Curs 2 Creșterea animalelor

EXTERIORUL ANIMALELOR
Studiul exteriorului
observă, cuantifică și compară
trăsăturile animalelor
I. observarea și aprecierea animalului privind
conformația corporală, stabilirea tipului morfo-fiziologic,
tipului productiv, condiţiei corporale şi temperamentului.
• estimează și apreciază abilitatea unui animal de a oferi un anumit tip
de producţie zootehnică, estimează capacitatea animalelor de a
rezista condiţiilor de exploatare la nivele productive şi
reproductive eficiente.

II. stabilirea valorii zootehnice a unui animal.

• originea și studiul exteriorului permit ierarhizarea fenotipică a

animalelor în vederea îmbunătățirii continue a efectivelor de
animale, oferind informații despre valoarea zootehnică a acestora,
respectiv: apartenența la rasă – originea (informațiile din pedigreu,
consangvinizare, gradul de înrudire), stadiul creşterii şi dezvoltării
(somatometria, stabilirea dezvoltării corporală), conformația
corporală-constituţia (prezenţa unor defecte, bonitarea și aprecierea
liniară a exteriorului) și ierarhia animalului în baza performanţelor
productive.
 Importanţa studiului exteriorului

• I. Cu nuanţă subiectivă, permite eliminarea de la reproducţie a indivizilor

care, deşi au producţii mari, din cauza exteriorului nu pot manifesta mult
timp acest potenţial productiv.

• II. Unele producţii sunt legate de sexul femel (producţia de lapte, ouă etc.),
dar îmbunătăţirea performanțelor de la o generație la alta (este facilă prin
masculi; în aceste cazuri aprecierea masculilor se face indirect, după
trăsăturile și performanțele femelelor cu care se înrudesc (mame, fiice ș.a.)
Exteriorul animalelor - totalitatea aspectelor exterioare ale corpului
animalelor care dau indicații asupra valorii lor economice şi zootehnice.
Baza științifică a aprecierii valorii animalelor după exterior o constituie
legătura indisolubilă dintre „funcţie şi formă”.

Exteriorul animalelor a fost prezent pentru prima dată

sub forma unui studiu științific în lucrarea lui Bourgelat
intitulată „Exteriorul calului” (1768).

În secolul al XIX-lea, Settegast dezvoltă aceste studii și

introduce noțiunea de exterior comparativ pentru
specii, rase și specializări productive.

Examinarea exteriorului se face individual. De aceea

este necesară în prealabil marcarea animalelor.
 Marcarea animalelor

Marcarea este o operațiune care permite identificarea sau individualizarea unui animal sau mai multor
animale.

Marcarea poate fi provizorie sau permanentă.

Marcarea poate fi de grup sau individuală.

Identificarea permite individualizarea animalelor sau loturilor de animale unele față de altele prin culoare,
particularităţi de culoare și marcare (tatuaj, crotaliere, preducire etc.).

Identificarea permite asocierea animalelor cu documentele de examinare a exteriorului - bonitare,

transport, precum și asocierea cu informațiile epidemiologice, istorice sau sanitare.

Identificarea animalelor se realizează pe baza documentelor, semnalmentelor, semnelor convenționale

marcate pe corpul sau în corpul animalelor (spre exemplu, microciparea cu dispozitive RFID).
Metode utilizabile în
aprecierea
exteriorului

SOM ATOSCO PI E
SOM ATOMETRI E
SOM ATOGRA FI E
Î NREGISTRĂRI VI D EO
• Somatoscopia presupune
inspecția vizuală a animalului
care face obiectul examinării, pe
un teren plat, iluminat natural.
• Examinarea exteriorului se face din
profil, din spate, din faţă, de la
distanţă şi de aproape.
Prin somatoscopie se examinează fiecare grup
de regiuni: capul, gâtul, regiunile dorsale ale
trunchiului, cele laterale, craniale şi caudale,
regiunile membrelor trenului anterior şi
posterior, începând cu partea proximală şi
terminând cu partea distală.

1. Metoda liberă: rezumă examenul analitic și examenul sintetic într-o singură notă sau calificativ.
Este o metodă foarte subiectivă pentru că nu se cunoaște motivul penalizării.

2. Metoda punctelor: elimină din subiectivismul primei metode prin faptul că fiecărei regiuni
corporale i se acordă o notă în scară 1-5, note care sunt apoi multiplicate prin coeficienți în
scară 1-4.
Acești coeficienți sunt diferențiați de la o regiune la alta în funcție de importanța regiunii
respective în contextul specializării rasei respective. Suma tuturor notelor multiplicate prin
coeficienți este 100 pentru exemplarele cu un exterior perfect. Motivul penalizării rămâne în
continuare necunoscut.
 - este utilă mai ales în cazul studiului
Somatometria, măsurătorile
populațiilor pentru că rezultatele
corporale sau biometria constă în
măsurarea măsurărilor pot face obiectul unor
principalelor dimensiuni şi unghiuri
prelucrări statistice.
ale animalelor domestice.

Pentru efectuarea măsurătorilor corporale se folosesc anumite

instrumente, dintre care amintim:

· Zoometrul (bastonul de măsurat sau bastonul Lydtin) este utilizat

pentru măsurarea înălțimilor, lărgimilor şi lungimilor;
· Compasul Wilkens - folosit pentru măsurarea dimensiunilor mici ale
capului, crupei şi pieptului
· panglica este folosită pentru determinarea perimetrelor;
· rigla este folosită pentru măsurătorile ugerului;
· goniometrul este folosit pentru măsurarea unghiurilor osoase:
scapulo-humeral, humero-radial, metacarpo-falangian, coxo-
femural, femuro-tibial, tibio-tarso- metatarsian, metatarsiano-
falangian. Cu ajutorul acestuia se precizează relațiile de lungime,
elementele de direcție, de înclinație, unghiurile aparatului locomotor,
care au importanţă deosebită în realizarea vitezei şi forţei.
· cântarul este utilizat pentru măsurarea masei corporale.

Curs 3 Creșterea animalelor 9

 Rezultatele măsurărilor pot fi folosite ca valori
absolute, ca valori relative sau ca indici corporali.

Valorile absolute
• Nu oferă informații cu privire la
proporționalitatea ansamblului corporal. Ele
stau la baza obținerii valorilor relative.

Valorile relative
• Se obțin prin raportarea oricărei dimensiuni la
talie, dar nu toate regiunile corporale se găsesc
într-o corelație organică directă cu talia.

Indicii corporali
• Se obțin prin raportarea acelor dimensiuni care
se găsesc într-o corelație morfofuncțională cu
Curs 3 Creșterea animalelor talia sau cu alte dimensiuni.
10
Principalele
Principalele măsurări
măsurări de Principalele măsurări
de adâncime și Principalele perimetre
lungime de lărgime
înălțimi

1.1. Lungimea oblică a

trunchiului: de la 1.1. Perimetrul
umăr la punctul fesei; 1.1. Lărgimea 1.1. Talia: de la grebăn
toracic: în spatele
pieptului: între umeri; la sol;
spetelor;

1.2. Lungimea
toracelui
(profunzime): de la 1.2. Lărgimea 1.2. Adâncimea 1.2. Perimetrul
umăr la curbura toracelui: la curbura toracelui: de la grebăn fluierului: în treimea
ultimei coaste; maximă a coastelor; la stern; mijlocie.

1.3. Lungimea crupei: 1.3. Înălțimea la

de la șold la punctul crupă: de la crupă la
fesei; 1.3. Lărgimea crupei: sol.
la șolduri și la ischii;

1.4. Lungimea capului:

de la tabla incisivilor la
protuberanța 1.4. Lărgimea capului:
occipitalului. la oribite.

Curs 3 Creșterea animalelor 11

Indicii
corporali -indicele formatului corporal lateral
- I F L = lungimea oblică a trunchiului /
talie × 100;

-indicele formatului corporal

transversal IFT = lărgimea toracelui /
talie × 100;

A.A. Indici de format

-indicele formatului crupei IFC =

lărgimea crupei la șold / lungimea
crupei × 100;

-indicele ascuțimii crupei IAC =

lărgimea crupei la șold / lărgimea
crupei la ischii × 100.

Curs 3 Creșterea animalelor 12

 -indicele masivității – IM
Indicii = perimetrul toracic /
talie × 100;
corporali
-indicele compactității –
IC = perimetrul toracic /
lungimea oblică a
trunchiului × 100;
-indicele diferenței de
înălțime – IDI =
înălțimea la crupă /
-indicele osaturii – IO = talie ×100;
A.B. Indici A.C. Indici mecanici
perimetrul fluierului /
constituționali -indicele vidului
talie ×100; substernal – IVS = talia
– adâncimea toracelui
/ talie ×100.

-indicele adâncimii
toracelui – IAT =
adâncimea toracelui /
talie ×100;

-indicele cefalic –
I.Cefalic = lărgimea
capului / lungimea
Curs 3 Creșterea animalelor
capului ×100.13
 Somatografia - culegerea unor informații grafice
despre un animal

Fotografiere

Metoda
dreptunghiurilor

Modelul robei

Filmarea video - înregistrează exteriorul, comportamentul, alura (modul în care are loc
mișcarea animalelor) pe diferite suporturi. Această modalitate de înregistrare permite
vizualizarea animalului din diferite poziții, în diferite ipostaze, uneori chiar la mult timp
după ce acesta nu mai este în viaţă. Procesarea informațiilor obținute permite estimarea
masei corporale, comportamentului și diferitelor aluri (pas, trap, galop ș.a).
 Examinarea
exteriorului
animalelor

sumar analitic sinteză

Se face prin inspecție şi presupune primul contact al

observatorului cu animalul. La acest examen, animalul este
încadrat în tipul sau standardul rasei şi se apreciază ceea
ce frapează: calitatea sau defectul care-l individualizează de
celelalte animale din grupul supus examinării.
Examenul analitic al exteriorului
Scolastic – trei segmente – tren anterior, mijlociu si posterior
Practic – patru grupe: cap, gât, trunchi și membre

Prima etapă în examinarea exteriorului unui animal constă în aprecierea somatoscopică a fiecărei regiuni corporale.
Cu acest prilej se fac precizări cu privire la: baza anatomică, delimitare, mod de atașare, formă, profil, direcție,
mărime, frumusețe, defecte, boli, vicii.

Frumusețea sau defectul se bucură de relativitate în sensul că se judeca numai pentru rasa și specializarea
respectivă: ceea ce la o rasă este frumusețe, la alta poate fi defect, sau invers.
În accepțiunea zootehnică a termenului, frumusețea poate fi absolută, atunci când caracteristici ale exteriorului
sunt valabile pentru toate speciile sau tipurile morfo-productive sau relativă, atunci când caracteristicile
interesează numai o anumită rasă sau tip productiv.

Defectele, tarele, viciile sau bolile sunt defecte absolute.

Defectele sunt reprezentate de un aspect „urât”, disproporționat sau asimetric al unei regiuni sau al întregului organism.
Tarele reprezintă urme ale unor boli sau accidente survenite înainte sau după naştere, care constituie indicii că animalul care le
prezintă are o rezistenţă scăzută la îmbolnăviri. Acestea sunt localizate în piele, articulații, tendoane şi oase. După localizare şi
consistență, tarele sunt moi (moleţi, vezigoane şi hidrartroze) şi dure (exostoze).
Viciile sunt reprezentate de agresivitate, năravuri şi manifestarea unor boli cronice incurabile. Viciile diminuează valoarea
economică a animalelor, determinând reforma lor.
Examenul sintetic al exteriorului

Implică mai multe

abilități de gândire
1.dezvoltarea corporală;
logică cauzală,
evaluarea, sinteza,
2.conformația corporală;
analiza informaţiilor
observate sau 3. temperamentul;
măsurate.
4.constituția;
Analiza de sinteză a
exteriorului se 5.condiția;
realizează, de cele mai
multe ori, în 6.tipul productiv;
succesiunea
prezentată:
Examenul sintetic al exteriorului

1. Dezvoltarea corporală se referă la talie și masă

corporală. În funcție de acestea există trei tipuri:
• a. hipermetrice: grele și de talie mare;
• b. eumetrice: mijlocii;
• c. elipometrice: ușoare și de talie mică.
• d. miniaturale

Dimensiuni corporale ale taurinelor comparativ cu talia umană: 1 - rase

standard (hipermetrice – talie mare de până la 155 cm); 2 – rase eumetrice
(talie cuprinsă între105-125 cm); 3 – rase hipometrice (talie de 90-105 cm) și 4
– rase miniaturale (talie foarte mică, de regulă sub 90 cm).
Examenul sintetic al exteriorului

2. Conformația corporală: se referă la armonia de

ansamblu a exteriorului unui animal reieșită din
proporționalitatea regiunilor corporale.

• Conformația se apreciază pentru întregul organism, torace, cap,

membre, tegument, robă.

DEFINIȚIE:Conformația exteriorului animalelor

reprezintă structura fizică generală a corpului și a
părților acestuia cu referire la modul de îmbinare a
regiunilor corporale, la raportul, proporțiile și poziția
acestora, precum și la aspectul tegumentelor și robei.
Examenul sintetic al exteriorului

a. dolicomorfe: forme alungite,

regiuni corporale cu dimensiuni de
lungime mai dezvoltate decât cele
de lărgime;

Conformația generală: împarte

animalele în trei tipuri: b. mezomorfe: forme intermediare;

c. brevimorfe: regiuni corporale cu

dimensiuni de lărgime mai
dezvoltate decât lungimile.
Formatul corporal lateral
Trapezoidal Norwegian Red (stânga); Dreptunghiular Shorthorn Beef (dreapta).
 Profil corporal productiv
Trapezoidal (e.g. Leghorn); dreptunghiular(e.g. New Hampshire); rotund (e.g.
Golden Brahma); oval (e.g. Malay).
Changes in body size in cattle
Body size in calves (left), milk-fed veal (middle) and dairy beef steer after one year of age (right).
In fattening farms of calves from dairy farms immediately after the colostrum period (43-55 kg)
the youth is raised for five months, until they reach a body weight of 235-250 kg, after which, as
a rule, they are capitalized. At the age of 15 months, the body mass of fattening youth is 650-750
kg.
Examenul sintetic al exteriorului

Conformația toracelui este în

strânsă legatură cu tipul metabolic.

tipul respirator: cu torace lung și tipul digestiv: cu torace scurt și

turtit, cu coaste orientate oblic
înapoi pe coloana vertebrală, piele
subțire, osatură fină, dolicomorfe,
metabolism orientat către
catabolism. Formatul corporal
lateral al animalelor respective
este trapezoidal sau chiar
triunghiular, propriu vacilor de
mari producții de lapte și cailor de
viteză.
larg, coaste orientate
perpendicular pe coloana
vertebrală, piele groasă, osatură
puternică, brevimorfe sau chiar
mezomorfe , metabolism orientata
catre anabolism. Formatul
corporal lateral este
dreptunghiular. Din această
categorie fac parte animalele din
rasele de carne și mixte.
Trunk and thorax conformation in cattle.
The respiratory physiological type (left) and of digestive physiological type (right). Lateral
view, and from above.
Examenul sintetic al exteriorului

dolicocefale: cap lung;

mezocefale: cap mediu;

Conformația capului
împarte animalele în trei
tipuri: brevicefale: cap scurt
(rase de carne).
 Color code:
orange, primigenius;
red, brachycerous;
black, brachycephalic;
green - frontosus.
After Wilckens, 1876.
Cranial types in cattle
Left to right: primigenius, macroceros, brachycerous, brachycephalic, frontosus and
akeratos.
 Examenul sintetic al exteriorului

Temperamentul liniştit (mezosensibil) este caracteristic animalelor cu tipul de sistem nervos puternic,
echilibrat şi inert. Animalele cu acest temperament sunt echilibrate, au mișcări lente, au o mare capacitate
de adaptare la condițiile de mediu, sunt uşor de stăpânit, au vitalitate ridicată şi, de regulă, animalele sunt
productive.

3. Temperamentul
animalelor
domestice exprimă Temperamentul vioi (sensibil) este caracteristic animalelor cu tipul de sistem nervos puternic, echilibrat
modul în care şi vioi, acestea fiind animale echilibrate, cu mobilitatea proceselor de excitație şi inhibiție mare.
reacționează Animalele cu acest tip de temperament se adaptează bine la condițiile de mediu, se supun uşor dresajului,
organismul la au o vitalitate mare şi productivitate ridicată.
stimulii și excitanții
externi şi interni,
fiind determinat de
sistemul nervos şi Temperamentul limfatic (hiposensibil) este caracteristic animalelor cu tip de sistem nervos slab, cu
de condiţiile de intensitatea reflexelor redusă, la care procesele de inhibiție le domină pe cele de excitație. Animalele
sunt fricoase, se adaptează greu la condiţiile de mediu şi au o rezistenţă redusă la îmbolnăviri.
mediu asigurate
animalului în
perioada de
creştere. Temperamentul nervos (hipersensibil) este caracteristic animalelor cu tip nervos puternic, dar neechilibrat, la
care procesele de excitație şi inhibiție sunt intense, cele de excitație fiind în exces. Animalele cu acest
temperament sunt excitabile, greu de stăpânit. Excitabilitatea lor exagerată depășește puterea de rezistenţă a
organismului, ceea ce cauzează uzura lor prematură și reducerea rezistenţei la condiţiile nefavorabile de mediu,
care devine progresiv scăzută. Productivitatea acestor animale este și ea scăzută. Acest temperament
este dezavuat la animalele supuse îngrăşării, întrucât acestea asimilează hrana mai slab, constituind totodată
o sursă de agitație permanentă în grupul din care fac parte.
Examenul sintetic al exteriorului
3. Constituția animalelor reprezintă totalitatea
însușirilor morfologice şi fiziologice ale unui
animal, determinate de baza ereditară şi
condiţiile dezvoltării individuale, care exprimă
tipul şi nivelul productiv, rezistenţa la factorii
nefavorabili de mediu şi la îmbolnăviri.
Constituție fină: animalelor din această
categorie le corespund tipul morfologic
dolicomorf și tipul fiziologic respirator.
Fac parte: vacile de mari producții de lapte,
caii de viteză și găinile ouătoare.
Exagerarea constituției fine se numește
constituție debilă.
Constituție robustă: animalele din acest
tip au tipul morfologie brevimorf sau chiar
mezomorf iar tipul fiziologic digestiv.
Fac parte animalele din rasele de carne și
mixte.
Exagerarea constituției robuste se numește
constituție grosolană.
Constitution types in horses
Delicate (fine) constitution (upper left); compact constitution (upper right); coarse
(robustly) constitution (down left); and debilitated constitution (down right).
Cattle constitution types
Delicate (fine) constitution (upper left); compact constitution (upper right); coarse
(robustly) constitution (down left); and debilitated constitution (down right).
 Ovine constitution types
Delicate (fine) constitution (upper left); compact constitution (upper right); coarse
(robustly) constitution (down left); and debilitated constitution (down right).
Constitutional types in fowls
Delicate (fine) constitution (upper left); compact constitution (upper right); coarse
(robust) constitution (down left); and debilitated constitution (down right).
Examenul sintetic al exteriorului
condiția de reproducție
corespunzătoare femelelor și
masculilor din fermele de
reproducție;

condiția de îngrășare:
4. Condiția: reprezintă starea animalele pentru carne;
de întreținere a animalelor în
raport cu scopul exploatării
lor. Condiţia animalului este
gradul în care acesta este condiția de antrenament: la
pregătit pentru a realiza cabaline;
producţii sub aspect cantitativ
şi calitativ. Există următoarele
tipuri:
condiția de extenuare (în
situatii de subalimentație și
microclimat necorespunzător);

condiția de expozție.
Body condition assessment in the cow Holstein
Body condition scoring in dairy cows: side view (left); side-rear view (middle); and spinal-side- rear
view (right).
Exhibition condition - World Dairy Expo prized cows.
Champions supreme in World Dairy Expo - Medison Wisconsin, 2015 (right) and 2016
(left); exhibition specialized for milk production.
Examenul sintetic al exteriorului

- calul pentru dresaj olimpic; calul pentru

steeple chose; calul de sport – sărituri
tip productiv - cai de călărie (de obstacole (jumping) (cu categoriile
începători, mijlocii şi avansaţi);- calul
şa) trăpaş;- calul pentru galop; calul de călărie
de înaltă şcoală; calul de agrement şi
divertisment;

Cabaline
ușoară (trăpaşul american, trăpaşul
românesc, trăpaşul românesc pentru sulky
tip productiv - cai de tracţiune (carosieri) şi echipajele de lux); mijlocie (carosieri);
grea (de povară – rasele Ardeneză, Noriker
etc.).

tipurile productive specializate (carne,

6. Tipul productiv Bovine lapte), mixte (carne-lapte, lapte-carne) şi
universale (carne-lapte-muncă - bivolițele).
este reprezentat
de ansamblul
pot fi specializate pentru carne, lână,
caracterelor Ovine lapte sau pot manifesta tipuri productive
mixte (lână-carne, carne-lână).
productive
specifice unei
pot fi specializate pentru carne, grăsime
entități Suine sau pot avea aptitudini productive pentru
ambele producţii.
taxonomice.
prezintă aptitudini productive pentru
Pasari carne, ouă, pot fi mixte,combatante
sau ornamentale.

în funcţie de activitatea desfășurată și de

standardul acceptat, prezintă tipurile
productive: de pază şi apărare, de turmă
Câinii (ciobănești), de vizuină, de vânat mare, de
vânat mărunt, prepelicari, pontatori, limieri,
aportori, scotocitori, ogari şi de agrement.
Examenul sintetic al exteriorului

• reprezintă direcția membrelor în

stațiune plasată (cu sprijin forțat pe
cele patru membre) în raport cu
verticala imaginară care unește
punctul de suspensie cu punctul de
sprijin (solul).
• Punctul de suspensie este punctul
spetei pentru membrele anterioare și
punctul fesei pentru membrele
posterioare. Membrele anterioare se
analizează din față și din profil iar cele
posterioare din spate și din profil.

Aplombul
 Examenul sintetic al exteriorului

Roba

• reprezintă culoarea pielii, a părului, a

penelor, a lânii, a blănii etc.
• Culoarea reprezintă un caracter de rasă
care diferențiază populațiile de animale.
În perioada dintre cele două revoluții
industriale, culoarea a reprezentat un
obiectiv important în amelioarare pentru
ca animalele erau admise la prăsilă
(reproducție) sau eliminate dacă nu se
încadrau în standardul de culoare al rasei
respective.
• Astăzi culoarea a ieșit din obiectivele
ameliorării, cele mai importante sunt
performanțele productive.
• A rămas însă un caracter economic
pentru: rasele de iepuri și animale de
blană (vulpi, nurci, nutrii) și rasele de
ovine Karakul.