Elemente de automatizare a proceselor din ingineria

mediului
AUTOMATIZAREA COMPLETA A MULSULUI

ipo Alex
PSNA I

INTRODUCERE
Cresterea animalelor de ferma are ca scop principal asigurarea bunastarii fermierilor
si a populatiei, in general, prin obtinerea de produse animaliere de calitate superioara.
Atingerea acestui deziderat devine tot mai dificila in conditiile cresterii demografice
accelerate. Potrivit unor publicatii ale Organizatiei Natiunilor Unite, sporul anual al
populatiei globului este de aproximativ 80 de milioane. In anul 1950 existau pe glob
aproximativ 2,5 miliarde de oameni, iar in prezent populatia globului depaseste 6 miliarde. Se
crede ca in anul 2015 populatia globului va fi de cel putin 7,3 miliarde de locuitori. In decurs
de cateva decenii este posibila dublarea populatiei globului. In mod normal, dublarea
populatiei presupune dublarea productiei zootehnice. De fapt, ar fi necesara mai mult decat o
dublare a productiei, deoarece peste jumatate din populatia lumii sufera din cauza
insuficientei produselor alimentare de origine animala. Dar cresterea productiei zootehnice nu
poate fi realizata pe seama dublarii numarului de animale, deoarece animalele sunt
concurente cu omul in ce priveste consumul de cereale. Singura solutie valabila o reprezinta
cresterea productivitatii si asigurarea ritmicitatii, iar aceasta presupune artificializarea in si
mai mare masura a conditiilor de viata si extinderea sistemelor intensive de crestere, cu
densitati crescute pe unitatea de suprafata construita, cu toate procesele de munca mecanizate.
Mecanizarea si automatizarea proceselor de munca, reprezinta caracteristicile
definitorii ale stadiului de industrializare a zootehniei, care a fost deja atins, cu aproximativ
40 de ani in urma, in domeniul cresterii pasarilor si a porcilor. La vremea respectiva, trecerea
de la sistemele de crestere traditionale, la cele de tip intensiv industrial, a reprezentat un salt
calitativ indiscutabil si mai ales o solutie binevenita pentru asigurarea cererii mereu crescande
de produse alimentare de origine animala. Mult timp s-a crezut ca industrializarea zootehniei
reprezinta singura cale de asigurare a necesarului de proteina de origine animala, in conditiile
cresterii rapide a populatiei globului. Dar, ulterior, s-a constatat ca sistemele intensive de
crestere, de tip industrial, sunt incompatibile cu sanatatea efectivelor si conduc la aparitia
unor boli, numite generic boli ale civilizatiei animalelor.
Inlocuirea partiala sau totala a muncii manuale prin mijloace mecanice si
automatizarea unor tehnologii a redus contactul omului cu fiecare animal in parte. In aceasta
situatie, pe de o parte, animalele nu mai sunt supravegheate zilnic si pe de alta parte,
ingrijitorii pierd treptat cunostintele privind comportamentul animalelor pe fluxul tehnologic.
Unii fermieri au ajuns sa creada ca managementul sanatatii si a productiei animaliere pot fi
asigurate fara a vedea zilnic toate animalele, urmarind doar cifrele privind productia,

consumul de furaje, de apa, medicamente, vaccinuri etc. Asemenea practici paguboase erau
foarte frecvente in complexele zootehnice de stat, ceea ce conducea la descoperirea cu mare
intarziere a bolilor, de regula dupa extinderea acestora.
Pentru progresul zootehniei romanesti este necesara o atitudine deschisa si pozitiva
fata de tehnologiile intensive, cu conditia ca acestea sa fie adaptate la cerintele fiziologice si
comportamentale ale fiecarei specii. Tehnologiile intensive moderne, difera de cele de tip
industrial si presupun imbinarea tehnicii de varf cu biologia, ele putand fi considerate mai
degraba biotehnologii. Pentru aplicarea lor este obligatorie computerizarea fermelor pe tot
fluxul de crestere a animalelor si de obtinere a produselor alimentare. Exista chiar tendinta de
folosire a robotilor in fermele zootehnice. De exemplu, in Franta mai mult de 200 de ferme de
vaci sunt echipate cu roboti de muls, care asigura mulsul fara participarea mulgatorilor.
Aceasta tehnologie mareste productia de lapte si productivitatea muncii, datorita faptului ca
se realizeaza mai multe mulsori pe zi, de fapt, atatea cate sunt necesare si fiecare la momentul
potrivit. Dar utilizarea robotilor, nu numai pentru muls, ci si in alte scopuri, nu trebuie sa
conduca la ideea ca ar putea fi nesocotite cerintele elementare de comportament alimentar,
reproductiv sau social al animalelor.
Mulsul reprezinta procesul de productie prin care se recolteaza productia principala a
vacilor de lapte. In activitatea zilnica, intr-o ferma unde se aplica tehnologii moderne de
exploatare, 40-60% din timpul total de lucru se foloseste pentru muls.
Mulsul este principalul factor tehnologic care influenteaza calitatea laptelui. Sistemul
de muls (si de pastrare a laptelui) determina valoarea NTG-ului aproape in totalitate.
Mulsul reprezinta operatiunea de extragere manual sau mecanic (automatizat) a
laptelui secretat de glanda mamara (uger). In concept modern, mulsul constituie operatiunea
de obtinere a laptelui din uger, in cantitati maxime si de excelenta calitate, fara a avea urmari
negative asupra sanatatii ugerului.
Laptele secretat de ugerul vacii constituie un aliment complet, usor asimilabil si indispensabil
atat pentru hrana viteilor, cat si a omului. Ca urmare, laptele din glanda mamara a fost obtinut
initial prin supt de la vitel si om, iar ulterior, prin muls.

MULSUL MECANIC
S-a cercetat si experimentat in Epoca Capitalista (inceputul secolului al XIX-lea) in
directiile urmatoare:
-conceperea unor tuburi de extractie care sa permita acurgerea laptelui din ugerul vacii;
-construirea unor masini care exercita presiune pe uger pentru eliminarea laptelui din uger;
-proiectarea si construirea unor masini care sa functioneze si sa asigure eliminarea laptelui
din uger pe principiul aspiratiei.
Evolutia cronologica a realizarilor privind implementarea mulsului mecanic in
exploatarea vacilor de lapte a fost urmatoarea:
-in anul 1817, specialistii din SUA au realizat primul aparat de muls care functiona pe
principiul cateterelor veterinare (laptele era eliminat din uger prin scurgere, cu ajutorul
tuburilor de extractie introduse pe canalele mameloanelor), neputand fi folosit la muls
intrucat producea leziuni ale mamelelor si inducea infectii (mamite);
-in anii 1878-1866 s-a construit si brevetat, tot in SUA, o masina de muls, care asigura
eliminarea laptelui prin stoarcere, dar care nu s-a extins intrucat era dificil de construit si de
folosit;
-in anul 1878 s-a proiectat si construit o masina de muls ce functiona pe principiul aspiratiei,
care s-a imbunatatit in decursul timpului fiind extinsa in practica mulgerii vacilor de lapte din
SUA dupa anul 1910;
-in anul 1930 s-a conceput sala de muls rotativa (rotolactorul), mulsul mecanic
generalizandu-se in SUA dupa anul 1940;
-in cursul secolului al XX-lea mulsul mecanic s-a extins treptat in intreaga lume, cu deosebire
in Australia; primele instalatii de muls mecanic s-au realizat in anul 1903 in tarile dezvoltate,
perfectionandu-se in permanenta, iar in tara noastra s-a introdus pentru prima oara in deceniul
al saselea al secolului XX la ferma de vaci Peris-Ilfov;
-in a doua jumatate a secolului al XX-lea, mulsul mecanic s-a diversificat si perfectionat, in
special mulsul in sali speciale de tip bradulet, tandem, syde-by-syde si rotative, iar in
deceniul al optulea s-au conceput sali si instalatii de muls de mare randament in SUA, de tip
trigonal si poligonal.

PRINCIPALII COMPONENTI AI INSTALATIIOR DE MULS

- Motorul electric are ca rol de a actiona pompa de vacuum. In unele cazuri pompa de
vacuum poate fi actionata si de motoare cu ardere interna (ex. motor pe motorina).
- Pompa de vacuum are rolul de a genera vacuum. Debitul pompei de vacuum este in
functiede numarul de aparate de muls care sunt folosite pe instalatie. Nivelul vacuumului de
lucru la mulsul mecanic este de 45-50 kPa.
- Uniformizatorul de vacuum este un recipient inchis, care serveste la stabilizarea vacuumului
oscilant de la pompa de vacuum.
- Supapa de reglare a vacuumului are ca rol de a mentine valoarea vacuumului la o valoare
reglata.
- Vacuumetrul se monteaza la un loc vizibil, si arata valoarea vacuumului in instalatie. Practic
este o modalitate de control permanent a nivelului de vacuum.
- Conductele de vacuum au rolul de asigura transportul de aer la o presiune scazuta. Este
deosebit de important ca diametrul conductelor de vacuum sa fie in corelatie cu debitul de
aer, care trebuie sa fie transportat prin instalatie.
- Pulsatorul este un subansamblu care generaza pulsatiile. Pulsatia este alternarea aerului la o
presiune scazuta, cu aerul la presiune normala, in camera formata intre mansonul de muls, si
paharul de muls. Frecventa pulsatorului este de 50-60 de pulsatii la minut.
- Aparatul propriuzis de muls se compune din: colector, pahare de muls(4 buc), mansoane de
muls(4 buc), si furtune (de vacuum si de lapte).
- La platforme de muls, laptele este condus pana la bazinul receptor, unde este scos de sub
efectul vacuumului cu ajutorul unei pompe de lapte si este condus pana la bazinul de racire si
pastrare a laptelui. Laptele nu vine in contact cu aerul din sala de muls. In cazul mulsului la
bidon pentru colectarea laptelui se foloseste bidonul de muls.

TIPURI DE INSTALATII
- Grup individual de muls sunt aparate destinate mulsului in gospodarii mici, pana la 15
capete vaci de lapte. Sunt aparate relativ simple, montate pe un carucior.
- Instalatii de muls la bidon sunt folosite la mulsul vacilor intretinute in sistem legat. Cu o
instalatie pot fi mulse pana la 100 de vaci pentru lapte.
Avantaje: ieftin, usor de intretinut, permite tratarea individuala a animalelor.
Dezavantaje: productivitate scazuta, laptele vine in contact cu aerul.
Recomandat in ferme de capacitate foarte mica, in maternitati, in tabere de vara.
- Instalatii de muls la conducta de asemenea se folosesc la mulsul vacilor in sistem
legat. Fata de muls la bidon are avantajul, ca laptele nu trebuie transportat de mulgator, ci se
transporta pe conducte.
Avantaj: investitii reduse.
Dezavantaje: dificultati cu mentinerea constanta a intensitatii vacuumului.
- Instalatii de muls la platforme mulsul are loc intr-o incapere separata, unde mulgatorii
mulg intr-un canal, intr-o pozitie ergonomica, comoda (nu trebuie sa se aplece, fiindca
standul vacilor este inalt de 90-100cm). Sunt instalatii performante, putand fi mulse si 1000
de vaci de doua ori pe zi.
-Mulsul in sali de tip Tandem
Avantaje: tratarea individuala, supravegherea mulsului. Laptele ajunge prin conducta, in
tancul de racire.
Dezavantaje: productivitate mai redusa, introducere si evacuare individuala, efort mai mare.
Recomandata in ferme cu 20-40 vaci de lapte.

-Instalatia de muls de tip Bradulet

Mulsul se face alternativ: in timp ce vacile de pe un rand sunt mulse, pe randul celalalt se
evacueaza si se introduc alte vaci.
Avantaje: productivitate cu 25% mai mare ca la Tandem, vacile sunt introduse si scoase in
grup.
Dezavantaje: tratamentul de grup.
Recomandata in ferme cu 30-40 vaci de lapte.
-Mulsul la Rotolactor
Trebuie folosit in ferme cu efective foarte mari. Este mai putin raspandit, creeaza stres si este
mare consumator de energie.
Robotul de muls a aparut la sfarsitul anilor 90. Robotul realizeaza mulsul vacilor fara a fi
necesara prezenta mulgatorului. Sunt foarte scumpi iar vacile vin la muls de 3 ori pe zi. In
Danemarca si Olanda, dupa introducerea robotilor a crescut NTG si NCS.

(www.google.ro)

ROBOTUL AUTOMAT DE MULS

Acesta a aparut la sfarsitul secolului al XX-lea si este in plina dezvoltare la inceputul
secolului al XXI-lea. Elemente ale mulsului automatizat au fost implementate in cadrul
mulsului mecanic, realizandu-se masini (instalatii) de muls cu automatizari partiale- masurare
si inregistrare a cantitatii de lapte, stimulare a mulsului, intrerupere automata a mulsului,
detasarea automata a paharelor de muls, comanda mulsului suplimentar.
Robotii de muls reprezinta ultima creatie in domeniu, asigurand automatizarea
complete a mulsului. Astfel acestia asigura automat intregul process de muls- pregatirea
ugerului pentru muls, atasarea paharelor de muls, dezinfectarea mameloanelor, determinarea
si inregistrarea cantitatii de lapte, dirijarea la tancul de muls si depistarea mamitelor. Robotii
de muls s-au conceput si implementat deja in practica exploatarii vacilor de lapte din ratiuni
economice, ergonomice si sociale.
Mulsul robotizat se bazeaza pe automatizarea totala acestui proces utilizat in sistemul
de intretinere libera a vacilor de lapte, in care mulsul si celelalte activitati legate de acesta
sunt gestionate de un sistem VMS (The Voluntary Milking System) fiind implementat, cu
deosebire din ratiuni ergonomic si sociale.
Robotul de muls reprezinta un sistem tehnic si electronic complex de recoltare a
laptelui de vaca. Acest sistem contine legaturi inverse (cu reactie), stabilite la anumite
excitatii exterioare realizand actiunile (operatiile) dirijate- complete privind procesul de muls.
Robotul de muls asigura automat intregul proces de muls si anume:
-detectarea vacilor si mameloanelor;
-pregatirea ugerelor pentru muls (igienizarea mameloanelor prin spalarea cu jeturi de apa sau
perii rotative);
-realizarea mulsului (atasarea paharelor de muls, mulsul propriu zis si detasarea paharelor de
muls);
-dezinfectia mameloanelor;
-masurarea si inregistrarea cantitatii de lapte;
-identificarea laptelui provenit de la vacile aflate sub tratamente sanitar-veterinare, respectiv a
laptelui mastitic sau a laptelui colostral, care este dirijat intr-un vas separat sau intr-o fosa;
-masurarea si inregistrarea temperaturii si cantitatii de lapte, iar laptele normal este dirijat in
tancul de lapte unde este racit si pastrat pana la livrare;
-spalarea si dezinfectia instalatiei de muls dupa fiecare vaca.

Mulsul robotizat este asociat si cu hranirea cu nutreturi concentrate, operatie asistata

de calculator.
Robotii de muls sunt produsi de diferite firme (DeLaval, Prolion, Westfalia, Insentec,
Lely, s.a.m.d), fiind de diferite tipuri indiferent de tipul de robot conceput si realizat, acesta
trebuie sa indeplineasca unele conditii astfel:
-sa aiba fiabilitate ridicata (ansamblul de calitatii tehnice si electronice care determina
capacitatea robotului de a fi utilizat un timp cat mai indelungat, intrucat reprezinta o investitie
foarte scumpa);
-sa fie usor de intretinut;
-sa fie insensibil la umiditate, variatii de temperatura, socurii, vibratii si agenti corozivi.
Realizarea robotilor de muls este rezultatul creatiei stiintifice in domeniu, iar
introducerea in practica a fost determinata de avantajele pe care le asigura.
Avantajele robotizarii mulsului sunt multiple si variate asigurand urmatoarele:
-mulsul fiziologic (ritmic, rapid, uniform) si igienic (incarcatura microbiana a laptelui
redusa);
-cresterea frecventei mulsorii vacilor in decursul a 24 de ore (in medie se realizeaza 4
mulsori) ca si frecventa hranirii cu nutreturi concentrate (in situatia in care mulsul este
conectat la statia automata de hranire) ceea ce favorizeaza exprimarea potentialului productiv
al vacilor de lapte, cu deosebire al celor performere, respectiv asigura sporirea cantitativa si
imbunatatirea calitativa a laptelui, inclusiv sub raport igienic (se evita amestecarea laptelui
sanatos cu cel insalubru);
-apropierea verigilor exploatarii vacilor de lapte (hranire, intretinere, muls) de
comportamentele naturale ale acestora, intrucat activitatile lor comportamentale se desfasoara
adesea voluntar, cu limitarea la maximum a interventiilor omului;
-independenta orelor de muls a vacilor de mulgator, datorita capacitatii mari de muls, vaca isi
alege singura ora de muls;
-capacitatea de muls zilnica foarte ridicata;
-automatizarea tuturor operatiilor de muls, inclusiv a celor care prin mulsul partial
automatizat se efectuau de mulgator (igienizarea si masajul ugerului, atasarea paharelor de
muls), precum si a altor lucrari (distribuirea automata a nutreturilor concentrate la vaci si a
laptelui la vitei, transportul automat al laptelui din instalatiile de muls, evaluarea cantitatii si
calitatii laptelui);

-schimbarea statutului social si caracterul muncii crescatorului, respectiv mulgatorului (se

inlatura efortul fizic considerabil si bolile profesionale, munca mulgatorului devine de
supraveghere, dirijare a animalelor si controlul desfasurarii mulsului), precum si a
programului zilnic si saptamanal de lucru (fermierul, respectiv lucratorul beneficiaza de timp
liber la sfarsitul saptamanii si in zilele de sarbatori, dispunand astfel de mai mult timp pentru
nevoile sale familiale, culturale si sociale);
-investitie economica in spatiul de muls, intrucat se construiesc 1-4 boxe de muls in functie
de dimensiunea fermei;
-cresterea semnificativa a productivitatii muncii (o singura persoana poate supraveghea pana
la 100 de vaci de lapte);
-imbunatatirea sistemului de management din ferma, intrucat acesta este asistat de calculator.
Dar robotii de muls incumba si o serie de neajunsuri (dificultati), care se refera la
aspectele urmatoare:
-costuri de investitii ridicate (de exemplu, robotizarea mulsului la o ferma de 80-100 de vaci
costa pana la 1 milion euro), ca si costurile de intretinere a acestora;
-eliminarea fortata a unor vaci, care nu se adapteaza la mulsul robotizat;
-existenta unor dificultatii in implementarea pasunatului intensiv la vaci;
-constrangeri foarte mari pentru fermier (manager) si pentru procesele tehnice;
-stres permanent al lucratorilor din ferma prin insecuritate si responsabilitate precum si
existenta sentimentului de a fi totdeauna in alerta (oameni si animale);
-calificare profesionala ridicata a personalului datorita cerintelor mari privind manevrarea si
supravegherea animalelor si proceselor de productie;
-existenta fluxului liber al animalelor la muls, fac posibil ca anumite vaci, mai ales cele in
varsta sa mearga de mai putine ori la muls, iar lipsa accesului liber la nutreturile de volum,
poate sa determine o hranire insuficienta si chiar dezechilibrata;
-observarea vizuala a primelor jeturi de lapte nu mai este posibila, existand riscul mulsului
in gol si de crestere a numarului de celule somatice.
Sistemul de muls automatizat sau robotizat (The Voluntary Milking System-VMS) s-a
conceput de catre companii si firme reputate pe plan international fiind utilizat numai in cazul
intretinerii libere a vacilor de lapte.

AMPLASAREA SI AMENAJAREA
Robotii se pot amplasa, in general, in 2 situatii: adiacent adaposturilor clasice sau
constructii moderne.
In adaposturile clasice. Conditia indispensabila o constituie ca acestea sa fie prevazute
cu intretinerea libera a vacilor de lapte. De asemenea este necesar sa existe in interiorul
acestora 4 zone si anume:
-zona de odihna prevazuta cu cusete individuale (amplasata pe o latura a adapostului);
-zona de hranire cu nutreturi de volum (situata pe partea opusa zonei de odihna);
-zona de miscare si evacuare a dejectiilor;
-zona de hranire cu nutreturi concentrate si de muls (se amenajeaza central si aici sunt
amplasate boxele de muls si de hranire cu nutreturi concentrate).
La amplasarea VMS in adapostul clasic trebuie sa se mai ia in considerare
urmatoarele:
-locul de amplasare a robotilor fie ferit de actiunea gazelor nocive, prafului si insectelor ( sa
fie izolat atat de zona de odihna, cat si de hranire cu furaje de volum);
-locul ales sa fie bine ventilat pentru eliberarea excesului de caldura eliminat de vaci in
timpul mulsului.
In constructii moderne. Acestea sunt amenajate de asemenea pe zone functionale,
inclusiv boxa sau boxele de muls si hranire, in functie de marimea fermei. Ca urmare, in
adapost sun prevazute urmatoarele : incaperea cu boxa, sau boxe de muls (cu roboti) si de
hranire cu nutreturi concentrate; camera sistemului computerizat care coordoneaza SMV-ul;
camera tehnica a masinilor/motoarelor; camera de racire si pastrare a laptelui; portile de
selectie inteligenta si de separare; statia de distributie a concentratelor; sala tehnica si
biroul.
Constructia este prevazuta si cu dotari corespunzatoare remorca tehnologica, pentru
distribuirea nutreturilor de volum, transportatoare pentru concentrate, plug raclor pentru
evacuarea dejectiilor si automate pentru alaptarea viteilor.
In sala tehnica sunt dotarile specifice (pompa de vacuum, compresor, agregat de racire si
eventual boilere).

TIPURI DE ROBOTI DE MULS

In practica se pot intalnii mai multe tipuri (modele) de robotii de muls, in functie de
amplasare si actionare.
-Robotii care fac toate operatiile de muls si hranire in boxa sau boxe, in numar de 1-4 locuri.
-Robotii amplasati intr-o boxa sau boxe de muls sau hranire unde se executa operatiile de
muls si hranire cu exceptia pregatirii ugerului pentru muls, care se executa intr-o boxa
separata.
-Roboti de muls cu comanda separata pentru fiecare sfert (sistem prevazut cu o axa pentru
miscarea de translatie si doua pentru rotatie).
-Roboti de muls cu brat simplu, cu miscari pe trei axe (axele sunt actionate cu motoare
asincrone conventionale, avand senzorul cu ultrasunete pentru detectarea grosiera amplasat
pe brat si senzorul pentru detectare fina, amplasat la paharul de muls, fiind concentrate la
circuitele de comanda).
ORGANIZAREA MUNCII
In cazul unei ferme care are capacitatea de 80-100 de vaci, formatia de lucru este
alcatuita din 4 persoane, astfel:
-responsabilul de adapost care sta in ferma aproape toata ziua, efectuand diferite munci, dar
nu dificile, in special observa vacile, functionarea robotului si unele munci administrative;
-gardianul de cireada- persoana care supravegheaza vacile si pazeste ferma;
-o persoana care poate fi proprietarul fermei sau un membru al familiei ce are sarcina de a
conduce ferma si in special supravegheaza functionarea robotului si anunta imediat
eventualele defectiunii;
-o persoana care lucreaza pe calculator, gestionand activitatea din ferma.
FLUXURILE TEHNOLOGICE
Fluxul furajelor este urmatorul:
-nutreturile de volum se transporta si distribuie de regula ce remorca tehnologica;
-nutreturile concentrate din statii se distribuie automat cu ajutorul transportoarelor in boxe de
hranire si muls.
-Fluxul vacilor. Acestea se indreapta spre boxa de muls si hranireatunci cand simt cerinta
fiziologica pentru muls si consumul concentratelor (de 3-4 ori/zi cu variatii de 2-8 or/zi).

Dupa ce sunt hranite cu concentrate, vacile parasesc boxele de muls si se intorc la adapost
(zonele de miscare, de hranire cu nutreturi de volum si de odihna).
-Fluxul laptelui. De la robotul de muls, laptele este impins de pompa de lapte, prin tevi de
inox, in tancul de racire (tanc tampon unde e racit instantaneu). Din tancul tampon, laptele
este impins in tancul principal de pastrare pana la livrare.
TEHNICA MULSULUI
Robotii de muls executa automatizat toate operatiile de muls, si anume:
-punerea in functiune a robotilor de muls;
-identificarea vacilor, a ugerelor, respectiv a mameloanelor, cu diferite sisteme de detectare
( traductor tactil, traductoare cu ultrasunete, camere video) pregatirea ugerului pentru muls
(spalare, uscare, dezinfectia mameloanelor si atasarea automata a paharelor de muls prin
coordonate programate, senzori de temperatura, senzori de ultrasunete si prelucrarea imaginii
cu laser;
-executarea mulsului automatizat (concomitent cu mulsul se face si hranirea cu nutreturi
concentrate in boxa de muls);
-detasarea automata a paharelor de muls si dezinfectia mameloanelor;
-separarea laptelui normal de colostru si de cel mastitic (mamitic);
-masurarea si inregistrarea laptelui sub raport calitativ, cantitativ si igienic;
-transportul, racirea, colectarea si pastrarea laptelui in tancuri izoterme;
-spalarea si dezinfectarea instalatiei de muls dupa fiecare mulsoare.
Robotii de muls reprezinta o solutie ultramoderna de realizare a mulgerii.
Robotizarea mulsului la vaci s-a implementat in unele tari dezvoltate economic si agricol, din
Europa Centrala si de Vest, America de Nord, etc. In tara noastra este posibil sa se introduca
peste circa un deceniu.
Fazele tehnologice sunt tot mai mult automatizate, in fermele de vaci de lapte.
Identificarea electronica a vacilor, distribuirea hranei controlata prin calculator, sistemul
automat de declansare a aparatului de muls, sunt doar cateva exemple elocvente in acest sens.
Inlocuirea actiunii manuale a mulgatorului a fost o incercare curajoasa si greu de depasit.
Sistemul automat de prindere a ugerului a fost integrat in echipamentul de muls, impreuna cu
sistemul automat de declansare a aparatului de muls, distribuirea concentratelor si

managementul computerizat, in asa fel incat sistemul automatizat de mulgere a vacilor de

lapte, a devenit realitate.
Un astfel de robot de muls, se compune dintr-un bloc de muls cu o platforma rotativa,
pe care se gaseste un sistem de senzori ultra sonici sau un sistem video cu unde laser, pentru a
determina pozitia corecta a sfarcurilor, perii cu jet de apa (sau rulouri din burete), pentru a
curata si dezinfecta ugerul si paharele de muls.
De mentionat, ca senzorul de precizie este fixat la mijlocul celor patru sfarcuri. O data
localizate, paharele de muls sunt atasate unul dupa altul. Dupa atasare, bratul robotului este
deconectat de la blocul de muls si se misca spre urmatoarea boxa de muls. De asemenea, apa
uzata rezultata de la spalarea sfarcurilor cat si primelor jeturi de lapte sunt separate de
sistemul de muls. La finalizarea mulsului, toate paharele sunt desprinse automat, in acelasi
timp.

(www.google.ro)

SCOPUL
Este acela de implementare a unor instrumente de actualitate si tehnologii de
automatizare, astfel obtinandu-se un lapte calitativ superior si profit mai mare.
-Mai mult Lapte
-Mai multa profitabilitate
-Calitate mai buna a laptelui
-Costuri reduse pentru exploatare
-Managementul Fermei
-Sistem de management integrat
-Flexibilitate
-Posibilitate de extindere pe masura afacerii dvs
-Muls automat sau manual
-Compatibil cu toate tipurile de operatiuni in ferma.

(www.google.ro)

BIBLIOGRAFIE
1. Badescu. O. (2006): Tehnologii de muls utilizate la vacile de lapte. Ref. teza de
doctorat, USAMV- Bucuresti

2. Cristea Nausica si col. (1993) : Aspecte privind testarea comparativa a 2 tipuri de

aparate de muls. Lucr. Stiint. Taurine, vol.14, I.C.P.C. Balotesti

3. Cocarta Gh. (2005) : Optimizarea tehnologiei de exploatare a vacilor de lapte. Teza

de doctorat, USAMV- Bucuresti

4. Dinescu St. , stefanescu Gh. (1997) : Cresterea vacilor pentru lapte. Ed. Ceres ,
Bucuresti
5. http://www.delaval.ro

6. http://www.scribd.com

7. http://www.agriculturaromaneasca.ro