See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/264420090

RELAŢII DE AJUSTARE A GEOMETRIEI HIDRAULICE A ALBIILOR MONTANE ÎN

BAZINE HIDROGRAFICE MICI, PREDOMINANT FORESTIERE (thesis chapter)

Thesis · December 2015

DOI: 10.13140/2.1.1572.6727

CITATIONS READS

2 1,766

1 author:

Costinel C. Cristescu
Retired
9 PUBLICATIONS 7 CITATIONS

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Costinel C. Cristescu on 02 August 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 FACULTATEA DE SILVICULTURĂ
ŞI EXPLOATĂRI FORESTIERE
DOCTORAT (FĂRĂ FRECVENŢĂ: DDF)
Domeniul fundamental: Ştiinţe agricole şi silvice
Domeniul: Silvicultură

RELAŢII DE AJUSTARE A GEOMETRIEI HIDRAULICE A

ALBIILOR MONTANE ÎN BAZINE HIDROGRAFICE MICI,
PREDOMINANT FORESTIERE

Doctorand: COSTINEL C. CRISTESCU Conducător ştiinţific: prof. dr. ing. IOAN CLINCIU
 RAPORT DE CERCETARE

RELAŢII DE AJUSTARE A GEOMETRIEI HIDRAULICE A

ALBIILOR MONTANE ÎN BAZINE HIDROGRAFICE MICI
PREDOMINANT FORESTIERE
 CUPRINS

1. CONCEPTUL DE ALBIE STABILĂ .......................................................................................................................... 4

1.1. ALBIA STABILĂ ........................................................................................................................................................... 4
1.2. REZOLVAREA ECUAŢIILOR GEOMETRIEI HIDRAULICE ................................................................................................. 8
2. PROIECTAREA HIDRAULICA A RESTAURĂRII ALBIEI ................................................................................ 10
2.1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTAREA PENTRU RESTAURAREA RÂURILOR............................................... 10
2.1.1. Identificarea obiectivelor şi evaluarea habitatului ........................................................................................... 10
2.1.2. Evaluarea stabilităţii ......................................................................................................................................... 10
2.1.3. Debite lichide necesare pentru evaluare şi proiectare ..................................................................................... 11
2.1.4. Consideraţii privind debitul de formare a albiei, în cadrul proiectului de cercetare ..................................... 12
2.1.5. Estimarea granulometriei patului ..................................................................................................................... 16
2.1.5.1. Consideraţii privind evaluarea diametrului reprezentativ ................................................................................................. 16
2.1.6. Stabilirea parametrilor de proiectare şi a metodologiei de soluţionare ........................................................ 17
2.1.7. Verificarea stabilităţii ....................................................................................................................................... 19
2.2. MODULUL PROPRIU DE EVALUARE A STABILITĂŢII ALBIILOR MONTANE ŞI A TENDINŢELOR DE AJUSTARE ............... 19
2.2.1. Baza teoretică .................................................................................................................................................... 19
2.2.1.1. Parametri morfometrici ai secţiunii transversale .............................................................................................................. 20
2.2.1.2. Funcţiile rugozităţii patului albiei ..................................................................................................................................... 24
2.2.1.2.1. Ecuaţia Jarrett (1984) ................................................................................................................................................. 24
2.2.1.2.2. Ecuaţiile Thorne şi Zevenbergen (1985) .................................................................................................................... 25
2.2.1.2.3. Ecuaţiile Bathurst (2002) ............................................................................................................................................ 25
2.2.1.2.4. Ecuaţiile Ugarte şi Madrid-Aris (1994) ...................................................................................................................... 26
2.2.1.2.5. Relaţiile Comiti et al (2007) ....................................................................................................................................... 26
2.2.1.2.6. Ecuaţiile vitezei medii în secţiune Rickenmann (1990, 1991, 1994, 1996) ................................................................ 27
2.2.1.2.7. Ecuaţia Alonso şi Fernandez (2003) ........................................................................................................................... 27
2.2.1.2.8. Ecuaţia Madrid – Aris (1992) ..................................................................................................................................... 27
2.2.1.3. Funcţiile transportului de aluviuni .................................................................................................................................... 28
2.2.1.4. Determinarea debitului efectiv – conceptul excesului de energie ..................................................................................... 28
2.2.2. Capacităţile modulului ...................................................................................................................................... 37
2.2.2.1. Scurtă descriere ................................................................................................................................................................ 37
2.2.2.2. Parametri morfometrici ai secţiunii transversale ............................................................................................................ 40
2.2.2.2.1. Coeficientul Gini (G) .................................................................................................................................................. 40
2.2.2.3. Funcţii hidrometrice în secţiune ....................................................................................................................................... 45
3. SCURT REZUMAT. CONCLUZII ............................................................................................................................ 46
4. BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................................... 48
5. ANEXA A – PROFILE TRANSVERSALE ŞI PROFIL LONGITUDINAL PĂRĂUL CACIU 1985 – 1991 ....... I
6. ANEXA B – SUBRUTINE ALE MODULULUI „ANALIZA SECŢIUNILOR TRANSVERSALE V0” .............. I
6.1. SUBRUTINE ASOCIATE PAGINII „MAIN” – EVENIMENTE CONTROALE ......................................................................... I
6.2. SUBRUTINE ASOCIATE MODULULUI 1 AL PROGRAMULUI ........................................................................................ XX

3
 1. CONCEPTUL DE ALBIE STABILĂ
1.1. ALBIA STABILĂ
Creşterea interesului public pentru dezvoltarea sustenabilă a sistemului fluvial, pentru întreţinerea şi
creşterea biodiversităţii sale, a generat o majorare a cererii pentru implementarea unor lucrări de inginerie hidraulică
destinate restaurării/reabilitării cursurilor de apă degradate şi instabile având caracteristici constructive şi
comportamente în exploatare puternic ancorate în dinamica mediului înconjurător. În consecinţă se evidenţiază o
nevoie stringentă de dezvoltare şi implementare a conceptelor şi procedurilor de elaborare a proiectelor a căror
aplicare să conducă atât la conservarea stabilităţii naturale a cursului cât şi la menţinerea diversităţii habitatului şi
creşterea valorii lui estetice. Un proiect care oferă o soluţie în concordanţă cu dinamica comportamentală a
proceselor naturale, faţă de o soluţie tradiţională, nu numai că este sustenabil, dar generează costuri efective de
aplicare mult mai scăzute1.
În comunitatea ştiinţifică, termenii de stabilitate a albiei, echilibru, cvasi – echilibru, albii în regim,
evocă un noian de diverse interpretări (Rosgen, 2001, Watson et al, 1999). Aşa cum arăta Rosgen (2001), o analiză a
literaturii de specialitate referitoare la aceşti termeni subliniază sinonimia lor, sau cel puţin o similaritate comună.
Încă din 1902, Davis (cit. Rosgen, 2001) definea un râu „graded” ca acel curs de apă care realizează echilibrul între
eroziune şi depunere atins în stadiul de maturitate al acestuia. Mackin (1948)2 plecând de la acest precept
defineşte astfel un râu graded:
Un râu graded este acela în care, într-o perioadă de de mai mulţi ani, panta este uşor ajustată pentru a asigura, cu debitul disponibil şi
cu caracteristicile predominante ale albiei, exact acea viteză cerută de transportul aluviunilor în suspensie furnizate de bazinul de drenaj.
Râul graded este un sistem în echilibru. Trăsătura sa caracteristică este aceea că orice schimbare a oricăruia
din factorii care îl controlează va determina o deplasare a echilibrului în direcţia care tinde să absoarbă efectul
schimbării.
Râurile sunt „motoare naturale”3 care consumă energie pentru a produce lucru mecanic prin care
acţionează, în concordanţă cu alţi agenţi geomorfologici, pentru a eroda landşaftul şi a transporta detritusul rezultat.
Adesea sunt comparate cu o bandă transportoare care mişcă aluviunile în mod intermitent spre un nivel de bază.
Întrucât râurile transportă cantităţi de apă şi sedimente cu un ecart de mărime extrem de variabil, adesea sunt evazive
în relevarea unor trăsături de comportament bine definite. Totuşi, studiile empirice, întreprinse de-a lungul a mai
mult de un secol, evidenţiază că râurile aluviale în ansamblu prezintă – în mod surprinzător – caracteristici medii
uniforme. Leopold şi Maddock (1953), definesc aceste caracteristici ca fiind:
 lăţimea albiei (W)
 adâncimea medie (D)
 viteza medie a curentului (V)
şi exprimă relaţiile geometriei hidraulice sub forma unor simple funcţii de putere, în care variabila independentă
este debitul lichid (reprezentativ):
W  aQ bw (1)
D  cQfw (2)

V  kQmw (3)
Variabilele hidraulice, W, D, V satisfac ecuaţia de continuitate, respectiv:
Qw = WDV (4)
iar coeficienţii a, c, k, b, f, m se află în următoarea relaţie:
ack = 1 (5a)
b+f+m = 1 (5b)

1 Hey, R.D., 2006

2 Mackin, J.H., 1948, Concept of the graded river. Geological Society of America Bulletin, 59:463-512, cit Ichim et al, 1989. Mackin utilizează
termenul de “delicated”, care, prin semnificaţia lui, echivalentă şi în limba română, sugerează modificări aproape imperceptibile la o scară de
timp contemporană.
3 Nanson, G.C., Huang, H.Q, 2008

4
 Dacă oricare din aceste variabile se modifică, această modificare va induce o serie de ajustări concurente ale
celorlalte variabile pentru a se stabili un nou echilibru.
Rosgen (1996) formulează astfel stabilitatea albiei:
Capacitatea unui râu de a transporta – în timp şi în condiţiile climatului actual – aluviunile şi debitele produse de
bazinul său de recepţie astfel încât el îşi menţine dimensiunile, forma plană şi profilul altitudinal fără a se agrada sau
degrada.

Procesele de eroziune şi depunere trebuie să se producă într-o albie natural stabilă, dar în timp, ele
determină fie o degradare, fie - respectiv - o agradare şi deci o instabilitate.
Morfologia albiilor râurilor aluvionare este produsul unor condiţii determinante, între care cele mai
importante sunt cantităţile de apă şi sedimente introduse în albie, calibrul sedimentelor şi istoria şi trăsăturile fizice ale
landşaftului prin care curge râul. Starea landşaftului determină cantitatea de sedimente disponibilă râului, iar acestea
determină panta generală de-a lungul căreia curge râul şi astfel rata consumului de energie a apei curgătoare (Church,
2002). Astfel conceptul de echilibru poate fi descris de diverse relaţii calitative exprimând interacţiunea a
patru factori fundamentali:
1. Debitul lichid QW
2. Panta râului So
3. Debitul solid QS
4. Dimensiunile aluviunilor D50
Prima variabilă (Qw) este o variabilă aproape complet independentă, în timp ce celelalte trei au un grad de
de determinare accentuat.
Una din cele mai larg utilizate relaţii este cea propusă de Emory M. Lane (1955) 4 care stabileşte că:
QW • So ~ QS • D50 (6)
şi care este cunoscută sub denumirea „balanţa lui Lane” (Fig. 1), şi care evidenţiază faptul că o schimbare a oricăruia
din cei patru factori va determina o
modificare a celorlalţi, de aşa natură
încât balanţa se va reechilibra. De
exemplu, dacă se măreşte panta în timp
ce debitul lichid nu de modifică atunci
fie va trebui să crească debitul solid, fie
calibrul sedimentelor.
Se observă de asemenea că
în relaţia (6), primii doi factori -
debitul lichid şi panta râului –
definesc energia operaţională a
sistemului (puterea), în timp ce
următorii doi factori – respectiv
debitul solid şi dimensiunea
mediană a aluviunilor – definesc
Fig. 1. Balanţa lui Lane. La echilibru, panta şi debitul lichid contrabalansează cantitatea de lucrul mecanic care trebuie efectuat.
sedimente şi calibrul acestora (Sursa : FISRWG, 2001)
Din perspectiva relaţiei (6),
râurile sunt produsul unui echilibru şi
din când în când a unui dezechilibru,
între lucrul mecanic efectuat şi energia consumată pentru aceasta. Este fundamental a se recunoaşte faptul că – în
cele mai multe cazuri – nu toată energia disponibilă a unui râu este utilizată pentru efectuarea lucrului
mecanic şi că de fapt există trei posibilităţi(Nanson şi Huang, 2008):

4Lane E.W. (1955) The importance of fluvial morphology in river hydraulic engineering. American Society of Civil Engineers, Proceedings, 81,
1–17.

5
 1º există un surplus de energie (râul dispune de mai multă energie decât cea necesară deplasării
propriilor debite lichide şi solide)  albia devine instabilă, implicând intensificarea proceselor de
eroziune;
2º râul dispune exact de acea cantitate de energie cât îi este necesara  albia este stabilă
3º există un deficit de energie în raport cu lucrul mecanic care trebuie efectuat  albia devine de
asemenea instabilă, dar implicând accentuarea proceselor de depunere.
Energia pe care trebuie s-o consume râul de-a lungul traiectoriei sale este exprimată prin relaţia simplă a
„puterii râului5”:
   w Q w So (7)
în care:
Ω puterea totală a râului [W]
γw greutatea volumetrică a apei [Nm-3]
So panta albiei [m m-1]
În cazul albiilor aluviale panta este controlată pe de-o parte de panta văii (Sv) – ca variabilă exogenă,
independentă în raport cu contemporaneitatea râului şi pe care râul nu o ajustează la scara actuală de timp – şi de panta
propriu zisă a albiei (So) – ca variabilă endogenă, asupra căreia râul acţionează prin ajustarea traiectoriei şi lungimii
sale şi care este sistematic modificată atâta vreme cât Q este variabila independentă iar γw este cvasi-constantă. Astfel
panta albiei devine o variabilă critică – deşi doar în parte – şi factor al auto ajustării energetice a râului.
Este important de reţinut faptul că toate ipotezele privind echilibrul şi ajustarea albiilor se fundamentează
pe:
a) valori medii ale parametrilor geometriei albiei la postul hidrometric6;
b) variaţia acestor parametri se produce numai în direcţia aval, de-a lungul reţelei hidrografice7;
c) debitul – ca variabila independentă cea mai importantă – este un debit caracteristic, sau
reprezentativ, unic pentru fiecare secţiune transversală şi variind proporţional cu suprafaţa
bazinului de recepţie controlat de secţiunile succesive de control a bazinului, în direcţia aval, de
regulă după o relaţie de tip alometric.
O albie stabilă se află în echilibru şi deci procesele de eroziune şi depunere nu se evidenţiază în mod
sistematic, deşi, pe termen scurt, poate suferi ajustări generate de fluctuaţia întâmplătoare a parametrilor hidrologici.
Albiile prezintă de obicei multe forme de echilibru şi sunt supuse schimbărilor de echilibru rezultate din
influenţele antropice – cum ar fi modificările în structura şi distribuţia spaţială a folosinţelor - , evenimente
catastrofale – cum au fost inundaţiile din 2004 şi mai ales 2005 din bazinul Trotuşului – şi schimbări graduale ale
climatului.
În regimul relaţiilor procese – forme geomorfologice se pot recunoaşte următoarele tipuri de echilibru
(Chorley şi Kennedy, 1971):
 Echilibru static  când se produce o condiţie statică în proprietăţile sistemului, atât absolut cât şi relativ;
 Echilibru stabil  tendinţa unui sistem de a se deplasa spre o condiţie de echilibru anterioare unei
perturbări limitate;
 Echilibru instabil  când o mică variaţie poate conduce la o deplasare a sistemului, finalizată de regulă prin
instalarea unui nou echilibru stabil;
 Echilibru metastabil  caracterizat prin stări de echilibru stabil separate de praguri;
 Echilibru staţionar  caracterizat prin proprietăţi invariante ale sistemului la o scară de timp mare sau relativ
mare, dar suferind fluctuaţii instantanee la nivelul scărilor de timp relativ mici De exemplu 8, fluctuaţiile
unei variabile date, cum ar fi adâncimea albiei, evidente şi existente într-un termen scurt la nivelul unui
sector de albie se pot distribui în jurul unei medii a cărei valoare este constantă la o scară de timp mai
mare. Acest aspect apare atunci când albiile se ajustează la eroziunea şi depunerea asociate viiturilor
5 Stream power - concept introdus de Bagnold, R.A., 1960
6 at – a – station geometry
7 downstream
8 Saldi-Caromile & al, 2004

6
 sezoniere. Este important de subliniat că scara de timp a observaţiilor este decisivă în definirea stării de
echilibru – dacă scara de timp este prea mică valoarea medie a variabilei analizate nu va fi corect
determinată. Ca urmare a unei viituri cu probabilitate mică ( p = 2% de exemplu), un sector dat poate
prezenta o incizare a patului şi eroziuni de mal. Cu toate acestea, în anii următori, patul şi malurile se refac
la dimensiunile anterioare ale albiei. Dacă acest aspect este supus observaţiilor doar în anul următor viiturii,
în mod aparent albia nu va prezenta condiţii de echilibru.
Într-un râu „stabil” 9, atât morfologia unui sector - definită prin pantă, dimensiunile şi forma secţiunii
transversale, materialele constituente ale malurilor şi patului albiei, distribuţia spaţială a adâncurilor şi riflurilor,
forma în plan – cât şi organismele care trăiesc în sector – respectiv populaţiile şi diversitatea – vor fi în echilibru
cu intrările în sistem. Pentru morfologia râului, „intrările” sunt cantităţile de sedimente şi apă care intră în
sector şi distribuţia lor în timp (regimul debitelor şi aluviunilor). Ca medii mobile în timp, apa şi sedimentele se
vor mişca prin sectorul de albie fără a determina schimbări majore de tipul agradărilor sau degradărilor. Pentru
ecologia râului intrările sunt constituite tot din apă şi sedimente, dar la care se adaugă şi multe altele, cele mai
semnificative fiind calitatea apei, energia şi hrana. Destabilizarea râului are loc de obicei fie atunci când balanţa
dintre cantitatea de sedimente intrate şi cea care părăseşte sectorul se dezechilibrează, fie atunci când apare o
schimbare în capacitatea râului de a „procesa” toate intrările mai sus menţionate.
Este foarte important de subliniat că un sistem în echilibru nu este în totalitate inert. Numai într-un canal de
beton nu se va produce nici o schimbare. Chiar şi cel mai stabil râu răspunde în mod constant la mici
perturbări, cu toate că în medie el îşi va menţine o formă caracteristică.
 Echilibru termodinamic  exprimat prin tendinţa spre condiţia de maximă entropie, într−un sistem izolat 10 ;
 Echilibru dinamic  caracterizat de fluctuaţii care oscilează în jurul unei schimbări constante în condiţia
sistemului şi care are o traiectorie a stării medii nerepetată în timp. Un râu 11 îşi poate ajusta caracterul în
mod gradual ca răspuns la schimbarea graduală a mediului, ca de pildă lenta modificare a nivelului de bază.
În aceste circumstanţe râul subordonează un model complex al eroziunii, depunerii, schimbărilor în
transportul de aluviuni şi reînceperii incizării pentru a se ajusta la noul nivel de bază. Scara de timp la care
se prezintă echilibrul poate atinge mărimi de sute sau mii de ani. În orice moment pe parcursul ajustării,
albia poate prezenta condiţii de echilibru; astfel, în timp, echilibrul se modifică.
Ca stare reală, în comportarea sistemelor geomorfologice, se identifică (Ichim et al, 1989) echilibrul
termodinamic – ca o condiţie a diminuării în timp a ratei schimbărilor -, echilibrul staţionar – ca în cazul ajustării albiilor –
şi echilibrul dinamic, eventual metastabil (Fig. 2).

Fig. 2. Echilibru staţionar, echilibru dinamic şi echilibru dinamic metastabil, conform Chorley şi Kennedy (1971) (sursa: Ichim et
al, 1989, Saldi- Caromile, 2004).

Echilibrul rezumă stabilitatea albiei.

9 Breen & al, 1999

10 Al doilea principiu al termodinamicii : ca un sistem să poată efectua lucru mecanic primind căldură, într-o transformare în ciclu, el trebuie să primească căldura
de la o sursă caldă şi să cedeze o parte din căldura primită unei surse reci (Ţiţeica, R., Popescu, I., 1971, Fizica generală, Editura tehnică, Bucureşti).
11 Saldi-Caromile & al, 2004

7
 1.2.REZOLVAREA ECUAŢIILOR GEOMETRIEI HIDRAULICE
Cea mai timpurie încercare de a dezvolta un procedeu de proiectare a albiei stabile a fost de natură
empirică şi este cunoscută ca „teoria regimului”, susţinută de „ecuaţiile de regim” formulate succesiv de Kennedy
(1894)12, Lacey (1929…1958)13, Blench(1952…1970)14, Simons et Albertson (1960)15. Aplicaţiile inginereşti ale teoriei
regimului s-au dovedit de o corectitudine acceptabilă în special pentru proiectarea canalelor.
În 1953, Leopold şi Maddock formulează principiile stabilităţii albiilor cu aplicabilitate la râuri şi
formulează ceea ce s-a numit „teoria geometriei hidraulice”.
Termenul implică relaţii între parametri geometrici care definesc forma medie a secţiunii transversale a
albiei (lăţimea la suprafaţa liberă, adâncimea medie, aria udată, lungimea meandrelor) şi variabile hidraulice medii
(panta, rugozitatea, viteza) pentru un aflux de apă şi sedimente în albie în condiţiile de graniţă specifice
secţiunii.
Ecuaţiile fundamentale sunt ecuaţiile (1)…(5) la care se adaugă:
n   n Q pw (8)
So  sQ yw (9)
în care:
n coeficientul de rugozitate (adeseori substituit cu factorul de frecare f din relaţia Darcy –
Weisbach)
So panta albiei
χn , χs coeficienţi
p, y exponenţi
În ecuaţiile geometriei hidraulice exponenţii reprezintă rata de modificare a variabilelor determinate
funcţie de modificarea debitului, iar coeficienţii factorii de scară care definesc mărimea variabilelor
determinate când Qw=1.
Geometria hidraulică la postul hidrometric presupune valori medii pe o perioadă de timp dată: zi,
săptămână, lună, an. Conceptul de geometrie hidraulică în direcţia aval implică variaţia spaţială a formei albiei şi
proceselor de ajustare, la o frecvenţă constantă a viiturilor.
În albiile stabile delimitate de graniţe uniforme, coeficienţii a, c, k din ecuaţiile (1)…(3), sunt factori de
scară care variază de la un bazin hidrografic la altul sau de la o zonă geomorfologică la alta (Parker, 1979) şi sunt
strâns determinaţi de compoziţia sedimentelor, vegetaţia malurilor, rugozitatea graniţelor, pantă şi transportul de
aluviuni (Nanson şi Huang, 2008).
La rândul lor, exponenţii b, f, m ai ecuaţiilor (1)…(3) - deşi Parker (1979) şi Parker et al (2006)
demonstrează că cel puţin pentru albiile dezvoltate în zona montană având patul format din pietrişuri (D 50 ≥ 27 mm)
aceştia prezintă un grad ridicat de invarianţă - sunt şi ei dependenţi atât de scara şi structura spaţială a bazinului cât şi
de scara regimului debitelor (debite mici/debite mari). Aceasta înseamnă că pentru un aflux de apă şi sedimente dat
albia va prezenta o ierarhie a relaţiilor geometriei hidraulice ca răspuns la restricţiile impuse de graniţele albiei
şi care forţează albia să-şi ajusteze numai variabilele hidraulice pe care le poate ajusta (Sing, 2003). De
exemplu dacă pe un curs de apă din zona forestieră se realizează apărări de maluri cu pereuri sau ziduri de sprijin,
ajustarea lăţimii este restricţionată, ceea ce determină ajustarea celorlalte variabile, respectiv adâncimea, panta,
rugozitatea , viteza.
Variaţia exponenţilor b, f, m, a fost evidenţiată de Knigton (1974) – Tabelul 1 (conform Sing. 2003 şi
completat).
În practica determinării formei albiei stabile se fac următoarele ipoteze simplificatoare:
1º albiile stabile se găsesc în condiţia de echilibru staţionar, în care o cantitate impusă de apă şi sedimente
este transportată fără a determina un dezechilibru între eroziune şi depunere;

12 Kennedy, R.G., 1894, The Prevention of Silting in Irrigation Canals in India. Proc. Inst. Civil. Eng. 119, pp 281-295 – citat de Leliavsky, 1961
13 citat de Leliavsky, 1961
14 citat de Leliavsky, 1961
15 citat de Nanson & Huang, 2008

8
 2º fizica mişcării apei şi sedimentelor este definită de cele trei ecuaţii fundamentale ale mişcării uniforme:
 ecuaţia de continuitate (4)
 ecuaţia momentului cinetic, exprimată prin ecuaţia lui Chezy:
V  C RSf (10)
în care: V viteza medie în secţiune [ms-1]
C coeficientul de rugozitate Chezy [m0,5s-1]
R raza hidraulică [m]
Sf panta hidraulică [m/m]
Tabelul 1
Exponentul Suprafaţa  concentraţia sedimentelor în debitul lichid
Sursa bazinului Condiţii de determinare
b f m
[km2] Qs
Wolman 0.5
0.40 0.03 130 La posturi hidrometrice
CS  (11)
(1955) 7 Qw
Leopold şi 0.2
0.15 0.58 Sedalia Gully - Colorado Pentru calculul Qs există o multitudine
Miller (1956) 9
Thornes 0.1 de relaţii, în care variabilele determinante sunt
0.32 0.59 Q < 0.06 m3/s
(1970) 1
0.4 dimensiunile particulelor aluvionare, densitatea,
0.41 0.04 Q>0.06 m3/s
7 distribuţia granulometrică. Teoria geometriei
0.1 hidraulice nu formulează explicit o relaţie de
0.32 0.56 Q>0.425 m3/s
9
0.5 determinare a concentraţiei de sedimente – prin
0.50 0.01 Q<0.425 m3/s
1 intermediul Qs – ci doar specifică faptul că aceasta
0.3 38.90 –
Coates (1969)
6
0.20 0.44
157.99
Platoul Appalchian este determinabilă pe baza unei formule
Ponton(1972)
0.2
0.32 0.50
Bazine montane British potrivite.
1 Columbia – Canada
Sistemul de ecuaţii (4), (10), (11) este
Parker et al 0.4
0.4 0.13
Râuri cu pat din pietriş
(2006) 7 D 50 >27 mm, Q>2,7 m 3/s nedeterminat, conţinând patru necunoscute (W,
D, V şi Sf). Pentru rezolvarea sistemului se face
apel la o a patra ecuaţie, sau condiţie suplimentară. Această a patra condiţie suplimentară a condus la formularea a
cel puţin 20 de abordări diferite a determinării parametrilor albiei stabile, în principal grupate în trei mari categorii
(Skidmore et al, 2005) :
a) abordarea analogică – fundamentată pe principiile similarităţii – în care lăţimea, adâncimea şi relaţiile
lor de determinare sunt identificate la nivelul unui sector de albie stabilă situat în condiţii similare celui
în care se doreşte intervenţia, şi apoi transferate la nivelul acestuia;
b) abordarea empirică, sau raţională, care utilizează ecuaţii derivate din seturi de date regionalizate sau
„universale” prin care se stabilesc relaţii matematice între diversele caracteristici ale albiei şi adoptă o
condiţie de echilibru de tipul:
 varianţei minime a caracteristicilor morfometrice şi hidraulice – Langbein (1964);
 puterea minimă şi rata minimă de disipare a energiei – Chang (1979)16, respectiv Yang
(1972, 1987), Yang et al (1981), Yang şi Song (1986);
 eficienţa maximă a debitelor - Huang şi Nanson (2000) şi principiul minimei acţiuni –
Nanson şi Huang (2008);
 debitul solid maxim – White et al (1972)17;
 factorul de frecare maxim – Davies şi Sutherland (1980, 1983)18;
 numărul Froude minim – Jia (1990)19

16 Chang, H.H., 1979, Minimum stream power and river channel patterns. Journal of Hydrology, Vol. 14, pp: 303-327
17 White, W.R., Bettess, R., Paris, E., 1982, Analytical approach to river regime. Journal of the Hydraulics Division, Proceedings of ASCE, Vol. 108,
No. HY10, pp. 1179-1193
18 Davies, T.R.H., Sutherland, A.J., 1980, Resistance to flow past deformable boundaries. Earth Surface Processes, Vol. 5, pp. 175-179; Davies, T.R.H.,

Sutherland, A.J., 1983, Extremal hypotheses for river behavior. Water Resources Research, Vol. 19, No.1, pp. 141-148.
19 Jia, Y., 1990, Minimum Froude number and the equilibrium of alluvial sand rivers. Earth Surface Processes and Land Forms, Vol. 15, pp. 199-209

9
 c) abordarea analitică, care face uz de modele hidraulice şi funcţii ale transportului de sedimente pentru a
obţine condiţiile de echilibru aplicabile situaţiilor în care condiţiile istorice sau actuale ale albiei nu
evidenţiază un echilibru în raport cu producţia de aluviuni existentă sau prognozată. În general această
abordare are ca instrument de lucru un model matematic susţinut de suport informatic: SAM –
Sediment Analysis Model (Copeland USACE, 1994), HEC-6 (USACE, 1993), GSTARS 2.0 (Yang et al
1998), HEC – RAS 4.0 (USACE, 2004), SedNet (Sediment and Nutrient Budget for Rivers Networks -
CSIRO Australia 2004-2005), RAP (River Analysis Package - CRC for Catchment Hydrology and CRC
for Freshwater Ecology Australia 2005).

2. PROIECTAREA HIDRAULICA A RESTAURĂRII ALBIEI

2.1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTAREA PENTRU RESTAURAREA RÂURILOR
Proiectarea albiilor naturale în scopul restaurării, reabilitării, recuperării, stabilizării sau îmbunătăţirii
habitatului, pentru a face să se suprapună şi integreze criteriile ecologice şi criteriile inginereşti, necesită
incorporarea abordărilor şi considerentelor elaborate de numeroase discipline ştiinţifice şi tehnice (Skidmore et al,
2005). Metodologiile contemporane de cercetare şi dezvoltare a design-ului albiei (FISRWG, 1998; 2001; Watson et
al, 1999; Soar et al, 2001; Rutherfurd et al, 2000) demonstrează că nu există o abordare standardizată, comună tuturor
proiectelor sau condiţiilor obiective întâlnite. Dacă aceste studii sugerează convergenţa celor mai recente concepte,
orice alte prescripţii şi practici comune anterioare (regularizare, combaterea inundaţiilor, corectarea torenţilor, etc.)
sunt rezultatul mai mult al unor tehnici efective de marketing decât al unui succes repetat în implementarea,
aplicabilitatea universală şi acceptarea lor (Skidmore et al, 2005).
Strategiile pentru proiectele de restaurare includ adesea promovarea unor niveluri ridicate de dinamică, în
sens fizic (de exemplu inundaţiile, eroziunea şi depunerea) în cursuri de apă care sunt amenajate cu lucrări
hidrotehnice (baraje, diguri, canale, amenajări de albii). Restaurarea unei albii la o stare de echilibru dinamic poate să
nu conducă la un rezultat social acceptabil dacă finalitatea sa determină un impact negativ asupra vegetaţiei ripariene
şi asupra infrastructurii existente. Necesitatea de a avea o albie stabilă este adesea în contradicţie cu proiectele de
urbanism, creându-se astfel tensiuni între dinamismul cerut de obiectivele ecologice şi interesele privind controlul
inundaţiilor şi al eroziunii. Riscul asociat unui răspuns incert al albiei la proiectul implementat poate fi redus
prin utilizarea unor amenajări hidrotehnice – de tipul lucrărilor de corectare a torenţilor - sau prin etapizarea
implementării proiectului.
Principalele etape ale elaborării şi implementării unui proiect de restaurare a albiei sunt prezentate în Fig 3

2.1.1. IDENTIFICAREA OBIECTIVELOR ŞI EVALUAREA HABITATULUI

Primul pas al procedurii de proiectare este acela de a defini în mod foarte clar obiectivele proiectului.
Aceste obiective pot fi o combinaţie a două grupe importante de factori:
 condiţiile viitoare dorite  condiţia ecologică de referinţă sau condiţia ecologică potenţială,
incluzând crearea unor medii estetice şi /sau naturale, extinderea/îmbunătăţirea habitatului
natural
 valorile sociale , politice şi economice, incluzând prevenirea eroziunii malurilor sau a degradării
albiei, combaterea inundaţiilor, etc.

2.1.2. EVALUAREA STABILITĂŢII

Dimensionarea hidraulică a restaurării albiei trebuie precedată de un studiu al bazinului de recepţie pentru a
determina relaţiile existente între albia sau sectorul de albie amenajat şi celelalte componente ale sistemului (de
natură climatică , geologică, geomorfologică , etc.)
Evaluarea stabilităţii constă în examinarea segmentului de sistem fluvial supus restaurării în funcţie de
cauzele, direcţiile şi intensitatea modificărilor geomorfologice produse.
Stabilitatea actuală şi cea proiectată se estimează în raport cu nivelurile de dinamică a proceselor
geomorfologice existente. Din punct de vedere strict pragmatic, un sector de râu este instabil dacă modificările
morfologice induse de eroziune/depunere sunt destul de rapide pentru a deveni o preocupare publică sau
lucrările de întreţinere a albiei implică intervenţii dese şi consistente. Din perspectiva specialistului, un curs
10
de apă este instabil numai dacă expune modificări abrupte, episodice, sau progresiv consistente ale
traiectoriei plane, profilului longitudinal şi geometriei secţiunii transversale generate de intrările/ieşirile
afluxurilor de apă şi sedimente. Cu alte cuvinte un râu poate fi accentuat dinamic, dar geomorfologic stabil
(adică într-o stare de echilibru dinamic), dacă proprietăţile sale medii (W, D, So, D50, IS  intrările de sedimente,
OS  ieşirile de sedimente) într-un interval de timp dat (de regulă mai mare de 10 ani) sunt staţionare. Un astfel
de râu poate avea rate relativ mari de migrare laterală – implicând retragerea malurilor – dar poate avea un habitat
acvatic sănătos.

Stabilirea obiectivelor generale

Evaluarea
Stabilrea obiectivelor specifice şi a habitatului
procedurii de proiectare

Pregătirea planului de studiu

sedimentologic

Determinarea debitelor de calcul şi a Nu

granulometriei aluviunilor

Da
Evaluarea stabilităţii

Nu Proiectul implică Pot fi atinse obiectivele

reconstrucţia albiei generale prin proiect
alternativ?
?

Da

Nu Este graniţa albiei Da

mobilă la debitul de
calcul ?

Metoda pragurilor pentru a Metoda patului activ, pentru

obţine W, D, So a obţine W, D, So

Determinarea parametrilor geometrici ai

formei în plan şi stabilirea traiectoriei

Adiţionarea detaliilor geometrice

determinate de variabilitatea fizică şi
trăsăturile habitatului

Verificarea stabilităţii albiei restaurate

în condiţiile post - construcţie

Nu
Este stabilitatea
satisfăcătoare ?

Da
Implementare
şi construcţie

Monitorizare

Fig. 2. Principalele etape în proiectarea restaurării albiilor (după Shields & al, 2003)

2.1.3. DEBITE LICHIDE NECESARE PENTRU EVALUARE ŞI PROIECTARE

Variabila reprezentativă, atât pentru evaluarea stabilităţii albiei cât şi pentru proiectarea albiei stabile, este
debitul de formare a albiei.
Un râu aluvial îşi ajustează dimensiunile albiei la intervalul larg de variaţie a debitelor, acestea fiind variabila
motrice ce mobilizează sedimentele din graniţele albiei. S-a constatat însă că în multe râuri, pentru a determina
geometria albiei stabile, se poate utiliza un singur debit reprezentativ. Acest unic debit reprezentativ este
fundamentul teoriei geometriei hidraulice. Acest debit reprezentativ, generic denumit debit de formare a albiei, are –
totuşi - în spaţiul ştiinţific al teoriei geometriei hidraulice, mai multe accepţiuni:
11
 1º debitul efectiv  (Qef) un debit teoretic care, dacă se menţine constant într-o secţiune a albiei
aluvionare, pe o perioadă infinită, determină un ordin de mărime al parametrilor geometriei albiei
(W, D) echivalent cu cel al albiei date generat de variaţia .naturală a debitelor (Biedenharn et al.
2000); debitul efectiv transportă cea mai mare parte din aluviunile târâte.
Determinarea debitului efectiv presupune cunoaşterea distribuţiei anuale de frecvenţă a debitelor
(construită pe baza înregistrărilor debitelor zilnice sau lunare, de la cel mai apropiat post
hidrometric) şi o relaţie Qs = f(Qw).
2º debitul de albie plină20  (Qbf) debitul care umple o albie aluvionară stabilă, până la nivelul
luncii inundabile active. Acest debit este considerat a avea semnificaţie morfologică, întrucât el
reprezintă punctul de deplasare a proceselor caracteristice formării albiei spre cele caracteristice
formării luncii inundabile. Debitul bankfull se determină prin stabilirea în teren a nivelului bankfull,
pe baza observaţiilor asupra unor indicatori specifici (caracterizaţi de elemente morfologice şi
topografice ale albiilor, floră indicatoare) , şi o relaţie Qw = f(Zw) în care Zw este nivelul suprafeţei
libere.
3º debitul cu interval de recurenţă dat  (Qri) un debit reprezentat de un interval de recurenţă
dat. Cea mai veche estimare a acestui debit a fost cea a lui Leopold şi Maddock (1953) şi anume
debitul mediu anual. Literatura de specialitate estimează acest debit caracteristic albiei stabile ca
debitul corespondent unui interval de recurenţă de 1…3 ani, cu o medie în jurul lui 1,58 ani.

2.1.4. CONSIDERAŢII PRIVIND DEBITUL DE FORMARE A ALBIEI, ÎN CADRUL PROIECTULUI DE CERCETARE

Cercetările întreprinse de-a lungul anilor reflectă faptul ca între cele trei debite caracteristice există legături
mai mult sau mai puţin stabile.
Debitul bankfull este debitul cu cea mai mare acceptabilitate în cadrul proiectelor de restaurare, având în
vedere faptul că însăşi conceptul de debit bankfull a fost formulat de părinţii geometriei hidraulice (Leopold şi
Maddock, 1953, Leopold, 1994). Ulterior cei care au fundamentat principiile restaurării albiilor pe considerente
geomorfologice – însăşi ipotezele teoriei fiind de natură geomorfologică şi fundamentată de geomorfologi - au
considerat acest debit ca variabilă fundamentală de estimare şi dimensionare a geometriei albiei stabile (Hey, 1975,
1994, 1997, 2006).
Debitul efectiv şi debitul pentru interval de recurenţă dat s-au născut în procesul de dezvoltare a soluţiilor
privind rezolvarea ecuaţiilor geometriei hidraulice şi sunt concepte care au fost emise de cercetători în ingineria
hidraulică.
În determinarea debitului bankfull intervine un mare grad de subiectivitate în ceea ce priveşte identificarea
în teren a reperelor care marchează nivelul bankfull. Conform metodologiilor elaborate de Leopold (1994), reperul
cel mai des utilizat este „prima suprafaţă de depunere plană, sau aproximativ orizontală” evidenţiată în secţiunea
transversală. Or, identificarea suprafeţelor depozitare în teren este deosebit de dificilă, mai ales în cazul albiilor
montane şi a bazinelor hidrografice mici, împădurite, unde trecerea de la albie la versant se face în proporţie de
99% direct.
Alt indicator este variaţia în vegetaţia ripariană specifică. Albiile bazinelor de recepţie – afluente al Pr.
Slănic Moldova - analizate sunt albii cu dinamică activă, geomorfologic stabile, astfel încât vegetaţia erbacee
perenă care ar putea delimita nivelul bankfull aproape că lipseşte cu desăvârşire, iar vegetaţia arborescentă (tipic
arinişuri) evidenţiază o variabilitate extrem de accentuată a nivelului; practic identificarea nivelului bankfull în cazul
albiilor montane cercetate nu poate fi identificat. De altfel şi literatura de specialitate recunoaşte că „identificarea în
teren a nivelului bankfull poate fi dificilă şi înşelătoare, şi impune personal cu foarte multă experienţă şi training”
(FISRWG,2001).
Având în vedere aceste dificultăţi şi constatând că în regiuni hidrologic omogene se poate identifica o
relaţie strânsă între debit si suprafaţa bazinului de recepţie, Dune şi Leopold (1978)21 şi Leopold (1994) au dezvoltat
funcţii de regresie de tipul funcţiilor alometrice care leagă debitul bankfull de suprafaţa de drenaj, aşa numitele „curbe
regionale”. În România o astfel de abordare lipseşte cu desăvârşire, în literatura hidrologică de specialitate acest

20 bankfull discharge = debitul care umple albia (Manoliu, 1973), debitul care umple albia minoră (Hâncu, 1979), debitul de umplere al albiei
(Ichim & al, 1989). În literatura de specialitate din afara spaţiului anglosaxon s-a preluat şi extins termenul bankfull + debit/ nivel.
21 citat – FISRWG, 2001

12
aspect nefiind nici măcar menţionat, deşi înregistrări la posturi hidrometrice există (aceasta fiind baza abordării
curbelor regionale).
Printre procedurile de determinare a debitului bankfull în mod indirect, din analiza relaţiei Qw = F(Zw), se
remarcă recomandările lui Parker (2004) care arată că Qbf poate fi determinat destul de corect utilizând intersecţia
tangentelor sau a liniilor de tendinţă dintre ramura nivelelor mici şi ramura nivelelor mari. Soluţia este însă aplicabilă
doar în cazul albiilor care au „cât de cât o luncă diferenţiată morfologic”.
O altă soluţie de determinare este cea propusă de FISRWG (2001): construirea graficului (W/Aw) sau
(W/D) funcţie de Zw, în secţiunea transversală. De regulă acest grafic este în formă de U, valoarea minimă a unuia
din rapoartele menţionate corespunzând nivelului bankfull (Fig. 3a respectiv Fig. 3b). În graficele prezentate s-au
determinat nivelele bankfull pentru secţiunea XS 001 din bazinul hidrografic Caciu - Vrancea, pe baza măsurătorilor
efectuate în cadrul lucrării Cristescu (1992). În abscisă se aşează Zw, iar în ordonată, la scări corelate, variaţia
raportului dintre lăţimea albiei (W) şi aria udată (Aw), a raportului dintre lăţimea albiei şi adâncimea medie – axa
stânga - şi respectiv mărimea debitului lichid (Q) – axa dreapta. La intersecţia verticalei coborâte din minimul funcţiei
W/Aw = f(Zw), sau a funcţiei W/D = f(Zw), cu curba Q(Zw) se determină debitul bankfull.
Şi în acest caz există un anumit grad de incertitudine, după cum se observă din Figura 3, existând diferenţe
între debitele determinate cu cele două metode ( 0.286 mc/s respectiv 0.220 mc/s pentru secţiunea 1985 – Fig 3a -
şi 0.272 mc/s, respectiv 0.195 mc/s pentru secţiunea 1988 – Fig 3b).
Mai mult, apariţia valorilor minime ale funcţiilor W/Aw = f(Zw) şi W/D = f(Zw) se produce la o variaţie a
nivelului cu un pas de ordinul a 1 cm sau mai mic, ceea ce implică, pe de-o parte măsurători extrem de precise ale
punctelor care descriu perimetrul albiei şi pe de altă parte o relaţie foarte exactă Q(Zw), ceea ce – având în vedere
incertitudinile privind mărimea coeficientului de rugozitate – este destul de puţin probabil de realizat.

XS 001 Pr. Caciu 1985

45 10

40 9

8
35
7
30
W/Aw (m) - W/D

6
25

Q(Zw)
5
20
4
15
3
10
2
5 1

0 0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
Zw (m )

W/Aw = F(Zw ) W/D = f(Zw ) Q=f(Zw )

Fig. 3a. Determinarea Qbf, indirect, utilizând funcţiile (W/Aw) = f(Zw), (W/D)=f(Zw) şi Q=f(Zw), pentru secţiunea
XS 001 din b.h. Caciu, Vrancea, în profilul transversal măsurat în anul 1985 – (Cristescu, 1992)

13
 XS 001 Pr. Caciu 1988

45 20

40

35

30
W/A - W/D (m)

25
10
20

15

10

0 0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
Zw (m)

W/Aw =f(Zw ) W/D = f(Zw ) Qw =f(Zw )

Fig. 3b. Determinarea Qbf, indirect, utilizând funcţiile (W/Aw) = f(Zw), (W/D)=f(Zw) şi Q=f(Zw), pentru secţiunea
XS 001 din b.h. Caciu, Vrancea, în profilul transversal măsurat în anul 1988 – (Cristescu, 1992)

În sfârşit, o serie de autori au propus ecuaţii empirice, cu caracter de cvasi-universalitate, între acestea fiind
cunoscute:
1º relaţia lui Parker (2006):

0.2645
D 
Q bf  3.732Wbf D bf gD bf S o  bf  (12)
 D 50 
aplicabilă în cazul albiilor aluvionare cu pat format predominant din pietriş, în condiţiile:
 Qbf ≥ 2.7 m3s-1
 Wbf ≥ 5.24 m
 Dbf ≥ 0.25 m
 So = [0.00034 ; 0.031]
 D50 = [27 ; 167] mm  diametrul mediu al stratului superficial (la
vedere)

2º relaţia Dingman şi Sharma (1997)

Q bf  4.62R 0bf.400 A 0bf.334 Sf0.334 (13)
în care: Rbf raza hidraulică [m]
Abf aria udată a secţiunii [m]
Sf panta suprafeţei libere [m/m]
Relaţia este aplicabilă pentru Qbf > 1 m /s şi Fr > 0.2 (numărul Froude)
3

14
 Deşi de mare utilitate, ecuaţiile nu acoperă tot domeniul bazinelor hidrografice montane mici pentru care
Qbf, rezultă a fi situat în cele mai multe cazuri sub 1 mc/s.
Un aspect intersant în legătură cu debitul bankfull este cel semnalat de Biedenharn et al (2000): nici unul
din autorii şi susţinătorii conceptului de debit bankfull nu a explicat de ce acest debit, şi numai el,
controleză forma albiei.

În 1960, Wolman şi Miller găsesc o similaritate evidentă între debitul efectiv şi debitul bankfull, similaritate
verificată de Andrews (1980), Andrews şi Nankervis (1995) şi Batalla şi Sala (1995). Ulterior conceptul a fost
dezvoltat şi s-a demonstrat că echivalenţa dintre Qbf şi Qef pentru albii naturale în echilibru dinamic este valabilă cu
precădere pentru râuri cu pat format din nisip, pietriş, bolovani şi blocuri (exact granulometria caracteristică
albiilor montane) în medii hidrologice perene, umede şi uşor efemere (exact mediile hidrologice ale albiilor
montane) şi semiaride. După cum arată Biedenharn et al ( 2000) : „echivalenţa dintre debitul bankfull şi debitul
efectiv în cazul albiilor stabile sugerează că oricare din ele poate fi utilizat pentru a defini debitul de formare al albiei”
şi „problemele asociate identificării în teren a nivelului bankfull şi alegerea unui interval de recurenţă
adecvat sunt eliminate prin utilizarea debitului efectiv”.
Thorne (1970 – cit. Sing, 2003)22 ,analizând variabilitatea exponenţilor relaţiilor geometriei hidraulice, arată
că râurile mici din zona cursului superior al râurilor analizate sunt instabile şi trecute de faza condiţiei echilibrului
staţionar în albia principală. Diferenţele constatate între râul minor şi râul corespondent ariei tributare majore au
următoarele trei cauze posibile:
1º în timp geomorfologic lung albiile mai mici suferă fluctuaţii mai mari în jurul condiţiei de
echilibru staţionar şi sunt – din punct de vedere geomorfologic – mut mai active, cu pante
mari;
2º în timp geomorfologic mediu râurile mici sunt puternic afectate de impactul antropic al
defrişărilor extensive şi deci raportul W/D este substanţial afectat de transportul de
aluviuni în suspensie;
3º în timp geomorfologic scurt relaţiile geometriei hidraulice ale albiilor mici sunt mult mai
semnificativ afectate de variaţiile climatice sezoniere
Instabilitatea cursului superior al râurilor reflectă, cumulat, ajustările pe termen lung la eroziunea activă şi
accentuată, ajustările determinate de impactul antropic şi ajustările induse de variaţia sezonieră. Din acest motiv,
debitul de albie plină tinde să devină nesemnificativ ca variabilă determinantă, fiind înlocuit de alt debit caracteristic
de formare.
Este de asemenea semnificativ, în acelaşi context, faptul că parametrii geometriei hidraulice a albiilor
suferă ajustări semnificative direct determinate de variabilitatea indusă de modificările în structura şi
distribuţia spaţială a folosinţelor la nivelul bazinului e recepţie, logice de altfel, aşa cum demonstrează Lane şi
Foster (1980, cit. Sing, 2003)23. Aceste modificări se produc în bucla de feed-back: modificare structură şi repartiţie
folosinţe la nivel de bazin recepţie → modificări ale curbei de asigurare a debitelor → modificarea debitului de
formare a albiei → modificarea excesului de energie a râului → modificarea graniţelor definitorii ale albiei → reacţia
antropică implicând restructurarea folosinţelor şi intervenţia în albie.
Sub acest aspect, având în vedere metodologia de determinare a debitului efectiv, cât şi senzitivitatea mai
mare a acestuia la modificările de structură a folosinţelor din bazinul hidrografic, în cercetările noastre vom utiliza
acest debit. În acest context următoarele argumente în favoarea selectării debitului efectiv pentru evaluarea şi
dimensionarea albiei stabile vin să completeze decizia:
 debitul efectiv poate fi determinat cu suficientă acurateţe în bazine hidrografice pentru care nu există
înregistrări hidrometrice, pe baza unei sinteze privind curba de durată a debitelor – disponibilă în literatura
română de specialitate (Diaconu şi Şerban, 1994; Diaconu, C., 1992, 1993; Mustaţă, 1984) – sau a
înregistrărilor de debite la un post hidrometric apropiat – pentru bazinele cercetate postul hidrometric
Cireşoaia, cu şiruri de date începând din anul 1953;
 variaţia debitului de formare a albiei cu perioada climatică cât şi cu modificările de structură a folosinţelor
este mult mai clar dovedită decât în cazul debitului bankfull, ceea ce – pentru cercetările noastre este
Thornes, J.B., 1970, The hydraulic geometry of stream channels in the Xingu-Araguaia headwaters. The Geographical Journals, Vol. 136, pp 376-382
22
23Lane, L. J., Foster, G.R., 1980, Modeling channel processes with changing land use. Proceedings, ASCE Symposium on Watershed Management,
Vol. 1, pp 200-214
15
 fundamental, dacă se analizează starea bazinului pe cicluri de 10 ani (perioada de valabilitate a
amenajamentelor silvice); în acest context Biedenharn et al ( 2000) arată că „ o perioadă minimă rezonabilă
de înregistrări hidrometrice pentru calculul debitului efectiv este de 10 ani, iar perioade de 20 ani oferă cea
mai mare certitudine că şirul debitelor semnificative morfologic este total reprezentat în date. Înregistrările
mai lungi de 30 ani trebuie examinate cu atenţie întrucât pot apărea schimbări temporale ale regimului
debitelor şi transportului de aluviuni”.

2.1.5. ESTIMAREA GRANULOMETRIEI PATULUI

Cele mai multe utilitare de estimare a stabilităţii albiei cer un diametru reprezentativ al granulometriei
pământurilor 24 care alcătuiesc graniţele patului şi malurilor albiei. Totodată cele mai multe relaţii privind
estimarea transportului de aluviuni impun şi stabilirea curbei granulometrice.
Stabilirea acestor parametri se realizează prin eşantionaj, o amplă sinteză a metodelor fiind redată în Bunte
şi Abt (2001). Ca metodă practică pentru cercetările de teren în domeniul proiectării albiilor stabile, dar şi în cel al
amenajării bazinelor hidrografice torenţiale, se distinge metoda „numărării pietrelor25”.
şi
2.1.5.1. CONSIDERAŢII PRIVIND EVALUAREA DIAMETRULUI REPREZENTATIV
Modelul dezvoltat de Parker (1990a, 1990b, 2008) – aplicabil în albiile din zona montană şi preluat în
cercetările noastre – realizează determinarea debitului solid luând în considerare curbele de distribuţie
granulometrică. Totodată pentru evaluarea paralelă a rezultatelor diverselor metode de calcul a debitelor solide
impuse şi evaluarea impactului proiectului de restaurare asupra bugetului de sedimente în condiţii medii caracteristice
bazinelor montane din România, s-au adoptat „curbele granulometrice tipice” elaborate de Gaspar (1998, 1999a,
1999b) pe baza cercetărilor întreprinse de Gaspar şi Cristescu (1987) (v. Fig 13 şi 14). Pentru utilizare în programele
elaborate pentru analiza secţiunilor transversale aceste curbe s-au exprimat prin ecuaţii de regresie polinomiale de
gradul 6, de forma:

log(DxN) = a0 + a1X +a2X2 + a3X3 + a4X4 + a5X5 +a6X6 (14)

în care: DxN diametrul caracteristic pentru care x % din aluviuni sunt mai fine, pe cuba frecvenţelor cumulate
pentru curba granulometrică N = [1…11] [mm]
X frecvenţa cumulată standard [%/100]
a0…a6 coeficienţi de regresie, conform tabel 2

Tabel 2
N a0 a1 a2 a3 a4 a5 a6
1 -3.7605 8.5297 -13.3130 9.2266 11.8740 -25.9339 13.3450
2 -4.0033 12.8580 -30.4750 51.1150 -47.0450 18.0810 -0.1161
3 -4.0140 12.7380 -18.2200 -7.5226 74.1610 -97.4850 41.249
4 -4.4085 20.9530 -61.7270 115.4400 -114.5200 49.5990 -4.0142
5 -4.4715 24.6060 -80.5070 175.2600 -214.6400 130.3400 -28.6230
6 -4.0669 18.9330 -39.5110 57.1700 -53.9650 28.8500 -5.2103
7 -4.4623 30.8180 -103.4100 217.2000 -258.9600 159.6400 -38.4210
8 -4.6155 41.2757 -173.4948 423.8102 -565.4022 384.2075 -103.2003
9 -4.2407 41.3604 -180.6960 459.5001 -633.8818 441.5724 -120.9577
10 -4.1580 47.3836 -211.8300 536.6029 -738.7069 516.3712 -142.7865
11 -3.2575 46.4824 -222.6899 597.6616 -869.2287 640.6799 -186.7014

Curbele caracterizează granulometria din patul şi malurile albiilor până la Zw=2.0 m.

Parker (1990a, 1990b), în modelul său pentru albii cu pat format predominant din pietrişuri, utilizează,
pentru calculul transportului de aluviuni ceea ce numeşte „curbe normalizate”, derivate din curbele granulometrice
standard din care s-au eliminat complet fracţiunile mai mici de 2.0 mm. Curba granulometrică se reconstruieşte
redistribuind frecvenţele din intervalul granulometric Dx>2.0 mm pe ecartul F = 0….100 %.

24 aici în sensul STAS 1243-88

25 pebble count – propusă de Wolman, M.G., 1954, şi larg utilizată în proiectele obişnuite de restaurare a albiilor
16
 Din prelucrarea curbelor granulometrice tipice au rezultat distribuţiile de frecvenţă cumulate Parker, de
forma:
FN = b4 X4 + b3X3 + b2X2 + b1X + b0 (15)
în care: FN frecvenţa cumulată pentru curba granulometrică normalizată N = [3…11]
X log (D) D fiind diametrul caracteristic [mm]
b0…b4 coeficienţi de regresie conform tabel 3

Tabel 3
N b0 b1 b2 b3 b4 r
3 -322.7900 1807.9600 -3480.3000 3062.2000 -957.8000 0.9982
4 -2.1604 -58.3220 267.3900 -163.5800 28.1950 0.9989
5 -3.9411 -42.3130 233.0500 -174.2300 40.6980 0.9996
6 -19.7910 55.8410 27.4080 -25.6780 5.8319 0.9993
7 -13.7920 34.2630 31.1750 -16.9780 2.5930 0.9995
8 -12.5800 38.2400 7.5040 0.1098 -0.8816 0.9997
9 -20.4870 56.3710 -28.5700 22.1040 -4.8875 0.9994
10 -12.8640 34.1710 -14.3470 14.7460 -3.2032 0.9997
11 -5.8851 26.0460 -27.1540 23.3340 -4.4386 0.9999

Curbele granulometrice 1 şi 2 nu au corespondent în curbele normalizate, D95 fiind < 2.0 mm

2.1.6. STABILIREA PARAMETRILOR DE PROIECTARE ŞI A METODOLOGIEI DE SOLUŢIONARE

Parametrii de proiectare sunt:
Wp lăţimea la suprafaţa liberă
Dp adâncimea medie a secţiunii
So panta albiei
În cazul albiilor cu patul aluvial mobilizat în timpul tuturor viiturilor importante – produse de cel puţin
câteva ori pe an – sistemele au o senzitivitate mai mare în raport cu relaţia dintre parametrii geometrici şi intrările de
sedimente din amonte.
Paşii de proiectare sunt:
1º determinarea afluxului de sedimente din amonte, calculat pe baze hidraulice şi funcţii de transport
corespunzătoare.
Din larga familie a funcţiilor de transport de aluviuni, cel mai frecvent utilizate sunt:
 Ackers şi White (1973)26 – dezvoltată în ipoteza că transportul aluviunilor fine se raportează cel mai bine la
fluctuaţiile turbulente din coloana de apă în timp ce transportul aluviunilor grosiere se raportează la forţa
netă de antrenare a particulei, având ca variabilă determinantă viteza medie în secţiune.
Relaţia este aplicabilă cu precădere în albii cu pat nisipos cu granulometrie până la 7 mm.
 Engenlund şi Hansen (1976)27 – aplicabilă pentru râuri cu pat nisipos cu transport substanţial de aluviuni
în suspensie. Ca şi funcţia precedentă este utilizată în unele estimări ale producţiei totale de aluviuni,
rezultatele fiind adiţionate cu cele ale funcţiilor specifice transportului de aluviuni din domeniul pietrişurilor.
 Laursen şi Copeland (1996)28 – transportul de sedimente este definit în funcţie de caracteristici hidraulice
(viteza medie în secţiune, adâncimea medie a curentului, caracteristicile sedimentelor şi viteza de
sedimentare. Domeniul de aplicabilitate este pentru D50 situat în intervalul 0.011 … 29 mm.
 Meyer – Peter şi Müller27 – fundamentată iniţial pe date experimentale a fost larg testată şi utilizată în cazul
râurilor cu caracteristici granulometrice relativ grosiere. De largă aplicabilitate este încă în studiile şi
procedurile de proiectare a lucrărilor de regularizare din România. Diametrele caracteristice ale domeniului
de aplicabilitate sunt situate în intervalul 0.4…29 mm.
26 Ackers, P., White, W.R., 1973, Sediment transport: New approach and Analysis. Journal of the Hydraulcs Division, ASCE, Vol. 99, No. HY11, pp
2040-2060
27 ASCE, 2008, Sedimentation Engineering: Processes, Management, Modeling, and Practice, (ed. Garciá, M.H), 162
28 USACE, 1998, SAM hydraulic design package for channels user’s manual. Waterways Experiment Station, Vicksburg, MS

17
  Yang (1973, 1986) – dezvoltă funcţia de transport pornind de la premisa că factorul determinant al
concentraţiei aluviunilor din patul albiei este puterea unitară a râului. Cercetările sale se sprijină atât pe date
de laborator cât şi pe date de teren într-un domeniu larg de condiţii întâlnite în albiile aluvionare. Iniţial
limitată la intervalul de diametre caracteristice 0.062…7 mm, a fost extinsă pentru paturi aluvionare formate
predominant din pietrişuri. Testele întreprinse în cadrul cercetărilor noastre relevă faptul că, alături de
funcţiile de transport ale lui Parker, oferă cele mai corecte estimări pentru albiile montane din zona
împădurită.
 Parker (1990a, 1990b) – dezvoltată pentru albii cu pat format exclusiv din fracţiuni granulometrice situate
în intervalul nisip (grosier) …. bolovani şi blocuri, este cel mai util instrument pentru evaluarea transportului
de sedimente în albiile montane. Este utilizată cu succes pentru evaluarea stabilităţii albiilor şi a impactului
bugetului de sedimente asupra habitatelor salmonidelor din montană a Statelor Unite şi Italia, fiind preluată
de Serviciul Forestier al USDA.
 Cu limitare doar la studiile preliminare de evaluare a stabilităţii albiilor este „Metoda încărcării limită”
(Gaspar, 1998, 1999a, 1999b).

2º dezvoltarea unei familii de soluţii pantă – lăţime a albiei care satisfac condiţiile de rezistenţă a albiei şi de afuiere
(Fig. 5); procedura dezvoltată de Copeland (1998) implică:
 calculul concentraţiei sedimentelor provenite din amonte
Date de intrare: parametrii geometrici ai secţiunii amonte (B  lăţimea la fund, m 
înclinarea taluzurilor, rugozitatea malurilor, D50, coeficientul de sortare geometric  D84 / D16 ,
panta medie a albiei, debitul efectiv
Procedura de calcul: pentru albii predominant nisipoase  ecuaţiile Brownlie (1981)
pentru albii formate predominant din pietrişuri  funcţia Meyer – Peter şi
Müller

Degradare

Fig. 5. Graficul pantă – lăţime

prezentând efectul restricţiilor
impuse (sursa: Thomas şi
Copeland, 2002)

Agradare
 calculul
dimensiunilor
albiei stabile
Date de intrare:
Concentraţia sedimentelor determinată în pasul anterior, B, m, rugozitatea malurilor, D50,
coeficientul de sortare al granulometriei aluviunilor din patul albiei ( dependent de D 84, D50, D16),
So, Qef.

18
 Procedura de calcul: utilizând ecuaţiile de regim Blench (1970), printr-un procedeu iterativ,
se determină Wp, Dp, şi Sp în limitele Wp ≤ Wlimită, şi/sau Dp ≤ Dlimită dacă
acestea sunt impuse de restricţii de amplasament şi Sp ≤ Sv, valoarea pantei
văii fiind limita maximă pe care o poate atinge Sp şi totodată fiind valoarea de
test pentru condiţii de depunere.
Rezultate: un şir – Figura 5 - de perechi de valori (Wp, Sp) – linia roşie - şi respectiv
(Wp,Dp) – lini albastră - din care se extrag ca dimensiuni ale albiei stabile
cele care îndeplinesc condiţiile restricţiilor impuse iniţial.
Combinaţiile (Wp,Dp, Sp) situate deasupra curbei de optim (linia roşie) sunt susceptibile de
degradare, în timp ce cele situate sub linia roşie sunt susceptibile de agradare.
3º stabilirea traiectoriei albiei stabile.
Dacă dimensionarea albiei stabile proiectate conduce la pante mai mici decât So, se analizează opţiunea
stabilirii traiectoriei prin mărirea sinuozităţii în raport cu panta văii, sau – în cazul în care raportul de
sinuozitate (So/Sv în care Sv este panta văii) este strâns apropiat de 1, ceea ce reflectă rectiliniaritatea albiei –
execuţia de praguri.
Pentru albiile montane din bazine hidrografice mici, Cristescu şi Gaspar (1988) propun un model de
optimizare a traseului axului corectat, în două variante, fundamentate pe:
 criteriul de aliniament 3DAX  distanţa dintre punctul de cotă minimă a profilului transversal i şi
axul aliniamentului să fie cel mult egală cu 1/3 din distanţa între punctul de cotă minimă şi punctul
de intersecţie al cotei suprafeţei libere a apei în albia naturală cu linia malului; criteriul este aplicabil
în albii relativ rectilinii sau care străbat zone de restricţie impuse de planurile de urbanism.
 criteriul volumului minim de terasamente  suprafaţa de săpătură determinată de secţiunea albiei
stabile să fie minimă între punctele de capăt ale sectorului; acest criteriu este aplicabil în cazul
albiilor cu sinuozităţi accentuate.

2.1.7. VERIFICAREA STABILITĂŢII

Se verifică capacitatea de transport a sedimentelor pentru sectorul aval de cel amenajat. Acesta este
reprezentat de fluxul de sedimente rezultat din ajustarea profilului actual al albiei la profilul albiei stabile proiectate.
Dacă sectorul aval nu este capabil să tranziteze acest flux de sedimente fără a crea inconveniente se apelează la lucrări
de retenţie.
În această ultimă fază – de verificare a stabilităţii – se realizează simulări ale capacităţii de transport a
sedimentelor pentru a determina dacă albia va suferi niveluri inacceptabile de afuiere sau colmatare, în cazul unor
debite mai mari, respectiv mai mici, decât debitul de dimensionare. În funcţie de rezultatele simulărilor se pot
introduce lucrări suplimentare de stabilizare/protecţie a malurilor, permanente sau temporare şi/sau lucrări
hidrotehnice transversale de natura traverselor sau pragurilor şi barajelor.
Totodată se realizează verificarea bugetului de sedimente şi pentru variante alternative, respectiv pentru
mai multe seturi de perechi de valori (Wp, Dp, Sp) din şirul constituient al graficului din Figura 5.

2.2. MODULUL PROPRIU DE EVALUARE A STABILITĂŢII ALBIILOR MONTANE ŞI A TENDINŢELOR DE

AJUSTARE
2.2.1. BAZA TEORETICĂ
Modulul „Analiza profilelor transversale” face parte din modelul morfometric pentru estimarea
tendinţelor de ajustare a albiilor bazinelor mici împădurite, structurat pe relaţiile de stabilitate a patului şi malurilor,
care constituie unul din obiectivele proiectului de cercetare.
Acest modul se constituie într-un instrument de lucru, necesar proiectanţilor şi cercetătorilor în domeniul
restaurării albiilor montane, furnizând date şi analize privind secţiunile transversale ale albiilor montane naturale,
referitoare la:

19
  parametrii geometrici – în primul rând lăţimea şi adâncimea albiei şi relaţiile acestora cu alţi parametri
caracteristici ai formei secţiunii (coeficienţi de asimetrie, coordonatele centrului de masă, coeficienţii de
formă) şi relaţia acestora cu nivelul suprafeţei libere;
 parametrii hidraulici caracteristici în corelaţie cu nivelul suprafeţei libere – aria udată, perimetrul udat, raza
hidraulică, variaţia coeficienţilor de rugozitate, viteza medie în secţiune, variaţia numărului Froude, debitul
lichid şi solid;
 parametri necesari determinării
caracteristicilor albiilor stabile –
eforturi de antrenare (totale şi
distribuite pe maluri şi patul albiei),
puterea râului, puterea unitară a râului,
excesul de energie, debitul efectiv.
Pentru determinarea semnificaţiei
acestor variabile în relaţie cu morfologia şi
comportamentul albiilor montane din bazine
împădurite – şi nu numai - s-a parcurs un
volum mare de informaţii furnizate de
literatura de specialitate, atât de nivel teoretic
cât şi experimental, fiind selectate doar acele
relaţii care – la nivelul actual de cunoştinţe –
sunt cel mai bune ancorate în problematica
echilibrului dinamic al acestor categorii de albii.
În acest sens trebuie menţionat că
Fig. 6. Pagina de deschidere a modulului „Analiza profilelor
aproape toate instrumentele analitice incluse în
transversale
acest modul sunt valabile doar pentru albii
aluvionare cu pat format exclusiv din pietrişuri, prundişuri, bolovani şi blocuri; acest tip de albii este caracteristic
întregului arc carpatic al României şi – în condiţii geologice specifice – zonei subcarpatice.
Acest instrument analitic se sprijină pe facilităţile oferite de utilitarul EXCEL al Microsoft Office şi softul
de programare ataşat acestuia – Visual Basic for Application (VBA). În stadiul actual utilitarul nu oferă şi o soluţie
analitică pentru studiul tendinţelor de ajustare a albiilor bazat pe compararea geometriei şi hidraulicii secţiunilor
transversale în momente de timp diferite şi nici soluţii analitice privind evoluţia – teoretic potenţială – secţiunii.
Aceste aspecte – cu precădere cel din urmă – se vor soluţiona concomitent cu rezultatele cercetărilor
asupra modelului de estimare a impactului modificărilor spaţiale şi ale parametrilor de stare a arboretelor din bazinele
hidrografice mici din zona montană.
Dezvoltarea acestui modul a apărut din necesitatea de a suplini limitele unor abordări similare
(RIVERMorph – produs de Wildland Hydrology, WinXSPRO – produs de USDA Forest Service, HEC 6 – USACE,
SAM – USACE, HEC – RAS 4.0 – USACE, ş.a.) care, deşi mult mai performante, au aplicabilitate fie limitată la
teritoriul Statelor Unite, făcând apel la bazele de date hidrologice publice furnizate de USGS şi USDA, fie se
adresează albiilor din bazine hidrografice cu suprafeţe peste 1000 km2, care ies din sfera de interes a sectorului silvic
românesc.
2.2.1.1. PARAMETRI MORFOMETRICI AI SECŢIUNII TRANSVERSALE
Parametrii morfometrici analizaţi, în relaţie cu nivelul suprafeţei libere (Fig. 7), pentru un nivel j (j = 0.01
…. N, unde N = nivelul stabilit) şi coordonatele punctelor de contur (Xi, Zi) ale perimetrului faţă de un sistem de
coordonate cu centrul în punctul de intersecţie al axelor care trec prin extremitatea malului drept al secţiunii
transversale - axa Z - şi punctul de talveg – axa X - (secţiunea este privită din aval), sunt:
1º Aria udată a secţiunii tranversale:
N N
A   A i ,i 1   Z i  Z i 1 X i  X i 1 
j
w (16)
i 2 i 2

in care Zi  Zi 1 este valoarea absolută a diferenţei cotelor.

20
 Fig. 7. Geometria secţiunii transversale – elemente de calcul (exemplificare pe secţiunea XS 001 – Pr. Caciu,
anul 1985, după Cristescu, 1992)

2º Aria udată a secţiunii situate la stânga, respectiv la dreapta axei verticale a talvegului (spre malul stâng), care
este şi axa adâncimii maxime în secţiune, faţă de nivelul considerat
iZ max
A sj  A
i N
i , i 1 (17)

A dj  A jw  A sj (18)
unde iZmax = numărul curent al punctului de talveg.

3º Perimetrul udat al secţiunii transversale:

N N
Pwj   Pi , i 1   Z i  Z i 1 2  X i  X i 1 2 (19)
i 2 i 2

4º Lăţimea la suprafaţa liberă:

W j  Xs  X d (20)
în care Xs şi Xd sunt abscisele liniei de intersecţie a nivelului suprafeţei libere cu perimetrul udat al secţiunii.
Lăţimea la suprafaţa liberă, aşa cu s-a arătat, este unul din parametrii fundamentali au geometriei hidraulice a
albiilor stabile.
5º Adâncimea maximă a albiei:
D jmax  Z jmax (21)
6º Adâncimea medie a albiei şi raza hidraulică
Alături de lăţimea la suprafaţa liberă, adâncimea medie, este al doilea parametru fundamental al formei albiei.
Valoarea sa – din punct de vedere strict morfologic – este determinată de media aritmetică a adâncimilor punctelor
de contur ale perimetrului udat faţă de nivelul suprafeţei libere. În geometria hidraulică – având în vedere că una din

21
ipotezele simplificatoare generalizate în hidraulica mişcării permanente uniforme şi gradual variate este aceea a
considerării secţiunii transversale de formă dreptunghiulară - adâncimea medie se determină cu relaţia:
A jw
Dj  (22)
Wj
Raza hidraulică, calculată ca raport între aria udată şi perimetrul udat este – în aproape toate funcţiile referitoare la
rugozitatea albiei şi transportul de aluviuni – înlocuită cu adâncimea medie, având în vedere ipoteza simplificatoare a
albiei dreptunghiulare.
7º Coordonatele centrului de masă a secţiunii transversale
N

 A X j
i , i 1 i  X i 1 
X j
Gw  0.5 i 2
N
(23a)
A
i 2
j
i , i 1

A j
i , i 1 Z i  Z i 1
Z j
Gw  0.5 i 2
N
(23b)
A
i 2
j
i , i 1

7º Coeficientul de formă al secţiunii transversale

W j D jmax
Shape jindex  (24)
A jw
Acest indicator a fost introdus de Lane(1935)29 ca indicator al stabilităţii albiei. Coeficientul de formă,
calculat ca raport între aria parabolei circumscrise perimetrului şi aria udată reală a secţiunii transversale, s-a dovedit
un indicator bun al stabilităţii albiei, în corelaţie cu natura şi starea de agregare a depozitelor care alcătuiesc graniţele
albiei. Astfel, Lane găseşte că în cazul albiilor formate în nisipuri omogene necoezive coeficientul de formă are o
valoare stabilă situată în intervalul 0,9 – 1,0, în timp ce în cazul albiilor formate din argile prăfoase coezive –
apropiate ca formă mai mult de trapez – acest coeficient variază între 0,56 şi 0,92. Pe de altă parte Ichim şi Rădoane
(1980)29 arată că acest coeficient de formă este sensibil la ajustarea secţiunii şi că poate exprima – dacă este evaluat pe
intervale de timp – tendinţa de evoluţie a albiei.
Pentru albiile torenţiale din Subcarpaţii de Curbură, Cristescu (1992) găseşte, analizând relaţiile dezvoltării
suprafeţei udate şi perimetrului udat funcţie de nivel, că ecuaţiile care exprimă cel mai fidel forma albiei sunt de mai
multe tipuri:
 în cazul perimetrului udat, din cele 65 de relaţii Pw = f(j), 54 de secţiuni au prezentat cea mai bună ajustare de
tip quasiparabolic, 9 secţiuni de tip parabolic, 2 secţiuni de tip linear;
 în cazul relaţiei Aw = f(j): 59 de secţiuni s-au ajustat cel mai bine după ecuaţii parabolice şi 6 secţiuni după o
ecuaţie exponenţială asimptotică.
Acelaşi autor arată că în cadrul aceleiaşi clase de relaţii criteriul litologic explică atât coincidenţa cât şi
paralelismul curbelor, dar nu s-a putut determina nici un alt factor care să explice diferenţele înregistrate între funcţii
în cadrul aceleiaşi grupe litologice. În general există similarităţi aproape perfecte între relaţia de tip quasihiperbolic a
perimetrului udat şi relaţia parabolică a suprafeţei udate.
Măsurătorile proprii asupra secţiunilor transversale s-au efectuat în perioada 1985 – 1991. Cercetările
asupra semnificaţiei diferenţelor dintre coeficienţii de regresie ai relaţiilor Pw = f(j) şi Aw = f(j), arată că în ani
hidrologic umezi dezvoltarea albiei se realizează după legi similare în timp ce în ani hidrologic secetoşi se
înregistrează o variabilitate accentuată, determinată în primul rând de aportul versanţilor care au produs deformarea

29 citat de Ichim et al, 1989

22
albiilor prin alunecări superficiale şi mediu profunde din zona adiacentă albiei, neîndepărtate de fluxul curenţilor
albiei.
Compararea parametrilor regresiilor în raport cu timpul a evidenţiat faptul că diferenţele între coeficienţii
de regresie pot fi puşi în legătură cu volumul viiturilor care au determinat ajustarea albiilor, deviaţiile absolute ale
parametrilor, în valori negative, indicând un proces general de agradare.
8º Olson-Rutz şi Marlow (1992) dezvoltă patru indicatori utili pentru cuantificarea modificărilor formei albiei
în timp, utilizând date din secţiuni transversale permanent monitorizate. Indicatorii oferă informaţii deosebit de utile
atunci când sunt evaluaţi pre şi post amenajare, exprimând cantitativ, obiectiv şi repetabil evaluări ale evoluţiei
albiilor. În acest context, unul din cei mai importanţi coeficienţi de formă ai albiei – parametru fundamental în
evaluarea dinamicii ajustării albiei – este raportul W/D (lăţimea albiei la suprafaţa liberă raportată la adâncimea
medie). Ca indicator relativ al formei albiei, raportul W/D exprimă prin valoarea sa fie o albie largă, relativ puţin
adâncă (valori mari ale raportului), fie o albie îngustă şi adâncă.
Pentru aplicaţiile privind evoluţia albiei şi dinamica ajustării acesteia, relaţia W/D funcţie de nivel, exprimă
pe de-o parte direcţia şi intensitatea ajustării şi pe de altă parte habitatul acvatic utilizabil.
9º Coeficientul GINI, de asemenea introdus ca indicator al formei albiei de către Olson-Rutz şi Marlow
(1992), este în esenţă un indicator de evaluare a omogenităţii şi stabilităţii ecosistemelor30. În raport cu sistemul
albiilor, coeficientul GINI cuantifică cel mai corect direcţia şi mărimea ajustării în timp a formei secţiunii transversale
a albiei, fiind determinat de relaţia:
n n

 Z j
i  Z kj
GINI j  k 1 i 1
(27a)
2n 2. Z j
în care: numărătorul reprezintă suma diferenţelor dintre toate perechile de adâncimi ale secţiunii corespunzătoare
nivelului j;
n

Z j
i
Zj  i 1
, (27b)
n
fiind adâncimea medie calculată ca medie aritmetică a tuturor adâncimilor măsurate.
Când GINI → 0 albia este uniformă, în general valori < 0.5 exprimând o dezvoltare în lăţime a albiei. Dacă
valoarea GINI → 1, şi în general are valori > 0.5, avem de-a face cu o albie dezvoltată dominant în adâncime. Pe de
altă parte diferenţele între valorile GINI estimate în perioade succesive de timp exprimă atât intensitatea (prin
mărimea diferenţei) cât şi tendinţa de ajustare (indicii A şi C exprimând respectiv anterior şi curent, prezent):
dacă GINIC – GINIA ≥ 0 → procesul dominant de ajustare este cel de adâncire, componenta cu
ponderea cea mai mare a dinamicii proceselor fiind cea de eroziune liniară
GINIC – GINIA ≤ 0 → procesul dominant de ajustare este cel de dezvoltare în lăţime,
componenta cu ponderea cea mai mare a dinamicii proceselor fiind fie depunerea, fie eroziunea transversală.

10º O ultimă grupă de coeficienţi de formă sunt coeficienţii de simetrie propuşi de Knighton (1982)31:
 Coeficientul de asimetrie funcţie de aria udată – as1:
A dj  A sj 2 A sj
as1j   1  (28a)
A jw A jw
 Coeficientul de formă funcţie de poziţia centrului de masă:
2D jmax [ X Gw
j
 X( D jmax )]
as j2  (28b)
A jw

30 vezi de exemplu Cenuşă, R., Popa, C., Teodosiu, M., 2002, Cercetări privind relaţia structură – funcţie şi evoluţia ecosistemelor forestiere naturale din
nordul ţării. In Anale ICAS, Vol. 45, pp: 9-19
31 citat de Ichim et al, 1989

23
 2( D jmax  D j )[ X Gw
j
 X( D jmax )]
as 3j  (28c)
A jw

2.2.1.2. FUNCŢIILE RUGOZITĂŢII PATULUI ALBIEI

Din punct de vedere conceptual problema rezistenţei la curgere în cursurile de apă naturale este tratată într-
un mod asemănător celei referitoare la curenţii sub presiune. Intr-un manuscris din 176932, Antoine Chézy
formulează prima expresie matematică a mişcării uniforme sub forma ecuaţiei (10), derivată din ipoteza – formulată
de însăşi autor – că forţa de rezistenţă pe unitate de perimetru, opusă mişcării fluidului, este proporţională cu
pătratul vitezei medii a curentului.
Rezistenţa la mişcare este influenţată – în albiile naturale – de rugozitatea superficială care este la rândul
ei determinată de dimensiunile şi forma particulelor aluvionare care constituie graniţa secţiunii udate, iregularităţile
formei patului albiei şi prezenţa materialului solid în curent.
Cea mai răspândită abordare – cu grad de acceptare universală – a rezistenţei la curgere este binecunoscuta
relaţie a lui Manning pentru coeficientul lui Chézy:
1 1/ 6
C R (10a)
n
în care n coeficientul de rezistenţă Manning
R raza hidrulică
Între multiplele ecuaţii utilizate pentru estimarea rezistenţei hidraulice, dezvoltările empirice cunosc cea mai
largă răspândire, atât pentru faptul că pragmatic vorbind sunt mult mai uşor de înţeles şi utilizat, cât şi pentru aceea
că – în istoria ingineriei hidraulice – au fost rareori contrazise de comportarea în exploatare a lucrărilor şi dacă au fost
contrazise raportul eşecurilor este identic cu cel al situaţiilor în care s-au utilizat ecuaţii fundamentate pe legile
hidraulicii (Leliavsky, 1961).
Având în vedere specificul aplicaţiilor la care se referă modulul da analiză a secţiunilor transversale, au fost
alese mai multe ecuaţii de determinare a rugozităţii patului albiei.
Desigur, cel mai răspândit procedeu de determinare a coeficientului de rugozitate este cel al selectării
valorii n din referinţele compilate de Chow, V.T. în 1959. Selecţia valorii potrivite a valorii coeficientului de
rugozitate Manning are implicaţii deosebite în calculele hidraulice. Or această selecţie se face pe baza experienţei celui
implicat în astfel de operaţii. Semnificativ în acest sens este studiul efectuat de Buhman în 198633 care a examinat
eroarea de estimare a coeficientului de rugozitate prin evaluare vizuală – care este de fapt metoda fundamentală în
acest caz. Unui grup de 77 ingineri li s-a cerut să estimeze n pentru 10 sectoare de râu; rezultatele au arătat că valorile
estimate urmează o distribuţie lognormală, cu un coeficient de variaţie al estimărilor faţă de media estimată de 20% -
35% în cazul valorilor n situate în domeniul 0.02…0.06. Şi – ce este mai important – nu s-au putut estima erorile
făcute, întrucât valoarea reală a coeficientului este de fapt necunoscută. Chiar şi în cazul unor specificaţii
detaliate, sprijinite pe fotografii şi descrieri, cum sunt datele sintetizate în lucrarea editată de Arcement şi Schneider
(1989), estimarea valorii coeficientului de rugozitate Manning este afectată de subiectivismul operatorului.
În dezvoltarea modelului nostru s-a apelat la cele mai sigure soluţii empirice aplicabile albiilor montane,
urmând şi recomandările şi experienţa unor abordări similare.

2.2.1.2.1. Ecuaţia Jarrett (1984)

0.16
n  0.32S 0.38
f R (29)
Aplicabilitate:
 albia principală (nu este valabilă pentru lunca inundabilă) cu pat format din pietrisuri, bolovani şi
blocuri, neafectate de lucrări hidrotehnice care să creeze remu;
 pante ale albiei cuprinse între 0.2 şi 4 %

32 vezi Copertino & al, 2005, Leliavsky, 1961

33 citat de Stewardson & DeRose, 2005
24
  raze hidraulice cuprinse în ecartul R = 0.15 … 2,1 m
 râuri cu transport în suspensie mic
Un studiu efectuat de Marcus et al (1992) asupra 11 tehnici de estimare a coeficientului lui Manning în râuri
montane mici cu R<0.25 şi pante cuprinse în intervalul 5,6 … 18,3 %, arată că cea mai corectă este cea a lui Jarrett
(1984). Multe cercetări legate de studiul stabilităţii albiilor şi transportului de aluviuni din munţii Anzi (America de
Sud) et alpii Italiei iau în considerare această ecuaţie.

2.2.1.2.2. Ecuaţiile Thorne şi Zevenbergen (1985)

Autorii, într-o sinteză privind ecuaţiile rezistenţei hidraulice dezvoltate pentru râuri montane, au testat mai
multe ecuaţii care utilizează submersia relativă. Aceasta, definită ca raportul dintre raza hidraulică şi diametrul
caracteristic al materialelor din patul albiei (cea mai bună estimare fiind cea a cazului în care diametrul caracteristic al
aluviunilor constituente este D84), induce o senzitivitate mai mare a estimării în raport cu variaţia adâncimii
curentului, mai ales în cazul debitelor mici şi moderate – caracteristice valorilor debitului efectiv din geometria
hidraulică. Studiul efectuat, pentru albii cu patul constituit din bolovani şi blocuri şi având pante peste 1%, s-a
concretizat în recomandarea următoarelor relaţii:
 pentru R/D84 > 1 (valori ale rugozităţii relative mici  rugozitatea relativă fiind inversul submersiei)
 a' R 
V  log gRS o 0.5 (30a)
 3.5D84 
în care
0.314
 R 
a'  11.1  (30b)
 D max 
 pentru R/D84 ≤ 1 (rugozitatea relativă mare)
2.34 7  e 0.08 
 R  W
V  gRS o  0.5
    (30c)
 0.365D84  D
în care
 R 
 e  0.039  0.139log  (30d)
 D84 
Studiul arată că pentru valori R/D84>>1 eroarea de estimare a vitezei este de 6% în timp pentru rugozităţi
relative mari eroarea de estimare este de cca 30%.
Ecuaţiile recomandate au fost formulate de Hey (1979) şi Bathurst (1978)

2.2.1.2.3. Ecuaţiile Bathurst (2002)

În studiul său din 2002, Bathurst arată că relaţiile rezistenţei hidraulice existente referitoare la albiile
montane conduc la erori de estimare de cca 30%. Analizând 27 de seturi de date recoltate la posturi hidrometrice –
selectate în baza unor criterii foarte riguroase privind corectitudinea înregistrărilor - dezvoltă două ecuaţii empirice
prin care se minimizează ecartul erorilor de estimare. Cele două ecuaţii sunt fundamentate pe factorul de frecare din
relaţia Darcy – Weisbach f:
 pentru So <0.8% şi D/D84 < 1.75
1 0.547
8 2
 D 
   3.84  (r2 = 0.986) (31a)
f   D84 
 pentru So > 0.8% şi D/D84 ≥ 1.75

25
 1 0.93
8 2
 D 
   3.10  (r2 = 0.959) (31b)
f   D84 
Trecerea de la factorul de frecare Darcy -Weisbach la rugozitatea Manning se face prin relaţia
binecunoscută:
R 1/ 6
n (31c)
8
f

2.2.1.2.4. Ecuaţiile Ugarte şi Madrid-Aris (1994)

Utilizând date din Statele Unite, Marea Britanie şi Chile, autorii formulează două relaţii care au fost
validate, rezultatele estimărilor conducând la erori medii de cca 6% pentru râuri cu rugozitate mare şi 3% pentru râuri
cu rugozitate medie. Intervalul de pante recomandat de autori se situează între 0.2 şi 4%.
Pentru R/D84 <1 şi debite până la 10 m3/s relaţia dedusă conduce la erori medii de estimare a vitezei medii în
secţiune de circa 5,7%:
  1.7462Sf0.1581  D184/ 6
n  0.183  ln 0.2631
 (32a)
  Fd  g
Pentru 1< R/D84 < 12.5 şi debite între 2,71 m3/s şi 371 m3/s relaţia conduce la erori de estimare a vitezei
medii în secţiune de numai 2,2%:
  0.0211

  1.3014S 0.0785  R 
 
  f D  D184/ 6
n  0.183  ln  84 
0.1705  (32b)
 Fd  g

  
  

În aceste ecuaţii Fd reprezintă numărul Froude.

2.2.1.2.5. Relaţiile Comiti et al (2007)

Pentru bazine de până la 500 ha – situate în zona Alpilor estici ai Italiei – autorii (Comiti este reprezentant
al Departamentului Agro-Forestier al Universităţii din Padova) – stabilesc ecuaţii de determinare a rugozităţii pentru
albii naturale stabile dominate de trepte şi bulboane – morfologii caracteristice albiilor stabile cu pante între 0.08 şi
0.21 – şi granulometria patului situat în domeniul bolovani – blocuri. Ecuaţiile dezvoltate de autori sunt:
f  1.90q 1.13 S1o.12 (33a)
0.52
 H/ L 

v  0.74q 0.59

  (33b)
S
 o 
H / L  1.42S1o.05 (33c)
v   0.97q 0.67 S 0o.01 (33d)
V
în care: v* viteza adimensinală determinată de relaţia v  
gD 84

26
 Q bf
q* debitul adimensional determinat de q  
3
W gD 84
H/L
coeficientul de formă al morfologiilor de trepte şi bulboane (înălţimea
treptelor / lungimea treptelor)
Prelucrând ecuaţiile de mai sus, propunem următoarea ecuaţie pentru coeficientul de rugozitate
Manning:
S 0o.437 D84
0.939
n (33e)
0.748R 0.772 g

2.2.1.2.6. Ecuaţiile vitezei medii în secţiune Rickenmann (1990, 1991, 199434, 199635)
Pentru albii instabile, cu pante cuprinse între 3 şi 40%, Rickenmann determină viteza medie în secţiune
pentru domeniul albiilor montane torenţiale cu relaţia:
0.37g 0.33 Q 0.34 S 0o.20
V 0.35
pentru 0.6% < So < 1% (34a)
D 90
0.96g 0.36 Q 0.29 S 0o.35
V 0.23
pentru 1 ≤ So < 63% (34b)
D 90
Prelucrând relaţiile propunem ca valoarea coeficientului de rugozitate Manning să fie determinată
cu:
R 2 / 3 S 0o.197 D 90
0.53
n (34c)
0.222g 0.505 A 0w.515

2.2.1.2.7. Ecuaţia Alonso şi Fernandez (2003)

Pentru albii montane cu:
 So în intervalul 1…5.20%
 Re > 2000
 Re* > 200
 W/D > 5
s
 <3
 cr
autorii determină factorul de frecare din relaţia Darcy – Weisbach cu regresia:
0.51
8  R  1
 1.41  0.21
cu r2 = 0.723 (35)
f  D84  S o

2.2.1.2.8. Ecuaţia Madrid – Aris (1992)

n  0.055R 0.028
S 0.039
f (36)
Relaţia este fundamentată pe studii întreprinse pe râuri montane din Chile şi are domeniul de valabilitate
pentru intervalul 1< R/D84 < 12.5.

34 cit Bathurst (2002)

35 ibidem
27
 Ecuaţia este o alternativă la ecuaţia Jarrett, pentru un domeniu mai larg de aplicabilitate. Această ecuaţie se
adoptă doar în afara domeniului de valabilitate al ecuaţiei Jarrett.

2.2.1.3. FUNCŢIILE TRANSPORTULUI DE ALUVIUNI

Funcţiile transportului de aluviuni selectate pentru evaluarea stabilităţii albiei şi a concentraţiei
sedimentelor, în modulul de analiză a profilelor transversale sunt primele şase descrise în paragraful 2.1.6.
Schemele de calcul au fost adaptate după precizările făcute în lucrarea „HEC-RAS River Analysis System.
Hydraulic Reference Manual. Version 4.0”36, cu excepţia funcţiei de transport Parker, care a fost adaptată după
Parker (2004).
În funcţiile Laursen şi Copeland şi Yang, ecuaţiile originale pentru viteza de sedimentare au fost transformate
adoptând ecuaţia propusă de Camenen (2007).

2.2.1.4. DETERMINAREA DEBITULUI EFECTIV – CONCEPTUL EXCESULUI DE ENERGIE

Sub influenţa gravitaţiei, un râu tinde să-şi micşoreze energia potenţială şi să atingă un grad de stabilitate
ridicat. Acest aspect sugerează faptul că stabilitatea unui râu este cu atât mai accentuată cu cât energia sa este mai
scăzută. Pentru o unitate de lungime a cursului său, energia potenţială în raport cu segmentul adiacent din aval poate
fi exprimată prin panta suprafeţei libere. Sub influenţa fluctuaţiei condiţiilor naturale râul tinde să-şi micşoreze
energia potenţială astfel încât aceasta să atingă un minimum concomitent cu un maximum al stabilităţii, în condiţiile
constrângerilor date. Dacă maximul de stabilitate conduce la echilibru, atunci este plauzibil să poată fi identificată o
formă tipică a albiei, având parametrii de formă W, D clar individualizaţi.
Stabilitatea albiei se raportează totodată la mişcarea particulelor de fund. Cu cât este mai importantă
cantitatea de materiale solide îndepărtate din graniţele albiei cu atât instabilitatea râului este mai accentuată, chiar dacă
această pierdere de masă solidă este contrabalansată de fluxul de sedimente venind din amonte.
După cum s-a arătat (v. 2.1.4.), în cercetările noastre s-a adoptat, ca debit caracteristic debitul efectiv cu
definiţia formulată de Biedenharn et al (2000).
Procedura standard de determinare a acestui debit, astfel cum a fost formulată de Biedenharn şi Copeland (2000)
implică:
1. din şiruri de înregistrări la un post hidrometric a debitelor zilnice (sau lunare – acest caz inducând totuşi un
anumit grad de incertitudine, generat de valoarea mediei debitelor lunare) se construieşte o curbă de
asigurare;
2. din înregistrările de debite solide la acelaşi post hidrometric se construieşte relaţia Q s = f(Q), de obicei o
relaţie de tip alometric Qs=aQb;
3. se combină curba de asigurare a debitelor şi relaţia Qs = f(Q) pentru a realiza o histogramă a transportului
aluviunilor târâte pe întreaga
perioadă de înregistrări;
4. vârful acestei histograme
reprezintă debitul efectiv (Fig. 8)
Pentru aplicaţii cu un grad de
aplicabilitate mai general, această
procedură induce dificultăţi practice
substanţiale.
Se cunosc dificultăţile de
determinare satisfăcătoare a debitelor
solide, fie prin măsurători directe în teren,
fie prin utilizarea unei relaţii de calcul
teoretice sau empirice.
Măsurătorile de teren ale
fluxului de sedimente este un exerciţiu

36 Brunner, G., 2004, HEC-RAS River Analysis System. Hydraulic Reference Manual. Version 4.0. USACE, Hydrologic Engineering Center
28
costisitor atât sub aspect financiar cât şi sub aspectul investiţiei de timp. Pe de altă parte determinarea ratelor de
transport cu ajutorul uneia din numeroasele ecuaţii disponibile poate induce un ecart de eroare consistent. În acest
context, prelucrând datele disponibile în lucrarea Some results concerning the dynamics and morphology of channels in small
watersheds affected by torrent control hydraulic structures (Cristescu, 1992), s-a construit curba de asigurare, pe baza debitelor
maxime înregistrate la postul hidrometric al I.C.A.S. – Staţiunea Focşani (tab. 4, Fig 9).
Tabel 4
Debite maxime înregistrate Pentru un profil transversal măsurat – Profilul transversal XS 018,
(m3/s) - [MaxAQ] penultimul, situat la capătul amonte al tronsonului cercetat - s-au determinat debitele
[WATER de aluviuni, cu cele şase funcţii incluse în programul modulului de analiză a secţiunilor
MaxAQ
YEAR]
1989 3.270
transversale şi, conform procedurii standard, s-a construit graficul din Figura 10.
1989 0.120 Pentru determinarea vitezei medii în secţiune s-a considerat ca reprezentativă
1989 0.030 ecuaţia Jarrett pentru determinarea coeficientului de rugozitate. Pe baza descrierilor
1989 0.280
1989 0.020 făcute de autor asupra patului şi malurilor s-a considerat că granulometria se înscrie în
1989 5.620 curba tipică 8, având diametrele caracteristice:
1990 0.150
1990 0.330
 D16 = 0.089 mm
1990 1.060  D30 = 0.749 mm
1990 0.430
1990 0.310  D50 = 4.800 mm
1990 13.100
 D84 = 57.64 mm
1990 0.050
1990 0.890  D90 = 105.90 mm
1991 0.320
1991 2.610  Coeficientul de sortare σ = 32.97
1991 2.130 Profilul este dezvoltat în depozite deluvio-coluviale de bază de versant, patul
1991 1.580
1991 0.450
albiei situându-se în domeniul pietriş – bolovani.
1991 0.380 Panta albiei este de 2.62 %.
1991 0.300
1991 55.420 Secţiunea a fost selectată pentru a satisface majoritatea ecuaţiilor de
1991 1.510 determinare a debitului solid.
1991 1.010
1991 4.460 Funcţiile Qs = f(Q), debitele efective determinate şi perioada lor de revenire,
1991 9.490 pentru cele 6 ecuaţii sunt:
1991 5.970
1991 6.340
1º Ackers şi White (în Fig. 10  A&W)
1991 2.350
Qs  0.341Q1.885 (r = 0.9908) Qef = 2.361 mc/s Tr = 3.24 ani
Maxim 55.420000
Minim 0.020 2º Engenlund şi Hansen

Fig. 9. Curba de asigurare a debitelor – B.H. CACIU, 1985…1991

Qs  4.227Q1.586 (r = 0.9998) Qef = 0.829 mc/s Tr = 1.90 ani

29
3º Laursen şi Copeland (în Fig. 10  L&C)
Qs  0.507Q 0.881 (r = 0.9167) Qef = 0.169 mc/s Tr = 1.23 ani
4º Meyer – Peter şi Müller (în Fig. 10  MP&M)
Qs  0.212Q1.572 (r = 0.9758) Qef = 0.829 mc/s Tr = 1.90 ani
5º Parker (în Fig. 10  P)
Qs  0.624Q1.998 (r = 0.9932) Qef = 2.361 mc/s Tr = 3.24 ani
6º Yang (în Fig. 10  Y)
Qs  1.5503Q1.094 (r = 0.9944 Qef = 0.606 mc/s Tr = 1.69 ani

Determinarea debitului efectiv cu ecuatiile empirice ale tranportului de aluviuni

2 10

1.9

1.8 9

1.7

1.6 8

1.5

1.4 7

1.3

1.2 6

1.1
Qs (mc/s)

Pd x Qs
1 5

0.9

0.8 4

0.7

0.6 3

0.5

0.4 2

0.3

0.2 1

0.1

0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Q (mc/s)

A&W E&H L&C MP&M P Y Qef - A&W

Qef - E&H Qef - L&C Qef -MP&M Qef -P Qef -Y Pd

Fig. 10. Procedura standard de determinare a debitului efectiv cu cele şase ecuaţii ale transportului de aluviuni ale
modulului de analiză a secţiunilor transversale, utilizând modulul propriu de analiză a secţiunilor transversale.

30
 În Fig. 10, prin linii continue s-au reprezentat variaţia produsului dintre frecvenţele relative ale curbei de
asigurare a debitelor lichide (Pd) şi debitul solid (Qs) – denumite generic Qef urmat de indicativul funcţiei de
determinare a debitului solid, iar cu linii punctate relaţiile Qs = f(Q) purtând indicativul explicitat la 1º…6º. Debitul
efectiv se determină la intersecţia verticalei care trece prin punctul de maxim maximorum al curbelor Qef cu axa
absciselor (în care este reprezentat debitul lichid).
Se observă că în raport cu perioada de revenire, cu excepţia cazurilor A&W şi P, debitele efective
determinate se încadrează în intervalul standard de 1…3 ani
O relaţie stabilă între transportul de sedimente şi debitul lichid se poate determina doar în situaţia în care
mecanismele de control ale transportului solid sunt dependente strict de debitul lichid. Această situaţie se poate
întâlni doar în cazul în care rata de transport este limitată de capacitatea curentului de a transporta numai fracţiunile
granulometrice reprezentative. Acest „transport limitat” este în contradicţie cu „alimentarea limitată” unde curentul
are capacitatea de a transporta mai multe aluviuni decât sunt disponibile în sistem, sau – cu alte cuvinte – debitul
solid este restricţionat nu de condiţiile hidraulice ale albiei ci de cantitatea de aluviuni care poate fi transportată.
Tilleard (2001), pornind de la ideea că dacă debitul efectiv exprimă valoarea maximă a capacităţii curentului
albiei, distribuită în timp, de a prelua, respectiv a ceda materiale din/către graniţele albiei, diferenţiază un debit efectiv
capabil să modeleze malurile (QefM) şi un debit efectiv capabil să modeleze patul albiei (QefP):
Qef = QefM + QefP (37)
QefM va determina predominant extinderea/contracţia lăţimii albiei în timp ce acţiunea dominantă a QefP se
va răfrânge asupra extinderii/contracţiei adâncimii albiei. Aceste două debite pot, sau nu pot, să fie similare – chiar
identice. Diferenţierea lor depinde de mărimea şi direcţia vectorului rezultant al acţiunii a proceselor de
eroziune/depunere; cu cât direcţia acestui vector este mai apropiată de orizontală, cu atât procesul dominant de
ajustare a formei albiei se transferă spre maluri.37
Concomitent Tilleard propune un model alternativ de determinare a debitului efectiv, construit pe
aserţiunea că antrenarea/depunerea materialelor din patul şi/sau malurile albiei este dependentă de efortul de
antrenare care acţionează pe limită ca rezultat al curgerii în jurul unui prag de antrenare al materialului din graniţele
secţiunii. Lucrul mecanic efectuat de acest efort în exces este echivalent cu puterea disponibilă a râului şi determină
mărimea debitului care determină antrenarea. Analog, în cazul unei albii a cărei lăţime se contractează, în ipoteza
transportului limitat, mărimea debitului pentru care materialele transportate sunt capabile să se depună, depinde de
puterea râului disponibilă mişcării sedimentelor din amonte către secţiunea considerată. Astfel autorul introduce
noţiunea de putere în exces a râului determinată ca diferenţă între putere râului raportată la dimensiunile
particulelor solide reprezentative şi puterea medie a râului raportată la pragul critic de antrenare al acestora,
pornind de la constatarea făcută de Laursen (1958)38 că „pentru transportul de sedimente este relevant doar efortul
de antrenare datorat rezistenţelor particulelor care alcătuiesc graniţele secţiunii udate”.
Urmând raţionamentul dezvoltat de Tilleard (2001), efortul de antrenare datorat rezistenţei particulei – în
accepţiunea lui Laursen, mai sus citată – este determinat de ecuaţia:
1/ 3
 w V 2  D50 
1    (38)
58  D 
în care: w densitatea apei [kgm-3]
V viteza medie în secţiune conform ecuaţia (10) în care Sf se asimilează cu So [ms-1]
D50 diametrul reprezentativ al particulei [m]
D adâncimea medie a curentului [m]
1 efortul de antrenare datorat rezistenţei particulei [Pa]
Pe de altă parte, în momentul desprinderii particulei din stratul limită al graniţelor secţiunii transversale
apare un efort critic de antrenare al particulei, efortul de antrenare datorat rezistenţei particulei 1cr , rezultat din

37 De aici apare şi importanţa determinării coordonatelor centrului de masă al secţiunii albiei – cu cât acesta este situat mai aproape de
suprafaţa liberă a curentului cu atât procesul dominant de ajustare este dirijat spre maluri, îndepărtarea de o parte sau alta faţă de axul talvegului
exprimând repartiţia majoritară a mărimii vectorului proceselor de ajustare în planul secţiunii transversale
38 citat de Yang, 2006

31
egalarea forţelor de antrenare cu cele de rezistenţă. Yang (2006) stabileşte pe baza analizei puterii minime unitare a
râului39 viteza critică de antrenare la începutul mişcării , sub formă adimensională:
Vcr 2.5 u D 50
  0.06 pentru 1.2 < < 70 (39a)
w  u  D 50  
log  
  
Vcr u D 50
 2.05 pentru ≥ 70 (39b)
w 

în care: Vcr viteza critică de antrenare [ms-1]

w viteza de sedimentare a particulei [ms-1]
u viteza de antrenare dată de relaţia u   gRSo [ms-1]
ν viscozitatea cinematică a apei [m2s-1]
Viteza de sedimentare se determină cu ecuaţiile lui Camenen (2007):
m
  1A 1 A 
2/ m 1/ m 1/ m
    4 D 
w        (39c)
D 50  4  B   3 B  2 B  
 
 s  1g 
1/ 3

D    D 50 (39d)
  
2

a3
  
A  a 1  a 2 1  sin csf  (39c1)
 2 
b3
   
B  b1  b 2 1  sin csf  (39c2)
 2 
m2
   
m  m 1 sin csf  (39c3)
 2 
în care: valorile coeficienţilor de regresie a1, a2, a3, b1, b2, b3, m1, m2 sunt:
a1 = 24
a2 = 100 Tabel 5
a3 = 2.1 + 0.06P Natura aluviunilor csf P
Particule sferice 1.0 6.0
b1 = 0.39+0.22(6-P) Bolovani rulaţi 0.7 5.0
Nisip natural 0.7 3.5
b2 = 20 Nisip concasat 0.7 2.0
b3 = 1.75+0.35P Cilindri lungi 0.4 5.0
Praf, particule
m1 = 1.2+0.12P coezive
0.4 2.0

m2 = 0.47
P rotunjimea particulei, conform tabel 5
csf factorul de formă Corey, conform tabel 5
Puterea medie unitară a râului (după definiţia lui Yang, 1973) relativă la particulele aluvionare devine:

39 relaţiile dezvoltate de Yang sunt anteriare anului 2006, dar lucrarea din 2006 constituie o sinteză a tuturor contribuţiilor autorului de-a lungul
timpului
32
 Determ inarea Qef dupa principiul Excesului de Energie

8 20

(MJ/mp.mc/s.an) /ExSp(W/mp)
18
7
Excesul maxim de
energie 16
6
14

ExEn
5
Pd (%)/mc/s

12

4 10

8
3
6
2
4
1
2

0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Q (mc/s)

Pd ExEn Ω

Fig. 11. Determinarea debitului efectiv conform principiului excesului de energie, utilizând modulul propriu de
analiză a secţiunilor transversale

 g  1 V (40),
iar puterea medie medie unitară a râului la limita de antrenare:
cr  Vcr2 (41),
de unde excesul de putere medie unitară pe unitate de volum apă a râului, deasupra pragului de antrenare:

 V 2  D50 1/ 3 
ex  g  cr  V     Vcr 
2
(42)
 58  D  

Această relaţie este utilizată mai departe în determinarea debitului efectiv.

Utilizând aceeaşi secţiune, cu aceleaşi caracteristici, ca în exemplul privind efectul relaţiilor de transport, s-a
determinat debitul efectiv pe baza excesului de energie unitară (Fig. 11).
Valoarea debitului efectiv, determinată prin coborârea verticalei care marchează punctul de maxim
maximorum al curbei excesului de energie (ExEn) pe axa absciselor, este:
Qef = 1.08 mc/s, cu o perioadă de revenire de 2,13 ani.
Analizând în comparaţie cu valorile determinate prin funcţiile de transport, se observă că debitul efectiv
astfel determinat este apropiat de media celor şase valori (1.19 mc/s) iar perioada de revenire se înscrie în ecartul
standard.
Aria de sub curba ExEn reprezintă energia totală cheltuită de curentul de albie în exces faţă de efortul critic
de antrenare, într-un an mediu.
Conceptul excesului de energie prezentat înlocuieşte relaţia bazată pe măsurători dintre debitul solid şi
debitul lichid, cu o relaţie teoretică între debit şi excesul de putere a râului. Această abordare – mult mai teoretică –
lărgeşte apreciabil tehnicile de investigare în zonele în care nu se dispune de date din măsurători.
33
 Validarea ecuaţiei (42) şi a procedurii de determinare a debitului efectiv cu ajutorul acestei ecuaţii s-a făcut
utilizând datele din lucrarea Cristescu, 1992.
În cele 18 secţiuni transversale – (Anexa A, Fig A1 şi Fig A2) – s-a determinat, cu ajutorul modulului de
analiză a secţiunilor transversale, debitul efectiv - utilizând ecuaţia de rugozitate Thorne şi Zevenbergen şi curbele
granulometrice tipice, stabilite pe baza observaţiilor autorului. Totodată, în profilele transversale în care s-au putut
identifica repere geomorfologice, s-a determinat nivelul de albie plină; pentru nivelul respectiv, s-a calculat debitul de
albie plină Qbf. Rezultatele determinărilor sunt prezentate în tabelul 5.
Alegerea ecuaţiei Thorne şi Zevenbergen pentru rugozitate este justificată în acest caz de spectrul său mai
amplu de acoperire a rugozităţii relative, fiind mai bine adaptată pentru toate curbele granulometrice (5-9) stabilite.
Pe de altă parte, estimările debitului efectiv efectuate cu relaţiile transportului de aluviuni indică o valoare
medie de 1.19 mc/s, cu un interval de confidenţă 95% de ± 0.68, ceea ce ne conduce la concluzia că debitul efectiv
şi respectiv debitul de albie plină se găseşte, cu o probabilitate de 95 % în intervalul 1.87 – 0.51 mc/s. În consecinţă,
au fost eliminate din şirul debitelor de albie plină, toate estimările care conduc la valori mai mari de 2,0 mc/s, aceste
valori fiind considerate ca estimări eronate, determinate de un anumit grad de incertitudine legat de însăşi ecuaţia de
rugozitate Thorne şi Zevenbergen.
Compararea varianţelor şi a mediilor pe sector a determinărilor Qef şi Qbf (testul F, respectiv testul t –
tabelul 5), evidenţiază că nici în cazul perioadei anterioare amenajării cu lucrări hidrotehnice (1985+1986) sau al
perioadei ulterioare acesteia (1988+1991) şi nici în cazul global al întregii perioade de măsurători, nu se poate vorbi
de diferenţe între debitul efectiv şi debitul de albie plină.
Verificarea între perioade s-a efectuat numai pentru Qbf, valorile acestuia nefiind dependente de curba de
asigurare – care este construită pentru întreg intervalul de înregistrări (1985-1991). S-a constatat că nu există diferenţe
între valorile debitului de albie plină înainte şi după amenajare, ceea ce reflectă faptul că perioada analizată a fost
relativ constată sub aspect hidrologic.
Constatările, în ansamblul lor, subliniază faptul că Qef determinat cu ecuaţia (42) şi procedura
excesului de energie este o estimare corectă a debitului de albie plină; astfel valoarea Qef caracteristică
sectorului de albie analizat este, cu o probabilitate de 95%, situat în intervalul:

Qef = Qbf = 1,20 ±0.04 m3s-1 şi are perioada de revenire de 2,07 ani.

O a doua validare a ecuaţiei (42) s-a efectuat utilizând strict nivelurile determinate, respectiv nivelul efectiv
determinat din relaţia Q = f(Z) în fiecare secţiune şi nivelul de albie plină determinat pe baza indicatorilor
geomorfologici, acolo unde aceştia sunt identificabili. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 6 (Fig. 12).
Verificarea semnificaţiei diferenţei dintre mediile Zef şi Zbf evidenţiază (testul F pentru varianţe şi testul t bilateral
pentru medii) evidenţiază că:
 diferenţa între nivelul de albie plină anterior amenajării albiei - Zbf (85-86) – şi cel posterior
amenajării – Zbf(88-91) – este nesemnificativă, ceea ce reflectă faptul că, pe de-o parte între cele
două perioade nu au existat modificări ale regimului hidrologic care să fi creat praguri
geomorfologice şi, pe de altă parte, sectorul de albie – cel puţin din perspectiva ajustării secţiunii
transversale – se găseşte într-un stadiu de echilibru staţionar, intervenţia în albie cu lucrări
hidrotehnice fiind în consens cu tendinţele de ajustare.
 diferenţele între nivelul corespondent debitului efectiv determinat cu ecuaţia (42) şi nivelul de
albie plină, în cazul perioadei anterioare amenajării (1985-1986), posterioare acesteia (1988-
1991) şi respectiv al întregii
şi respectiv al întregii perioade de observaţii (1985-1991) sunt nesemnificative, ceea ce reflectă faptul că debitul
efectiv determinat cu relaţia (42) şi procedeul excesului de energie este o estimare corectă a debitului de
albie plină, în condiţiile în care se acceptă identitatea celor două mărimi.
Nivelul corespunzător debitului efectiv, egal celui al debitului de albie plină, este, cu o probabilitate de 95
%, situat în intervalul:

Zef =Zbf = 0.34 ± 0.02 m

34
care este o estimare relativ foarte exactă.
Cele două proceduri de validare a ecuaţiei (42) confirmă, pe de altă parte, că ipotezele formulate
în finalul cap. 2.1.4. sunt corecte şi că această ecuaţie şi procedeul de determinare a debitului efectiv prin
cuantificarea excesului de energie furnizează instrumentul valabil pentru analiza tendinţelor de ajustare a
albiilor în bazine hidrografice mici, împădurite.

Tabelul 5
Curba Curba
granulo- Qef Qbf granulo- Qef Qbf
Anul Secţiunea Anul Secţiunea
metrică [m3/s] [m3/s] metrică [m3/s] [m3/s]
tipică tipică
XS 001 7 1.167 * XS 001 7 1.462 *
XS 003 7 0.998 * XS 003 6 1.136 1.136
XS 004 7 1.24 * XS 004 6 1.557 0.871
XS 005 7 1.061 * XS 005 8 1.107 *
XS 006 7 1.04 * XS 006 8 1.15 0.607
XS 007 7 1.028 1.028 XS 007 7 1.057 1.71
XS 008 7 1.194 * XS 008 7 1.353 *
XS 009 7 1.102 1.102 XS 009 7 1.14 1.14
XS 010 7 1.385 * XS 010 8 1.384 *
1985

1988
XS 011 8 1.325 * XS 011 7 1.175 *
XS 012 8 1.093 * XS 012 6 1.616 *
XS 013 8 1.453 * XS 013 7 1.4 *
XS 014 8 0.982 * XS 014 9 1.031 1.936
XS 015 8 1.294 * XS 015 8 1.335 0.9438
XS 016 8 1.264 0.64 XS 016 8 1.121 *
XS 017 8 1.259 1.1274 XS 017 8 1.035 0.8406
XS 018 8 1.125 0.9666 XS 018 7 1.047 1.047
XS 019 8 1.454 1.2284 XS 019 9 1.01 1.8426
XS 001 7 1.184 * XS 001**
XS 003 7 1.054 * XS 003 5 1.395
XS 004 7 1.321 * XS 004 5 1.233 0.291
XS 005 7 1.574 * XS 005 6 1.189
XS 006 8 1.532 1.15 XS 006 6 1.258
XS 007 8 1.407 * XS 007**
XS 008 7 1.192 0.645 XS 008 6 1.072
XS 009 8 1.151 0.9722 XS 009 6 0.94 1.3876
XS 010 8 1.06 * XS 010 8 1.047 1.6784
19991
1986

XS 011 8 1.123 0.754 XS 011 5 1.034 1.228

XS 012 7 1.079 0.7038 XS 012 5 1.187 0.842
XS 013 7 1.275 * XS 013 8 1.144
XS 014 8 1.103 0.6276 XS 014**
XS 015 8 1.001 1.159 XS 015 9 1.238
XS 016 8 1.207 * XS 016**
XS 017 8 1.084 * XS 017 7 1.284
XS 018 8 1.462 0.434 XS 018 9 1.166 0.5176
XS 019 8 1.178 0.409 XS 019 8 1.064
Media 1.2070 0.8631 Media 1.1989 1.1262
Varianţa 0.0255 0.0757 Varianţa 0.0276 0.2332
1985 + 1986 Gr. libertate 35 14 1988 + 1991 Gr. libertate 31 15
Testul F Fo = 1.8015 F = 1.9858 Testul F Fo = 1.5365 F = 2.0030
Testul t to = 1.4597 t = 2.0096 Testul t to = 1.4012 t = 2.0129
Media 0.8631 1.1262 Media 1.2032 0.9989
Varianţa 0.0757 0.2332 Varianţa 0.0261 0.1698
Qbf (85-86) şi Qbf (88-91) Gr. libertate 14 15 1985… 1991 Gr. libertate 67 30
Testul F Fo = 6.6465 F = 2.4630 Testul F Fo = 2.7117 F = 1.6293
Testul t to = 0.3399 t = 2.0452 Testul t to = 0.3253 t = 1.9847
*  debit de albie plină eronat
**  profile transversale desfiinţate, ca urmare a dispariţiei reperelor de măsurare

35
 Tabelul 6
Curba Curba
granulo- Zef Zbf granulo- Zef Zbf
Anul Secţiunea Anul Secţiunea
metrică [m] [m] metrică [m] [m]
tipică tipică
XS 001 7 0.35 * XS 001 7 0.45 0.50
XS 003 7 0.25 0.35 XS 003 6 0.35 0.35
XS 004 7 0.25 * XS 004 6 0.30 0.25
XS 005 7 0.30 0.38 XS 005 8 0.45 0.67
XS 006 7 0.40 0.65 XS 006 8 0.30 0.25
XS 007 7 0.25 0.25 XS 007 7 0.25 0.28
XS 008 7 0.20 0.61 XS 008 7 0.35 0.57
XS 009 7 0.25 0.25 XS 009 7 0.35 0.35
XS 010 7 0.35 0.52 XS 010 8 0.35 0.42
1985

1988
XS 011 8 0.35 * XS 011 7 0.30 0.38
XS 012 8 0.25 0.39 XS 012 6 0.20 *
XS 013 8 0.25 0.52 XS 013 7 0.30 *
XS 014 8 0.25 * XS 014 9 0.35 0.45
XS 015 8 0.35 * XS 015 8 0.50 0.46
XS 016 8 0.40 0.30 XS 016 8 0.30 *
XS 017 8 0.45 0.43 XS 017 8 0.45 0.42
XS 018 8 0.35 0.33 XS 018 7 0.25 0.25
XS 019 8 0.25 0.23 XS 019 9 0.40 0.49
XS 001 7 0.40 * XS 001** **
XS 003 7 0.25 0.75 XS 003 5 0.20 0.25
XS 004 7 0.30 * XS 004 5 0.25 0.15
XS 005 7 0.25 0.28 XS 005 6 0.45 *
XS 006 8 0.20 0.29 XS 006 6 0.35 *
XS 007 8 0.45 * XS 007** **
XS 008 7 0.25 0.22 XS 008 6 0.30 0.40
XS 009 8 0.35 0.33 XS 009 6 0.15 0.18
XS 010 8 0.35 * XS 010 8 0.30 0.36
19991
1986

XS 011 8 0.35 0.30 XS 011 5 0.35 0.37

XS 012 7 0.30 0.26 XS 012 5 0.25 0.22
XS 013 7 0.45 0.66 XS 013 8 0.45 *
XS 014 8 0.35 0.29 XS 014** **
XS 015 8 0.35 0.37 XS 015 9 0.55 *
XS 016 8 0.35 * XS 016** **
XS 017 8 0.50 * XS 017 7 0.50 *
XS 018 8 0.45 0.33 XS 018 9 0.70 0.53
XS 019 8 0.30 0.21 XS 019 8 0.25 0.35
Media 0.325 0.3796 Media 0.352 0.371
Varianţa 0.0060714 0.0229623 Varianţa 0.0133039 0.0165819
1985 + 1986 Gr. libertate 35 24 1988 + 1991 Gr. libertate 31 23
Testul F Fo = 3.9854 F = 1.8332 Testul F Fo =0.9494 F =1.8849
Testul t to = 1.6356 t = 2.0010 Testul t to =0.5886 t=2.0049
Media 0.3796 0.3708333 Media 0.3375 0.3753061
Varianţa 0.0229623 0.0165819 Varianţa 0.0095056 0.0194463
Zbf (85-86) şi Zbf (88-91) Gr. libertate 24 23 1985… 1991 Gr. libertate 67 48
Testul F Fo = 1.0682 F = 1.9932 Testul F Fo = 1.9831 F = 1.5439
Testul t to = 0.2178 t = 2.0117 Testul t to = 1.6265 t = 1.9808
*  nivel de albie plină neidentificabil
**  profile transversale desfiinţate, ca urmare a dispariţiei reperelor de măsurare

Fig. 12. Relaţia între nivelul debitului efectiv şi nivelul de albie

plină pe sectorul de albie Caciu în perioada 1985-1991.

36
 2.2.2. CAPACITĂŢILE MODULULUI
2.2.2.1. SCURTĂ DESCRIERE
Modulul de „Analiză a secţiunilor transversale V0” este o aplicaţie a utilitarului Micosoft Office Excel, în
care s-au dezvoltat o serie de subrutine şi au fost preluate şi/sau modificate Macro-uri VBA. Codul acestora este
prezentat în Anexa B.
În varianta actuală – cum s-a mai arătat - aplicaţia se adresează domeniilor de activitate care au legătură cu
apele montane cu ar fi hidrometria secţiunilor fără instalaţii de măsurare a debitelor lichide şi solide, geomorfologia
albiilor, cercetarea şi proiectarea albiilor stabile şi a relaţiilor care guvernează ajustarea albiilor, salmonicultură şi -
prin integrarea sa într-un model mai larg – specialiştilor în silvicultură.
Modulul se compune din trei pagini:
 pagina de deschidere în care sunt prezentate câteva informaţii despre aplicaţie
 pagina „MAIN” – Figura 13 – care serveşte la introducerea datelor de analiză şi alegerea
opţiunilor de calcul.
 pagina „XS 1” – Figura 15 şi 16 – care este o pagină de raport în care sunt afişate rezultatele
prelucrărilor.

OPŢIUNI:
ecuaţii de
rugozitate

Comenzi
execuţie
INPUT: pante, opţional
nivelul suprafeţei libere,
diametrele cracteristice al
aluviunilor
INPUT: media logaritmica a
debitelor, abaterea
standard şi asimetria
curbelor de asigurare

CURBE
GRANULOMETRICE
TIPICE

Introducere coordonate Introducere coordonate

absolute ale conturului relative ale conturului
albiei. albiei.

Fig. 13. Pagina „MAIN” a modulului de „Analiză a secţiunilor transversale” – secţiunea intrări date şi opţiuni

37
 Secţiunea de introducere a coordonatelor conturului (perimetrului udat) albiei permite inserarea
coordonatelor în sistem STEREO 70, cote absolute Marea Neagră (coordonate absolute) sau în coordonate relative
la un reper în conformitate cu metodologia elaborată de USGS şi USDA – Forest Service pentru urmărirea
geometriei albiei şi determinarea geometriei albiei pline.40
De asemenea în această pagină se introduc: panta medie a albiei în secţiunea analizată, panta suprafeţei
libere, care poate fi egală cu panta albiei, opţional nivelul suprafeţei libere pentru care se determină caracteristicile
geometrice şi hidraulice - acesta, dacă nu este introdus iniţial este cerut de program pe parcursul execuţiei.
Opţional se pot introduce diametrele specificate care caracterizează granulometria aluviunilor din patul şi
malurile albiei; dacă nu sunt introduse iniţial pot fi introduse pe parcursul execuţiei programului, acesta – pentru
secţiunea hidraulică solicitându-le în mod expres. Pentru estimarea curbei granulometrice standard în pagina
„MAIN” sunt reprezentate, pe lângă tabelele cuprinzând frecvenţele relative ale curbelor granulometrice şi
histogramele corespunzâtoare (Fig. 14).
Pentru estimarea debitului efectiv pe baza principiului excesului de energie în secţiune este necesară
introducerea valorilor mediei valorilor logaritmice, abaterii standard şi coeficientului de asimetrie pentru
determinarea curbei de asigurare (Pearson III conform metodologiei Buletinului 17B al USDI Geological Survey41).
Secţiunea opţiunilor conţine şase butoane de opţiune pentru a selecta una din ecuaţiile de estimare
coeficientului de rugozitate Manning (v. Anexa B, evenimentul click al butoanelor de opţiune opb…)
Secţiunea comenzi are trei butoane de comandă care lansează în execuţie programul:
 butonul „geometria albiei” implică lansarea execuţiei programului de determinare a variaţiei
parametrilor geometrici care descriu albia în funcţie de un nivelul suprafeţei libere ales şi un pas
de calcul solicitat pe parcursul execuţiei. Programul este guvernat de subrutina proprie
cmbXSGeometry_Click() care apelează principalele subrutine originale XSGeometry(Stage,
CooXhmax) şi GiniCoeff(StartRow, EndRow, Nivel, ChID) din Modulul 1 (v. Anexa B)
 butonul „hidraulica albiei” lansează subrutina de determinare a variaţiei parametrilor hidraulici
- cmbHydraulics_Click() concepţie proprie - în domeniul adâncimii maxime raportate la
nivelul suprafeţei libere selectate şi pasul de calcul ales. Evenimentul butonului de comanda
apelează la subrutinele originale (v. Anexa B):
EnergyLossCoeff(Roughness, TopWidth, HyRad, AvDepth, MaxDepth) – pentru
determinarea rugozităţii,
Funcţiile debitului solid: [autori]SedTra(AvDepth, Vmed, Qw),
Regresii(Nval, Regresion) – pentru determinarea relaţiilor dintre parametrii hidraulici în
secţiune,
FlowDurationCurve(LastReg) – pentru determinarea curbei de asigurare a debitelor lichide
ExcessStreamPower(Vmed, HyRad, AvDepth) – pentru determinarea excesului de energie.
Evident, aceste subrutine nu sunt lansate în execuţie dacă nu a fost anterior definită geometria
albiei.
 butonul „New XS” permite revenirea la starea iniţială – echivalentă acţiunii butonului „START”
din pagina de deschidere a aplicaţiei. Se apelează o serie de subrutine ajutătoare care „curăţă”
spaţiul de afişare a datelor din pagina „MAIN” şi pagina „XS 1” şi reiniţializează toate
variabilele pentru reluarea procedurilor pentru o nouă secţiune.
Datele obţinute pot fi transferate – înainte de acţiunea butonului – prin procedurile specifice de
transfer a foilor de calcul în cadrul aplicaţiei Excel.

40 v. Powel & al (2004) şi Harelson & al (1994)

41 v. USDI, 1982 – în hidrologia de aproape pretutindeni este referit ca “Buletinul 17B”
38
Fig. 14. Curbe granulo-metrice tipice – distribuţii de frecvenţă (prelucrare după Gaspar, 1987).

Nivelul
suprafeţei
libere
selectat

Graficul secţiunii transversale a

albiei

Informaţii privind panta

albiei selectate şi a
curbei granulometrice
tipice.

Tabelul coeficienţilor
de regresie,
coeficientului de
corelaţie şi
Coordonatele profilului Curba de asigurare semnificaţiei acestora
transversal în raport cu Coordonatele care
pentru ecuaţiile Q-
sistemul de axe al definesc albiile
principale, secundare şi Nivel, Q=f(R), Q=f(D),
secţiunii transversale Fig.inundabilă
15. Pagina de rapoarte „XS 1” – secţiunea I V=f(Q), D=f(Q),
lunca în raport
W=f(Q), (W/D)=f(Q),
cu nivelul selectat
ωex=f(Q)

39
 ALBIA TOTALĂ
HIDRAULICA ALBIEI
GEOMETRIA ALBIEI

DEFINITE IN CADRUL ALBIEI

ALBIILE SECUNDARE

TOTALE

Fig. 16. Pagina de rapoarte „XS 1” – secţiunea II – parametrii geometrici şi hidraulici funcţie de nivel, determinaţi cu
modulul de analiză a secţiunii transversale
2.2.2.2. PARAMETRI MORFOMETRICI AI SECŢIUNII TRANSVERSALE
2.2.2.2.1. Coeficientul Gini (G)
Aşa cum se arăta anterior (v. 2.2.1.1. pct 9º), coeficientul GINI (notat în continuare GC), ca indicator al
formei albiei, poate exprima, prin variaţia sa în timp, intensitatea şi direcţia ajustării secţiunii transversale şi – vom
demonstra – al unui întreg sector de albie.
Pentru măsurătorile succesive realizate în perioada 1985 – 1991 (Anexa A, Fig A1 şi Fig A2), pe sectorul
mijlociu al albiei Pârâului Caciu (Cod Cadastral „Apele Române” XII.1.79.7.), s-a determinat coeficientul GINI
pentru nivelul Zef ( Zbf) cu ajutorul modulului de „Analiză a secţiunilor transversale V0” – tabelul 7. Nivelul
efectiv corespunde debitului efectiv determinat prin procedeul excesului de energie.

40
 Analiza şirurilor de valori evidenţiază, pentru anul iniţierii
Tabelul 7
Valori GC la nivelul Zef
măsurătorilor (1985), o diferenţiere a trei sub sectoare:
Secţiunea
1985 1986 1988 1991
 I - caracterizat de secţiunile transversale
XS 001 0.678 0.520 0.474 * XS 001 … XS 007, cu valori ale GC aproape
XS 003 0.607 0.556 0.637 0.553 constant mai mari de 0.600, ceea ce
XS 004 0.588 0.607 0.478 0.618 sugerează un sector cu albii relativ înguste şi
XS 005 0.667 0.500 0.631 0.667
XS 006 0.667 0.370 0.619 0.522 adânci;
XS 007 0.592 0.591 0.495 *
 II – cuprinzând secţiunile transversale XS
XS 008 0.498 0.600 0.547 0.667
XS 009 0.491 0.687 0.587 0.509 008 … XS 015, cu valori ale GC constant
XS 010 0.496 0.542 0.484 0.576 mai mici de 0.500, exprimând o dezvoltare a
XS 011 0.568 0.545 0.505 0.667 albiei predominant în direcţie orizontală;
XS 012 0.431 0.691 0.553 0.696
XS 013 0.455 0.607 0.562 0.638  III – în care se albia s-a dezvoltat cu relativ
XS 014 0.430 0.632 0.519 * echilibrat, cu o uşoară dominanţă a
XS 015 0.429 0.552 0.659 0.517
XS 016 0.538 0.455 0.382 * proceselor de adâncire. Secţiunea XS 019
XS 017 0.554 0.531 0.618 0.571 constituie tranziţia spre un nou sector
XS 018 0.613 0.565 0.522 0.732 echivalent sectorului II.
XS 019 0.491 0.635 0.589 0.510
Diferenţierea celor trei sub sectoare poate fi pusă
pe seama constrângerilor exercitate de litologia graniţelor; primele zece secţiuni au ca suport depozite de alterare
provenite din marne, secţiunile XS 011 – XS 019 dezvoltându-se în deluvii cu aport coluvial (între XS 011 şi XS
015). Acest aspect este subliniat de Cristescu (1992) – vezi şi 2.2.1.1. pct 7º, pag 22.
Într-adevăr, testele statistice de examinare a semnificaţiei diferenţelor dintre dispersiile (testul F tabelul 8)
şi mediile GC (testul t tabelul 9) pe cele trei sectoare, evidenţiază că:
 variabilitatea GC este identică pentru cele trei sectoare;
 mediile GC pentru cele trei sectoare sunt foarte semnificativ diferite pentru sectorul I şi II,
respectiv distinct semnificative pentru I-III şi II – III.
Acceptarea ipotezei nule în cazul dispersiilor explică faptul că este foarte probabil să existe o valoare medie
a coeficientului GINI în jurul căreia o serie de alţi factori să introducă contracţii/extensii ale albiei. Întrucât factorul
variabilităţii hidrologice este exclus, prin însăşi ipotezele acceptate la determinarea nivelului efectiv, rămân ca factori
perturbatori constrângerile determinate fie de vegetaţia ripariană, fie de constituţia litologică a substratului.
Malurile sectorului analizat sunt ocupate în exclusivitate de vegetaţie erbacee; aceasta se distribuie sporadic
(densitate foarte redusă) între nivelul debitului efectiv şi un nivel cuprins între 0.5 şi 2.0 m şi practic lipseşte în zona
sub nivelul efectiv, care este perimetrul cel mai activ din punct de vedere al proceselor hidrodinamice. Prin urmare şi
acest factor se exclude.
Tabelul 8
F-Test Two-Sample for Variances
I II I III II III
Mean 0.6331667 0.47475 Mean 0.6331667 0.549 Mean 0.47475 0.549
Variance 0.0017438 0.0023359 Variance 0.0017438 0.002535333 Variance 0.0023359 0.0025353
Observations 6 8 Observations 6 4 Observations 8 4
df 5 7 df 5 3 df 7 3
F 0.7464983 F 0.687786 F 0.9213497
P(F<=f) one-tail 0.3865014 > 0.05 P(F<=f) one-tail 0.3326344 > 0.05 P(F<=f) one-tail 0.4156407 > 0.05
F Critical one-tail 0.2050911 F Critical one-tail 0.1848619 F Critical one-tail 0.2300524

Tabelul 9
t-Test: Two-Sample Assuming Equal Variances
I II I III III II
Mean 0.6331667 0.47475 Mean 0.6331667 0.549 Mean 0.549 0.47475
Variance 0.0017438 0.0023359 Variance 0.0017438 0.002535333 Variance 0.0025353 0.0023359
Observations 6 8 Observations 6 4 Observations 4 8
Pooled Variance 0.0020892 Pooled Variance 0.0020406 Pooled Variance 0.0023958
Hypothesized Mean 0 Hypothesized Mean 0 Hypothesized Mean 0
Difference Difference Difference
df 12 df 8 df 10
t Stat 6.417532 t Stat 2.8864655 t Stat 2.4771943
P(T<=t) one-tail 1.658E-05 P(T<=t) one-tail 0.0101545 P(T<=t) one-tail 0.0163498
t Critical one-tail 3.9295992 t Critical one-tail 1.8595483 t Critical one-tail 1.8124615
41
P(T<=t) two-tail 3.315E-05 <0.001 P(T<=t) two-tail 0.020309 <0.05 P(T<=t) two-tail 0.0326996 <0.05
t Critical two-tail 4.3178443 t Critical two-tail 2.3060056 t Critical two-tail 2.2281392

În continuare s-a procedat la analiza diferenţelor dintre coeficientul Gini în anul analizat şi cel din anul de
referinţă (GCa – GCr), conform tabelului 10. În acest tabel valorile în roşu sunt valori negative, exprimând o tendinţă
de dezvoltare în lăţime (dacă nu există constrângeri în această direcţie) şi/sau o reducere a variaţiei adâncimilor
secţiunii sub nivelul efectiv prin ridicarea cotei talvegului datorate acumulărilor de aluviuni.

Evolutia pantelor sectorului

0.035
Perioada de constructie a
lucrrilor hidrot ehnice
0.03
t ransversale

0.025
So (m/m)

0.02

0.015

0.01
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991

So17 So18 Anul

Fig. 17. Evoluţia pantei medii a sectorului studiat, în

perioada 1985 – 1991 (So 17 = pentru secţiunile XS003-
XS019, So 18 = pentru toate secţiunile

În analiza rezultatelor din tabelul 10 se impune o diferenţiere determinată de efectul lucrărilor de corectarea
torenţilor executate în anul 1987 (Fig. 17). Perioada anterioară realizării lucrărilor se caracterizează printr-o creştere a
pantei medii a sectorului, exprimată prin coborârea cotei talvegului în secţiunea XS 001 şi o urcare a cotei talvegului
în secţiunea XS 019 (Fig A1). După realizarea lucrărilor – un baraj cu înălţimea utilă de 3,0 m în secţiunea XS 003 –
panta medie a sectorului scade constant ca urmare a urcării cotei talvegului în secţiunea barajului, exprimând procesul
general de acumulare a aluviunilor în aterisamentul lucrării.
La nivelul anului 1986 se remarcă:
 Sectorul I suferă un proces de ajustare dominat de procese de acumulare şi dezvoltare în lăţime
(GC86-GC85 < 0), sub influenţa proceselor dominante de eroziune de adâncime în secţiunile din
Sectorul II (GC86-GC85 > 0).
 Sectorul III, cu o medie a GC relativ apropiată de 0.5, deci cu un regim echilibrat între eroziune şi
depunere, suferă un proces de ajustare de asemenea dominat de procese de acumulare (GC86-GC85
< 0), cel mai probabil sub influenţa proceselor de eroziune din amonte de secţiunea XS 019, în
care procesul dominant este de eroziune (GC86-GC85 = 0.144 > 0). Se observă de asemenea că în
sectorul III secţiunea transversală tinde să se îngusteze spre amonte (XS 016 … XS 018  0.538
…. 0.613).

Tabelul 10
XS GC85 GC86-GC85 GC88-GC85 GC91-GC85 GC88-GC86 GC91-GC88
Sectorul I
XS 001 0.678 (0.158) (0.204) (0.046)
XS 003 0.607 (0.051) 0.030 (0.054) 0.081 (0.084)
XS 004 0.588 0.019 (0.110) 0.030 (0.129) 0.140
XS 005 0.667 (0.167) (0.036) 0.000 0.131 0.036
XS 006 0.667 (0.297) (0.048) (0.145) 0.249 (0.097)
XS 007 0.592 (0.001) (0.097) (0.096)

42
 RMMGC (0.109) (0.026) (0.007) 0.016 ±0.000
Sectorul II
XS 008 0.498 0.102 0.049 0.169 (0.053) 0.120
XS 009 0.491 0.196 0.096 0.018 (0.100) (0.078)
XS 010 0.496 0.046 (0.012) 0.080 (0.058) 0.092
XS 011 0.568 (0.023) (0.063) 0.099 (0.040) 0.162
XS 012 0.431 0.260 0.122 0.265 (0.138) 0.143
XS 013 0.455 0.152 0.107 0.183 (0.045) 0.076
XS 014 0.430 0.202 0.089 (0.113)
XS 015 0.429 0.123 0.230 0.088 0.107 (0.142)
RMMGC 0.132 0.026 0.022 (0.028) 0.018
Sectorul III
XS 016 0.538 (0.083) (0.156) (0.073)
XS 017 0.554 (0.023) 0.064 0.017 0.087 (0.047)
XS 018 0.613 (0.048) (0.091) 0.119 (0.043) 0.210
XS 019 0.491 0.144 0.098 0.019 (0.046) (0.079)
RMMGC (0.003) (0.007) 0.009 (0.010) 0.009

Această variaţie explică două fenomene:

a) în lungul albiei ajustarea se produce – la debitul efectiv – din aproape în aproape, prin
contracţii/extensii succesive în jurul unei valori de echilibru GC = 0.500.
În lungul albiei, sectoarele cu GC < 0.500 alternează cu cele cu GC > 0.500 şi ajustarea se realizează –
între două evenimente hidrologice a căror mărime perturbă complet morfologia secţiunilor transversale
şi a celor longitudinale – pe seama transferului de sedimente de la un sector relativ dezvoltat în lăţime
la un sector relativ adânc, în jurul unei valori de echilibru a GC = 0.500.
b) Valoarea GC = 0.5 reprezintă o valoare de echilibru dinamic în secţiune, în care nici unul din
procesele de ajustare nu domină. Abaterea coeficientului GINI de la valoarea de echilibru exprimă
intensitatea ( prin valoarea sa absolută) şi direcţia ajustării (prin semnul diferenţei  minus =
eroziune în adâncime, plus = eroziune în maluri şi acumulare).
În tabelul 10 s-a desemnat cu RMMGC rata medie anuală de modificare a coeficientului GINI, ca medie
aritmetică a diferenţelor GCa-GCr pe fiecare subdiviziune a sectorului cercetat, raportată la perioada de referinţă.
În perioada anterioară amenajării sectorul I este dominat de procese de depunere, RMMGC = -0.109,
ajustarea realizându-se pe seama proceselor de eroziune din sectorul II, RMMGC = +0.132. Sectorul III este cvasi
echilibrat, RMMGC = -0.003 ≈ 0.
În anul 1988, în sectorul I raportul între eroziune/depunere în sectorul I şi II se inversează (RMMGC 88-86
sectorul I = 0.016, sectorul II = -0.028), în timp ce în sectorul III se accentuează procesele de depunere.
În anul 1991, după 4 ani de la realizarea barajului, în sectorul I RMMGC = 0. În acest moment înălţimea
utilă a barajului este redusă la 0.47 m. Fără a avea certitudinea unei verificări riguroase, bazate pe mai multe date, se
poate totuşi afirma că în acest moment, barajul a determinat dezvoltarea unui sector de albie stabilă – situat între XS
003 şi XS 007. Înălţimea utilă necesară ar fi fost suficientă de 2.53 m.
Dacă întreg sectorul se analizează în funcţie de GCa – GC85, se constată că în timp rata medie de ajustare a
secţiunii transversale exprimată prin RMMGC prin depunere se măreşte (se micşorează în valoare absolută), tinzând
spre echilibru, în timp ce rata medie de ajustare prin eroziune se micşorează. Semnificative în acest sens sunt relaţiile
probabile între rata de modificare a pantei albiei sectorului şi RMMGC (Fig. 18).

43
Fig. 18 Relaţia dintre rata medie de modificare anuală a coeficientului GINI (RMMGC) şi rata medie de modificare a
pantei albiei sectorului (RMSo) în b.h. Caciu

Se observă că simultan procesele antagonice se compensează reciproc, la nivelul întregului sector de albie
(Fig. 18 d) constatându-se o micşorare a ratei de eroziune (valorile pozitive ale RMMGC scad pe măsură ce se
micşorează rata de modificare a albiei).
Tabelul 11
SECTORUL I SECTORUL II SECTORUL III SECTORUL I + II + III
86-85 88-85 91-85 86-85 88-85 91-85 86-85 88-85 91-85 86-85 88-85 91-85
RMMGC85 -0.1091667 -0.026 -0.007 0.13225 0.026 0.022 -0.0025 -0.007 0.009 0.0324118 0.0053333 0.0105714
RMSo 0.0028 -0.0055 -0.0136 0.0028 -0.0055 -0.0136 0.0028 -0.0055 -0.0136 0.0028 -0.0055 -0.0136
Tabelul de corelaţie
GCa-GCr Soa-Sor GCa-GCr Soa-Sor GCa-GCr Soa-Sor GCa-GCr Soa-Sor
RMMGC85 1 t = 2.8196 1 t = 1.8996 1 t = 0.9580 1 t = 1.1874
RMSo -0.94248 1 α = 0.217 0.884876 1 α = 0.3085 -0.6918 1 α = 0.5136 0.764882 1 α = 0.4456

44
 Pentru relaţiile din figura 18 s-au determinat coeficienţii de corelaţie (tabelul 11), care ne permit, în baza
datelor deţinute, să afirmâm că în limitele unei probabilităţi de:
 ≈ 78% pentru sectorul I;
 ≈ 70% pentru sectorul II;
 ≈ 49% pentru sectorul III;
 ≈ 55% pentru întreg sectorul
există cel puţin o relaţie liniară între parametrii analizaţi.

2.2.2.3. FUNCŢII HIDROMETRICE ÎN SECŢIUNE

Modulul de analiză a secţiunii transversale – prin subrutinele dezvoltate – soluţionează o serie de funcţii
importante în deciziile privind proiectarea albiei stabile (v. Fig. 15).
Tabelul coeficienţilor de regresie, coeficientului de corelaţie şi a semnificaţiei acestora rezultă din trecerea
datelor obţinute în secţiunea II a paginii de rapoarte „XS 1” prin subrutina Regresii(Nval, Regresion), în care
Nval reprezintă numărul de valori al şirului de date şi Regresion este o variabilă „string” care poate lua următoarele
valori (tabelul 12):
 STAGE pentru cheia limimetrică a secţiunii;
 R pentru funcţia Q = f(R) în care R = raza hidraulică
 H1 pentru funcţia Q = f(h) în care h = adâncimea medie în secţiune (sau D)
 H2 pentru funcţia hmed = f(Q) în care hmed = adâncimea medie în secţiune (D)
 V pentru funcţia V = f(Q) în care V = viteza medie în secţiune
 W pentru funcţia W = f(Q) în care W = lăţimea la suprafaţa liberă
 W/D pentru funcţia W/D = f(Q)
 SP pentru funcţia excesului de putere a râului ExSP = f(Q).
În tabelul 12 sunt prezentate – cu titlu de exemplu - ecuaţiile de regresie rezultate în urma analizei
secţiunii transversale XS 001 din b.h. Caciu, pentru anul 1985.

Tabelul 12
Ecuatii de regresie pentru ALBIA TOTALA
Regresia a0 a1 r
Q=a0*Stagea1 22.03296 2.44197 0.99645
Semnificatie a0 , a1, r *** *** ***
Q=a0*Ra1 0.16696 0.39516 0.98989
Semnificatie a0 , a1, r *** *** ***
Q=a0*ha1 71.36894 2.45357 0.98844
Semnificatie a0 , a1, r *** *** ***
V=a0*Qa1 1.4454 0.32097 0.99315
Semnificatie a0 , a1, r *** *** ***
hmed=a0*Qa1 0.1798 0.3982 0.98844
Semnificatie a0 , a1, r *** *** ***
W=a0*Qa1 3.85272 0.28041 0.94721
Semnificatie a0 , a1, r *** *** ***
(W/hmed)=a0*Qa1 21.43626 -0.11794 -0.60561
Semnificatie a0 , a1, r *** *** ***
ExSP=a0*Qa1 12.26921 0.84616 0.99186
Semnificatie a0 , a1, r *** *** ***

Pentru fiecare din funcţiile de determinat, sunt reiniţializate tabelele de valori XX(Nval) şi YY(Nval)
reprezentând variabila independentă şi respectiv dependentă.
Ecuaţiile sunt liniarizate prin transformare logaritmică – semnificaţia coeficienţilor de regresie şi a
coeficientului de corelaţie referindu-se la şirurile de valori transformate.

45
 3. SCURT REZUMAT. CONCLUZII
Conceptul care constituie baza construcţiei principiilor şi metodologiilor de proiectare a
reabilitării/restaurării albiilor de râuri este cel al albiei natural stabile. Acest concept este – după cum evidenţiază
literatura de specialitate dezvoltată în jurul său – strâns legat de conceptul de echilibru, care în esenţă „rezumă
stabilitatea albiei”, respectiv „capacitatea unui râu de a transporta – în timp şi în condiţiile climatului actual
– aluviunile şi debitele produse de bazinul său de recepţie, astfel încât el îşi menţine dimensiunile, forma
plană şi profilul altitudinal fără a se degrada sau agrada”.
Întregul edificiu filosofic al acestor concepte se transferă spre pragmatismul abordărilor inginereşti prin
intermediul teoriei geometriei hidraulice, fundamentată de Leopold şi Maddock (1953). Conform acesteia orice
albie – inclusiv albiile montane din bazinele forestiere – îşi construieşte secţiunea transversală şi profilul longitudinal
în conformitate cu legi dovedit a fi universal valabile a căror expresie matematică este concretizată de sistemul
ecuaţiilor geometriei hidraulice (1)…(4), (7)…(9).
Variabilele independente care controlează parametrii definitorii ai geometriei şi hidraulicii albiilor – lăţimea,
adâncimea, rezistenţa la curgere, panta talvegului – sunt debitul de formare al albiei şi granulometria aluviunilor
în care acestea se autodezvoltă.
Întrucât proiectarea albiilor naturale în scopul restaurării, reabilitării, recuperării, stabilizării sau
îmbunătăţirii habitatului implică promovarea unor niveluri ridicate de dinamică – înţelegând prin aceasta evoluţie în
timp – a proceselor geomorfologice existente, adoptarea celor mai bune strategii prin care o albie este convertită spre
o stare care o scoate în afara unei preocupări publice, impune o cunoaştere temeinică a morfologiei actuale şi
totodată o apreciere cât mai reală a potenţialului trasformării acesteia. Din această perspectivă, dacă asupra uneia din
variabilele determinante menţionate – respectiv granulometria patului şi malurilor – se pot emite aserţiuni cu grad
ridicat de certitudine pornind de la o analiză a aluviunilor in situ şi a surselor lor de provenienţă, asupra celeilalte –
respectiv debitul de formare al albiei – previziunile privind fluctuaţiile generatoare de ajustări, de cele mai multe ori
neconvenabile socio-economic, sunt determinate, în afară de variabilitatea climatică, şi de variabilitatea indusă de
modificările în structura şi distribuţia spaţială a folosinţelor la nivelul bazinului de recepţie.
În acest context, cât şi în cel al unei baze informaţionale mai restrânse privind dinamica şi comportamentul
albiilor montane din bazine predominant forestiere, cercetările întreprinse – constituind conţinutul raportului de faţă
– s-au concentrat spre:
1º evaluarea diametrului reprezentativ al aluviunilor:
 ecuaţiile (14) – cap. 2.1.5 – reprezentând curbe granulometrice tipice albiilor montane
din zona forestieră a României şi rezultate în urma prelucrării datelor furnizate de
Gaspar (1998, 1999a, 1999b) şi Gaspar şi Cristescu (1987);
 ecuaţiile (15) – cap. 2.1.5. – reprezentând curbe granulometrice normalizate, model
Parker (1990a, 1990b), rezultate în urma prelucrării curbelor granulometrice tipice.
2º stabilirea funcţiilor rugozităţii patului, capabile să furnizeze cele mai sigure soluţii de estimare a vitezei
medii în secţiune şi a debitului lichid, pornind de la măsurători expeditive asupra secţiunilor transversale:
 ecuaţiile (29)…(36) – cap. 2.2.1.2. – cu precizarea domeniilor de aplicabilitate şi – în
cazul ecuaţiilor (33) şi (34) – cu prelucrări şi adaptări proprii (ecuaţiile (33c), respectiv
(34c)).
3º elaborarea premisei fundamentale prin care se stabileşte că debitul de formare al albiei, cel mai
adecvat analizei şi proiectării albiilor natural stabile montane – în care baza informaţională privind
înregistrări de date hidrologice şi hidrometrice lipseşte aproape cu desăvârşire în România pentru categoria
bazinelor montane mici predominant forestiere – este debitul efectiv (cap. 2.1.3. – 2.1.4.).
4º elaborarea metodologiei originale de estimare a debitului efectiv în albii montane, fundamentată pe
conceptul excesului de energie:
 ecuaţia (42) – cap. 2.2.1.4. – validată prin două proceduri aplicate asupra unui set de 18
profile transversale măsurate în perioada 1985 – 1991, susţinute de măsurători de debite
pe aceeaşi perioadă care au permis estimarea curbelor de asigurare.
 cele două proceduri de validare confirmă că ipotezele formulate – aceea că debitul
efectiv poate fi determinat cu suficientă acurateţe în bazinele hidrografice pentru care nu
există înregistrări hidrometrice şi aceea că pentru cicluri de aplicare a amenajamentelor
46
 forestiere de circa 10 ani variaţia Qef cu perioada climatică şi modificările de structură a
folosinţelor poate fi mult mai clar dovedită – sunt corecte şi că procedeul elaborat
furnizează un instrument valabil pentru determinarea tendinţelor de ajustare a albiilor în
bazine hidrografice mici, împădurite.
5º stabilirea indicatorilor morfometrici ai albiilor montane cu gradul cel mai accentuat de relevanţă - prin
informaţiile furnizate de cuantumul şi variaţia lor – asupra stării lor actuale şi tendinţei lor de ajustare:
 ecuaţiile (16)…(28) – cap. 2.2.1.1.
6º fundamentarea coeficientului GINI ca principal indicator morfometric al tendinţelor de ajustare a
albiilor montane – cap. 2.2.2.2. – având la bază cercetări şi măsurători întreprinse asupra unui sector de
albie înainte şi după amenajarea cu lucrări de corectare a torenţilor. Analiza variaţiei coeficientului GINI
de-a lungul celor şase ani de măsurători evidenţiază că:
 în lungul albiei ajustările se produc – la nivelul determinat de debitul efectiv – din
aproape în aproape, prin contracţii/extensii succesive în jurul unei valori de echilibru a
coeficientului egală cu 0.500;
 valoarea G = 0.500 este expresia unui echilibru dinamic în secţiunea transversală şi pe un
sector analizat;
 abateria valorii coeficientului GINI în secţiuni succesive situate la distanţe echivalente cu
1.5 … 2 W, pe un sector de circa 10…20 W lungime (W fiind lăţimea albiei la nivelul
debitului efectiv), oferă informaţii asupra tendinţelor de evoluţie a albiei pe o perioadă
de de cel puţin 5 ani faţă de momentul măsurătorii;
 între rata medie anuală de modificare a coeficientului GINI şi rata medie de modificare a
pantei albiei există o legătură evidentă, cercetări ulterioare, pe un set lărgit de sectoare de
albie, urmând a defini şi expresia matematică a acestei legităţi.
7º ansamblul tuturor cercetărilor teoretice şi abordărilor empirice, cu concluziile lor, sunt reunite în
modulul original de „Analiză a secţiunilor transversale V0” - cap 2.2.2. şi Anexa B – care se
integrează în modelul morfometric pentru estimarea tendinţelor de ajustare a albiilor bazinelor mici
împădurite, structurat pe relaţii de stabilitate a patului şi malurilor, constituit în unul din obiectivele
proiectului de cercetare.
Modulul este un instrument de lucru necesar proiectanţilor şi cercetătorilor în domeniul restaurării albiilor
montane, dar şi altor domenii – cum ar fi salmonicultură, hidrologia, bilogia acvatică, furnizând date cu
grade de precizie în limitele ecuaţiilor teoretice pe care se sprijină, asupra:
 parametrilor geometrici ai secţiunilor transversale;
 parametrilor hidraulici caracteristici, în corelaţie cu nivelul suprafeţei libere;
 parametrii necesari determinării caracteristici albiei stabile.
Dezvoltarea modulului se bazează pe subrutine originale (XSGeometry, GiniCoeff, EnergyLossCoeff,
SedTra, Regresii, FlowDurationCurve, ExcessStreamPower) cât şi pe o serie de macro – uri înregistrate de
alţi autori pentru dezvoltări similare ale unor capitole (v. Anexa B). Această construcţie a apărut din
necesitatea suplinirii limitelor unor abordări similare care, deşi mult mai performante, au aplicabilitate
limitată, fie la teritoriul tărilor de origine, fie la domeniul de mărime şi tipurile de albie (albii ale râurilor
mari şi fluvii, cu bazine de recepţie de peste 1000 km2).

47
4. BIBLIOGRAFIE

Alonso, L.R., Fernandez, J.B., 2003, Expresiones para la determinación del factor de friccion en ríos de fuerte pendiente. Ingineria
Civil, CEDEX 130

Andrews, E.D., 1980, Effective and bankfull discharges of streams in the Yampa river basin, Colorado and Wyoming. Journal of
Hydrology, No 46, pp 311-110.

Andrews, E.D., Nankervis, J.M., 1995, Effective discharge and the design of channel maintenance flows for gravel-bed rivers. In:
Natural and Anthropogenic Influences in Fluvial Geomorphology, Geophysical Monograph 89, American
Geophysical Union

Arcement, G.J.Jr., Schneider, V.R., 1989, „Guide for selecting Manning’s roughness coefficient for natural channels and floodplains.
US Geological Survey, Water Supply Paper 2339, Washington D.C., 38 p.

Batalla, R.J., Sala, M., 1995, Effective discharge for bedload transport in a sub-humid Mediterranean sandy gravel-bed river (
Arbucies, North-East Spain). River Geomorphology, Ed. E. Hickin, John Wiley and Sons, Ltd.

Bathurst, J.C., 2002, At-a-site variation and minimum flow resistance for mountain rivers. Journal of Hydrology, 269, Elsevier
Science BV, pp 11-26

Bunte, Kristin, Abt, S.R., 2001, Sampling surface and subsurface particle-size distributions in wadable gravel- and cobble-bed strams
for analyses in sediment transport, hydraulics and streambed monitoring. USDA Forest Service, Rocky Mountain Research
Station, 428p

Ashworth, P.J., Ferguson, R. I., 1986, Interrelationships of channel processes, changes and sediments in a pro-glacial river,
Geografiska Annaler, 68A, p 361-371

Bagnold, R.A., 1960, Sediment discharge and stream power – a preliminary announcement. U.S. Geological Survey Professional
Paper, 421, 26 p

Bagnold, R.A., 1966, An approach to the sedoment transport problem from general physics. U.S. Geological Survey Professional
Paper, 422 – I, 42 p

Biedenharn, D.S., Copeland, R.R., Thorne, C.R., Soar, P.J., Hey, R.D., 2000, Effective discharge calculation: A practical
guide. USACE, Engineering Research and Development Center, Coasta land Hydraulics Laboratory, TR-00-15, 60p

Biedenharn, D.S., Copeland, R.R., 2000, Effective Discharge Calculation. USACE, ERDC/CHL CHETN-VIII-4, 10p

Camenen, B., 2007, A simple and general formula for the settling velocity. Journal of Hydraulic Engineering, Vol. 133, Issue
2, pp 229-233

Church, M., 1980, Records of recent geomorphological events. In Time scale in geomorphology (ed. R.A. Cullingford et al,), J.
Wiley şi Sons Ltd.., pp 13 -29

Church, M., 1996, Space, Time and the Mountain – How do we ordet what we see?, in „The scientific nature of
geomorphology: Proceedings of the 27th Binghamton Symposium in geomorphology” (ed Bruce L, Rhoads and
Colin E. Thorn), Jhon Wiley şi Sons LtD., pp 147 -170

Church, M., 2002, Geomorphic thresholds in riverine landscapes. In Freshwater Biology 47, Blackwell Science Ltd,
Vancouver, pp 541 – 557.

48
Comiti, F., Mao, L., Wilcox, A., Wohl, Ellen, Lenzi, M.A., 2007, Field derived relationships for flow velocity and resistance in
high – gradient streams. Journal of Hydrology, 340, pp 48-62

Copertino, V.A., Masi, V., Mirauda, N., 2005, Idraulica fluviale. Corso in ingegneria per l’ambiente e il territorio,
Università degli Studi della Basilicata, Facoltà di Ingegneria

Cristescu, C., 1992, Some results concerning the dynamics and morphology of channels in small watersheds affected by torrent control
hydraulic structures. Proceedings Dinamics and Geomorphology of Mountain Rivers, COMTAG-BERG,
Benetiktbeuren

Cristescu, C., Garspar, R., 1988, „Noi tipuri de lucrări hidrotehnice transversale şi longitudinale pentru amenajarea torenţilor.
Referat ştiinţific final, Tema de cercetare 3.12., ICAS, bucureşti

D’Agostino, V., 2005, Morfologia e dinamica dei corsi d’acqua montagna. In D’Agostino V. şi Carraro V. (eds), Conoscere il
sistema fiume in ambiente alpino. Publicazione del Corso di Coltura in Ecologia, Atti del 41.mo corso, Universita di
Padova: p 96 – 11.

D’Agostino. V., Vianello, A., 2004, Analisi di campo sulla largezza a piene rive in un torrente delle Dolomiti. Rivista di
Ingegneria Agraria, 4 (XXXV), 53-68

D’Agostino. V., Vianello, A., 2005, Identificazione morfodinamica del reticolo idrografico: integrazione fra rilievi di campo e
techniche GIS. In Ferro, V. (ed), Quaderni di Idronomia Montana, 24: Recenti acquisizioni nel settore delle
sistemazioni Idraulico-Forestale, Cosenza, pp 271-290

Diaconu, C., 1992, Probleme de metodica determinării curbelor teoretice ale probabilităţilor de depăşire (asigurare) în hidrologie.
Hidrotehnica, Vol. 37, nr. 4-5

Diaconu, C., 1993, Metodă statistică temporalo-spaţială pentru calculul debitelor maxime. Hidrotehnica, Vol. 38, Nr. 3

Diaconu, C., Şerban, P., 1994, Sinteze şi regionalizări hidrologice. Editura Tehnică, Bucureşti, 388 p

Dingman, S.L., Sharma, K.P., 1997, Statistical development and validation of discharge equations for natural
channels. Journal of Hydrology, No 1991, pp 13-35

Doyle, M.W., Shields, D., Boyd, K.F., Skidmore, P.B. DeWitt, D., 2007, Channel – forming discharge in river restoration
design. Journal of Hydraulic Engineering, ASCE, Vol. 133, No. 7, pp 831-837

FISRWG (The Federal Interagency Stream Restoration Working Group) , 2001, Stream corridor restoration: Principles,
Processes, and Practices. GPO Item No. 0120 – A; SuDocs No. A 57.6/2:EN3/PT.653. ISBN 0934213593.

Gaspar, R., 1988, Evaluarea scurgerii de suprafaţă, generată de ploi, factorul determinant al transportului de aluviuni în bazine mici.
În Lucrările celui de al II-lea simpozion „Provenienţa şi efluenţa aluviunilor”, sub redacţia Ichim, I., Piatra Neamţ,
pp: 249-262

Gaspar, R., 1998, Cuantificarea proceselor erozionale din bazine mici predominant forestiere. Metode de evaluare a producţiei de
aluviuni în bazine hidrografice mici (I). Revista Pădurilor, Anul 113, Nr. 3-4, pp 67-74

Gaspar, R., 1999a, Cuantificarea proceselor erozionale din bazine mici predominant forestiere(II). Metoda „Încărcării limită”
(M.I.L.) de evaluare a producţiei de aluviuni care au ca sursă albiile şi malurile aferente din bazine hidrografice mici predominant
forestiere (partea I). Revista Pădurilor, Anul 114, Nr. 5, pp 34-38

Gaspar, R., 1999b, Cuantificarea proceselor erozionale din bazine mici predominant forestiere(III). Metoda „Încărcării limită”
(M.I.L.) de evaluare a producţiei de aluviuni care au ca sursă albiile şi malurile aferente din bazine hidrografice mici predominant
forestiere (partea a II-a). Revista Pădurilor, Anul 114, Nr. 6, pp 24 - 27

49
Gaspar, R., Cristescu, C., 1987, Cercetări asupra scurgerii de suprafaţă şi transportului de aluviuni în bazine hidrografice torenţiale
mici parţial amenajate. I.C.A.S., Bucureşti

Harrelson, C.C., Rawlins, C.L., Potyondy, J.P., 1994, Stram channel reference sites: an illustrated guide to field technique.
USDA Forest Service General Technical Report RM-245

Hâncu, S., 1976, Regularizarea albiilor râurilor. Editura Ceres, Bucureşti, 144 p

Hey, R.D., 1975, Design discharge for natural channels. In Science, Technology and Environmental Managemet. eds. Hey,
R.D., Davies, T.D., Saxon House, pp: 73-88

Hey, R.D., 1994, Channel response and channel forming discharge: a literature review and interpretation. First Interim Report,
U.S.Army Contract Number RşiD 6871-EN-01

Hey, R.D., 1997, Channel response and channel forming discharge: a literature review and interpretation. Final Report, U.S.Army
Contract Number RşiD 6871-EN-01

Hey, R.D., 2006, Fluvial Geomorphological Methodology for Natural Stable Channel Design. Journal of the American Water
Resources Association (JAWRA), 42(2), p 357-374

Huang, H.Q., Nanson, G.C., 2000, Hydraulic geometry and maximum flow efficiency as products of the principle of least action.
Earth Surface Processes and Landforms, Vol. 25, pp 1-16

Ichim, I., Bătucă, D., Rădoane Maria, Duma, D., 1989, Morfologia şi dinamica albiilor de râuri, Editura Tehnică,
Bucureşti, 405 p

Jarrett, R.D., 1984, Hydraulics of hight-gradient streams. Journal of the Hydraulics Engineering, ASCE, Vol. 110, No.11,
pp 1519-1539

Knighton, A. D., 1974, Variation in width-discharge relation and some implications for hydraulic geometry. Geological Society of
America Bulletin, Vol. 85, pp. 1069-1076.

Langbein, W.B., 1964, Geometry of river channels. Journal of the Hydraulics Division, ASCE, Vol. 90, No HY2, pp 301-
311

Leliavsky, S., 1961, Précis d’hydraulique fluviale. Dunod, Paris

Leopold, L.B., Maddock, T., 1953, The hydraulic geometry of stream channels and some physiographic implications. U.S.
Geological Survey Professional Paper 252, Washington DC.

Leopold, L.B., Wolman, M.G., Miller, J.P., 1964, Fluvial processes in geomorphology. Freeman, San Francisco, California.

Leopold, L.B., 1994, A view of the river. Harvard University Press, Cambridge, Massachussetts.

Madrid – Aris, M., 1992, Hidráulica de rios con gran pendiente. Universidad Technica Federico Santa Maria, Valparaiso,
Chile

Marcus, W.A., Roberts, K., Harvey, L., Tackman, G., 1992, An evaluation of methods for estimating Manning’s n in small
mountain streams. Mountain Research and Development, Vol.12, No. 3, pp 229-239

Munteanu, S.A., Lazăr, N., Clinciu, I., 1988, Regularizarea şi consolidarea unei albii torenţiale pe baza criteriului stabilităţii locale
la eroziune. Revista Pădurilor, Anul 103, Nr.1, pp: 28-34

50
Munteanu, S.A., Traci, C., Clinciu, I., Lazăr, N., Untaru, E., Gologan, N., 1993, Amenajarea bazinelor hidrografice
torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice.Vol II Amenajarea reţelei hidrografice torenţiale şi efectele lucrărilor de amenajare a bazinelor
hidrografice torenţiale. Editura Academiei Române, Bucureşti, 310 p.

Mustaţă, L., 1984, Du problème de la détermination de l’écoulement moyen multiannuel. Meteorology and Hydrology, Vol. 14,
Nr.1, Bucureşti

Nanson, G.C., Huang, H.Q., 2008, Least action principle, equilibrium states, iterative adjustment and stability of alluvial channels.
Earth Surface Preocesses and Landforms, 33, pp 923-942

Olson – Rutz, K.M., Marlow, C.B., 1992, Analysis and interpretation of stream channel cross-sectional data. North American
Journal of Fisheries Management, No. 12, pp 55-61

Parker, G., 1979, Hydraulic geometry of active gravel rivers. Journal of Hydraulic Division, Proceedings ASCE, Vol. 105,
No. HY9, pp 1185-1201

Parker, G., 1990a, Surface-based bedload transport relation for gravel rivers. Journal of Hydraulic Research, No 28(4): 417-
436.

Parker, G., 1990b, The ACRONYM Series of PASCAL Programs for Computing Bedload Transport in Gravel Rivers, External
Memorandum M-200, St. Anthony Falls Laboratory, University of Minnesota, Minneapolis, Minnesota USA.

Parker, G., 2004, The Gravel River Bankfull Channel Estimator. National Center for Earth-Surface Dynamics, Stream
Restoration Program, PowerPoint Prezentation.

Parker, G., 2004, 1D sediment transport morphodynamics with applications ti rivers and turbidity currents.
http://vtchl.uiuc.edu/people/parkerg/morphodynamics_e-book.htm

Parker, G., 2008, Transport of gravel and sediment mixtures. Capitolul 3 în Sedimentation Engineering: Processes,
Management, Modeling, and Practice, ASCE, (ed. Garciá, M.H), 162 p

Parker, G., Wilcock, P. R., Paola Chris, Dietrich, W. E., 2006, Quasi-universal relations for bankfull hydraulic geometry of
single-tread gravel- bed rivers. Journal of Geophysical Research Earth Surface, pp 1-57

Powell, R.O., Miller, Sarah, Westwrgard, B.E., Mulvihill, Christiane., Baldigo, B.P., Gallagher, Anne.S., Starr, R.R.,
2004, Guidlines for surveying bankfull channel geometry and developing regional hydraulic-geometry relations for streams of New York
State. US Geological Survey Open File 03-92

Rosgen, D. L., 1996, Applied River Morphology. Wildland Hydrology Books, Pagosa Springs, Colorado

Rosgen, D.L., 1994, A classification of natural rivers. Catena. Elsevier Science, B.V. Amsterdam, Vol 22: pp 169 – 199.

Rickenmann, D., 1990, Bedload transport capacity of slurry flows at steep slopes. Mitt. der Versuchensanstalt für Wasserbau,
Hydrologie und Glazio;ogie, ETH, Zürich, Nr. 103

Rickenmann, D., 1991, Hyperconcentrated flow and sediment transport at steep slopes. Journal of Hydraulic Engineering,
ASCE, 117(11), pp 1419-1439

Rosgen, D.L., 2001, A stream channel stability assessment methodology. In Press. A practical method of computing
Streambank erosion rate. In: 7th Federal Interagency Sedimentation Conference, March 25-29, Reno, Nevada 11p

Sear, D., Newson, M.D., Thorne, C.R., 2003, Guidebook of Applied Fluvial Geomorphology, RşiD Technical Report FD1914,
Defra Flood Management Division Ergon House

Schumm, S.A., 1977, The Fluvial System. New York, NY: John Wiley şi Sons, Inc.
51
Schumm, S., A., 1979, Geomorphic thresholds: the concept and its applications. Transactions of Institute of British
Geographers, 4, 4

Schumm, S.A., Lichty, R.W., 1965, Time, space and causality in geomorphology, Am. Jl. Sci., 263:110-119.

Shields, F.D., Copeland, R.R., Klingeman, P.C., Doyle, M.W., Simon, A., 2003, Design for stream restoration. Journal of
Hydraulic Engineering, Vol. 129, No. 8, pp: 575-584

Sing, V.P., 2003, On the theories of hydraulic geometry. International Journal of Sediment Research, Vol 18, No. 3, pp 196-
218

Skidmore, P.B., Shields, D.F., Doyle, M.V., Miller, D.E., 2005, A categorization of approaches to natural channel design.
(manuscris – INTERNET)

Stewardson, M., DeRose, R., 2005, Regional models of stream channel metrics. Technical Report 05/16, Cooperative
Research Center for Catchment Hydrology, University of Canberra

Thorne, C.R., 1997, Channel types and morphological classification. In Thorne, C.R., Hey, R.D. şi Newson, M.D. (Eds)
Applied fluvial geomorphology for river engineering and management, J.Wiley şi Sons, Chichester, UK, 175 – 222.

Thorne, C.R., Zevenbergen, L.W., 1985, Estimating mean velocity in mountain rivers. Journal of Hydraulic Engineering,
ASCE, Vol. 111, No. 4, pp 612-624

Tilleard, G.W., 2001, River adjustment to hydrologic change. Ph.D. Thesis, Department of Civil and Environmental
Engineering, The University of Melbourne

Ugarte, S.A, Madris-Aris, M, 1994, Roghness coefficient in mountain rivers. În Hydraulic Engineering, Vol. 1, ASCE, ed
Cotroneo,G., Rumer, R.., pp: 1-8

USDI Geological Survey, 1982, Guidlines for determining flood flow frequency. Buletin 17B of the Hydrology
Subcommittee.

Watson, C., C., Biedenharn, D., S., Scott, S., H., 1999, Channel rehabilitation: Processes, Design, and Implementation.
U.S.A.C.E., E.R.D.C., Viksburg, Mississippi

Wolman, M.G., 1955, The natural channel of Brandywine Creek, Pennsylvania. U.S. Geological SUrvey Professional Paper,
271, Washington D.C.

Wolman, M.G., Miller, J.P., 1960, Magnitude and frequency of forces in geomorphic processes. Journal of Geology, 68, pp 54-
74.

Yang, C.T., 1972, Unit stream stream power and sediment transport. Journal of the Hydraulics Division, ASCE, Vol. 98,
No. HY10, pp 1805-1826

Yang, C.T., 1973, Incipient motion and sediment transport. Journal of the Hydraulics Division, ASCE, Vol. 99, No. HY10,
pp 1679-1704

Yang, C.T., 1987, Energy dissipation rate approach in river mechanics. Sediment Transport in Gravel-Bed Rivers, John Wiley
şi Sons, New York, pp 735-766

Yang, C.T., 2006, Noncohesive sediment transport. Capitolul 3 în Erosion and Sedimentation Manual, USDI, Bureau of
Reclamation, Technical Service Center, SRHG, Denver Colorado, 111p

Yang, C.T., Song, C.C.S., 1981, Discussion of “A contribution to regime theory relating principally to channel geometry,” by D. I.
H. Barr, M. K. Allan and A. Nishat. Proceedings, Institution of Civil Engineers, Part 2, Vol. 71, pp. 961-965.
52
Yang, C.T., Song, C.C.S., 1986, Theory of minimum energy and energy dissipation rate. Chapter 11 in Encyclopedia of Fluid
Mechanics, Gulf Publishing Company.

Yang, C.T., Song, C.C., Woldenberg, M.T., 1981, Hydraulic geometry and minimum rate of energy dissipation. Water
Resources Research, Vol. 17, pp. 877-896.

53
5. ANEXA A – PROFILE TRANSVERSALE ŞI PROFIL LONGITUDINAL
PĂRĂUL CACIU 1985 – 1991

Fig. A1 Profile transversale Pârâul Caciu

Profil XS 001

6.00

5.00

4.00

1988
Z[m]

3.00 1986
1985

2.00

1.00

0.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
X[m]

Profil XS 003

6.00

5.00

4.00

1991
1988
Z[m]

3.00
1986
1985

2.00

1.00

0.00
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00 18.00
X[m]

I
 Profil XS 004

7.00

6.00

5.00

1985
4.00
1986
Z[m]

1988
3.00
1991

2.00

1.00

0.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
X[m]

Profil XS 005

8.00

7.00

6.00

5.00
1985
1986
Z[m]

4.00
1988
1991
3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
X[m]

II
 Profil XS 006

7.00

6.00

5.00

1985
4.00
1986
Z[m]

1988
3.00
1991

2.00

1.00

0.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
X[m]

Profil XS 007

8.00

7.00

6.00

5.00
1985
Z[m]

4.00 1986
1988
3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00 18.00 20.00
X[m]

III
 Profil XS 008

7.00

6.00

5.00

1985
4.00
1986
Z[m]

1988
3.00
1991

2.00

1.00

0.00
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00 18.00
X[m]

Profil XS 009

8.00

7.00

6.00

5.00
1985
1986
Z[m]

4.00
1988
1991
3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00
X[m]

IV
 Profil XS 010

9.00

8.00

7.00

6.00

1985
5.00
1986
Z[m]

1988
4.00
1991

3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
X[m]

Profil XS 011

10.00

9.00

8.00

7.00

6.00 1985
1986
Z[m]

5.00
1988
4.00 1991

3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
X[m]

V
 Profil XS 012

10.00

9.00

8.00

7.00

6.00 1985
1986
Z[m]

5.00
1988
4.00 1991

3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
X[m]

Profil XS 013

12.00

10.00

8.00

1985
1986
Z[m]

6.00
1988
1991

4.00

2.00

0.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00
X[m]

VI
 Profil XS 014

9.00

8.00

7.00

6.00

5.00 1986
Z[m]

1985
4.00 1988

3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
X[m]

Profil XS 015

10.00

9.00

8.00

7.00

6.00 1985
1986
Z[m]

5.00
1988
4.00 1991

3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
X[m]

VII
 Profil XS 016

8.00

7.00

6.00

5.00
1985
Z[m]

4.00 1986
1988
3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00
X[m]

Profil XS 017

8.00

7.00

6.00

5.00
1985
1986
Z[m]

4.00
1988
1991
3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00
X[m]

VIII
 Profil XS 018

9.00

8.00

7.00

6.00

1985
5.00
1986
Z[m]

1988
4.00
1991

3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00
X[m]

Profil XS 019

10.00

9.00

8.00

7.00

6.00 1985
1986
Z[m]

5.00
1988
4.00 1991

3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
X[m]

IX
 Fig 2A. Profil longitudinal Pr. Caciu 1985 – 1991

Profil longitudinal Caciu 1985 - 1991

XS 009
XS 001

XS 003

XS 004

XS 008

XS 010

XS 011

XS 012

XS 013

XS 014

XS 016
XS 005

XS 006

XS 007

XS 015

XS 017

XS 018

XS 019
425

424

423

422
Z [m]

421

420

419

418
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Y [m]

1985 1986 1988 1991 BARAJ

X
 6. ANEXA B – SUBRUTINE ALE MODULULUI „ANALIZA
SECŢIUNILOR TRANSVERSALE V0”
6.1. SUBRUTINE ASOCIATE PAGINII „MAIN” – EVENIMENTE CONTROALE

VERSION 1.0 CLASS

BEGIN
MultiUse = -1 'True
END
Attribute VB_Name = "Foaie2"
Attribute VB_GlobalNameSpace = False
Attribute VB_Creatable = False
Attribute VB_PredeclaredId = True
Attribute VB_Exposed = True
Option Explicit
Dim iRow As Integer
Dim X1 As Double
Dim X2 As Double
Dim Y1 As Double
Dim Y2 As Double
Dim Ximinus1 As Double
Dim Xi As Double
Dim Xiplus1 As Double
Dim Ziminus1 As Double
Dim Zi As Double
Dim Ziplus1 As Double
Public GeoStep As Double
Public StepLines As Integer
Dim Zmin As Double
Public Xzmin As Double
Public Rugozitate As String
Public iCuPaSzDiNo As Integer 'numarul curbei standard a diametrelor particulelor
Public ExSP As Double 'Excess Stream Power
Public USP As Double 'unit stream power
Public FDCSpy As Boolean 'spion pentru existenta Curbei de asigurare
Public Qs As Double

Private Sub ExcessStreamPower(Vmed, HyRad, AvDepth)

Dim ShV As Double
Dim YCrV As Double
Dim FallV As Double
Dim ShReNo As Double
Dim ReNo As Double
Dim a As Double
Dim b As Double
Dim csf As Double
Dim p As Double
Dim m As Double
Dim NoDimGrSize As Double
Select Case 100 * D50
Case Is < 0.0625
csf = 0.4
p = 2#
Case 0.0625 To 2
csf = 0.7
p = 3.5
Case Is > 2
csf = 0.7
p = 5#
End Select
a = 24 + 100 * (1 - Sin(Pi * csf / 2)) ^ (2.1 + 0.06 * p)
b = 0.39 + 0.22 * (6 - p) + 20 * (1 - Sin(Pi * csf / 2)) ^ (1.75 + 0.35 * p)
m = (1.2 + 0.12 * p) * (Sin(Pi * csf / 2)) ^ 0.47
NoDimGrSize = D50 * (1.65 * g / KinVis ^ 2) ^ (1 / 3)
FallV = (KinVis / D50) * (Sqr(0.25 * (a / b) ^ (2 / m) + (4 * NoDimGrSize ^ 3 / 3 / b) ^ (1 / m)) -
0.5 * (a / b) ^ (1 / m)) ^ m
ShV = Sqr(g * HyRad * So)

ShReNo = ShV * D50 / KinVis

If ShReNo < 70 Then
YCrV = FallV * (2.5 / (Log(ShV * D50 / KinVis) / Log(10#) - 0.06) + 0.66)
Else
YCrV = FallV * 2.05
End If
Dim ShieldsStress As Double

I
 ShieldsStress = NoDimCrShieldsStress(ShReNo) * (GamaS - GamaW) * D50
'ExSP = (GamaW * Vmed ^ 2 / (Sqr(32) * Log(10 * AvDepth / D50) / Log(10#)) - ShieldsStress)
ExSP = (1000 * Vmed ^ 2 * (D50 / AvDepth) ^ (1 / 3) / 58 - YCrV ^ 2)
ExSP = ExSP * Vmed
If ExSP <= 0 Then
ExSP = 0.001
End If
End Sub

Public Sub YangSedTra(HyRad, Vmed, Qw)

Dim ShV As Double
Dim F1 As Double
Dim FallV As Double
Dim ShReNo As Double
Dim CrV As Double
Dim C As Double
Dim a As Double
Dim b As Double
Dim csf As Double
Dim p As Double
Dim m As Double
Dim NoDimGrSize As Double

Select Case 100 * D50

Case Is < 0.0625
csf = 0.4
p = 2#
Case 0.0625 To 2
csf = 0.7
p = 3.5
Case Is > 2
csf = 0.7
p = 5#
End Select
a = 24 + 100 * (1 - Sin(Pi * csf / 2)) ^ (2.1 + 0.06 * p)
b = 0.39 + 0.22 * (6 - p) + 20 * (1 - Sin(Pi * csf / 2)) ^ (1.75 + 0.35 * p)
m = (1.2 + 0.12 * p) * (Sin(Pi * csf / 2)) ^ 0.47
NoDimGrSize = D50 * (1.65 * g / KinVis ^ 2) ^ (1 / 3)
FallV = (KinVis / D50) * (Sqr(0.25 * (a / b) ^ (2 / m) + (4 * NoDimGrSize ^ 3 / 3 / b) ^ (1 / m)) -
0.5 * (a / b) ^ (1 / m)) ^ m

ShV = Sqr(g * HyRad * So)

ShReNo = ShV * D50 / KinVis
If ShReNo < 70 Then
CrV = FallV * (2.5 / (Log(ShV * D50 / KinVis) / Log(10#) - 0.06) + 0.66)
Else
CrV = FallV * 2.05
End If
If Vmed * So / FallV < CrV * So / FallV Or FallV <= 0 Then
C = 0
Else
If D50 < 0.002 Then
C = 5.435 - 0.286 * Log(FallV * D50 / KinVis) / Log(10#) - 0.475 * Log(ShV / FallV) /
Log(10#) + _
(1.799 - 0.409 * Log(FallV * D50 / KinVis) / Log(10#) - 0.315 * Log(ShV / FallV) / Log(10#)) *
Log(Vmed * So / FallV - CrV * So / FallV) / Log(10#)
Else
C = 6.681 - 0.633 * Log(FallV * D50 / KinVis) / Log(10#) - 4.816 * Log(ShV / FallV) /
Log(10#) + _
(2.784 - 0.305 * Log(FallV * D50 / KinVis) / Log(10#) - 0.282 * Log(ShV / FallV) / Log(10#)) *
Log(Vmed * So / FallV - CrV * So / FallV) / Log(10#)
End If
If C <= 0 Then
C = 0
Else
C = 10 ^ (Log(C) / Log(10#))
End If
End If
Qs = Qw * C
End Sub
Public Sub MPMSedTra(AvDepth, Vmed, Qw)
Dim BSKinVis As Double
Dim BSD90 As Double
Dim BSDmed As Double
Dim S As Double
Dim ShV As Double
Dim ShReNo As Double

II
 Dim Bcoeff As Double
Dim ffgr As Double
Dim RKR As Double

'British sistem
S = 2.65
BSKinVis = 0.00001315
BSD90 = 3.2808 * D90
BSDmed = 3.2808 * Dmed

ShV = Sqr(32.2 * AvDepth * So)

ShReNo = ShV * BSD90 / BSKinVis

Select Case ShReNo

Case Is <= 5
Bcoeff = 5.5 + 2.5 * Log(ShReNo)
Case Is <= 70
Bcoeff = 0.297918 + 24.8666 * Log(ShReNo) / Log(10#) - 22.9885 * (Log(ShReNo) / Log(10#)) ^ 2 +
8.5199 * (Log(ShReNo) / Log(10#)) ^ 3 - 1.10752 * (Log(ShReNo) / Log(10#)) ^ 4
Case Else
Bcoeff = 8.5
End Select
ffgr = (2.82843 / (Bcoeff - 3.75 + 2.5 * Log(2 * AvDepth / BSD90))) ^ 2
RKR = Sqr(ffgr / 8) * Vmed / Sqr(32.2 * AvDepth * So)
If (RKR) ^ 1.5 * 62.385 * AvDepth * So - 0.047 * (62.385 * S - 62.385) * BSDmed < 0 Then
Qs = 0
Else
Qs = (4.40041 * ((RKR) ^ 1.5 * 62.385 * AvDepth * So - 0.047 * (62.385 * S - 62.385) * BSDmed))
^ (3 / 2)
End If
'revenire SI
Qs = 0.4536 * Qs 'kg/s.m

End Sub
Public Sub LCSedTra(AvDepth, Vmed, Qw)
Dim BSKinVis As Double
Dim BSD84 As Double
Dim BSDmed As Double
Dim S As Double
Dim ShS As Double
Dim Df As Double
Dim Rgr As Double
Dim ShV As Double
Dim FNRP As Double
Dim DFNRP As Double
Dim RPRI2 As Double
Dim ShVgr As Double
Dim ShSgr As Double
Dim RRP As Double
Dim NoDimBedShS As Double
Dim ShieldMP As Double
Dim CrShS As Double
Dim TFP As Double
Dim PVRP As Double

'British sistem
S = 2.65
BSKinVis = 0.00001315
BSD84 = 3.2808 * D84
BSDmed = 3.2808 * Dmed

Rgr = 0.0472 * Vmed ^ 1.5 * (3.5 * BSD84) ^ 0.25 / (32.2 * So) ^ 0.75
Do
ShV = Sqr(32.2 * Rgr * So)
FNRP = Vmed / ShV - 3.28 - 5.75 * Log(Rgr / BSD84) / Log(10#)
DFNRP = (Vmed + 5 * ShV) / (2 * ShV * Rgr)
RPRI2 = Rgr + FNRP / DFNRP
If Abs(RPRI2 - Rgr) <= 0.001 Then
Exit Do
Else
Rgr = RPRI2
End If
Loop

If 62.385 * Rgr * So < 62.385 * AvDepth * So Then

ShSgr = 62.385 * Rgr * So
Else
ShSgr = 62.385 * AvDepth * So

III
 End If

ShVgr = Sqr(ShSgr * 32.2 / 62.385)

RRP = (BSDmed / AvDepth) ^ (7 / 6)
NoDimBedShS = ShSgr / (62.385 * (S - 1) * BSDmed)
If 0.647 * NoDimBedShS + 0.0064 < 0.02 Then
ShieldMP = 0.02
Else
ShieldMP = 0.647 * NoDimBedShS + 0.0064
End If
If NoDimBedShS <= 0.05 Then
CrShS = 62.385 * ShieldMP * (S - 1) * BSDmed
Else
CrShS = 62.385 * 0.039 * (S - 1) * BSDmed
End If
TFP = ShSgr / CrShS - 1
Dim FallV As Double
Dim a As Double
Dim b As Double
Dim csf As Double
Dim p As Double
Dim m As Double
Dim NoDimGrSize As Double
Dim PVR As Double
Select Case 100 * D50
Case Is < 0.0625
csf = 0.4
p = 2#
Case 0.0625 To 2
csf = 0.7
p = 3.5
Case Is > 2
csf = 0.7
p = 5#
End Select
a = 24 + 100 * (1 - Sin(Pi * csf / 2)) ^ (2.1 + 0.06 * p)
b = 0.39 + 0.22 * (6 - p) + 20 * (1 - Sin(Pi * csf / 2)) ^ (1.75 + 0.35 * p)
m = (1.2 + 0.12 * p) * (Sin(Pi * csf / 2)) ^ 0.47
NoDimGrSize = D50 * (1.65 * g / KinVis ^ 2) ^ (1 / 3)
FallV = (KinVis / D50) * (Sqr(0.25 * (a / b) ^ (2 / m) + (4 * NoDimGrSize ^ 3 / 3 / b) ^ (1 / m)) -
0.5 * (a / b) ^ (1 / m)) ^ m

PVR = ShVgr / (3.2808 * FallV)

Select Case PVR
Case Is <= 0.225
PVRP = 7.04 * 10 ^ 15 * So ^ 22.99
Case Is <= 1
PVRP = 40 * So
Case Else
PVRP = 40 * So ^ 1.843
End Select
Qs = 0.4536 * 62.385 * Qw * RRP * TFP * PVRP 'tone/zi
'revenire la SI
Qs = Qs / 86.4 'kg/s
End Sub
Public Sub EHSedTra(AvDepth, Vmed, Qw)
Dim BSKinVis As Double
Dim BSD50 As Double
Dim S As Double
Dim ShS As Double
Dim Df As Double
'British sistem
S = 2.65
BSKinVis = 0.00001315
BSD50 = 3.2808 * D50
ShS = 62.385 * AvDepth * So
If BSD50 <= 0.00591 Then
Df = -69.07 * BSD50 ^ 2 + 1.0755 * BSD50 + 0.000007
Else
Df = 0.1086 * BSD50 ^ 0.6462
End If

Qs = 3.11925 * S * Vmed ^ 2 * Sqr(Df / 32.2 / (S - 1)) * (ShS / (62.385 * S - 62.385) / Df) ^ 1.5

IV
 Qs = 0.4536 * Qs
End Sub

Public Sub AWSedTra(AvDepth, Vmed, Qw)

Dim S As Double
Dim NoDimDgr As Double
Dim ShV As Double
Dim SZTExp As Double
Dim AMP As Double
Dim SMNo As Double
Dim HF As Double
Dim dRatio As Double
Dim dAdjust As Double
Dim ShieldMP As Double
Dim HFRatio As Double
Dim TooFineCheck As Double
Dim STFExp As Double
Dim CSTF As Double
Dim Ggr As Double
Dim SFX As Double
Dim BSKinVis As Double
Dim BSD50 As Double

'British sistem
BSKinVis = 0.00001315
BSD50 = 3.2808 * D50

S = 2.65
NoDimDgr = BSD50 * (32.2 * (S - 1) / (KinVis) ^ 2) ^ (1 / 3)
ShV = Sqr(32.2 * AvDepth * So)
Select Case NoDimDgr
Case Is < 1
SZTExp = 1
Case Is <= 60
SZTExp = 1 - 0.56 * Log(NoDimDgr) / Log(10#)
AMP = 0.23 / Sqr(NoDimDgr) + 0.14
Case Else
SZTExp = 0
AMP = 0.17
End Select
SMNo = ShV ^ SZTExp
SMNo = SMNo * (Vmed / Sqr(32) / (Log(10 * AvDepth / BSD50) / Log(10#))) ^ (1 - SZTExp)
SMNo = SMNo / Sqr(32.2 * BSD50 * (S - 1))
ShieldMP = ShV ^ 2 / (32.2 * (S - 1) * BSD50)
Select Case ShieldMP
Case Is <= 0.4
dRatio = 1.1
Case Is <= 0.045
dRatio = 2.3 - 30 * ShieldMP
Case Is <= 0.095
dRatio = 1.4 - 10 * ShieldMP
Case Else
dRatio = 0.45
End Select
dAdjust = BSD50 * dRatio
HFRatio = BSD50 / dAdjust
Select Case HFRatio
Case Is < 0.075
HF = 0.4
Case Is < 3.7
HF = 0.53 * Log(HFRatio) / Log(10#) + 1
Case Else
HF = 1.3
End Select
SMNo = SMNo * HF
If NoDimDgr <= 60 Then
STFExp = 6.83 / NoDimDgr + 1.67
Else
STFExp = 1.78
End If
If STFExp > 6 Then
TooFineCheck = 0
Else

V
 TooFineCheck = SMNo / AMP
End If
If NoDimDgr <= 60 Then
CSTF = 10 ^ (2.79 * Log(NoDimDgr) / Log(10#) - 0.98 * (Log(NoDimDgr) / Log(10#)) ^ 2 - 3.46)
Else
CSTF = 0.025
End If
If TooFineCheck > 1 Then
Ggr = CSTF * (SMNo / AMP - 1) ^ STFExp
Else
Ggr = 0
End If

SFX = Ggr * S * BSD50 / (AvDepth * (ShV / Vmed) ^ SZTExp)

Qs = 62.385 * Qw * SFX

'revenire la SI
Qs = 0.4536 * Qs
End Sub

Private Sub cmbHydraulics_Click()

Dim Pbed As Double 'perimetrul udat aferent malurilor
Dim Pbank As Double 'perimetrul udat aferent patului
Dim Teta As Double 'unghiul teoretic de inclinare a taluzurilor
Dim SFbank As Double 'coeficientul de repartitie a efortului critic de antrenare pe mal
Dim i As Integer 'counter

'verific existenta sheet XS

If iLastXs = Empty Then
iLastXs = Application.Worksheets.Count
End If
Worksheets(iLastXs).Activate

'verific existenta datelor in tabelul rating

If Worksheets(iLastXs).Range("W4").Value = "" Then
Raspuns = MsgBox("Geometry first!", vbExclamation + vbOKOnly, "MISSING DATA")
Exit Sub
Else 'incarc Nsl
iRow = Worksheets(iLastXs).Cells(Rows.Count, 23).End(xlUp).Offset(0, 0).Row
Nsl = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 23).Value
Worksheets("MAIN").Range("M9").Value = Nsl
End If

'verific existenta diametrului aluviunilor

i = 0
For iRow = 11 To 16
If Worksheets("MAIN").Cells(iRow, 13).Value = "" Then
i = i + 1
End If
Next
If i <= 6 And i > 0 Then
Raspuns = MsgBox("Missing Particle Size Diameters!", vbExclamation + vbOKOnly, "PARTICLE SIZE
DIAMETER")
Raspuns = MsgBox("Data from Sampling?", vbQuestion + vbYesNo, "PARTICLE SIZE DIAMETER")
If Raspuns = vbYes Then
For iRow = 11 To 16
Worksheets("MAIN").Cells(iRow, 13).Value = InputBox("Characteristic Diameter " &
Worksheets("MAIN").Cells(iRow, 12), Worksheets("MAIN").Cells(iRow, 12))
Next
iCuPaSzDiNo = Empty
D16 = Worksheets("MAIN").Range("M11").Value
D30 = Worksheets("MAIN").Range("M12").Value
D50 = Worksheets("MAIN").Range("M13").Value
D84 = Worksheets("MAIN").Range("M14").Value
D90 = Worksheets("MAIN").Range("M15").Value
Dmed = Worksheets("MAIN").Range("M16").Value
Else
Do
Raspuns = InputBox("Choose one of the Standard Cumulative Particle Size Distributions"
& Chr(13) & Chr(10) & _
"For details see under prompt picture and table " & Chr(13) & Chr(10) & "Insert # from
1 to 11", "CHARACTERISTIC PARTICLE SIZE DIAMETERS")
Select Case Val(Raspuns) - Int(Val(Raspuns))
Case Is = 0

VI
 iCuPaSzDiNo = CInt(Val(Raspuns))
If iCuPaSzDiNo < 1 Or iCuPaSzDiNo > 11 Then
Raspuns = MsgBox("It Must be choosen a No between 1 and 11!", vbCritical +
vbOKOnly, "WRONG CURVE NUMBER")
Else
Worksheets("MAIN").Range("M11").Value = ParticleSize(0.16, iCuPaSzDiNo)
D16 = Worksheets("MAIN").Range("M11").Value / 1000
Worksheets("MAIN").Range("M12").Value = ParticleSize(0.3, iCuPaSzDiNo)
D30 = Worksheets("MAIN").Range("M12").Value / 1000
Worksheets("MAIN").Range("M13").Value = ParticleSize(0.5, iCuPaSzDiNo)
D50 = Worksheets("MAIN").Range("M13").Value / 1000
Worksheets("MAIN").Range("M14").Value = ParticleSize(0.84, iCuPaSzDiNo)
D84 = Worksheets("MAIN").Range("M14").Value / 1000
Worksheets("MAIN").Range("M15").Value = ParticleSize(0.9, iCuPaSzDiNo)
D90 = Worksheets("MAIN").Range("M15").Value / 1000
Worksheets("MAIN").Range("M16").Value = MeanDiameter(iCuPaSzDiNo)
Dmed = Worksheets("MAIN").Range("M16").Value / 1000
Exit Do
End If
Case Else
Raspuns = MsgBox("Error in Selecting Curve Number!", vbCritical + vbOKOnly, "WRONG
CURVE NUMBER")
End Select
Loop
End If
Else 'cazul cand tabelul a fost completat
iCuPaSzDiNo = Empty
D16 = Worksheets("MAIN").Range("M11").Value / 1000
D30 = Worksheets("MAIN").Range("M12").Value / 1000
D50 = Worksheets("MAIN").Range("M13").Value / 1000
D84 = Worksheets("MAIN").Range("M14").Value / 1000
D90 = Worksheets("MAIN").Range("M15").Value / 1000
Dmed = Worksheets("MAIN").Range("M16").Value / 1000
End If

'icadrez curba granulometrica din masuratori in una din curbele granulometrice standard
Dim Dcalc
Dim j As Integer
If iCuPaSzDiNo = 0 Then
For j = 1 To 6
For i = 1 To 11
Select Case j
Case Is = 1
Worksheets("MAIN").Cells(j, i + 29).Value = Abs(1000 * D16 - ParticleSize(0.16, i))
Case Is = 2
Worksheets("MAIN").Cells(j, i + 29).Value = Abs(1000 * D30 - ParticleSize(0.3, i))
Case Is = 3
Worksheets("MAIN").Cells(j, i + 29).Value = Abs(1000 * D50 - ParticleSize(0.5, i))
Case Is = 4
Worksheets("MAIN").Cells(j, i + 29).Value = Abs(1000 * D84 - ParticleSize(0.84, i))
Case Is = 5
Worksheets("MAIN").Cells(j, i + 29).Value = Abs(1000 * D90 - ParticleSize(0.9, i))
Case Is = 6
Worksheets("MAIN").Cells(j, i + 29).Value = Abs(1000 * Dmed - MeanDiameter(i))
End Select
Worksheets("MAIN").Cells(7, i + 29).Value =
Application.WorksheetFunction.Sum(Worksheets("MAIN").Range(Worksheets("MAIN").Cells(1, i + 29),
Worksheets("MAIN").Cells(6, i + 29)))
Next i
Next j
Dim rRefRange As Range
Set rRefRange = Worksheets("MAIN").Range("AD7:AN7")
Dcalc = Application.WorksheetFunction.Min(rRefRange)
iCuPaSzDiNo = Application.WorksheetFunction.Match(Dcalc, rRefRange, 0)
Worksheets("MAIN").Range("AD1:AN7").ClearContents
End If
'verific existenta datelor hidro pentru Flow Duration Curve
j = 0
For i = 17 To 19
If Worksheets("MAIN").Cells(i, 14).Value = "" Or Worksheets("MAIN").Cells(i, 14).Value = 0 Then
j = j + 1
End If
Next
If j <= 3 And j > 0 Then
Raspuns = MsgBox("If No Hydrologic Data in Range N17:N19" & Chr(13) & Chr(10) & _
"the Excess Stream Energy will not be computed!" & Chr(13) & Chr(10) & _
"Do you want to step this?", vbYesNo + vbInformation, "MISSING FLOW DURATION CURVE DATA")
If Raspuns = vbYes Then
FDCSpy = False
Else

VII
 Raspuns = MsgBox("Insert Data in Range N17:N19 and then click Hidraulica albiei Button
again", vbOKOnly + vbInformation, "MISSING FLOW DURATION CURVE DATA")
Worksheets("MAIN").Activate
Worksheets("MAIN").Range("N17").Select
Exit Sub
End If
Else
FDCSpy = True
End If
'verific existenta rugozitatii
If Rugozitate = "" Then
Worksheets("MAIN").Activate
Worksheets("MAIN").Range("O2:V2").Select
Raspuns = MsgBox("An Energy Loss Coefficient must be selected!", vbExclamation + vbOKOnly,
"ENERGY LOSS COEFFICIENT")
Raspuns = MsgBox("Click an Option Button, then click Hidraulica Button again", vbInformation +
vbOKOnly, "ENERGY LOSS COEFFICIENT")
Exit Sub
End If
'incarc pantele
Sf = Worksheets("MAIN").Range("M6").Value
So = Worksheets("MAIN").Range("M3").Value
Dim rYellowLine As Range
Dim Text As String
Dim Radius As Double 'raza hidraulica
Dim V As Double 'viteza medie in sectiune
Dim Q As Double 'debitul lichid
Dim ShearV As Double 'shear velocity
Dim GrShV As Double 'particle shear velocity
Dim Fr As Double 'nr Froude
Dim Re As Double 'nr Reynolds
Dim Reg As Double ' particle related reynolds no
Dim GrSh As Double 'particle related shear stress
Dim ShSBed As Double 'shear stress related to bed
Dim ShSBank As Double 'shear stress related to bank
Dim ExStreamPower As Double 'excess stream power
Dim ShieldsStress As Double
Dim Kr As Double
Dim ks As Double
Dim CrShStress As Double
Dim CriteriuStabilitate As Double

Worksheets(iLastXs).Activate
'CALCULE HIDRAULICE
For iRow = 4 To Worksheets(iLastXs).Cells(Rows.Count, 23).End(xlUp).Offset(0, 0).Row
Set rYellowLine = Worksheets(iLastXs).Range(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 23),
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 39))
If rYellowLine.Interior.Color = RGB(255, 255, 0) Then
Text = "Coeficientii pierderilor de sarcina determinati cu relatia "
Select Case Rugozitate
Case "Jarrett"
Text = Text & " Jarrett, R.D. (1984)"
Case "Manning"
Text = Text & "Manning - Limerinos (1970) & Cowan (1984)"
Case "Thorne"
Text = Text & " Thorne, C.R. & Zevenbergen, L.V. (1985)"
Case "Bathurst"
Text = Text & "Bathurst, J.C. (2002)"
Case "Ugarte"
Text = Text & "Ugarte Soto, A. & Madrid-Aris, M. (1994)"
Case "Comiti"
Text = Text & "Comiti, F., Mao, L., Wilcox, A., Wohl, Ellen E., Lenzi, M.A. (2007)"
Case "Rickenmann"
Text = Text & "Rickenmann, D. (1990, 1994, 1996)"
Case "Alonso"
Text = Text & "Alonso, L.R. & Fernandez, J.B. (2003)"
Case "Madrid"
Text = Text & "Madrid-Aris, M. (1992)"
End Select
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 40).Value = "Coeficientul pierderilor de sarcina determinat
cu relatia " & Text
Worksheets(iLastXs).Cells(3, 40).Value = "Coeficientul pierderilor de sarcina determinat cu
relatia " & Text
ElseIf Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 24).Value <> 0 Then
'citesc niveluri
GeoStep = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 23).Value
Awet = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 24).Value
Pwet = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 27).Value

VIII
 w = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 28).Value
Radius = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 29).Value
hmed = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 31).Value
' calculez rugozitatea
Call EnergyLossCoeff(Rugozitate, w, Radius, hmed, GeoStep)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 40).Value = Round(n, 3)
'coeficientul de rugozitate
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 41).Value = Round(ff, 3)
' idem darcy - Weisbach
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 42).Value = Round(Radius ^ (1 / 6) * Awet * Sqr(Radius) / n, 3)
'K
Q = Radius ^ (1 / 6) * Awet * Sqr(Radius * So) / n
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 43).Value = Q
'Q
V = Q / Awet
Kr = 26 / D90 ^ (1 / 6)
ks = V / Radius ^ (2 / 3) / So ^ 0.5
CrShStress = 0.047 * (Kr / ks) ^ 1.5 * (GamaS - GamaW) * Dmed
CriteriuStabilitate = GamaW * hmed * So / CrShStress
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 44).Value = Round(CriteriuStabilitate, 3)
'Criteriul de stabilitate Hancu
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 45).Value = Round(V, 3)
'V
ShearV = Sqr(9.81 * Radius * So)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 46).Value = Round(ShearV, 3)
'V* - shear velocity
ks = 2.88 * D84
Kr = 6.0605 * (1 - 0.1 * ks / Radius) * Log(12 * Radius / ks) / Log(10#)
GrShV = V / Kr
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 47).Value = Round(GrShV, 3)
'v* - particle shear velocity
Fr = V / Sqr(9.81 * hmed)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 48).Value = Round(Fr, 3)
'Froude
Re = V * Radius / KinVis
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 49).Value = Round(Re, 3)
'Reynolds
Reg = ShearV * D50 / KinVis
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 50).Value = Round(Reg, 3)
'Reynolds aluviuni
ks = 2.88 * D84
Kr = 6.0605 * (1 - 0.1 * ks / Radius) * Log(12 * Radius / ks) / Log(10#)
Kr = Kr ^ 2
GrSh = 100 * V ^ 2 / Kr
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 51).Value = Round(GrSh, 3)
'particle related shear stress
Pbed = Awet / GeoStep
Pbank = Pwet - Pbed
If 4 * GeoStep ^ 2 * Radius / (w * GeoStep + Awet) / (GeoStep - Radius) > 1 Then
Teta = Pi / 2
Else
Teta = Application.WorksheetFunction.Asin(4 * GeoStep ^ 2 * Radius / (w * GeoStep + Awet) /
(GeoStep - Radius))
End If
SFbank = 10 ^ (-1.4026 * Log(Pbed / Pbank + 1.5) / Log(10#) + 2.247)
ShSBed = 0.1 * GamaW * GeoStep * So * (1 - SFbank / 100) * (w / 2 / Pbed + 0.5)
ShSBank = 0.00025 * GamaW * GeoStep * So * SFbank * (w + Pbed) * Sin(Teta)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 52).Value = Round(ShSBed, 3)
'shear stress affecting bed
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 53).Value = Round(ShSBank, 3)
'stress affecting bank
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 54).Value = Round(0.1 * GamaW * Radius * So, 3)
'mean boundary shear stress
ShieldsStress = 0.1 * NoDimCrShieldsStress(Reg) * (GamaS - GamaW) * D50
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 55).Value = Round(ShieldsStress, 3)
'Shields critical shear stress
Call AWSedTra(3.2808 * hmed, 3.2808 * V, 35.3147 * Q)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 56).Value = Round(Qs, 3)
'Ackers & White qs
Call EHSedTra(3.2808 * hmed, 3.2808 * V, 35.3147 * Q)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 57).Value = Round(Qs, 3)
'Engenlund Hansen qs
Call LCSedTra(3.2808 * hmed, 3.2808 * V, 35.3147 * Q)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 58).Value = Round(Qs / w, 3)
'Laursen - Copeland qs
Call MPMSedTra(3.2808 * hmed, 3.2808 * V, 35.3147 * Q)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 59).Value = Round(Qs, 3)
'Meyer-Peter Muller qs
' Parker
If iCuPaSzDiNo >= 3 Then
Get_Surface_Grain_Size_Distribution (iCuPaSzDiNo)
Call Find_Depth_And_Shields_Number(Q, w)
set_strain_curves

IX
 calc_load_and_distribution
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 60).Value = Round(qT * 1650, 3)
Worksheets(iLastXs).Range("K35:K36").ClearContents
Else
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 60).Value = "No App"
End If
'Yang
Call YangSedTra(Radius, V, Q)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 61).Value = Round(Qs / w, 3)
'excess stream power based on Yang and Laursen Sediment transport function
Call ExcessStreamPower(V, Radius, hmed)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 62).Value = ExSP
'excess stream power
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 63).Value = GamaW * Q * So
'Cross sectional stream power
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 64).Value = 10 * Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 54).Value * V
'mean stream power
End If
Next
Worksheets(iLastXs).Range("K34").Value = "Curba standard " & Str(iCuPaSzDiNo)
Worksheets(iLastXs).Range("K35").Value = "Panta albiei " & Str(So)

'regresii
Dim iLastRegWholeChannel As Integer

For iRow = 4 To Worksheets(iLastXs).Cells(Rows.Count, 23).End(xlUp).Offset(0, 0).Row

If Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 24) = 0 Then
Exit For
End If
iLastRegWholeChannel = iRow
Next
ReDim XX(iLastRegWholeChannel - 3)
ReDim YY(iLastRegWholeChannel - 3)
'Q=f(Stage)
For iRow = 4 To iLastRegWholeChannel
XX(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 23).Value) / Log(10#)
YY(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 43).Value) / Log(10#)
Next
Call Regresii(iLastRegWholeChannel - 3, "STAGE")
'Q=f(R)
For iRow = 4 To iLastRegWholeChannel
XX(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 43).Value) / Log(10#)
YY(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 29).Value) / Log(10#)
Next
Call Regresii(iLastRegWholeChannel - 3, "R")

'Q=f(hmed)
For iRow = 4 To iLastRegWholeChannel
XX(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 31).Value) / Log(10#)
YY(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 43).Value) / Log(10#)
Next
Call Regresii(iLastRegWholeChannel - 3, "H1")
'hmed = f(Q)
For iRow = 4 To iLastRegWholeChannel
XX(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 43).Value) / Log(10#)
YY(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 31).Value) / Log(10#)
Next
Call Regresii(iLastRegWholeChannel - 3, "H2")
'V=f(Q)
For iRow = 4 To iLastRegWholeChannel
XX(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 43).Value) / Log(10#)
YY(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 45).Value) / Log(10#)
Next
Call Regresii(iLastRegWholeChannel - 3, "V")
'W = f(Q)
For iRow = 4 To iLastRegWholeChannel
XX(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 43).Value) / Log(10#)
YY(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 28).Value) / Log(10#)
Next
Call Regresii(iLastRegWholeChannel - 3, "W")
'W/D = f(Q)
For iRow = 4 To iLastRegWholeChannel
XX(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 43).Value) / Log(10#)
YY(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 34).Value) / Log(10#)
Next
Call Regresii(iLastRegWholeChannel - 3, "W/D")

X
 'ExSp = f(Q)
For iRow = 4 To iLastRegWholeChannel
XX(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 43).Value) / Log(10#)
YY(iRow - 3) = Log(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 62).Value) / Log(10#)
Next
Call Regresii(iLastRegWholeChannel - 3, "SP")

If FDCSpy Then
Call FlowDurationCurve(iLastRegWholeChannel)
'Excess Stream Energy
Dim Q1, Q2, Qmax, meanlog, stddev, Cs, STP, prb1, prb2, prbd
Worksheets(iLastXs).Activate
meanlog = Worksheets("MAIN").Range("N17").Value
stddev = Worksheets("MAIN").Range("N18").Value
Cs = Worksheets("MAIN").Range("N19").Value
Qmax = 10 ^ (meanlog + kv(31) * stddev)
prb1 = 100
prb2 = Worksheets(iLastXs).Cells(4, 65).Value
Q1 = 0
Q2 = Worksheets(iLastXs).Cells(4, 43).Value
STP = Worksheets(iLastXs).Cells(4, 62).Value
prbd = (prb1 - prb2)
Worksheets(iLastXs).Cells(4, 66).Value = prbd
Worksheets(iLastXs).Cells(4, 67).Value = 0.31536 * prbd * STP * 2 / (Q2 - Q1)
For iRow = 5 To iLastRegWholeChannel
Q1 = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow - 1, 43).Value
Q2 = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 43).Value
STP = 0.5 * (Q1 + Q2)
prb1 = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow - 1, 65).Value
prb2 = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 65).Value
prbd = (prb1 - prb2)
If Q2 >= Qmax Then
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 67).Value = ""
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 66).Value = ""

Else
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 67).Value = 0.31536 * prbd * STP * 2 / (Q2 - Q1)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 66).Value = prbd
End If
Next

End If

'Continui cu un nou profil

iWks = Application.Worksheets.Count
If iWks > 4 Then
Mesaj = "NEW DATA ?"
Titlu = "CROSS SECTION TIME EVOLUTION"
Stil = vbYesNo + vbQuestion
Raspuns = MsgBox(Mesaj, Stil, Titlu)
If Raspuns = vbYes Then
Worksheets("MAIN").Activate
Mesaj = "Click New XS Button"
Titlu = "NEW DATA"
Stil = vbYes + vbInformation
Raspuns = MsgBox(Mesaj, Stil, Titlu)
Else
Raspuns = MsgBox("It will be continued with another Hydraulic Function", vbOKOnly +
vbInformation, Worksheets(iLastXs).Name & " NEW ROUGHNESS FUNCTION")
Worksheets(iLastXs).Range("IT1").Value = iRow
Worksheets("MAIN").Activate
Worksheets("MAIN").Range("O2:V2").Select
End If
End If
End Sub
Private Sub cmbNewData_Click()
iRow = Worksheets(5).Cells(Rows.Count, 23).End(xlUp).Offset(0, 0).Row
If iRow >= 4 Then
Call ClearXS(iRow)
Worksheets(iLastXs).Range("A4:J53").ClearContents

XI
 Worksheets(iLastXs).Range("K34").ClearContents
Worksheets(iLastXs).Range("K35").ClearContents
Worksheets(iLastXs).Range("K40:M70").ClearContents
Worksheets(iLastXs).Range("Q36:T51").ClearContents

Worksheets(iLastXs).Visible = False
Worksheets("MAIN").Activate
Worksheets("MAIN").Range("A4:J53").ClearContents
Worksheets("MAIN").Range("M3").ClearContents
Worksheets("MAIN").Range("M6").ClearContents
Worksheets("MAIN").Range("M9").ClearContents
Worksheets("MAIN").Range("M11:M16").ClearContents
Worksheets("MAIN").Range("N17:N19").ClearContents

opbAlonso.Value = False
opbBathurst.Value = False
opbComiti.Value = False
opbJarrett.Value = False
opbMadrid.Value = False
opbRickenmann.Value = False
opbThorne.Value = False
opbUgarte.Value = False
End If
End Sub
Private Sub cmbXSGeometry_Click()

'creez raport XS = se aplica numai la primul XS

iWks = Application.Worksheets.Count
If iWks = 4 Then
Application.Worksheets(1).Copy After:=Worksheets(iWks)
Worksheets(iWks + 1).Name = "XS " & Str(iWks - 3)
Worksheets(iWks + 1).Visible = True
Worksheets("MAIN").Activate
iLastXs = iWks + 1
ElseIf UCase(Worksheets(Application.Worksheets.Count).Name) = "CHANGE IN XS" Then
iLastXs = iWks - 1
Else
iLastXs = iWks
End If
If Worksheets(iLastXs).Visible = False Then
Worksheets(iLastXs).Visible = True
End If

'determin NrPuncte
NrPuncte = Application.WorksheetFunction.Count(Worksheets("MAIN").Range("B4:B53"))

'verific daca s-au introdus coo abs sau coo rel

If NrPuncte = 0 Then 's'au introdus coo rel
NrPuncte = Application.WorksheetFunction.Count(Worksheets("MAIN").Range("H4:H53"))
If NrPuncte = 0 Then
Raspuns = MsgBox("Cross section boundary must be defined!", vbExclamation + vbOKOnly, "NO
DATA AVAILABLE")
Exit Sub
Else
'populez spatiul coo absolute:
Worksheets("MAIN").Range(Worksheets("MAIN").Cells(4, 7), Worksheets("MAIN").Cells(NrPuncte
+ 3, 8)).Copy Destination:=Worksheets("MAIN"). _
Range(Worksheets("MAIN").Cells(4, 1), Worksheets("MAIN").Cells(NrPuncte + 3, 2))
Worksheets("MAIN").Range(Worksheets("MAIN").Cells(4, 9), Worksheets("MAIN").Cells(NrPuncte
+ 3, 9)).Copy Destination:=Worksheets("MAIN"). _
Range(Worksheets("MAIN").Cells(4, 4), Worksheets("MAIN").Cells(NrPuncte + 3, 4))
Call LastXSCooPopulate(NrPuncte + 3, iLastXs)
End If
Else 's'au introdus coo abs
'SE POATE INTRODUCE MESAJ DE EROARE DACA NU S'A INTRODUS NICI UN PUNCt
Call CooRelCalculate(NrPuncte + 3)
Call LastXSCooPopulate(NrPuncte + 3, iLastXs)
End If

'se introduce panta

If Worksheets("MAIN").Range("M3").Value = 0 Or Worksheets("MAIN").Range("M3").Value = "" Then
Mesaj = "Introduceti panta albiei So > 0 " & Chr(13) & Chr(10) & "Valoare " & Chr(238) & "n m/m
[V/H]" ' Set prompt.
Titlu = "PANTA ALBIEI"
Implicit = ">0"
Raspuns = InputBox(Mesaj, Titlu, Implicit)
If Raspuns = "" Or Raspuns = Implicit Then
Exit Sub

XII
 ElseIf Val(Raspuns) <= 0 Then
Mesaj = "Panta nu poate fi o valoare negativa sau nula!"
Titlu = "EROARE INTRODUCERE PANTA ALBIE"
Stil = vbOKOnly
Raspuns = MsgBox(Mesaj, Stil, Titlu)
Exit Sub
End If
So = Raspuns
Worksheets("MAIN").Range("M3").Value = So
Else
So = Worksheets("MAIN").Range("M3").Value
End If
'se introduce panta hidraulica
If Worksheets("MAIN").Range("M6").Value = 0 Or Worksheets("MAIN").Range("M6").Value = "" Then
Mesaj = "Introduceti panta hidraulica Sf > 0 " & Chr(13) & Chr(10) & "Valoare " & Chr(238) & "n m/m
[V/H]" ' Set prompt.
Titlu = "PANTA SUPRAFETEI LIBERE"
Implicit = ">0"
Raspuns = InputBox(Mesaj, Titlu, Implicit)
If Raspuns = "" Or Raspuns = Implicit Then
Exit Sub
ElseIf Val(Raspuns) <= 0 Then
Mesaj = "Panta nu poate fi o valoare negativa sau nula!"
Titlu = "EROARE INTRODUCERE PANTA HIDRAULICA"
Stil = vbOKOnly
Raspuns = MsgBox(Mesaj, Stil, Titlu)
Exit Sub
End If
Sf = Raspuns
Worksheets("MAIN").Range("M6").Value = Sf
Else
Sf = Worksheets("MAIN").Range("M6").Value
End If

'curat spatiul de afisare a rating table

'introduc nivelul
Y1 = Worksheets("MAIN").Cells(4, 9).Value
Y2 = Application.WorksheetFunction.Count(Worksheets("MAIN").Range("H4:H53")) + 3
Y2 = Worksheets("MAIN").Cells(Y2, 9).Value
Mesaj = "Introduceti nivelul > 0 " & Chr(10) & Chr(13) & "NIVELUL NU POATE FI MAI MARE DE " & " " &
Str(IIf(Y1 >= Y2, Y2, Y1))
Titlu = "NIVELUL DE CALCUL AL SUPRAFETEI LIBERE"
Implicit = ">0"
Raspuns = InputBox(Mesaj, Titlu, Implicit)
If Raspuns = "" Then
Exit Sub
ElseIf Val(Raspuns) <= 0 Then
Mesaj = "Nivelul nu poate fi o valoare negativa sau nula !"
Titlu = "EROARE INTRODUCERE NIVEL"
Stil = vbOKOnly
Raspuns = MsgBox(Mesaj, Stil, Titlu)
Exit Sub
ElseIf Val(Raspuns) > Application.WorksheetFunction.Min(Y1, Y2) Then
Mesaj = "Nivelul nu poate fi mai mare de " & Str(Application.WorksheetFunction.Min(Y1, Y2)) & " m!"
Titlu = "EROARE INTRODUCERE NIVEL"
Stil = vbOKOnly
Raspuns = MsgBox(Mesaj, Stil, Titlu)
Exit Sub
End If
Nsl = Raspuns
Worksheets("MAIN").Range("M9").Value = Nsl
Call FormatareGrafic(iLastXs, NrPuncte + 3)
Worksheets(iLastXs).Range("F4:J53").ClearContents
'determin albiile pentru care se calculeaza geometria
Dim i As Integer
i = 5
iRow = 4
Do
Ximinus1 = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 2).Value
Xi = Worksheets(iLastXs).Cells(i, 2).Value
Xiplus1 = Worksheets(iLastXs).Cells(i + 1, 2).Value
Ziminus1 = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 3).Value
Zi = Worksheets(iLastXs).Cells(i, 3).Value
Ziplus1 = Worksheets(iLastXs).Cells(i + 1, 3).Value

If Ziminus1 > Nsl And Zi < Nsl And Ziplus1 > Nsl Then 'GLG

XIII
 X1 = Ximinus1 + (Nsl - Ziminus1) * (Xi - Ximinus1) / (Zi - Ziminus1)
Y1 = Nsl
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MD"
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(X1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Y1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 > Nsl And Zi < Nsl And Ziplus1 = Nsl Then 'GLE
X1 = Ximinus1 + (Nsl - Ziminus1) * (Xi - Ximinus1) / (Zi - Ziminus1)
Y1 = Nsl
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MD"
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(X1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Y1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 > Nsl And Zi < Nsl And Ziplus1 < Nsl Then 'GLL
X1 = Ximinus1 + (Nsl - Ziminus1) * (Xi - Ximinus1) / (Zi - Ziminus1)
Y1 = Nsl
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MD"
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(X1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Y1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 = Nsl And Zi < Nsl And Ziplus1 > Nsl Then 'ELG
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MD" & Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1,
1).Value)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 = Nsl And Zi < Nsl And Ziplus1 = Nsl Then 'ELE
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MD" & Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1,
1).Value)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 = Nsl And Zi < Nsl And Ziplus1 < Nsl Then 'ELL
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MD" & Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1,
1).Value)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nsl And Zi > Nsl And Ziplus1 > Nsl Then 'LGG
X2 = Ximinus1 + (Nsl - Ziminus1) * (Xi - Ximinus1) / (Zi - Ziminus1)
Y2 = Nsl
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MS"
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(X2, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Y2, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nsl And Zi > Nsl And Ziplus1 = Nsl Then 'LGE
X2 = Ximinus1 + (Nsl - Ziminus1) * (Xi - Ximinus1) / (Zi - Ziminus1)
Y2 = Nsl
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MS"
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(X2, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Y2, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nsl And Zi > Nsl And Ziplus1 < Nsl Then 'LGL
X2 = Ximinus1 + (Nsl - Ziminus1) * (Xi - Ximinus1) / (Zi - Ziminus1)
Y2 = Nsl
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)

XIV
 Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MS"
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(X2, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Y2, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nsl And Zi = Nsl And Ziplus1 > Nsl Then 'LEG
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MS" & Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 1).Value)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Xi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Zi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nsl And Zi = Nsl And Ziplus1 = Nsl Then 'LEE
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MS" & Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 1).Value)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Xi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Zi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nsl And Zi = Nsl And Ziplus1 < Nsl Then 'LEL
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MS" & Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 10).Value)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Xi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Zi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nsl And Zi < Nsl And Ziplus1 > Nsl Then 'LLG
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nsl And Zi < Nsl And Ziplus1 = Nsl Then 'LLE
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nsl And Zi < Nsl And Ziplus1 < Nsl Then 'LLL
If Ziminus1 < Zi And Zi = Ziplus1 Then
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Xi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Zi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MS" & Chr(248) &
Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 1).Value)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Xi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Nsl, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(62)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MD" & Chr(248) &
Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 1).Value)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Xi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Nsl, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(62)
i = i + 1

XV
 iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Zi And Zi > Ziplus1 Then
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Xi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Zi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MS" & Chr(248) &
Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 1).Value)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Xi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Nsl, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(62)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MD" & Chr(248) &
Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 1).Value)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Xi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Nsl, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(62)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
ElseIf Ziminus1 = Zi And Zi > Ziplus1 Then
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Xi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Zi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MS" & Chr(248) &
Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 1).Value)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Xi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Nsl, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(62)
iRow = iRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = "MD" & Chr(248) &
Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 1).Value)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Xi, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Nsl, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(62)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
Else
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 6).Value = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 1).Value
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value = Round(Ximinus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value = Round(Ziminus1, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value = Chr(248)
i = i + 1
iRow = iRow + 1
End If
Else
i = i + 1
End If
Loop Until i = NrPuncte + 4
'definesc albia principala (Main Channel)
iRow = 0
Dim Text As String
Zi = Application.WorksheetFunction.Count(Worksheets(iLastXs).Range("H4:H53")) + 3
For i = 4 To Zi
If Left(Trim(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 6).Value), 2) = "MD" Then
iRow = iRow + 1
Text = Chr(64 + iRow) & " MDx = " & Str(Round(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 7).Value, 2))
X1 = Round(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 7).Value, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 15).Value = i
ElseIf Left(Trim(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 6).Value), 2) = "MS" Then
Text = Text & " - MSx = " & Str(Round(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 7).Value, 2))
X2 = Round(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 7).Value, 2)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 11).Value = Text
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 12).Value = X2 - X1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 13).Value = X1
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 14).Value = X2
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 16).Value = i
End If
Next
NrChannels = iRow

XVI
 Zi = Application.WorksheetFunction.Max(Worksheets(iLastXs).Range(Worksheets(iLastXs).Cells(1, 12),
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 12)))
Mesaj = "Pentru nivelul " & Str(Nsl) & " m, se disting " & Str(iRow) & " albii" & Chr(13) & Chr(10)
Titlu = "MAIN CHANNEL" ' Set title.
ReDim Channels(NrChannels + 1, 5)

For i = 1 To NrChannels
If Worksheets(iLastXs).Cells(i, 12).Value = Zi Then
Text = " MAIN - " & Worksheets(iLastXs).Cells(i, 11).Value & " W=" &
Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 12)) & " m"
Mesaj = Mesaj & Text & Chr(13) & Chr(10)
Implicit = Text
Else
Mesaj = Mesaj & Worksheets(iLastXs).Cells(i, 11).Value & " W=" &
Str(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 12)) & " m" & Chr(13) & Chr(10)
End If
Channels(i, 1) = 64 + i 'codul caracterului albiei
Channels(i, 2) = Worksheets(iLastXs).Cells(i, 13).Value 'Xd
Channels(i, 3) = Worksheets(iLastXs).Cells(i, 14).Value 'Xs
Channels(i, 4) = Worksheets(iLastXs).Cells(i, 15).Value 'startRow in tab III
Channels(i, 5) = Worksheets(iLastXs).Cells(i, 16).Value 'endRow in tab III
Next
'albia totala
Channels(NrChannels + 1, 1) = 84
Channels(NrChannels + 1, 2) = Worksheets(iLastXs).Range("G4").Value
i = Application.WorksheetFunction.Count(Worksheets(iLastXs).Range("G4:G53")) + 3

Channels(NrChannels + 1, 3) = Worksheets(iLastXs).Cells(i, 7).Value

Channels(NrChannels + 1, 4) = 4
Channels(NrChannels + 1, 5) = i

Mesaj = Mesaj & "inserati A,...," & Chr(64 + iRow)

Do
Raspuns = InputBox(Mesaj, Titlu, Implicit)
Raspuns = UCase(Raspuns)
If Raspuns = "" Then
Text = MsgBox("Nu ati introdus un cod de albie corect" & Chr(13) & Chr(10) _
& "Do you leave the procedure ?", vbYesNo + vbCritical, "ERROR IN SELECTING MAIN
CHANNEL")
If Text = vbYes Then
Exit Sub
End If
Else
For i = 1 To iRow
If Raspuns = Chr(Channels(i, 1)) Then
Text = "Y"
Exit For
Else
Text = "N"
End If
Next
If Text = "Y" Then
Exit Do
Else
Raspuns = MsgBox("Channel code is incorrect", vbOKOnly + vbCritical, "ERROR IN
SELECTING MAIN CHANNEL")
End If
End If
Loop
XSMainCh = UCase(Raspuns)
Worksheets(iLastXs).Range(Worksheets(iLastXs).Cells(1, 11), Worksheets(iLastXs).Cells(iRow,
16)).ClearContents
'introduc pasul pentru tabele
Mesaj = "Computing Step Min = 0,01 m, Max = " & Str(Nsl) & " m"
Titlu = "CHANNEL GEOMETRY - COMPUTING STEP"
Implicit = "0.01"
Do
Raspuns = InputBox(Mesaj, Titlu, Implicit)
If Raspuns = "" Then
Text = MsgBox("Computing Step Value is Incorrect" & Chr(13) & Chr(10) _
& "Do you leave the procedure ?", vbYesNo + vbCritical, "ERROR IN SELECTING COMPUTING
STEP")
If Text = vbYes Then
Exit Sub
End If
ElseIf Raspuns < 0.01 Or Raspuns > Nsl Then

XVII
 Text = MsgBox("Computing Step Value is Incorrect" & Chr(13) & Chr(10) _
, 48, "ERROR IN SELECTING COMPUTING STEP")
Else
Exit Do
End If
Loop
GeoStep = Round(Raspuns, 2)
Worksheets(iLastXs).Activate

'curat spatiul rating table

iRow = Worksheets(iLastXs).Cells(Rows.Count, 23).End(xlUp).Offset(0, 0).Row
If iRow >= 4 Then
Call ClearXS(iRow)
End If

'creez tabelele de iesire

'albia totala
Worksheets(iLastXs).Cells(3, 23).Value = "A L B I A T O T A L A XMd = " &
Str(Round(Channels(NrChannels + 1, 2), 2)) & _
" XMs = " & Str(Round(Channels(NrChannels + 1, 3),
2))
Call RatingTableHead(NrChannels)

' calculez elementele geometrice pentru fiecare albie

Dim dStage As Double
Dim iCurCh As Integer
iCurCh = 1
Do
'1. Determin Nr de puncte
If Channels(iCurCh, 1) = 84 Then
NrPuncte = 0
For i = Channels(iCurCh, 4) To Channels(iCurCh, 5)
If Asc(Worksheets(iLastXs).Cells(i, 9).Value) = 248 Then
NrPuncte = NrPuncte + 1
End If
Next
Else
NrPuncte = Channels(iCurCh, 5) - Channels(iCurCh, 4) + 1
End If
'coordonata relativa a talvegului albiei iCurCh
Zmin =
Round(Application.WorksheetFunction.Min(Worksheets(iLastXs).Range(Worksheets(iLastXs).Cells(Channels(iC
urCh, 4), 8), Worksheets(iLastXs).Cells(Channels(iCurCh, 5), 8))), 2)
'2. Incarc punctele in XY()
ReDim XY(NrPuncte, 3)
If Channels(iCurCh, 1) = 84 Then
i = 0
For iRow = Channels(iCurCh, 4) To Channels(iCurCh, 5)
If Asc(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value) = 248 Then
i = i + 1
XY(i, 1) = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value
XY(i, 2) = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value
XY(i, 3) = Asc(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value)
If Zmin = Val(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value) Then
Xzmin = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value
End If
End If
Next
Else
For iRow = Channels(iCurCh, 4) To Channels(iCurCh, 5)
XY(iRow - Channels(iCurCh, 4) + 1, 1) = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value
XY(iRow - Channels(iCurCh, 4) + 1, 2) = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value
XY(iRow - Channels(iCurCh, 4) + 1, 3) = Asc(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 9).Value)
If Round(Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 8).Value, 2) = Zmin Then
Xzmin = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 7).Value
End If
Next
End If
'3. asez stage in tabel
Dim j As Integer
For i = 0 To NrChannels
For j = 1 To StepLines
If Round(j * GeoStep, 2) > Nsl Then
Worksheets(iLastXs).Cells(3 + i * (StepLines + 1) + j, 23).Value = Nsl

XVIII
 Else
Worksheets(iLastXs).Cells(3 + i * (StepLines + 1) + j, 23).Value = Round(j * GeoStep,
2)
End If
Next
Next
'4. Ciclul Stage
If Channels(iCurCh, 1) = 84 Then
iRow = 3
Else
iRow = 3 + iCurCh * (StepLines + 1)
End If

Do
dStage = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow + 1, 23).Value
If dStage < Nsl Then
iRow = iRow + 1
If dStage < Zmin Or dStage = Zmin Then
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 24).Value = "" 'Awet
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 27).Value = "" 'Pwet
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 28).Value = "" 'W
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 29).Value = "" 'R
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 30).Value = "" 'hmax
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 31).Value = "" 'Hmed
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 39).Value = "" 'Gini2
Else
Call XSGeometry(dStage, Xzmin)
If Channels(iCurCh, 1) = 84 Then
Channels(iCurCh, 5) =
Application.WorksheetFunction.Count(Worksheets(iLastXs).Range("C4:C53")) + 3
End If
Call GiniCoeff(Channels(iCurCh, 4), Channels(iCurCh, 5), dStage, Channels(iCurCh, 1))
Call TableFilling(iLastXs, iRow, Zmin, dStage)
End If
ElseIf dStage = Nsl Then
iRow = iRow + 1
Call XSGeometry(dStage, Xzmin)
If Channels(iCurCh, 1) = 84 Then
Channels(iCurCh, 5) =
Application.WorksheetFunction.Count(Worksheets(iLastXs).Range("C4:C53")) + 3
End If
Call GiniCoeff(Channels(iCurCh, 4), Channels(iCurCh, 5), dStage, Channels(iCurCh, 1))
Call TableFilling(iLastXs, iRow, Zmin, dStage)
Exit Do
End If
Loop
iCurCh = iCurCh + 1
If iCurCh > NrChannels + 1 Then Exit Do
Loop

'Continui cu un nou profil

iWks = Application.Worksheets.Count
If iWks > 4 Then
Mesaj = "NEW DATA ?"
Titlu = "CROSS SECTION TIME EVOLUTION"
Stil = vbYesNo + vbQuestion
Raspuns = MsgBox(Mesaj, Stil, Titlu)
If Raspuns = vbYes Then
Worksheets("MAIN").Activate
Mesaj = "Click New XS Button"
Titlu = "NEW DATA"
Stil = vbYes + vbInformation
Raspuns = MsgBox(Mesaj, Stil, Titlu)
Else
Raspuns = MsgBox("It will be continued with another Computing Stage", vbOKOnly + vbInformation,
Worksheets(iLastXs).Name & " NEW STAGE")
Worksheets(iLastXs).Range("IT1").Value = iRow
Worksheets("MAIN").Activate
End If
End If
End Sub

Private Sub opbAlonso_Click()

Rugozitate = "Alonso"
End Sub

Private Sub opbBathurst_Click()

Rugozitate = "Bathurst"
End Sub

XIX
Private Sub opbComiti_Click()
Rugozitate = "Comiti"
End Sub

Private Sub opbJarrett_Click()

Rugozitate = "Jarrett"
End Sub
Private Sub opbMadrid_Click()
Rugozitate = "Madrid"
End Sub

Private Sub opbRickenmann_Click()

Rugozitate = "Rickenmann"
End Sub
Private Sub opbThorne_Click()
Rugozitate = "Thorne"
End Sub
Private Sub opbUgarte_Click()
Rugozitate = "Ugarte"
End Sub

6.2. SUBRUTINE ASOCIATE MODULULUI 1 AL PROGRAMULUI

Attribute VB_Name = "Module1"
Option Explicit
Public Nsl As Double 'nivelul suprafetei libere = dat
Public Channels() As Double 'nr de albii si Xd - Xs
Public XSMainCh As String 'numarul albiei principale
Public NrChannels As Integer 'numarul de albii distincte
Public So As Double 'panta medie a albiei (amonte +aval)
Public Sf As Double ' panta hidraulica (panta suprafetei libere a curentului)
Public W1 As Double ' latimea albiei la cota +1,00 m
Public w As Double 'latimea albiei ala suprafata libera
Public Wym As Double 'latimea albiei la cota +Ym
Public Wh As Double ' latimea albiei la cota Ym+H
Public n As Double ' rugozitatea Manning
Public ff As Double ' factorul de frecare Darcy-Weisbach (=(8/f)^0.5)
Public nc As Double 'rugozitatea compozita HEC-RAS
Public hmed As Double 'adancimea medie a albiei
Public Wmed As Double 'latimea medie a albiei
Public Gini As Double ' Coeficientul Gini calvulat cu Avg(Z)
Public hcr As Double 'adancimea critica
Public hgv As Double 'adancimea calculata in miscarea gradual variata
Public hno As Double 'adancimea normala a canalului
Public hmax As Double 'adancimea maxima in sectiune
Public Awet As Double 'Aria udata
Public AwetR As Double 'Aria udata din stanga (malul drept) adancimii maxime
Public Pwet As Double 'Perimetrul udat
Public NrPuncte As Integer
Public XY() As Double ' tabelul coordonatelor punctelor albiei
Public XG As Double ' ordonata centrului de greutate a sectiunii udate
Public ZG As Double 'abscisa centrului de greutate a sectiunii udate
Public D16 As Double 'diametre caracteristice ale sedimentelor
Public D30 As Double
Public D50 As Double

Public D70 As Double

Public D84 As Double
Public D90 As Double
Public Dmed As Double
Public iWks As Integer 'counter pentru numarul de foi
Public Mesaj, Stil, Titlu, Raspuns, Implicit
Public iLastXs As Integer 'ultimul tabel introdus
Public Const KinVis = 10 ^ (-6) 'viscozitatea cinematica (mp/s)
Public Const GamaW = 9810 'Greutatea volumetrica a apei (N/mc)
Public Const GamaS = 26500 'greutatea volumetrica a sedimetelor (N/mc)
Public Const Pi = 3.14159265358979

'Variabilele lui Parker

Public Const g = 9.81 'acceleratie gravitationala
Const lowphi = 0.1
Const hiphi = 2320
Const taursgo = 0.0386
Const beta = 0.0951
Const Mo = 14.2
'Dim npp As Integer 'valoare standard = 21
'Dim np As Integer 'valoare standard = 20
Dim Gotit As Boolean 'nu stiu la ce foloseste

XX
Dim dsg As Single
Dim ds90 As Single
Dim ds50 As Single
Dim ds70 As Single
Dim ds30 As Single
Dim sgs As Single
Dim dlg As Single
Dim dl50 As Single
Dim dl90 As Single
Dim dl70 As Single
Dim dl30 As Single
Dim sgl As Single
Dim x30 As Single
Dim x50 As Single
Dim x70 As Single
Dim x90 As Single
Public qT As Single
'Dim R As Single = valoare standard = 2.65 =GamaS in kN/mc
Dim sas As Single
Dim phisgo As Single
Public tausg As Single
Public ustar As Single
Dim omega As Single
'Dim Qw As Single = se ia din ratin table = Q
'Dim nk As Single =2.0 dupa Parker
Dim H As Single 'definit ca hmed
Dim ks As Single '=2.0*D90
'Dim B As Single 'definit ca W
Dim xm1 As Single
Dim X As Single
Dim xp1 As Single
Dim xp2 As Single
Dim ym1 As Single
Dim Y As Single
Dim yp1 As Single
Dim yp2 As Single
Dim ds(21) As Single
Dim zs(21) As Single
Dim di(21) As Single
Dim ps(21) As Single
Dim pfs(21) As Single
Dim pl(21) As Single
Dim pfl(21) As Single
Dim fi(21) As Single
Dim po(36) As Single
Dim oo(36) As Single
Dim Sigo(36) As Single
'regresii
Public XX() As Double
Public YY() As Double
Public kv(1 To 31) As Double 'debite modul log Pearsin III
Public p(1 To 31) As Double 'distributia de probabilitate cumulata

Public Sub FlowDurationCurve(LastReg)

' interpProb Macro
' written 29 Jul 08 by Dan Moore and transformed by Costinel Cristescu 18 Oct 2009
' interpolates k values table and calculates
' the exceedance probability and recurrence interval
'
Dim a(1 To 31) As Double
Dim b(1 To 31) As Double
Dim col As Double
Dim sk1 As Double
Dim sk2 As Double
Dim kvalue As Double
Dim meanlog As Double
Dim stddev As Double
Dim Cs As Double
Dim kc As Double
Dim i As Integer
Dim Col2 As Double
Dim Col1 As Double
Dim logQ As Double
Dim Kval As Double
Dim z As Integer
Dim k1, k2, p1, p2, prb
Dim iRow As Integer
Dim ao, a1, bo, b1
Dim Q1, Qmax

XXI
 'introduc mmeanlog
meanlog = Worksheets("MAIN").Range("N17").Value
stddev = Worksheets("MAIN").Range("N18").Value
Cs = Worksheets("MAIN").Range("N19").Value
' go get k value columns for interpolation:
'
Sheets("INTRODUCERE").Activate

If (Cs >= 0) Then

kc = 2
Else
kc = 93
End If

i = 0
Do
col = Worksheets("INTRODUCERE").Cells(100, kc).Value
If (Cs <= col) Then kc = kc + 1
If (Cs > col) Then i = 1
Loop Until i = 1
Col2 = kc
Col1 = kc - 1

sk1 = Worksheets("INTRODUCERE").Cells(100, Col1).Value 'skew of 1st column

iRow = 101
For i = 1 To 31
a(i) = Worksheets("INTRODUCERE").Cells(iRow, Col1).Value 'k values for 1st column
iRow = iRow + 1
Next i
iRow = 101
sk2 = Worksheets("INTRODUCERE").Cells(100, Col2).Value 'skew of 2nd column
For i = 1 To 31
b(i) = Worksheets("INTRODUCERE").Cells(iRow, Col2).Value 'k values for 2nd column
iRow = iRow + 1
Next i
' interpolate horizontally for k values associated with G
For i = 1 To 31
kv(i) = ((Cs - sk1) * (b(i) - a(i)) / (sk2 - sk1)) + a(i)
Next i

' read in array of probablities in K value table (column A)

iRow = 101
For i = 1 To 31
p(i) = Worksheets("INTRODUCERE").Cells(iRow, 1).Value
iRow = iRow + 1
Next i
For iRow = 40 To 70
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 13).Value = Round(10 ^ (meanlog + kv(iRow - 39) * stddev), 4)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 11).Value = Round(p(iRow - 39), 4)
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 12).Value = Round(1 / p(iRow - 39), 3)
Next
Qmax = Worksheets(iLastXs).Cells(70, 13).Value

' Calculations:
For iRow = 4 To LastReg
Q1 = Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 43).Value
If Q1 <= Qmax Then
logQ = Log(Q1) / Log(10#)
Kval = (logQ - meanlog) / stddev
z = 0
i = 0
Do
i = i + 1
If kv(i) < Kval Then
'nothing
Else
k1 = kv(i - 1)
k2 = kv(i)
p1 = p(i - 1)
p2 = p(i)
z = 1
End If
Loop Until z = 1
prb = ((Kval - k1) * (p2 - p1) / (k2 - k1)) + p1
prb = prb * 100
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 65) = Round(prb, 4)
Else
Worksheets(iLastXs).Cells(iRow, 65) = "Noah"

XXII
 End If
Next
End Sub

Public Sub Regresii(Nval, Regresion)

Dim Xmed, Ymed, SX, SY, SX2, SY2, SXY, stdX, stdY, stdXY, stdo, CoR, z, stda0, stda1, u, ao, a1, tao,
ta1, tref5, tref1, tref0_1
Dim SemnificatieCoR As String
Dim Semnificatiea0 As String
Dim Semnificatiea1 As String
Dim i As Integer

SX = 0
SY = 0
SXY = 0
SX2 = 0
SY2 = 0
For i = 1 To Nval

SX = SX + XX(i)
SY = SY + YY(i)
SXY = SXY + XX(i) * YY(i)
SX2 = SX2 + XX(i) ^ 2
SY2 = SY2 + YY(i) ^ 2
Next
Xmed = SX / Nval
Ymed = SY / Nval
stdX = (SX2 - SX ^ 2 / Nval) / (Nval - 1)
stdY = (SY2 - SY ^ 2 / Nval) / (Nval - 1)
stdXY = (SXY - SX * SY / Nval) / (Nval - 1)

CoR = stdXY / (Sqr(stdX) * Sqr(stdY))

z = 0.5 * Log((1 + Abs(CoR)) / (1 - Abs(CoR)))
u = z / Sqr(1 / (Nval - 3))
Select Case u
Case Is > 3.29
SemnificatieCoR = "***"
Case 2.58 To 3.29
SemnificatieCoR = "**"
Case 1.96 To 2.579
SemnificatieCoR = "*"
Case Else
SemnificatieCoR = "mtzo"
End Select

a1 = (SXY - SX * SY / Nval) / (SX2 - SX ^ 2 / Nval)

ao = Ymed - a1 * Xmed
stdo = (SY2 - ao * SY - a1 * SXY) / (Nval - 2)
stda0 = stdo * Sqr(1 / Nval + Xmed ^ 2 / (Nval - 1) / stdX)
stda1 = stdo / Sqr(stdX * (Nval - 1))
tao = Abs(ao / stda0)
ta1 = Abs(a1 / stda1)
tref5 = Application.WorksheetFunction.TInv(0.05, Nval - 2)
tref1 = Application.WorksheetFunction.TInv(0.01, Nval - 2)
tref0_1 = Application.WorksheetFunction.TInv(0.001, Nval - 2)
Select Case tao
Case Is < tref5
Semnificatiea0 = "Mtzo"
Case Is < tref1
Semnificatiea0 = "*"
Case Is < tref0_1
Semnificatiea0 = "**"
Case Else
Semnificatiea0 = "***"
End Select
Select Case ta1
Case Is < tref5
Semnificatiea1 = "Mtzo"
Case Is < tref1
Semnificatiea1 = "*"
Case Is < tref0_1
Semnificatiea1 = "**"
Case Else
Semnificatiea1 = "***"

XXIII
End Select

Select Case Trim(UCase(Regresion))

Case "STAGE"
Worksheets(iLastXs).Range("Q36").Value = Round(10 ^ ao, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("R36").Value = Round(a1, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("T36").Value = Round(CoR, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("Q37").Value = Semnificatiea0
Worksheets(iLastXs).Range("R37").Value = Semnificatiea1
Worksheets(iLastXs).Range("T37").Value = SemnificatieCoR
Case "R"
Worksheets(iLastXs).Range("Q38").Value = Round(10 ^ ao, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("R38").Value = Round(a1, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("T38").Value = Round(CoR, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("Q39").Value = Semnificatiea0
Worksheets(iLastXs).Range("R39").Value = Semnificatiea1
Worksheets(iLastXs).Range("T39").Value = SemnificatieCoR
Case "H1"
Worksheets(iLastXs).Range("Q40").Value = Round(10 ^ ao, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("R40").Value = Round(a1, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("T40").Value = Round(CoR, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("Q41").Value = Semnificatiea0
Worksheets(iLastXs).Range("R41").Value = Semnificatiea1
Worksheets(iLastXs).Range("T41").Value = SemnificatieCoR
Case "H2"
Worksheets(iLastXs).Range("Q44").Value = Round(10 ^ ao, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("R44").Value = Round(a1, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("T44").Value = Round(CoR, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("Q45").Value = Semnificatiea0
Worksheets(iLastXs).Range("R45").Value = Semnificatiea1
Worksheets(iLastXs).Range("T45").Value = SemnificatieCoR
Case "V"
Worksheets(iLastXs).Range("Q42").Value = Round(10 ^ ao, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("R42").Value = Round(a1, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("T42").Value = Round(CoR, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("Q43").Value = Semnificatiea0
Worksheets(iLastXs).Range("R43").Value = Semnificatiea1
Worksheets(iLastXs).Range("T43").Value = SemnificatieCoR
Case "W"
Worksheets(iLastXs).Range("Q46").Value = Round(10 ^ ao, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("R46").Value = Round(a1, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("T46").Value = Round(CoR, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("Q47").Value = Semnificatiea0
Worksheets(iLastXs).Range("R47").Value = Semnificatiea1
Worksheets(iLastXs).Range("T47").Value = SemnificatieCoR
Case "W/D"
Worksheets(iLastXs).Range("Q48").Value = Round(10 ^ ao, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("R48").Value = Round(a1, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("T48").Value = Round(CoR, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("Q49").Value = Semnificatiea0
Worksheets(iLastXs).Range("R49").Value = Semnificatiea1
Worksheets(iLastXs).Range("T49").Value = SemnificatieCoR
Case "SP"
Worksheets(iLastXs).Range("Q50").Value = Round(10 ^ ao, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("R50").Value = Round(a1, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("T50").Value = Round(CoR, 5)
Worksheets(iLastXs).Range("Q51").Value = Semnificatiea0
Worksheets(iLastXs).Range("R51").Value = Semnificatiea1
Worksheets(iLastXs).Range("T51").Value = SemnificatieCoR
End Select

End Sub

Public Function NoDimCrShieldsStress(ShReNo)

Dim dLgRe As Double
Dim dLgTcr As Double
If ShReNo > 500 Then
NoDimCrShieldsStress = 0.056
Else
dLgRe = Log(ShReNo) / Log(10#)
dLgTcr = 0.0005 * dLgRe ^ 6 + 0.0306 * dLgRe ^ 5 - 0.2091 * dLgRe ^ 4 + 0.3484 * dLgRe ^ 3 + 0.2863
* dLgRe ^ 2 - 0.9968 * dLgRe - 0.9496
NoDimCrShieldsStress = 10 ^ dLgTcr
End If
End Function

Public Function ParkerFi(di, CurveNo)

Dim X As Double

XXIV
 X = Log(di) / Log(10#)
Select Case CurveNo
Case Is = 3
ParkerFi = -957.8 * X ^ 4 + 3062.2 * X ^ 3 - 3480.3 * X ^ 2 + 1807.9 * X - 322.79
Case Is = 4
ParkerFi = 28.195 * X ^ 4 - 163.58 * X ^ 3 + 267.39 * X ^ 2 - 59.322 * X - 2.1604
Case Is = 5
ParkerFi = 40.698 * X ^ 4 - 174.23 * X ^ 3 + 233.05 * X ^ 2 - 42.313 * X - 3.9411
Case Is = 6
ParkerFi = 5.8319 * X ^ 4 - 25.678 * X ^ 3 + 27.408 * X ^ 2 + 55.841 * X - 19.791
Case Is = 7
ParkerFi = 2.593 * X ^ 4 - 16.978 * X ^ 3 + 31.175 * X ^ 2 + 37.263 * X - 13.792
Case Is = 8
ParkerFi = -0.8816 * X ^ 4 + 0.1098 * X ^ 3 + 7.504 * X ^ 2 + 38.24 * X - 12.58
Case Is = 9
ParkerFi = -4.8875 * X ^ 4 + 22.104 * X ^ 3 - 28.57 * X ^ 2 + 56.371 * X - 20.487
Case Is = 10
ParkerFi = -3.2032 * X ^ 4 + 14.746 * X ^ 3 - 14.347 * X ^ 2 + 34.171 * X - 12.864
Case Is = 11
ParkerFi = -4.4386 * X ^ 4 + 23.334 * X ^ 3 - 27.154 * X ^ 2 + 26.046 * X - 5.8851
End Select
End Function

Public Sub GiniCoeff(StartRow, EndRow, Nivel, ChID)

Dim i As Integer 'counter
Dim iiRow As Integer 'counter
Dim Ziminus1 As Double
Dim Zi As Double
Dim Ziplus1 As Double

'determin Zi
i = StartRow + 1
iiRow = 35

Do
If ChID = 84 Then
Ziminus1 = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 3).Value
Zi = Worksheets(iLastXs).Cells(i, 3).Value
Ziplus1 = Worksheets(iLastXs).Cells(i + 1, 3).Value
Else
Ziminus1 = Worksheets(iLastXs).Cells(i - 1, 8).Value
Zi = Worksheets(iLastXs).Cells(i, 8).Value
Ziplus1 = Worksheets(iLastXs).Cells(i + 1, 8).Value
End If
If Ziminus1 > Nivel And Zi < Nivel And Ziplus1 > Nivel Then 'GLG
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
If i = EndRow Then
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Zi
iiRow = iiRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
iiRow = iiRow + 1
End If
ElseIf Ziminus1 > Nivel And Zi < Nivel And Ziplus1 = Nivel Then 'GLE
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
If i = EndRow Then
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Zi
iiRow = iiRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
iiRow = iiRow + 1
End If
ElseIf Ziminus1 > Nivel And Zi < Nivel And Ziplus1 < Nivel Then 'GLL
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
ElseIf Ziminus1 = Nivel And Zi < Nivel And Ziplus1 > Nivel Then 'ELG
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
If i = EndRow Then
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Zi
iiRow = iiRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
iiRow = iiRow + 1
End If

XXV
ElseIf Ziminus1 = Nivel And Zi < Nivel And Ziplus1 = Nivel Then 'ELE
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
If i = EndRow Then
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Zi
iiRow = iiRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
iiRow = iiRow + 1
End If
ElseIf Ziminus1 = Nivel And Zi < Nivel And Ziplus1 < Nivel Then 'ELL
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nivel And Zi > Nivel And Ziplus1 > Nivel Then 'LGG
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Ziminus1
iiRow = iiRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nivel And Zi > Nivel And Ziplus1 = Nivel Then 'LGE
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Ziminus1
iiRow = iiRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nivel And Zi > Nivel And Ziplus1 < Nivel Then 'LGL
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Ziminus1
iiRow = iiRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nivel And Zi = Nivel And Ziplus1 > Nivel Then 'LEG
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Ziminus1
iiRow = iiRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nivel And Zi = Nivel And Ziplus1 = Nivel Then 'LEE
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Ziminus1
iiRow = iiRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nivel And Zi = Nivel And Ziplus1 < Nivel Then 'LEL
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Ziminus1
iiRow = iiRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
ElseIf Ziminus1 < Nivel And Zi < Nivel And Ziplus1 > Nivel Then 'LLG
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Ziminus1
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
If i = EndRow Then
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Zi
iiRow = iiRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
iiRow = iiRow + 1
End If
ElseIf Ziminus1 < Nivel And Zi < Nivel And Ziplus1 = Nivel Then 'LLE
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Ziminus1
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
If i = EndRow Then
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Zi
iiRow = iiRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
iiRow = iiRow + 1
End If
ElseIf Ziminus1 < Nivel And Zi < Nivel And Ziplus1 < Nivel Then 'LLL
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Ziminus1
i = i + 1
iiRow = iiRow + 1
Else
i = i + 1
End If
If EndRow - StartRow + 1 = 3 Then
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = Nivel - Zi
iiRow = iiRow + 1
Worksheets(iLastXs).Cells(iiRow, 256).Value = 0
iiRow = iiRow + 1

XXVI
 End If
Loop Until i = EndRow
'Coeficientul Gini
Dim Numarator As Double
Dim Numitor As Double
Dim dZ As Double
Dim j As Integer
Numarator = 0
Numitor = 0
For i = 35 To iiRow - 1
Zi = Worksheets(iLastXs).Cells(i, 256).Value
For j = 35 To iiRow - 1
dZ = Abs(Zi - Worksheets(iLastXs).Cells(j, 256).Value)
Numarator = Numarator + dZ
Next
Numitor = Numitor + Zi
Next
Numitor = Numitor / (iiRow - 35)
If EndRow - StartRow + 1 = 3 And Zi = Nivel Then
Gini = 0
Worksheets(iLastXs).Range(Cells(35, 256), Cells(iiRow - 1, 256)).ClearContents
Exit Sub
Else
'Gini1 = functie de hmed
'Gini = Round(Numarator / (2 * (iiRow - 35) ^ 2 * hmed), 3)
'Gini2 = functie de Avg Zi
Gini = Round(Numarator / (2 * (iiRow - 35) ^ 2 * Numitor), 3)
Worksheets(iLastXs).Activate
Worksheets(iLastXs).Range(Cells(35, 256), Cells(iiRow - 1, 256)).ClearContents
End If
End Sub

Public Sub XSGeometry(Stage, CooXhmax)

'SUBRUTINA PENTRU DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOMETRIEI ALBIEI
Dim i As Integer 'counter
Dim j As Integer 'counter
Dim X1 As Double
Dim X2 As Double
Dim Y1 As Double
Dim Y2 As Double
Dim uMann As Double
Dim dXg As Double

'incep calculul
Awet = 0
AwetR = 0
Pwet = 0
w = 0
XG = 0
ZG = 0

i = 2
Do
If XY(i - 1, 2) > Stage And XY(i, 2) < Stage And XY(i + 1, 2) > Stage Then 'GLG
X1 = XY(i - 1, 1) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (XY(i, 1) - XY(i - 1, 1)) / (XY(i, 2) - XY(i - 1,
2))
Y1 = 0
X2 = XY(i, 1)
Y2 = Stage - XY(i, 2)
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + 2 * (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
i = i + 1
If i = NrPuncte Then
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i - 1, 1) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (XY(i, 1) - XY(i - 1, 1)) / (XY(i, 2) - XY(i -
1, 2))
Y2 = 0
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)

XXVII
 End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
ElseIf XY(i - 1, 2) > Stage And XY(i, 2) < Stage And XY(i + 1, 2) = Stage Then 'GLE
X1 = XY(i - 1, 1) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (XY(i, 1) - XY(i - 1, 1)) / (XY(i, 2) - XY(i - 1,
2))
Y1 = 0
X2 = XY(i, 1)
Y2 = Stage - XY(i, 2)
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + 2 * (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
i = i + 1
If i = NrPuncte Then
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i - 1, 1) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (XY(i, 1) - XY(i - 1, 1)) / (XY(i, 2) - XY(i -
1, 2))
Y2 = 0
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
ElseIf XY(i - 1, 2) > Stage And XY(i, 2) < Stage And XY(i + 1, 2) < Stage Then 'GLL
X1 = XY(i - 1, 1) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (XY(i, 1) - XY(i - 1, 1)) / (XY(i, 2) - XY(i - 1,
2))
Y1 = 0
X2 = XY(i, 1)
Y2 = Stage - XY(i, 2)
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + 2 * (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
i = i + 1
ElseIf XY(i - 1, 2) = Stage And XY(i, 2) < Stage And XY(i + 1, 2) > Stage Then 'ELG
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = 0
X2 = XY(i, 1)
Y2 = Stage - XY(i, 2)
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + 2 * (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
i = i + 1
If i = NrPuncte Then
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i - 1, 1) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (XY(i, 1) - XY(i - 1, 1)) / (XY(i, 2) - XY(i -
1, 2))
Y2 = 0
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
ElseIf XY(i - 1, 2) = Stage And XY(i, 2) < Stage And XY(i + 1, 2) = Stage Then 'ELE
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = 0

XXVIII
 X2 = XY(i, 1)
Y2 = Stage - XY(i, 2)
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + 2 * (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
i = i + 1
If i = NrPuncte Then
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i - 1, 1) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (XY(i, 1) - XY(i - 1, 1)) / (XY(i, 2) - XY(i -
1, 2))
Y2 = 0
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
ElseIf XY(i - 1, 2) = Stage And XY(i, 2) < Stage And XY(i + 1, 2) < Stage Then 'ELL
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = 0
X2 = XY(i, 1)
Y2 = Stage - XY(i, 2)
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + 2 * (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
i = i + 1
ElseIf XY(i - 1, 2) < Stage And XY(i, 2) > Stage And XY(i + 1, 2) > Stage Then 'LGG
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i - 1, 1) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (XY(i, 1) - XY(i - 1, 1)) / (XY(i, 2) - XY(i - 1,
2))
Y2 = 0
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
i = i + 1
ElseIf XY(i - 1, 2) < Stage And XY(i, 2) > Stage And XY(i + 1, 2) = Stage Then 'LGE
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i - 1, 1) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (XY(i, 1) - XY(i - 1, 1)) / (XY(i, 2) - XY(i - 1,
2))
Y2 = 0
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
i = i + 1
ElseIf XY(i - 1, 2) < Stage And XY(i, 2) > Stage And XY(i + 1, 2) < Stage Then 'LGL
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i - 1, 1) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (XY(i, 1) - XY(i - 1, 1)) / (XY(i, 2) - XY(i - 1,
2))
Y2 = 0
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)

XXIX
 ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
i = i + 1
ElseIf XY(i - 1, 2) < Stage And XY(i, 2) = Stage And XY(i + 1, 2) > Stage Then 'LEG
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i, 1)
Y2 = 0
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
i = i + 1
ElseIf XY(i - 1, 2) < Stage And XY(i, 2) = Stage And XY(i + 1, 2) = Stage Then 'LEE
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i, 1)
Y2 = 0
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
i = i + 1
ElseIf XY(i - 1, 2) < Stage And XY(i, 2) = Stage And XY(i + 1, 2) < Stage Then 'LEL
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i, 1)
Y2 = 0
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
i = i + 1
ElseIf XY(i - 1, 2) < Stage And XY(i, 2) < Stage And XY(i + 1, 2) > Stage Then 'LLG
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i, 1)
Y2 = Stage - XY(i, 2)
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
If Y1 >= Y2 Then
dXg = (Y2 + 2 * Y1) * (X2 - X1) / 3 / (Y1 + Y2)
XG = XG + (X1 + dXg) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (Y1 + dXg) / (X2 - X1 + Y2 + Y1)) *
UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
Else
dXg = (Y1 + 2 * Y2) / 3 / (Y1 + Y2)
XG = XG + (X1 + dXg) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (Stage + (XY(i, 2) - Stage) * (Y1 + dXg) / (X2 - X1 + Y1 + Y2)) * UAwet(X1, Y1,
X2, Y2)
End If
i = i + 1
If i = NrPuncte Then
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i - 1, 1) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (XY(i, 1) - XY(i - 1, 1)) / (XY(i, 2) - XY(i -
1, 2))
Y2 = 0
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
ElseIf XY(i - 1, 2) < Stage And XY(i, 2) < Stage And XY(i + 1, 2) = Stage Then 'LLE
X1 = XY(i - 1, 1)

XXX
 Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i, 1)
Y2 = Stage - XY(i, 2)
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
If Y1 >= Y2 Then
dXg = (Y2 + 2 * Y1) * (X2 - X1) / 3 / (Y1 + Y2)
XG = XG + (X1 + dXg) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (Y1 + dXg) / (X2 - X1 + Y2 + Y1)) *
UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
Else
dXg = (Y1 + 2 * Y2) / 3 / (Y1 + Y2)
XG = XG + (X1 + dXg) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (Stage + (XY(i, 2) - Stage) * (Y1 + dXg) / (X2 - X1 + Y1 + Y2)) * UAwet(X1, Y1,
X2, Y2)
End If
i = i + 1
If i = NrPuncte Then
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i, 1)
Y2 = 0
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
ElseIf XY(i - 1, 2) < Stage And XY(i, 2) < Stage And XY(i + 1, 2) < Stage Then 'LLL
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i, 1)
Y2 = Stage - XY(i, 2)
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
If Y1 >= Y2 Then
dXg = (Y2 + 2 * Y1) * (X2 - X1) / 3 / (Y1 + Y2)
XG = XG + (X1 + dXg) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (Y1 + dXg) / (X2 - X1 + Y2 + Y1)) *
UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
Else
dXg = (Y1 + 2 * Y2) / 3 / (Y1 + Y2)
XG = XG + (X1 + dXg) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (Stage + (XY(i, 2) - Stage) * (Y1 + dXg) / (X2 - X1 + Y1 + Y2)) * UAwet(X1, Y1,
X2, Y2)
End If
i = i + 1
Else
i = i + 1
End If
If NrPuncte = 3 And XY(i - 1, 2) <= Stage Then
X1 = XY(i - 1, 1)
Y1 = Stage - XY(i - 1, 2)
X2 = XY(i - 1, 1) + (Stage - XY(i - 1, 2)) * (XY(i, 1) - XY(i - 1, 1)) / (XY(i, 2) - XY(i - 1,
2))
Y2 = 0
Awet = Awet + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
If X2 <= CooXhmax Then
AwetR = AwetR + UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If
Pwet = Pwet + UPwet(X1, Y1, X2, Y2, XY(i, 3))
w = w + UW(X1, X2)
XG = XG + (X1 + (X2 - X1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
ZG = ZG + (XY(i - 1, 2) + 2 * Abs(Y2 - Y1) / 3) * UAwet(X1, Y1, X2, Y2)
End If

Loop Until i = NrPuncte

'adancimea medie = Awet/Wh
hmed = Awet / w
XG = XG / Awet
ZG = ZG / Awet

XXXI
End Sub
Public Function UAwet(X1, Y1, X2, Y2) As Double
UAwet = Round(Abs((X1 - X2) * (Y1 + Y2) / 2), 6)
End Function
Public Function UPwet(X1, Y1, X2, Y2, Perete) As Double
If Perete = 248 Then
UPwet = Round(Sqr((X1 - X2) ^ 2 + (Y1 - Y2) ^ 2), 3)
Else
UPwet = 0
End If
End Function

Public Function UW(X1, X2) As Double

UW = Abs(X2 - X1)
End Function
Public Function ParticleSize(Percent, CurveNo)
Select Case CurveNo
Case Is = 1
ParticleSize = Round(10 ^ (-3.7605 + 8.5297 * Percent - 13.313 * Percent ^ 2 + 9.2266 * Percent
^ 3 + 11.874 * Percent ^ 4 - 25.9339 * Percent ^ 5 + 13.345 * Percent ^ 6), 4)
Case Is = 2
ParticleSize = Round(10 ^ (-4.0033 + 12.858 * Percent - 30.475 * Percent ^ 2 + 51.115 * Percent
^ 3 - 47.045 * Percent ^ 4 + 18.081 * Percent ^ 5 - 0.1161 * Percent ^ 6), 4)
Case Is = 3
ParticleSize = Round(10 ^ (-4.014 + 12.738 * Percent - 18.22 * Percent ^ 2 - 7.5226 * Percent ^
3 + 74.161 * Percent ^ 4 - 97.485 * Percent ^ 5 + 41.249 * Percent ^ 6), 4)
Case Is = 4
ParticleSize = Round(10 ^ (-4.4085 + 20.953 * Percent - 61.727 * Percent ^ 2 + 115.44 * Percent
^ 3 - 114.52 * Percent ^ 4 + 49.599 * Percent ^ 5 - 4.0142 * Percent ^ 6), 4)
Case Is = 5
ParticleSize = Round(10 ^ (-4.4715 + 24.606 * Percent - 80.507 * Percent ^ 2 + 175.26 * Percent
^ 3 - 214.64 * Percent ^ 4 + 130.34 * Percent ^ 5 - 28.623 * Percent ^ 6), 4)
Case Is = 6
ParticleSize = Round(10 ^ (-4.0669 + 18.933 * Percent - 39.511 * Percent ^ 2 + 57.17 * Percent
^ 3 - 53.965 * Percent ^ 4 + 28.85 * Percent ^ 5 - 5.2103 * Percent ^ 6), 4)
Case Is = 7
ParticleSize = Round(10 ^ (-4.4623 + 30.818 * Percent - 103.41 * Percent ^ 2 + 217.2 * Percent
^ 3 - 258.96 * Percent ^ 4 + 159.64 * Percent ^ 5 - 38.421 * Percent ^ 6), 4)
Case Is = 8
ParticleSize = Round(10 ^ (-4.6155 + 41.2757 * Percent - 173.4948 * Percent ^ 2 + 423.8102 *
Percent ^ 3 - 565.4022 * Percent ^ 4 + 384.2075 * Percent ^ 5 - 103.2003 * Percent ^ 6), 4)
Case Is = 9
ParticleSize = Round(10 ^ (-4.2407 + 41.3604 * Percent - 180.696 * Percent ^ 2 + 459.5001 *
Percent ^ 3 - 633.8818 * Percent ^ 4 + 441.5724 * Percent ^ 5 - 120.8577 * Percent ^ 6), 4)
Case Is = 10
ParticleSize = Round(10 ^ (-4.158 + 47.3836 * Percent - 211.83 * Percent ^ 2 + 536.6029 *
Percent ^ 3 - 738.7069 * Percent ^ 4 + 516.3712 * Percent ^ 5 - 142.7865 * Percent ^ 6), 4)
Case Is = 11
ParticleSize = Round(10 ^ (-3.2575 + 46.4824 * Percent - 222.6899 * Percent ^ 2 + 597.6616 *
Percent ^ 3 - 869.2287 * Percent ^ 4 + 640.6799 * Percent ^ 5 - 186.7014 * Percent ^ 6), 4)
End Select
End Function
Public Function MeanDiameter(NrCurba)
Select Case NrCurba
Case Is = 1
MeanDiameter = 0.107
Case Is = 2
MeanDiameter = 0.29
Case Is = 3
MeanDiameter = 0.773
Case Is = 4
MeanDiameter = 2.11
Case Is = 5
MeanDiameter = 7.412
Case Is = 6
MeanDiameter = 13.85
Case Is = 7
MeanDiameter = 22.18
Case Is = 8
MeanDiameter = 17.77
Case Is = 9
MeanDiameter = 52.61
Case Is = 10

XXXII
 MeanDiameter = 96.078
Case Is = 11
MeanDiameter = 154.35
End Select
End Function
Public Sub EnergyLossCoeff(Roughness, TopWidth, HyRad, AvDepth, MaxDepth)
Dim Fr As Double 'nr Froude utilizat in UGARTE&ARIS
Dim a As Double 'factorul a' din Thorne
Dim L As Double 'factorul lamda din Thorne
Dim V As Double
Dim Chezy As Double
Select Case Roughness
Case "Jarrett"
n = 0.32 * So ^ 0.38 * HyRad ^ (-0.16)
ff = HyRad ^ (1 / 6) / Sqr(9.81) / n
Case "Thorne"
If HyRad / D84 <= 1 Then
L = 0.039 - 0.139 * Log(HyRad / D84) / Log(10#)
V = (HyRad / (0.365 * D84)) ^ 2.34 * (TopWidth / AvDepth) ^ (7 * (L - 0.08))
V = V * (9.81 * HyRad * So) ^ 0.5
Chezy = V / Sqr(HyRad * So)
n = HyRad ^ (1 / 6)
n = n / Chezy
Else
a = 11.1 * (HyRad / MaxDepth) ^ (-0.314)
V = (9.81 * HyRad * So) ^ 0.5 * 5.62 * Log(a * HyRad / 3.5 / D84) / Log(10#)
Chezy = V / Sqr(HyRad * So)
n = HyRad ^ (1 / 6) / Chezy
End If
ff = HyRad ^ (1 / 6) / Sqr(9.81) / n
Case "Bathurst"
If AvDepth / D84 <= 1.75 Then
ff = 3.84 * (AvDepth / D84) ^ 0.547
Else
ff = 3.1 * (AvDepth / D84) ^ 0.93
End If
n = HyRad ^ (1 / 6) / Sqr(9.81) / ff
Case "Ugarte"
Fr = (HyRad) ^ (2 / 3) * Sqr(So) / 0.058 / (D84 ^ (1 / 6)) / Sqr(9.81 * AvDepth)
If HyRad / D84 < 1 Then
n = (0.183 + Log(1.7462 * So ^ 0.1581 / (Fr ^ 0.2631))) * (D84 ^ (1 / 6)) / Sqr(9.81)
Else
n = (0.183 + Log(1.3014 * So ^ 0.0785 * (HyRad / D84) ^ 0.0211 / (Fr ^ 0.1705))) * (D84 ^
(1 / 6)) / Sqr(9.81)
End If
ff = HyRad ^ (1 / 6) / Sqr(9.81) / n
Case "Rickenmann"
'n = D90 / (1.927 * AvDepth ^ (5 / 6) * Sqr(9.81))
n = HyRad ^ (2 / 3) * So ^ 0.197 * D90 ^ 0.53 / 0.222 / (9.81 ^ 0.505) / (Awet ^ 0.515)
ff = HyRad ^ (1 / 6) / Sqr(9.81) / n
Case "Comiti"
n = So ^ 0.437 * D84 ^ 0.939 / 0.748 / (HyRad ^ 0.772) / Sqr(9.81)
ff = HyRad ^ (1 / 6) / Sqr(9.81) / n
Case "Alonso"
ff = 1.41 * (HyRad / D84) ^ 0.51 / (So ^ 0.21)
n = HyRad ^ (1 / 6) / Sqr(9.81) / ff
Case "Madrid"
n = 0.055 * HyRad ^ 0.028 * So ^ 0.039
ff = HyRad ^ (1 / 6) / Sqr(9.81) / n
End Select
End Sub

XXXIII
 XXXIV

View publication stats