CUPRINS Capitolul I 1. Principiile insusiri care stau la baza rentabilitatii cresterii caprelor ..pag. 1 1.1.

Particularitatile biologice ale speciei caprine ....pag. 1 1.2. Productiile obtinute de la capre .pag. 2 Capitolul II 1. Rase de caprine. .pag. 9 1.1. Modul de for are si clarificare a raselor de caprine .pag. 9 1.2. Rase de caprine din tara noastra.pag. 1! 1.2.1. Rasa caprinapag. 1" 1.2.2. Rasa #lba de $anat.pag. 1% 1.". Rase de Capre din alte tari..pag. 1% 1.".1. Rasa Seanenpag. 1% 1.".2. Rasa #lpina &ranceza pag. 1' 1.".". Rasa $oerpag. 1( 1.".%. Rasa #ngorapag. 1) 1.".'. Rasa Cas ir pag.1* $ibliografie .. Pag.19

CAPITOLUL I
1 1.1 PRINCIPALELE INSUSIRI CARE STAU LA BAZA REABILITATII CRESTERII CAPRELOR Particularitatile biologice ale speciei caprine

Spre deosebire de celelalte specii+ caprinele anifesta o rezistenta crescuta fata de conditiile de cli a. ,in acest punct de -edere+ ele au o are putere de adaptare la odificariile de cli a. Cu toate acestea caprele sunt destul de sensibile la frig si conditii recorespunzatoare de igiena. ,eoarece ele traspira putin la te peraturii scazute+ si ai putin decat oile la te perature ridicate+ au ne-oie de o cantitate ai redusa de apa. #cestei adaptari la lipsa de apa i se atribuie area lor raspandire pe glob dar si in zonele secetoase+ necesarul respecti-e pentru functiile -itale este procurat din fura.e consu ate. Structura si gradul de dez-oltare a in-elisului pielos are un rol i portant in procesul de adaptare la diferiti factori de ediu. &rigul ploile si zapada pot influenta negati- starea generala+ in aceste conditii ele se adapostesc pe langa po i+ garduri+ aluri stanci etc. Rezistenta organis ului se anifesta si prin faptul ca nu se i bolna-esc de boli contagioas+ cu ar fi brucelaza sau tuberculoza+ iar procentul de pierderi prin ortalitate e ai redus ca celelalte ani ale. ,eoarece caprele au un grad ridicat de ortalitate+ deter inat de un te pera ent -ioi si o are agilitate le usureaza accesul pe cele ai accidentate terenuri+ pe distante lungi pentru asi cauta si selecta /rana. 0le se pot catara pe colturide stanci+ aracinisuri+ prundusi+ culegand frunze+ uguri+ ra urele si iarba la care alte speciide ani ale do estice nu au acces. ,atorita acestui fapt capra este un ani al rustic si usor de intretinut. 1 caracteristica biologica o reprezinta obilitatea buzelor si confor atia botului si dentitiei+ care fa-orizeaza prinderea si retezarea ierbii cat ai aproape de suprafata solului. Caprele -alorifica efficient fura.ele grosiere datorita gradului pronuntat de dez-oltare a tubului digesti-e+ caracteristica care se anifesta din faza ti purie a cresterii si dez-oltarii iezilor. 2a circa doua sapta ani de la nastere iesi pot culege diferite plante fura.ere+ copntribuind la dez-oltarea rapida a capacitatiiru enului+ care in scurt ti p trebuie sa ocupe circa )'3 din -olu ul gastric total in ti p ce 4c/iagul5 nu ai 2! 3+ fata de *!3 cat reprezinta la nastere. Capra desi poate consu a un nu ar are de ierburi prefera nu ai unele plante aflate in anu ite stadii de aturitate. 0a se anifesta o insusire 4selecti-a5 de -alorificare a anu itorplante datorita indeosebi si turilor 6 tactil+ gust si iros 7 foarte pronuntate. Caprele ai au si un accentuat si t al gustului a ar+ sarat+ dulce si acru 7 deoarece capacitatea lor de a allege este ai are fata de o-ine si bo-ine. ,atorita acestor particularitati biologice+ capra este un ani al prin e8celenta adaptat 4la -iata de pasune5+ ea putand pasuna si iarna+ scur and zapada cu ongloanele picioarelor cu e8ceptia zilelor prea geroase sau ninsori intense. Caprinele in afara acestor caracteristici ai au si parcularitati2 confor atia craniului+ lipsa fosei+ distanta ai redusa intre pinctele de prindere a coarnelorde craniu+ lipsa glandelor intergitale irosul specific /ircin. 2a acestea se ai adauga si longe-itatea ai are a caprelor fata de oi 7 1! 7 12 ani+ /ern afroditis ul+ produsi ne-iabili sau infencunzi in cazul incrucisarii cu oile.

1. PRO!UCTIILE OBTINUTE !E LA CAPRE ,aca caracteristicile biologice a intite deter ina o pri untata capacitate de adaptare sau acli atizare a caprelor in conditii ai aspre de cli a si relief+ ceea ce e8plica larga lor raspandire teritoriala+ insusirile lor producti-e fac posibila obtinerea unor produse deosebit de -aloroase sub aspect nutriti-e si econo ic. ,intre insusirile producti-e ale caprelor+ pe pri ul loc se situeaza capacitatea lor lactogena superioara si de in ultire rapida. Ur eaza apoi cea pentru productia de carne apoi productiile co ercializabile de par+ puf sau lana. In cadrul produselor secundare se ai pot include si pieile+ blanurile+ coarnele+ intestinele si gunoiul de gra.d. PRO!UCTIA !E LAPTE Cantitatea de lapte produsa de capre depaseste de 1! 7 2! de ori propia lor greutate corporala+ in functie de gradul lor de a elionare si ni-elul de ali entatie aplicat+ co parati-e cu -aca+ la care aceasta este nu ai ( 7 * ori ai are. ,e regula o -aca produce " 7 "+' 9g lapte la 1!! 9g greutate -ie+ iar o capra peste ( 9g. este cunoscut faptul ca la o ali entatie egala+ capra produce de 1+' ori ai ult decat -aca+ de unde rezulta un pontetial lactogen deosebit de -aloros. Unii specialisti subliniaza ca de e8e plu o capra de %' 9g care produce o cantitate de 1.2!! 9g lapte in 2)! 7 "!! zile de lactatie+ este co parabila cu o -aca de (!! 9g de la care se obtin 9.!!! 9g lapte in "!! 7 ""! zile cu acelasi continut de grasi e :"+" 7 "+'3;. In general productia de lapte a unei capre co une+ de e8e plu rasa noastra Carpatina+ in conditiile 4spcifice de /ranire5 si a lipsei de selectie+ dar cu un potential producti-e ai bun+ -ariaza intre 2!! 7 *'9 9g lapte+ iar a unei capre de rasele perfectionate :Saanen+ #lpina franceza etc.; intre '!! si 1.'!! 9g+ recordul inregistrat in cca. "!! zile de lactatie de rasa #lpina franceza fiind de 2.)!! 9g iara de rasa <urtenberg de ".!(" 9g+ cu "+% 7 "+(3 grasi e. ,in lipsa unei selectii diri.ate si a conditiilor i bunatatite de /ranire si intretinere+ capacitatea lactogena a caprelor este foarte -ariabila+ ele ne-alorificand in suficienta asura ptentialul lor ereditar superior. In od nor al protectia de lapte la capra este ai scazuta la pri a lactatie 7 :cu cca. 22 7 "!3; fata de ur atoarele+ creste apoi pana la a ' 7 a lactatie+ ra ane constanta in a (6a si a )6a lactatie+ dupa care aceasta descreste treptat. In ceea ce pri-este durata lactatiei+ de obicei aceasta este de 2)! 7 "!! zile+ iar uneori caprele se ulg c/iar pana la fatarea ur atoare. In cursul lactatiei insa+ procesul de secretie al laptelui inregistraza aproape aceeasi e-olutie ca si la oaie. #ceasta creste in pri ele " luni+ cand este a8i a dupa care descreste treptat+ asa cu se arata in graficul 1 pana la intarcare sau sistare a ulsului odata cu incetare lactatiei. ,e regula+ 4intarcarea5 are loc in luna noie brie sau c/iar dece brie+ in functie de data inceperii noului sezon de fatare. In conditiile fatarilor obisnuite+ traditionale+ de pri a-era tarzie : artie;+ )'3 din cantitatea de lapte intre 1 aprilie 7 "! septe brie+ iar restul de 2'3 in lunile octo brie+ noie brie si dece brie. Infor ati-e entiona ca in unele tur e de capre pot sa apara in cazuri de tineret fe el in -arsta de cc ) 7 * luni+ la care+ fara sa fi fost gestante+ se dez-olta secretia laptelui in cantitati care pot fi -alorificate= aceasta este ur area dereglari :/or onale; si fara diferite inter-entii edica entoase. Nu arul acestor cazuri insa este destul de redus+ ca si i portanta lor econo ica. Crescatorii considerea ca astfel de cazuri reprezinta un indiciu ca e8e plarele respecti-e -or a-ea o productie suoerioara de lapte la -arsta adulta. 1 particularitate biologica a caprelor+ deosebit de i portanta pentru rentabilitatea e8ploatarii lor+ consta in aceea ca in situatia neinstalarii gestatiei i ediat ur atoare dintr6o serie de cause+ in general a sterilitati tapului sau c/iar a caprelor sau a unor a-orturi pre ature care au a-ut loc in pri ele 26" luni de gestatie+ durata de lactatir se prelungeste si in al doilea an. In acest caz+ asa cu reiese din figurile 1 si 2+ secretia laptelui ur eaza aceasi e-olutie+ nor ala+ ca in lactatia obisnuita+ de un an+ dupa %* de sapta ani :1 an;+ productia creste din nou+ incepand sa scada dupa (* de sapta ani :1) luni;.

"

#ceasta caracteristica + intalnita de altfelsi la rasa caprina+ a deter inat de e8e plu pe unii crescatori din &ranta #nglia sa organizeze nu ai o singura fatare la 2 ani+ ins ain conditiile de /ranire i bunatatita. #-anta.ul econo ic al practicarii acestui siste consta in obitnere in obtinerea productii per anente de lapte de capra foarte solicitata de consu atori+ ceea ce duce la asigurarea pietii in -ederea cor ecializarii lui ca atare+ sau sub for a prelucrata+ la preturi ridicate pe tot parcursul anului sin u nu ai sezonier. 1r+ dupa cu se stie+ in od obisnuit fiecare noua lactatie anuala are un c/aracter sezonier+ detr inat in general de fatarile de pri a-era+ lipsind piata de lapte de capra ai ales in ti pul iernii+ cand este foarte cautat si scu p platit. Potri-it rezultatelor abtinute in aplicarea noilor te/nologii de e8ploatare a caprelor+ aceasta deficienta insa se poate corecta si pe alte cai decat prin practicarea unei sigure fatari la doi ani. #stfel+ de e8e plu+ se poate inter-ene prin efectuarea ontei in afara sezonului obisnuit sau in e8trasezon+ respecti-+ prin deplasarea ei cat ai in spre -raa tinand sea a ca particularitatile 4reproducti-e5 per it rezol-area acestei cerinte econo ice. In unele tari consu atoare a unui sorti ent ai larg de branzeturi din lapte de caprasau din a estec cu cel de capra+ cu sunt &ranta+ Spania+ Portugalia etc.+ aceste etode+ ca de altfel si altele care pri-esc intensi-itatea e8ploatarii acestei specii :co as area fatarilor+ intarcarea foarte tinpurie a iezilor;. In functie de posibilitatile de crestere a caprelor in apropierea fa iliilor consu atoare+ laptele poate fi -alorificat si in stare cruda+ deoarece el nu prezinta pericol de i bolna-iri de turbeculoza :se nalandu6se cazuri de unu la o ie;+ co parati-e cu cel de -aca care poate produce pana la '!3 de cazuri din totalul consu atorului+ care il bea i ediat inca cald+ stiu fiind ca prin fierbere dispar anu ite co ponente deosebit de i portante ca de e8e plu unele -ita ine+ diferiti fer enti etc. 0ste cunoscut de altfel ca prin fierbere la te perature de 9% 6 12!>C are loc ai intai un process de albire co pletata a proteinelor din lapte+ ur at i ediat de brunificarea za/arului din el. In ceea ce pri-este punctul de ing/etare+ acesta este foarte apropiat de cel al laptelui de -aca+ anu e 7 !+'") si 6 !+(%(>C. I portant de entinat ca la te peratura de 1!>C se poate pastra 2 7 " zile+ la cea a ca erei de 1' 6 2!>C ti p de 2! 7 2% ore+ iar la te peratura laptelui uls proaspat de "( 6 ")>C nu ai " 7 * ore. Peste aceste li ite+ el se acreste sub influenta unor icrobi care se gasesc de altfel si in laptele altor specii de ani ale si care produc o substanta acra+ respecti- acidul lactic= or+ prin fierbere+ acestia se distrug in are asura+ ceea ce per ite pastrarea laptelui o perioada ai lunga de ti p ai ales daca este tinuta la rece. ,in acest punct de -edere al -alorii nutriti-e+ laptele de capra se asea na cu cel de fe eie+ fapt pentru care se reco anda a di ad inistrat in /rana sugarilor ai ales cand acestia sufera sufera de slabirea organis ului :ra/itis + ecze e;+ sau refuza laptele de -aca sau c/iar al propiei a e. ,e aceea+ in scopulindestularii cerintelor pentru copii sugari si asigurarii undei per anente a laptelui de capra in /rana lor+ in ulti ul ti p+ in tarile a intite s6a dez-oltat apreciabil si o industrie de producere a laptelui concentrat+ lapte6praf+ pretioase insusiri dietetice si nutriti-e. in acelasi scop si in tara noastra+ infiintarea unor crescatorii de capre pe langa cresele de copii+ spitale+ sanatorii+ ar fi foarte utile. ?ot datorita -alorii lui nutriti-e si tonifiante :de arire a rezistentei organis ului u an si entionarea bunei lui stari de sanatate; laptele de capra este reco andat si in consul oa enilor in -arsta+ in special a celor in curs de -indecare a unor boli. ,e ase enea si in /rana oa enilor sanatosi+ pentru co pletarea si ec/ilibrarea ratiei ali entare intr6o serie de substante nutriti-e+ absolut necesare procesului de supra-ietuire si functionare a organis ului o enesc cu atat ai ult in regiunile @info etate@ de pe glob. ,upa cu s6a ai aratat+ -aloarea nutriti-a si dietica a laptelui de capra se datoreste continutului deA grasi e :"+' 6 '+'3 cu a8i a peste *3 in luna npoie brie; care este ai ridicata decat cel de -aca= proteina :"+! 6 %+(3 din care cca. *'3 reprezinta cazeina;+ lactoza :"+* 6 '+13 procent ce il apropie de laptele de fe eie;= substantele inerale :!+)! 6 !+9!3 indeosebi calciu+ fosfor+ sodiu+ agneziu si potasiu;+ datorica carora este un bun re ediu in co baterea ra/itis ului copiilor sugari= -ita ine :in nu ar de peste 12; in special:#+,+$(+$12;+diferiti fer enti si anticorpi care aresc rezistenta organis ului u an. Raportat la un 9g greutate -ie+ cantitatea de proteina din laptele de capra este cu ""3 ai are decat cea din laptele de -aca.

In ceea ce pri-este grasi ea+ aceasta est de culoare alba spre usor galbuie si se prezinta sub for a unor foarte ici particule sau globule:sub 1! icroni;+ unifor i prastiate in asa laptelui ceea ce face sa fie ai rapida si co plet absorbita de intestinul o ului. #ceasta grasi e reprezinta o i portanta sursa de energie si totodata un i portant sti ul de crestere al copiilor+ dar fiind continutul ei ridicat in -ita ine si saruri inerale. Continutul de grasi e ca de altfel si cel de proteina din laptele de capra creste treptat spre sarsitulperioadei de lactatie+ spre toa na+ cand si consu ul specific pentru producerea unui 9g de branza este ai redus 7 circa % 9g fata de '+' 9g pri a-era. 2aptele de capra se consu a ca atare in stare cruda sau fiert si constituie in acelasi ti p si o sursa i portanta de obtinere a unor branzeturi specifice caracterizate printr6un gust deosebit de placut si -aloare nutriti-e apropiata de cea din laptele de oaie. In strainatate se produc nu eroase sorti ente de branzeturi de capra foarte appreciate si scu b platite de consu atori ai ales in &ranta+ Spania+ Italia+ Portugalia si Brecia. #se enea branzeturi se obtin si la noi in tara ins ape scara ai redusa si deobicei in a estec cu laptele de oaie. Sporirea productiei de lapte de capra in afara de -arsta si nu arul lactatiilor despre care sa a intit ai depinde deA rasa+ indi-ind+ nu arul de iezi la fatare+ sezon de fatare+ durata lactatiei nu arul si inter-alul de ulsori de ni-elul de ali entatie etc. In ceea ce pri-este rasa se stie ca si cele perfectionate :S##N0M+ ?1B0N$URBB+ B0S0N#C etc; produc in edie peste (!! 7 )!! 9g= cele pri iti-e :capra carpatina; circa 22! 7 "'! 9g iar la rasele a eliorate :alba de banat+ Bor9i etc.; cantitatea este de %!! 7 '!! 9g. in cadrul fiecarei rase insa indifferent de gradul ei de a elionare indi-idualitatea face ca o serie de e8e plare sa prezinta o productie ai are sau ai ica fata de edia pe tur a+ aceste ani ale pot ser-i e-entual ca baza pe plecare in selectia pentru i bunatatirea productiei de lapte. ,e ase enea sa constatat ca productia de lapte este ai ridicata la caprele care fata 2 7 " iezi. Pro"ucerea unor sorti#ente "e bran$eturi "e capra la noi in tara $razeturile nefer entate se pot prepara ca si cele din lapte de -aca. Se obtin branzeturi de 4tip gras5 cand prelucrarea se face din lapte nor al+ cat si de 4tip slab5 cand se fabrica din lapte tras sau s antanit. In a bele cazuri braza se face din lapte dulce cu a.utorul fer entilor sau c/iagului :1 -f de cutit la % 7 ( 9g lapte; atunci cand crescatorii dispun de o cantitate ai are de lapte. Cand insa e8ista o cantitate ai redusa de lapte branza se poate face fara c/iag si anu e din lapte usor acrit cu sau fara sa antana prin 4prinderea lui la caldura5 ti p de circa 2! 7 2% ore intr6un -as de lut ars sau s altuit dupa care se introduce intr6o panza ai rara pentru scurgerea zerului. Se poate consu a ca atare proaspata cu ados de s antana sau dup ace a fost fra antata cu circa '3 sare. $ranza fer entate se face in acelasi od ca sic ea de oaie respecti-e dupa fer entare se fra anta si se introduce in putinii sau burdufe. Practice din laptele de capra se pot obtine acelasi sorti ente de branzeturi ca si din laptele de oaie ai ales din a estecul acestora. In afara de branza de putina sau de burduf fra antata cu sau fara un strat de 4cas -erde5 in prealabil trecut prin sara ura se ai pot obtine si ur atoarele feluri si categoriA braza tele ea+ cas afu at+ roti sau papusi de cas sarat+ cas sburat+ urda+ unt+ .ant+ .intita si lapte de iarna sau c/air casca-al de drobogea+ Penteleu etc+ in funtie de cantitatea de lapte produsa de caprele din tur a respecti-a. In od obisnuit dupa inc/egarea laptelui :o lingura de c/eag la 2! 2 lapte la te perature de "! 6 "2>C; cuoagul sau botul se 4stange5 cu ainile in circa "! 7 %! in dupa care se introduce intr6o panza rara de canepa :sedila+ sidelca+ sau zagalna;+ se aduga legat pe 4/rinta5 7 un sg/iab inlinat din scandura 7 sub o greutate pentru scurgerea 4pri ului zer5 ti pd e 2 7 " ore obtinandu6se in felul acesta casul proaspat nu it 4dulce5 sau 4-erde5. ,in acesta dupa %6) zile de pastrare in 4caserie5 7 o ca era intunecoasa si racoroasa 7 pentru fer entare se obtine 4casul dostit5 care apoi se trece prin asina de tocat carne sau se fra anta cu a.utorul 4ra-alului5 7 o scandura de

'

fag sau ste.ar crestat transfersal+ lunga de (! 7 )! c si lata de 1' 7 2! c = apoi branza se introduce in putini sau in diferite for e de coa.a de brad burdufe+ intestine+ basici etc. Casul affu at se obtine tot din cel dulce dupa taierea lui in bucati si entinerea acestora ti p de circa 2 zile in sara ura dupa care se s-anta si se afu a in cetina de brad pe rafturile din 4fierbatoare5 stanii de unte. Rotile si papusile de cas sarat se prepara din cas dospit prin taierea acestora in feli si introducerea lor in apa sau zer clocotit pentru un ti p scurt pana se obine o pasta. #cesta se introduce 4in for e speciale din le n sculptat5 unde ra ane cate-a in pentru i pri are desenului dupa cares e tine 12 7 2% ore in sara ura apoi se scoate pentru s-antare si afu are consu anduse ca atare. Casul zburat s prepara ca si celelalte sorti ente din laptele pur sau din a estec cu cel de oaie+ introducand feliile de cas dulce 2 7 " in in apa incalzita dupa care se sareaza si se z-anta. Conser-at astfel sau sub for a afu ata poate fi consu at ca atare sau i preuna cu branza fra antata de putna intre care se introduce felii in straturi la distanta de 1! c intre ele. Urda rezulta din fierberea 4pri ului zer5 i ediat dupa scoaterea casului dulce= aterial usor inc/egata se aduna si se introduce intro sedila ai ica pentru scurgerea celui de al 42 la zer5+ care de regula se da in consu ul porcinelor sau se folosente in bucatarie. Se consu a in stare proaspata ca 4urda dulce5 sau 4fra antata5 si sarata+ batuta in diferite for e de coa.a de brad sau in putini de 1! 7 1' 9g. Untul obtinut nu ai din lapte de capra nu este in aceasi asura apreciat ca cel de -aca sau de oaie. ,e aceea se foloseste in acest scop a estecul de lapte de oaie si de capra. ,e regula se produce din pri ul zer din care rezulta spre sfarsitul scurgerii lui sub greutate sau prin apasare cu ana 7 4.antuire5 7 si care deobicei are un continut ai ridicat de grasi e. #cesta a estecat intr6un -as cu putin 4cas dulce5 poarta denu irea de 4.ant5 un produs deosebit de gustos si nutriti-e. Pentru a obtine unt din acest zer .antuit :fara bucati de cas dulce; se introduce intr6un 4putinei inalt5 in capacitate de "! 7 %! 9g in care ra ane circa o luna de zile dupa care se adauga putina 4spu a de urda5 batanduse cu un 4batator5 ti p de 2! 7 "! in pentru separarea untului de zer propiu zis. Untul rezultat se spala apoi de ai ulte ori cu apa rece si se sareaza :1 9g sare la 2! 9g unt;= pentru conser-area lu ai indelungata si disparatia irosului specific se fierbe in apa dupa care se introduce in diferite -ase s altuite sau borcane in ur a recoltari untului in putinei ra ane un lic/id apos si acrisor denu it 4titei5+ foarte apreciat de crescatori ca bautura racoritoare la unte in ti pul -erii. Untul de capra se ai poate prepara si din sa antana stransa in cate-a zile si batuta intr6un putinei ai ic cu a.utorul 4batatorului5 pana la ce la suprafata apar de bucati de unt ai ici sau ai ari in functie de te perature eidului incon.ucator care este bines a nu depaseasca 1' 6 1*>C. aceste bucati se strang si se spala cu apa rece de ai ulte ori dupa care se preseaza pentru eli inarea zerului ra as care ar putea produce rancezirea lui si a irosului ai putin placut. Untul de capra rezultat este ai consistent dar cu un -olu ai are la aceasi greutate decat la cel de -aca si de culoare albisioasa+ fapt pentru care uneori el se coloreaza artificial pentru ai i pri a un aspect ai atragator. Se poate consu a i ediat in stare proaspata sau se poate pastra in a estec cu ierea de albine care i pri a culoare+ gust si aro a deosebit de placute. ?ot in stare proaspata poate fi entinut cat-a ti p si pintr6o usoare sarare si pastrare la un loc racoros= sub for a topita se intrbuineteaza deobicei pentru prepararea diferitelor pra9ituri sau ancaruri. ,in laptele de capra sau a estecat cu cel de oaie se ai poate prepara si 4laptele de iarna5 7 deobicei dupa intai septe brie 7 cand continutul de grasi e si proteina este a8i . In " 7 % zile op cantitate anu ita de lapte se introduce in parti egale dupa fierbere si racier intr6o putina de cca. 2! 9g in care ra ane aproape 2 sapta ani. Pintr6 un cep aflat la partea de .os a putinii se scurge sapta nal zerul co pletandu6se o noua catitate de lapte. #desea in putina se introduce alternati-e si lapte nefiert tot in parti egale deoarece ii i pri a un gust si ai placut. In ti pul iernii datorita densitatii lui ari pentru a putea fi consu at se recurge la taierea lui in felii de diferite ari i. Prin ur are+ din cele aratate rezulta ca laptele de capra in stare curate 7 cand este in cantitate ai are 7 sau in a estec cu cel de oaie 7 cand este in cantitate ai ica 7 poate constitui o i portanta sursa de trasfor are a lui intr6o serie de sorti ente de branzeturi deosebit de appreciate de consu atori. In strainatate :franta+ grecia+ Italia+

spania etc; prepararea branzeturilor de capra are loc pe scara industrtiala aceastea dispunand de o foarte larga ga a de sorti ente. Pro"uctia "e Ie$i. Nu arul annual de iezii obtinuti de la o capra sau de la 1!! de capre fatate+ adica 4prolificitatea5 cu I se ai spune conditioneaza o noua lactatie precu si celelalte productii deA carne+ par+ piei si blanuri etc. Daloarea acestei insusiri depinde practice de nu arul produsilor -iabili obtinuti la o fatare anuala sau pe intreaga -iata producti-e a caprelor. Se considera o insusire de rasa care se osteneste de la parinti si se tras ita la ur asi intr6o asura ai are sau ai ica in functie si de ni-elul de selectie si in special de /ranire din perioada pre ergatoare ontei si din ti pul acesteia. In general+ caprele care la pri a fatare produc cate 2 7 " iezi au si la fatarile ur atoare o prolificitate ai are fata de cele care la pri a fatare 7 in conditii obisnuite de /ranire si in ultire 7 produc 1 singur ied. ,e aceea alegerea aterialului de inlocuire a refor elor se face cu precadere din cadrul ani alelor care pro-in din capre care cel putin la pri ele 2 7 " fatari au produs un nu ar ai are de iezi -iabili. ,in acest punct de -edere+ de la unele rase ca de e8e plu de la rasa carpatina se obine in general un nu ar ai redus anu e 1!! 7 1%!3 de iezi la 1!! de capre fatatoare. ,e la rase a eliorate insa se obtine unnu ar ai are si anu e 1'! 7 1)!3 la Saanen+ 1(! 7 1*'3 la Pridon+ 1*! 7 19*3 la #lba de $anat+ 19! 7 213 la Bor9i. 2a rasele a eliorate cu fatari ultiple de cca. ))3 de e8e plu acestea se repartizeaza astfelA '%' sunt duble sau ge elare= 2!3 triple sic ca. 2 7 2+'3 cu % iezi si uneori 13 c/iar cu ' iezi la aceasi fatare. Sporirea prolificitatii insa se presupune o selectie sustinuta a caprelor dupa productia lor de capre precu si o buna organizare a fatarilor si e8istenta posibilitati de /ranire artificiala a produsilor. In general se tinde spre o cat ai are prolificitate ai ales in tarile care dispun de conditii corespunzatoare de /ranire artificiala a iezilor. Prolificitatea cea ai tidicata se constata la fatarea a " sau a % adica la -arsta de % 7 ' ani= acestea ra ane constanta la a ' si a ( fatare dupa care descreste treptat. In afara de -arsta si de ni-elul de ali entatie prolificitatea depinde de si de sezonul de onta in sensul ca acesta cu cat se face ai ti puriu :#ugust 6 Septe brie; cu ata ani alele dispun de o cantitate ai are de asa -erde care are un rol sti ulator asupra aceste insusiri. In aceasta situatie creste nu arul de o-ule :cellule se8uale fe ele; fecundate si se pre-ine e-entualele resorbtii e brionare : oartea pre ature a iedului in pri a faza a -ietii lui; precu si cazurile de sterilitate. Nu arul de iezi la fatare ai este conditionat si de greutate corporala a caprelor 7 a e care practice este consecinta unei bune /ranirii a lor= de ase enea de repetarea ontei sau insa antariilor artificiale l aun inter-al de * 7 1! ore fata de pri a in cursul acelorasi calduri+ precu si de folosirea unor substante edica entoase :gestagene; care de altfel se aplica ai rar pe scara larga in productie. Pro"uctia "e carne ,esi in asura ai redusa+ totusi si aceasta contribuie intr6o asura la acoperirea necesarului de ali ente din /rana oa enilor. 0a se poate obtine de la toate rasele de capre+ c/iar si de la cele de puf sau de lana+ #cest produs se considera secundar deoacere pro-ine in general din sacrificari ocazionale si ai putin organizate+ cu e8ceptia cator-a rase care se e8ploateaza in principal in acesta directie+ ca de e8e plu unele din Eaponia+ R.P. C/ineza+ Indonezia s.a. ,in punct de -edere co ercial+ pe piata sau in gospodaria indi-iduala+ se produc doua calitati de carne legate de -arsta ani alelor la sacrificare si anu eA carne de ied si carne de ani al adult+ care se obtine sezonier sau ocazional. In ulti i ani+ intr6o serie de tari consu atoare de carne de capra+ se reco anda e8tinderea ingrasari intensi-e a tineretului pana la greutatea de "! 7 "2 9g+ folosind acelasi sFste cu cel aplicat la o-ine. In general carnea de capra ai ales de ani al adult+ sub raportul -alorii ei nutriti-e+ este tot atat de buna ca si cea de oaie+ insa ai putin frageda si suculenta= acesta din cauza absentei aproape totala a grasi ii din asa

fibriliara a usculaturii. Se stie ca la oaie grosi ea se depune in are parte in grosi ea usc/ilor+ i pori and carnii un aspec 4preslat5 :carne i pregnate fin cu grosi e;+ pe cand la capra aceasta se depunde in od nor al in for a de seu in .urul organelor din interiorul corpului+ in special a rinic/ilor si intestinelor. Carnea de ied crud+ de lapte+ pro-ine de la surprusul de efecti-+ indifferent de rasa+ neretinut pentru prasila+ sau din cei orfani+ sau pe care a ele 7 din diferite oti-e 7 nu6si pot alapta. ,e obicei ei se sacrifice la -arsta de "6% sapta ani cand realizeaza greutatea de (69 9g consu ul lor a-and un c/aracter sezonier. Carnea acestei categorii co erciale este foarte frageda cu aro a placuta si c/iar ai gustoasa decat cea de ile+ ai ales daca se respecta igiena sacrificarii. Continutul de apa din carnea este de ))3 la nastere si de )!3 la o luna+ iar randa entul la sacrificare de (26(%3 fiind destul de bun. Carnea de tineret caprin, in special de sculi castrati pro-ine de la iezi supusi ingrasarii intensi-e pe baza de nutret concentrate. Ingrasarea acestora are loc in perioada de la intarcare pana in .urul -arstei de (6) luni+ cand ating greutatea de "!6"2 g. cantitatea de carne la sacrificare este ai are raportata la cea de oase+ iar cantitatea este cu ult ai buna+ re arcandu6se prin suculenta+ fragezi e+ gust si culoare deosebit de placute. Carnea de capra adulta pro-ine de la ani ale sacrificate de necessitate sau refor ate din cauza -arstei+ sterilitatii+ e-entual a unei productii scazute de lapte etc. Carnea lor este ai friboasa lipsita de suculenta si fragezi e+ fapt pentru care ea nu trebuie consu ata i ediat dupa sacrificare+ ci dupa ce a fost entinuta 162 zile intr6un loc racoros+ pentru a6si ai i bunatati insusirile gustati-e. Cu cate-a zile si c/air sapta ani inainte de sacrificare+ tapii trebuie castrati pentru indepartarea irosului specific. In tara noastra carnea de capra se consu a ai ult sub for a de pastra i si g/iude+ produse foarte appreciate= de ase enea+ ai este intrebuintata si la fabricarea carnaciorilor+ in a estec in parti egale+ cu carne de porc. Prin igrasarea caprelor si tapilor refor ati se obtine o oarecare i bunatatire calitati-a a carnii dar totodata cresc si depozitele de grasi e. Seul de capra este de buna calitate si se intrebuinteaza la fabricarea sapunului+ lu anarilor etc.+ iar in a estec cu untul+ sau grasi ea -egetala din soia+ la prepararea argarinei :unt artificial;. In general+ randa entul la sacrificare al ani alelor adulte este de "'6%!3 iar continutul in seu intern de '62!3 in funtie de -arsta si starea de ingrasare a ani alelor. ,esigur productia cantitati-a si calitati-a de carne depinde si de rasa+ indi-idualitate+ se8+ stare de sanatate si de intretinere+ ni-el de selectie si aplicarea unor etode si te/nologi speciale. PRO!UCTIA PILOASA In general productia de par si puf a caprelor este foarte -ariabila. 2a rasele pri iti-e si cele specializate in directia productiei de lapte+ productia piloasa este ai redusa si de cantitatea inferioara+ a-and nu ai rolul de a prote.a ani alul de frig. ,in ea se pot obtine dupa prelucrare+ presuri+ funii+ perii+ pasla+ pensule+ peruci pentru artisti sau pentru papusi etc. 2a rasele specializate pentru productia de lana :#ngora; sau pentru puf :Pridon+ C/erbourg+ Cas ir;+ pe langa i portanta biologica+ in-elisul pilos prezinta si o i portanta econo ica sporita atat sub raport cantitati-+ cat ai ales la calitatii pufului si parului :luciu+ rezistenta+ e8tensibilitate+ filabilitate+ randa ent la spalare+ greutate specifica redusa etc.;. Ca aterie pri a+ este foarte apreciat in industria fetrului+ salurilor+ pulo-erelor+ plusului+ catifelei si unor tesaturi te/nice rezistente si elastice si c/iar a unor stofe de tip tergal :a estec de lana si fibrea c/i ice; in care+ de e8e plu+ proportia de 4 o/air5 7 adica lana lunga+ lucioasa si atasoasa de capra #ngora cunoscuta in co ert sub acest nu e 7 poate reprezenta cc. %!6(!3. In general parul este ai lung :961! c ;+ ai gros :(!6*! icroni; si cu un continut ridicat :"G%; de adu-a+ pe cand puful este ai scurt :"G% c ;+ ai fin :1262! icroni; si fara adu-a :e8istent de altfel si in-elisul pilos al raselor nea eliorate; ca de e8e plu al rasei Carpatine;. 2a rasele speciazizate ca Priton+ Cas ir+ e8polatate pentru acest produs+ parul are o lungi e ai ica :'6( c ;+ iar puful 7 ai are :)69 c si c/iar 12 c ; si o finite ase anatoare cu a lanai oilor Merinos :1*619 icroni;.

Parul este produs de niste fecoli :teci; ai dez-oltati nu iti 4pri ari5+ iar puful de altii ai putin dez-oltati si inplantati in piele ai la suprafata+ nu iti+ 4secundari5. Ca si la o-ine acesti feculi for eaza niste siste e organizate sau 4grupe5 alcatuite din trei foliculi pri ari sic ate %6( secundari+ pentru fiecare fibra de par re-enind deciu cate %6( fibre de puf+ in raport cu rasa+ indi-idual+ -arsta+ regiunea corporala. ,ez-oltarea in-elisului pilos la capra nu este continua+ ci are perioade de crestere preacu si de reapus si reluare a cresterii. ,in aceste faze de crestere si repaus este legat insasi procesul de naparlire 7 foarte co un caprinelor 7 a carui cunoastere conditioneaza stabilirea o entului opti de recoltare+ indeosebi a pufului. ,e obicei+ naparlirea incepe in luna februarie 7 artie si se ter ina in luna ai septe brie+ cand intreagasuprafata corporala este acoperita cu un nou in-elis pilos necesar prote.arii organis ului caprei de frigul iernii. #sa se e8plica de ce toa na si iarna+ in-elisul pilos la capra prezinta desi ea si grosi ea cea ai are. In functie de rasa+ cantitatea de puf -ariaza intre *!612! g la rasa Capartina si intre (!! 7 1!!! g la rasele Pridon si Cas ir= la ascului se obtine in general o cantitate de 2!! 7 "!! g de puf ai are decat la fe ale. ,ar fiind ca la capra in-elisul pilos contine o cantitate ai redusa de 4usuc5 :a estecul transpiratiei cu grasi ea de piele; si cantitatea de fibre curate reultate dupa spalare+ adica randa entul+ este ai are decat la o-ine+ a.ungand la )' 7 *!3. PRO!UCTIA !E PIEI SI BLANITE ,atorita unei structuri specifice+ sub for a de retea densa+ pielea de capra este foarte rezistenta+ durabila+ fle8ibila si e8tensibila+ fapt pentru care din ea se confectioneaza o serie de obiecte foarte appreciate in co ert. #stfel din pielea bruta rezultata si conser-ata in od corespunzator+ tabacita si -opsita+ se pot obtine ur atoareleA fete de incalta inte fina de 4lac5 sau tip 4se-ro5 :piele subtire+ oale si usor poroasa+ dar rezistenta;= /aine cu fata lucioasa+ sau -elurata 7 adica carnoasa i pri andu6I un aspect catifea= i itatii de piele de caprioarasau de diferite piei e8otice= anusi+ genti si alte obiecte de ariconarie si artizanat= tapiterie fina de obila+ esina pentru captusirea incalta intei+ pieiperga ent+ unele izolatoare pentru industria electrote/nica= diferite articole te/nice pentru aparate optice+ asti de gaze fete de toba etc. ,e ase enea+ pielea cruda sau bruna de capra+ dupa o anu ita prelucrare gospodareasca+ se intrebuinteaza si la confectionarea de burdufe pentru branza+ scop pentru care sunt recoltate intregi+ nespintecate. ,in blanitele de ied de dierite culori+ se confectioneaza captuseli sau c/iar /aine+ caiuli+ diferite in-elitori etc. Pieile pro-enite de la iezi in greutate de (6* 9g la sacrificare+ calitati- sunt foarte bune pentru confectionarea anusilor= cele de iezii in greutate de 9612 9g se folosesc la producerea de incalta inte+ iar pieile cele pro-enite de la tineret in greutate de 2! 7 "! 9g sacrificate+ datorita densitatii si supletii lor. Daloarea calitati-a a diferitelor obiecte confectionate din piei de capra depinde intr6o are asura de priceperea celui care .upoaie ani alul sacrificat+ precu si de buna lor conser-are. 1biceiul de a le usca dupa sacrificare direct la soare+ cu sau fara sare+ sau pe grinzile podurilor este foarte daunator. In pri ul caz ele se pot intari+ scoro.i+ iar in al doilea caz pot putrezi. S6a constat ca pieile acoperite de fibre de par subtiri+ scurte si atosoase sunt superioare celor acoperite cu fibre lungi+ groase si aspre+ care de altfel se -and si la preturi ai ici. Perioada cea ai buna pentru sacrificarea ani alelor de la care se obtin piei de calitate superioara este din luna august pana in noiebrie+ care practice corespunde cu clasarea sau refor area de toa na a ani alelor in -ederea stabilirii listei de i perec/ere. In acest inter-al de ti p pieile de capra au cea ai are desi e si grosi e+ co parati-e cu aceea din lunile februarie si ai. In general -aloarea calitati-a a pieilor de capra depinde si de rasa+ de e-entualele boli suferite+ deteriorari ecanice :rupture+ taieturi+ piscaturi de insecte+ anipulare si transport defectos etc.;+ precu si de durata perioadelor de subnutritie a ani alelor. ,in pieile deteriorate si din oase+ se obtine un ulei special iar din resturile carnoase in aestec cu oasele o gelatina speciala+ sau fina de carne care se ad inistreaza in /rana lor de ani ale.

In afara acetor produse+ considera necesar a a inti si posibilitatea transfor arii coarnelor si organelor in nasturi+ pipteni+ plasele de cutit si unele obiecte de artizanat+ iar a intestinelor in coarde pentru diferite instru ente uzicale+ la fabricarea unor specialitati in ezelarii etc. ,e ase enea+ nu se poate trece cu -ederea si insa antarea gunoiului de capra+ care are o putere fertilizata ase anatoare celui de o-ine+ ai ales ca intr6o perioada de ' luni de stabulatie+ se poate colecta o cantitate de "'! 7 %!! g. #cesta sub for a fer entata+ se intrebuinteaza de obicei in gradinarit+ deoarece are o putere de ingrasare de ' ori ai are decat a gunoiului de taurine.

CAPITOLUL II

1. RASE !E CAPRINE 1.1 %o"ul "e &or#are si clasi&icare a raselor "e caprine &ata de actualele rase de caprine+ stra osii lor salbatici erau ai asi-i si ai puternici+ cu coarne dez-oltate+ i braca intea piloasa ult ai abundenta si cu o productie de lapte si prolificitate ai redusa. 1data cu produsul de do esticire care a a-ut loc intre anii (.!!! 7 2.!!! i.e.n. :in acelasi ti p cu a o-inelor din sudul europei si Sud6Destul #siei; s6au produs o serie de odificari orfologice si fiziologice. #stfel+ s6au redus di ensiunile corporale si lungi ea coarnelor+ s6a di-ersificat culoarea si s6au dez-oltat in-elisul pilos+ glanda a ara si prolificitatea. Initial+ caprinele au fost folosite pentru carne si blana apoi pentru productia de lapte. &or a corpului+ a coarnelor+ a urec/ilor si a ugerului a de-enit tot atat de -ariata ca si culoarea+ finetea sau desi ea in-elisului pielos+ aceste insusiri ser-ind la deter inarea caracterelor de rasa a caprelor. Pe asura i bunatatirii uncii de selectie si a conditiilor de /ranire si intretinere+ au aparut si o serie de rase si tipuri noi de caprine a eliorate. #ctualele rase de capre pro-in din trei for e salbatice ale genului respecti-e si anu eA $ezoar+ Prisca si &alconeri. Capra Be$oar' sau capra Aegagrus. ,in aceasta rasa deri-a ulte rase de lapteA Caucaziana+ de #natolia+ cele din insulele grecesti+ de blana si lapteA 1renburg+ 9aza/a+ de ,on+ ?ibetana+ Mongola si Iraniana+ traiesc si

1!

astazi in grupoe de %!6'! capete in #sia Mica+ insula Creta si in Caucaz. Culoarea este brun 7 roscata cu o dunga neagra pe spinare= coarnele au lungi ea de %!6*! c + for a de sabie si sunt crenellate+ indreptate inapoi si in afara. Capra Prisca este considerate stra osul disparut al raselor europene cu coarne rasucite+ precu si a actualelor rase Saanen+ ?ogerburg+ Uzbeca+ #ngora+ Carpatina+ de Malta+ Spaniola+ Napolitana+ 0gipteana+ Siciliana+ din ?urcia+ Nubia+ Ca erun+ India si Malaezia. Capra Prisca a-ea coarne rasucite in .urul a8ului longitudinal de la e8terior sprea interior+ parul relati-e scurt si de culoare brun6cenusie. Capra (alconeri traieste si in present in Hi alaia si in sud6estul #siei+ fiind reprezentata prin rasele de blana si de lapteA Iirg/iza+ #fgana+ Indiana+ de Nepal+ de Cas ir si Malaezia. #u coarne in for a de tribuson+ rasucite dinauntru in afara+ lungi pana la 1!! c + indreptate in sus si inapoi= parul este scurt si de culoare brun6 cenusie. 0ste ai ica decat capra $ezour+ talia la graban fiind de *! c iar lungi ea trunc/iului de 11! c . Clasificarea raselor de caprine se poate face atat dupa aria geografica sau gradul de a eliorare+ cat si dupa aptitudinile lor producti-e. ,in punct de -edere al ariei de raspandire e8ista trei grupe de rase propiiA europene+ asiatice si africane. In # erica si #ustralia caprinele au fost aduse din celelalte continente. ,upa gradul de a eliorare+ caprinele se pot clasifica in trei grupe ariA rase pri iti-e sau locale+ rase a eliorate si rase perfectionate. Pri a grupa este reprezentata de rasele -ec/i+ iar celelalte doua grupe de rasele de data ai recenta. Rasele pri iti-e se caracterizeaza pintr6o producti-itate ai redusa si detin totodata ponderea si raspandirea cea ai are iar productia lor de lapte este cuprinsa intre 2!! si '!! 9g intr6o perioada de 961! luni de lactatie. Rasele perfectionate s6au for at sis au raspandit in ulte tari+ fiind apoi intrebuintate in cea ai are asura la a eliorarea celor locale si la for area raselor noi de capre cu producti-itate superioara. #cestea din ur a se caracteriseaza pintr6o productie de lapte de peste '!! 9g+ prolificitate de peste 1'!3 si o greutate edie corporala de ccz '! 9g. In decursul ti pului+ in fuctie de factori geocli atici si obiecti-ele econo ice ur arite+ rasele de capre au fost a eliorate in diferite directii de e8ploatare. ,e aceea+ astazi+ in functie de productia lor principala+ ele se pot clasifia in doua ari grupeA de lapteA :Saanen+ ?ogenburg etc.; si de lana :#ngora+ Pridon etc.;. Indiferent insa de productia principala+ ele se e8ploateaza si pentru productia de carne+ piei si blanuri= in rapot cu cerintele econo ice si traditia de consu si prelucrare a acestora produse+ in care se incadreaza o foarte are parte a caprelor pe plan ondial+ inclusi- cele din tara noastra. In cadrul acestor grupe+ e8ista ulte rase si tipuri ai ult sau ai putin a eliorate si perfectionate+ cu productii superioare+ ceea ce face ca in tarile de prigine sa fie foarte appreciate si raspandite. 1. Rase "e caprine "in tara noastra In tara noastra e8ista doua rase de capreA Carpatina si #lba de $anat+ a bele e8ploatate in principal pentru productia de lapte si pentru cea de carne si ai putin pentru i braca intea lor piloasa. Se deosebesc intre ele+ atat prin producti-itate cat si prin aspectul e8terior+ od de for are si aria lor geografica de raspandire. Rasa Carpatina. 0ste raspandita in cea ai are parte in zonele ontane si pre ontane ale tarii noastre si prezinta -ec/i ea cea ai are. ,in punct de -edere nu eric+ reprezinta cca )'6*!3 din efecti-ul total de caprine. Pro-ine din Capra Prisca si se caracterizeaza printr6o are -ariabilitate a culorii+ confor antei corporale si producti-itatii+ datorita ine8istentei unor actiuni organizate de a eliorare. In ceea ce pri-este e8teriorul+ acesta este carascteristic ani alelor pri iti-eA talie i.locie :tabelul 1;+ torace potri-it de dez-oltat+ corp alungit+ spinarea ascutita+ sale inguste+ crupa ingusta si tesita+ piept stra t+ e ber rezistente si cu usculature redusa. Ma.oritatea caprelor carpatine au coarne+ care sunt ai dez-oltate la asculi. Culoare do inanta este cea gri :-anata; de diferite nuante+ dupa care ur eaza cea roscata+ alba+ neagra+ si baltata. Sunt ani ale foarte obile+ rustice si rezistente. Se pot intretine in co un in cadrul tur elor de oi+ in grupe separate+ sau sigure+ pe langa gospodaria indi-iduala.

11

Productia piloasa este alcatuita din doua categorii de fibreA par si puf. Nu eric puful detine o proportie de cca. (26((3 intalnindu6se la unii indi-izic/iar si *!6*%3 diferenta de 2!6"%3 fiind reprezentata de par. Prin cantarirea pufului si parului+ dupa o prealabila separare a lor+ puful reprezinta nu ai '+(!3 la spata si 9+*(3 la coapsa+ cantitati- ai are fiind parul+ datorita nu desi ii ci grosi ii si lungi ii lui ai ari. &ibrele de par sunt strabatute de adu-a care ocupa cca 2G" din grosi ea lor. 2ungi ea in-elisului pilos de capra Carpantina este foarte fariabila. In general+ la area a.oritate a ani alelor lungi ea pufului este cuprinsa intre 2+'6"+' c + iar a parului intre ) si 1! c . de re arcat este insa faptul ca in cadrul acestei rase sunt si populatii de caprine ca cele din zona #lba Iulia+ la care lungi ea depaseste 1' c + ceea ce contribuie la o ai are eficienta econo ica a e8ploatarii lor. In cea ce pri-este finetea in-elisului pilos+ puful are o -aloare edie de cca 2!622 icroni+ iar parul de )!6 )' icroni. Media dia etrului per total fibre :puf J par; -ariaza intre "'6%! icroni. Cea ai are proportie de puf+ (!3 este cuprinsa insa intre 1!619 icroni+ iar de par intre %!69! icroni. Productia de par si puf a caprelor are o rezistenta si e8tensibilitate buna+ iar cantitatea edie de puf care se poate recolta annual de la capra Caprina este cca !+1'! iar de par !+*!! 7 1+2!! 9g. Productia medie de lapte este de 2'!62*!9g intr6o perioada de (6) luni de lactatie+ cu %+*6'3 grasi e si a8i de *+'3 in luna noie brie. Co ponentele laptelui de capra sunt ur atoareleA substanta uscata 1%+"13 :calciu si fosfor !+1!3; ceea ce ii i pri a o -aloare dietica si nutritionala superioara. #tat grasi e cat si proteina inregistreaza o usoara crestere spre sfarsitul perioadei de lactatie. In cadrul rasei Caprine se intalnesc e8e plare care pot sa produca peste *!! litri pe intreaga perioada de lactatie+ iar la etisii din generatia I obtinuti prin incrucisare cu rasa Saanen+ productia de lapte a crescut cu 1((+(3. In ceea ce pri-este greutatea corporala+ iezii la nastere cantaresc 1+'6"+9 9g in functie de tipul de fatare 7 si pla sau ge elara 7 iar la -arsta de 2 luni cca 9611 9g= la ( luni tineretul inregistreaza 2!62) 9g+ in funtie de se8 si ni-el de /ranire+ iar la -arsta de adult ") 9g+ cu a8i a de '!6'' 9g. in unele cazuri iedutele por rezista greutati corporale ai ari cu 26" g decat iezii. In conditii i bunatatite de /ranire+ ingri.ire si intretinere+ caprinele reactioneaza poziti- in asura apreciabila. Pri-itor la prolificitate+ aceasta este relati-e redusa si anu eA se obtin de obicei un nu ar de 1"!61%! de iezi la 1!! de capre care au nascut. In ur a incrucisarii tapilor de rasa Sanen cu caprele Carpatine+ s6a constatatca rasa a elioatoare si6a i pri at in od do inant caracterele c/iar de la pri a generatie. #stfel+ produsii obtinuti din aceasta incrucisare sunt ai asi-i+ de culoare alba+ cu in-elisul pilos ai gros si cu o cantitate de puf ai redusa+ din care cazuza sunt ai sensibili la frig. ?ineretul anifesta cea ai are intensitate de crestere in perioada !6" luni+ dupa care aceasta descreste. 2a -arsta de 12 luni greutatea lor corporala este ai are decat la rasa Caprina. Prolificitatea a fost de 1((3+ iar productia de lapte de "%2 :1)(6%9); 9g+ la rasa Carpatina intr6o perioada de 22' zile de lactatie. Rasa Alba "e Banat. #ceasta rasa a rezultat din incrucisarea caprei Carpatine din $anat+ cu tapi din rasa Saanen si tapi din rasa Nobila ger ana. #ria principala de raspandire a rasei #lba de $anat se situeaza in zona banatului+ de unde apoi s6a e8tins in Mara ures+ $i/or+ $raso-+ Ialo ita+ Constanta etc.+ unde este foarte apreciata. Confor atia corporala este tipica ani alelor de lapte+ respecti-e trunc/i alungit in for a de para+ talie i.locie. Capul este ic+ cu fruntea usor bo bata si proe inentele osoase reliefate= fata potri-it de lunga+ coarnele la unele ani ale -ariaza intre 1'6%% c lungi e+ iar la altele lipsesc+ iar la altele lipsesc= sunt turtite laterale si striate transfersal. Batul este ai lung si subtire si are pe partea lu inferioara+ cca (!3 din capre+ apendice cutanate+ denu ite 4cercei5. Brebanul si spinarea sunt inguste si slab i bricate cu usculature+ iar crupa este tesita+ pieptul relati-e ingust+ abdo enul dez-oltat. Ugerul in for a de para se intalneste la cea ai are parte din capre+ dupa care ur eaza cel globules. Ugerul dez-oltat este dez-oltat este acoperit cu peri scurti si netezi+ cel de ari e

12

i.locie cu peri lungi pe .u atate din suprafata lui+ iar cel ai ic este acoperit aproape co plet :uger salbatic;. Me brele au osatura dez-oltata+ sunt rezistente si slab i bacate in usculature. Culoarea predo inanta este cea alba unifor + caracteristica ostenita de la rasa Sannen. I braca intea piloasa este alcatuita din par si puf de (69 c lungi e= finetea pufului la spata este in edie de 1% :(62%; icroni+ iar parului de *(+1" 7 *9+( icroni. Breutatea corporala este de "!6%* 9g+ iar a asculilor de '!6)! 9g. la nastere iezii pro-enitii din fatari si ple cantaresc 2+! 7 "+2 9g. in general+ cei pro-eniti din fatari ultiple au greutate corporala cu !+%6!+9 9g ai redusa decat cei din fatari si ple. 2a -arsta de (6* luni tineretul fe el poate fi repartizat pentru productie+ datorita precocitatii se8uale si corporale pronuntate= perioada de gestatie dureaza in edie 1'" :1'!61'9; de zile. Table 1 ,ate co parati-e asupra di ensiunilor corporale la diferite rase. #lba de banat Saanen M c ,i ensiunile Inalti ea la greban Inalti ea la crupa 2ungi ea trunc/iului #danci ea toracelui 2argi ea pieptului 2argi ea crupei Peri etrul t/oracic Peri etrul fluierului (9+2! )1+(! )(+(! "2+'1 1)+)! 1'+'% *2+9! *+12 3 din inalt. 2a greban 1!! 1!"+%( 11!+%( %(+9) 2'+') 22+%' 119+)9 11+)" M c 3 din inalt. 2a greban 1!! 1!1+'1 1!(+"" %'+!9 2"+(% 2"+"' 112+(( 1!+*'

Capra Carpatina M c 3 din inalt. 2a greban 1!! 1!%+"( 1!'+%% 6 2)+"' 2"+9" 12*+1' 12+)(

Metisi &1 :Saanen 8 Carpatina;

))+% ))+* *2+" "%+9 1*+" 1)+" *)+2 *+%

("+1( ('+92 ((+(! 29+'! 1)+2* 1'+12 *!+92( *+!(

)%+"( )%+(2 ))+%! "2+'1 1*+%( 1)+!! *)+!! *+!!

In ceea ce pri-este productia de lapte+ aceasta -ariaza intre 2'!61."'! litri+ edia fiind de %)!6'!! litri cu "+*6%+%3 grasi e intr6o perioada de )61! luni de lactatie. Capacitatea lactogena superioara a acestei rase este de ase enea confir ata si de edia de "9% litri a pri iparelor. Continutul de grasi e -ariaza intre "+( :2+(6%+*;3 in luna ai si '+% :%+(6(+);3 in luna septe brie. Pe langa aptitudinea de buna producatoare de lapte+ insusirea ostenita de rasa S#anen+ capra #lba de $anat se caracterizeaza si pintr6o buna prolificitate+ aceasta fiind de 2!!62'!3. Prin efectuarea unor incrucisari de infuzie cu rasa Saanen+ selectie si i bunatatirea conditiilor de /ranire si intretinere+ se poate obtine o capra cu un potential producti- la ni-elul raselor perfectionate din alte tari. ,e ase enea+ prin gruparea celor ai bune ani ale in nuclee selectionate se pot obtine reproducatori cu o inalta

1"

-aloare bologica si producti-a care sa fie apoi utilizati la a eliorarea populatiilor de caprine din diferite zone ale tarii. 1. .1 Rasa Carpatina &or ata in zona de deal si unte a untilor Carpati din Capra Prisca+ este o rasa naturala+ robusta si rezistenta. Reprezinta peste *!3 din efecti-ul de caprine din tara noastra si este raspandita in toate zonele ale tarii. ,in punct de -edere orp/ologic si producti-e+ capra locala carpatina prezinta o are -ariabilitate+ ca o consecinta a adaptarii zonale si a ni-elului scazut de selectie. ,ez-oltarea corporala si e8teriorul caprelor carpatine sunt caracteristice tipului tradi-. Inalti ea edie la greaban este de (2 c . trunc/iul este in general ingust+ regiunea de la linia superioara ascutite+ usculature redusa+ osatura foarte rezistenta. Coarnele sunt prezente la a bele se8e. Culoare in-elisului pilos este /eterogenaA in general+ predo ina culoarea gri cu diferite nuante+ apoi bruna+ roscata+ alba+ neagra+ baltata. Constitutia corporala este robusta+ te pera ental foarte -ioi+ e8teriorizat prin obilitate si agilitate. Caprele Carpatine sunt foarte nobile+ uneori c/iar agresi-e+ cu un pronuntat instinct atern si de aparare. Productia piloasa este alcatuita din doua categorii de fibre+ respecti-e par si puf+ care se deosebesc intre ele prin lungi e si finite. ,in punct de -edere -olu etric+ puful reprezinta+ in edie (26('3= gra-i etric insa+ prezinta (61!3 fata de par care+ datorita lungi ii si grosi ii a.unge pana la *'69!3 din totalul in-elisului pilos. Parul nu prezinta calitati te8tile= are finetea cuprinsa intre %'6'! icroni si lungi ea pana la 1% c . ,in punct de -edere /istologic+ firul de par prezinta un canal edular are+ ocupand pana la 2G" din dia etru. Puful are lungi ea pana la ) c+ iar finetea intre 2!6"! icroni. Recoltarea productiei piloase se face prin pieptanarea anuala+ obtinandu6se !+1'!6!+2!! 9g puf si !+*!!61+2!! 9g par. Breutatea iezilor la nastere este cuprinsa intre 1+'6"+9 9g+ dar -ariaza in funtie de se8 si de tipul de fatareA la iedutele din fatari si ple se incadreaza intre 2+'6"+2 9g+ iar la iezi intre 2+)6"+" 9g= la fatarile ge elare+ aceste -alori sunt di inuate cu !+2!!6!+"!! 9g. 1 caracteristica a iezilor este rit ul de crestere ult ai ic in perioada de alaptare co parati-e cu iei. #stfel+ la " luni+ iezii realizeaza o greutate corporalala nu ai cca 2*6293 din greutatea adultului+ fata %!6%'3 la iei+ dar rit ul de crestere este ai ridicat dupa intarcare+ atingand la un an de zile )!6)23. Pana la -arsta de doua luni+cand iezii a.ung la greutatea de 9611 9g+ dina ica dez-oltarii este conditionata de productia de lapte a a ei+ iar dupa aceasta -arsta de regi ul de /arnire. In conditii nor ale de /ranire si intretinere+ tineretul caprin realizeaza la ( luni+ in edie 2' 9g. Breutatea caprelor adulte este de "'6%' 9g+ putand a.unge la pana la '' 9g. Prolificitatea este cuprinsa intre 1"!61(!3. Rasa de crestere cu precadere in gospodariile populatiei+ datorita capacitatii acesteia de a se aco oda in tur e ai ari. Productia de lapte este foarte -ariabila in funtie de gradul de a eliorare si de fura.ere fiind cuprinsa intre 1"' 9g :zona Hateg; si 29! 9g :zona Ca pina;. 2a caprele /ibrine Carpatina 8 Saanen+ productia de =apte pe lactatie este ai are cu cca 1!! 9g. Productia de carne are o contributie ai ica in econo ia cresterii caprelor+ fiind obtinuta de la iezii de lapte sacrificati pri a-era in greutate de 1!61' 9g si de la caprele refor a sacrificate toa na. ,in carnea caprelor refor a se preapara -irsli si pastra a. 1. . . Rasa Alba "e Banat #ceasta rasa reprezinta populatia locala a eliorate rezultata din incrucisarea de transfor are a caprinelor din partea de -est a tarii cu asculii din rasele Saanen si nobila ger ana. ,atorita capacitatii de adaptare ostenita de la populatia locala+ rasa #lba de $anat are o arie de raspandire ult ai are decat in zona in care s6a for atA

1%

.udetele $ra.os+ Clu.+ Ca pia ,unarii+ .udetele Constanta si ?ulcea. ,e regula caprele din rasa #lba de $anat+ au lungi ea corpului si talia ai ari decat cele din rasa Carpatina. ,in punct de -edere al e8teriorului si confor atiei corporale+ rasa prezinta for e specifice tipului orfoproducti- de lapte. Capul este fin+ alungit+ cu profilul usor berbecat+ urec/ile ici si purtate in sus+ coarnele turtite lateral si cu lungi ea de 1'6%% c + prezentate la a.oritatea e8e plarelor= gatul este lung+ subtire+ in pozitie oblica prezinta in partea anterioara for atiuni cutanate nu ite 4cercei5= trunc/iul este alungit+ in general ingust+ pirifor . I braca intea piloasa+ de culoare alba+ are finetea parului in edie de *( icroni :1!61)! icroni; si a pufului de 1% :(62%; icroni. Breutate corporala a fe elelor -ariaza intre %'6'! 9g+ iar asculilor intre '!6)! 9g. Breutatea iezilor la nastere este de 2+!6"+' 9g. Ugerul este bine dez-oltat+ de for a globuloasa+ cu a eloane sufficient de dez-oltate. Productia de lapte este in edie+ de %'!6'!! 9g+ cu -ariatii intre 2'!61"'! 9g+ intr6o perioada de lactatie )61! luni. Rasa Alba de Banat s-a evidentiat prin prolificitate foarte mare 200-22 !. Pe baza controlului productiei de lapte poate furniza tapi a elooratori pentru populatiile de capre locale din alte zone ale tarii. 1.). Principal erase "e capre "in alte tari ?arile renu ite in cresterea unor rase 4specializate5 de capre suntA C/ina+ SU#+ India+ 0l-etia+ &ranta+ Ber ania+ Rusia+ Pac/istan+ #ustralia si Noua Keelanda. Ma.oritatea raselor crescute in aceste tari se incadreaza in tipul orfoproducti- de lapte si foarte putine pentru alte productii+ ca par si puf. Rasele -arietatile originale din regiunile untoase ale 0uropei centrale si de nord sunt cele ai cunoscute in directia productiei de lapte+ entinandu6se la productii superioare c/iar si in situatia in care sunt e8portate in afara 0uropei. 1.).1. Rasa Saanen Saanen este o rasa naturala for ata in el-etia pe -alea raului Saanen. ,e aici s6a raspandit si alte tari unde se creste in rasa curata+ sau a participat la for area si a eliorarea populatiilor locale :#nglia+ Ber ania+ SU#+ 1landa+ Israel+ Iugosla-ia+ etc.;. In perioada actuala este considerate cea ai buna rase de capre pentru lapte din lu e. Confor atia corporala este caracteristica ani alelor specializate pentru productia de lapte+ iar constitutia este fina. &or atul corporal este trapezoidal+ lungi ile dez-oltate+ trunc/iul relati-e ingust si inalt+ talia la greaban asoara la asculi *!69' c + iar la fe ale de )'6*" c . profilul capului este drept sau usor conca-e. Capul este fin si ingust+ urec/ile drepte si foarte obile+ gatul lung+ oblic+ toracele dez-oltat in lungi e+ abdo enul rotun.it= regiunile de pe linia superioara sunt drepte+ sufficient de largi+ crupa oblica+ ugerul foarte dez-oltat+ cu a eloane de ari e i.locie. Me brele sunt inalte si subtiri+ cu osatura si ung/iile rezistente. Breutatea corporala la capre este de (!6(' 9g+ iar la tapi de *!69! 9g. Culaorea este -ariabila de la cre pana la alb. 0ste preferata cea alba. &ibrele ce alcatuiesc in-elisul pilos sunt scurte si fine sau lungi si aspre. Petele de culoarea pe piele nu duc la discri inare+ insa parul colorat nu este de dorit. Caprele sunt sensibile la e8punerea prelungita la soare si rezista ai bine la te peraturi scazute. Nuantele ai inc/ise ale pielii sunt preferate. In #ustria caprele din aceasta rasa au pielea cafinie sau aslanie. Pete negre pot aparea pe urec/i+ nas sau uger. ,upa 19*! cati-a crescatori din SU# au pastrat capre Saanen de diferite culori sau baltate si au incercat sa le selectioneze separate. 0le nu sunt produsi /ibrizi ci in arboreal genecologic au fost pastrate gene recesi-e+ care ocazional au fost responsabile de aparitia ani alelor pig entate in fer ele in care erau crescute ca rasa pura.

1'

#ceste capre au fost nu ite Sables. Cand se refera la aceasta crescatorii spun ca sunt capre Saanen 4partial i bracate5. Produce in edie+ )!! 7 *!! 9g lapte cu "6%3 grasi e+ intr6o perioada de lactatie de 961! luni. Intr6un studiu efectuat pe 1%2'22 de capre din rasa Sannen s6a obtinut o edie a productiei de lapte de )() 9g cu "!+1 g proteinaG9g lapte si ""+2 g grasi eG9g lapte in 2)* zile de lactatie. Recordul stabilit in #ustralia a fost "%99+!1 9gG"(' zile de lactatie. Prolificitatea este de 1'!61)!3= frec-ent se inregistreaza fatari duble. 0ste considerata ca una dintre cele ai bune rase a eliorate in directia productiei de lapte. In 0l-etia e8ista ai ulte institutii care se ocupa de controlul productiei de lapte+ si de e-identa datelor la aceasta rasa. Rasa Saanen a fost i portata de ulte ori si din tara noastra dar s6a do-edit a fi sensibila si foarte pretentioasa la conditiile de fura.are si ingri.ire. Rezultate bune s6a obtinut insa la caprele /ibride dintre Saanen si Carpatina. 1.). . Rasa Alpina (rance$a #lpina &ranceza este o rasa europeana for ata+ in untii #lpi+ prin incrucisarea raselor locale de capre cu rasa Saanen. #re o larga raspandire in &ranta+ detinand )!3 din efecti-ul de capre. Se creste pe -alea 2oarei+ in nu ar are in fer e industriale specializate + de capacitate are :1!!! 7 1*!! capre;. # fost i portata in SU#+ in 192!+ unde s6a aplicat selectia pentru o ai buna unifor alitate+ ari e a corpului si productiei. #lpina &ranceza este agila si are o buna dez-oltare corporala. 0ste o rasa de capre robusta+ rezistenata si se adapteaza usor la conditiile cli atice. Urec/ile au o dez-oltare edie+ te8tura fina si sunt purtate drept :erect;. &e elele au o talie de apro8i ati- )' c la greaban si o greutate corporala de (!6)! 9g. ?alia tapilor este ai are situandu6se in inter-alul *'61!! c + iar greutatea este de )'69! 9g. Nu a fost stabilita o culoare care sa defineasca rasa+ oti- pentru care este foarte -ariabila. Poate fi alba co plet sau diferite nuante de gri+ aro+ cafeniu+ negru si roscat. ,e ase enea foarte des se intalneste culoarea baltata for ata prin co binarea culorilor a intite ai sus pe diferite suprafete ale corpului. Ce aprticularitati se pot intalniA 6 e brele anterioare albe iar cele posterioare negre= uneori negru sau gri pe cap= 6 gat alb+ e brele anterioare cafenii+ galbui sau u brite in gri iar e brele posterioare negre= 6 gatul si e brele anterioare negre iar cele posterioare albe= 6 negru cu alb in parte inferioara a corpului :abdo en+ e bre;+dungi de culoare inc/isa pe fata etc= 6 patat sau ar orat+ pestrit= 6 aro sau roscate cu fata neagra+ dungi dorsale de nuante inc/isa+ culorile inc/ise se pot intalni si pe piept sau greaban. 6 Marca. negru de cap+ dunga neagra pe linia superioara+ culoarea neagra pe e brele posterioare= 6 Me brele anterioare aroGsau cele posterioare gri. # bele se8e au in general parul scurt+ insa obisnuit la tapi paruld e pe linia superioara a corpului si din barba este ce-a ai lung. &e elele sunt bune producatoare de lapte. Ugerul este dez-oltat si bine prins+ iar sfarcurile bine confor ate. Productia anuala de lapte este de ('!6)'! l in 2'! zile de lactatie cu "+'3 grasi e. Recordul stabilitF de SU#+ in anul 199)+ pentru aceasta rasa a fsot de 291! 9gGlactatie. Intr6un studio efectuat in &ranta+ pe 1(**)1 de capre din rasa #lpina &ranceza+ s6a obtinut o edie a productiei de lapte de )%) 9g cu un continut de "1+" g proteinaG9g lapte si "'+( grasi eG9g lapte in 2)( zile de lactatie. 2a peste ''3 dintre fe ale se efectueaza controlul productiei de lapteA Rasa alpine &ranceza a fsot i portata in ulte tari ale lu ii pentru a eliora productia productia de lapte la rasele de capre auto/tone.

1(

1.).).

Rasa Boer Mai este cunoscuta si sub denu irile de #fricana sau Sud #fricana co una. Nu ele de boer+ care in olandeza insea na fer ier+ a fost probabil utilizat pentru a distruge caprele nati-e de cele #ngora si indiene care au fost i portate in #frica de Sud pe parcursul secolului IL. Rasa $oer a inceput sa fie selectionata pentru productia de carne de catre fer ierii din estul pro-inciei Cape Pro-ice incepand cu 19!!. Registrul Sud #frican de inregistrare a ani alelor a fost intoc it abia in 19'9. Pana in 19)! rasa $oer a fost cuprinsa in progra ele de testari si selectie dupa aptitudinile pentru carne. $oer este o rasa de capra cunoscuta in special pentru carne. Prezinta cate-a caracteristici si are o adaptabilitate diferita in funtie de regi urile geografice unde s6a for at. #tat asculii cat si fe elele prezinta coarne orientate spre inapoi. Urec/ile sunt lungi si blegi. Culoarea este -ariata+ ai des intalnita fiind cea rsocata si alba. # bele prezinta particularitati de culoare. 2a -arietatea alba regiunea oc/ilor si a urec/ilor sunt aronii+ de diferite nuante+ pig ent ce acopera uneori si botul sau o parte din gat. Pete de di ensiuni diferite se intalnesc sip e corp indifferent de locatie. Caprele din Rasa $oer au o ra a foarte larga si o greutate corporala cuprinsa intre 9!611! 9g pentru fe elele si 11'61)! 9g pentru tapi. Productia de lapte ocupa un loc secundar deoarece fer ierii nu colecteaza lapte prin uls+ acesta ra anand a fi -alorificat de catre produsii de conceptie prin supt. 1bisnuit+ caprele /ranesc iezii pana acestia se autoincarca. 2aptele are un continut de '+(3 grasi e si (+13 lactoza. In perioada de alaptare o capra $oer produce in edie 2+' 9gGzi. Productia zilnica de lapte+ in conditiile cresterii e8tensi-e+ este de 1+'62 9g lapte in functie de nu arul lactatiei. #-and in -edere ca acasta rasa de capre nu au fsot selectionata pentru productia de lapte+ cantitatea produsa este i presionanta sustinand cresterea a 26" iezi. Studii effectuate in #frica de SUd au aratat ca ata durata lactatiei :12!61%! zile; cat si productia de lapte sunt .u atate fata de cele realizate de rasa Saanen :la care lactatia dureaza in edie 2)* zile;. 1 buna capra de carne ar trebui sa aiba o fecunditate ridicata sis a die prolificata. 2a fe elele din rasa $oer rata o-ulatiei este de 16% o-uleGfe ela cu o edie de 1+) M!+9. Prolificitatea de 2!! 3+ o reco anda ca o rasa prolifica. Pubertatea la tineret se instaleaza la apro8. ( luni la asculi si 1!612 luni la fe ale. Sezonul de fatari poate fi e8tins pentru a realiza " fatari la 2 ani. Co parati-e cu oile Sud #fricane+ carcasele obtinute de la caprele din rasa $oer au un continut tisular ai are in regiunile e brelor anterioare+ gat+ precu si in partea -entrala a trunc/iului si ai scazut in zona e brelor posterioare. Potentialul de crestere este re arcabil. ?ineretul din rasa $oer este capabil sa realizeze un spor ediu zilnic de peste "'! gGzi. Prin crestere intensi-e asculii pot a.unge la o greutate de "( 9g la " luni+ )2 9g la * luni+ 1!! 9g la 12 luni+ 11( 9g la 1* luni si 1%2 9g la 2' luni. &e elele pot realize greutatea de 29 9g la " luni+ (" 9g la 12 luni si 1!! 9g la 2% luni. 2a pasune rata zilnica de crestere este ai scazuta+ 22! 7 2'! g6zi+ oferind inca posibilitati de selectie pentru i bunatatire. ,atorita sporului ediu zilnic in greutate ridicat si a calitatii carcaselor+ rasa $oer+ a fost trecuta pe lista ani alelor cu o contributie a.ora in cresterea cantitatii de carne pe plan ondial. 1.).*. Rasa Angora Caprele din aceasta rasa #ngora sunt originare din zona cu acelasi nu e din #sia Mica+pro-enind din for a salbatica Prisca #da etz.Pentru pri a data caprele din rasa #ngora au fost entionate in biblie+unde se a inteste de diferite utilizari ale o/airului intre a i 1')161%'1 inainte de /ristos. Mo/airul de-ine un -aloros produs co ercial la inceputul secolului IL.Pentru a creste cantitatea de fibre

1)

li-rata catre tarile 0uropene+in ?urcia s6a practicat incrucisarea cu alte rase.Ca ur are a acestei actiuni+prin infuzia de sange strain+a crescut -igoarea indi-izilor si ari ea corpului. Rasa #ngora a fost i portata in 0uropa de catre C/arles al D6lea in anul 1''%.In 1)('+a fost facut un i port de capre de catre gu-ernul spaniol+iar 2! de ani ai tarziu un nu ar considerabil de capre #ngora a fost i portat n &ranta.Nu toate caprele i portate au fost destinate productiei de o/air.In #frica de Sud caprele #ngora au fost aduse in 1*"*.In o entl actual aceasta tara este pe locul trei in lu e ca producator de o/air dupa Statele Unite si ?urcia. #ngora este un ani al foarte pitoresc.# bele se8e prezinta coarne.?apii au in od obisnuit coarnele pronuntat spiralate+orientate spre spate cu o lungi e de pana la (!6)! c la asculii batrani.In contrast coarnele fe elelor sunt ai scurte+ ai ici si au o foarte usoara tendinta spre spiralare.,e obicei nu depasesc 2' c .Urec/ile sunt ari si atarnande. 2inia superioara trebuie sa fie dreapta sau usor conca-a:caprele prefera sa se /raneasca de sus;+coastele bine arcuite+trunc/iul profund+pieptul larg+ e brele drepte+trenul posterior bine dez-oltat.Caprele din rasa #ngora sunt ai ici decat oile sau caprele co une.Dariabilitatea ari ii in cadrul rasei este foarte are.Breutatea corporala la tapi este cuprinsa intre )!69! 9g+insa ei nu ating aceste -alori ai repede de ' ani -arsta.&e elele ature cantaresc intre "!6'! 9g.#-and in -edere diferenta de greutate intre fe elele si tapi adultii:dublu sau triplu; se reco anda ca onta sa se efectueze cu tapii tineri care au o greutate corporala cuprinsa intre '!6)! 9g. Productia principalala obtinuta de la caprele din rasa #ngora este cea de o/air.Media la tuns este de 2+% 9gGfe elaGtuns si respecti- de %6( 9gGtap tuns. #ni alele din aceasta rasa sunt tunse de 2 oriGan.lungi ea fibrei intre doua tunsori este cuprinsa intre 1!61% c .,upa recoltarea fibrelor caprele ature trebiue prote.ate de ploile reci.&urtunile cauzeaza pierderi i portante in tur ele de capre in sezonul de fatari sau tuns Productia piloasa a caprelor #ngora se caracterizeaza prin prezenta a doua categori de fibreApuful:fin; si parul:aspru; a caror dia etru -ariaza intre 2!6%! de icroni.&ibra de o/air este rezistenta+elastica+prezinta luciu intens si se poate -opsi foarte usor.&ata de lana nu difera in ceea ce pri-este co pozitia c/i ica dar suprafata fibrei este ai neteda si ai subtire.Su-itele pot fi plane sau ondulate Caprele din rasa #ngora nu sunt la fel de prolofice ca alte rase de capre si fatarea a doi sau trei produsi se inta pla foarte rar.Prolificitatea abia depaseste 1!!3. Nu prezinta aptitudini pentru productia de carne.Carcasele s6au -andut ulti ani la pret scazut si ilar celor de o-ine de slaba calitate.Crescatorii s6austraduit ca prin selectie+sa creasca calitatea carcaselor obtinute de la iezi pentru a fi -andute pe piata la pretul celor de @c/e-on@.

1.).+. Rasa Cas#ir Cas irul este regele fibrelor si este produs de rasa de capre cu acelasi nu e for ata in regiune Ias ir situata la granita dintre Pa9istan si India. #ceasta fibra lu8urianta a fost entionata din cele ai -ec/i ti puri.Se spune ca a constituit aterialul cu cate s6a captusit Dec/iul ?esta ent. Pe plan ondial.(!3 din cantitatea de cas ir este produsa de in C/ina+iar %!3 in tari ca ?urcia+ #fga istan+ Ira9+ Iran+Ias ir+#ustralia si Noua Keelanda. Constituie o noua industrie pentru SU# unde pri ele capre au fost i portate la sfarsitul anilor *!:19*!; din #ustralia si Noua Keelanda. Crele din rasa cas ir sunt ani ale sanatoase si necesita o ingri.ire ini a.

1*

Nu sar si pot fi intretinute in tarcuri i pres uite cu gard din plasa de sar a standard.Conditii de adapost sunt necesare in sezonul rece.Dara ele sunt aparate inpotri-a precipitatiilor si razelor solare de catre in-elisul pilos dublu. Pot fi intalnite o -arietate de culori sau co binatii intre acestea.Se prefera culorile unifor e indeosebi alb+ aro si gri. Se tund o data pe an.,e la un ascul adult productia abtinuta este de apro8i ati- 1+261+( 9g fibrae constituite de puf si par.Puful reprezinta 2!6%!3 di cantitatea totala de fibre tunsa+are un dia etru de 1%61* icroni si o lungi e de "+'6% c .,e la o capra+dupa spalare+se obtine in edie '! gr de pufa carui dia etru este de 1'.' icroni+se inregistreaza ur atoarrele -alor ale /eritabilitatiA!+( pentru greutatea pufului+!+%* pentru dia etrul fibrei si !+*9 pentru lungi ea fibrei. Prolificitatea este ai scazuta+la pri ipare situandu6se in .urul -alorii de 11!3.2a ultipare '!3 din efecti- fata de dublu si la apro8i ati- "3 se obtin tripleti.Printr6un bun anage ent se pot obtine tre fatari in 2 ani. Iezii se intarca la -arsta de trei luni.&e elele sunt apte producti- la -arsta de )6* luni.2a asculi se instaleaza la %6' luni diferenta.

BIBLIO,RA(IE

1. #U?1RA Dasile ?afta. 7 Cresterea Caprelor. 0ditura 4Ceres5+ $ucuresti+ 19)'.

19

2. #U?1RA Sorin 1cta-ian Doia 7 1-ine si Capre "#id practice de crestere. 0ditura <aldpress ?i isoara+ 2!!'. ". #U?1RA ,1RIN# S?0&#N#CH0 C#PR# 7 C#RN0+ 2#P?0+ PI020+ P#R. 0dituraA #20L 7 #20L 7 2!!1 %. #U?1RA Dasile ?afta 7 Productia si reproductia caprinelor. 0dituraA Ceres 7 2!!2 '. #U?1RA #ngela Ba-rilas 7 Cresterea #ni alelor. 0dituraA #lfa 2!!(

2!