MULSUL VACILOR

.Mulsul este o lucrare tehnica de mare complexitate si dificultate, prin care se

extrage laptele din ugerul vacilor si ocupa aproximativ 50% din timpul de lucru
zilnic, n fermele de vaci de lapte. n plus, mulsul influenteaza productia
cantitativa si calitativa de lapte, starea igienica a laptelui, integritatea gla
ndei
mamare, durata exploatarii vacilor si nivelul eficientei economice n ferma.
.n practica, se folosesc doua sisteme de muls a vacilor: mulgerea manuala si
mulgerea mecanica, fiecarui sistem fiindui proprii mai multe metode sau
tehnologii de muls.
Sistemul manual de muls a vacilor
.Mulsul manual, prezinta tendinte evidente de limitare ntruct are numeroase neajun
suri: necesita un efort
mare din partea mulgatorului (aproximativ 20 mii de miscari ale minii pe zi); lap
tele este neigienic,
deoarece vine n contact cu mna mulgatorului si se colecteaza n vase deschise; deter
mina obtinerea unor
cantitati mai reduse de lapte prin extragerea incompleta a laptelui din uger. Cu
toate acestea, sunt anumite
situatii n ferma care impun mulsul manual a vacilor: defectiuni ale instalatiei d
e muls, vacile care prin
conformatia ugerului nu pot fi mulse mecanic, locuri de pasunat neaccesibile la
sursa de energie electrica etc.
.Mulsul manual comporta mai multe operatiuni de lucru:
.pregatirea locului de muls ncepe cu circa un sfert de ora naintea mulsului si con
sta n ndepartarea
dejectiilor de pe stand si aerisirea adapostului;
.pregatirea vaselor pentru muls are n vedere verificarea starii de curatenie a ga
letilor si bidoanelor de
colectare a laptelui;
.pregatirea mulgatorului se refera la spalarea minilor, taierea unghiilor, mbracar
ea echipamentului de
muls (halat, boneta, sort) si prinderea scaunelului de muls;
.pregatirea vacii, consta n imobilizarea cozii, spalarea ugerului cu apa calduta
si efectuarea masajului
pregatitor al sferturilor, timp de 1-3 minute ;
.executarea mulgerii, ncepe imediat dupa masajul pregatitor si se ncheie cu masaju
l final al ugerului.
.Laptele obtinut, se masoara n vase cu flotor si de aici se transfera n bidoane, c
are se depoziteaza, la rece, n
laptarie, pna la livrare.
.n functie de vrsta vacilor si marimea mameloanelor, mulsul se realizeaza prin tre
i metode: cu mna plina, cu
nod si cu doua degete.
Pregatirea
ugerului pentru
muls:
a. masajul
initial;
b. masajul final
Mulsul cu mna plina
.se aplica la vacile adulte, cu
mameloane normale ca lungime si
grosime. Metoda consta n prinderea
mameloanelor n palma, astfel nct sa
ramna liber numai vrful acestuia.
Dupa aceea, se strnge baza
mamelonului ntre degetul mare si
aratator, apoi se preseaza succesiv cu
celelalte degete pna cnd laptele
tsneste sub forma unui jet continuu.
Este considerata cea mai buna
metoda, deoarece asigura mulgerea
rapida, fara sa oboseasca mulgatorul
si nu provoaca dureri animalului.
Mulsul cu nod
.este asemanatoare cu metoda
precedenta, cu deosebirea
ca, presarea mamelonului la
baza, se face ntre degetul
mare ndoit si degetul
aratator. Aceasta metoda
este dureroasa pentru
animal, de aceea se aplica
numai la vacile cu sfrcuri
groase si carnoase, care se
mulg greu.
Mulsul cu doua degete
.se foloseste numai la
vacile cu mameloane mici.
Ea consta n prinderea
mamelonului la baza ntre
degetul mare si aratator,
presndu-se de sus n jos
pna tsneste jetul de
lapte.
.Procedeul de muls consta n mulgerea sferturilor anterioare, care sunt
asociate mpreuna (se apuca cu mna stnga mamelonul drept anterior
si cu cea dreapta stngul) iar ulterior, a sferturilor posterioare (se apuca
cu mna stnga mamelonul stng si cu cea dreapta sfrcul drept), se
poate mulge lateral (sfrcurile de pe partea dreapta urmate de cele de
pe partea stnga) si ncrucisat (se asociaza un sfert anterior cu cel
posterior de pe partea opusa).
.Imediat dupa muls, se recomanda ca mameloanele sa fie dezinfectate
prin scufundare ntr-o solutie de iodofor 0,5%. n cazul n care
mameloanele prezinta leziuni, se trateaza cu unguente pe baza de
antibiotice. Se efectueaza apoi igiena vaselor de muls si de manipulare a
laptelui, n mai multe etape. Vasele respective se pastreaza n ncaperi
speciale, pe rastel, cu deschiderea n jos.
Sistemul de muls mecanic
.Este un sistem modern de muls, de mare perspectiva pentru exploatarea vacilor d
e lapte. Asa
cum se stie, Uniunea Europeana, foloseste sistemul cotelor de lapte, pentru cont
rolul productiei
de lapte si a produselor de lapte. Cota de lapte se refera numai la laptele de v
aca, si reprezinta,
cantitatea maxima de lapte pe care un producator o poate comercializa, prin livr
are la unitati
procesatoare, respectiv, vnzare direct pe piata. Nu intra n discutie autoconsumul
sau laptele
consumat de vitei, ci numai laptele care iese din ferma. La negocierile cu Uniun
ea Europeana,
pentru tara noastra a fost alocata o cota totala de 3,05 mil. tone de lapte la c
are se adauga
cantitatea de 0,188 mil. tone, o cota de rezerva care va fi folosita din 2009. O
data cu aderarea
Romniei la Uniunea Europeana, n afara de sistemul cotelor de lapte, se pune un acc
ent deosebit
pe calitatea laptelui. Aceasta nu este data numai de aspectul organoleptic (gust
, miros, culoare) ci
si de analize de laborator (NTG, NCS, punctul crioscopic, grasime %, proteina %,
reactia la
antibiotice). n acest sens, mulgerea mecanica prezinta mai multe avantaje compara
tiv cu
mulgerea manuala, ceea ce explica ponderea tot mai mare a acestui sistem pe plan
mondial.
Enumeram pe cele mai importante: eficienta economica mult sporita, se reduce con
siderabil
efortul fizic, se obtine o cantitate mai mare de lapte, laptele are calitati igi
enice superioare
ntruct, nu vine n contact cu mna mulgatorului si, la majoritatea instalatiilor de mu
ls mecanic,
nici cu aerul din adapost.
.Industria autohtona, ca si cea din alte tari, produc instalatii de muls si de p
astrare a laptelui, att
pentru fermele mici (de 4-15 capete) si mijlocii (16-45 capete) ct si pentru ferm
ele mari de peste 50-
100 capete vaci, cu niveluri ridicate de performante tehnice, ca si de asigurare
a calitatii laptelui muls.
Instalatia moderna de muls mecanic a fost conceputa de Alexander Gillier (Austra
lia) n anul 1903.
.Pentru reusita mulsului mecanice, sub aspect tehnologic si al eficientei econom
ice, se impune ca n
ferma sa se asigure anumite conditii:
.existenta unui personal calificat, care sa cunoasca particularitatile ugerului,
instalatia de muls si
exploatarea ei rationala, sa respecte regulile care se impun si tehnologia de mu
lgere mecanica;
.vacile sa se preteze la mulsul mecanic, respectiv sa aiba ugerul bine dezvoltat
, sferturile simetrice,
mameloanele potrivite ca lungime si grosime, de forma usor conica si o viteza de
eliberare a
laptelui, buna;
.dotare tehnica corespunzatoare pentru mecanizarea proceselor de productie, cum
ar fi:
administrarea hranei, adaparea, evacuarea dejectiilor;
.efective optime de vaci, pentru exploatarea eficienta a instalatiei de muls;
.existenta unei perioade de pregatire pentru trecerea la mulsul mecanic, pentru
obisnuirea cu acest
sistem.
.n practica, se ntlnesc trei grupe de instalatii: n adapostul de exploatare a vacilo
r, n sali speciale
de muls si la pasune.
Instalatii de muls n adapostul de
exploatare
Instalatia de muls la bidon
.are un numar diferit de aparate de muls, n raport
cu numarul vacilor din adapost. Investitiile fiind
mici, se practica n fermele cu efective reduse de
vaci. Laptele se poate pastra pna la livrare, n
bidoane de colectare iar, pentru timpul de muls,
nu este nevoie de constructii suplimentare. De
asemenea, vacile sunt tratate individual si nu si
schimba locul n timpul mulsului. Toate acestea,
sunt avantaje evidente pentru mulsul vacilor la
bidon, nsa nu sunt de neglijat, dezavantajele:
productivitatea muncii este redusa (n medie de
14-16 vaci pe ora si mulgator), solicita efort mai
mare din partea mulgatorului, laptele vine n
contact cu aerul din adapost depreciindu-se
calitatile sale igienice, necesita efort si timp mai
ndelungat pentru spalarea si dezinfectarea
aparatelor de muls, a bidoanelor de colectare si
de pastrare a laptelui.
Instalatia de muls cu colectarea si transportul
centralizat a laptelui
.Laptele din aparatul de muls, trece prin intermediul
unui furtunului n conducta de lapte, iar de aici ajunge n
tancul izoterm situat la unul din capetele adapostului.
Conducta trebuie sa aiba ct mai putine unghiuri, pentru
a evita ncarcarea acestor zone cu grasime. O instalatie
este echipata cu mai multe aparate de muls si poate
deservi pna la 120 vaci. Comparativ cu instalatia de
muls la bidon, n acest caz, productivitatea muncii este
mai mare; se elimina efortul pentru deplasarea bidonului
de la o vaca la alta; laptelui avnd un circuit nchis, nu i
se depreciaza calitatea igienica. Dar, prezinta si unele
neajunsuri: cheltuielile anuale de ntretinere a instalatiei
si investitiile initiale sunt mai ridicate, conducta de
colectare cu coturi numeroase poate deprecia calitatea
laptelui.
Grupul individual de muls sau mulsul la
carucior mobil
.consta n folosirea unei instalatii
de muls cu doua aparate montate
pe un carucior care este deplasat
de la o vaca la alta. Este o
instalatie ieftina, care se
recomanda la efective mici,
respectiv pentru mulgerea vacilor
n maternitati si exploatatii
familiale. Ca si componente,
instalatia este formata din motor
electric, pompa de vacuum,
aparatul de muls cu anexele sale,
toate montate pe un carucior.
Mulsul vacilor n sali speciale
.Se practica n fermele de tip industrial, cu ntretinerea libera a vacilor. Instala
tia de muls se amplaseaza ntr-
o sala speciala, construita n afara adapostului cu urmatoarele ncaperi: sala de as
teptare a vacilor,
platforma sau grupul de muls, camera pentru racirea si depozitarea laptelui, cam
era pentru agregate si
rampa de livrare a laptelui. Sala de muls se amplaseaza la distanta de cel mult
18 m fata de adapostul vacilor.
.Se cunosc mai multe tipuri de sali de muls, care difera prin modul de dispunere
a vacilor n timpul mulsului,
modul de introducere si evacuare a acestora, numarul de standuri care revin unui
aparat de muls si forma
salii de muls. Pentru a se asigura o pozitie comoda mulgatorului n timpul procesu
lui de muls, fiecare sala
destinata acestui scop, este prevazuta cu o alee de serviciu, situata la cca. 70
cm sub nivelul standului
vacilor, astfel nct, ugerul se gaseste la nivelul minilor mulgatorului. n salile n ca
re mulgerea vacilor se
face n grup, poate sa existe un aparat de muls la fiecare stand sau un aparat la
doua standuri. De asemenea,
salile de muls pot fi dotate cu instalatii mecanice ori automate de distribuire
a concentratelor n timpul
mulsului sau, ele pot fi administrate dupa muls, ntr-o sala alaturata sau n adapos
t. Totusi, s-a constatat ca
administrarea concentratelor n sala de muls, nu este indicata, ntruct consumul de f
uraje n timpul
mulsului, nu constituie un comportament natural iar uneori se reduce intensitate
a reflexului de ejectie a
laptelui. Nu n ultimul rnd, se pune ntrebarea, daca vacile sunt capabile sa consume
ntreaga ratie de
concentrate n cele cca. 8-10 minute ct se gasesc n sala de muls. n acest scop, trebu
ie avut n vedere
nivelul productiv al vacilor, viteza de consum a concentratelor si viteza de mul
s. Datorita acestui aspect, n
cele mai multe ferme din tarile cu zootehnie avansata, s-a renuntat la administr
area concentratelor n sala de
muls.
.Mulsul n sali de muls, prezinta mai multe avantaje si anume: productivitatea mun
cii este foarte ridicata;
efortul fizic depus de mulgatori este minim; vacile sunt mulse n conditii confort
abile si igienice; vacuumul
se mentine mai usor constant pe durata mulgerii; se poate mari efectivul de vaci
pe ferma. Ca dezavantaj,
investitiile sunt mult mai mari comparativ cu celelalte grupe de instalatii.
Sala de muls tip Tandem
.Acest tip de sala poate avea capacitatea de 1 2 standuri; 1 4; 2 2; 2 3;
2 4 si pna la 16 boxe de muls, dispuse pe un rnd sau pe doua rnduri. La
muls, vacile sunt asezate una n spatele celeilalte, n pozitie paralela fata de
mulgator. Boxele pentru vaci, sunt prevazute cu o usa de intrare si una de
iesire, manipulate de mulgator sau automatizat, iar dimensiunile sunt de 2,4
0,8 m. n sala de muls, exista o alee suplimentara de circulatie a vacilor, ceea c
e
permite introducerea si evacuarea individuala a acestora. Faptul ca vacile sunt
tratate individual, permite punerea n valoare a potentialului productiv, ntruct
pot fi supravegheate cu atentie, n privinta vitezei de mulgere si starii de
sanatate a ugerului. Are nsa neajunsul ca, productivitatea muncii este mai
redusa, distanta parcursa de mulgator pe aleea de serviciu, de la o vaca la alta
,
este mai mare si investitiile, pe loc de muls, sunt mai mari. Se recomanda n
fermele cu efectiv mai redus de vaci, pna la 150 capete.
Sala de muls Bradulet Bradulet
.Salile de muls de acest tip au capacitati diferite de la 2 4, 2 8, 2 10 pna
la 2 20 locuri si chiar mai mult. Vacile sunt dispuse simetric si oblic la 30 sau

45 fata de aleea de serviciu, pe unul sau doua rnduri. Latimea unui stand de
muls este de 0,8 1 m iar vacile de pe aceeasi linie se blocheaza la capete cu
grilaj metalic. Fiecare rnd de standuri, este prevazut cu usi pentru accesul si
evacuarea vacilor din sala de muls. Productivitatea muncii este mare, ntre 40-
58 animale pe ora, n functie de capacitatea salii de muls si numarul
mulgatorilor. De asemenea, investitiile sunt mai mici ntruct spatiul construit
pe loc de muls, este mai redus. Neajunsul principal al acestui tip de sala de mu
ls
l constituie, tratarea n grup a vacilor n timpul mulsului si, ca urmare,
animalele care se mulg greu retin n sala ntregul grup. Reducerea acestor
consecinte, este posibila doar printr-o lotizare corespunzatoare a vacilor dupa
nivelul productiv si viteza de muls. Salile de muls bradulet, se recomanda n
fermele cu grad ridicat de concentrare a efectivului, respectiv 150-400 capete.
Sala de muls Side by Side
.n sala de muls, vacile sunt asezate
perpendicular, n unghi de 90
fata de aleea de serviciu. Latimea
unui loc de muls este de 0,65 m
iar intrarea si iesirea vacilor din
sala de muls, se face n grup.
Capacitatea acestor sali variaza de
la 2 8 si pna la 2 20 locuri.
Productivitatea muncii este mare
iar spatiul construit pe loc de
muls este mai redus dect n sala
de tip bradulet. Pentru o mai
buna organizare a mulsului, se
impune lotizarea vacilor n functie
de productia de lapte si viteza de
muls.
Sala de muls de tip rotativa sau
rotolactor
.Platforma de muls circulara a fost conceputa n SUA, n perioada
interbelica si are capacitatea de 15-35 locuri. Ea este instalata pe suporti
metalici, prevazuti cu role si cu ax central n jurul caruia, se poate roti.
Standurile pentru vaci sunt individualizate. Durata unei rotatii complete,
poate fi reglata n functie de productia de lapte a grupului de vaci care se
mulg (8-10 minute). Orice defectiune tehnica este semnalizata
computerizat si instalatia poate fi oprita instantaneu, de mulgator.
nainte ca platforma sa faca o rotatie completa, mulgatorul scoate
paharele de muls si dezinfecteaza mameloanele, vaca, fiind apoi evacuata
din sala printr-o alta usa dect cea de acces. Productivitatea muncii este
foarte ridicata, ntre 60-100 vaci pe ora si mulgator. Instalatia este
costisitoare si se recomanda n ferme cu efective mari de vaci (peste 300
capete) si cu productii ridicate de lapte.
Sala de muls unilactor
.Are forma dreptunghiulara, iar pozitia vacilor, fata de aleea
de serviciu, este asemanatoare cu cea din salile de muls, n
tandem. n timpul mulgerii vacilor, platforma de tip carucior,
se deplaseaza n linie dreapta, n jurul culoarului
mulgatorului. Capacitatea platformei este de 14-22 locuri iar
productivitatea muncii este de aproximativ 50 vaci pe ora si
mulgator.
Sala de muls trigonala si poligonala
.Se aseamana foarte mult ntre ele
si asta pentru ca, principiul de
functionare este acelasi,
diferentele apar doar la asezarea
vacilor. n prima varianta, vacile
sunt asezate pe trei rnduri iar n
a doua varianta, pe patru rnduri,
independente unul de altul, n
timpul mulsului. Capacitatea
difera de la 4 la 10 locuri pe o
latura. Se recomanda n fermele
cu efective mari de vaci, de peste
400 capete.
.Fazele tehnologice sunt tot mai mult automatizate, n fermele de vaci de lapte. I
dentificarea
electronica a vacilor, distribuirea hranei controlata prin calculator, sistemul
automat de
declansare a aparatului de muls, sunt doar cteva exemple elocvente n acest sens. nl
ocuirea
actiunii manuale a mulgatorului a fost o ncercare curajoasa si greu de depasit. S
istemul
automat de prindere a ugerului a fost integrat n echipamentul de muls, mpreuna cu
sistemul
automat de declansare a aparatului de muls, distribuirea concentratelor si manag
ementul
computerizat, n asa fel nct sistemul automatizat de mulgere a vacilor de lapte, a d
evenit
realitate.
.Un astfel de robot de muls, se compune dintr-un bloc de muls cu o platforma rot
ativa, pe care
se gaseste un sistem de senzori ultra sonici sau un sistem video cu unde laser,
pentru a
determina pozitia corecta a sfrcurilor, perii cu jet de apa (sau rulouri din bure
te), pentru a
curata si dezinfecta ugerul si paharele de muls. De mentionat, ca senzorul de pr
ecizie este fixat
la mijlocul celor patru sfrcuri. O data localizate, paharele de muls sunt atasate
unul dupa altul.
Dupa atasare, bratul robotului este deconectat de la blocul de muls si se misca
spre urmatoarea
boxa de muls. De asemenea, apa uzata rezultata de la spalarea sfrcurilor ct si pri
melor jeturi
de lapte sunt separate de sistemul de muls. La finalizarea mulsului, toate pahar
ele sunt desprinse
automat, n acelasi timp.
Robotul automat de muls
.O alta varianta a robotului consta n aceea ca, dupa atasarea paharelor de muls,
bratul
robotului ramne sub uger n timpul mulsului, iar la sfrsitul acestuia paharele de mu
ls sunt
desprinse unul cte unul. n acest caz, blocul de muls se deplaseaza de la o boxa la
alta, de unde
va prelua bratul cu care va executa toate operatiile. Cnd ultimul pahar de muls e
ste detasat,
bratul robotului cu cele patru pahare se muta pe partea laterala a cusetei, vaca
este eliberata si,
o alta vaca intra n boxa.
.Ambele variante sunt conectate la un calculator personal si pe un program manag
erial care
ntocmeste lista de atentie pentru fermier. Aceasta include cantitatea zilnica de
lapte, starea de
sanatate a animalelor, manifestarea caldurilor, consumul de concentrate, ct si pe
rformantele
sistemului automat de muls (exemplu numarul de mulsori pe vaca si zi).
.Boxa de muls este prevazuta cu porti de intrare si iesire, un panou de fixare a
partii posterioare
a vacii, o cupa de hranire cu furaj combinat care fixeaza si partea anterioara a
vacii si un sistem
electronic, pentru comanda robotului de muls. Un robot de muls care deserveste o
singura
boxa, poate mulge zilnic 55-60 vaci, n cazul unui robot care deserveste doua boxe
acesta poate
mulge cca. 85-90 vaci, capacitatea maxima a sistemului cu trei sau patru boxe fi
ind de 120
respectiv 150 vaci. Daca la acelasi numar de boxe, trei sau patru, se vor asigur
a mai multi
roboti de muls, va creste si numarul de vaci care pot fi mulse.
.Animalele viziteaza boxa de muls de 1-10 ori (n medie 2,5 2,8 ori/zi) pe parcurs
ul ntregii
zile si chiar si noaptea, n functie de productia de lapte, perioada de lactatie s
i de numarul de
animale repartizate unui robot de muls. Intrarea vacilor n boxa de muls, se poate
face
longitudinal sau din lateral, n ultimul caz boxa avnd o lungime de 3,5 m.
.Obisnuirea vacilor de lapte cu robotul de muls, poate dura aproximativ doua sap
tamni, totusi,
10-15% din efectivele de animale nu pot fi mulse automat din cauza sensibilitati
i exagerate a
vacii sau a formei ugerului. n aceasta perioada, animalele si formeaza reflexele c
onditionate
favorabile mulsului automat, prin obisnuirea cu traseul catre boxa de muls, cu p
rezenta
robotului de muls, zgomotului instalatiei de muls, etc. Prin adaptarea construct
iva a
adapostului, vacile pot fi atrase catre boxa de muls prin montarea unor porti de
trecere unisens,
de la zona de odihna catre zona de hranire, cu trecere obligatorie prin zona box
ei de muls, unde
un post de identificare si selectare a animalelor poate sa le dirijeze prin boxa
sau pe lnga
aceasta.
.Primul robot de muls a fost instalat n Franta n 1993, ntr-o ferma din Somme. Alte
surse din
literatura de specialitate nominalizeaza Olanda ca fiind tara n care a fost insta
lat primul robot
la ferma experimentala a Statiunii de Cercetare pentru cresterea bovinelor, cail
or si oilor. Piata
robotilor pentru muls a nceput sa se dezvolte spre sfrsitul anului 1998. Astazi ex
ista o mare
diversitate de roboti de muls: Astronaut, Miros, Freedom, D velsdorf, VMS, AG, RM
S, Merlin,
Liberty, Westfalia etc. realizati de firme constructoare din Europa, precum Alfa
Laval din Suedia,
Leley Industries si Prolin Development din Olanda, Westfalia din Germania, Silso
l Reseearch
din Marea Britanie si Gascoingne Melotte respectiv Cernagref din Franta.
Mulsul vacilor la pasune
.Se practica n cazul vacilor ntretinute pe pasune, la distante mari de ferma. Muls
ul
se poate realiza prin grupuri individuale de muls, asemanatoare cu cele din adap
ost,
sau platforme de muls mobile. Ele sunt prevazute cu 8-16 locuri, dispuse simetri
c,
pe doua rnduri, fata de axul longitudinal al platformei. Instalatia este prevazut
a cu
agregat de vacuum si generator electric. Tehnica de muls este asemanatoare cu ce
a
din salile de muls. ntreaga platforma poate fi remorcata de tractor.
.Pentru practicarea mulsului mecanic este nevoie de un minim de cunostinte tehni
ce,
legate att de caracteristici constructive si functionale ale instalatiilor, ct si
de
exploatarea propriu-zisa a acestora. De asemenea, vacile trebuie obisnuite cu mu
lsul
mecanic, altfel exista riscul ca, un numar mai mic sau mai mare de vaci, sa nu s
e
adapteze. Aceasta situatie poate fi evitata prin respectarea unor reguli general
e
privind mulsul mecanic, dar mai ales, prin modalitatea de trecere la efectuarea
mulsului mecanic. Cu cteva zile nainte ca vacile sa fie mulse mecanic, acestea
trebuie sa intre n standurile de muls pentru a se obisnui cu aparatele mecanice c
are
vor functiona n gol.
Platforma de muls mobila
.Mulgerea corecta necesita si ea respectarea unor etape de lucru, efectuate
cronologic. Asemanator mulsului manual, si mulgerea mecanica a vacilor n sali de
muls prezinta trei etape preliminare: pregatirea instalatiei de muls, pregatirea

mulgatorului si pregatirea ugerului. Aceste etape sunt urmate de operatiunile
necesare mulsului propriu-zis si anume, dezinfectia ugerului si spalarea
echipamentului de muls. Deoarece vacile produc laptele, iar echipamentul de muls
l
colecteaza, cele doua componente nu vor veni niciodata n contact fara a treia par
te
mulgatorul. De subliniat faptul ca mult mai importanta dect aparatul de muls,
este tehnica mulsului, adica cum este folosita si ntretinuta instalatia de muls.
.Pregatirea instalatiei de muls consta n pornire, astfel ca parametrii acestuia (
nivelul
vacuumului, numarul de pulsatii etc.) sa fie realizati nainte ca paharele de muls
sa fie
atasate pe sfrcuri. Se recomanda limpezirea instalatiei cu apa rece nainte de
nceperea mulsului.
.Pregatirea mulgatorului se rezuma la spalarea minilor cu apa si sapun, mbracarea
echipamentului de protectie (cizme de cauciuc, salopeta, manusi de unica folosin
ta),
aducerea ustensilelor folosite la muls (solutie dezinfectanta, prosoape de uger,

paharul pentru laptele din primele jeturi).
.Pregatirea ugerului consta n introducerea vacilor pe standul de muls si apoi vor
fi efectuate operatiunile
pentru muls, astfel: se va asigura un mediu curat si lipsit de stres n sala de mu
ls; se va sterge ugerul cu un
prosop umed, insistnd asupra sfrcurilor; se va face dezinfectia mameloanelor cu so
lutie destinata pentru asa
ceva; vor fi mulse primele jeturi de lapte pentru a ndeparta laptele infectat cu
microbi si pentru a verifica
daca ugerul este bolnav; se va sterge din nou ugerul pentru a ndeparta solutia de
zinfectanta; atasarea
paharelor de muls se va face ntotdeauna cu cel mai ndepartat sfrc si terminnd cu cel
mai apropiat. Din
momentul nceperii pregatirii ugerului pentru muls si pna cnd se ataseaza paharele d
e muls nu trebuie sa
treaca mai mult de 60 secunde. nainte ca paharele de muls sa fie detasate de pe s
frcuri, se va nchide
vacuumul, dupa care se va face dezinfectia sfrcurilor si pregatirea aparatului pe
ntru urmatoarea vaca. n
salile de muls, echipamentul este spalat automat. ntretinerea corecta a echipamen
tului de muls asigura
obtinerea unui lapte igienic. Spalarea instalatiei de muls se realizeaza n patru
faze, si anume; clatirea cu apa
curata, potabila, la o temperatura de 35-42C; spalarea cu detergent alcalin la te
mperatura de 70C timp de
10 minute; clatirea cu solutie acida la temperatura de 35-42C si dezinfectia inst
alatiei cu solutii speciale,
care ramn n instalatie pna la 30 minute nainte de mulsoarea urmatoare.
.Pentru ca spalarea sa fie eficienta, trebuie ndeplinite cerintele producatorului
instalatiei, referitoare la viteza
apei de spalare: turbulenta apei n instalatie, volumul de apa folosit la fiecare
ciclu de spalare, temperatura
apei la fiecare ciclu de spalare, echilibrul chimic al solutiei de spalare, dura
ta fiecarui ciclu de spalare,
scurgerea apei din sistem dupa terminarea spalarii. De asemenea, pentru a obtine
un lapte igienic, se
efectueaza periodic urmatoarele operatiuni de ntretinere a echipamentului de muls
: zilnic se spala la
exterior toate conductele, se spala recipientul intermediar, se spala furtunele
si paharele de muls; lunar se
spala pulsatoarele, se nlocuiesc filtrele si/sau se spala sistemul de control al
vacuumului; la 6 luni se
nlocuiesc toate partile de cauciuc ale pulsatorului, se nlocuiesc furtunele pulsat
orului, se nlocuiesc
furtunele de lapte, se spala pulsatorul si conducta de vacuum; anual se nlocuiesc
toate furtunele de spalare,
se nlocuieste cureaua de la pompa de vacuum; la 1200 mulsori se nlocuiesc mansoane
le de cauciuc.