Abator Aviz Mediu

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine.
Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati
Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor, titular S.C. SUINTEST S.R.L loc. Frunzeasca, jud. Galati
Cuprins: Informatii generale ................................................................................................................................................4 Informatii despre titularul proiectului ...............................................................................................................4 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu .................................................................................................................................................................4 1.3. Denumirea proiectului .......................................................................................................................................4 1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia .......................................................................................5 1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa ....................................................................................................5 1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului .........................................................................................6 1.5. Durata etapei de funcionare............................................................................................................................16 1.6. Informatii privind productia ............................................................................................................................16 1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice ..........................................................16 1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa.............21 1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele 21 2. Procese tehnologice ............................................................................................................................................22 2.1. Procese tehnologice de productie ....................................................................................................................22 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute n vedere ..24 2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile ................................ .......................................................................................................................................................................24 2.2. Activitati de dezafectare .............................................................................................................................................29 3. Deseuri ................................................................................................................................................................29 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora31 4.1 APA ....................................................................................................................................................................32 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului....................................................................................32 4.1.2. Alimentarea cu apa ...............................................................................................................................33 4.1.3. Managementul apelor uzate ..................................................................................................................38 4.1.4. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................50 4.2. Aerul 51 4.2.1 Date generale ..................................................................................................................................................51 4.2.2 Surse si poluanti generati ................................................................................................................................53 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului ..........................................................................................................................60 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului ..................................................................................................................61 4.3. Solul 62 4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitie granulometrica, permeabilitate, densitate)................62 4.3.2 Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona....................................................................63 4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii geotehnice .........................................................63 4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate .........................................................................................................................63 4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti ......................................................................................63 4.3.6 Sursele de poluare a solului ............................................................................................................................63 4.3.7. Prognoza impactului ......................................................................................................................................64 4.3.8 Masuri de diminuare a impactului ..................................................................................................................66 4.4. Geologia subsolului .........................................................................................................................................67 4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament ...........................................................................................67 4.4.2. Impactul prognozat ...............................................................................................................................69 4.5. Biodiversitatea .................................................................................................................................................70 4.5.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helestee si nisipuri. ............................................................................................................70 4.5.2. Ariile de protectie de interes comunitar SCI.........................................................................................70 4.5.3. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia speciilor din zona studiata .................. 72 4.5.4. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie ...................................................................................72 4.5.5. Rute de migrare ....................................................................................................................................72 4.5.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci ........................................................................................72 4.5.7. Impact prognozat ..................................................................................................................................72 1. 1.1. 1.2.
Peisajul ............................................................................................................................................................73 4.6.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ...................................................73 4.6.2. Impactul prognozat ...............................................................................................................................73 4.6.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural ........................................................................................73 4.6.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone-tampon); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor................................................................................73 4.6.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor. ...........73 4.6.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare; numarul si diversitatea punctelor de observare .............................................................................................................................................74 4.6.7. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................74 4.7. Mediul social si economic ...............................................................................................................................74 4.7.1. Evaluarea mediul social si economic ....................................................................................................74 4.7.2. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................75 4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural .............................................................................................75 4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale .................................................75 4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice .............................................................................................................................................75 5. Analiza alternativelor ..........................................................................................................................................75 5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt moment pentru demararea proiectului, alte solutii tehnice si tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului asupra mediului ...................................................75 5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pentru fiecare componenta de mediu ..........................................................................75 6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor de constructie. ........................................76 6.2. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functionarii fermei de crestere a porcilor ..................................77 7. Situatii de risc .....................................................................................................................................................78 7.1. Riscuri naturale ...............................................................................................................................................78 7.2. Accidente potentiale ........................................................................................................................................78 7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului ..................79 7.4. Planuri pentru situatii de risc ...........................................................................................................................79 7.5. Masuri de prevenire a accidentelor..................................................................................................................80 7.6. Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect ........................................................................80 8. Descrierea dificultatilor ......................................................................................................................................80 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ........................................................................................................80 9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor stiintifice etc. ............................ 80 9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si, daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului ................................................................................................88 9.3. Impactul prognozat asupra mediului ...............................................................................................................88 9.4. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu .......................................................................89 9.5 Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ..............................................90 9.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact ..............................................................................................................................................................91 10. Surse de informare ..............................................................................................................................................91 11. LISTA ABREVIERILOR ...........................................................................................................................................91 4.6.
Raport privind impactul asupra mediului Proiect Modernizare ferma. Construire abator suine.Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a porcinelor loc. Prisaca, jud. Galati 1. Informatii generale 1.1. Informatii despre titularul proiectului S.C. SUINTEST S.R.L cu sediul social este n Galai, strada Brilei nr 212, avnd codul unic de nregistrare nr. 15781198, atribut fiscal RO i numr de ordine n registrul comerului J17/1336/2003, telefon 0236 390025 fax 0236 493566, mail: suintest.srl@gmail.com, suintest.galati@yahoo.com 1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu S.C MEDIU CONSULTING S.R.L, cu sediul in Galati, str. Al. I. Cuza nr. 19, inregistrata la registrul comertului sub nr.J17/480/15.03.2006, cod fiscal RO 18482514, tel 0236-474000, reprezentata legal prin Director Amzu Rodion. 1.3. Denumirea proiectului Modernizare ferma. Construire abator suine.Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a porcinelor loc. Prisaca, jud. Galati. Scopul evaluarii de mediu Studierea impactului activitatilor care se vor desfasura va evidentia posibilele surse de poluare si efectele pe care le pot determina, pe baza carora se va mentiona necesitatea de a fi luate masuri care sa contracareze eventualele efecte negative. Analiza activitatilor si a contextului in care acestea se desfasoara permite identificarea si estimarea efectelor pe care le determina, efecte pe baza carora se vor mentiona masurile care le contracareaza pe cele negative. Evaluarea impactului asupra mediului stabileste efectele ce vor rezulta din impactul activitatii care urmeaza a fi desfasurata in cadrul investitiei, denumita "Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a porcinelor", asupra mediului, precum si asupra factorului social si economic. Obiectivele evaluarii impactului au in vedere stabilirea urmatoarelor: modificari posibile pozitive sau negative, ce pot interveni in calitatea factorilor de mediu prin desfasurarea activitatii; nivelul de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei si al riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major; modul de incadrare in reglementarile legale in vigoare privind protectia mediului; masuri ce pot fi luate pentru a se asigura protectia mediului. Conform H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, Anexa 1, obiectivul de investitii se incadreaza la punctul 17. Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor de curte sau a porcinelor avand cel putin: b) 3.000 de locuri pentru cresterea porcilor mai mari de 30 kg; c) 900 de locuri pentru scroafe In urma parcurgerii acestei etape, conform Ordinului MAPM nr. 860/2002, cu completarile si modificarile ulterioare, s-a stabilit necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului. Raportul privind Impactul asupra Mediului s-a intocmit conform recomandarilor din Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare aprobat prin OM nr. 863/2002. La intocmirea Raportului privind impactul asupra mediului au fost analizate urmatoarele documente: Certificat de atestare a dreptului de proprietate MO7 nr. 1950/10.04.1996; proces verbal de adjudecare al proprietatii Nr. 1421/99 din 26.09.1999; Contract de nchiriere comerciala intre Pruna Neculai si SC Suintest SRL Nr. 02 din 01.12.2005; Certificat de Urbanism nr. 5/2011 Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor; Avize si notificari ale autoritatilor judetului Galati (DSV, ANSVSA, ENEL Distributie, ISU, SGA); Proces Verbal de constatare emis de ANAR Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad, nr. 964/13.10.2011
Memoriu de prezentare al SC SUINTEST SRL Plan de incadrare in zona 1:5000; Plan de situatie 1:1000; Memoriu de prezentare Documente de referinta BAT/BREF - Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile pentru proiectul propus. 1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia Necesitatea realizarii obiectivului "Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a porcinelor - are ca rezultat dezvoltarea sectoarelor economice deficitare in special pe sectorul dezvoltarii fermelor zootehnice si valorificarea productiei vegetale din productia zonei. Avantajul major al amplasamentului ales il constituie existenta constructiilor/halelor (in trecut pe amplasament a functionat o ferma de crestere a porcilor SC SUINPROD S.A Cosmesti), starea buna a constructiilor si costurile mici implicate pentru reabilitarea si modernizarea fermei. Beneficiarul solicita modernizarea fermei existente in vederea atingerii parametrilor optimi din punct de vedere tehnic, funcional si ecologic, proiect ce prevede reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor prin execuia de lucrri de realizare a 3 bazine de depozitare finala a dejeciilor; construirea unui abator. Se vor avea n vedere urmtoarele: pstrarea actualului amplasament, cu amenajarea elementelor geometrice conform standardelor n vigoare; reabilitare hale cretere suine (creterea capacitii); reabilitarea sistemului existent de scurgere-colectare-stocare prin proiectarea unei structuri impermeabilizate; realizarea unei surse proprii de apa cu folosina tehnologica (asigurarea cantitii necesare activitii); valorificarea crnii de porc prin abatorizare proprie Se vor realiza lucrri de: a) modernizare hale cretere suine; b) amenajarea canalelor colectoare a dejeciilor; c) modernizare bazine pentru stocarea dejeciilor; d) construire abator; e) lucrri generale de protecie a mediului la nivelul ntregului amplasament 1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa Amplasamentul obiectivului propus Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a porcinelor aflat in folosinta SC SUINTEST SRL, conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate MO7 nr. 1950/10.04.1996, procesului verbal de adjudecare al proprietatii Nr. 1421/99 din 26.09.1999 si Contractului de nchiriere comerciala intre Pruna Neculai si SC Suintest SRL Nr. 02 din 01.12.2005 cu Nr. inregistrere la Consiliul local Munteni: 4413 din 05.12.2005, este situat in intravilanul satului Frunzeasca, com. Munteni, jud. Galai, parcela 5-159, in incinta fostei societati Suinprod S.A. Cosmesti. Situaia existenta Conform CU nr 5/20.01.2011 regimul juridic al terenului este urmatorul: Situarea terenului: ferma Prisaca, intravilanul satului Frunzeasca, com. Munteni, jud. Galai, suprafaa totala teren 280.590,00 mp Regimul economic Folosina actuala - teren curti-constructii Destinaia teren construcii. Pe terenul aflat in folosinta S.C. Suintest S.R.L. Galai se afla construcii cu suprafaa totala de 29.072,17 mp. Amplasamentul investiiei propuse se afla la o distanta de cca. 1,2 km de drumul E85, cca. 10 km de localitatea Tecuci si cca. 90 km de mun. Galati, avand ca vecini la: - est, la o distanta de 1.7 km, limita intravilanului localitatii igneti - sud, la o distanta de 6.9 km, situl de importanta comunitara Pdurea Balta Munteni. Vecinatatile amplasamentului destinat investitiei sunt: la Nord teren agricol Parcela 5-159; la Est Valea Baii- baza receptie Cargill si E586; la Sud pasune si teren agricol; la Vest pasune si teren agricol. Amplasamentul are asigurat accesul la urmatoarele retele de utilitati:
alimentare cu energie electrica - racord la reteaua existenta n zon Parametrii terenului si constructiilor propuse sunt: S teren = 280.590,00 mp S ocupat cu construcii (amenajare construcii existente + construcii noi) aferente proiectului = 29.666.17 mp; P.O.T. max admis = 30 %; CUT max admis = 0,29 Caracteristicile geofizice ale terenului de fundare constituit n principal din loessuri cu adncimea de fundare mai mare de 0,90 m permit realizarea lucrarilor de constructii destinate realizarii proiectului. Comportarea in timp a constructiilor va fi buna in special prin masurile initiale de protectie care au fost luate pentru amplasament: amplasamentul este prevazut cu trotuare de garda de jur imprejurul constructiilor; nu exista surse de apa care sa puna in pericol stabilitatea constructiilor; Regimul de functionare al halelor de scroafe si suine : 365 zile/an; 24ore/zi Abator: - capacitate 1500t/an - Regim de lucru 260 zile/an; 8 ore/zi Figura nr. 1.4.1 - Planul de amplasare a obiectivului
1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului Pe amplasamentul situat in intravilanul satului Frunzeasca, comuna Munteni, judetul Galati se vor realiza: a) Lucrri de modernizare hale crestere suine Construciile existente vor fi reabilitate si consolidate prin lucrri de: reabilitarea construciilor existente - actual nefuncionale, in vederea conformrii acestora si includerea lor in circuitul tehnologic - creterea capacitatii instalaiei la 12.800 locuri de cazare suine; consolidarea structurilor din beton armat al tuturor cldirilor existente pe amplasament b) Amenajarea canalelor colectoare a dejeciilor; Pentru reabilitarea si funcionarea in parametri optimi a amenajrilor canalelor colectoare existente se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecii care vor fi dirijate printr-un canal principal din beton cu seciune rectangulara cu dimensiunile: 40 x 60 cm, dotat pe traseu cu pompa toctor, acesta fcnd trecerea ctre zonele de stocare, respectiv bazine betonate. Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate corespunztor in zona de carosabil.
Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform normativelor in vigoare specifice proiectrii construciilor agrozootehnice. Pantele de scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor ctre canalele principale de scurgere. c) Modernizare bazine pentru stocarea dejeciilor Apele uzate rezultate de la splarea halelor si dejeciile sunt evacuate din gropile de dejecii ale boxelor, prin sistemul canalelor colectoare spre bazinele finale. Lucrrile de modernizare a trei bazine betonate, constau in: lucrri de torcretare a pereilor existeni si de corecie a elementelor geometrice non-conforme; lucrari de consolidare a peretilor si bazei prin armare cu plasa sudata cu ochiuri patrate cu diametrul de 6 mm si fixarea cu ancore de otel OB37 cu diametrul de 8 mm; lucrari de impermeabilizare a bazei bazinelor; lucrri de cofrare a pereilor existeni. Se recomanda utilizarea de cofraje metalice glisante pentru obinerea unor parametri geometrici cat mai exaci; lucrri de preparare si punere in opera a betonului. Se va utiliza beton de clasa superioara cu marca B300. De asemenea se prevede ca reeta de betoane sa includ agregate mici cu porozitate mica si impermeabilitate ridicata, precum si utilizarea unor aditivi specifici construciilor hidrotehnice pentru creterea gradului de impermeabilizare. Cimentul utilizat va fi ciment specific betoanelor utilizate la construciile hidrotehnice. Prepararea betonului se va realiza in instalaii centralizate de capacitate ridicata si va fi pus in opera tot mecanizat pentru sporirea eficientei de execuie dar si pentru obinerea unor parametri de sigurana si de exploatare optimi. In timpul procesului de turnare a betonului este obligatorie utilizarea vibratoarelor interioare pentru o buna tasare a betonului, in vederea obinerii unei poroziti reduse a structurii de beton. d) Construire abator Investiia va fi compusa din: o Abator suine -parter- Sc=594mp; o Cai carosabile pentru acces auto; o Staie de epurare NIJHUIS o Platforme exterioare betonate, suprafa total 600 mp o Cuva dezinfecie mijloace auto, S = 20 mp, V=2 mc - Regimul tehnic: Suprafaa construita la sol a cldirii Abator Ac=594,00 mp; Suprafaa desfurata a cldirii Ad=594,00mp; Suprafaa utila Au= 510,00 mp; Suprafaa terenului studiat: 2.500,00 mp; Procentul de ocupare al terenului: 20,19%; Coeficientul de utilizare al terenului: 0,20; - Echipare cu utiliti: Apa rece: de la puurile forate existente in incinta Canalizare: racord la staia de epurare Instalaie electrica: racord la reelele existente Energie termica: radiatoare electrice + boilere electrice pentru apa calda menajera Inaltimea construciei si caracteristici volumetrice: Inaltimea la cornie: 7.24m. Inaltimea totala: 8.64 m. Numr de niveluri: 1- parter Sistem constructiv si principalele materiale de constructie permise: o infrastructura: sistem de fundare indirecta, cu fundaii izolate de tip cuzinet si bloc din beton armat monolit. o suprastructura: cadre beton armat; nchideri BCA si termosistem, arpanta lemn, nvelitoare igla metalica Modul de organizarea fluxului de circulaie: Accesul persoanelor si vehiculelor in incinta se va realiza pe aleile carosabile. e) Lucrri de protecie a mediului la nivelul ntregului amplasament. Organizarea sistemului de gestionare conform a deeurilor generate pe amplasament: - organizarea sistemului de colectare selectiva a deeurilor tehnologice si menajere; - amenajare de spatii de stocare temporara a deeurilor in vederea valorificrii/eliminrii prin firme autorizate;
amenajarea de spatii verzi/plantari in zonele libre de constructii. realizarea in zona rezervoarelor de dejectii a dou foraje de observaie a freaticului, pozitionate pe directia de curgere, respectiv in amonte si in avalul de acestea.
Managementul de mediu In ferma vor fi respectate cerintele generale BAT pentru tehnici de management, conform celor prezentate in tabelul nr. . Tabelul nr. 1.4.2:1 Conformarea cu cerintele generale BAT pentru tehnici de management Cerinta caracteristica a BAT 0 1 2 1 Politica de mediu Exista programe preventive/ de intretinere pentru instalatiile si echipamentele relevante? Exista o metoda de inregistrare a necesitatilor de intretinere si revizie? Documentul de referinta sau termenul de conformare 2 s-a intocmit: Planul de prevenire si interventie in caz de incendii Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (anexa la autorizatia de gospodarire a apelor) Regulamentul de intretinere si exploatare a instalatiilor de captare si distributie a apei. Programul de intretinere a celorlalte instalatii Pe baza conditiilor ce vor fi prevazute in Autorizatia Integrata de Mediu. Responsabil 3 Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei
Monitorizarea si masurarea performantei in domeniul protectiei mediului - Sistem de identificare a principalilor indicatori de performanta in domeniul mediului - Sistem de stablire si mentinere a unui program de masurare si monitorizare a indicatorilor care sa permita revizuirea si imbunatatirea performantei. Principalii indicatori de performanta de mediu
Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei
Sistemele de instruire trebuie sa se aplice in interval de 2 luni de la emiterea AIM pentru intreg personalul relevant, inclusiv contractantii si cei care achizitioneaza echipament si materiale; acestea trebuie sa cuprindA urmatoarele elemente: 1. Aducerea la cunostinta a conditiilor din AIM si a implicatiilor acestora pentru intrega activitate a Companiei si pentru sarcinile de lucru; 2. Constientizarea tuturor efectelor potentiale asupra mediului rezultate din functionarea in conditii normale si exceptionale; 3. Constientizarea necesitatii de a raporta orice abatere de la conditiile de autorizare; 4. Prevenirea emisiilor accidentale si actionarea cu masuri adecvate in situatii de emisii accidentale; 5. Constientizarea necesitatii de implementare si mentinere a evidentelor de instruire
Se vor stabili pe baza conditiilor din Autorizatia Integrata de Mediu.. Va exista un sistem de instruire la nivelul firmei. Copii ale manualului de instruire sunt disponibile la sediulfirmei. Manualul de instruire va fi actualizat permanent pentru a acoperi toate necesitatile impuse de conditiile din autorizatie.
Idem
Cerinta caracteristica a BAT 0 6 1 Trebuie sa existe o declaratie clara a abilitatilor si competentelor necesare pentru posturile cheie.
Documentul de referinta sau termenul de conformare 2 Se va intocmi Fisa postului pentru fiecare angajat, in termen de 2 luni de la obtinerea AIM, pentru a raspunde conditiilor din autorizatie Normele din sectorul zootehnic si cele din codul bunelor practici agricole Se va intocmi pana la depunerea documentatiei de solicitare a obtinerii AIM.
Responsabil 3 Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei
Standardele de instruire pentru acest sector industrial
idem
10
11
12
Procedura scrisa pentru actionare, investigare, comunicare si raportare in caz de neconformare efectiva sau potentiala, inclusiv luarea de masuri pentru reducerea oricarui impact produs si pentru initierea si aplicarea de masuri preventive si corective. Procedura scrisa pentru evidenta, investigarea, comunicarea si raportarea sesizarilor privind protectia mediului incluzand luarea de masuri corective si de prevenire a repetarii. Audituri (preferabil) independente pentru a verifica daca toate activitatile sunt realizate in conformitate cu cerintele de mai sus. (Denumiti organismul de auditare). Revizuirea si raportarea performantelor de mediu Managementul de varf al companiei trebuie sa demonstreze printr-un document ca analizeaza performanta de mediu si asigura luarea masurilor corespunzatoare necesar astfel incat sa se garanteze indeplinirea angajamentele asumate prin politica de mediu si relevanta acesteia. Denumiti postul cel mai important care are in sarcina analiza performantei de mediu Managementul de varf al companiei trebuie sa demonstreze printr-un document ca analizeaza progresul programelor de imbunatatire a calitatii mediului cel putin o data pe an. Trebuie sa existe o evidenta demonstrabila (de ex. proceduri scrise) ca in urmatoarele domenii se tine seama de aspectele de mediu (conform cerintelor IPPC): controlul schimbarii procesului in instalatie;
idem
Se va intocmi pana la depunerea documentatiei de solicitare a obtinerii AIM. Se va face in conformitate cu procedurile din Sistemul de Management al Calitatii Nu exista o inca o Politica de mediu documentata
idem
Responsabilul PM la nivel de firma Directorul tehnic Responsabilul PM la nivel de firma
Nu exista un document dar Conducerea analizeaza anual realizarea programului de conformare
Responsabilul PM la nivel de firma
13
proiectarea si inspectarea noilor instalatii, echipamente sau altor proiecte importante; aprobarea de capital; alocarea de resurse;
Sarcinile care decurg din conditiile din AIM vor fi incluse in fisa postului fiecaruia dintre toti factorii responsabili in termen de 2 luni de la emiterea autorizatiei. idem
Directorul tehnic Directorul economic Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei
Cerinta caracteristica a BAT 0 1 planificarea si programarea; includerea aspectelor de mediu in procedurile normale de functionare; politica de achizitii;
Documentul de referinta sau termenul de conformare 2
Responsabil 3 idem Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei Directorul economic Directorul economic
14
evidente contabile pentru costurile de mediu comparativ cu procesele implicate si nu cu cheltuielile (de regie). Compania va intocmi rapoarte privind performantele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit) pentru: 1. informatii solicitate de autoritatea de reglementare; si garda de mediu
2.
1 5
eficienta sistemului de management fata de obiectivele si scopurile companiei si imbunatatirile viitoare planificate. Rapoartari externe, preferabil prin declaratii publice privind mediul.
Raportul de mediu se include in raportul anual al Companiei. Dupa obtinerea AIM, se va respecta forma ceruta Se va implementa SMM pe baza elementelor enumerate mai sus Raportul de mediu este inclus in raportul anual al Companiei.
Responsabilul PM la nivel de firma
Halele vor fi reorganizate n vederea funcionarii avnd urmtoarele caracteristici / destinaii:
10
Raport privind impactul asupra mediului S.C. SUINTEST S.R.L loc. Prisaca, jud. Galati
Tabel 1.4.2-2 Caracteristici Hale Tineret Numr Hal 4 - tineret Anexa Hala 4 - tineret TOTAL 1 Porc gras Numr Hal/ tip suina 1 porc gras 2 porc gras 3 porc gras 5 porc gras 6 porc gras 7 porc gras 8 porc gras 11 porc gras 12 porc gras 13 porc gras 14 porc gras 15 porc gras Nr. Boxe Suprafa pat uscat (mp) 393.64 429.69 428.76 359.23 349.35 325.22 338.96 466.89 598.20 619.68 619.68 471.52 Grtar beton (mp) 228.84 218.13 228.8 213.8 210.23 210.23 213.858 264.279 294.195 299.844 299.844 231.894 Supraf. total boxe (mp) 622.48 647.82 657.60 572.99 559.58 535.45 552.82 731.17 892.39 919.52 919.52 703.41 Suprafa culoare acces (mp) 92.32 92.32 94.59 94.59 84.18 83.09 94.59 92.7 92.7 92.7 92.7 71.55 Suprafa utila (mp) 714.80 740.14 752.19 667.58 643.77 618.54 647.41 823.87 985.09 1012.22 1012.22 774.96 Suprafa vitrat (mp) 9.36 9.36 9.36 8.64 8.64 8.64 8.64 54 54 54 54 37.8 Instalaii nclzire NU NU NU NU NU DA NU NU NU NU NU NU Nr. Boxe Supraf. pat uscat (mp) 314.16 114.40 428.56 Grtar beton (mp) 257.0 128.7 385.7 Supraf. total boxe (mp) 571.20 243.10 814.3 Suprafa culoare acces (mp) 106.8 82.8 189.6 Suprafaa utila (mp) 678.00 325.90 1003.9 Suprafa vitrat (mp) 10.5 10.5 21.0 Instalaii nclzire DA DA -
56 40 96
24 24 24 45 49 49 45 48 72 48 48 30
11
TOTAL 2 Maternitate Numr Hal 9* 10 TOTAL 3 Nr. Boxe Supraf. pat uscat (mp) 201.60 201.60 403.20 Grtar beton (mp) 144.00 144.00 288.00 Supraf. total boxe (mp) 403.2 403.2 691.20 Suprafa culoare acces (mp) 490.00 490.00 980.00 Suprafaa utila (mp) 835.60 835.60 1671.20 Suprafa vitrat (mp) 8.64 8.64 17.28 Instalaii nclzire DA DA 308 5400.82 2913.98 8314.73 1078.03 9392.79 316.44 -
120 120 240
TOTAL 1+2+3
644
6232.58
3587.68
9820.26
2247.63
12067.89
354.72
* hala 9 - in conservare / se preconizeaza a intra in ciclu efectiv de productie in 2013 Ferma de suine din Prisaca a S.C. SUINTEST S.R.L - GALATI are 15 hale din care 1 pentru ftare, 1 hala si o anexa pentru cretere, si 12 hale pentru ngrarea porcilor.
12
Hala nr. 10 maternitate cu o suprafa de 835,60 m2, 120 boxe organizate n 5 compartimente, cu 3 cai de acces. Fiecare boxa adpostete 1 scroafa un compartiment adpostete 24 de scroafe. n Hala 10 de maternitate cu o capacitate de 120 locuri, sunt aduse scroafele gestante provenite de la ferma Ghidigeni cu cca 5 zile nainte de fatare. n hala de maternitate are loc ftarea i alptarea purceilor pn la 6 sptmni (38 de zile). Dup 6 sptmni scroafele revin n ferma de provenien, respectiv n hala monta ferma Ghidigeni, unde se reia ciclul de mont i stau la gestatie pn la o nou ftare ciclul repetndu-se la 5 luni. Purceii rezultai din ftare n numr de 1200 capete, dup nrcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 6-7 (10) kg sunt transferai din materniti in adposturile de cretere a tineretului (hala nr. 4) Hala nr. 9 maternitate ( in conservare / se preconizeaza a intra in ciclu efectiv de productie in 2013) cu o suprafa de 835,60 m2, are 5 compartimente, cu 24 boxe cu 3 ci de acces. Fiecare boxa adpostete 1 scroafa un compartiment adpostite 24 de scroafe. n Hala 9 de maternitate cu o capacitate de 120 locuri, sunt aduse scroafele gestante provenite de la ferma Ghidigeni cu cca 5 zile nainte de fatare. n hala de maternitate are loc ftarea i alptarea purceilor pn la 6 sptmni (38 de zile). Dup 6 sptmni scroafele revin n ferma de provenien, respectiv n hala monta ferma Ghidigeni, unde se reia ciclul de mont i stau la gestatie pn la o nou ftare ciclul repetndu-se la 5 luni Purceii rezultai din ftare n numr de 1200 capete, dup nrcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 6-7 (10) kg sunt transferai din materniti in adposturile de cretere a tineretului. Hala nr. 4 i anex Hal nr. 4 - tineret: are 4 compartimente cu 24 de boxe/ fiecare, capacitatea totala a Halei nr. 4 fiind de 1620 de locuri. Purceii rezultai din ftare n numr de 1200 capete sunt transferai din materniti in adposturile de cretere a tineretului unde in condiii favorabile de temperatura si ventilaie sunt cazai pan la vrsta de 85-90 zile si masa corporala de 2530 kg. Porcii tineri de maxim 30 kg sunt mutai n halele de ngrare unde se va continua procesul de ngrare. Halele pentru ngrare sunt n numr de 12 i prezint urmtoarele caracteristici:
Hala nr. 1 - are o suprafaa 714.8 m2, cu 24 boxe, prevzuta cu hol de acces. Capacitatea halei este de 840 locuri Hala nr.2 - pentru adpostire porc gras, are o suprafaa 740.14 m2, Capacitatea halei este de 870 locuri n 24 boxe. Hala nr.3 - pentru adpostire porc gras, are o suprafaa 752.19 m2, Capacitatea halei este de 885 locuri in 24 boxe. Hala nr. 5 pentru adpostire porc gras, are o suprafaa de 667.58 m2 Capacitatea halei este de 785 locuri in 45 boxe. Hala nr. 6 pentru adpostire porc gras, are o suprafaa 643.77 m2, Capacitatea halei este de 760 locuri in 49 boxe. Hala nr. 7 pentru adpostire porc gras, are o suprafaa 618.54 m2. Capacitatea halei este de 730 locuri in 49 boxe. Hala nr. 8 pentru adpostire porc gras, are o suprafaa 647.41 m2. Capacitatea halei este de 760 locuri in 45 boxe. Hala nr.11 pentru adpostire porc gras, are o suprafa Sc= 823.87 m2. Capacitatea halei este de 850 locuri in 48 boxe. Hala nr. 12 pentru adpostire porc gras, are o suprafaa 985.09 m2. Capacitatea halei este de 1160 locuri in 72 boxe. Hala nr. 13 pentru adpostire porc gras, are o suprafaa 1012.22 m2. Capacitatea halei este de 1190 locuri in 48 boxe. Hala nr. 14 pentru adpostire porc gras, are o suprafaa 1012.22 m2. Capacitatea halei este de 1190 locuri in 48 boxe.
Hala nr. 15 pentru adpostire porc gras, are o suprafaa 774.96 m2. Capacitatea halei este de 920 locuri in 30 boxe. Toate halele sunt dotate cu un sistem de adpare cu nivel constant si suzete cu jgheaburi pentru distribuirea hranei sub forma de uruiala din materii vegetale . Distribuia apei in interiorul halelor se realizeaza prin intermediul unui sistem de tevi de polipropilena si otel galvanizat prin suzete alimentate prin conducte PEHD cu Dn si lungimea de cca. 50m (pe fiecare fir principal); furajul este distribuit manual de catre un operator pentru fiecare hala, astfel ca fiecare animalele sa aib acces, oricnd la hrana. Microclimatul din adposturi. Din punct de vedere al temperaturii: halele sunt nclzite cu aeroterme electrice, ventilaie naturala sau mecanica. Temperatura este variabila: de la 250C in prima sptmn de via a sugarilor la 220C, in sectorul de tineret sa ajung la 200-220C. la porcul gras temperatura optima este de 180-200C.
13
Construire abator Abatorizare Porcii care au atins greutatea de 100-120 kg sunt sacrificati in abatorul propriu. Animalul este dirijat din padocul de ateptare (prin intermediul unui tunel specific dotat cu du) n interiorul boxei de asomare dotat cu o ghilotin la intrare i ua basculant cu funcionare pneumatic pentru ieire. Comenzile sunt acionate de ctre operator i sunt poziionate n apropierea ghilotinei de la intrarea n box i a punctului n care operatorul efectueaz asomarea cu ajutorul cletelui electric cu comand la joas tensiune. Dup asomare, operatorul deschide u lateral cu comand pneumatic i animalul este scos din box, este agat de piciorul posterior cu un crlig cu lant i se efectueaz njunghierea. Un spltor cu sterilizator este instalat n apropierea locului n care se face njunghierea. Cu ajutorul unui elevator electric vertical animalul este ridicat i prin intermediul unui sistem automat, crligul este introdus corect n linia de sngerare. Dup njunghiere ncepe faza de sngerare. Animalul nainteaz prin intermediul liniei montate n coborre i este blocat, acolo unde i dac este necesar, cu opritorii cu comand pneumatic care sunt montai pe linie. Dup etapa de sngerarea, cu ajutorul unui cobortor pneumatic animalul este adus de la linia de sangerare n bazinul de oprire. Bazinul de oprire este construit din tabl de oel inox AISI 304, ntrit la nivelul inferior pentru a garanta o exceptional rezisten. Bazinul de oprire cu arztor este echipat cu toate automatismele electrice apte pentru a asigura stingerea arztorului la atingerea temperaturii optime a apei. Din bazinul de oprire animalul este introdus n depilator cu ajutorul unui elevator pneumatic , totul se realizeaz cu respectarea timpilor pentru fiecare procedur n parte. Odat executat operaia de depilare, animalul este depus pe masa de finisare i agat n linia aerian cu in dubl inox de prelucrare cu ajutorul unui alt elevator pneumatic care se coboar pn cnd ajunge la nivelul mesei de finisare. In acest moment ncep fazele de: - prelucrare anus; - eviscerare - despicare - vizita sanitar Aceste operaiuni sunt efectuate de ctre personalul poziionat pe o platform de lucru fix, din oel inox AISI 304, i cu animalul agat n linia de prelucrare, platform pe care este poziionat i medicul veterinar pentru efectuarea inspeciei sanitare. Platforma este dotat cu dou spltoare cu sterilizator, unul pentru operatori i cellalt pentru medicul veterinar. Operaiunile de prelucrare sunt facilitate prin poziionarea pe linia aerian a unui despritor electric. Burile sunt dirijate nspre mria murdar cu ajutorul unui tobogan din oel inox AISI 304 care face legatura ntre platforma de prelucrare i mrie. Organele i intestinele care au primit avizul veterinar sunt aezate n crucioare speciale i transportate n depozitele destinate lor. In cazul n care exist carcase suspecte, n cadrul abatorului este prevzut o camer frigorific special destinat conservrii carcaselor inute sub observaie. Crnurile provenite din slile de tiere sunt transportate, cu ajutorul crligelor care circul pe liniile aeriene din inox cu profil dublu i pot fi ncrcate n mijloace de transport frigorifice pentru a fi livrate dup ce au fost cntrite cu ajutorul unui cntar electronic aerian; sau pot fi transportate n camerele frigorifice de conservare. Casetele, crucioarele i toate celelalte containere implicate n diversele faze ale ciclului productiv sunt adaptate uzului alimentar, sunt curate preventiv i, atunci cnd este necesar, sunt inute acoperite. Pentru operaiunile de ncrcare i descrcare a crnurilor n carcas se utilizeaz braele de ncrcare n coloan cu funcionare oleodinamic. Pentru a proteja crnurile n os n timpul operaiunilor de ncrcare/ descrcare au fost montate la gurile de ncrcare izolatoare de tip burduf i ui secionale electrice izotermice. Toat zona de ncrcare/ descrcare e suficient de ampl i de bine iluminat pentru a se efectua corect toate operaiile dorite. Iluminatul se va realiza cu becuri economice cu sistem de protectie impotriva umiditatii, cu o putere de 2500 W/hala. nclzirea halelor de tineret se realizeaz in general in perioada rece a anului, cnd animalele sunt mici si nclzirea acestora este necesara. Sistemul folosit este cu nclzire directa se folosete cate o aeroterma tip/ electric/ si paturi calde. Sunt 4 buci aeroterme/ hala maternitate si 3 buci aeroterme/ in fiecare hala de tineret. Consumul electric la o aeroterma este de 5 kw/ora. Trebuie menionat ca unele dotri tehnologice, cum sunt despriturile pentru purcei in perioada de ftare si pana la nrcare, instalaiile de microclimat (pentru nclzire) in perioada de ftare si pana la nrcarea purceilor, nu sunt folosite tot timpul anului. Zona de filtru sanitar cuprinde: vestiar dezechipare personal, dus, vestiar echipare personal, hol, curatatorie echipament lucru si camera odihna personal. Vestiarul filtru este amplasat la limita zonei de productie, astfel incat
14
intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara zonei de productie, iar iesirea din vestiar sa asigure accesul direct in zona de productie a exploatatiei. La intrarea si iesirea din vestiarul filtru vor fi amenajate sisteme de dezinfectie pentru incaltaminte. mprejmuire i drumuri de acces Spaiul mprejmuit va cuprinde amplasamentul fermei, paza fiind asigurat de ctre personalul specializat din cadrul complexului, mprejmuirea va fi executata din panouri de gard din plas zincat fixate pe stlpi din eav de otel. Circulaia exterioar se realizeaz prin alei betonate ctre toate cldirile, drumuri betonate de incint i spaiu pentru parcarea mijloacelor auto. Pe timpul realizrii proiectului si in cel de exploatare a activitii cile de acces existente nu vor suferi modificri, starea acestora fiind conform cerinelor specifice. Alimentarea cu apa se va realiza prin cele 2 puuri forate (unul existent si unul ce urmeaza a se construi). Apa potabila va fi dirijata printr-o reea spre bazinul de acumulare a apei (hidrosfera) cu o capacitate de 60 mc. Apa din bazinul de acumulare ajunge gravitaional la fiecare suzeta, se asigura in permanenta apa in fiecare coloana de apa cu suzete la fiecare boxa. Realizarea sistemelor de canalizare Pentru reabilitarea i funcionarea n parametri optimi a amenajrilor canalelor colectoare existente se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecii care vor fi dirijate printr-un canal principal ctre zonele de stocare, respectiv bazine betonate. Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate corespunztor in zona de carosabil. Pantele de scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor ctre canalele principale de scurgere. Evacuarea apelor uzate se va realiza diferit in functie de tipul acestor ape, dupa cum urmeaza: o Apele uzate de tip tehnologic - prin canale interioare impermeabilizate, betonate, dispuse de-a lungul halelor, racordate la un canal principal din beton acoperit ce evacueaz prin pompare n bazinele betonate de stocare; o ape menajere de la grupuri sanitare i abator - in bazin statia de epurare aferenta Sistemul de epurare propus va fi compus din : - filtru Aquarake pentru statia de spalare camioane; - filtrare cu filtru rotativ; - flotare cu unitatea de flotare; - biotratament aerobic discontinuu secvential; - deshidratare namol. Instalatii electrice Alimentarea cu energie electrica a amplasamentului se va realiza printr-un bransament la reteaua electrica aeriana din zona. Receptoarele de energie electrica ce respecta recomandarile documentelor de referinta BAT/BREF (cap. 4.4) constau din: iluminat artificial) aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, incalzire cu aeroterme, instalatii frigorifice. Msurile operaionale generale de reducere a consumului de energie n fermele de porci sunt: - mai buna utilizare a capacitii disponibile n adpost - optimizarea densitii animalelor - scderea temperaturii att ct condiia animalului i producia permit. Cteva posibiliti pentru reducerea consumului de energie sunt: - reducerea ventilaiei, lund n considerare nivelele minime necesare pentru buna condiie a animalului - izolarea cldirii, n mod particular izolarea evilor de nclzire - optimizarea poziiei i ajustarea echipamentelor de nclzire S-au montat ventilatoarele cu cel mai sczut consum posibil de energie pentru o rat de volum de aer i pentru o presiune de aer date. Ventilatoarele cu turaie sczut utilizeaz mai puin energie dect acele care opereaz la turaie ridicat. Pichet incendiu n interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de incendiu complet echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii inceputurilor de incendii: topor-tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI; cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu CO2 si pulbere, lopata PSI, lada cu nisip etc. Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie in caz de incediu 32 stingatoare portabile tip P6. Tabel 1.4.2-3 Dotari tehnologice auxiliare Dotari Caracteristici Compusa din filtru rotativ, unitate de flotare, bioreactor aerobic discontinuu secvential si tambur de deshidratare Sistem epurare ape tehnologice Capacitatea proiectata a statiei:13 m3/ora pentru sistemul de filtrareflotare si 100 m3/zi pentru sistemul biologic Panou alimentare energie electrica Racord trifazat 380V Bazinul nr. 1 S=1000mp
15
Bazinul nr. 2 Bazinul nr. 3 Tabel 1.4.2-4 Rezervoare si depozite existente Rezervor/ Capacitate Destinatie Depozit Magazie furaje Rezervor tampon 200 t 60 mc Depozitare nutreuri Depozitare apa potabila S=1750 mp S=1200 mp Caracteristici Prevazut cu o magazie anex S=60 mp Rezervor cilindric vertical, dotat cu pompa alimentare.
Nr. crt 1 2
1.5. Durata etapei de funcionare Ferma de crestere suine localitatea sat Frunzeasca, com. Munteni, jud Galai va functiona o perioada nedeterminata de timp in functie de cerinta de carne de porc, de conditiile economico-sociale generale, de existenta conditiilor legale de functionare precum si de strategia de dezvoltare pe termen lung a proprietarului. 1.6. Informatii privind productia Tabelul nr. 1.6.-1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice Caracteristici ferm Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Denumirea Capacitate ferm Denumirea Cantitatea anuala Furnizor Suine Gaze naturale 12560 locuri Scroafe Benzine 240 locuri 380V RENEL Distributie Energie electrica 4200 kW/an Galati 380V RENEL Distributie Energie termica 4200 kW/an Galati Total 12800 locuri Motorina Altele 1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice Principalele materii prime si materiale auxiliare (raportate la produsele finite rezultate: 12800 capete suine/serie). Pentru fiecare categorie de suine (greutate corporala) se folosesc categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate conform tabelului: Tabelul nr. 1.7.-1 Necesar materii prime ferma crestere suine Nr. crt. Denumire Categorie suine (greutate corporala) Natura chimica/compozitie Porumb Scroafe Purcei Porci Orz Scroafe Purcei Porci Sort soia 44% Scroafe Purcei porci Ca: 0,65-0,90 P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 14-16% Perioada III (60 kg 100-105 kg) Ca: 0,65-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 13% Scroafe gestatie/alaptare: Ca: 0,65-0,90 P total: 0,45-0,65% Proteina bruta: 14-17% Cantitati Mod de depozitare
490,6 700 375 100 375 166,6 210 50 magazie anex S=60 mp, capacitate 200 t
1.
Nutreturi combinate
Scroafe gestatie/alaptare: 3.2 kg/zi/cap
16
Categorie suine (greutate corporala) Natura chimica/compozitie
Nr. crt.
Denumire
Cantitati
Mod de depozitare
2.
Apa
Perioada maternitate gestatie 10-15 l/zi/cap maternitate lactatie 20-25 l/zi/cap purcei de lapte 2,2 l/zi/cap Perioada crestere tineret (10-30) kg 2-3 83,37 mc/zi total l/zi/cap l/zi/cap apa pentru Perioada ingrasare suine adapat suine (30-60 kg) 5-6 l/zi/cap (60 kg 100-110 kg) 6-8 l/zi/cap
Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un bazin de acumulare de tip hidrosfera avand capacitatea de 60 mc
3.
Medicamente si vaccinuri
Cca 1000 kg /an
Spatiu special amenajat refrigerat corespunzator
4.
Dezinfectanti
Aldezin
Cca 24 l/an
Se depoziteaza in spatiul special amenajat in incinta de 12 mp
17
Tabelul nr. 1.7.-2 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de Pe zone de fond protectie/ Numarul surselor Sursa de poluare restrictie aferente Cu de poluare obiectivului implement Fara conform legislatiei area masuri de in masurilor eliminare/ vigoare de reducere a eliminare/ poluarii reducere a poluarii Perioada de constructie Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) poluare de fond Pe zona obiectivului Tipul poluarii Trafic rutier (utilaje si autovehicule de transport) emisii specifice activitatilor de transport, particule de praf Transportul si descarcarea materialelor de constructie (pulberi, COV etc.) Functie de numarul utilajelor si autovehiculelor care vor fi utilizate in cadrul organizarii de santier CMA STAS 12574-87
Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
- da Pulberi antrenate de curentii atmosferici in zonele vecine
CMA STAS 12574-87
- da
Verificarea periodica a starii tehnice a utilajelor aflate in dotare Acoperirea materialelor in timpul transportului
Poluare atmosferica
19
Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de Pe zone de fond protectie/ restrictie aferente Cu obiectivului implement Fara conform legislatiei area masuri de in masurilor eliminare/ vigoare de reducere a eliminare/ poluarii reducere a poluarii Pe zona obiectivului
poluare de fond
Tipul poluarii
Sursa de poluare
Numarul surselor de poluare
Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Poluarea solului
Depozitarea necontrolata a materiilor prime si materialelor, a deseurilor
Ord. MAPPM 756/1997
- da
Scurgeri de produse petroliere
Functie de starea tehnica a utilajelor si masinilor
MAPPM 756/1997
- da
Respectarea conditiilor impuse in urma organizarii de santier, amenajarea depozitelor specifice fiecarui tip de material, amenajarea unei platforme betonate pentru operatiunile de incarcaredescarcare Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnica realizata in mod regulat Schimburile de ulei se vor realiza de catre persoane instruite/autorizate
20
Poluarea aerului n timpul funcionrii fermei. In perioada de funcionare a fermei de porci, respectiv stabilizarea dejeciilor de suine si cea de abatorizare, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de: cele trei bazine de stabilizare; imprastierea dejeciilor/fertilizarea terenurilor agricole. Bazinele de la stabilizare a dejeciilor au o suprafaa mare de evaporare si acest lucru implica un potenial semnificativ de eliberare a mirosurilor. In prima faza se va produce un nivel ridicat de mirosuri, pana cnd substanele si procesele biologice se stabilizeaz. Tehnologia de imprastiere a dejeciilor la suprafaa solului reprezint cel mai mare potenial de generare a mirosurilor, deoarece componentele cu impact olfactiv major sunt dispersate pe o suprafaa mare. Sursele de emisii si poluanii specifici ai aerului rezultai din activitatea de stabilizare a dejeciilor de suine i mprtierea acestora pe terenurile agricole Poluani NH3 CH4 N 2O H 2S Surse de emisii Depozitarea si imprastierea dejeciilor Depozitarea si tratarea dejeciilor Depozitarea si imprastierea dejeciilor Depozitarea si imprastierea dejeciilor
Poluarea solului n timpul funcionrii fermei In timpul functionarii fermei principala sursa de poluarea a solului o reprezinta cele trei bazine pentru stabilizarea dejectiilor. Poluarea solului poate fi cauzata/determinata de apariia unor defeciuni la sistemul de descrcare a dejeciilor din sistemul de canalizare interna al fermei n bazinele de stabilizare care la rndul lor ar putea favoriza apariia unor poluri accidentale la nivelul solului. Impactul cauzat de deversarea dejeciilor lichide, este determinat in primul rnd de cantitatea deversata, respectiv de concentraia/calitatea acestora. 1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa
Contaminarea cu ageni patogeni Agenii patogeni pot fi reprezentai de urmtoarele categorii: bacterii infecioase fungi si protozoare. Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc: cestodelor si nematodelor geothelminthes Poluarea apei in timpul functionarii fermei n timpul functionarii fermei principala sursa de poluarea a apei o reprezinta cele 3 bazine de colectare a dejectiilor. O msura eficienta necesara a fi adoptata n cadrul fermelor de crestere a porcilor n scopul prevenirii polurilor accidentale n cazul ploilor toreniale, poate fi reprezentata de necesitatea asigurrii unui spaiu suficient de mare (sa existe un spaiu liber) pentru fiecare bazin de stocare. Pentru calculul volumului necesar in vederea prevenirii poluarilor accidentale in situaia apariiei ploilor toreniale, este recomandat sa se tina cont de cantitatea de ploaie cea mai puternica, raportata la o durata de cel puin 24 ore, care se poate realiza odat la 25 ani. 1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele In ceea ce priveste alternativele alese acestea nu au fost supuse analizei, deoarece actuala locatie detine infrastructura necesara functionarii unei ferme de crestere, reproductie, ingrasare si abatorizare a suinelor. Avantajul major al amplasamentului ales il constituie existenta constructiilor/halelor (in trecut pe amplasament a functionat tot o ferma de crestere a suinelor), starea buna a constructiilor si costurile mici implicate pentru reabilitarea halelor si construirea unui abator, a 3 bazine de stocare a dejectiilor. De asemeni caracteristicile geofizice ale terenului de fundare constituit in principal din loessuri cu adancimea de fundare mai mare de 0,90 m permit realizarea lucrarilor de constructii destinate finalizarii proiectului Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere , reproductie si ingrasare a porcinelor. Amplasamentul ales asigura masuri de protectie pentru functionarea proiectului: stratul acvifer nu pune in pericol stabilitatea constructiilor; elevatia amplasamentului este mai mare decat elevatia zonei asigurand protectia impotriva inundatiilor;
21
fundatiile halelor sunt suprainaltate la cota +0,5 - +1m; destinatia actuala de zona industriala si depozitare; Amplasamentul este situat in satul Frunzeasca, comuna Munteni, judetul Galati, aflandu-se la distanta de cca.:
1,2 km fata de drumul E85 2. Procese tehnologice 2.1. Procese tehnologice de productie Suprafata actuala a amplasamentului se va mentine neschimbata. Cota zero va fi situata la +1000 mm, spatiul dintre nivelul solului si cota zero ocupat de o constructie tip fagure din beton armat impermeabilizat cu pereti inclinati necesar captarii dejectiilor provenite de la suine si mentinerii unui nivel al pernei de apa (tehnologia de crestere a porcinelor). Lucrari propuse pentru realizarea proiectului: lucrri de modernizare hale crestere suine - consolidarea structurilor din beton armat pentru toate cldirilor existente pe amplasament amenajarea canalelor colectoare a dejeciilor existente, se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecii care vor fi dirijate printr-un canal principal ctre zonele de stocare, respectiv bazine betonate. Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton. Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform normativelor in vigoare specifice proiectrii construciilor agrozootehnice. Pantele de scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor ctre canalele principale de scurgere. Modernizare bazine betonate pentru stocarea dejeciilor. Lucrrile de modernizare a trei bazine betonate, constau in: lucrri de torcretare a pereilor existeni si de corecie a elementelor geometrice neconforme; lucrari de consolidare a peretilor si bazei prin armare cu plasa sudata cu ochiuri patrate cu diametrul de 6 mm si fixarea cu ancore de otel OB37 cu diametrul de 8 mm; lucrari de impermeabilizare a bazei bazinelor; lucrri de cofrare a pereilor existeni. Se recomanda utilizarea de cofraje metalice glisante pentru obinerea unor parametri geometrici cat mai exaci; lucrri de preparare i punere n opera a betonului. Se va utiliza beton de clasa superioara cu marca B300. De asemenea se prevede ca reeta de betoane sa includ agregate mici cu porozitate mica si impermeabilitate ridicata, precum si utilizarea unor aditivi specifici construciilor hidrotehnice pentru creterea gradului de impermeabilizare.Cimentul utilizat va fi ciment specific betoanelor utilizate la construciile hidrotehnice. Construire abator. 1. Suprafaa construita la sol a cldirii Abator Ac=594,00 mp; 2. Suprafaa desfurata a cldirii Ad=594,00 mp; 3. Suprafaa utila Au= 510,00 mp; Inaltimea construciei si caracteristici volumetrice o Inaltimea la cornie: 7,24m; o Inaltimea totala: 8,64 m; o Numr de niveluri: 1- parter Sistem constructiv si principalele materiale de constructie premise: o infrastructura: sistem de fundare indirecta, cu fundaii izolate de tip cuzinet si bloc din beton armat monolit. o suprastructura: cadre beton armat; nchideri BCA si termosistem, arpanta lemn, nvelitoare igla metalica Construire statie epurare; Construire platforme betonate cu suprafata de 600 mp, ncadrate conform proiectului tehnic ca fiind ci de circulaie interne. In cadrul Fermei Porcine Prisaca vor exista 2 cicluri de reproducie pentru fiecare lot/an. In situatiile rare n care porcul se achizitioneaza la greutatea de max. 30 kg din ferme autorizate externe, ciclul de productie devine 2,2 / an. Funcionarea complexului zootehnic este continu pe parcursul anului (365 zile/an), ciclurile de producie, fiind cicluri naturale, deci nu se pot limita n timp. Porcii ajung la sfarsitul ciclului de crestere la o greutate de 95-120kg, cu un consum specific de cca 3 kg furaj/kg carne porc.
1,7 km fata de intravilanul satului Tiganesti; 3 km fata de cea mai apropiata locuinta din sat igneti; 10 km fata de loc. Tecuci; 90 km fata de mun. Galati;
22
Procesul tehnologic al fermei este de reproducere, crestere i ngrare a suinelor n sistem intensiv industrial, n flux continuu. Durata totala a ciclului de productie este de 180 zile (pn la greutatea de 120 kg). Capacitatea Fermei Prisaca poate fi de maxim 12.800 locuri de cazare. Atingerea acestei capaciti se realizeaz prin achiziionarea de suine tineret de la furnizori externi. Ferma de crestere a suinelor este impartita n urmatoarele sectoare: - sector de ftare n maternitate (Hala nr. 10 i hala nr. 9 ce se afla n conserare i urmeaz a intra n ciclul efectiv de productie n 2013); - sector tineret 2 hale (Hala 4 si Anexa Hala 4) in care animalele sunt transferate din maternitate la greutatea de 6-7 kg unde sunt inui pana la greutatea de 25-30 kg; - sector pentru ngrare destinat porcilor transferate din adpostul pentru tineret la greutatea de 25 kg care se ntrein aici pana la greutatea de 95-120 kg , cnd sunt sacrificati la abatorul propriu. Fluxul tehnologic de crestere a suinelor Procesul tehnologic din cadrul fermei de cretere a suinelor se desfasoare n urmatoarele faze: faza de gestatie; faza de maternitate; faza de crestere tineret; faza de ingrasare; faza de abatorizare. Monta scroafelor se face la Ghidigeni. Maternitatea Scroafele gestante (de la ferma Ghidigeni) sunt aduse cu cca. 5 zile nainte de fatare n halele nr. 9 si 10 - halele de maternitate, fiecare avnd cte 120 de boxe individuale i cte 5 compartimente cu 3 cai de acces. Aici are loc ftarea i alptarea purceilor pn la 6 sptmni (38 de zile). Purceii rezultai din ftare n numr de 1200 capete, dup nrcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 6-7 (10) kg sunt transferai din materniti n adposturile de cretere a tineretului (hala nr.4 i anexa halei nr.4) Crestere tineret Purceii, cu o greutate de 7-10 kg (38 de zile) sunt mutai din maternitate n hala nr. 4 i anexa acesteia pentru creterea tineretului porcin. Dupa nrcare, scroafele revin n ferma de provenienta, respectiv n hala monta ferma Ghidigeni, unde se reia ciclul de mont i stau la gestatie pn la o nou ftare ciclul repetndu-se la 5 luni. Compartimentul maternitate este curatat mecanic, dezinfectat, vruit, intervalul de la dezinfectie i vid sanitar fiind de 15zile/ciclu. Ingrasare suine Tineretul porcin este mutat n halele pentru ngrare unde este mentinut pn la vrsta de 90 de zile pn la greutatea de 95 120 kg. Dup cretere i ngrare are loc depopularea halelor i comercializarea porcilor vii ctre abatorizare.
Figura nr. 2.1-1 Schema flux tehnologic ferma crestere suine.
Hranirea suinelor consta in alimentarea acestora n concordan cu greutatea lor corporala, n sistem de hrana permanenta. Fiecare incinta a fermei de suine are sistemul de adpare cu nivel constant si suzete si cu jgheaburi pentru distribuirea hranei sub forma de uruiala din materii vegetale. Urmrirea furajrii, adprii, ventilrii admisiei aerului pentru a asigura animalelor condiii optime de crestere se fac de ctre un ngrijitor pentru fiecare hala de crestere, asigurndu-se permanenta cnd animalele sunt in prima sptmna de viaa. Furajul este descrcat mecanic din autovehiculul special amenajat in buncrul de furaje existent cu capacitatea de 200t , de unde este preluat si distribuit manual pentru fiecare hala, astfel ca fiecare animalele sa aib acces, oricnd la hrana.
23
Apa pentru asigurarea necesarului fermei este asigurata din forajul propriu. Aceasta este dirijata printr-o reea spre bazinul de acumulare a apei (hidrosfera) cu o capacitate de 60 mc. Adapatorile sunt cu suzeta, acest sistem elimina pierderile de apa si implicit duce la scaderea cantitatilor de dejectii lichide. Apa din bazinul de acumulare ajunge gravitaional la fiecare suzeta, se asigura in permanenta apa in fiecare coloana de apa cu suzete la fiecare boxa. Administrarea vaccinurilor si a vitaminelor se face prin intermediul dozatoarelor ce pot fi racordate la instalatia de apa a fiecarei hale. Exista si tratamente veterinare care se fac prin injectare, folosind seringi de unica folosina. Fiecare boxa este dotata cu suzete pentru adapare situate pe peretele exterior al boxei la o distanta de pardoseala de 15-20 cm iar hranitoarele sunt pozitioanate diametral opus peretelui cu suzetele. Bazinul de dejectii este executat din beton si este construit pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitandu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica, a apei in amestec cu dejectiile, in cazul in care, potential pot aparea fisuri in fundatia halei. Exteriorul bazinului de dejectii este imbracat cu o geomembrana, care asigura protectia solului si subsolului, precum si protectia impotriva patrunderii apei din mediul exterior, in bazin. Totalul volumului de lichid din nivelul (perna de apa) bazinelor de dejectii aferente halelor de crestere a porcilor este de aproximativ 15.010 mc. Apele uzate provenite din hale, impreuna cu dejectiile, sunt colectate prin intermediul canalelor betonate interioare dispuse in lungul halelor, canalele din hale sunt racordate la un canal principal din beton cu seciune rectangulara cu dimensiunile: 40 x 60 cm dotat pe traseu cu pompa toctor, acesta fcnd trecerea la bazinele de stocare dejecii. Colectarea, transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se vor face de doua ori pe an. Perioadele optime de imprastiere a acestora sunt: toamna, dupa recoltare si primavara, inainte de insamantare. Igienizare hale i utilaje Dupa depopulare, halele intra n perioada de vid sanitar (15 zile), n care are loc curatirea, spalarea i igienizarea acestora. Procesul de igienizare a halelor si utilajelor consta intr-o succesiune de activitati: sunt evacuate animalele din adapost; se scoate de sub tensiune reteaua electrica a spatiului in care urmeaza a se executa decontaminarea; se umezeste cu apa sub presiune - intreaga suprafata vizata a fi decontaminata; se executa o curatire mecanica cu perii si dispozitive de ras suprafete; dejectiile animaliere se scurg in bazinul de dejectii, amplasat sub gratarele halei; sunt executate reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie; se aplica dezinfectantul; se realizeaza dezinfectia cu lapte de var si sulfat de cupru (piatra vanata); Dezinfectia. Substanta dezinfectanta: ALDEZIN se folosesc 24 l/an, se depoziteaza in spatiu special amenajat intr-o incinta de aprox. 12 mp. Procesul se efectueaza la sfarsitul ciclului de productie (2 cicluri/an) dupa care se face un vid sanitar de a 15 zile dupa dezinfectie. Procesul se efectueaza de doua ori pe an /la aprox. 180 de zile. n situatiile rare n care porcul se achizitioneaza la greutatea de max. 30 Kg din ferme autorizate externe, ciclul de producie devine 2,2/an. Cadavrele sunt depozitate in spatiul frigorific de 16 mp situat in incinta fermei fiind predate pe baza de contract firmei autorizate SC Cazacioc SRL Tulcea de preluare a cadavrelor. Igienizarea are loc dupa fiecare ciclu (perioada de maturizare) functie de categoria de suina: intre 7 si 10 zile vid sanitar - Maternitate: 6,6 cicluri cu ciclul de dezinfectie inclus din care: perioada de lactatie de 40 zile + 15 zile dezinfectie si vid sanitar / ciclu - Tineret crescatorie: 5,6 cicluri / an din care 50 zile crestere + 15 zile dezinfecie si vid sanitar/ciclu - Porc gras: 2,2 cicluri cu vid sanitar de cca. 25 30 zile (suprafetele sunt mult mai intinse). 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute n vedere Nu este cazul 2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile pentru proiect propus Ferma crestere suine sunt: Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs, July 2003; Draft Reference Document on Best Available Techniques on emissions from storage, January 2005; References Document on the General Principles of Monitoring, July 2003. Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament ferma de crestere a suinelor va respecta de la bun inceput cele mai bune tehnici disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea intregului procesul tehnologic de crestere a suinelor. Selectia materiilor prime Furajarea porcilor se face cu furaje speciale. Se aplica furajarea dupa retete diferentiate pe faze de crestere.
24
In ferma se aplica recomandarile documentelor de referinta BAT/BREF (Sectiunea 3.2.1.2, tabelul 3.6 si 3.7 , 4.2) privind tehnicile de nutritie, care asigura dejectii cu continut scazut de azot si fosfor. Astfel: operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale auxiliare. furajele pentru hranirea porcilor sunt preparate in conformitate cu recomandarile BAT. Pentru fiecare categorie de animale se folosesc categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate. Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestibilitatea nutrientilor. Prin echilibrarea concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de N se urmareste imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului. Tabelul nr. 2.1.2-1 Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile privind consumul de nutret: Cerinte BAT Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.1.2, tabelul 3.6 si 3.7 (cantitatea medie de furaj consumata), si BREF ILF Setiunea 5.2.1.1, tabelul 5.1 si Sectiunea 5.2.1.2, tabelul 5.2 (proteina si fosfor) 1.1-1.5 kg/zi/cap P total: 0,45-0,55% Proteina bruta: 15-17% 1.5-2 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15% 2.0-3.0 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%
Categorie animale
Cantitate furaj/zi/cap Ferma crestere suine SC SUITEST SRL
Tineret suine I (10-30) kg (1620 capete/serie)
1,2 kg/zi/cap Ca: 0,70-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 15-17%
Porc gras (10940 capete/serie)
2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 Suine II P total: 0,40-0,45% (30 kg 50-60 kg) Proteina bruta: 14-16% 2,8 kg/zi/cap Suine III Ca: 0,65-0,90% (60 kg 100-105 P total: 0,40-0,45% kg) Proteina bruta: 13%
Scroafe monta /gestatie (240 capete/serie) Scroafe alptare cu purcei (240 capete/serie) Purcei de lapte (2400 capete/serie) 3.2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,45-0,65% Proteina bruta: 14-17% 2.4-5.0 kg/cap/zi 2.4-7,2 kg/cap/zi P total: 0.60 0.70 Proteina bruta 17.5 19.5%
Utilizarea eficienta a apei In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand urmatoarele recomandari ale documentelor de referinta BAT/BREF: consumul de apa potabila va fi contorizat i nregistrat lunar n evidentele societatii; igienizarea adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa sub presiune; se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a porcilor; se va urmari permanent detectarea scurgerilor i repararea imediata a defeciunilor constatate. Tabelul nr. 2.1.2-2 Comparaia cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT), privind consumul de apa n cadrul fermei: Actiuni privind conformarea Activitatea n cadrul fermei Cerinte BAT Consum apa n cadrul fermei cu BAT Adaparea se face la suzeta in Consum mediu pentru Perioada I: Monitorizarea consumului de adapat animale: halele de maternitate si tineret si - scroafe gestatie 10-15 l/zi/cap apa si determinarea de ingrasare (5 zile) posibilitatii de reducere a 10-22 l/zi/
25
Activitatea n cadrul fermei Alimentarea cu apa se realizeaza din put forat prin intermediul conductelor de aductiune si a rezervorului tampon de tip hidrosfera cu capacitate de 60 mc. Consumul de apa este contorizat. Operatii de spalare a halelor sub jet de presiune si dupa caz refacerea pernei de apa dupa fiecare ciclu de crestere . Pentru abator se consuma apa pentru oparirea porcilor si pentru dusare pe linia aeriana, spalarea intestinelor si a celorlalte organe interne inainte de a fi depozitate in butoaie cu sare respectiv in depozitul frigorific ,pentru spalarea incintelor Cerinte BAT animal pentru scroafe gestante 25 -40 l/zi/animal pentru scroafe lactante 4- 10 l/zi /animal pentru porcii la ngrare Consum apa n cadrul fermei - scroafe lactatie 20-25 l/zi/cap (38 zile) - purcei de lapte 2,2 l/zi/cap (38 zile) Perioada II tineret crestere (1030 kg)- 2-3 l/zi/cap (52 zile) Perioada III ngrare suine (75 zile): - (30 60) kg: 5-6 l/zi/cap - (60 120 kg): 6-8 l/zi/cap Actiuni privind conformarea cu BAT consumului de apa. Inspectii planificate ale instalatiilor si echipamentelor de distributie a apei. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Calibrarea periodica a instalatiilor de adapat. Curatarea cu apa sub jet presiune a gratarelor boxelor dupa fiecare ciclul de productie. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa.
Consum apa igienizare i curatenie spatii de cretere: 0,07-0,3 mc/cap/an Consumul mediu pentru abatorizare 1850 l/zi
Consum apa igienizare hale: 0,2 mc/cap/an. Consum total: 2560 mc/an
Consumul de ap pentru splare hale abator 1500 l/zi Consumul de ap pentru oprire 2000 l/zi ; duare 200 l/zi Consumul de ap pentru splare organe 1500 l/zi Spalare la sfarsitul zilei 1500 l/zi
Sistemele de crestere a suinelor Sistemele de adapostire pentru suine (porcii de ingrasat, scroafele cu purcei si purceii in crestere) din cadrul fermei corespund cerintelor BAT, fiind descrise in sectiunile 4.6.1.2, ale BREF ILF datorita echiparii halelor: podea partial perforata din beton cu bazin de colectare dejectii cu perna de apa. Perna de apa se constituie incepand cu prima spalare a boxelor, acumulandu-se intr-o cantitate permisa de geometria proiectata a canalelor (latime, adancime, panta de inclinare); sistem de colectare si transport pentru eliminarea frecventa a dejectiilor prin canale betonate interioare dispuse in lungul halelor, racordate la un canal principal din beton cu seciune rectangulara cu dimensiunile: 40 x 60 cm dotat pe traseu cu pompa toctor, acesta fcnd trecerea la bazinele de stocare dejecii; ventilatie artificiala combinata cu cea naturala Tabelul nr. 2.1.2-3 Cerinte BAT pentru adapostire, curatirea adaposturilor, consumul de energie Activitatea in ferma a) Adapostirea animalelor Boxele sunt cu podea partial perforata din beton cu bazin colectare dejectii amplasat sub gratare. tehnica descrisa la seciunea 4.6.4. (podea SMP sectiunea 4.6.1.4) din BAT/BREF (tehnicii de referinta BAT din sectiunea 2.3.1.4.2.) Beneficii/dezavantaje: - reducerea emisiilor de NH3 cu 6065% comparativ cu pardoseala complet cu grtare, - consumul de energie este similar sistemelor de cretere cu podea complet cu grtare; Cerinte BAT
Pentru scroafele cu purcei, porc tinar si porc gras, BAT este o boxa cu podea complet sau partial perforata din beton sau plastic, astfel: - maternitate - FSF cu panta (sectiunea: 4.6.2.1), FSF cu canale pentru apa si balegar (sectiunea 4.6.2.2), FSF cu sistem de spalare cu jgheaburi de balegar (sectiunea 4.6.2.3), PSF si boxe (4.6.2.6) - porc tanar FSF cu sistem vacuum (sectiunea: 4.6.1.1), FSF cu separare fecale si urina (sectiunea 4.6.3.1), FSF cu groapa de balegar cu scruber (sectiunea 4.6.3.2), FSDF cu jgheaburi sau tuburi cu spalare (sectiunea 4.6.3.3), PSF cu doua climate (4.6.3.4) - porc gras FSF cu sistem de aspiratie (sectiunea: 4.6.1.1), FSF cu jet cu canal (sectiunea 4.6.1.2), FSF cu jet in rigola (sectiunea 4.6.1.3), PSF sistem cu gratare partial si jgheaburi de spalare 4.6.4.1
26
Activitatea in ferma ventilatie naturala si mecanica
Cerinte BAT
b) Curatarea halelor / consumul de apa La sfarsitul fiecarui ciclu de productie, halele sunt spalate cu echipamente cu apa sub presiune. La nivelul fermei va exista un program de verificare si intretinere a echipamentelor, inclusiv a celor de captare si distributie a apei. Apa va fi contorizata la nivelul fermei, dar si pe fiecare hala in parte.
BAT este a reduce consumul de apa facand urmatoarele: Curatind adapostul animalelor si echipamentul cu spalatoare la presiune ridicata dupa fiecare ciclu de productie. De obicei apa de spalare intra intr-un sistem de namol si de aceea este important sa se gaseasca un echilibru intre curatenie si utilizarea cat mai putin posibil a apei Realizarea unor calibrari regulate ale instalatiei de apa potabila pentru a evita scurgerile Inregistrarea apei utilizate prin masurarea consumului si Detectarea si repararea scurgerilor. BAT pentru adapostul porci inseamna a reduce consumul energetic prin: Aplicarea unei ventilatii naturale unde este posibil; aceasta necesita un concept adecvat a constructiei si a tarcului (de ex. microclimatul in tarc) si planificare spatial avand in vedere directiile vantului pentru a creste fluxul de aer; aceasta se aplica noilor adaposturi Pentru casele ventilate mecanic: optimizarea conceptului sistemului de ventilare in fiecare casa pentru a oferi un bun control al temperaturii si de a atinge un minimum de ventilare iarna Pentru adaposturile ventilate mecanic: evitand rezistenta in sistemele de ventilatie printr-o inspectie frecventa si curatarea conductelor si suflantelor Aplicarea iluminarii cu consum redus de energie.
c) Energia Ventilatia halelor se va face combinat, respectiv fortata si naturala, cu ventilatoare cu turatie variabila, conduse de un computer pentru controlul microclimatului. Iluminarea halelor se va face cu lampi economice.
Pentru reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de adapostire a suinelor, proiectarea boxelor si a sistemelor de adapostire s-au realizat pe baza urmatoarelor principii ce se regasesc in recomandarile documentelor de referinta BAT/BREF (sectiunea. 4.7): reducerea suprafetelor de balegar emitente prin utilizarea de podele partial perforate din beton ; bazine de colectare dejectii cu nivel de apa (perna de apa) cu pereti inclinati pentru a asigura colectarea rapida a dejectiilor in apa. nivelul corespunzator al pernei de apa 0,8 m asigurand o inhibare temporara a emisiilor si a mirosurilor; ventilatia halelor ce asigura aerarea si mentinerea unei temperaturi scazute a dejectiilor; eliminarea periodica a dejectiilor din bazinele de colectare pentru fertilizarea organica a terenurilor agricole aflate in exploatarea societatii (aproximativ 40-60 mc/ ha teren arabil); aplicarea masurilor si a tratamentelor suplimentare: inhibatori de miros, evacuarea si aerarea periodica pentru a realiza scaderea temperaturii dejectiilor. Evacuarea apelor uzate si managementul dejectiilor Din activitatea de crestere a porcilor vor rezulta dejecii in stare lichida, care vor fi colectate prin intermediul reelei de canalizare interne i vor fi deversate ntr-un bazin de stocare intermediar prevzut cu pomp cu toctor, care asigur transferul dejeciilor din bazinul de stocare n cele trei bazine impermeabilizate din beton pentru stabilizare/mineralizare timp de ase luni. Datorita tehnologiei de colectare in bazine cu nivel de apa (perna de apa) si a tehnologiilor de administrare in camp a fractiei lichide si a fractiei solide, se permite colectarea si reciclarea integrala a dejectiilor si mineralizarea lor pe cele doua faze, apa-solid, tehnologie ce este in concordanta cu BAT. Metoda cea mai utilizata pentru tratarea dejeciilor rezultate din fermele de crestere a porcilor este reprezentata de stocarea in iazuri biologice. Avantajul metodei de stocare in iazurile biologice este reprezentat de simplitatea cu care sunt manipulate dejeciile cat si faptul ca mirosurile sunt prezente intr-o mai mica msura in perioada de administrare pe soluri, datorita degradrii biologice continue. Dezavantajele metodei sunt prezente in situaia in care nu funcioneaz corect iazurile, determinnd in acest caz probleme legate de miros. Iazurile anaerobe sunt utilizate in mod frecvent, avnd in vedere si costurile de operare mai reduse. Din punct de vedere constructiv, acestea pot fi mai adnci dat fiind lipsa necesitaii oxigenului in procesul de degradare, ceea ce
27
presupune utilizarea unor suprafee mai mici pentru acelai volum de dejecii stocate si tratate, respectiv suprafee de generare a emisiilor atmosferice mai reduse. Avantajele reprezentate in cazul utilizrii iazurilor anaerobe este reprezentat de suprafeele mici de teren necesare pentru construcia acestora cat si de nivelul redus al cheltuielilor pentru construcie. Totodat, un alt avantaj al iazurilor anaerobe este reprezentat de faptul ca se descompune o cantitate mare de materie organica pe unitate de volum. Dezavantajele in situaia utilizrii iazurilor anaerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea sunt foarte sensibile la schimbrile brute de temperatur. Iazurile aerobe sunt considerate a fi costisitoare din punct de vedere al operrii. Acestea utilizeaz oxigen iar adncimile iazurilor sunt mai mici. Pentru funcionarea acestora se utilizeaz oxigen care este furnizat mecanic prin sisteme de aerare si alge. Avantajele reprezentate in cazul utilizrii iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea genereaz miros mai puin agresiv, respectiv necesita un volum redus la jumtate. Dezavantajele in situaia utilizrii iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea necesita suprafee mai mari datorita adncimilor mai mici, iar aerarea mecanica este costisitoare. In unele situaii este necesara o corecie a pHului pentru a-l pstra in limitele 6,5 8,5. Eficienta metodei de epurare scade in perioadele de timp rece, avnd in vedere ca ritmul degradrii organice descrete odat cu scderea temperaturii. In cadrul fermelor de crestere a porcilor, iazurile pot funciona ca celule de sine stttoare, situaie in care rolul acestora este numai de stocare a dejeciilor sau pot fi utilizate pe faze ale procesului de epurare cu rol diferit. In acest fel tratamentul dejeciilor este mult mai eficient in situaia in care acestea sunt utilizate pentru irigaii. In cele 3 bazine impermeabilizate de stabilizare a dejectiilor, ce nu au legatura intre ele, microorganismele (materia activata) transforma materialul organic in bioxid de carbon si apa iar o parte din azotul organic este transformat in amoniu. Amoniul este oxidat de bacteriile nitrifiante pana la nitriti si nitrati care apoi sunt transformati prin denitrificare in N2 in perioadele anaerobe, datorita tipului constructiv al bazinelor fara aeratie suplimentara. In urma procesului de denitrificare fractia lichida stocata in bazinele de colectare dejectii, contine N si P la un nivel foarte scazut. Managementul dejeciilor este parte integranta a activitilor zootehnice, si trebuie asigurat de cei care le produc. Se asigura condiii optime de stabilizare, biosterilizare, mineralizare. Se asigura transportul pe terenul agricol si se ine evidentele cantitilor produse si a calitii acestora. Cantitile de dejecii care sunt aplicate pe terenurile agricole trebuie sa respecte impunerile din Codul de bune practici agricole. Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu este cultivat, respectandu-se recomandarile documentelor de referinta BAT/BREF (cap. 4.10.1, 4.10.3). Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele necesare aplicarii pot varia in functie de: tipul si natura dejectiilor; utilizarea si structura terenului de aplicare; conditii meteorologice; S-au stabilit unele masuri privind managementul dejectiilor si proiectarea sistemului de epurare a dejectiilor in cadrul fermei cum ar fi: stabilizarea/mineralizarea dejectiilor are loc in cele 3 bazine impermeabilizate betonate, ce nu au legatura intre ele; denitrificarea eficienta a continutului de nitriti si nitrati ai fractiei lichide; stocarea pe o perioada de minim 5 luni 6 luni a dejectiilor in cadrul fermei asigurand o mineralizare eficienta cu emisii scazute in NH3; omogenizarea dejectiilor ce urmeaza a fi aplicate pe terenurile agricole cu alti fertilizatori; imprastierea pe terenurile agricole in functie de conditiile solului, tipul solului, conditiile climatice si utilizarea terenului. Tabelul 2.1.2.-3 Estimarea pierderilor de NH3 Tehnica de stocare a Factor de emisie Pierdere (%) dejectiilor NH3 (kg/cap/an) NH3 Depozitarea fractiei solide pe 2,1 20-25 platforma betonata Depozitarea fractiei lichide in 40-45 rezervor deschis Aceste masuri luate in cadrul fermei indeplinesc conditiile recomandate in documentele de referinta Best Avalaible Tehnologies (BAT), precum si conditiile stabilite de legislatia nationala. Utilizarea apei (fractiei lichide) pentru irigarea culturilor agricole se va face conform prevederilor STAS 9450/88 si prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse
28
agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005. Utilizarea compostului (fractiei solide) ca fertilizant se va face cu respectarea prevederilor Ord.MMGA nr.344/2004-Ord.MAPDR 708/2004, prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005. 2.2. Activitati de dezafectare In conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea si completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, art. 6 alin(1): Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, a instalatiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de constructii de sustinere a acestora, inchiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a oricaror amenajari se face numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile prevazute la art. 4." Constructiile se vor debransa de la utilitati numai cu acordul detinatorului de retele de apa, energie electrica, gaze. Investitia analizata se doreste a fi durabila, fiind proiectata pentru o perioada de functionare cat mai lunga, insa, in momentul in care investitia nu va mai satisface necesitatile beneficiarului si se va dori schimbarea destinatiei de baza a terenului se vor efectua lucrari de dezafectare si demolare in sensul invers de punere in opera a acestora, pentru care se va respecta legislatia de protectia mediului in vigoare la momentul dezafectarii. In urma dezafectrii vor rezulta deeuri din construcii inerte si nepericuloase: betoane si tencuieli, caramizi, metal, sticl, armturi metalice si plastic, lemn, cabluri electrice, plastic. 3. Deseuri 3.1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor Surse de generare deseuri in perioada de constructie In timpul construirii obiectivului de investitie Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor animale, impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducie si ingrasare a porcinelor loc. Prisaca, jud. Galai. vor rezulta deseuri specifice organizarii de santier, rezultate ca urmare a lucrarilor de constructie, amenajare hale si montaj instalatii si utilaje. Din activitatile de amenajare hale si construire a abatorului, a bazinelor betonate pentru stocarea dejeciilor vor rezulta urmatoarele deseuri: deseuri de materiale de constructie, materiale inerte: pietris, beton, tencuieli; deseuri metalice, fractii metalice; deseuri ambalaje: material plastic, hartie, lemn, carton; deseuri menajere din activitati igienico-sanitare ale personalului angajat. Deseurile rezultate din activitatea de constructie si deseurile municipale/menajere vor fi colectate selectiv si eliminate prin firme autorizate. Surse de generare deseuri in perioada de functionare a obiectivului In urma activitatilor desfasurate in cadrul fermei de crestere a suinelor pe amplasament vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: o Deseuri menajere municipale (20 03 01), deseuri ce sunt depozitate in container tip Europubela si sunt ridicate periodic de catre societati de salubritate autorizate specializate din cadrul Primariei Munteni. o Dejectii animaliere (02 01 06) rezultate din activitatea fermei de cretere a suinelor, care vor fi depozitate n bazinele betonate n vederea stabilizrii timp de 6 luni, apoi fiind mprtiate pe terenurile agricole ca fertilizant. o Deseuri de medicamente neutilizate, degradate sau expirate, ambalajele de deseuri periculoase-substante folosite la dezinsectie, deratizare (18 02 02*). Sunt deseuri a caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale pentru prevenirea contaminarii. Medicamentele se comanda exclusiv in scop curativ (exclusiv in cazul aparitiei simptomatologiei) deci perioada de depozitare se limiteaza la data aprovizionarii acestora care coincide de cele mei multe ori cu administrarea acestora. Acestea se depoziteaza, in spatiu special amenajat, refrigerat corespunzator. Nu s-au relevat cazuri de expirare pentru ca nu se utilizeaza nimic in scop profilactic. Deseurile de medicamente vor fi depozitate in cutii speciale ,depozitate in spatiul special amenajat in incinta de aproximati 12mp, preluate de catre medicul veterinar si predate unei companii specializate in incinerarea materialelor cu respectarea reglementarilor legale conform contractului ncheiat cu o firma autorizat. Deseuri de tesuturi animale (02 02 02) - cadavre rezultate in urma mortalitatii efectivelor de animale (3%-5 % pe ciclu) pot prezinta un risc potential in constituirea focarelor de imbolnavire a animalelor sau a oamenilor . De aceea ele sunt stocate in spatiul frigorific de 16 mp situat in incinta fermei. Aceste deseuri sunt predate unei companii specializate/autorizate n incinerarea deseurilor de tesuturi animale cu respectarea reglementarilor legale. S-a incheiat Contractul nr. 86/27.05.2011 cu SC CAZACIOC&Co SRL Smardan pentru eliiminarea deseurilor organice de tesuturi animale (cadavre, sange de la abatorizare)
29
Nmoluri de la splare i curare (02 02 01) provenite de la abator, acestea sunt colectate n recipiente metalice si stocate n spaii special amenajate n vederea predrii ctre firme autorizate pe baz de contract. Materii prime care nu se preteaz consumului sau procesrii (02 02 03) provenite de la abator, acestea sunt colectate n recipiente metalice si stocate n spaii special amenajate n vederea predrii ctre firme autorizate pe baz de contract. Nmol de la epurarea efluenilor lichizi proprii (02 02 04) provenit din staia de epurare aferent obiectivului, acestea sunt colectate n recipiente metalice si stocate n spaii special amenajate n vederea predrii ctre firme autorizate pe baz de contract. DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) (16 02 14) rezultate ca urmare a casarii, defectarii, scoaterii din uz a instalatiilor sau componente din instalatii electronice si electrice sunt colectate separat si stocate intr-un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator. Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului. Tabelul nr. 3.1.-1 Managementul deseurilor in cadrul proiectului Codul Starea S, Codul privind Cantitate deseului Denumirea L, principala generata conform Colectare deseului*) semisol proprietate kg/an HG nr. SS periculoasa **) 856/2002 Perioada constructie/amenajare Municipale 100 SL 20 03 01 europubele 30 S 15 01 01 30 S 15 01 02 spatii special Ambalaje amenajate 30 S 15 01 03 10 S 15 01 06 S 17 04 05 spatii special Deseuri metalice 500 amenajate S 17 04 07 Pmnt excavat 150 mc S 17 09 04 -
Managementul deseurilor kg/an V R5 E E1 R -
R4 Reintroducere in sistemul de sistematizare a amplasamentului V10 -
Perioada de functionare Municipale 1825 Dejectii animaliere Deseuri de medicamente Deseuri de tesuturi animale Nmoluri de la splare i curare Materii prime care nu se preteaz consumului sau procesrii Nmol de la epurarea efluenilor lichizi proprii DEEE 5913,6 mc/ciclu. -
SL SL S
20 03 01 02 01 06 18 02 02*
H6 H9
3-5 %/ciclu
SL
02 02 02
europubele Bazin stocare dejectii spatii special amenajate Lada frigorifica Spatiu special amenajat recipiente metalice
E1 E10
E10
5 t/an
SL
02 02 01
E10
75 t/an
02 02 03
recipiente metalice
E10
25 mc/an -
SL S
02 02 04 16 02 14
recipiente metalice Spatiu
V10 R4
30
Starea S, L, semisol SS Codul deseului conform HG nr. 856/2002 Codul privind principala proprietate periculoasa **)
Denumirea deseului*)
Cantitate generata kg/an
Colectare
Managementul deseurilor kg/an V E R
special amenajat *deseu periculos; V-valorificata, E- eliminata; R-ramas pe stoc. Clasificarea metodelor utilizate in conform Ord. 78/2000 privind regimul deseurilor. 3.2. Prognozarea impactului Deseurile rezultate vor fi stocate temporar, in spatii special amenjate, pe platforme betonate, in conditii corespunzatoare, astfel incat sa nu influenteze desfasurarea activitatilor pe amplasament. Stocarea temporara a deseurilor se realizeaza in conformitate cu legislatia specifica in vigoare, astfel: pe platforme betonate si acoperite/descoperite; spatii special amenajate pentru deseurile periculoase; n containere transportabile, butoaie metalice; n spatii inchise si acoperite. 3.3. Masuri de diminuare a impactului Societatea va realiza un Plan de gestionare a deseurilor, generate pe amplasament, in care se va specifica denumirea deseului produs, codul deseului, cantitatea produsa, cantitatea valorificata, destinatia deseului, precum si stocul existent la sfarsitul anului. Prin masurile luate inca din faza de proiectare a procelor tehnologice desfasurate in cadrul proiectului, poluarea datorata generarii deseurilor se considera a fi situata in domeniul nesemnificativ. Atat in perioada de constructie cat si in cea de functionare societatea va lua toate masurile necesare, astfel incat eliminarea si valorificarea deseurilor se va realiza controlat, fara a duce la poluarea mediului inconjurator, astfel incat nu se preconizeaza un impact direct si semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deseuri de catre firmele specializate. In cazul DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) - Unelte electrice si electronice, societatea va realiza reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice. Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporara a acestora se va realiza intr-un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator. 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora Amplasamentul i modul de implementare a proiectului Modernizare ferma. Construire abator suine. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale. si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a porcinelor a fost ales innd cont de anumite criterii social - economice i tehnice cum ar fi costurile legate de pregtirea de antier, respectiv; posibilitile de procurare i costurile utilitilor necesare la construcii - montaj utilizate, posibilitile de acces n zon, de gradul de afectare a factorilor de mediu, modul de utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor sociali i de sntate a populaiei, gradul de asigurarea a rezistenei terenului, i n mod special de asigurarea unui flux tehnologic corespunztor. Folosina actual a terenurilor, aa cum sunt ele evideniate n Certificatul de Urbanism, este de curi construcii astfel c terenul nu i schimb categoria de folosin. De asemenea nu vor fi afectate habitate sau arii naturale protejate i nu vor fi ameninate specii de animale i plante prin implementarea proiectului. ntreaga activitate de execuie a lucrrilor pentru realizarea proiectului implic utilizarea unui numr divers de utilaje, organizarea de antier, depozit temporar de materiale, precum i o concentrare de efective umane. Toate aceste activiti constituie surse poteniale de poluare a factorilor de mediu: ap, aer si sol. Emisiile de poluani se vor produce doar pe o perioada restrns de timp, mai exact pe perioada construciei i amplasrii echipamentelor adiionale. In etapa de funcionare datorit tehnologiei folosite, a instalaiilor i msurilor de reducere a impactului, sursele de poluare a factorilor de mediu vor genera un impact local, nesemnificativ. Activitatea de crestere intensiva a porcilor determina aparitia unor fenomene negative, directe sau indirecte asupra mediului cum ar fi: poluarea aerului (NH3, H2S, SO2, NOx), eutrofizarea (N, P), afectarea stratului de ozon, producerea efectului de sera (CO2, CH4, N2O), perturbari ale ambientului local (miros, zgomot), cresterea continutului de metale grele in sol. Datorita cunoasterii tot mai profunde a diferitelor cauze ale acestor fenomene, a avut loc o sporire a atentiei acordate aspectelor de mediu asociate cresterii intensive a porcilor.
31
Aspectul cheie este strans legat de procesul natural de viata si anume de faptul ca animalele metabolizeaza hrana si elimina restul de nutrienti prin dejectii. Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei In tabelul de mai jos sunt prezentati parametrii cheie care se au in vedere in legatura cu impactul asupra mediului care ar putea fi generat de activitatile fermei prin consum de resurse si emisii poluante inclusiv miros si zgomot. Tabelul nr. 4-1 Parametrii cheie legai de mediu pentru activiti principale din ferm Activitatile principale din ferm Parametrii cheie legai de mediu Consum Adpostire animale: sistemul de evacuare i depozitare temporara (interna) a dejectiilor produse Emisie potenial emisii n aer (NH3), miros, dejectii
energie
Adpostire animale: echipamentul de control i meninere a climatului interior echipamentul de hrnire i alimentare cu apa de baut a porcilor Descrcare i ncrcare porci Descarcarea / depozitarea nutretului combinat in buncare Transportul dejectiilor din hala pana la rezervoarele de dejectii Depozitarea temporara a dejectiilor in vederea fermentarii
energie, hran, ap
zgomot, ap rezidual, praf, CO2,
energie energie -
zgomot praf miros, emisii n aer emisii in aer, miros, accidental infiltratii n sol si in apa freatic emisii n aer, miros, emisii de N, P i K, etc., n sol, apa freatic i apa de suprafa zgomot mirosuri, poluare sol si apa freatica miros
Aplicare pe cmp a gunoiului fermentat (fertilizare)
energie
Depozitarea celorlalte tipuri de deseuri Izolare mortalitati (depozitare temporara carcase)
energie
Descrierea conditiilor in care se va desfasura si evaluarea conformarii acestora cu recomandarile BREF ILF se prezinta in aceasta sectiune. Din punct de vedere ecologic, eficienta cu care porcii transforma hrana in energie, viteza de crestere si alimentatia sunt foarte importante. Pentru a se asigura ca cerintele nutritionale sunt indeplinite, se obisnuieste in mod frecvent ca animalele sa fie hranite cu nutrienti in exces. Totodata, emisiile de amoniac in mediul inconjurator sunt in mare parte o consecinta a acestui dezechilibru. Calitatea si compozitia dejectiilor, respectiv modul in care sunt gestionate si depozitate acestea sunt factori determinanti pentru nivelele de emisii in cazul cresterii intensive a porcilor. APA 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului Zona aflat n studiu este ncadrat pe harta hidrogeologic a Romniei Plana P4 - n regiunea n care exist ape subterane de adncime n formaiuni poroase, permeabile (facies argilos-nisipos) stratele fiind locale i discontinui.
4.1
32
De asemenea, n aceast subunitate pot s apar acvifere lenticulare n intercalaiile permeabile locale situate la adncimi variabile i adesea deschise pe versani. Acviferele de medie i mare adncime sunt cantonate n rocile sedimentare granulare, permeabile, reprezentate predominant din nisipuri i nisipuri cu intercalaii de pietriuri prezente ca intercalaii ntre pachetele argiloase de vrst Sarmaian sup. (Chersonian) existente n lungul Depresiunii Brladului. Intercalaiile nisipoase care cantoneaz aceste acvifere, pn la adncimea de 110 m, apar ntre adncimile: 39 44 m (5 m), 73 77 m (4 m) i 89 95 m (6 m), grosimea acestora variind ntre 4 i 6 m, grosimea total a acviferelor fiind de ordinul a 15 m. Acviferele sunt n general captive, nmagazinate n depozitele de vrst pliocene, alctuite preponderent din nisipuri i nisipuri cu intercalaii de pietriuri cu grosimi variabile. Datorit structurii monoclinale a regiunii, acviferele cantonate n formaiunile de adncime prezint presiuni de strat ridicate, direct proporional cu distana fa de zona de alimentare (capetele de strat). Se constat caracterul puternic ascensional i chiar artezian n majoritatea forajele executate n aceast zon. Zona de alimentare a acviferului de medie adncime este situat n sectoarele nordice de apariie a depozitelor sedimentare sarmaiene, nclinarea NV-SE a stratelor fiind favorabil creterii treptate (graduale) a conductivitii hidraulice i transmisivitii, la care se adaug i efectul apariiei stratelor cu precdere nisipoase aparinnd Meoianului. Apa care alimenteaz rezervele subterane provine n principal din infiltrarea precipitaiilor atmosferice prin capetele de strat ale intercalaiior nisipoase sarmaian-meoiene, care apar la zi pe rama Depresiuniii Brladului. Din punct de vedere hidrochimic, acviferul de medie i mare adncime din Depresiunea Brladului se caracterizeaz printr-o ap subteran care se ncadreaz n limitele de potabilitate, apa fiind de tip sulfato hidrocarbonatat sodic. Starea apelor subterane Nivelul hidrostatic al apei freatice in zona amplasamentului obiectivului de investitie, este situat la adancime mare (>10m), neinfluentand profilul solului. Apa care alimenteaz rezervele subterane provine n principal din infiltrarea precipitaiilor atmosferice. Pe amplasament exista un foraj de observatie a calitatii freaticului amplasat lateral pavilionului administrativ, cu coloana metalica de 110 mm si adancime de 30m. Prin proiect se prevede realizare a inca doua foraje de observatie in zona rezervoarelor de dejectii, pozitionate pe directia de curgere, in amonte, respectiv in avalul de acestea. Starea apelor de suprafataPrincipala arter hidrografic ce strbate zona studiat este rul Brlad, care dreneaz apele de suprafa, avnd un rol principal n stabilirea nivelului apei subterane, cantonat n formaiunile sedimentare neogene i cuaternare ale platformei. Debitul mediu multianual al rului Brlad variaz ntre 0.650 i 0.700 de m3/s. Se constat c regimul anual al acestora este unul de tip neuniform. Zona studiat aparine bazinului hidrografic al rului Brlad. Formaiunile geologice prezint o dispunere monoclinal avnd o cdere pronunat, orientat spre SE. Depozitele sedimentare de vrst cuaternar reprezint principala roc magazin din zona studiat, n special pentru acviferele freatice de mic i medie adncime. Investigarea primului strat acvifer interceptat a relevat o pant hidraulic ridicat i implicit o dinamic accentuat a acestuia. Alura hidroizohipselor individualizeaz o curgere, n general uniform, predominnd totui curgerea plan vertical i radial divergent. 4.1.2. Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa se va realiza prin intermediul a unui put forat, a unui rezervor tampon cu capacitatea de 60 mc si a unei pompe pentru distributia apei in reteaua interna a fermei. Putul forat se afla amplasat in partea de nord a fermei, care este si cea mai inalta, iar distributia acesteia in reteaua interna se va realiza gravitational. Regimul de functionare al fermei va fi de: 365 zile/an si 24 ore/zi. Caracteristicile forajului.
Coloana definitiva din PVC cu diametrul de 200mm si adancimea de 110m. Forajul este cu nivel artezian (strat acvifer captiv sub presiune); Forajul este prevazut cu echipament de pompare submersibil tip TESLA Ex B5, avand caracteristicile tehnice Qi=14.40 mc/h; Hp=53 mCA, P=2,20 kW; In situatia opririi electropompei excesul de apa din foraj este evacuat prin intermediul unei conducte din PEHD cu Dn=110mm, lungime de 800m; Este instituita zona de protectie sanitara cu regim sever, conform HG nr. 930/2005 in jurul constructieie de captare; imprejmuirea are suprafata Lxl=6x5m = 30m si este realizata din gard de plasa cu ochiuri sustinut de stalpi din beton. Instalatii de tratare nu se face tratare. Instalaia de aduciune si nmagazinare a apei.
33
Conducta de aductiune a apei de la foraj la rezervor este din OL, cu diametrul Dn 80mm si o lungime de cca. 75m. Instalatia de inmagazinare a apei este alctuit dintr-un rezervor de inmagazinare tip hidrosfera cu capacitatea de 60mc prevazut cu sistem de automatizare/control n privina nivelurilor de exploatare ale apei (senzor de nivel minim apa, comanda pornire electropompa foraj, senzor nivel maxim apa, comanda oprire electropompa foraj), pompa distributie. Alimentarea cu apa tehnologica (industriala). Reteaua de distributie a apei potabile: a) Distribuia apei la consumatori se realizeaza gravitational prin intermediul unui sistem de tevi de PVC si otel galvanizat cu Dn=2 4, cu lungimea totala de 800m. Apa pentru adapatul suinelor. b) Distribuia apei in interiorul halelor se realizeaza prin intermediul unei retele de conducte din polipropilena si hotel galvanizat, conducte de alimentare a suzetelor din PEHD, cu Dn3/4 si lungimea de 50m pe fiecare fir. Suzetele sunt pozitionate pe peretele exterior al boxei la o inaltime de 15-20 cm fata de pardoseala, pe peretele diametral opus hranitoarelor. c) Distributia apei in sectia Abator. Se realizeaza printr-un bransamentul la conducta de distributie a apei de pe amplasament, format din: - camin de vane; - conducta din PEHD cu Dn=63mm si L=90m. Reteaua de distributie a apei la Abator este alcatuita din conducte din PEHD cu Dn=1563 mm si Ltotala=57m. Modul de folosire a apei Apa pe amplasament va fi utilizata in urmatoarele scopuri: igienicosanitare, pentru personalul permanent de deservire la ferma de porci si statia de epurare a apelor uzate; necesar potabil pentru porci - metabolism; igienizarea celor 15 hale. Necesar abator Norme de consum de apa Elementele de calcul pentru necesarul estimat de ap n ferm:
suprafaa (total, construit, spaii verzi, etc) Structura necesarului de apa:
capacitatea fermei; numrul de angajati (10 angajai);
apa pentru adapatul suinelor; apa pentru igienizarea halelor;
apa n scop potabil i igienico-sanitar; n scopuri igienico sanitare pentru personal: 500 l/zi 50 mc/zi/angajat (conform STAS 1478/90 tab 4) pentru reproducerea i creterea suinelor: Perioada I: - scroafe gestante 10-15 l/zi/cap (5 zile) - scroafe lactaie 20-25 l/zi/cap (38 zile/serie) - purcei de lapte (0-10) kg 2,2 l/zi/cap (38 zile/serie) Perioada II tineret (10 kg 30 kg) - 2-3 l/zi/cap (52 zile/serie) Perioada III ngrare suine (30 kg 95-120 kg) 6-8 l/zi/cap (75 zile/serie) igienizarea si curatarea halelor 0,2 mc/cap/an; abatorizare oparire si dusare 2200 l/zi, splare organe 1500 l/zi, spalare la sfarsitul zilei 1500l/zi 4.1.2.1. Caracteristici cantitative ale sursei de apa in sectiunea de prelevare Pentru alimentarea cu apa a fermei de crestere a porcilor se va utiliza apa din sursa proprie. 4.1.2.2. Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa Pentru alimentarea cu apa a fost aleasa varianta alimentarii prin intermediul a unui put forat din urmatoarele motive: nu exista o retea centralizata de alimentare cu apa potabila in zona; sursa de apa potabila necontaminata. 4.1.2.3. Masuri de inbunatatire a alimentarii cu apa Apa potabila va indeplini conditiile de potabilitate conform prevederilor legale stabilite prin STAS 1342- Apa potabila. Masurile adoptate pe amplasament de catre titularul activitatii sunt reprezentate de: - instituirea de zone de protectie sanitara in jurul putului forat si a rezervorului de apa; - controlul riguros al calitatii si al consumului de apa.
34
4.1.2.4. Informatii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimic, microbiologici Alimentarea cu apa potabila se realizeaza prin intermediul a unui put forat iar calitatea apei corespunde din punct de vedere al parametrilor fizico-chimici si microbiologici. 4.1.2.5. Motivarea folosirii apei subterane in scopuri productive Necesarul de apa. Elementele de calcul pentru necesarul estimat de apa in ferma:
Suprafaa (total, construit, spaii verzi) In cadrul fermei de crestere si ingrasare a porcilor apa va fi utilizata utilizata pentru: - nevoi igienico sanitare, pentru personalul permanent de deservire din cadrul fermei 10 persoane; - consumul animalelor; - spalarea igienizarea halelor de cretere a suinelor i ale abatorului; - spalarea organelor interne si a intestinelor in cadrul abatorului; - pentru evacuarea dejectiilor din halele de crestere; In activitatea de crestere a porcilor care se va desfasura pe amplasament se vor utiliza tehnici comparabile cu cele mai bune tehnici disponibile (B.A.T.). Bilantul consumului de apa in cadrul activitatii de crestere a porcilor. Consumurile de apa estimate in cadrul proiectului se bazeaza pe rezulatele mentionate in literatura de specialitate cat si pe exemplele prezentate in documentul de referinta B.A.T./B.R.E.F. In tabelul urmtor sunt prezentate sursele de apa uzate si cantitatile generate de activitatea de crestere a porcilor care se va desfasura pe amplasament. Consumul de apa pentru necesarul menajer, a fost calculat in conformitate cu prevederile Ordinului MLPAT nr. 29/N/3/ 29.12.1993, si este prezentate in tabelul urmator: Tabelul nr. 4.1.2.5-1 Consumul de apa in scop menajer Numarul Denumirea consumatorului Norma de apa consumatorilor WC personal angajat 0,5 mc/luna/persoana 10 Lavoare personal angajat 0,5 mc/luna/persoana 10 Dusuri personal 3 mc/luna/persoana TOTAL 1,34 mc/zi Consumul de apa estimat prin aplicarea tehnicilor propuse de titularul activitatii Consumul de apa depinde de mai multi factori printre care: - varsta i greutatea animalului; - starea de sanatate; - conditiile climatice; - tipul hranei i sistemul de hranire; - tipul i starea sistemului de adapare. Consumul de apa pentru ferma de crestere a suinelor depinde in primul rand de perioada (stadiu de productie) crescand odata cu varsta si cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal. Astfel consumul de apa pentru cresterea porcilor de sacrificat are o influenta clara asupra volumului si calitatii dejectiilor. Pentru un porc de la 25 la 60 kg greutate viu, consumul de apa este de aproximativ 5 - 6 litri pe cap/zi, crescand pn la 8 l/cap/zi, cu cresterea greutatii n viu. Consumul de apa necesar procesului tehnologic de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor se desfasoara in sistem intensiv industrial in flux continuu pe stadiile de productie conform tabelului: 1. Consumul mediu de apa estimat pentru maternitate: - scroafe gestante n ftare 240 scroafe este de 12,5 l apa/zi/cap (valoarea include ap de but), rezultand un consum total: Consum total de apa zilnic: 240x12,5=3000 l apa/zi = 3 mc/zi Consum total de apa ciclu: 3 x 5 = 15 mc/ciclu - scroafe lactaie 240 scroafe este de 22,5 l apa/zi/cap (valoarea include ap de but), rezultand un consum total: Consum total de apa zilnic: 240x22,5=5400 l apa/zi = 5,4 mc/zi Consum total de apa ciclu: 5,4 x 38 = 205,2 mc/ciclu - purcei de lapte - 1200 purcei, este de 2,5 l apa/zi/cap, rezultand un consum total: Consum total de apa zilnic 2400 x 2,2 = 2640 l apa/zi = 5.28 mc /zi 10
Capacitatea fermei; Numrul de angajai (10);
Necesarul mediu zilnic de apa 0,17mc/zi 0,17 mc/zi 1 mc/zi
35
Consum total de apa ciclu: 2.64 x 38=200.64 mc/ciclu 2. Consumul mediu de apa necesar cresterii tineretului (10-30 kg) 1620 purcei, este de 2,5 l apa/zi/cap rezultand un consum total: Consum total de apa zilnic 1620 x 2,5 = 4050 l apa/zi = 4,05 mc /zi Consum total de apa ciclu: 4.05 x 52=210,6 mc/ciclu 3. Consumul de apa estimat pentru cresterea porcilor ntre 30 - 120 kg este de 6 l/zi/cap, rezultand un consum total: Consum total de apa zilnic: 10940 x 6= 51240 l/zi = 65,64 mc/zi Consum total de apa ciclu: 65,64 x 75 = 4923 mc/ciclu Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul efectivul maxim existent de 12800 capete (240 scroafe, 1200 purcei de lapte, 1620 tineret 10940 porc gras) la un moment dat n cadrul fermei consumul maxim zilnic total este de 3+5.4+5.28+4.05+ 65,64= 83,37 mc/zi Tabelul nr. 4.1.2.5-2 Consumul de apa necesar in proces tehnologic Categorie suine Scroafe gestante Scroafe cu purcei Purcei de lapte Tineret porcin (10-30 kg) Porc sacrificat (95kg - 120 kg) gras (30-120 kg) Numar de zile /ciclu 5 38 38 52 75 TOTAL Numar cicluri 6,6 6,6 6,6 5,6 2.2 Numar de animale 240 240 2400 1620 10940 Consum apa l/zi/cap 12,5 22,5 2,2 2,5 6 Cantitatea anuala de apa [m3 / an] 99 1354.32 1324.22 1179.36 10830,6 14787.5
Consumul de apa necesar activitatilor de igienizare si curatenie a spatiilor de crestere (boxelor) a suinelor prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor. In cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de beton), spalarea pardoselelor cu gratare folosesc apa mai putina pentru spalare. Conform BAT volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este: Categorie Suine Consum apa curatenie 0,07 0,3 mc/cap/an
Consum apa abator: 5,2 mc/zi, astfel: - oparire si dusare - 2200 l/zi; - splare intestine 1500 l/ zi - spalare la sfarsitul zilei - 1500 l/ zi cantitate anuala: 5.2 mc/zi x 260 zile/an = 1352 mc/an Folosinte si norme de consum: Metabolism; Spalari hale crestere: 0,07-0.3 m3/cap/an (BREF ILF tab. 3.16); Nevoi igienico-sanitare: 50 litri/zi/om (conf. STAS 1478/90, tab.4) ;
36
Tabelul nr. 4.1.2.5-3 Bilantul consumului de apa (conform prevederilor Ordinului MAPAM 863/2002) Apa prelevata din sursa Sursa de apa (furnizor) Consum total de apa (coloanele 4,10,11) mc/zi 1 Crestere suine 2 3 83,37 4 83,37 Recirculata/ reutilizata
Proces tehnologic
Total [m3/zi]
Apa subterana mc/zi 5 83,37
Consum industrial Pentru compensarea Apa de la Apa de la Observatii pierderilor in sistemele propriul alte Apa de cu circuit inchis obiectiv obiective suprafata Apa Apa de subterana suprafata 6 7 8 9 10 11 -
spalare igienizare utilaje si pardoseli 1 put forat abatorizare
7.02
7.02
7.02
5.2
5.2
5.2
consum menajer TOTAL
1.34 96.93
1.34 96.93
1.34 96.93
37
a) b) -
c)
d)
4.1.3. http://www.youtube.com/watch?v=ANSw8uA4O6MManagementul apelor uzate Reteaua de canalizare: apele uzate de tip menajer rezultate de la pavilionul administrativ si de la filtrul sanitar sunt colectate prin conducte din PVC si OL cu Dn=110-200 mm si L=44m fiind descarcate in statia de epurare aferenta abatorului. Apele uzate de la spalarea halelor de dejectiile din canalele boxelor de crestere sunt colectate astfel: Halele H1-H10: prin canale din beton (0.40x0.50m) dispuse longitudinal, acestea fiind racordate prin intermediul unor canale la un canal principal din beton (0.40x0.80m; L=170m) aflat in partea sudica a amplasamentului. Canalul principal din beton evacueaza apele uzate si dejectiile din hale in bazinul nr. 2. Caracteristicile Bazinul nr. 2: din beton armat cu V=1008 mc, prevazut cu electropompa tocator tip HOLTZ, Q=20mc/h, P=5.5kw, n=1500rot/min. Halele H11-H14 apele uzate si dejectiile sunt colectate din hale prin intermediul unor canale din beton(0.40x0.50m) dispuse longitudinal, acestea evacueaza apele uzate si dejectiile din hale in bazinul nr. 1. Caracteristicile Bazinul nr. 1: din beton armat cu V=96 mc, prevazut cu electropompa tocator tip LANDIA, Q=5mc/h, P=5.5kw, n=1500rot/min. printr-o conducta din PEHD si metalica dejectiile sunt vehiculate in bazinul nr. 2 Apele uzate de de la Sectia Abator sunt colectate si evacuate printr-o retea de canalizare compusa din: conducte PVC cu Dn=110mm, sifoane de pardoseala, conducte PE cu Dn=400mm si lungimi de cca. 75m, 4 camine de vizitare racord/schimbare directie, la o statie de epurare. Nmolul rezultat din staia de este colectat n recipiente metalice, stacate n spaii special amenajate n vederea eliminrii prin firme special amenajate. Sangele rezultat de la sacrificari suine este colectat prin intermediul unei retele separate (spatiu sacrificare, sifon pardoseala, conducte PEHD, cu Dn=90-110mm si electropompa) intr-un bazin de inox de 3 tone, amplasat in Sectia Abator. Sangele si deseurile de organe sunt preluate de SC CAZACIOC &CoSRL Smardan cf Contractului nr. 86/27.05.2011. Apele pluviale colectate de pe amplasament sunt preluate prin rigole si pante cu dirijare pe terenurile agricole din vecinatate.
Consumul de apa necesar activitatilor de igienizare si curatenie a spatiilor de crestere (boxelor) a suinelor prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor. In cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de beton), spalarea pardoselelor cu gratare folosesc apa mai putina pentru spalare. Conform BAT (pct. 3.2.2.2.2. tab 3.16). volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este: Categorie suine Consum apa curatenie 0,07 0,3 mc/cap/an
Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul concret evaluat, efectivul maxim existent la un moment dat in cadrul fermei de crestere a suinelor este 12800 capete suine crestere/ingrasare. Luand in calcul un consum de apa de spalare de 0,2 mc/cap/an (0,5 l/cap/zi) va rezulta: Volumul total al apelor uzate rezultat ca urmare a curateniei spatiilor de crestere/ingrasare suine (spalare pardoseli boxe) este: V = 12800 x 0,2 mc/ an/cap = 2560 mc/an; Volum total apa uzata zi: = 2560: 365 zile = 7.02 mc/zi. 4.1.3.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate: Principalele sursele de poluare a apelor n faza de execuie a proiectului sunt reprezentate de: tehnologiile de execuie (construcie) propriu-zise; utilajele implicate n activitatea de construcie; activitatea uman. Lucrrile de pregtire a terenului n vederea amenajrii fundaiilor constituie principalele activiti cu posibil impact asupra apelor de suprafa i subterane. Lucrrile de construcie pot influena calitatea apelor de suprafa i a celor subterane prin antrenarea de ctre apa meteoric a eventualelor depozite de pmnt rezultate din spturile efectuate pentru fundaii. Ca urmare a precipitaiilor, taluzele pot fi splate de scurgerile de suprafa care antreneaz fraciuni de material sau mase de pmnt.
38
Deoarece construcia i punerea n oper a lucrrilor propuse se va executa n uscat, cu depozitarea local a materialului rezultat din spturi, riscul polurii apelor de suprafa i subterane este minim. Utilajele implicate n activitatea de construcie Modul de lucru, starea de uzur a utilajelor, ct i starea lor tehnic sunt elemente care pot provoca n timpul execuiei lucrrilor de construcie poluri ale apelor. Principalii poluani sunt combustibilii i uleiurile. Acestea pot ajunge s afecteze calitatea apei prin: splarea utilajelor sau a autovehiculelor n spaii neamenajate, direct pe sol; repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei n spaii neamenajate; stocarea motorinei sau a uleiurilor arse n depozite sau recipiente improprii. Activitatea uman Activitatea salariailor din antier poate fi la rndul ei generatoare de poluani cu impact asupra apelor, deoarece: produce deeuri menajere, care depozitate n locuri necorespunztoare pot fi antrenate de ape sau pot produce levigat care s afecteze calitatea apei subterane; evacurile fecaloid menajere aferente organizrilor de antier, pot i ele s afecteze calitatea apelor, dac grupurile sanitare sunt improvizate. n ceea ce privete evacurile de ape fecaloid-menajere aferente organizrii de antier, salariaii care vor fi implicai n lucrrile de construcie vor utiliza toalete existente aflate in dotarea fermei supuse modernizarii. Pentru perioada de functionare a fermei Sursele de generare a apelor uzate in periaada de functionare fermei sunt reprezentate de: - apele uzate rezultate de la igienizarea grosiera a halelor de crestere; - filtrul sanitar, statia de dezinfectie, laborator, abator; - sistemul de colectare a apelor pluviale. 1. Din activitatea de crestere a porcilor vor rezulta dejectii in stare lichida. Apele uzate rezultate de la splarea halelor si dejeciile sunt evacuate din gropile de dejecii ale boxelor, prin sistemul canalelor colectoare interioare impermeabilizate, betonate, dispuse de-a lungul halelor, racordate la un canal principal din beton acoperit ce evacueaz prin pompare in bazinele betonate de stocare. Apele uzate rezultate de la filtrul sanitar, statia de dezinfectie, laborator, abator sunt evacuate catre statia de epurare . Producia zilnica de dejecii si urina a unei scroafe este de 3 l/scroafa zi + 1 l/purcel zi. Producia zilnica de dejecii si urina al unui porc din sectorul de tineret este de 2 l/purcel zi. Producia zilnica de dejecii si urina al unui porc gras este de 1,1 l/purcel zi. In cadrul fermelor de crestere a porcilor sunt utilizate o serie de metode pentru managementul dejectiilor, acestea fiind prezentate mai jos: Podea cu fante pe intreaga suprafata si cuva adanca pentru stocarea dejectiilor. In cazul acestui sistem cuva de stocare a dejectiilor are o adancime de 1,21,8 m, care are rol de depozitare a dejectiilor pe o perioada de timp de 36 luni. Lichidul din bazinele de stocare va fi evacuat prin vidanjare sau alt sistem. Avantajele sistemului: intretinere si costuri scazute; retinerea nutrientilor in dejectii; mentine curatenie pentru animale. Dezavantaje sistemului: mediu in care sunt prezente mirosuri neplacute; acumularea unei cantitati inseminate de namol, greu de evacuat. Podea partial prevazuta cu fante: cu o cuva adanca pentru stocare, respectiv cu o cuva cu adancime mica si stocare separata. Sistemul este similar celui prezentat mai sus, dar numai 1/3 din suprafata pardoselei este prevazuta cu fante. Avantajele si dezavantajele sistemului sunt similare cu cele prezentate anaterior, dar in acest caz animalele se murdaresc iar spatiul de crestere necesita o curatare periodica cu flux de apa. Rigola pentru scurgerea gravitationala a dejectiilor cu stocare separata: cu gratare, respectiv cu canal deschis. Sistemul cu gratare prevede un canal de 2550 cm adancime, protejat, necesita un sistem de pompare cat si facilitati pentru stocarea dejectiilor. Avantajele sistemului: controlul mirosului in interiorul halelor de crestere; costuri reduse pentru constructie. Dezavantajele sistemului: cerinte crescute de intretinere;
39
necesita apa mai multa; scaderea valorii de nutrienti. Sistemul cu canal deschis prevede un canal de 2-10 cm adancime, neprotejat. Avantajele si dezavantajele sistemului sunt similare cu cele prezentate pentru sistemul cu gratare. Un dezavantaj suprimentar al sistemului fata de cel prezentat anterior este reprezentat de posibilitatea aparitiei de imbolnaviri ale animalelor. In cazul analizat, titularul proiectului de investitie a ales sistemul. de canale de colectare a dejectiilor in halele de productie avand dimensiunile bxh = 0.40x0.50m. Canalele sunt prevazute cu perna de apa cu grosimea de 10 cm. Sisteme pentru tratarea dejectiilor lichide Metoda cea mai utilizata pentru tratarea dejectiilor rezultate din fermele de crestere a porcilor este reprezentata de stocarea in iazuri biologice. Avantajul metodei de stocare in iazurile biologice este reprezentat de simplitatea cu care sunt manaipulate dejectiile cat si faptul ca mirosurile sunt prezente intr-o mai mica masura in perioada de administrare pe soluri, datorita degradarii biologice continue. Dezavantajele metodei sunt prezente in situatia in care nu functioneaza corect iazurile, determinand in acest caz probleme legate de miros. Iazurile anaerobe sunt utilizate in mod frecvent, avand in vedere si costurile de operare mai reduse. Din punct de vedere constructiv, acestea pot fi mai adanci dat fiind lipsa necesitatii oxigenului in procesul de degradare, ceea ce presupune utilizarea unor suprafete mai mici pentru acelasi volum de dejectii stocate si tratate, respectiv suprafete de generare a emisiilor atmosferice mai reduse. Avantajele reprezentate in cazul utilizarii iazurilor anaerobe este reprezentat de suprafetele mici de teren necesare pentru constructia acestora cat si de nivelul redus al cheltuielilor pentru constructie. Totodata, un alt avantaj al iazurilor anaerobe este reprezentat de faptul ca se descompune o cantitate mare de materie organica pe unitate de volum. Dezavantajele in situatia utilizarii iazurilor anaerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea sunt foarte sensibile la schimbarile bruste de temperatura. Iazurile aerobe sunt considerate a fi costisitoare din punct de vedere al operarii. Acestea utilizeaza oxigen iar adancimile iazurilor sunt mai mici. Pentru functionarea acestora se utilizeaza oxigen care este furnizat mecanic prin sisteme de aerare si alge. Avantajele reprezentate in cazul utilizarii iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea genereaza miros mai putin agresiv, respectiv necesita un volum redus la jumatate. Dezavantajele in situatia utilizarii iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea necesita suprafete mai mari datorita adancimilor mai mici, iar aerarea mecanica este costisitoare. In unele situatii este necesara o corectie a pHului pentru a-l pastra in limitele 6,5 8,5. Eficienta metodei de epurare scade in perioadele de timp rece, avand in vedere ca ritmul degradariii organice descreste odata cu descresterea temperaturii. In cadrul fermelor de crestere a porcilor, iazurile pot functiona ca celule de sine statatoare, situatie in care rolul acestora este numai de stocare a dejectiilor sau pot fi utilizate pe faze ale procesului de epurare cu rol diferit. In aceast fel tratamentul apelor uzate este mult mai eficient in situatia in care aceasta este utilizata pentru irigatii. Sitemul de epurare in faze, reclama utilizare mai multor celule/bazine dupa cum urmeaza: - primul bazin/celula este in mod obisnuit mai adanc, situatie in care procesele de degradare a dejectiilor sunt anaerobe. - nivelele de umplere ale bazinului raman constante dat fiind faptul ca la intrarea unui volum de dejectii o parte va fi deversata peste un prag/lama deversoare, iar bazinul urmator are o adancime mai mica. - tratarea in trepte a apelor uzate rezultate din activitatea de crestere a porcilor, prezinta avantajul ca nivelul emisiilor de poluanti in atmosfera este mai redus (mirosuri mai reduse), respectiv o cantitate/un volum mai mic de substanta organica. O masura eficienta necesara a fi adoptata in cadrul fermelor de crestere a porcilor in scopul prevenirii poluarilor accidentale in cazul ploilor torentiale, poate fi reprezentata de necesitatea asigurarii unui spatiu suficient de mare (sa existe un spatiu liber) pentru fiecare bazin de stocare. Pentru calculul volumului necesar in vederea prevenirii poluarilor accidentale in situatia aparitiei ploilor torentiale, este recomandat sa se tina cont de cantitatea de ploaie cea mai puternica, raportata la o durata de cel putin 24 ore, care se poate realiza odata la 25 ani. In cazul analizat, titularul proiectului de investiie a ales un sistem de tratare a dejeciilor, avnd 3 bazine impermeabilizate din beton cu adncimea de 3,8 m/bazin, care nu comunic intre ele. Statia de epurare este formata din urmatoarele etape/echipamente: Filtrare grosiera cu un Filtru Aquarake pentru statia de spalare camioane Filtrare initiala a particulelor mari cu un Filtrul rotativ pentru apa din abator Flotare cu o Unitate de flotare pentru indepartarea grasimilor din apa Biotratament aerobic discontinuu secvential intr-un bazin de tratament biologic, cu aerare de suprafata
40
Deshidratare namolului biologic in exces, provenit din tratamentul biologic, cu un Tambur de deshidratare
4.1.3.2. Cantitati si caracterisitici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale, etc.) Apele uzate evacuate din cadrul fermei sunt reprezentate din dejectiile evacuate in sistem lichid care includ, apele menajere, pluviale si cele din igienizarea spatiilor tehnologice (halele de crestere). Caracteristici cantitative. - In documentele care prezinta cele mai bune tehnici disponibile privind activitatea evaluata (BAT/BREF), se mentioneaza ca nu exista foarte multe date disponibile pentru a putea aprecia cantitatile de apa utilizate pentru igienizarea spatiilor de productie (halele de crestere); - Calculul cantitatii de apa pluviala se estimeaza avand in vedere cantitatea specifica de 0,5 mc/mp/an stabilita la nivelul intregii tari prin normativ; Apele pluviale sunt colectate de pe amplasament fiind evacuate pe terenurile agricole aflate in vecinatate. Cantitatea si caracteristicile apelor cu dejectii depind in mare masura de caracteristicile dejectiilor. Acestea depind la randul lor de tipul de hrana,modalitatea de hranire, de sistemul aplicat de colectare si evacuare a dejectiilor. Ape uzate - dejectii Consumul de apa pentru ferma de crestere a suinelor depinde in primul rand de perioada (stadiu de productie) crescand odata cu varsta si cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal. Astfel consumul de apa pentru cresterea porcilor de sacrificat are o influenta clara asupra volumului si calitatii dejectiilor. Pentru un porc de la 25 la 60 kg greutate viu, consumul de apa este de aproximativ 4 - 8 litri pe cap/zi, crescand pana la 10 l/cap/zi, cu cresterea greutatii in viu. In general productia de balegar creste, dar are loc si o scadere a procentajului de continut uscat din cauza consumului crescut de apa. Cantitatea de dejecii suine variaz in funcie de categoria de porci, coninutul de nutrieni din furaje si sistemul de adpare aplicat, precum si de stadiile de producie cu procesul tipic de metabolism asociat. Procesul tehnologic al fermei de crestere si ingrasare a suinelor se desfasoara in sistem intensiv industrial in flux continuu, avnd o capacitate maxima proiectat de 12800 locuri/ciclu. Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a porcilor: ratia apa/furaj in perioada de productie influenteaza cantitatea de dejectii si continutul in materie uscata a dejectiilor la porcii pentru crestere si sacrificare. Tabelul nr. 4.1.3.2-1 Ratia apa/furaj respectiv continutul in materie uscata al dejectiilor rezultate din fluxul tehnologic de crestere al porcilor. Raport apa/furaj Ratie (kg/porc/zi) Productie dejectii mc/porc/an 0,88 0,95 2.03 1,09 1,23 1,38 Continut fractie solida in dejectii (%) 13,5 12,2 10,3 8,9 7,8
1.9:1 2.0:1 2.2:1 2.4:1 2.6:1
Astfel in urma extrapolrii datelor prevzute in BAT/BREF (tab. 3.16) rezulta o producie de dejecii de 0,95 1,09 mc/an/cap porc. Pe baza acestui factor se poate determina volumul de dejecii rezultat ca urmare a produciei de suine pe un ciclu (150 zile). V dejectii/zi/cap = (0,95 1,09)/365 zile = 2,8 litri/cap/zi V total dejecii = 12800 locuri x 2,8 litri/cap/zi = 35,84 mc/zi V total dejecii = 12800 locuri x 2,8 l x 165 zile/1000 = 5913,6 mc/ciclu V total dejecii an = 5913,6 mc/ciclu x 2 = 11827,2 mc/an Prin urmare volumul de dejecii care intra pe ciclul de producie in procesul de descompunere aerob este de 5913,6 mc/ciclu. Pentru estimarea cantitatilor de ape uzate rezultate ca urmare curatirii spatiilor (boxelor) de crestere a suinelor prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor s-au utilizat factori de consum prevazuti in documentul de referinta BAT (pct. 3.2.2.2.2. tab 3.16). In cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de beton), spalarea pardoselelor cu gratare folosesc apa mai putina pentru spalare.
41
Tabelul nr. 4.1.3.2-2 Volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este: Categorie suine Consum apa curatenie mc 0,07 0,30 mc/cap/an
Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul concret evaluat, efectivul maxim existent la un moment dat in cadrul fermei de crestere a suinelor este 12800 capete suine crestere/ingrasare. Luand in calcul un consum de apa de 0,2 mc/cap/an (0,5 l/cap/zi) va rezulta: Volumul total al apelor uzate rezultat ca urmare a curateniei spatiilor de crestere/ingrasare suine (spalare pardoseli boxe) este: V = 12800 x 0,2 mc/ an/cap = 2560 mc/an; Volum total apa uzata zi: = 2560: 365 zile = 7.02 mc/zi. Volumul total al reziduurilor ce se vor stoca in bazinele betonate va fi: 11827,2 + 2560 = 14387,2 mc/an (dejecii + apa de la curatenie hale) 14387,2: 2 = 7193.6 mc/semestru. Capacitatea de stocare in bazinele impermeabilizate este de 15010 mc ceea ce permite si preluarea apelor meteorice pe o perioada de ase luni. Pentru estimarea cantitatilor de ape uzate menajere (provenite de la filtrul sanitar) s-a considerat ca acestea reprezinta 80 % din consumul de apa pentru aceste nevoi. Avand in vedere consumul de apa estimat la 1,34 mc/zi, rezulta: 80 % x 1.34 mc/zi = 1.07 mc/ zi 1.07 x 180 zile = 192.96 mc/ ciclu. 192.96 x 2 = 385.92 mc/an
42
Tabelul nr. 4.1.3.2-3 Bilantul apelor uzate Ape directionate spre reutilizare/recirculare catre alte menajere industriale pluviale in acest obiectiv obiective [m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [l/s] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] Totalul apelor uzate generate Ape uzate evacuate 2 1.07 3 385.92 4 1.07 5 385.92 6 7 8 9 10 11 12 13 evacuare n statia de epurare apa de la abatorizare (oparire i dusare) 5.2 1352 5.2 1352
Sursa apelor uzate
Comentarii
1 filtru sanitar
14
curateniei spatiilor de crestere
7.02
2560
7.02
2560
evacuare prin canale colectoare n rezervoarele de stocare dejectii
TOTAL
13.29
4297.92
1.07
385.92
12.22
3912
43
4.1.3.3. Regimul graficul generarii apelor uzate Regimul de generare a apelor uzate menajere va fi discontinuu, respectiv cel al generarii dejectiilor lichide va fi continuu. Evacuarea dejectiilor lichide din halele de crestere a porcilor se va realiza in sistem discontinuu, respectiv in functie de gradul de generare al emisiilor gazoase cat si al gradului de suportabilitatate al animalelor, fara a dauna cresterii si sanatatii. 4.1.3.4. Refolosirea apelor/recircularea apelor In proiectul de investitie titularul nu a prevazut refolosirea/recircularea apelor uzate. Totusi, pentru reducerea cantitatii de apa uzata rezultata din activitatea fermei vor fi aplicate urmatoarele masuri: Igienizarea halelor se va realiza utilizandu-se apa la presiune inalta; Detectarea scurgerilor si interventia imediata pentru inlaturarea cauzelor producerii acestora; Verificarea periodica a instalatiilor care asigura alimentarea cu apa in hale. 4.1.3.5. Sistemul de colectare a apelor uzate Apele uzate de pe amplasamentul fermei sunt colectate ntr-o reea de canalizare interioara si sunt colectate ntr-un bazin colector de unde prin intermediul unei pompe cu toctor sunt deversate n cele trei bazine impermeabilizate n vederea stabilizrii/mineralizrii. De asemenea, sistemul de canalizare este prevzut cu cmine de vizitare necesare intretinerii si decolmatrii. Apele pluviale sunt conduse prin lucrari de sistematizare verticala, de unde sunt descarcate pe terenurile agricole aflate in vecinatate. 4.1.3.6. Locul de descarcare al apelor uzate neepurate/epurate in canalizarea oraseneasca, in statia de epurare sau direct in receptorii naturali Apele uzate (ape menajere, filtru sanitar si cele de la abator) vor fi descarcate in statia de epurare care va deservi ferma de crestere a porcilor. Efluentul statiei de epurare se descarca in emisar natural Valea Baii, incadrandu-se n limitele NTPA 001 prevzute n HG nr. 188/2002 privind aprobarea Normelor pentru conditii de descarcare in mediu acvatic a apelor uzate, completata de HG nr. 352/2005 Apele uzate tehnologice si dejectiile lichide sunt colectate ntr-o reea de canalizare interioara si apoi ntrun bazin colector, de unde prin intermediul unei pompe cu toctor sunt deversate n cele trei bazine impermeabilizate care nu comunica intre ele, n vederea stabilizrii/mineralizrii. 4.1.3.7. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a altor obiective economice Nu este cazul. 4.1.3.8. Indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti Indicatorii pentru apele uzate care rezulta din fermele de crestere a porcilor sunt: materiile totale in suspensii (MTS); substante volatile; consumul chimic de oxigen (CCO), care reprezinta cantitatea de oxigen necesar pentru oxidarea substantelor organice; consumul biochimic de oxigen (CBO5), care exprima cantitatea de substanta organica, prin oxigenul folosit de microorganisme pentru oxidarea biochimica a acesteia. Tabelul nr. 4.1.3.8-1 Caracteristicile fizico-chimice ale apei uzate provenite de la fermele de porci Indicator Suspensii (total) CCO CBO5 Azot total Fosfor total Cantitate kg/Greutate vie/zi 4,48 3,94 5,78 1,90 2,30 0,350 0,074
44
4.1.3.9. Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si metodei de epurare folosita In cazul analizat, titularul proiectului de investitie a ales ca apele uzate menajere de la grupurile sanitare si cele rezultate de la abator sa fie dirijate catre statia de epurare. Aceasta are capacitatea de 13 mc/ora pentru sistemul de filtrareflotare si 100 mc /zi pentru sistemul biologic Sistemul de epurare propus va fi compus din : - filtru Aquarake pentru statia de spalare camioane; - filtrare cu filtru rotativ; - flotare cu unitatea de flotare; - biotratament aerobic discontinuu secvential; - deshidratare namol.
Apa uzata din abator este colectata in bazinul de pompare in care este instalat un sensor de nivel. O pompa de alimentare pompeaza efluentul catre Filtrul rotativ. Acest filtru rotativ NRF este o unitate de filtrare, proiectata sa filtreze materialul grosier din apa. Apa intra in filtru prin partea exterioara a tamburului. Particulele mai mari decat marimea ochiului sitei sunt retinute pe tambur, raclate si cad prin palnie. Efluentul pleaca apoi catre unitatea de flotare . Unitatea de flotare IPF este proiectata sa indeparteze particulele mici din apa, folosind un debit de apa recirculata aerata. Bule foarte mici de aer adera la impuritatile din apa uzata, facandu-le sa se ridice la suprafata apei. Unitatea de flotare este echipata cu un pachet de lamele care maresc suprafata de separare si fac ca si cele mai mici particule din apa sa fie indepartate. In partea de sus a unitatii este instalat un raclor, care indeparteaza continuu stratul de namol creat. Este instalata si o pompa de namol care evacueaza acest namol raclat. Namolul evacuat este colectat in recipienti metalici, acestia urmand a fi stocati in zona statiei de epurare, in spatii special amenajate in vederea evacuarii catre firme autorizate. Unitatea de flotare este echipata cu valve automate de drenare pentru evacuarea materialului sedimentat si a nisipului. Efluentul din unitatea de flotare este colectat intr-un bazin selector, in care este instalat un mixer. O pompe de alimentare pompeaza apa in bazinul de aerare pentru tratamentul biologic cu un sistem secvential.
45
Sistemul secvential consta dintr-un bazin mare in care apa uzata este tratata biologic pentru indepartarea materiei organice. Aceasta materie este transformata in apa, dioxid de carbon si o noua biomasa de micro-organisme (biomasa) prezenta in bazin. In acest scop apa din bazin este aerata cu un aerator de suprafata. O pompa de evacuare namol in exces pompeaza namolul catre Tamburul de deshidratare. Efluentul evacuat din sistemul secvential este efluentul final si se poate deversa in emisar. Intregul sistem de tratament este controlat de un panou de control electric. Toate valorile reglabile de control pot fi setate in ecranul PLC-ului, pozitionat pe uza cabinetului electric. Comunicarea intre echipamente (pompe, motoare, valve etc.) si operator este facuta de asa numitul Ecran tactil care este amplasat pe usa panoului de control. Analiza capacitatii de stocare a apelor uzate/dejectiilor Conform datelor prezentate in capitolele anterioare, capacitile de stocare a dejeciilor lichide si solide sunt urmtoarele: Cele trei bazine impermeabilizate din beton au urmtoarele dimensiuni: Bazinul nr. 1: 25x 40 x 3,8 = 3800 mc; Bazinul nr. 2: 70 x 25 x 3,8 = 6650 mc; Bazinul nr. 3: 40 x 30 x 3,8 = 4560 mc; TOTAL capacitate utilizabila efectiv pentru stocare: max. 15010 mc. Cele trei bazine nu comunic ntre ele. 4.1.3.10. Gospodarirea namolului Namolul reprezinta o sursa importanta de ingrasamant natural cu care pot fi fertilizate terenurile agricole. Namolul proaspat are umiditatea de 75-85% fiind greu de transportat si administrat pe teren. Pe langa avantaje, utilizarea namolului ca ingrasamant are si unele incoveniente: - umiditatea ridicata ingreuneaza transportul si distribuirea pe terenurile agricole; - capacitatea de fermentare redusa, datorita continutului scazut in substante energetice; - poate contine agenti patogeni, cu posibilitatea raspandirii unor boli infecto-contagioase. Obligatiile producatorilor de namol conform Ord. nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, sunt urmatoarele: - sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii despre eventualii poluanti existenti in namol; - sa identifice utilizatorul si suprafetele agricole (inclusiv pe cele sensibile) care intrunesc conditiile necesare utilizarii namolului, pe baza studiilor pedologice intocmite la cererea producatorului de catre oficiile teritoriale de studii pedologice si agrochimice (O.S.P.A.); - sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare a acestuia; - sa asigure transportul si imprastierea namolului; - sa anunte autoritatea teritoriala de mediu in cazul nerespectarii conditiilor initiale de eliberare a permisului de imprastiere, la schimbarea terenului, in cazul in care utilizatorul refuza ulterior namolul; - sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare) in cazul nu obtine autorizatie de imprastiere a acestuia sau in cazul in care nu gaseste loc de imprastiere; - sa tina la zi registrele cu: cantitatile produse si cantitatile de namoluri furnizate pentru agricultura; compozitia si caracteristicile namolurilor fata de parametrii specificati in tabelul nr. 1.2 (Ord. nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura); tipul de tratament efectuat; numele si adresele destinatarilor de namoluri si locurile de utilizare a namolurilor; sa comunice la cererea autoritatilor competente informatiile care se gasesc in registrele de evidenta; sa realizeze studiul agrochimic special de control si monitoring al solului pe care s-a aplicat namolul. Totodat, generatorul de namol trebuie sa furnizeze periodic utilizatorului de namol informatii cu privire la cantitatea disponibila si caracteristicile acestuia: pH, umiditate, pierdere la calcinare, carbon organic total, azot, fosfor, potasiu, cadmiu, crom, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc. Pentru utilizarea namolului ca fertilizant pentru sol, generatorul de namol va trebui sa respecte urmatoarele conditii:
46
trebuie avute in vedere necesitatile nutritionale ale plantelor penttru care se realizeaza fertilizarea; sa nu se degradeze solurile si apele de suprafata; valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaza a fi aplicate namoluri de epurare trebuie sa fie mentinuta la valori peste 6,5. In documentele BREF si literatura de specialitate se gasesc o serie de informatii cu privire la continutul de metale grele in dejectiile de la suine. Avand in vedere ca unele metale grele indeplinesc si functia de microelemente necesare pentru nutritia plantelor, acestea manifesta toxicitate numai cand sunt administrate in cantitati mari. Chiar daca metale grele se gasesc in cantitati mici in sol, cand ajung in hrana, chiar si in cantitati reduse, se acumuleaza treptat in organismele animalelor sau oamenilor, si uneori, in decurs de cativa ani, pot sa duca la aparitia de imbolnaviri (in cazul depasirii concentratiilor limita). Dejectiile rezultate de la animale, datorita continutului ridicat de materie organica, precum si a altor elemente nutritive precum fosforul, potasiul si microelementele, sunt considerate ca o sursa de substante fertilizante foarte utile pentru sol. Tabelul nr. 4.1.3.10.-1 Concentratiile de metale grele inregistrate pentru dejectiile de la porci [mg/kg] conform BATGermania 1995. Tipul dejectiilor Predominant lichide Solide Stratificate uscate Stratificate umede Cd 0,51,8 0,43 0,20,3 Cr 2,214,0 11,0 < 0,17,7 Cu 250-759 740 48-78 32-50 Ni 1132,5 13 7,1 9,0 Pb 7,018,0 6,08,4 Zn 6911187 1220 330-456 192-300 -
Tabelul nr. 4.1.3.10.-2 Concentratia de metalele grele identificate in dejectiile suinelor conform BAT/BREF (Belgia, 2001). Tipul dejectiilor semisolide semisolide semisolide semisolide semisolide semisolide semisolide semisolide semisolide semisolide stratificate stratificate calcinate calcinate calcinate pH 8,5 7,9 8,9 7,5 6,9 7,9 7,9 8,4 8,4 8,0 7,2 6,5 6,4 6,0 6,3 Cd Cr Cu Ni Pb Zn
mg/kg materie uscata 0,60 0,60 0,63 < 0,5 < 0,5 < 0,5 < 0,5 0,86 0,51 < 0,5 < 0,5 12,1 11,3 7,6 8,3 19,8 8,3 14,3 12,3 11,3 12,4 < 0,5 6,3 < 0,5 603,0 580,8 292,0 210,4 203,8 290,0 720,5 1226,0 398,1 258,1 99,3 48,4 147,1 132,4 53,8 23,4 22,3 21,9 29,2 24,9 22,0 26,7 25,4 26,6 22,9 14,5 14,5 7,7 16,5 16,9 <5 1285,0 1164,0 861,6 747,8 1447,0 955,3 2017,0 1666,0 1159,0 1171,0 543,3 536,0 465,9 454,2 279,9
Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste anumite limite.
47
In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la porci, aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn). Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai mare in organele verzi ale acestora. Imprastierea dejectiilor ca fertilizant se realizeaza pe terenurile agricole aflate in exploatarea SC Suintest SRL cu ajutorul mijloacelor /utilajelor speciale proprii aflate in dotarea societatii precum si cu terti.. Breviar de calcul volum dejectii rezultate/ciclu de crestere a suinelor Cantitatea de dejectii suine variaza in functie de categoria de porci, continutul de nutrienti din furaje si sistemul de adapare aplicat, precum si de stadiile de productie cu procesul tipic de metabolism asociat. Procesul tehnologic al fermei de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor se desfasoara in sistem intensiv industrial in flux continuu conform tabelului: Categorie suine Scroafe cu purcei Tineret porcin 10-30 kg Porci grasi 90 kg - 120 kg Capacitate capete 240 1620 10940 Stadii productie maternitate crestere ingrasare Perioada zile 38 52 75
Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a porcilor: ratia apa/furaj in perioada de productie influenteaza cantitatea de dejectii si continutul in materie uscata a dejectiilor la porcii pentru crestere si sacrificare. Tabelul nr. 4.1.3.10.-3 Ratia apa/furaj respectiv continutul in materie uscata al dejectiilor rezultate din fluxul tehnologic de crestere al porcilor Productie dejectii Raport apa/furaj Ratie (kg/porc/zi) Continut fractie solida in dejectii (%) mc/porc/an 1.9:1 0,88 13,5 2.0:1 2.03 0,95 12,2 2.2:1 1,09 10,3 2.4:1 1,23 8,9 2.6:1 1,38 7,8 Astfel in urma extrapolarii datelor prevazute in BAT/BREF rezulta o productie de gunoi (dejectii) de 0,95 1,09 mc/an/cap porc. Pe baza acestui factor se poate determina volumul de dejectii rezultat ca urmare a productiei de suine pe un ciclu (150 zile). V dejectii/zi/cap = (0,95 1,09)/365 zile = 2,8 litri/cap/zi V total dejecii = 12800 locuri x 2,8 litri/cap/zi = 35,84 mc/zi V total dejecii = 12800 locuri x 2,8 l x 165 zile/1000 = 5913,6 mc/ciclu V total dejecii an = 5913,6 mc/ciclu x 2 = 11827,2 mc/an Prin urmare volumul de dejecii care intra pe ciclul de producie in procesul de descompunere aerob este de 5913,6 mc/ciclu. 4.1.3.11. Incarcarea cu poluanti a apelor evacuate (conform NTPA 002 sau 001/2002, dupa caz) Efluentul statiei de epurare se descarca in emisarul natural Valea Baii. Statia de epurare este prevazuta in a scoate indici NTPA 001/2002.
48
4.1.3.12. Receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau a celor neepurate. Proiectul de investitie prevede deversarea apelor uzate provenite din statia de epurare in receptori naturali, respectiv in emisarul natural Valea Baii. Prognoza impactului 4.1.3.13. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului ntreaga activitate de execuie a lucrrilor pentru realizarea proiectului implic utilizarea unui numr divers de utilaje, organizarea de antier, depozit temporar de materiale, precum i o concentrare de efective umane. Emisiile de poluani se vor produce doar pe o perioada restrns de timp, mai exact pe perioada construciei i amplasrii echipamentelor adiionale. In aceasta etapa, datorit tehnologiei folosite, a instalaiilor/utilajelor i msurilor de reducere a impactului, sursele de poluare a factorului de mediu apa vor genera un impact local, nesemnificativ. Pentru exploatarea fermei de crestere a porcilor se preleveaza apa din foraje, iar titularul activitatii are in vedere utilizarea unei tehnologii si tehnici de exploatare care au in vedere utilizarea unei cantitati reduse de apa. In etapa de funcionare datorit tehnologiei folosite, a instalaiilor (staie de epurare ape uzate, circuitul conform de evacuare a apelor uzate) i msurilor de reducere a impactului, sursele de poluare a factorului de mediu apa vor genera un impact local, nesemnificativ. 4.1.3.14. Impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbarile previzibile ale conditiilor hidrogeologice si hidrogeologice ale amplasamentului Nu este cazul. 4.1.3.15. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare Nu este cazul. 4.1.3.16. Impactul previzibil asupra ecosistemelor, corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta provocat de apele uzate generate si evacuate Nu este cazul. 4.1.3.17. Folosinte de apa (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate Nu este cazul. 4.1.3.18. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale) Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (raul Barlad) este posibil in situatia in care nu este asigurata o capacitate de stocare a dejectiilor lichide, respectiv a unei capacitati de rezerva (capacitate tampon) in cazul ploilor torentiale extreme. Consecintele si gravitatea poluarii in astfel de situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata deversata cat si de calitatea acesteia. In acest caz, efectele poluarii pot fi semnificative, contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti patogeni si favorizarea aparitiei procesului de eutrofizare ca urmare a aportului de nutrienti. Tinand cont de distanta de cca. 1500 m pana la raul Barlad probabilitatea unei poluari ale corpurilor de apa prin descarcari accidentale este foarte redusa. 4.1.3.19. Impactul transfrontier Pe perioada execuiei lucrrilor de construcii proiectate. Avnd n vedere c se vor lua toate msurile referitoare la organizarea de antier, se poate concluziona ca impactul generat direct va fi local i reversibil, dup realizarea investiiei nu vor rmne surse de rspundere pentru daune aduse mediului, astfel nct nu vor fi ndeplinite nici criteriile pentru a caracteriza un impact transfrontier. Pe perioada functionarii fermei. Avand in vedere ca tehnologia prezentata, ce urmeaza a fi implementa in ferma, este conforma cerintelor BAT/BREF, se poate concluziona ca impactul generat direct i reversibil nu va fi semnificativ, astfel nct nu vor fi ndeplinite nici criteriile pentru a caracteriza un impact transfrontier.
49
4.1.4. Masuri de diminuare a impactului 4.1.4.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa Nu este cazul. 4.1.4.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora Nu este cazul. 4.1.4.3. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica, conform H.G. 101/1997 Termenul de zon de protecie este definit ca zon adiacent cursurilor de ap, lucrrilor de gospodrire a apelor, construciilor i instalaiilor aferente, n care se introduc, dup caz, interdicii sau restricii privind regimul construciilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construciilor, respectiv pentru prevenirea polurii resurselor de ap. Pentru ambele foraje de alimentare cu ap se instituie numai zona de protecie sanitar cu regim sever, de form circular, cu centrul pe poziia forajului i raza de 10 m; n acest caz, zona de protecie sanitar cu regim de restricie coincide cu zona de protecie sanitar cu regim sever. 4.1.4.4. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor Pentru perioada de execuie a proiectului se vor lua msuri preventive pentru evitarea polurii factorului de mediu ap prin utilizarea mijloacelor/utilajelor care au inspeciile tehnice realizate, lundu-se msuri preventive n vederea evitrii scurgerilor de combustibil i uleiuri. De asemenea se are nvedere dotarea cu materiale absorbante n vederea utilizrii n situaii accidentate, astfel: finalizarea execuiei terasamentelor, a platformelor i a fundaiilor n perioade ct mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari; realizarea lucrrilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaii; se va impune ntreinerea utilajelor (splarea lor, efectuarea de reparaii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburani etc.) numai n uniti specializate; pentru apele uzate care vor rezulta ca urmare a activitii de antier a personalului, se va impune respectarea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate evacuate n reele de canalizare oreneti; concentraiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA 001/2002; depozitarea substanelor inflamabile sau toxice se va face cu respectarea strict a normelor legale specifice. manipularea materialelor, a pmntului i a altor substane folosite se va face astfel nct s se evite antrenarea lor de ctre apele de precipitaii. folosirea n timpul executrii lucrrilor de construcie a toaletelor existente aflate in dotarea fermei; orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica natural a apelor subterane va fi realizat doar dup obinerea aprobrilor din partea organelor abilitate. In perioada de funcionare se va avea n vedere urmtoarele aciuni: pentru prevenirea poluarilor accidentale ale corpurilor de apa sunt necesare urmatoarele masuri: stocarea apelor uzate (ape menajere si dejecii lichide) se realizeaz numai in bazine impermeabilizate; se va asigura un volum necesar pentru stocarea apelor uzate generate din activitatea fermei pe o perioada de cel puin 6 luni; imprastierea fertilizantilor (dejeciilor lichide si solide) se realizeaz conform recomnadarilor documentelor de referinta BAT/BREF cu sisteme moderne si cu respectarea stricta a urmtoarelor prevederi: imprastierea se realizeaz numai in baza permisului de mprtiere obinut in baza Studiului Agrochimic realizat de O.J.S.P.A. Galati si care stabilete cantitatea optima de N si P pentru terenurile agricole; Codul Bunelor Practici Agricole, care stabilete perioadele si condiiile optime de imprastierea; Ord. M.M.G.A. nr. 344/2004 si Ord. M.A.P.D.R. nr. 708/2004, modificat si completat de Ord. 27/2007, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecia mediului si in special a solurilor, cnd se utilizeaz nmolurile de epurare in agricultura; toate celelalte prevederi ale Directivei 91/676/EEC referitoare la reducerea polurii apelor freatice si de suprafaa cu nitrai provenii din surse agricole. monitorizarea calitii apei din freatic si a solului: in acest scop exista un foraj de observatii a calitatii apelor subterane amplasat lateral de pavilionul administrativ, cu coloana de 110 mm si adancimea de 30m. Prin proiect se prevede suplimentarea cu alte 2 foraje de observatie. Acestea vor fi pozitionate in zona
50
sudica a amplasamentului, in vecinatatea batalurilor, pe directia de curgere, respectiv in amonte si in aval de acestea. 4.2. Aerul 4.2.1 Date generale 4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona. Temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor Calitatea aerului in zona amplasamentului este influentata de activitatile antropice actuale si de fenomenele naturale precum eroziunea solului. Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt utilajele si autovehiculele care se deplaseaza in zona. Principalele surse fixe de poluanti atmosferici sunt cele specifice perimetrelor localitatilor, si anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deseuri lemnoase, deseuri agricole) in sisteme casnice de incalzire si de preparare a hranei, cresterea animalelor in gospodariile individuale si culturile de vegetale. Poluantii principali asociati acestor surse sunt reprezentati de: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compusi organici volatili si condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice substante cu potential cancerigen), metale grele. Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei, care definesc nivelurile initiale (de fond) de poluare atmosferica la inceperea activitatilor aferente proiectului si care vor continua sa afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viata a obiectivului analizat, sunt reprezentate de arderea lemnului sau a altor combustibili, in sisteme de incalzire casnica sau din unitati comerciale sau institutionale aflate in localitatile din exteriorul zonei industriale. Nu exista studii privind calitatea aerului in zona aferenta proiectului. Tinand seama de faptul ca amplasamentul este situat la o distanta de cca. 3000 m fata de cea mai apropiata zona locuita si ca in zona nu se desfasoara o activitate industriala semnificativa, se poate aprecia ca aerul ambiental din jurul amplasamentului nu este poluat decat de sursele naturale, temporare. Dat fiind faptul c judeul Galai reprezint o poart spre nord-est i spre sud-vest, el se gsete sub influena maselor de aer continental estice i mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influena aerului vestic care este oprit de paravanul munilor Carpai. Temperatura medie anual, calculat pe o perioad de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie n timpul verii este de 21,3 grade C. n timpul iernii, deasupra judeului Galai vin din nord i nord-est mase de aer rece care produc scderi de temperatur care oscileaz ntre 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura medie lunar este mai sczut n ianuarie cnd are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. n timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C. Repartiia anual a precipitaiilor este neuniform, cele mai mari cantiti de ap cad n anotimpul de var, sub form de averse. Vntul predominant este Crivul, care reprezint 29% din frecvena anual a vnturilor. Al doilea vnt predominant este cel din sud, cu o frecven de 16% i bate mai mult vara i este destul de uscat. Clima, aa cum rezult din cele prezentate, este temperat-continental. Conform unui memoriu de prezentare a judeului Galai, mediile multianuale n municipiul Galai sunt: Presiune medie la nivelul staiei: 1008,4 mb Presiune medie la nivelul mrii: 1017,4 mb Temperatura medie anual: 13,1 C Temperatura maxim anuala a fost in 2007: 40,5C Temperatura minim anuala 2007: 13.1 C Cantitatea lunar de precipitaii medie: 477 l/m2 Numr de zile (mediu) cu precipitaii: 66 zile Durata de strlucire a soarelui (medie): 184,3 ore Regimul precipitatiilor Acesta este determinat de factori generali, ca circulatia maselor de aer, dar si locali, precum pozitia geografica, unitatile de relief vecine, altitudinea reliefului, orientarea principalelor culmi si vai, inclinarea versantilor, gradul de impadurireetc. Precipitatiile anuale sunt de 500 mm iar zpada poate ajunge pan la 30 cm. In medie, lunile cu caderi de precipitatii mai frecvente si mai nsemnate cantitativ, sunt aprilie - iunie, cu un al doilea maxim in octombrie-noiembrie, acestlucru fiind datorat indeosebi activitatii ciclonale. In luna iunie se inregistreaza in medie cele mai mari cantitati 60-140 mm lunar , iar minime de cantitati lunare de precipitatii se inregistreaza in luna februarie , 20- 40 mm lunar. Exceptional, cad cantitati anuale abundente de precipitatii (in anii ploiosi),asa cum a fost in anii 1972, 1975 si 2005, datorita activitatii mai intense a ciclonilor,mai ales a celor de origine mediteraneeana care, ajunsi deasupra Marii Negre, sufera o intoarcere spre partea de SE a tarii noastre (cicloni retrograzi) si a fronturilor reci de origine atlantica.
51
Astfel, in 24 de ore pot sa cada cantitati insemnate de precipitatii. Cele maimari cantitati maxime de precipitatii in 24 de ore , cad in lunile iunie - august, iarcele mai mici in februarie - aprilie si octombrie. Prima bruma se inregistreaza in prima decada a lunii noiembrie. Ultim abruma cade in luna martie. In zilele geroase de iarna apare chiciura. Zilele cu ceata sunt frecvente in lunile de toamna si iarna. Vara se inregistreaza 20 de zile tropicale, datorita prezentei aerului de origine tropicala din Africa de Nord. Tabelul nr. 4.2.1.1-1 Cantitatea totala de precipitatii inregistrata pe teritoriul jud. Galati in anul 2007 a fost de 499,6 l/mp. Date meteo privind aerul si cantitatea de precipitatii in jud. Galati Element meteo 1969-2008 2008 Media 10.8 12.5 Minima absoluta (grade -21.8/19.02.1985 -15.3 / 05.01.2008 C/data) Temperatura aerului (grade C) Maxima absoluta (grade C/data) Media Minima absoluta (l/mp/data) Maxima absoluta (l/mp/data) 40.5/22.07.2007 491.4 346.7/1994 832.3/1967 37.9/16.08.2008 352.2 1.3/02.2008 81.2/09.2008
Precipitatii atmosferice (l/mp)
Regimul vanturilor Regimul eolian este predominant estic. Iarna se face simtit Crivtul care provoaca troienirea zapezii. Vntul predominant este Crivul, care reprezint 29% din frecvena anual a vnturilor. Al doilea vnt predominant este cel din sud, cu o frecven de 16% i bate mai mult vara i este destul de uscat. Circulatia generala a atmosferei are ca trasaturi principale frecventa relativ mare a advectiilor lente de aer temperat oceanic din V si NV (mai ales in sezonul cald), frecventa de asemenea mare a advectiilor de aer temperat-continental din NE si E (mai ales in sezonul rece), precum si avvectiile mai putin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S. Vantul predominant bate din directia N-N-E cu o frecventa de 18,4%, iar intensitatea medie anuala este de 3 grade Beaufort, corespunzator unei viteze medii de 8 m/s. Vantul se intensifica incepand din octombrie si ajunge la apogeu in aprilie, cand se inregistreaza in medie 5,5 zile cu vanturi de intensitate depasind 6 grade Beaufort, pana la 8,7 grade Beaufort. Conditii de transport si difuzie a poluantilor Din datele preluate de la statia meteo Galati a rezultat ca frecventa cea mai pronuntata au inregistrat-o vanturile din directia NE, peste 30%. Vanturile din directia SE au frecventa cea mai mica 3% pe an. Viteza medie anuala este de 2,71 m/s. Vanturile din directiile E si NE au viteze medii cele mai mari de 3,1 m/s, iar cele din directiile N si NV au vitezele cele mai mici, si anume de 2,3 m/s. Vanturile dominante sunt pe directiile NE, N, SV si NV. 4.2.1.2 Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona, surse de poluare dirijate si nedirijate. Nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului. Amplasamentul fermei se afla pe un teren aflat n intravilanul comunei Munteni, sat Frunzeasca situat n nordul judeului Galai, la circa 90 km oraul Galai i circa 10 km de municipiul Tecuci. Amplasamentul fermei de suine nu are deschidere la drumuri naionale sau judeene. In trecut destinatia amplasamntului a fost de crestere,reproductie si ingrasare a porcinelor. (fosta societate SUINPROD S.A Cosmesti) in zona nefiind surse de poluare a aerului, iar activitatile desfasurate nu au fost cu impact asupra mediului. Amplasamentul destinat realizarii proiectului se afla la o distanta de 1,7 km de limita intravilan localitatii Tiganesti si la o distanta de 6,9 km fata de sit de importanta comunitara Pdurea Balta Munteni, la circa 90 km oraul Galai i circa 10 km de municipiul Tecuci. Amplasamentul fermei de suine nu are deschidere la drumuri naionale sau judeene. Amplasamentul fermei se afla in partea de sud vest a satului Frunzeasca, si est de drumul E 85 si satul Tiganesti intr-o zona nconjurata de terenuri agricole, teren viran, zona industriala.
52
Amplasamentul destinat realizrii proiectului se afla la o distanta de 1200 m fata de drumul E 85 si 3000 m fata de zona de locuine (sat Tiganesti). Principala sursa de emisie a poluantilor (poluanti gazosi, miros) este reprezentata de bazinele pentru stabilizarea dejeciilor de suine. Distanta de 3 km fata de zonele locuite si masurile luate in faza de exploatare a fermei asigura protectia asezarilor umane fata de principalii factori de stres. 4.2.2 Surse si poluanti generati 4.2.2.1 Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului Sursele de poluare identificate in timpul executiei lucrarilor de modernizare/transformare a cladirlor. In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, principalele surse de poluare a aerului sunt: mijloacele de transport (traficul generat de aprovizionarea cu materiale de constructie, evacuarea deseurilor rezultate de pe amplasament); lucrarile de constructie propriu-zise. Proiectul tehnic i caietele de sarcini vor cuprinde masuri de protecie a calitii aerului pe parcursul realizrii lucrrilor utilizndu-se aparatura i utilaje a cror stare de funcionare se va conforma prevederilor specifice. Organizarea de antier n perioada de execuie a lucrrilor proiectate, activitile de antier au impact asupra calitii atmosferei din zonele de lucru reprezentnd o surs de emisii de praf, iar pe de alt parte, sursa de emisie a poluanilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) n motoarele utilajelor i execuiei lucrrilor de modernizare. Emisiile de praf, care apar n timpul execuiei lucrrilor proiectate, sunt asociate spturilor, punerea n oper a materialelor de construcie, precum i altor lucrri specifice. Degajrile de praf n atmosfer variaz adesea substanial de la o zi la alta, depinznd de nivelul activitii, de specificul operaiilor i de condiiile meteorologice. Natura temporar a lucrrilor de construcie conduce la o cantitate redus de emisii specifice acestor lucrri. Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuiei lucrrilor sunt reprezentate de utilajele, echipamentele de construcie i operaiile implicate n realizarea proiectului. Poluarea specific activitii utilajelor i circulaiei vehiculelor se poate estima dup urmeaz: consumul de carburani (substane poluante: NOx, CO2, CO, particule materiale din arderea carburanilor etc.); aria pe care se desfoar aceste activiti (substane poluante particule materiale n suspensie i sedimentabile), distanele parcurse (substane poluante - particule materiale ridicate n aer de pe suprafaa drumurilor). Cantitile de poluani emise n atmosfer de utilaje depind, n principal, de urmtorii factori: nivelul tehnologic al motorului; puterea motorului; consumul de carburant pe unitatea de putere; capacitatea utilajului; vrsta motorului/utilajului; dotarea cu dispozitive de reducere a polurii. Este evident faptul c emisiile de poluani scad cu ct performanele motorului sunt mai avansate, tendina n lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri ct mai mici pe unitatea de putere i cu un control ct mai restrictiv al emisiilor. Se apreciaz c emisiile n aer pe perioada de execuie a proiectului sunt reduse n timp i afecteaz doar aria destinat realizrii proiectului. Transportul materialelor, prefabricatelor, personalului Circulaia mijloacelor de transport reprezint o surs important de poluare a mediului pe antierul de construcii, n particular i pentru lucrrile proiectate. Poluarea specific circulaiei vehiculelor se apreciaz dup consumul de carburani (substane poluante - NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanilor etc.) i distanele parcurse (substane poluante particule materiale ridicate n aer de pe suprafaa drumurilor de acces). In perioada de funcionare a fermei de porci, respectiv stabilizarea dejeciilor de suine si cea de abatorizare, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de: cele trei bazine de stabilizare; imprastierea dejeciilor/fertilizarea terenurilor agricole.
53
Halele pentru cresterea porcilor Dejectiile proaspete rezultate din activitatea de crestere a porcilor sunt mai putin ofensive din punct de vedere al emisiilor de poluanti decat cele aflate in descompunere. In situatia in care dejectiile se acumuleaza in interiorul halelor de crestere pe o perioada mai mare de 3-5 zile, din descompunerea anaeroba a acestora va rezulta o cantitate mai mare de emisii de amoniac. Un mediu cald si umed contribuie la intensificarea mirosurilor, chiar daca temperatura si umiditatea pot fi controlate prin intermediul sistemelor de ventilatie. In cazul halelor de crestere a porcilor, emisia are loc prin spatiile ferestrelor prevazute cu fante pentru ventilatie, respectiv prin hornurile din acoperis, in acest caz tipul sursei de poluare a aerului fiind variata (sursa de suprafata si punctuala). Bazinele de la stabilizare a dejeciilor au o suprafaa mare de evaporare si acest lucru implica un potenial semnificativ de eliberare a mirosurilor. In prima faza se va produce un nivel ridicat de mirosuri, pana cnd substanele si procesele biologice se stabilizeaz. Apa uzata rezultata de la fermele de porci, tratata si stocata in statia de epurare, este in general concentrat, iar supraincarcarea temporar a acestor structuri, mareste potentialul de eliberare a mirosurilor care rezulta din stocarea namolului si sunt considerate minore si inofensive, datorita activitatii bacteriilor anaerobe. Statia de epurare Statia de epurare reprezinta o importanta sursa de emisii atmosferice, de tip sursa de suprafata, formata din urmatoarele componente: filtru Aquarake pentru statia de spalare camioane; filtrare cu filtru rotativ; flotare cu unitatea de flotare; biotratament aerobic discontinuu secvential; SPECIFICATII TEHNICE Sistemul de filtrare/flotare consta din: 1 Filtru Aquarake Tip: Capacitate: Dimensiune ochi sita: Material: Include: motor
NPS 400x1000/1500x1 10 m/ora 1 mm otel galvanizat la cald cu acoperire
Sistem de curatare cu peria cu motor - 2 Pompe de alimentare a filtrului ( una in operare/una in asteptare) Tip: submersibila centrifuga Capacitate: 13 m/ora la 7 m coloana de apa Material: fonta Include: dispozitiv de control al nivelului - 1 Filtru rotativ cu tambur Tip: NRF 38/050 Material: otel inox 304 Capacitate: 13 m/ora Dimensiune ochi sita: 1 mm Include: - Dispozitiv interior de curatare prin stropire cu valva solenoida pentru apa calda - racleta suport de 2 m inaltime ( otel inox) pt. NRF 38/050 deversor de prea-plin reglabil manual - 1 Unitate de flotare Tip: IPF 010 E Capacitate: 7 m/ora Material: otel inox 304 Include: pachet de lamele( GRP- fibra de sticla ranforsata) separator de namol pentru namolul flotant gratare de eliminare a apei din namol Valve de indepartare a sedimentelor Pompa de recirculare ( fonta)
54
Sistem de aerare Panou de control pneumatic - 1 Pompa de namol Tip: Capacitate: Material: Include: Sistemul biologic consta din: - 1 Mixer pentru bazinul de selectare Tip: Material:
pompa melc excentrica 0,7 m/ora fonta dispozitiv de control al nivelului
submersibil otel inox
- 2 Pompe de alimentare a influentului catre bazinul de aerare ( una in operare/una in asteptare) Tip: Capacitate: Material: Include: submersibila centrifuga 30 m/ora la 7 m coloana de apa fonta dispozitiv de control al nivelului
- Unitate de dozare chimicale pentru FeCl3 ( 42%): 0-20 l/ora 1 Aerator de suprafata Tip: Material:
Putere: include: - 1 Mixer de denitrificare Tip: Material:
aerator de suprafata plutitor - rotor de otel inox - Plutitor de fibra de sticla ranforsata - Servo motor din otel 30 kW instalati cabluri de ancorare
submersibil otel inox
- 1 Dispozitiv de control al nivelului in bazinul de aerare Tip: senzor de presiune Iesire: 0/4 20 mA Include: - materiale pentru montaj - 1 Dispozitiv de masura si control al concentratiei de O2 Tip: sonda in-line de masura a oxigenului, instalata in bazinul de aerare Semnal de iesire: 0/4 - 20 mA Include: Materiale de montaj - 1 Instalatie plutitoare de evacuare a apei tratate Tip: NFD 100 Material: otel inox AISI 304 Include: - flotor din otel inox - cuple - valva fluture operata electric si manual - 1 Valva electrica pentru retur namol din bazinul de aerare catre bazinul selector - 1 Pompa de evacuare a namolului in exces Tip: pompa melc excentrica Capacitate: 2,5 m/ora
55
Material: fonta Panou de control electric cu PLC Siemens S7-300 si ecran tactil Sistemul de deshidratare namol biologic consta din:
1 tambur de deshidratare Tip: Capacitate:
tambur de deshidratare NDF 200 cu panza filtranta 2,5 m3/ora.
- 1 Pompa spalare pentru tamburul de deshidratare Tip: centrifuga verticala Capacitate: 3 m3/ora la 6 bari - Unitate dozare chimicale pentru floculant: 9,1-40 l/h - 1 Statie manuala de preparare a floculantului Tip: Capacitate: Include:
NMM 300 250 l/sarja 0,1-0,5 % - mixer de suprafata - dispozitiv de distributie apa - valva manuala reductor de presiune
Extensie in panoul electric central
Sistemul biologic Tip: Bazin de aerare Sistem de aerare: Putere: 1.1. Volumul bazinului: Dimensiunile bazinului: Incarcatura namol (K): CBO5 influent: N influent: Productie de namol in exces: Ciclu tipic de tratament: Alimentare: Aerare: Denitrificare: Sedimentare namol activ: Eliminare efluent: Eliminare efluent: Sistemul de deshidratare namol Tip: Namol umed: Capacitate proiectata: Namol dupa deshidratare: Generale Electricitate
alimentare-evacuare (reactor discontinuu secvential) aerator de suprafata aprox 30 kW total pentru aeratoare 475 m3 rotund: 11 m x 5 m ( inaltime) 0,07 aprox 157 kg/zi aprox 30 kg/zi 131 kg/zi materie solida Productie namol umed 25 m3/zi cu aprox. 0,5% materie uscata 24 ore 10 ore/ciclu 14 ore/ciclu ( incepe in timpul alimentarii) 6 ore/ciclu 2 ore/ciclu 2 ore/ciclu 50 m3/ora
tambur de deshidratare 25 m3/zi la 0,5% substanta uscata 131 kg/zi substanta uscata 2,5 m3/ora la 0,5% substanta uscata 10-15 kg/ora substanta uscata aprox 2,1-3,3 m3/ora la aprox 4-6 % substanta uscata
230/400 Volt +/- 5% 3 Phase 50 Hz
56
Controlul voltajului 24V AC 1.2. Valorile efluentului ( valorile apei tratate care iese din statie) Pe baza parametrilor de intrare consideram ca valorile efluentului dupa tratamentul total (filtrare/flotare/biologic) sunt urmatorii: CCOCr: < 125 mg/l CBO5: < 25 mg/l Suspensii: < 60 mg/l Ptotal: < 2 mg/l Extractibile: < 20 mg/l Ntotal: < 15 mg/l Acesti parametrii se incadreaza in Normativul NTPA 001/2002. Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole Metodele de aplicare a dejectiilor rezultate de la porci sunt in general reprezentate de: imprastierea pe suprafata solului, incorporarea si injectia acestora in sol. Fiecare metoda de aplicare a dejectiilor are un potential diferit din punct de vedere al generarii mirosurilor, dar fiecare poate deveni la randul ei o sursa importanta de mirosuri daca nu se respecta tehnologia de aplicare/incorporare a dejectiilor in sol). Dejectiile sunt aplicate de titular pe ternurile agricole aflate in exploatarea SC Suintest SRL, utilizandu-se mijloacele/utilajele proprii sau ale unor terte firme autorizate, ce sunt dotate corespunzator cerintelor tehnice specifice acestei activitati. Tehnologia de imprastiere a dejectiilor la suprafata solului reprezinta cel mai mare potential de generare a mirosurilor, deoarece componentele cu impact olfactiv major sunt dispersate pe o suprafata mare. Metoda de incorporare in sol, imediat dupa imprastierea la suprafata, reduce riscul de aparitie a mirosurilor. Injectarea in sol, in zona radacinilor culturilor agricole, are cel mai mic potential de generare a mirosurilor dintre toate metodele utilizate. Din practica curenta, se considera ca injectarea si incorporarea dejectiilor in sol reduce eliberarea mirosurilor cu 90%. De asemenea, sursa de poluare ca urmare a utilizarii metodei de imprastiere a dejeciilor pe sol este de tip suprafata. In tabelul urmtor sunt prezentate principalele surse de emisii si poluantii specifici ai aerului generati din activitatea desfasurata in cadrul fermelor de crestere Tabelul nr. 4.2.1.2.1-1 Sursele de emisii si poluantii specifici ai aerului rezultati din activitatea de crestere a porcilor. Poluanti Surse de emisii
NH3 Hale de crestere a porcilor, depozitarea si imprastierea dejectiilor CH4 Depozitarea si tratarea dejectiilor N 2O Depozitarea si imprastierea dejectiilor Nox Instalatii de incalzire in cladiri si instalatii mici de combustie CO2 Instalatii de incalzire si transport in cadrul fermei H 2S Depozitarea si imprastierea dejectiilor Pulberi Depozitarea hranei si din halele de crestere Pe amplasamenul analizat nu sunt prevazute surse stationare dirijate. Tabelul nr. 4.2.1.2.1-2 Surse mobile Denumirea sursei Poluanti si debite masice (g/h) 1 2 3 .
Nesemnificativ: nu este cazul s se ia in considerare.
57
Tabelul nr. 4.2.1.2.1-3 Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisii Surse generatoare de poluanti atmosferici Denumirea activitatii, sectorului, procesului tehnologic, codul activitatii* Timp Poluanti de Poluanti coduri, lucru generati dupa anual, caz ore 4 7680 7680 7680 7680 Halele de productie 5 NH3, N2O, CH4 , H2S NH3 N2O CH4 12 4 0,4 6 Cantitati de poluanti generate t/an 7 Caracteristicile fizice ale surselor Diametrul interior la varf al cosului m 10 Parametrii gazelor evacuate Debit volumic Viteza Temp. m3/s / m/s C debit masic g/s 11 12 13
Denumire
Consum/ productie
Denumire
Inaltime m
2 Bazinul 1 Bazinul 2
Ferma de crestere,reproducere si ingrasare a a porcilor
Bazinul 3
59
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului 4.2.3.1 Calculul concentratiilor de poluanti (imisii) utilizand modelarea matematica a dispersiei poluantilor in atmosfera In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu gaze de esapament ca urmare a cresterii frecventei transportului in zona, respectiv a realizarii lucrarilor de constructie. Tinand cont de urmatoarele aspecte: - zona nu este sensibila din punct de vedere al gradului de poluare atmosferica; - natura lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu presupune derularea unui volum de trafic, respectiv utilizarea unor substante toxice si periculoase, se poate aprecia ca poluarea aerului in zona amplasamentului fermei in perioada de executie a lucrarilor va avea un caracter temporar, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi redus. In perioada functionarii fermei de crestere a porcilor, poluarea aerului va fi determinata de emisiile rezultate din degradarea dejectiilor, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi semnificativ. In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora, depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea dejectiilor. Practica curenta a demonstrat ca prin introducerea in ratia de harana a unor furaje cu continut crescut de celuloza, ori prin utilizarea unor furaje combinate, creste cantitatea de materii fecale ca urmare a diminuarii digestibilitatii hranei cat si a accentuarii tranzitului intestinal, contribuind in acest mod la o crestere a gradului emisiilor de poluanti. Cantitatea de dejectii rezultate depinde intr-o mare masura de varsta suinelor, de natura si compozitia chimica a furajelor distribuite, de cantitatea de apa bauta, si nu in ultimul rand de starea fiziologica a organismului. Generarea emisiilor de poluanti ca: metan, oxid de diazot si compusi volatili, depinde intr-o mai mare masura de perioada de stocare a dejectiilor in halele de crestere a porcilor cat si de modul de colectare al acestora, iar concentratiile gazelor rezultate pot fi reduse daca dejectiile sunt indepartate in mod frecvent. In tabelul urmator este prezentat nivelul emisiilor de poluati exprimat in [kg/an/animal] in fermele din Italia si Olanda, 1999. Tabelul nr. 4.2.3.1-1 Nivelul emisiilor de poluanti exprimat in [kg/an/animal] Specia Greutatea Nivel de CH4 minim Porci la ingrasat > 30 kg 00,9 maxim 01,10 Nivel de N2O minim 00,05 maxim 02,40 Nivel de NH3 minim 02,10 maxim 4
Nivelul emisiilor de NH3 variaza intr-o mare masura in functie de conditiile din boxele de crestere a porcilor, respectiv emisiile din boxele in care se afla mai multe animale au valori cuprinse intre 3,12 (Danemarca) si 3,70 (Italia, 2001) kg NH3/cap/an. In general majoritatea emisiilor rezulta din descompunerea anaeroba a dejectiilor, iar acestea sunt generate in timpul degradarii/descompunerii materiei organice de catre microorganisme. In tabelul urmtor, sunt prezentate valorile inregistrate pentru emisiile de NH3 ca urmare a aplicarii diferitelor tehnici/tehnologii de depozitare a dejectiilor semisolide exprimate in [kg/cap/an]. Tabelul nr. 4.2.3.1-2 Valorile inregistrate pentru emisiile de NH3 Specia Tehnici de depozitare Bazine deschise pentru stocare Porci Depozitarea urinei 40 - 50 Cantitea de emisii de amoniac asociate unor tehnici de depozitare sunt prezentate in tabelul urmtor: Tabelul nr. 4.2.3.1-3 Emisii de amoniac asociate unor tehnici de depozitare a dejectilor (Italia 2001, kg/cap/an). Specia Porci Tehnici de depozitare Bazine deschise de stocare a dejectiilor solide Factorul NH3 0,08 Pierdere de NH3 NH3 0,08 Pierdere de NH3 -
60
Bazine pentru de depozitarea urinei Dejectiile semisolide din bazinele supraterane Dejectiile semisolide din iazuri indiguite 02,1 40 - 50 10 10
4.2.3.2 In cazul poluantilor mutageni si cancerigeni evaluarea riscului potential pentru sanatatea populatiei 4.2.3.2-1 Descrierea modelului/modelelor de calcul utilizat/utilizate Avand in vedere urmatoarele aspecte: - pentru halele de productie nu se poate defini un tip clar al sursei de emisie; - pentru sursele de suprafata (bazinele pentru stabilizarea/mineralizarea dejectiilor): nu sunt informatii privind debitul emisiei, nici chiar in documentele BAT/BREF; Se poate afirma ca in aceasta etapa, in cadrul proiectului nu exista informatii pertinente pentru a putea realiza o modelare a dispersiei poluantilor. 4.2.3.2-2 Datele de intrare in model Nu este cazul. 4.2.3.2-3 Dimensiunile si coordonatele ariei in care se calculeaza dispersia Nu este cazul. 4.2.3.2-4 Informatii despre poluarea de fond a aerului Nu exista poluare de fond a aerului in zona amplasamentului. 4.2.3.2.5 Evaluarea riscului potential pentru sanatatea populatiei in cazul poluantilor mutageni si cancerigeni. Din activitatea fermei de crestere a porcilor, emisiile rezultate nu contin tipuri de poluanti mutageni si cancerigeni care ar putea avea un potential asupra sanatatii populatiei din zona. 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului 4.2.4.1 Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului, epurarea gazelor emise Solutiile tehnice prevazute in cadrul fermei au fost necesare doar pentru halele de crestere a porcilor in cazul evacuarilor emisiilor, in acest sens s-au prevazut sisteme semiautomate de ventilatie combinate cu cele naturale. 4.2.4.2 Instalatii propuse pentru controlul emisiilor Fiecare hala de crestere a porcilor este prevazuta cu un sistem de ventilatie, iar pentru a diminua producerea efectului de sera se va realiza o perdea vegetala conform recomandarilor documentului BAT/BREF, in mod obisnuit constituita din arbori sau arbusti. In general se recomanda ca perdelele vegetale sa fie realizate perimetral amplasamentului halelor sau a fermei de porci, respectiv in jurul statiei de epurare a apei si a platformelor de deshidratare/uscare a namolului care au principalul rol de absortie a emisiilor de dioxid de carbon. 4.2.4.3 Masuri de eliminare a poluarii aerului in conditii de dispersie nefavorabile Zona in care se afla ferma de crestere a porcilor nu este predispusa la calm atmosferic pe durate mari de timp, iar conditiile specifice zonei de lunca permit existenta curentilor de aer pe toata perioada anului. Directia vantului este predominanta dinspre NV, respectiv dinspre zona locuita spre ferma de suine. Zona de protectie sanitara (ZPS) In cazul de fata, pentru obiectivul analizat a fost emis avizul nr. 71/16.11.2009 al Directiei de Sanatate Publica Galati conform caruia sunt indeplinite conditiile prevazute de reglementarile in vigoare. 4.2.4.5 Alte masuri de diminuare a impactului asupra aerului in zona n perioada de execuie a lucrarilor, prin clauze contractuale se vor stabili urmtoarele actiuni: - Masuri organizatorice; - Inspecia zilnica a locaiei; - Utilaje performante priviind emisiile si zgomotele; - Umectari in timpul verii pentru limitarea prafului in atmosfera; - Prevenirea accidentelor cu pierderi de poluanti; - Managementul adecvat al deseurilor; - In cazuri speciale, in situaii periculoase, constructorul va stopa toate activitile i va cere retragerea lucrtorilor i echipamentelor;
61
In afara masurilor tehnice de protectie a aerului mai sus prezentate, titularul activitatii va respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile specifice si disconfortul cauzat de mirosurile generate in cadrul fermei fata de zonele locuite. Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitilor care vor avea loc n perioada de execuie n amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaii de captare - epurare - evacuare n atmosfer a aerului impurificat/gazelor reziduale. Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie s corespund condiiilor tehnice prevzute la inspeciile tehnice care se efectueaz periodic pe toat durata utilizrii tuturor autovehiculelor nmatriculate n ar. Lucrrile de organizare a antierelor trebuie s fie corect concepute i executate, cu dotri moderne, care s reduc emisiile de noxe n aer, ap i pe sol. Concentrarea lor ntr-un singur amplasament este benefic diminund zonele de impact i favoriznd o exploatare controlat i corect. Utilajele i mijloacele de transport vor fi verificate periodic n ceea ce privete nivelul de monoxid de carbon i concentraiile de emisii n gazele de eapament i vor fi puse n funciune numai dup remedierea eventualelor defeciuni. Alimentarea cu carburani a mijloacelor de transport se va face numai n staii de alimentare carburani. Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse n perioadele cu vnt puternic, sau se va urmri o umectare mai intens a suprafeelor aflate sub aciunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, n special a celor nepavate. Drumurile de antier vor fi permanent ntreinute pentru a se reduce dispersia pulberilor n atmosfer. Masurile de protectie ale aerului prevazute pentru perioada de functionare a fermei sunt prezentate mai jos: - Sistemul de colectare, stocare si evacuare a dejectiilor din halele de crestere a porcilor va fi un sistem inchis, prevazut cu bazine de colectare a dejectiilor (dejectii lichide si solide), agitarea dejectiilor realizandu-se numai in perioada de golire a acestora, respectiv in perioada de vid sanitar in care se realizeaza igienizarea si pregatirea acestora pentru un nou ciclu de crestere. - Bazinele impermeabilizate de stocare a dejectiilor sunt concepute astfel incat procesul de fermentare si descompunere sa fie unul mixt, aerob si anaerob, iar cantitatea de mirosuri sa fie cat mai redusa. Agitarea dejectiilor se va realiza numai in perioada de golire a bazinelor in vederea omogenizarii continutului. - Pentru imprastierea dejectiilor lichide si solide pe terenurile agricole se vor utiliza cisterne speciale pentru imprastierea fertilizantilor lichizi, care vor asigura incorporarea rapida si eficienta a fertilizantilor in terenul arabil. 4.3. Solul 4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitie granulometrica, permeabilitate, densitate). n urma coroborrii datelor din forajul hidrogeologic executat precum i n urma analizelor specifice fcute pe probele recoltate din teren reiese faptul c formaiunile sedimentare ale Cuaternarului, constituite din depuneri de siltite glbui cu niveluri subiri, brun-rocate, considerate a fi produse de alteraie (soluri fosile) i loessuri, se gsesc n continuitate de sedimentare peste formaiunile sedimentare aparinnd Sarmaianului sup. (Chersonianului)i, acestea din urm constituite dintr-o alternan neuniform de argile, nisipuri cu intercalaii de pietriuri, argile nisipoase i nisipuri. Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare aparin Sarmaianului terminal (Chersonianului) i Cuaternarului. Stratificaia formaiunile sedimentare din zona supus prezentului studiu este una uniform cu rare ndinri de facies. Din punct de vedere litologic, rocile din zona studiat prezint urmtoarea stratificaie: De la: [m] 01 16 68 8 19 La: [m] 1 5 2 11 Sol vegetal Argil prfoas, plastic consistent, galben Nisip, fin, slab sortat, galben cu intercalaii de pietriuri polimictice, arenitice, slab rotunjit, policolor Argil, plastic vrtoas, cafenie Descriere litologic
62
De la: [m] 19 - 22 22 39 39 - 44 44 - 58 58 - 70 70 - 73 73 - 77 77 - 89 89 - 95 95 110
La: [m] 3 11 5 14 12 3 4 12 6 15 Nisip, fin, slab sortat, galben
Descriere litologic
Argil nisipoas, plastic vrtoas, cafenie Nisip, fin, slab sortat, galben Argil nisipoas, plastic vrtoas, cenuie Argil, plastic tare, cenuie Argil nisipoas, plastic vrtoas, cafenie Nisip, fin, slab sortat, galben Argil nisipoas, plastic vrtoas, cafenie Nisip, fin, slab sortat, galben Argil, plastic vrtoas, cenuiu - cafenie
Caracteristicile petrografice ale rocilor strbtute sunt redate n tabelul urmtor Nr. Crt. 1 2 3 Roca Nisip Argil Argil nisipoas Caracteristici petrografice granoclasare normal; rulare i sortare slab; laminaii tabulare i concoide, porozitate ridicat, permeabilitate ridicat stratificaie paralel criptic, porozitate medie, compresibilitate ridicat, stratificaie lenticular, porozitate ridicat, compresibilitate medie
4.3.2 Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona Nu s-au realizat investigatii cu privire la conditiile chimice, activitatea biologica si poluarea in zona a solului. 4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii geotehnice Din punct de vedere seismic, amplasamentul analizat se afla intr-o zona seismica unde acceleratia terenului este ag = 0,28 g in functie de conditiile de teren descrise de o perioada de colt de Tc = 1 s in conformitate cu prevederile Codului de proiectare seismica P 100-1/2006. Conform STAS 6054-97, adncimea maxima de inghet este de 100 cm . 4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate In zonele din vecinatatea fermei de crestere a porcilor se gasesc terenuri agricole, teren viran, zona industriala. 4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti Calitatea solului n zona analizata se incadreaza in valori normale pentru indicatorii determinati iar rezultatele inregistrate ca urmare a masuratorilor realizate pentru probele de sol au fost urmatoarele: - reactia solului este in general neutra; - cantitatea de potasiu la adancimi de 5 cm este in exces iar la 30 de cm este foarte buna; - valorile pentru cantitatea de azot sunt mari, respectiv pentru cele de fosfor sunt foarte bune. 4.3.6 Sursele de poluare a solului Sursele de poluare a solului in perioada de constructie/amenajare a bazinelor pentru stabilizarea dejeciilor sunt reprezentate in principal de: scurgerile accidentale de produse petroliere de la utilajele/autovehiculele care vor deservi organizarea de santier; depozitarea necontrolata a materialelor, respectiva deseurilor rezultate in spatii neamenajate sau direct pe sol. Proiectul tehnic i caietele de sarcini vor cuprinde msuri de protecie a calitii solului i subsolului pe parcursul realizrii lucrrilor, astfel: a) n perioada de execuie a lucrrilor vor fi stabilite zone de parcare a autovehiculelor i utilajelor utilizate; o
63
b) n cazul polurii accidentale a solului cu produse petroliere i uleiuri minerale de la vehiculele grele i echipamentele mobile se va proceda imediat la decopertarea solului contaminat, stocarea lui n saci, tratarea de ctre firme autorizate/depozitarea n depozite de deeuri autorizate; c) se va avea n vedere restrngerea la minimum a spaiului de stocare a deeurilor rezultate i gestionarea corespunztoare a acestora prin colectarea selectiv i valorificarea/eliminarea prin firmele autorizate, cu respectarea prevederilor legislative specifice aflate n vigoare; d) terenurile afectate prin realizarea proiectului vor fi aduse la stadiul de funcionalitate avut anterior, cu refacerea spaiilor verzi (acolo unde este cazul); In perioada de functionare a celor trei bazine pentru stabilizarea dejeciilor provenite din ferma de crestere a porcilor, principalele surse de poluare a solului sunt reprezentate de: bazinele pentru stabilizare dejecii; operaiile de mprtiere a dejeciile stabilizate utilizate ca fertilizant pentru terenurile agricole; nerespectarea unor tehnologii adecvate cat si a perioadei de aplicare a dejeciilor lichide si solide pe terenurile agricole depozitarea necontrolata/necorespunzatoare a diferitelor deseuri, materii prime si materiale utilizate in procesul de productie; 4.3.7. Prognoza impactului In faza de exploatare impactul previzionat asupra factorilor de mediu i / sau a sanatatii oamenilor este nesemnificativ, in conditiile in care se respecta: prevederile proiectului; tehnologia de executie; tehnologia de exploatare. Apele uzate generate pe amplasament pot polua solul i apele freatice i de suprafata prin: fisurarea sistemul de etansare al rezervoarelor de depozitare a dejectiilor; fisurarea conductelor de canalizare sau a bazinului de colectare al apelor uzate. In ce priveste eventualele pierderi, se au in vedere urmatoarele: a) apele uzate tehnologice sunt ape de spalare a halelor care nu contin cantitati mari de poluanti, b) sistemul de colectare a acestora va fi nou si va fi bine intretinut, facand improbabila aparitia de exfiltratii, c) se va mentine curatenia riguroasa pe platformele din jurul halelor nepermitandu-se venirea in contact a apelor meteorice cu eventuale resturi de dejectii. In acest fel, se inlatura riscul de patrundere a apelor uzate in apa freatica. De altfel, aceste ape nu sunt considerate a constitui un risc pentru calitatea solului si a apelor freatice, iar folosirea lor directa la udarea terenurilor agricole este o practica recunoscuta ca BAT. 4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului. Locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului Proiectul de investitie prevede lucrari de decopertare a solului pentru realizarea abatorului. Stratul decopertat va fi depozitat temporar pe amplasament in imediata vecinatate a zonei decopertate, urmand a fi folosit ulterior ca material de umplutura in constructii. 4.3.7.2 Impactul prognozat de poluare. Acumulari si migrari de poluanti in sol In perioada realizarii lucrarilor de constructie a abatorului si de modernizare a halelor fermei, impactul asupra factorului de mediu sol poate fi determinat de poluarea cu produse petroliere, rezultate de la utilajele/autovehiculelor utilizate pentru transportul materialelor de constructie, de depozitarile necontrolate de deseuri, cat si depozitarea neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In vederea reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, in situatia aparitiei unei situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va actiona cu materiale specifice pentru remedierea si inlaturarea cauzelor poluarii Poluarea solului in perioada de funcionare a fermei cu sistemul de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor in cele trei bazine pentru stabilizarea dejeciilor provenite din ferma de crestere a porcilor si cu abatorul propriu, poluarea solului poate fi cauzata/determinata de apariia unor defeciuni la sistemul de descrcare a dejeciilor din sistemul de canalizare interna al fermei n bazinele de stabilizare care la rndul lor ar putea favoriza apariia unor poluri accidentale la nivelul solului. Impactul cauzat de deversarea dejeciilor lichide, este determinat in primul rnd de cantitatea deversata, respectiv de concentraia/calitatea acestora. In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept ingrasamant organic a dejectiilor proaspete direct din statia de epurare, in doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite, si anume: acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si ulterior pentru animale si/sau om, intoxicarea aplantelor de catre sarurile solubile, cat si intarzieri ale procesului de dezvoltare al plantelor datorita cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea, utilizarea
64
in exces a apelor uzate rezultate din epurare poate contribui la aparitia fenomenului de salinizare a solului, cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti patogeni. Datorita utilizarii dejectiilor ca fertilizant, in timp pot aparea o serie de fenomene/aspecte de poluare a solului, cele mai importante fiind reprezentate de: modificarea pHului, contaminarea solului cu metale grele si agenti patogeni. Contaminarea solului cu metale grele Conform definitiei, sunt metale cu densitatea mai mare sau egala cu 5 g/cm3, si anume: Fe, Mn, Ni, Zn, nutrienti, si Cd, Hg, Pb care nu sunt esentiale vietii. Aceste elemente devin toxice pentru micro-organisme, plante si animale in momentul in care concentratia acestora o depaseste pe cea admisa. In tabelele urmatoare sunt prezentate concentratiile de metale grele exprimate in [mg/kg], inregistrate in practica pentru dejectiile de la porci (Germania 1995), respectiv concentratia de metale grele identificate in dejectiile suinelor conform B.A.T./B.R.E.F. (Belgia 2001). Tabelul nr. 4.3.7.2-1 Concentratiile de metale grele inregistrate pentru dejectiile suinelor (Germania 1995) Tipul dejectiilor Semilichide Solide Stratifcate - uscate Stratificate umede Cd 0,51,8 0,43 0,20,3 Cr 2,214,0 11,0 < 0,17,7 Cu 250-759 740 48-78 32-50 Ni 1132,5 13 7,19,0 Pb 7,018,0 6,08,4 Zn 6911187 1220 330-456 192-300
Tabelul nr. 4.3.7.2-2 Concentratia de metalele grele identificate in dejectiile suinelor conform BAT/BREF (Belgia, 2001). Tipul dejectiilor semisolide semisolide semisolide semisolide semisolide semisolide semisolide semisolide semisolide semisolide stratificate stratificate Calcinate Calcinate Calcinate pH 8,5 7,9 8,9 7,5 6,9 7,9 7,9 8,4 8,4 8,0 7,2 6,5 6,4 6,0 6,3 Cd Cr Cu Ni Pb Zn
mg/kg materie uscata 0,60 0,60 0,63 < 0,5 < 0,5 < 0,5 < 0,5 0,86 0,51 < 0,5 < 0,5 12,1 11,3 7,6 8,3 19,8 8,3 14,3 12,3 11,3 12,4 < 0,5 6,3 < 0,5 603,0 580,8 292,0 210,4 203,8 290,0 720,5 1226,0 398,1 258,1 99,3 48,4 147,1 132,4 53,8 23,4 22,3 21,9 29,2 24,9 22,0 26,7 25,4 26,6 22,9 14,5 14,5 7,7 16,5 16,9 <5 1285,0 1164,0 861,6 747,8 1447,0 955,3 2017,0 1666,0 1159,0 1171,0 543,3 536,0 465,9 454,2 279,9
Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste anumite limite.
65
In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la porci, aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn). Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai mare in organele verzi ale plantelor. Acidifierea solului O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului, care consta in scaderea pHului sub valoarea de 6,5. Factorii acceleratori care contribuie la grabirea fenomenului de acidifiere a solului sunt: - utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului; - aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf; - acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza dintre bacteriile fixatoare de azot si radacinile plantelor leguminoase; - nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona radacinilor plantelor. Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul acestuia. Se poate mentiona faptul ca atunci cand solul este mai putin permeabil si are o capacitate de retentie mai mica, cu atat riscul de poluare cu nitrati este mai mare. Simptomele acidifierii solului se manifesta numai atunci cand ajung in recolte, avand un impact negativ cu precadere fenomenul manifestandu-se mai ales in cazul culturilor de cereale. In mod indirect (prin intermediul plantelor alimentare si furajere), fenomenul de acidifiere poate determina deteriorarea sanatatii consumatorilor (om si animale). In situatia in care solurile devin mai acide, o serie de nutrienti devin mai putin accesibili plantelor, respectiv, scade si capacitatea plantelor de a folosi resursele de apa din sol. Contaminarea cu agenti patogeni Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in considerare posibilitatea transmiterii unor boli in mediul inconjurator, cat si masurile necesare pentru prevenirea infestarii organismelor existente in apa si sol. Prin intermediul dejectiilor de la animlale se pot transmite omului diversi agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi transmisi prin apa de la animal la animal, respectiv de la animal la om. Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii: - bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio, Brucella si Chlamydia); - mycoplasma, fungi si protozoare. Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc: - cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda intermediara pentru a atinge stadiu infestant; - geothelminthes parzitii intestinali care se dezvolta direct pe sol pana la stadiul infestant. 4.3.7.3 Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii Lucrarile prevazute in cadrul proiectului de investitie cat si cele care se vor desfasura ulterior nu vor determina astfel de efecte. 4.3.7.4 Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor Proiectul de investitie nu presupune modificarea factorilor care determina aparitia eroziunii solului. 4.3.7.5 Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei acestora Modificari cu privire la activitatea biologica, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei solului nu apar in incinta obiectivului, in proiect fiind prevazute ca toate zonele nefunctionale sa fie amenajate ca spatii verzi. Elementele nutritive din dejectiile stabilizate ale animalelor imbunatatesc structura solului, ii maresc capacitatea de retinere a apei, ii diminueaza posibilitatea de erodare, ii imbunatatesc aerisirea si au un efect pozitiv pentru microorganismele din sol. Dejectiile aplicate pe sol in cantitati excesiv de mari pot afecta proprietatile acestuia cum ar fi: permeabilitatea, capacitatea de retinere a apei si continutul de oxigen. Pentru exploatatiile agricole, se impune ca inainte de administrarea dejectiilor pe terenurile sa se intocmeasca periodic cartarea pedologica a terenurilor pe care se vor aplica dejectiile si stabilirea concentratiilor optime ale substantelor fertilizante, in baza unui Program de fertilizare. 4.3.7.6 Impactul transfrontier Nu este cazul. 4.3.8 Masuri de diminuare a impactului In etapa de realizare a proiectului cat si in etapa de exploatare, beneficiarul a luat o serie de msuri pentru protecia solului i subsolului prin soluia proiectat: suprafaa aferenta organizarii de santier va fi amenajat n totalitate;
66
amenajarea unei zone marcate corespunztor unde se vor colecta deeurile pe categorii n containere; dotarea cu produse absorbante, pentru evitarea polurilor accidentale; in incinta vor fi prevzute accese carosabile pentru intrarea si ieirea mainilor de pe amplasament. Se poate concluziona c din punct de vedere al factorului de mediu sol, activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o surs semnificativ de poluare nici n faza de construcie i nici n faza de exploatare. 4.3.8.1 Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat Pamantul rezultat in urma excavarilor impuse de realizarea lucrarilor proiectate va fi utilizat ca material de umplutura in constructii. 4.3.9 Masuri de diminuare a poluarii si impactului In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri: a) Masuri de prevenire a producerii poluarilor: Beneficiarul a luat o serie de msuri pentru protecia solului i subsolului prin soluia proiectat: - amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii, atat in perioada de realizare a lucrarilor proiectului cat si in perioada de functionare a obiectivului; - stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de reparatii, in cazuri deosebite, se va realiza numai pe platforma betonata; - efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale componentelor statiei de epurare si a nivelului apei in aceste componente; - verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor componentelor instalatiei de epurare; - toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum tampon pentru preluarea apei din precipitatii, astfel incat sa nu se produca deversari accidentale pe sol; - efectuarea de analize a apelor uzate si a dejectilor lichide si solide provenite de la bazinele de stabilizare , a namolului provenit de la statia de epurare inainte de distribuirea acestora pe terenurile agricole, cartarea pedologica a terenurilor, elaborarea Planului de fertilizare; - dotarea cu produse absorbante, pentru evitarea polurilor accidentale; Se poate concluziona c din punct de vedere al factorului de mediu sol, activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o surs semnificativ de poluare nici n faza de construcie i nici n faza de exploatare. b) Masuri de diminuare a impactului - aplicarea de material absorbant pe suprafetele de sol afectate de scurgerile de produse petroliere. Daca s-au produs scurgeri importante pe sol, va fi decopertata portiunea afectata si se va reface cu sol vegetal; - inlaturarea imediata a deseurilor si materialelor depozitate direct pe sol, inclusiv a dejectiilor; - utilizarea dejectiilor si a apelor epurate biologic la fertilizarea/irigarea solului se va face pe baza unui Plan de fertilizare si a Studiului agrochimic. 4.3.10 Masuri de diminuare a impactului fizic asupra solului Nu este cazul. 4.4. Geologia subsolului 4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament 4.4.1.1. Compozitia subsolului Solul este factorul de mediu, care integreaza toate consecintele poluarii, cu influenta si asupra subsolului. Intre factorii de mediu, solul are o importanta majora, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de alta parte, un mijloc de raspuns dinamic la procesul de acumulare. In general, un kg de sol contine: o substante minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum; o aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum; o apa (inclusiv substante dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum. Modificarile care se produc in sol, ca urmare a impactului poluantilor, se reflecta asupra celorlalte verigi ale lantului trofic, vegetatie apa animale oameni. In functie de natura si intensitatea impactului si de insusirile native fizice si chimice ale solurilor, amploarea modificarilor este diferita. 4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica Nu este cazul. 4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterane In mod similar componentei sol, prezentata in capitolul anterior. 4.4.1.4. Poluarea subsolului inclusiv a rocilor Nu este cazul.
67
4.4.1.5. Calitatea subsolului Din punct de vedere geologic, zona studiat se gsete la contactul dintre partea de sud a Platformei Brladului, unitate structural major, caracterizat de structurile simple, necutate, a formaiunilor sedimentare acumulate n etapa de stabilitate a platformei i partea de nord a Cmpiei Romne. Cele mai noi formaiuni sedimentare din Platforma Brladului aparin ciclului Badenian superior Romanian (nisipuri, argile) i Cuaternarului (siltite, pietriuri), formaiunile din urm fiind caracterizate de terasele ce nsoesc principala arter hidrografic a Depresiunii Brladului (rul Brlad). Pentru amplasamentul destinat proiectului, situat in satul Frunzeasca,comuna Munteni , judetul Galati, s-a realizat un studiu geotehnic in vederea stabilirii conditiilor de fundare a obiectelor de constructie aferente investitiei ce urmeaza a fi puse in opera (Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducie si ingrasare a porcinelor). Studiul geotehnic elaborat in baza prevederilor NP 074/2007 Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice ale terenului de fundare are ca scop prezentarea datelor referitoare la succesiunea litologica, nivelul panzei freatice si conditiile in care sunt fundate constructiile obiectivului. Litologie n urma coraborrii datelor din forajul hidrogeologic executat precum i n urma analizelor specifice fcute pe probele recoltate din teren reiese faptul c formaiunile sedimentare ale Cuaternarului, constituite din depuneri de siltite glbui cu niveluri subiri, brun-rocate, considerate a fi produse de alteraie (soluri fosile) i loessuri, se gsesc n continuitate de sedimentare peste formaiunile sedimentare aparinnd Sarmaianului sup. (Chersonianului)i, acestea din urm constituite dintr-o alternan neuniform de argile, nisipuri cu intercalaii de pietriuri, argile nisipoase i nisipuri. Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare aparin Sarmaianului terminal (Chersonianului) i Cuaternarului. Stratificaia formaiunile sedimentare din zona supus prezentului studiu este una uniform cu rare ndinri de facies. Din punct de vedere litologic, rocile din zona studiat prezint urmtoarea stratificaie: De la: [m] 01 16 68 8 19 19 - 22 22 39 39 - 44 44 - 58 58 - 70 70 - 73 73 - 77 77 - 89 89 - 95 95 110 La: [m] 1 5 2 11 3 11 5 14 12 3 4 12 6 15 Sol vegetal Argil prfoas, plastic consistent, galben Nisip, fin, slab sortat, galben cu intercalaii de pietriuri polimictice, arenitice, slab rotunjit, policolor Argil, plastic vrtoas, cafenie Nisip, fin, slab sortat, galben Argil nisipoas, plastic vrtoas, cafenie Nisip, fin, slab sortat, galben Argil nisipoas, plastic vrtoas, cenuie Argil, plastic tare, cenuie Argil nisipoas, plastic vrtoas, cafenie Nisip, fin, slab sortat, galben Argil nisipoas, plastic vrtoas, cafenie Nisip, fin, slab sortat, galben Argil, plastic vrtoas, cenuiu - cafenie Descriere litologic
68
Caracteristicile petrografice ale rocilor strbtute Nr. Crt. 1 2 3 Roca Nisip Argil Argil nisipoas Caracteristici petrografice granoclasare normal; rulare i sortare slab; laminaii tabulare i concoide, porozitate ridicat, permeabilitate ridicat stratificaie paralel criptic, porozitate medie, compresibilitate ridicat, stratificaie lenticular, porozitate ridicat, compresibilitate medie
4.4.1.6. Resursele subsolului - prospectate preliminar si comprehensiv, preconizate si detectate Nu este cazul. 4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale Nu este cazul. 4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zone de recreere sau peisaj Nu este cazul. 4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica Nu este cazul. 4.4.1.10. Procese geologice-alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecarilor de teren Nu este cazul. 4.4.2. Impactul prognozat Prin procesul tehnologic de ingrasare a suinelor datorita masurilor luate inca din faza de proiectare a sistemelor de crestere precum si managementul corect al deseurilor rezultate pe amplasament, nu se produc degradari ale solului si subsolului. Constructia si amenajarea fermei de crestere a suinelor pe suprafetele de teren destinate proiectului nu implica luarea de masuri privind conservarea stratului vegetal. Pentru a preveni eventualele poluari accidentale se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a suprafetelor cu potential de degradare prin: inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) cu rol de retinere a prafului; plantarea de arbori perimetral amplasamentului din jurul complexului cu efect de stabilizare a solului; irigarea si conservarea stratului vegetal existent; suprafetele ocupate temporar se vor reabilita dupa terminarea lucrarilor. Dejectiile (fractia solida si lichida) mineralizate se vor folosi, cu rezultate foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona. Aceasta solutie se realizeaza conform prevederilor BAT, precum si de Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati. Dejectiile rezultate in urma functionarii fermei vor fi aplicate de titular pe ternurile agricole aflate in exploatarea SC Suintest SRL, utilizandu-se mijloacele/utilajele proprii sau ale unor terte firme autorizate, ce sunt dotate corespunzator cerintelor tehnice specifice acestei activitati. Emisiile de poluani se vor produce doar pe o perioada restrns de timp, mai exact pe perioada construciei i amplasrii echipamentelor adiionale. In etapa de funcionare datorit tehnologiei folosite, a instalaiilor i msurilor de reducere a impactului, sursele de poluare a factorilor de mediu vor genera un impact local, nesemnificativ. Prin masurile tehnologice adoptate in etapele de constructie si amenajare a amplasamentului precum si masurile luate in perioada de functionare a fermei de crestere, reproducere si ingrasare a suinelor se considera ca impactul produs asupra solului si subsolului de investitia propusa se incadreaza in domeniul REDUS. 4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane geologice Nu este cazul. 4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediul geologic asupra elementelor mediului conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotopuri etc, produse de proiectul propus Nu este cazul. 4.4.2.3. Impactul transfrontier Nu este cazul.
69
4.4.2.4. Masuri de diminuare a impactului Nu este cazul. 4.5. Biodiversitatea 4.5.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helestee si nisipuri. In contextul reglementarilor actuale nationale si internationale privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice este foarte important ca aceste aspecte si efectele potential semnificative asupra mediului datorate realizarii proiectului propus sa fie identificate inca din faza de proiectare pentru a fi luate masurile ce se impun pentru prevenirea. reducerea si compensarea impactului potential creat. Pentru realizarea unei evaluari cat mai concise asupra biodiversitatii zonei de implementare a proiectului au fost luate in considerare si prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409 "Pasari", 92/43 "Habitate" (din perspectiva propunerii includerii in reteaua nationala Natura 2000). Localizarea amplasamentului studiat in raport cu zonele protejate invecinate Amplasamentul investiiei propuse se afla la distanta de 6.9 km fata de sit de importanta comunitara ROSCI 0134 Pdurea Balta Munteni. 4.5.2. Ariile de protectie de interes comunitar SCI Siturile de Importanta Comunitara (SCI) reprezinta acele arii care, in regiunea sau in regiunile biogeografice in care exista, contribuie semnificativ la mentinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar din Directiva Habitate si Directiva Pasari si care pot contribui astfel semnificativ la coerenta retelei Natura 2000 si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice in regiunea sau regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de raspandire, sit-urile de importanta comunitara ar trebui sa corespunda zonelor din areal din care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor specii. Avand in vedere ca in vecinatatea implementarii proiectului Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducie si ingrasare a porcinelor com. Munteni, jud. Galati, se afla la cca 6,9 km situl de Importanta Comunitara ROSCI 0134 Pdurea Balta Munteni cu importanta speciala din punct de vedere al protectiei mediului, in continuare se vor prezenta descrierea caracteristicilor naturale ale acestuia precum si prognozarea problemelor de mediu relevante in situatia realizarii proiectului. Padurea Balta Munteni, Cod ROSCI 0134 declarata ca sit de importanta comunitara prin Ordinul MMDD nr. 1 964/2007 (poz. 12 Anexa 1) are o suprafata totala de 86 ha si apartine regiunii administrativ a judetului Galati. Suprafatele unitatilor administrativ teritoriale cuprinsa in sit (pe teritoriul judetului Galati) este reprezenata de comuna Negrilesti: Situl este localizat n lunca Brladului la o altitudine de 40-60 m, pe depozite aluviale luto-argiloase avand coordonatele: longitudine N 45 56' 59'' si latitudine E 27 27' 56'' Caracteristici ale sitului In conformitate cu Formularul Standard Natura 2000 Situl de Importanta Comunitara ROSCI 0134 Padurea Balta-Munteni are o suprafata de 86 ha fiind situat in procent de 100% in jud. Galati comuna Negrilesti, intr-o regiune biogeografica de stepa, la o altitudinea de: min= 41m, max= 52m si mediu = 48m, pe depozite aluviale luto-argiloase. Situl este compus din subparcele silvice 66A, 67A si 70 din unitatea de productie V Munteni, amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci, Directia Silvica Galati. In marea majoritate situl prezinta un grad de inchidere al coronamentului de 70-80% cu exceptia unei benzi la marginea nordica, nord-estica unde acoperirea este mai redusa (40-50%), iar intelenirea este mai puternica. O suprafata de 0,4ha (conform amenajamentului silvic subparcelele silvice 67B si C) nu este acoperita de habitatul 91FO si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura 2000. Calitate si important: Se remarc structura natural foarte bine conservat reprezentat prin diversitatea speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (pe lng stejarul pedunculat, apar trei specii de frasini indigeni si trei specii de ulmi indigeni) si prezenta regenerrii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (stejari, frasini si ulmi). Exist portiuni unde subarboretul este foarte bine dezvoltat asigurnd o bun protectie a solului. Speciile principale de subarboret sunt reprezentate de: - Paducel Crataegus monogyna; - Corn Cornus mas; - Sanger Cornus sanguinea;
70
Lemn cainesc Ligustrum vulgare; Maces Rose canina; Salba moale Euonymus europaeus Pe langa forma tipica de stejar pedunculat Q robur, s-a remarcat prezenta sporadica a varietatii puberula (cu peri scurti fasciculati de-a lungul nervurii principale a frunzei) si a formei perrobusta (cupe mari cu peretele gros si solzi bombati) in anumite portiuni exista un al doilea etaj de arbori constituit din jugastru (Acer tataricum), ulmi si frasini. De asemenea apar exemplare rare de carpen (Carpinus betulus) si tei cu frunza mare (Tilia platyphylios) Plante din Lista Rosie Europeana: Fritillaria orientalis. Plante din Lista Rosie Nationala: Allium guttatus, Frittilaria meleagris, Galanthus elwesii, Leucojum aestivus, Mercurialis ovata, Neottia nidus-avis, Plantago schwarzenbergiana, Platanthera bifolia, Serratula wolffii. Vulnerabilitate: Regularizarea si ndiguirea cursului rului Barlad au modificat regimul pedo-hidric al zonei. Ca urmare, n prezent perioadele cu exces de umiditate n sol se ntlnesc doar primvara (topirea zpezilor i ploi abundente). Aceasta ar putea influenta negativ vitalitatea frasinilor ca specii mezofile mezohigrofile. Existenta salcmului plantat poate duce la ptrunderea acestei specii n habitat amenintndu-i structura. Aceasta Tipurile de habitate prezente in sit - paduri ripariene mixte cod 91FO: - Quercus robus; - Ulmus laevis; - Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia Speciile de nevertebrate enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, cod 4033: Erannis ankeraria Tip de proprietate Padurea este in totalitate in proprietatea statului, dar face obiectul prevederilor Legii nr. 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari (in cazul ROSCI 0134-Academia Romana) -
Legenda harta sit Sit Cote Ci ferate Localiti Ruri Lacuri Drumuri Comunal Judeean Naional
71
4.5.3. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia speciilor din zona studiata Identificarea habitatelor din zona de realizare a proiectului s-a facut utilizand metoda de identificarea a habitatelor de intindere mare pe baza ortofotoplanurilor zonei, identificarea speciilor de plante caracteristice habitatelor prezente fiind realizata pe teren. In urma investigatiilor in zona destinata realizarii proiectului de investitie Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducie si ingrasare a porcinelor sat Frunzeasca, comuna Munteni, nu au fost identificate habitate prioritare si specii de interes comune ariilor protejate invecinate enumerate anterior. Amplasamentul este localizat in nordul judeului Galai, la circa 90 km oraul Galai i circa 10 km de municipiul Tecuci. Amplasamentul fermei de suine nu are deschidere la drumuri naionale sau judeene. Zona este dominata de terenuri agricole proprietati particulare si terenuri virane. Descrierea habitatelor prezente in zona de realizare a proiectului cat si in vecinatatea imediata a acestuia s-a realizat conform schemei de clasificarea si identificarea a habitatelor, utilizata in lucrarea Habitatele din Romania Nicolae Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pauca-Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu Adrian Biris, 2005. 4.5.4. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie Nu este cazul. 4.5.5. Rute de migrare Nu este cazul. 4.5.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci Nu este cazul. 4.5.7. Impact prognozat In perioada de construcie datorit msurilor adoptate i avnd n vedere distant fa de aria protejat nu se prognozeaz un impact asupra factorului de mediu Biodiversitate La alegerea amplasamentului s-a tinut cont de conditiile de mediu clima, relief, retea hidrografica prezenta in zona, caracteristicile solului .In perioada de funcionare a fermei de porci, respectiv stabilizarea dejeciilor de suine si cea de abatorizare, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de: cele trei bazine de stabilizare; imprastierea dejeciilor/fertilizarea terenurilor agricole. Prin masurile constructive in ceea ce priveste adaposturile proiectate cu sisteme de ventilatie artificiala si ventilatie naturala ce realizeaza dispersia si dilutia poluantilor in atmosfera se asigura fara a disturba semnificativ biodiversitatea zonei si zonele locuite. In alegerea amplasamentului un argument important a fost reprezentat de topologia terenului: lipsa depresiunilor, a vailor inchise si a zonelor cu frecvente inversiuni termice, precum si a terenurilor expuse eroziunii si a vanturilor dominante pe directia teritoriilor locuite. Coamele colinelor sunt n cea mai mare parte nguste, rareori rotunde sau plate. Platourile au o slab nclinaie S-V i ocup suprafee foarte reduse. Pentru regiunea colinar este caracteristic paralelismul vilor i ale culmilor dealurilor. De asemeni in vecinatatea proiectului nu sunt prezente grupari de obiective care elimina in atmosfera poluantii ce-si potenteaza prin combinare sau amestec, actiune succesiva, efectul nociv asupra biodiversitatii. 4.5.7.1 Impact transfrontier Nu este cazul. 4.5.7.2 Masuri de diminuare a impactului In urma investigatiilor asupra habitatelor prezente in vecinatatea amplasamentului proiectului propus (Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducie si ingrasare a porcinelor) putem concluziona ca biodiversitatea zonei este redusa si puternic controlata antropic. Pentru a limita impactul asupra ariei protejate aflate la o distanta de 6,9 km de amplasamentul obiectivului, se propun masuri cu privire la: deseurile rezultate ca urmare a constructiei si functionarii proiectului Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducie si ingrasare a porcinelor localilatea Frunzeasca, comuna Munteni, vor fi colectate selectiv in pubele inchise, depozitate intr-un loc special amenajat pentru a nu atrage efectivele de pasari aflate in zona sau dezvoltarea unor familii de rozatoare; accesul autoturismelor in zona de protectie va fi limitat, astfel incat emisiile de noxe (gaze combustie) vor fi reduse la minim; activitatile propuse in cadrul proiectului se vor executa in limita spatiul desemnat (amplasament ferma crestere suine) fara a implica vecinatatea amplasamentului;
72
evitarea propagarii epidemiilor prin prezenta filtrului sanitar si masurile luate in cazul animalelor decedate ce vor fi eliminate in conditii specifice impuse de normele sanitar veterinare. In privinta biodiversitatii zonei prin realizarea proiectului nu se prevad modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.), plaje, etc si nu presupune modificarea suprafetei zonelor impadurite, schimbari asupra varstei, compozitiei speciilor si a tipului de padure. De asemeni nu se presupune modificarea/distrugerea populatiei de plante, modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare, modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica. Executia si operarea activitatilor proiectului propus se va face cu respectarea masurilor privind limitarea degradarii florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc), in zona adiacenta. In urma evaluarii se considera ca impactul indus de realizarea investitiei asupra ECOSISTEMELOR ACVATICE SI TERESTRE va fi nesemnificativ, in conditii de functionare normala, cu respectarea tehnologiei prezentate in proiect, modului de lucru si eliminare controlata a deseurilor. 4.6. Peisajul 4.6.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia Caracteristicile si geomorfologia reliefului Zona studiat face parte din subunitatea morfologic denumit Cmpia Covurluiului . Alctuirea geologic, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilaiile pozitive de la sfritul Romanianului i cele periodice din Cuaternar au stat la baza imprimrii particularitilor reliefului. Alctuirea geologic, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilaiile pozitive de la sfritul Romanianului i cele periodice din Cuaternar au stat la baza imprimrii particularitilor reliefului Platformei Brladului Caracteristic acestei subuniti este relieful sculptural datorat constituiei geologice (roci friabile) care au permis adncirea reelei hidrografice, o dinamic accentuat a proceselor de pant i crearea unei energii mari de relief. Coamele colinelor sunt n cea mai mare parte nguste, rareori rotunde sau plate. Platourile au o slab nclinaie S-V i ocup suprafee foarte reduse. Pentru regiunea colinar este caracteristic paralelismul vilor i ale culmilor dealurilor. n zona studiat colinele sunt joase fiind strns legate de variaiile de facies petrografic, de fragmentarea i modelarea versanilor cu altitudini cuprinse ntre 50 i 150 m. In aceste zone nu exista resurse de substante minerale solide care pot fi valorificate rentabil. Caracteristicile retelei hidrologice Principala arter hidrografic ce strbate zona studiat este rul Brlad, care dreneaz apele de suprafa, avnd un rol principal n stabilirea nivelului apei subterane, cantonat n formaiunile sedimentare neogene i cuaternare ale platformei. Debitul mediu multianual al rului Brlad variaz ntre 0.650 i 0.700 de m3/s. Se constat c regimul anual al acestora este unul de tip neuniform. Zona studiat aparine bazinului hidrografic al rului Brlad. Formaiunile geologice prezint o dispunere monoclinal avnd o cdere pronunat, orientat spre SE. Depozitele sedimentare de vrst cuaternar reprezint principala roc magazin din zona studiat, n special pentru acviferele freatice de mic i medie adncime. Investigarea primului strat acvifer interceptat a relevat o pant hidraulic ridicat i implicit o dinamic accentuat a acestuia. Alura hidroizohipselor individualizeaz o curgere, n general uniform, predominnd totui curgerea plan vertical i radial divergent. B. Zone impadurite in arealul amplasamentului Nu este cazul. 4.6.2. Impactul prognozat Nu este cazul. 4.6.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural Nu este cazul. 4.6.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone-tampon); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor. Nu este cazul. 4.6.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor. Nu este cazul.
A.
73
4.6.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare; numarul si diversitatea punctelor de observare Amplasamentul evaluat este greu vizibil din toate directiile si este in afara traficului, obisnuit sau turistic. A. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului Nu se vor face modificari cu privire la utilizarea terenului. B. Explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul propus Tabelul nr 4.6.6. Utilizarea terenului pe amplasament Suprafata [ha] Utilizarea terenului In agricultura: - teren arabil - gradini - pasuni Paduri Drumuri Inainte de punerea in aplicare a proiectului Suprafata de teren S = 280.590,00mp Suprafata construita totala=29.072,17 mp Dupa punerea in aplicare a proiectului Suprafata construita totala propusa Sc= 29.666,17 mp (constructii noi = 594,00 mp) Suprafata propusa pentru modernizare S= 2.500 mp. St = 280.590,00 mp Sc = 29.666,17 mp Recultivata
Zone construite (curti, suprafata construita)
Ape Alte terenuri: - vegetatie plantata - zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit TOTAL
St = 280.590,00 mp Sc = 29.072,17 mp
Masuri de diminuare a impactului Nu este cazul. 4.7. Mediul social si economic 4.7.1. Evaluarea mediul social si economic a) Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice/populatiei locale Nu este cazul. b) Numarul de locuitori in zona de impact Nu este cazul. c) Locuitori permanenti si vizitatori Nu este cazul. d) Caracteristicile populatiei in zona de impact Nu este cazul. e) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale Ca urmare a aparitiei proiectului, impactul acestuia asupra activitatii economice va fi pozitiv, asigurandu-se conditiile de dezvoltare economica ale zonei si contributia la cresterea nivelului de taxe colectate la bugetul local. Se vor crea locuri de munca si implicit conditiile de viata ale populatiei. f) Impactul potential al proiectului asupra activitatilor economice Pozitiv. g) Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata din zona Pozitiv dar nesemnificativ. h) Informatii despre rata imbolnaviriilor Nu este cazul. i) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale locuitorilor
4.6.7.
74
Impactul generat de realizarea investiei este unul pozitiv, care contribuie, prin taxele platite, la cresterea bugetului local si prin anagajarea unor persoane din zona. 4.7.2. Masuri de diminuare a impactului Nu este cazul. 4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural 4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale Nu este cazul. 4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice Nu este cazul. Intrucat in vecinatatea amplasamentului studiat nu au fost identificate alte proiecte si nu se desfasoara activitati cu posibil impact asupra mediului se poate concluziona ca nu se inregistreaza impact cumulat asupra factorilor de mediu. 5. Analiza alternativelor 5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt moment pentru demararea proiectului, alte solutii tehnice si tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului asupra mediului Din punct de vedere al alegerii amplasamentului Proiectul are in vedere reamenajarea unui obiectiv deja existent. Pe amplasamentul ales in trecut s-a desfasurat tot activitate de crestere, reproducere si ingrasare a suinelor, astfel incat nu s-a pus problema analizarii unui alt amplasament alternativ. Prin proiectul de investitie se propune realizarea unor lucrri de: modernizare hale cretere suine; amenajarea canalelor colectoare a dejeciilor; modernizare bazine pentru stocarea dejeciilor construire abator; lucrri generale de protecie a mediului la nivelul ntregului amplasament Prin reabilitarea amplasamentului obiectivului se va dezvolta productia interna de animale si implicit dezvoltarea economiei care, in cele din urma, se va regasi in nivelul de trai al populatiei. Din punct de vedere al momentului ales pentru demararea investitiei Din acest punct de vedere este recomandata urgentarea realizarii proiectului, care va avea un efect pozitiv asupra mediului datorita impermeabilizarii celor 3 bazine de stocare a dejectiilor, a construirii statiei de epurare si a acoperirii canalelor deschise de transport a dejectiilor. Din punct devedere al solutiilor tehnice si tehnologice Procesul tehnologic, sistemul de crestere propus in proiect, tipurile de echipamente si modul de colectare, evacuare si tratare a dejectiilor sunt in concordanta cu cele mai bune tehnici aplicate (tehnici prevazute in documentele de referinta BAT/BREF) privind cresterea intensiva a porcilor. Tehnologia de crestere a porcilor cat si tehnicile propuse in cadrul proiectului de investitie sunt considerate a fi cele mai bune pentru prevenirea poluarii, asigurandu-se totodata un echilibru intre beneficiul realizat prin pastrarea unui mediu curat si costurile financiare necesare aplicarii acestor tehnici. 5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pentru fiecare componenta de mediu Marimea, durata si reversibilitatea impactului Daca se vor aplica masurile prevazute in studiul privind evaluarea impactului asupra mediului, aparitia unui impact negativ este tinuta sub control, in limitele prevazute de legislatia de mediu in vigoare. In situatia in care efectele asupra mediului sunt reversibile, acestea vor fi importante si se pot manifesta cu precadere asupra apelor de suprafata si asupra terenurilor agricole, prin initierea si/sau accentuarea proceselor de salinizare, acidifiere si imbogatirea cu metale grele in cazul solului, respectiv de eutrofizare in cazul apelor de suprafata, respectiv contaminarea cu agenti patogeni, in cazul apelor de orice natura si chiar a solului. Reversibilitatea impactului asupra mediului este posibila, in functie de marimea impactului, pe termene mai scurte dar si foarte lungi, aceasta fiind determinat si de promptitudinea interventiei si categoria masurilor aplicate de catre titularul investitiei. Pe de alta parte nu trebuie pierdut din vedere faptul ca tratarea solului agricol cu ingrasaminte naturale afecteaza in mod direct si pozitiv capacitatea de productie a acestuia cu un efect indirect negativ mult inferior fertilizantilor de sinteza. Eficienta masurilor de reducere a impactului asupra mediului
75
Masurile de prevenire si interventie in vederea reducerii impactului asupra mediului, sunt viabile si vor fi prezentate la capitolul de concluzii si recomandari. Totusi, este important de mentionat faptul ca viabilitatea masurilor de prevenire si interventie scade semnificativ daca efectul poluarii va fi cumulativ. In urma evaluarii amplasamentului s-a stabilit ca in vecinatatea amplasamentului studiat nu au fost identificate alte proiecte si nu se desfasoara alte activitati cu posibil impact asupra mediului care impreuna cu proiectul analizat sa inregistreze un impact cumulat asupra factorilor de mediu. 6. Monitorizarea 6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor de constructie. In timpul lucrarilor de constructie se va urmari modul de transport al agregatelor si materialelor pulverulente (ciment, var, nisip), dotarea organizarii de santier cu facilitati igienico-sanitare si, nu in ultimul rand, gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate. Se va monitoriza refacerea amplasamentului organizarii de santier, indepartarea diferitelor resturi de materiale de constructie care vor rezulta in urma lucrarilor de constructie. Pentru un management bun al lucrarilor, in cadrul organizarii de santier se va impune adoptarea urmatoarelor masuri: - Marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului in vederea respectarii perimetrului afectat de constructie; - Amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la santier; - Semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare, obligand conducatorii auto sa reduca viteza si sa acorde o atentie speciala circulatiei in zona; - Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina cont de timpii de rulare si punere in opera a materialelor de acoperire (beton, ciment) corelandu-se programele de lucru ale bazelor de productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor. De asemenea, se va tine seama de prognoza meteo pentru zona respectiva, dat fiind schimbarile de clima si conditii atmosferice inregistrate pe teritoriul Romaniei in ultimii 15 ani. Se va elimina astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de material deja preparat ca urmare a descarcarii acestuia si nepunerii in opera in timp util. - Asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din cadrul organizarii de santier; - Asigurarea utilitatilor necesare bunei desfasurari a lucrarilor (sursa de alimentare cu apa potabila, locuri pentru servirea mesei, grupuri sociale, containere pentru strangerea deseurilor); - Pentru autovehiculele care asigura transportul pamantului, al betoanelor sau altor materiale, se vor prevedea puncte de curatire manuala sau mecanizata a pneurilor de pamant sau a altor reziduuri din santier; - Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor. O atentie deosebita se va acorda punerii in opera a stratului de forma in cazul pulverizarii de var praf; - La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele. Alte tipuri de monitorizare necesare a fi realizate in perioada organizarii de santier: - verificarea respectrii normelor de funcionare ale utilajelor pe perioada de construcie - Evacuarea apelor uzate menajere se va face n sistemul de canalizare intern al fermei de suine, soluie care pentru perioada de construcie este cea mai eficienta att din punct de vedere al costurilor, cat si din punct de vedere al proteciei mediului; - Instalaiile pentru fabricarea betoanelor de ciment si a betoanelor asfaltice vor utiliza tehnologie moderna care permite reinerea poluanilor; - se recomand s se realizeze verificarea pulberilor n suspensie i a pulberilor sedimentabile, precum i a zgomotului - Se va asigura o supraveghere permanent a lucrrilor de execuie pentru sesizarea eventualelor poluri accidentale i acionarea rapid n caz de incident pentru eliminarea pericolelor de poluare a solului i subsolului. - Colectarea si depozitarea deseurilor. Carburantii si substantele periculoase vor fi depozitate in locuri special amenajate, pentru a reduce la minim riscul producerii unei poluari accidentale a mediului acvatic. Se recomanda refacerea amplasamentului/amplasamentelor care vor fi eliberate de constructii, umplerea cu pamant a gropilor rezultate si nivelarea terenului, unde va fi posibil terenul liber se va insamanta cu gazon.
76
6.2. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functionarii fermei de crestere a porcilor In perioada de functionare a fermei de crestere a porcilor, se recomanda monitorizarea factorilor de mediu din zona de influenta a amplasamentului, dupa cum urmeaza: - analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor uzate se va realiza prin determinari fizico-chimice asupra apelor epurate cat si a celor subterane din zona amplasamentului. - analiza principalilor indicatori de calitate ai aerului ambiental in zona de influenta a fermei, avandu-se in vedere mai ales valorile indicatorilor amoniac, metan, hidrogen sulfurat si pulberi, urmarindu-se variatia acestora in functie de anotimp. Punctele de determinare vor fi stabilite la limita incintei amplasamentului fermei, pe fiecare directie a amplasamentului (N, E, S, V). - analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane prin determinari fizico-chimice asupra apei prelevate din forajele de observatie (foraje de monitorizare). - monitorizarea solului prin determinari ale indicatorilor de calitate. - monitorizarea zgomotului la limita amplasamentului. - monitorizarea cantitatilor de deseuri si a modului de valorificare si eliminare a acestora. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul funcionarii celor trei bazine pentru stabilizarea dejeciilor In perioada de funcionare, se recomanda monitorizarea factorilor de mediu din zona de influenta a amplasamentului, dup cum urmeaz: analiza principalilor indicatori de calitate ai aerului ambiental in zona de influenta a celor trei bazine pentru stabilizarea dejeciilor animaliere, avndu-se in vedere mai ales valorile indicatorilor amoniac, hidrogen sulfurat, urmrindu-se variaia acestora in funcie de anotimp. Punctele de determinare vor fi stabilite la limita incintei amplasamentului fermei, pe fiecare direcie a amplasamentului (N, E, S, V). analiza principalilor indicatori de calitate pentru dejeciile stabilizate ce urmeaz a fi mprtiate pe terenurile agricole, analizele se realizeaz conform cerinelor din studiul agrochimic ntocmit de Oficiul Judeean de Studii Pedologice si Agrochimice Galati respectiv distribuia/fertilizarea terenurilor agricole va fi realizata conform prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai din surse agricole analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane prin determinri fizico-chimice asupra apei prelevate din forajele de observaie (foraje de monitorizare). monitorizarea solului prin determinri ale indicatorilor de calitate. monitorizarea zgomotului la limita amplasamentului. monitorizarea cantitilor de deeuri si a modului de valorificare si eliminare a acestora Frecventa de monitorizare si controlul indicatorilor de calitate se va realiza dupa cum urmeaza: Indicatorii de calitate ai apelor uzate rezultate vor fi monitorizati inainte de golirea bazinelor de stocare/stabilizare a dejectiilor, respectiv inainte de deversarea efluentului statiei de epurare in emisarul natural Valea Baii. Se recomanda ca ori de cate ori se va realiza golirea bazinelor de stocare /stabilizare a dejectiilor, sa se faca dupa realizarea in prealabil a analizelor parametrilor fizico-chimici ai apelor care urmeaza a fi utilizate ca fertilizat in agricultura. Analizele se vor realiza conform cerintelor din studiul agrochimic intocmit de Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Galati respectiv distributia/fertilizarea ternurilor agricole va fi realizata conform prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane se realizeaza prin intermediul forajelor de observaie (puuri freatice) in scopul identificrii posibilelor contaminri-infiltrri in sol a diferitelor substane. Pentru probele de apa din forajele de observaie se vor analiza urmtorii parametri: pH, suspensii, reziduu filtrabil, sulfai, azotai, amoniu, substane extractibile, fenoli. In perioada de realizare a proiectului se vor monitoriza imisiile de poluanti in aer la limita amplasamentului realizandu-se masuratori anuale pentru imisiile de poluanti la: amoniac, metan, hidrogen sulfurat si pulberi. - Pentru indicatorii analizati, masuratorile privind valorile limita de imisie se vor realiza la limita amplasamentului, conform prevederilor din STAS 12574/87 Ordinul M.A.P.M. 592/2002 - Normativul privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator. Se va urmari anual evolutia indicatorilor de calitate ai solului pe pe amplasamentul fermei tinandu-se cont de efectul proiectului de investitie, urmarindu-se totodata si modificarile aparute la nivelul acestuia.
77
Pentru investigarea probelor de sol se va tine cont de prevederile Ordinului 757/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, analizandu-se urmatorii indicatori: pH; continutul total de saruri solubile; continutul in bicarbonati (HCO3-); continutul in substanta organica si humus, continutul de metale grele (Cu, Zn, Ni, Cr). In perioada derularii proiectului este necesar sa se monitorizeze tasarile solului care ar putea apare in perioada de realizare a lucrarilor. Distributia dejectiilor pe terenurile arabile aflate in exploatarea SC Suintest SRL, in vederea fertilizarii, se va realiza de catre titular cu mijloacele/utilajele proprii sau ale unor terte firme autorizate conform prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Dozele unitare in baza carora se vor adminstra dejectiile stabilizate, vor fi idicate pe baza analizelor dejectilor si ale solului realizate in studiul agrochimic intocmit de Oficul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Galati Calitatea apelor subterane se va monitoriza prin intermediul forajelor de observatie (puturi freatice) in scopul identificarii posibilelor contaminari-infiltrari in sol a diferitelor substante. Pentru probele de apa din forajele de observaie se vor analiza urmtorii parametri: pH, suspensii, reziduu filtrabil, sulfai, azotai, amoniu, substane extractibile, fenoli. Monitorizarea zgomotului se va realiza la limita amplasamentului, conform prevederilor STAS 10009/88. Valoarea admisa a zgomotului la limita incintei, nu va depasi nivelul de zgomot echivalent continuu de 65 dB (A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB. Activitatile de demolare - dezafectare de pe amplasament nu vor trebuie sa produca zgomote care sa depaseasca limitele de presiune (Leq) prevazute de STAS 10009/88, de 60 dB(A) Cz 45, in timpul zilei si 40 dB(A) Cz 35 in timpul noptii. Se vor monitoriza fluxurile de deseuri generate din activitatea de crestere a porcilor, cantitatile rezultate, modul de colectare si depozitare al acestora. In mod obligatoriu se vor inregistra si raporta cantitatile de deseuri si caracteristicile acestora cu privire la compozitia fizica si chimica in conformitate cu lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazute in anexa nr. 2 la H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. In vederea depozitarii/eliminarii deseurilor rezultate din activitatea de demolare-dezafectare se vor respecta cu strictete prevederile cuprinse in Ordinul M.M.G.A. nr. 95/2005. Se va realiza o caracterizare fizico-chimica a fiecarui tip de deseu dupa care se va decide destinatia acestuia. Nota: Beneficiarul lucrarilor va fi obligat sa raporteze catre autoritatea pentru protectia mediului rezultatele activitatii de automonitorizare. Orice efecte negative inregistrate prin programul de automonitorizare vor fi raportate catre autoritatea pentru protectia mediului in maxim 12 ore. Rezultatele determinarilor efectuate vor fi concretizate intr-un registru pe toata perioada de realizare a monitorizarii. 7. Situatii de risc 7.1. Riscuri naturale In general, factorii naturali care pot genera dezastre sunt determinati de: potentialul seismic corelat cu traseul principalelor falii tectonice, reteaua hidrografica, clima, gradul de acoperire cu vegetatie, compozitia solului si dispunerea straturilor geologice. Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicarii celor doua mari categorii de hazarde naturale: a) endogene: - eruptiile vulcanice (nu este cazul); - cutremurele (activitate intensa in zona). b) exogene: - biologice (epidemii, invazii de insecte si rozatoare): potential moderat; - geomorfologice (deplasari in masa, eroziuni): nu a fost identificat un astfel de potential pe amplasment sau in zona adiacenta complexului imobiliar; - astrofizice: neaplicabil; - hidrologice (inundatiile): nu este cazul; - climatice: nesemnificativ; - biofizice (focul): potential moderat. 7.2. Accidente potentiale S-au identificat urmatoarele zone unde pot aparea sau se poate produce un impact asupra factorilor de mediu in perioada functionarii fermei de crestere a porcilor: Tabelul nr. 7.2.-1 Situatii de risc
78
TIPUL DE ACCIDENT POTENTIAL Statia de epurare si bazinele de stocare/ stabilizare a dejectiilor. Sistemul de colectare a apelor uzate tehnologice si a dejectiilor solide si lichide,a apelor uzate menajere si a celor provenite de la abator Transformatoarele, generatorul de curent si instalatiile electrice. Zona de deseurilor. depozitare a
Consecintele accidentului In situatia in care nu se va asigura un volum efectiv necesar pentru stabilizarea dejectiilor si nu se vor realiza recomandarile cu privire la stocarea apelor uzate vor exista deversari pe terenurile adiacente bazinelor de stabilizare, cu efecte directe asupra solului, subsolului, panzei freatice si apele de suprafata. Aparitia unor fisuri in conductele de colectare,de transport catre bazinele de stabilizare, a peretilor, bazinelor de stocare, a componentelor statiei de epurare care pot duce la aparitia unor infiltratii, cu efecte directe asupra solului, subsolului si panzei freatice. In situatia aparitiei unui incendiu sau a unei explozii, factorii de mediu afectati pot fi aerul, solul si sanatatea salariatilor.
Aceasta poate reprezenta un risc numai la depunerea necontrolata a deseurilor, factorii de mediu afectati fiind solul, subsolul, apa de suprafata si eventual apa freatica. Cauzele principale ale producerii unor accidente in cadrul fermei sunt reprezentate in principal de: eroarea umana, avarii ale instalatiilor si/sau a componentelor tehnologice, operarea incorecta a instalatiilor sau componentelor tehnologice sau ca urmare a unor calamitati naturale. 7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului Aferent etapei de executare a lucrarilor nu s-au identificat situaii de risc potenial de afectare a mediului nconjurtor. Nu exista posibilitatea apariiei de fenomene adverse n cazul apariiei apariiei accidentelor neprevzute datorate antreprenorului i la terminarea lucrrilor de constructii montaj toate amplasamentele ocupate se vor aduce la forma iniiala. Refacerea planului general va reveni ca obligaie a firmei constructoare, cu termen de finalizare cel al predrii investiiei ctre beneficiar i constau n urmtoarele: - ridicarea tuturor materialelor ramase la locul de desfurare al lucrrilor, - imprastierea pamantului excavat, nivelarea zonelor adncite pe parcursul lucrrilor constructii montaj ; - refacerea zonelor inerbate acolo unde acestea au fost deteriorate. Avand in vedere profilul activitatii care se va desfasura pe amplasamentul fermei, tehnicile aplicate, substantele si cantitatile utilizate, tipurile de deseuri care rezulta din activitate si modul de gestionare a acestora, recomandarile facute, se poate afirma ca probabilitatea producerii unui accident industrial cu impact semnificativ asupra mediului este foarte redusa. Totusi, cel mai grav accident care s-ar putea produce in cadrul fermei poate fi reprezentat de evacuarile si/sau deversarile necontrolate (in cazul aparitiei ploilor torentiale de lunga durata, in cazul unui volum insuficient pentru stocarea apelor si/sau dejectiilor) ale apei uzate cu dejectii ce pot contamina solul/subsolul/freaticul si chiar apele de suprafata 7.4. Planuri pentru situatii de risc Operatorul fermei are intocmit Planul de prevenire a poluarilor accidentale si interventie in cazul poluarilor accidentale, in care vor fi prevazute o serie de masuri dupa cum urmeaza: blocarea sistemului de canalizare/canale utilizate pentru colectarea si transportul apelor uzate din cadrul fermei; in cazul avariei sau nefunctionarii unor componente ale statiei de epurare sau atingerea unui volum maxim de stocare a apelor uzate in bazine (aceasta situatie nu include volumul tampon prevazut pentru statia de epurare) respectiv atingerea unui volum maxim de stocare a dejectiilor in cele 3 bazine de stabilizare/mineralizare. De asemenea are intocmit Regulamentul de functionare exploatare si intretinere In planurile mai sus mentionate este descris modul de prevenire, de actiune in cazul aparitiei unei poluari accidentale, echipamentul de interventie, respectiv vor trebui stabilite responsabilitatile persoanelor abilitate pentru interventia in situatii de risc. Procedurile mentionate in planurile mai sus mentionate vor fi elaborate in conformitate cu cerintele legislative in vigoare, urmarindu-se in acelasi timp alte actiuni si schimbari care pot sa asigure o buna desfasurare a activitatii in cadrul fermei.
79
7.5. Masuri de prevenire a accidentelor In scopul prevenirii accidentelor in cadrul fermei se vor lua urmatoarele masuri: - verificarea periodica a starii retelelor de canalizare si a canalelor, a functionarii corespunzatoare a instalatiilor si echipamentelor din statia de epurare; O msura eficienta necesara a fi adoptata in cadrul fermelor de crestere a porcilor in scopul prevenirii polurilor accidentale in cazul ploilor toreniale, poate fi reprezentata de necesitatea asigurrii unui spaiu suficient de mare (sa existe un spaiu liber) pentru fiecare bazin de stocare. Pentru calculul volumului necesar in vederea prevenirii polarilor accidentale in situaia apariiei ploilor toreniale, este recomandat sa se tina cont de cantitatea de ploaie cea mai puternica, raportata la o durata de cel puin 24 ore, care se poate realiza odat la 25 ani. In cazul analizat, titularul proiectului de investiie a ales un sistem de tratare a dejeciilor, avnd 3 bazine impermeabilizate din beton cu adncimea de 3,8 m/bazin care nu comunica intre ele. 7.6. Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect Nu este cazul. 8. Descrierea dificultatilor In timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a raportului la studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de investitie Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducie si ingrasare a porcinelor, amplasat in localitatea Frunzeasca, comuna Munteni, judetul Galati, nu au fost intampinate dificultati tehnice sau practice. 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor stiintifice etc. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia Necesitatea realizarii obiectivului "Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducie si ingrasare a porcinelor"- are ca rezultat atingerea parametrilor optimi din punct de vedere tehnic, funcional si ecologic. Amplasamentul obiectivului propus Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor animale, si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducie si ingrasare a porcinelor aflat in folosinta S.C. SUINTEST S.R.L., conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate MO7 nr. 1950/10.04.1996, procesului verbal de adjudecare al proprietatii Nr. 1421/99 din 26.09.1999 si Contractului de nchiriere comerciala intre Pruna Neculai si SC Suintest SRL Nr. 02 din 01.12.2005 cu Nr. inregistrere la Consiliul local Munteni: 4413 din 05.12.2005, este situat in intravilanul localitatii Frunzeasca, comuna Munteni, judetul Galati, parcela 5-159, pe amplasamentul unei foste ferme de crestere,reproducere si ingrasare a suinelor SC. SUINPROD S.R.L.Cosmesti. Suprafata de teren pe care se va realiza investitia este incadrata conform Certificatului de urbanism nr. 5/2011 cu folosinta de teren curticonstructii, fiind scoasa din circuitul agricol. Vecinatatile amplasamentului destinat investitiei sunt: V pasune si teren agricol; N teren agricol; E Valea Baii - baza receptie Cargill si E586; S pasune si teren agricol Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect Nu este cazul. Descrierea dificultatilor In timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a raportului la studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de investitie Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducie si ingrasare a porcinelor, amplasat in localitatea Frunzeasca, comuna Munteni, jud. Galati, nu au fost intampinate dificultati tehnice sau practice. Planul de amplasare a obiectivului
80
Descrierea etapelor de realizare a proiectului Pe amplasamentul situat in localitatea Frunzeasca, comnuna Munteni, se vor realiza lucrri de: f) lucrri de modernizare hale cretere suine; g) amenajarea canalelor colectoare a dejeciilor; h) modernizare bazine pentru stocarea dejeciilor i) construire abator; j) lucrri generale de protecie a mediului la nivelul ntregului amplasament. Se au n vedere urmtoarele: pstrarea actualului amplasament, cu amenajarea elementelor geometrice conform standardelor n vigoare; reabilitare hale cretere suine (creterea capacitii); reabilitare a sistemului existent de scurgere-colectare-stocare prin proiectarea unei structuri impermeabilizate realizare unei surse proprii de apa cu folosina tehnologica (asigurarea cantitii necesare activitii); valorificarea crnii de porc prin abatorizare proprie. Lucrri de modernizare hale crestere suine Construciile existente vor fi reabilitate si consolidate prin lucrri de: reabilitarea construciilor existente - actual nefuncionale, in vederea conformrii acestora si includerea lor in circuitul tehnologic - creterea capacitatii instalaiei la 12.800 capete suine; consolidarea structurilor din beton armat al tuturor cldirilor existente pe amplasament Amenajarea canalelor colectoare a dejeciilor Pentru reabilitarea si funcionarea in parametri optimi a amenajrilor canalelor colectoare existente se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecii care vor fi dirijate printr-un canal principal ctre zonele de stocare, respectiv bazine betonate. Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate corespunztor in zona de carosabil. Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform normativelor in vigoare specifice proiectrii construciilor agrozootehnice. Pantele de scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor ctre canalele principale de scurgere. Modernizare bazine betonate pentru stocarea dejeciilor Apele uzate rezultate de la splarea halelor si dejeciile sunt evacuate din gropile de dejecii ale boxelor, prin sistemul canalelor colectoare spre bazinele finale. Lucrrile de construcie a trei bazine betonate, constau in: lucrri de torcretare a pereilor existeni si de corecie a elementelor geometrice non-conforme; lucrari de consolidare a peretilor si bazei prin armare cu plasa sudata cu ochiuri patrate cu diametrul de 6 mm si fixarea cu ancore de otel OB37 cu diametrul de 8 mm; lucrari de impermeabilizare a bazei bazinelor;
81
lucrri de cofrare a pereilor existeni. Se recomanda utilizarea de cofraje metalice glisante pentru obinerea unor parametri geometrici cat mai exaci; lucrri de preparare si punere in opera a betonului. Se va utiliza beton de clasa superioara cu marca B300. De asemenea se prevede ca reeta de betoane sa includ agregate mici cu porozitate mica si impermeabilitate ridicata, precum si utilizarea unor aditivi specifici construciilor hidrotehnice pentru creterea gradului de impermeabilizare. Cimentul utilizat va fi ciment specific betoanelor utilizate la construciile hidrotehnice. Prepararea betonului se va realiza in instalaii centralizate de capacitate ridicata si va fi pus in opera tot mecanizat pentru sporirea eficientei de execuie dar si pentru obinerea unor parametri de sigurana si de exploatare optimi. In timpul procesului de turnare a betonului este obligatorie utilizarea vibratoarelor interioare pentru o buna tasare a betonului, in vederea obinerii unei poroziti reduse a structurii de beton. Construire abator pe amplasamentul fermei Prisaca Investiia va fi compusa din: o Abator suine -parter- Sc=594mp; o Cai carosabile pentru acces auto; o Staie de epurare NIJHUIS o Platforme exterioare betonate, suprafa total 600 mp o Cuva dezinfecie mijloace auto, S = 20 mp, V=2 mc - Regimul tehnic o Suprafaa construita la sol a cldirii Abator Ac=594,00 mp o Suprafaa desfurata a cldirii Ad=594,00mp o Suprafaa utila Au= 510,00 mp Suprafaa terenului studiat: 2.500,00 mp Procentul de ocupare al terenului: 20,19% Coeficientul de utilizare al terenului: 0,20 Echipare cu utiliti o Apa rece: de la puurile forate existente in incinta o Canalizare: racord la staia de epurare o Instalaie electrica: racord la reelele existente o Energie termica: radiatoare electrice + boilere electrice pentru apa calda menajera Inaltimea construciei si caracteristici volumetrice o Inaltimea la cornie: 7.24m. o Inaltimea totala: 8.64 m. o Numr de niveluri: 1- parter Sistem constructiv si principalele materiale de constructe permise o infrastructura: sistem de fundare indirecta, cu fundaii izolate de tip cuzinet si bloc din beton armat monolit. o suprastructura: cadre beton armat; nchideri BCA si termosistem, arpanta lemn, nvelitoare igla metalica Modul de organizarea fluxului de circulaie: Accesul persoanelor si vehiculelor in incinta se va realiza pe aleile carosabile. Lucrri de protecie a mediului la nivelul ntregului amplasament. Organizarea sistemului de gestionare conform a deeurilor generate pe amplasament: - organizarea sistemului de colectare selectiva a deeurilor tehnologice si menajere; - amenajare de spatii de stocare temporara a deeurilor in vederea valorificrii/eliminrii prin firme autorizate; Amenajarea de spatii verzi / plantari in zonele libere de construcii. Pe timpul realizrii proiectului si in cel de exploatare a activitii cile de acces existente nu vor suferi modificri, starea acestora fiind conform cerinelor specifice. Circulaia exterioar se realizeaz prin alei betonate ctre toate cldirile, drumuri betonate de incint i spaiu pentru parcarea mijloacelor auto, canalizare exterioara cu rigole din beton acoperite cu prefabricate beton si mprejmuirea zonei productive. Zonele libere de construcii din incinta sunt amenajate ca zone verzi de incint. mprejmuire Spaiul mprejmuit va cuprinde amplasamentul fermei, paza fiind asigurata de ctre personalul specializat din cadrul complexului, mprejmuirea va fi executata din panouri de gard din plas zincat fixate pe stlpi din eav de otel.
82
Alimentarea cu apa se va realiza prin intermediul unui put forat. Apa potabila va fi pompata intr-un rezervor tampon cu capacitatea de 60 mc, care asigura un debit si presiune constanta de apa pentru intreaga ferma. Realizarea sistemelor de canalizare Canalizarea apelor menajere si a apelor uzate provenite de la abator se va face la statia de epurare. Apele uzate de pe amplasamentul fermei sunt colectate ntr-o reea de canalizare interioara si stocate ntr-un bazin colector de unde prin intermediul unei pompe cu toctor sunt deversate n cele trei bazine impermeabilizate n vederea stabilizrii/mineralizrii. De asemnea, sistemul de canalizare este prevzut cu cmine de vizitare necesare intretinerii si decolmatrii. Statia de epurare va fi prevazuta cu filtru rotativ, unitate de flotare,bazinul de tratare biologica si tamburul de deshidratare. Dupa epurare efluentul evacuat din sistemul secvential este efluentul final si se poate deversa in emisar. Instalatii electrice Alimentarea cu energie electrica a amplasamentului se va realiza printr-un bransament la reteaua electrica aeriana din zona. In interiorul cladirilor distributia energiei electrice se va face cu un tablou Tde-racord trifazat conexiunea echipamentelor si utilajelor fiind realizata prin cabluri electrice Fy montate ingropat in tuburi de protectie din PVC. Protectia la scurt circuit si suprasarcina va fi realizata de sigurantele automate cu care este dotat panoul electric. Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial, aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, aeroterme, instalatii frigorifice. Iluminatul se va realiza cu becuri economice cu sistem de protectie impotriva umiditatii, cu o putere de 2500 W/hala. Msurile operaionale generale de reducere a consumului de energie n fermele de porci sunt: - mai buna utilizare a capacitii disponibile n adpost - optimizarea densitii animalelor - scderea temperaturii att ct condiia animalului i producia permit. Cteva posibiliti pentru reducerea consumului de energie sunt: - reducerea ventilaiei, lund n considerare nivelele minime necesare pentru buna condiie a animalului - izolarea cldirii, n mod particular izolarea evilor de nclzire - optimizarea poziiei i ajustarea echipamentelor de nclzire - luarea n consideraie a recuperrii de cldur - luarea n consideraie a utilizrii boilerelor de nalt randament n noile sisteme de adposturi. Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de incendiu complet echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii inceputurilor de incendii: topor-tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI; cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu C02 si pulbere, lopata PSI, lada cu nisip, etc. Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie in caz de incediu 32 stingatoare portabile tip P6. Ferma de crestere a suinelor va functiona in regim de aproximativ 2 cicluri de productie/an, un ciclu de productie avand o durata de cca 190 zile, inclusiv perioada necesara igienizarii halelor si vidului sanitar. Porcii ajung la sfarsitul ciclului de crestere la o greutate de 95-120kg, cu un consum specific de cca 3 kg furaj/kg carne porc. Procesul tehnologic al fermei este de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor in sistem intensiv industrial, in flux continuu. Durata totala a ciclului de productie este de 150 zile (pana la greutatea de 120 kg) Anual se cresc aproximativ 2 cicluri x 12800 capete. Ferma de crestere a suinelor este impartita in urmatoarele sectoare: a. sectorul de maternitate - detine 2 hale cu cate 120 boxe organizate in 5 compartimente, cu 3 cai de acces. Fiecare boxa adpostete 1 scroafa un compartiment adpostete 24 de scroafe cu capacitatea proiectata de 240 capete scoafe si 2400 capete purcei sugari; b. sectorul tineret-crescatorie-detine 2 hale cu cate 4 compartimente cu 24 de boxe/ fiecare, cu capacitatea proiectata de 1620 capete tineret; c. sector ingrasare suine - detine 12 hale si 308 boxe cu o capacitate totala de 10940 capete; Fluxul tehnologic de crestere a suinelor Procesul tehnologic din cadrul fermei de crestere a suinelor se desfasoare in urmatoarele faze: Maternitatea In halele de maternitate are loc ftarea i alptarea purceilor pn la 6 sptmni (42 de zile). Scroafele care se apropie de perioada final a gestaiei sunt mutate n boxe speciale pentru ftare, unde sunt adpostite individual cu limitarea micrii pe podele partial perforate.
83
Adpostirea purceilor n perioad de lactaie se realizeaz ntr-un adpost n care scroafa are restrns posibilitatea de micare cu podea partial perforat, zona separat de dormit pentru purcei prevenind strivirea acestora de ctre scroafe. Acest separeu este folosit uneori pentru a crete purceii pn la nrcare aproape de 25-30 kg. Dup 6 sptmni scroafele revin in ferma de provenienta respectiv in hala monta unde se reia ciclul de mont i stau la gestatie pn la o nou ftare ciclul repetndu-se la 5 luni. Purceii rezultai din ftare n numr de 1200 capete, dup nrcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 6-7 kg sunt transferai din materniti in adposturile de cretere a tineretului . Tineret Purceii rezultai din ftare n numr de 1200 capete, dup nrcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 67 kg sunt transferai din materniti in adposturile de cretere a tineretului unde in condiii favorabile de temperatura si ventilaie sunt cazai pan la vrsta de 85-90 zile si masa corporala de 2530 kg. Adpostirea purceilor nrcai/porcilor se realizeaz n grupuri a cte 10-12 porci n boxe cu podele parial perforate cu grtare metalice de 36 m lungime. Adpostirea se realizeaz fr paie sau alte tipuri de aternut absorbant. Porcii tineri de maxim 30 kg sunt mutai n halele de ngrare unde se va continua procesul de ngrare Ciclul se reia la fiecare 6 luni. Ingrasare Porcii tineri de maxim 30 kg sunt transferati din halele de tineret si tinuti pana ating greutatea de 100-120 kg. Abatorizare Porcii care au atins greutatea de 100-120 kg sunt sacrificati in abatorul propriu. Animalul este dirijat din padocul de ateptare ( prin intermediul unui tunel specific dotat cu du) n interiorul boxei de asomare dotat cu o ghilotin la intrare i ua basculant cu funcionare pneumatic pentru ieire. Comenzile sunt acionate de ctre operator i sunt poziionate n apropierea ghilotinei de la intrarea n box i a punctului n care operatorul efectueaz asomarea cu ajutorul clete electric cu comand la joas tensiune. Dup asomare, operatorul deschide u lateral cu comand pneumatic i animalul este scos din box, este agat de piciorul posterior cu un crlig cu lant i se efectueaz njunghierea. Un spltor cu sterilizator este instalat n apropierea locului n care se face njunghierea. Cu ajutorul unui elevator electric vertical animalul este ridicat i prin intermediul unui sistem automat, crligul este introdus corect n linia de sngerare. Dup njunghiere ncepe faza de sngerare. Animalul nainteaz prin intermediul liniei montate n coborre i este blocat, acolo unde i dac este necesar, cu opritorii cu comand pneumatic care sunt montai pe linie. Dup ce s-a efectuat sngerarea , cu ajutorul unui cobortor pneumatic animalul este adus de la linia de sangerare n bazinul de oprire. Bazinul de oprire este construit din tabl de oel inox AISI 304 , ntrit la nivelul inferior pentru a garanta o exceptional rezisten. Bazinul de oprire cu arztor este echipat cu toate automatismele electrice apte a asigura stingerea arztorului la atingerea temperaturii optime a apei. Din bazinul de oprire animalul este introdus n depilator cu ajutorul unui elevator pneumatic , totul se realizeaz cu respectarea timpilor pentru fiecare procedur n parte. Odat executat operaia de depilare, animalul este depus pe masa de finisare i agat n linia aerian cu in dubl inox de prelucrare cu ajutorul unui alt elevator pneumatic care se coboar pn cnd ajunge la nivelul mesei de finisare. In acest moment ncep fazele de: - prelucrare anus; - eviscerare - despicare - vizita sanitar Aceste operaiuni sunt efectuate de ctre personalul poziionat pe o platform de lucru fix , din oel inox AISI 304, i cu animalul agat n linia de prelucrare, platform pe care este poziionat i medicul veterinar pentru efectuarea inspeciei sanitare. Platforma este dotat cu dou spltoare cu sterilizator, unul pentru operatori i cellalt pentru medicul veterinar.
84
Operaiunile de prelucrare sunt facilitate prin poziionarea pe linia aerian a unui despritor electric . Burile sunt dirijate nspre mria murdar cu ajutorul unui tobogan din oel inox AISI 304 care face legatura ntre platforma de prelucrare i mrie. Organele i intestinele care au primit avizul veterinar sunt aezate n crucioare speciale i transportate n depozitele destinate lor. In cazul n care exist carcase suspecte, n cadrul abatorului este prevzut o camer frigorific special destinat conservrii carcaselor inute sub observaie. Crnurile provenite din slile de tiere sunt transportate , cu ajutorul crligelor care circul pe liniile aeriene din inox cu profil dublu i pot fi ncrcate n mijloace de transport frigorifice pentru a fi livrate dup ce au fost cntrite cu ajutorul unui cntar electronic aerian; sau pot fi transportate n camerele frigorifice de conservare . Casetele, crucioarele i toate celelalte containere implicate n diversele faze ale ciclului productiv sunt adaptate uzului alimentar, sunt curate preventiv i, atunci cnd este necesar, sunt inute acoperite. Pentru operaiunile de ncrcare i descrcare a crnurilor n carcas se utilizeaz braele de ncrcare n coloan cu funcionare oleodinamic. Pentru a proteja crnurile n os n timpul operaiunilor de ncrcare/ descrcare au fost montate la gurile de ncrcare izolatoare de tip burduf i ui secionale electrice izotermice. Toat zona de ncrcare/ descrcare e suficient de ampl i de bine iluminat pentru a se efectua corect toate operaiile dorite. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducie si ingrasare a porcinelor va respecta de la bun inceput cele mai bune tehnici disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea intregului procesul tehnologic de crestere a suinelor. Selectia materiilor prime In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care asigura dejectii cu continut scazut de azot si fosfor. Astfel: operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale auxiliare. furajele pentru hranirea porcilor sunt preparate in conformitate cu recomandarile BAT. Pentru fiecare catogorie de animale se folosesc categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate. Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestabilitatea nutrientilor. Prin echilibrarea concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de N se urmareste imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului. Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile privind consumul de nutret. Categorie animale Cantitate furaj/zi/cap Ferma crestere suine SC SUINTEST SRL 1,2 kg/zi/cap Ca: 0,70-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 15-17% 2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 14-16% 2,8 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 13% Cerinte BAT
Tineret (10-30) kg
1.1-1.5 kg/zi/cap P total: 0,45-0,55% Proteina bruta: 15-17%
Ingrasare (30 kg 50-60 kg)
1.5-2 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%
Ingrasare (60 kg 100-105 kg)
2.0-3.0 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%
85
Categorie animale
Cantitate furaj/zi/cap Ferma crestere suine SC SUINTEST SRL 3.2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,45-0,65% Proteina bruta: 14-17%
Cerinte BAT
Scroafe alaptare cu purcei (maternitate)
2.4-5.0 kg/cap/zi 2.4-7,2 kg/cap/zi P total: 0.60 0.70 Proteina bruta 17.5 19.5%
Utilizarea eficienta a apei In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand urmatoarele recomandari BAT consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in evidentele societatii; igienizare adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa cu presiune; se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a porcilor; se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor constatate Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile(BAT), privind consumul de apa in cadrul fermei: Actiuni privind conformarea Activitatea n cadrul fermei Cerinte BAT Consum apa n cadrul fermei cu BAT Consum mediu pentru Perioada I: adapat animale: - scroafe gestatie 10-15 l/zi/cap Monitorizarea consumului de Adaparea se face la suzeta in (5 zile) 10-22 l/zi/ apa si determinarea halele de maternitate si tineret si animal pentru scroafe - scroafe lactatie 20-25 l/zi/cap posibilitatii de reducere a de ingrasare (38 zile) gestante consumului de apa. Alimentarea cu apa se - purcei de lapte 2,2 l/zi/cap (38 25 -40 Inspectii planificate ale realizeaza dintr-un put forat prin l/zi/animal pentru zile) instalatiilor si echipamentelor intermediul conductelor de scroafe lactante Perioada II tineret crestere (10de distributie a apei. aductiune si a rezervorului 30 kg)- 2-3 l/zi/cap (52 zile) 4- 10 l/zi Detectarea si remedierea tampon de tip hidrosfera cu /animal pentru porcii Perioada III ngrare suine (75 scurgerilor de apa. capacitate de 60 mc. Consumul la ngrare zile): Calibrarea periodica a de apa este contorizat. - (30 60) kg: 5-6 l/zi/cap instalatiilor de adapat. Operatii de spalare a halelor sub - (60 120 kg): 6-8 l/zi/cap Curatarea cu apa sub jet jet de presiune si dupa caz presiune a gratarelor boxelor refacerea pernei de apa dupa consum de apa consum de apa igienizare hale dupa fiecare ciclul de fiecare ciclu de crestere . igienizare hale: 0,07 0,2 mc/cap/an; total = 2560 productie. Pentru abator se consuma apa 0,3 mc/cap/an mc/an pentru oparirea porcilor si Detectarea si remedierea pentru dusare pe linia aeriana, Consumul mediu scurgerilor de apa. Consumul de ap pentru splare spalarea intestinelor si a pentru abatorizare Monitorizarea consumului de celorlalte organe interne inainte 1850 l/zi hale abator 1500 l/zi apa si determinarea de a fi depozitate in butoaie cu Consumul de ap pentru oprire posibilitatii de reducere a i duare 2200 l/zi sare respectiv in depozitul consumului de apa. frigorific ,pentru spalarea Consumul de ap pentru splare incintelor organe 1500 l/zi Consumul de ap pentru splare hala la sf zilei 1500 l/zi Sistemele de crestere a suinelor Sistemele de adapostire pentru suine (scroafele pentru monta si gestante, porcilor de ingrasat, scroafele cu purcei si purceii in crestere) din cadrul fermei corespund cerintelor BAT datorita echiparii halelor: podea partial perforata din beton cu bazin colectare dejectii cu nivel de apa; sistem de colectare si transport pentru eliminarea frecventa a dejectiilor la statia de epurare;
86
Pentru reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de adapostire a suinelor, proiectarea boxelor si a sistemelor de adapostire s-au realizat conform recomandarilor documentelor de referinta BAT/BREF pe baza urmatoarelor principii: reducerea suprafetelor de balegar emitente prin utilizarea de podele partial perforate din beton ; reducerea emisiilor prin utilizarea podelelor partial perforate bazine de colectare dejectii cu nivel de apa (perna de apa) cu pereti inclinati pentru a asigura colectarea rapida a dejectiilor in apa. nivelul corespunzator al pernei de apa 0,8 m asigurand o inhibare temporara a emisiilor si a mirosurilor; sisteme semiautomate de ventilatie artificiala a halelor combinate cu cele naturale ce asigura aerarea si mentinerea unei temperaturi scazute a dejectiilor; eliminarea dejectiilor din bazinele de colectare periodic pe terenurile agricole invecinate amplasamentului aplicarea masurilor si a tratamentelor suplimentare: inhibatori de miros, evacuarea si aerarea periodica pentru a realiza scaderea temperaturii dejectiilor. Evacuarea apelor uzate si managementul dejectiilor Datorita tehnologiei de colectare in bazine cu nivel de apa (perna de apa) si a metodologiei de transport a dejectiilor in cele 3 bazine de stocare precum si a tehnologiilor de administrare in camp a fractiei lichide si a fractiei solide, se permite colectarea si reciclarea integrala a dejectiilor si mineralizarea lor pe cele doua faze, apa-solid, tehnologie ce este in concordanta cu BAT. In cele 3 bazine finale de colectare a fractiei lichide micro-organismele (materia activata) transforma materialul organic bioxid de carbon si apa iar o parte din azotul organic este transformat in amoniu. Amoniul este oxidat de bacteriile nitrifiante pana la nitriti si nitrati care apoi in perioadele anaerobice, datorita tipului constructiv al bazinelor fara aeratie suplimentara, sunt transformati prin denitrificare in N. In urma procesului de denitrificare fractia lichida stocata in bazinul final de colectare dejectii, contine N si P la un nivel foarte scazut. El este golit prin vidanjare iar dejectiile sunt preluate in instalatii de imprastiere si folosite la fertilizarea terenurilor agricole. Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu este cultivat. Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele necesare aplicarii pot varia in functie de: tipul si natura dejectiilor; utilizarea si structura terenului de aplicare; conditii meteorologice; S-au stabilit unele masuri privind managementul dejectiilor si proiectarea sistemului de epurare al dejectiilor in cadrul fermei prin: stocare pe o perioada de 5 luni 6 luni a dejectiilor in cadrul fermei asigurand o mineralizare eficienta cu emisii scazute in NH3; omogenizarea dejectiilor ce urmeaza a fi aplicate pe terenurile agricole cu alti fertilizatori; imprastierea pe terenurile agricole in functie de conditiile solului, tipul solului, conditiile climatice, si utilizarea terenului. Aceste masuri luate in cadrul fermei indeplinesc conditiile impuse in Best Avalaible Tehnology (BAT), precum si conditiile stabilite de legislatia nationala. Utilizarea apei (fractiei lichide) pentru irigarea culturilor agricole se va face conform prevederilor STAS 9450/88 si prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005. Utilizarea compostului (fractiei solide) ca fertilizant se va face cu respectarea prevederilor Ord.MMGA nr.344/2004-Ord.MAPDR 708/2004, prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005.
87
9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si, daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului Metodologiile descrise in Ordinul MMP nr. 135/2010, Ordinul M.A.P.A.M. 863/2002 si H.G. nr. 445/2009; Incertitudini Semnificative: nu este cazul. 9.3. Impactul prognozat asupra mediului 9.3.1. Factorul de mediu apa Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (raul Barlad,emisarul natural Valea Baii) este posibil in situatia in care nu este asigurata o capacitate de stocare a dejectiilor lichide, respectiv a unei capacitati de rezerva (capacitate tampon) in cazul ploilor torentiale extreme. Consecintele si gravitatea poluarii in astfel de situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata deversata cat si de calitatea acesteia. In acest caz, efectele poluarii pot fi semnificative, contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti patogeni si favorizarea aparitiei procesului de eutrofizare ca urmare a aportului de nutrienti. 9.3.2. Factorul de mediu aer In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu gaze de esapament ca urmare a cresterii frecventei transportului in zona, respectiv a realizarii lucrarilor de constructie. In perioada functionarii fermei de crestere a porcilor, poluarea aerului va fi determinata de emisiile rezultate din degradarea dejectiilor, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi semnificativ. In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora, depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea dejectiilor. Practica a demonstrat ca prin introducerea in ratia de hrana a unor furaje cu continut crescut de celuloza, ori prin utilizarea unor furaje combinate, creste cantitatea de materii fecale ca urmare a diminuarii digestibilitatii substantelor nutritive cat si a accentuarii tranzitului intestinal, contribuind in acest mod la o crestere a gradului emisiilor de poluanti. Cantitatea de dejectii rezultate depinde intr-o mare masura de varsta suinelor, de natura si compozitia chimica a furajelor distribuite, de cantitatea de apa bauta, si nu in ultimul rand de starea fiziologica a organismului. Generarea emisiilor de poluanti ca: metan, oxid de diazot si compusi volatili, depinde intr-o mai mare masura de perioada de stocare a dejectiilor in halele de crestere a porcilor cat si de modul de colectare al acestora, iar concentratiile gazelor rezultate pot fi reduse daca dejectiile sunt indepartate in mod frecvent. 9.3.3. Factorul de mediu sol In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra factorului de mediu sol poate fi determinat de poluarea cu produse petroliere, rezultate de la utilajele/autovehiculelor utilizate pentru transportul materialelor de constructie, de depozitarile necontrolate de deseuri, cat si depozitarea neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In vederea reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, in eventualitatea aparitiei unei situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va actiona cu materiale specifice pentru remedierea si inlaturarea cauzelor care au cauzat poluarea. In perioada de functionare a fermei de crestere a porcilor, cu sistemul de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor in cele trei bazine pentru stabilizarea dejeciilor provenite din ferma de crestere a porcilor si cu abatorul propriu, poluarea solului poate fi cauzata/determinata de apariia unor defeciuni la sistemul de descrcare a dejeciilor din sistemul de canalizare interna al fermei n bazinele de stabilizare care la rndul lor ar putea favoriza apariia unor poluri accidentale la nivelul solului. Impactul cauzat de deversarea dejeciilor lichide, este determinat in primul rnd de cantitatea deversata, respectiv de concentraia/calitatea acestora. In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept ingrasamant organic a dejectiilor proaspete direct din statia de epurare, in doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite, si anume: acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si ulterior pentru animale si/sau om, intoxicarea plantelor de catre sarurile solubile, cat si intarzieri ale procesului de dezvoltare a plantelor datorita cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea, utilizarea in exces a apelor uzate epurate poate contribui la aparitia fenomenului de saraturare a solului, cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti patogeni. Datorita utilizarii dejectiilor ca fertilizant in timp pot aparea o serie de fenomene/aspecte de poluare a solului, cele mai importante fiind reprezentate de: acidifierea solului, contaminarea cu metale grele si agenti patogeni. Contaminarea solului cu metale grele Conform definitiei, sunt metale cu densitatea mai mare sau egala cu 5 g/cm3, si anume: Fe, Mn, Ni, Zn, nutrienti, si Cd, Hg, Pb care nu sunt esentiale vietii. Aceste elemente devin toxice pentru micro-organisme, plante
88
si animale in momentul in care concentratia acestora o depaseste pe cea admisa Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste anumite limite. In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la porci, aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn). Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai mare in organele verzi ale acestora. Acidifierea solului O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului, care consta in scaderea pHului sub valoarea de 6,5. Factorii acceleratori care contribuie la modificarea pH-ului solului sunt: - utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului; - aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf; - acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza dintre bacteriile fixatoare de azot si radacinile plantelor leguminoase; - nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona radacinilor plantelor. Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul solului Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste anumite limite. In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la porci, aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn). Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai mare in organele verzi ale acestora. Contaminarea cu agenti patogeni Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in considerare posibilitatea transmiterii unor boli in mediul inconjurator, cat si masurile necesare pentru prevenirea infestarii organismelor existente in apa si sol. Prin intermediul dejectiilor de la animale se pot transmite omului diversi agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi transmisi prin apa de la animal la animal, respectiv de la animal la om. Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii: - bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio, Brucella si Chlamydia); - mycoplasma, fungi si protozoare. Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc: - cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda intermediara pentru a atinge stadiu infestant; - geothelminthes paraziti intestinali care se dezvolta direct pe sol pana la stadiul infestant. 9.4. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu 9.4.1. Factorul de mediu apa Tehnicile prevazute in cadrul proiectului de investitie vor avea in vedere consumuri de apa cat mai mici, respectiv incadrarea in recomandarile cerintelor BAT/BREF. Pentru prevenirea poluarilor accidentale ale corpurilor de apa se vor avea in vedere urmatoarele masuri: stocarea apelor uzate (ape uzate tehnologice si dejectii lichide) se va realiza numai in bazine impermeabilizate; se va asigura un volum necesar pentru stocarea apelor uzate generate din activitatea fermei pe o perioada de cel putin 6 luni; verificarea periodica a volumului de apa uzata si de dejectii lichide stocate in bazinele de stabilizare in vederea prevenirii depasirii capacitatii efective de stocare a acestora; imprastierea fertilizantilor (dejectiilor lichide si solide) se va realiza cu sisteme moderne si cu respectarea stricta a prevederilor legislative in vigoare.
89
- Calitatea apelor subterane se va monitoriza prin intermediul forajelor de observaie (puuri freatice) in scopul identificrii posibilelor contaminri-infiltrri in sol a diferitelor substane.Pentru probele de apa din forajele de observaie se vor analiza urmtorii parametri: pH, suspensii, reziduu filtrabil, sulfai, azotai, amoniu, substane extractibile, fenoli. 9.4.2. Factorul de mediu aer Fiecare hala de crestere a porcilor este prevazuta cu un sistem de ventilatie semiautomat, iar pentru a contracara producerea efectului de sera se va realiza o perdea vegetala conform recomandarilor documentului BAT/BREF, in mod obisnuit constituita din arbori sau arbusti. In general se recomanda ca perdelele vegetale sa fie realizate perimetral amplasamentului halelor sau a fermei de porci, respectiv in jurul statiei de epurare a apei si a bazinelor pentru stabilizarea dejectiilor care au principalul rol de absortie a emisiilor de dioxid de carbon. In afara masurilor tehnice de protectie ale aerului mai sus prezentate, titularul activitatii va respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile specifice si disconfortul cauzat de mirosurile generate in cadrul fermei fata de zonele locuite. Masurile de protectie a aerului prevazute pentru perioada de functionare a fermei sunt prezentate in continuare: se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecii care vor fi dirijate printr-un canal principal ctre zonele de stocare, respectiv bazine betonate. Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate corespunztor in zona de carosabil. Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform normativelor in vigoare specifice proiectrii construciilor agrozootehnice. Pantele de scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor ctre canalele principale de scurgere. - Bazinele impermeabilizate de stocare a dejectiilor sunt concepute astfel incat procesul de fermentare si descompunere sa fie unul mixt, aerob si anaerob, iar cantitatea de mirosuri sa fie cat mai redusa. Agitarea dejectiilor se va realiza numai in perioada de golire a bazinelor in vederea omogenizarii continutului. - Pentru imprastierea dejectiilor lichide si solide pe terenurile agricole se vor utiliza utilaje/ cisterne proprii sau ale unor terte firme autorizate, specializate pentru imprastierea fertilizantilor lichizi, care vor asigura incorporarea rapida si eficienta a fertilizantilor in terenul arabil aflat in exploatarea SC Suintest SRL. 9.4.3. Factorul de mediu sol In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri a) Masuri de prevenire a producerii poluarilor: - amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii, atat in perioada de realizare a lucrarilor proiectului cat si in perioada de functionare a obiectivului; - stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de reparatii, in cazuri deosebite, se va realiza numai pe platforma betonata; - efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale componentelor statiei de epurare si a nivelului apei in aceste componente; - verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor componentelor instalatiei de epurare; - toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum tampon pentru preluarea apei din precipitatii, astfel incat sa nu se produca deversari accidentale pe sol; - efectuarea de analize a apelor uzate si a namolului inainte de distribuirea pe terenurile agricole, cartarea pedologica a terenurilor, elaborarea Planului de fertilizare. 9.5 Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Avand in vedere o serie de aspecte precum: amplasamentul proiectului si solutiile de proiectare adoptate, raportate la vecinatatea cu zona protejata cat si masurile adoptate pentru prevenirea si reducerea impactului asupra factorilor de mediu, respectiv caracteristica amplasamentului din punct de vedere al reprezentarii biodiversitatii, se poate aprecia ca proiectul nu va avea un impact semnificativ asupra factorilor de mediu. Din perspectiva celor prezentate mai sus, se poate afirma ca proiectul nu va avea un impact semnifictiv asupra componentelor din Aria protejata ROSCI Pdurea Balta Munteni. Pentru activitatea care se va desfasura pe amplasament, impactul de mediu va fi cel specific activitatilor de crestere a porcilor, in conditii de functionare normala, cu respectarea tehnologiei prezentate in proiect, a modului de lucru si eliminare controlata a deseurilor. Proiectul de investitie Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducie si ingrasare a porcinelor nu va implica un impact semnificativ de mediu care ar putea sa se cumuleze cu cel datorat activitatilor din vecinatatea amplasamentului.
90
In urma evaluarii amplasamentului s-a stabilit ca in vecinatatea amplasamentului studiat nu au fost identificate alte proiecte/activitati care impreuna cu proiectul analizat sa inregistreze un impact cumulat asupra factorilor de mediu. In concluzie, se apreciaza ca investitia Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejeciilor animale si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducie si ingrasare a porcinelor din intravilanul satului Frunzeasca, com. Munteni, jud. Galai, este in concordanta cu legislatia invigoare, asfel incat impactul asupra mediului este redus pe plan local si fara consecinte in context transfrontiera, iar impactul social-economic este pozitiv in ceea ce priveste crearea de noi locuri de munca si posibilitatea dezvoltarii pe viitor a zonei invecinate. Avand in vedere calitatea proiectului propus, conditiile de amplasament, procesul tehnologic, calitatea echipamentelor, instalatiilor si materialelor ce vor fiutilizate, impreun cu msurile prevzute pentru evitarea afectrii factorilor demediu, apreciem c investitia propus poate primi Acordul de mediu pentru a putea fi promovat. 9.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact Activitatea desfasurata ca urmare a realizarii proiectului de investitie nu va afecta in sens negativ populatia din zona. Prin crearea de noi locuri de munca, investitia va determina o imbunatatire a conditiilor de viata si sociale, dar si la cresterea nivelului de trai a locuitorilor comunei Frunzeasca. 10. Surse de informare *** Documentatia pusa la dispozitie de catre reprezentantii S.C. SUINTEST S.R.L.; *** Raportul Anual Privind Starea Factorilor de Mediu in Judetul Galati in Anul 2010; *** H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului; *** Ordinul nr. 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private; *** Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice privind aplicabile etapelor proceduriicadru de evaluare a impactului asupra mediului. *** Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru cresterea intensiva a porcilor si pasarilor, (BREF), Comisia Europeana, versiunea iulie 2003. *** Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, aprobat prin Ordinul nr. 1270/2005; *** Codul de bune practici in ferma, aprobat prin Ordinul M.M.G.A. nr. 1234/2006. 11. LISTA ABREVIERILOR ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile BREF Documentul de Referin BAT CE Comisia European CMA Concentratie medie admisa COV Compui Organici Volatili EWC Codul European al Deeurilor EWC Catalogul European al Deeurilor HG Hotarare de Guvern IPPC Prevenirea i Controlul Integrat al Polurii MMP Ministerul Mediului si padurilor ONG Organizaii Non Guvernamentale SDFEE Societatea de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice VLE Valorile Limit de Emisie
91

Abator Aviz Mediu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Abator Aviz Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport privind impactul asupra mediului ,, Modernizare ferma. Construire abator suine.

Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei

Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei

Responsabil 3 Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei

Standardele de instruire pentru acest sector industrial

Responsabilul PM la nivel de firma Directorul tehnic Responsabilul PM la nivel de firma

Nu exista un document dar Conducerea analizeaza anual realizarea programului de conformare

Responsabilul PM la nivel de firma

Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei

Directorul tehnic Directorul economic Responsabilul PM la nivel de firma Seful fermei

Documentul de referinta sau termenul de conformare 2

Responsabilul PM la nivel de firma

Halele vor fi reorganizate n vederea funcionarii avnd urmtoarele caracteristici / destinaii:

120 120 240

Scroafe gestatie/alaptare: 3.2 kg/zi/cap

Cca 1000 kg /an

Spatiu special amenajat refrigerat corespunzator

Se depoziteaza in spatiul special amenajat in incinta de 12 mp

Masuri de eliminare/ reducere a poluarii

- da Pulberi antrenate de curentii atmosferici in zonele vecine

CMA STAS 12574-87

Numarul surselor de poluare

Masuri de eliminare/ reducere a poluarii

Depozitarea necontrolata a materiilor prime si materialelor, a deseurilor

Ord. MAPPM 756/1997

Scurgeri de produse petroliere

Functie de starea tehnica a utilajelor si masinilor

Figura nr. 2.1-1 Schema flux tehnologic ferma crestere suine.

Cantitate furaj/zi/cap Ferma crestere suine SC SUITEST SRL

Tineret suine I (10-30) kg (1620 capete/serie)

1,2 kg/zi/cap Ca: 0,70-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 15-17%

Porc gras (10940 capete/serie)

Activitatea in ferma ventilatie naturala si mecanica

Managementul deseurilor kg/an V R5 E E1 R -

R4 Reintroducere in sistemul de sistematizare a amplasamentului V10 -

recipiente metalice Spatiu

Cantitate generata kg/an

Managementul deseurilor kg/an V E R

zgomot, ap rezidual, praf, CO2,

Aplicare pe cmp a gunoiului fermentat (fertilizare)

Depozitarea celorlalte tipuri de deseuri Izolare mortalitati (depozitare temporara carcase)

suprafaa (total, construit, spaii verzi, etc) Structura necesarului de apa:

capacitatea fermei; numrul de angajati (10 angajai);

apa pentru adapatul suinelor; apa pentru igienizarea halelor;

Capacitatea fermei; Numrul de angajai (10);

Necesarul mediu zilnic de apa 0,17mc/zi 0,17 mc/zi 1 mc/zi

Apa subterana mc/zi 5 83,37

spalare igienizare utilaje si pardoseli 1 put forat abatorizare

consum menajer TOTAL

1.9:1 2.0:1 2.2:1 2.4:1 2.6:1

Sursa apelor uzate

curateniei spatiilor de crestere

evacuare prin canale colectoare n rezervoarele de stocare dejectii

Precipitatii atmosferice (l/mp)

NPS 400x1000/1500x1 10 m/ora 1 mm otel galvanizat la cald cu acoperire

pompa melc excentrica 0,7 m/ora fonta dispozitiv de control al nivelului

submersibil otel inox

Putere: include: - 1 Mixer de denitrificare Tip: Material:

submersibil otel inox

1 tambur de deshidratare Tip: Capacitate:

tambur de deshidratare NDF 200 cu panza filtranta 2,5 m3/ora.

Extensie in panoul electric central

230/400 Volt +/- 5% 3 Phase 50 Hz

Nesemnificativ: nu este cazul s se ia in considerare.