Tanc Depozitare Lapte

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :
S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin
Construire ferma de vaci cu capacitate
de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

1 / 2011 ACORD DE MEDIU Instrumente structurale 2007 - 2013
GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU INVESTITIA " CONSTRUIRE FERMA DE VACI CU CAPACITATE DE PROCESARE A LAPTELUI IN SATUL SUMANDRA, COMUNA SECU JUDETUL DOLJ "
BENEFICIAR: STEFANESCU SORIN COSTIN
FAZA: ACORD DE MEDIU

1

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
CUPRINS
MEMORIU DE PREZENTARE DATE GENERALE ACORD DE MEDIU CADRU GENERAL SI DE REGLEMENTARE Scop Obiectivele propuse Procedura de lucru Surse de informare Analiza accord de mediu Cadrul legislativ 1 DATE GENERALE INVESTITIE 2 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI 3 DESCRIEREA PROIECTULUI 3.1. Scop, necesitate si oportunitate 3.2. Modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului 3.3. Descrierea lucrarilor 4 PROCESE TEHNOLOGICE 5 IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI 5.1. APA 5.2.AERUL 5.3.ZGOMOT SI VIBRATII 5.4.SOLUL SI SUBSOLUL 5.5.BIODIVERSITATEA 5.6. IMPACTUL PRODUS ASUPRA ASEZARILOR UMANE SI ALTOR OBIECTIVE 6 ANALIZA ALTERNATIVELOR 6.1. ALTERNATIVA 0 6.2. ALTERNATIVE ANALIZATE 7 MONITORIZAREA 8 SITUATII DE RISC 9 DESCRIEREA DIFICULTATILOR 10 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 11 CONCLUZII 12 ANEXE PIESE DESENATE
2

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
13 OBSERVATII ALE AUTORITATII DE MEDIU
MEMORIU DE PREZENTARE
DATE GENERALE
In vederea evaluarii realizate in cadrul procedurii Acord de Mediu, in prezenta documentatie este prezentat memoriul, pentru proiectul de investitii CONSTRUIRE FERMA DE VACI CU CAPACITATE DE PROCESARE A LAPTELUI IN SATUL SUMANDRA, COMUNA SECU JUDETUL DOLJ , realizat pe baza documentatiilor puse la dispozitie de catre beneficiarul investitiei, domnul Stefanescu Sorin Costin
Cadru general si de reglementare Scop

Memoriul de Prezentare a fost solicitat n cadrul procedurii de emitere a Acordului de Mediu derulata de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova, n conformitate cu Ordinul MMP nr. 135/2010.
Obiectivele propuse
Stabilirea modificarilor posibile, pozitive sau negative, care pot surveni n calitatea mediului prin promovarea proiectului; Stabilirea nivelului de afectare a factorilor de mediu, a sanatatii populatiei si a riscului declansarii unor evenimente cu un impact major asupra mediului; Stabilirea modului de ncadrare n reglementarile legale n vigoare, privind protectia mediului; Stabilirea masurilor care trebuie luate pentru a se asigura protectia mediului pe parcursul derularii proiectului. Activitatea va fi analizata att pentru etapa de construire, ct si pentru cea de functionare.
Procedura de lucru
discutii directe cu beneficiarul investitiei; analiza documentelor referitoare la obiectiv, planuri de amplasare; prezentarea conditiilor n care urmeaza sa fie realizata investitia; prezentarea proceselor tehnologice si operatiile implicate n functionare; analiza utilitatilor necesare investitiei; prezentarea modului de rezolvare a captarilor, neutralizarii si evacuarii de substante poluante; prezentarea prevederilor legale referitoare la managementul deseurilor;
Surse de informare
3

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Evaluarea impactului asupra mediului a avut ca suport urmatoarele surse: analiza documentelor privind amplasamentul si a lucrarile care vor fi executate; documentatii, studii, avize si autorizatii puse la dispozitie de beneficiar; documentare si evaluare n teren.
Analiza acord de mediu

Directiva 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului, modificata de Directiva Consiliului 97/11/CE Directiva 2003/35/CE, impune realizarea de catre autoritatile competente a unei evaluari a anumitor proiecte cu efect asupra mediului. Conform directivei, initiatorul proiectului, fie industrial, agricol sau de infrastructura, trebuie sa furnizeze informatii detaliate cu privire la posibilele consecinte ale proiectului asupra factorilor de mediu. Decizia autoritatii publice de autorizare sau nu a proiectului trebuie sa aiba n vedere evaluarea beneficiilor economice, sociale si a altor avantaje ale proiectului comparativ cu consecintele de mediu. n acord cu Conventia Natiunilor Unite privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie n problemele de mediu (Conventia de la Aarhus), publicul poate participa la elaborarea standardelor de mediu pentru deseuri, calitatea aerului si protectia apei. Acordul de mediu este procedura prin care, prin decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, se da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnicojuridic eliberat in scris prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protectiei mediului.. Acordul de mediu reprezinta un proces organizat de culegere a informatiilor utilizate pentru a identifica si ntelege efectele proiectelor propuse asupra mediului nconjurator (aer, apa, sol, fauna, vegetatie etc.) cat si asupra mediului social si economic al populatiei potential afectate. Luarea n considerare a efectelor asupra mediului ale unui proiect/investitie nca din primele etape ale planificarii acestuia, conduce la identificarea si evaluarea din timp a posibilelor efecte negative asupra mediului. Astfel, se pot stabili masuri de minimizare a acestor efecte nainte de a deveni ireversibile. Procedura de emitere a acordului de mediu se va desfasura conform Ordinului 860/2002MMP si a Ordinului nr.135/2010 privind aprobarea Procedurii de evaluare a impactului si de emitere a acordului de mediu, scopul acesteia fiind identificarea si cuantificarea impactului asupra mediului produs de implememntarea unei innvestitii privind CONSTRUIREA UNEI FERME DE VACI CU CAPACITATE DE PROCESARE A LAPTELUI IN SATUL SUMANDRA, COMUNA SECU JUDETUL DOLJ . Necesitatea studierii si evaluarii impactului activitatii asupra mediului, este justificata prin urmatoarele argumente: initierea din timp a unor actiuni preventive care sa reduca efectele negative care ar putea fi generate de activitatea respectiva; evaluarea obiectiva a posibilitatilor de aparitie a efectelor nedorite asupra mediului si sanatatii populatiei, datorate activitatii, n vederea selectarii strategiei ntr-o perspectiva sistematica. Procedura acordului de mediu urmareste investigarea efectelor complexe ce rezulta din impactul activitatii care urmeaza a fi promovata, fie asupra mediului si factorului uman n general, fie asupra factorului social, economic, politic, pe baza carora se formuleaza o gama larga de actiuni si masuri, menite sa contracareze efectele negative si sa le dezvolte pe cele pozitive, prin: modul de amplasare a obiectivului n mediu, de ncadrare n planurile si schemele de amenajare, de valorificare a resurselor existente n zona;
4

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
posibile modificari pozitive sau negative care pot interveni n calitatea factorilor de mediu prin promovarea proiectului sau a activitatii; nivelul de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei si nivelul de risc al declansarii unor accidente sau avarii cu impact asupra mediului / populatiei; modul de ncadrare n reglementarile legale n vigoare privind protectia mediului; masuri care pot fi luate pentru protectia mediului.
Cadrul legislativ
Dezvoltarea durabila este, generic, un obiectiv cheie al politicilor Comunitatii Europene care are ca scop mbunatatirea continua a calitatii vietii pe Pamnt att pentru generatiile prezente ct si pentru cele viitoare, prin combaterea exploatarii abuzive a resurselor naturale si a oamenilor, bazndu-se pe principii democratice, solidaritate, respectarea legislatiei si a drepturilor fundamentale ca libertatea si egalitatea de sanse. n domeniul mediului, dezvoltarea durabila urmareste prevenirea si reducerea poluarii si promoveaza productia si consumul sustenabil, tinnd cont de caracterul limitat al resurselor naturale n vederea decuplarii cresterii economice de degradarea mediului nconjurator. Astfel, pentru a fi sustenabila, cresterea trebuie decuplata de impactul negativ asupra mediului si trebuie sa se bazeze pe un model sustenabil al productiei si consumului. Politica de mediu are legaturi strnse cu politica energetica, n masura n care producerea si utilizarea energiei este printre principalele surse de poluare a aerului (prin arderea combustibililor) si apei (prin deversarea apelor de racire si a substantelor poluante rezultate din rafinarii si centrale nucleare). Este evident faptul ca, politica de utilizare rationala a energiei si ncurajarea energiei nepoluante este prima si cea mai importanta din domeniul protectiei mediului. Pachetul energie-schimbari climatice, adoptat de Consiliul si Parlamentul European n decembrie 2008, dovedeste recunoasterea la nivel european a faptului ca multe probleme de mediu pot fi rezolvate prin masuri n domeniul energetic. n calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, Romnia trebuie sa includa ntre prioritatile sale alinierea la standardele Uniunii Europene de protectie a mediului. Acest proces reprezinta una dintre cele mai mari provocari si implica mari eforturi n doua directii prioritare: armonizarea legislatiei romnesti cu acquis-ul Uniunii Europene n acest sector; reforma institutionala, care necesita dezvoltarea unui mecanism institutional capabil sa aplice si sa monitorizeze punerea n aplicare a legislatiei adoptate. n Romnia, cadrul legislativ pentru protectia mediului trebuie sa fie n permanenta mbunatatit, astfel nct sa tina pasul cu directivele europene si alte reglementari internationale n vigoare. Legislatia romneasca permite referiri la legislatia europeana mai ales pentru proiecte finantate cu fonduri europene, cu exceptia situatiei n care legea romneasca pentru protectia mediului este mai restrictiva dect cea europeana. Principalele directive europene ce trebuie respectate: o Directiva Consiliului 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului, modificata de: Directiva Consiliului 97/11/CE Directiva 2003/35/CE o Directiva 2008/1/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii; o Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului nconjurator si un aer mai curat pentru Europa;

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
o Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politica comunitara n domeniul apei, modificata de Directivele 2008/32/CE, 2008/105/CE si 2009/31/CE si de Decizia 2455/2001/CE; o Directiva 99/31/CE privind depozitarea deseurilor (Directiva cadru); o Directiva 2006/12/CE privind deseurile (abroga Directiva 75/442/CEE), modificata de Directivele 2008/98/CE si 2009/31/CE (se abroga de la 12.12.2010); o Directiva 2002/49/ CE privind managementul si reducerea zgomotului ambiental; o Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale si a faunei si florei salbatice) o Directiva 79/409/CEE referitoare la conservarea pasarilor salbatice);
Principalele legi romnesti privind protectia mediului care trebuie respectate sunt: o Ordonanta de urgenta nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului care abroga Legea Protectiei Mediului, nr. 137/1995 aprobata cu modificari si completari prin Legea 265/2006; o Legea Protectiei Atmosferei nr. 655/2001 care urmareste prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii atmosferei, n scopul evitarii efectelor negative asupra sanatatii omului si mediului, asigurndu-se alinierea la normele juridice internationale si la reglementarile Uniunii Europene; o Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii; o HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului; o Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile din Legea nr. 310/2004 si Legea nr. 112/2006, care urmareste conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apa, precum si protectia mpotriva oricarei forme de poluare si de modificare a caracteristicilor apelor de suprafata si subterane; o HG nr. 188/2002, cu modificarile si completarile din HG nr. 352/2005, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare n mediu acvatic a apelor uzate si HG nr.210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul protectiei mediului; o OUG nr. 78/2000, aprobata prin Legea nr. 426/2001, privind regimul deseurilor, modificata si completata prin OUG nr.61/2006, aprobata prin Legea nr. 27/2007. o HG nr. 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor, completata prin HG nr.210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul protectiei mediului; o HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinznd deseurile, inclusiv periculoase modificata si completata de HG nr. 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative, care transpun acquis-ul comunitar n domeniul protectiei mediului; o HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; o Legea Securitatii si Sanatatii n Munca nr. 319/2006 si Normele generale de Protectia muncii; o STAS nr. 10009/1988 Acustica urbana; o Legea nr. 307/2006 privind apararea mpotriva incendiilor;
6

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
o Ordin nr. MMP nr.135/2010 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu; o Ordinului nr. 860 din 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu cu modificrile i completrile ulterioare o Ordin MAPM nr. 863/2002 pentru aprobarea ghidurilor aplicabile procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
1. DATE GENERALE INVESTITIE :

DENUMIREA OBIECTIVULUI: CONSTRUIRE FERMA DE VACI CU CAPACITATE DE PROCESARE A LAPTELUI IN SATUL SUMANDRA, COMUNA SECU JUDETUL DOLJ . AMPLASAMENTUL: SAT SUMANDRA, COMUNA SECU, JUDETUL DOLJ. ADRESA: SAT SUMANDRA, COMUNA SECU, JUDETUL DOLJ. PROIECTANTUL General: S.C. MANAGEMENT EURO CONSTRUCT SRL CRAIOVA. BENEFICIARUL LUCRARILOR: STEFANESCU SORIN COSTIN.. CNP: 1860521160029, DX 586232, eliberat la 11.07.2008 de SPCLEP Craiova Adresa: Str. Calea Bucuresti, Nr. 21, Bl. 15A, Sc. 1, Ap. 10 Tel: 0756025671 VALOAREA ESTIMATIVA A LUCRARILOR : 616 950,0 LEI (fara tva), DIN CARE: PENTRU AMENAJAREA TERENULUI: 52 060,0 LEI (fara TVA) PERIOADA DE EXECUTIE PROPUSA : 18 luni. FAZA DE AVIZARE: ACORD DE MEDIU. Pornirea procedurii acordului de mediu, reprezinta o analiza a investitiei in legatura cu activitatile care se vor realiza atat in perioada construirii fermei de vaci cu capacitate de procesare a laptelui, cat si pe intreaga perioada de desfasurare a activitatilor de crestere a bovinelor de lapte si fabricarea produselor lactate si a branzeturilor, care urmeaza a se desfasura in cadrul obiectivului de investitii.
7

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Documentatia a fost elaborata in conformitate cu OMM nr.135/2010, Ordinul 863/2002 al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si cu respectarea prevederilor Legii nr. 265/2006 - Legea Protectiei Mediului. Scopul prezentului memoriu de prezentare este fundamentarea stiintifica, asa cum este prevazut in dispozitiile legale in vigoare, a deciziei Agentiei de Protectie a Mediului Dolj privind emiterea acordurilor privind executia acestei investitii (Acord de Mediu, Autorizatie de Construire, etc). In elaborarea prezentului memoriu de prezentare s-au executat urmatoarele investigatii: Cercetarea modului de utilizare a terenului in prezent, identificarea vecinatatilor Identificarea activitatilor trecute pe acest amplasament Analiza asigurarilor cu utilitati Analiza proiectelor de executie a utilarii spatiului proiectat Analiza SF-ului si a altor documentatii puse la dispozitie de beneficiar Analiza acordurilor si avizelor deja obtinute de beneficiar Analiza masurilor de protectia muncii si PSI Analiza masurilor de protectia mediului necesare pentru buna desfasurare a activitatii propuse. Ca surse de informare s-au folosit documentele si documentatiile puse la dispozitie de beneficiar, planurile cadastrale, Acordurile si Avizele deja obtinute, precum si declaratiile beneficiarului.
2. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI
Amplasamentul geografic in care se va realiza investitia descrisa in prezentul studiu de impact, este satul Sumandra, comuna Secu, judetul Dolj. 2.1. Localizarea investitiei : Judeul Dolj se ntinde pe o suprafa de 7.414 km2, respectiv 3,1% din teritoriul Romniei, fiind al VII-lea jude ca mrime al trii. Fluviul Dunrea strbate partea de sud a judeului pe o distant de 150 km, formnd totodat grania cu Bulgaria. Doljul face parte dintre judeele de veche tradiie din ara Romneasc a carui existena - asa cum o arat i numele - a fost legat de un ru - de Jiu - sau mai precis de valea acestuia, o adevarat ax geografic pe care se afl resedina i ctre care converg toate cile de legatur din cuprinsul lui. Din punct de vedere administrativ judetul Dolj este format din 3 municipii, Craiova - resedina a judeului, Calafat i Bileti, 4 orae, Segarcea, Filiai, Bechet i Dbuleni, 104 comune i 380 sate. Aezare: Privit n ansamblul teritorial al Romniei, Doljul are o poziie sudic-sud-vestic, axat pe cursul inferior al rului Jiu de la care i trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul judeului se ntinde ntre 4343' i 4442' latitudine nordic i, respectiv, 22 50' i 24 16' longitudine estic. Vecini: Doljul este nvecinat cu judetele: Mehedini la vest, Gorj i Vlcea la nord, Olt la est i fluviul Dunrea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distan ce constituie o parte din grania natural a Romniei cu Bulgaria. Suprafaa: Suprafaa total este de 7.414 kmp i reprezint 3,1% din suprafaa rii. Din acest punct de vedere Doljul se situeaz pe locul 7 ntre unitile administrativ-teritoriale ale Romniei. Clima: Judeul Dolj aparine zonei climatice temperate, cu influene mediteraneene datorit pozitiei sud vestice si protectiei dealurilor din nord. Poziia i caracterul depresionar al terenului pe care l ocup, n
8

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
apropiere de curbura lanului muntos carpato-balcanic, determin, n ansamblu, o clim mai cald dect n partea central i nordic a trii, cu o medie anual de 10-11.5C. Relief: Relieful judeului cuprinde zona de lunc a Dunrii, cmpia i zona de deal. Altitudinea crete de la 30 la 350 m fat de nivelul mrii, din sudul spre nordul judetului, formand un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca nite trepte plate care se ridic sub form de piramid din lunca Dunrii spre dealurile Amaradiei, de la 30 pn la 350 m deasupra nivelului mrii. Merit menionat existena n sudul judeului a celei mai mari suprafee nisipoase din tar, n paralel cu un numr impresionant de lacuri formate fie de revrsrile Dunrii, fie de acumularile de precipitaii. Dup aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un jude de cmpie, iar dup agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului su se ncadreaz perfect n categoria judeelor dunrene. Reea hidrografic: Este reprezentat de Dunre care curge ntre Cetate i Dbuleni, de Jiu care strabate judeul de la Filiai la Zval pe o distana de 154 km i de lacuri i iazuri (Lacul Bistre, Fntna Banului, Maglavit, Goleni, Ciuperceni). Vegetatia i flora: O mare parte din sudul judeului este acoperit de lanuri bogate, vegetaia fiind specific zonei de step. n trecut, Cmpia Olteniei era acoperit de pduri de stejar care alternau cu tufriuri. Influenele climatice i intervenia omului au determinat modificarea invelisului vegetal. n zona Ciuperceni i Apele Vii se ntind pduri de salcm, iar la Verbia, Murgai i Branite predomin pdurile ntinse de stejar. Fauna: Fauna terestr i acvatic a suferit modificri generate de vanatul i pescuitul abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul judeului Dolj supravieuind n numr mic sau disprnd cu totul. Dintre speciile care populeaz regiunile de lunc predomin lisia, barza, egreta precum i unele specii de roztoare. Populaie: Evolutia istoric i transformrile sociale i economice pe care societatea romneasc le-a cunoscut, n ultimele decenii, au determinat i modul n care a evoluat populatia judetului i structurile ei specifice. Populaia Doljului, la 1 iulie 2007 (conform indicatorilor centralizai de ctre Direcia Regional de Statistic Dolj, data de referint pentru ultimul anuar statistic al judeului) a fost de 712187 locuitori; din care 48,7 % - persoane de sex masculin i 51,3 % - persoane de sex feminin. Din totalul populaiei - 53,6 % trieste n mediul urban i 46,4 % este stabilita la sate. Densitatea populaiei - n scdere - este de 96,0 locuitori/kmp. n prezent, n componena judeului sunt incluse trei municipii: Craiova - reedina Doljului (297.539 locuitori), Bileti (19.802 locuitori) i Calafat (18.070 locuitori); patru orae: Bechet (3.945 locuitori), Dbuleni (13.033 locuitori); Filiai (18.771 locuitori), Segarcea (8.203 locuitori), 104 comune, precum i 380 sate.
Comuna Secu este o comun izolat, aflat la grania Nord-Vestica a judeului Dolj, aflata la 80 de kilometri fata de Municipiul Craiova. In componenta administrativ-teritoriala, comuna Secu cuprinde patru sate: Secu, Comanicea,
9

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Sumandra, Smadovicioara. Suprafata totala a comunei Secu este de 2750ha, din care teren intravilan 92ha si teren extravilan 2658ha. Vecini: Comuna Secu se nvecineza cu : - la N, N-E : com. Argetoaia; - la S : com Grecesti; - la E : com. Cernatesti; - la V : limita de granita cu judetul Mehedinti; Numarul locuitorilor comunei Secu, din toate cele patru sate componente, se ridica la aproximativ 1400 de persoane, iar numarul de gospodarii se ridica la 650. Activitatea principala a locuitorilor este agricultura (culturile mari), iar ca activitati specifice zonei sunt dezvoltate cu preponderenta cresterea animalelor, prelucrarea lemnului, prestarile de servicii, comertul s.a. 2.2. Descrierea amplasamentului direct, din cadrul comunei Secu, unde se va construi ferma de vaci cu capacitate de procesare a laptelui In N-V judetului Dolj, in comuna Secu, sat Sumandra se propune realizarea unei ferme de vaci cu capacitate de procesare a laptelui. Din punct de vedere al statutului juridic, amplasamentul cladirilor pe care se vor realiza constructiile din cadrul prezentei investitii, se afla pe un teren intravilan cu suprafata de 6211mp, aflat in proprietatea particulara a domnului Stefanescu Sorin Costin.
3. DESCRIEREA PROIECTULUI
3.1. Obiectiv, necesitate si oportunitate Obiectivul principal al investitiei este CONSTRUIREA UNEI FERME DE VACI CU CAPACITATE DE PROCESARE IN SATUL SUMANDRA, COMUNA SECU JUDETUL DOLJ , in vederea cresterii si utilizarii potentialului productiv de lapte din zona, cat si al atingerii unui nivel cerut de standardele europene, in privinta conditiilor de procesare al laptelui si al produselor din lapte. Investitia este alcatuita din sapte obiecte principale : - Obiectul I : LUCRARI DE CONSTRUIRE CLADIRE GRAJD PENTRU VACI; - Obiectul II : LUCRARI DE CONSTRUIRE CLADIRE PENTRU PROCESARE LAPTE; - Obiectul III : LUCRARI DE CONSTRUIRE CLADIRI ANEXA; - Obiectul IV : LUCRARI PENTRU REALIZAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA SI CAPTARE VERTICALA (PUT FORAT); - Obiectul V : LUCRARI PENTRU REALIZAREA RETELEI DE CANALIZARE SI FOSE SEPTICE VIDANJABILE ; - Obiectul VI : LUCRARI PENTRU REALIZAREA BRANSAMENTULUI ELECTRIC AL CLADIRILOR LA RETEAUA EXISTENTA; - Obiectul VII : LUCRARI PENTRU SISTEMATIZARE VERTICALA .
10

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Prezenta investitie va primi finantare, prin Programul National De Dezvoltare Rurala care reprezint documentul de programare a Fondurilor Structurale i de Coeziune (FSC), care stabilete strategia de alocare a fondurilor europene n vederea dezvoltrii sectorului agricol n Romnia, n perioada 2007-2013. PNDR a fost elaborat de ctre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, n calitate de Autoritate de Management pentru acest program i n coordonarea Ministerului Finanelor Publice (MFP), n calitatea sa de coordonator al procesului de pregtire a Romniei pentru accesarea Fondurilor Structurale i de Coeziune pentru perioada 2007-2013. Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole, din cadrul PNDR se ncadreaza n Axa I Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic si are ca obiectiv general cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si ndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare. Obiectivele specifice se refera la: 1. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile; 2. Adaptarea exploatatiilor agricole la standardele comunitare; 3. Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite; 4. Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative n vederea ncurajarii fenomenului de asociere. Obiectivele operationale se refera la: Promovarea investitiilor n exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/ sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, nfiintarea de plantatii etc. In cadrul prezentei investitii, sunt prevazute a se realiza, urmatoarele constructii: o infrastructura constand in realizarea unui grajd pentru 20 de vaci de lapte, dotat conform cerintelor europene din domeniu, fiind prevazut si cu spatii pt vitei si spatiu pentru fatari ; o cladire avand destinatia de punct de procesare a laptelui (minifabrica de procesare a laptelui), construita si dotata conform standardelor europene si normelor sanitar-veterinare; anexe, constand in realizarea unui depozit de furaje si a unei platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd, prevazuta cu fosa si ministatie de epurare; sistematizarea pe vericala, constand in realizarea unor cai de aces de incinta si imprejmuirea perimetrului. Necesitatea realizarii si a unei minifabrici de procesare a laptelui a aparut ca urmare a situaiei precare din zona, in acest sector. Muli crescatori individuali de vaci, sunt nevoii s arunce laptele din cauza preului mic oferit de procesatori sau chiar a totalei lipse de interes a acestora. Cresctorii de vaci au ajuns s dea laptele la animale pentru c nu mai au unde s l valorifice. In aceste condiii, previziunile specialitilor n domeniu sunt sumbre: n urmtorii ani nimeni nu se va mai ocupa de creterea vacilor, producia de lapte urmnd s scad n mod constant n anii urmtori. La realizarea minifrabicii pentru procesare a laptelui, beneficiarul va avea in vedere atingerea urmtoarelor obiective:
11

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Conceperea unui sistem de echipamente care, printr-o tehnologie simpl i puin costisitoare, s rezolve durata de pstrare a laptelui n pungi, de la muls pn la consum, n condiiile impuse de normele igienico-sanitare; Echipamentul s fie accesibil ca pre, pentru a putea fi achiziionat de fermieri; Costurile de exploatare s fie reduse; S aiba un gabarit redus, pentru ca amenajrile amplasamentului s nu fie costisitoare, alimentarea s fie numai cu energie electric i ap iar amenajrile pentru colectarea reziduurilor s fie simple i ieftine. S fie simplu din punct de vedere tehnic, pentru a putea fi uor de exploatat i corect utilizat, pentru ca fermierii s-i ambaleze singuri laptele destinat consumului. Oportunitatea utilizrii unor echipamente de condiionare a laptelui, in cadrul fermelor mici. Numitorul comun al fermierilor productori de lapte este acela c nu valorific produsele n condiii de rentabilitate. Micii productori de lapte se gsesc ntr-una din urmtoarele situaii: cei care sunt n apropierea unor centre urbane vand laptele integral, smantana si branz folosind metode empirice de prelucrare i ambalare a laptelui, care nu corespund normelor de igien, atentnd la sntatea consumatorilor; fermierii care predau laptele la centrele de colectare care deservesc fabricile de lapte, la un pre sczut; fermierii care folosesc laptele pentru consum propriu i pentru hrana animalelor, deoarece fermele sunt amplasate departe de centrele de colectare, iar fabricile nu vin cu cisternele pentru colectare direct.
a) b) c)
Asadar, avantajele utilizrii echipamentelor de condiionare a laptelui n ferme, sunt : pentru productori: crete capacitatea de prelucrare i de valorificare a laptelui; cresc veniturile obinute i implicit, nivelul de trai; posibilitate de dezvoltare a fermei, prin reinvestirea profitului obinut. pentru consumatori: crete sigurana alimentar; scderea preului produselor, prin eliminarea intermediarilor dintre productor i consumator. pentru economie; transparen privind activitatea fiscal a firmei; creterea numrului locurilor de munc; dezvoltarea zonelor n care se realizeaz investiiile.
Daca inainte de anii 90 zootehnia in Romania a cunoscut o crestere semnificativa, dupa caderea comunismului toata reteaua de crestere a bovinelor de carne si lapte si procesarea materiilor prime provenite de la acestea, s-au prabusit. Lipsa de coerenta in actul guvernamental de dupa anii 90 in special in domeniul agricol, a facut ca o tara cu un potential imens de crestere a animalelor sa fie insuficient promovata. Astfel ca
12

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
s-a ajuns astazi ca zootehnia sa cunoasca un minim istoric din punct de vedere al productiilor. Investitorii straini au trezit si interesul romanilor in aceasta ramura aproape complet uitata. Mergand pe aceste considerente, Domnul Stefanescu Sorin Costin a identificat in mediul rural, satul Sumandra, comuna Secu, Judetul Dolj, o nisa de piata in sectorul cresterii vacilor de lapte. El isi propune sa realizeze pe langa ferma propriu-zisa si o mica fabricuta de procesare a materiei prime, respectiv pentru procesarea laptelui ce urmeaza a fi ulterior vandut. Pe langa crearea de noi locuri de munca, Domnul Stefanescu Sorin Costin, tanar intreprinzator care doreste sa investeasca in mediul rural, participand alaturi de alti fermieri la ridicarea nivelului la care se afla Romania la ora actuala pe harta Zootehniei europene. De asemenea investitii de acest gen vor duce la cresterea cotei de lapte a Romaniei, insificienta comparative cu capacitatea de productie existenta. In acest caz, consideram oportuna si necesara ca o astfel de investitie sa fie realizata in comuna Secu, Judetul Dolj. 3.2. Modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului Domnul Stefanescu Sorin Costin a obtinut de la Consiliul Local al comunei Secu, Certificatul de Urbanism, din care rezulta ca terenul pe care se vor amplasa constructiile din cadrul investitiei, este liber, se preteaza unei asfel de investitii, nefiind grevat de alte sarcini. TERENURI Nr. Amplasare Suprafata totala (mp) / Categoria Regim juridic crt Judet/Localitate de folosinta 1 Dolj/Secu 6211/intravilan Proprietate 1 Dolj/Secu 69800/arabil Arenda Toate calculele pentru prezentul proiect au considerat suprafata de 6.98 ha ca fiind intrega suprafata ce apartine beneficiarului. Tinand cont ca proiectul a fost depus in luna aprilie 2011 iar beneficiarul a incheiat noi contracte de arenda intre data depunerii proiectului si termenul limita pentru declararea suprafetelor la APIA, ajungand la o suprafata totala de 18.47 ha, am prezentat Registrul agricol refacut si Adeverina de la Primaria Secu pentru suprafata actuala arendata. Totodata mentionam ca mentinem suprafata de 6.98 ha pentru prezentul proiect, restul pana la 18.47 ha facand obiectul altor investitii. 3.3. Descrierea lucrarilor In cadrul prezentei investitii, sunt prevazute a se realiza, sapte obiecte principale : - Obiectul I : LUCRARI DE CONSTRUIRE CLADIRE GRAJD PENTRU VACI - care la randul sau cuprinde urmatoarele categorii principale de lucrari : - Lucrari pentru structura de rezistenta; - Lucrari de arhitectura; - Lucrari de instalatii electrice interioare si ventilatie; - Lucrari de instalatii interioare pentru alimentarea cu apa si canalizare; - Lucrari pentru instalatia de paratraznet si legare la pamant;
13

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
- Obiectul II : LUCRARI DE CONSTRUIRE CLADIRE PENTRU PROCESARE LAPTE - care la randul sau cuprinde urmatoarele categorii principale de lucrari : - Lucrari pentru structura de rezistenta; - Lucrari de arhitectura; - Lucrari de instalatii electrice interioare; - Lucrari de instalatii interioare pentru alimentarea cu apa si canalizare; - Lucrari pentru realizarea prizei de legare la pamant; - Lucrari pentru instalatia termica interioara ; - Obiectul III : LUCRARI DE CONSTRUIRE CLADIRI ANEXA - care la randul sau cuprinde urmatoarele categorii principale de lucrari : - Lucrari de construire depozit pentru furaje; - Lucrari de construire platforma depozitare gunoi de grajd si fosa vidanjabila; - Obiectul IV : LUCRARI PENTRU REALIZAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA SI CAPTARE VERTICALA (PUT FORAT) - care la randul sau cuprinde urmatoarele categorii principale de lucrari: - Lucrari pentru reteaua de alimentare cu apa exterioara si put forat; - Obiectul V : LUCRARI PENTRU REALIZAREA RETELEI DE CANALIZARE SI FOSE SEPTICE VIDANJABILE - care la randul sau cuprinde urmatoarele categorii principale de lucrari: - Lucrari pentru reteaua de canalizare exterioara si fose septice vidanjabile; - Obiectul VI : LUCRARI PENTRU REALIZAREA BRANSAMENTULUI ELECTRIC AL CLADIRILOR LA RETEAUA EXISTENTA - care la randul sau cuprinde urmatoarele categorii principale de lucrari: - Lucrari pentru bransamentul electric al cladirilor; - Obiectul VII : LUCRARI PENTRU SISTEMATIZARE VERTICALA - care la randul sau cuprinde urmatoarele categorii principale de lucrari : - Lucrari pentru imprejmuire - Lucrari pentru amenajare drumuri interioare de acces si alei pietonale; - Lucrari pentru iluminatul exterior al amplasamentului. 3.3.1. Date tehnice generale: Zona i amplasamentul : REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA, JUDETUL DOLJ, SAT SUMANDRA, COMUNA SECU Zona si amplasamentul constructiilor din cadrul investitiei Amplasamentul constructiilor din cadrul prezentei investitii, se afla in intravilanul satului Sumandra, comuna Secu Judetul Dolj. In ceea ce priveste pozitia in planul de situatie, constructiile vor fi realizate in partea din spate a amplasamentului pe care il va acoperii aproape in totalitate. Vecinatati: - la Nord - DS 117;
14

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
- la Sud - proprietate particulara Rotaru Nicolita; - la Est - DS136; - la Nord Est: proprietate particulara Ploscaru Ion - la Vest - proprietate particulara Borosteanu Gheorghe; Statutul juridic al terenului si al imobilului la care se realizeaza reparatiile capitale. Regimul juridic : terenul care urmeaza a fi ocupat de noile corpuri de cladire, se gaseste in zona construibila a intravilanului satului Sumandra, comuna Secu si se afla in proprietatea particulara a solicitantului, conform Contractului de Vanzare-Cumparare nr.1751 din 25.10.2010. Situatia ocuparii terenului. Date tehnice: S teren studiat = aprox. 6211.00 mp teren intravilan; Regim de inaltime al celor doua cladiri = P; Ac totala propusa, grajd pentru vaci = aprox. 286,00 mp; Adc totala propusa, cladire procesare lapte = aprox. 122.00 mp; Lungime imprejmuire teren = aprox. 316.00 ml; Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament : Studii de teren si caracteristicile geofizice ale terenului de amplasament al cladirii. Amplasamentul constructiilor realizate in cadrul investitiei se afla in satul Sumandra, comuna Secu, judetul Dolj. Suprafata de teren pe care se vor amplasa noile constructii este plana. Pentru analizarea stratificatiei terenului pe care vor fi amplasate constructiile, se va intocmi un studiu geotehnic al terenului, realizat pe baza a cel putin doua foraje executate pe fiecare amplasament. In functie de adancimea stratului de panza freatica, fundatiile noilor construcii se vor face incepand cu adancimea minima de 1.00 m de la suprafata terenului natural. Daca pe traseul fundatiilor se vor intalni gropi cu pamant de umplutura, acestea se vor sapa pana la atingerea terenului sanatos si 20 cm din acesta va fi inlocuit cu betonul simplu al fundatiei. Pe conturul constructiilor se vor executa trotuare etanse de 1.0 m latime cu panta de 3% spre exterior. Adancimea maxima de inghet a zonei de amplasament a noilor constructii este conform STAS 605477, cuprinsa intre 70 80 cm si se va considera de la suprafata terenului sistematizat. Valoarea presiunii de referinta a vantului in zona amplasamentului, conform normativului NP-0822004, mediata pe 10 minute la 10 m si avand 50 ani intervalul mediu de recurenta (cu 2% probabilitate anuala de depasire), este de 0,5 kPa. Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol in zona amplasamentului, conform normativului CR-1.1.3.-2005, este de 2,0 kN/m2, iar conf STAS 10101/21-92 (incarcari din Zapada), amplasamentul se gaseste in zona D climatica. Din punct de vedere al seismicitatii zonei - conform H.G. nr 766/1997 si ordinul MLPAT nr 31/N/02.10.1995 categoria de importanta este D adica redusa Conform Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 1/2006 tabel 4.2, clasa de importanta este IV constructii agricole, constructie de importanta redusa la care coeficientul de importanta este 1 = 0,8 . Noile constructii sunt situate in zona seismica de calcul 82, in care valoarea acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.16 g, iar valoarea perioadei de colt Tc = 1.00 sec, conform Cod de proiectare seismica
15

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 I/2006, pentru un cutremur cu intervalul mediu de recurenta de referinta IMR = 100 ani. Adancimea de nghet - pentru aceast zon este de 0,70 0,80 m, conform STAS 6054 77. Sarcina dat de vant viteza vntului mediat pe un minut la 10 m deasupra terenului, la IMR = 50 ani (interval mediu de recuren) este de 36 m / sec. Presiunea de referin a vntului mediat pe 10 minute la 10 m deasupra pmntului este de 31 kPa, la acelai interval mediu de recuren, conform Codului de proiectare NP 082 04. Valoarea presiunii de referinta a vantului in zona amplasamentului, conform normativului NP082-2004, mediata pe 10 minute la 10 m si avand 50 ani intervalul mediu de recurenta (cu 2% probabilitate anuala de depasire), este de 0,5 kPa. Sarcina data de zapad - Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol in zona amplasamentului, conform normativului CR-1.1.3.-2005, este de 2,0 kN/m 2, iar conf STAS 10101/21-92 (incarcari din Zapada), amplasamentul se gaseste in zona D climatica. 3.3.2. Caracteristici principale ale construciilor din cadrul investiiei In cadrul prezentei investitii, sunt prevazute a se realiza, urmatoarele constructii : - o infrastructura constand in realizarea unui grajd pentru 20 de vaci de lapte, dotat conform cerintelor europene din domeniu, fiind prevazut si cu spatii pt vitei si spatiu pentru fatari ; - o cladire avand destinatia de punct de procesare a laptelui, construita si dotata conform standardelor europene si normelor sanitar-veterinare; - anexe, constand in realizarea unui depozit de furaje si a unei platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd, prevazuta cu fosa si ministatie de epurare; - sistematizarea pe vericala, constand in realizarea unor cai de aces de incinta si imprejmuirea perimetrului. Constructiile vor avea o forma dreptunghiulara in plan, cu o arhitectura unitara si o volumetrie armonioasa, placuta privirii. Suprafata desfasurata in plan va fi urmatoarea : - Acd grajd pentru vaci = aprox. 286,00 mp, cu regimul de inaltime P; - Acd cladire procesare lapte = aprox. 122,00 mp, cu regimul de inaltime P Descrierea detaliata a noilor constructii ce urmeaza sa fie realizate in cadrul investitiei : I. Arhitectura: a) Descrierea din punct de vedere arhitectural al grajdului de vaci : Se propune realizarea unei constructii cat mai compacte si ergonomica in asa fel incat sa fie folosit cat mai putin material constructiv, mergandu-se astfel in sensul protejarii mediului. Dimensiunile de gabarit pentru corpul grajdului de vaci, sunt urmtoarele : Lungimea n plan 21,35 m; Limea n plan 12,44 m; Inlimea total a corpului de cladire aprox. 3,88 m; Ac totala propusa - aprox. 286, 20 mp; Adc totala propusa - aprox. 286,00 mp;
16

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
inchideri perimetrale din panouri termoizolante sandwich, tipIzopan, cu grosimea de 5 cm; sarpanta din grinzi metalice si invelitoare din panouri termoizolante sandwich, tip Izopan, cu grosimea de 5 cm; pe faadele laterale se vor monta ferestre din profile de aluminiu cu geam termoizolant situate la o nlime de 1,5 m de la cota 0,00 a pardoselii. Ferestrele vor fi prevzute n spaiul cuprins ntre fiecare 2 stlpi metalici; pe fatada principala si cea secundara, vor fi montate usi din profile de aluminu cu geam termoizolant; cota 0,00 a pardoselii va fi situat la o distan de 20 de cm de cota terenului natural. realizarea trotuarului din jurul cladirii; bransarea constructiei la reteaua electrica, realizarea retelei de alimentare cu apa a cladirii dintr-o captare tip foraj vertical, realizarea retelei de canalizare cu preluarea apelor reziduale intr-o fosa septica vidanjabila, s.a.). Compartimentarea grajdului de vaci, va delimita urmatoarele spatii interioare: un culoar central longitudinal, avand destinatia de spatiu de acces pentru hranire vaci, avand suprafata utila de Su=63,42mp; doua spatii de acces, avand suprafata utila de Su=8,59mp fiecare; doua spatii laterale avand destinata pentru odihna si hranire vaci, plasate de o parte si de alta a culoarului central si avand suprafata utila de Su=27,72mp fiecare; doua spatii laterale avand ca destinatie curatirea si evacuarea dejectiilor aflate pe lateralele grajdului, de o parte si de alta a spatiilor de odihna si de hranire a vacilor, avand suprafata utila de Su=27,72mp fiecare; trei spatii avand destinatia deadapost pentru vitei, cu suprafata utila de Su=16,03mp fiecare; un spatiu avand destinatia de spatiu pentru fatari, cu suprafata utila Su=16,03mp; b) Descrierea din punct de vedere arhitectural al cladirii pentru procesarea laptelui:
Se propune realizarea unei constructii cat mai compacte si ergonomice astfel incat sa se asigure conditiile necesare pentru realizarea unui flux tehnologic corespunzator, adaptat si indreptat spre obtinerea unor standarde sanitare si de calitate pentru produsele obtinute. Dimensiunile de gabarit pentru cladirea pentru procesarea laptelui, sunt urmtoarele: Lungimea n plan 12,10 m; Limea n plan 10,10 m; Inlimea total a corpului de cladire aprox. 5,15 m; Ac totala propusa - aprox. 122,00 mp; Adc totala propusa - aprox. 120,00 mp; inchideri perimetrale si de compartimentare din panouri termoizolante sandwich, tipIzopan, cu grosimea de 5 cm; toti peretii interiori vor fi placati cu panouri din gips-carton pe structura metalica; se va realiza tavan fals din gips-carton pe structura metalica suspendata; pentru realizarea spatiilor de dus si toalete se vor realiza pereti de compartimentare din gips-carton pe structura metalica;
17

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
pentru obtinerea unor conditii igienico-sanitare corespunzatoare, se vor realiza finisaje corespunzatoare: placarea peretilor cu placaj din faianta, zugraveli lavabile la pereti si tavane si pardoseala din gresie de trafic greu; sarpanta din grinzi metalice si invelitoare din panouri termoizolante sandwich, tip Izopan, cu grosimea de 5 cm; pe faade se vor monta ferestre din profile de aluminiu cu geam termoizolant; atat la fatade cat si in interior vor fi montate usi din profile de aluminiu cu geam termoizolant; cota 0,00 a pardoselii va fi situat la o distan de 20 de cm de cota terenului natural. realizarea trotuarului din jurul cladirii; bransarea cladirii la reteaua electrica, realizarea retelei de alimentare cu apa a cladirii dintr-o captare tip foraj vertical, realizarea retelei de canalizare cu preluarea apelor reziduale intr-o fosa septica vidanjabila, s.a.). Compartimentarea cladirii de procesare a laptelui, va delimita urmatoarele spatii interioare: spatiu cu destinatia de hol acces principal amplasat central, cu deschidere de fluxuri corespunzatoare de circulatie catre toate spatiile importante ale cladirii, avand suprafata utila de Su= 8,12mp; spatii cu destinatia de hol vestiar si hol de legatura intre vestiare, dusuri si toaletele personalului operator si sala de procesare a laptelui, avand suprafata utila de Su=5,28mp, respectiv Su=2,73mp; spatiu vestiare, dusuri si toalete pentru personalul (femei si barbati) care isi desfasoara activitatea in sala de procesare, avand suprafata utila de aproximativ Su=6,36+6,22=12,58mp; spatiu cu destinatia de sala procesare a laptelui, avand suprafata utila de Su=24,57mp; spatiu cu destinatia de camera spalare recipienti si instrumentar de lucru, avand suprafata utila de Su=3,80mp; spatiu cu destinatia de camera depozitare consumabile, avand suprafata utila de Su=2,66mp; spatiu cu destinatia de camera frigorifica produse finite, cu suprafata utila de Su=8,80mp; camera cu destinatia de spatiu receptie materie prima, in care se va amplasa tancul de racire a laptelui cu capactate de 1000 litri, avand suprafata utila de Su=10,89mp; spatiu cu destinatia de laborator de testare a materiei prime si de verificare a calitatii produselor finite, avand suprafata utila de Su=7,92mp; spatiu cu destinatia de cabinet veterinar, avand suprafata utila de Su=9,57mp; spatiu cu destinatia de camera CT si instalatia de automatizare, avand acces din exterior si o suprafata utila de Su=2,53mp; cu acces din exterior si fara legatura cu spatiul interior al restului cladirii, se realizeaza spatiul avand destinatia de grup sanitar si vestiar pentru personalul grajdului (vestiarul,dusurile si toaleta pentru ingrijitorii lucratori din grajdul de vaci), avand o suprafata utila de Su=9,24mp. Rezistenta - Structura constructiv : a) Descrierea, din punct de vedere al structurii de rezistenta, a grajdului de vaci :
II.
Dimensiunile de gabarit pentru corpul grajdului de vaci, sunt urmtoarele : Lungimea n plan 21,35 m; Limea n plan 12,44 m;
18

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Inlimea total a corpului de cladire aprox. 3,88 m; Ac totala propusa - aprox. 286, 20 mp; Adc totala propusa - aprox. 286,00 mp; Au-totala =255,60mp; Compartimentarea grajdului de vaci, va delimita urmatoarele spatii interioare: un culoar central longitudinal, avand destinatia de spatiu de acces pentru hranire vaci, avand suprafata utila de Su=63,42mp; doua culoare cu destinatia de spatii de acces pentru vaci, avand suprafata utila de Su=8,59mp fiecare; doua spatii laterale avand destinata pentru odihna si hranire vaci, plasate de o parte si de alta a culoarului central si avand suprafata utila de Su=27,72mp fiecare; doua spatii laterale avand ca destinatie curatirea si evacuarea dejectiilor aflate pe lateralele grajdului, de o parte si de alta a spatiilor de odihna si de hranire a vacilor, avand suprafata utila de Su=27,72mp fiecare; trei spatii avand destinatia deadapost pentru vitei, cu suprafata utila de Su=16,03mp fiecare; un spatiu avand destinatia de spatiu pentru fatari, cu suprafata utila Su=16,03mp; Sistemul constructiv ales pentru realizarea corpului de cladire a noului grajd de vaci, este urmtorul: fundatii izolate tip bloc din beton armat si cuzinet din beton armat, sub stalpi si grinzi de fundare intre stalpi; placa tip radier general cu grosimea de 10 cm, asezat pe un strat de balast bine compactat cu grosimea de 10 cm si un strat de nisip de 5 cm; suprastructura, alcatuita din stalpi metalici din europrofile IPE 240, fixati pe fundatiile izolate prin buloane, iar distanele interax, ntre stlpii metalici, vor fi de 3 m sarpanta nvelitorii va fi n ntregime metalic, fiind realizat din grinzi IPE 240. Panourile tip Isopan vor rezema pe grinzile arpantei metalice prin intermediul unor pane metalice de acoperis din profile U14 b) Descrierea, din punct de vedere al structurii de rezistenta, a cladirii pentru procesarea laptelui :
Dimensiunile de gabarit pentru cladirea pentru procesarea laptelui, sunt urmtoarele: Lungimea n plan 12,10 m; Limea n plan 10,10 m; Inlimea total a corpului de cladire aprox. 5,15 m; Ac totala propusa - aprox. 122,00 mp; Adc totala propusa - aprox. 120,00 mp; Au-totala=108,69mp Compartimentarea cladirii de procesare a laptelui, va delimita urmatoarele spatii interioare: spatiu cu destinatia de hol acces principal amplasat central, cu deschidere de fluxuri corespunzatoare de circulatie catre toate spatiile importante ale cladirii, avand suprafata utila de Su= 8,12mp;
19

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
spatii cu destinatia de hol vestiar si hol de legatura intre vestiare, dusuri si toaletele personalului operator si spatiile de procesare a laptelui, avand suprafata utila de Su=5,28mp, respectiv Su=2,73mp; spatiu vestiare, dusuri si toalete pentru personalul (femei si barbati) care isi desfasoara activitatea in spatiile de procesare a laptelui, avand suprafata utila de aproximativ Su=6,36+6,22=12,58mp; spatiu cu destinatia de sala procesare a laptelui, in care se vor desfasura principalele etape din fluxurile tehnologice de prelucrare a laptelui, avand suprafata utila de Su=24,57mp; spatiu cu destinatia de camera spalare recipienti si instrumentar de lucru, in care se vor curata si igieniza toate vasele, recipientii si instrumntele folosite in procesul tehnologic, avand suprafata utila de Su=3,80mp; spatiu cu destinatia de camera depozitare consumabile, in care se va gasii tot cea ce presupune obiect de ambalaj a produselor finite din lapte (ex.: pungi de ambalare lapte, branza, smantana, sticlute si/sau cutii din plastic sau carton s.a.) avand suprafata utila de Su=2,66mp; spatiu cu destinatia de camera frigorifica produse finite, avand deschidere spre exterior, pentru a incide fluxul tehnologic, in care se va afla un frigider in care se vor pastra in conditii optime produsele finite realizate, cu suprafata utila de Su=8,80mp; camera cu destinatia de spatiu receptie materie prima, cu acces doar din exterior, in care se va amplasa tancul de racire a laptelui cu capactate de 1000 litri, avand suprafata utila de Su=10,89mp; spatiu cu destinatia de laborator, in care un specialist laborant isi va desfasura activitatea de testare a materiei prime si de verificare a calitatii produselor finite, avand suprafata utila de Su=7,92mp; spatiu cu destinatia de cabinet veterinar, in care isi va desfasura activitatea medicul veterinar, care va supraveghea ca activitatea sa se deruleze conform normelor sanitar-veterinare si va supraveghea sanatatea animalelor, avand suprafata utila de Su=9,57mp; spatiu cu destinatia de camera CT si instalatia de automatizare, avand acces din exterior, in care se va monta CT si echipamentul de automatizare, avand o suprafata utila de Su=2,53mp; cu acces din exterior si fara legatura cu spatiul interior al restului cladirii, se realizeaza spatiul avand destinatia de grup sanitar si vestiar pentru personalul grajdului si al celui din ferma, (vestiarul,dusurile si toaleta pentru ingrijitorii lucratori din grajdul de vaci si din restul fermei), avand o suprafata utila de Su=9,24mp. Sistemul constructiv ales pentru realizarea cladiri pentru procesarea laptelui, este urmtorul: fundatii continue din beton armat si placa tip radier general cu grosimea de 10 cm, asezat pe un strat de balast bine compactat cu grosimea de 10 cm si un strat de nisip de 5 cm; suprastructura, alcatuita din cadre de confectie metalica, alcatuite din montanti verticali si orizontali din teava rectangulara de diferite dimensiuni; sarpanta nvelitorii va fi tip ferma metalica, realizat din teava rectangulara de diferite dimensiuni; panourile tip Isopan ale acoperisului, vor rezema pe arpanta metalica prin intermediul unor pane metalice de acoperis din teava rectangulara; c) Descrierea constructiilor anexa si a celor cu privire la sistematizarea pe verticala:
Dimensiunile de gabarit pentru corpurile de constructii ale depozitului de furaje si platformei pentru dejectii (depozitarea gunoiului de grajd), sunt urmtoarele:
20

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
pentru depozitul de furaje :
o Lungimea n plan 8,0 m; o Limea n plan 5,0 m; o Inlimea total a constructiei aprox. 4,0 m; o Ac totala propusa - 40,0 mp; o Adc totala propusa - aprox. 40,0 mp; pentru platforma dejectii pentru depozitarea gunoiului de grajd : o Lungimea n plan 6,0 m; o Limea n plan 4,0 m; o Ac totala propusa - 24,0 mp; o Adc totala propusa - 24,0 mp; infrastructura, atat pentru depozitul de furaje, cat si pentru platforma dejectii (de depozitare a gunoiului de grajd) se va realiza pe o placa tip radier general cu grosimea de 20 cm, asezata pe un strat de balast bine compactat cu grosimea de 10 cm si un strat de nisip de 5 cm, iar suprastructura este realizata dintr-o inchidere perimetrala alcatuita din stalpi metalici si plasa zincata, si invelitoare din tabla zincata; cele doua fose vidanjabile, una care deserveste strict cladirea de procesare a laptelui, avand suprafata construita de Sc=3,0 x 4,0=12,0mp, iar cea de-a doua care deserveste strict grajdul de vaci, avand suprafata construita de Sc= 3,0 x 4,0=12,0mp, sunt prevazute cu doua compartimente in trepte, avand radierul, peretii si placa superioara realizate din beton armat, placa fiind prevazuta cu o gura de vizitare pentru vidanjare si sunt asezate la o distanta minim 15,0m de fiecare cladire lucrarile care se vor realiza pentru sistematizarea pe verticala, vor fi : o drumul de acces si aleile pietonale : care fac legatura intre constructiile din cadrul fermei cat si legatura dintre constructii si DS 117 si DS 136, au o suprafata totala de Sc=540,0mp; o imprejmuirea amplasamentului: este alcatuita din doua tronsoane : tronsonul principal: din zona DS 117, avand o lungime de 71m, alcatuit dintr-un soclu continuu din beton armat, stalpi metalici asezati la 2,5m distanta si panouri din sarma zincata tip Metro. In zona caii de acces se vor realiza doua porti de acces, una pentru acces persoane tip batant, si cealalta pentru acces auto tip culisant. tronsonul secundar: din zona DS 136 si a restului perimetrului pe lungimea de 245m, alcatuit din fundatii din beton armat izolate in dreptul fiecarui stalp metalic, stalpi metalici asezati la 2,5m distanta si plasa de sarma zincata. In zona caii de acces se vor realiza trei porti de acces, doua pentru acces persoane tip batant, si cealalta pentru acces auto tip culisant. III.Instalaii aferente construciilor Pentru noile corpuri de constructii, se vor realiza urmatoarele categorii de lucrari de instalatii : Instalatiile electrice Retele si instalatii aferente noilor constructii, vor cuprinde urmatoarele categorii de instalatii necesare a fi executate odata cu realizarea lucrrilor de construcii: - alimentarea cu energie electrica - instalatie de iluminat si prize
21

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
- instalatie de protectie prin legare la pamant - instalatie de paratraznet si prize de pamant Distributia energiei electrice in interiorul cladirii Alimentarea cu energie electrica a noilor cnstructii, se va realiza printr-un bransament aerian de la reteaua existenta, aflata la o distanta destul de mica de amplasamentul cladirilor. Alimentarea cu energie electrica a tuturor receptorilor de iluminat, prize si forta din cladiri se va face din tabloul electric TEG amplasat in cladire, alimentat din retelele de joasa tensiune din zona, prin firida de bransament FB. La brasamentul electric nou creat, se va alimenta tabloul electric general (TEG). Din acest tablou vor fi alimentate tablourile electrice pentru consumatori de lumina si prize din celelalte constructii ale fermei. Tablourile electrice vor fi de tipul celor pe cadre metalice, etansate, montate in carcase metalice. Instalatii de iluminat general si prize Iluminatul va fi asigurat cu corpuri de iluminat fluorescent. Comanda iluminatului se va face cu intrerupatoare si comutatoare locale. Toate instalatiile electrice interioare vor fi realizate aparent n canale de protecie. Conductoarele folosite vor fi din cupru, cu sectiuni corespunzatoare functiunilor circuitelor respective, protejate in tuburi tip IP-PVC sau IPE-PVC, sau cabluri armate la tancul de racire si agregatul frigorific, centrala termica si/sau boiler-ul de incalzire a apei, aflate in cladirea de procesare dar si la partea de automatizare a putului forat si a pompei de captare. Corpurile de iluminat si aparatajul electric vor fi prevazute functie de categoriile de medii din incaperi sau spatii prevazute in Normativul I 7-2002 privind Proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V.c.a., precum si functie de necesitatile de iluminat ale incaperilor. In incaperi, iluminatul artificial prevazut asigura iluminarea medie necesara (conform Ghidului de iluminat interior CIE nr, 292/1986). Nivelele de iluminare vor fi corespunzatoare functiunilor incaperilor respective si nivelului de iluminare, conform PE 138/88. Corpurile de iluminat, din grupurile sanitare se vor amplasa aparent si vor fi de tip FIRA, aplice oblice de perete si/sau aplice drepte si respectiv corpuri de iluminat etanse tip FIPAD sau cu corpuri cu lampi cu incandescent in corpurile anexa. Nivelele de iluminare vor fi corespunzatoare functiunilor incaperilor respective. Instalatiile de prize cuprind prizele prevazute cu contact de protectie. Instalatii de priza de pamant si de protectie impotriva socurilor electrice Instalatiile de forta cuprind circuitele pentru alimentarea tancului de racire si a agregatului frigorific, centrala termica si/sau boiler-ul de incalzire a apei, aflate in cladirea de procesare, dar si la partea de automatizare a putului forat si a pompei de captare. Circuitele de iluminat, prize si forta se vor executa cu conductor de cupru si se vor proteja in tub IPEY montat ingropat in sape si tencuieli sau aparent n canale de protecie din PVC. Instalatia completa de paratraznet a cladirii va fi de tip coama si se va lega la priza de pamint la care se leaga si instalatia de protectie prin legare la pamint. Rezistenta de dispersie a prizei de pamint va fi de cel mult 1 ohm. La aceasta priza de pamant propusa, cu rezistenta de dispersie de max 1 ohm, se va lega tabloul electric general.
22

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Legarea tablourilor electrice se va realiza prin prevederea de piese de separatie tip cutie cu eclise. Priza de pamant se va realiza din electrozi din teava de otel zincat de 2 , cu lungimea de 2.5 m interconecati prin sudura cu platbanda din otel zincat 40x4 mm. Pentru protectia impotriva electrocutarii, in cazul aparitiei unor defecte de izolatie la aparatele si instalatiile electrice, toate nulurile de protectie ale corpurilor de iluminat, prizelor si utilajelor electrice se vor lega la priza de pamant. Protectia impotriva tensiunilor accidentale prin atingere indirecta este asigurata prin legarea la priza de pamant a tuturor partilor metalice ale echipamenteleor electrice care, in conditii normale, nu sunt sub tensiune dar pot intra sub tensiune printr-un defect de izolatie, precum si prin prevederea, in tablourile elctrice, a unor disjunctoare, unele dintre ele cuplate cu module diferentiale. Contorizarea consumului de energie electrica se va face la nivelul firidei de bransament. Beneficiarul va solicita distribuitorului de energie electrica CEZ (SC ELECTRICA) un aviz de spor de putere. La executia instalatiilor electrice se vor respecta prevederile normativelor si standardelor de specialitate (de exemplu: I 7, I 18, I 20, PE 107, PE 132, P118,P 119, NPSI, NPGM, etc.) si mai ales a celor de protectia muncii si de prevenire si stingere a incendiilor. Conform legii nr. 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare, este obligatorie verificarea proiectului de instalatii electrice la cerintele de calitate si siguranta in exploatare de catre un verificator atestat in specialitatea Ie. Lucrari de instalatii sanitare: Instalatii aferente noilor constructii : Alimentarea cu apa rece si calda a consumatorilor din incinta adapatoarele cu apa rece din grajduri dar si grupurile sanitare, vestiare, sala de procesare, laborator etc, se va face conform STAS 1478/90 si normativlui I9/ 1994 pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare. Instalatiile sanitare interioare aferente investitiei constau din: - Instalatia interioara de apa rece - Instalatia interioara de apa calda - Instalatia interioara de canalizare menajera Preluarea apelor de pe pardoseala grupurilor sanitare, vestiarelor, salii de procesare, laboratorului etc, se va face cu sifoane de pardoseala. Gradul de dotare cu obiecte sanitare al cladirii va fi: - lavoar din portelan sanitar: 4 bucati; - spalatoare : 4 bucati; - cadite de dus cu cabina : 3 bucati; - vas wc din portelan sanitar cu rezervor: 4 bucati, Alimentarea cu apa rece de consum din interiorul noilor constructii, se va face de la captarea verticala care se va realiza. De la reteaua de apa, la consumatorii din incinta, se va realiza o retea de alimentare cu apa exterioara montata ngropat din polietilena de inalta densitate (conducte PEHD) tip PE80SDR17.6., alcatuita in principiu dintr-un bransament 1 1/4", un camin amplasat in incinta si conducta instalatiei de utilizare exterioara, pana la nivelul cladirii, unde dintr-un camin de apometru ( apometru 32 mm), este alimentata coloana de apa rece a toaletelor din grupul sanitar, vestiar si camera centrului de conservare. Producerea apei calde se va realiza cu ajutorul unui boiler electric. Distributia instalatiilor de apa rece si apa calda dn interiorul cladirii de procesare, se va face la nivelul pardoselei de unde prin coloane si legaturi vor fi alimentate cu apa rece si apa calda toate obiectele sanitare.
23

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Conductele folosite n distributie, coloane, legaturi vor fi tevi din polipropilena cu insertie de aluminiu tip PPR/Al. Pentru instalatii sanitare. Legaturile de la robinetele de trecere la obiectele sanitare vor fi racorduri flexibile. Din distributia pe orizontala unde conductele se vor monta ingropate in sapa, izolate si protejate in tub de protectie, conductele de apa rece si apa calda se vor monta apoi n ghenele amenajate n grupul sanitar. Se vor utiliza conducte de polipropilen pentru circuitele de alimentare cu apa rece/apa calda si respectiv conducte din PVC cu etansare prin garnitura pentru conductele de scurgere a apelor uzate menajere. Presiunea de regim maxima a instalatiilor va fi de maxim 6 bar. Obiectele sanitare vor fi din portelan sanitar alb, echipate cu armaturi din alama nichelata sau inox, iar lavoarele vor avea prevazute baterii amestecatoare. Instalatia de canalizare menajera interioara din cladirea de procesare, se va executa din PVC iar racordurile de asemenea din PVC de scurgere, prin lipire sau pe garnituri. Golul iesirii la camin a conductei de canalizare de 110 a coloanei va fi practicat la cota 0,60 m fata de CTS ( cota de teren superioara) si va fi etansat cu dop de bitum. Instalatia de canalizare menajera interioara preia apele uzate de la grupul sanitar, vestiare, sala de procesare, laboratorul etc, la sifoanele de pardoseala. Conductele folosite vor fi din polipropilena cu mufa si garnituri. Racordarea la canalizarea exterioara se va face prin intermediul caminelor de canalizare, La baza coloanelor de canalizare se vor monta suporti care sa sustina coloanele de canalizare n timpul functionarii. Dilatarea coloanelor de canalizare va fi preluata prin mufe de mbinare si prin prevederea de puncte fixe sub mufele de sub planseu. Coloanele de canalizare se vor prelungi cu coloane de ventilatie deasupra acoperisului minim 50 cm si acoperite cu caciuli din tabla. Dimensionarea instalatiei de canalizare interioara se va face conform STAS 1795/87. Pentru preluarea si evacuarea apelor pluviale se va dimensiona o instalatie de canalizare pluviala conform STAS 1795 / 87. Evacuarea apelor pluviale de pe sarpanta cladirii, se va face la nivelul terenului amenajat prin intermediul burlanelor exterioare care se vor executa din polietilena. Lucrari de instalatii termice: Masurile de ordin tehnic care se impun pentru realizarea sistemului de incalzire, sunt urmatoarele: Pentru a se evita un cost mare al investiiei prin construirea si amplasarea centralei termice n exteriorul cladirii, se propune ca aceasta sa fie amplasata in spatiul interior existent, intr-un spatiu tehnic creat special intre sala de receptie materie prima si camera frigorifica pentru produsele finite, asfel incat interventiile structurale s fie minime i s fie respectate Normele P.S.I. i de siguran n exploatare specifice. Intrucat solutia de incalzire propusa se bazeaza pe utilizarea unei centrale electrice, cu o putere instalata de 20 kw, interveniile structurale care sunt necesare pentru montarea si amenajarea CT n acest spatiu, sunt nesemnificative din punct de vedere al rezistenei cldirii i constau n urmtoarele: Centralele termice electrice sunt o sursa de caldura moderna, ecologica proiectata pentru incalzirea centralizata a spatiilor de dimensiuni mici si medii si a facilitatilor de productie. Principalele avantaje ale incalzirii cu energie electrica sunt: eficacitate, randament inalt, dimensiuni reduse in concordanta cu cerintele Uniunii Europene privind depozitarea deseurilor. Centrala este echipata cu: -display pe baza de cristale lichide -control cu releu -termostat de siguranta -pompa de circulatie
24

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
-valva de siguranta 2,5 bar, 1/2" -incalzitor electric Caracteristicile unei centrala termice electrica de 20 kw: - Putere maxima: 20 kw - Alimentare electrica: 380 V - Dimensiuni mici H/L/G: 780/500/295 mm - Racord hidraulic: 1" - Randament: 99,30% Se propune o asfel de solutie de incalzire, intrucat la faza intocmirii proiectului tehnic sa se poata analiza oportunitatea, ca in aceiasi structura financiara elaborata la faza SF, in devizul general si in devizul pe obiecte, sa fie completata cu o sursa alternativa de energie verde (panouri solare, minicentrala eoliana, pompe de caldura s.a.). Aceste tipuri de centrale termice, prezinta foarte multe avantaje in ceea ce priveste fiabilitatea lor, randamentul ridicat cu un consum redus de energie si nu in ultimul rand siguranta in exploatare a acestor tipuri de echipamente. Instalatia de incalzire se va executa in sistem ramificat cu tevi din otel (sau PEXA-AL), montate aparent la nivelul plintei si calorifere din otel. Calculul necesarului pentru incalzirea incaperilor se va efectua conform SR 1907/97,si va tine cont de : - volumul spatiului interior al tuturor incaperilor centrului; - tipul si calitatea elementelor structurale ale cladirii si existenta sau nu a anvelopei (termoizolatia exterioara) cladirii; - grosimea elementelor structurale; - aerul infiltrat prin neetanseitati (existenta puntilor termice la nivelul elementelor structurale ale cladirii); - gradul de deteriorare si etanseizare a elementelor de inchidere mobile (usi si ferestre); - aporturile de caldura de la persoane si aparate electrice; Pentru incalzirea incaperilor se vor folosi corpuri de incalzire statice radiatoare din otel tinandu-se cont de urmatoarele criterii tehnico-economice : - nivelul de confort termic necesar; - randamentul termic ridicat al acestor radiatoare; - inertie termica redusa ce permite automatizarea sistemului de incalzire; - durata de viata si rezistenta in timp foarte ridicate; - greutatea si spatiul ocupat reduse in raport cu puterea termica dezvoltata; - design functional si armonios. In scopul asigurarii confortului termic dorit, coroborat cu o maxima economie de energie, fiecare corp de incalzire se va prevedea cu un robinet de reglaj automat, cu dublu sens si dezaerator automat. Pentru realizarea unei bune echipari hidraulice, pe returul fiecarui corp de incalzire se va monta un robinet de reglaj manual dublu sens prevazut cu ventil de colt. La executie se vor respecta prescriptiile normativului I-13, pentru executarea instalatiilor de incalzire centralizata. Se vor respecta de asemenea Normele de Sanatate si Securitate a Muncii in domeniul Constructiilor, cat si Normele P.S.I. specifice.
25

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
IV. Instalatiile pentru reele exterioare: Intrucat investitia este realizata in mediul rural, singura retea existenta, este reteaua publica de electricitate, care trece prin incinta amplasamentului, aflandu-se la o distanta mica (15 20 m) de viitoarele constructii din componenta fermei de vaci . Restul retelelor pentru realizarea functionalitatii investitiei, sunt prevazute a se realiza in cadrul investitiei, asfel : - alimentarea cu apa se va face prin realizarea unei captari tip put-forat si o retea proprie de distributie; - canalizarea se va face prin realizarea unei retele proprii de conducte si rigole prin care se va evacua apa reziduala in doua fose septice vidanjabile; Bransarea si distributia retelei de energie electrica in interiorul amplasamentului Alimentarea cu energie electrica a noilor constructii ce se vor realiza in cadrul fermei, se va face printrun bransament aerian tip ramificatie, care va fi proiectat, realizat si pus in functiune de catre furnizorul de energie electrica din regiune. Asa cum am precizat reteaua publica de electricitate de medie tensiune, trece chiar prin incinta amplasamentului, si se afla la o distanta destul de mica (15 20 m) de viitoarele constructii din componenta fermei de vaci. In total, reteaua de distributie a energiei electrice, pentru alimentarea tuturor constructiilor si echipamentelor din cadrul fermei (cladire procesare lapte, grajdul pentru vaci, constructie anexa pentu furaje, echipamentele pentru putul forat etc), are o lungime de aproximativ 45,0 m si traseul ei optim (conform necesitatilor de functionare) va fi stabilit in cadrul fazei de proiectare. Asadar, pentru crearea unei noi partide de curent, furnizorul de electricitate va monta pe stalpul existent in incinta, un BMPT de la care beneficiarul, printr-o racordare aeriana, va alimenta toate constructiile ce se vor realiza in cadrul fermei. De la BMPT, se va realiza un traseu principal pana la consola de pe cladirea de procesare a laptelui, iar de acolo printr-o ramificatie se vor realiza trasee secundare catre garjdul pentru vaci si restul constructiilor care se vor realiza in incinta. In cladirea de procesare a laptelui se va monta un T.E.G. iar din acest tablou vor fi alimentate celelalte tablouri electrice (TE-grajd; TE-corp anexa etc), necesare pentru realizarea circuitelor de iluminat si a circuitelor de prize si forta din celelalte constructii. Tablourile electrice vor fi de tipul celor pe cadre metalice, etansate, montate in carcase metalice (cofret metalic). Retelele exterioare edilitare : Pentru asigurarea utilitatilor tehnico-edilitare aferente obiectivului de investitie, n cadrul SF-ului s-au prevazut urmatoarele retele exterioare : - retea exterioara de alimentare cu apa + captare tip put forat vertical de 45,0 m adancime - retea exterioara de canalizare ape uzate menajere + fosa septica vidanjabila Reteaua exterioara de alimentare cu apa: Pentru asigurarea alimentarii cu apa este prevazut a se realiza un sistem propiu, compus din sursa in cazul de fata captare apa tip put-forat vertical (cu o adancime de 45 m) si o retea exterioara de distributie. Sursa de captarea apei este de tip put forat vertical (45m), complet echipat si automatizat, camera put si imprejmuire. Reteaua de alimentare cu apa, are o lungime de aproximativ 55,0m si traseul ei optim (conform necesitatilor de functionare) va fi stabilit in cadrul fazei de proiectare.
26

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Sistemul de alimentare cu apa este alcatuit din urmtoarele elemente: reteaua de alimentare si distributie cu apa, pana la constructiile din incinta, se va realiza cu conducte din polietilena de inalta densitate (conducte PEHD) tip PE80, montate ingropat si este alcatuita in principiu dintr-un bransament 1 1/4", un camin amplasat in incinta si conducta de distributie a instalatiei de utilizare exterioara, pana la nivelul cladirilor, unde prin intermediul a cate unui camin, vor fi alimentate coloanele de apa rece ale constructiilor din cadrul fermei (grajdul pentru vaci, cladire procesare lapte, constructie anexa, platforma dejectii etc). Captarea si ridicarea apei din putul forat, se va realiza cu ajutorul unei pompe submersibile de adancime, iar asigurarea presiunii in cadrul sistemului de alimentare cu apa, se va face printr-o instalatie de mentinere a presiunii cu recipient de hidrofor. Alimentarea consumatorilor se face printr-o retea subterana din conducte de polietilena de nalta densitate cu Dn 40 mm, Pn 6 bar, asigurandu-se un regim de livrare permanent. Montarea conductelor se va face cu respectarea adancimilor de inghet si in conformitate cu tehnologia impusa de furnizorul de materiale. Reteaua exterioara de canalizare menajera si pluviala: In functie de provenienta (tipul de consumator), continutul dar si de gradul de impurificare, apele uzate si menajere sunt de mai multe calitati, astfel : - ape uzate de tip fecalomenajere, ce provin de la constructiile din cadrul fermei in cadrul procesului productiv (grajd pentru vaci, cladire procesare lapte, platforma depozitare gunoi de grajd etc.), cu un continut de MTS si CBO5; - ape pluviale provenite de pe sarpanta constructiilor, ape n general conventional curate, fara un continut de suspensii peste limitele admise. Evacuarea apelor pluviale de pe sarpanta acoperisurilor cladirilor, se va face la nivelul terenului amenajat prin intermediul sistemului de jgiaburi si burlane exterioare care se vor executa din tabl zincata prevopsit. Atat apele uzate provenite de la grajdul pentru vaci si platforma pentru depozitarea gunoiului de grajd, cat si apele menajere provenite de la cladirea pentru procesarea laptelui, vor fi preluate printr-o retea exteriora din rigole din beton cu garatar si conducte din PVC, si se vor racorda la cele doua fose vidanjabile separate din cadrul incintei, amplasate fiecare la o distanta de minim 15,0 m fata de cele doua constructii, fose prevazute cu doua compartimente in trepte. Lungimea totala a retelei de canalizarea exterioara, este de aproximativ 38,0m si se va realiza din conducte PVC de 150, prin lipire sau garnituri, cu panta de mnimum 1.5%, iar traseul ei optim (conform necesitatilor de functionare) va fi stabilit in cadrul fazei de proiectare.. Atat reteaua de apa cat si cea de canalizare se va poza pe un pat de nisip de 20 cm grosime, strat ce va fi si lateral stanga dreapta, cat si deasupra de 15 cm grosime. La baza coloanelor de canalizare se vor monta suporti metalici care sa sustina coloanele de canalizare n timpul functionarii. La schimbarile de directie si la iesirea coloanelor menajere din cladiri se vor prevedea camine menajere prefabricate, deci racordarea se va face direct la cele doua fose vidanjabile, prin intermediul retelei de canalizare exterioara si prin intermediul caminelor de canalizare. Caminele de vizitare vor fi executate conform STAS 2448 si vor fi prevazute cu PC (piese de curatare pentru o mai buna exploatare a instalatiei).
27

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
La faza intocmirii proiectului tehnic se va analiza oportunitatea, ca in aceiasi structura financiara elaborata si stabilita la faza SF (respectand devizul general si devizele pe obiecte), sa fie montata o ministatie de epurare dimensionata pentru acoperirea necesarului functionarii optime a fermei intr-o zi. Trasarea retelelor de apa si canalizare se va face prin tarusi fixati n axul conductelor. Sapatura se va executa manual cu sprijiniri de-a lungul santului montndu-se parapeti si podete metalice de protectie. n timpul lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare se vor lua masuri de securitate si stabilitate a constructiilor si instalatiilor precum si pentru protectia muncii si prevenirea accidentelor. Atat la executie cat si n exploatare se vor respecta cu strictete normele de tehnica securitatii muncii specifice acestui gen de lucrari. Executia lucrarilor de instalatii se va realiza numai cu personal calificat si cu instructajul de protectia muncii efectuat la zi. V. Principalele dotari cu utilaje pentru instalatiile aferente constructiilor din cadrul investitiei conform listei prezentate in Anexa 4 Noile cladiri din cadrul fermei, necesita urmatoarele dotari cu utillaje pentru instalatii, care sa aiba o garantie mai mare de 24 luni: - agregat tip camera frigorifica: 1 buc. - centrala termica electrica : 1 buc - boiller electric : 1buc; - hidrofor: 1buc; - pompa submersibila put forat: 1 buc; - dispozitiv de amorsare (captare) pt.paratraznet: 1 buc; Caracteristicile tehnice ale echipamentelor mai sus enumerate sunt : a) Agregat tip camera frigorifica: conf. Anexa 4 Caracteristici: Capacitate totala 366 litri, Clasa energetica A+, Racire dinamica cu ventilator interior, Indicator pentru temperatura , Dimnensiuni(IxLxA) 170 x 70 x 65 cm b) Centrala termica electrica Centralele termice electrice sunt o sursa de caldura moderna, ecologica proiectata pentru incalzirea centralizata a spatiilor de dimensiuni mici si medii si a facilitatilor de productie. Principalele avantaje ale incalzirii cu energie electrica sunt: eficacitate, randament inalt, dimensiuni reduse in concordanta cu cerintele Uniunii Europene privind depozitarea deseurilor. Centrala este echipata cu: - display pe baza de cristale lichide - control cu releu - termostat de siguranta - pompa de circulatie - valva de siguranta 2,5 bar, 1/2" - incalzitor electric Caracteristicile unei centrala termice electrica de 20 kw:
28

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
- Putere maxima: 20 kw - Alimentare electrica: 380 V - Dimensiuni mici H/L/G: 780/500/295 mm - Racord hidraulic: 1" - Randament: 99,30% c) Boiller electric : capacitate 100 l (conf. Anexa 4) Caracteristici: Acumulare boiler electric [litri]: 100 Tensiune de alimentare [V]: 230 Dimensiuni boiler electric [xL]: 913 x 758 Putere boiler electric [kW]: 1.8 Temperatura max. boiler [C]: 75 Presiune max. boiler [bar]: 8 Greutate [kg]: 25 d) Hidrofor : 50 80 l (conf. Anexa 4) Caracteristici: Alimentare monofazica 1x220V Putere electrica maxima a hidroforului: 0,98 kW Debit min/Presiune max: 5 l/min_ 47mCA Debit max/Presiune min: 45 l/min_ 22 mCA Adancime maxima de aspiratie hidrofor: 8-9 m Componenta Hidrofor: Pompa, vas de hidrofor 24 litri, presostat, manometru, piesa cu 3 cai, racord flexilbil. Greutate hidrofor: 19,5 kg. e) Pompa submersibila put forat : (conf. Anexa 4) Caracteristici: Diametru pompa 98 mm Tensiune de alimentare230 V/50 Hz Putere consumata1,5 Kw Consum de curent 6.5 Amp Presiune maxima 84,6 mca Debit maxim 70 l/min Cablu electric 40 m Orificiu de refulare 1" Carcasa pompei, a motorului, corpul de refulare si arborele motor din inox AISI 304. Motor asincron, 2 poli, protectie IP68, clasa F.serviciu continuu Dubla etansare mecanica in camera de ulei cu inele de grafit-steatit si grafit-alumina Turbine din inox. f) Dispozitiv de amorsare (captare) pentru paratraznet : (conf. Anexa 4) Paratrsnet cu dispozitiv de amorsare dotat cu un triplu protector al sistemului de izolare, un acumulator de ncrcare electrostatic n mai multe etape, un generator electronic de impulsuri ascendente i un eclator.
29

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Fabricat din oel inoxidabil AISI 316 cu o greutate total de maximum 5 kg, o lungime util total de minimum 1078 mm, fr surs de alimentare. Caracteristici: - circuit electronic emitor de impulsuri denalt tensiune i generator de lideri ascendeni. Limit de funcionare mai mic de 50 kV/m. nchis ermetic n corpul central al paratrsnetului i protejat contra descrcrilor electrice prin montaj n cutie Faraday; - amorsare, conform Anexei C a normelor UNE 21 186/96, NF C 17-102/95.Triplu protector al sistemului de izolare, NOREIN, care garanteaz caracteristicile sistemului n condiii de ploaie. - acumulator de ncrcri electrostatice n mai multe etape, cu un singur vrf de descrcare cu scopul de a evita dispersarea ineficient a ncrcturii; -fabricat integral din oel inoxidabil AISI-316 (fr aluminiu pentru a evita formarea de perechi galvanice i coroziunea) - Cmp electric ambiental ca unic surs de alimentare extern. Total autonom i fr mentenan VI. In cadrul realizarii investitiei vor fi utilizate urmatoarele categorii de echipamente tehnologice : A. Echipamente pentru dotarea grajdului de vaci; B. Echipamente pentru dotarea minifabricii de procesare a laptelui. A. Echipamente pentru dotarea grajdului de vaci Principalele echipamente pentru dotarea grajdului de vaci sunt : 1. Cuete separatoare Cuetele separatoare sunt confecionate din eav de oel zincat la cald. n funcie de tipul ales, prezint diferite caracteristici. Caracteristici constructive: bar separatoare diametrul elementului principal este de 2" (60 mm), lungimea de 120 cm; talp din oel pentru fixare vertical, prevazut cu 4 conexpanduri (boluri); limitator de greabn din eav cu diametrul de 1, lungimea egal cu limea patului de odihn (110 cm 125 cm); limitator de avansare, din eav cu diametrul de 1 ".
30

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
In funcie de dimensiunea, de echiparea grajdului i de modul de dispunere a animalelor, separatoarele Texasflex pot fi montate n mod diferit: - simple (fig. 1) sau duble (fig. 2)
fig. 1 fig. 2 Cuete simple
31

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
2. Front de furajare autocapturant pentru vaci Fronturile de furajare sunt confecionate din bare de oel zincat la cald i sunt compuse din panouri de furajare cu autofixare, cu 4 posturi /segment. Sistemul este de tip antisufocare, cu bare pentru blocare manual i autoblocare. Caracteristici: - dimensiune segment - 280 cm (msurat ntre axele stlpilor), respectiv 70 cm pe un post; - nlime 92 cm - stlpi confecionai din eav de 2, cu nclinaie de 12; - bride i uruburi pentru prindere pe stlpi. Schema constructiv este prezentat n schemele de mai jos
32

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
3. Adptori 3.1. Adptori cu nivel constant Sunt utilizate pentru adparea vacilor n stabulaie liber, fiind prevzute, la cerere, cu sistem electric de nclzire a apei. Caracteristici: - capacitate de 60 (pentru un efectiv de pn la 20 capete, sau de 120 de litri, pentru un efectiv de pn la 40 de capete; - cuva este confecionat din tabl de oel inoxidabil; - picioare din eav de oel inoxidabil; - nivelul constant se menine prin intermediul unui plutitor; - prevzut cu buoane pentru golire, curire i dezinfectare; - racordare la reeaua de alimentare cu ap prin furtun i racord de " - opional cu rezisten electric pentru nclzirea apei; 3.2. Adptori antinghet
33

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Se utilizeaz n zonele reci, pentru a permite adparea n spaii nchise, seminchise sau deschise, expuse frigului. Acestea pot fi simple sau duble
Caracteristici: - capacitate - 25 litri (simple), 40 litri (duble); - nu necesit energie extern; - corpul este realizat din material plastic, rezistent; - izolaie ntre perei cu poliuretan ecologic, care permite funcionarea pn la -35C; - una/dou sfere de izolare i nchidere; - nivelul constant se menine prin intermediul unui plutitor; - prevzut cu buoane pentru golire, curire i dezinfectare; - racordare la reeaua de alimentare cu ap prin furtun i racord de " 3.3. Adptori cu clapeta
Adptorile sunt confecionate din aluminiu i sunt prevzute cu clapet pentru reglarea nivelului apei. Capacitate 5 litri 4. Pat de odihn pentru vaci cu lapte (covoare/saltele de cauciuc) Covorul de cauciuc este rezistent la ap i are n interior un strat de pnz, ceace i confer o rezisten ridicat n timp. Suprafaa exterioar rugoas asigur meninerea rumeguului sau a altor substane dezinfectante. Patul de odihn rmne elastic, nu se deformeaz, avnd o rezisten lung n timp. De asemenea, are o rezisten ridicat la corodarea provocat de materiile fecale i amoniac. Dimensiuni: lungime 185 cm, lime 115 cm. 5. Ventilator Ventilatoarele de mare capacitate montate n grajd, asigur confortul termic al animalelor. Sunt echipate cu panou de comanda cu termostat.
34

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
B. Echipamente pentru dotarea minifabricii de procesare a laptelui. Aceasta minifabricuta de capacitate mica, este destinat prelucrrii laptelui n scopul ridicrii nivelului calitativ i al mririi duratei de valabilitate a produselor, prin pasteurizare. Chiar dac acest sistem este deosebit de simplu, laptele prelucrat are o durabilitate de peste zece zile, dac este pstrat n condiii optime de temperatur. Echipamentul descris, se preteza conditiilor existente n fermele mici sau n centrele de colectare si asigura durata de garanie a laptelui prin respectarea condiiilor de igien i a celor impuse de UE. Echipamentele trebuie sa fie omologate, avizate din punct de vedere sanitar-veterinar cat i testate i verificate. Principalele echipamente pentru dotarea minifabricii de procesare a laptelui, sunt : 1. Tanc pentru stocarea i rcirea laptelui Tancurile sunt confecionate din oel inoxidabil alimentar, cu capacitate de stocare cuprins ntre 500 i 32.000 de litri, rcirea realizndu-se la o temperatur de 4-60 C. n funcie de capacitate, construcia tancurilor este vertical (pn la 3000 de litri), sau orizontal (peste 3000 de litri). Caracteristici constructive: - cilindru interior i exterior din oel inoxidabil ; - izolaia ntre perei din poliuretan ecologic; - capac rabatabil, cu gur de alimentare; - cadru solid, cu picioare reglabile; - eav de evacuare; - scar din oel inoxidabil (la cele de capacitate mare, nalte); - capacitate 300 32000 litri. Pri componente: - recipientul de stocare (tanc) ; - echipament frigorific automatizat, cu agent frigorific nepoluant, compus din: - compresor - condensator, rcit cu aer - termometru digital
35

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
- sistem de automatizare - echipament electric de comand i control, compus din: - termostat electronic - ntreruptor de comand - agitator comandat prin intermediul unui releu de timp care asigur omogenizarea fr baterea laptelui, cu ( agitare temporizat - pomp de transvazat lapte ; - sistem automat de splare - (opional), compus din: - pomp de transvazat lapte sau soluia de splare - tablou electric de comand transvazare/splare (poz. 1) - alte anexe (cuv, robinet, capac, furtun)
Control i afiaj - toate componentele electronice sunt alimentate la 230 V (pentru tancuri capacitatea de pn la 1000 litri) sau la 380 V (pentru tancuri cu o capacitate mai mare de 1000 litri); - unitate de control al temperaturii laptelui, operat electronic; - afiaj digital cu leduri pentru temperatur; - dou puncte de temperatur ajustabile (3,2 i 4,5C); - rcirea, amestecarea i splarea sunt complet automatizate; - butoane de comand. Dimensiuni de gabarit
Capacitate (litri) 1000 Nr. mulsori 2/4 Constructie vertical Alimentare 220-240 V 380Capacitate maxim (litri) 1079 Greutate (kg) 270 Dimensiuni constructive lungime x lime x nlime (mm) 2400x1480x1240 (1830*)
36

1 / 2011 ACORD DE MEDIU 400 V 50 Hz 380-400 V 50 Hz 380-400 V 50 Hz 380-400 V 50 Hz Instrumente structurale 2007 - 2013
GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
1500 2000 3100
2/4 2/4 2/4
vertical vertical orizontal
1530 2150 500
280 430 500
2400x1480x1510 (2140*) 2790x1830x1460 (2400*) 3411 660 x 1975
Minifabricuta pentru prelucrarea laptelui, dotat cu echipamentul de condiionare a laptelui Echiparea minifabricutei se poate realiza n dou moduri, in functei de dorinta si capacitatea financiara a beneficiarului: Modul 1, pentru producie i ambalare lapte integral in 2 variante de capacitate a) cu capacitate de 600 l b) cu capacitate de 1000 l Modul 2, pentru producie i ambalare de lapte degresat i smntn, n doua variante de capacitate a) cu capacitate de 600 l b) cu capacitate de 1000 l
Prezentare flux tehnologic Modul 1 ambalare lapte- descriere, exploatare Procesul de prelucrare i ambalare se realizeaz n mai multe spatii si in mai multe etape, parcurgand un anumit flux tehnologic : a). Spatiul de recepie este format din doua spatii distincte : Spatiu receptie materie prima si Laborator, necesar pentru determinarea calitilor fizico-chimice ale laptelui, care este dotat cu: Analizor electronic - 1 buc Cilindru gradat din sticl -1buc Termometru - 1buc Toate probele se recolteaz din tancul de rcire afalat in Spatiu receptie materie prima. b). Spatiul de dozare i ambalare , este formata din mai multe spatii judicios asezate, pentru parcurgerea corespunzatoare a tururor etapelor din cadrul fluxului tehnologic, asfel : spatiu cu destinatia de sala procesare a laptelui, in care se vor desfasura principalele etape din fluxurile tehnologice de prelucrare a laptelui, avand suprafata utila de Su=24,57mp; spatiu cu destinatia de camera spalare recipienti si instrumentar de lucru, in care se vor curata, igieniza si steriliza toate vasele, recipientii si instrumntele folosite in procesul tehnologic, avand suprafata utila de Su=3,80mp; spatiu cu destinatia de camera depozitare consumabile, in care se va gasii tot cea ce presupune obiect de ambalaj a produselor finite din lapte (ex.: pungi de ambalare lapte, branza, smantana, sticlute si/sau cutii din plastic sau carton s.a.) avand suprafata utila de Su=2,66mp; spatiu cu destinatia de camera frigorifica produse finite, avand deschidere spre exterior, pentru a In cadrul fluxului tehnologic, pentru dozare, ambalare i lipire pungi sunt necesare urmatoarele echipamente si dotari :
37

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
rezervorul pentru lapte, confecionat din tabl de oel inoxidabil este fixat pe perete cu ajutorul unui cadru de susinere; dozatoarele de lapte, fixate prin uruburi pe acelai cadru suport cu rezervorul de lapte. Dozatoarele sunt formate din: o corp cilindric transparent (policarbonat special alimentar), o 2 capace din oel inoxidabil o garnituri de etanare (cauciuc alimentar) o furtun de alimentare de la rezervor (furtun alimentar special pentru lapte) o furtun de scurgere n pung de plastic, o robinet superior i inferior. Capacitatea de umplere a cilindrului este de 1 litru. masa de lucru, amplasat sub dozatoare, are rolul de a susine courile cu pungile de lapte. Este o constructie metalic din oel inoxidabil. dispozitivul de lipire termic este o construcie metalic, format dintr-un cadru suport fixat pe masa de lipire, o falc mobil articulat pe cadru, o pedal de acionare de picior montat sub masa de lipire si o falc inferioar fix. Flcile sunt prevzute cu benzi rezistive care prin nclzire electric realizeaz lipirea pungilor preformate.Tensiunea de lucru este 12 V, puterea rezisentelor electrice este de 200 W. tabloul electric de comand i reglaj al dispozitivului de lipire a pungilor asigur tensiunea de 12 V i permite reglarea temperaturii de lipire n funcie de grosimea i materialul pungilor. couri speciale, din oel inoxidabil, cu 6 locauri. In procesul tehnologic propriu zis, laptele este introdus n dozatorul gravitaional, prin manevrarea robinetului superior. Dup umplerea dozatorului se nchide robinetul superior i se deschide robinetul inferior, efectundu-se umplerea pungii. Se repet ciclul de umplere a celor ase pungi cu lapte care sunt lipite cu ajutorul dispozitivului de lipire. Lipirea se face individual, prin introducerea captului liber al pungii ntre flcile dispozitivului de lipire termic i prin acionarea pedalei acestuia. Dup lipirea celor ase pungi introduse n suportul (coul) de susinere i manipulare, se procedeaz la poziionarea acestora pe orizontal pentru a verifica dac lipirea a fost executat corect. Dac se constat c lipitura nu etaneaz perfect i laptele se scurge, se repet lipirea. c). In camera spalare recipienti si instrumentar de lucru, sunt necesare urmatoarele dotari: cuv de nclzire, cu capacitate de 245 l, confecionat din tabl din oel inoxidabil cu pereii izolai termic cu plci din polistiren. Capacul cuvei este articulat pe cuv cu dou balamale i este confecionat tot din tabl din oel inoxidabil. rezistenele de nclzire, 3 buc, sunt montate la partea inferioar a cuvei (putere total de 12 kW). cadrul de susinere al cuvei este o construcie din profile metalice; cutia de comand i control conine elemente de termoreglaj, acionare i afiaj digital (i nregistrare pe hrtie) a temperaturii i timpului de pasteurizare, precum i avertizare sonor. In procesul tehnologic propriu zis, prin nclzire la 68-700 C se distruge n totalitate microflora banal i majoritatea microflorei patogene (bacilul TBC, etc.), astfel nct dup terminarea sterilizarii (30-40
38

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
min.), laptele s corespund normelor igienico-sanitare. n acest mod se prelungete conservabilitatea i calitatea laptelui. Conform schemei tehnologice, laptele proaspt, ambalat n pungi (12 supori/couri x 6 pungi = 72 pungi) este introdus n cuva cu ap cald. Se acioneaz ntreruptorul de pornire a ciclului de nclzire i se menine laptele la temperature de 700 C, timp de 30 minute, cu ajutorul tabloului de control i meninere automat a temperaturii, cu control digital al timpului de pasteurizare. Se menine arja de 72 pungi pn la declanarea dispozitivului sonor de avertizare a terminrii ciclului, dup care pungile sunt scoase i trecute imediat n secia/cuva de rcire. d). Tot in sala procesare, mai sunt necesare si echipamente de rcire, asfel: o cuv pt varianta a sau 2 cuve pt. varianta b de rcire cu capacitate de 245 l, confecionat din tabl de oel inoxidabil. pompa de recirculare a apei reci n cuv este montat la extremitatea dreapt a cuvei. Este o pomp submersibil de mic capacitate, avnd furtunul de refulare cu deversare n partea superioar a cuvei, pe capac. Bazin ap-ghea. In procesul tehnologic propriu zis, in aceast etapa se completeaz procesul de sterilizare prin oc termic, meninndu-se pungile n ap rece, la temperatura de 0-5 0 C, pn cnd temperatura laptelui ajunge la 6-80 C. Operaiunea dureaz 30 de minute. Dup ncheierea ciclului de rcire, semnalizat de alarma de la secia de sterilizare, pungile sunt scoase din cuva de rcire, eliberandu-se locul pentru arja urmtoare. Pungile sunt aezate n navete de plastic i depozitate imediat n camera frigorific (la o temperatur de 0-50 C). Nota : Fluxul tehnologic este prezentat n partea de piese desenate, din cadrul documentatiei. Prezentare flux tehnologic Modul 2 producer si ambalare smantana - descriere, exploatare Procesul de prelucrare i ambalare se realizeaz n mai multe spatii si in mai multe etape, Modul 2 coninand, urmatoarea capacitate de flux : a). Spatiul de recepie , este identic cu cel prezentat la fluxul tehnologic de la Modulul 1 b). In sala de procesare, in etapa realizarii fluxului tehnologic de smntnire normalizare, mai sunt necesare urmatoarele dotari cu: Separator smntn, cu o capacitatea de 125 l/or; Mas de lucru; Bazin de normalizare, cu o capacitate de 300 l, In procesul tehnologic propriu zis, laptele nclzit la temperatura optim se deverseaz n bazinul de stocare din care curge apoi n separatorul de smntn. Separatorul de smntn este amplasat pe o mas din oel inoxidabil pentru industria alimentar. Laptele smntnit curge direct n bazinul de normalizare (confecionat din otel inoxidabil pt. industria alimentar 4.301). Normalizarea laptelui cu coninutul de grsime dorit se realizeaz prin amestecarea laptelui integral cu lapte smntnit. Calculul normalizrii se poate face prin metoda ptratului lui Pearson (regula amestecurilor), sau pe baza unor formule de bilan.
39

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Laptele normalizat este adus prin intermediul unei pompe pentru lapte n rezervorul Seciei de ambalare. c). In cadrul fluxului tehnologic, pentru dozare, ambalare i lipire pungi - identic cu cea prezentat la fluxul tehnologic de la Modul 1 d). Camera spalare recipienti si instrumentar de lucru - identic cu cea prezentat la fluxul tehnologic de la Modul 1 e). Echipamentele de rcire - sunt identice cu cele prezentate la fluxul tehnologic de la Modul 1 Nota : Fluxul tehnologic este prezentat n partea de piese desenate, din cadrul documentatiei. INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE A LUCRARILOR Toate solutiile tehnice adoptate pentru constructii si instalatii asigura cerintele de calitate prevazute de Legea 10/1995, si anume: A. Rezistenta si stabilitate; B. Siguranta in exploatare; C. Siguranta la foc; D. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; E. Izolare termica, hidrofuga si economie de energie; Af. Verificarea terenul de fundare al constructiei. CERINTA A REZISTENTA SI STABILITATE Cerinta de rezistenta si stabilitate se refera la toate partile componente ale constructiilor, precum si la terenul de fundare, respectiv: - infrastructura; - suprastructura; - elemente nestructurale de inchidere (pereti zidarie, panouri vitrate); - elemente nestructurale de compartimentare; - instalatii aferente cladirii; - terenul de fundare. Constructiile sunt concepute si realizate astfel incat pe toata durata de exploatare a acestora sa satisfaca cerinta de rezistenta si stabilitate. Prin aceasta se intelege ca actiunile susceptibile de a se exercita asupra constructiilor in timpul executiei si exploatarii nu vor avea ca efect producerea vreunuia din urmatoarele evenimente: - prabusirea totala sau partiala a constructiilor; - deformatii de marime inadmisibila; - avarierea unor parti ale constructiilor sau a instalatiilor, rezultata ca urmare a deformatiilor mari ale elementelor componente; - avarii rezultate din evenimente accidentale tehnice. Cerintei de rezistenta si stabilitate ii corespund conditii de calitate pentru constructii, in ansamblu lor dar si pentru partile componente ale acestora, referitoare la stabilitate, rezistenta mecanica, ductilitate, rigitate, durabilitate . Urmarirea comportarii lucrarilor de constructii in timp, se va face sub forma unei supravegheri permanente a starii tehnice a constructiei - urmarire curenta (conform prescriptiilor Normativului P130/1999
40

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
elaborat in baza Ordinului MLPAT nr. 57/N/18.08.1999 publicat in Buletinul Constructiilor nr. 1/2000 si a Regulamentului anexat Legii 10/1995 - in baza H.G. nr. 766/1997), in scopul asigurarii stabilitatii, rezistentei si sigurantei in exploatare a constructiilor. CERINTA B - SIGURANTA IN EXPLOATARE Cerinta de siguranta in exploatare se refera la criterii, parametrii si niveluri de performanta privind: 1. siguranta circulatiei pietonale; 2. siguranta circulatiei cu mijloace de transport mecanizate (nu este cazul); 3. siguranta cu privire la riscuri provenite din instalatii; 4. siguranta in timpul lucrarilor de intretinere; 5. siguranta la intruziune si efractie. CERINTA C - SECURITATEA LA INCENDIU Cerinta de calitate "siguranta la foc" impune ca solutiile adoptate prin proiect sa asigure in caz de incendiu: - protectia si evacuarea ocupantilor; - limitarea pierderilor de vieti si bunuri materiale; - impiedicarea extinderii incendiului la cladirile invecinate; - prevenirea avariilor la constructiile si instalatiile invecinate, in cazul prabusirii constructiei; - protectia serviciilor mobile de pompieri care intervin pentru stingerea incendiilor, evacuarea ocupantilor si a bunurilor materiale; Toate solutiile adoptate sunt in conformitate cu Normativul de siguranta la foc a constructiilor P118, STAS 1478, Normativul de proiectare a instalatiilor sanitare I9, etc. Se vor respecta prevederile scenariului de securitate la incendiu, atasat documentatiei. Este interzisa folosirea sau depozitarea lichidelor ori a gazelor combustibile in alte locuri decat cele special amenajate, in cantitati limitate si fara respectarea masurilor de prevenire si stingere specifice. Beneficiarul va avea grija in timpul exploatarii cladirii sa respecte normele de prevenire si stingere a incendiilor - se vor amenaja spatii speciale pentru fumat, nu se va utiliza flacara deschisa in spatiile cu risc de incendiu etc. Instalatiile utilitare vor fi verificate periodic. Este interzisa folosirea sau depozitarea lichidelor ori a gazelor combustibile in alte locuri decat cele special amenajate. Norme pentru paza si stingerea incendiilor Lucrarile prevazute in prezentul proiect corespund cerintelor urmatoarelor normative, care trebuiesc respectate si la executie: - PE 009/93 Norme de prevenire, stingere si dotare impotrva incendiilor pentru ramura energiei electrice si termice, cu modificari in ordinul MEE nr.1450/83. - Norme generale de protectia muncii, MMSS si MSF 2002. - P9/82 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare, aprobat cu decizia ICCPDC nr.107/82. - P118/83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului. - C300/1994 Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiului pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii, aprobat cu ordinul MLPAT nr.20/N/1994.
41

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
- Conform Legii 10/1995, beneficiarul de investitii este obligat sa verifice ca receptionarea si darea in exploatare a obiectivului sa se faca numai daca sunt respectate prevederile si conditiile din actele normative in vigoare. CERINTA D a) IGIENA SI SANATATEA OAMENILOR Constructiile sunt proiectate astfel incat sa respecte sanatatea si igiena beneficiarilor si a vecinilor, cat si proctectia mediului. Impactul asupra mediului si a sanatatii populatiei, care rezulta din activitatile desfasurate in cadrul investitiei (apelor de suprafata, a panzei freatice, a solului, a ecosistemelor acvatice si terestre, a aerului), in conditiile respectarii instructiunilor de lucru, este nesemnificativ Igiena aerului Nu sunt folosite materiale de constructii care contin substante nocive sau radioactive. In spatiile inchise se va asigura 16,3% din volumul camerei, concentratie de oxigen. Toate spatiile sunt prevazute cu ferestre cu posibilitatea ventilarii naturale. Ventilarea spatiilor se face manual, prin deschiderea de ferestre, cu conditia respectarii valorilor minime ale debitelor de aer vehiculate. Pentru ca acest sistem sa functioneze intr-o maniera satisfacatoare este necesara o improspatare a aerului cu 0,5....1 vol/ora. Igiena apei Echiparea cu instalatii si echipamente sanitare se face conform prevederilor STAS 1478, asigurandu-se consumurile zilnice de 110l/pers/zi de apa rece si calda. Conditiile de calitate a apei sunt cele admise pentru apa potabila distribuita prin instalatii sanitare (STAS 1342). Igiena mediului interior Crearea unui mediu higrotermic optim implica asigurarea unei ambiante termice globale atat in regim de iarna, cat si de vara. Iluminatul natural Cladirile sunt prevazute cu ferestre cu geam clar care asigura necesitatiile de iluminare. Pentru spatiile interioare se asigura un raport de 1/6 intre aria ferestrelor si aria pardoselilor. Iluminatul artificial Nivelul de iluminare medie este dimensionat conform necesitatilor, respectandu-se normale in vigoare. Iluminatul artificial de va realiza prin instalatii electrice pe baza normativelor si standardelor specifice. Factorul de uniformitate = 0.40 (incaperi de utilizare generala) si 0.25 (spatii circulatie). Se asigura lumina de siguranta pe calea de evacuare (scara principala). Gestiunea substantelor toxice si periculoase utilizate pe amplasament Nu este cazul. Tinand cont ca produsele manipulate nu intra in categoria substantelor toxice si periculoase, nu se poate retine in sarcina obiectivului un fenomen de poluare a factorilor de mediu ca urmare a activitatii propiuzise. Exproprieri Nu sunt necesare expropieri.
42

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Activitati de dezafectare Nu este cazul. Terenul este liber de constructii. Organizare de santier. Zone de depozitare deseuri Organizarea de santier este prevazuta a se realiza chiar pe amplasamentul lucrarii, iar depozitarea deseurilor si eliminarea acestora va respecta in totalitate normele locale de salubritate. Durata de exploatare a investitiei Investitia va fi exploatata permanent pe toata durata de existenta a cladirilor. Poluarea generata de activitate Nu este cazul. Impactul negativ Impactul negativ este nesemnificativ. In perioada de executie - Lucrarile de executie se vor desfasura fara afectarea domeniului public si se vor realiza numai cu personal calificat. - Constructiile care se vor realiza nu vor afecta buna desfasurare a activitatilor desfasurate in imediata vecinatate. - Constructiile (baracamentele) si echipamentele provizorii necesare executarii lucrarilor se vor amplasa in interiorul incintei. In perioada de exploatare Singurii factori poluanti posibili la aceasta investitie ar putea fi apele uzate. Pentru acestea se prevede evacuarea in fosele septice vidanjabile. Finisajele exterioare ale constructiilor, vor fi durabile astfel incat sa nu permita asezarea rapida a prafului si deteriorarea imaginii si culorilor prevazute prin proiect. Lucrari de diminuare a impactului Managementul apelor (colectare, drenare,epurare, deversare): Canalizarea interioara se va racorda in incinta in rigole betonate si camine de vizitare iar in functie de cotele finale, acestea vor fi racordate la traseul retelei exterioare de canalizare. Se va realiza o retea in incinta care va prelua apele uzate menajere ce vor fi dirjate spre fosele septice vidanjabile. Preluarea apelor pluviale se va face prin rigole tip ACO si vor fi dirijate spre zonele cu spatii verzi din vecinatatea platformelor trotuarelor si a celor carosabile. Conductele exterioare de apa si canalizare se vor proiecta si executa conform Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si polipropilena, Indicativ GP 043-99. In caminul de racord apa, s-a prevazut un apometru individual. Impactul pozitiv. In perioada de functionare a fermei.
43

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
o infrastructura nou creata se va adauga la spatiului construit din zona; o se va realiza o investitie moderna cu beneficii directe asupra cresterii economice a zonei si a vietii locuitorilor din zona; o se va crea un spatiu adecvat pentru cresterea animalelor si prelucrarea laptelui; o se vor creea noi locuri de munca; o realizarea investitiei, va contribui la imbunatatirea conditiilor de mediu ale zonei; Asadar, avantajele realizarii unei asfel de investitii are un impact pozitiv direct : 1.pentru productori, intrucat : crete capacitatea de prelucrare i de valorificare a laptelui; cresc veniturile obinute i implicit, nivelul de trai; exista posibilitatea dezvoltarii fermei, prin reinvestirea profitului obinut. 2.pentru consumatori, intrucat : crete sigurana alimentar; scade pretul produselor, prin eliminarea intermediarilor dintre producator i consumator. 3.pentru economie, intrucat : se realizeaza o transparena cu privire la activitatea fiscal a firmei; creste numarul locurilor de munc; dezvoltarea zonelor n care se realizeaz investiiile.
4 PROCESE TEHNOLOGICE
4.1. Procese tehnologice in perioada de realizare a investitiei Procesele tehnologice de executie a cladirilor nu ridica probleme deosebite inscriindu-se in categoria proceselor normale de constructie. Astfel, tehnologiile de realizare sunt clasice si presupun urmatoarea abordare si succesiune a etapelor: Amenajarea incintei, nivelarea simpla cu utilaje terasiere a terenului Asigurarea retelor exterioare de utilitati prin realizarea conductelor de bransare in constructie ingropata Sapatura generala pentru fundatie executata mecanizat Cofrarea si pregatirea terenului de fundare Turnarea betonului in fundatii Realizarea elevatiilor prin cofrare, montare armatura, turnarea betonului Realizarea lucrarilor de izolatii a fundatiilor Realizarea umpluturilor si compactarea acestora Realizarea structurii metalice a constructiilor Realizarea celorlalte elemente succesive ale structurii de rezistenta Realizarea inchiderilor perimetrale Realizarea lucrarilor de instalatii interioare Montarea tamplariei Realizarea sarpantelor metalice si a invelitorilor Realizarea finisajelor interioare si exterioare Realizarea lucrarilor de amenajari exterioare si replantare a spatiilor verzi
44

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
4.2. Procese tehnologice in perioada de exploatare Infiintarea fermei si minifabricutei de lapte, nu ridica probleme deosebite, inscriindu-se in categoria proceselor normale de utilizare pe intreaga perioada de exploatare a constructiilor. 4.3. DESEURI In perioada de executie Deseuri inerte si nepericuloase Deseurile specifice rezultate din procesul tehnologic de realizare al constructilor, vor fi manageriate conform normelor legale in vigoare, iar eliminarea lor va fi realizata conform clauzelor stabilite prin autorizatia de construire. Nu sunt asteptate cantitati semnificative de deseuri din activitatea de construire Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii de plastic, resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca; se estimeaza a fi de ordinul a 0,05 kg/om si zi. Eliminarea lor se va efectua periodic prin grija antreprenorului, pe baza de contract cu colectori autorizati. Deseuri toxice si periculoase Nu este cazul, utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti, iar lucrarile de intretinere si reparatii se vor executa in ateliere service specializate. In perioada de exploatare Deseuri inerte si nepericuloase In timpul exploatarii pot rezulta deseuri menajere si asimilabile. Aceste deseuri vor fi colectate pe categorii si eliminate controlat prin grija beneficiarului si sub atenta monitorizare si urmarire de catre personalul instruit si desemnat pentru aceasta, fie prin prestatori autorizati, fie prin reciclare si refolosire in activitatile curente de productie. Deseuri toxice si periculoase Nu este cazul.
5. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

5.1. APA Poluarea apei reprezinta modificarea in mod direct sau indirect a compozitiei naturale a acesteia ca urmare a activitatii omului. Poluarea apei se produce, in primul rand, ca urmare a activitatii umane, putand fi grupata in: poluare biologica, fizica si chimica, cea chimica avand ponderea cea mai mare si reprezinta patrunderea in apa a unei substante chimice diverse, de la cele organice usor degradabile pana la cele toxice cu persistenta indelungata. In aceasta categorie intra si poluarea cu hidrocarburi, poluare intalnita in ultima perioada tot mai frecvent. Poluarea chimica se produce in mod accidental sau de cele mai multe ori datorita indepartarii necontrolate a diverselor deseuri sau reziduuri lichide sau solide.
45

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Datorita posibilitatii foarte reduse de poluare accidentala, studiile efectuate au aratat ca prevenirea lor prin investitii importante nu este economica. O intervetie rapida poate conduce la limitarea poluarii accidentale. Actiunea apelor uzate asupra apelor de suprafata sau subterane ca receptori naturali sunt urmatoarele: - modificarea calitatii fizice prin schimbarea culorii, temperaturii, conductibilitatii electrice, prin formarea depunerilor de fund, de spuma sau de pelicule de natura petroliera sau substante grase; - modificarea calitatii chimice prin schimbarea reactiei apei pH, cresterea continutului de substante chimice, schimbarea duritatii si de bacterii, printre care se pot gasi si germeni patogeni. In scopul protectiei impotriva oricarei forme de poluare si al refacerii calitatii apelor, evacuarea in resursele de apa a apelor uzate cu continut de substante poluante se poate face numai in conditiile prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare Legea 310/2004 si Legea 112/2006 si cu respectarea Normativului privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa NTPA 001/2005. Avand in vedere morfologia zonei, apreciem ca nu se produc influente negative asupra nivelului hidrostatic freatic. 5.2.AERUL Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluarii, noxele evacuate afectand direct sau indirect, la mica si mare distenta, atat factorul uman cat si toate celelate componente ale mediului natural si artificial. Un factor asupra caruia se repercuteaza in mod direct poluarea tmosferei este vegetatia. Vegetatia reprezinta un element deosebit de important in mentinerea echilibrului fizic si psihic si asa alterat prin indepartarea tot mai grava a citadinului de natura. Prezenta unei game largi de constituenti in gazele evacuate in aer ridica urmatoarele probleme: - dificultatea determinarii exacte a compozitiei efluentului; - precizarea unor modificari ale compozitiei prin reactii chimice, fapt care conduce noi variabile fizicochimice cu scopul descrierii cat mai complete a emisiei; - influenta factorilor externi determinanti ai proceselor de transport. Clima: Elementele climatice ale zonei difera in functie de forma de relief si de altitudine. Cel mai important element climatic este temperatura. Regimul eolian este influentat de relief. Datele fenologice sunt influentate de altitudine, expozitia versantilor, panta, temperatura, cantitatea de precipitatii, geneza vnturilor. Calitatea aerului: La nivelul judetului Dolj masuratorile sistematice privind concentratiile de poluanti in atmosfera se efectueaza cu ajutorul unei retele de monitorizare, calitatea aerului din zona, nefiind monitorizata. Pe amplasamentul studiat nu au fost efectuate determinari ale calitatii aerului, deoarece acesta este situat intr-o zona rurala izolata curata, impadurita, departe de obiective industriale. 5.2.1. Surse se poluare a aerului in faza de executie Sursele de poluare a aerului in timpul desfasurarii lucrarilor de contructie sunt asociate in principal cu tipurile de materialele de constructii utilizate, compozitia acestora si procesele tehnologice utilizate. Realizarea lucrarilor propuse in proiect constau intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din faza de constructie au un inceput si un
46

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului respectiv. Executia lucrarilor implica folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de operatii, ceea ce conduce la aparitia unor surse de poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. In plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesar a fi puse in opera implica utilizarea de autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului. 5.2.2 Surse de poluare in faza de exploatare Se va asigura 16.3% concentratie de oxigen, din volumul spatiilor interioare. Toate spatiile interioare sunt prevazute cu ferestre cu posibilitatea ventilarii naturale. Ventilarea spatiilor se face manual, prin deschiderea de ferestre, cu conditia respectarii valorilor minime ale debitelor de aer vehiculate. Pentru ca acest sistem sa functioneze intr-o maniera satisfacatoare este necesara o improspatare a aerului cu 0,5....1 vol/ ora. Nu se considera necesara luarea unor masuri de protectie. In contextul celor de mai sus trebuie respectate STAS 12574/87 privind Conditiile de calitate ale aerului in zonele protejate si Ordinul 462/93 privind conditiile tehnice privind protectia atmosferei si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. 5.3. ZGOMOT SI VIBRATII Nu este cazul. Investitia propusa nu influenteaza nivelul de zgomot si vibratii al zonei. In zona respectiva, sursele de zgomot si vibratii sunt reprezentate de mijloacele de transport pe drumul comunal. Nivelul de zgomot produs de utilajele de transport este sub 80 dB. 5.4.SOLUL SI SUBSOLUL Pe amplasamentul viitoarelor constructii se vor executa Studii Geotehnice, realizandu-se cel putin cate doua foraje pe fiecare amplasament, pentru determinarea stratificatiei terenului in zonele de amplasament al constructiilor. 5.5. BIODIVERSITATEA Investitia propusa nu are impact asupra biodiversitatii zonei. 5.6. IMPACTUL PRODUS ASUPRA ASEZARILOR UMANE SI ALTOR OBIECTIVE Impactul in faza de exploatare a obiectivului propus este, asa cum am aratat anterior, in general pozitiv. Investitia propusa este proiectata la un standard ridicat in ceea ce priveste calitatea lucrarilor si a materialelor utilizate, iar functionarea sa este benefica atat pentru confortul locuitorilor din zona cat si pentru cresterea nivelului general de trai. Efectuarea lucrarilor de construire se va face in general cu forta de munca din zona, iar aprovizionarea santierului cu unele material, se va face tot pe plan local. In privinta impactului asupra sanatatii populatiei, este de presupus ca acesta va fi un impact pozitiv tinand cont de posibilitatile de dezvoltare economica a zonei. In faza de functionare nu sunt asteptate cresteri ale noxelor specifice, de natura sa sporeasca pericolul asupra sanatatii populatiei.
47

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
De asemenea tot pe linia protectiei sanatatii populatiei, se apreciaza ca obiectivul analizat nu constituie un factor de poluare. Asa cum s-a aratat anterior, prezentul proiect face parte din categoria proiectelor locale, care a fost atent studiat si pregatit pentru realizare. Din punctul de vedere a impactului asupra asezarilor umane, punerea in practica a acestui proiect va creea o serie de oportunitati semnificative pe plan local. 5.7. GOSPODARIA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT In cadrul obiectivului propus se produc deseuri menajere si asimilabile celor menajere. Managementul deseurilor: - se interzice depozitare si/sau aruncarea deseurilor de orice fel pe amplasament; - punerea la punct a unui sistem ecologic local de colectare si eliminare a deseurilor din cadrul obiectivului; Colectarea si transportul deseurilor se va realiza prin grija operatorului autorizat din zona. Deseurile rezultate in urma desfasurarii activitatii in cadrul fermei, vor fii: - deseuri de materiale plastice; - deseuri de sticla; - hartie si carton; - reziduri organice. Cantitati estimate a fi generate intr-o zi : deseuri plastic 10 kg hartie-carton 10 kg dejectii organice 100 kg Deseuri toxice si periculoase Nu este cazul.
6. ANALIZA ALTERNATIVELOR
6.1. Alternativa 0 Nerealizarea investitiei solutie nerecomandata, intrucat nerealizarea unei asfel de investitii, a generat in timp urmatoarea stare de fapt : - slaba dezvoltare economica a comunitatii si a zonei din care face parte aceasta; - slaba valorificare a produselor agricole; - slaba capacitate de colectare si de valorificare a laptelui; - lipsa unui spatiu dotat la standarde europene, necesar pentru prelucrarea laptelui si obtinerea unor produse din lapte la un nivel calitativ superior ; - lipsa locurilor de munca; 6.2. Alternative analizate Realizarea investitiei solutie recomandata intrucat : o se realizeaza o investitie la standarde europene, cu beneficii directe asupra cresterii economice a comunei si a zonei, dar si a vietii locuitorilor din zona; o se creaza noi locuri de munca; o se creaza un spatiu adecvat pentru cresterea animalelor si prelucrarea laptelui;
48

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
o crete capacitatea de prelucrare i de valorificare a laptelui; o crete sigurana alimentar; o realizarea investitiei, va contribui la imbunatatirea conditiilor de mediu ale zonei;
7. MONITORIZAREA
Faza de executie Beneficiarul investitiei va urmari: - Respectarea stricta a Acordurilor si Autorizatiilor legale privind constructia fermei de vaci si a minifabricutei de lapte; - Respectarea stricta a proiectului tehnic de executie privind suprafetele ocupate, solutiile tehnice alese; Faza de exploatare In perioada de exploatare este necesara o monitorizare minima, din punct de vedere al protectiei factorilor de mediu, neexistand practic surse de poluare notabile. Deseurile vor fi colectate pe categorii si eliminate controlat prin grija beneficiarului si sub atenta monitorizare si urmarire de catre personalul instruit si desemnat pentru aceasta, fie prin prestatori autorizati, fie prin reciclare si refolosire in activitatile curente de productie.
8. SITUATII DE RISC
In conformitate cu Legea protectiei Muncii nr. 319/2006, protectia muncii constitue un asamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca. Prin grija conducerii sunt elaborate masuri tehnice, sanitare si organizatorice de protectia muncii, stabilinduse pentru fiecare salariat atributiile si raspunderea ce le revin in domeniul protectiei muncii corespunzator functiilor exercitate.
9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Dificultati tehnice In conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare si efectiv proiectul de dotare si amenajare a organizarilor de santier, a bazelor de productie si a modului de organizare al acestora, a gropilor de imprumut si a depozitelor de deseuri, precum si a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre constructori la elaborarea ofertelor, dar poate apare foarte bine si cazul unor terenuri ocupate temporar in faza de executie, doar in baza unei intelegeri cu proprietarul terenului. Dificultati practice Avnd in vedere faptul ca, de cele mai multe ori, constructorul nu este interesat in recomandarile studiilor de impact, precum si faptul ca beneficiarul nu impune intotdeauna in caietele de sarcini un plan de management al mediului, devine imperios necesara impunerea masurilor recomandate in prezentul studiu in executie, prin acordul de mediu ce urmeaza a fi eliberat.
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

49

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
CONSTRUIREA FERMEI DE VACI CU CAPACITATE DE PROCESARE A LAPTELUI IN SATUL SUMANDRA, COMUNA SECU JUDETUL DOLJ , prezinta urmatoarele caracteristici dimensionale : S teren studiat = aprox. 6211.00 mp teren intravilan; Regim de inaltime al celor doua cladiri = P; Ac totala propusa, grajd pentru vaci = aprox. 286,00 mp; Adc totala propusa, cladire procesare lapte = aprox. 122.00 mp; Lungime imprejmuire teren = aprox. 316.00 ml; Fiind amplasata intr-un cadru natural nealterat, constructiile propuse a se realiza prin prezenta investitie, se integreaza armonios, avand o volumetrie regulata, neutra, fara a distona cu cadrul natural alaturat. Amplasamentul beneficiaza de un acces direct si facil din DS117 si DS136. Asezarea cladirilor si utilitatilor pe amplasament, este judicioasa, respecandu-se fluxurile optime de circulatie in incinta, distantele necesare fata de vecinatati, cat si normele de protectia a mediului Din punct de vedere al sistematizarii verticale, amplasamentul va fi complet imprejmuit si vor fi realizate cai de acces pietonale si carosabile betonate. O atentie deosebita in cadrul acestui proiect este acordata, mentinerii unei suprafete apreciabile de zone verzi din jurul constructiilor din cadrul fermei, cat si plantarea de arbori si arbusti pe toata lungimea perimetrala a amplasamentului.
11 CONCLUZII:
Realizarea prezentei investitii nu va avea un impact negativ asupra mediului, asa cum este demonstrat in prezentul studiu de impact asupra mediului. Conluzia clara desprinsa in urma elaborarii acestui studiu de impact, este ca realizarea investitiei Construire ferma de vaci cu capacitate de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj , nu are un impact major asupra mediului, nici in perioada de realizare a lucrarilor si nici in perioada de folosinta a fermei. In cadrul elaborarii prezentului studiu, s-a urmrit stabilirea codiiilor minime privind protecia mediului i prevenirea dereglrilor ecologice posibile pe parcursul execuiei lucrrilor sau datorate realizrii investiiei propuse, astfel nct s se respecte Legea nr. 137/1995-Legea proteciei mediului, Legea nr. 107/1996-Legea apelor, Ordinul Ministrului Apelor, Pdurilor i Protecia Mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea condiiilor tehnice privind protecia atmosferei i a Normelor metodologoce privind determinarea emisiilor de poluani atmosferici produi de surse staionare, Ordonaa de urgen a Guvernului nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deeurilor precum i celelalte acte legislative n vigoare privind protecia mediului. In acest sens, prezentul punct trateaz pe scurt o serie de aciuni de monitorizare ce sunt recomandate a se realiza pe parcursul implementrii proiectului i a exploatrii ulterioare n vederea evitrii sau reducerii la un nivel acceptabil a unui impact negativ asupra mediului natural i social, ca urmare a realizrii investiiei propuse. In cele ce urmez vom trata pe scurt msurile ce trebuiesc luate pe parcursul derulrii lucrrilor de execuie i dup darea n folosin a investitiei. 11.1. Protecia apelor i ecosistemelor acvatice. Poluanii care pot afecta ecosistemele terestre i acvatice sunt cei rezultai n cazul unor accidente la manipularea i depozitarea combustibililor.
50

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
In vederea protejrii ecosistemului existent n zona de construire a fermei de vaci, vor fi luate masurile necesare pentru protejarea terenurilor adiacente. Toate aceste lucrri vor fi dimensionate conform legislaiei n vigoare, n conformitate cu prevederile reglementrilor de mediu. 11.2. Protecia atmosferei. Pe toat perioada, este recomandabil ca beneficiarul s urmreasc : - reducerea emisiei diverselor noxe de la eapamentul sau datorate uzurii avansate a mainilor; - manipularea materialelor n cadrul proceselor tehnologice reprezint o alt surs posibil de poluare a aerului n urma creia pot rezulta pulberi n suspensie ; - utilizarea de utilaje i tehnologii care s nu implice msuri speciale pentru protecia fonic a surselor generatoare de zgomot i vibraii ; - respectarea reglementrilor privind protecia atmosferei, inclusive adoptarea, dup caz, de msuri tehnologice de reinere i neutralizare a poluanilor atmosferici. - udarea periodica, pe parcursul realizarii categoriilor de lucrari generatoare de praf. Lucrrile de constructii vor cuprinde : terasamente, sapaturi cu preponderenta manual si intr-o mica masura mecanizate, transportul pmntului, a betoanelor, utilajelor, umpluturi, construcii din beton i metalice, montaj utilaje, etc, care implic utilizarea unor utilaje grele: camioane, basculante, macarale, buldoexcavatoare, etc. Noxele rezultate vor fi NOx, CO, SO2, COV, fum, particule, etc. Poluantul principal va fi praful care se va degaja n timpul execuiei lucrrilor de excavare, ncrcarea i transportul pmntului, dar si in cadrul unor operatiuni de finisaje. Pentru reducerea noxelor si a prafului, amplasamentul va fi complet imprejmuit, vor fi realizate cai de acces pietonale si carosabile betonate, se vor mentine si se vor amanaja suprafete apreciabile de zone verzi in jurul cconstructiilor si se vor planta arbori si arbusti pe toata lungimea perimetrala a amplasamentului. 11.3. Protecia solului, subsolului i a ecosistemelor terestre. Lucrrile de construcie, ntreinere i exploatare aferente construirii cladirilor din cadrul fermei, nu pot afecta calitatea solului, deoarece, fiind vorba de lucrari de constructii obisnuite, nu se pot nregistra dezechilibre ale ecosistemelor sau modificri ale habitatelor. Totui, posibile surse care ar putea influea negativ indicatorii de calitate ai solului, ca urmare a desfurrii activitilor ce se vor desfura pe amplasamentul investiiei, sunt urmatoarele : - depozitarea necorespunztoare a pamantului rezultat din sapaturi dup finalizarea lucrrilor; - scurgerile accidentale de carburani i lubrifiani de la utilajele i mijloacele de transport. Terenul nu se infesteaz i nu se contamineaz cu substane toxice sau periculoase 11.4.Depozitarea deeurilor. Principalele produse rezultate din activitatea de construcie, ce pot fi clasate ca deeuri, sunt materiale care rezult din ambalaje, lucrari, decapri i din spturi. n activitatea de construcie, se va ine seama de reglementrile n vigoare privind colectarea, transportul, depozitarea i reciclarea deeurilor. Obligaiile care rezult din prevederile Legii nr. 137/1995 sunt urmtoaele : - se vor recicla deeuri refolosibile, prin integrarea lor, n msura posibilitilor, n lucrrile de constructie, n conformitate cu ncercrile de laborator ; - se vor respecta condiiile de refacere a cadrului natural n zonele de depozitare, prevzute n Acordul de mediu ;
51

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
ntreinerea utilajelor i vehiculelor folosite n activitatea de construcie, se efectueaz doar n locuri special amenajate, pentru a evita contaminarea mediului. se va amenaja corespunzator, atat in perioada realizarii investitiei cat si dupa data punerii in functiune a obiectivului, un spatiu pentru depozitarea selectiva a deseurilor, prin amplasarea de pubele inchise pentru fiecare categorie de deseu rezultat (gunoi menajer, hartie si carton, peturi si plastic, sticla, metal, lemn, s.a.)
11.5.Protecia aezrilor umane i a oamenilor. Prezentul studiu propune spre implementare msuri de mbuntire a calitii mediului nconjurtor si a dezvoltrii durabile. Astfel, n devizul general sunt prevzute sume pentru lucrri de aducere la forma iniial a terenului, in cadrul lucrarilor de sistematizare pe verticala a investitiei . Pe parcursul realizrii lucrrilor, poluarea aerului va crete in foarte mica masura si va avea un carcter temporar, ca urmare a transportului de materii prime i materiale de construcii. Deci va rezulta o cretere a traficului in zona, inregistrandu-se o crestere nesemnificativa a poluarii sonore, datorit lucrrilor de construcii, care va avea caracter temporar si care se va pastra in limite aceptabile. In cadrul elaborrii proiectului se va ine cont de urmtoarele principii : - in etapa de proiectare tehnic, la selectarea tehnologiilor i a materialelor utilizate se va ine cont de optimizarea consumului de materiale i energie, de minimizarea generrii deeurilor i a cheltuielilor de eliminare ale acestora; - se va opta pentru tehnologii i materiale cu impact minim asupra mediului si se vor utilizeaza materiale prietenoase cu mediul, nepoluante i non-toxice, materiale fr metale grele; - se va pune accent pe conservarea resurselor naturale, astfel nct nu se utilizeaz surse neregenerabile; - furnizorii de servicii i produse s fie certificai ISO 14001 ; - executantul investiiei asigur evacuarea deeurilor rezultate n urma activitilor de construcii ; - in fiecare etap a lucrrilor de construcii se vor minimiza evacurile de poluani (ex. minimizarea evacurilor de praf) ; - se va asigura eliminarea polurii fonice ; - nu se vor utiliza materiale de construcii toxice sau cu efecte negative asupra mediului ; - investiia cuprinde un volum mare de lucrri de construcii i montaj, de aceea este semnificativa poluarea produsa de lucrrile de, spturi, transportul materiilor i materialelor de construcii, a deeurilor rezultate din construcii. Asadar, atat pe timpul execuiei lucrarilor, dar i pe intraga perioada de exploatre, se vor adopta unele reguli si masuri care s prentmpine poluarea aerului, apelor i a solului.
12. ANEXE PIESE DESENATE
Plan de amplasare n zon;

52

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
Plan de situaie; Plan grajd pentru vaci; Planuri fatada principala si fatada secundara grajd pentru vaci; Planuri fatada lateral dreapra si lateral stanga grajd pentru vaci; Plan invelitoare grajd pentru vaci; Plan sectiune transversala grajd pentru vaci; Plan cladire procesare lapte; Planuri fatada principala si fatada secundara cladire procesare lapte; Planuri fatada lateral dreapta si lateral stanga cladire procesare lapte; Plan invelitoare cladire procesare lapte; Planuri fatada principala si fatada secundara constructie anexa - depozit furaje; Planuri fatada laterala stanga constructie anexa - depozit furaje; Plan imprejmuire si detalii imprejmuire; Plan fundatii grajd pentru vaci; Plan fundatii cladire procesare lapte; Planuri pentru fluxurile tehnologice;
Intocmit, S.C. Management Euro Construct SRL
53

GUVERNUL ROMANIEI
Nr./Data : Faza :
13. OBSERVATII ALE AUTORITATILOR DE MEDIU
54

Tanc Depozitare Lapte

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tanc Depozitare Lapte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

BENEFICIAR: STEFANESCU SORIN COSTIN

FAZA: ACORD DE MEDIU

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

13 OBSERVATII ALE AUTORITATII DE MEDIU

Cadru general si de reglementare Scop

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

Analiza acord de mediu

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

1. DATE GENERALE INVESTITIE :

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :

S.C. Management Euro Construct SRL Craiova Stefanescu Sorin Costin

Construire ferma de vaci cu capacitate

de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

Proiectant : Beneficiar : Denumire Proiect :