (m); 3 72.4 7 70
coeficient care line seama de raportul Intre viteza la fund ~i viteza
medie pe verticala (t = 0,7 In albia minora ~i 1 = I 1:n albia majora). --ms.t
=
Kn
4
:s I
C
"'} ,I
12.4 8 ~'~ 6.5

Laursen ~i Tach, pe baza unOI' experimentari de laborator eu nlSlP aviind

2345618 d < 3 mm, au propus graficul din Figura 7.5. Pe aeela~i grafic sunt prezentate
Fig. 7.3. Coeficientul K v (Iaraslavjev). Fig. 7.4. Coeficientul K II (Jaroslavjev). rezultate obtinute de Laboratorul National de Hidraulica din Chaton (L.N,H.) ~i
unele rezultate LS.C.H. (+).

r
Formula Latii$enkav este: Formulele Muromav calculeaza separat afuierile locale pentru albia minora In
care curentul transpolta aluviuni (ec. 7-5) ~i afuierile locale pentru albia majora In
hat = 0,052· K~ V b
Vcr
(m,s) , (7-4) care transportul de aluviuni este mult mai redus (ec. 7.6).
 Hidraulica podurilor ~i podetelor Cap, 7, Calculul afluierilor locale in jurul pilelor de pod 133
132
---------
6
S
4
I
3
2
I.
il
as
o 2 3 02
Fig, 7.5, Graficul Laursen-Toch,
QT iemls)
as T 1.52 j 456 KJ 20YJ

haf=Kf,b 0,15 0'i6(V;+I8)+0'00I4V~Vcr ; (7-5) Fig, 7,6, Marimea hidraulica,

haf
1m)
L-- ~

h. ~ K, h~, [0,229 Or: [V; "18)1" 0,079 K,

3

b, a·61 ~
2 /
-..;.
I......
In care pe liinga marimile cunoscute se folosesc: T ~~
w este marimea hidraulica din figura 7,6 (viteza cu care a pmticula salida se k::: P
~\(
depune In apa In repaus); I I him)
0 I 2 3 4 5 ~ 7
Kf, coeficientul de forma dat In tabeluI7,1;
h - adilncimea apei In zona pilei; Fig, 7.7, Graficul hq{ =f (h)_
Va - viteza critica de antrenare a particulelor de aluviuni. , I
3 hat
De~i
toate aceste formule calculeaza afuierile locale, influenta parametrilor din ,Laursen
formule este diferita dupa cum se va vedea In continuare,
Adilncimea apei (h) influenteaza diferit afuierile locale (h af ): prin folosirea acestor
formule daca h cre~te, afuierile sunt mai mari dupa Boldakov, Laursen-Toch ~i
Muromov, afuierile sunt mai mici dupa Iaroslav{ev ~i sunt aproape constante dupa
Latfisenkov (fig, 7,7),
Dacii viteza curentului de apa (V) cre~te, afuierile Val' cre~te liniar dupa Latasenkov
vi m/s)
~i Muromov, afuierile Val' crqte parabolic dupa Boldakov ~i Iaroslavfev, iar grafieul k-_~ _ _L-_-L_~

Laursen-Tach nu reflecta influenta vitezei (fig, 7,8), o 2 3 4

Influenta diametrului aluviunilor este reflectatii calitaliv coreel In formulele de Fig_ 7.8. Graficul hq{ = f (V)_
mai sus (fig, 7,9) cu excep(ia graficului Laursen-Toch in care nu apare,
134 Hidraulica podurilor.i pode\elor Cap. 7. Calculul afluierilor locale in juml pilelor de pod 135
._---------------------
haf(m) cu material de fund nisip (d ~ 2 ... 3 mm, Y., = 2,67 t/m 3 ) ~i praf de carbunc
- Lour ;;en (d=2 ... 3mm,y, =1,37 t/m 3 ).
_ In figurile 7.11 ~i 7.12 sunt prezentate rezultatele I.S.C.H. (prin linie Intrerupta)
2 111 compara\le cu cele oblinute prin aplicarea formulelor menlionate.
,: >...,;,.. ILatli«,nk,
haf(cm)
7 •
~ 20 0= 12cm
18 Nisip d =2.. .3mm

-
0
1 , , 16 rs= 2,67 tfl,.3
14
Fig, 7,9_ Graficul har = f (d 90 ) , 12 O~SlTRA.N8
10 ( J . <S'
Adancimea afuierilor scade cu cre~terea acestui diametru, iar experimentele
Laursen-Toch s-au raeut cu un singur material alllvionar avand d < 3 nun_
: NR.~ ~
Grosimea pilei (b) intra In fonnulele analizate, eu excep\ia formulei Boldakov, 4 v.lOcm/s ~J' ...
-"---"'-_~",.---soldOkov "Xl.- ~
L~;::;::::;::;~::::-:,:-:,:-:,--_ h(cm) l_QI)~E:.-
Adiincimea afuierilor cre~te daca grosimea pilei cre~te, varia\ia fiind liniara dupa
Muromov ~i Laursen-Toch ~i parabolica dupa Iaroslav{ev ~i Latasenkov (fig. 7.10). 2
2 4 6 8 /0 72 7. 16 18 20 22
4 haflm)
Fig. 7.11. Graficul haj = f (h, V). Experienle I.S.C.H. ~i formule.
V
3 / haf(em!
h=20cm
~ V v'" Vcr

2 ~
'v'S
j
..- fo
Laursen,,' Tach i....
/
.,t. .
. • •

~n~~
/
/
h=5em /
Lt;tt; . ~" ev
::::;...- loros ,,(;1
oh:: Scm
1 8
6 " La\/lse
nkov
°h:r: JOcm
Solclaw 4 / +h= 15 em
./ 4h =20cm
o blm) 2 1+
0= 12cm
2 3 v(cm/s)
Nisip d= l.3mm
20 22 24 26 28 30 32 306 38 II)
Fig. 7.10. Grafieul haj = f (b). rs= 267 tflml
Fig. 7.12. Graficul haf = f(V,h). Experienle I.S.C.H. ~i formule.
Valorile rezultate pentru afuie!'i sunt diferite dadl se utilizeaza diverse formule:
se apreciaza ea fonnulele Boldakov ~i Iaroslav!ev dau valorile cele mai mici, iar Din figura 7.11 se observa ea pentru valori mici ale adiineimii daea adancimea
graficul Laursen- Tach valorile cele mai mario Rezultate considerate acceptabile dau apei ere~te, are loc 0 cre~tere a afuierilor locale (nu foatte mare), {nsa pentru valori
formulele Iaroslav!ev ~i Muromov. mal mari ale adiineimii apei (se considera hi b 2' 1) se poate considera ea afuierile
Experimentarile I.S.C.H. pentru verificarea acestor formule s-au racut lntr-un nu ;nai depind de adiincimea apei.
canal de I m lalime, cu pile de pod avand sectiune eireulani Cll diamelrul D = 12 cm , In figura 7. 12 se remarea doua domenii distincte:
136 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ Hidraulica podurilor ~i podelelor Cap. 7. Calculul afluicrilor locale 1n jurul pilelor de pod 137
--~------------
• V < Vcr - situa(ie in care curentul de apa nu transporta aluviuni din amonte de
haf
pila ~i in care afuierile cresc rapid cu cre~terea vitezei apei; hafm
1.0 -r-
• V > Vcr - situa(ie in care curentul de apa transporta aluviuni din amonte de pila
0.8 ,,%
~i in care adancimea afuierilor nu mai depinde de viteza curentului de apa. ,,
In concluzia acestor comentarii se arata cil: 0.6 Iz b=3 ... 20cm
d50 = 0.5 .... 5mm
• se recomanda mai intai calculul afuierilor generale ~i apoi a celor locale; a.• 1/'
• pentru determinarea afuierilor locale se recomanda utilizarea formulelor
o. 2 ,1Y If' dsr;= 1... 6,5mm

Latasenkov ~i Muromov pentru V = (l,3 ... 2)V,.,. ~i graficul Laursen-Tach

ob/
pentru d < 3 mm ~i hi b = 1.. .1,5; a 0,2 0,4 0,6 0,8 1.0 IlL 1)
• estimarea adancimii maxime a afuierilor locale se va face (inand seama de Vcr
rezultatele masuratorilor efectuate la podurile de pe acela~i rau sau la poduri Fig. 7.13. Experienle Hancu.
cu caracteristici hidl'Ologice ~i geomeorfologice asemanatoare.
/
7.3.2. COMENTARII ASUPRA PARAMETRILOR
CE INFLUENTEAZA
, AFUIERILE LOCALE [1]
haft" = 2 42 ( Vcr2 JI 3
b ' gb ( Vc~J
gb = 0,05 ... 0,6. (7-9)

Rezulta:
A~a dupa cum se arata in sinteza intocmita pen~ru I.A.H.R. ~u .s~ poate spune ca
exista 0 teorie completa care sa cuprinda legatura mtre caractenstIcIie curentulUl de (7-10)
apa ~i interac\iunea cu patul albiei raului in zona afuierilor locale, din cauza
cOl11plexita\ii fenomenelor. . . .
Analiza dil11ensionala aplicata datelor expenmentale conduce la modlflcarea
relatiei (7-1) la forma: haj = 2,42b (Vc~.gb J1/3( Vcr
2V -1), (7-11)

haj
b=f Vcr
(V 'b'b
dh) . (7-7) in care haft" este adancil11ea maxima a afuierilor.
Nicollet, prin experimentari cu nisipuri avand d = 0,94 ... 3 mm ~I pietri~uri
Totu~i,aceasta rela(ie neglijeaza factori cum ar fi: forma pilei, unghiul de atac,
avand d = 7 ... 30 mm ' in canal de 4 m latime, cu adancimea apei h = 1,5 m ~i cu
densitatea materialului aluvionar, timpul 1n care se produc afmenle locale maxlme
pile avand D = 0,5 ... 1 m, arata ca mi~carea aluviunilor incepe pentru rapoarte
etc., asupra carara se vor face unele comentarii.
V 1Vcr = 0,43 ... 0,65 .
7.3.2.1. Influenta vitezei apei Schen, Schneider, Karaki, Roper explica afuierile locale prin vortexurile sub
•
forma de potcoava care se pl'Oduc langa pile. Pe baza a douazeci ~i unu de
Acest parametru influenteaza mai ales prin rapOltare la viteza critica de antrenare a
experien\e de laborator cu pile circulare avand D = 0,15 m ~i 0,9 m ~i nisipuri
aluviunilor. Prin experil11entari cu pile circulare de diametre D = 3; 4,7; 6; 13; 20 cm
avand d = 0,24 mm ~i 0,46 mm, s-au trasat mai multe diagrame.
~i aluviuni cu diametre d 50 = 0,5; 2; 5 mm , Hancu deduce ca adancimea afuierilor
In Figura 7.14 sunt prezentate afuierile pentru pila avand D = 0,15 m ~i nisip cu
este constanta (h'1' = h,cfi") daca V > Vcr' iar pentru V < Vcr relatia este Iiniara ~i d = 0,24 mm in fuuc\ie de adancimea apei.
are forma (fig. 7.13):
Chabert ~i Engeldinger pentru pile avand D = 2,5 ... 30 em, adancimea apei
hat= (2V
- --1) (7-8)
h = 0,1 ... 0,25 m ~i aluviuni avand d = 0,26 ... 30 mm, disting doua situatii:
hafm Vcr ' • pentru V IVa'; 1, afuierile cresc cu viteza ~i apoi tind asimptotic catre 0 valoare
limita (fig. 7.15);
Influenta adancimii apei este neglijabila pentru hi b > 1, iar h,cfi" cre~te cu
• pentru V IV"" > I afuierile oscileaza in juntl valorii limita de mai sus, din
diametrul palticulelor de nisip. Aceste rezultale au fost cOl'elate ~i sub forma: cauza deplasarii nisipului sub forma de dune (fig. 7,16).
138 Hidrauliea podurilor ji podelelor 139
Cap. 7, Calc"lul afi"ierilor locale In jurul pilelor de pod

hal(m)
0.2

D=O.l5m
0.1 dSO= 0,24 mm
h = II). .27em

o 0,5 1,0
-v(mls)
Fig. 7.14. Experienle Shen ~.a.

d= 3mm
, .~ h = 20em

o 2 3 4 5 6
_f(are)

/ ". Fig. 7.16. Experienle Chabeli ~i Engelbinger (V > Vcr)'

Considerand ea viteza apei nu are influenla mare in gama de viteze folosite

(0,40 .... 0,58 m/s) se poate observa ea afuierile erese u~or eu adancimea apei, pana
Ia h/b = 2 ... 3 (fig. 7.17). Afuierile ineep la valori ale vitezei medii (V) de 0,5 Vcr
~i au valoarea maxima Ia Vcr'
5
d=3mm hal (em)
h :,zOcm 25
20
o 234567
- - flare)
! 15
10 0
d(mml hlem) bleml
3 20 15
x 1,5 20 15
Fig. 7.15. Experienle Chaberqi Engelbinger (V < Vcr)' 5
<I 0.52 20 10
Din experimentari efeetuate de Varzeliotis eu pile avand fele rotunjite ji dimensiuni o 20 80 100 120
0,05 m x 0,15 m ji unghiuri de atae de 0° se oblin rezultatele din tabelul 7.2. v (emls)
Tabelul7.2 Fig. 7.17. Experinele Varzeliotis.
Experienle Varzeliotis
V (m/s) 0,40 0,45 0,48 0,51 0,53 0,56 0,58 Alvarez ~i Bribiesca prezinta rezultatele mai multor experien\e de Iaborator: de
0,159 exemplu, pentru pila cireulara (D = 13,3 em) ji nisip avand d = 0,36 mm rezultatele
h (m) 0,073 0,091 0,107 0,122 0,134 0,146
, sunt aratate in figura 7.18.
0,096 0,094 0,101
"'~'
I.
hat (m) 0,076 0,084 0,088 0,093 In eoncluzie, se apreeiaza ea se poate obline 0 imagine corecta a influenlei
acestui parametru ji ca pot fi distinse urmiitoarele situalii:
- y
,.
 140 Hidraulica pod uri lor ~i podelelor
----------------===-~ Cap. 7. Calculul afluierilor locale In jurul pilelor de pod 141
haflm I
Q&J • haflml
haflml

d=0.,6mm
0.3 ~ jb=lm
0.10 D= 13,Jcm /' b=Q.JSm
h= 5... t,()cm
0,2
~ ____~____~____~vlmhl
0.25 0.50 0.75
Fig. 7.18. Experiente Alvarez ~i Bribiesca. 0,1

V
a) - - os: 0,5 - nu se produc afuieri (Hancu, Nicollet); dlmml
VCI' dlmml
o 2 3 OIOZJ30
b) 0,5 os: ~ os: I - afuierile se produc in curent rara transport de aluviuni din
Vcr Fig. 7.19. Experiente Nicollet.
amonte; adancimea afuierilor cre~te liniar eu raportul de viteze (Hancu, Maza,
Chabert ~i Engeldinger) dupa relatia (7-8) data de Hancu; l!J1
b
c) I os: ~ - afuierile se produc in curent de apa cu transport de aluviuni din amonte;
Vcr
adancimea afuierilor nu cre~te cu viteza apei, ci oscileaza ca in figura 7.16.

7.3.2,2. Influenta adancimii apei §i a grosimii pilei 'XX x

J • ,
Aceste elemente prezinta 0 importanta deosebita pentru producerea afuierilor ~i ~ • ~r".
' ... , 0

au fost examinate printr-un numar mare de experimentari de laborator, insa

rezultatele conlin elemente contradictorii. Majoritatea experimentelor au fost racute 012345678910
cu modificarea simultana a adancimii apei ~i grosimii pilei, astfel incat studierea ""-""-1L
separata a influentei acestora asupra afuierilor este greu de apreciat. b
I Din experimentari Ie pe care le-a efectuat Nicollet, a rezultat influenta raportului Fig. 7.20. Experiente Thomas.
intre diametrul aluviunilor ~i latimea pilei ( d / b ). Atat pentru pilele cu l1ilme mai mica
I
(b ~ 0,05 ... 0,2 m), cat ~i pentru pile"; mai late (b ~ 0,5 ... i m ), experimentarile au in care q este debitui specific (m 3/s.m). Thomas arata ca reiatia este aplicabila
aratat ca afuierile variaza pulin cu diametrul aluviunilor (el), insa variaza relativ numai pentru q2/3 1b ~ 2 .. .10.
puternic eu latimea pilei: dad lalimea cre~te, afuierile cresc a~a dupa cum rezulta Aceasta relalie a fost modificata de Blench:
din figura 7.19.
Prin eereetari in laborator eu pile reetangulare (f 1b ~ i,7), unghiul de atae 0° ~i h + hal ~ i8 (~)If4 (7-i3)
sorturi de nisip avand b ~ 0,3 ... i,3 mm s-a aratat ea valoarea maxima a rapOltului h 'h
h'if 1b nu a depa~it 1,3 (Thomas, fig. 7.20). ~i, apoi, de Arunchalan:
Experimentarile au fost lasate sa se desra~oare pana eand nu a mai fost antrenat
nisip, iar pe baza rezultatelor Inglis stabile~te relalia: h+h
_-,,"f,- ~ i 95 _ (b) If6
h ' h (7-14)
h+h
_-----"L ~ 2 32
( 2/1 )0.78
-q~ Laursen ~i Tach examineaza afuierile pentru pila rectangulara, cu unghiul de
(7-12)
b ' b atac de 30°, pentru diverse viteze ale apei (0,3 ... 0,8 m/s) ~i diverse diametre ale
aluviunilor (0,44 ... 2,25 mm), rezultatele fiind aratate in figura 7.21. Concluziile
"I'~ .:

142 Hidraulica podurilor ,i pode\elor Cap. 7. Calculul afluierilor locale In juml pilelor de pod 143
------
care se desprind sunt ca nu se poate stabili 0 influen\a sistematica a diametrului
aluviunilor ,i a vitezei apei ,i ca influenta adancimii apei este relativ importanta.
PentlU pile avand e; b = I. .. 3 se propune relalia:

h
~=15 -
(h)0,3 (7-15)
b ' b

JwJ.
b
,3 7 10 IS 20. 25 3D 40 50
~h(cml
.-;
2 - r' .... ~ -- Fig. 7.23. Experien!e Dietz.
~ d. 0,44. . . ~25mm
•

- r"- -_ .. ""- v =0,3.. , QSmis -

<X =JO'
Experimentari sistematice au fost efectuate de Bonasoundas pe pile circulare
(D =0,05; 0,10;0,125; 0,15 m) ,i nisip (d =0,63; 1,15; 3,3 mm), iar In figura 7.24
~.
-- '" -, sunt prezentate rezultatele pentru V > Vcr' Concluziile care se desprind sunt cii
o Pile rqctangulare afuierile erese eu adaneimea apei pana la rapoarte hiD = 2, eil granulometria
2 4 nisipului influenleaza pu!in afuierile pentru D ,i h constante ,i ea afuierile crese eu
diametrul pilei daca se pastreaza hi D ,i granulometria eonstante.
Fig. 7.21. Experienle Laursen-Toch.

Vega da Cunha, prin prelucrarea rezultatelor oblinute de alIi cercetatori (Shen, l!!li
b
Chabert ,i Engeldinger), prezinta diagrama din figura 7.22 ,i propune, pentru pile 2,0.
circularc, rela!ia:
h (h )0,3
~
af = 135 _ (7-16)
D ' D 1,0.
L = I .. 1,25 - I,B
b
Vcr
D= 0,0.5 .. 0..10. - Q 125 - o..l5m
2,0. I IIIIII d = 0.,63 .. 115 -33 mm' h
haf = 1,35(h~ t-;;0 ~ , _.L .. _ • . _

o J 0 0 to
0. I 2
LO
Fig. 7.24. Experiente Bonasoundas.
Shen
0. 5 d=0.26mm D=162mm White arata ca influenta dimensiunilor pilei desere,te cu scaderea adancimii
Chabert fi Enge/dinger apei, rezultat dificil de interpretat din cauza interdependenlei factorilor.
al d=Q,62. .. 3.00mm Carstens ,i Sharma arata ca pentru valori mari ale grosimii pilelor, afuierile nu
Do5Q .. . l50mm cresc liniar cu aceste grosimi, din cauza distribuliei de viteze ,i a rapOltului b I h.
.!L.
0. I b Varzeliotis arata cii pentru adancime constanta a apei, afuierile sunt func(ie de
0.1 0.2 10. 10.0 grosimea pilei, conform tabelului 7.3.
Fig. 7.22. Prelucrare Vega da Cuhna. Tabelul7.3
Rezultate Varzeliotis
Testele realizate de Dietz cu pile circu1are, pentlU diverse diametre ale aluviunilor
Grosimea pilei (m) 0,025 0,050 0,Q75 0,100
aratii ca adiincimea afuierilor cre,te cu adancimea apei pan a la valori hiD = 3 ,
dupa care influen\a nu mai este evidenta (fig. 7.23). Afuieri (m) 0,038 0,079 0,114 0,127
 ,
"

144 Hidraolica podorilor ji podelelor Cap. 7, Calcolol afJuierilor locale In jurul pilelor de pod 145

Basak a efectuat experienle cu pile rectangulare (b = 0,04 ... 0,5 m), In nisip Prin experimentari, Hfincu arata ca influenla adiincimii apei h este neglijabila
neuniform ( d 50 =0,65 mm ; d 90 =1 mm), pentru adancimea apei mica (h = 0,14 m) pentru hI b > 1 ~i stabile~te relalia:
~i cre~te
V> Vcr' Interpretarea rezultatelor arata ca raportul hal I b
hI b cre~te (fig. 7.25), iar daca raportul hI b este constant, adancimea afuierilor
daca raportul
h: =3,3(:r (~rJ (7·17)
hat cre~te liniar cu b.
Tampare prezinta experimentari Tacute cu pile circulare (D = 0,05 m) ~i nisip
hal omogen (d =0,15 mm ~i 0,5 mm) din care trage concluzia ca adancimea afuierilor
2,5 -b-
cre~te cu rapOltul hI b pana la valoarea hI b = 1 ~i ramane constanta peste aceasta

; valoare: h'if I b = 1,4 .

a
Alte relalii expril11a adancil11ea afuierilor In funclie numai de dil11ensiunile
pilei or. Astfel Larms gase~te ca:

halm = 1,05 bO. 75 . (7·18)

v;:,.. Vcr Breusers, pentru pile circulare, propune relatia:
b:4... S0cm ha' = 1,4 D. (7·19)

'--_ _~ ___.--'-,_ _ _,.l1. Basak prin experimentari cu pile rectangulare a gasit ca:
o 2 j b ha =f0' 558 bO,586
. (7·20)
Fig. 7.25. Experienle Basak.
COl11paratia diferitelor formule este arMata In figura 7.27.
Chaberl ~i Engeldinger (fig. 7.26) pun In evidenla influenla neglijabila a
i' hal
, ; diametrului aluviunilor, precum ~i influenla diametrului pilei ~i a adiincimii apei. T
! 2.5,---------.-7""----.---,
haf(cm) ARUNCHALAf1
100

50 ..
. - = hal ,1,5 tanh.!!.
~b
/ .A V b b
]0
20 ~/ V 8REU5ERS
Vy
10 IW tr" h=K!. .. :iXm
8LENOH

d=QS2. ..3mm
5
, •,
<I h
3 0~~--~----2~---~3---~4b
2 ...
Fig. 7.27. Compararea diferitelor formule.
Diem)
13456710 2030406000W Concluziile care se desprind din aceasta figura sunt urmatoarele:

Fig. 7.26. Experienle Chabert ~i Engeldinger.

• cre~terea adiincil11ii apei influenleaza afuiedle (care cresc), pentru valori ~ < 1;
 Cap. 7. Calculul afiuierilor locale injun" pilelor de pod 147
146 Hidraulica podurilor ,i podelelor
Tabelul7.5
• pentlU valori !!. > I aceasta influenla se reduce; Rezultatele Laursen ~i Tach
b Adiincimea relativa a afuierilor
• 0 relalie care reflecta bine influenla raportului ~ este urmatoarea:
Unghi de atac fib
fala amonte rotuniita eliptice lenticulare
1:1 1,0.0. 1,0.0. 1,00
h: = 1,5 tanh (~ ) . (7-21)
0°
3:2 1,00 1,00 1,00
2: 1 1,00 0,91 0,91
3: I 1,00 0,83 0,?6
7.3.2.3. Influen~a formei pilei
10° 3:1 1,02 0,98 0,98
Tison arata ca afuierile sunt puternic influenlate de curbura liniilor de curent, de
zonele de viirtejuri cat'e se formeaza, cinematica curgerii fiind determinata de fonna 20° 3:1 1,13 1,06 1,02
pilelor. Prin experimentari In canal de 0,7 mlatime, cu debit de 0.,03 m /s ~i cu nisip
3
30° 2: I 1,17 1,13 1,13
avand d = 0,48 mm, obline rezultatele din tabelul 7.4. . 30° 3: 1 1,24 1,24 1,24
Tabelul7.4
Rezultate Tison Tabelul7.6
b (m) e (m) haj (cm) Rezultate Dietz
Forma
24 11,4 Forma Rotunjita Eliptica Rectangulara
I I 6
6 24 8,17 Raport b/ R - 1:2 1:3 1:5 1: I 1:3 1:5
I I
Afuieri relative 0,95 0,9 0,85 0,72 1,4 1.2 1,1
c:J 6 24 7,0

c::::=---- 5,2 21,5 6,2

5,45
Rezu1tate Varzeliotis
Tabelul7.7

( ) 6 24
Fala amonte patrata rotunda te,ita lenticulara
<::> 3,4 24 3,3 Afuieri (m) 0,067 0,038 0,041 0,030

Shen, Schneider ~i Karaki propun clasificarea pilelor, dupa forma, In doua
categorii:
• cu fala te~ita, la care adiincimea maxima a afuierilor se realizeaza pe fala
amonte a pilei, acolo unde se produce un vortex puternic;
• cu fala ascu\ita, la care afuierile .sunt maxi me In zona din aval, vortexul din
I amonte fiind slab. .,!
Experimentele efectuate de Nicollet pentlU pile rotunjite, cu diverse rapoarte
Intre lungime ,i lalime (R / b) au condus la concluzia ca acest raportnu are influenlii
semnificativ1l asupra afuierilor pentru unghi de alac de 0° (fig. 7.28).
haf (em)
20

Laursen ~i Tach au studiat influenla formei pilei menliniind constante lalimea

pilei b = 0,0.6 m, adancimea apei h = 0.,092 m, viteza apei V = 0.,38 mls ,i nisipul
"

..,..".
B
... ........
-_ ... _- ...
/' ~~
,{" =. = -
uniform cu d = 0,58 mm. Rezultatele sunt aratate In tabelul 7.5 (adiincimea relativa a 15 .. C
afuierilor este raportata falii de afuierile produse de a pila circulara cu D = 0.,0.6 m). A 00= IDem
Conform experimentarilor lui Dietz, daca se considera ca afuierile pentru 0 pila
circulara SUllt egale cu unitatea, pentru alte forme afuierile relative sunt arMate In
_. C
8 b =IDem L=20em
h=O.2m
b = 10 em L dOcm d =Q94cm
=
o I v (un Is )
tabeluI7.6. 35 40 45 50 55
Forma amonte a pilei a fast studiata ,i de Varzeliotis pentru V = 0.,48 m/s,
h=D,ID7 m ,i a oblinut afuierile din tabelul?? Fig. 7.28. Experienle Nicollet.
148 Hidraulica podurilor ji podelelor Cap. 7. Calculul afluierilor locale in jurul pileI or de pod 149

Chaberl ji Engeldinger au experimentat jase forme de pile, ariitate In figura 7.29. • lnlocuirea pilei fu~date pe coloane cu 0 pilii dreptunghiulara cu col\uri rotunjite
jl care are acelajl contur cu prima conduce la afuieri mai mari, din cauza
o.I5m o.I5m 0,15m o.I5m QI5m 0,15m vartejurilor mai puternice care se formeaza (in unele experienle aceastii

;~~. ~~l~t
crejtere a fost de 25%);
• pozi\ia pe lnallime a radierului pilei fundata pe coloane influenleazii afuierile
locale: daca radierul este la nivelul patului albiei aceste afuieri sunt minime
explicalia fiind disiparea curentilor de apa In late;'al ji In sus; aceastii condili~
este dificil de realizat In practicii.
(]) 00®C00 7.3.2.4. Influenta unghiului de atac
Fig. 7.29. Forme de pile experimentate de Chaberl ji Engeldinger.
Prin experimentele efectuate de Chaberl ji Engeldinger este aratatii influenla
Rezultatele aratii cii: unghiului de atac, conform figurii 7.30, din care se desprind urmatoarele observalii:
• formele I, 2, 4 ji 6 produc afuieri de acelaji ordin de marime; • pentru llnghiuri de atac de 0°, afuierile pot fi micjorate prin profilarea pilei;
• forma 3 produce afuieri de 33 ... 86% din cele produse de primul grup; • pentru unghiuri de atac mai mari de 10°, avantajul profilarii pilei nu se mai
resimte;
• forma 5 produce afuieri de 50 ... 100% din cele produse de primul grup.
• unghiul de atac nu influenleaza afuierile In cazul a douii pile circulare ajezate
Painlal ji Garde observii ca forma pa11ii amonte a pilei influenleazii putemic afuierile,
la distanta 3D Intre ele.
In timp ce pattea aval nu are prea mare impOltanla. 0 patte din experimentari s-au
realizat cu pile avand fala amonte triunghiulara, cu unghiuri la varf 1ntre 15° ji 180°. 40 harlem)
Rezultatele arata ca adancimea afuierilor crejte daca unghiul crejte. Lungimea pilei
are efect neglijabil, daca unghiul de alac este nul. 30
Forma pilelor a fost studiata prin experienle de laborator ji de Laursen, Shen, 20 t2!5i>-~;;;;"---
Schneider j.a. conc1uziile fiind ca daca se ia ca referinla 0 pila circulara sau cu fala
amonte rotunjita, 0 reducere de aproximativ 25% a afuierilor se poate obline dand 10
pilei 0 forma hidrodinamica. Acest efect pozitiv dispare pentru unghiuri de atac mai '--~_~ _ _ .--'-- 0(0
mari de 10 ... 15°. Pe de alta parte, 0 piJa rectangulara produce afuieri cu 20 ... 40% '1'30' IS° 30°
mai mari decat 0 pilii circulara sau cu fa\a amonte rotunj ita.
Fig. 7.30. Experienle Chaberl ji Engeldinger.
Experimentarile efectuate de Tison arata ca daca grosimea pilei lenticulare crejte
de la 5,3 cm la suprafa\a apei la 8, I cm pe patul albiei, afuierile vor fi de 4,6 cm, In figura 7.31 se arata influenla unghiului de atae dupa Laursen ji Tach.
fala de 7,1 cm pentru pila de grosime constanta. Evazarea pilei modifica liniile de Coeficientul K", din diagramii se apliea adancimii afuiel'ilol' calculate pentru unghi
curent ji se reduc substanlial afuierile. de atac a=O°.
In cadrul l.S.C.H. Bucurejti au fost efectuate 0 serie de experimentari asupra
afuierilor locale In zona pilelor de pod fundate pe coloane, folosind un canal de I m K"
7r---r---r---r---.---r-~
lalime ji 12 m lungime de lucru ji cu material granular a\catuit din carbune cu Faclor de
diametrul de 2 ... 3 mm [17]. Coloanele au avut diametrul de 6 cm ji au fost dispuse 6 muttipl/core
In trei variante: 5
a) 3 coloane pe un jir;
b) 6 coloane pe doua jiruri;
c) 7 coloane din care 6 pe doua jiruri ji a 7-a In fala celor doua jiruri.
Ca observalie ce s-au desprins din aceste experimentari se mentioneazii urmatoarele:
• In varianta b) distanla lntre jiruri influenleaza afuierile; daca aceasta distanla
crejte, afuierile scad;
• In varianta c) se oblin afuieri cu circa 15% mai mici deciit In varianta b),
o
~~:"'O
15 30 60 75
deoarece ansamblul coloanelor capiitii 0 forma mai hidrodinamica; Fig. 7.31. Expel'ienle Laursen- Tach.
 Cap. 7. Calculul .fluierilor locale In jurul pilelor de pod 151
150 Hidraulica podurilor.i podetelor
In concluzie, se poate spune eii influenta dimensiunilor aluviunilor sau a rapOltului
Acest parametru a fost studiat ~i de Chabert ~i Engeldinger (e I b = 4 ), d I b nu este prea impOltanta In mod direct. Dimensiunile aluviunilor intervin, mai
e
Varzeliotis ( I b = 6), Arunchalan ~i Bosak. Dietz arata ca pentru pile circulare cu ales, prin viteza critica de antrenare, iar rapOltul d I b influen\eaza profilul de
un spatiu mai mare de 3D lntre ele, unghiul de atac nu are nic! 0 influ~~ta. • viteze care la randul sau poate influen\a afuierile.
Influenta unghiurilor a fost examinata ~i de catre TIson m condl\llle aratat~ la
hal
Inceputul subcapitolului 7.3.2.3, pentru pile lenticulare (6 cm x 24 cm). A oblmut D
2
urmatoarele rezultate: pentl'll a = 0°, haf = 5,45cm ; pentl'll a = 6°, h'if = 6,95cm ;
pentl'll a = 14,5° ; h'if > 10 cm . Este de remarcat ca marirea unghiului de atac face Ie I

sa se piarda efectul profilarii pilei (tab. 7.4). . . • ~5 "'-

Aceea~i concluzie se desprinde din rezultatele experImentale ob\lI1ute de catre
Varzeliotis pentl'll pile cu fala all10nte rotunjita ~i raport eI b = 6. Rezultatele au
L"'~ laA~,e I
fost: pentl'll a = 0°, h'lf = 3,5 cm; pentl'll a = 7,5°, haJ = 4,1 cm ; pentl'll a = 15° , / v(cm/s)
35 4<) 50 60 70 10 85
h'if = 4,8 cm ; pentl'll a = 30" , h'if = 8,3 cm; pentru a = 45° , hat = 13,2 cm .
R4 NISIP d (mm I ~
7.3.2.5. Influenta granulozitalii patului albiei NISI P --. EXP pA a. 017 .. .. 1.12 0,9-
UNI FORI1 AUI1EN - b ~.fl ... 22_ 193
Laursen ~i Toch considera neglijabWi influenta dimensiunilor aluviunilor pentru
d =0,5 ... 5mm.
Bonasoundas, prin experimentari cu pile circulare (D = 0,05 ... 0,15 m) ~i nisip
NISIP -. TARE
PARA
ALlI1.
CU
AI1ESTEC .~ ALiff.
e 77 .. 3'/7297
AI1ESTEC
~%a+33_%b+3J%c
(d = 0,63 ... 3,3 mm), pentl'll V I Vcr > I, arata ca afuierile nu se modifica prea
Fig. 7.32. Experiente Nicollet.
puternic In functie de diametl'lll pmticulelor solide.
Eftema studiaza influenta diametrului aluviunilor cu dimensiuni d so = 0,55 ... 6 mm 7.3.2.6. Influenta altor parametri
pentru 0 pila circulara cu diametrul D = 0,1 m ~i adancimea apei h = 0,6 m , pentl'll
Experimentarile efectuate de Nicollet ~i Dietz folosind materiale cu diferite
=
V I Vcr I ~i trage concluzia ca afuierile cresc a~a dupa cum se arata In tabelul 7.8. densitali pentru patul albiei arata ca exista tendinla ca afuierile sa creasca odata cu
Tabelul7.8 scaderea densita\ii, pentru acela~i rapOlt V I Vel" Variatia acestui parametru este
Rezultate Ettema negJijabilii In calculul afuierilor.
Un alt parametru este timpul. Adancimea limita a afuierilor poate fi atinsa
d so 0,55 0,70 0,85 1,9 4, I 6,0 numai daca durata viiturilor este suficient de mare.
haJ I b 1,45 1,75 2,0 2,05 2,2 2, I Experimentari efectuate de Thorsethaugen cu pile circulare de diametl'll mare
(pana la 0,75 m), patul albiei fiind din pmticule de polistiren, descriu desfli~urarea
oserie de experiente efectuate de Ramette ~i Nicollet In acelea~i condi\ii In timp a afuierilor conform relatiei:
hidraulice si cu acelea~i pile circulare, modificand numai nisipul din patul albiei a
condus la rezultatele prezentate In figra 7.32. ~
h
= exp [_ (~)O'5]
t'
(7-22)
S-au folosit trei sorturi de nisip ~i un amestec din cele trei sorturi In par\i egale. ajm
S-au racut experiente cu ~i flira alimentare cu aluviuni din amonte. in care:
Principalele concluzii care s-au desprins sunt urmatoarele:
oadancimea afuierilor pentru patul albiei din amestec este mai mica decat cea
qp
h " =
b
1,8(~
Va
_ 0,544) !!.
b
h
-<1.
b
(7-23)
ob\inuta pentl'll oricare dintre componente luate separat;
o adancimea afuierilor este mai mare In absen\a alimentarii cu aluviuni din amonte. Cea mal mare parte a experimentarilor s-a flicut pentru V I Vcr = 0,8 ~l
Eflema confirma prin experien\e de laborator ca afuierile sunt mai reduse daca hI b = 0,2...0,65 .
piimantul este mai neuniform.
152 Hidraulica podurilor 1i podelelor Cap. 7. Calculul afluierilor locale Injurul pilelor de pod 153

rntr-un referat Intocmit de Shen, Schneider ~i Karaki se arata ca analiza Melville realizeazii masuriitori detaliate de turbulenta In jurul pilelor circulare.
vortexurilor sub forma de potcoava de langa pila a condus la concluzia ca circulalia
hat 1ft)
I
vOltexurilor ~i, deci, afuierile locale sunt proporlionale cu produsul V "2b~'
id'
a Ica
un numar Reynolds. n ~ • "'Joe
In figura 7.33 este aratata dependenla afuierilor de numarul Reynolds, pe baza .:
careia Shen a propus relalia:
619 Vb
(7-24) ~V"
o'~ ",
'. ~
hat = 0,00022 ReO. Re=-. 0.2
v
-Shen
haflfl) (habert si _ <;/) .1<;7m,
20 V n, Enge/dinger 50 =OJ4.
Q52mm
r
10 r. si fara aHmenfare
00' din' amonfe .
./ Re
'iJ
2.0 V Fig. 7.34. Interpretarea rezultatelor (Vega da Cuhna).
V
(.0 ./
o.8
o.6 ,~
u
, . •• 7.4. MAsURATORI iN NATURA PRIVIND
o.4
~
oVo (I

a o· AFUIERILE LOCALE
V
QI
Laursen ~i Toch au racut observalii In teren, pe raul Skunk, asupra felei amonte
aoI a unei pile rotunjite din mijlocul curentului, cu ajutorul unui dispozitiv cu rezistenle
3 electrice. Pila avea lalime de 1,2 m, adancimea apei era de 3,7 m, iar afuierile
10
Fig. 7.33. Interpretarea rezultatelor (Shen). masurate au fost de 2 m. Modele la scara (l:12~i 1:24) au dat rezultate In buna
concordanla cu datele din teren (fig. 7.35).
Veiga da Cuhna arata ca relalia poate fi acceptata pentru afuierile produse de apa
rara aluviuni din amonte ~i pentru viteze mai mari decat viteza critica (fig. 7.34). 7 haf{m)
Experimentari efectuate de White lin seama de influenla numarului Froude 6 •• • /" ~. ",
(V 2 I gh). Dupa Coleman: 5 0 /'" --;; .,-
I

4 •• • ... ...."'"
~ , , .....
:
h(if = 149 ( ~2JIIIO ;,;:.,
(7-25) 1--
.... ~ 14.;,.
b ' gh

White prezinta date experimentale pentru diverse forme de pile In nisip, pentru
3
2
•
.r-
---
,...../
Raul Skunk
--Hail iunie,
numere Froude de 0,8 ... 1,2, aratand ca influenta acestui numar este nesemnificativa august him!
In aceste limite. 3 4 5 6 7 B 9 /0 /I /2
Basak prezintii rezultatele oblinute pentru un ~ir de pile patrate: dacii ~irul este In
Fig. 7.35. Masllratori Laursen-Toch.
alinialnent cu liniile de curent, adancimea maxima a afuierilor se realizeazii pe fala
amonte a primei pile, iar numarul ~i distanta lntre ele nu influen\eazii afuierile. Larras prezinta masul'atori asupra unor poduri aviind pile cu liilimi de 0,5 ... 6,5 m,
Pentnl ~ir perpendicular pe liniile de curent, adancimea afuierilor scade daca cre~te pentrll care afuierile au fost de 0,4 ... 2 Ill. Pe baza observaliilor din teren arata ca
distalJ\a lntre pile (pana la un rapOlt spaliu/dimensiunea pilei de 5). afuierile dupa viitura sunt mai mici dedit 111 timpul viiturii.
154 Hidraulica pod uri lor ~i podelelor 155
Cap. 7. Calculul afluierilor locale In jurul pilelor de pod
._------------
Neill prezinta cazurile unoI' poduri care au fast distruse din cauza afuierilor. in fig.
Pentru curent paralel cu pilele, adiincimea maxima a afuierilor s-a lmegistrat In
7.36 este aratata pila unui pod fi.ll1data pe cheson de 12,1 m lnallime. La un unghi de
atac de 40° In timpul unei viituri, chesonul s-a rasturnat, afuierile fiind apreciate la 9,4 m. amante, iar raportuI (h + haJ) I hLac,y = 1,71 .
Pentl'll curent eu unghi de atac de 35°, adancimea maxima a afuierilor s-a

:'~4~r&r~6
lnregistrat pe fata laterala a pilelor, iar raportul (h + h'l!)1 hUK'ey = 1,99. Masuratori
Aiu'er'
esh'mate - ' efectuate la podul Ganga Pul (pod cu 14 deschideri, de cate 123 m, pentl'll debite de
5000 ... 34000 m 3/s) au aratat ca (h + h'if)1 hLne,y = 1,75 pentl'll adiincimi hLneey de
Efeva/ie A- A

O ?ifie
h'nafa
Pozitie
init:alll
0 7,5 ... 14,5 m.
Alte masuriitori efectuate pentru 4 poduri In India sau de catre alti autori conduc
l.;L .Ai la corelatiile:
'".,,y" PC AN (7-30)
h + h'if = 1,92 hL'
~
.
reprezentata In figura 7.37 ~i la corelalia:
Fig. 7.36. Observalii Neill.

Pe rauri din India, Inglis face observalii asupra a 17 poduri, pe rauri cu debite de
h + hqf' = 1,46 hn' (7-31)
3
850 ... 63000 m /s. Din interpretarea datelor de teren, se obtin informatii despre reprezentata In figura 7.38, In care hL s-a calculat cu formula (7-26), iar h2L cu
adancimea totala a afuierilor generale ~i locale masurate de Ia nivelul apei. formula (7-28).
Aceasta adancime este comparata cu formula data de Lacey:

hL =0,473(;f (7-26) h,halim)

8~~~~~~A~n

in care: f = 1,76 d If3 ; d - dimensiunea medie a aluviunilor (mIn). i

~

Pentl'll proiectare, relatia se simplifica: 7

~ 1,86hL
h + h'if = 0,95 Q 1/'- (7-27) '"
~
6 /,83h(
'""""-

r
~

A doua relatie Lacey are forma:

h2L = 1,34( ~ (7-28)

''"Di" 5

~
'"g
•
in care f = 1 pentl'll d = 0,5 mm, iar q este debitul specific. V)
3
Arunchalam reanalizeaza masuratorile efectuate de Inglis pe cele 17 poduri ~i '~
gase~te ca:
>:t;
2
'~
(7-29)
'",
'"
~

,g
Masuri'itorile efectuate pe rauri din India pentru 8 paduri, cu deschideri 9 ... 23 m,
eu patul albiei din nisip ~i pielri~ (1 ... 3 mm) ~i pentru debite de 35 ... m'/s au 600 VALORI CALCULATE CU FORHULA
2 3
hL ~ 0,47 (..fi..) 1131ml
aratat ca adancimea talala h +haf a fast de 2,3 ... 5,5 m, iar dupa formula (7-26) f

,-au caJeuiat afuieri de 1,35 ... 3 m. Fig. 7.37. Corelatia determinata prin masuratori h + heIr = 1,92 h" .
156 Hidraulica podurilor ~i podelelor
! Cap. 7. Calculul afluierilor locale In jurul pilelor de pod 157

haf+h (m)
/0 Pentru 7 poduri din Alaska s-a stabilit ca afuierile au fost mai mici dedit cele
calculate cu relalia:

9 ~~ (7-35)
il,'
l'l,7
8 .. -
1.6IdZL_
W;-r /. 7.5. RECOMANOARI PENTRU CALCULUL AFUIERILOR
.

1.57dZ L al LOCALE
~f.~1 1.~9d2L
7 r" .. a) Din cele prezentate mai sus, se desprinde concluzia cli afuierile locale depind,
l.53dZ~ ~A
,7 1.48d2L
In principal, de urmatorii factori:
6
-haj ~ I (V
- , -,
h forma,
- unghl. de atac J. (7-36)

5
&
0 I~I/:) --
b V", b
Pentru aplicalii practice se poate considera ca:

... • 00 If•17/
1W!J
(
A
A h: ~ II (~J[ 2,Otanh(~ Jl 12 (forma)· 13( (X,iJ. (7-37)

• • ~.OO~
0 .~ '" .. A
In care:
0
o 'I>

,l'
3 V
pentru -:>0,5;
,&~: Vcr
2 .. -.-.~
V
pentru 0,5 :>-:>1,0;
!?J
Vcr
1 L-. __
- -".- V

o V 2 3 4 5 6
12 (fonna) ~ 1,0
pentru ->1,0
Vcr

pentru pile circulare sau rotunjite;

f2 (forma) ~ 0,75 pentru pile profilate dupa Iiniile de curent;
Fig. 7.38. Corelatia determinata prin masuratori h + haj ~ 1,46 h2L .
h (forma) ~ 1,3 pentru pile rectangulare;
Pe baza unoI' masuratori In natura s-au propus corelatii de forma:
conform graficului din figura 7.31.
haf +h ~ K Qa Ib ' (7-32)
care au capatat formele simplificate: Se pot adopta masuri suplimentare de proteclie. Daca aceste masuri se realizeaza
haf + h ~ °' 72 Q 0.33 (7-33)
din piatra, este necesar ca dimensiunile pietrei sa fie alese astfel lncat sa se
°
realizeze conditia II (V / Vcr) ~ ,adica: V I Vcr ~ 0,5 .
~i: Rezulta:
haf + h ~ 2,31 qO.}7 . (7-34)
(7-38)
Masuratori In natura au Inregistrat afuieri de 2,75 m; 4,88 m; 4 m; 7 m.
158 Hidraulica podurilor ji podelelor
----------------------- Cap. 7. Calculul afluierilor locale In jurul pilelor de pod 159
in realilate, estimarile afuierilor pot fi depajite din motive diverse, ca de exemplu:
Tabelul7.9
• plutitori sau ghea(i'i care pot mari dimensiunile efective ale pilelor ji, in consecinta,
afuierile locale; Viteza medie de antrenare Va (m/s)
• producerea unor inundatii conduce la conditii speciale, imprevizibile, de transpOli (d upa CIstvan )
a aluviunilor, a~a dupa cum s-a intamplat in India; din aceasta cauza, in mod Nr. dso Adancimea medie h (m)
Pamant
acoperitor, Laursen ~i Toch propun majorarea cu 50% a afuierilor calculate crt. (mm) 2 3 4 5 6 8 10 12 14 16
dupa regulile de mai sus; 1 Nisip fin 0,15 0,6 0,7 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 1,3
• modificiiri ale reliefului patului albiei (dune de nisip) pot schimba conditiile 2 Nisip marunt 0,50 0,7 0,9 1,0 1,0 1, I 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7
de cUl'gere (unghiul de atac, distribulii de viteze etc.); Shen, Schneider ~i
Karaki propun marirea afuierilor calculate cu 50% din iniillime dune lor; Nisip marunt cu
3 1,0 0,9 1,0 1,2 1,3 1,4 1,5 1,7 1,8 1,9 2,0
pietri~
• existenta unor zone sau a unui strat in care afuierile se produc mai greu
(exemplu de vegetalie crescuta in perioade secetoase) poate modifica afuierile; 4 Nisip mare 2,50 1,1 1,3 1,4 1,6 1,7 1,9 2,0 2,2 2,3 2,5
• procesele mOlfologice care au loc in albie pot modi fica afuierile·locale prin afuieri 5 Pietri~ cu nisip mare 6,0 1,4 1,6 1,7 1,9 2,0 2,2 2,4 2,6 2,7 -
generale, degradari sau contractari ale albiei, variatii ale patului albiei, intensificarea 6 Pietrij miirunt 15,0 1,7 1,9 2,1 2,3 2,4 2,6 2,8 3,0 3,2 -
afluxului de suspensii pe rau, proasta amplasare a lucrarilor de proteclie etc.
7 Pietri~ mijlociu 25,0 2,0 2,3 2,6 2,7 2,9 3,1 3,4 3,6 - -
b) Normativul departamental privind proiectarea hidraulica a podurilor ~i podetelor -
60,0 2,5 2,8 3,0 3,2 -

r
8 Pietrij mare 3,3 3,6 3,9 4,1
propune folosirea urmatoarelor relalii:
9 Boloviinij marunt 140,0 3,0 3,4 3,6 3,8 4,0 4,4 4,5 - - -

har = 2,42 K f Ka b( ~~ -IJ( ~i pentru V < Va; (7-39)

10
11
Bolovanij mijlociu 250,0 3,6 4,0 4,2 4,5 4,7 5,0 5,3
Bolovani~
mare 450,0 4,2 4,6 4,9 5,1 5,3 5,7 -
-
-
-
-
-
-
Bolovanij foarte
( 2JI/3 12
mare
750,0 4,9 5,3 5,6 5,9 6,1 6,4 - - - -
haj = 2,42 K j Ka b l ;~ pentru V 2: Va ' (7-40)
Argile ~i argile nisi-
13 - 0,89 1,0 1,0 1,2 1,3 1,5 1,6 1,8 1,9 2,0
in care: poase y = 1 tflm 3
K f este coeficient de forma ( K j = 1,0 pentru pila circulara sau cu fetele amonte Argile ~i argile nisi-
ji aval rotunjite; K f = 0,85 pentru pila cu fata amonte profilata ~i
14
poase y = 1,4 tf/m 3
- 1,18 1,3 1,4 1,5 1,6 1,8 1,9 2,1 2,2 -

K f = 1,25 pentru pila rectangulara); Argile ji argile nis-

15
ipoase y = 1,8 tflm 3
- I,S 1,7 1,8 1,9 2,0 2,2 2,4 2,5 - -
Ka - coeficient care line seama de unghiul de atac (din graficul Laursen- Toch,
fig. 7.31);
b - lalimea pilei; Tabelul 7.10
V - viteza apei in amonte de pilil In albia naturaUl a raului; Viteza medic de an!renare Va (m/s) la debitul maxim eu asigurare 1 %
Va - viteza medie de antrenare a aluviunilor pe patul albiei la adancimea pentru diverse tipllri de eOllsoli(\ari
afuierilor generale (tabelul 7.9). Adancimea medie a apei hmed (m)
Calculul afuierilor locale la culei se face cu aceleaji fonnule, considerand Consolidare
0,4 1,0 2,0 3,0
b = 1 m ji viteza V egala Cll viteza medie a apei In dreptul culeii.
Pereu simplu din piatra ell diametrlll: 2,5 3,0 3,5 4,0
Calcullli afuierilor locale nll se face In cazlll In care se prevad lucrari de
d=15cm;
consolidare a patului albiei (pereuri, saltele de gabioane, radiere de beton etc.)
conform tabelului 7.10. d=20cm; Alte valori sunt date In tabelul 3.11
Este de remarcat ca fonnulele (7-39) ji (7-40) sllnt derivate din formula (7-11) d =25cm
de eare se tine seama de observaliile din paragraful precedent. Pereu din dale de beton 5,0 6,0 7,0 7,5
160 Hidraulica podurHor ,i podetelor
7.6. SOLUTII PENTRU REDUCEREAAFUIERILOR
• v= 7.6cm
LOCALE LA PILE DE POD
a) Pentru a putea analiza solutiile indicate de diferili autori, apreciem ca este
necesar sa subliniem Inca odata cateva aspecte mai deosebite.
Studiile prezentate acorda 0 mare atenlie curgerii apei In jurul pilelor punand In
evidenla zona de stagnare ~i vOliexul In forma de potcoava care apare pe fata
amonte a pilei (fig. 7.39), stratul limita ce se formeaza ~i zonele de desprindere ale
acestui strat, zone ce coincid cu cele In care apar primele afuieri, precum ~i dara de
vartejuri ce se produce ,In spatele pilei. Afuierile maxime se produc In partea
amonte ~i In lateralul pilei or dupa cum se vede In figura 7.40.
Parametrii ce influenleazii afuierile au fost pe larg analizati. Dintre ace~tia 0 mare
atentie se da formei pilei, Tison oblinand reduceri importante ale afuierilor, pe modele,
prin cre,terea gradata a grosimii pilei Incepand de la suprafa\a apei pana la patul albiei.
Profilarea hidrodinamica a pilei poate reduce afuierile cu 25%, avantaj care nu
se mai resimte dacii unghiul de atac este mai mare de 10-15%.
Granulozitatea materialului din albie influenteaza marimea afuierilor, acestea
fiind mai mici In cazul terenurilor neomogene. De asemenea, granulozitatea
intervine In calculul vitezei critice de antrenare a materialului solid (Va)' A,a cum
s-a aratat, pentru V IVe/' < 0,5 nu se produc afuieri; pentlu 0,5 < V I Vcr < 1 se
produc afuieri In curent de apa rara transpOli de aluviuni; iar pentru V IVe/' > I
afuierile oscileaza In timp datorita defonnarii patului albiei, lnsa aeeasta situatie se
realizeaza doar pe perioada viiturilor.
Sec t,unea A - A
Fig. 7.39. Formarea vortexurilor.
Cap. 7. Calculul afluierilor locale In jurul pHelor de pod 161
0: II,Scm
h _ Bcm
-
Fig. 7.40. Zone In care se produc afuieri ,i depuneri.
Observatiile In natura racute de Laras arata ca afuierile sunt maxime chiar In
timpul viiturii ,i nu dupa trecerea acesteia.
influenla celorlalti parametrii este descrisa In capitolul 7.3.
De,i se dau multe fonnule de calcul pentru afuierile locale, rezultatele oblinute
prin aceste formule difera destul de mult lntre ele, din cauza dificultalilor ridicate
de interpretarea masuriitorilor In laborator. Nici formulele oblinute prin interpretarea
unor masuratori In natura, nu sunt prea sigure din cauza variabilitatii parametrilor ,i
a dificultalilor de observalie ~i masuratoare (din care cauza numarul studiiIor
efectuate nu este prea mare). Se poate aprecia ca, indiferent de formulele utilizate,
calculele au un caracter orientativ.
In general, bibliografia consultata prezinta cilteva situatii In care s-au adoptat
masuri pentru reducerea afuierilor: sunt aratate poduri cu protectie de piatra In jurul
pilelor, precum ~i un pod la care pilele se sprijina pe chesoane de beton. Efectele
acestor masuri sunt sumar prezentate.
Aviind In vedere gradul ridicat de siguranta pe care podurile trebuie sa-I prezinte
In exploatare, complexitatea fenomenelor hidraulice ~i experienta redusa In ce
prive,te efectul masurilor de reducere a afuierilor, In mod eurent se calculezii afuierile
generale ~i locale, se determina adiincimea necesara pentru a asigura capacitatea
portanta a pilei ,i din lnsumarea acestora se obline adancimea la care trebuie
fundata pila sub cota patului albiei.
b) Fundarea pilelor pe chesoane este un procedeu studiat de Chaherl ~i
Engeldinger. Studiile efectuate In laborator pentru pile circulare ,i chesoane
circulare arata ca situatia optima se realizeaza daca diametrul chesonului este de
trei ori diametrul pilei ~i daca fala superioara a chesonului (pe care se sprijina pila)
este sub nivelul patului albiei cu 0 adiineime egala cu jumatate din grosimea pilei
(fig. 7.41). Intr-o asemenea situatie, afuierile se reduc la 0 treime din cele produse
pentru pila rara cheson.
Shen ,i Schneider studiaza situatia In care chesonul este lnconjurat cu 0 margine
verticala In idea reducerii dimensiunilor chesonului. Acest sistem, recomandat.mai
ales pentru pile rectangulare, reduce afuierile la jumatate. Dimensiunile ehesonului
162 Hidraulica pod uri lor ji podetelor
-----------------
ji ale acestei margini, In relatie cu caracteristicile pilei ji cu alIi parametri m
curgerii ji sedimentelor nu sunt suficient studiate pentru a da reguli generale.
-+-
o
3D
Fig. 7.41. Pila circulara fundata pe cheson.
Chahert ji Engeldinger, Tanaka ji Thomas au aratat ca se pot niduce afuierile cu
50% dad! pila circulara este Inconjurata de 0 platfonna orizontala plata cu
diametrul de minim trei ori diametrul pilei, plasata la adancimea de 0,3.. .0,4 din
diamettul pilei sub cota patului albiei.
Realizarea unor structuri aditionale plasate In amonte de pila, alcatuite din pile
de dimensiuni mici, este inspirata din protectia Impotriva plutitorilor.
Chahert ji Engeldinger studiza asemenea solutie pe modele. Pentru a defini
modelul sunt necesri un Humar relativ mare de parametri: n pile, de diameUul 0, cu
spatiul e Intre ele, ajezate sub unghiul r:J, ji la distanta L de pila mare (fig. 7.42). Nu
se pot formula legi generale, l11sa In laborator s-au obtinut reduceri al afuierilor cu
pana la 50% prin acest sistem.
ri..
L
Fig. 7.42. Pile mici de protectie.
Reduced similare SUllt mentionate de Levi ji Luna Insa pentru aplicarea practica
a acestei protectii sunt necesare stlldii de laborator detaliate.
Cea mai uzuala metoda pentrll reducerea afllierilor este protectia cu piatra,
experienta aratand ca este singurul procedell care poate preveni afuierile.
Hjorth recomanda protectia numai pe pmiea amonte a pilei, cu dimensiunile
aratate In figura 7.43, pentrll a preveni fonnarea viiliejlllui In forma de potcoava.
Bonasoundas recomanda protectia semicirculara catre amonte ji semieliptica
catre aval, ell dimensiunile din figura 7.43.
Cap. 7. Calculul afluierilor locale in jurul pilelor de pod 163
-'--------------=.:..=~:....:..::..::~---.----------
Fig. 7.43. Protectie cu piatra.
A~emenea recomandari se refera la pilele de pod. in alte situatii, de exemplu
pentru rezervorul de stocare a petrolului Ekofisk (eu diametrul de 90 m In Marea
Britanie) protectia are numai 10 m Injurul rezervorului, rara a se semllala eroziuni.
Cartens arata ca viteza maxima In jurul unui cilindru In curgere bidimensionala
este aproximativ dublul vitezei In absenta cilindruluui. Experimentarile lui Hi'mcu,
confirmate de Rametle ji Nicollet, arata ca mijcarea aluviunilor Incepe la piciorul
pilei atunci cand viteza este cel putin egala Cll jumatatea din viteza critica de
antrenare, independent de diametrul pilei. Acest rezultat face posibila determinarea
greuta\i i pietrelor capabile a preveni afuierile. Daca pe rau viteza este maxima la
viitura (Vmax )' este suficient a alege piatra pentru care Vcr = 2 Vmox ' Pentru
y = 2,65 tf/m 3 se obtine Va =' 5.[d (m/s), prin prelucrarea formulei Isbas pentru
viteza critica. Pentru a preveni arice afueiri se recomanda ca dimensiunile In plan
ale protectiei sa fie de doua ori latimea pilei (dimensiune masurata de la fata pilei),
Jar pentru grosime se recomanda de trei ori diametrul pietrei utilizate.
7.7. EXPERIENTE DE LABORATOR PENTRU PILE
SPRIJINITE PE TALPI DE FUNDARE REZEMATE
PE PATUL ALBIEI
7.7.1. ELEMENTE GENERALE
In cadrul Laboratorului de Hidraulica ji Protec(ia Medilllui din Universitatea
Tehn.ica de Construc!ii BuclII'ejti s-au racut experimentari pentru poduri Cll caracter
proVlZOI"IU, poduri ale carol' pile se sprijina pe patul albiei raului prin intermediul
unei tiilpi de fundare.
164 Hidraulica podurilor ji podelelor Cap. 7. Calculul afillie .. ilor locale In jll .. lIl pilelor de pod 165
_.. _-----._--
Au fost studiate 15 variante ale caror caracteristici sunt centralizate In tabelul 7.11. Experimentarile s-au desTa~urat In canal vitrat avand lungimea de 33 m, lalimea
de 1,20 m ~i Inal\imea peretilor laterali de 0,80 m.
Tabelul 7.11 Lungimea canalului ~i sistemul de lini~tire din amonte asigura condiliile pentru
Variante experimentate ~i rezultate fonnarea unor profile de viteze nedistorsionate. Liilimea canalului pennite producerea
Varianta afuierilor Tara a se resimli influenta peretilor laterali.
Patul albiei a fost modelat In zona centrala a canalului pe 0 lu"ngme de 10m,
dintr-un strat de nisip cu sorul 0 ... 3 mm ~i cu grosimea de 25 cm.
Oistribulia In plan ~i adancimea afuierilor s-au masurat cu ajutorul unui caroiaj
realizat din fibre montate pe un cadru metalic ~i folosind ac de masura cu vernier.
3 1, 14 14,5 0.1;2 14 Talpile de fundare au fost realizat din tabla de 3 mm, iar lestarea pile10r s-a Tacut
--+--- . \'
cu blocuri de beton .
JIr lSi 21,:} i M2 IIJ
7.7.2. REZULTATE OBTINUTE
,
A2.1 !l7 17.0 (!,47 12
Pentru fiecarea expetlenta s-au mentinut conditiile hidraulice nemodificate pana
An lEU 0.47 20 la stabilizarea afuierilor, adica s-au mentinut adancimea ~i viteza apei (masurata cu
mori~ca hidraulica). S-au masurat apoi adancimile afuieilor In nodurile caroiajului
(}.4{} /IJ ~i s-au trasat curbele de egale afuieri.
Spre exemplificare, In figurile 7.44 ... 7.47 sunt prezentate afuierile pentm variantele
Al.3; C2.2; C3; 01.
Examinand configuratia afuierilor se pot face urmatoarele observatii:
• In aval de talpa au aparut afuieri (curbe de nivel cu cote negative), urmate de
depuneri (curbe de nivel cu cote pozitive);
• modificarile patului albiei sunt provocate de valtejurile care se formeaza din
cauza desprinderii stratului limita; aceste vartejuri apar In vecinatatea pilei, pe
toata adiincimea apei ~i se propaga In aval pe distante mari;
Q 0 qSl/s
V= 0,52 m/s
(21
h= 21,5 em

21..7 1{}5 253

I.':) 21.:} 18:i :?~J (}.59 /(7

34
1!.~1'~~- .~~_ 2~.
21.:; 1M M-,~ a.79 /6
"'."- .. -... ~-- -" -~-

Variantele se deosebesc prin:

• forma tiilpilor de fundare; Ploco dl?
• dimensiunile talpilor; fundare

• pozi\ia talpilor fala de sensu I de curgere;

• diametrul pilei circulare; :i
• sarcina de testare a pilei.
i' Fig. 7.44. VariantaA.13.

_~r
 Hidraulica podurilor ~i podelelor Cap. 7. Calculul afluierilor locale In jurul pilelor de pod 167
166

Q = lBOl/s
v = Q6mls

----
--- --- --
1---- ,
- -- h = 15 Cm f----

Pilil ~ 21,5 mm f-- -- ,-:---

: . -=- --..=:: - --. 1----
"....
I~;::/
'
'\
-' ---
----
--)
~
~~ ---..
//
o
--- //tl
;.:..--==--- J /:-~-; ~ ......-/
:::-;:::- - - j " , . / /
::'=:-i ") /~-;:~ / / V ---
----
«:(
~.,..--
p.::,-.., //" ,
~/
......

«
~ ~-
I , /( ./ <
PfaC8 de fundare
-$ I, <
~ "
I..
....... _ .....;XI ,'"
(

-18 ' ~,,~~ "

......_- ---
1'.
'.2 -- .... +4-..,

~.11:::'1E '":--:.:.l6f.. ,,' ' 'f;

~-
~>~. f',
~ ~~~ ~~- '~~ I>
--11_

Fig. 7.45. Varianta C2.2.

1--."- , "-...
-- --~. •.:: ---_, , ---
-~ I:::;':" ~-
-
"";:: 10" I '"
--8 • .)
~4.
~ - l _ 1---'-
" :-'0
.....

--- - ---
./
-"'0_ .....

=165/18

---
---
- ---
.....
I--
v"O,59mm
1I"25,3cm

~
..."' ......
~---
) ) C> 50mm
/ _ / -;;- - ....
.....
)
.....
'"
~-::::- ;::::> ) / ..... 1---
/'

r-200mm f::'::: -, I ~/ y ............. 1-;::-"':::: 1---- --

«'( «
, / Fig. 7.47. Varianta 01.
E
< < ---, / ..... ~- 6 __

pu~2 V ....
E
• comparand variantele A se COllstata cii pentru viteze mai mici decat viteza
=m~ ~"'.
r- r::,.--1O -' <::: -'- ---
-, 1--
:-- ' .....

critica afuieri Ie cresc, dad[ crqte viteza; pentru viteze mai mari, afuierile
~:::
Placli de
fundare '\'1', 1', ....,
1' ......
-8....
- . ·6....
-I--
-0,
raman practic constante;
• experimentarile s-au racut rara transport de aluviuni din amonte, iar fiecare
"-, <::,' --, J ) '\
<.: --':2 I- ...' / I
lncercare a avut 0 durata sufienta pentru ca afuierile sa se stabilizeze.
0
--- --
11-- I 50mm
0
• lestarea pileior nu a produs efecte importante asupra aspectului afuierilor,
deoarece nu influenteaza zonele de vartejuri care se produc;
~
• forma tiilpii de fundare nu este prea importanta In producerea afuierilor atat
Fig. 7.46. Varianta C3. timp cat aceasta are dimensiuni corespunzatoare; totu~i, comparand variantele
C 1.1 ~i C 1.2 se constata ca a~ezarea piacii dreptunghiulare cu latura mai mare
• In majoritatea variantelor ac(iunea viittejurilor asupra patului de nisip, In perpendiculara pe curgerea apei produce afuieri mai adanci, dar In pozi(ie mai
imediata vecinatate a pilei, este anihilata de existenta talpii de fundalie; lndepartata de placa, deci asigura 0 protectie mai buna; aceea~i observatie se
• In unele variante s-au produs afuieri chiar In vecinatatea placii de fundare, care se desprinde din compararea afuierilor In variantele C2.1 ~i C2.2.
pot explica prin dimensionarea incorecta a placii sau prin regimul de viteze; pentru Experimentarile efectuate au pus In evidenla rolul impOitant al talpilor de fundare
materialul granular folosit viteza critica de antrenare este de 0,42 ... 0,48 m/s; In producerea afuierilor In jurul pilei circulare prin:
• In variantele 0 1 ~i 02 (rara talpa) s-au lnregistrat valorile cele mai mari ale • reducerea adancimii afuierilor In prezenta placii de fundare;
afuierilor care au aparut de jur lmprejurul pilelor; afuierile sunt mai mari 111 • lndepartarea ciitre aval a zonei In care se produc afuieri.
variantele D I In care diametrul pilei este mai mare;
168 Hidraulica podurilor ~i podetelor
i,1
Pentru a realiza 0 proteclie corespunzatoare, din experimentarile efectuate, a
rezultat ca dimensiunea talpii de fundare - masurata perpendicular pe direc\ia de
curgere - trebuie sa fie mai mare decat siajul generat de pila.
Daca se noteaza cu L, dimensiunea placii de fundare perpendiculara pe direc\ia
de curgere ~i cu b lalimea pilei, condi\ia menlionata este:
L -b
P=-t;-> 1,5. (7-41)
Se recomanda ca acela~i raport p sa se realizeze ~i pentru dimensiunile talpii de
fundare masurate in lungul curgerii.
Un element care trebuie luat in considerare este ca fata superioara a placii de
fundare sa fie plana ~i pozitionata la nivelul patului albiei. Prezen\a unor proeminente
(ex. rigidizari) pe fata superioara poate produce desprinderi ale stratului limita insotite
de zone de vartejuri, avand efecte asupra afuierilor. ..
Din experimentari se desprinde observatia ca talpa de fundare de forma patrata
de latura a se comporta asemanator unei talpi circulare cu diametrul D = a ; totu~i
se recomanda talpa circulara pentru a evita col\urile (ce pot produce viittejuri dad
nu se sprij ina bine pe albie) ~i infiuenta unghiului de atac.
Desigur ca aceste observatii au rezultat dintr-un numar relativ redus de masuratori,
sunt adevarate numai in condi\iile experimentarilor (pat granular omogen, mi~care
uniforma a apei etc.), iar pentru obtinerea unor concluzii cu caracter mai general ar
fi necesara continuarea studiilor..
Afuierile sunt mai mici, ca adiincime, la pilele sprijinite fala de pilele ingropate.
La pilele ingropate vortexul in forma de potcoavii, din amonte, produce afuierile
maxi me (fig. 7.39), vortex care nu se fonneazii la pilele sprijinite (pentru conditiile
experimentarilor efectuate). La pilele sprijinite, adancimea maxima a afuierilor
apare in aval (rareori in lateral) din cauza siajului produs de pila propriuzisa.
In aceste situatii, configura\ia afuierilor este complet diferita. Pentru pilele
ingropate configura\ia este redata in figura 7.40, iar pentru cele sprijinite in figurile
7.44 ... 7.47.
8.
CURGEREA APEI iN VECINATATEA
PODULUI
8.1. ELEMENTE GENERALE
Realizarea unui pod produce modificari semnificative ale curgerii apei, atat in
amonte, cat ~i in aval de sectiunea podului.
.. Pr~iecta~tul a~e posibilitatea sa aprecieze modificarile ce se vor produce in
vutor III alble ~I sa p~'opuna masuri constructive care sa evite efectele negative.
. Calculele lud!'auhce pentru un pod se fac pentru debite mari, cu asigurari de 1%
~I.. de .0,3%, dec I pentru condilii de curgere care se produc numai in perioade de
vutun man Rezulta ca 0 prima preocupare atentia acordata evacuarii acestor debite
in .sec~unea podului, In conditii de siguranta pentru pile, culee ~i rampe de acces,
aSlgurand ~I proteclla corespunzatoare a malurilor.
Sporirea capacitatii de evacuare a debitului in sectiunea podului se poate realiza
prin decapari In albie, marind astfel aria de curgere a apei. Nivelurile ridicate ale
apei, care mai ~Ies In perioadele de viituri transporta plutitori, pot conduce la situatii
de blocare parlIala a sectiunii de curgere sub pod, daca inallimea de libera trecere
nu este corespunzator dimensionata.
Rezistenla hidraulica sup limen tara pe care 0 reprezinta existenta podului
produce deformarea suprafetei libere a apei fata de mi~carea considerata uniforma.
Pen~ru a ~11Vinge aceasta rezistenta, nivelul apei in amonte de pod va cre~te. Din
Sec\lUnea III care aceasta cre~tere este maxima se va transmite spre amonte 0 curba de
remu~ pe lungimi relativ n~ari lllai ales in zone de campie, unde ~i cotele malurilor
sunt Joas.e. Ace~te cre~ten se suprapun peste nivelurile ridicate, corespunzatoare
unor deblte mat:1 cu asigurari de calcul ~i pot avea efecte negative importante, daca
nu ~e JaU masun de protectie corespunzatoare.
I.n zona podurilor, pe lungimi considerabile In amonte ~i aval de acestea, se
reahzeaza lucrari de dirijare a curen\ilor de apa ~i de stabilizare a albiilor de rauri
aviind ca scop evit~rea unor procese morfologice daunatoare stabilitatii podului,
rampelor de acces ~I malurilor. Aceste lucrari pot fi diguri de dirijare, epiuri, aparari
de malun etc.
In unele situalii, podurile sau rampele de acces sunt obi ice fala de directia de
curgere a apei sau sunt realizate in amplasamente cu anumite caracteristici (zone de
 171
170 Hidraulica podurilor.i podelelor Cap.8. Curgerea apei In vecinatatea podului -----_._----
confluenla, in zona lacurilor de acumulare, in apropierea unoI' pod uri existente care .+--- Bm ·_··---
se menlin etc.).
In continuare se VOl' prezenta cateva e1emente legate de curgerea apei in
vecinatatea podurilor care Sa raspunda problemelor mai sus mentionate.

8.2. MARl REA CAPACITATII

, DE DEBIT PRIN DECAPARI Fig. 8.1. Secliune cu decapari.
[17], [19]
Spodrea capacitatii de debit prin decapari se poate realiza in albia majora sau in ji
albia minora a rilului, daca snnt indeplinite cateva conditii. ~
Astfel, decaparile in albia majora se pot propune daca este indeplinita conditia I ~
evidenta ca terennl constitutiv al albiei majore sa nn fie antrenat de vitezele care se
~ ~"') ~
realizeaza in sectiunea podului. Pe de aM patte nu trebuie s~ existe pericolul Bd
depunerilor pennanente in zona decaparilor, trebuie deci ca debite la care se ~ i
~

realizeaza viteze mai mari decat viteza critica de antrenare a materialului aluvionar
din zona decaparilor sa se repete de eel pulin dona ori pe an pentru a se asigura
spalarea depunerilor.
In cazul decaparilor care se realizeaza in malurile albiei minore se VOl' respecta
mai multe condilii:
• raportulintre aria decaparilor in secliunea velticala ce trece prin axul podului Fig. 8.2. Lungimea decaparilor.
(Ad) ~i aria de curgere in albia minora In prezenla pilelor, inainte de a se
produce afuierile generale, sa nu depa~easca 25-30% din valoarea limita admisibila Daca se executa decapari in condiliile aratate, calculele hidraulice se VOl' face
a coeficientului general de afuieri Ai: considerand albia noua cu secliunea sporita pI' in decapari.
Astfel, lungimea podului se determina cu formulele:
- - - 'Ad
'---- $ (0,25 ... 0,3 ) Ai; (8-1) AMI. (8-2)
).lm Bmhm L=B m +-=---',
hMl
• raportul intre aria decaparilor In secliunea verticala ce trece prin axul podului
(Ad) ~i aria totala de curgere a apei In axul podlllui in ipoteza cl1 afuierile nu
!.'. Qc -~m Q m -(~'" -1) Ad (8-3)
t AMI VM+V", ( )
~m-l

I'.·
s-all produs, sa nu depa~easca 0,2 ... 0,25 (fig. 8.1);
• cota medie pana la care se executa decaparile Sa fie cu cel putin 40-50 em mai In care: Ad - este aria decaparilor; celelalte notalii fiind acelea~i ca In formulele
mare decat cota apelar la etiaj pentru a nu inrautati conditiile de curgere la .
etiaj prin largirea albiei; (5-42) ~i (5-43). _. .. . _ _' . .
Lungimea podului se caleuleaza pentru cele doua sltuatll, Cll ~1 rara decapan, lat
• lungimea portillnii de albie cu decapari trebuie sa fie de cel pulin de 2,5 ... 3 ori
solntia se stabile~te pe baza de calcule economice.
mai mare dedit lalimea zonei decapate atat in amonte, cat ~i in aval de
secliunea podului ~i sa se racordeze Cll albia minora a raului (fig. 8.2);
• decaparile sa se execute cu panta longitudinal a egala cu panta suprafelei libere 8.3. INALTIMEA
, MINIMA DE LIBERA TRECERE SUB POD
la debitul de calenl ~i cu 0 panta transversala de la malnri spre albie de 1-2%;
• in zonele de curbura ale raurilor, decaparile se executa pe malul concav; jntre nivelul inferior al suprastructurii podului .i nivelurile apelor corespunzii!oare
• in sectoarele rectilinii ale raurilor cn albie majora asimetrica, decaparile se VOl' debitelor de caleul .i de verificare se masoara Iniillimile de trecere liberii ~nb pod.
executa pe ambele malnri, iar ariile decaparilor VOl' fi propor(ionale cu debitele Pentru evacuarea apelor mari, cn sau rarii plutitori, pe raul'! navlgabtie sau nn,
ce se scurg prin fiecare albie In sec(iunea podului, Inainte de decapare. aceste iniillimi nu pot Ii mai mici dedit valorile previizute de normatlv (tabelele 8.\
172 Hidraulica podurilor ,i podelelor Cap.S. Curgerea apei In vecinatatea podului 173
---------._----
~i 8.2). Este de precizat ca Inallimile de Iibera trecere sunt considerate fala de In cazul raurilor navigabile sau pe care se practica plutaritul, dimensiunile
nivelurile de caleul ~i de verificare din regimul natural, tara a se line seam a de minime ale dreptunghiului de navigalie ~i de plutarit VOl' corespunde tabelului 8.2.
existenla podului sau de remuul produs de acesta.
In figura 8.3 este arlitat punctul A al suprastlUcturii, considerat de nivel minim. Tabelul8.2
Dimensiuni minime ale dl'eptunghiului de navigalie ~i de plntiirit
Nr. Inallime Lalime
Activitate
crt. (m) (m)
I Navigalie pe canale amenajate 6,00 Liilimea canalului la nivelul
adancimii egale cu pescaiul navei
2 Navigalie pe rauri amenajate 6,00 40,00
3 Plutarit 2,50 15,00

Tot pentru evacuarea In condilii cat mai bune a apelor mari ~i a plutitorilor, la
Fig. B.3. Punctul de cota minima al suprastructurii.
stabilirea deschiderilor mini me de poduri ~j la amplasarea pilelor se fac urmatoarele
La podurile cu mai multe cai, Inilllimea de Iibera trecere se va masura pentru recomandari:
stmctura situata la cota cea mai joasa. • la cursurile de apa cu caracter torenlial se va evita amplasarea pilelor In
mijlocul albiei minore;
TabelulB.l
• la cursurile de apa care transporta plutitori, deschiderile trebuie sa fie de
Iniiltimi minime de Iiberii trecere snb pod uri (m)
minim 15-20 m In funclie de dimensiunile plutitorilor;
Constructii • la cursurile de apa care transporta blocuri de gheala, deschiderile VOl' fi astfel
Nr. Construclii provizorii
Pod permanente dimensionate Incat sa eiimine posibilitatea formarii zapoarelor;
crt.
Nc N, Nc N, • la podurile peste rauri mari, cu debite de caleul Q > 2000 m3/s, se recomanda
Poduri pe grinzi peste rauri mari adoptarea de deschideri de cel pulin 30 m In albia minora;
cu debite Qc :2 2000 m3 /s : • adancimea de navigalie va fi asigurata la toate nivelurile apei In deschiderile
I prevazute pentrLl navigalie;
- cu plutitori 2,00 0,00 0,50 0,00
1,25 0,00 0,50 0,00 • viteza curentului de suprafala nLl trebuie sa depa~easca viteza admisibila,
- tara olutitori
pentru navigalie de 1,4 ... 1,5 m/s, iar pentru plutarit de 3 m/s;
Podul'i pe grinzi peste rauri cu
• la podurile peste canale sau rauri canalizate se recomanda evitarea amplasarii
debite \000 < Qc :2 2000 m 3/s : de pile In zona de mijloc a canalului;
2
- cu plutitori 1,50 0,00 0,50 0,00 • la rauri la care lalimea oglinzii apei ~i adancimea apei conduc la formarea de
- tara plu!itori 1,00 0,00 0,50 0,00 val uri, la determinarea Inallimii de trecere libera sub pod se va line seama ~i
Poduri pe grinzi peste cursuri de de 1nallimea valurilor.
apa cu debite Qc < I 000 m 3 /s :
3
- cu plutitori 1,00 0,00 0,50 0,00 8.4. SUPRAiNAL TARI DE NIVELURI
A ,
- tara plutitori 0,75 0,00 0,50 0,00
IN AMONTE DE POD
1,25 0,50
4 Poduri boltite /:'h<L /:'h<L
cu condilia !1h <.!. f; 3 ' 3' Pentru a 11lVinge rezistenla hidraulica suplimentara produsa de sec(iunea
3 Ingustata din dreptul podului, suprafala libera In axul dinamic al eurgerii apei sufera
Traversari conducte la rami: modificari, astfel (fig. 8.4):
5 - eu plutitori 2,00 1,00 1,00 0,00 • In seqiunea A-A nivelul apei va fi mai ridicat decM eel din regim natural cu 0
- tara olutitori 1,00 0,50 0,50 0,00 Inallime !1 ZA ;
174 Hidraulica poduriIor.i podetelor Cap.S. Curgerea apei In vecinatatea podului
~---------------------- 175

• viteza medie in albia minora dupa constructia podului .i inainte de producerea

afuierilor:

(8-5)
In care Ai este coeficientul general de afuiere admis In determinarea lungimii
podului;
• adiincimea critica in sectiunea podului (a = I) :
,2
hcr = Vm , (8-6)
g

• pentru precizarea nivelului apei din sectiunea C-C se compara ha cu h/ll'

Supralnlll(arile de nivel se pot calcula cu relatiile:
,2 2
Vm -Vm
(8-7)

(8-8)
In care apar semnificatiile cunoscute, tlR - reprezinta distanta Intre sectiunile A-A,
.i C-C .i s-au neglijat pierderile de energie intre cele doua sectiuni.
Prin aplicarea teoriei mi.carilor potentiale [17], s-a stabilit relatia de caleul:

(I + 0,05Yj) cos 11 Il L
M = !i arch . . 2B (8-9)
11 ~(I + 0,05 Yj)2 - 1
In care:
B( este liitimea totala a albiei la nivelul de ealcul in regim natural
(Bm + B M = B() pentru albii majore simetrice sau este de doua ori
o-----4----+-----~--t_------
aceasta suma pentru raurile eu albie majora pe 0 singura patte;
coeficientul de contractie definit de calculul lungimii podului;
Fig. 8.4. Notatii pentru supralnaltarile de nive!. I
1l="2 (Il/ll +IlM);
Relatiile care se folosesc pentru precizarile de mai sus sunt unnatoarele:
L lungimea podului;
• numarul Froude:
11 = qm
Fr = V,;' este raportul a doua debite specifice:
(8-4) qb
III
g h /11 Qm
in care: qm=s debitld specific in albia minora in regim natural;
m
V/II este viteza medie in albia minora in regim natural, Qr
%=-
debitul specific prin sec(iunea ocupata de rampele de acces
I71/1 - adiincimea medie a apei in albia minora in regim natural; (eI' - lungimea rampelor la nivelul de calcul).
eI
176. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ Hidraulica podurilor .i poderelor Cap.B. Curgerea apei In vecinatatea podului
177
Pentru simplificarea calculelor s-a elabora! diagrama din figura 8.5 Intocmita pe • uniformizarea vitezelor In secliunea podului, evitarea apari(iei unor zone cu
baza relaliei (8-9).
viteze foarte mari (colluri, varfuri etc.) .i, In consecinla, reducerea afuierilor In
Al zona podului, In special In vecinatatea culeelor;
7f • proteclia mal uri lor ~i a terasamentelor Impotriva aCliunii dinamice a curenlilor
de~. .
Digurile de dirijare sunt necesare In cazul albiilor majore dezvoltate, daca prin
construqia podului se produce un coeficient de Inchidere a albiei cu valoare relativ
. mare ~i se pot produce afuieri care pun In pericol stabilitatea culeelor.
Coeficientul de Inchidere a albiei se define~te cu relalia:

Ii = Q,
Qc ' (8-11)
in care:
Q, este debitul care trece In regim natural prin secliunea care va fi ocupalii de
rampele de acees;
Qc - debitul eu asignrarea de caleul.

Daca Ii> 0,2 ... 0,3 sunt necesare diguri de dirijare, a caror forma depinde de
conditiile cinematice de curgere, de geometria albiei riiului ~i de raportul debitelor
care curg prin albia majora ~i in albia minora.
Formele uzuale sunt forme de pinten, maner de eo~, eiiptice ~i dupa a linie de
Fig. 8.5. Diagrama pentru calculul distanlei M . curent potential. Formele de pinten ~i maner de co~ sunt nerecomandabile (permit
desprinderea stratului limita ~i aparilia zonelor de vartejuri ~i nu vor fi prezentate.
In amonte de secliunea A-A, supralnallarea de nivel se resimte pe 0 distanla L z CelelaIte forme sunt aratate In figura 8.6.
care poate fi aproximata acoperitor cu relalia:
2'.
2& b
Lz = - - (8- 10) r = O,2h
I
y
In care I este panta suprafelei libere. 2JJ II
Supralnallarile de nivel L\z care se produc peste niveluri ridicate, corespunzatoare
debitului de asigurare de calcul, pot produce inundatii, mai ales In zonele de campie.
In unele situalii lungimea podului poate fi conditionata de 0 valoare maxima
·a
r------
-'L
I
I r~O,la

(H~ll~f----..==::::L..I--:521"";"
admisa a supralnallarilor de nivel. Daca supralnallarile depa~esc aceasta valoare b
maxima admisa (precizata de conditia ca sa nu fie inundate obiective din amonte de
pod) este necesar a se mari lungimea podului pana la Incadrarea In valoarea admisa. a .------------ 1;
"2 R=4b
{/

8.5. DIG URI DE DIRIJARE 2ff;;

Reprezinta lucrari de regularizari de rauri specifice pentru poduri ~i au ca obiective:

• realizarea unei racordari hidrodinamice a curgerii In amonte de pod, in sectiunea a - Forma eliptica b - Forma dupa linie de curent potenlial
podului ~i in aval de acesta; In consecinla zonele de vartejuri care se produc
sunt mai mici ca extindere ~i ca intensitate; Fig. 8.6. Forme ale digurilor de dirijare.
 Cap.8. Curgerea apei in vecinatatea podului 179
Hidraulica pocturilor ~i pode\elor
178
TabelulS.4
Normativul departamental pentru calculul podurilor propune digurile de forma Coo!"donatele adimensionale pent!"u sfertul de elipsa
eliptica, a ciiror dimensionare s: face in felul Ul:m~tor:. ,.. alb=I,5 a I b = 1,67 alb-I,85 a I b = 2,00
• se stabilqte necesitatea dlgunlor, detenmnand coefklentul de Includele 0 cu ylb xlb ylb xlb ylb xlb ylb xlb
relatia (8-11); dadi 0> 0,2 ... 0,3 sunt necesare dlgUfl; _ 0
0 0 0 0 0 0 0
• dadi albia majora este asimetridi, dimensionarea se face separat pe cele doua
0,25 0,013 0,20 0,01 0,20 0,006 0,20 0,004
maluri, caiculiind coeficienlii de inchidere:
0,50 0,059 0,40 0,030 0,40 0,023 0,40 0,020
Qrd < Q r.< (8-12) 0,75 0,233 0,60 0,065 0,60 0,058 0,60 0,048
Od Q QIII; Us Q + QIII
1,00 0,255 0,80 0,118 0,80 0,100 0,80 0,088
Md +2 Ms 2
1,25 0,448 1,00 0,198 1,00 0,163 1,00 0,135
• pentru digul de pe malul drept, din graficul din Figura 8.7, pentru valoarea 0d 1,30 0,500 1,20 0,305 1,20 0,244 1,20 0,200
se obline coeficientul D; semiaxa b va fi : 1,35 0,564 1,40 0,354 1,40 0,356 1,40 0,285
b=DL, (8-13) 1,40 0,641 1,50 0,560 1,60 0,514 1,60 0,400
1,45 0,741 1,60 0,712 1,70 0,629 1,80 0,563
1,48 0,836 1,62 0,751 1,75 0,710 1,90 0,680
1,50 1,000 1,64 0,810 1,78 0,767 1,95 0,776
-,--- 1,66 0,890 1,80 0,819 1,98 0,874
f
./ 1,67 1,000 1,81 0,852 2,00 1,000
V 1,85 1,000
0,3 /.
./
V Afuierile locale in vecinatatea digurilor de dirijare de forma e!iptica se detennina
0,2
astfel:
V D=f(5)
• se intersecteazii diagrama qa = vcr h, trasata ca in figura 6.1, cu vertkala
0.
1V q = 1,5 v~ hM (semnificaliile sunt cunoscute din cap. 6);
o 0,1 0,2 0,3 0,4 0.5 0,6 0 • se obline astfel adancimea maxima a apei in vecinatatea culeei dupa producerea
afuierilor ~i, prin diferenla, adiincimea afuierilor.
Fig. S.7. Valorile coeficientului D.
Afuierile locale la capul amonte al digului de dirijare se determina eu formula
• din tabelul 8.3, in functie de valoarea 0 d se obline rapOltul a I b , ~i deci semiaxa a; Latasenkov (7-4) in care grosimea pilei b se inlocuie~te cu 2r = O,4b, iar viteza V
cu VM (viteza medie in albia majora in regim natural).
TabelulS.3
Daca albia majora este pulin accidentata ~i cu maluri aproape rectilinii se pot
Raportul semiaxelor a I b proiecta diguri de dirijare dupa 0 linie de curent potential. Dimensionarea acestor
0,15 0,16 0,25 0,26 0,35 0,36 diguri se face separat pentru cele doua mal uri [17]:
0
1,67 1,85 2,00 • se determina raportul Ie = Lu I Bu ' unde Lu este lungimea portiunii de pod de
alb 1,5
o parte a talvegului albiei, iar B" este latimea albiei (minore ~i majore) de
• avand semiaxele a ~i b se pot trasa arcele de cerc din amonte ~i din aval; pentru aceea~i parte a talvegului;

trasarea sfeltului de e!ipsa sunt date coordonate adimensionale i ~i i in tab. 8.4; • se admite a valoare pentru raportul 1: = Va I V~ Ie, in care Va este viteza
admisibila in albie in vecinatatea culeei, iar V~ este viteza medie in albia
• se dimensioneaza digul de pe malul stang, folosind coeficientul de inchidere
majora dupa redistribuirea de bite lor;
0., din rela\iile (8-12), urmarind acela~i procedeu.
180 Hidraulica pod uri lor ji pode\elor Cap.8. Curgerea "pei In vecinatatea podului lSI
• In functie de A ji de T, din figura 8.8 se determina a, coeficientul de forma
al digului de dirijare.
,,;,
1:=-,-
"'M . /.
~0 ~l\
.. ~i0 ~
,,
~~ ~[)

~~ 1--1-
i0D
'" !>
o
19
Ie I
g
<>
lSi 15
0 .-~ f~ 1r~r-l!ll'
0 -0 ,
1
I? I.-

I" IllIlL
i.01 ~

~ I?l
11
! 0, bo
10
l.?:
9
10, 125.
8 I
7
O. 150 .J. 1--·
;m" k'l~ ~
6
020 ~
5

4
." ?l~
-.lI ~
W ----
)

2 ~ -+-
I
.- " 'f-
0
i6 10 01l) <:x> ." l4" 12 18 a
Fig. 8.8. Coeficientul de forma a.
Din figura 8.9 (care reproduce numai 0 parte din diagramele date In [17]) se
In cadrul lInor calcule mai riguroase, dimensionarea digurilor de dirijare dupa 0
· . 1e - x- , - Y
gasesc, In functie de A ji de a, coordonatele a d ImenSlOna S. linie de curent potential permite calcule tehnico-economice deoarece valorile 1 pol
2 BII 2 1/ varia intre 0 valoare maxima ~i una minima.
 Cap.8. Curgerea apei in vecinatatea podului 183
182
--------'-
Hidraulica podurilor ji podelelor ._'------ ----_._----
,
Pentr-u aceste diguri, afuierile In vecini'ltatea culee10r se determina linand seama
de viteza admisibila V"' In mod asemaniitor cu calculele pentru digurile eliptice.
Afuierile locale la capul amonte al digurilor se determini'l cu fonnulele Latasenkov
i I /
(7-4), In care grosimea pilei se Inlocuie~te cu 2r = 0,2a, iar viteza V cu 0,5 VM .
Digurile de dirijare VOl' fi dispuse astfel Incat sa realizeze trecerea apei din
amonte In avalul podului prin producerea unoI' zone de vartejuri cat mai reduse ~i
cu proteclia corespunzMoare a malurilor ~i a rampelor de acces.
Daca axul podului intersecteaza oblic albia raului, directia digurilor de dirijare Dig Ik t/iri,pre
(axa y) ~i a pilelor va fi paralela cu direclia de curgere a apei (fig. 8.10).

Fig. 8. J2. Epiuri pentru protectia rampelor de acces.

limil a1biei malOTt!

t--Pig lieprolejO{'fJ
I
Fig. 8.10. Pod oblic.
In unele situalii, din cauza obliciti'llii podului fala de direclia curentului de apa,
rampele de acces pot servi ~i pentru dirijarea curentului catre sectiunea podului (fig.
8.11). In asemenea situalii este necesari'l completarea digurilor de dirijare pana la
racordarea cu rampele de acces.

lhIJ//iral/iioi !1I(1jore
Fig. 8. J3. Dig de proteclie a rampelor de acces.

8.S. PODURIIN CAZURI SPECIALE

8.6.1. TRAVERSARI TN ZONA DE CONFLUENTA

Fig. 8. JJ. Rampele de acces servesc ~i pentru dirijarea curentului de apit
In scopul protejarii rampelor de acces se poate adopta una din soluliile prezentate
In figurile 8.12 ~i 8.13.
Daca In lungul rampelor de acces pot apare viteze mari este necesari'l proteclia
acestora cu ajutoruI un or epiuri (fig. 8.12). Nu este recomandabil ca Intre direclia .
de curgere ~i rampele de acces unghiul si'l fie mai mare de 90° din cauza zonelor de
stagnare care pot apare ~i a supralniilliirilor de niveluri, iar pentru evitarea unoI'
asemenea situalii se pot realiza diguri de proteclie (fig. 8.13).
,
Calculul podurilor peste afluenli In apropiere ~i In amonte de confluenli'l va line
seama de coincidenla viiturilor pe cele douii rauri ~i a remuului care se produce
dael! pe raul traversat curge debitul cu asigurare de calcul sau un debit mai mic ~i la
fel pe raul principal ~i, de asemenea, de remuul care se produce din cauza debitului
cumulat In aval de confluenlii.
Asemenea calcule se vor face pentru asiguri'lrile de cal cui ~i de verificare, uneori
fiind necesare studii speciale privind coincidenla viiturilor.
184 Hidraulica podurilor ~i podetelor Cap.8. Curgerea apei in vecinatatea podului 185
--
Debitul de calcul pentru podurile de desciircare se va stabili in functie de conditiile
8.6.2. TRAVERSARI iN ZONA LACURILOR DE ACUMULARE locale (secliunea albiei, panta, rugozitate etc.). Dacii podul de desciircare preia mai
mult de 20% din debitul total, se va reduce debitul de caleul pentl'll podul principal.
Dacii limita lacului (coada lacului) se giise~te la distantii mai mica de 2,5 BM Deoarece debitele de dimensionare pentru podurile de desciircare pot varia in
(lalimea albiei majore) de amplasamentul podului, la nivelul minim sau la nivelul timp din cauza modificiirii albiei, pilele ~i culeele acestor poduri se vor incastra
maxim in lac, calculul podului este influenlat de existenla lacului. suficient de adanc ~i se VOl' lua masuri de aparare a albiei in zona ac<istor poduri.
Caleulele se fac asemanator celor pentru un deversor prag lat, inecat sau Daca se line seama de debitul evacuat prin podul de descarcare, schema de
neineca!. Dacii se noteaza cu h adiincimea stratului de apii in lac in axul podului ~i calcul este prezentata in figura 8.14.
cu her - adancimea critica in secliunea podului la debitul de cal cui, deversorul se BM
..:1:
considera neinecat, conform normativului, dacii h < ha ~i inecat daca h > her' A
1•
<;:ti _B. _. Bdesc A
In cazul deversorului neineca!: I , / / /\'\
\
\ I //
Va = ~g her ; (8-14) \/ /

I /' " "([)J /

t
Q=I-tLh ~ghcr; (8-15)
II' [drs<
~
l+q/ lOp
H =kher ; k=--z-, (8-16)
2<p Fig. 8.14. Schema de calcul pentru podul de descarcare.
L ~i her fiind independente, determinarea lor se face prin incercari pentru una Se considera sec(iunea A-A de unde se despart debitele pentru podul principal
dintre aceste necunoscute. (de lungime Lp) ~i podul de descarcare (de lungime L d ). Ecualia de continuitate a
In cazul deversorului ineca!: debitelor este:
V =<p~2g ~z; (8-17) Qc =Q" +Qd' (8-20)

Q=I-tLh~2g~Z ; (8-18) iar ecualia continuitalii nivelurilor in secliunea A-A:

H =h+~z, (8-19) ~ZA" = /l.ZAd' (8-21)

In care:
in care ~z este remuul produs de lacul de acumulare ~i de pod.
Qpeste debitul podului principal;
La fel, L ~i ~z sunt independente ~i se determina prin incerciiri.
Asemenea calcule se fac pentru debitul de calcul ~i debitul de verificare. Qd debitul podului de desciircare;
Qc debitul de calcul;
8.6.3. TRAVERSARI IN APROPIEREA UNOR PODURI EXISTENTE ~ZAp suprainiillarea de nivel in secliunea A-A falii de nivelul normal in
dreptul podului principal;
Atat pentm amplasarea podului nou in amonte de podul existent, cat ~i pentru
~ZAd aceea~i suprainallare masurata in dreptul podului de desciircare.
amp las area in aval, pilele se VOl' prevedea in prelungirea celor existente, iar intre
poduri se VOl' realiza lucrari de dirijare a apei. Se propune 0 distribulie a debitelor intre podul principal ~i podul de desciircare
Se va verifica ~i capacitatea de evacuare a debitului de calcul pentru podul care sa satisfaca relalia (8-20).
existent ~i, daca este necesar, se VOl' lua miisuri in consecinla (decapari, amenajarea Podul principal se caleuleaza dupa metodele cunoscute, avand debitul de caleul
albiei, marirea lungimii etc.). Q" ~i lalimea albiei Bp. Se determinii V,:,p viteza medie in albia minora in
seqiunea podului principalinainte de producerea afuierilor.
8.6.4. PODURI DE DEScARCARE Se determinii porliunea de albie care alimenteazii podul de desdircare:
Se prevad numai in mod exceptional in cazul in care rampele de acces la podul
(8-22)
principal intersecteazii un bra! de mici propor!ii sau un afluen!.
186 Hidraulica podurilor ~i pode\elor
Cap.8. Curgerea apei In vecinatatea podului 187

viteza in sectiunea podului de desearcare va fi 117/:

2 . 2 2
Vd = VM +Vmp -Vm (8-23)

~i rezulta lungimea podului de deseareare:

Ld=~' (8-24)
Vd hM
In aeeste relatii:
VM este viteza medie in albia majora in regim natural;
viteza medie In albia minora In regim natural; Fig. 8.15. Sec(iune prin deversor.
viteza medie In abia minora In seetiunea podului principal; V'2 _ V 2
.1. /lip mp [AR = A (8-31)
adancimea medie In albia majora. zp 2g + 0 P oZd'
Dadi viteza In seetiunea podului de descareare (Vd ) este mai mare decat viteza In care: indieele p se refera la pod, indieele d la deversor; !I.e p - distanta In amonte de
eritica de antrenare a materialului aluvionar (Vcr)' fie se eonsolideaza albia In
pod, care se determina conform subeapitolului 8.4, considerand albia de latime Bp .
seetiunea podului de desearcare, fie se miqoreaza debitul de deseareare Qd .
Supralnaltarile de nivel maxime In seetiunea A-A se ealculeaza eu relatia:
2 v2
V" - M (8-25)
2g

8.6.5. PODURI CU RAMPE DE ACCES SUBMERSIBILE IQ"

Fiind 0 situatie asemanatoare celei precedente, ecuatiile raman aeelea~i: 11m
• eontinuitatea debitelor: Fig. 8.16. Pod eu rampa de aeees.
Qc ~ Q" + Qd; (8-26)

• continuitatea nivelurilor: 8.6.6. PODURI OBLICE

!l.zp = t<.zd; (8-27)
Este reeomandabil sa se realizeze podurile perpendieulare pe direetia de eurgere
• latimea portiunii de albie majora care alimenteaza deversorul este: a apei (atat la ape mari, cat ~i la ape mici).
Daea, din eonditii obiective, aceasta reeomandare nu este respeetata, pentru
-
Bd -
Qd (8-28) podurile oblice se realizeazii infrastructura paralela cu directia de eurgere a raului
VM hM (fig. 8.17).
Relatiile de caleul pentru deversor sunt (fig. 8.15 ~i 8.16): Lungimea L a podului se determina dupa cele prezentate In subeapitolul 5.4.
Lungimea obliea a podului va fi:
Vd =cpJ2g t<.zd +V~ ; cp = 0,9 ... 0,95; (8-29)
L
Lob = - . - . (8-32)
sm \v
Qd = Rd !l.h cpJ2g !l.ed + V~ (8-30)
In eazuri bine motivate, infrastruetura pod uri lor obliee poate fi nonnalii pe axul
Supralnallarea maxima se detennina eu formula: podului (fig. 8.18).
 II

188 Hidraulica pod uri lor ,i podelelor

--------------------------------------

9.
CALCULE HIDRAULICE
PENTRU PODETE
,
9.1. ELEMENTE GENERALE

Conform normativului departamental, din punct de vedere constructiv ,i

funclional, podelele se clasifica In:
Fig. 8.17. Pod oblic cu infrastructura paralela cu direclia de curgere. • podele deschise, la care calea este a,ezata direct pe grinzi ,i funclioneaza
numai In regim hidraulic cu nivel liber de curgere (denumite In alte lucrari
podele dalate sau po dele mici);
• pode!e Inchise (Inglobate In terasamente) - cu secliuni dreptunghiulare, circulare,
ovoidale, boltite etc., ,i care pot functiona In regim liber, Inecate sau sub presiune,
atat pentru debitele de calcul, cat ,i pentru debitele de verificare (denumite ,i
podele tubulare).
Din punct de vedere hidraulic, normativul cere ca podelele sa Indeplineasca
urmiitoarele condi!ii:
a) In regim eu nivelliber de eurgere:
• sa se asigure trecerea debitului de ealcul ,i a debitului de verificare cu men!inerea
Inallimii libere (!1h) fala de muchia inferioara a suprastructurii, conform
tabelului 9. I.
Tabelul9.1
Iniiltimea de Iiberii trecere sub podet (!1 h) In metri
Falii de nivelul corespunza- Falii de nivelul co-
Fig. 8.18. Pod cu infrastructura oblica. Felul pode!elui tor debitului de calcul respunzator debi-
Lungimea podului oblic va fi: Cale ferata Drumuri tului de verifieare
L c 1. Podele pe grinzi (deschise):
Lob =-.-+--. (8-33) a) sub fala inferioara a grinzilor; 0,50 0,50 -
S111 \J1 tg \J1
b) idem, daca transporta plutitori 0,75 0,75 0,25
Afuierile locale se determina liniind seama de oblicitate conform subcapitolului 2. Podele Inehise:
7.3.2.4. a) sub fata inferioara a suprastrneturii 0,50 0,50 -
b) sub boltaeu La >5 m ? f 12 ? f 12 ? f 13
..
f - este sageata bolln

I
190 Hidraulica podurilor ~i podelelor
La podelele nelnecate aval (h a > 0,8 hav)' L'. h se determina la intrarea In
podel, luandu-se In caleul parlial ~i remuul (1/ 3 h r)' deoarece ridicarea
nivelului apei are loc, In mare masura, In afara podelului. La podelele Inecate
aval (h a <0,8hav ),L'.h se determina la capatul aval, acolo unde Inallimea
libera este mai mica.
• nivelul apei In amonte de podel sa nu depa~easca un nivel maxim care poate fi
impus de Inallimea de siguranla (L'. H ) - garda fala de platforma caii (valoarea
minima a giirzii fala de nivelul corespunzator debitului de caleul este de 0,5 m)
~i de pericolul de inundare a obiectivelor din amonte, iar durata de inundalie
pentru terenuri agricole sa fie limitata, astfellncat plantele sa nu sufere;
• viteza apei In podel ~i la capiitul aval sa nu depa~easca viteza admisa de natura
terenului sau de proteC\ia albiei;
b) In regim Inecat sau sub presiune se menlin condiliile mai sus menlionate pentru
nivelul apei In amonte de podel ~i pentru viteza apei In podel ~i la capatul oval.
Stabilirea formei ~i dimensiunilor seC\iunii transversale a podelelor se face In
funclie de topografia amplasamentului, de debitele de caleul ~i de verificare, de
nivelurile de apa In amonte ~i pe considerente economice.
La Inallimi mari de terasamente se vor prevedea podele tubulare fiind mai
economice ~i mai u~or de Intrelinut.
Costul unui podel depinde de lumina lui. Aceasta va trebui sa fie cat mai redusa,
Insa sa respecte condiliile hidraulice mai sus enunlate.
La albii bine conturate, lumina podelului se va alege eel putin egala cu latimea
albiei minore.
Amplasarea podelelor va line seama de evacuarea apelor mari In condilii optime,
a~a Incat axa podelului va fi, pe cat este posibil, normala pe axa caii de transport,
realizand eventual 0 coree lie locala a albiei.
Se recomanda ca proiectarea podelelor sa se fad pentru regim cu nivel liber,
fara a se tine seama de acumularile de apa ce se pot realiza, chiar numai pentru'
perioade scurte, In amonte de podel. La reconstruclia unor podele existente, daca
altfel nu este posibil, se va line seama de acumuliirile In amonte ~i de afuieri, iar
podetele se vor caleula pentru curgere cu nivel liber, sau, eventual, pentru curgere
cu intrare In podellnecata ~i cu respectarea Iniillimilor de garda.
Daca terenul natural poate suferi afuieri, In conditiile hidraulice din amonte,
aval ~i sub podel, se vor realiza pereuri corespunzatoare. La podele cu deschidere
sub 5 m se recomanda pereerea albiei ~i sub podel, In vederea protejarii ~i curalirii.
Dimensionarea hidraulidi a podelelor are ca scop stabilirea urmatoarelor elemente:
• lumina podelului necesara curgerii debitelor de calcul ~i de verificare;
• Iniillimea podelului;
• adiincimea stratului de apa In amonte, sub podel ~i In aval de podel;
• tipul lucrarilor de consolidare a albiei sub podel ~i In aval de podel, daca
aceste lucrari sunt necesare.
Cap.9. Calcule hidraulice pentru podele 191
Prin dimensionarea hidraulica corecta, curgerea In zona podelului se va Incadra
In una dintre schemele hidraulice cunoscute. in normativul departamental sunt aratate
schemele uzuale, In funclie de nivelurile apei, iar In alte lucrari aceste scheme sunt
grupate dupa panta ~i dupa lungimea podelului. Desigur ca Intre niveluri, pante ~i
lungimi sunt relaliile cunoscute din capitolele de hidraulica, astfel Incat nu sunt
diferenle esenliale Intre scheme. Pentru 0 mai completa informare se vor prezenta
scheme hidraulice atat din normativ, cat ~i din lucrarile consultate. incadrarea In
una dintre scheme Ie hidraulice de caleul este 0 operalie deosebit de importanta In
proiectarea podelelor.
o problema aparte 0 constituie desfa~urarea caleulelor propriu zise, pentru adancimea
nonnala In mi~care uniformii, adancimea critica, adancimile conjugate ale saltului
hidraulic, debitul deversorului prag lat etc. Aceste caleule se pot efectua cu fOlIDulele
prezentate In capitolul2, pentru secliuni de orice forma (dreptunghiulara, circulara,
eliptica, ovoidal a etc.) Pentru simplificarea activitalii de proiectare s-au Intocmit
diagrame de calcul, dintre care unele vor fi reproduse In continuare. Unitatile de
masura In care sunt exprimate marimile fizice din aceste diagrame sunt specificate
pentru fiecare In parte, ca ~i relaliile de transformare utilizabile.
9.2. SCHEME HIDRAULICE PENTRU CALCULUL
PODETELOR
•
9.2.1. SCHEME HIORAULICE MENTIONATE TN
•
NORMATIVUL OEPARTAMENTAL [24]
Pode/ete in regim de curgere cu nivelliber pot funcliona:
• ca deversoare prag lat, daca:
Lp
2,5 ::;-<10, (9-1)
H
In care:
Lp este lungimea podelului (In sens transversal caii);
H - adancimea stratului de apa In amonte de podel;
• In forma de canale deschise, daca lungimea Lp este mai mare decat cea din
relalia (9-1) (notaliile sunt cele din figura 9.1.)
Scheme Ie de calcul pentru podelele In regim de curgere cu nivel libel' sunt
aratate In figura 9.1 .
a) Pentru podelele In regim de curgere liber care funejioneaza In forma de canale
deschise (Lp / H > IO), relaliile de calcul sunt cele cunoscute din capitolul 2.1:
(9-2)
192 Hidraulica podurilor ~i podelelor Cap.9. Calcule hidraulice penlru podele 193

Q= A" V,,; (9-3)

(9-4)
a) Podele deschise
(dalate), curgere
cu nivelliber. (9-5)
In care:
I----,L"p.__.____ .~ VII este viteza apei sub podelln sec(iunea de adiincime minima;
Vo viteza apei In amonte de podel; se poate admite Vo = VII (h ll I H);
daca Vo < 1 mls aceasta se neglijeaza In relalia (9-4);
AH
hr denivelarea la intrarea In podel (pierderea de sarcina);
b) Podepubular cu
nivelliber. hll nivelul minim de apa sub podel;
ha, <P coeficientul de viteza.
La intrarea In podel se prod uce 0 contraclie care este inf!uenlata de viteza
lp
apei ~i de felul cum este amenajata intrarea In podel.
ValoriIe acestor coeficienli sunt date In tabelele 9.2, 9.3 ~i 9.4.
AH
Tabelul9.2
c) Podel tubular
cu intrare lnecata. -
Vo
H
ha,
Valorile coeficientului de contraclie

Viteza apei sub podel

V" (m/s)
4,0
E pentl'u podele deschise (dalate)
Lumina podelului

6,0
(m)
8,0 10,0
< 1,0 1 1 I 1
1,0 0,96 0,96 0,97 0,97
1,5 0,94 0,94 0,95 0,96
2,0 0,92 0,92 0,94 0,94
d) Podel tubular
2,5 0,90 0,91 0,92 0,92
sub presiune, Vo H
=> 3,0 0,87 0,89 0,90 0,91
nelnecat In aval. hp ha, 3,5 0,85 0,87 0,89 0,90
-; 4,0 0,83 0,85 0,87 0,89
Lp
Tabelul9.3
Valol'ile coeficientului de vitezii <p peutru podele deschise (dalate)
e) Podel tubular
6H
t Felul accesului <p
sub presiune, Va H
Podele Cll sferturi de con sall cu aripi
-=-<> 0,90
lnecat In aval. hn
Podele fara sferturi de con sau aripi 0,85
Podele boltite cu na~terile Inecate 0,78

Fig. 9.1. Scheme de curgere In podele [24].

194 Hidra"lica pod"rilor ~i pode\elor Cap.9. Calc"le hidra"lice pentr" podele 195

Tabelul9.4 In tabelele din normativ sunt calculate debitele specifice q in functie de hI' ~i h".
Valorile coeficientnlui de viteza <p ~i de contractie E Daca Se cunosc sau se aleg hI' ~i h", rezulta debitul specific q ~i lumina pode!ului
la podete 'inehise (tubularc) eu nivelliber (L). Asemenea tabele sunt intocmite pentru seC\iuni dreptunghiulare ~i circulare.
Felul timpanului <p E c) Podefele tubulare cu intrare inecata (H > hp), pot functiona In ~egim de curgere
Timpane eu cap te~it 0,80 0,85 cu nivelliber sub podel (fig. 9.I,c) sau sub presiune (9. I,d, e).
Timpane eu aripi sau sferturi de can 0,85 0,90 • Daca panta sub pode! asigura h" = 0,6h,,, curgerea sub podel va fi cu nivel
Timpane hidrauliee 0,95 - 0,97 1,0 libel', iar calculele se fac cu formulele de la orificii mari:

b) Podelele In regim de eurgere libera care funelioneaza ea deversoare prag lat pot V = 2g (H -0,6h p ) _ •
e I+/;; -<p~2g (H -0,6 hI') , (9-13)
fi Inecate In aval (daca her ,,; 0,8 hay ) sau nelnecate In aval (daca her > 0,8 h av )'
In care her este adancimea critica sub podel, iar hay este adancimea apei In aval Q = 8 e A <PJ2g (H -0,6 hI') = f).AJ2g(H -0,6 hp), (9-14)
de podel (fig. 9.1). In care:
Pentru podelele nelnecate In aval care funclioneaza ea deversoare prag lat,
/;; este coeficientul de rezistenla la intrare (tabeluI9.6);
relatiile de ealcul sunt eele eunoseute:
- coeficientul de contraclie (tabelul 9.5);
Vcr =~g her; (9-6)
- coeficientul de debit
Q = m b.J2i H6/ = m[ b her ~g her ; ~i cu secliuni mici (funclionand
2
(9-7) • In cazul podelelor cu lungimi mad (Lp > 10m)
Ho=Kher ; (9-8) ca '\iutaje eu seetiunea plina) se va line seama ~i de pierderile de sarcina liniare
sub podel.
1+ 2<p2 Daca asemenea podele au ie~ire nelnecata, relaliile de calcul sunt:
K (9-9)
2<p2
2g (H +1 Lp -hI') .
V= (9-15)
aV~ 2g L
1+/;.+--1'
•
Ho=H+--, (9-10)
2g , C2 R
in care: Q = eA V; (9-16)
m este coeficientul de debit al deversorului (0,32 ... 0,35);
ml =1 - coeficient de debit rezultat din her = k H 0; k = 0,6 . d) PodeMe sub pres/une (lnecate amonte ~i aval ~i aviind eurgerea cu seoliune plina)
se ealculeaza eu relatiile:
In normativ, sub forma de tabele, sunt calculate debitele Q pentru diferite valori
H 0 ~i her pentru lumini ale pode!ului (L), care Inseamna latimea deversorului
V = <p~2g Z (9-17)
(b), de la 1,0 m la 10,0 m. Q= E <p A ~2gZ , (9-18)
Pentru podelele de secliune dreptunghiulara Inecate In aval (her"; 0,8 h av )
(valorile coeficientilor e din tabelul 9.5 ~i <p din tabelul 9.6), dacil lungimea
care funC\ioneaza ca deversor prag lat relaliile sunt:
podetului este mica (Lp < \0 m) ~i cu relatiile:
V" = <p~2g hI' ; (9-11)
V = <p ~2g(2 -"'2); (9-19)
q = E <p h" ~2g h,. , (9-12)
Q = e <pA ~2g (2 - "'Z) , (9-20)
in care:
h,. reprezinta pierderea de sarcina la intrarea In podel; daca lungimea podetului este mai mare de 10m ~i se tine seama de pierderile de
q - debitul specific sarcina liniare din podel.
196 Hidrauliea podurilor ,i podelelor Cap.9. Caleule hidrauliee pentru podele 197
Se considera: • valorile Q ,i V astfel ob\inute se campara cu debitele de caleul ,i de verificare,
2
cu vitezele admise pe patul albiei ,i cu capacitatea de debit a albiei In aval;
I1Z = VI Lo; (9-21) • In eazulln care acestea nu corespund:
C2 R
=> la podelele ce se proiecteaza, se modifica secliunea transversala;
VI = <P J2g Z ; (9-22) => la pode(ele existente se refac calculele, \inand seama de acumulari In amonte
sau de afuieri; daca ,i In aceste condi\ii debitele nu corespund, pode\ul se
C ,i R pentru sectiune plina. reconstruie,te.
Incadrarea In una dintre sehemele mai sus mentionate, se face, confotm normativului,
cunoscand urmatoarele date: 9.2.2. SCHEME HIDRAULICE CARE TIN
, SEAMA DE PANTA
• sectiunea transversal a prin podet; PODETULUI
,
• lungimea podetului;
• materialul din care este executat sau se executa; In lucrarea [5] sunt prezentate scheme de caleul In care apare explicit panta
• panta terenului (radierului) pe eel putin 20 m de 0 parte ,i de alta a axei podetului; pode\ului.
• cotele: radierului, platfonnei caii, a partii superioare interioare a podetului, de 9.2.2.1. Podete deschise
inundarea admisa In amonte;
• conditiile de intrare In podet (aripi, sfert de con, cap te,it etc.); A) Podelele deschise (dalate) pot funcliona:
• sectiuni transversale prin albie, amonte ,i aval. • ca deversoare prag lat, daca:
Aceste date se dau din relevee la podete existente ,i din proiecte la cele In L
2,5,; ; <8 .. .10; (9-24)
construe lie.
Debu,eul podelelor se va determina cu relaliile deja menlionate, In funclie de
• In forma de canal deschis, daca:
regimul de curgere acceptat, de tipul de pode\, de forma ,i marimea secliunii, de
panta radienului, de nivelurile apei In amonte ,i In aval, de condi\iile de intrare In Lp
8 ... 10<- (9-25)
podel ,i de coeficien\ii de rugozitate. H
Calculul debu,eului se conduce dupa urmatorul algoritm: (In care situatie se considera mi,carea uniforma sau gradual variata, dupa caz).
• din cotele radierului ,i platformei caii se determina Inal\imea terasamentnlui HI'; Condilia de Inecare In aval are forma:
• din tabelul 9.1, se obline Inal\imea minima de libera trecere (M) pentru podele • pentru pode\e nelnecate:
deschise ,i Inchise In regim cu nivelliber de curgere; (9-26)
• Inal\imea minima de siguran(a (I1H ) de la nivelul apei In amonte la cota
• pentru podele Inecate:
platformei caii, trebuie sa fie mai mare de 0,5 m;
• din relevee sau proiecte se determina Inallimea pode\ului (h p ), condiliile de (9-27)
in care:
intrare ,i coeficientul de rugozitate, Inal(imea de construclie (hes); her este adancimea critica sub podel;
• se determina Inallimea maxima a stratului de apa In amonte (H):
h", - adancimea normal a In aval de pode\.
=> pentru podele deschise: H = H p - (hes + M) ;
Schemele de curgere pentru podele deschise (dalate) sunt prezentate In figura 9.2.
=> pentru podele Inchise:
AI) Pentru pode{ele deschise neinecate In aval relaliiIe de calcul sunt:
• se determina felul intrarii In podel;
.=> H - hi' > 0 - pode\e Inecate amonte; (9-28)

=> H - hI' < 0 - intrare nelnecata. (9-29)

• cu valorile H, L(D), hI" i ,i n, astfel determinate sau cunoscute, (inand seama
(9-30)
de tipul de podel ,i de condiliile de intrare In podel, se detenninii Q ,i V;
 I,
Cap.9. Calcule hidrauliee pentru podele 199
198 Hidrauliea podurilor ,i podelelor

-"-"-"-'---"'---TlZZZ~
• se calculeaza lumina podelului cu relalia (9-33) ,i se ia lumina tipizata
AH cea mai apropiata (Llip ;:, L);
• se determina Vcr CU relalia (9-31) In care /-L se recalculeaza In funclie de
H Llip ,i Va;
• se determina hcr din relalia (9-30) in care a = I ;
• se verifica condilia de nelnecare In aval hay" 1,25 h cr ;
a) • se calculeaza adiincimea apei in amonte cu relalia (9-34), In care a = I ,i
se line seama de Vo numai daca Vo > 1 m/s;
• se verifica inallimile de garda Mi ,i A h ;
AH
• verificarea debu,eului pentru debitul de verificare se face dupa acela,i
algoritm, admiliind 0 viteza admisibila cu 20% mai mare dedit cea
~ H folosita pentru debitul de calcul;
• daca nu sunt Indeplinite toate condiliile, se alege 0 dimensiune Ltip mat
mare ,i se refac toate caleulele.
(/ b)

Fig. 9.2. Scheme pentru podele deschise [5]:

a - podel nelnecat aval; b - podellnecat aval,

(9-31 )

(9-32)

• ,
f

(9-33) i~
.'
Fig. 9.3. Efectul de contractie la podel deschis.
(9-34)
A2. Pentru podelele deschise inecate in aval relaliile de calcul sunt:
In care:
Q = q>A~2g (Ho - hay) ;
Va este viteza admisibila sub podel;
>t coeficient de contraclie, care line seama de secliunea ocupata de aiel
H =H+_O_.
pile (Lo = L - n b ) ~i de efectul de contraclie hidrauliea ( E = Ie' IA - ° 2g ,
tabe1ul9.2) (fig. 9.3).
Q = >t L hay Va ;
L lungimea podelului masurata Intre felele interioare ale culeelor.
Valorile coeficientului de vitezii q> din relalia (9-28) sunt aratate In tabeluI9.3. Q
L (9-38)
Algoritmul de calcul este urmatorul:
• In funclie de materialul ales pentru consolidarea albiei sub podel se alege 2 2
Va ~i coeficientul de contractie e din tabelul 9.2; se calculeazii coeficientul H=h +~-~ (9-39)
av 2g q,2 2g
de contraclie cu relalia (9-32);
200 Hidraulica podurilor ji podetelor Cap.9. Calcule hidrauliee pentru podete 201

Algoritmul de rezolvare este urmatorul:
• se determina lumina podelului astfel ineat viteza apei In sectiunea de sub
podel sa fie egala eu viteza admisibila din albie; se folosejte relalia (9-32)
ji tabelul 9.2 pentru eoefieientul de eontraelie J.l ji relalia (9-38) pentru
lumina podelului L;
• se alege acoperitor 0 lungime tipizata Lap ? L cu care se continua calculele;
• se determina adancimea H a apei in amonte, cu relalia (9-39), in care
coeficientul de vitezii cp se ia din tabelul 9.3 (vezi figura 9.4);
• se veri fica inallimile de garda Ll. H ji /), h ;
• pentru debitld de verifieare, ealculele sunt asemanatoare, Insa se admite
pentru viteza admisibila 0 valoare eu 20% mai mare deeat eea folosita
pentru debitul de ealcul;
• daea nu sunt indeplinite toate eondiliile, se alege 0 dimensiune L'ip mai
mare ji se refae toate calculele.
9.2.2.2. Podete inchise (tubulare)
Se folosesc pentlU debite mai mici de 10 ... 15 mJls ji nu sunt reeomandate
pentru raurile care transporta multe aluviuni. Sectiunea tubulara poate avea diverse
forme, iar diametrul tuburilor sa permita euratarea aeestora.
Intrarea in podel poate fi:
• eu nivelliber (neinecata), daea:
:=:> H ,;; 1,2 h p - pentru podele tara tim pane hidrauliee;

~Vo :=:> H,;; l,4h p - pentru podete eu timpane hidrauliee (fig. 9.5).
L Ii PIIPJilij i lil ' Plllllilllqi liiillji i
a) 1.8,,£

m "':( tf~t}:: ,
hp""O

Fig. 9.5. Intrare eu timpane hidraulice.

• ineeate, daca H este mai mare decat valorile mentionate mai sus.
L
Iejirea din podel poate fi:
b)
• neinecata, daca hav ,;; 1,25 ha ;
• inecata, daca h av > 1,25 her'
hpod A) Scheme de curgere libera sub pode!
In funclie de panta pode(ului se pot realiza scheme Ie din figura 9.6. Scheme Ie
a) ... e) sunt neineeate aval, iar schema}) are iejire inecatii.

H
6H

L---~ L
~ H

c)
Icr
Fig. 9.4. Tipuri de aeces la podele: 1=

a - acees eu aripi laterale; b - acces eu "ferturi de con; c - pod boltit.

 202 Hidraulica podurilor ~i podelelor
Cap.9. Calcule hidraulice pentru podele 203

b.H /!,H

Va H
~
h hay h av
~~~~~~~7TrT~~~~

i ~ ler
Schema b) i < icr ; hav<l,25 her; hi;:::; her
Schema f) i ::; icl' ; hill' < 1;25 he!'; hf ::: hav

Fig. 9.6. Scheme de curgere libera In podele [5].

Aceste scheme se pot grnpa astfel:

a) i;::: fa: hay < 1,25 her; hI = her;
I' b) i < fer; hay < 1,25 her; hI = her;
hay
c) fer < i ;::: ie; hay < 1,25 her; hr =hc =ho;
d) icr<i<ic; hay < 1,25 her; hI = ho ;
e) it.'/" < ie < i; hay < 1,25 he,·; hI <her;
Schema C) io/"< i ic; hav < 1,25 her ; hf=ho=h c
f) i :::; fer; hay < 1,25 her; hI =hay·
Pentru calculele hidraulice intereseazii VI - viteza din secliunea finalii a podelului,
care se detenninii din ecualia de continuitate. Oespre aceastii viteza se arata di:
• dacii podelul nu este lnecat In aval (hay':; 1,25 her) pot apare doua cazuri:
=:> pentru i > ier se admite hf = ho (adancimea normaIa In mi~care uniformii
In tub);
=:> pentru i,:; ier se admite hr = her ;
icr . ;: / 'l::Jc ho < her
• daca podelul este lnecat In aval (hay> 1,25 her ) se admite hf = hay.
Schema d) icr < i < ic ; h{H'< 1,25 11",. ; hI = ho
Alte observalii care se pot face sunt urmatoarele:
• In schema a) - adancimea apei va sciidea de la H pana la adncimea
b.H contractatii he < her' apoi va cre~te pana la valoarea her' dupa care se
stabile~te un regim uniform cu adiincimea normalii ho = her; In avalul

Va tubului, adiincimea apei va cre~te sau va scadea pana la hay;

==<> H
• In schema b) - pentru lungimi mari de tub nu se mai real izeazii adancimea
h hay
contractata, iar curba suprafelei liber se racordeazii treptat intre H ~i hav ; la
- - I>'cr ie~irea din tub se realizeazc h f = her ;

Schema c) iel' <ic: <i hav < t,25 her hf < her • In schema c) - se formeazii adiincimea contractatii he < he... iar ill restul
tubului mi~carea va fi unifonnii cu adiincimea constanta ho = he ;
204 Hidraulica podurilor ~i podelelor
~----------------------
• In schema d) - se formeaza adancimea contractata hc ' dupa care In tub se
realizeaza 0 mi~care uniforma cu adancimea normaIa ho < her ;
• In schema e) -' se racordeaza adancimea H din amonte un ha ,; regimul de
mi~care In tub este rapid, iar in avalul tubului se realizeaza adancimi mai
Cap.9. Calcule hidraulice pentru podele 205
B) Schema de curgere libera sub pode! cu intrare inecata este prezentata ill figura 9.7.
Aeeasta schema se produce daca H > 1,2 hI' (in absenla timpanelor hidraulice)
~idaca panta tubului este mare astfel Incat tubul funclioneaza cu secliune plina
numai la intrare, In restul tubului regimul de eurgere fiind eu nivelliber.

mici decat he ~i decat hc, ;

• In schemal) - ie~irea din podel este inecata (h a, > 1,25 her)'
Ecualiile de care se dispune sunt:
• ecuat ia energiei intre doua secliuni, de exemplu Intre sectiunea dill amonte
~i secliunea cOlltractata:
~2 V2 Q2
H + _0_ = hc + _ c - = he + 2 2' (9-40)
2
2g 2g<p 2g<p Ac Fig. 9.7. Podel eu nivelliber cu intrare Inecatii [5].
In care: Ecuatiile sunt acelea~i ca la eurgere cu nivel Iiber, la fel adiincimile la ie$ire
her este adancimea contractatii: he = 6 her (9-41) (6 din tabelul 9.4);
h J, cu alte valori pentru coeficienlii <p ~i 6 e (tabeluI9.5):
hG' - adancimea critica sub po del;
<p _ coeficient de vitezii din tabeluI9.4. (9-46)
sau:
• ecualia de continuitate:
(9-42) he = 6 e h (9.47)
Q = Aj Vj = A2 V2 .
daca iniillimea timpanului h > hI' .
Condiliile care se cer verificate sunt:
• condilia de Inecare amonte; Tabelul9.5
:=:> intrare nelnecata, podel rara timpane hidraulice: Valorile coeficienlilor 6 e ~i <p pentru podele cu intrare Inecata
H (9-43)
cr = - - " cr L = 0,95 ; 6e
1,2 hI' Pe verticala
Felul timpanului <p
:=:> intrare ne1necata, podel cu timpane hidraulice: Pe secliune Secliune Secliune
dreptunghiularii circularii
H (9-44)
cr = - - " cr L = 0,95 ; Timpane cu cap te$it 0,80 0,60 0,60 0,60
1,4 hI'
Timpane cu aripi sau
0,85 0,64 0,64 0,60
• Inallimile de garda /'; H ~i /'; h ; sfert de con
• condilia de stabilitate a lucrarilor de consolidare a albiei in aval de podel de Tirnpane hidrauliee 0,95 0,65 0,65 0,60
forma:
Va> (1,3" .1,5) VJ ' (9-45) Condiliile care se cer verificate sunt:
• Inallimile de garda /'; H ~i /'; h ;
in care: • condilia de stabilitate a lucrarilor de consolidare In aval de pode! de forma:
Va este viteza admisibila;
V - viteza in sectiunea finala a tubului (Ia adiilleimea hf)' 1,35 Va < (1,3" .1,5) Vf . (9-48)
f
Pentl'll podelele lleilleeate aval se reeomanda a$ezarea tubului la panta i = i,.,. C. Schema de curgere sub presiune
(schema a) sau i = i,. (schema cJ. Calculul se face prill asimilarea cu ajutaje, schema fiind aratata In figura 9.8.
206 Hidraulica podurilor.i pode\elor Cap.9. Calcule hidraulice pentrll po dele 207

R faza hidraulicii;
eo = 0,8 LI' lungimea pe cafe tublll fllnclioneaza cu sectiune plina (pentru
tuburi nelnecate aval).
Va
=<> Coeficientul de rezistenta locala ~i se obline din tabelul 9.6.
Tabelul9.6
Coeficientul de rezistentii locala ~i ~i coeficientul de viteza qJ
pentru podete snb presinne
Fig. 9.8. Podel sub presiune [5]: 1
qJ
a - ie$ire inecata in aval (hcr '2hp); b - ie$ire neinecatii in aval (hcr < hi); hay < 1,25h,.,.). Felul timpanului ~i
~a+~i
Ecualiile utilizate sunt urmatoarele: Timpane cu cap te~it 0,50 0,81
• pentru podele sub presiune, inecate aval: Timpane cu aripi sau sfert de con 0,20 ... 0,30 0,91 ... 0,88
Q2 . Timpane hidraulice 0,60 ... 0,80 0,97 ... 0,95
H =hav + - - 2 (1+~d +~i)-ILI' (9-49)
2gA Condiliile care se eel' respectate pentru podele sub presiune sunt:
• pentru podele sub presiune, neinecate aval (her < hI'; hay < 1,25 he>" ): • lnallimea de garda ~ H ;
• condilia de stabilitate a lucrafilof de consolidare a albiei In aval de podel de
2
8V2 forma:
H = hI' +...L...L (1 + ~d + ~i) - i Lp , (9-50)
2g 1,35 Va >(1,3 ... 1,5) Vf . (9-54)
In care: In general, podelele tubulare se proiecteaza pentru mi$care cu nivel libel' sub
VI este viteza apei In secliunea de ie$ire din tub; podel $i pante egale sau cat mai apropiate de panta critica.
Lp lungimea tubului; Se admite funclionarea cu intrare lnecata sau sub presiune:
i panta tubului; • la debitul de verificare Qv;
8I = 0,75 coeficient de contraclie a vanei de apa la ie$irea din tub; • In cazuri bine justificate pentru podele de $osea.

~d coeficient de rezistenta liniara; 9.2.3. SCHEME HIDRAULICE CARE TIN SEAMA DE PANTA
~i coeficient de rezistenta locala la intrarea apei In tub. l?1 LUNGIMEA PODETELOR
Viteza VIla ie$irea din tub se calculeaza cu relaliile:
A$a dupa cu se arata In lucrarea [15], un studiu statistic arata ca podelele mici
hI =8 f her =0,75 her; (9-51) fepfezinta peste 65% din lungimea totala a podurilor (tab. 9.7).
Tabelul9.7
Q
Vf = - , (9-52) Lungimea in proceute diuluugimea totalii a podurilor
AI Lungimea unui Procente din lungimea Procente pe
Categoria podului
In care: A f este aria calculata cu adancimea hf . pod (m) totala (%) categorii (%)
Podele <6m 17,9
Coeficientul de rezistenta liniara ~d se calculeaza cu relalia:
Poduri mici 6-10 21,2 65,5
~ _ 2g
2 Poduri mijlocii « 25 m) 10-25 26,4
n fo
d - R 4/ 3 (9-53 ) Poduri mijlocii 25-50 16,0
25,4
Poduri mari 50-100 9,4
In care: 100-150 2,6
n este coeficientul de rllgozitate sub podel; Poduri foarte mari 9,1
> 150 6,5
208 Hidraulica pOdllriior ~i podelelor Cap.9. Calcule hidraulice pentru podele 209
._-
Se apreciaza ca Illcrarile de arta reprezinta 5-15% ,din costul total al drumului. Lungimile au urmatoarele semnificatii:
Rezulta importanta pe care proiectarea podetelor 0 are III economra unul drum. . • e c - de la intrarea In tub pan a la seqiunea contractata;
eu notatiile din figura 9.9, schemele hidraulice pentru podete tubulare cu mvel
Iiber se definesc astfel:
• eK - lungimea curbei de remu Intre adiincimea contractata ~i adilncimea critica;
A) pentru i ~ 0; he/' 2 hay : • f, - lungimea de la sectiunea cu adancime critica, pana la adilncimea din oval.
AI. Lp~LK Daca nivelurile In podet se realizeaza ca In figura 9.9, rezulta:
A2. Lp < LK LK ~ee +fk +f,.
A3. LK <Lp Daca podetul are lungime mai mare dedit Lk ~i panta este zero, apare un salt
B) pentru i ~ 0;
her < h{lV: hidraulic. Lungimea podetului pentru care acest salt Incepe din sectiunea contractata
BI. se noteaza Le .
Lp <LK
FOl'lllulele de cal cui pentru aceste lungimi sunt:
B2. L" "Le
ee ~ A(H -hcl; (9-55)
B3. Lp > Le
C) pentru i = fer; her ~ h av f K ~ 0,15 her (1,35 <xC,;' iI'/' BOIl -1);
ei. Lp ~LK leI' l g Pm
(9-56)

e2. Lp <LK he ~ 0,81 her sau he ~ 0,9 her (9-57)

e3. L" >LK
h ~ he + hI'" ~ 0 05 h . (9-58)
D) pentru i = fer; her < h av III 2 ,9 cr'

E) pentru i > fer; her ~ hav f, ~ (2 ... 2,5) (he/' -hay), (9-59)
EI. he> ho in care:
E2. he ~ho A este un coefficient ce tine seama de forma intrarii In tub sau sub
E3. pod ~i care are valori de 1,5 .... .2,5;
he <ho
Bm , P,,,, Cm - sunt oglinda apei, perimetrul udat ~i coeficientul ehezy pentru h",.
F) pentru i > iec ; her < hav
FI. hav <h" Rezulta ca cele trei zone se pot dezvolta pe lungimea LK care se compara cu
- c
lungimea podetului Lp.
F2. hav >h; +i (L" -eel
Daca nivelurile In podet se realizeaza ca In figura 9.9 rezulta:
LK ~ f I' + f K + f, . (9-60)
Schemele de tip A sunt prezentate In figura 9.10, cele de tip B In figura 9.11,
Vo H cele de tip e ~i D In figura 9.12, iar cele de tip E ~i F In figura 9.13.
= Asupra schemelor hidraulice se pot face urmatoarele observatii:
• schema At - pozitia sec(iunii contractate nu depinde de lungimea tubului; pe
lungimea f K mi~carea este neuniforma gradual variala ~i se obtin, din calcule,
I , lungimi mici; aceasUi schema se va Intalni mai rar In cazul podetelor tubulare,
care sunt mai lungi; uneori se considera adancimea contractata egala cu
adancimea critica;
Lp
• schema A2 - in unele situalii lungimea podetuilli este atat de mica, incilt nu se
Fig. 9.9. Notatii pentru scheme hidraulice [15]. mai formeaza Illngimea eK sau aceasta se neglijeaza;
 Cap.9. Calcule hidraulice pentru podele 211
210 Hidraulica podurilor ~i pode\elor

H c--- ~

\ : Ie

Schema BI

~H
--,.;0

~
--,:::0
I',
----~~~---------------- ~
Lp:s. Ie
..
Lp < Lk
Schema B2
Schema A2

H
hav
he
I~
.1.
I~
-;::0
--- f= 0
Ie
I ~ Ik ___-_---1-__~~ J' Ie
Lp ,. Le
Lk < Lp
Schema B3
Schema A3
Fig. 9.11. Scheme de tip B: i = 0; her < h"v [15].
Fig. 9.10. Scheme de tip A: i = 0; he/";o, h"v [15].
212 Hidraulica podurilor.i podetelor
Cap.9. Calcule hidraulice pentru podele 213

l:, H

I,
(. , --------_._-_ _ - - : - - - - -
•

Lp
Schema D: h~:::: 1,3 hc/'; hay > 1,3hcl' +(l.p -eC>icr
(conditii pentru inecarea sectiunii contractate)

Fig. 9.12 (continuare). Schema D: i = ier ; ha, > her [15].

• schema A3 - se formeaza un salt hidraulic ondulat Incepand din secliunea

contractata sau din orice alta secliune; daca saltul hidraulic Incepe din
seqiunea contractata, lungimea pode(ului se noteaza Le ;
• schema Bl -In aval mi.carea este In regim lent (h av > her), deci va apare un
salt hidraulic ondulat, daca hav S h; (conjugata adancimii he); daca hav > h;,
adancimea din avallneaca secliunea contractata;
• schema B2 - In mod asemanator schemei B I, daca hay s h;: In tub apare salt
hidraulic ondulat, iar dad! hay > h; , secliunea contractata va fi Inecata; adancimea
Lp " LI£
conjugata h; = 1,3 her ;
Schemil C2: h=h,!+f/Jf,f; f=Lp-(c-tj
• schema B3 - secliunea contractata este Intotdeauna Inecata;
• schema Cl - aceasta forma se Intalne.te mai rar la podelele tubulare, care au
lungime mai mare;
• schema C2 - relaliile de calcul pentru adancimea h sunt date pe figura;
Vo situalie rar Intalnita pentru podele tubulare;
=<>H
• schema C3 - cu cat lungimea tubului este mai mare, va cre.te lungimea In
he her care mi.carea este uniforma;
fr7-:777'7"~77,/~7//.h"7/T~~....lhav • schema D - se va produce Inecarea secliunii contractate;
I~ i=;"1 . I .1
t
I __
• schemele El, E2, E3 - daca mi.carea In podel este In regim rapid
r (lK InlSCare, f;,.
adancimea din aval este mai mica decat adancimea critica (ha, s her) sunt trei
(' undormo
._-- -------~.-
situalii posibile, In funclie de he .i ho: daca ho < he se produce schema El;
(p' lk daca ho = he se produce schema E2 .i dacii ho > he se produce schema E3;
, _ her-he
Schema C3; I K - - - .- • scheme Ie Fl .i F2 - daca hav > he.- sunt posibile doua cazuri: daca h,1V S h;:
ler
(adancimea conjugatii cu adiincimea contractata) se produce salt hidraulic care
Fig. 9.12. Schemele C: i = in- ;ha '2 h", [15]. in cepe din seqiunea contractata sau din aval de aceasta; daca
h,1V > h;: +i (LI' - eel, saltul hidraulic va ineca sec\iunea contractata.
214 Hidraulica podurilor ji podelelor \ \
Cap.9. Calcule hidraulice penll'll po dele 215

---- -[
H -----N hav

,L-..--~---1 --- i > icr

~--.-----~~----- ----~-----.--------
Lp

Lp

Schema E1: he > ho

H
he" her

H
c-------- -~ , ~ '-"----- -- ---- ~
Lp

Schema F2: hol' > her; hm. > h~ +i(Lp - ec)

-j::.. icr

Fig. 9.13 (continuare). Schemele F: i > in'; h av > her [15).

Lp
Se poate trage concluzia ca pentru tuburile cu scurgere libera avand panta i ~ ier ~i
Schema E2: he ~ ho her h"v , mi~carea va fi In regim rapid (schema Cl) sau In regim critic (schema C3).
;0,
In cazul lungimilor mici de podele (deschise, dalate), lnecarea secliunii
contractate se produce dadi hav;o, h; ~ (1,2 ... 1,4) her' iar in cazul lungimilor mari
(podele tubulare), lnecarea se produce dacii h"v ;0, (1,2 .. .1,4) her + i (Lp -e J .
Din punct de vedere al calculelor hidraulice se pot face urmatoarele observalii:
a) pentru podurile deschise, lungimea (Lp ) este de regula mai midi decat Lc ~i
apropiata de L K , iar panta i < ier , a~a Inca!:
hav
• daca h"v < 1,3 her podelul lucreaza ca un deversor prag lat nelnecat;
~ --';;'Icr adancimea la capatul sectorului de mijloc sub podel va fi her daca
he>' ;0, h"v ~i h"v daca he>' < h"v ; adancimea H se determina linand seama
I~------,------
Lp
numai de pierderile de sarcina la intrarea In podel;
• daca h"v > 1,3 ha curgerea are loc ca peste un deversor prag lat lnecat;
Schema E3: he < ho adancimea la capatul albiei sub podel va fi hav ; adancimea H se calculeaza
Fig. 9./3. Schemele E: bin'; h,,, <:,ha [15). linand seama numai de pierderile de sarcina la intrarea In podel;
216
--------------------------------~
Hidraulica pod uri lor ~i podelelor
\ Cap.9. Calcule hidraulice pentru podele 217

b) pentru podelele tubulare eu nivel Ii ber, ealeulele se fae liniind seama de panta
longitudinala ~i de faptul ea lungimea lor este In general mare ( L" > Lc):
bl) daea podelele sunt orizontale (i = 0) ~i her ? hav , luereaza ca un deversor
prag lat nelnecat; adancimea la capatul sectorului de mijloc va fi her; cum
Insa, de obicei, podelele sunt lungi (L" > Le) secliunea contractata va fi
lnecata, iar adancimea H se calculeaza linand seama de pierderile de
sarcina la intrarea In tub ~i de pierderile de sarcina In lungul tubului;
b2) daea podelele sunt orizontale ( i = 0 ) ~i her < hav lucreaza ca un deversor
prag lneeat; adancimea apei la capatul tronsonului de mijloc va fi hav , iar
adancimea H se calculeaza linand seama de pierderile de sarcina la intrare
~i In lungul tubului;
b3) daca panta podelelor i? ier ~i hav :s; 1,3her +i(L" -ec>
,"Iucreaza ca un
deversor cu prag lat nelnecat; adancimea apei la capatul lui va fi hav daca
her < hav ; In cazul In care her> hav , adiincimea apei la capatul tubului va
fi her daca i = ier ~i adancimea normala ho daca i > ier ; adancimea H se
calculeaza linand seama numai de pierderile de sarcinala intrare;
b4) daca hav > 1,3 her + i (L" - ecl, pode(ul lucreaza ca un deversor prag lat
lnecat; adancimea la capatul tubului va fi hav ; adfincimea H se calculeaza
linand seama de pierderile de sarcina la intrare ~i In lungul tubului.
A~ezarea tuburilor cu 0 panta i? ier este indicata In cazul podelelor lungi
(L" > Le) ~i cu adiincimi hav mici. In acest fel se realizeaza adancimi In amonte H
mai mici, pentru ca se iau In considerare numai pierderile de sarcina la intrarea In
podel. Trebuie avut In vedere ca pentru pante mari rezulta viteze mari care pot
produce eroziuni In aval.
a) h,IV < her - podelul va fi de tip I; se caleuleaza H ca pentru tip I ~i daca rezulta
H > 1,2 hI' este posibil sa fie tip IV B; se recalculeaza H pentru tip IV B;
b) hcr < hav < hp - pode(ul va fi de tip II; se calculeaza H pentru tip II ~i daca rezulta
H > 1,2 hI' este posibil sa fie de tip IV B; se recaleuleaza H Penhu tip IV B;
c) hI' < hav - este de tip IV A, avand H > 1,2h p sau H <1,2h p •
Controlul In secliunea de ie~ire se realizeaza ~i pentru i> ier ; i L" + h p < hav '
In care caz pode(ul este de tip IV A, avand H > 1,2h I' sau H < 1,2h".
Tipurile uzuale de curgere sunt prezentate In figurile 9.13 ~i 9.14. Dupa cum se
remarca, condilia de Inecare In amonte are forma H > 1,2 hI" iar condilia de
Inecare In aval este hav > h p .
Condiliile ~i ecualiile folosite sunt aratate In continuare pentru fiecare tip.
TIp I - intrarea este nelnecata (H :s; 1,2 h" ), panta este mai mica decat panta critidi
(i < ier) ~i adancimea In aval este mai mica sau egala cu adancimea critidi (h av :s; her)'
adiea ie~ire nelnecata. Aceste condilii sunt In zone de ciimpii, inundabile.
Secliunea de control este la ie~irea din podel·
Adancimea In amonte se calculeaza cu relalia:
2
H = h,.,. + -Vcr + hi + hf - l'. L 1" (9-61)
2g
in care:
V2
hi = L,i ~ reprezinta pierderea de sarcina la intrarea In po del;
2g
hI = h Lp - pierderea de sarcina In lungul tubului;
jI - panta pentru care 1,1 her este adancimea normalaln mi~care uniforma.

I
9.2.4. ALTE SCHEME lilDRAULICE TIp II - intrare nelnecata (H:S; 1,2 h,,), panta este mai mica decat panta critica
In lucrarea [21] se introduce no!iunea de control a curgerii care poate fi ( i < ier ), adaneimea In aval este mai mare dedit adiincimea critiea hav > her (ie~ire
determinat de intrarea sau dy ie~irea de sub pode!; In general, controlul hidraulic va Inecata) , dar hav < h p' Aeeste condilii se lntalnese unde albiile sunt adanei, Inguste
fi la ie~irea din podel, dad panta podelului este mai mica decat panta critica ~i la ~i bine conturate. Seetiunea de control este la ie~irea din podel· Adaneimea In
intrarea In po del, daca panta podelului este mai mare decM panta critica. amonte se calculeaza eu relalia:
le~irea din podel se considera Iibera daca hav < her (tip I), parlial lnecata daca 2
Vav- + hi + hf - l.' L p'
H = hav + - (9-62)
hav > her ~i hav < hI' (tip II) ~i lnecata daca hav > h" (tip IVA). 2g
Controlulla intrare se realizeaza daca: i > i,,; h av < i· L" ; (tip III A). 'in care:
Controlul, atat In seqiunea de intrare, cat ~i de ie~ire, se poate realiza daca V2
i > ier ; i· Lp < h",. < i· Lp + h" (tip III B).
hi = L,i 2"; ;
Controlulln secliunea de ie~ire se realizeaza dad\ i < icr , cu urmiitoarele posibilitati: hr = if' Lp ; if - panta pentru care h,,, este adaneimea normalii.
218 Hidrall!ica podlll'i!or ji podele!or 2!9
Cap.9. Ca!cule hidraulice pentrll podele

Adancimea H pentru contra luI In secliunea de intrare se detern:in~ cu

diagramele empirice (fig. 9.17 ~i 9.18), iar pentru contralulln sectlune~ de le~lre s~
folosesc procedeele indicate pentru tipurile IV A ~i IV B. Se lucreaza cu cea mal
mare dintre aceste valori. Viteza la ie~ire este func\ie de hay dad hay < hI' ~l de
sectiunea plinii dacii hay > hI' .

TIp IV A - are panta podetului mai mica dedit panta critica (i < ia ) ~i adiincimea
Till"
din aval maimare ca Iniiltimea tubului (hav > hI') (fig. 9.14) sau panta egala sau mai
mare ca panta criticii (i ;0, iC,.) ~i adancimea din aval hay >;. Lp + h" (fig. 9.15).

Tip III A

Tip IV A
hp
hav"'f.Lp
_.:..Ie.
L Lp
II~ {lhp
Tip III B

Fig. 9.14. Scheme hidraulice pentru i < icr [21].

TIp III A - intrarea poate fi Inecata sau nu (H > 1,2h I' sau H < 1,2hp ), panta
podelului este mare (i ;0, iC,.), adancimea :1n aval hay < i· Lp , deci hav nu depii~e~te
cota amonte a pode(u!ui. Dacii hav > hI" viteza la ie~ire este datii de curgerea cu secliune
p!inii, iar dacii hav < hI' viteza la ie~ire este data de adancimea normala de sub podel. Tip IV A
Aceste condilii se Intalnesc :1n zona de munte sau accidentatiL Adiincimea H se
determina cu ajutorul unor diagrame slabilite pe cale experimentalii (fig. 9.17 ~i 9.18).
H
---- - ---~--.:-
Controlul esle realizat de he,. daca H < 1,2h p sau de geometria intrarii pentru hp
H > 1,2h p . Dacii hay > hI' viteza la ie~ire este funclie de gradul de umplere, iar H~ 1,2hp --,~icr
--------_--"-R_
L

daca hay < hI' viteza la ie~ire este funclie de adiincimea normalii sub podel.

TIp III B - intrarea poate fi Inecatii sau nu (H > 1,2h I' sau H < 1,2h p ), panta Til} IV B

podelului este mai mare sau egala cu panta criticii (i ;0, icr)' adancimea din aval este
mai mare ca i· Lp, dar este mai micii decat i· Lp + hI"
Aceste condilii sunt frecvent Intalnite In zonele muntoase sau accidentate.
Controlu! pentrll acest tip poate fi In secliunea de intrare sau de ie~ire. Pentrll acest
motiv se determina H In ambele situalii ~i se folose~te valoarea cea mai mare oblinllta. Fig. 9.15. Scheme hidraulice pentru ;;0, icr [21].
220 Hidraulica podllrilor,i podelelor Cap.9. Calcule hidraulice pentru podele 221

Adancimea H poate sa fie mai mare sau mai mica decat 1,2 hI' ~i se calculeaza
astfel:
(9-63)
in care:
"Lh = h, + hi + hf (diagramele 9.20 ~i 9.21); NU
,-......~-<. hay =- i-Lp
NU OA

V2
hv = - termenul cinetic pentru secliune plina;
2g
OA OA
V viteza In podet la sectiune pi ina;

pierderea de sarcina la intrare;

{."
pierderea de sarcina In lungul tubului (secliune plina);
I,
Suma pierderilor de sarcina ~i a termenului cinetic se poate determina cu j
diagramele din figurile 9.20 ~i 9.21.
Viteza de ie~ire se calculeaza pentru secliunea plina.
I~
Tip IV B - intrarea este Inecata (H > 1,2 hp), ie~irea este nelnecata (hQ' < h p ).
Adancimea H se calculeaza cu relalia:
!
1
!
H =hv +hi +hf +P-i.L p ' (9-64) !

In care: hv, hi ~i h f sunt acelea~i ca la tipul IV A;

P=.lCher +hp) daca ha, <her (9-65)

2
P = ha, daca hQ, > her
In mod obi~nuit, pl'Oiectantul cauta daca se Incadreaza In scheme Ie tip I , II sau
III B. Daca H > 1,2 hI' calculeaza pentru tip IV B.
Se folose~te, In continuare, cea mai mare valoare pentm adancimea H.
Viteza de ie~ire este functie de her daca ha, < her ~i de hQ' daca ha, > her'
Pentru Incadrarea In una dintre schemele de calcul s-a Intocmit schema logica
din figura 9.16.
Algoritmul de calcul (fig. 9.16) este urmatorul:
1. Se stabile~te Inallimea maxima admisibila pentru adancimea din amonte H = H adm
~i Inaltimea admisibila pentru podel (hI' ) ad", .
2. a) Sectiune dreptunghiulara -In figura 9.17 se intra Cll (hI' ) ad", ~i cu raportul
Had", I(h p ~i
se determina q = Q I L, unde L este lumina podelului. Se
)ad'"
determina L ~i se rotunje~te la dimensillnea tipizata. De asemenea, se
determina numarlll de tllburi necesare (daca este cazul);
(9-66)
Fig. 9.16. Algoritmul pentru Incadrarea In scheme Ie de calcul ale podetelor [21].
b) Sectiune circulara - In figura 9.18 se intra cu Dad", ~i Had", I Dad", (D _
diametrul tubului) ~i se gase~te debitul Q. Se obtine numarul de tuburi.
3. a) Sectiune dreptunghiulara - cunoscand debitul ~i latimea L se obline adancimea
critica her;
b) Secliune circulara - cunoscand diametrul ~i debitul pe tub se obline her I D ,
apoi ha , din fignra 9.19.
4. a) Sectiune dreptunghiulara - se gase~te panta critica iu ;
b) Secliune circulara-se gase~te panta critica;
In acest moment se cunosc i"" ~i h,.,.. Adancimea he,,' Inaltimea tubului hi' (sau
diametrul D) ~i panta tubului i sunt cunoscute. Se determina tipul posibil de podet,
se calculeazii H ~i viteza la ie~irea din podet. Unneazii confinnarea tipului de podel.
 \

222 _ _ _ _ _ _ _._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ._.:~~~raulica podurilor,i podelelor Cap.9. Calcule hidraulice pentru podele 223
.---

5. Daca panta tubului e mai mica dedit panta critica (i < ia ) se trece la punctul U, 14. Se calculeaza H pentru tip II:
in caz contrar:
6. Daca adiincimea din aval hay :0- i· Lp se trece la punctul 8, in caz contrar:
7. Se determina adiincimea din amonte H cu procedura pentru tip III A, folosind
figura 9.17 pentru sec(iune dreptunghiulara .i figura 9.18 pentru seqiune Viteza la ie.ire se gase.te din ecualia de continuitate cu adiincimea hay .
circulara; se calculeaza viteza la ie.ire .i se trece la punctul 17; 15. Daca H < 1,2 hI' se trece la punctul 17, in caz contrar:
8. Daca hay :0- i· Lp + hI' se trece la punctul1O, in caz contrar: 16. Trebuie verificat pentru tipul N B. In acest stadiu se cunosc i < ier , hay < hI' ,
9. Calculeazii H pentru amiindoua situatiile: contralla intrare.i la ie.ire; H (notat H 1II) H > 1,2 hI' pentru tipul I sau II. ---.---.-.. "
penti'u control la intrare se calculeaza cu figurile 9.17 sau 9.18, iar H (notat O~SlTRA.1\,S','",
Se calculeaza un nou H: (.: - <$> '.

N.R.J~ ~\
H IV) pentru controlla ie.ire se calculeaza cu procedura de la tip IV A sau IV B.
H~Ih+P-i.L
Daca: hay >hp H~Ih+hav-i.Lp. (9-67)

in
Daca: hay <hI':
car~::
H~Ih+P-i.Lp, (9-68)
~.t4t 0..Q:!!':~.~.)
P ~ ~ (her + hI') daca hay < her;
daca hay > he,' ;
- se determina cu diagramele 9.20 sau 9.21.
P ::::: hay daca hav > her ;
Viteza la ie.ire se calculeazii folosind her daca he>' > hay sau h,,, daca hay > her'
Ih pierderile de sarcina.i termenul cinetic - se oblin din figura 9.20 pentru
17, In acest stadiu, H .i viteza la ie.ire au fost calculate. Daca H :<; Had", .i H nu este
secliune dreptunghiulara sau figura 9.21 pentru secliune circulara.
Se compara cele doua valori pentru H ,i se folose.te, in continuare, cea mai mult mai mica decat Had", (indicalie a eficienlei tubului) caleulul este terminat.
mare. Daca condiliile mention ate sunt satisfiicute .i tubul este de tip III A sau III B
Daca HIll pentru control intrare este mai mare, podelul este de tip III B. se trece la punctul 19. Daca tubul nu este de tip III A sau III B calculul este
terminat .i se trece la punctul 18.
Daca H IV pentru control ie.ire este mai mare, pode\ul va fi de tip N A sau IV B.
Daca, totu.i, H > Had",' se adauga tuburi sau se poate mari panta pentru a
Se calculeaza viteza la ie.ire din podel din ecualia de conlinuitate .i se trece
Ia punctul17; reduce H .i calculul se reia de la punctul 3.
10. Daca contralul pentru H este la ie.ire, tubul poate avea panta mica .i ie.irea Daca valoarea H este mult mai mica deciit Had'" podelul este neeconomic; se
inecata cu hay sau tubul are panta mare .i intrarea in tub este inecata de hav: va miqora numarul de tuburi sau deschiderea (diametrul) .i se reiau calculele
de la punctul3. De asemenea, daca H < hI' eficienla tubului nu este prea buna.
H~"h+h
L..J av -i·L P' (9-69)
18, Dacli adancimea in amonte H este corespunziitoare, insa viteza la ie.ire este prea
in care: 'L.h reprezinta pierderile de sarcina .i termenul cinetic .i se determina mare se vor proiecta consolidari la iqire (pietri., praguri, bazin de lini.tire) etc.
cu diagramele 9.20 sau 9.21, dupa forma sec(iunii. Viteza la ie.ire se 19. Daca tubul are secliunea de control la intrare .i este de tip III A sau III Beste
calculeaza pentru secliune plina.i se trece la punctul17; posibil sa se imbunataleasca intrarea prin profilarea acesteia.
11. Daca hay > her se trece la punctul 13, in caz contrar: Caleulele hidraulice se pot face cu formulele cunoscute din capitolul 2, sau
12. Se calculeaza H pentru tip I: folosind tabele sau grafice din diferite surse bibliografice.
V(~. In normativul departamental sunt date grafice pentru caleulul elementelor geometrice
H ~ ha+-- +h;+hf-i·L p . .i a adancimii critice pentru secliuni circulare, grafice pentru detenninarea adancimii
2g
critice pentl'll sectiuni trapezoidale, tabele pentru calculul adiincimii normale pentru
Viteza la ie~ire este viteza critica. Se trece la punctul IS; secliuni dreptunghiulare, trapezoidale, circulare .i ovoidale, tabele pentru calculul
13. Daca h,,, > hi' ie.irea este inecatii .i tublll are panta mica se merge la punctul adancimii amonte (H) .i a vitezei pentrll sec(iuni dreptunghiulare ~i circulare, tabele
10, in caz contrar: pentru calculul pode\ului ovoidal etc.
 1

224 Hidr'illic. podilrilor ~i podelelor Cap.9. Calcule hidraulice pentril podele 225

In lucrarea [21] se dau diagrame pentm caleulul adancimii nonnale (h o), adancimii
critice (her), adancimii din amonte (H), vitezei la ie~irea din podel (V), pierderilor de 4,57
28J,1
4,267 226,54
sarcina In podel (L h), adancimilor conjugate etc., pentru seqiulli dreptunghiulare, (I) 12 }
1,96
circulare, eliptice, clopot, ovoidale. Aceste diagrame sunt realizate In unitali de masura 169,90 6.
3,658 141,6
specifice ~i pentru utilizarea lor se vor face transformarile corespunzatoare. Un 111,3 I- 6.
3,35 I- S.
dezavantaj posibil al acestor diagrame, care poate influen(a corectitudillea calculelor, I-
84,95
este reproducerea care poate deforma desenul. De asemenea, In manualele de hidraulica 3P48
- 5. r-4.
se gasesc numeroase diagrame sau tabele care pot ajuta calculele propriu-zise. 56,63 I-
1,66
2,743 -1::- 4 .
55,74 2,438
f:""J
:1,35
46,45 II} II} l8,1} r-3. I-
~ f-
3.05 Exemp!u 8 /0
37,17 22,65
A F------ ... I-
7 2,134
2.74 ilp ~O.61 m(2ft) 27,87 • ,8
1499
14,16
..;..
p..2 .
5 6 :j
l,lt4 Q=140~=15L 18,58 4 5
}, 1,829 11,33 1-2.

2,1.1
[, m',~ ft·,';

3
, 8,49
,/
~ 1.5
H 1,52. 5,66
1)-~175
j /" 1-1.5
hI' > 9,29 ./'
1,83 1,372 /' I-
H ~ I,06m ~ 3,5ft 7.'" 2 Exemplu
/" 2,83
5,57
./- I 1,219./' D = 1,06m = 3,5 it
/,52 2) H =204 2,26
hI' • '.64 /' 1.5 ,/
3
3,72 /' c1.067 1,10 it
Q=3,4m 3Is=120-
H ~ 1,24m ~ 4,1 ft ./ t.5 1,42 1-1.0
2,79 /'
s
1,/3 1-1.0

~f-
1,22
/' 0,914 H
186 .,/"
0,85 1) - = 2 5 .9
'./ 10 0,618 D ' -.9
./ 0,57
.9 10 0.762 H=2,56m=8,4f1 -.8
C I .6
0,93 .9 0.686
0,74
.B
!I 0,28 2)
H
-=22
.7 •. B {
I
0,609 aZl D ' .7
0,56 1-.7
0,17 H = 2,34m = 7,7 it
0.4'

I
.7 0,5.13 0,14
0,61 0,37
•• 0,1/
0,28 0,085 f-.6
.6 0,457 .6
.5 \
0,057
0,186
.5 I 0.381

0.093
.,
-.,
I
If; 0,305
Dim}
0.028
{{IIl,h}
H
o -..:::.-----=--
.5

(muchii drepte)
'- .5

(muchii rotunjite)
H
D

O,JO
__IJ_ .J 5
hp(m)
hp (a=OO) Fig. 9. /8. Calculul adancimii amonte H pentru secliune cirelliafa [21].
Fig. 9.17. Calculul adancimii amonle H pentru sec(iune dreptunghiulara [21].
226
. _ - -Hidraulica -podurilor ~i pode\elor
._---- Cap.9. Calcule hidraulice pentru podele 227

3,040 84,95 0,99

1,096 141,58
2,743 56,63
11~J7
1,591
1,438 20,32 84,95
2,186
0,90
1,134 56,63
14,16
1,961 11,33 je~ire ne'inecatd ie~;Ni inecatd
0,80
7,619 8,49 Arie
I. 0,112

- --
11 xl2 1m2}
1,676 5,66 28,32
t
-- -
0,70 0,152
...... 1l,65 70.10 100 0,183
1,52.
...... 80

-----.. ----
9 '9
~3_ _ 0,60 16,99 0,244
1,372 74,16 8x 8 60 ~.
0.305
I,Q ......
11,3) 7.7 SO ~"
1,219 0,50 40 ~
1,13 6x 6 .S
6,49
0,65 30
.g
1,067 .~
5.5 0.61
0,57 5,66 ~
0,40 .10
0,914 0,915
4x4
0,28 1,22
. 2,83 3,5 .3,!'r ./
Q,830 /
10 / 1,525
2,26 /
0,762 0,14 ,,- 1,83
0,30 8 ,,-
-- -----
0.11 1,7 /'
0,686 X 2,44
0.085 1,42 2,5 xJ,$ 6
----
./

0,609 0,057
t
,
1,'1_ _ - -

0.85
-?
5/
--4
3,05

0.533 0.018
0,10 6,1
q I mrs} hcr D;mens.;uni ,ildere
0,457 0 pa~ratlm}
L.h (m)
~.

0,381 I,
,-"
\;:- 0.17
". 0.14
0,305 QlmJ"s}
Dim)
Fig. 9.20. Calculul pierderilor de sarcina pentru sec(iune pii.tratii. de beton
(n=O,OI2) [21].
Fig. 9./9. Calculul adancimii critice pentru sec(iune circulara [21].
 !
I
228
----------
------------------ Hidraulica poduri/or ji POdere/or
229
EI ------- Cap.9. Ca/cule hidraulice pentru podele

9.3. AMENAJAREA IE~IRII DIN PODETE

2~12 La ie~irea din po de\, curentol de apa are vitezii mare, deoarece dimensiunile sunt
0.122
22,65 stabilite de lumina podelului. Din aceasta cauza sunt necesare lucrari de consolidare
3,048 0,/52 a albiei pe distal1(e relativ Insemnate In aval ~i racordarea hidraulica Intre curentul
1~99 2,743 0.188 care iese din podel ~i albia din aval (natural a sau corectata) (fig. 9.22).
14,16
2,438
11,1)
2,114
0.244
Ic:'l,_.___---.---f----"'mc..in'--.."'O,.c,5.c.m'----_ _ _ _ _ _ _----,
0,J05
8,.9 '\..:,'~ :''-'': Lc
(829
1,676
5,66
1,52.
(372 1),61
s
/,}19

----1,067----
2,8)
0.915
:!.dtY-' -- Fig. 9.22. Amenajarea In aval de podel.
0,91. 1,22
1,70
1,'2
0,8.18 1,525 Consolidarea albiei este necesara daca viteza apei depa~e~te valorile admisibile
0,762 1.83 pentru terenul din care este alcatuita albia:
1,13
0.686 Q
0,85 V med = - - > V adm ' (9-66)
B hav
0.609
,05
In care Beste lalimea la secliunea de trecere de la albia consolidaUi la albia naturala
(distanta lntre capetele aripilor, a zidurilor de sprijin, a sfelturilor de can sau a malurilor).
Normativul cere ca la podele In albii cu pante mad (peste 6%) ~i cu rnaluri lnalte
0,457
sa se prevadii trepte pentru disiparea energiei curentului de apa. Numaru! treptelor,
0.28 6,1 Ullimea ~i Inallimea lor se stabilesc dupa indicaliile din capitolul2.
0.181 Ca indicalil constructiVe, nOrmativul propune ca distanta Intre trepte sa fie de
0.23 CadeN'
Eh 1m} (3 ... 5)h, unde h este Inallimea unei trepte. Lalimea treptelor Va fi Inai Inare dedit
ql7 lumina podelului, iar ultima treapta va avea lalimea albiei din aval.
0.105
0.14 Perelii latetali ai treptelor Val' avea farina de ziduri de sprijin sat! de taluze
Dim}
pereate ~i val' avea cota eu a Inallime de garda mai mare decilt cota apei
q 1m'?} corespunzatoare debitului de caleul. La podelele situate In albii largi ~i Cll pante mai
mici de 6% are loc a racordare lellta, iar lucrarile de consolidare ~i dirijare constau
Fig. 9.21. Calculill pierderiJo r de sarcina In sfmturi de can sau aripi ~i pereerea patului albiei (fig. 9.23).
pentrll sectiun . . _ Uneori, luerarile de consolidare se VOl' realiza cu pinteni In aval, a~a dupa cllm
(Il ~ 0,0 12) [21 j.. e CHClilara de beton
se vede In figllra 9.22. Dad! la ie~irea din podel energia curentului de apa este mare se
pot realiza construclii speciale de disipare, conform celor prezentate In capito lui 2.
Pentrll a evita eroziunile laterale val' Ii consolidate ~i malurile albiei pe a lungime
egala Cll lalimea albiei ~i pe a Inallime Cll 0,5 m deasllpra nivelului apelor maxime.
230 Hidr.ulic. podurilor ~i podelelor C.p.9. Calcule hidr.ulice pentru podele
.------ 231

I.>'.:
:.'.'."
.. Calculele se desfii~oarii dupa urmatorul algoritm:
• lungimea pe care curentul de apa se evazeaza este:
f _ Bo - Lo .
1- 2 ' (9-67)

• se calculeaza adancimea h2 aplicand ecualia energiei Intre secliunea de ie~ire

SECTIUNEA B·B de sub podel ~i secliunea 2-2;
SECTIUNEA A·A "
-J
Se obline:
d~
.~-.
" h2=---r====Q~C=========
2
(9-68)
e·e V
SECTIUNEA 4,43Bo h + 2~ -i av ·f l -h2
~- ;Up
f
-~-:~.mlW* f §
in care iav este panta albiei In aval de pod;
L
• se calculeaza viteza V2 :
Fig. 9.23. Amenajarea In aval de podel pentru albii cu liilimi mario
V2- - -
Qc- ,.
(9-69)
In mod obi~nuit regimul de mi~care In podel este rapid sau critk, iar ~n aval este Boh2
lent sau rapid. RezuWi di racordarile se pot produce prin salt htdrauhc s~u pr~n • se calculeaza 10. conjugata lui h2 ~i se comparii cu hav:
curba de remu. Cazul cel mai frecvent Intalnit este racordarea cu salt htdrauhc =:> dacii h; = hav - salt hidraulk apropiat;
aratata In figura 9.24.
=:> dad h; > hav - salt hidraulic indepiiltat;
VEOERE IN =:> daca h; < hav - salt hidraulic inecat.
11 12
I • situalia frecvent Intalnita este racordarea cu salt Indepartat (fig. 9.24): dupa ce
.@Q .20'
I curentul de apa a atins lalimea Bo, urmeazii 0 porliune de canal cu mi~care
I rapida pe care se produce saltul oblic; lungimea f 2 se calculeaza cu relalia:
.t- eo° -f.
-...J0 1
(2h;
A I
I
A f 2 = 2,1 Vf Vg-g- ; (9-70)
@ I
• din secliunea de adancime ~ incepe un salt hidraulic frontal; adancimea ~
!1
!
2

SECTIUNE A-A
4 ·1
I
\'
:
conjugata cu adilncimea h3 = hav ; se calculeaza lungimea acestui salt f 3 .
Pentru alegerea tipului de consolidare in aval se va alege cea mai mare lntre
(1,3 ... 1,5) Vf ~i V2 · Lungimea total a de consolidare va fi Lc ~ (3 .. A)L ' in care
~,

- ~
h,; Vf 1.7.;; I..':z ~~
_h3 - h;=ha v
, 1 1 se recomanda a fi:
p
Lp este lungimea podelului. Grosimea consolidarii imediat dupa ie~irea din podel

'777'7/'7? I'.' h"

salt lat"ralioblic) salt frontal
1 I S =0,35 H, (9-71)
11 12 13 14 ill c,are H este adancimea apei ill amonte de podel.
•
Lc III lucrarea [21] se acorda importanta controlului vitezei la ie~irea din podel ~i se
• propUll 0 serie de lucriiri avand ca scop miqorarea acestei viteze ~i disiparea
energiei, a~adupii cum se vede in figura 9.25. Se pot realiza: a) bazin de impact; b)
Fig. 9.24. Elemente de calcul pentru amenajarea In aval de podele. bazin de lini~tire; c) disipator; d) ziduri de impact.
 Hidraulica podurilor ,i podelelor Cap.9. Calcule hidraulice pentru podele 233
232

In aceea,i lucrare, pentru controlul vitezei la ie,irea din pod~l ,i pentru ca zona
consolidarii de albie din aval sa fie mai redusa, se propun solUIIlI~ dm fi~ura 9.26:
H
impart irea podelului in mai multe tronsoane, de pante dtfente, ultnnul avand panta
mica (i < icr ).
Piatra

l:::JJ
Piatra

I
i..:::icr ..... '''';cr
l-perete
... ' 'l
,I '2 '3 '2 '3
Secliune
a) b)
Sec\iune
Fig. 9.26. Imparlirea podelului in tronsoane de pante diferite.
,~--

,,,
-
~ , t Desigur ca racordarile se produc a,a dupa cum s-a aratat in capitolul 2: prin
'.- .1,r-'-'- r Plan curbe de remu sau prin salt hidraulic, aceste forme avand loc in podet. Asemenea
, I, '. solUlii, se aplica la podete lungi in care se pot desIa,ura forme Ie de racordare.
,
, _I-_l
L. ... b) Bazin de lini~tire
Plan 9.4. AMENAJAREA IN AMONTE A PODETELOR
a) Bazin de impact
Lucrarile care se realizeaza au ca scop colectarea ,i dirijarea apelor catre podel,

~-,
protejarea albiei, racordarea podelelor cu terasamentele caii ,i cu malurile albiei.
La podelele situate in albii adanci, cu maluri inalte, normativul prevede realizarea
de ziduri de sprijin sau de taluze pereate.
La podelele situate in albii largi, intrarea in podel se amen~eaza sub forma de
",-----'",.",,;J sfert de can, aripi drepte sau prin te,irea podelului dupa panta taluzului.

-:-:-:--.y:::==?~l---r.:ll..!_
Pentru a inbunata\i accesul apei se pot realiza timpane hidraulice avand forma
din figura 9.5.
"
, I Forma timpanelor are importanta deosebita in calculele hidraulice, a,a dupa cum
,, rezulta din tabelele 9.2 - 9.6, prin coeficientii de rezisten(ii Si ' coeficientul de contraclie E
, I
Plan ,i coeficientul de viteza <po Dupa cum se arata in subcapitolul 9.2.2.2, timpanele
c) Disipator hidraulice modifica condilia de intrare inecata in pode!.
Intrarea in pode! poate fi Imbunatatita prin sec(iunemailata.inconformitate.cu
cele aratate in figura 9.27,a ,i 9.27,b (pentru secliune circulara sau dreptunghiulara)
sau in forma din figura 9.27,c (l ft = 1 picior = 0,305 m).

d) Ziduri de impact
Fig. 9.25. Lucrari pentru controlul vitezei la ie,irea din podel·
234 Hidraulica podurilol' ~i pode\elor

o
-I
I-r --...
c: ")

I-
B
'1
10.
STUDII PENTRU PROIECTAREA
PODURILOR ~I PODETELOR
~
;;;
10.1. ALEGEREAAMPLASAMENTULUI

Podurile au ca scop sa Intregeasca 0 cale ferata sau 0 ~osea, astfel Incat trebuie
sa desel'veasca aceste obiective, Daca se dore~te realizarea unor lucrari mai
\ economice, la alegerea amplasamentului, din punct de vedere hidraulic, se vor avea
I·e{)

I- 1.5D
-I I
In vedere mai multe recomandari.
a) Amplasamentul podului se va face, pe cat posibil, Intr-o portiune rectilinie ~i

Tl:
1

I
stabila a raului, evitandu-se zonele de confluenta sau ramificatii, zonele de
curenti oblici, zonele de ostroave, Daca sunt necesare, se aduc corectii care sa
realizeze stabilitatea albiei.

1 I,
b)
b) Daca nu se poate evita traversarea In zona de confluenta, se recomanda
amplasarea In amonte de confluenta, pentru a se evita aparilia unoI' ostroave.
c) In cazul unui rau cu meandre se va recomanda amplasarea podului In varful curbei.
d) In zona traversarii, albia majora sa fie cat mai Ingusta ~i cu malurile bine
conturate, cu cote cat mai Inalte.
e) Rampele de acces sa asigure traversarea cat mai aproape de perpendiculara la
, a) direclia curgerii. In albia majora, rampele de acces sa fie rectilinii, pe cat posibil.
f) Daca prin albia minora curge eel pulin 65% din debitul de calcul, axul podului va
fi, pe cat posibil, perpendicular pe albia minora. Daca prin albia minora curge
mai putin de 30-35% din debitul de caleul, travers area se va face perpendicular
pe direclia de curgere din albia majora. Se VOl' evita tl'aversal'ile albiei cu un
unghi de oblicitate mai mare de 7-10°.
g) Traversarea sa se realizeze Intr-o sectiune cat mai departata de zonele 1n care se
formeaza zapoare sau se pot aglomera plutitori.
h) La rauri navigabile amplasamentul podlilui va fi ales In zona cu albie stabila, iar
direclia pilelor sa coincida cu direclia de curgere (unghi de atac maxim ± 10°).
c) DistaI1(a de la pod la secliunea de inflexiune a albiei I'aului nu tl'ebuie sa fie mai
Fig. 9.27. Amenajal'ea intrarii In pode\. mica de trei ori Ilingimea convoiului de calct" catre amonte sau 0 data ~i
jumatate aceea~i Ilingime catre oval.
236 Hidraulica podllrilor ,i podetelOl'
=-=--------------------------------------
i) Amplasamentele podllrilor ,i podelelor se VOl' corela cu planurile de amenajare a
cursurilor de apiL . ..
j) Se recomanda ca podurile provizorii sa fie amplasate In aval de podunle defimtlve.
k) Din punct de vedere hidraulic sant de preferat variantele de amplasament care
aduc modificari minime regimului de cUl'gere pe rau.
10.2. STUDII NECESARE PENTRU CALCULELE
HIDRAULICE ALE PODURILOR ~I PODETELOR
o etapa deosebit de importanta In proiectarea corecta a podurilor ,i podelelor 0
reprezinta oblinerea unui volum suficient de date de teren, d~terminat~ cat ~ai cor~ct.
Pentm efectuarea calculelor hidraulice sunt necesare studn topografIce, IndrologlCe,
geotehnice, date referitoare la comportarea In timp a podurilor existente pe c~rsul
de apa respectiv ,i asupra comportarii altor construcii hidrotehmce, date pnvllld
prognoza albiei ,i a nivelurilor etc.
o parte din aceste informalii servesc ,i pentru celelalte caleule legate de podun
,i podele.
Volumul acestor studii se stabile,te dupa importanla lucrarii ,i In urma recunoa,tern
pe teren.
Studiile pregatitoare cuprind:
• recunoa,terea terenului se face In toate cazllrile, indiferent de importanta lucrarii,
urmarind delimitarea zonei de interes pentru celelalte studii, cu recomandarea
volumului de studii de diverse categorii;
• identificarea ,i consultarea documentatiei existente privitoare la caracteristicile
zonei, amenajarea ulterioara a raului In amonte ,i In aval;
• studii de teren pentm complectarea datelor existente.
in finalul etapei de documentare, proiectantul trebuie sa dispuna de urmatoarele
date:
a) Studii topografice
• Planul de situatie al zonei la scara 1:500 ... 1:2000, In funclie de configuralia
terenului ,i de iI~portanta lucrarii. Acest plan conIine curbele de nivel ale terenului,
conturul albiei minore, conturul albiei majore la viituri, zonele de depuneri ,i
Cap. IO. Studii pentru proiectarea podurilor ,i podetelor
237
=> In cazul albiilor cu pante mici, diferenla de nivel Intre punctele amonte ,i
aval va fi de cel pUlin 20 cm;
=> In zone Ie de confluenla, ridicarile topografice VOl' cuprinde ambele rauri.
Planul de situalie serve,te la stabilirea amplasamentului podului ,i la
trasarea lucrarilor de amenajare a albiei raului. -
• Profile transversale prin albia raului la scara I: 10 .... 1:200, astfel:un profil prin
axul traversarii, cel putin doua In amonte ,i unul In aval, la distante de
20 ... 200 m.
Profilele transversale VOl' cuprinde Intreaga lalime a albiei majore,
corespunzatoare celor mai mari viituri cunoscute, linia terenului, nivelurile
apei etc.
Profilele transversale VOl' fi perpendiculare pe directia curentului In albia
majora, daca debitul acesteia este preponderent sau pe directia curentului In
albia minora. Profilele transversale servesc pentm calculele hidraulice pentru
.
poduri ,i podele, la calculul curgerii apelor In regim natural sau modificat.
.. • Profilul longitudinal prin albie pe linia talvegului la scari diferite pentl'll
distante (I :50 .. I :2000) ,i pentru cote (1:5 .. _I :200), se Intinde pe toata
lungimea raului cuprinsa In planul de situalie, cuprinde linia oglinzii apei la
data ridicarii, dar ,i oglinda apei la nivelulmaxim cunoscut din informatii.
Profilul longitudinal serve,te la calculele hidraulice furnizand date despre
adancimile apei, cotele suprafelei libere, varialia pantelor hidraulice, etc.
• Ridicarii topografice de detaliu, necesare pentm amplasarea infrastmcturii podului,
racordarea rampelor de acces, trasarea digurilor de dirijare etc.
b) Studii hidrologice
Din prelucrarea sau masurarea datelor hidrologice se oblin unnatoarele date:
• Debitele cu asigurarile de calcul ,i de verificare ,i nivelurile corespunzatoare.
~ Daca Institutul de Meteorologie ,i Hidrologie nu poate furniza aceste date, se
VOl' folosi prevederile standardului In vigoare ~i instrucliunile I.M.H. pentru
I
;:
determinarea debitelor.
Niveillrile se VOl' stabili prin calcule hidranlice.
• Date asupra rugozitalii albiei care se pot obline prin masurarea directa a

I,
eroziuni, zone Ie acoperite cu vegetalie, posturile hidrometrice, construcliile
hidrotehnice existente, alte construclii ,i instalalii, poziliile profilelor transversale
,i longitudinale etc. Planul de situalie va fi extins pana la limita de influenli'i
hidraulica a construcliilor. in mod informativ, planul de situalie va cuprinde 0
zona avand lungimea:
=> (5 ... 7) lalimi ale albiei minore sau (2 .. 3) latimi ale albiei majore, din care
2/31n amonte de pod, pentru albii stabile;
I.
=> zona In care se prevad lucrari de regularizare In cazul albiilor instabile, dar
Illl mai putin deeat pentru albii stabile;
debitelor sau din studiile pentrll lucrari asemanatoare.
• Pantele suprafelei libere a apei la debitele Cll asigurari de calcul ,i de
verificare, necesare pentru determinarea nivelurilor, pentru Intocmirea cheii
limnimetrice In amplasamentullucrarii.
• Repatiitia debitelor de calcul ~i de verificare Intre albia minora ,i albiile
majore se determina In cazul riiurilor In care geometria secliunilor ,i, mai ales,
eoeficientii de rugozitate difera Intre albii. Calculele hidraulice VOl' tine seama
de caracteristicile diferite ale curgerilor ~i de capacitc\ile de erodare diferite.
238 Hidraulica podurilor ~i podelelor
-----------------------
• Date asupra morfologiei albiei raului in zona amplasamentului, pentru
determinarea stabilitalii albiei. In funclie de asemenea date se vor stabili
soluliile de corectare a albiei, lucrarile de regularizare pe sectoare in amonte ~i
aval de amplasament, lucrarile de aparare de mal uri ~i proteclii impotriva
inundaliilor.
Daca este posibil se VOl' urmari modificarile albiei minore in timp, prin
documentalii existente sau prin masuratori, precum ~i modificarile prod use in
perioadele de viituri. Se VOl' cauta informalii asupra schimbarilor de direclie
ale curenlilor de apa, asupra evoluliei zonelor cu meandre.
Sunt fomte importante informaliile asupra modificarilor in timp a secliunii
raului In amplasament, prin suprapunerea profilurilor transversale efectuate la
ape mari ~i ape mici.
Se VOl' preleva probe de material solid de pe fundul raului, dupa trecerea
viiturilor, pentru determinarea granulometriei aluviunilor. Asemenea probe
sunt obligatorii pentru raurile cu albie afuiabila.
Se vor face aprecieri asupra debitelor solide tarate ~i in suspensie, mai ales
pentru raurile la care patul albiei se modi fica in timp.
• Date asupra regimului de iarna al raului pentru a se asigura evacuarea gheturilor.
Asemenea date vor servi la amplasarea pilelor podului, la stabilirea deschiderilor
intre pile ~i proiectarea lucrarilor spargheturi.
Se vor determina zonele pe rau unde se formeaza zapoare, nivelul apei in
perioada de scm·gere a ghelurilor, grosimea ghelii ~i dimensiunile sloiurilor,
influenla podului de gheala asupra morfologiei albiei etc.
c) Studii geotehnice
Asemenea studii servesc pentru alegerea amplasamentului podului, pentru
calculul afuierilor generale ~i locale, pentru proiectarea lucrarilor de regularizare
~i proteclie a albiei In zona amplasamenului.
• Este absolut necesara realizarea de profile geotehnice transversale prin albie in
zona podului, cuprinzand descrierea straturilor de teren (natura terenului,
caracteristici fizice ~i geotehnice, curbe granulometrice etc.).
• Foraje geotehnice In albiile minora ~i majora, ori in zonele unde se vor realiza
lucrarile de regularizare ~i aparare pentru riiu.
Adancimea forajelor se stabile~te dupa natura terenului ~i importanta lucrarii.
Se poate renunla la profilele geotehnice In anumite situalii, in cazul albiilor
stabile ~i nerodabile, la poduri cu 0 singura deschidere care nu reduce secliunea
de curgere a apei etc. In asemenea situalii sunt suficiente informaliile furnizate
de unul sau mai multe foraje.
d) Alte informafii
• Unnarirea comportarii in timp a podurilor ~i podelelor existente.
A~a dupa cum s-a aratat in capitolul 4, poiectarea lucrarilor de regularizare de
rauri se face cu ajutoruI unar teOl·ii ~i formule. Pentru lucrarile importante sunt
I
!
Cap.! o. Studii pentru proiectarea podurilor ~i podele!or
239
nec~sare studii de I_ab?:-ator, insa cea mai buna verificare a proiectarii 0 constituie
UI mamea compOltafll III tunp a lucrarilor.
• Se apreci~za ca d~osebit de utila constituirea unei banci de date, in care sa se
stocheze
r Illformalu
. complete despre poduri <i podele (de la St Ud··u, prolectare
.
Y
rea Izarea ~I exploatare, reparalii, comportare etc.). '
.Urmarirea comporta.rii in. timp a podurilor ~i pode!elor poate servi la
C?I ecta:ea calculelor Illdrauhce ~i la stabilirea mai exacta a principalelor
dlmensmnJ ale lucrarilor.
. Ase~enea st~dii sunt necesare mai ales pentru raurile la care masuratorile
hldrologlce, mal ales, nu sunt complete sau pentru raurile cu particularitati
deoseblte de curgere. .
. Se apreciaza .ca infomaliile privind functionarea pod uri lor ~i pode!elor
eXlstent~ ar trebUl sa cuprinda, cel pulin, urmatoarele date [17]:
~ lungunea podului ~i marimea deschiderii·,
~ modul cum lucreaza deschiderile centrale ~i laterale ale podului la ape
man;
~ afuierile generale ~i afuierile locale masurate in secliunea lucrarii.
~ depunerile ~i eroziunile produse in zona de influenla; ,
~ modul. cum se comporta lucrarile de regularizare a albiei ~i de dirijare a
curenltlor;
~ date privin.d construclia ~i exploatarea podului sau pode!ului.
Pe~tru pro.lectarea unei lucrari, intr-un anumit amplasament, importante
sunt IllfOrma!lIle refentoare la poduri ~i podele situate pe acela~i rau in
amonte sau In aval, cat mai aproape. '
• Exami~area efectulu! pe care alte lucrari pe rau il au asupra amplasamentului
podulUl sau podelulUl.
~semenea lucrari pot influenla regimul debitelor lichide sau solide pe riiu sau
pot mfluent~.relieful albie (de exemplu balastierele).
Pnn studu se vor stabili urmatoarele:
~ il:.flue.~ta lucra~i~o~· hidrotehnice (acumulari, regularizari, amenajari de torenli,
ulgalu, amen:J~n PI~clcole etc.) asupra regimului de debite pe rau;
~ ~nfluen!a lucranlor Illdrotehnice din aval asupra nivelurilOl' pe rau;
~ mflue~!a lucra~·ilor asupra fenomenelor morfologice.
Amp~oarea.lllform~!lIlor necesare pentru proiectarea podurilor ~i podelelor va fi
apreclat~ de catre. pro~ectant, in funclie de importan!a lucrarii. eu cat informaliile
sunt mal bogate ~I mal corecte, ~ansele ca solutiile adoptate sa fie oprime sunt mai
man. '
240 Hidraulica podurilor ,i podelelor
10.3. ASPECTE CARE NECESITA CONTINUAREA
STUDIILOR
A,a dupa cum rezulta din capitolele precedente, multe dintre problemele legate
de mi,carea apei cu suprafala libera sau sub presiune in zona podurilor ,i podelelor
au fost atent studiate ,i au rezolvari suficient de bine verificate.
Tinand seama de faptul ca se aclioneaza asupra unor factori naturali, cu
compOltari adesea imprevizibile, sunt intotdeauna elemente de lamurit sau de
completa!. Foatte multe relalii de calcul au fost stabilite prin masuratori in natura
sau ill laborator ,i cuprind coeficienli care se cer stabilili prin masuratori in natura.
. Folosirea relaliilor care cuprind parametri cu valabilitatea locala trebuie racuta cu
deosebita prudenla. Unul dintre obiectivele acestei carti este de a atrage atentia
asupra unor asemenea relatii. Din acest motiv s-au introdus capitole cu noliuni din
disciplinele de baza (hidraulica, hidrologie), pentru a putea explica provenienla ,i
limitele de aplicabilitate a rela\iilor, precum ,i semnificalia corecta a unor ho\iuni
folosite ill mod uzua!'
Podul ,i lucrarile de regularizare a albiei raului din zona sunt considerate un
ansamblu de lucrari, se cer gandite ,i proiectate ca atare, iar efectele lor VOl' fi
judecate in acest fe!' Protec(ia raurilor, prin respectarea principiilor de regularizari
de rauri (prezentate in capitolul 4), este 0 cerinta obligatorie. Nerespectarea
tendintelor naturale va fi sanc\ionata cu severitate de comportarea ulterioara a
raului, iar felul cum se comporta in timp raul ,i podul constituie cea mai severa
receplie a lucrarilor. In anumite limite cunoscand In profunzime problemele,
compoltarea raului poate fi corectata astfel incat efectele negative sa fie minime.
Pode\ele ,i podurile vor fi tratate cu aceea,i aten\ie, pentru ca reprezinta un procent
impOltant din costullucrarilor de arta pe un drum sau 0 cale ferata.
Eventuale erori in calculele hidraulice pentru pod uri ,i pode\e pot avea efecte
negative deosebite ,i pot conduce la cheltuieli foarte mari.
De,i complexe, dependente de factori naturali variabili 0 serie de probleme au,
in acest stadiu, 0 rezolvare satisracatoare.
Dilltre aceste se pot menliona:
• determinarea debitelor cu asigurari date, problema foarte dificila mai ales in
lips a inregistrarilor pe un numar suficient de ani, astfel incat sa perm ita
prelucrarea statistica; in buna masura activitatea lnstitutului de Meteorologie
,i Hidrologie umple aceasta lacuna;
• calculul afuierilor generale, care se bazeaza pe ipoteze clare, bine exprimate
prin relatii, verificate prin studii de laborator;
• calculul lungimii podului prin metoda aratata in subcapitolul 5.4.4, care
reflecta in mod cat mai corect posibil curgerile diferite in albiile minora ,i
majora; examinarea coeficientului general de afuiere (subcapitolul 5.3) pune
in evidenla posibilitalile pe care Ie are proiectantul de a influenla aplicarea
corecta a formulelor;
Cap. I O. Studii penlru proieclarea podurilor ,i podelelor 241
• determinarea marimilor hidraulice pentru pod uri ,i podele ,i aplicarea
formulelor din hidraulica sunt bine cunoscute, sunt date toate elementele de
calcul in indrumatoarele de hidraulica ,i s-au intocmit diagrame de calcul puse
la dispozilia proiectantului; se poate, totu,i, aprecia ca aplicarea directa a
formulelor permite un mai bun control asupra calculelor;
• mai sunt ,i alte probleme pentru care se poate aprecia ca rezolvarea este
corespunzatoare, insa mai raman multe aspecte de clarifica!. De asemenea,
de,i volumul de studii este impOltant, sunt inca probleme complexe cu
rezolvari contradictorii.
o prima problema pentru care nu s-a putut elabora 0 teorie'generali'i, unitara, 0
reprezinta afuierile locale in jurul pilelor de pod. Capitolul 7 a incercat sa prezinte
factorii care influen\eaza aceste afuieri, multitudinea studiilor antreprinse ,i faptul
ca masuratorile In teren nu sunt convingatoare.
Complexitatea fenomenelor, variabilitatea factorilor de influen\a, au racut
necesara extinderea capitolului ,i prezentarea unui numilr mare de rela\ii.
Numai 0 banca de date ob\inute pentru podurile in func\iune, date comparate cu
elementele de proiectare care au fost folosite, ar putea reprezenta un pas hotarator
in plus. Simpla masuratoare a afuierilor, rara a avea elementele masurate
men\ionate in subcapitolul 10.2 ca date de studiu, nu poate clasifica prea bine
problema.
o aita problema care poate avea rezolvari oarecum diferite este incadrarea
podelelor tubulare in anumite scheme de calcu!. De,i in aceasta direc\ie rezolvarile
conduc la rezultate asemanatoare, intre schemele prezentate in capito lui 9 sunt
diferenle in descrierea fenomenelor. De exemplu adancimea contractata apare sau
nu, condiliile de inecare in amonte ,i aval sunt diferite (H > hI' ,i hay > 1,2 hOT In
subcapitolul9.2.l ,i H > 1,2h" ,i hay > her In subcapitoluI9.2.3).
Aceste diferente soar putea lamuri prin studii de laborator.
Acestea sunt numai doua exemple, dintre multe altele.
Chiar ,i unele notiuni folosite in mod curent in hidraulica, hidrologie ,i
amenajari de rauri pot avea sensuri asemanatoare Insa valori diferite dupa
determinarile experimentale. Cercetatorii in\eleg acela,i lucru prin noliunea de
viteza admisibila, Insa valorile numerice indicate sunt diferite, motiv pentru care s-
au dat mai multe tabele cu valori numerice. Notiunile de viteza admisibila ,i viteza
critica de antrenare sunt uneori interpretate ca avand acela,i sens, alteori cu
semnificalii diferite. Notiunea de albie stabila poate fi interpretata in mai mUlte
moduri, a,a dupa cum s-a aratat in subcapitolul 4.1, legata fiind de noliunea de
echilibru morfologico
Desigur ca aceste diferenle nu influenleaza in mod esenlial caleulele hidrauliee
pentru poduri ,i podele, insa pot ridiea probleme de interpretare persoanelor foarte
atente.
242 Hidraulica podurilor ~i podelelor
'--_._--
Proiectantul are, In primul rand, sarcina sa aplice standardele ~i normativele In
vigoare. In acela~i timp, trebuie sa cunoasca [oarte bine 0 gama foarte diversa de
probleme (de hidraulica, hidrologie, regulariziiri de rauri etc.), deoarece prin calcule
hidraulice se precizeazii principalele dimensiuni ale podurilor ~i podelelor.
BIBLIOGRAFIE

1. BREUSERS, HNC, NICOLLET, G,. SHEN, H.W. - Local scour around

cylindrical piers. Raport IAHR, 1977.
2. CIOC, 0.- Hidraulica. Editura Didacticii ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1975.
3. HANCU, S. - Modelarea hidraulicii in curenfi de aer sub presiune. Editura
Didacticii ~i Pedagogica, 1963.
4. HANCU, S.' - Regularizarea albiilor raurUor. Editura Ceres, 1976.
5. IANULI, V. - Curs de hidraulicii $i amenajiiri hidrotehnice. Editura Institutului
de Constructii Bucure~ti, 1979.
6. LUCA, 0., TATU, G., PETRESCU, V. - Hidrodinamica cursurilor de apii.
Universitatea Tehnica de Construclii Bucure~ti, 1998.
7. MANOLIU, LA. - Regulariziiri de rauri $i ciii navigabile interioare. Editura
Tehnica, 1970.
8. MATEESCU, CR. - Hidraulicii. Editura Didacticii ~i Pedagogica, Bucure~ti,
1963.

'.ii 9. MA.NESCU, M., LUCA, O. - Sisteme de protectie impotriva afoierilor.

Contract de cercetare ~tiinlifica nr. 18911987.
t~
10. POLIAKOV, B.V. - Calcule hidrologice la proiectarea instalafiilor pe rauri cu
bazine mid (trad.). Editura Tehnica, 1951.
11. POPA, R. - Elemente de hidrodinamica raurUor. Editura Didactica ~i Pedagogica,
1997.
12. TROFIN, E. - Hidraulica $i amenajiiri hidrotehnice. Editura Institutului de
Construclii Bucure~ti, 1974.
13. TROFIN, E. - Hidraulicii:;i hidrologie. Editura Didactica ~i Pedagogica, 1974.
14. TROFIN, E., MA.NESCU, M., BICA, I. - Hidraulica teoretic !fi aplicatii.
Editura Institutului de Constructii Bucure~ti, 1985.
"
) IS. URSESCU, GH., MACAREVICI L., NEMESCU, B. - Calculul hidraulic al
podetelor. Litografia Inviitamantului, Ia~i, 1956.
244 Hidraulica podurilor ~i podetelor

16. VLADIMIRESCU, 1. - Hidrologie. Editura Didactica ~i Pedagogica, 1978.

17. * * * - Studii de Hidraulicii nr. VII/J964. LS.C.H, 1964.
18. * * * - Manualul inginerului hidrotehnician. Editura Tehnica, 1970.
19. * * * - Normativ departamental pentru calculul hidraulic al podurilor. IPTANA,
PD 95-71.
20. * * * - Normativ departamental pentru calculul hidraulic al podelelor. IPTANA,
PD96-71.
21. * * * - Hydrologic Manual, The Texas Highway Department. Bridge Division,
1970.
22. * * * - Proc~~~i~gs' ~XVI Congres IAHR, Brazilia, 1975.
. -
23. DAN, E. ,... Regu/ariziiri de rauri. EdituraDidactica ~i Pedagogidi, 1964.
24. * * * - Norrnativ depart~~ental privind proiectarea hidraulicii a podurilor ~'i
. pode/elor. PD 95-7~. .
" .