Hranirea eficienta a vacilor de lapte si rationarea economica a dietei

Hranirea eficienta este o masura simpla de a determina capacitatea genetica a vacilor de a transforma substantele nutritive din
furaje in lapte sau in componente ale laptelui. n termenii cei mai simpli, este de kilograme de lapte, produse pe jumtate de kilogram de
substan uscat consumate. Aceasta masura ar trebui sa fie intotdeauna luata in calcul atunci cand se alcatuieste o dieta pentru vacile de
lapte deoarece devine etapa cea mai importanta pentru stabilirea profitului.

Ce este hranirea eficienta?

In termenii cei mai simpli reprezinta cantitatea de lapte produsa ce se raporateaza la substanta uscata consumata. Pentru a avea un
randament cat mai bun, se urmareste cresterea cantitatii de lapte la fiecare kg de substanta uscata consumata.
Un beneficiu suplimentar pentru cresterea eficientei furajarii vacilor este ca mai putine substante nutritive sa fie eliminate prin gunoiul
de grajd, aa c hrana pentru animale de eficien afecteaz att eficiena economic i de mediu.
Exista doua modalitati de a imbunatati eficienta furajarii animalelor. Una este de a creste productia de lapte cu acelasi aport de
substanta uscata, iar celalalt este de a reduce aportul de substanta uscata si sa se mentina acelasi randament de lapte. Multe dintre dietele
modificate care cresc productia de lapte vor duce, de asemenea, si la cresterea eficientei hranirii animalelor. In general, vaca va produce mai
mult lapte iar proportia substantelor nutritive utilizate pentru intretinere devine mai mica. In momentul in care aportul de substanta uscata
creste va exista o scadere a digestibilitatii hranei pentru animale, iar organismul devine oarecum mai putin eficienta la extragerea de energiei
din raie. Aceasta scadere a digestibilitatii creste pe masura ce creste aportul si devine o problema reala la vacile mari producatoare de lapte
cu un consum ridicat.
Prin urmare, este important sa se optimizeze in loc sa se maximizeze aportul de substanta uscata la vaca.

Factori care influenteaza eficiena furajarii (FE)

Furajele: furajele au cel mai mare efect asupra eficientei hranirii animalelor. Deoarece acestea constituie o componenta foarte mare a
partii lent digerabile din dieta vacilor de lapte, sunt critice pentru mentinerea eficienta dorita a furajarii. De asemenea, influenteaza eficienta
furajarii prin faptul ca reprezinta ingredientul cel mai variabil din punct al digestibilitatii i compozitiei in nutrienti si sunt intr-o proporie mai
mare in raie decat orice alt furaje. S-a demonstrat ca eficienta furajarii (FE) este direct legata de digestibilitatea furajelor, asa incat
o digestibilitate crescuta conduce la cresterea FE. Cu excepia cazului in care concentratele sunt foarte neobisnuite sau prelucrate incorect
(sunt deteriorate proteinele sau alte component), acestea sunt aproape intotdeauna mai digerabile decat furajele. Din moment ce
densitatea energetica are aceeai relaie cu FE, ar trebui sa se acorde o importanta deosebita in timpul recoltarii, depozitarii, i hranirii
pentru a obtine un furaj de calitate superioara. Hranireavacilor cu furaje cea mai nalta calitate este esentiala.
Un alt mod in care poate furajele pot influenta FE este prin mentinerea unui mediu in rumen dorit. Acidoza (pH in rumen scazut) poate
afecta negativ FE prin scaderea digestibilitatii fibrei prin schimbarile ce se produc in profilul microbian din rumen. Fibrele efectiv adecvate fizic
(marimea particulelor de furaje) in ratie vor menine mediul rumenal corespunzator prin stimularea mestecatului si rumegarii, cresterea
secretiei de saliva, precum si imbunatatirea capacitatii de tampon al rumenului. Lungimea particulei de furaj este de asemenea necesara pentru
a mentine mediul rumenal si motilitatea corespunzatoare a rumenului.
Dac vedeti ca valorile FE sunt foarte mari aceasta poate insemna ca ar putea fi nevoie de o mbunatatire a calitatii dietei.
Stadiul lactatiei: perioada de lactatie va avea o influenta asupra FE, deoarece vacile n lactatie timpurie vor suferi pierderi in greutate si vor
folosi energie pentru productia de lapte. Acest lucru va creste n mod artificial FE care este calculat folosind doar zilele de lapte si productia de
lapte. O FE mare (> 2,0) in lactaia timpurie poate indica de fapt, o problema si anume aceea ca vacile pierd prea mult in greutate, ceea ce
ar putea duce la alte tulburari metabolice. Pe de alta parte, vaci in lactatii tarzii, vacile vor creste in greutate, astfel ca FE va scade. Acest FE
mai mic nu ar trebui sa fie privit negativ, deoarece vacile trebuie sa castige in greutate la sfarsitul lactatiei, deoarece aceste rezerve ale
corpului vor fi utilizate atunci cand vaca incepe lactaia urmtoare intr-o balanta negativa din punct de vedere energetic.
Cerintele de intretinere: modificarile cerintelor de intretinere ale vacilor de lapte vor afecta aportul energetic dedicat produciei de
lapte. De exemplu, vaca ce paste pe o pasune va trebui sa utilizeze mai multa energie mergand pentru a consuma hrana decat o vaca care sta
in grajd si are mancarea la dispozitie. Alti factori in afara de activitatea fizica, care pot afecta cerintele de intretinere sunt: greutatea corpului,
temperatura mediului ambiant sau anotimpul, si stresul. Cu cat mai mare este vaca, cu atat va avea mai multe cerinte de intretinere. Cel mai
important factor de stres este depasirea zonei termoneutralitate, mai multa energie se va cheltui pentru a mentine temperatura normala. Acest
aspect este important pentru temperaturi scazute rece i mai ales pentru cele ridicate.
 Numrul de lactatii: eficienta furajarii este afectata de numarul de lactatii, deoarece vacile la prima lactatie sunt inca in crestere, iar o
parte din aportul lor de energie este directionat pentru a sustine aceasta crestere. Dupa ce vacile ajung la maturitate nu mai au o cerinta de
energie pentru cresterea, si isi se pot concentra intreaga energie pentru intreinere si productia de lapte.
Confortul: Acest factor este legat de asigurarea necesitatilor de intretinere, deoarece cresterea stresului va conduce, in general, la o
cresterea energiei cheltuite pentru intretinere. Exista multi factori care pot provoca stres la vaci, exemple ar fi : caldura excesiva si frigul,
supraaglomerarea, imbolnavirile, gunoiul de grajd, neigienizarea, insectele, etc.
Aditivii pentru hrana animalelor: Exista dovezi ca drojdia furajera, ionofori, si alimentatia microbiana directa la vacile de lapte pot
creste eficiena valorificarii hranei la animale, in special in perioadele de caldura accentuata. Acesti aditivi cresc, in general, FE prin
imbunatatirea digestiei fibrelor; cu toate acestea, castigurile sunt evidente prin mbunatatirea calitatii furajelor.
Dupa cum se concluzioneaza, vacile de lapte consuma o cantitate foarte importanta de energie pentru productia de lapte. Asigurand
echilibrul energetic in ratie vom atinge doua obiective: pe de o parte productia de lapte se va imbunatati, iar pe de alta parte nu se vor inregistra
tulburari metabolice datorate unui aport energetic deficitar.
VITAMOLIX RUMINANT este formula ideala pentru rumegatoare. Vitamolix este recomandat in hrana animalelor pentru a satisface
necesarul energetic dar si cel mineral, vitaminic si proteic. Toate ingredientele din compozitie sunt hrnitoare si benefice pentru animale.
Vitamolix nu conine aditivi artifciali, conservani sau alte substane chimice, agenti de ntrire ,amestecare sau umplere.
Nivelul ridicat de energie i coninutul de nutrieni: provin din melasa de sfecla, uleiul vegetal si din proteine.Vitamolix asigura aportul
energetic la animale si contribuie la cresterea consumului de furaje uscate. In acest fel, animalele vor beneficia in continuare de furaje
uscate, datorita cresterii activitatii microflorei ruminale: determin cresterea numarului si activitatii microflorei ruminale cu 15%. Aceasta
conduce la o imbunanatire a digestiei cu peste 25%.
Nivel ridicat de proteine Bio-disponibile:
Cantitatea de cenusa bruta foarte mica (n jur de 25-30%), :Cantitatea de cenusa este cunoscuta sub numele de cenusa bruta atunci cand
produsul este incalzit pana la 500 600 C intr-un cuptor special. Vitamolix contine doar 25%, cenusa bruta, ce provine din procesarea
mineralelor. Prin urmare, toate celelalte componente sunt materiale digerabile organice.
Continut de vitamine, minerale chelatizate(organice)

VITAMOLIX EFECTE
Continut bogat in nutrienti:
Vitamolix este un supliment nutritional care are rolul de a imbunatati digestibilitatea furajelor, ceea ce duce ulterior la o valorificare eficient
datorit stimulrii microflorei ruminale.
Cresterea semnificativa a microflorei ruminale ( bacterii prietenoase):
Hrana gustoasa Vitamolix creste activitatea microflorei ruminale cu 15%. Aceasta crestere are un efect pozitiv asupra digestiei cu 25%.
 Protejarea PH rumenului: (echilibrat cu acidul gastric):
Vitamolix este produs la un pH = 7,5 pentru a preveni acidoza acuta care poate provoca un randament scazut (pH rumenului este de 6,5)
Creste productia de saliva: Saliva mbunatateste digestia la animale
Creste consumul de hrana si capacitatatea de digestie:
Produsul Vitamolix mbunatateste apetitul animalelor si duce la o mai buna utilizare a furajelor pe care le consuma.
Creste productia de carne si lapte n mod semnificativ cu 12%, si stimuleaza cresterea animalelelor tinere.
Produsul este comercializat exclusiv de SMD ANIMAL FOOD, care va pune la dispozitie o gama variata de produse care raspune necesitatilor
fermei dumneavoastra. Suntem impreuna pentru tine
 Managementul hranirii vacilor de lapte in perioada caniculara

Stresul termic si acidoza ruminala: Evitati-le!!!!!!!!!!

Stresul determinat de caldura este una dintre principalele cauze ale scaderii productivitatii la vacile de lapte si la cele de carne.
Factorii de mediu, precum temperatura, radiatiile solare si umiditatea, au efecte directe sau indirecte asupra productiei animalelor. Efectele
directe se reflecta prin alterarea productiei, reproductiei si scaderii rezistentei la boli. Efectele indirecte implica modificari ale
comportamentului animalelor, cresterea riscului de expunere la agenti patogeni sau daunatori.
Atunci cand microclimatul animalului trece de zona de termoneutralitate, o parte a energiei metabolizabile, care in mod normal era
utilizata pentru productie, acum este directionata spre a asigura balanta termica. Din acest motiv, caldura excesiva duce la scaderea
productivitatii.
Deoarece bovinele transpira doar 10% din rata transpiratiei la om, acestea sunt mult mai sensibile la caldura. Acesta este motivul pentru
care vacile de lapte au nevoie de mijloace mecanice pentru a reduce caldura, cum ar fi stropirea corpului pentru a ajuta la evaporarea apei si
sisteme eficiente de circulatie a aerului pentru a ajuta la racire. Mediul neaerisit, fara circulatia curentilor de aer poate ajunge sa fie periculos
sau mortal intr-un timp scurt. Prin urmare, este esential sa existe miscarea rapida a aerului in orice spatiu inchis. Pe perioada stresului termic
se reduce consumul de hrana cu 8 12 % sau chiar mai mult. Aceasta reducere a consumului de hrana reduce sinteza de acizi grasi volatili in
rumen, ceea ce are drept rezultat scaderea productiei.
 Temperatura ideala pentru vacile de lapte este de la 0 oC la 18 oC. In momentul in care temperatura trece de 27 oC, scade consumul de
hrana si implicit productia de lapte. De la 32 oC productia de lapte scade dramatic, chiar pana la 20%. Umiditatea este de asemenea un factor
vital. Pericolul apare cand temperatura ajunge la 37 oC, iar umiditatea este de 50%. Mediul letal pentru vaci este cel in care temperatura este
peste 37 oC , iar umiditatea 80%.

Managementul hranirii corecte

1. Apa este cel mai important nutrient. Asigurati apa in permanenta si pastrati tancurile si jgheaburile de adapare curate.
2. Modificati orarul de hranire astfel incat hranirea sa se faca in cea mai racoroasa parte a zilei.
3. Cresteti numarul de furajari pe zi (cantitati mici si dese) pentru a pastra furajul in tanc la temperaturi scazute.
4. Asigurati-va ca ingredientele pentru hrana animalelor cu un grad ridicat de umiditate (distilate, gluten) sunt administrate in tain inainte de
a intra in fermentatie secundara (incalzire).
5. Luati in considerare utilizarea unui stabilizator in buncar, cum ar fi acidul propionic. Aceste produse disponibile comercial reduc
dezvoltarea mucegaiurilor si drojdiilor in furajele insilozate atunci cand este adaugat in timpul procesului de insilozare.
6. Reduceti pe cat posibil expunerea buncarului la oxigen. Luati doar cantitatea de furaj necesara hranirii vacilor in urmatoarea ora, si asigurati-
va ca s-au luat toate masurile pentru ca furajul sa nu fermenteze in tanc.
7. Evitati aspersarea furajului. Udarea excesiva a furajului va reduce palatabilitatea si accelereaza inmultirea bacteriilor in tanc, reducandu-se
calitatea furajelor. Pastrati tancul curat. Indepartati furajul ramas de la hranirea animalelor, nu il amestecati cu cel din tanc. Evitati furajul care
are un continut de substanta uscata mai mic de 50%.
8. Planificati un aport mai mic de substanta uscata in timpul stresului termic si consultati nutritionistul pentru a ajusta corect dieta in acest sens.
Un exemplu ar fi sa cresteti densitatea de nutrienti din regimul alimentar pentru a reflecta consumul real de substanta uscata, care este de
obicei redus in timpul stresului termic.
Ajustarea ratiei furajere:

1. Cresteti densitatea energetica a dietei si reduceti caldura rezultata din fermentare prin substituirea carbohidratilor cu grasimi inerte
rumenului. Acizii grasi saturati adaugati in proportie de 1,5 3,0% din substanta uscata au rolul de a creste randamentul productiei de lapte,
a continutului de grasime din lapte si de a reduce temperatura rectala la vacile aflate sub stresul termic.
2. Mariti cantitatea de minerale cheie: fosfor, potasiu i sodiu. Suplimentarea dietei cu 1 1,5% potasiu a condus la cresterea productiei de
lapte. Cercetarile au mai aratat ca atunci cand sodiu (bicarbonat de sodiu) si potasiu (carbonat de potasiu) au fost adaugate in dieta s-au
obtinut productii de lapte mai mari,. Se vor evita concentratiile excesive de sulfat i cloruri in perioada stresului termic la vacile in lactaie
3. Suplimentati furajul combinat cu cultura de drojdie. Hranirea cu drojdie furajera imbunatateste semnificativ producia de lapte pe zi.
4. Conceptul viitorului: Suplimentati furajul combinat cu niacina (vitamina b3, denumita si acidul pantotenic, niacina sau vitamina PP, participa
in metabolismul proteic, lipidic, glucidic, mineral), protector al rumenului. Hranirea cu niacina protejeaza rumenul, grabeste procesul de
racorire prin cresterea evaporarii si reduce usor temperatura rectala la vacile de lapte in perioada stresului termic.