Tehnologii in Cresterea Ovinelor

CONSTANTIN PASCAL
Tehnologia cre[terii ovinelor
EDITURA CORSON IASI 1998
CONSTANTIN PASCAL
CAPITOLUL I.
IMPORTAN}A, CRE{TEREA {I EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE
1.1. IMPORTAN}A CRE{TERII OVINELOR
Diversitatea produselor, valoarea biologic\ deosebit\ [i economicitateaob]inerii acestora au f\cut ca din toate timpurile speciile de ovine [i caprine s\ fie extrem de apreciate, bucurndu-se totodat\ [i de o aten]ie deosebit\ din partea cresc\torilor. Cre[terea ovinelor sau Ovicultura, reprezint\ o ramur\ principal\ a zootehniei [i a avut o contribu]ie deosebit\ la dezvoltarea economic\ a statelor cresc\toare, participnd `n mod direct la `mbun\t\]irea nivelului de trai al oamenilor, al\turi de celelalte sectoare specifice cre[terii animalelor. }innd cont de obiectivele care au stat la baza cre[terii ovinelor de-a lungul timpului, cresc\torul a c\utat mereu s\ selec]ioneze [i s\ perfec]ioneze pentru cre[tere `n interesul s\u, doar acele animale care corespundeau scopuluiurm\rit. Astfel, s-au creat [i perfec]ionatgrupe de rase specializatepentru diferite produc]ii, existnd `n prezent pe glob conform multor date publicate`n literaturade specialitatepeste 750 rase de ovine, avnd cele mai diverse direc]ii de exploatare(carne, lapte, ln\, pielicele,bl\nuri). ~n acest context, este suficient s\ amintim c\ lna fin\ se ob]ine ast\zi `n cantit\]i mari de la mai multe rase, c\ exist\ `n prezent rase ce produc frecvent peste 500 l lapte `ntr-o lacta]ie, c\ de la oile Karakul se ob]in pielicele de o mare valoare estetic\ [i c\ exist\ rase cu o prolificitate specific\ de peste 200 %. Actualmente la efectivele crescute, produc]iile totale [i medii `nregistreaz\ diferen]ieri accentuate `ntre ]\ri, `n func]ie de stadiul -1-
Particularit]ile ovinelor
economic [i de realiz\rile `nregistrate `n direc]ia exploat\rii [i amelior\rii ovinelor, la care se adaug\ [i factorii de influen]\ naturali. La noi `n ]ar\ diversitatea zonelor de relief, a condi]iilor climatericezonale [i ca urmare a m\surilor luate, s-au ob]inut `n ultimile decenii progresedeosebiteatt `n privin]a cre[terii [epteluluiovin ct [i `n sporirea produc]iilorob]inute de la aceast\ specie, `ns\ rezulatelela care s-a ajuns `n etapa actual\ demonstreaz\faptul c\ suntem departe de performan]ele realizatede aceast\ specie alte ]\ri. `n ~n scopul ridic\rii poten]ialului biologic pentru toate produc]iile ce fac obiectul cre[terii [i exploat\rii ovinelor, o aten]ie sporit\ trebuie acordat\ selec]iei [i amelior\rii precum [i modului de valorificare a fondului genetic existent, ]inndu-se totodat\ cont de diversitatea structurii raselor autohtone [i importate. ~n acest scop se impune elaborarea unui program clar, precis [i eficient de ameliorare genetic\, pentru fiecare tip morfo-productiv, [tiindu-se faptul c\ prin aplicarea [tiin]ei amelior\rii rezultatele ob]inute sunt remarcabile la celelalte speciile de interes zootehnic cu interval scurt `ntre genera]ii, `n timp ce metodele de ameliorare aplicate la ovine au r\mas cele tradi]ionale, `n prezent fiind foarte pu]in schimbate fa]\ de trecut. Evolu]ia efectivelor sub aspect numeric plasa Romnia `n deceniul opt al acestui secol pe locul patru `n Europa, `ns\ dup\ anul 1990 `n condi]iile nou create specifice trecerii spre o economie liber\ [i la alte forme de proprietate, s-au manifestat unele aspecte negative cu influen]\ direct\ asupra num\rului de ovine [i impilicit asupra calit\]ii materialului geneticcrescutactualmente ]ara noastr\. `n ~n acest context, `n intervalul scurs din 1990 [i pn\ `n prezent, s-a constatat o inversare a priorit\]ilor `n cre[terea ovinelor [i o aliniere la tendin]ele europene [i mondiale, cu o accentuare deosebit\ asupra sporirii produc]iei de carne, justificat\ `n prezent prin pre]urile practicate pe pie]ele mondiale. ~n condi]iile ]\rii noastre se impune [i o intensificarea a selec]iei ovinelor `n vederea sporirii produc]iei de lapte, realizndu-seastfel [i o eficientizare a cre[terii acestei specii. Oile crescuteactualmente`n Romniasunt extrem de heterogene `n privin]a nivelului productiv, excep]ie f\cnd cele din rasa Merinos de Palas care sunt recunoscute ca fiind bune produc\toare de carne [i ln\ fin\, motiv pentru care `n viitor se impune ca efectivele autohtone [i de import crescute la noi s\ fac\ obiectul unor ac]iuni de selec]ie [i ameliorare, `n vederea `mbun\t\]irii produc]iei de carne [i lapte. -2-
CONSTANTIN PASCAL
Ridicarea poten]ialului productiv se poate realiza dup\ caz fie prin selec]ia indivizilor de ras\ curat\, fie prin practicarea `ncruci[\rilor industriale [i de ameliorare cu rase existente `n prezent `n ]ara noastr\, precum [i cu altele vizate pentru a fi importate `n acest scop. Alt\ cale de cre[tere a produc]iilor rezultate prin cre[terea [i exploatarea ovinelor o constituie ridicarea performan]elorreproductivela efectivele existente [i `mbun\t\]irea tehnologiilor de cre[tere aplicate `n cazul tineretului ovin, mergndu-se atunci [i acolo unde condi]iile concrete permit, pn\ la intensivizareatotal\, `ns\ `n condi]ii de eficien]\ economic\.
1.2. EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE PE GLOB

Caracteristicile de mediu, particularit\]ile biologice, posibilit\]ile de asigurare a hranei, cerin]ele economice [i tradi]ia specific\ anumitor zone ale globului, reprezint\ tot attea mijloace de influen]\ a r\spndirii [i cre[terii ovinelor la nivel mondial. Ovinele [i caprinele sunt specii caracterizate printr-o rezisten]\ organic\ ridicat\ [i o capacitate mare de adaptare lacondi]iile de mediu, fapt ce a determinat ca acestea s\ fie `ntlnite pe zone extinse ale globului cu caracteristici geo-climatice dintre cele mai diferite. Exist\ `ns\ [i zone care nu sunt prielnice cre[terii ovinelor. Zonele improprii cre[terii ovinelor sunt cele caracterizate printr-un regim de umiditate mare, asociat fie cu temperaturi prea ridicate, fie cu temperaturi sc\zute care, au o influen]\ negativ\ asupra s\n\t\]ii [i productivit\]ii ovinelor limitndu-le astfelarealul de r\spndire. Pe parcursul timpului, la nivel mondial, evolu]ia numeric\ a efectivelorde ovine a fost fluctuant\fiind influen]at\de o serie de factori socio-economici. Astfel, din datele prezentate `n tabelul 1 reiese c\ la nivel mondial, efectivul de ovine a `nregistrat cre[teri importante `n majoritatea continentelor,excep]ie f\cnd America de Nord [i Oceania, unde se constat\o descre[terenumeric\. Exploatarea ovinelor `n condi]ii optime este posibil\ doar `n zonele cu un climat temperat [i oceanic, cuprinse practic `ntre latitudinea nordic\ [i sudic\ de 400, `ntre limitele izotermelor medii anuale de -100C [i + 250 C cu precipita]ii atmosferice sub 600 mm / an. Spre exemplu, `n zona ecuatorial\ [i a tropicelor efectivul de ovine existent este redus, excep]ie f\cnd platourile `nalte situate `n Africa, -3-
America Latin\ [i Asia, pe cnd `n nordul extrem al Europei, Asiei [i Americii de Nord, aproape c\ lipsesc.
Tabelul 1
Evolu]ia efectivelor de ovine pe plan mondial (mii cap.)* (Sursa: Anuarul FAO [i A.S.R.-199 6)
Specificare Africa Asia America de Nord Americade Sud Europa Oceania Total mondial 1977 164.859 293.778 22.410 102.563 126.343 194.529 1.044.316 1980 183.562 324.561 21.961 107.790 134.249 204.369 1.120.092 1996 194.378** 333.610** 19.476** 112.435** 206.534** 178.851*** 1.708.302
Not\: * Nu sunt incluse efectivele existente `n toate ]\rile; ** Date neoficiale; *** Sunt incluse numai efectivele crescute `n Australia [i Noua Zeeland\.
~n mod obi[nuit climatul cald dar uscat este propice cre[terii [i exploat\rii ovinelorcu ln\ fin\ Merinos [i de pielicele de tip Karakul. Ca o consecin]\ a adapt\rii speciei ovin\ la condi]iile de mediu, oile crescute `n zonele semiaride au talia mai mic\ [i pigmenta]ia cutanat\ mai intens\, iar cele r\spndite `n zonele reci prezint\ o pigmenta]ie mai slab\ [i au talia mai mare. Condi]iile specifice climatului`ntlnit `n diferite zone au contribuit `n mod hot\rtor la formarea unor rase cu `nsu[iri morfologice caracteristice [i cu produc]ii ridicate. Astfel, climatul oceanic din Marea Britanie a contribuit la formarea unor rase precoce, cu dezvoltare corporal\ accentuat\ [i performante din punct de vedere productiv. Datorit\ `nsu[irilor valoroase [i capacit\]ilor superioare de adaptare la alte condi]ii de mediu, aceste rase s-au r\spndit apoi `n diverse zone ale globului, fiind ast\zi `ntlnite att `n Europa ct [i `n Oceania, America de Nord [i America de Sud, unde sunt crescute fie `n ras\ curat\, fie utilizate la `ncruci[\ri cu oi locale, participnd totodat\ [i la formarea unor tipuri noi de ovine. }\rile situate `n partea continental\ a Europei [i `ndeosebi cele aflate `n partea vestic\ [i central\, cresc rase [i tipuri de carne [i de carne- ln\ (Germania, Fran]a, Italia, Polonia). Rasele de oi cu ln\ fin\ sunt crescute cu prec\dere `n Spania, Portugalia [i Fran]a, iar cele specializate pentru produc]ia de lapte sunt crescute [i exploatate `n mod deosebit `n Fran]a, Italia, Spania [i Grecia. -4-
CONSTANTIN PASCAL
~n Europa de sud-est (Romnia, Bulgaria, Slovenia, Iugoslavia, Croa]ia, Macedonia, Grecia, Turcia) se cresc oi din tipul morfoproductiv de ln\ fin\, ln\ fin\-carne, ln\ grosier\-lapte, ln\ semifin\-lape [i de pielicele. ~n zona estic\ a Europei situat\ pe teritoriul ex-sovietic, condi]iile pedoclimatice foarte diverse concur\ la cre[terea unui `nsemnat efectiv de ovine apar]innd unor tipuri morfo-productive variate (ln\ fin\, ln\- carne, ln\ grosier\-lapte, carne-gr\sime [i pielicele). De asemenea, `n aceste zone densitatea ovinelor estevariabil\, crescnd de la nord spre sud. ~n Asia [i `ndeosebi `n ]\rile asiatice din ex-URSS, precum [i `n Mongolia, Iran [i Afganistan, sunt crescute pe lng\ oile specializate pentru produc]ia de pielicele (Karakul, Sokolsk, Re[etilov, Malici) [i rase cu aptitudini mixte (lna grosier\ pentru covoare, lapte [i carnegr\sime).
Tabelul 2
Evolu]ia efectivului de ovine `n principalele ]\ri cresc\toare (mii cap.) (Sursa:A.S.R.1996)

Specificare Africa de Sud Argentina Australia China Etiopia Fran]a India Kazahstan Nigeria Noua Zeeland\ Regatul Unit Romnia Federa]iaRus\ S pania Turcia 1990 35.712 31.871 170.857 211.821 40.160 13.030 164.588 35.700 35.781 58.915 29.521 15.067 58.200 27.700 55.589 1994 35.532 23.408 132.241 217.638 38.400 12.449 163.156 34.208 39.952 51.484 29.300 11.642 43.561 27.232 49.360 1995 35.600 23.370 33.200 240.395 38.400 12.570 163.110 34.204 38.500 50.610 29.484 11.086 34.543 26.568 45.214
~n America Latin\ cele mai mari ]\ri cresc\toare de ovine sunt Argentina [i Uruguay. ~n aceste ]\ri, precum [i `n Chile, Peru [i Venezuela, sunt exploatate cu prec\dere oi care au lna fin\, semifin\ [i mixt\ [i de ln\-carne, precum [i meti[i de diferite genera]ii proveni]i din `ncruci[area raselorengleze[tide carne cu cele locale. -5-
}\rile situate `n Africa cresc un num\r mai redus de ovine, dar care apar]in `n marea lor majoritate unor tipuri primitive, tardive [i slab productive exploatate pentru ln\ grosier\, lapte [i carne. Excep]ie face sudul continentului unde condi]iile favorabile permit [i exploatarea `n condi]ii optime a oilor cu ln\ fin\, a celor specializate pentru produc]ia de carne [i pielicele. Aspectele legate de nivelul [i calitatea produc]iilor ob]inute de la ovine vor fi tratate `n alte capitole.
1.3. EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE ~N }ARA NOASTR|

Datele istorice p\strate pn\ `n prezent atest\ faptul c\ ovinele sunt crescute pe teritoriul Romniei `nc\ de la `nceputul form\rii acestui stat, iar numero[i istorici, scriitori [i poe]i subliniaz\ contribu]ia acestei specii la unitatea de limb\ [i tradi]ie a poporului romn. Astfel, G. C\linescu `n ,,Istoria literaturii romne de la origini pn\ `n zilele noastre, arat\ c\ ,,balada Miori]a sintetizeaz\ existen]a pastoral\ a poporului romn. Referitor la cre[terea [i arealul ocupat de specia ovin\, `n anul 1983, A. Pop [i colab. ar\tau c\ ,,existen]a unor suprafe]e `ntinse de p\[uni, configura]ia geografic\ [i climatul temperat, al\turi de cerin]ele fa]\ de produc]iile ce se ob]in de la aceast\ specie, au determinat r\spndirea ei pe `ntreg cuprinsul ]\rii, incluznd toate zonele de relief. Oile crescute`n ]ara noastr\ pn\ `n a doua jum\tate a secoluluial XIX-lea erau reprezentate`n principal de rasa }urcan\, diverse popula]ii de Stogo[\ [i un efectiv mai redus de ovine }igaie. Aceste efective erau `ns\ neameliorate [i se caracterizau prin rezisten]\ organic\ deosebit\, adaptabilitateridicat\ [i rusticitate accentuat\. Dup\ anul 1860, datorit\ conjuncturii interna]ionale favorabile, efectivulde ovine din Romniaa crescut progresiv,ajungndu-se practic `n circa 60 de ani la o dublare a acestuia (tabelul 3). La nivel mondial, Romnia era `n 1980 pe locul 10 `n ceea ce prive[te efectivul de oi [i pe acela[i loc la produc]ia de ln\, ocupnd de asemenea [i un loc `n primele ]\ri produc\toare de carne. Actualmente `n ]ara noastr\efectivelede oi crescutes-au redus cu peste 30 % comparativ ce cele existente la `nceputulanului 1990. ~n prezent efective mai mari sunt crescute`n jude]ele Timi[, Boto[ani,Ia[i, Sibiu [i Neam].
-6-
CONSTANTIN PASCAL
Tehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 3
Evolu]ia efectivului de ovine `n ]ara noastr\ (mii cap.)

Anul 1860 1890 1897 1916 1920 1925 1930 Efectiv 4.411 5.002 6.848 7.811 8.700 12.950 11.920 Anul 1938 1966 1976 1982 1990 1994 1995 Efectiv 10.086 13.125 13.875 17.288 15.067 11.642 11.086
-7-
CAPITOLUL II.
ORIGINEA, DOMESTICIREA, FORMAREA RASELOR {I PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMICE ALE OVINELOR DOMESTICE
2.1. FORMELE S|LBATICE DE OVINE
Cunoa[tereaformelorprimaredin care au derivatrasele actuale de ovine este util\ att pentru procesul de ameliorare prin selec]ie, ct [i pentru crearea de noi rase mai rezistentela condi]iile de mediu [i cu un poten]ialproductiv superior. Asupra originii formelor actuale de ovine, opiniile [i teoriile sunt `mp\r]ite, deoarece de-a lungul timpului, `n urma numeroaselor mi[c\ri de efective, au avut loc amestecuri [i `ncruci[\ri `ntmpl\toare, la care ulterior, pe durata exploat\rii s-a ad\ugat [i interven]ia omului. ~n general, atunci cnd se urm\re[te stabilirea str\mo[ilor din care au derivat formele domestice, se au `n vedere urm\toarele elemente sau caractere comune: forma [i m\rimea cozii, forma [i m\rimea coarnelor, `nsu[irile `nveli[ului pilos [i anumite particularit\]i de natur\ anatomic\. ~n func]ie de aceste elemente, se desprinde concluzia c\ formele actuale de ovine au origine polifiletic\, provenind `n principal din Muflon, Arkar [i Argal. Din punct de vedere a sistematicii zoologice, oaia domestic\ (Ovis aries) face parte ca [i celelalte genuri - Capra, Hemitragus, Pseudovis [i Ammotragus din familia Cavicornae, subfamilia Ovidee, , ordinul Ungulata, subordinul Paricopitate clasa Mammalia. Se , consider\ c\ celelalte patru genuri men]ionate nu au participat la formarea oilor domestice deoarece, prin hibridare nu se ob]in produ[i fecunzi. Formele s\lbatice ale genului Ovis, pot fi clasificate `n dou\ grupe, `n func]ie de afinitateasau lipsa de afinitate`n procesulde reproduc]iefa]\ de oile domestice.~n prima grup\ sunt incluse speciile s\lbatice care au afinitate reproductiv\att `ntre ele ct [i cu actualele rase de ovine. Din -8-
CONSTANTIN PASCAL
aceast\ grup\ fac parte speciile de Muflon, Arkar, Argal [i Ovis montana. Datorit\ acestui fapt, se presupune c\ aceste forme s\lbatice sunt de fapt [i str\mo[ii actualelor rase de ovine. Toate aceste forme sunt `n general de talie mic\, mijlocie [i mare, posed\ glande interdigitale la toate membrele [i au fose lacrimale pronun]ate. Glanda mamar\ este format\ din dou\ jum\t\]i [i dou\ mameloane; coada cilindric\ sau lat\ acoperit\ `ns\ pe `ntreaga lungime cu ln\ sau jar. Masculii au un miros caracteristic pronun]at. Muflonul este cel mai mic reprezentant al formelor s\lbatice [i cuprinde dou\ subspecii [i anume: Muflonul european (Ovis musimon) [i Muflonul asiatic (Ovis orientalis). Muflonul european este `ntlnit [i `n prezent `n zonele montane din sudul Europei, `n Corsica [i Sardinia. Tr\ie[te `n turme de 50 - 60 indivizi conduse de un mascul viguros.
Fig.1. Muflonul european (dup\: Doehner)
Masculii au greutatea corporal\ de 40 - 50 kg, culoarea robei brun- ro[cat\, de nuan]\ mai `nchis\ pe partea superioar\ a corpului [i mai deschis\ pe abdomen, extremit\]ile membrelor [i bot; prezint\ coarne triunghiulare de forma unei spirale incomplete, cu vrfurile `ndoite spre marginile laterale ale gtului. Femelele prezint\ aceea[i culoare `ns\ de nuan]e mai deschise [i uniform distribuit\ pe suprafa]a corpului. Din Muflonul european au derivat formele primitive de oi cu coada scurt\ cum ar fi cele din nordul Rusiei, Poloniei, Germaniei [i nord-vestul Sco]iei (Romanov,Friz\, Oaia de Heidschn ke, etc.). Muflonul asiatic este considerat ca fiind str\mo[ul s\lbatic al oilor ciute din Europa [i Asia, precum [i al unora cu p\r din Africa. Este r\spndit `n Iran, Himalaia [i Tibet. Ovis orientalis este [i str\mo[ul oii -9-
palustre (Ovis palustris) care, reprezint\ cea mai veche form\ domestic\ din Europa (Bavaria de Sud [i Elve]ia). Ovis vignei, sau oaia de step\, este reprezentat\ de Arkar (Ovis arkar) [i Urial (Ovis cycloceros).
Fig. 2. Ovis vignei arkar (dup\: Doehner)
Ambele tipuri tr\iesc `n turme de pn\ la 100 indivizi [i ocup\ un areal `ntins situat la est de Marea Caspic\ spre vestul extrem pn\ `n mun]ii Himalaia Ovis cycloceros (Urialul, sau oaia cu coarne dispuse `n form\ de cerc), este `ntlnit\ `n general `n acela[i areal ocupat de Arkar, precum [i `n Pakistan [i nord-vestul Indiei. Comparativ cu Arkarul, are o dezvoltatre corporal\ mai mare [i o culoare gri-g\lbuie. Din aceast\ form\ au derivat oile actuale cu membre `nalte, coad\ lung\, coarne lungi r\sucite `n form\ de tirbu[on [i cele cu lna mixt\ [i aspr\ `ntlnite `n Africa, Tibet [i Himalaia. Ovis ammon (Argalul), reprezint\ forma s\lbatic\ cu cea mai accentuat\ dezvoltare corporal\, masculii avnd talia de pn\ la 1 m, lungimea corpului de aproximativ 2 m [i o greutate de peste 200 kg. Aria de r\spndire este reprezentat\ de ]inuturile muntoase `ntinse din Asia Central\, Tibet [i Peninsula Kamciatka. Tr\ie[te `n turme cu un num\r mai mic de indivizi (5 - 30), masculii au coarne mari, puternice [i - 10 -
CONSTANTIN PASCAL
spiralate, iar la femele coarnele sunt mai mici [i mai pu]in curbate. De asemenea, Argalul are coada scurt\, culoarea robei este gri-g\lbuie cu nuan]e mai deschise pe zonele superioare [i inferioare ale corpului [i fa]a intern\ a membrelor, iar `n partea inferioar\ a gtului prezint\ o coam\ deschis\la culoare.
Fig.3 Ovis Argali (dup\: Doehner)
Spre deosebire de celelalte forme s\lbatice [i domestice, la care gesta]ia dureaz\ 5 luni, la Argal aceasta se `ntinde pe parcursul a 7 luni. Aceast\ form\ s\lbatic\ este considerat\ ca fiind str\mo[ul oilor primitive cu talia mare, lna mixt\ [i fesa gras\, gr\sime-carne (Gissar, Edilbaiev, Saradjinsk, etc). Prin `ncruci[area masculilor de Argal cu oi Merinos precoce s-a ob]inut o nou\ ras\ de ovine (Arharomerinos) care, este foarte bine adaptat\ zonelor situate la altitudini de peste 2000 m din mun]ii Kazahstan. Ovis montana (oaia de munte), este `ntlnit\ `n grupe de 10-15 indivizi `n nord-estul Siberiei, Alaska [i Canada. Se caracterizeaz\`n general prin urm\toarele elemente definitorii: coada scurt\, talia de 105 cm, lungimea de 90 cm, culoarea robei este alb\ cu zone dungate dispusepe partea superioar\a corpului.Din cadrul acesteispecii mai face parte [i varietatea Ovis borealis cunoscut\ [i sub denumirea de Ovis nivicola sau oaia de z\pad\, `ntlnit\ `n prezent `n nordul Siberiei [i `n , Kamciatka.Aceast\ form\ s\lbatic\ face trecerea spre Argal, cu care se aseam\n\ foarte mult. - 11 -
2.2. DOMESTICIREA OILOR

Primele oi au fost domesticite `nc\ din timpuri preistorice, cu cca. 6-8 mii ani `.e.n. Ca [i `n cazul celorlalte specii , domesticirea a avut loc `n urm\toarele etape succesive: captivitatea `mblnzirea [i , apoi domesticirea propriu-zis\. Exist\ date istorice care confirm\ faptul c\ omul din epoca bronzului [tia s\ transforme laptele `n brnz\ [i lna `n ]es\turi, ceea ce denot\ urm\rirea evident\ a unui scop precis `n ac]iunea de domesticire. Cu timpul, cnd oaia a devenit un animal util vie]ii omului, acesta a `nceput s\ o utilizeze [i ca mijloc de schimb, contribuind astfel al\turi de ceilal]i factori la diversificarea [i r\spndirea formelor domestice. Referitor la locul `n care au avut loc primele domesticiri, se presupune c\ primul centru a fost reprezentat de zona de sud-vest a Asiei, pe teritoriul actual al Irakului [i Turkmeniei, unde la `nceput a fost domesicit Arkarul din care mai trziu au rezultat oile cu coada lung\ (dolycura) [i cele cu coada groas\ (platyura) care, mai apoi s-au r\spndit `n Europa [i Asia. Al doilea centru, este considerat ca fiind situat geografic `n sudul Europei, unde s-a domesticit Muflonul, din care mai trziu au ap\rut oile cu coada scurt\ (brachyura) [i, care odat\ cu migra]ia popoarelor au fost aduse [i `n partea nordic\ a continentului. Al treilea centru `l constituie zona Asiei Centrale, unde a avut loc domesticirea Argalului, din care ulterior au derivat oile cu fesa gras\ (steatopyga, ) r\spndite ast\zi `n aproximativ aceea[i zon\.
2.3. MODIFIC|RILE SURVENITE CA URMARE A DOMESTICIRII OILOR

~n urma domesticirii, ca urmare interven]iei omului [i a noilor condi]ii de mediu, la ovinele domestice comparativ cu formele s\lbatice din care provin, au ap\rut diferen]ieri majore. Astfel, rasele formate sub influen]a direct\ a factorilor de mediu natural sunt primitive, rustice [i tardive, rezistente [i foarte bine adaptate la condi]iile `n care s-au format, `ns\ dau produc]ii reduse (}urcana, }igaia [i altele). ~n schimb multe din rasele de oi crescute [i exploatate `n prezent, s-au format prin interven]ia omului `n dirijarea factorilor de mediu, precum [i prin artificializarea condi]iilor de cre[tere [i `ntre]inere - 12 -
CONSTANTIN PASCAL
coroborate cu aplicarea unor metode de ameliorare (rase culturale). A[a au ap\rut actualele rase perfec]ionate [i specializate pentru diverse produc]ii (raseleengleze[ti de carne, Karakul, Friz\, etc). O mare parte din modific\rile survenite `n urma domesticirii au ap\rut treptat, decurgnd unele din altele, iar altele brusc. Modific\rile ap\rute pot fi clasificate `n func]ie de natura lor astfel: modific\ri morfologice [i modific\ri fiziologice. Modific\ri morfologice Primele modific\ri care au avut loc `n . evolu]ia ulterioar\ a ovinelor au vizatconforma]ia corporal\.Aceasta s-a modificat spre direc]ia de produc]ie `n care a fost orientat\ cre[terea oilor, existnd ast\zi rase specializate pentru anumite produc]ii [i cu o conforma]ie corporal\ caracteristic\. ~n schimb, ca urmare a domesticirii, taliaoilor s-a modificat `n mic\ m\sur\. Modific\ri esen]iale au ap\rut `ns\ la nivelul cozii, fiind `ntlnite ast\zi att oi cu coada scurt\ (sub 13 vertebre coccigiene) ct [i oi cu coada lung\ (peste 13 vertebre coccigiene). Sunt de asemenea [i rase de oi cu coada groas\, caracter ce lipse[te la formele s\lbatice. Astfel, oile Kurdiuk au trei vertebre coccigiene, iar la }igaie, }urcan\ [i Merinos num\rul acestora este cuprins `ntre 14 - 22 (Novacov citat de A. Pop [i colab., 1983). Lungimea [i conforma]ia cozii reprezint\ criterii principale `n clasificarea raselor de ovine. Pielea, la formele domestice, este mai moale [i mai elastic\, formnd la unele rase pe diferite regiuni ale corpului numeroase cute (Merinos). La alte rase formate `n condi]iile aride specifice stepei, sub piele s-au dezvoltat ]esuturi adipoase cu rol de rezerv\ biologic\ (Kurdiuk [i Karakul). Modific\ri esen]iale au ap\rut [i la nivelul ,,`mbr\c\min]ii piloase. Astfel, `n timp ce la formele s\lbatice corpul este acoperit cu p\r, la oile domestice `mbr\c\mintea piloas\ este reprezentat\ de ln\. Alt\ `nsu[ire morfologic\ supus\ modific\rilor ap\rute `n urma domesticirii este [i culoarea. La `nceput formele s\lbatice aveau o culoare mai uniform\ (brun ro[cat\), apoi `n urma interven]iei omului aceasta a c\p\tat o mare variabilitate, `ntlnindu-se ast\zi rase pigmentate diferit. Aceast\ variabilitate a pigmenta]iei robei la ovine a fost posibil\, ca [i la celelalte specii, prin apari]ia leucismului [i melanismului, `n timp ce culoarea caracteristic\ formelor s\lbatice este tot mai rar `ntlnit\ la actualeleoi domestice. Modific\ri fiziologice Cele mai importante modific\ri fizilogice . aparute ca urmare a domesticirii au survenit la nivelul aptitudinilor - 13 -
zooeconomice. acest sens, se poate afirma c\ dup\ domesticire, ~n omul a c\utat `n decursul istoriei s\ dezvolte la ovine acele aptitudini care erau utile intereselor sale. Ast\zi, de la rasele de oi domestice se ob]in produc]ii superioare din punct de vedere cantitativ [i calitativ, `n compara]iecu formele s\lbatice.Astfel, de la Merinos se ob]ine ln\ fin\ `n cantit\]imedii de peste 4 kg, iar la alte rase produc]iade lapte a crescut considerabil, concomitent cu ridicarea prolificit\]ii; la rasele de carne intensitateade cre[tere este mai mare, iar de la mieii rasei Karakul se ob]in pielicele cu `nveli[ul pilos dispus `n bucle, aspect nesemnalatla formele s\lbatice. Paralel cu aceste modific\ri utile [i datorit\ faptului c\ omul a `mbun\t\]it mereu condi]iile de cre[tere, la actualele rase comparativ cu cele s\lbatice, se constat\ o diminuare a rezisten]ei organice, a gradului de adaptare, a vioiciunii, a instinctului de conservare [i a instinctului matern.
2.4. PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMIC E {I DE PRODUC}IE ALE OILOR DOMESTICE

2.4.1. PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMICE GENERALE Specia ovin\ prezint\ o serie de particularit\]i fiziologice [i morfologice, determinate de felul de via]\, modul de cre[tere [i direc]ia de exploatare. Exploatarea acestei specii `n condi]ii de eficien]\ economic\ are la baz\ tocmai existen]a acestor particularit\]i biologice superioare reprezentate `n general de rusticitate, rezisten]\ [i capacitate mare de adaptabilitate la condi]ii diferite de mediu. Poten]ialul productiv al acestei specii, este unul ,,competitiv fiind , direct influen]at de nivelul de perfec]ionare [i tehnologia de cre[tere [i exploatare aplicat\. Dintre particularit\]ilebioeconomicesuperioare ale ovinelor, mai importantesunt urm\toarele: - conforma]ia specific\ botului [i a subregiunilor gurii, permite oilor s\ utilizeze relativ u[or iarba de pe p\[une [i de la mic\ distan]\ de suprafa]a solului, inclusiv unele forme de vegeta]ie ce nu pot fi utilizate de alte specii; - dezvoltarea aparatului digestiv al oii permite o mai bun\ valorificare a furajelor voluminoase cu un con]inut ridicat al celulozei; - rezisten]\ sporit\ la condi]ii mai aspre de clim\ (determinat\ de prezen]a `nveli[ului pilos), motiv pentru care nu necesit\ construireaunor ad\posturi costisitoare; - 14 -
CONSTANTIN PASCAL
- longevitatea mare `n exploatare cu o durat\ economic\ de 6-8 ani [i uneori peste aceast\ perioad\, `ndeosebi la oile Karakul; - durata scurt\ a gesta]iei [i prolificitatea ridicat\; - viteza de cre[tere ridicat\ a tineretului ovin `n primele luni de via]\ permitevalorificareatimpuriea acestorapentru carne; - capacitatea pronun]at\ de depunere a gr\simii la unele rase. 2.4.2. CONSTITU}IA {I TIPURIL E DE PRODUC}IE Examinarea `nsu[irilor de exterior [i a nivelului produc]iilor, trebuie s\ fie efectuate `n toate cazurile prin raportarea acestora la vrsta animalelor examinate. De aceea, analiza [i interpretarea rezultatelor ob]inutetrebuies\ se bazeze`ntotdeauna date comparabile pe sub aspectul vrstei, [tiindu-se faptul c\ principalii indicii de produc]ie sunt influen]a]i [i totodat\ determina]i de principalele particularit\]i constitu]ionale[i morfologice ale ovinelor. 2.4.2.1. TIPURI CONSTITU}IONALE Constitu]iareprezint\un factor de prim ordin de care se ]ine seama `n cre[terea animalelor, deoarece att aceasta ct [i conforma]ia sunt consecin]e ale modific\rilor survenite ca urmare a adapt\rii la alte condi]ii de cre[tere [i exploatare. Totalitatea acestor modific\ri au ap\rut `n decursul evolu]iei filogenetice [i ontologice, fiind datorate [i selec]iei desf\[urate pe parcursul timpului. Aprecierea constitu]iei la animale este necesar\ deoarece aceasta este strns legat\ de gradul de rezisten]\ [i de adaptare, de starea de s\n\tate [i de nivelul cantitativ [i calitativ al produc]iilor. Constitu]ia se determin\ pe baza leg\turii dintre forma [i func]ia diverselor regiuni corporale `ns\ `n mod obi[nuit tipul constitu]ional se apreciaz\ pe baza unor criterii pur fenotipice, completate adesea, atunci cnd este cazul [i cu analiza altor indici de natur\ intern\. ~n vederea aprecierii fenoti ice a constitu]iei unui individ p observa]iile `ncep `nti cu exteriorul, c\utndu-se stabilirea robuste]ii, dup\ care se continu\ cu identificarea particularit\]ilorde conforma]ie corporal\,aspectul [i structura pielii, stratul adipos, musculatura,`nveli[ul pilos, osatura,rezisten]aorganic\,etc. - 15 -
Ca [i la celelalte specii de interes zootehnic [i la ovine se `ntlnesc patru tipuri constitu]ionale principale: robust\, grosolan\, fin\ [i debil\. Tipul robust este asociat cu o conforma]ie armonioas\, osatura puternic\, s\n\tate deplin\, vigoare [i rezisten]\ la intemperii. Acest tip constitu]ional este `ntlnit frecvent la ovinele specializate pentru produc]ia de carne. Tipul grosolan reprezint\ o exagerare `n sens negativ a constitu]iei robuste [i se carcterizeaz\prin osatur\ dezvoltat\, articula]iile proeminente [i grosolane, uneori cu o structur\ spongioas\ [i piele `mp\stat\. Animalele cu o astfel de constitu]ie sunt limfatice [i nu se remarc\ prin nivel productiv superior, motiv pentru care sunt `ndep\rtate de la reproduc]ie. Tipul fin este `ntlnit mai fecvent la oile cu poten]ial lactogen ridicat [i de cele mai multe ori animalele au un aspect usc\]iv, prezint\ capul alungit, gtul mai lung `ns\ sub]ire, osatura sub]ire dar rezistent\, pielea sub]ire [i elastic\, ]esut muscular redus, lna mai deas\ [i mai uniform\. Tipul debil reprezint\ forma exagerat\ a celui fin [i se `ntlne[te de regul\ la ovinele specializate [i exploatate unilateral `ntr-o anumit\ direc]ie a produc]iei, f\r\ ca `n lucr\rile de selec]ie s\ fi fost acordat\ aten]ia cuvenit\ consolid\rii constitu]iei. Ovinele cu o constitu]ie debil\ prezint\ osatura fin\, fragil\, articula]ii sl\bite, trunchi `ngust, urechi str\vezii, spinare `n[euat\ [i u[or convex\, tren anterior [i posterior slab dezvoltat, piele sub]ire [i slab vascularizat\. Semnele degener\rii constitu]ionale indiferent de ras\ sunt urm\toarele: - dimorfismsexual slab eviden]iat; - pielea este flasc\, sub]ire, de culoare pal\ sau alb\struie [i u[or de prins `n cut\; - trunchistrmt cu musculaturaslab dezvoltat\; - `n jurul ochilor fibrele de p\r lipsesc, pielea este depigmentat\ [i sub]ire; - urechile sunt sub]iri, cu vasculariza]ia evident\; - osatura fin\, articula]ii proeminente[i unghiuloase; - vid substernal m\rit [i defecte de aplomb; - diminuarea indicilor de produc]ie [i reproduc]ie. Prentmpinarea apari]iei debilit\]ii constitu]ionale permite exteriorizarea poten]ialului productiv al ovinelor, fapt pentru care `n - 16 -
CONSTANTIN PASCAL
lucr\rile de selec]ie trebuie s\ se ]in\ seama de totalitateaacestor semne ale apari]iei debilit\]ii constitu]ionale`n efectivul respectiv. 2.4.2.2. TIPURI MORFOPRODUCTIVE ~ntre aptitudinile zooeconomice [i conforma]ia corporal\ a animalelor exist\ o strns\ leg\tur\, existnd astfel posibilitatea ca pe baza `nsu[irilor de exterior s\ se poate stabili principalele caracteristici de produc]ie `n cadrul diferitelor tipuri morfoproductive. La specia ovin\, se definesc att tipuri morfoproductive principale, ct [i unele considerate ca fiind mixte. Tipul de lapte. Se caracterizeaz\ prin urm\toarele `nsu[iri morfologice: format corporal dolicomorf; gtul este lung, `ns\ sub]ire [i purtat oblic; trunchiul lung, mai mult `ngust [i mai pu]in adnc spre partea anterioar\ dndu-i astfel un aspect piriform, cu trenul posterior mai dezvoltat; linia abdominal\ coboar\ din sens anteroposterior; ugerul mare; pielea sub]ire [i dens\; constitu]ia `n general fin\. Reprezentantultipic al acestui tip morfoproductiveste rasa Friz\. Tipul de carne. Este caracterizat printr-o conforma]ie corporal\ brevimorf\, trunchi scurt, `ns\ adnc, larg [i cilindric; gtul scurt [i gros, purtat aproape orizontal; membre scurte, osatura puternic\; linia spin\rii dreapt\ [i larg\; regiunile posterioare cu mase musculare dezvoltate; uger mic; greutate corporal\ mare; ]esut subcutanat dezvoltat; pielea sub]ire [i buretoas\; constitu]ie robust\. Prolificitatea este ridicat\, iar precocitatea accentuat\; reprezentativepentru acest tip morfoproductivsunt rasele engleze[ti de carne. Tipul de pielicele Are formatul corporal dolicomorf, linia . superioar\este ascendent\antero-posterior; crupa te[it\; coada groas\ cu un depozit de gr\sime bogat situat la baza acesteia;coada ajunge pn\ la nivelul jaretului [i se termin\ cu o `ndoitur\ `n form\ de ,,S. Profilul capului este berbecat,iar urechile sunt lungi purtate aplecat,acoperitecu fibre ondulate[i lucioase.Trunchiuleste `ngust, iar aspectulpe ansamblu este de animal usc\]iv. La miei, imediat dup\ fatare fibrele ce formeaz\ `nveli[ul pilos sunt grupate `n forma]iuni caracteristice denumite bucle. Pentru acest tip morfoproductiv, reprezentativ\ este rasa Karakul. Tipul mixt. Este `ntlnit la numeroase rase de ovine care au `nsu[iri morfoproductiveintermediarecum ar fi: ln\-carne (Merinosul de carne german, Merinosul de Palas); carne-ln\ (~le de France, Texel, - 17 -
Corriedale); ln\ de covoare-lapte-pielicele (}urcana) [i ln\ semifin\lapte-carne (}igaia). 2.4.3. CULORILE SPECIFICE OVINELOR Studiul culorii, din punct de vedere [tiin]ific [i practic, la ovine, prezint\ o importan]\ deosebit\. Culoarea reprezint\ [i un caracter de ras\, iar lna de culoare mai deschis\ [i `ndeosebi cea alb\ are o valoare economic\ mai mare. Acest aspect a contribuit `n mare m\sur\ la r\spndirea oilor cu `mbr\c\mintea piloas\ alb\ `n aproape toate zonele lumii. Diversitatea culorilor `ntlnite la oi este dat\ de caracterul diferit al pigmenta]iei lnii [i jarului de pe extremit\]i, sub raportul intensit\]ii, nuan]ei [i r\spndirii fibrelor pigmentate pe suprafa]a corporal\. ~ntre pigmenta]ia robei[i a pielii exist\ o strns\ corela]ie. Astfel, la oile cu ln\ culorat\, datorit\ prezen]ei melaninei `n cantitate mai mare `n epiderm\ [i `ntr-o propor]ie mai redus\ `n derm, pielea este totdeauna `nchis\ la culoare. Oile cu `nveli[ul pilos alb au tegumentulde culoare ardezie `nchis\ (}igaia buc\laie), sau albinotic ro[cat\ ori de culoare sidefie (cum se `ntlne[tela oile bele). De asemenea,oile complet albe, prezint\ totdeaunaochii pigmenta]i,cu irisul de nuan]\ verzuie, mai rar de nuan]e alb\strii. Pn\ `n prezent nu s-au semnalat oi cu adev\ratalbinotice, adic\ cu roba, tegumentele [i ochii complet lipsi]i de pigment. De aceea culoarea complet alb\ la oi este considerat\ de tip leucistic [i nu albinotic [i `n consecin]\ oile albe sunt animale leucistice. Analiza corela]iei dintre roba [i pigmenta]ia pielii prezint\ importan]\ practic\ [i din punct de vedere al tipului de constitu]ie [i a gradului de adaptare la un climat diferit, [tiindu-se faptul c\ `n general, oile cu `nveli[ul pilos `nchis la culoare sunt mai rezistente la intemperii [i se pot adapta mai u[or la condi]ii noi. Ca urmare a interven]iei omului [i a adapt\rii oilor la condi]ii diverse de clim\, culoarea `nveli[uluipilos s-a diversificatcomparativ cu formele s\lbatice din care acestea au derivat. ~n func]ie de aceste elemente, ca [i la alte specii de animale, la oi deosebim coloristica robei [i particularit\]ile acesteia. Astfel, culorile pot fi simple, compuse [i b\l]ate, iar la unele rase de oi, `n cazul categoriilor de tineret se `ntlne[te [i o culoare tranzitorie. - 18 -
CONSTANTIN PASCAL
Culorile simple. Din aceast\ grup\ fac parte urm\toarele culori: alb\ uniform\, neagr\ [i cafenie. Culoarea alb\ uniform\. ~n func]ie de modul de repartizare pe corp, `n cadrul acestei culori deosebim dou\ aspecte diferite [i anume: un prim aspect este dat de colora]ia alb\ a corpului `n totalitate, inclusiv extremit\]ile corporale [i capul; al doilea aspect este dat de pigmenta]ia neuniform\ a corpului, `n sensul c\ lna este alb\, iar jarul de pe extremit\]i este pigmentat. ~n aceste condi]ii, la oi distingem o culoare alb\ simpl\ sau uniform\ [i una compus\ sau neuniform\, deosebite `ntre ele prin aspectul [i distribu]ia pigmentului pe anumite regiuni corporale. Fiecare dintre aceste particularit\]i reprezint\ caracteristici ale anumitor rase [i variet\]i de oi. La marea majoritate a raselor de ovine, culoarea alb\ indiferent dac\ este uniform\ sau neuniform\ este cea mai r\spndit\. Frecven]a mai mare a culorii albe reprezint\ de fapt o consecin]\ a interven]iei omului [i selec]iei dirijate `n acest scop, avnd `n vedere importan]a economic\ deosebit\a lnii albe prin posibilit\]ile multiple de vopsire `n orice culoare sau nuan]\ dorit\. Acesta este [i motivul pentru care majoritatea oilor cu ln\ fin\ [i semifin\ au culoarea alb\, `ntlnit\ `n cele dou\ variante. Culoarea alb\ uniform\ (bel\) este caracteristic\ raselor Merinos, }igaie, popula]iilor de Spanc\, variet\]ii albe a rasei }urcan\, raselor engleze[tide carne cu lna lung\, raselor franceze de carne-ln\[i celor germanede carne cu capul alb. ~n cadrul acestei culori se `ntlnesc [i unele particularit\]i reprezentate de mici pete pigmentate, de diferite nuan]e [i m\rimi, dispuse de regul\ pe cap sau pe extremit\]ile inferioare ale membrelor. Aceste pete pigmentate pot fi tolerate [i admise `n selec]ie `n raport cu standardul rasei, obiectivele cre[terii [i direc]ia de exploatare. La berbecii de reproduc]ie [i chiar la oi se recomand\ ca aceste pete pigmentate s\ fie mici [i `n num\r redus. Existen]a acestoraeste cu totul nedorit\ atunci cnd apar pe alte regiuni corporale, deoarece depreciaz\ calitatea lnii cojoc. din
La varietatea alb\ a raselor }igaie [i }urcan\, la unele exemplare aceste pete pot fi de culoare neagr\,brun\, ruginie,galben\,ocupndzone mai mici sau mai mari. ~n func]ie de `ntinderea [i localizarea petelor pigmentate, acesteexemplaresunt denumiteastfel: - oi urecheate cnd doar urechilesunt pigmentate; , - 19 -
- oi oache[e, cnd pigmenta]ia este dispus\ circular `n jurul ochilor; - oi buzate, cnd petele pigmentate sunt localizate att pe buza superioar\ ct [i pe cea inferioar\, pn\ la comisur\; - oi stropite, atunci cnd petele pigmentate sunt pres\rate `n regiunea capului [i membrelor sau numai pe una din acestea [i sunt `n num\r variabil [i au forme diferite. Culoarea neagr a oilor se caracterizeaz\printr-o rob\ puternic [i \ uniform pigmentat\,cuprinznd `ntreg corpul inclusiv extremit\]ile. La oile domesticeculoare neagr\ este mai pu]in frecvent\,comparativcu cea alb\. ~n trecut culoare neagr\ era predominant\,`ns\ treptat ponderea acesteia s-a diminuat f\cnd loc oilor cu lna alb\. Roba de culoare neagr\, la oile crescute `n ]ara noastr\ este `ntlnit\ la varietateaneagr\ a raselor Karakul, }urcan\ [i }igaie. La na[tere, mieii au `nveli[ul format `n exclusivitate din fibre negre pigmentateintens, `ns\ concomitentcu `naintarea`n vrst\ `ncepe procesul de depigmentarenatural\. Acest proces debuteaz\mai `nti pe extremit\]ile[uvi]elor, lna cap\tnd astfel o nuan]\ ro[cat\.
Fig. 4. Particularit\]i de culoare la ovine (urechiat\, buzat\ [i oache[\)
- 20 -
CONSTANTIN PASCAL
Fig. 5. Particularit\]i de culoare la ovine (oi stropite)
La o vrst\ mai `naintat\ `ncepe depigmentareaprogresiv\ [i o parte din fibrele negre devin albe, dnd robei un aspect cenu[iu-deschis sau ro[cat-cenu[iu,cu nuan]e diferite. Acest aspect este caracteristic animalelor adulte, `ns\ jarul de pe extremit\]i r\mne de culoare neagr\ (ca la miel). ~n general, procesul de depigmentareeste un caracter genetic,individual [i variabil. Decolorareaeste cauzat\ att de cre[tereaulterioar\a fibrelor albe ct [i de depigmentarea fibrelornegre `n timpul cre[teriiacestora. Acest procesde depigmentare a lnii se produce de regul\ de la suprafa]\ c\tre profunzime, astfel c\ dup\ oile au culoarea de nuan]\ tuns mai `nchis\. La indivizii apar]ind rasei Karakul, depigmentarea `nveli[ului pilos poate fi evident\ `nc\ de la vrsta de 6 luni, iar la altele `n jurul vrstei de un an, sau mai trziu. Ca particularit\]i mai des `ntlnite `n cadrul acestei culori sunt petele albe de m\rimi [i forme diferite, plasate `n regiunea cefei [i vrful cozii [i mai rar pe trunchi. ~n cazul oilor exploatate pentru pielicele [i `ndeosebi la Karakul cu toate c\ s-a demonstrat c\ petele localizate pe vrful cozii se transmit homotopic `n descenden]\, se impune mult\ pruden]\ `n ,,promovarea ca reproduc\toria berbecilor cu astfel de particularit\]ide culoare. - 21 -
Culoarea cafenie este foarte pu]in `ntlnit\ la aceast\ specie. Se `ntlne[tela varietateacafenie a rasei Karakul[i mai este denumit\comor sau kombar.Pe roba oilor, culoareacafeniepoate avea diversenuan]emai `nchise sau mai deschise cum ar fi: castanie deschis\, ar\mie, ciocolatie [i aurie. Pe linia superioar\ a corpului [i pe membre culoarea cafenie este mai `nchis\, iar pe abdomen mai deschis\. La mieii cafenii imediat dup\ na[tere, uneori pe un fond mai `nchis, se constat\ pe o parte [i pe alta a liniei spin\rii, mici zone dispuse oblic [i de nuan]e mai `nchise, aproape negre. Aceste pielicele `n zona de formare a rasei Karakul sunt denumite [i halili. Culoarea cafenie a `nveli[ului pilos este aparent\ la animalele tinere, dup\ care odat\ cu `naintarea`n vrst\ se accentueaz\procesulde depigmentarea lnii, fibrele deschise la culoare devin mai numeroase, conferind astfel `n cazul oilor adulte robe cu nuan]e galbene deschise, uneorichiar albe. Culorile compuse. ~n aceast\ categorie sunt incluse culorile urm\toare: alb\ neuniform\, brum\rie, sur-antic [i roz\. Culoarea alb\ neuniform\. Spre deosebire de albul leucistic care face parte din grupa culorilor simple, la unele rase [i variet\]i de oi este `ntlnit\ [i o culoare alb\ neuniform\ de tip melanic. Aceasta se caracterizeaz\ prin faptul c\ `n timp ce lna situat\ pe corp este alb\, jarul de pe extremit\]i este pigmentat uniform `n culori sau nuan]e diferite. Astfel, pigmenta]ia jarului de pe extremit\]i poate avea culoare castanie sau chiar neagr\ cu nuan]e mai `nchise ori mai deschise. Acest aspect este `ntlnit frecventla varietateabuc\laie a rasei }igaie, la rasele germanede carne cu capul negru [i la rasele engleze[ticu lna scurt\. La varietatea ruginie a rasei }igaie, jarul situat pe extremit\]ile corporale mai poate fi [i ruginiu, cu nuan]e de la castaniu-deschispn\ la cafeniu-`nchis. La adulte, pigmenta]ia extremit\]ilor este neuniform\ [i prezint\ unele pete albe variabile ca num\r, form\ [i m\rime, dnd un aspect`nflorat. De asemenea, `n cadrul variet\]ii ruginii a rasei }igaie pot fi `ntlni]i [i indivizi la care petele albe sunt plasate pe trunchi, la al]ii pe fa]\ sau numai pe membre. Meti[ii de prim\ genera]ie rezulta]i din `ncruci[area oilor }igaie buc\laie cu berbeci Merinos, prezint\ o mare variabilitate a pigmenta]iei capului [i p\r]ii inferioare a extremit\]ii membrelor. ~n ceea ce prive[te culoarea robei la ace[ti meti[i, `ntre limitele caracteristice formelor
- 22 -
CONSTANTIN PASCAL
parentale pot ap\rea o mare diversitate a aspectelor particulare, exteriorizateprin `nflorituri[i o pigmenta]ie`n mozaic. De asemenea, o alt\ particularitatea robei este conferit\ [i de prezen]a fibrelor negre `n masa lnii la unele rase [i variet\]i de oi, iar jarul situat pe extremit\]ile corpului este intens pigmentat (Hampshire, }igaie buc\laie). ~n mod frecvent la mieii apar]innd variet\]ilor buc\laie [i ruginie ale rasei }igaie se `ntlne[te aspectul de tranzi]ie a culorii exprimat prin faptul c\ la na[tere `nveli[ul pilos are o culoare fumurie (la }igaia buc\laie) sau ruginie (la }igaia ruginie) `ns\ `n jurul vrstei de 3 - 4 luni lna intr\ `ntr-un proces de depigmentare,astfel `nct la adulte `n timp ce lna este alb\, jarul situat pe extremit\]i `[i p\streaz\ pigmenta]ia. Mieii apar]innd variet\]ilor buc\laie [i ruginie a rasei }igaie pot avea `n totalitate `nveli[ul pilos de culoare alb\ sau pot prezenta diferite pete albe dispuse pe un fond fumuriu, sau ruginiu. Alteori, unii dintre ace[ti indivizi prezint\ [i diferite stropituri sau `nflorituri plasate pe fa]\ [i extremit\]i care, se pot p\stra [i la vrste mai `naintate, inclusiv la adul]i. Culoarea brum\rie. Face parte din grupa culorilor compuse [i este dat\ de interpolarea fibrelor de culoare alb\ [i negr\ `n propor]ii diferite [i r\spndite pe suprafa]a corporal\ mai mult sau mai pu]in uniform. Aceast\ culoare mai este denumit\ [i shiraz [i se `ntlne[te la rasele exploatate pentru produc]ia de pielicele. La noi `n ]ar\ este `ntlnit\ la Karakul [i }urcan\. La mieii acestor rase, culoarea [i aspectul robei sunt date de raportul dintre fibrele albe [i cele negre, de intensitatea culorii, nuan]ei [i uniformit\]ii acestei fiind `nsu[irea a, cea mai de pre] de care depinde valoarea economic\ a pielicelelor brum\rii. Existen]a culorii brum\rii pe tot corpul se constat\ doar la indivizii tineri, dup\ care `ncepnd cu vrsta de 2 - 4 luni `nveli[ul pilos al robei intr\ `ntr-un procesde depigmentare,devenind alb murdar la categoriile de tineret [i cenu[iu deschis sau de culoare alb\ la adulte. Culoarea brum\rie la ovinele adulte se p\streaz\ exclusiv pe extremit\]i. Ritmul de depigmentareeste mai accelarat `n cazul `n care mielul la na[tere are o culoare brum\riu deschis. ~n func]ie de propor]ia dintre fibrele pigmentate [i cele nepigmentate, de intensitatea pigment\rii, precum [i de raportul de lungime dintre acestea, `n cadrul culorii brum\rie se disting trei tipuri: brum\riu deschis, brum\riu `nchis, brum\riu normal, iar `n cadrul fiec\reia se `ntlnesc mai multe nuan]e caracteristice. Totalitatea acestor - 23 -
elemente favorizeaz\ apari]ia unei variabilit\]i ridicate `n cadrul culorii amintite. De asemenea,`n cadrul raselor exploatate pentru produc]ia de pielicele [i `ndeosebila Karakul pe lng\ culorile descriseanteriorse mai `ntlnesc `ntr-o propor]ie mai redus\ [i alte culori compuse cum ar fi: sur\ (sur antic), roz\ [i piersicie (guligaz). Totalitatea acestor culori precum [i elementele ce le caracterizeaz\ vor fi prezentate cu prilejul descrierii variet\]ilor respective (vezi capitolul III). Culorile b\l]ate, se `ntlnesc `n cadrul multor rase de oi, iar frecven]aapari]ieiacestoraeste dependent\de nivelul selec]ieiaplicate`n ameliorarea turmelor respective. Indiferent de direc]ia de exploatare, b\l]\turile sunt nedorite `n cre[tereatuturor raselor. Frecven]amai mare a indivizilor cu diverse pete zonale se constat\ `n cazul meti[ilor rezulta]i din `mperecherea unor forme parentalecu o coloristic\diferit\ a robei. La oile cu roba de culoare deschis\, b\l]\turile sunt exteriorizate prin dispunereape un fond alb a unor zone cu o pigmenta]ie diferit\ (neagr\, brun\, cenu[ie, castanie,ar\mie, cafenie, ruginie, etc). La cele cu roba `nchis\, b\l]\turile sunt reprezentatede petele albe dispuse pe un fond mai `nchis al culorii de baz\. 2.4.4. CRITERII DE APRECIERE A VRSTEI LA OVINE Vrst\ condi]ioneaz\ adesea poten]ialul productiv al animalului deoarece este strns legat\ de evolu]ia curbei fiziologice. ~n aceast\ situa]ie cunoa[tereacriteriilor de apreciere a vrstei la ovine prezint\ o importan]\ deosebit\. ~n practic\ exist\ mai multe criterii de apreciere a vrstei [i anume: eviden]ele zootehnice, dezvoltarea corporal\, `mbr\c\mintea piloas\ [i denti]ia. Eviden]ele zootehnice ofer\ date certe despre vrsta indivizilor cu condi]ia ca acestea s\ fie ]inute corect. Dezvoltarea corporal\. Datele furnizate de studiul dezvolt\rii corporale servesc la `ncadrarea individului respectiv `n categoriile de tineret sau de adulte. Aceste aprecieri pot fi efectuate cu u[urin]\ deoarece este cunoscut faptul c\ `n general tineretul este mai pu]in dezvoltat comparativ cu categoriile adulte de ovine. - 24 -
CONSTANTIN PASCAL
~mbr\c\mintea piloas\. La tineretul netuns, pn\ la 15-18 luni, lungimea lnii este mai mare dect la adulte, aspect mai evident la rasele cu ln\ grosier\. La oile cu lna neagr\, odat\ cu `naintarea `n vrst\ devine evident fenomenul de depigmentare a lnii. De asemenea, la categoriile adulte de ovine `n jurul botului [i ochilor apar fibre albe, iar la berbeci acestea devin mai numeroase [i pe bursa testicular\. Aprecierea vrstei dup\ denti]ie reprezint\ criteriul cel mai operativ, cel mai utilizat [i este relativ exact. ~n evolu]ia denti]iei la ovine se disting trei perioade distincte [i anume: perioada erup]iei [i tocirii din]ilor de lapte; perioada `nlocuirii denti]iei de lapte cu cea permanent\; perioada tocirii [i uzurii denti]iei permanente. Toate modific\rilesurvenite `n evolu]ia denti]iei pe parcursulcelor trei perioadeconstituietot attea criterii de aprecierea vrstei.De un real folos pentru cresc\tor[i specialistsunt cunoa[tereamoduluicum apar, se schimb\ [i se tocesc din]ii, precum [i modific\rile care survin cu suficient\regularitate`n anumite perioadeale vie]ii ovinelor. ~ncepnd cu vrsta de 5 - 6 ani, precizia `n aprecierea vrstei la oi pe baza modific\rilor survenite `n evolu]ia denti]iei `ncepe s\ se diminueze, deoarece procesulde tocire se accentueaz\. aceast\situa]ie ~n neexistnd semne precise, aprecierea vrstei se bazeaz\ [i pe analiza altor elementede exterior. Perioada erup]iei [i tocirii din]ilor de lapte. Factorii care intervin [i influen]eaz\ erup]ia din]ilor de lapte, succesiunea modific\rilor [i timpul cnd acestea survin, au constituit criterii [i preocup\ri pentru mul]i cercet\tori, astfel `nct `n prezent, vrsta ovinelor poate fi efectuat\ cu mult\ exactitate prin observa]ii directe asupra din]ilor. La na[tere, mieii apar]innd raselor caracterizate printr-o anumit\ precocitate pot avea erup]i cle[tii de lapte; primii mijloca[i apar la 8 zile; secunzii mijloca[i la 10 zile; l\tura[ii la vrsta de 17 zile. La mieii apar]innd raselor semitardive [i tardive, succesiunea apari]iei denti]iei de lapte are loc astfel: na[tere nu au nici un dinte; la la cca. 5 - 6 zile apar cle[tii; la 10 - 14 zile erup primii mijloca[i; la 18 - 20 zile apar secunzii mijloca[i [i la 28 - 30 zile l\tura[ii. La vrsta de 28 - 32 zile gura este `ncheiat\ [i are urm\toarea formul\ dentar\: M Pm I I Pm M
0 0
3 3
0 4
0 4 - 25 -
3 3
0 0
~n jurul vrstei de 4 - 6 luni denti]ia de lapte este bine fixat\ `n gingii [i se observ\ u[or primele semne de tocire. La 3 luni apare [i primul molar, iar la 9 luni al doilea molar. Dup\ vrsta de 12 luni, din]ii se clatin\ `n alveole, iar tocirea acestora devine evident\. Procesul de tocire a din]ilor de lapte debuteaz\ practic `nc\ din prima lun\ [i continuu\ concomitent cu `naintarea `n vrst\ pn\ la `nlocuirea treptat\ a acestora. La 18 luni erupe [i al treilea molar permanent.
Incisivii la vrsta de 11 - 12 luni
Incisivii la vrsta de 13 16
Incisivii la vrsta de 22 - 24 luni
Fig. 6. Aspecte ale denti]iei de lapte
regul\ general\, la ovine, schimbarea din]ilor de lapte cu cei permanen]i are loc `n intervalul de vrsta 18 luni [i 4 ani. La sfr[itul celui de al patrulea an de via]\, oaia are gura `ncheiat\, adic\ sunt prezen]i [i au ajuns la nivel to]i incisivii permanen]i, avnd inclusiv premolarii `nlocui]i (tabelul 4), iar formula dentar\ este reprezentat\de 32 din]i.
Perioada `nlocuirii denti]iei de lapte cu cea permanent\. Ca
M 3 3
Pm 3 3
I 0 4
I 0 4
Pm 3 3
M 3 3
- 26 -
CONSTANTIN PASCAL
Vrsta schimb\rii din]ilor la oaie (dup\: M. F. Ivanov)

Vrsta 1 s\pt\mn\ Incisivii Apar cle[tii Molarii Num\ rul din]ilor 2 Sub un an 3-4 3 luni s\pt\mni Apar [i ceilal]i incisivi Apare cei trei premolari 20 Apare al doilea molar 28 9 luni 1-1 ani Se schimb\ cle[tii Apare al treilea molar 32 ~ntre 1 [i 4 ani 1-2 2 -2 ani ani Se schimb\ Se schimb\ primii secunzii mijloca[i mijloca[i Se schimb\ premolarii 32 3 - 3 ani Se schimb\ l\tura[ii -
Apare primul molar 24
32
32
Vrsta la care are loc schimbarea din]ilor de lapte cu ce cei permanen]ieste variabil\ `n func]ie de gradul de precocitate a raselor. Astfel, la rasele precoce,schimbarea[i tocirea din]ilor are loc mai repede comparativcu cele tardive (tabelul5).
Tabelul 5
~nlocuirea din]ilor `n raport cu precocitatea(dup\: Deshambre)

Din]ii Cle[tii Primii mijloca[i Secunzii mijloca[i L\tu ra[ii Rase tardive 16 luni 22 luni 34-36 luni 44-48 luni Rase cu precocitate slab\ 16 luni 20 luni 27 luni 36 luni Rase cu p recocitate mijlocie 14 luni 18 luni 21 luni 32 luni Rase cu precocitate pronun]at\ 13 luni 16 luni 19 luni 26 luni
~n practic\, dup\ vrsta de doi ani aprecierea acesteia se face cu aproxima]ie de cteva luni. Astfel, se consider\ c\ individul respectiv are vrsta egal\ cu jum\tate din num\rul incisivilor permanen]i, adic\: 4 incisivi prezen]i indic\ vrsta de 2 ani; [ase incisivi indic\ vrsta de 3 ani, iar prezen]a a opt incisivi arat\ c\ oaia are 4 ani. Perioada tocirii [i uzurii denti]iei permanente Dup\ `ncheierea . procesului de `nlocuire a denti]iei de lapte cu cea permanent\, vrsta animalelor se apreciaz\ cu o anumit\ aproxima]ie `n func]ie de gradul de tocire, forma, distan]area, soliditatea [i aspectul general al incisivilor. - 27 -
Principalul criteriu de apreciere `n aceast\ perioad\ `l reprezint\ tocirea l\tura[ilor [i a celorla]i din]i, ]inndu-se cont de urm\toarele aspecte caracteristice:la vrsta de 4 ani l\tura[ii sunt `ntregi; la 5 ani procesul de tocire a cle[tilor se afl\ `n faza de debut; la vrsta de 6 ani sunt evidente deja primele semne de tocire [i apare strung\rea]a;la 7 ani procesul de tocire a l\tura[ilor se afl\ `n faz\ avansat\ iar primii mijloca[i sunt la nivel; la 8 ani tocirea l\tura[ilor este accentuat\ iar secunzii mijloca[i sunt nivela]i, `ncepe procesul de c\derea cle[tilor; la 9 ani l\tura[ii sunt deja nivela]i.
Incisivii la vrsta de 3 - 4 ani
Fig. 7. Aspecte ale denti]iei permanente
- 28 -
CONSTANTIN PASCAL
CAPITOLUL III.
RASE DE OVINE
3.1. FORMAREA RASELOR
~n urma domesticirii, ca o consecin]\ a interven]iei omului, primele modific\ri ap\rute la exteriorul oilor au fost: culoarea, talia, conforma]ia structura [i `nsu[irile `nveli[ului pilos. Apoi, sub ac]iunea , cumulat\ a factorilor genetici [i a celor de mediu au rezultat primele rase de oi. Rasele primitive au fost exploatate ini]ial pentru carne, lapte [i bl\nuri, iar ulterior, ca o consecin]\ a cre[terii gradului de industrializare [i, produc]ia de ln\ apare ca o direc]ie principal\ `n exploatarea oilor. Acest fapt a contribuit `n mod hot\rtor la formarea, consolidarea, perfec]ionarea [i r\spndirea oilor de tip Merinos care, au `nveli[ul pilos format din ln\ fin\ de foarte bun\ calitate [i, cu `nsu[iri superioare altor fibre textile. Pe teritoriul ]\rii noastre primele rase crescute au fost }urcana [i }igaia. Acestea se caracterizau la fel ca [i celelalte tipuri formate `n condi]ii naturale, prin unele `nsu[iri biologice superioare, cum ar fi: rezisten]\ organic\, rusticitate [i agilitate, `ns\ cu un poten]ial productiv relativ redus. Mai trziu, sub influen]a direct\ a acelora[i factori, la care s-a adugat [i interven]ia omului, apar rase noi de ovine, mai productive, ce se caracterizau prin `nsu[iri superioare primelor tipuri ap\rute, fiind mai prolifice [i avnd un grad mai ridicat de precocitate. Ulterior, prin practicarea unei selec]ii riguroase [i `mbun\t\]irea condi]iilor de `ntre]inere s-au format rase specializate pentru diverse produc]ii, dar [i multe tipuri de ovine cu aptitudini mixte. Primele oi cu ln\ fin\ s-au format `n Asia Mic\ cu peste 3000 ani `.e.n., prin muta]ie [i selec]ie natural\ a oilor cu ln\ semifin\. Ulterior, aceste oi au fost aduse de fenicieni la `nceput `nGrecia, dup\ care s-au r\spndit `n Italia, Spania [i Africa de Nord. Cu toate acestea Escurial [i Negretti. Dup\ mai multe sute de ani [i doar dup\ ridicarea - 29 -
Rase de ovine autohtone
embargoului intern (1760) oile care produceau ,,lna de aur `n Spania [i anume cele Merinos, s-au r\spndit `n foarte multe ]\ri situate `n diverse zone ale globului. ~n ]\rile `n care au fost importate, oile spaniole cu ln\ fin\ au fost supuse unor ac]iuni intense de selec]ie, iar prin interven]ia omului concomitent cu `mbun\t\]irea condi]iilor de hr\nire [i `ntre]inere s-au format primele rase cu ln\ fin\ [i anume: Merinos Rambouillet , Merinosul Rambouillet american [i Merinosul Australian. ~ncepnd cu ultima parte a sec., al-XVIII-lea s-au pus bazele form\rii raselor mixte exploatate `ntr-un mod eficient att pentru carne ct [i pentru ln\. Astfel, prin dirijarea cre[terii `n acest sens, s-au ob]inut tipuri de oi mai productive cum ar fi: Merinosul de Souissonais (precoce), Merinosul precoce german, Merinosul precoce sovietic, rasele engleze[ti de carne, [i altele.
3.2. RASE DE OVINE DIN }ARA NOASTR|

3.2.1. MERINOS DE PALAS Merinos de Palas este o ras\ cu aptitudini foarte bune pentru ln\ fin\ [i carne, cu `nsu[iri valoroase [i bine consolidate, fapt pentru care a fost utilizat\ intens `n ameliorarea ovinelor din zona sa de formare. Origine [i mod de formare. Rasa Merinos de Palas a fost creat\ `n condi]ii pedoclimatice de step\, cu climat temperat [i cu o medie anual\ a precipita]iiloratmosferice situat\ sub 450 mm. Formarea rasei Merinos de Palas a `nceput `n anul 1919 la Oieria Palas, actualmente Institutul de Cercetare [i Produc]ie pentru Cre[terea Ovinelor [i Caprinelor Palas- Constan]a Scopul form\rii rasei, . dup\ cum afirma `ns\[i creatorul ei N. Teodoreanu a fost de ob]inere a , unui tip de ovine cu o conforma]ie corporal\ asem\n\toare Merinosului de Rambouillet, `ns\ cu o constitu]ie robust\ [i cu o foarte bun\ adaptare la condi]iile de mediu din Dobrogea. Nucleul ini]ial care a stat la baza form\rii rasei Merinos de Palas a fost reprezentat de cca. 1000 oi aduse din Cmpia Tisei. Popula]ia ini]ial\ nu avea originea cunoscut\ [i se caracteriza sub raportul apartenen]ei de ras\ [i a productivit\]ii printr-o mare heterogenitate, fiind reprezentat\ de mai multe tipuri de oi [i anume: Merinos Rambouillet, Merinos Negretti, Merinos semiprecoce german [i meti[i de diferite - 30 -
CONSTANTIN PASCAL
genera]ii rezulta]i din `ncruci[area berbecilor Merinos cu oi }igaie [i }urcan\. Procesul de formare a rasei Merinos de Palas s-a derulat `ntro perioad\ mai mare de timp [i a cuprins trei etape principale. Prima etap\ s-a derulat `n intervalul 1919 - 1924 [i a avut ca obiectiv prioritar aplicarea unei selec]ii individuale severe la popula]ia ini]ial\. Astfel, prin eliminarea indivizilor necorespunz\tori scopului urm\rit, efectivul ini]ial s-a redus la 834 `n anul 1922, apoi la 530 `n 1923 [i la un total de 300 `n 1924. Efectivul selec]ionat se caracteriza prin urm\toarele `nsu[iri: omogenitat , constitu]ie robust\, lna deas\ [i e uniform\, pliuri cutanate reduse, produc]ie medie de ln\ de peste 3,5 kg [i o greutate corporal\ mai mare de 43 kg. Etapa a doua s-a derulat `ntre anii 1925 [i 1945. ~n aceast\ etap\, oile din nucleul selec]ionat au fost `ncruci[ate cu berbeci Merinos Rambouillet importa]i `n anii 1923 [i 1926 din Fran]a. Apoi, paralel cu efectuarea `ncruci[\rilor, popula]ia de meti[i a fost supus\ unor lucr\ri de selec]ie [i potrivire a `mperecherilor concomitent cu `mbun\t\]ireacondi]iilor de hr\nire [i `ntre]inere. Totalitatea acestor ac]iuni au f\cut posibil ca dup\ 7 ani de munc\ sus]inut\ s\ se ob]in\ un nou tip de oaie cu `nsu[iri morfoproductive asem\n\toare Merinosului Rambouillet. Acest tip se caracteriza prin ur\toarele `nsu[iri morfoproductive: talia la greb\n 62 cm; greutatea corporal\ dup\ tuns 47,8 kg; produc]ia de ln\ 5,68 kg; lungimea [uvi]elor 7 cm; fine]ea fibrelor de ln\ 21 - 23 ; desime bun\; omogenitateevident\; usuc abundent `ns\ de culoare g\lbuie. ~n scopul corect\rii unor defecte de exterior, a ridic\rii greut\]ii corporale, precum [i `n vederea evit\rii consangviniz\rii,s-au efectuat `ncruci[\ricu berbeci Merinos semiprecoceimporta]i `n anul 1928 de la cresc\toria Adolf Staiger - Leutewitz din Germania. ~n urma acestor `ncruci[\ri indivizii ob]inu]i prezentau conforma]ia ameliorat\, forme corporale rotunjite [i largi. De asemenea, s-a `mbun\t\]it precocitatea, a crescut masa corporal\, s-a redus num\rul pliurilor cutanate din regiunea gtului, astfel `nct noul tip de oaie a dobndit [i aptitudini de carne. Etapa a treia este reprezentat\ perioadade dup\ anul 1946. ~n de aceast\etap\ a avut loc procesulde perfec]ionarea noii rase Merinosde Palas. ~n scopul gr\birii acestui proces care, prin cre[tere `n ras\ curat\ necesita timp `ndelungat,s-au efectuat `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci din diferite rase. Astfel, pentru ridicarea rezisten]eiorganice [i evitarea cre[terii gradului de consangvinitates-au utilizat la `ncruci[\ri berbeci - 31 -
din rasa Merinos Transilv\nean. Tot `n cadrul lucr\rilor de perfec]ionare a rasei Merinos de Palas, din 1955 s-au efectuat `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci apar]innd raselor Merinos Stavropol [i Merinos de Caucaz, importa]i din URSS. Utilizarea la `ncruci[\ri a berbecilor din rasele amintite a avut ca principal scop ameliorarea unor `nsu[iri calitative ale lnii mai slab exprimate la tipul ini]ial cum ar fi: lungimea [uvi]elor, gradul de extindere a lnii pe abdomen [i randamentul lnii la sp\lare. Din anul 1958, ca form\ superioar\ `n selec]ia [i perfec]ionarea rasei, s-a trecut la cre[terea pe baz\ de linii [i familii. ~n anul 1971 pentru `mbun\t\]irea m\t\sozit\]ii, luciului, usucului [i a randamentului lnii la sp\lare s-a recurs Fig. 8. Merinos de Palas la `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci Merinos Australian. R\spndirea rasei. ~n ras\ curat\ Merinosul de Palas s-a r\spndit ini]ial `n Dobrogea,apoi `n Cmpia Dun\rii,iar mai trziu [i `n partea de est a ]\rii `n jude]ele Gala]i, Vaslui [i Ia[i precum [i `n unele localit\]i din vestul ]\rii. Datorit\ faptului c\ nu au existat suficiente preocup\ri privitoare la sporirea numeric\ concomitent cu l\rgirea arealului de cre[tere, efectivul total de ras\ curat\ Merinos de Palas este actualmentesub 5000 indivizi. ~nsu[iri morfoproductive Indivizii de rasa Merinos de Palas . prezint\ unele `nsu[iri morfologice [i fiziologice care ì deosebesc de celelalte tipuri de oi cu ln\ fin\ crescute `n ]ara noastr\. Tipul actual al rasei se caracterizeaz\ printr-un aspect armonios al diferitelor regiuni corporale [i printr-o dezvoltare corporal\ bun\. Talia la greb\n este de 68 cm (58 - 76 cm), formatul corporal u[or dreptunghiular `ns\ apropiat de cel medioliniar, cu profilul caracteristic tipului morfoproductiv mixt de ln\ fin\-carne. Greutatea corporal\ medie este de 100 kg la berbeci [i 60 kg la femele. Efectivelede ovine apar]inndrasei Merinosde Palas, `ntre]inute `n aer liber, valorific\ foarte bine p\[unile [i `ndeosebi cele cultivate. Au constitu]ia robust\, vitalitatea ridicat\, o bun\ precocitate [i o mare capacitate de valorificare a hranei. La efectivele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere bun\, exteriorul este corect, armonios [i cu aspect specific - 32 -
CONSTANTIN PASCAL
tipului de ovine cu o masivitate accentuat\. Capul la femele este larg `ns\ de m\rime mijlocie, cu profilul u[or convex sau drept [i cu 1 - 2 cute dispuse transversal pe bot. La berbeci profilul capului este mai convex, urechile de 10 cm lungime, iar pe bot cutele sunt mai evidente [i `n num\r de 3 - 4. Oile sunt `n marea lor majoritate ciute, iar la berbeci coarnele sunt prezente la cca. 7 % din total, fiind puternice [i spiralate. Gtul la masculi este scurt [i gros purtat aproape orizontal, prezint\ inferior o salb\ de m\rime mijlocie [i 2 3 cravate cu o dezvoltare medie. Unii masculi au [i un [or] bine dezvoltat. Oile au de regul\ 1 - 2 cravate [i o salb\ mediu dezvoltat\. Trunchiul este potrivit de lung, larg adnc; extremit\]ile largi[i [i osatur\ puternic\; linia superioar\ lung\, larg\ [i dreapt\. Greb\nul are o l\rgime medie [i se continu\ lent cu linia superioar\. Spata este de regul\ larg\, bine ata[at\ de trunchi[i cu mase musculare proeminente. Crupa este dispus\ orizontal, fiind `ns\ larg\ [i de lungime medie. Avnd `nsu[iri foarte bune [i pentru produc]ia de carne, jigourile sunt bine dezvoltate, globuloase [i descinse. Pieptul este larg, descins, bine acoperitde mase musculare. Mamela este voluminoas\, format\ din ]esut muscular bogat, acoperit\ la exterior de o piele sub]ire [i elastic\. Membrele sunt potrivit de lungi, dep\rtate, osatura puternic\ [i cu aplomburi corecte. Produc]ia de ln\. Corpul `n ansamblul s\u este bine acoperit cu ln\ fin\ alb\, deas\, lung\, uniform\, cu aspect exterior de p\trate `ncheiate. {uvi]ele din cojoc au forma prismatic\, aspectul interior al acestora este de regul\ clar [i mai rar semiclar. Extinderea lnii este foarte bun\ pe extremit\]i, abdomenul fiind foarte bine `mbr\cat cu ln\ fin\ [i deas\. Dup\ tuns, pe corpul animalelor se observ\ unele rezerve ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca m\rime. Calitativ lna din cojoc se caracterizeaz\ prin urm\torii parametri: fine]ea fibrelor 22 - 23, rezisten]a la trac]iune 8,3 g/cm, extensibilitate 36,65 %. Fibrele de ln\ ce compun [uvi]ele au o lungime relativ\ de 7 - 9 cm [i prezint\ 6 - 8 ondula]ii clare [i uniforme/cm liniar. Desimea fibrelor de ln\ este de 5500 - 6000 foliculi/cm2. Usucul este de consisten]\ uleioas\ [i de bun\ calitate, acoperind fibrele de ln\ `n peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea medie de ln\ recoltat\ dup\ tuns este cuprins\ `ntre 5 - 7 kg la oi [i 8 11 kg la berbeci. Randamentul lnii la sp\lare este variabil, avnd limitele cuprinse `ntre 38 - 46 %. Datorit\ calit\]ilor sale deosebite, lna este foarte apreciat\ `n industria textil\.
- 33 -
Produc]ia de lapte. Privitor la produc]ia de lapte, aceasta se caracterizeaz\ printr-o mare variabilitatedeoarecerasa Merinosde Palas nu a f\cut obiectulunor ac]iuni de selec]ie ample [i de durat\ `n vederea cre[terii capacit\]ii lactogene la oile mame. ~n aceste condi]ii produc]ia de lapte pe lacta]ie variaz\ `ntre limite extrem de largi, fiind cuprins\ `ntre 10 l [i 160 l. Cu toate acestea, poten]ialul lactogen al oilor aflate `ntr-o bun\ stare de `ntre]inere satisface cerin]ele de cre[tere [i dezvoltare `n condi]ii normale a doi miei gemeni, rezultnd [i o produc]ie medie suplimentar\de lapte marf\ pe lacta]ie de cca. 25 l. Indicii de reproduc]ie Privitor la sezonul de manifestare a . ciclurilor sexuale, rasa Merinos de Palas nu este extrem de conservatoare.Astfel, la oile aflte `ntr-o stare de `ntre]iere bun\ apare posibilitatea manifest\rii a dou\ sezoane de reproduc]ie din care unul este mai lung de cca. 10 luni [i unul mai scurt (dou\ luni). ~n cadrul unor investiga]ii desf\[urate `n anul 1996 pe un lot format din 250 oi de ras\ Merinos dePalas de diferite genera]ii s-a constatat c\ manifest\rileciclului sexual se desf\[oar\ `ntr-un sezon mai lung, cu o maxim\ de intensitate `n lunile iulie - august. Din totalul cercetat, `n intervalul amintit au fost `ns\mn]ate 70,4 % dup\ care procentulde `ns\mn]\riscade treptat (tabelul6).
Tabelul 6
Principaliiindici de reproduc]iela Merinosde Palas (C., Pascal,1996)

Genera]ia 1989 1990 1991 1992 1993 1994 Fecunditatea
(%)
Prolificitat ea
(%)
Fertilitatea
(%)
Natalitatea
(%)
100,0 94,1 96,2 100,0 93,4 95,6
120,0 131,6 124,4 104,0 110,7 110,5
100,0 121,6 100,0 100,0 103,4 105,6
100,0 94,2 96,2 100,0 93,3 95,6
Perspective de cre[tere. ~n condi]iile actuale, perspectivele de cre[tere a Merinosului de Palas sunt influen]ate de unele `nsu[iri valoroase astfel `nct aceasta va fi crescut\ [i `n continuare `n ras\ curat\. De asemenea, este necesar\ intensificareamuncii de selec]ie [i ameliorare a produc]iei de lapte, precum [i corectarea unor indici de reproduc]ie mai slab exprima]i [i `ndeosebi a prolificit\]ii. Pentru a nu se pierde o ras\ ce a probat c\ dispune de `nsu[iri [i calit\]i deosebite, superioare celorlalte rase autohtone, este absolut necesar s\ se stabileasc\ unele m\suri eficiente `n scopul `nmul]irii - 34 -
CONSTANTIN PASCAL
efectivului, form\rii [i consolid\rii unor linii valoroase, aplicndu-se `n acest scop cele mai eficiente metode genetice. Tipul morfoproductiv al rasei va fi direc]ionat spre o mai bun\ adaptabilitate la sisteme de cre[tere moderne cu un anumit grad de intensivizare. Paralel cu aceste ac]iuni, rasa Merinos de Palas va fi utilizat\ `n continuare ca amelioratoare a efectivelor de ovinelor crescute `n partea de sud a ]\rii noastre. 3.2.2. MERINOS TRANSILV|NEAN Rasa Merinos Transilv\nean de]ine o pondere numeric\ `nsemnat\ [i ocup\ un loc important `n cadrul efectivelor de oi exploatate pentru produc]ia de ln\ fin\ `n ]ara noastr\. Origine [i mod de formare. Merinos Transilv\nean s-a format `n partea de vest a ]\rii printr-un proces nedirijat [i `ndelungat de `ncruci[\ri de absorb]ie a raselor locale }igaie, }urcan\ [i meti[ii acestora cu berbeci Merinos de Rambouillet [i Negretti la care mai trziu s-a ad\ugat Merinosul precoce german [i Merinosul unguresc de pieptene. Din aceste `ncruci[\ri complexe [i sub influen]a factorilor de mediu naturali [i artificiali s-a conturat un nou tip de oaie cu lna fin\ [i cu `nsu[iri morfoproductive diferite, denumit\ Merinos Transilv\nean. ~ns\, datorit\ faptului c\ la formarea sa au participatmai multe rase, iar factorii de mediu au fost extrem de variabili [i deoarece pn\ `n anii 1952 nu s-au `ntreprinsac]iuni organizate`n scopul amelior\rii`n mas\, aceast\ras\ se carcaterizeaz\ `n prezentprintr-o anumit\variabilitatea [i `nsu[irilor morfologice [i productive ({tef\nescu [i colab., 1973). Pentru ameliorarea Merinosului Transilv\nean s-au utilizat la `ncruci[\ri berbeci din rasele Merinos Stavropol [i Merinos Australian [i `ntr-o m\sur\ mai mic\ Merinos de Palas. Ca urmare a acestor ac]iuni, `n cadrul rasei se poate distinge pe lng\ tipul vechi, un altul cu `nsu[iri morfoproductivesuperioare. De asemenea, `n zona colinar\ a S\lajului, factorii specifici de mediu au imprimat oilor crescute de-a lungul anilor unele particularit\]idistincte `n ce prive[te talia, greutatea corporal\ [i produc]ia de ln\. Ovinele din aceast\ zon\ formeaz\tipul de coline care, este diferit de un altul format `n cadrul aceleia[i rase `n regiunile mai joase [i deanumit tipul de [es. Tipul de [es este mai masiv, talia mai mare, precocitateamai accentuat\, lna este mai deas\ [i `n cantitatemai mare. - 35 -
Aria de cre[tere. ~n marea lor majoritate efectivele apar]innd acestei rase sunt crescute `n partea de vest a ]\rii, adic\ `n zona de formare. ~ns\, datorit\ faptului c\ aceast\ ras\ este una robust\, rustic\, rezistent\ [i, mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu [i dispune de o mare capacitate de adaptare la condi]ii de cre[tere diverse, arealul ocupat s-a l\rgit considerabil. Astfel, efective apar]innd acestei rase au fost [i sunt crescute [i `n prezent `n jude]ele din centru, sud, sud-est [i nord-est a ]\rii. La limita de interferen]\ cu }igaia, att `n Transilvania ct [i `n alte zone ale ]\rii, Merinosul Transilv\nean a participat la formarea diferitelor popula]ii de Spanc\. ~nsu[iri morfoproductive. Dezvoltarea rasei este mijlocie, cu talia corpului de 55 - 60 cm la femele [i de 64 - 66 cm la berbeci. Lungimea trunchiului este egal\ cu `n\l]imea, iar perimetrul toracic este, `n medie de 77 cm la oi [i 85 cm la berbeci. Greutatea corporal\ este relativ redus\ datorit\ gradului mare de tardivitate a rasei. Astfel, la na[tere greutatea corporal\ medie este de 3,4 kg; 45 kg la oile adulte [i 65 kg la berbeci. Conforma]ia corporal\ este specific\ ovinelor exploatate
Fig. 9. Merinos Transilv\nean
pentru produc]ia de ln\ fin\. Capul este mic, fin usc\]iv [i expresiv, cu profil aproape drept la femele [i convex la masculi. Pe cap, `nveli[ul pilos este reprezentat adesea de fibre ondulate. Conforma]ia corporal\ este specific\ ovinelor exploatate pentru produc]ia de ln\ fin\. Raportul dintre lungimea [i l\rgimea capului este de 3 : 8, indicnd astfel o constitu]ie robust\. ~n mare parte oile sunt
ciute, `ns\ berbecii (cca. 90 %) prezint\ coarne puternice, spiralate, cu vrfurile `ndreptate spre exterior, asemenea Merinosului Rambouillet. Urechile au lungime de 6 - 8 cm, sunt purtate lateral[i acoperite cu jar iar la unii indivizi cu fibre ondulate. Gtul `n raport cu corpul este de lungime mijlocie, `ns\ suficient de gros [i bine ata[at de trunchi. ~n partea inferioar\ a gtului se afl\ unele cute ale pielii formnd o salb\ [i 1 - 3 cravate de m\rime variabil\. - 36 -
CONSTANTIN PASCAL
Trunchiul prezint\ linia superioar\ oblic\ [i `n general `ngust\. Greb\nul este strmt [i ascu]it, iar spinarea este uneori `n[euat\. Crupa este scurt\ [i `ngust\, dispus\ oblic. Jigourile sunt slab dezvoltate, cu mase musculare reduse. Unii indivizi prezint\ urm\toarele defecte de exterior: greb\n despicat, crup\ scurt\ [i te[it\, genunchi de oaie[i coate de vac\. Produc]ia de ln\. Culoarea lnii este alb\ iar jarul de pe extremit\]i poate fi pigmentat sau alb. Desimea lnii este accentuat\, iar extinderea acesteia pe corp are o mare variabilitate `n sensul c\ `n timp ce la unii indivizi lna ajunge pn\ la vrful botului la al]ii se opre[te `n regiunea frun]ii formnd un smoc. La nivelul membrelor extinderea lnii se opre[te `n regiunea genunchiului [i jaretului. Din acest punct de vedere standardul rasei prevede ca extinderea lnii pe cap s\ fie pn\ la linia ce une[te unghiurile interne ale ochilor `mbr\cnd obrajii [i acoperind foarte bine abdomenul, iar pe membre pn\ la genunchi [i jarete [i chiar mai jos. Cojocul are cus\tura lnii `ncheiat\ [i este format din [uvi]e caracterizate prin urm\toarele elemente specifice: forma prismatic\; aspect exterior de ruri, stive [i p\trate, mai rar se `ntlne[te form\ de conopid\; aspectul interior al [uvi]elor este de regul\ clar [i semiclar. Fibrele de ln\ au lungimea medie de 9 cm, cu 8 - 9 ondula]ii/cm liniar [i o fine]e medie de 21 - 23 . Dup\ tuns se ob]in cojoace cu greut\]i cuprinse `ntre 4,8 - 6,7 kg la femele [i `ntre 5,5 - 8 kg la berbeci. Usucul din masa lnii este `n cantitate suficient\, adesea `n exces `ns\ de bun\ calitate, abundent, de culoare g\lbuie [i mai rar de nuan]e ro[cate [i cu aspect grunjos. Randamentullnii la sp\lare este de 36 - 43 %. Produc]ia de lapte pe lacta]ie este de 70 - 80 l, cu o accentuat\ variabilitate de grup [i individual\. Exploatarea oilor apar]innd acestei rase pentru produc]ia de lapte este limitat\, iar atunci cnd este aplicat\ se ob]in cantit\]i cuprinse `ntre 15 l [i 25 l lapte marf\ (A., Pop 1983). Perspectivele de cre[tere. Datorit\ faptului c\ Merinosul Transilv\nean este rasa cu efectivul cel mai numeros din cadrul oilor exploatate pentru produc]ia de ln\ fin\ [i este foarte bine adaptat\ la condi]ii [i sisteme diferite de `ntre]inere, aceasta va de]ine [i `n continuare un un rol important `n ovicultura ]\rii noastre. Merinosul Transilv\nean va fi crescut [i pe viitor pentru produc]ia de ln\ fin\, iar datorit\ variabilit\]ii genetice [i fenotipice accentuate `n cadrul rasei exist\ posibilitatea ob]inerii `n continuare a - 37 -
unui c[tig genetic ridicat prin cre[terea `n ras\ curat\ [i practicarea unei selec]ii severe, urmat\ apoi de potrivirea `mperecherilor [i formarea de linii [i familii `n cadrul rasei. ~n scopul gr\birii amelior\rii unor `nsu[iri calitative ale lnii considerate ca fiind deficitare (lungimea lnii, gradul de alb, m\t\sozitatea [i randamentul la sp\lare), se impune `ncruci[area oilor din aceast\ ras\ cu berbeci Merinos Stavropol, Groznensk sau cu Merinos Australian. De asemenea, `n vederea `mbun\t\]irii precocit\]ii [i ob]inerii mieilor destina]i `ngr\[\rii [i valorific\rii pentru produc]ia de carne, oile pot fi utilizate la `ncruci[\ri industriale cu berbeci Merinofleisch, Saffolk, ~le de France, Texel, etc. Referitor la aria de r\spndire, aceasta se va men]ie [i `n continuare `n zonele de cmpie [i colinare `n care regimul pluviometric anual nu va dep\[i 700 mm. Avnd `n vedere unele `nsu[iri superioare,rasa Merinos Transilv\nean poate fi utilizat\ [i la ameliorarea popula]iilor instabile din punct de vedere genetic existente `n zonele de deal [i de podi[ ale ]\rii noastre. 3.2.3. MERINOS DE CLUJ
Origine [i mod de formare. Lucr\rile de formare au `nceput `n anul 1959 fiind conduse de A., Pop [i au constat `n `ncruci[area berbecilor Merinos Transilv\nean din tipul ameliorat cu oi }urcan\ varietatea alb\ aduse din zona Sibiului. Popula]ia nou format\ este consolidat\ genetic, iar din anul 1971 s-a trecut la `nmul]irea prin izolare reproductiv\. La actualul tip 79 % din genofondul propriu apar]ine rasei parterne [i 21 % celei materne. Indivizii din aceast\ ras\ se caracterizeaz\prin unele particularit\]i caracteristice. Astfel, greutatea corporal\ este de kg la oi [i 67 kg la 43 masculi. Cantitatea de ln\ rezultat\ dup\ tuns este de cca. 4 kg la oi [i 6,5 kg la berbeci; fine]ea lnii 23 ; lungimea [uvi]elor 8 cm. De asemenea,efectivele de ovine apar]innd acesteirase se mai caracterizeaz\ [i printr-o rezisten]\ organic\ accentuat\ [i o mare capacitatede adaptarela condi]iide exploataresemiintensiv\. Produc]ia de lapte pe lacta]ie 90 - 100 l, iar sporul mediu zilnic de cre[tere `n cazul aplic\rii unei tehnologiei de `ngr\[are de tip intensiv dep\[e[te frecvent 230 g. Indicii de reproduc]ie.Natalitatea specific\ acestei rase este 96 %, iar prolificitatea 110 %.
- 38 -
CONSTANTIN PASCAL
3.2.4. SPANCA ~n literatura de specialitate Oaia Spanc\ mai este cunoscut\ [i sub denumirea de palo[\ - de la vechea denumirea moldoveneasc\ a oilor Merinos; [i de pol - spanc\ sau pol - hispanic\ - nume ce `n limba slav\ `nseamn\ jum\tate oaie spaniol\. Spanca prezint\ importan]\ economic\, `ntruct produce o ln\ de bun\ calitate [i `n cantit\]i satisf\c\toare. Origine [i mod de formare. teritoriul ]\rii noastre, din punct Pe de vedere istoric, oile Spanc\ au ap\rut `nc\ din a doua jum\tate a secolului trecut, fiind aduse de c\tre ciobanii din Dobrogea care au mers cu turmele de oi }igaie `n transhuman]\ `n sudul Rusiei unde au `ntlnit oi Merinos aduse de mult\ vreme aici. Apoi, odat\ cu cre[terea [i exploatarea oilor de tip Merinos [i `n ]ara noastr\, la limita de interferen]\ a arealului specific raselor Merinos [i }igaie precum [i `n zonele `n care s-au desf\[urat diverse ac]iuni de merinozare au ap\rut `n mod frecvent popula]ii de Fig. 10. Spanca oi Spanc\. ameliorat\ Prin urmare, oile Spanc\ sunt meti[i instabili genetic rezulta]i din `ncruci[\rile oilor }igaie cu berbeci Merinos. Efectivele ini]iale de oi Spanc\ erau popula]ii neconsolidate genetic [i cu un grad de variabilitate destul de ridicat. Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial s-au intreprins ac]iuni dirijate `n scopul `mbun\t\]irii `nsu[irilor morfoproductive la acest tip de ovine. Apoi, prin selec]ie [i potrivirea perechilor concomitent cu `mbun\t\]irea condi]iilor de mediu, s-a ob]inut un nou tip cu ln\ fin\ [i relativ stabilizat genetic, denumit Spanc\ ameliorat\. Acest tip are unele `nsu[iri morfoproductive apropiate de cele specifice oilor Merinos [i un grad de rezisten]\ [i adaptabilitatemai ridicat. Aria de r\spndire ~n general oile Spanc\ s-au extins `n regiuni . cu umiditateaceva mai mare comparativcu zona specific\oilor Merinos. Actualmente, efectivemai `nsemnatede oi Spanc\se `ntlnesc`n partea de sud [i de sud-esta ]\rii, `n Cmpia de Vest, precum [i `n regiuni - 39 -
cu precipita]iianuale de pn\ la 750 mm. Numeric, efectivele sunt mai reduse`n Moldova. ~nsu[iri morfoproductive Spanca se caracterizeaz\ printr-o . constitu]ie robust\ spre fin\ [i o rezisten]\ organic\ superioar\ Merinosului `ns\ mai redus\ comparativ cu }igaia. De asemene, se caracterizeaz\ [i prin rusticitate [i adaptabilitate ridicat\ la condi]iile naturale de mediu, fiind din acest punct de vedere mai pu]in preten]ioas\comparativ cu oile Merinos. Caracterele variaz\ `n limite largi [i depind `n primul rnd de gradul de ameliorare. La indivizii afla]i `n curs de perfec]ionare, att aspectul exterior ct [i indicii productivi sunt dependen]i de gradul de metisare, fiind asem\n\tori cu ale uneia din rasele parentale. Conforma]ia corporal\ este intermediar\ formatului mezomorf [i dolocomorf. La Spanca ameliorat\ formatul corporal este apropiat de cel dolicomorf, fiind mai larg [i mai descins dect la }igaie, mai ales la cele la formarea c\rora a participat Merinosul de Palas. Capul este larg, cu profilul drept la oi [i u[or convex la berbeci. Ace[tia prezint\ `n marea lor majoritate coarne, iar oile sunt ciute. Adesea pe buze [i n\ri pot fi `ntlnite mici pete pigmentate. Spanca este o oaie de talie mijlocie, cu o `n\l]imea medie la greb\n de 63 cm. Datorit\ faptului c\ la majoritatea indivizilor greb\nul este mai ridicat, linia superioar\are o descre[tereantero-posterioar\ iar fesa este larg\ [i scurt\. ~n func]ie de gradul de absorb]ie rezervele de piele sunt mai mult sau mai pu]in dezvoltate. Produc]ia de ln\. Lna este de culoare alb\ [i are o bun\ extindere pe corp. Astfel, extinderea lnii pe cap ajunge frecvent pn\ la linia de unire a unghiurilor inferioare ale ochilor, acoperind par]ial obrajii, iar adesea pe frunte formeaz\ un smoc. Pe membre lna coboar\ sub genunchi [i jarete. Aspectul `nveli[ului pilos este mai apropiat de cel caracteristic oilor Merinos. La indivizii din turmele ameliorate lna are cus\tura `ncheiat\, este deas\ [i are un aspect exterior de ruri. {uvi]ele din cojoc sunt de form\ prismatic\, cu tendin]e spre conicitate, aspect interior clar [i bine conturat. Fibrele au o lungime relativ\ de cca., 7 cm `ns\ cu o mare variabilitate individual\ [i o fine]e de 25 (21 30), iar desimea este de 3500 - 4000 foliculi pe cm2. Din punct de vederecantitativ produ de ln\ variaz\ `n limite c]ia extrem de largi fiind influen]at\ `n primul rnd gradul de ameliorare, de apoi de stare de `ntre]inere [i nivelul de hr\nire. De la popula]iile - 40 -
CONSTANTIN PASCAL
apar]innd efetivelor neameliorate, dup\ tuns se ob]ine o cantitate de ln\ cuprins\ `ntre 2,5 [i 3,0 kg, iar de la cele ameliorate greutatea cojocului variaz\ `ntre 3 - 4,5 kg la femele [i 4 - 7 kg la berbeci. Randamentullnii la sp\lare este de 40 % la berbeci [i 38 % la femele. Produc]ia de lapte. Capacitatea lactogen\ a oilor Spanc\ este apreciat\ ca fiind `n general bun\, `ns\ varia]ia individual\ a produc]iei de lapte este foarte mare. Din punct de vedere cantitativ produc]ia de lapte pe lacta]iese `nscrie`ntre 80[i 100 l. Indici de reproduc]ie au urm\toarele valori: fecunditatea 96 %, prolificitatea 114 - 120 % [i 98 % natalitatea. Perspectivele de cre[tere. Cu toate c\ Spanca este o popula]ie metis\ insuficient consolidat\ genetic, aceasta poate juca un rol important `n ameliorarea oilor de ras\ }igaie. ~n condi]iile amintite, Spanca ameliorat\ va r\mne o oaie de perspectiv\ `n ovicultura ]\rii noastre, impunndu-se ca pe mai departe procesul de ameliorare s\ fie dirijat spre o direc]ie mixt\ de exploatare (carne- ln\- lapte). Efectivele neameliorate pot fi supuse `ncruci[\rilor de absorb]ie. Cre[terea indicilor corporali, `mbun\t\]irea aptitudinilor pentru produc]ia de carne precum [i a `nsu[irilor ce influen]eaz\ calitatea lnii, pot fi `mbun\t\]ite considerabil prin utilizarea `ncruci[\rilor cu reproduc\tori masculi apar]innd raselor Merinos de Palas, ~le de France, Texel [i Merinofleisch. 3.2.5. RASA }IGAIE Este o ras\ autohton\ cu o veche tradi]ie `n cre[terea [i exploatarea ovinelor pe aceste meleaguri. Din efectivul na]ional, actualmente }igaia reprezint\ cca. 25 % fa]\ de 53 % ct era ponderea de]inut\ `n anul 1952. Ovinele de ras\ }igaie se caracterizeaz\ prin rusticitate [i o foarte bun\ adaptabilitate la zonele de deal, podi[ [i depresionare ]ara noastr\. din Origine [i mod de formare. Datele privitoare la originea rasei arat\ c\ aceasta deriv\ din forma primar\ a oilor cu ln\ groas\ [i mixt\, avnd ca str\mo[ comun oaia de step\ (Ovis vignei arcar) domesticit\ la sud-est de Marea Caspic\. Referitor la timpul `n care s-a format, precum [i perioada [i modul `n care aceasta a p\truns pe teritoriul ]\rii noastre, `n literatura de specialitate nu exist\ date certe care s\ ateste cu precizie aceste etape. Cu toate acestea se presupune c\ oile cu lna semifin\ au fost aduse pe meleagurile ]\rii noastre de c\tre negustorii din Milet, care - 41 -
f\ceau comer] `ntre centrele comerciale din Asia Mic\ [i porturile de la Marea Neagr\. Privitor la oile }igaie s-au emis diverse ipoteze, `ns\ un lucru este sigur [i anume c\ poporul romn a crescut aceast\ ras\ `nc\ de la formarea sa. Pe durata exploat\rii, oile acestei rase au fost `nmul]ite [i selec]ionate, ajungndu-se la ob]inerea unor turme uniforme [i cu produc]ii bune de ln\. Aria de r\spndire Arealul ocupat de rasa }igaie este unul . extrem de vast, fiind r\spndite `n emisfera nordic\, iar de la est la vest este `ntlnit\ `n Mongolia, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Romnia, Bulgaria, Iugoslavia, Cehia [i Slovacia, `ns\ pe teritoriul ]\rii noastre se afl\ efectivul cel mai numeros [i cel mai valoros apr]innd acesteirase. Pn\ `n anul 1950 oile }igaie erau localizate `n efective mai numeroase `n Podi[ul Dobrogean [i `n partea de sud-est a ]\rii. Dup\ aceast\ perioad\, odat\ cu declan[area ac]iunii de ,,]ig\izare, aria de cre[tere s-a m\rit considerabi fiind `ntlnit\ [i `n alte regiuni ale ]\rii. Din l punct de vedere al regimului pluviometric, arealul ocupat `n prezent de efectivele apar]innd rasei }igaie se extinde pn\ `n regiunile `n care precipita]iil anuale pot atinge valori maxime de 800 mm. Este e r\spndit\ pe tot cuprinsul ]\rii, de la [es la zone `nalte, excep]ie f\cnd cele submontan [i montane, unde efectivele crescute sunt mai e reduse numeric. Diversitatea zonelor de relief `n care este `ntlnit\ denot\ c\ rasa }igaie posed\ o mare capacitate de aclimatizar [i mari e posibilit\]i de r\spndire [i adaptare la condi]ii diverse de mediu, `ntre]inere [i exploatare. ~nsu[iri morfoproductive ~n func]ie de nivelul de selec]ie, . conforma]ia corporal\ este relativ armonioas\ indicnd un tip morfoproductiv mixt de ln\ semifin\- lapte- carne, aflat `n curs de ameliorare, `ns\ cu un bun echilibru fiziologic. Formatul corporal este mezomorf, cu forme largi [i adnci, osatura puternic\. Greutateacorporal\medie este de 3 - 4,5 kg la na[tere;20 - 22 kg la 90 zile; la 6 luni 32 - 34 kg; 36 - 38 kg la 12 luni; 40 - 42 kg la 18 luni [i 45-47 kg la adulte. La masculi greut\]ile corporale sunt mai mari comparativcu femelele. Att greutatea ct [i principalele dimensiuni corporale au valori caracteristiceoilor cu o dezvoltare mijlocie. Talia este de 65 cm, lungimea trunchiului 68 - 70 cm, l\rgimea corpului la piept [i la crup\ de 20 [i respectiv 19 cm, perimetrul toracic este de 88 cm. - 42 -
CONSTANTIN PASCAL
Capul este de m\rime mijlocie, u[or alungit [i mai larg dect la }urcan\, cu profilul drept sau u[or convex la masculi. Urechile sunt de lungime mijlocie (cca.12 cm), ascu]ite la vrf [i purtate orizontal. Ochii sunt mari [i expresivi, iar oile `n marea lor majoritate sunt ciute (coarnele sunt prezente doar la 10 - 15 %). Berbecii au coarne puternice, dezvoltate [i r\sucite `n dou\ spirale. Gtul este de lungime [i grosime medie, f\cnd o leg\tur\ corect\ a capului cu trunchiul. Trunchiul, `n ansamblul s\u, la unii indivizi este piriform (tipul de lapte- ln\ semifin\), la al]ii are un aspect cilindric (tipul ln\ semifin\-carne), `ns\ marea majoritate prezint\ forme intermediare celor men]ionate. Greb\nul are o proeminen]\ redus\ `ns\ este larg, linia superioar\ are o u[oar\ ascenden]\ `n sens antero-posterior. La efectivele neameliorate [i la cele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere precar\, linia superioar\ are o descre[tere `n acela[i sens. La efectivele selec]ionatespinarea [i [alele sunt drepte, potrivit de lungi [i largi; crupa este larg\, lung\ [i oblic\. Pieptul este suficient de larg, abdomenul binedezvoltat, coastelesunt scurte [i arcuite. Membrele sunt potrivit de lungi, cu aplomburi `n general corecte, unghiile rezistente la drumuri lungi [i terenuri accidentate. Ugerul are o form\ globuloas\ [i este de m\rime mijlocie, la unele oi se `ntlnesc [i sfrcurisuplimentare dispuse`n partea anterioar\a mamelei. Coadaeste lung\ (cca. 28 - 30 cm) [i sub]ire, fiind format\ din 4- 20 vertebre. La oile robuste cu `nsu[iri mai bune pentru produc]ia de carne la baza cozii se g\sesc cantit\]i mici de ]esut adipos, dispuse sub form\ de depozit. De asemenea,tot la acestea,formatul corporal este cilindric, cu dimensiunile de l\rgime superioare. Coada este lung\ (cca. 28 30 cm) [i sub]ire, fiind format\ din14 - 20 vertebre. Fig. 11. }igaie buc\laie ~n zonele cu relief `nalt, `n cadrul rasei s-a conturatun tip aparte denumit }igaia de munte Acest tip difer\ practic de efectivelecresute `n . zonele mai joase prin faptul c\ au talia mai mic\ [i greutatea corporal\ mai redus\. De asemenea,efectivelecrescutela munte dau produc]iide lapte [i carne mai mici cu cca., 10 - 15 % comparativcu }igaia de [es. - 43 -
Celelalte `nsu[iri de exterior, precum [i variet\]ile de culoare sunt identice cu ale efectivelor de ras\ }igaie cresute la [es. Produc]ia de ln\. Lna este de regul\ uniform\, cu o extindere bun\ pe corp (pe frunte formeaz\ un mo] iar pe membre coboar\ pn\ la nivelul genunchilor [i jaretelor), iar cojocul are cus\tura `ncheiat\. Cojocul este format din fibre intermediare,la care `n mare parte lipse[te stratul medular. ~n cazul `n care stratul medular este prezent, acesta poate fi observat `n cmpul microscopicsub forma unei benzi `ntunecate discontinuue. {uvi]ele ce alc\tuiesc cojocul sunt de form\ conic\, cu aspect interior [i exterior clar [i respectiv de ruri. Din punct de vedere calitativ `nveli[ul pilos ce formeaz\ cojocul de ln\ prezint\ urm\toarele `nsu[iri: fine]e 31 - 33 , lungime 9 cm, desime foliculilor pilo[i 2500 - 3000 cm2, usuc de bun\ calitate `ns\ `n cantit\]i moderate. Cantitatea de ln\ ob]inut\ dup\ tuns este influen]at\ de gradul de ameliorare, de nivelul de hr\nire [i `ntre]inere. Astfel, de la oi se poate ob]ine o produc]ie cuprins\ `ntre 2 - 3,5 kg [i 3 - 4,5 kg de la berbeci. Randamentul lnii la sp\lare este influen]at `n general de factorii men]iona]i anterior, fiind `ns\ mai mare la oile crescute `n zone mai `nalte cu precipita]ii mai mari [i mai mic la cele crescute `n zona de [es. Produc]ia de lapte. La }igaie, produc]ia de lapte este mai mare comparativ cu cea ob]inut\ de la celelalte rase [i variet\]i crescute `n ] ara noastr\, cu excep]ia Frizei [i a Tipului de Lapte Palas. Produc]ia de lapte este `n medie de 80 - 100 l `n 175 zile de lacta]ie, din care cca. 50 - 65 % este consumat\ de c\tre miei. La plus variante, `n aceea[i perioad\ a lacta]iei pot fi ob]inute produc]ii de peste 250 l lapte. La }igaia de munte, cantitatea de lapte este `n general mai mic\ fa]\ de cea de la [es, datorit\ faptului c\ p\[unile montane sunt de calitate mai slab\ iar intemperiile mai frecvente. Din punct de vedere calitativ, laptele are 7 % gr\sime [i 6,5 % protein\. Indicii de reproduc]ie. La ovinele de ras\ }igaie principalii indici de reproduc]ie sunt `n mare parte influen]a]i de starea de `ntre]inere [i condi]iile de mediu. ~n condi]ii optime de `ntre]inere, fecunditateaeste de 93 - 98 %, iar prolificitatea de 105 - 115 %. Variet\]ile rasei }igaie. ~n func]ie de gradul de pigmentare a lnii [i jarului `n cadrul rasei exist\ patru variet\]i de culoare, deosebite `ntre ele [i prin alte caractere, cum ar fi de pild\ unele `nsu[iri de exterior, constitu]ie [i productivitate.
- 44 -
CONSTANTIN PASCAL
Varietatea buc\laie reprezint\ efectivul cel mai numeros din cadrul rasei }igaie. Acesta are o constitu]ie mai robust\, un grad mai mare de adaptabilitate la condi]ii noi [i se preteaz\ mai bine la `ngr\ [are. Jarul situat pe extremit\]i are o culoare brun-castanie de nuan]e diferite, iar lna este de culoare alb\, `ns\ mai groas\ [i mai aspr\ adesea prezentnd `n cojoc fibre mai `nchise la culoare. Formatul corporal este spre mezomorf, prezentnd o bun\ capacitate de `ngr\[are [i o rezisten]\ organic\deosebit\. La na[tere mieii acestei variet\]i au `nveli[ul pilos de culoare mai `nchis\ sau mai deschis\, cu baza fibrelor mai albicioas\.~ncepnd cu vrsta de 20 - 30 zile de la na[tere, pigmenta]iafumurie se atenueaz\, disp\rnd complet `n jurul vrstei de 4 luni. Adesea, o parte din fibrele pigmentate r\mn pn\ la vrsta de adult, constituind cel mai mare defect al lnii. Varietatea alb\ sau bel\ are culoarea alb\ uniform\ [i este reprezentat\ `n cadrul rasei de un efectiv redus. Turmele de oi din aceast\ varietate sunt pu]ine, aspect ce i-a determinat pe unii s\ nege existen]a acesteea ca varietate de sine st\t\toare. ~n popula]ia de } igaie bel\, la unii indivizi, deseori pe cap [i pe membre pot ap\rea pete pigmentate de form\, culoare [i m\rime diferit\. Varietatea ruginie. Este `ntlnit\ `n zonele premontane [i montane. Are lna de culoare alb\, iar jarul de pe extremit\]i este castaniu-ruginiude diferite nuan]e. Formatul corporal este dolicomorf, prezentnd aptitudini mai pronun]ate pentru produc]ia de lapte [i ln\ semifin\. La na[tere mieii acestei variet\]i au `n majoritatea cazurilor `nveli[ul pilos de culoare alb\, `ntlnindu-se `n mod frecvent [i miei a c\ror pigmenta]ie este ro[cat\ care, dup\ 2 - 25 zile `ncepe s\ se diminueze disp\rnd complet `n jurul vrstei de 3 luni. Varietatea neagr\. Are talia [i greutatea corporal\ mai mic\, iar lna [i jarul sunt de culoare neagr\. Odat\ cu `naintarea `n vrst\ se accentueaz\ procesul de depigmentare a lnii, astfel `nct la indivizii adul]i vrful [uvi]elor devine de nuan]\ maro-ro[cat\. De asemenea, oile din aceast\ varietate se mai caracterizeaz\ prin format [i corporal apropiat tipului brevimorf, rezisten]a organic\ [i capacitatea productiv\ ridicat\, carnea nu are miros specific amoniacal. Aria ocupat\ de aceast\ varietate este redus\, iar num\rul indivizilor este restrns datorit\ valorii economice diminuate a lnii. Perpective de cre[tere. De[i oile de ras\ }igaie au aptitudini zooeconomiceridicate, `n multe zone ale ]\rii se constat\ c\ acestea se
- 45 -
afl\ `ntr-o anumit\ stare de primitivitate, datorit\ condi]iilor deficitare asigurate pe durata perioadei de cre[tere [i exploatare. Cu toate c\ `n trecut ameliorarea efectivelor de ovine }igaie a fost orientat\ spre corectarea unor `nsu[iri deficitare, precum [i `n direc]ia `mbun\t\]irii produc]iei de ln\, lapte [i carne, actualmente `n unele regiuni ale ]\rii aceast\ ras\ a mai pierdut o parte din `nsu[irile valoroase, datorit\ `ncruci[\rilor `ntmpl\toare [i nesistematice cu }urcana [i Stogo[a. De aceea, `n perioada actual\ ca metode de ameliorare pot fi folosite cu succes cre[terea `n ras\ curat\ [i prin `ncruci[are. ~n cazul amelior\rii `n ras\ curat\, un rol important `l va avea selec]ia riguroas\ a materialul biologic [i `n mod deosebit a berbecilor de reproduc]ie, paralel cu `mbun\t\]ire condi]iilor de alimenta]ie a , `ngrijire [i `ntre]inere. Ameliorarea prin `ncruci[are poate viza masivizarea corporal\ [i `n special a dimensiunilor de lungime [i l\rgime. De asemenea, cre[terea rasei }igaie poate fi orientat\ `n direc]ia accentuarii aptitudinilor pentru carne, astfel `nct aceast\ produc]ie al\turi de cea de ln\ s\ constituie direc]ie principal\ de cre[tere [i exploatare, f\r\ a se neglija `ns\ produc]ia de lapte. ~n acest sens pot fi recomandate spre a fi utilizate la `ncruci[\ri unele rase cum ar fi: Corriedale [i Romney Marsh pentru ob]inerea unui tip de oaie cu ln\ de tip cross-bread [i cu o capacitate pronun]at\ de `ngr\[are; Texel [i Suffolk pentru ob]inerea meti[ilor industriali capabili s\ valorifice la maximum efectul heterozis, ace[tia fiind valorifica]i exclusiv pentru produc]ia de carne. 3.2.6. STOGO{A Oaia Stogo[\ reprezint\ un produs metis provenit din `ncruci[area berbecilor }igaie cu oi }urcan\. Aceste `ncruci[\ri au avut loc `n decursul vremurilor [i s-au efectuat `n mod `ntmpl\tor `n zone comune de cre[tere, sau la interferen]a acestora. De asemenea, popula]ii de Stogo[\ au ap\rut [i `n cursul transhuman]ei cnd `ntlnirea celor dou\ rase era inevitabil\. Stogo[a constituie [i `n prezent un produs caracterizat printr-o mare variabilitate fenotipic\ [i genotipic\. Aspectele de exterior precum [i `nsu[irile productive sunt intermediare, fiind mai apropiat\de una din rasele parentale`n func]ie de gradulde metisare. - 46 -
CONSTANTIN PASCAL
La aceast\ popula]ie cojocul de ln\ este format din [uvi]e `n form\ de ,,stog, de unde ì vine [i denumirea de Stogo[\. Fine]ea fibrelor este mai bun\ comparativ cu }urcana. Oile Stogo[e sunt rezistente, viguroase, iar aptitudinile pentru produc]iade carne sunt mai bune ca la }urcan\. Perspective de cre[tere. Fiind o popula]ie de tranzi]ie [i nereprezentnd un tip aparte ce ar putea fie consolidat, probabil c\ Stogo[a va descre[te numeric, `ns\ prezen]a ei va fi continuu\ att timp ct cele dou\ rase parentale vor fi crescute [i Fig. 12. Stogo[a. exploatate`n ]ara noastr\.
3.2.7. RAS A }URCAN| Dintre rasele locale, }urcana este cea mai r\spndit\ [i cea mai veche din ]ara noastr\. Oile }urcan\ `mpreun\cu cele Stogo[e, `n trecut reprezentau peste 60 % din efectivul total crescut pe meleagurile ]\rii noastre. ~n literatura de specialitate rasa }urcan\ mai estecunoscut\ [i sub alte denumiri cum ar fi: oaia brsan\ dup\ denumirea ]inutului Brsei; `n literatura rus\ este numit\ ]u[ca [i oaia valah\, iar `n unele sate din Transilvania i se mai spune [i ra]ca. Origine [i mod de formare. Originea rasei }urcan\ nu este cunoscut\ cu precizie. Mul]i cercet\tori care au studiat originea animalelor domestice sus]in c\ }urcana ar deriva din Ovis vignei arkar, `ns\ cnd [i unde a fost domesticit\, precum [i modul de r\spndire nu sunt cunoscute cu certitudine. Conform celor scrise de N. Teodoreanu , oaia }urcan\ a fost domesticit\ `n ]inutul Mun]ilor Carpa]i `nc\ din perioadele preistorice, de unde s-a r\spndit prin transhuman]\ [i `n alte zone. Aria de r\spndire Este o ras\ foarte bine adaptat\ la condi]iile . geoclimatice specifice ]\rii noastre. ~n ultimile decenii, concomitent cu declan[area ac]iunilor de cre[tere numeric\ a oilor cu ln\ fin\ [i semifin\, efectivul rasei [i arealul ocupat s-a redus. {i `n condi]iile date, - 47 -
ca areal de cre[tere aceast\ ras\ ocup\ unul extrem de larg [i cu relief variat, fiind `ntlnit\ de la cmpiile joase din sudul [i vestul ]\rii, la zone alpine cu peste 1500 m altitudine. Este o ras\ rustic\ [i rezistent\, face parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind exploatat\ `n func]ie de varietate pentru produc]iilede ln\ grosier\, lapte, pielicele carne. ~n [i prezent, este r\spndit\ compact `n zonele submontane [i montane de pe tot cuprinsul ]\rii, `ns\ poate fi `ntlnit\ sporadnic [i `n zonele de deal. ~n afara ]\rii noastre, alte rase de oi considerate ca avnd o afinitate strns\ filogenetic, precum [i `nsu[iri morfoproductiv asem\n\toar cu e e }urcana se mai cresc `n Republica Moldova, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Turcia, Ucraina [i `n num\r mai redus `n Ungaria, Cehia [i Slovacia. ~nsu[iri morfoproductive Dup\ exeriorul s\u }urcana este de tip . dolicomorf, cu caractere `nsu[iri specifice raselor tardive. Este o ras\ [i cu talia intermediar\ (55 - 65 cm la femele [i 61 - 75 cm la berbeci); lungimea medie a trunchiului este cuprins\ `ntre 60 [i 72 cm la oi [i 66 [i 78 cm la berbeci. Greutatea corporal\ are urm\toarea evolu]ie: 2,5 3,0 kg la na[tere; 15 - 17 kg la 3 luni; 23 - 26 kg la 6 luni; 28 - 32 kg la 15 luni, 35 kg la 18 luni [i 38 - 42 kg la adulte. Capul la }urcan\ este alungit [i `ngust, cu profilul drept la femele [i u[or convex la masculi. Urechile sunt mici, sub]iri [i purtate oblic. Coarnele la berbeci sunt spiralate [i lungi (50 - 80 cm), iar la femele sunt prezente doar la cca. 15 % din total [i de regul\ sunt mai mici, uneori rudimentare. Gtul este lung, sub]ire [i purtat oblic. Fig. 13. Oaie } Trunchiul alungit, relativ urcan\ strmt [i pu]in adnc. Greb\nul este ascu]it; spinarea [i [alele `nguste; crupa te[it\, `ngust\ [i oblic\. Osatura fin\ `ns\ rezistent\, cornul copitei dur. Constitu]ia este robust\, iar rezisten]a organic\ [i adaptabilitatea sunt foarte pronun]ate. Nu se adapteaz\ `ns\ la limitarea posibilit\]ilor de mi[care, precum [i la `ntre]inere `n stare de stabula]ie prelungit\. Cerin]ele fa]\ de sistemul de `ntre]inere sunt reduse; poate fi men]inut\ timp `ndelungat sub cerul liber. - 48 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]ia de ln\. Oaia }urcan\ are cojocul de ln\ alc\tuit din [uvi]e ascu]ite formate din fibre mixte neomogene, cu aspect exterior de suli]\ [i tirbu[on. Lna este rar\, iar cus\tura larg\. Fibrele groase au o lungime absolut\ cuprins\ `ntre 14 - 35 cm [i constituie scheletul [uvi]elor. Acest aspect imprim\ [uvi]elor componente ale cojocului o form\ conic\ cu vrful ascu]it, favoriznd astfel scurgerea rapid\ a apei din precipita]ii. Fibrele sub]iri [i scurte au fine]ea sub 30 , lungimea cuprins\ `ntre 5 - 15 cm, se g\sesc la baza [uvi]ei [i constituie `mbr\c\mintea piloas\ propriu-zis\. Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric [i prezint\ valori medii `ntre primele dou\ categorii. Extinderea lnii pe extremit\]i este satisf\c\toare. Fruntea este acoperit\ cu un smoc de fibre scurte, fa]a cu jar, iar pe membre extinderealnii se opre[te la genunchi[i jaret. Cantitateamedie de ln\ este de 1,7 - 2,2 kg la oi [i 2,5 - 3,5 kg la berbeci,dep\[ind 5 kg `n unele zone `n care se cresc efective valoroase de ovine }urcan\ varietatea alb\. Randamentullnii la sp\lare este de 65-70 %. Produc]ia de lapte. La aceast\ ras\ produc]ia de lapte se caracterizat\ printr-o mare variabilitate. ~n condi]ii obi[nuite de hr\nire [i `ntre]inere, pe durata unei lacta]ii poate fi ob]inut\ o produc]ie total\ de lapte cuprins\ `ntre 70 - 90 l. La plus variante produc]ia de lapte dep\[e[te adesea 235 l lapte `n aceea[i perioad\ de lacta]ie. Privitor la aceast\ produc]ie, `n zona montan\ [i `n acelea[i condi]ii geoclimatice, }urcana poate produce cu peste 20 % mai mult lapte comparativ cu }igaia. Laptele de la }urcan\ are 7 % gr\sime [i 5,9 % protein\. Produc]ia de pielicele. Pielicelele mieilor din varietatea brum\rie [i neagr\ au `nsu[iri caracteristice, `ns\sunt inferioare celor ob]inute de la Karakul. Pielicele ob]inute sunt utilizate `n gospod\riile popula]iei [i `n ateliere specializate la confec]ionarea c\ciulilor, gulerelor, mantourilor, etc. Al\turi de Karakul, fa]\ de care manifest\ o mare capacitate de combinabilitate, oile locale }urcana neagr\ [i brum\rie din partea de nord-est a ]\rii au participat la formarea rasei Karakul de Boto[ani. ~ndicii de reproduc]ie sunt exprima]i `n general prin valori superioare altor rase [i tipuri locale de ovine. Astfel, fecunditatea specific\ rasei este de 97 - 98 %, natalitate 99 %, `ns\ prolificitatea este mai redus\ fiind cuprins\ `ntre 103 [i 107 %.
- 49 -
Variet\]ile rasei }urcan\. Aceast\ ras\ are patru variet\]i: alb\, neagr\, brum\rie [i ra]ca. Varietatea alb\ are lna [i jarul de culoare alb\, iar la unii indivizi pot ap\rea pe extremit\]i unele pete pigmentate. Aceast\ varietate ocup\ cea mai larg\ arie de r\spndire, fiind [i cea mai numeroas\. Este apreciat\ pentru produc]ia mai mare de lapte precum [i pentru lna lung\ [i alb\ utilizat\ `n gospod\riile popula]iei la confec]ionarea obiectelor de `mbr\c\minte tradi]ional\, a celor de art\ popular\, iar `n industria textil\ la fabricarea stofelor [i covoarelor de tip persan [i de Dorna. ~n cadrul acestei variet\]i s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase cum ar fi de pild\ }urcana sibian\, carcaterizat\ prin omogenitatea conforma]iei, dezvoltarea corporal\ mai pronun]at\ [i produc]ii de ln\ [i lapte mai mari. Varietatea neagr\. Se deosebe[te de cea alb\ prin prin faptul c\ la na[tere `nveli[ului pilos este `n totalitate negru. Este exploatat\ pentru produc]ia de lapte [i pielicele. La animalele adulte roba este depigmentat\ ap\rnd [i fibre albe diseminate `n masa lnii. ~n prima faz\ a depigment\rii lna devine la `nceput ro[cat\, iar mai trziu gri cenu[ie. Ca areal, aceast\ varietate ocup\ unul mai restrns situat `n partea central\ [i de nord a Moldovei unde este utilizat\ la `ncruci[\ri cu berbeci Karakul `n vederea ob]inerii pielicelelor. ~ncruci[area cu Karakul poate fi practicat\ pn\ la ob]inerea genera]iei a treia `n regiunile cu un regim pluviometric mai redus de 450 mm anual [i pn\ la a doua genera]ie urmat\ apoi de reproducere `n sine `n zonele cu precipita]ii anuale maxime cuprinse `ntre 550 - 600 mm. ~n regiunile cu un regim pluviometric mai bogat, meti[ii ob]inu]i cu Karakul nu rezist\, iar atunci cnd se ob]in trebuie sacrifica]i pentru pielicele. Varietatea brum\rie este exploatat\ pentru lapte [i pielicele. Efective mai importante sunt r\spndite `n partea de nord-est a Moldovei. La na[tere pielicelele au culoarea gri de nuan]e diferite, cu linia median\ mai alb\. Concomitent cu `naintarea `n vrst\ culoarea brum\rie se p\streaz\ doar pe extremit\]i, iar roba se depigmenteaz\ c\p\tnd nuan]e sp\l\cite uneori alb-murdar. Varietatea ra]ca. Se `ntlne[te `n efective restrnse `n partea de sud-vest a ]\rii; are [uvi]ele de ln\ [i coarnele r\sucite `n tirbu[on. Culoarea lnii poate fi alb\ sau neagr\ iar a jarului de pe extremit\]i brun\ de diferite nuan]e.
- 50 -
CONSTANTIN PASCAL
Perspective de cre[tere. ~n perspectiv\ varietatea alb\ va fi selec]ionat\ `n direc]ia `mbun\t\]irii `nsu[irilor calitative ale lnii [i `ndeosebi a compozi]iei fibrilare a [uvi]elor, luciului [i m\t\sozit\]ii. De asemenea, prin selec]ie se va urm\ri [i `mbun\t\]irea produc]iei de lapte `n paralel cu ridicarea dezvolt\rii corporale. ~n vederea cre[terii dezvolt\rii corporale precum [i a gradului de precocitate [i prolificitate pot fi utilizate la `ncruci[\ri de infuzie rasele engleze[ti cu ln\ lung\ [i `ndeosebi Lincoln [i Border Laicester. Variet\]ile neagr\ [i brum\rie vor fi ameliorate `n continuare prin selec]ie `n vederea cre[terii produc]iei de lapte [i prin `ncruci[are cu berbeci de ras\ Karakul `n direc]ia `mbun\t\]ii `nsu[irilor calitative a pielicelelor. Varietatea ra]ca fiind `n efective reduse nu prezint\ importan]\ economic\ deosebit\.
3.2.8. RASA KARAKUL DE BOTO{ANI ~n ]ara noastr\ indivizi de ras\ Karakul a fost introdu[i pentru prima dat\ `n anul 1910 cnd din Buhara s-a adus un lot de 160 indivizi, `ns\ ulterior au mai fost importate efective mai reduse att din URSS ct [i din Austria [i Germania (de la cresc\toria de selec]ie din apropierea ora[ului Halle). ~n ]ara noastr\ oile Karakul manifest\ o rezisten]\ organic\ sc\zut\ fa]\ de condi]iile mediului natural [i o sensibilitate sporit\ fa]\ de bolile parazitare. Cercet\torii ex-sovietici au remarcat totu[i valen]a ecologic\ sporit\ a rasei (Sarafutdinov, 1971), `nsu[ire remarcabil\ care, folosit\ pe scar\ larg\ `n selec]ie, concur\la crearea efectivelor de oi Karakul cu o productivitate accentuat\, capabile s\ se adapteze mai bine la condi]ii diversede cre[tere. La noi `n ]ar\ aceast\ particularitate biologic\ a fost valorificat\ de c\tre cercet\torii de la SCPCOC Pop\u]i-Boto[ani rezultnd o popula]ie , autohton\ de oi Karakul, mai masiv\ cu o constitu]ie robust\ [i o rezisten]\ organic\ sporit\, fiind omologat\ `n anul 1988 sub denumirea de Karakul de Boto[ani (75% negru, 15% brum\riu [i 10 % cafeniu, sur, alb [i alte culori). ~n formarea acestei rase s-a pornit dela materialul biologic existent `n zon\, reprezentatde oi }urcan\ din varietateaneagr\ [i brum\rie,desf\ [urndu-se apoi o ampl\ activitate de `ncruci[are cu genitoriKarakul, concomitent aplicareaunei selec]iiriguroase. cu - 51 -
Procesul form\rii [i perfec]ion\rii rasei Karakul de Boto[ani a cuprins trei etape principale. Prima etap\ s-a desf\[urat `n perioada 1948 - 1960 [i a constituit debutul lucr\rilor de formare a noii rase, avnd ca deziderat principal ob]inerea din `ncruci[area masculilor Karakul cu oile }urcan\ a primilor meti[i. Etapa a doua a avut loc `n intervalul de timp 1961 - 1974. ~n aceast\ etap\ activitatea de formare s-a bazat pe `ndeplinirea urm\toarelorobiective: ob]inerea indivizilor apar]innd genera]iilor R2 [i reproduc]ia ,,`n sine; aplicarea selec]iei riguroase; folosirea consangviniz\rii moderate `n scopul fix\rii unor `nsu[iri valoroase; selec]ia reproduc\torilor masculi dup\ performan]e proprii [i testul pentru calitatea descenden]ei; cre[terea pe baz\ de linii [i familii, precum [i consolidarea acestora.
Etapa a treia s-a desf\ [urat `n intervalul1975 - 1986 [i a avut ca obiectiv major testarea performan]elor proprii, comparativ cu standardul stabilit ini]ial. ~n acest scop s-a trecut la testareacapacit\]ii de ameliorare prin `ncruci[are berbecilor dinnoul tip cu oi apar]innd rasei }urcan\ [i popula]iei de meti[i Fig. 14. Karakul de Boto[ani din zona de formare. De asemenea, un obiectiv principal al acestei etape a fost [i sporirea numeric\ a efectivului din noul tip [i extinderea acestuia `n zona de cre[tere [i exploatare din nord - estul Moldovei. Efectundu-seo analiz\ genetic\ pentru perioada 1951 - 1986 asupra popula]ieide Karakulnegru [i brum\rius-a constatatc\ noua ras\ era constituit\genetic astfel: `n anul 1951 din fondul total de gene 44,3% apar]inea rasei }urcan\, apoi concomitent cu avansarea gradului de metisare asem\nareagenetic\ cu rasa matern\ scade ajungndu-sela 8,7% `n anul 1986. Intervalul dintre genera]ii analizat pe perioada 1958 - 1956 prezint\ o valoare medie de 4,78 ani cu 0,65 mai mic fa]\ de cel al altor rase de ovine. Acest aspect poate fi explicat prin men]inerea la reproduc]ie a
- 52 -
CONSTANTIN PASCAL
unor reproduc\torivaloro[i o perioad\ mai mare de timp (7 - 8 ani), aspect carcateristictoturor popula]iilorde Karakul. Importul de reproduc\tori masculi este strns corelat cu gradul de izolare reproductiv\. Pn\ `n anul 1966 popula]ia era deschis\ reproductiv [i prezenta valori negative ca urmare a migr\rii genelor `n afara popula]iei. Apoi, prin cre[terea exigen]elor `n aprecierea calit\]ii reproduc\torilor masculi pe baza performan]elor propriiconsolidarea [i `nsu[irilor valoroase `n popula]ia nou format\, concomitent cu utilizarea exclusiv\ la reproduc]ie a berbecilor proveni]i din pr\sil\ proprie s-a reu[it o reducere a migra]iilor. Aceste ac]iuni au determinat cre[terea gradului de izolare reproductiv\la 0,80 `n anul 1986, `ndeplinindastfel una din condi]iile primordiale de recunoa[tere ca ras\ nou format\. De asemenea, prin efectuarea unei analize pe o durat\ de 30 ani (1956 - 1986) la rasa nou format\, s-a constatat c\ aceasta prezint\ o m\rime efectiv\ suficient\ pentru a fi atestat\. Actualmente aceast\ ras\ este foarte bine adaptat\ condi]iilor geoclimatice specifice jude]elor Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava [i produce peste 80 % pielicele de clas\ superioar\. Regiunile prielnice exploat\rii ovinelor Karakul din ]ara noastr\ sunt cele `n care volumul maxim al precipita]iilor anuale nu dep\[e[te 400 mm, iar media umidit\]ii relative se situeaz\ sub 70 %. Aceste condi]ii sunt `ndeplinite de zona din centrul [i nord-estul Moldovei, motiv pentru care peste 90 % din efectivul na]ional de oi exploatat pentru pielicele se g\se[te `n aceast\ parte a ]\rii. Actualmente efectivul cel mai valoraos de ras\ Karakul de Boto[ani se afl\ la SCPCOC Pop\u]i din jud. Boto[ani. ~nsu[iri morfoproductivePrincipala `nsu[ire a ovinelor Karakul . de Boto[anio constituieproduc]iapiloas\ de pe corp, `nrulat\ sub forme de bucle, iar pe extremit\]isub form\ de jar moarat. Produc]ia principal\ este pielicica ob]inut\ prin sacrificarea mielului `n primele zile dup\ na[tere, iar secundar `n urma exploat\rii rasei Karakul de Boto[ani se ob]in cantit\]i apreciabile de lapte [i lna mixt\. Conforma]ia este caracteristic\, formatul corporal dolicomorf cu aspect piriform Capul este alungit, fin, usc\]iv, cu profil convex, urechile mari atrnnde; gtul este sub]ire, pu]in alungit [i purtat oblic. Trunchiul este alungit [i `ngust, turtit lateral; coastele slab arcuite. Pieptul este relativ strmt [i pu]in arcuit; crupa relativ lung\ [i larg\, `ns\ te[it\. Linia superioar\ a corpului este u[or convex\ [i ascendent\ anteroposterior.
- 53 -
Coada la Karakul de Boto[ani este caracteristic\ [i anume: lung\, lat\, iar la baz\ are un depozit adipos de m\rime [i greutate variabil\. Acest depozit, la adultele bine hr\nite poate atinge 8 - 9 kg [i reprezint\ o consecin]\ a adapt\rii la condi]iile de via]\ specifice stepelor aride, constituind de fapt o important\ rezerv\ energetic\ valorificat\ doar `n perioadele `n care hrana este insuficient\. Forma depozitului variaz\, `ns\ de regul\ are aspectul unui sac bilobat, mai rar triunghiular. Partea terminal\ a cozii este variabil\ ca m\rime, are forma literei ,,S [i reprezint\ o `nsu[ire de care se ]ine seama `n selec]ie. Dezvoltareacorporal\,este mijlocie. La femele greutateacorporal\ este 44 kg cu limite cuprinse`ntre 40 - 50 kg, iar la berbecieste de 55 90 kg cu media de 65 kg. Talia este de 65 cm; `n\l]imeala crup\ 67 cm; lungimea trunchiului70 cm; l\rgimea pieptului 18 cm, iar a crupei 17 cm; adncimeatoracelui30 cm; perimetrulfluierului7,5 cm. Indicii de reproduc]ie Prolificitate este de 103 - 117 %; . fecunditatea %; natalitatea98 %. 97 Produc]ia de pielicele. Reprezint\ principalul obiectiv `n cre[terea [i exploatarea rasei Karakul de Boto[ani. ~n scopul `mbun\t\]irii calit\]ii pielicelelor, prioritar\ `n selec]ie este ameliorarea tipului de bucle, precum [i a celorlalte `nsu[iri care influen]eaz\ `n mod direct calitatea buclajului. De asemenea, `n scopul `mbun\t\]irii calit\]ii pielicelelor nu trebuie sc\pate din obiectivele selec]iei nici calitatea fibrelor, `nsu[ire de care depinde foarte mult luciul [i m\t\sozitatea buclajului. Produc]ia de lapte. Pe `ntreaga perioad\ a lacta]iei, produc]ia medie de lapte este 65 l, cu limite 30 - 100 l, din care cca., 60 % este ob]inut\ `n primele 2- 3 luni de lacta]ie. Produc]ia de ln\. Corpul este acoperit cu ln\ mixt\ iar capul [i membrele cu jar. Din punct de vedere cantitativ [i calitativ lna se aseam\n\ cu cea de la }urcan\, fiind `ns\ mai fin\, mai scurt\ [i frecvent `mpslit\. Cantitatea medie de ln\ variaz\ `ntre 1,8 - 2,5 kg, iar randamentul sp\lareeste 57%. la Produc]iade carne Practic, `n selec]ie nu se ]ine cont de aceast\ . produc]ie,deoarece este cunoscut faptul c\ animalele cu o precocitate mai pronun]at\produc pielicele cu o calitate diminuat\. Carnea rezultat\ din sacrificarea mieilor `n scopul recolt\rii pielicelelornu constituie un articol de comer], iar cea de la adulte este inferioar\ calitativ deoarece este ob]inut\ de regul\ de la animalele reformate. - 54 -
CONSTANTIN PASCAL
Variet\]ile rasei Karakul de Boto[ani se diferen]iaz\ `ntre ele prin culoare [i nuan]e diferite, `ns\ conforma]ia corporal\ este `n general aceea[i. Varietatea neagr\ (arabi). Este cea mai numeroas\ [i prezint\ o culoare neagr\ uniform\ pe toat\ suprafa]a corpului. La tineretul ovin re]inut pentru pr\sil\ dup\ vrsta de 1,5 ani `ncepe procesul de depigmentarea fibrelor de ln\. Varietatea brum\rie (shiraz). Este reprezentat\ de indivizi ce au culoarea gri de diferite nuan]e. Aceast\ culoare este determinat\att de amesteculfibrelor albe [i negre `n diferite propor]ii numerice ct [i de raportullor de lungime. Varietatea cafenie (komor sau kombar). La aceast\ varietate, culoarea caracteristic\ este ar\mie de diferite intensit\]i, fiind determinat\de amestecul fibrelor negre [i ro[cate `n diferite propor]ii. Varietatea sur-antic (aguti), este determinat\ de apari]ia heterocromiei (dou\ culori r\spndite neuniform) pe lungimea aceleia[i fibre [i poate avea nuan]e diferite. Varietatea alb\ (issyk - kull). La efectivele apar]innd acestei variet\]i culoare este aceea[i pe toat\ suprafa]\ corporal\. Varietatea guligaz (culoarea cerului), este roz- cenu[ie de nuan]e diferite determinate de amestecul fibrelor albe [i maron. Varietateabriliantie este determinat\de amesteculfibrelor albe cu cele maron pigmentatedoar pe o anumit\ lungime.~n zona de origine a rasei Karakul aceast\ varietate de culore s-a ob]inut prin `ncruci[area oilor din varietatea brum\rie,cu berbeci suri din tipul Surhanderinskh al aceleia[irase. Perspective de cre[tere. Pe viitor ovinele Karakul de Boto[ani negru [i meti[i vor continua s\ fie crescute `n zona de podi[ [i de deal din centrul [i nordul Moldovei. Karakulul brum\riu [i meti[ii respectivi se vor cre[te `n aceea[i zon\, precum [i `n cea deluroas\ [i submontan\ din partea central\, vestic\ [i de nord a Moldovei. De asemenea, `n scopul ob]inerii unei produc]ii de pielicele de calitate superioar\ Karakulul de Boto[ani va fi crescut\ `n ras\ curat\, dar va fi utilizat\ [i la `ncruci[\ri industriale cu oi }urcan\. ~n activitatea de selec]ie se va urm\ri realizarea urm\toarelor deziderate: cre[terea suprafe]ei utile a pielicelelor, calitatea buclajului, diversitatea coloritului, cre[terea fertilit\]ii, cre[terea rezisten]ei la factoriide mediu,etc.
- 55 -
3.3. TIPURI LOCALE DE OVINE FORMATE {I ~N CURS DE FORMARE

Formarea tipurilor locale de ovine reprezint\ rezultatul activit\]ii de cercetare desf\[urate `n ultimile decenii `n vederea ob]inerii unor popula]ii de ovine caracterizate prin `nsu[iri morfoproductive superioare celor existente, adaptate `ns\ condi]iilor geoclimatice specifice zonei de formare. Men]inerea acestora `n cre[tere [i exploatare depinde de nivelul produc]iei [i de aprecierea de care se bucur\ din partea cresc\torilor. 3.3.1. LINIA DE OVINE MERINOS DE SUSENI - VASLUI Lucr\rile de formare au debutat `n anul 1968 [i au fost conduse de c\tre E., {tefanache, D., Saviuc [i N., Pipernea, fiind omologat\ `n anul 1988. Obiectivele stabilite ini]ial au fost reprezentate de formarea unei popula]ii de ovine de tip Merinos, cu lna extrafin\ [i cu un grad de alb accentuat [i foarte bine adaptat\ la condi]iile colinare [i de podi[ din Moldova. Origine [i mod de formare. La formarea Liniei de ovine Merinos de Suseni - Vaslui au participat mai multe rase de tip Merinos. Pe linie matern\ efectivul ini]ial a fost reprezentat de oi mame rezultate din `ncruci[\rile dirijate dintre rasele Merinos de Stavropol (25%), Merinos Transilv\nean(25 %) [i Merinos de Palas (50 %). Pe linie patern\, berbecii utiliza]i `n formarea liniei au apar]inut rasei Merinos Australian. ~n genofondul popula]iei ob]inute `n urma practic\rii acestor `ncruci[\ri, ponderea de participare a raselor parentale este urm\toarea: Merinos Australian 66 %; Merinos de Plas 17 %; Merinos Transilv\nean8,5 % [i 8,5 % Merinos de Stavropol. Procesul de formare a noii popula]ii s-a derulat `n intervalul 1968 [i 1987 [i a parcurs dou\ etape distincte. Prima etap\ (1968 - 1975) a avut ca dezideratprincipal ob]inerea formei materne. Astfel, `n acest scop, s-au practicat `ncruci[\ri sistematice, concomitent aplicareaunei selec]iisevere. cu - 56 -
CONSTANTIN PASCAL
~n etapa a doua (1975 - 1987) s-a trecut la cre[terea ,,`n sine, fiind re]inu]i pentru pr\sil\ doar indivizii ce prezentau caracterele tipului prefigurat
Vaslui are un ansamblu remarcabil de calit\]i cel recomand\ `n cre[tere [i exploatare. Exteriorul indivizilor din aceast\ linie este caracteristic oilor specializate pentru Fig. 15 Merinos de Suseni - Vaslui produc]ia de ln\ fin\, cu aspect corporal [i conforma]ie armonioas\, iar constitu]ia este fin\ spre robust\. Indivizii acestei linii au o rezisten]\ organic\ deosebit\ [i o bun\ adaptabilitate la diverse condi]ii de cre[tere specifice zonelor colinare [i de [es. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 50 [i 55 kg la oi [i 90 110 kg la berbeci. La categoriile tinere, viteza de cre[tere este foarte bun\, iar datorit\ acestui fapt tineretul femel poate fi utilizat la reproduc]ie `ncepnd vrstade 10 luni. cu Produc]ia de ln\. ~n ansamblul s\u, corpul este bine acoperit cu ln\ fin\, deas\, lung\, uniform\ [i cu luciu intens. Ca o particularitate genetic\ se eviden]iaz\ albul intens al lnii, `nsu[ire consolidat\, cu important efect economic. {uvi]ele din cojoc au forma prismatic\ [i un aspect interior clar. Extinderea lnii pe extremit\]i este foarte bun\, abdomenul fiind foarte bine acoperit cu ln\ fin\ [i deas\. Din punct de vedere calitativ, lna din cojoc se caracterizeaz\ prin urm\torii parametri: fine]ea medie este cuprins\ `ntre 20 [i 21, lungime relativ\ 8 - 10 cm [i prezint\ 7 - 8 ondula]ii uniforme/cm liniar. Usucul este incolor, de consisten]\ uleioas\ [i de bun\ calitate, acoperind fibrele de ln\ `n peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea de ln\ ob]inut\ dup\ tuns este cuprins\ `ntre 5 - 7 kg la oi [i 9 - 11 kg la berbeci, iar randamentul lnii la sp\lare este de 55 %. Indicii de reproduc]ie Datorit\ faptului c\ oile din Linia Merinos . de Suseni - Vaslui nu sunt conservatoare `n ce prive[te sezonul de reproduc]ie (anestrus sezonier redus), acestea pot fi utilizate la reproduc]ie pe tot parcursul anului. Fertilitatea oilor calculat\ pe parcursul a 10 ani este de 96 %, iar prolificitatea 125 - 130 %. - 57 -
~nsu[iri morfoproductive. Merinosul de Suseni -
Perspective de cre[tere. Din anul 1978 ovinele apar]innd acestei popula]ii sunt izolate reproductiv, iar selec]ia sever\ [i dirijarea `mperecherilorau permis consolidareaunor linii, distincte din punct de vedere productiv. Capacitatea ridicat\ de transmitere ereditar\ a `nsu[irilor valoroase ale lnii, precocitatea accentuat\ [i capacitatea de desezonizare a ciclurilor sexuale, recomand\ ca berbe din Linia cii Merinos de Suseni -Vaslui s\ fie utiliza]i `n ameliorarea oilor cu ln\ fin\ [i semifin\, crescute `n zonele colinare [i de [es din ]ara noastr\.
3.3.2. TIPUL DE OI CU LAN| FIN| DE BOD Lucr\rile de formare au fost conduse de Prof. Dr. V., Taft\. Debutul acestora a avut loc `n 1952 `n Depresiunea Brsei [i au constat `n `ncruci[areaoilor }igaie cu berbeci Merinos de Palas pn\ la genera]iaa doua. Apoi s-a trecut la `mperecherea meti[ilor`ntre ei, practicndu-se o singur\`ncruci[arede infuzie cu berbecide ras\ ~le de France. Oile apar]inndacestui tip se caracterizeaz\prin rusticitate [i o bun\ adaptabilitate la condi]iile p\[unatului alpin din zone cu precipita]ii atmosferice de peste 700 mm anual. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 44 - 48 kg. Cantitatea medie de ln\ ob]inut\dup\ tuns este de 4 kg. Fibrele din cojoc au o lungime de cca. 9 cm [i o fine]e Fig. 16. Tipul de ovine cu de 25 , iar randamentullnii la ln\ fin\ de Bod. sp\lare este de 54 %. Greutateacorporal\este cuprins\`ntre 44 - 48 kg. Cantitateamedie de ln\ ob]inut\dup\ tuns este de 4 kg, iar fibrele din cojoc au o lungime de cca. 9 cm [i o fine]e de 25 . Randamentul lnii la sp\lare 54 %. Produc]ia de lapte medie pe lacata]ie este de 90 - 100 l din care 35% reprezint\ cantitatea de lapte marf\.
- 58 -
CONSTANTIN PASCAL
3.3.3. TIPUL DE RU{E}U A fost format la SCPCOC Ru[e]u, prin `ncruci[area oilor }igaie din varietatea ruginie cu reproduc\torimasculi apar]innd raselor Romney Marsh [i Corriedale, urmat\ de `mperecherea meti[ilor `ntre ei. Acest tip de ovine a fost omologat `n anul 1985. Lucr\rile de formare au fost conduse de c\tre D. Georgescu. Este adaptat\ zonelor deluroase [i submontane unde se `mbin\ foioasele cu bradul [i ocup\ arealul reprezentat de valea Buz\ului [i mai sus pe valea Siriului. ~nsu[iri morfoproductive [i aria de r\spndire. Face parte din tipul mixt de ln\ crossbreed-carne-lapte [i se caracterizeaz\ prin constitu]ie robust\ [i semiprecocitate. Greutatea corporal\ medie este de 60 kg la femele [i 100 kg la masculi. Lna este omogen\ [i m\t\soas\ cu extindere bun\ pe corp, lungimea [uvi]elor 14 cm la berbeci [i 13 cm la femele. Fine]ea fibrelor de ln\ este de 32 , iar randamentu lnii la sp\lare 54 %. Produc]ia l medie de ln\ este cuprins\ `ntre 4,5 kg la femele [i respectiv 9 kg la masculi. Produc]ia de carne. ~n condi]iile aplic\rii unor tehnologii adecvate de cre[tere [i `ngr\[are, precum [i a unor ra]ii echilibrate, tineretul apar]innd acestui tip reac]ioneaz\ foarte bine ob]inndu-se sporuri medii zilnice de peste 250 g. Carcasele au o structur\ fizic\ [i tisular\ cu valori apropiate de cele specifice mieilor apar]innd raselor precoce. Carnea rezultat\ `n urma sacrific\rilor, este pers\lat\, f\r\ miros specific [i cu calit\]i gustative superioare. Randamentul la sacrificare `nregistrat`n cazul tineretulovin `ngr\[ateste de 52 %. 3.3.4. TIPUL DE LAPTE PALAS Lucr\rile de formare au fost ini]iate `n anul 1973 de I. P\unescu [i continuate de R., R\ducu. Ini]ial la ICPCOC Palas-Constan]a a fost importat din Israel primul nucleu de ras\ Awassi, urmat apoi `n anul 1975 de un alt import de reproduc\tori apar]innd rasei Friz\, din Germania. Ace[ti reproduc\tori au fost utiliza]i la `ncruci[\ri cu oi locale apar]innd rasei Merinos de Palas [i popula]iei de Spanc\, urm\rinduse conservarea [i consolidarea `nsu[irilor valoroase pe un genotip sintetic, `n vederea form\rii unor linii de ovine cu un poten]ial lactogen ridicat [i bine adaptate condi]iilor de mediu din ]ara noastr\. - 59 -
Din F2 efectivu a evolua geneti izolat reproducti urm\rindu-se l t c v totodat evitare unei consangviniz\r strns corelat cu selec]ia \ a i e \ direc]iona progresiv pentru produc]i de lapte. Asem\nare genetic a l \ a a \ popula]ie nou creat\ cu rasele parental este urm\toarea 57,86 % cu Friza; i e : 21,81 % cu Merinosu de Palas; 12,89% cu Awassi 7,44% cualte rase. l [i ~nsu[iri morfoproductive. Fenotipic oile din Linia de lapte Palas sunt caracterizate prin elemente de exterior specifice. Astfel, capul este de m\rime mijlocie cu profil convex la oi [i ceva mai pronun]at la berbeci fiind acoperit cu jar lucios [i de culoare alb\; coarnele sunt prezente doar la cca. 25 % din berbeci, oile sunt ciute. Exteriorul indivizilor din aceast\ popula]ie este unul caracteristi c oilor de lapte, cu aspect corporal piriform [i o conforma]i armonioas\ e specific\ tipului respirator. Constitu]ia este fin\ spre robust\; sunt animale rezistente [i au o bun\ adaptabilitat la condi]iile de cre[tere specifice e zonelor de cmpie, manifest\ `ns\ sensibilitate fa]\ de umiditatea ridicat\. Gtul este de lungime [i grosime mijlocie, purtat oblic [i lipsit de rezerve cutanate. La aproximativ 35 % din indivizii popula]iei sunt prezente `n partea inferioar\ a gtului ni[te apendici cutana]i mo[teni]i de la Friz\, denumi]i cercei. Membrele sunt de m\rime mijlocie `ns\ au osatura solid\, cornul copitei este negru rezistent la parcurgerea [i unor distan]e lungi. Aspectul exterior al `nveli[ului pilos este asem\n\tor oilor cu ln\ semifin\. Din punct de vedere cantitativ produc]ia de ln\ ob]inut\ dup\ tuns este de cca. 2,8 kg la femele [i 3,5 kg la berbeci. Lna are extindere slab\ pe corp, fiind moderat extins\ pe abdomen, iar pe cap [i membre de la genunchi [i jaret `n jos lipse[te. Fine]ea fibrelor de ln\ este cuprins\ `ntre 28 [i 32 , iar randamentullnii la sp\lare este de 62 %. Dezvoltarea corporal\ este bun\, greutate medie de 55 kg la fiind femele [i 75 kg la masculi. Talia corporal\ la greb\n este de 67 cm la oi [i 83 cm la berbeci, adncimea toracelui 40,6 cm, format corporal dolicomorf. Ugerul este globulos cu ]esut glandular abundent. Greutatea la na[tere 4,5 kg la mieii proveni]i din f\t\ri unipare [i 3,4 kg la cei din f\t\ri gemelare. Produc]ia de lapte. Oile apar]innd acestei linii au un poten]ial lactogen superior celorlalte rase [i popula]ii locale de ovine. Astfel, produc]ia medie de lapte ob]inut\ `ntr-o perioad\ a lacta]iei de 225 zile este de 180 l la multipare [i 170 l la primipare. Substan]a uscat\ din lapte este 18 % din care procentul de gr\sime [i protein\ de]ine 5,8 % [i respectiv 6,56 %. Indicii de reproduc]ie. Fecunditatea specific\ este de 90 %, iar prolificitatea [i natalitatea au valori de 127 % [i respectiv 94 %. - 60 -
Rasele de ovine din alte ]
3.4. RASE DE OVINE DIN ALTE }|RI

~n scopul ridic\rii eficien]ei economice `n exploatarea ovinelor, amelior\rii formelor locale [i form\rii de noi rase, `n ]ara noastr\ au fost importate `n ultimele decenii diferite rase de ovine. O parte dintre acestea sau aclimatizat [i au avut o contribu]ie major\ `n consolidarea unor `nsu[iri valoroase la tipurile [i popula]ii locale de ovine, altele au contribuit la formarea unor rase noi, iar unele au disp\rut, din diverse motive,la scurt timp dup\ ce au fost importate. 3.3.1. RASE DE OVINE DIN RUSIA Num\rul raselor crescute `n Rusia [i `n actualul spa]iu al CSI sunt de peste 50 [i apar]in unor tipuri morfoproductive diverse. ~ns\ marea majoritate a oilor crescute apar]in grupului de rase cu ln\ fin\. De asemenea, pe teritoriul actual al CSI se cresc [i diferite rase locale, cu ln\ groas\, avnd produc]ii mixte. ~n continuarevom prezenta cele mai importanterase crescute `n Rusia [i spa]iul actual al Comunit\]ii Statelor Independent . e Rase de oi cu ln\ fin\. Primele oi Merinos importate `n Rusia au fost din Spania, Saxonia [i Silezia [i apar]ineau `n marea lor majoritate tipului Electoral [i Negretti. Pe la jum\tatea sec. XIX prin ameliorarea [i perfec]ionarea Merinosului Mazaev s-a ob]inut un nou tip de ovine cu ln\ fin\ denumit Novocaucazian care, ulterior a jucat un rol important `n formarea multor rase de oi cu ln\ fin\ `n ex-URSS. Multe rase din aceast\ grup\ au fost importate [i `n ]ara noastr\ `n scopul utiliz\rii la `ncruci[\ri cu rasele locale. MERINOS STAVROPOL S-a format `n perioada 1923 - 1950 `n . regiunea cu aceea[i denumire. Procesul de formare a avut la baz\ `ncruci[area oilor Merinos Novocaucazian cu berbeci Merinos Rambouillet american [i Merinos Australian. Talia indivizilor apar]innd acestei rase este mijlocie spre mare. Pe corp rezervele de piele sunt bine reprezentate [i evidente, iar lna are o foarte bun\ extindere pe extremit\]i. Greutateacorporal\este de 65 kg la femele [i 100 kg la masculi. Produc]iade ln\ variaz\ `ntre 5 - 6 kg la femele [i 8 - 10 kg la masculi, iar [uvi]ele din cojoc au lungimede 9 - 10 cm, iar fine]ea fibrelor de ln\ - 61 -
Fig. 17. Merinos Stravopol
este de 20 - 22 . Randamentul lnii la sp\lare 45%. La noi `n ]ar\ aceast\ ras\ s-a aclimatizat foarte bine [i a fost utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie `n vederea masiviz\rii corporale [i `mbun\t\]irii unor `nsu[iri calitative ale lnii la rasele locale Merinos de Palas [i Merinos Transilv\nean .
MERINOS CAUCAZIAN Aceast\ ras\ s-a format `n regiunea sudic\ . a Stavropolului, `ntre anii 1923 - 1935. La baza form\rii acestei rase de oi cu ln\ fin\ au stat `ncruci[\rile dintre Merinos Novocaucazian cu Merinos Rambouillet american, par]ial Merinos Askanian [i `ntr-o m\sur\ mai redus\ Merinos Groznensk. Scopul principal al acestor `ncruci[\ri a fost de ob]inere a unui tip de ovine cu talia [i greutatea vie mai mare, constutu]ie robust\, exterior corect [i lna cu `nsu[iri superioare. Greutateacorporal\medie a oilor este de 55 - 60 kg la femele [i de 90 - 120 kg la masculi. Produc]iamedie de ln\ este 7 - 8 kg la femele [i 9 - 11 kg la masculi. Fibrele de ln\ din [uvi]\ au o lungime de 8 - 9 cm, iar fine]eaeste de 20 - 22 . Importate `n ]ara noastr\ efectivele de ras\ Merinos Fig. 18. Merinos de Caucaz Caucazian s-a adaptat foarte bine fiind crescute `n ras\ curat\ [i utilizate la `ncruci[\ri de infuzie `n vederea corect\rii unor `nsu[iri deficitare la Merinos de Palas [i Merinos Transilv\nean. MERINOS GROZNENSK Aceast\ ras\ s-a format `n intervalul 1933 . - 1951 `n condi]iile stepelor Nogaisk din Daghestan, situate `n nordul Caucazului. La baza form\rii noii rase au stat `ncruci[\rile oilor locale Merinos Mazaev cu berbeci Merinos Australian, par]ial Merinos Stavropol [i `n mai mic\ m\sur\ Merinos Precoce.
- 62 -
Extinderea lnii pe corp este foarte bun\, pliurile cutanate sunt evidente [i `n num\r mare, prolificitatea 130 - 145 %. Greutatea corporal\ este de 50 - 55 kg la femele [i de 75 - 90 kg la berbeci. Rasa MerinosGroznenskse remarc\ prin calitatea foarte bun\ a lnii. Astfel, produc]ia de ln\ este 6 - 8 kg la oi [i 10 - 13 kg la berbeci. Lna din [uvi]e are o lungime de 9 - 10 cm, o fine]e medie de 18 - 22 , 8 - 10 ondula]ii/cm liniar, un luciu pronun]at [i o m\t\sozitate accentuat\. Fig. 19. Merinos Groznensk La noi `n ]ar\ aceast\ ras\ a fost importat\ `n scopul utiliz\rii la `ncruci[\ri de ameliorare `n vederea `mbun\t\]irii produc]iei de ln\ la popula]iile de Spanc\ [i la efectivele apar]innd raselor locale de ovine cu lna fin\. De asemenea, a fost utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie cu oi de ras\ Merinos Transilv\nean `n scopul `mbun\t\]irii omogenit\]ii, lungimii, m\t\sozit\]ii lnii [i calit\]ii usucului. MERINOS SOVIETIC Este o ras\ foarte bine adaptat\ zonei de . step\ fiind `ntlnit\ `n regiunile Rostov, Irkutsk, Omsk, Caucazul de Nord, Siberia, Ural, R. Cazah\ [i R. Kazahstan. La baza form\rii acestei rase au stat `ncruci[\rile dintre Merinos Mazaev [i Novocaucazian cu berbeci Merinos Rambouillet `n prim\ faz\, apoi cu Merinos Askanian, Caucazian, Stavropol, Groznensk, Altai [i Merinos Precoce. Lucr\rile de selec]ie [i ameliorare desf\[urate au permis ob]inerea `n cadrul rasei a dou\ tipuri morfo-p roductive [i anume unul de ln\ fin\ iar cel\lalt de ln\ fin\-carne. Tipul de ln\ este caracterizat printr-o dezvoltare corporal\ mai mic\, oile avnd greut\]i de 45 - 55 kg, iar berbecii 65 - 80 kg. Produc]ia de ln\ este de 5 - 7 kg la femele [i 10 - 13 kg la masculi, fine]ea medie a fibrelor 22 - 24 , iar lungimea [uvi]elor 8 - 9 cm. Randamentullnii la sp\lare 38 - 42 %. ~n ]ara noastr\ indivizii acestei rase au fost importa]i `n scopul amelior\rii oilor Spanc\ din sudul ]\rii [i din Dobrogea. MERINOS ASKANIAN Aceast\ ras\ s-a format `n regiunea Askania. Nova, iar lucr\rile propriu-ziseau durat aproximativun deceniu (1925 1934). - 63 -
Baza form\rii acestei rase a fost reprezentat\ de `ncruci[\rile berbecilor Merinos Rambouillet cu oi apar]innd unor popula]ii locale de Merinos, extrem de heterogene. Apoi, pentru ob]inerea tipului dorit s-a trecut la o selec]ie individual\ sever\. Fig. 20. Merinos Askanian Tipul ob]inut [i omologat ca ras\ se caracterizeaz\prin urm\toarele caracteristici: conforma]ia corporal\ corect\; constitu]ie robust\; greutatea corporal\ 60 - 70 kg la femele [i 115 - 130 kg la masculi; `n partea inferioar\ a gtului sunt prezente 2 - 3 cute ale pielii; produc]ia de ln\ 6 - 7 kg la oi [i 14 - 17 kg la berbeci; fine]ea fibrelor de ln\ 20 - 22 ; lungimea fibrelor din bucl\ 8 - 9 cm; prolificitatea 130 %. ARHAROMERINOS. S-a ob]inut `n regiunea mun]ilor Alma-Ata din R. Kazahstan. Procesul de formare a constat `n hibridare, pn\ la ob]inerea genera]iei a treia prin `ncruci[area oilor apar]innd raselor Merinos precoce [i Rambouilletcu un berbec s\lbatic Arhar (Argal), fiind denumit[i Merinosde munte de Kazahstan. Greutatea corporal\ medie este cuprins\ `ntre 60 - 65 kg la femele [i respectiv90 - 110 kg la berbeci.Produc]iade ln\ este de 6 kg la femele [i 11 kg masculi. Fine]ea fibrelor 24 - 26 , iar lungimea6 - 8 cm. Prezint\ o capacitate mare de adaptabilitate la p\[unatul specific zonelor montane,`ns\ cu Fig. 21. Arharomerinos umiditate atmosferic\ redus\. Prolificitateaspecific\ 135 %. Rase de oi cu ln\ semifin\. La `nceputul acestui secol oile cu ln\ fin\ din Rusia erau reduse numeric, fiind reprezentate `n general de cele venite prin transhuman]\ din Romnia [i Bulgaria. ~n afara rasei }igaie care, a fost introdus\ de ciobanii romni `nc\ din secolul trecut, actualmente `n Rusia se cresc mai multe rase cu ln\ semifin\. - 64 -
Majoritatea acestora s-au format prin `ncruci[\rile practicate `ntre oile locale cu berbeciapar]inndunor rase importate. Cele mai importante rase din acest tip productiv ln\ semifin\carne [i carne-ln\ semifin\, sunt urm\toarele: Gorikov format\ prin `ncruci[area oilor locale din regiunea cu acela[i nume cu berbeci Hampshire; Gruzin\, format\ `n regiunea muntoas\ din R. Gruzin\ prin `ncruci[\riledirijate dintre oile locale cu coada gras\ [i a celor cu lna mixt\ Tu[in cu berbeci Merinos Precoce; rasa de munte din Daghestan , format\ prin `ncruci[areaoilor Gunib cu berbeci Wrttemberg. Reprezentantul tipic al acestui tip morfoproductiv este rasa Kuib`[ev. Aceasta este format\ `n regiunea cu acela[i nume (1936 1948) prin `ncruci[area oilor locale cu ln\ groas\ [i mixt\ Cerkassk cu berbeci Romney Marsh. Lucr\rile de formare aveau ca deziderate majore ob]inerea unui tip de oaie cu bune `nsu[iri calitative ale lnii [i aptitudini pentru produc]ia de carne [i foarte bine adaptat\ condi]iilor de mediu locale. Femelele din prima genera]ie au fost `ncruci[ate `n continuare cu berbeci Romney Marsh, dup\ care s-a continuat cu `mperechereameti[ilor `ntre ei pn\ la ob]inerea tipului dorit. G reutatea oilor este de 60 - 70 kg la femele [i 100 - 110 kg la berbeci. Produc]ia de ln\ este de 3,8 - 4,0 kg la femele [i de 6 -6,5 kg la masculi. Lna este omogen\, cu o lungime [i o fine]e a fibrelor de 14 - 15 cm [i respectiv 30 - 34 . Randamentul lnii la sp\lare 54- 60 %. Carnea animalelor sacriFig. 22. Kuib`[ev ficate este adesea marmorat\, de foarte bun\ calitate. La tineretul ovin `ngr\[at randamentulla sacrificare este cuprins `ntre 52 [i 60 %. Rase de carne-gr\sime. Aceast\ grup\ cuprinde oile de tip Kurdiuk, carcaterizate prin talia mare, ln\ inferioar\ calitativ, depozit de gr\sime la crup\, fes\ [i baza cozii, numit kurdiuk. Locul de formare a oilor din aceast\ grup\ este reprezentatde sudvestul Asiei, r\spndindu-seapoi [i `n partea central\ precum [i `n sudestul zonei europenea ex-URSS.Actualmenteefective mai importante - 65 -
sunt crescute `n zone cu tradi]ie `n consumul c\rniigr\simii de oaie[i [i anume `n Kazahstan, Turkmenistan, Tadjikistan, partea sudic\ a Siberiei [i `n regiunea Astarahan. Acest tip morfoproductivcuprinde mai multe rase dintre care cele mai reprezentative sunt Gissar, Edilbaev [i Saradjin. Toate aceste rase prezint\ caractere de exterior asem\n\toare [i anume: conforma]ie corporal\ corect\; capul de m\rime mijlocie, cu profil pronun]at convex; urechile lungi, late [i purtate aplecat; forme corporale largi [i adnci. Culoarea predominant\ este brun-ro[cat\, de nuan]e diferite. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 80 - 95 kg la femele [i 120 - 150 kg la masculi. Lna are extindere slab\ pe corp [i nu prezint\ importan]\ deosebit\ pentru Fig. 23. Gissar industria textil\. Rase de pielicele [i lapte. Aceast\ grup\ cuprinde rasele Karakul, Sokolsk, Re[etilov [i Malici [i, sunt exploatate prioritar pentru produc]ia de pielicele [i secundar pentru cea de lapte. Rasa KARAKUL ocup\ un areal extrem de vast, iar actualmente ameliorarea acesteia se face prin selec]ie riguroas\ [i cre[tere pe baz\ de linii [i familii concomitent cu asigurarea unor condi]ii optime de hr\nire [i `ntre]inere. Scopul acestor ac]iuni este de ob]inere a unui procent de pielicele de calitate superioar\ de peste 95 %. Apar]ine tipului morfoproductiv de pielicele, fiind cea mai valoroas\ ras\ din aceast\ grup\ [i una dintre cele mai r\spndite de pe glob. Origine [i modul de formare. Literatura de specialitate prezint\ numeroase date privitoare la locul [i condi]iile `n care s-a format rasa Karakul. Astfel, S`nt`n (1900), emite ipoteza potrivit c\reia locul de origine a rasei Karakul ar fi Asia de Sud-Vest, de unde a fost r\spndit\ ulterior de c\tre arabi. Al]i autori sus]in c\ aceast\ ras\ s-a format prin `ncruci[area oilor negre cu coad\ lung\ cu cele afgane cu fesa gras\. Originea metis\ a oilor Karakul este sus]inut\ [i de E.V., Perepelchin (1915) care `[i bazeaz\ afirma]iile pe faptul c\ forma caracteristic\ a cozii nu este dect rezultatul `ncruci[\rii oilor Kurdiuk cu cele cu coada lung\. - 66 -
Asemenea originii [i datele referitoare la locul de formare a rasei Karakul sunt multe [i contradictorii. Majoritatea cercet\torilor admit faptul c\ aceast\ ras\ a ap\rut `n Arabia, fiind adus\ `n Turkestan `nc\ din secolul al VIII-lea. Participarea oilor arabe la formarea actualei rase este confirmat\ [i de faptul c\ primele informa]ii privitoare la oile de pielicele se g\sesc `n izvoarele sec. X mai exact `n cartea ,,Kitab al mesalic va-1- memalic. Exist\ [i teorii conform c\rora oile Karakul `[i au locul de formare `n arealul reprezentat de stepa arid\ din Uzbekistan [i Turkmenia [i a celei din nordul Afganistanului[i Persiei (Iran). Ast\zi este unanim acceptat faptul c\ rasa Karakul s-a format `n Asiei Central\, la est de Marea Caspic\, pe teritoriul actualelor state T\tare (Uzbekistan,Tadjikistan,Turkmenistan) un spa]iu cuprins `ntre pe zona de nord a podi[uluiIran, Marea Caspic\, Siberia, Mun]ii Tian-Chan [i podi[ul Pamir, a c\rei suprafa]\ m\soar\ cca. 2 mil. km2. Relieful predominant al acestui areal este cel de podi[ cu `n\l]imea medie de 2000 m, cu limita maxim\ de 7800 m a vrfului Kaufman [i cea minim\ de 239 m lng\ Oaza Barim Alli. Clima specific\ este de tip continental cu ierni extrem de geroase [i veri dogoritoare [i cu diferen]e `ntre temperaturile nocturne [i cele diurne; precipita]iile sunt reduse (cuprinse `ntre 61 - 300 mm anual) iar vegeta]ia s\r\c\cioas\. Denumire rasei provine din cuvntul asirian ,, Kara-ghiul care `nseamn\ trandafirul negru, nume ce este dat mielului negru cu `nveli[ul pilos dispus `n bucle diferite, asemenea r\sucirii petalelor de trandafir. Pentru a sublinia interesul de care se bucur\ oile acestei rase `n rndul cresc\torilor,este suficient s\ reamintimcele afirmate `n 1912 de c\tre Kojevnikov ,,Karakulul este o minune, un joc al naturii `nc\ neghicit. Aria de r\spndire Efectivele cele mai valoroase [i mai . numeroase de oi Karakul se cresc `n R. Uzbek\, cu centrele de cre[tere Buhara [i Samarkand, unde se afl\ [i Institutul de Cercet\ri {tiin]ifice pentru Cre[terea Oilor Karakul. Actualmente, efectivul mondial exploatat pentru pielicele dep\[e[te 35 mil., indivizi, din care majoritatea o reprezint\ oile de ras\ Karakul. Efective importante se cresc `n ]\rile ex- sovietice din Asia Central\, precum [i `n Afganistan, Iran, Namibia, Africa de Sud. De asemenea, rasa Karakul se mai cre[te `n Romnia, Argentina, Austria, Italia Polonia, Cehia [i Slovacia. Datorit\ dificult\]ilor de aclimatizare la zonele cu climat umed [i rece, `n multe ]\ri efectivele de oi Karakul sunt reduse numeric.
- 67 -
Pielicelele recoltate prin sacrificarea mieilor sunt extrem de apreciate pe pia]a interna]ional\. ~nsu[irile calitative ale pielicelelor, precum [i variet\]ile de culoare, vor fi prezentate `n alt capitol (vezi produc]iile ovinelor). MALICI este r\spndit\ `n Crimeea, raioanele Eupatoriei, `n Ialta, zonele montane din Simferopol [i Feodosia, precum [i `n Cubani. Pielicele ce se ob]in sunt superioare calitativ celor de Sokolsk [i Re[etilov, `ns\ inferioare celor Karakul. Coada este iar culoarea de lat\ lnii poate fi neagr\, alb\, sau brum\rie. Pielicelele meti[ilor rezulta]i din `ncruci[area cu berbeci Karakul sunt valoroase din punct de vedere a calit\]ii [i `nsu[irilor buclajului. SOKOLSK [i RE{ETILOV. Exteriorul acestor rase este asem\n\tor. Greutatea medie a ovinelor este de 32 - 35 kg; lungimea [uvi]elor 15 20 cm la Sokolsk [i de 20 - 32 cm la Re[etilov; cantitatea de ln\ 2,4 4,0 kg; produc]ia de lapte pe lacta]ie 65 - 120 l. Sokolsk este r\spndit\ `n regiunile Kobeleak, Platova, Krasnograd, Kremenciug, Dnepropetrovsk[i `n raioanele din NovoMaskva. Cele mai valoroase exemplare se `ntlnesc `n jurul satului Sokolski (de unde vine [i denumirearasei). Principalaparticularitatece le deosebescde oile Re[etiloveste culoareacare, poate fi de la brum\riu normal la nuan]e de gri-deshis[i gri-metalizatsau gri-alb\strui. Re[etilov Cele mai valoroase exemplarede oi din aceast\ ras\ se . cresc pe valea rului Golotv`. Exteriorul ovinelor din acest\ ras\ este aproape identic cu cel al oilor Sokolsk, `ns\ au culoarea neagr\. ~ncruci[area oilor Re[etilov cu berbeci Karakul s-a f\cut `n scopul `mbun\t\]iriiproduc]iei de pielicele [i `nsu[irilor calitative ale acestora. Prin `ncruci[areaoilor din rasele men]ionatecu berbeci Karakul,`n F2 calitatea pielicelelor este foarte apropiat\ de cea specific\ rasei paterne,iar `n F3 practicnu se deosebescde cele Karakul. Rase de blan\. Aceast\ grup\ cuprinde `n principal rasele Romanov [i Kulundin, la care se mai adug\ [i oile nordice [i cele din Siberia. ROMANOV Este o ras\ veche, format\ `nc\ din secolul trecut, `n . regiunea Iaroslav. Referitor la formarea acestei rase, p\rerile sunt `mp\r]ite, `ns\ marea majoritate a cercet\toriloraccept\ faptul c\ la baza form\rii au stat oile locale din zona de formare, condi]iile geoclimatice specifice, precum [i selec]ia efectuat\ de c\tre om `n vederea `mbun\t\]irii calit\]ii bl\nurilor, lnii [i prolificit\]ii. Actualmentecele mai valoroase exemplare de ras\ Romanov se cresc pe versan]ii munto[i din apropierea rului Volga [i `ndeosebi `n jurul ora[ului Tutaiev - 68 -
Fig. 24. Romanov
Greutatea corporal\ la femele este de 32 - 56 kg [i 50 - 65 kg la masculi. La f\tare, greutatea medie a mieilor depinde foarte mult de num\rul acestora. Astfel, mieii proveni]i din f\t\ri simple au o greutate medie de 3,5 kg; cei din f\t\ri duble 3 kg. ~n cazul mieilor proveni]i din f\t\ri triple [i cvadruple greutatea corporal\ la f\tare este cuprins\`ntre 2,5 - 3,0 kg [i respectiv 1,5 -2,5 kg.
Oile de ras\ Romanovpot f\ta de dou\ ori pe an, producnd astfel `n condi]ii obi[nuite de `ntre]inere cel pu]in 4 miei. De asemenea,oile Romanovau o bun\ capacitatede al\ptare, sunt bune mame [i nu sunt conservatoare ce prive[tesezonulde reproduc]ie. `n Capul este acoperit cu fibre negre lucioase, prezentnd adesea ni[te zone albe; este mai larg, cu profil berbecatla masculi [i mai `ngust [i cu profil drept la femele. Talia specific\ rasei este 65 cm cu limite cuprinse `ntre 50 cm [i 73 cm. Coada este lung\, format\ din cca., 11 - 14 vertebre [i mai rar 15 sau 16. La na[tere mieii sunt negri, `ns\ prezint\ frecvent pe vrful cozii, membre [i cap pete de culoare alb\. Blana are o culoare gri `nchis cu nuan]e alb\strui [i reprezint\ produc]ia principal\ ob]inut\ din exploatarea acestei rase. ~nveli[ul pilos este reprezentat de un amestec de puf [i ln\. Fibrele sub]iri din cojocul oilor au o culoare gri deschis, lungimea 1,5 - 2 cm [i o fine]e de 25 . Fibrele groase au lungimea de 4 - 6 cm, iar fine]ea acestora variaz\ `ntre 44 [i 55 . Raportul normal dintre fibrele groase [i cele sub]iri este 1/6 cu limite 1/3 [i 1/16. Oile Romanov se tund de 2 - 3 ori pe an, rezultnd ocantitate de ln\/individ de cca. 2,5 kg. Carnea rezultat\ prin sacrificarea tineretului ovin este mai fraged\ [i nu are miros specific. Bl\nurile recoltate dup\ sacrificare sunt u[oare, elastice [i au o culoare gri `nchis cu reflexe alb\strui. Totalitatea acestor caracteristici fac ca bl\nurile ob]inute din sacrificarea tineretului de vrst\ 4 - 6 luni, s\ fie deosebit de apreciate `n industria prelucr\toare. Prolificitatea [i calitatea bl\nurilor reprezint\ `nsu[irile care au consacrat rasa Romanov `n toat\ lumea. La aceast\ ras\ prolificitatea - 69 -
este de 250 % ajungnd`n unele cazuri [i la 350 %. Frecventoile fat\ 3 sau 4 miei, recordulrasei fiind 11 miei la o f\tare. KULUNDIN. Este r\spndit\ `n stepele Kulundin din Altai. Exteriorul acestei rase este asem\n\tor oilor Kurdiuk, cu specifica]ia c\ au coada mai scurt\ [i mai gras\ [i nu posed\ depozitul de gr\sime din regiunea fesei. ~nveli[ul pilos este negru, iar raportul dintre fibrele groase [i cele sub]iri, este de cuprins `ntre 1/4 [i 1/6. Bl\nurile, de[i sunt inferioare celor ob]inute de la Romanov, sunt foarte apreciate`n industriaprelucr\toare. 3.4.2. RASE DE OVINE DIN ANGLIA ~n Anglia, pe parcursul exploat\rii oilor, cre[terea [i selec]ia a fost direc]ionat\ preponderent spre `mbun\t\]irea aptitudinilor pentru carne, motiv pentru care din totalul raselor de oi din aceast\ insul\ 80 % sunt `ncadrate `n tipul morfoproductiv specializat pentru aceast\ produc]ie. Marile calit\]i productive precum [i capacitatea ridicat\ de adaptare la condi]ii de mediu dintre cele mai diverse, au f\cut ca multe din aceste rase s\ se r\spndeasc\ aproapetot globul, participndatt pe la formarea unor rase noi ct [i la ameliorareacelor locale `n direc]ia produc]ieide carne. Cel mai bine s-au adaptat[i, au dat rezultatefoarte bune, `n ]\rile oceanicecu clim\ apropiat\de cea din Anglia. ~n func]ie de lungimea lnii, rasele de oi din Anglia se `mpart `n dou\ grupe: rase de oi cu lna lung\ [i rase de oi cu lna scurt\. ~n afar\ de acestea, mai sunt [i oile de munte dintre care, cea mai important\este rasa Cheviot. CHEVIOT Denumire provine de la dealurile Cheviot situate `n . regiuneace separ\Anglia de Sco]ia. S-a format prin selec]ia oilor locale [i ameliorarea acestora cu berbeci Leicester [i Lincoln. Greutatea oilor adulte este 50 55 kg [i de 70 - 80 kg la berbeci. Tineretul ovin are o foarte bun\ vitez\ de cre[tere [i poate atinge `n mod frecventla vrsta de 4 luni cca. 40 kg.
Fig. 25. Cheviot
- 70 -
Produc]ia de ln\ la cele dou\ sexe este de 3 kg la femele [i respectiv 5 kg la berbeci. Fibrele de ln\ au o fine]e [i o lungime relativ\ de 30 - 35 [i respectiv 8 - 9 cm. Este o ras\ rezistent\ la climat rece [i umed [i nu este preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de `ntre]inere. Rasele de oi cu lna lung\. ~n aceast\ grup\ sunt incluse rasele de oi la care, lna are o lungime de peste 10 cm. Arealul ocupat de oile apar]innd acestei grupe este cel situat `n centrul Angliei, cu terenuri joase [i umede(adesea ml\[tinoase denumite marsh ). Clima blnd\ [i umed\ din aceste zone permite `ntre]inerea oilor pe p\[une `n cea mai mare parte a anului. Oile apar]innd acestei grupe de rase sunt de talie mare, cu `nveli[ul pilos alb `n totalitate, inclusiv jarul de pe extremit\]i. Viteza de cre[tere foarte bun\ permite realizarea la categoriilede tinereta unor sporurimedii zilnice cuprinse`ntre 300 - 350 kg. Datorit\ faptului c\ sunt rezistente fa]\ de condi]iile de mediu, precoce [i foarte bune amelioratoare a produc]iei de carne, rasele de ovine din aceast\ grup\ s-au extins pe aproape toate meridianele globului, participnd totodat\att la ameliorarea unor `nsu[iri la diferite popula]ii locale ct [i la formarea de rase noi. LEICESTER. Este rasa tipic\ a grupei, fiind denumit\ [i Dishley sau New Leicester. S-a format `nc\ din sec. XVIII `n regiunea cu acela[i nume prin selec]ia riguroas\ a oilor locale coroborat\ cu o alimenta]ie abundent\, fiind cea mai veche ras\ perfec]ionat\ din Anglia. Ulterior, aceast\ ras\ a fost ameliorat\ continuu, ajungndu-se la tipul actual caracterizatprin aptitudini mixte, de carne [i ln\. Talia rasei este de 68 - 74 cm, nu prezint\ coarne, iar dimorfismul sexual este mai pu]in accentuat.Toracele este larg, pieptul descins [i proeminent, spata alungit\, linia superioar\ orizontal\, iar trenul posteriorbine dezvoltat. Greutatea corporal\ este 85 - 110 kg la femele [i 120 - 130 kg la berbeci. Este o ras\ precoce [i cu o predispozi]ie accentuat\ spre `ngr\[are, folosind foarte bine resursele furajere. Randamentul la sacrificareeste de 55 - 58 %, iar carcaselerezultate sunt pline, largi [i compacte. Lna lipse[te de pe extremit\]i (pe frunte formeaz\ un mo]) `ns\ este uniform\, [uvi]ele lungi [i conice, lungimea fibrelor de 15 - 20 cm, iar fine]ea este de 35 - 42 . Cantitatea de ln\ ob]inut\ de la femele este de 5 - 6 kg, iar de la berbeci 7 - 8 kg.
- 71 -
Rasele de ovine din alte ] BORDER-LEICESTEREste r\spndit\ pe aproape toat\ suprafa]a . cu altitudineasub 250 m, din Marea Britanie. ~n zonele mai `nalte este adus\ doar atunci cnd se utilizeaz\la `ncruci[\ricu rasele de munte. S-a format din `ncruci[arearaselor Dishley cu Cheviot [i se caracterizeaz\ prin precocitatepronun]at\[i prolificitate ridicat\ (180%). ~n Anglia este frecvent utilizat\ pe linie patern\ la `ncruci[\ri cu Cheviot `n vedereaob]inerii meti[ilorHalf-breed (1/2 snge) care, sunt crescu]i ca atare pentru carne, sau sunt `ncruci[a]i `n continuare cu berbeci Suffolk sau Oxford pentru producerea de indivizi mai grei. De asemenea, mai este utilizat\ [i la `ncruci[\ri cu berbeci Scoth-Blakface [i Swalendale pentru ob]inerea meti[ilor Grey-face (fa]\ cenu[ie) care, sunt extrem de aprecia]i datorit\ calit\]ii c\rnii din carcas\.
Fig. 26. Rase engleze[ti cu ln\ lung\ (a = Leicester; b- Lincoln; c Border Leicester; d Romney Marsh)
Greutatea corporal\ a oilor variaz\ `ntre 60 - 70 kg [i 100 - 120 kg la berbeci. Lna este uniform\ [i de calitate bun\, are un luciu relativ - 72 -
bun, cnt\rind 4 - 6 kg la femele [i 6 - 8 kg la masculi. Lungimea [uvi]elor este cuprins\ `ntre 20 [i 25 cm, iar fine]ea fibrelor se `ncadreaz\ `ntre limitele de 30 - 35 . A fost importat\ [i la noi `n ]ar\ `n vederea utiliz\rii la `ncruci[\ri cu popula]ii locale de ovine. Astfel, `n cazul `ncruci[\rilor practicate cu oi Spanc\ s-a realizat o `mbun\t\]ire a precocit\]ii [i prolificit\]ii (s-a ajuns la 170 %). ROMNEY-MARSH. Denumirea rasei provine de la p\[unile bogate din regiunile joase [i umede, unde s-a format, din comitatul Kent. A rezultat prin `ncruci[area oilor locale cu berbeci Lincoln, Leicester [i Cotswold. Aceast\ ras\ are o constitu]ie robust\, conforma]ie corect\, carne de calitate superioar\ [i o prolificitate de 120 - 135 %. Talia are limite cuprinse `ntre 54 - 65 cm, iar greutatea corporal\ este de cca. 60 - 70 kg la oi [i 70 - 100 kg la berbeci. Mieii se dezvolt\ foarte repede,ajungndla vrsta de 4 luni la greut\]ide 30 - 33 kg, iar la 9 luni la 45 - 50 kg. Produc]ia de ln\ este de 4 - 5 kg la oi [i respectiv 6 - 7 kg la berbeci,cu o fine]e a fibrelorde 32 - 35 [i o lungimede 15 - 23 cm. ~n ]ara noastr\ a fost utilizat\ la `ncruci[\ri cu rasa }igaie `n scopul amelior\rii precocit\]ii [i produc]iei de ln\. LINCOLN. S-a format `n comitatul cu acela[i nume din estul Angliei prin selec]ia oilor locale, fiind recunoscut\ ca ras\ `nc\ de la mijlocul sec. XVII, fiind considerat\ totodat\ [i str\mo[ul multor rase din ]ara `n care s-a format. La ob]inerea tipului actual al rasei au mai participat [i reproduc\toride ras\ Dishley-Merinos. Este o ras\ mai masiv\, viteza de cre[tere la tineret este foarte bun\, iar prolificitatea specific\ se `ncadreaz\ `ntre limitele 112 - 115 %. Greutatea corporal\ a oilor adulte poate ajunge la 100 - 120 kg, iar la berbeci la 135 - 140 kg. Tineretul ovin `ngr\[at atinge frecvent la vrsta de 12 luni greut\]i corporale de cca. 95 kg, cnd de fapt sunt [i sacrifica]i, rezultnd carcase cu o greutate de 40 - 45 kg (randamentulla sacrificare 55 %). Lna este lucioas\, u[or ondulat\ [i are lungimea cuprins\ `ntre 30 - 40 cm, iar [uvi]ele sunt lungi [i atrnnde. Produc]ia de ln\ este de cca. 6 - 7 kg la oi [i 9 - 11 kg la berbeci, iar fine]ea fibrelor se `ncadreaz\ `ntre limitele 40 - 50 . A fost importat\ [i ]ara noastr\ `n vedrea `ncruci[\rii cu oi }urcan\. Rase de oi cu lna scurt\. Oile din aceast\ grup\ mai sunt denumite [i oi de [es sau down [i, au lungimea lnii cuprins\ `ntre 6 - 10 cm. Toate rasele de oi incluse `n aceast\ grup\ au lna alb\ `ns\ jarul este - 73 -
pigmentat`n culori de la maro `nchis la castaniu deschis.Talia medie a raselor este cuprins\ `ntre 60 - 70 cm, conforma]iabrevimorf\, corpul larg [i adnc, iar `nsu[irile calitative ale c\rnii din carcas\ sunt mai bune comparativcu oile din grupa anterioar\. Lna este mai scurt\, mai fin\, `ns\ are un luciu diminuat. Locul de formare a raselor din aceast\ grup\ este regiunea dunelor calcaroase din sudul ]\rii de unde s-au r\spndit apoi `n toat\ Anglia, iar datorit\ `nsu[irilor specifice foarte valoroase au fost importate `n multe ]\ri ale lumii. Cele mai importante rase din aceast\ grup\ sunt Southdown, Suffolk, Shorpshire, Hampshire, Dorset Horn [i Oxford-down. SOUTHDOWN. Este cea mai veche ras\ din aceast\ grup\ [i s-a format prin selec]ie [i dirijare a `mperecherilor, alimenta]ie intens\ [i consangvinizare moderat\. A contribuit la ameliorarea altor rase, iar locul form\rii este partea sudic\ aAngliei. ~nsu[irile caracteristice acestei rase sunt urm\toarele: conforma]ia tipic\ oilor de carne, cu forme corporale largi, rotunjite; talia mijlocie (50 - 60 cm); trunchi relativ larg [i potrivit de lung cu mase musculare dezvoltate; precocitate pronun]at\. Greutatea corporal\ la femele este 65 - 70 kg, iar la Fig. 27. Southdown berbeci80- 100 kg; la tineretul ovin viteza bun\ de cre[tere`n primele luni de via]\ permite realizarea unor greut\]i corporale de 35 38 kg la vrsta de 4 luni, 47 - 54 kg la 8 luni, 60 - 65 la 12 luni, iar `n cazul masculilor peste 80 kg la 15 luni. Randamentul la sacrificare 57 - 60 %. Carnea din carcas\, datorit\ faptului c\ este pers\lat\, suculent\, fraged\ [i cu fibra muscular\ fin\, este extrem de apreciat\. Lna, la aceast\ ras\, comparativ cu cea specific\ altor tipuri din aceea[i grup\ este mai scurt\ (5 - 7 cm) [i mai fin\ (25 - 26 ). Produc]ia de ln\ este de 2,8 - 3 kg la femele [i 3 - 4 kg la masculi, iar randamentul la sp\lare 55 %. Fecunditatea specific\ este de 96 %, iar prolificitatea de 133 %.
- 74 -
Rasele de ovine din alte ] SUFFOLK. S-a format prin `ncruci[area oilor locale cu berbeci Southdown, iar recunoa[terea ca ras\ dateaz\ `nc\ din anul 1810. Capul este expresiv [i acoperit cu jar negru str\lucitor. Trunchiul lung [i cilindric; coaste scurte [i arcuite; spinarea, [alele [i crupa dispuse orizontal `ns\ largi; jigoul dezvoltat cu mase musculare descinse. Greutatea corporal\ a oilor adulte este de 70 - 80 kg, iar la berbeci 110 - 120 kg. Tineretul la 70 zile, `n func]ie de tipul de f\tare, poate avea greutatea vie cuprins\ `ntre 25 - 30 kg. Prolificitatea specific\ rasei este cuprins\ `ntre 148 % [i 170 %. Lna are extindere redus\ pe corp, este semilucioas\, lung\ 8 - 10 cm Fig. 28. Suffolk [i cu o fine]e de 26 - 28 .
Cantitateade ln\ la o tunsoareeste variabil\`ntre 2,5 - 4,0 kg. Rasa Suffolk este utilizat\ ast\zi la `ncruci[\ri `n multe ]\ri. A fost importat\ [i la noi fiind utilizat\ cu bune rezultate la `ncruci[\ri cu oi locale de ras\ }igaie, `n scopul amelior\rii precocit\]ii [i calit\]ii carcasei. SHORPSHIRE. S-a format prin selec]ia oilor locale din comitatul cu acela[i nume, iar pentru corectarea unor calit\]i deficitare s-a recurs [i la `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci Southdown [i Leicester. Exteriorul este asem\n\tor rasei Southdown deosebindu-se , totu[i prin masivitate [i talie mai mare. Berbecii au talia de 70 cm, iar oile 65 cm. Greutatea corporal\ este de 75 - 80 kg la femele [i de cca. 110 - 120 kg la berbeci. Prolificitatea specific\ rasei 165 - 175 %. Carnea din carcasele rezultate prin sacrificarea Fig. 29. Shorpshire tineretului ovin `ngr\[at este gustoas\, pers\lat\, suculent\ cu miros diminuat,randamentul sacrificarese `ncadreaz\`ntre limitele la 58 61 %. - 75 -
Lna este deas\, `ncheiat\, lung\ de 8 - 10 cm, semilucioas\, iar `n urma tunsului cojocul cnt\re[te 6 kg la femele [i 8 kg la berbeci. La fel ca multe rase engleze[ti [i oile Shorpshire sunt extrem de apreciate de c\tre cresc\tori. Prin utilizarea acesteia la `ncruci[\ri cu alte tipuri, meti[ii rezulta]i sunt aproape de neegalat pentru carnea lor de caliate superioar\ [i pentru capacitatea ridicat\ de `ngr\[are. HAMPSHIRE La formarea acestei rase au stat oile locale din . comitatul Hampshire `ncruci[ate cu berbeci Southdown. Indivizii apar]innd acestei rase se caracterizeaz\prin corp masiv, cap mare, constitu]ie robust\, valorificare superio a hranei, mare capacitate de ar\ acomodare [i prolificitate ridicat\. Greutateacorporal\ este 75 - 85 kg la oi [i 110 - 120 kg la berbeci. Prin hr\nire stimulativ\, la categoriile de tineret, sporul mediu zilnic poate atinge frecvent 400 g, iar la vrsta de 4 luni greutatea vie poate fi de 50 kg. Lna acoper\ bine corpul, este deas\, lucioas\, are 6 - 8 cm lungime[i o fine]e 26 - 30 . Cojocul prezint\ fibre Fig. 30. Hampshire diseminate `n masa lnii [i cnt\re[te 3,5 -4,0 kg. Indivizii acestei rase pot suporta foarte bine varia]iile de temperatur\, motiv pentru care s-au comportat foarte bine `n ]\rile `n care au fost importa]i. DORSET HORN. Aceast\ ras\ s-a format pe baza selec]iei [i furajarea abundent\ a oilor de dune din comitatele Dorset [i Somerset. Spre deosebire de celelalte rase din aceast\ grup\, oile Dorset Horn prezint\ coarne. Indivizii rasei sunt masivi [i au greutatea corporal\ cuprins\ `ntre 80 - 90 kg la femele [i 115 - 125 kg la berbeci. Tineretul ovin, atinge la vrsta de 4 luni greut\]i de peste 40 kg [i 65 kg la 9 luni.
Fig. 31. Dorset-down
- 76 -
Carcasele sunt de calitate foarte bun\, iar randamentul la sacrificare [i prolificitatea sunt de 55 - 60 % [i respectiv 175 - 190 %. Lna are o lungime de 8 - 10 cm [i o fine]e de 28 - 32 . Produc]ia de ln\ 3,0 -3,5 kg la femele [i 5 - 6 kg la masculi. OXFORD-DOWN S-a format la jum\tatea sec., XIX prin . `ncruci[area oilor Hampshairecu berbeci Cotswold. Oxford-downeste cea mai grea ras\ din cadrul oilor cu ln\ scurt\, se preteaz\ foarte bine la `ngr\[are[i, are o mare capacitatede valorificarea hranei.Greutatea oilor ajunge adese la 90 - 100 kg, a iar berbeci la 125 - 145 kg. ~n i cazul tineretulu ovin `ngr\[at i randamentu la sacrificare dep\ l [e[te 60 %. Produc]ia de ln\ este de 4 kg la oi [i 6 kg la berbeci, iar fibrele au o lungime de 10 - 12 cm [i o fine]e de cuprins\ `ntre 30 [i 34 . A fost importat\ [i `n ]ara noastr\, dnd rezultate foarte bune `n cazul `ncruci[\rilor cu }urcana. Fig. 32. Oxford-down 3.4.2. RASE DE OVINE DIN FRAN}A ~n Fran]a, `n ultimile decenii, cre[terea ovinelor a trecut de la exploatareapentru ln\ fin\ la cea pentru carne-ln\fin\. ~n acest sens, la nivel na]ionals-a in]iat un vast programde ameliorareaa produc]ieide carne.Cu toate acestea,de aprecierideosebitedin partea cresc\torilor se bucur\ [i rasele de oi specializatepentru produc]ia de lapte, deoarece acest produs serve[te la ob]inerea unor sortimente de brnzeturi de calitate superioar\extrem de solicitatepe pia]a interna]ional\. Rase de oi exploatate pentru produc]ia de cane [i ln\ fin\. Dintre rasele franceze care `n trecut erau exploatate prioritar pentru produc]ia de ln\ fin\ [i care, au stat ulterior la baza form\rii multor tipuri de ovine cu ln\ fin\ `n lume [i anume Merinosul Rambouillet [i cel Negretti, trebuie f\cut\ precizarea c\ `n prezent acestea fac obiectul unei conserv\rigenetice. Actualmente efectivel de oi crescute pentru produc]i de carne [i , e a ln\ fin\ reprezint peste 65 % din efectivu total din Fran]a Din aceast \ l . \ grup\ cele mai important rase sunt: ~le de France, Texel Merino e , s Soissonais Mouto Charollai Charmoise Berricho du Cher, Mouto , n s, , n n Vandee n. - 77 -
Rasele de ovine din alte ] ~LE DE FRANCE. Face parte din tipul productiv mixt de carne-ln\ fin\ [i reprezint\ una din cele mai importante rase crescute `n Fran]a. S-a format `nc\ din prima parte a sec. XIX, prin `ncruci[area oilor Merinos Rambouillet cu berbeci Leicester. Este apreciat\ `ndeosebi pentru produc]iade carne. Originea sa [i selec]ia sever\, au dotat aceast\ ras\ cu suficiente calit\]i astfel `nct s\ poat\ r\spunde situa]iilor diverse, specifice cre[terii moderne. De asemenea, poten]ialul superior de cre[tere, conforma]ia armonioas\ [i calit\]ile deosebite ale carcaselor fac din oile ~le de Franceo ras\ de carne prin excelen]\. Aceast\ ras\ se mai caracterizeaz\ [i printr-o precocitate pronun]at\, prolificitate bun\(158 % la primipare [i 180 % la multipare), dezvoltare corporal\ tipic\ oilor de carne [i vitez\ mare de cre[tere a tineretului. Datorit\ faptului c\ nu este conservatoare `n ceea ce prive[te sezonul de reproduc]ie, rasa ~le de France este utilizat\ intens `n producerea mieilor `n extrasezon, ace[tia reprezintnd 22 % din efectvul total sacrificat pentru produc]ia de carne `n Fran]a. Conforma]i corporal\ este apropiat\ de cea tipic\ rasei Leicester, a iar greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 70 - 90 kg la femele [i 100 130 kg la berbeci. Mieii sunt caracteriza] printr-o mare energie de i cre[tere, sporul mediu zilnic fiind `n primele 6 luni cuprins `ntre 250 [i 300 g. ~n condi]iile `ngr\[\rii intensive tineretul apar]innd rasei ~le de France realizeaz\ la vrsta de 150 zile greut\]i corporale medii de peste 45 kg. ~n cazul sacrific\rii tineretului ovin `ngr\[at, randamentul la sacrificare este cuprins`ntre 55 - 58 %. Carneaeste superioar\calitativ, cu gust [i miros diminuat, iar carcaseleob]inutesunt compacte, largi [i cu trenul posterior foarte bine dezvoltat. Conforma]ia carcasei, `nsu[irile deosebite ale c\rnii, procentul mare de carne de calitatea superioar\ din carcas\, au f\cut ca aceast\ ras\ s\ se extind\ rapid, fiind utilizat\ ast\zi la `ncrucu[\ri Fig. 33. ~le de France ce vizeaz\ ameliorareaproduc]iei de carne,`n aproapetoat\ Europa. Este o ras\ ce a dovedit calit\]i materne remarcabile[i o mare capacitatede adaptarela climat[i sistemede cre[tereextrem de variate.
- 78 -
Lna are culoare alb\, fine]ea fibrelor 23 - 26 , iar lungimea [uvi]elor este de cca. 7 - 8 cm. Cantitatea de ln\ ob]inut\ dup\ tuns este de 4 kg la femele [i 6 - 8 kg la masculi, iar randamentul lnii la sp\lare 53 - 55 %. Sinteza acestor poten]ialit\]i, la care, se adaug\ [i calitatea deosebit\ a lnii, confer\ rasei ~le de France suficiente elemente pozitive pentru a fi apreciat\ att pentru cre[terea `n ras\ curat\ ct [i prin `ncruci[\ri. Rasa ~le de France a fost importat\ [i `n ]ara noastr\, fiind utilizat\ pe linie patern\ la `ncruci[\ri cu femele apar]innd rasei Merinos de Palas `n vederea form\rii unui tip de ovine specializat pentru produc]ia de carne. De asemenea, `n persectiv\, reproduc\torii de ras\ ~le de France pot fi utiliza]i la `ncruci[\ri cu femele }igaie [i Spanc\ `n scopul `mbun\t\]irii produc]iei de carne [i ln\. MERINOSUL SOISSONAIS Formarea rasei dateaz\ `nc\ de la . `nceputul secolului trecut [i a rezultat din `ncruci[area oilor Merinos Rambouillet cu berbeci din rase engleze[ti de carne, fiind cunoscut\ [i sub denumireade Merinosprecoce. Greutatea corporal\ la oi este de 65 kg, iar la berbeci de aproximativ100 kg. Tineretulovin are o greutatecorporal\de 22 - 25 kg la dou\ luni [i de 40 kg la 4 luni. Randamentul sacrificare55 %. la Produc]ia de ln\ variaz\ `ntre 7 - 9 kg la berbeci [i `ntre 4 - 6 kg la femele. Lna are o fine]e de 23 [i o lungime de 7 - 9 cm, iar randamentullnii la sp\lare 47 %. BERRICHONDU CHER Procesul de formare a rasei a debutat la . `nceputulacestuisecol, iar denumireaeste dat\ dup\ regiunea`n care s-a ob]inut. ~n formarea rasei s-a pornit de la oile Merinos importate din Spania care, au fost `ncruci[atecu berbeci Southdown[i Leicester,apoi s-a trecut la o selec]ieriguroas\`n direc]ia form\riiunui tip de carne. Formatul corporal este mare, tipic raselor cu aptitudini bune pentru carne; capul este scurt, larg [i acoperit cu jar alb; urechile sunt relativ scurte [i purtate orizontal u[or c\tre `nainte. Gtul este scurt, gros [i bine acoperit de mase musculare, purtat orizontal. Trunchiul este de lungime mijlocie, `ns\ larg [i de form\ cilindric\. Greutateacorporal\la dife-rite vrste se prezint\ astfel: 3 - 5 kg la f\tare; la 70 zile 22 - 25 kg; la 5 luni peste 40 kg; 80 - 90 kg la femelele adulte [i 100 - 125 kg la masculi. Carcasele provenite din sacrificarea tineretului ovin `ngr\-[at sunt de foarte bun\ calitate; randamentul la sacrificare53 %. - 79 -
Prolificitatea medie a rasei este de 154 %, cu limite cuprinse `ntre 168 % la adulte [i 138 % la primipare. Lna este omogen\ [i de culoare alb\, iar pe corp extinderea acesteea se opre[te `n regiunea cefei [i la genunchi [i jarete. Produc]ia de ln\ este de 3,5 kg la femele [i 4,0 - 4,5 kg la masculi, iar fibrele Fig. 34. Berrichon du Cher din [uvi]\ au o lungime de 8 - 9 cm [i o fine]e cuprins\ `ntre 25 [i 29 . MOUTON CHAROLLAIS Formarea rasei a `nceput `nc\ de la . debutul acestui secol, prin selec]ia oilor Mouton de Pays [i `ncruci[area acestora cu reproduc\tori Leicester [i Southdown, importa]i din Anglia. A fost recunoscut\ca ras\ `n anul 1974. Capul este acoperit cu jar, `ns\ urechile sunt de culoare roz\ cu puncte negre. Trunchiul este lung, de form\ cilindric\; pieptul larg [i proeminent; crupa larg\ dispus\ orizontal, iar fesa [i coapsa bine dezvoltate [i descinse; membre scurte f\r\ defecte de aplomb [i acoperite de la genunchi [i jaret `n jos cu jar. Lna are culoare alb\, fine]ea fibrelor 27 , iar cantitativ dup\ tuns se ob]ine o produc]ie medie de cca., de 3 kg la femele [i 4 kg la masculi. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre limitele 80 - 100 kg la femele [i 110 - 140 kg la berbeci. Precocitateadeosebit\ a rasei permite realizarea unei viteze mari de cre[tere a mieilor, ace[tia `nregistrnd `n primele 5 luni sporuri medii zilnice de peste 300 g. ~n aceste condi]ii greutatea vie a mieilor la 70 zile este cuprins\ `ntre 24 [i 27 kg, iar la 4 Fig. 35. Mouton Charolaise luni pot cnt\ri peste 45 kg. Randamentulla sacrificare este de 55 %, iar carcasele rezultate sunt extrem de apreciate de c\tre consumatori. Jigoul particip\ `n greutateatotal\ a carcasei`n propor]iede peste 27 %. - 80 -
Rase de ovine exploatate pentru produc]ia de lapte. Produc]ia delapte ob]inut\de la oi, `n Fran]a, este utilizat\ `n propor]ie de 95 % pentru fabricarea unor brnzeturi de `nalt\ calitate [i, doar 5 % este destinat\ consumului proasp\t sau transformat\ `n ca[. Astfel, `n scopul valorific\rii superioare a produc]iei de lapte `nc\ `n anul 1930 s-a `nfiin]at Confederation Generale des Prodcteurs des Lait de Brebis et des Industriels de Roquefort. Ast\zi `nsemnele de calitate ale produselor Roquefort sunt protejate `n multe ]\ri. Dintre rasele exploatate pentru produc]ia de lapte cele mai importante sub raport numeric [i al cantit\]ii totale pe o lacta]ie sunt: Lacaune Larzac Brousses de Provence apoi cele crescute `n Pirinei , , , (Laruns, Basque `n Corsica (Bastelicaccia Broccio [i alte popula]ii ), , ), locale. LACAUNE S-a format `n sudul Fran]ei, prin selec]ia oilor locale, . corelat\ cu `mbun\t\]rea condi]iilor de cre[tere [i alimenta]ie. Pentru corectarea unor `nsu[iri deficitare, `n perioada 1870 - 1872 s-au efectuat [i `ncruci[\ri de infuzie cu berbeci de ras\ Merinos importat din Spania [i cu reproduc\tori Southdown. Denumirea rasei provine de la centru unui canton din regiunea Tarn din Mun]ii Lacaune. A fost recunoscut\oficial ca ras\ `n anul 1902. ~n anul 1924, cele mai reprezentativeturme au fost incluse `n controluloficial al produc]ieide lapte, iar din 1957 toate oile apar]innd acestei rase fac obiectul controluluioficial. ~ncepnddin anul 1986, pe lng\ controlul cantitativ s-a trecut [i la controlului oficial al produc]iei calitativede lapte. Este o ras\ exploatat\ pentru produc]ia de lapte [i pentru ob]inere a mieilor de m\cel\rie; are un grad bun de precocitate [i prolificitate (145% la primipare [i 170 % la multipare). Talia medie a rasei este de 70 cm, iar greutatea corporal\ variaz\ `ntre 65 - 70 kg la femele Fig. 36. Lacaune [i 80 - 90 kg la berbeci. Lna este alb\, semifin\ [i are o extindere slab\ pe corp, lipsind de pe membre, abdomen, partea lateral\ a corpului, partea inferioar\ a gtului [i de pe cap. Produc]ia de ln\ este de 1,5 kg la femele [i de 2,5 kg la masculi. - 81 -
De la turmele selec]ionate produc]ia de lapte dep\[e[te 250 l `ntro perioad\ de 173 zile de lacta]ie, iar procentul de gr\sime din lapte este variabil `ntre 6,5 % [i 8 %. 3.3.3. RASE DE OVINE DIN GERMANIA Majoritatea raselor de ovine din Germania fac parte din tipul morfoproductivmixt, fiind exploatate pentru carne-ln\, iar unele dintre acestea [i pentru produc]ia de lapte. Formarea raselor de oi actuale din Germania s-a bazat pe `ncruci[\ri sistematice [i complexe, efectuate `ntre oile locale [i diferite tipuri de Merinos importate din Spania [i Fran]a, apoi cu rase engleze[ti de carne cu ln\ lung\ [i scurt\ [i cu reproduc\tori Texel. Pe lng\ rasele cu pondere mai `nsemnat\ `n efectivul de oi din Germania care, vor fi prezentate `n continuare, circa 14,4 % din total este reprezentat de diverse rase [i tipuri locale de importan]\ mai redus\ cum ar fi de pild\: Bergschaf, Rhnschaf Coburger Fuchsschaf Heidschnucke [i Bentheimer , , Landschaf . MERINOLANDSCHAF. Formarea rasei s-a bazat pe `ncruci[\rile complexe dintre oile flamande din sudul Germaniei cu berbeci din diferite rase Merinos importate din Spania [i Fran]a, peste care s-a introdus apoi Merinos precoce [i Leicester. Este o ras\ rezistent\ [i foarte bine adaptat\ la zonele montane cu precipita]ii de peste 800 mm anual. Actualmenteefectivulacestei rase de]ine 14,8 % din cel na]ional. Greutatea corporal\ este de 70 - 85 kg la femele [i 120 - 140 kg la masculi. Este o ras\ precoce, sporul mediu realizat la `ngr\[area tineretului ovin este cuprins `ntre 300 - 400 g, iar carcaseleob]inute prin sacrificare acestuia sunt de calitate foarte bun\, fiind foarte apreciate pe pia]a francez\. Lna este alb\, cu o fine]e cuprins\ `ntre 24 - 28 , lungimea fibrelor 7 - 8 cm. Produc]ia de ln\ este de 4 - 5 kg la femele [i 6 Fig. 37. Merinolanschaf - 8 kg la berbeci,iar randamentul La sp\lare de 48 - 50 %. Prolificitatea este de 130 - 200 % [i manifest\ c\lduri [i `n extrasezon. - 82 -
Rasele de ovine din alte ] MERINOFLEISCH. S-a format prin `ncruci[area tipului vechi a Merinosului precoce german (Merinos x Border Leicester) cu rasa Merinos precoce francez. Efectivele actuale apar]innd rasei Merinofleischde]in doar 1 % din totalul ovinelor din Germania, fiind `ntlnit\ `nprezentdoar `nzonelejoase din Saxonia. Este o ras\ destul de rezistent\ [i se preteaz\ foarte bine [i la cre[terea `n stabula]ie prelungit\. Greutatea corporal\ este variabil\, fiind cuprins\ `ntre 70 - 80 kg la femele [i 120 - 140 kg la masculi. Rasa are o precocitate pronun]at\, `n condi]ii de `ngr\[are intensiv\ a tineretului ovin sporul mediu zilnic realizat dep\[e[te frecvent 350 g. Lna este omogen\, cu Fig. 38. Merinofleisch lungimea [uvi]elor de 7 - 8 cm [i o fine]e a fibrelor de 22 - 26 . Produc]ia medie de ln\ a rasei este de 4 - 5 kg, cu un randamentla sp\lare cuprins `ntre 44 - 49 %. Prolificitatea specific\ rasei se `ncadreaz\ `ntre 150 [i 220 %. GERMAN TEXEL. Efectivul acestei rase reprezint\ cca. 9,75 % din cel total [i s-a format prin `ncruci[area oilor locale din nord-vestul Germaniei cu berbeci Texel. Este o ras\ caracterizat\ printr-o precocitate accentuat\ [i o prolificitate de cca. 200 %. Sporul mediu zilnic realizat de categoriile de tineret atinge frecvent valori de 450 g. Carcaselerezultate `n urma sacrific\rii tineretului ovin `ngr\[at, datorit\ faptului c\ sunt de excelent\ caliatate, fac ca aceast\ ras\ s\ fie foarte mult solicitat\ `n unele ]\ri europene `n vederea Fig. 39. German Texel utiliz\rii la `ncruci[\ri. Greutateacorporal\la femele este de 70 - 80 kg [i 120 - 140 kg la berbeci. Produc]ia de ln\ este de 4 - 4,5 kg, iar fibrele au o fine]e cuprins\`ntre 33 [i 36 .
- 83 -
Oile germane cu capul alb (German Whiteface). Sunt exploatate pentru produc]ia de carne [i ln\ [i s-au format prin `ncruci[arearaselor locale din zona litoralului din Nordul Germanieicu berbecidin rasele Cotswold, fiind foarte bine adaptate condi]iilor de mediu din zona de formare. Oile germane cu capul alb de]in 7,3 % din efectivul total [i sunt exploatate prioritar pentru produc]ia de carne. Manifest\ c\lduri timp de 6 - 7 luni pe an, au un grad ridicat de prolificitate Fig. 40. German Whiteface (200%) [i precocitate. ~n condi]ii de `ngr\[are tineretul ovin realizeaz\ frecvent sporuri medii zilnice de 350 - 400 g. Greutatea corporal\ la adulte este cuprins\ `ntre 75 - 90 kg la femele [i de 125 - 150 kg la berbeci,lna este alb\, cu o fine]e de 36 - 40 , iar dup\ tuns se ob]ine o produc]iede 5 - 6 kg. Oile germane cu capul negru (German Blackface). Reprezint\ cca. 24 % din totalul ovinelor crescute `n Germania. Sunt exploatate pentru produc]ia de carne [i ln\ [i s-au format prin `ncruci[area diferitelor tipuri de ovine locale cu berbeci din rasele engleze[ti de carne cu lna scurt\. Efectivele de ovine din aceast\ grup\ sunt r\spndite `n Saxonia, Westfalia, Prusia oriental\ [i Rhineland. Sunt extrem de precoce, maturitatea sexual\ survine la 5 - 6 luni la femele [i 7 - 8 luni la masculi. Greutatea corporal\ este de 70 - 85 kg la femele [i de 130 - 150 kg la masculi.
Fig. 41. German Blackface
Tineretul ovin se caracterizeaz\printr-o mare vitez\ de cre[tere `n primele luni de via]\, realiznd sporuri medii zilnice de 360 - 430 g. Produc]ia de ln\ este de 4 - 5 kg, fine]ea fibrelor 36 - 40 , iar prolificitatea200 %. - 84 -
Oile germane de lapte (German milk sheep). Aceste oi, reprezint\ cca. 1,8 % din efectivul total [i, sunt r\spndite pe `ntreg teritoriul Germaniei. Au o precocitate deosebit\ [i o prolificitate de 230 - 300 %, `ns\ marele neajuns `l constituie faptul c\ prezint\ o sensibilitate m\rit\ fa]\ de climatul cald [i uscat. Greutatea corporal\ este mare fiind cuprins\ `ntre 80 - 100 kg la femele [i 110 - 130 kg la masculi.Cantitatea de ln\ este de 5 - 7 kg, cu 60 % randamentulla sp\lare, iar fine]ea fibrelor de ln\ este cuprins\ `ntre 33 [i 36 . Produc]ia de lapte pe lacta]ie este de 600 l [i are un procent de 6 % gr\sime. Datorit\ gradului ridicat de precocitate [i produc]iei superioare de lapte a oilor mame, mieii realizeaz\ `n primele 2 - 3 luni un spor mediu zilnic de 400 g. 3.3.4. RASE DE OVINE DIN AUSTRALI A {I NOUA ZEELAND|
MERINOS AUSTRALIAN. S-a format `n condi]iile climatului oceanic [i cu o vegeta]ie abundent\, prin selec]ia ovinelor cu ln\ fin\ importate `n secolul trecut [i `ndeosebi a Merinosului spaniol, Rambouillet francez [i american [i a celui de Saxonia. Merinosul Australian se caracterizeaz\ printr-o conforma]ie mezomorf\, trunchiul fiind scund, `ndesat [i compact. Coarnele sunt lungi, `ns\ prezente doar la masculi, rezervele de piele sunt moderate. iar De asemenea,se caracterizeaz\ [i prin rusticitate, robuste]e [i rezisten]\ la parcurgerea unor distan]e lungi. Nu este extrem conservatoare`n ceea ce prive[te sezonul de reproduc]ie(manifest\ activitate reproductiv\la 8 luni), iar prolificitateaeste 120 %. Prin selec]ie [i sub influen]a factorilor de mediu, `n cadrul rasei Fig. 42. Merinos Australian s-au format trei tipuri principale [i mai multe regionale cum ar fi de pild\ tipul mic, mijlociu [i mare. Deosebirile dintre aceste tipuri sunt date de gradul de cutare a pielii, greutatea corporal\, cantitatea [i calitatea lnii, cantitatea [i calitatea c\rnii.
- 85 -
Rasele de ovine din alte ] Tabelul 7
Caracteristicile principaleale tipurilorde oi din cadrul rasei Merinos Australian(Sursa:

Specificare Greutateacorporal\ Cantitateade ln\ Lungimea [uvi]elor Fine]ea fibrelor de ln\ UM kg kg cm mare 45 - 65 4,5 - 9,0 9 - 12 22 - 26 Tipul mediu 40 - 55 3,5 - 8 8 - 11 20 - 24 fin 35 - 50 3,0 - 6,0 7,0 - 9,5 18 - 22
Indiferent de tip, lna are o foarte bun\ extindere pe corp, acoperind bineabdomenul, iar pe extremit\]i ajunge pn\ la unghii [i la linia de unire dintre arcadele orbitare. Lna este alb\, curat\ [i are un luciu pronun]at. Fibrele de ln\ sunt dese, omogene, cu 8 - 12 ondula]ii/cm liniar, fiind bine protejate de un usuc incolor [i uleios. Randamentul lnii la sp\lare este de 45 %, `ns\ acum `n literatura de specialitate sunt redate frecvent pentru aceast\ ras\ valori de 60 %. Totalitatea acestor caracteristici valoroase fac ca rasa Merinos Australian s\ fie utilizat\ ca amelioratoare a produc]iei cantitative [i `nsu[irilor calitative ale lnii. La noi `n ]ar\ a fost importat\ `n a doua parte a acestui secol, fiind utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie `n scopul corect\rii unor `nsu[iri deficitare la oile locale cu ln\ fin\. POLWARTH este originar\ tot din emisfera sudic\. S-a format `n regiunile mai reci [i umede ale Australiei cu precipita]ii de peste 400 mm anual. Baza form\rii a constituit-o `ncruci[\rile oilor Merinos Australian cu berbeci Lincoln. Formeleparentale particip\ `n noul genotip al popula]iei nou create astfel: `n propor]ie de rasa matern\ [i respectiv cea patern\. Greutatea corporal\ este 50 - 60 kg la oi [i 80 - 90 kg la berbeci. Produc]ia de ln\ variaz\ `n limite destul de largi, fiind de cca. 4 - 6 kg la femele [i respectiv 8 - 10 kg la berbeci. Lna din cojoc este alb\, are o lungimea de 13 cm, cu 5 - 7 ondula]ii/cm [i o fine]e de 22 - 28 . Randamentullnii la sp\lare 60- 70 %. La noi `n ]ar\ a fost importat\ dup\ 1975, s-a aclimatizat foarte bine, fiind crescut\att `n ras\ curat\ ct [i prin `ncruci[\ri cu oiSpanc\. CORRIEDALE S-a format `n Noua Zeeland\ la `nceputul acestui . secol prin `ncruci[area oilor Merinos Australian cu berbeci din rasele engleze[ti de carne cu lna lung\ Lincoln, Border Leicester, Leicester [i RomneyMarsh. - 86 -
Se caracterizeaz\ prin conforma]ie corporal\ apropiat\ de cea specific\ raselor exploatate pentru produc]ia de carne, avnd trunchiul larg, adnc [i cu forme rotunjite; cap mare [i f\r\ coarne, acoperit cu ln\ deas\ pn\ la linia de unire a ochilor. Este o ras\ cu precocitatea pronun]at\, rezerve de piele reduse, prolificitate 130 %, are o mare capacitate de adaptare [i o rezisten]\ organic\ deosebit\. Greutatea corporal\ este de 3 - 5 kg la f\tare; 35 40 kg la 4 luni; 55 - 65 kg la oi [i 85 - 95 kg la berbeci. Lna are o lungimede 11 - 14 cm; fine]ea medie a fibrelor 25 - 30 ; 3 - 5 ondula]ii/cm liniar [i este deas\. Produc]ia de ln\ este de 5 kg la femele [i 6,5 - 9 kg la berbeci. La noi `n ]ar\ a fost importat\ [i este crescut\ att `n ras\ curat\ ct [i prin `ncruci[\ri. A contribuit la formarea Tipului de Ru[e]u. 3.3.5. RASE DE OVINE DIN ITALIA ~n anul 1996 efectivul total de ovine din Italia era de cca. 11500 mii indivizi, din care 65 % apar]ineau unui num\r de 16 rase oficial recunoscute la nivel na]ional. ~n func]ie de aptitudinile productive [i direc]ia de cre[tere, rasele de oi din Italia sunt exploatatepentru lapte, carne [i pentru produc]iimixte. Rasele de ovine exploatate pentru produc]ia de lapte reprezint\ 53 % din efectivul total de ovine [i 78 % din cele `nscrise `n ,,Carta Genealogic\. Majoritatea raselor exploatate pentru produc]ia de lapte sunt incluse la cererea cresc\torilor `n controlul oficial al produc]iei de lapte. Din acest\ grup\ cele mai reprezentative rase sub aspect numeric [i a produc]iei sunt: Altamurana Comisana, , Della Langhe, Leccese Massese Pinzirita[i Sarda , , . RASA SARD| este una veche format\ `n Sardinia, de unde ulterior s-a r\spndit `n zonele din centrul [i sudul Italiei, iar datorit\ `nsu[irilor deosebite [i capacit\]ii mari de adaptare, actualmente este crescut\ cu foarte bune rezultate [i `n alte ]\ri din bazinul mediteranian. Talia rasei este mijlocie; greutatea corporal\ de cca. 60 kg la berbeci [i 40 kg la femele. Capul este larg, cu profil drept [i nu prezint\ coarne. Trunchiul este alungit [i piriform; abdomen larg; glanda mamar\ voluminoas\, mameloanedezvoltate. cu Produc]iade lapte pe lacta]ie la primipareeste de 185 l [i de 250 l la multipare,existnd`n cadrul rasei [i plus variantecu produc]iide peste 500 l/laca]ie. Procentul de gr\sime din lapte este de 6 %, iar cel de - 87 -
protein\ de 5,3 %. Fertilitatea 96 %, iar prolificitatea 125 - 150 %. Greutatea mieilor la na[tere este cuprins\ `ntre 3,5 - 4,0 kg, iar la 30 zile `ntre 10 [i 12 kg. COMISANA a derivat din formele vechi `ntlnite `n trecut `n partea meridional\a M\rii Mediterane.Numele rasei este lagat de denumirea unui ora[ vechi de agricultori [i cresc\tori de animale (Comiso) din regiuneaR aguse. Marea capacitate de acomodare [i aclimatizare la condi]ii noi de cre[tere, a f\cut ca aceast\ ras\ s\ se extind\ `n regiunile din centrul [i sudul Italiei, iar mai recent [i `n unele ]\ri din bazinul mediteranian. Este o ras\ ce se preteaz\ foarte bine att la mulsul mecanic precum [i la cele mai moderne tehnologii de cre[tere aplicate `n sectorul ovin. Talia rasei este mijlocie, iar greutatea corporal\ este 60 - 70 kg la femele [i 80 - 90 kg la masculi. Capul este larg, f\r\ coarne, de culoare ro[ie, cu luciu intens [i cu o dung\ alb\ `n regiunea frun]ii. Trunchiul este potrivit de larg, regiunea abdominal\ larg\ permi]nd prinderea corect\ a unui uger globulos, voluminos [i de consisten]\ spongioas\. Produc]ia total\ de lapte ob]inut\ `ntr-o lacta]ie de 165 - 185 zile este de cca. 161 l la primipare [i de 225 l la multipare. Procentul de gr\sime din lapte 6,5 - 7%. Fertilitatea [i prolificitatea specific\ rasei Comisana este de 95 % [i respectiv 180 %. Rasele de ovine exploatate pentru produc]ia de carne. Aceast\ grup\ cuprinde doar 5 % din rasele `nscrise `n C\r]ile Genealogice. Cele mai importante rase de oi crescute `n Italia pentru produc]ia de carne sunt urm\toarele: Appenninic Barbaresca, a, Biellese, Fabruanese Laticaudo [i Merinisee italien de boucherie. , MERINISEE ITALIEN DE BOUCHERIE s-a format pe baza , popula]iilor hibride rezultate din `ncruci[area oilor cu ln\ fin\ locale (Gentile di Puglia [i Sopravissan cu berbeci Merinos importa]i din a) Spania,Fran]a [i Germania. Talia acestei rase este mare, trunchi propor]ionat, larg [i de form\ cilindric\. Produc]ia de ln\ este variabil\, fiind cuprins\ `ntre 5 6,5 kg la masculi [i 3 - 4 kg la femele. Greutatea mieilor la na[tere este de 4 kg. Dup\ f\tare, ace[tia au o vitez\ de cre[tere foarte bun\, ajungnd la vrsta de 90 zile la greut\]i vii de cca. 25 kg. Carcasele rezultate `n urma sacrific\rii tineretului `ngr\[at au o conforma]ie specific\ mieilor de carne, sunt bine `mbr\cate `n mase musculare, jigoul globulos [i bine dezvoltat. Carnea este de calitate foarte bun\, f\r\ gust [i f\r\ miros specific. Fertilitatea [i prolificitatea auvalori de 85 % [i respectiv 130 %. - 88 -
Rasele de ovine explotate pentru carne-ln\. Acest tip de rase reprezint\ 17 % din totalul celor `nscrise ,,Carta Genealogic\ . Principalele rase cu `nsu[iri mixte sunt: Gentile de Puglia, Merinizzata italiana [i Sopravissana Majoritatea raselor mixte deriv\ din Merinosul . Spaniol. SOPRAVISSANA s-a format `nc\ din a doua jum\tate a secolului trecut din oile vechi apeninice `ncruci[ate cu berbeci Merinos. Talia rasei este mijlocie, trunchiul are forme rotunjite, este potrivit de lung, `ns\ larg [i adnc. Greutatea mieilor la na[tere este de 3,7 kg [i 23 kg la 90 zile. Fertilitatea specific\ acestei rase este de 90 %, iar prolificitatea 130 %. Lna este de culoare alb\ dispus\ `n [uvi]e prismatice [i are `nsu[iri calitative foarte bune. Produc]ia de ln\ 6,5 kg la masculi [i 3,5 - 4,5 kg la femele.
3.3.6. RASE DE OVINE DIN SPANIA Spania este o ]ar\ `n care cre[terea ovinelor are o tradi]ie str\veche. Pozi]ia geografic\, condi]iile climaterice, relieful extrem de variat, re]eaua hidrografic\ dens\, precum [i al]i factori au stat la baza dezvolt\rii sectorului de cre[tere a ovinelor [i caprinelor `n Spania. De asemenea, trebuie f\cut\ precizarea c\ `n aceast\ ]ar\, `nceputul cre[terii dirijate a oilor dateaz\ `nc\ din secolul al XIII-lea. ~n timp, factorii de mediu, selec]ia [i dirijarea exploat\rii ovinelor `n anumite direc]ii, au condus la formarea unor rase care, actualmente sunt exploatatepentru lapte, carne [i ln\. ~n func]ie de efectiv, nivelul produc]iei[i aria de r\spndire,cele mai importanterase din Spania sunt: Merina Manchega Aragonesa Segurea, Castellana, Gallega [i , , , Churra . MERINA. Face parte din tipul morfoproductiv specializat pentru produc]ia de ln\ fin\, reprezentnd str\mo[ul multor rase de ovine exploatate actualmente pentru aceast\ produc]ie. La formarea rasei Merina, conform multor date istorice, a stat forma s\lbatic\ Ovis vignei arkar care, a fost adus\ pe malurile Mediteranei de popoarele migratoare [i vechii comercian]i. Din oile aduse `n acest areal caracterizat printr-o clim\ mai bln\ [i o vegeta]ie abundent\, au derivat primele forme cu o calitate a lnii `mbun\t\]it\. Apoi, prin practicarea unei selec]ii pentru fine]ea fibrelor, au derivat forme noi cu `nsu[iri deosebite ale lnii. - 89 -
Arealul ocupat de rasa Merina este unul vast, `ns\ plasat `n vestul ]\rii, spre grani]a cu Portugalia. Cele mai `nsemnate [i mai valoroase efective se `ntlnesc `n provinciile Bandajos, Sur de Cceras (partea central\) [i `n nord-estul Sevillei. Fiind o ras\ rustic\, are o rezisten]\ deosebit\ la condi]iile de mediu. Astfel, indivizii acestei rase suport\ foarte bine clima umed\ [i temperaturide peste 400 C. Formatul corporal este specific oilor din grupa celor cu lna fin\. Trunchiul are o dezvoltare mijlocie, cu linia superioar\ dreapt\; crupa scurt\ `ns\ dreapt\; membre fine, `ns\ rezistente la parcurgerea unor distan]e lungi [i a terenurilor calcaroase. Greutatea corporal\ este de 45 - 60 kg la oi [i 65 - 80 kg la berbeci, iar prolificitatea rasei este cuprins\ `ntre 105 [i 115 %. ~nveli[ul pilos al oilor Merina este alb `n totalitate.Peste 80 % din lna ob]inut\, `ndepline[te potrivit sistemului europeande clasificarea lnurilor codi]iile de `ncadrearela calitatea I. Produc]ia de ln\ ob]inut\ dup\ tuns este de 3,5 - 4 kg la femele [i 4 - 5,5 kg la berbeci. Principalele `nsu[iri calitative ale lnii sunt urm\toarele: fine]ea fibrelor 16-21 ; Fig. 43. Merina lungimea 7-9 cm; 8-10 ondula]ii/cm; usucul de calitate bun\; randamentul lnii la sp\lare este cuprins `ntre 40 [i 45 %. Extinderea lnii pe corp ajunge pn\ la linia de unire a ochilor [i pn\ la genunchi [i jarete. De asemenea, oile de ras\ Merina au [i aptitudini foarte bune pentru produc]ia de lapte. Acest fapt permite ca tineretul ovin s\ realizeze greut\]i corporale vii cupri `ntre 10 - 12 kg la vrsta de 30 nse zile [i 25 - 28 kg la 90 zile. MANCHEGA este o ras\ veche ce `[i are originea `n forma s\lbatic\ Ovis Aries Ligeriesis [i este r\spndit\ cu prec\dere `n regiunea Mancha, precum [i `n Guadalahara,Toledo [i Ciudad Real. Este exploatat\pentru produc]iilede lape [i carne. ~n cadrul rasei exist\ dou\ variet\]i identice `n ceea ce prive[te caracteristicilemorfoproductive,func]ionale[i genetice,`ns\ diferite sub aspectulculorii pielii - 90 -
[i `nveli[ului pilos [i anume: varietatea alb\ [i varieta-tea neagr\. Prolificitatea rasei este de 135 %.Capul este acoperit `n totalitate cu jar [i are profilul berbecat la berbeci [i semi-berbecatla oi. Corpul este cilindric, iar trunchiul are toracele profund, linia superioar\ dreapt\, coaste scurte `ns\ arcuite [i dimensiuni de lungime [i l\rgime mai mari. Greutatea corporal\ este cuprins\ `ntre 4 [i 5,5 kg la f\tare, apoi are urm\toarea evolu]ie: 13 - 14 kg la 30 zile [i 25 - 30 kg la `mplinirea vrstei de 80 zile. La adulte, greutatea corporal\ este de 55 - 60 kg la femele [i 80 - 90 kg Fig. 44. Manchega la berbeci. Lna are o extindere slab\ pe corp, capul [i membrele fiind acoperite `n totalitate cu jar. Fibrele de ln\ au o fine]e medie cuprins\ `ntre 25 - 28 , iar lungimea `ntre 7 - 9 cm. Randamentul lnii la sp\lare are limite cuprinse `ntre 42 [i 46 %. Produc]ia medie de ln\ a rasei variaz\ `ntre 3 [i 4,5 kg. Peste 85 % din cantitatea de lapte marf\ ob]inut\ de la rasa Manchega este utilizat `n ob]inerea unor sortimente de brnzeturi de calitate superioar\. Produc]ia medie de lapte la oile luate `n controlul oficial este de 135 l `n 150 zile de lacta]ie, iar la plus variante aceasta poate ajunge la cantit\]i mai mari de 225 l ob]inute `n aceea[i perioad\ a lacta]iei. Recordul rase este de 356 l `n 150 zile de lacta]ie [i 520 l `n 265 zile de lacta]ie. LACHA are o origine controversat\, `ns\ majoritatea speciali[tilor consider\ c\ provine din Ovis aries studery. Este o ras\ perfect adaptat\ zonelor montane, cu un regim pluviometric de peste 1000 mm anual, cu climat umed [i r\coros. Trunchiul este lung, potrivit de larg [i adnc. Membrele sunt lungi, `ns\ cu aplomburi corecte. ~n func]ie de culoarea jarului, `n cadrul rasei Lacha se deosebesc trei variet\]i de culoare [i anume: varietatea alb\, neagr\ [i ruginie. Greutatea corporal\ este mic\ fiind cuprins\ `ntre 40 - 50 kg la femele [i 60 - 70 kg la berbeci. La tineretul ovin, greutatea corporal\ are urm\toarea evolu]ie: 4,5 kg la na[tere; 10 - 12 kg la 28 zile [i 24 kg la 80 zile. - 91 -
Produc]ia medie de lapte la efectivele controlate este de 207 l pentru o perioad\ a lacta]iei de 150 zile, iar recordul rasei este de 500 l. Lna are o extinder slab\ pe e corp, iar dup\ tuns se ob]in cojoace a c\ror greutat medie e este cuprins `ntre 2,5 [i 3,5 kg. \ Caracteristicil principal ale lnii e e Fig. 45. Lacha din cojoc sunt urm\toarele fine]ea : 30 - 35 ; lungime 30 - 35 cm [i a 55 - 60 % randamentul la sp\lare. Prolificitatea specific\ rasei este cuprins\ `ntre 115 [i 120 %. 3.3.7. RASE DE OVINE DIN ALTE }|R I
RASA TEXEL este exploatat\ pentru produc]ia de carne [i ln\ fin\ [i s-a format `n insula cu acela[i nume din Olanda. Este o ras\ a c\rei cre[tere dateaz\ din timpul imperiului roman, `ns\ ameliorarea acesteea s-a f\cut `n ultimul secol [i s-a bazat pe `ncruci[\rile cu berbeci Leicester, Border Leicester [i Lincoln. Este o ras\ care prefer\ cre[terea `n aer liber [i p\[unatul pe terenuri cu vegeta]ie abundent\. Formatul corporal este mare [i se caracterizat\ prin vitez\ mare de cre[tere, precocitate [i prolificitate deosebit\ [i aptitudini remarcabile pentru produc]ia de carne. Talia [i greutatea corporal\ sunt de 75 - 82 cm [i respectiv 115 - 130 kg la masculi; 66 - 70 cm [i 80 - 90 kg la femele. La 2,5 luni greutatea tineretului este de 27 kg, iar la 5 luni de 50 kg. Prolificitatea este variabil\, fiind de 120 % la mioare [i 170 % la oile adulte. Tineretul ovin are o foarte bun\ vitez\ de cre[tere `n primele 4 luni, iar `n cazul `ngr\[\rii intensive sporul mediu zilnic este cuprins `ntre 245 [i 325 g. Randamentul la Fig. 46. Texel sacrificareeste de
- 92 -
57 - 60 %, iar att carcasa ct [i carnea prezint\ caracteristici calitative superioare. Produc]ia de ln\ este de 4 kg la femele [i 8 - 9 kg la berbeci; fibrele de ln\ au o lungime de 10 - 15 cm [i o fine]e de 23 - 25 . Randamentul lnii la sp\lare 47 %. Datorit\ calit\]ilor deosebite ale rasei, berbecii Texel sunt actualmente intens utiliza]i `n diferite scheme de `ncruci[are [i `ndeosebi `n cele care au ca obiective principale `mbun\t\]irea cantitativ\ [i calitativ\ a c\rnii din carcas\, a indicilor carcasei[i a structuriitisularea acesteea,etc. Capacitatea mare de adaptare la condi]ii [i situa]ii diverse au f\cut ca aceast\ ras\ s\ fie crescut\ [i `n ]\ri situate `n alte continente cum ar fi: India, Africa de Sud, Mexic, Argentina, Uruguai. ~n ultimul timp reproduc\tori apar]innd acestei rase au fost adu[i [i la noi `n ]ar\. Pe baza cercet\rilor desf\[urate `n anul 1995 (C., Pascal, 1997), s-a constatat c\ aceast\ ras\ `mbun\t\]e[te `n mod semnificativ la mieii hibrizi rezulta]i prin `ncruci[area cu oi din unele rase autohtone viteza de cre[tere, calitatea [i conforma]ia carcasei, randamentul la sacrificarea, calitatea c\rnii din carcas\ [i structura fizic\ [i tisular\ a carcaselor(vezi produc]iade carne). MERINOSUL UNGURESC DE PIEPTENE. S-a format prin `ncruci[area oilor locale din Ungaria cu berbeci berbeci Negretti [i Merinos de pieptene francez. ~ntr-o etap\ ulterioar\ s-a trecut [i la `ncruci[\ri cu Merinos Rambouillet [i Merinos german de carne, apoi prin selec]ies-a ajuns la tipul crescutactualmente. Trunchiuleste potrivit de lung cu talia de 62 cm, spinarea[i [alele `nguste [i ascu]ite, iar crupa `ngust\ [i te[it\. Rezervele de piele sunt mai evidente la indivizii care au `n genofondul lor mai mult snge de Merinos de Rambouillet. La aceast\ ras\ apar frecvent defecte de aplomb. Produc]ia individual\ de ln\ este de 4 - 6 kg, randamentul la sp\lare 37 %. Este o ras\ rezistent\ la varia]iile de temperatur\ [i pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de `ntre]inere. La noi `n ]ar\ a participat la ameliorarearasei Merinos Transilv\nean. AWASSI. Este o ras\ exploatat\ pentru produc]ia de lapte carne. [i Se cre[te `n Israel [i `n unele ]\ri arabe. Talia rasei este de 72 cm, trunchiul piriform, iar la baza cozii prezint\ un depozit adipos. Greutatea corporal\ la berbeci este de 75 - 95 kg, iar la femele 50 - 60 kg. Lna este groas\ [i mixt\, cu o fine]e 35 - 37 , [uvi]ele sunt de form\ conic\, iar lungimea fibrelor 14 - 16 cm. Produc]ia de ln\ 3 - 4 kg la berbeci [i 2 - 3 kg la femele. - 93 -
Produc]ia de lapte pe lacta]ie este de 300 l, cu un procent de gr\sime cuprins`ntre 5,5 [i 6,5 %. Tineretulapar]inndacesteirase are o foarte bun\ vitez\ de cre[tere `n primele 4 luni de via]\. La noi `n ]ar\ a fost importat\ `n scopul utiliz\rii la `ncruci[\ri de ameliorare a produc]iei de lapte la oile autohtone. ~ns\, datorit\ faptului c\ are ln\ neagr\, neuniform\ [i groas\, rasa Awassi poate fi utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie doar cu }urcana [i par]ial cu alte popula]ii locale. FINNISH LANDRACE. Este o ras\ rustic\, precoce [i prolific\ care, `[i are originea `n oile scandinave cu coada scurt\. ~n Finlanda este `ntre]inut\4 - 5 luni pe p\[une apoi `n stabula]ie. Formatul corporal al rasei este dolicomorf[i talie mijlocie. Capul acoperit cu jar, urechile scurte purtate orizontal; coada scurt\ acoperit\ cu ln\; trunchiul lung cu trenul posterior mai dezvoltat, conferindu-i astfel un aspectpiriform.Greutateacorporal\este de 55 - 60 kg la femele [i 80 - 90 kg la masculi. Tineretul ovin apar]innd acestei rase se caracterizeaz\ printr-o mare vitez\ de cre[tere avnd la vrsta de 2 luni o greutate corporal\de 20 - 22 kg, iar la 5 luni de 38 - 42 kg. Lna este semifin\,avnd o extindereslab\ pe corp (pn\ `n regiunea cefei, iar pe membre pn\ la genunchi[i jaret. Produc]iade ln\ este de 2,5 - 3,2 kg la femele [i 3,5 - 4,0 kg la masculi. Caracteristicileprincipale ale a rasei sunt reprezentatede marea capacitate de adaptare la condi]ii noi de mediu [i prolificitatearidicat\. Astfel, prolificitateaspecific\ rasei are valori cuprinse `ntre 175 [i 190 % la primipare[i de 325 % la multipare. Totalitatea acestor `nsu[iri valoroase fac ca reproduc\torii apar]innd acestei rase s\ fie extrem de solicita]i de cresc\torii de ovine din Europa, `n vedrea amelior\rii la diferite rase [i popula]ii locale a prolificit\]ii [i precocit\]ii.
- 94 -
CONSTANTIN PASCAL
CAPITOLUL IV
PRODUC}IILE OVINELOR
4.1. PRODUC}IA DE CARNE
4.1.1. IMPORTAN}A PRODUC}IEI DE CARNE
Explozia demografic\ ce caracterizeaz\acest sfr[it de secol, diversificareapreferin]eloralimentareale consumatorilor, existen]a unei accentuatepenurii de protein\ animal\ precum [i tendin]a de cre[tere a standarduluide via]\, constituie tot attea surse de influen]\ pozitiv\ a evolu]iei produc]ieide carne. ~ntruct cerin]ele mereu crescndece se `nregistreaz\ actualmente la nivel mondial nu pot fi satisf\cute `n totalitate de carnea ob]inut\ de la taurine, porcine [i p\s\ri, speciile de ovine [i caprine trebuie s\ contribuie substan]ial la asigurarea necesarului de consum [i implicit la acoperirea deficitului de protein\ de origine animal\. Din acest punct de vedere, carnea de ovine reprezint\ un aliment destul de important `n rndul produselor necesare omului, ocupndtotodat\ locul patru `n comer]ul mondial cu acest produs, dup\ cea de suine, bovine [i pas\ri (fig. 47). ~n multe]\ri aflate `n curs de dezvoltare sau dezvoltate economic, preferin]a consumatorilor de carnea de ovine a generat o adev\rat\ fa]\ tradi]ie. La aceasta a contribuit `n mod deosebit calitatea c\rnii [i con]inutul ei bogat `n diver[i aminoaciziesen]iali, diferite enzime, s\ruri minerale [i vitamine. Calit\]ile gustative, valoarea biologic\ ridicat\ [i `nsu[irile culinare deosebite, confer\ c\rnii de ovine, `nsu[iri nutritive [i dietetice remarcabile, fiind recomandat\ din acest punct de vedere nu numai `n hrana oamenilor s\n\to[i, ci [i `n alimenta]ia persoanelor aflate `n convalescen]\, a copiilor [i a celor `naintate `n vrst\, constituind - 95 -
Produc]ia de carne
totodat\ [i o important\ surs\ de materii prime pentru industria alimentar\.

Carne de pas\re 27,6%
Carne de la alte specii 1,8% Carne de ovine 5,1%
Carne de bovine 25,4%
Carne de porc 40,2%
Fig. 47. Situa]ia pe plan mondial a comer]ului de carne (Sursa: ISTAT/ISMEA, 1997)
4.1.2. EVOLU}IA PRODUC}IEI DE CARN E DE OVINE PE PLAN MONDIA L {I ~N }ARA NOASTR| ~n ultimile dou\ decenii, la nivel mondial, produc]ia de carne de ovine [i caprine a `nregistratun spor de peste 18 %. Acest spor este datorat `ndeosebi cre[terilor cantit tive `nregistrate `n majoritatea a continentelor,`ns\ cele mai semnificativeau fost `n Asia [i Oceania.Pe plan mondial,de[i anual se sacrific\ un num\r de peste 400 mil. indivizi, produc]iade carne ob]inut\ este inferioar\capacita]ilorbiologice de care dispune aceast\ specie. Aceast\ situa]ie se datoreaz\ `n primul rnd greut\]ilor corporale reduse la care se fac majoritatea sacrific\rilor [i implicit a randamentului la sacrificare.~n acela[i timp, este cunoscut mic faptul c\ `n multe ]\ri se practic\ sacrificareamieilor de lapte, la greut\]i corporale mici de la care se ob]in frecvent carcase de 5 - 8 kg. [i Sub raportul exploat\rii [i valorific\rii produc]iei de carne, ]\rile cresc\toare de ovine pot fi repartizate `n trei grupe principale: - mari produc\toar [i mari consumatoare care `ns\ `[i e , completeaz\ necesarul intern apelnd la importuri (Fran]a, Marea Britanie, etc.); - 96 -
CONSTANTIN PASCAL
- produc\toare la nivelul consumului intern (Grecia, Germania, Italia); - mari produc\toare [i mari consumatoare, care `ns\ realizeaz\ cantit\]i excedentare destinate exportului (Australia, Noua Zeeland\, Argentina,etc.). Referitor la preferin]ele consumatorilor fa]\ de o anumit\ categorie de carcase de ovine,situa]ia constatat\ la nivel mondial este diferit\ de la ]ar\ la]ar\ [i de la un continent la altul. ~n ]\rile cu tradi]ie `n producerea [i consumul c\rnii de ovine (Anglia, Noua Zeeland\, Australia, Fran]a, Argentina), se constat\ preferin]e majore `n special fa]\ de carnea de calitate superioar\, ob]inut\ de la tineretul ovin `ngr\[at [i sacrificat la greut\]i corporale cuprinse `ntre 35 [i 45 kg. Prin sacrificarea acestora, rezult\ carcase pline, bine propor]ionate[i cu cantit\]i sporite de carne de calitate superioar\. Popula]ia ]\rilor situate `n sud [i sud-estul Europei, prefer\ carnea de miel crud sau de lapte, sacrificat la vrste de 50 - 60 zile [i la greut\]i de 15 - 18 kg, iar cele din Asia [i par]ial Africa pe cea de tineret sacrificat la vrste cuprinse `ntre 8 - 12 luni la greuta]i de [i 30 - 35 kg, precum [i carnea provenit\ din sacrificarea oilor adulte cu greutatea corporal\ de 40 - 50 kg, `ns\ cu depuneri `nsemnate de gr\sime. Din punct de vedere cantitativ, produc]ia de carne de ovine din ultimii ani a `nregistrat la nivel mondial o cre[tere semnificativ\, cifrat\ la peste 1.200 mii tone comparativ cu cea din 1981. Analiznd evolu]ia produc]iei de carne, se constat\ c\ `n perioada amintit\, cele mai semnificative cre[teri la nivel mondial s-au `nregistrat `n Asia, unde aceasta a evoluat `n mod ascendent de la 1.403 mii tone ct era la sfr[itul deceniului [apte la 2.342 mii tone `n anul 1994. Urmeaz\ Africa cu o cre[tere a produc]iei de carne `n acela[i interval cu 160 mii tone, iar pe celelalte continente cre[terile au fost mai mici (tabelul 8). Trebuie men]ionat faptul c\ din produc]ia total\ ob]inut\ `n zona Oceaniei, cea mai mare pondere o de]ine carnea produs\ de Australia, ]ar\ ce [i-a sporit produc]ia de la 539 mii tone ct era `n anul 1981, la peste 642 mii tone `n anul 1994. De asemenea, trebuieremarcatfaptul c\ `n aceast\ emisfer\ a globului, `n ultimii zece ani produc]ia total\ de carne de ovine a crescut u[or `n condi]iile`n care s-au redus efectivele sacrificate,acest aspectfiind datorat`n mod deosebitspoririiproduc]iei pe individ. De remarcatar fi [i situa]ia constatat\ `n cazul analizei evolu]iei produc]iei de carne din America de Nord [i Central\. ~n aceast\ parte a - 97 -
Produc]ia de carne
globului produc]iade carne a `nregistrato cre[tere cifrat\ la 10,55 % `n intervalul1981 - 1993, dup\ care `n anii urm\toria r\mas constant\.
Tabelul 8
Evolu]ia produc]iei de carne de ovine la nivel mondial, mii tone (Sursa: F.A.O; vol. 48/ 1994)
1981 730 178 259 1403 1106 1133 4809 Perioada 1988 1993 824 887 204 199 269 276 1998 2225 1173 1143 1242 1335 5710 6065 1994 890 199 292 2342 1124 1242 6089 Diferen]a mii tone % 160 17,97 21 10,55 33 11,30 939 40,09 18 1,60 109 8,77 1280 78,97
Africa America de Nord Americade Sud Asia Oceania Europa Total mondial
Analiznd evolu]ia produc]iei de carne ce s-a ob]inut de la specia ovin\ pe continentul european, se constat\ c\ aceasta a `nregistrat o cre[tere de peste 200 mii tone `n perioada 1980 - 1993, dup\ care a sc\zut cu mai mult de 90 mii tone `n anul urm\tor. Dintre ]\rile europene, cele mai mari cantit\]i de carne se produc `n Federa]ia Rus\ (340 mii t), urmat\ de Regatul Unit al Marii Britanii cu o cantitate de peste 278 mii tone, apoi Spania [i Fran]a cu produc]ii de 228 mii tone [i respectiv 140 mii tone.
Tabelul 9
Evolu]ia produc]iei de carne de ovine `n unele ]\ri europene, mii tone (Sursa: F.A.O. vol 48/ 1994)
1981 63 170 813 44 81 72 256 152 Perioada 1988 1993 72+ 59+ + 161 147 858 364 43+ 40 83+ 85 77+ 67F 285 348 179 224 1994 48 140 340 40F 88+ 72+ 292 228
Bulgaria Fran]a Federa]iaRus\ Germania Grecia Romnia Regatul Unit S pania
Not\: + = date neoficiale; F = estimate F.A.O. Produc]iile prezentate `n primele dou\ perioade pentru Federa]ia Rus\, sunt cele ale fostei URSS.
- 98 -
CONSTANTIN PASCAL
Din datele prezentate `n tabelul 9 se constat\, c\ `n Spania `n intervalul 1980 - 1994 produc]ia de carne a sporit de la 152 mii t la 228 mii t, ca urmare a cre[terii semnificative a efectivelor de ovine cu peste 7,5 mil. indivizi, `n timp ce `n Fran]a datorit\ preocup\rilor intense din ultimul timp pentru cre[terea oilor specializate `n produc]ia de lapte, produc]ia de carne a `nregistrat o u[oar\ descre[tere. De asemenea, `n Marea Britanie se constat\ o sc\dere a produc]iei na]ionale de carne, `n timp ce `n Grecia exist\ o u[oar\ tendin]\ de cre[tere. ~n cazul ]\rii noastre [i a Bulgariei,sc\derea produc]ieide carne de ovine are mai multe cauze,`ns\ cele mai importantesunt reprezentate de reducerea efectivelorcu peste 35 % [i absen]a raselor specializate pentruproduc]iade carne. 4.1.3. PIA}A MONDIAL| A C|RNII DE OVINE Pia]a mondial\ a c\rnii de ovine este practic dominat\ de dou\ ]\ri mari produc\toare [i exportatoare [i anume Noua Zeeland\, respectiv Australia. Aceste dou\ ]\ri oceanice `mpreun\ furnizeaz\ pie]elor mondiale peste 65 % din cantit\]ile tranzac]ionate la principalele bursede-gros. Exportul acestor state cu carne de ovine, se materializeaz\prin dou\ categoriidistinctede carcase: - carcase provenite din sacrificarea mieilor `ngr\[a]i; - carcase provenite din sacrificarea oilor adulte reformate. Australia [i Noua Zeeland\ `[i dirijeaz\ exporturile `n principal pe pie]ele tradi]onale din Europa, Japonia, S.U.A. [i ]\rile din Peninsula Arabic\ [i secundar spre pie]ele care au fost dominate ani de-a rndul de exportatorii ex-sovietici precum [i pe cele apar]innd unor state din Orientul Mijlociu. Carnea de tineret ovin `ngr\[at. Pie]ele `n care se comercializeaz\ aproape exclusiv carnea de tineret ovin `ngr\[at sunt practic dominate [i condi]ionate de ofertele venite din Noua Zeeland\, ]ar\ care `n ultimii cinci ani a livrat aproximativ 2/3 din exportul mondial cu acest produs. La nivel mondial, `n perioada 1990 - 1995, cantit\]ile totale de carne provenit\ de la animalele tinere tranzac]ionate pe pie]ele tradi]ionaleau `nregistrato cre[tere cu peste 14 %. Cre[tereacantit\]iide carne exportat\ `n perioada mai sus men]ionat\s-a datorat `n general - 99 -
Produc]ia de carne
exportului masiv practicat de unele ]\ri din Europa Central\ [i R\s\ritean\, printre care [i Romnia. Studiile efectuate de exper]ii ]\rilor concurente arat\ c\ influen]a [i presiunea exercitat\ de Noua Zeeland\ `nregistraz\ `ncepnd cuanul 1993 un declin u[or, datorit\ faptului c\ [eptelul ovin din aceast\ ]ar\ este `n descre[tere `nc\ din 1983, `ns\ `n intervalul 1990 - 1996 s-a constatat o cot\ mai redus\ a diminu\rii efectivelor comparativ cu anul 1988. Cauza principal\ a acestor diminu\ri de efectiv, o reprezint\ degradarea continuu\ a pie]ei lnii, dup\ abandonarea de c\tre Australia, `n anul 1990, a politiciide sus]inerea acestei produc]ii,situa]ie`n care `n ultimul timp pre]urile practicate la tranzac]ionareainterna]ional\a lnii pe unele pie]e dominate`n trecut de ofertele ce veneau din Oceania au sc\zut valoric cu peste 30 % comparativcu anul 1988. ~n aceste condi]ii, `n anul 1996 num\rul mieilor sacrifica]i `n Noua Zeeland\a fost cu peste 800 mii indivizi mai mare comparativcu anul precedent, atingndu-se recorduri [i `n ce prive[te greutatea carcaselor(`n medie 20 - 24 kg). Astfel, cantit\]ilede carne exportateau fost cu 4 % mai mari, comparativcu anii anteriori. Datorit\ faptului c\ pia]a intern\ nu a absorbitdect 20 % din totalul ob]inut,carnea rezultat\ a fost exportat\sub form\ de carcasecongelate[i refrigerate. Cantit\]ile cele mai mari destinate exportuluiau fost dirijate spre unele pie]e din Orientul Mijlociu, iar `n perioada r\zboiului din Golf, exportulde carne de ovine c\tre Arabia Saudit\ a fost de peste 14.000 t, ceea ce reprezint\o cre[terecu peste 3000 t comparativcu anul 1989. Carnea exportat\ pe pie]ele din Uniunea European\ a r\mas cantitativ constant\, deoarece `n cadrul acordurilor interna]ionale s-a impus respectarea unor limite maxime deja stabilite. ~n aceast\ zon\ exporturilecele mai mari au fost dirijate c\tre pie]ele din Fran]a, Anglia, Grecia [i Italia. Produc]i de carne ob]inut `n Australi prin sacrificarea a \ a animalelo tinere este destinat `n cea mai mare parte pie]ei interne [i doar r \ 16 % din cantitate total\ din anul 1995 a fost exportat\ Din aceast\ a . cantitat 25 % a fost absorbit de pia]a din S.U.A. 22 % de Japonia 10 % e \ , , de Uniune European\ 8 % de Taiwan [i 35 % de Orientu Mijlociu. a , l Europa de Est reprezint\ al\turi de aceste dou\ ]\ri mari exportatoare de carne de tineret ovin, un furnizor deosebit pentru pia]a mondial\. ~ns\ trebuie men]ionat faptul c\ din aceste zone peste 75 % din volumul tranzac]iilor anuale se fac cu predilec]ie `n viu [i sunt dirijate `n general spre pie]ele din Orientul Apropiat [i Mijlociu. - 100 -
CONSTANTIN PASCAL
Carnea de ovine adulte se ob]ine prin sacrificarea batalilor, oilor [i berbecilor reforma]i la vrste ce permit valorificarea superioar\ pentru produc]ia de carne. Principalul furnizor al pie]elor mondiale cu acest produs este reprezentat de Australia, ]ar\ ce livreaz\ pe diverse pie]e peste 50 % din exportul mondial, urmat\ de Noua Zeeland\ cu aproximativ 20 %, Africa 14 % [i alte regiuni cu 16 %. Exportulcarcaselorprovenitedin sacrificareaoilor adulte efectuat de Australiaa `nregistrat`n anul 1995 un u[or regres, datorit\ faptului c\ vara austral\ a fost extrem de secetoas\,iar iarna deosebitde friguroas\ pentru aceast\ zon\. ~n aceste condi]ii pierderile din efectiv au fost extrem de mari [i au dep\[it 22 milioane indivizi, ceea ce reprezint\14% din efectivultotal de ovine crescutde Australia. ~n mod normal [i `n anii f\r\ evenimente deosebite num\rul de indivizi destina]i sacrific\rii se apropiau [i uneori dep\[eau 16 milioane, `ns\ datorit\ cauzelor men]ionate sacrific\rile din ultimii 3 ani au fost redusecu 5 %, `ncercndu-se astfel refacerea[eptelului. Principalele pie]e de export a c\rnii de ovin\ adult\ provenit\ din Australia sunt reprezentate de cele din Orientul Mijlociu, unele ]\ri musulmane ex-sovietice [i Sud-Estul Asiei. Orientul Mijlociuabsoarbe peste 55 % din oferta australian\, cu specifica]ia c\ pe aceste pie]e tranzac]iile cu carnea de ovine se fac fie `n viu, fie `n carcas\. Spre exemplu `n anii 1994 [i 1995, Iranul [i Algeria au importat 23 mii tone respectiv 11 mii tone carne `n carcas\, `n timp ce Arabia Saudit\ a importat `n perioada r\zboiului din Golf [i `n anul 1994 peste 4 milioane ovine reformate, `ns\ `n viu. Obiectiveleprincipaleale cresc\toriloraustralienisunt `n prezent `ndreptate spre acapararea pie]ii din sud-estul Asiei, `ndeosebi a celei din Coreea de Sud, unde au reu[it ca `n anul 1996 s\ plaseze din oferta propriepeste 13 mii t carne `n carcasecongelate[i refrigerate. Pia]a Uniunii Europene este una minor\ pentru oferta australian\ [i aceasta datorit\ faptului c\ `n aceast\ zon\ sunt preferate carcasele de tineret ovin, `ns\ [i pe unele pie]e de aici s-au `nregistrat u[oare cre[teri `n ultima perioad\. Asfel, conform datelor publicate de revista Reussir Patre", ]\ri precum Fran]a, Regatul Unit al Marii Britanii [i alte state vest europene [i-au sporit progresiv importurile `n intervalul cuprins `ntre anii 1991 [i 1996, comparativ cu anul 1989 (fig. 48). Conform sursei citate, `n ceea ce prive[te evolu]ia pre]urilor pentru carnea de ovine la Bursele din Marea Britanie [i Fran]a, se - 101 -
Produc]ia de carne
constat\ c\ acestea `nregistreaz\ fluctua]ii lunare, datorate `n principal cererilor [i ofertelor inconstante `nregistrate pe parcursul unui an calendaristic. Pre]urile cele mai ridicate se `nregistreaz\ `n anotimpul rece [i ating valori maxime `n lunile martie, aprilie [i mai, cnd [i ofertele sunt mai reduse cantitativ, dup\ care descresc treptat pn\ `n lunile august - septembrie [i urc\ din nou `n lunile sfr[itului de an.
1995
25
1996
20
15
10 1000 t echivalent
5 Alte state Irlanda Marea Britanie 0 I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D
Fig.48. Evolu]ia importului de carne de ovine pe unele pie]e din Europa Occidental\ (Sursa: Reussir Patre, 1997)
4.1.4. CIRCUITUL C|RNII DE OVINE PE PIE}ELE INTERNA}IONALE Consumul c\rnii de ovine. ~n func]ie de perioadele istorice [i de condi]iile social-economice din diferite ]\ri, consumul c\rniide ovine `mbrac\ trei aspecte diferite. - Un prim aspect este specific ]\rilor dezvoltate economic [i `ndeosebi celor din Europa Occidental\, unde carnea de ovine se consum\ ca delicates\ pe lng\ cea provenit\ de la alte specii de , animale. ~n cea mai mare parte carnea comercializat\pe aceste pie]e provine din sacrificareatineretului ovin `ngr\[at apar]innd unor rase [i tipuri specializatepentru aceast\produc]ie. - 102 -
CONSTANTIN PASCAL
- Al doilea aspect este legat de tradi]ia unor popoare de a consuma carne de ovine [i este caracteristic ]\rilor musulmane, `ndeosebi celor din Asia. ~n acest context, trebuie specificat faptul c\ aceste ]\ri sunt [i mari consumatoare dar [i mari importatoare de carne de ovine. Astfel, ]\ri precum Iran, Liban, Siria, Arabia Saudit\, Emiratele Arabe Unite [i altele, recurg la importurianuale `nsemnate de carne de ovine pentru asigurarea necesarului intern, importurile f\cndu-se fie `n viu, fie `n carcasecongelatesau refrigerate. - Ultimul aspect este caracteristic ]\rilor slab industrializate,`n care, necesarulde protein\animal\este asigurat`n cea mai mare parte de produsele provenite de la ovine [i caprine. Pe aceste pie]e, carnea consumat\ este ob]inut\ prin sacrificarea animalelor apar]innd raselor rustice, tardive [i cu o productivitateredus\. Referitor la consumul individual de carne de ovine acesta este variabil de la continent la continent [i de la ]ar\ la ]ar\. Astfel, cel mai mare consum anual pe locuitor se `nregistreaz\ `n zona Oceaniei, respectiv `n Australia [i este de 38,3 kg carne de ovine reprezentnd 36,45 % din consumul individual anual de carne, urmeaz\ Noua Zeeland\ cu un consum anual pe locuitor de 30,7 kg (29,3 % din consumultotal individualde carne la nivel na]ional). La nivel european conform datelor publicate `n anul 1997 de revista Tendance se constat\ c\ `n ultima perioad\ consumul c\rnii de ovine este `n cre[tere, excep]ie f\cnd Regatul Unit unde `ncepnd cu anul 1991 consumul c\rnii de ovine `nregistreaz\ un u[or regres, `ns\ nesemnificativ. ~n alte]\ri cum ar fi Fran]a, Irlanda,]\rile scandinave [i altele, consumul acestui produs este `n continu\ cre[tere. ~n condi]iile ar\tate anterior, orientarea marilor ]\ri cresc\toare de ovine a fost [i este `ndreptat\ spre sporirea produc]iilor ce se ob]in de la ovine [i `ndeosebi a celei de carne, utilizndu-se `n acest scop cele mai eficiente metode de selec]ie, cre[tere, [i ameliorare. Pentru atingerea obiectivelor stabilite [i a performan]elorla care s-a ajuns `n prezent `n cre[terea ovinelor, au fost necesari mul]i ani de cercet\ri `n care geneticienii, nutri]ioni[tii, amelioratorii [i cresc\torii [i-au reunit eforturile pentru a c\uta noi solu]ii `n scopul realiz\rii unor cantit\]i sporite de carne, f\r\ a se neglija `ns\ aspectul economic `n ob]inerea acestora. ~n compara]ie cu bovinele, unde eforturile de ameliorare au putut fi concentrate datorit\ extinderii `n mas\ a `ns\mn]\rilor artificiale, ovinele prezint\ posibilit\]i de ameliorare bazate `ndeosebi pe un progres - 103 -
Produc]ia de carne
genetic mai rapid, datorat `n special particularit\]ilorbiologice specifice speciei [i anume: precocitatea sexual\, durata gesta]iei mai mic\, prolificitatea mai mare care, toate `mpreun\ fac intervalul dintre genera]ii mai scurt [i presiunea de selec]ie mai ridicat\. Exportul c\rnii de ovine. ~n privin]a tranzac]iilor interna]ionale cu carne de ovine ce se `nregistraz\ anual la nivel mondial, se poate spune c\ acestea se realizeaz\ `n zone diferite ale globului [i includ sortimente variate, `n func]ie de cerin]ele consumatorilor. De asemenea, este cunoscut faptul c\ tranzac]iile cu acest produs reprezint\ aproximativ 6 % din comer]ul mondial totalcu carne [i se preconizeaz\ ca `n viitor s\ fie unul [i mai activ, datorit\ cre[terii num\rului de locuitori `n zonele cu tradi]ie `n consumul c\rnii de ovine. ~n tabelul 10 sunt redate unele date prin care se reliefeaz\ exportulc\rnii de ovine la nivel mondial[i pe continente.
Tabelul 10
Evolu]ia exportului c\rnii de ovine la nivel mondial (Sursa:EUROSTAT 1996)

1991 3898 4776 22916 47339 588389 183492 850960 Tone 1992 1993 5420 3630 4163 4584 16854 17259 43262 36547 653341 580348 207826 196083 930866 838451 1000 $ 1991 1992 1993 7838 14706 11035 13739 12623 11445 37273 31959 31286 85002 88569 76419 994171 1070341 1070362 664185 749854 642271 1802208 1968052 1842818
Africa America de Nord Americade Sud Asia Oceania Europa Total mondial
Analiznd datele prezentate se constat\ c\, aproximativ 2/3 din cantit\]ile tranzac]ionate la nivel mondial provin din Oceania, urmat\ apoi de cele din Europa. Privitor la pre]ul pl\tit pentru o ton\ carne de ovine `n carcas\ la bursele din Oceania, cantitatea respectiv\ poate fi cump\rat\ la 1600 $, `n timp ce `n Europa la bursa de-gros din Londra cost\ `n medie cca. 3000 $ [i atinge valori maxime `n intervalulaprilie-mai(peste 4500 $/t), iar la bursa de la Paris pre]urile maximale ajung `n perioade anuale diferite la peste 5000 $/t (maximas-a `nregistrat`n aprilie 1996 [i a fost de 6870 $/t carne `n carcas\). Dintre ]\rile Uniunii Europene, Spania, Portugalia [i Grecia export\ la pre]urile cele mai mici (sub 2000 $/t ), datorit\ faptului c\ `n - 104 -
CONSTANTIN PASCAL
marea lor majoritate carcasele comercializateprovin din sacrificarea ovinelorapar]inndunor rase rustice exploatateprioritarpentru produc]ia de lapte. ~n ceea ce prive[te carnea de ovine produs\ `n unele ]\ri membre ale Uniunii Europene (tabelul 11), se constat\ c\ cea mai mare cantitate din volumul total exportat apar]ine Regatului Unit al Marii Britanii [i Fran]ei, ]\ri care `mpreun\ au furnizat pie]elor europene cca. 66,20 % `n anul 1995 [i respectiv 60,22 % `n anul 1996.
Tabelul 11
Evolu]iaexportuluic\rnii de ovine din unele state europene,mii t (Sursa:ISTAT/ISMEA 1997)

Perioada Regatul Unit Fran]a Benelux Irlanda S pania Alt e ]\ri Total UE Noua Zeeland\ Bulgaria Ungaria Argentina Alte ]\ri Total 1995 6.023 3.886 1.168 2.236 1.430 238 14.981 5.759 327 314 164 8.636 22.582 1996 4.085 3.792 1.419 1.697 1.667 402 13.052 5.861 697 404 172 8.894 21.947 Diferen]a (%) - 32.3 - 2.4 + 21.4 - 24.1 + 16.6 + 68.9 - 12.9 + 1.8 + 113 + 28.3 + 4.7 + 2.90 - 2.81 Trimestrul I 1997 486 1.363 297 192 1.230 174 3.742 1.979 886 62 112 3.385 6.955
Dup\ cele dou\ ]\ri men]ionate anterior urmeaz\ Irlanda, Spania [i un grup format din mai multe state cu cantit\]i mai reduse de carne. ~n cazul ]\rilor din afara spa]iului comunitar, cantit\]ile cele mai mari de carne exportate provin din Noua Zeeland\. De asemenea, din datele prezentate se mai poate constata c\ `n anul 1996 Bulgaria a livrat la export cantit\]i mai mari cu 113 % comparativ cu anul precedent. ~n ceea ce prive[te exportul realizat de ]ara noastr\ se poate preciza faptul c\ de[i de]inem un num\r `nsemnat de ovine, volumul c\rnii destinat pie]elor externe este mult mai mic comparativ cu cel al altor state cu efective mai mici cum ar fi de pild\ Olanda, Bulgaria sau Ungaria. - 105 -
Produc]ia de carne
Cele mai mari cantit\]i de carne de ovine importate la nivelul continentelor (tabelul 12) s-au `nregistrat `n ]\ri din Europa, apoi `n unele state situate `n Asia [i Africa.
Tabelul 12
Evolu]ia importului c\rnii de ovine la nivel mondial (Sursa: F.A.O. vol. 47/ 1995)
1991 12355 58518 4927 264380 54836 374574 860591 Tone 1992 1993 24385 17358 64817 72330 5377 7627 296733 225575 60299 69337 413078 404756 914689 816987 1991 23006 127685 5774 476175 50941 1213486 2019049 1000 $ 1992 47242 137000 6617 555604 53176 1372805 2242460 1993 32804 159275 8376 433546 66363 1325124 2049389
Africa
Am ericade Nord
Americade Sud Asia Oceania Europa Total mondial
De remarcat ar fi [i faptul c\ `n anul 1995, volumul cel mai mare de carne importat la nivel mondial apar]ine statelor europene (cca. 50%), iar cel mai mic ]\rilor din America de Sud [i Oceania. Din cantitatea total\ de carne importat\ de ]\rile din zonele Americii de Nord [i Centrale, `n anul 1996 conform multor surse de informare, aproximativ 66 % a fost absorbit\ de pia]a Statelor Unite. La nivel european,din datele prezentate`n tabelul 13 se poate observa c\ cea mai mare cantitate de carne importat\ apar]ine pie]elor franceze,iar `n perioadelede timp analizate se constat\c\ cerereapentru acest produs este `n continu\ cre[tere de la an la an. Pe locul doi se situeaz\RegatulUnit, apoi Germania,dup\ care urmeaz\un grup de mai multe state cu importurimai reduse. Referitor la pre]ul pl\tit pe unitatea de produs se constat\ ce cele mai avantajoase sunt oferite de pia]a helvet\, `ns\ [i preten]iile fa]\ de calitatea c\rnii sunt deosebite, [tiindu-se faptul c\ popula]ia din aceast\ ]ar\ solicit\ aproape exclusiv carcase de tineret ovin `ngr\[at cu propor]ia maselor musculare mai mare [i cu `nsu[iri organoleptice deosebite ale c\rnii din carcas\. ~n Grecia [i Peninsula Iberic\ unde preten]iile consumatorilor sunt mai modeste `nprivin]a calit\]ii c\rnii, achizi]ionareaacesteia se realizeaz\la pre]uri medii de cca. 2000 $/ton\.
- 106 -
CONSTANTIN PASCAL
Evolu]iaimportuluic\rnii de ovine `n unele state europene (Sursa: ISTAT/ISMEA. 1996)

1991 17451 6624 139134 30591 12726 6084 10414 101887 18395 Tone 1992 19145 6686 154053 36158 18683 5538 11733 108208 20943 1993 21619 6623 159025 35859 14172 6031 7887 105322 15141 1991 74641 37997 481134 115575 28085 20817 27011 231665 58995 1000 $ 1992 86612 42564 519073 142426 43272 23142 33532 271224 73727 1993 91738 42234 510684 136698 30016 23768 23582 286518 53876
Belgia Elve]ia Fran]a Germania Grecia Olanda Portugalia Regatul Unit S pania
~n statele din Europa Central\ [i de Est, datorit\ faptul c\ preferin]ele consumatorilor fa]\ de carnea de ovine sunt `n general modeste [i, se consum\ `n cantit\]i mai mari doar `n anumite perioade ale anului, pre]ul pl\tit pentru achizi]ionarea unei tone de carne `n caras\ nu dep\[e[te 1500 dolari. 4.1.5. APTITUDINILE PENTRU PRODUC}IA DE CARNE A RASELOR LOCALE DE OVINE Cu toate c\ rasele autohtone de ovine nu au fost supuse unor lucr\ri sistematice de selec]ie [i ameliorare `n vederea `mbun\t\]irii produc]iei de carne, `n cadrul lucr\rilor de testare s-a constatat c\ acestea au un grad pronun]at de reactivitate pozitiv\ la tehnologiile de `ngr\[are [i `n mod deosebit la cele de tip semiintensiv[i intensiv. Dintre toate rasele [i popula]iile de ovine autohtone, Merinos de Palas prezint\ aptitudinile cele mai bune pentru produc]ia de carne, dup\ care urmeaz\ Merinos Transilv\nean,Spanca, }igaia [i }urcana. Merinos de Palas. Precocitatea ridicat\, dezvoltarea corporal\ accentuat\, conforma]ia specific\ raselor cu aptitudini de carne, calitatea bun\ a carcasei [i c\rnii, fac din Merinos de Palas o ras\ apreciat\ [i pentru aceast\produc]ie. Tineretul ovin `ngr\[at intensiv, realizeaz\ greut\]i corporale vii de peste 35 kg la vrsta de 150 zile, rezultnd sporuri medii zilnice mai mari de 220 g. Consumul specific de hran\ este de 5,5 U.N., iar dup\ - 107 -
Produc]ia de carne
sacrificarese ob]in carcasede bun\ calitate,cu mase musculareevidente [i jigouri globuloase.La categoriile `ngr\[ate gr\simea subcutanat\este dispersat\`n strat uniform,iar cea interioar\`n cantit\]i moderate. Randamentulla sacrificareeste diferit `n func]ie de categoriade vrst\ fiind cuprins `ntre 45 - 50 % `n cazul tineretuluidin anul precedent [i 52 % la batali. Rasa Merinos de Palas s-a dovedit a fi [i o foarte bun\ amelioratore a produc]iei de carne. Astfel, `n vederea determin\rii gradului [i modului de influen]\ a Merinosului de Palas `n ameliorarea produc]iei de carne la alte rase autohtone, s-a constatat c\ `n cazul `ncruci[\rii cu Merinos Transilv\nean, la meti[i se amelioreaz\ sporul mediu zilnic cu 3,7 % concomitent cu o reducere a consumului specific cu 3,4 % [i o cre[tere a randamentului la sacrificare de 1,3 % la (Mochnacs, M., Taft\, V., Vintil\, I., 1978). ~n cazul `ncruci[\rilor cu oi Spanc\ s-a constatat c\ `n timp ce sporul mediu zilnic cre[te cu 16,2 % consumul specific [i randamentul la sacrificare r\mn apropiate ca valoare. Merinos Transilv\nean ~nsu[irile pentru produc]ia de carne . sunt inferioare celor caracteristice Merinosului de Palas, dar superioare raselor }igaie [i }urcan\. ~n condi]ii de `ngr\[are intensiv\ [i semiintensiv\, tineretul ovin apar]innd rasei Merinos Transilv\nean realizeaz\ `n mod obi[nuit sporuri medii zilnice mai mari de 200 g, cu limite cuprinse `ntre 175 - 250 g. Consumul specific realizat de tineretul ovin supus `ngr\[\rii, este cuprins `ntre 5,5 [i 6,5 U.N. Carcasele [i carnea sunt de bun\ calitate [i prezint\ `nsu[iri organoplepticesuperioare. Spanca. Efectivele apar]innd acestei popula]ii au `n general aptitudini bune pentru produc]ia de carne. Tineretul ovin ob]inut prin utilizarea la `ncruci[\ri a berbecilor de ras\ Merinos de Palas se preteaz\ foarte bine la `ngr\[area de tip intensiv, iar carnea rezultat\ `n urma sacrific\rilor are `nsu[iri calitative deosebite. Capacitatea de `ngr\[are, dar `n mod deosebit structura fizic\ [i tisular\ a carcasei, se `mbun\t\]e[te considerabil cnd, pentru ob]inerea mieilor destina]i `ngr\[\rii sunt utiliza]i berbeci apar]innd unor rase specializate. ~n cazul `ngr\[\rii intensive, sporurile medii zilnice [i consumul specific au valori ce le situeaz\ `nainte tineretului de ras\ }igaie. De asemenea, `n cazul aplic\rii tehnologiei de `ngr\[are intensiv\, rezultatele ob]inute demonstreaz\ c\ tineretul apar]innd popula]iei de Spanc\ dispune de aptitudini bune pentru produc]ia de carne. - 108 -
CONSTANTIN PASCAL
}igaie. Referitor la aceast\ ras\, ]inndu-se cont de faptul c\ nu
a f\cut obiectul unui plan de selec]ie [i ameliorare `n aceast\ direc]ie, produc]ia de carne este considerat\ ca fiind bun\. Privitor la aptitudinile pentru produc]ia de carne a tineretului ovin de ras\ }igaie, numero[i autori arat\ c\ acesta se preteaz\ bine la `ngr\[area de tip semiintensiv [i extensiv [i permite ob]inerea unor rezultate foarte bune la `ngr\[area intensiv\ a meti[ilor ob]inu]i prin utilizarea la `ncruci[\ri pe linie matern\ a oilor din aceast\ ras\ cu berbeci din tipuri caracterizateprintr-un grad mai ridicat de precocitate [i aptitudini superioare pentru produc]ia de carne (Raicu, E.
1968; Dr\g\nescu, C., 1970; Constantinescu , I. [i colab. 1970; Taft\, V. [i colab. 1979; Mire[an, E., 1979; Pascal , C., 1997).
Produc]iabun\ de lapte a oilor mame determin\o vitez\ mare de cre[tere a mieiilor afla]i `n perioada de al\ptare, rezultnd astfel sporuri importante de cre[tere `n greutate. Sporul mediu zilnic realizat la `ngr\[area intensiv\ sau semiintensiv\ este cuprins `ntre 175 g [i 200 g `n prima parte, dup\ care la vrste mai mari de 4 luni [i la greut\]i de peste 30 kg scade la 125 - 135 g/zi. Consumul specific [i randamentul la sacrificare sunt de 6,5 U.N. [i respectiv 48 %. Dup\ sacrificarea tineretului ovin `ngr\[at, carcasele rezultate sunt de o calitate bun\. }urcana Privitor la aptitudinilepentru produc]ia de carne, trebuie . precizat faptul c\, efectivele apar]innd acestei rase se caracterizeaz\ prin `nsu[iri inferioare tuturor raselor crescute `n ]ara noastr\. Viteza de cre[tere `nregistrat\ la categoriile tinere are o valoare relativ mic\, fiind imprimat\ de caracterul tardiv al rasei. Cu toate acestea, la `ngr\[area de tip intensiv, tineretul ovin apar]innd rasei }urcan\ se comport\ bine. Astfel, `n condi]iile precizate, sporul mediu zilnic realizat este cuprins `ntre 150 [i 180 g, iar consumul specific 6,8 U.N. Carcasele rezultate sunt deficitare sub aspectul conforma]iei, calit\]ii c\rnii [i structurii fizice [i tisulare. Calitatea carcaselor ob]inute prin sacrificarea mieilor }urcan\ este inferioar\ altor rase, carnea fiind din punct de vedere calitativ mediocr\, cu gust [i miros specific. Indicii carcasei au valori mici, `ns\ din cercet\rile `ntreprinse pn\ `n prezent s-a constatat la meti[ii c\ ob]inu]i prin `ncruci[\ri cu alte rase aceste caracteristici se `mbun\t\]escconsiderabil. Dac\ compar\m aceste valori cu cele determinatepentru indivizii apar]innd raselor de carne, datele respective sunt inferioare, `ns\ cu toate acestea prin ac]iuni ferme de selec]ie [i amelioarare se pot `mbun\t\]i to]i indicii prezenta]i. - 109 -
Produc]ia de carne Tabelul 14
Principalii indici ai capacit\]ii de `ngr\[are la tineretul ovin apar]inndraselorautohtone

Specificare U.M Merinosde Palas Merinos Transilv.* Spanc\* }igaie }urcan\
Spor mediu zilnic g 215 Consum U.N./kg spor 5.89 Randamentcomerci al % 53,49 Structuratisular\: - carne % 64.54 - oase % 15.72 - gr\sime % 15.94 Indici deinterior - epiplon % 1.09 - mezenter % 0.71 - pulmon % 2.13 - inim\ % 0.80 - ficat % 2.35 Suprafa]a ochiului de mu[chi: -`ntre coastele 5-6 cm2 8.04 -la nivelul ultimei coaste 14.56 cm2
195 6.12 51.00 60.30 19.00 15.17 1.20 0.71 1.70 0.69 2.60 12.63 -
198 5.94 53.50 56.18 17.30 20.10 1.50 1.09 1.90 0.68 2.60 11.61 -
175 6.05 48,65 54.87 18.06 16.28 2.66 1.33 1.97 0.57 2.28 6.41 12.44
157 6.42 42,15 53.08 19.07 17.95 1.42 1.18 2.09 0.52 2.16 6.07 12.05
Not\: * Dup\ Ciolc\ [i colab., Lucr. [tiin]. I.C.P.C.O.C. Palas - vol. I, 1972
La tineretul ovin apar]innd rasei }igaie [i popula]iei Spanc\, cantitatea mai mare de gr\sime dispus\ intra [i inter carcas\ impune necesitatea valorific\rii la vrste mai mici (150 zile), pentru a se evita ca prin continuarea `ngr\[\rii s\ aib\ loc depuneri [i mai mari de seu. Pentru Merinos de Palas, valorile ridicate ale suprafe]ei ochiului de mu[chi, atest\ c\ la tineretul din aceast\ ras\ masele musculare sunt mai dezvoltate. 4.1.6. APTITUDINILE METI{ILOR PENTRU PRODUC}IA DE CARNE Organizarea producerii c\rnii de ovine reprezint\ o activitate sus]inut\ [i nentrerupt\ de ob]inere sistematic\ a mieilor adecva]i (hibrizi) [i destina]i exclusiv `ngr\[\rii. Indiferent de forma de proprietate, tineretul ovin ob]inut `ntr-un sezon de f\tare va fi supus unor aprecieri `n urma c\rora se va stabili - 110 -
CONSTANTIN PASCAL
destina]ia acestora. Astfel, circuitul tineretului va cunoa[te o ramifica]ie important\ cnd se va stabili care va fi re]inut pentru pr\sil\, `n scopul `nlocuirii categoriilorde ovine adulte reformate[i care r\mne disponibil pentru carne.~n cazul existen]eiunor ferme specializatepentru ob]inerea mieilor hibrizi nu putem discuta de o anumit\ ramifica]iedeoarece,dup\ `n]\rcare to]i mieii vor fi destina]i `ngr\[\rii [i valorifica]i exclusiv pentruproduc]iade carne. Teoriile [i afirma]iile conform c\rora utilizarea pe linie patern\ a berbecilor apar]innd unor rase precoce, `ns\ cu lna mai groas\, pot deteriora alte `nsu[iri [i `n mod deosebit cele referitoare la calitatea lnii, nu-[i g\sesc fundamentul `n ob]inerea meti[ilor de carne, deoarece a organiza producerea c\rnii la ovine `nseamn\ a produce `n mod sistematic miei hibrizi destina]i exclusiv `ngr\[\rii, iar carnea ob]inut\ de la adul]ii reforma]i trebuie privit\ mai degrab\ ca un subprodus, iar cea rezultat\ de la tineretul `ngr\[at ca o exploatare mixt\ a oilor. ~n Marea Britanie, cnd scopul principal al exploat\rii oilor este reprezentat de produc]ia de carne nu se mai acord\ aten]ie lnii, iar principalul indicator de eficien]\ economic\este reprezentatde num\rul de miei vndu]isau cantitateade carne livrat\ pie]ei de la fiecare oaie din nucleul matc\. ~n ultimele trei decenii `n ]ara noastr\ au avut loc diverse ac]iuni de `ncruci[are industrial\ `ntre oile din rase [i popula]iile autohtone cu berbeci apar]innd unor rase specializate pentru produc]ia de carne. Pe baza rezultatelor ob]inute s-a constatat c\ ovinele autohtone au o capacitate de combinabilitate ridicat\, iar la meti[ii ob]inu]i se `mbun\t\]e[te considerabil viteza de cre[tere [i precocitatea, se dimineaz\ consumul specific [i se corecteaz\ unele defecte ale carcaselor. Astfel, `n urma `ncruci[\rilor industriale simple practicate `ntre oi apar]innd raselor autohtone Merinos de Palas, }igaie [i }urcan\ cu berbeci Texel [i ~le de France, se constat\ c\ `n toate cazurile carcasele rezultate prin sacrificarea tineretului ovin metis prezint\ caracteristici mult `mbun\t\]ite. ~n general aceste carcase, dar `n mod deosebit cele provenite de la loturile Texel x }igaie [i Texel x Merinos de Palas precum [i cele rezultate din sacrificarea indivizilor meti[i ~le de France x Merinos de Palas, aveau o conforma]ie caracteristic\ raselor specializate pentru produc]ia de carne. Carcasele erau potrivit de lungi [i largi, coastele scurte [i arcuite, jigourile globuloase, gtul scurt [i gros, gr\simea de acoperire de culoare alb\ `ns\ dispersat\ `n strat mic [i - 111 -
Produc]ia de carne
uniform, conferind astfel un aspect comercial remarcabil (Pascal, C.,

1997).
De asemenea, la meti[ii ob]inu]i, datorit\ dezvolt\rii mai accentuate a maselor musculare, formele corporale erau mai rotunjite, spinarea [i [alele mai largi [i aveau o bun\ dezvoltare a trenului posterior. ~n cazul mieilor meti[i datorit\ faptului c\ s-a `mbun\t\]it considerabil precocitatea, ace[tia au ajuns `ntr-un timp mai scurt la greut\]i optime de sacrificare, aspect deosebit de important din punct de vedereeconomic. Comparnd rezultatele ob]inute `n cazul mieilor de ras\ curat\ Merinos de Palas, }igaie [i }urcan\ cu cele ale loturilor metise, se observ\ c\ prin utilizarea la `ncruci[\ri industriale a berbecilor apar]innd celor dou\ rase specializate pentru produc]ia de carne, sau `nregistrat cre[teri semnificativeale greut\]ii carcaselor [i, au avut loc [i cre[teri considerabileale indicilor de calitate. ~n urma aplic\rii unei tehnologiide `ngr\[are intensiv\ identic\ att `n cazul hibrizilor rezulta]i din `ncruci[area oilor autohtone cu berbeci apar]innd celor dou\ rase de carne, ct [i pentru tineretul apar]innd raselor materne, carcasele rezultate `n urma sacrific\rii meti[ilorau avut greut\]i superioare,constatndu-se diferen]eevidente`n ceea ce prive[te conforma]ia,compozi]iafizic\ [i structur\ tisular\. Analiznd greutatea pricipalelor componente ale carcasei, respectiv carnea, oasele [i gr\simea, precum [i raportul oase / carne, se constat\ c\ `n toate situa]iile, la loturile metise valorile determinate au fost superioare, comparativ cu cele `nregistrate la mieii de ras\ curat\. ~n cazul hibrizilor ob]inu]i prin utilizarea la `ncruci[\ri a oilor Merinos de Palas, comparativ cu mieii de ras\ curat\, diferen]ele privitoare la greutatea carcasei exprimate `n valori relative, au fost superioarecu 19,96 % `n cazul meti[ilor ob]inu]i cu Texel [i cu 14,50 % la cei cu ~le de France(tabelul15). Prin sacrificarea mieilor hibrizi Texel x }igaie, carcasele ob]inute prezentau o conforma]ie caracteristic\, iar greutatea acestora a fost superioar\ cu 19,92 % fa]\ de cea rezultat\ de la tineretul ovin }igaie ras\ curat\ (tabelul 16). De asemenea, carnea din carcas\ prezenta `nsu[iriorganoleptice superioare. Privitor la rasa }urcan\, aceasta a reac]ionat foarte bine la `ncruci[\rileindustrialepracticate`n vederea sporirii produc]ieide carne. Astfel, comparativ cu lotul martor format din miei ras\ curat\, prin sacrificareatineretuluiovin metis, carcasele au avut greut\]i superioare - 112 -
CONSTANTIN PASCAL
cu 56,10 % `n cazul hibrizilor ~le de France x }urcan\ [i cu 65,70 % la cei Texel x }urcan\ (tabelul 17).
Tabelul 15
Structura carcasei [i ponderea p\r]ilor tran[ate din carcas\ la tineretul ovin de ras\ Merinos de Palas [i meti[i (C., Pascal, 1997)
Merinosde Palas ~le de Francex M. Palas Texel x M. Palas
G reutatea carcasei Carnea din carcas\ Oase din carcas\ Gr\simea din carcas\ Carcasa f\r\ gr\sime Raport oase / carne Jigoul -carne -oase -raportoase / carne -participare`n carcas\ Cotlet I + II -carne -oase -raportoase / carne
-participare`n carcas\
Gt [i spat\ -carne -oase -raportoase / carne

Cap de pipt [i fleic\ -carne -oase -raportoase / carne

kg kg kg kg kg kg kg kg % kg kg kg % kg kg kg % kg kg kg %
X sx 16,850 0,325 12,140 0,201 3,220 0,036 1,490 0,056 15,360 0,007 1 : 3,65 4,630 0,050 3,670 0,045 0,960 0,007 1 : 3,822 30,15 2,480 0,037 1,880 0,032 0,600 0,021 1 : 3,133 16,15 4,270 0,079 3,390 0,084 0,880 0,038 1 : 3,852 27,80 3,980 0,060 3,200 0,038 0,780 0,032 1 :4,102 25,90
X sx 20,220 0,780 14,820 0,617 3,320 0,249 2,080 0,134 18,140 0,637 1 : 4,463 5,630 0,163 4,610 0,182 1,020 0,014 1 : 4,519 31,05 2,800 0,124 2,300 0,116 0,500 0,107 1 : 4,600 15,43 4,910 0,053 4,000 0,146 0,910 0,131 1 : 4,395 27,06 4,800 0,157 3,910 0,155 0,890 0,176 1 : 4,393 26,46
X sx 21,969 0,405 15,980 0,294 3,685 0,093 2,304 0,061 19,665 0,404 1 : 4,336 6,021 0,161 4,821 0,130 1,200 0,025 1 : 4,017 31,65 3,080 0,086 2,542 0,062 0,538 0,023 1 : 4,724 15,43 5,162 0,139 4,175 0,120 0,987 0,029 1 :4,229 25,86 5,402 0,105 4,442 0,026 0,960 0,093 1 : 4,627 27,06
- 113 -
Structura carcasei [i ponderea p\r]ilor tran[ate din carcas\ la tineretul ovin de ras\ }igaie [i meti[i (C.,
Pascal, 1997) }igaie Texel x }igaie
X sx
G reutatea carcasei Carnea din carcas\ Oase din carcas\ Gr\simea din carcas\ Carcasa f\r\ gr\sime Raport oase / carne Jigoul -carne -oase -raportoase / carne -participare`n carcas\ Cotlet I + II -carne -oase -raportoase / carne -participare`n carcas\ Gt [i spat\ -carne -oase -raportoase / carne -participare`n carcas\ Cap de pipt [i fleic\ -carne -oase -raportoase / carne -participare`n carcas\ kg kg kg kg kg kg kg kg % kg kg kg % kg kg kg % kg kg kg % 15,310 0,261 11,227 0,124 2,985 0,105 1,125 0,045 14,185 0,211 1 : 3,891 3,899 0,070 3,009 0,069 0,890 0,034 1 : 3,380 27,42 2,186 0,049 1,698 0,037 0,488 0,029 1 : 3,479 15,41 4,380 0,069 3,563 0,041 0,817 0,032 1 : 4,361 30,87 3,732 0,054 3,010 0,041 0,722 0,025 1 : 4,168 26,30
X sx
19,206 0,342 13,342 0,252 3,350 0,105 2,514 0,084 16,692 0,034 1 : 3,982 5,081 0,118 4,030 0,079 1,051 0,037 1 : 3,834 30,43 2,645 0,047 2,131 0,050 0,514 0,018 4,145 15,85 4,533 0,088 3,625 0,066 0,908 0,29 1 : 3,992 27,16 4,433 0,077 3,556 0,059 0,877 0,024 1 : 4,054 26,56
Datele ob]inute `n cazul cercet\rilor efectuate confirm\ posibilit\]ile meti[ilor rezulta]i prin participarea la `ncruci[\ri industriale a oilor de ras\ }urcan\ de a produce cantit\]i mai mari de carne [i de calitate superioar\. Rezult\ deci, c\ rasa }urcan\ dispune de o capacitate de combinabilitate ridicat\ confirmat\ de altfel [i cu prilejul altor tipuri de `ncruci[\ri. ~n aceast\ situa]ie, pozi]ia fa]\ de rasa precizat\ trebuie reanalizat\ [i `n viitor, dup\ caz, aceasta s\ fie utilizat\ din ce `n ce mai mult `n diferite scheme de `ncruci[are, indiferent de produc]ia ce este vizat\ spre a fi `mbun\t\]it\. - 114 -
CONSTANTIN PASCAL
Structura carcasei [i ponderea p\r]ilor tran[ate din carcas\ la tineretul ovin de ras\ }urcan\ [i meti[i (C.,
Pascal, 1997) }urcan\ G reutatea carcasei Carnea din carcas\ Oase din carcas\ Gr\simea din carcas\ Carcasa f\r\ gr\sime Raport oase / carne Jigoul -carne -oase -raportoase / carne -participare`n carcas\ Cotlet I + II -carne -oase -raportoase / carne -participare`n carcas\ Gt [i spat\ -carne -oase -raportoase / carne -participare`n carcas\ Cap de pipt [i fleic\ -carne -oase -raportoase / carne -participare`n carcas\ kg kg kg kg kg kg kg kg % kg kg kg % kg kg kg % kg kg kg % ~le de Francex }urcan\ Texel x }urcan\
X sx 9,680 0,614 7,320 0,480 1,970 0,105 0,490 0,019 9,190 0,595 1 : 3,715 2,420 0,135 1,862 0,176 0,558 0,023 1 : 3,36 26,41
1,566 0,095 1,236 0,059 0,330 0,005 1 : 3,745 17,00 2,415 0,165 1,871 0,133 0,544 0,031 1 : 3,439 26,25 2,789 0,188 2,254 0,134 0,535 0,025 1 : 4,213 30,34
X sx 15,110 0,410 10,930 0,435 2,870 0,081 1,310 0,017 13,800 0,394 1 : 3,800 4,027 0,129 3,156 0,102 0,871 0,028 1 : 3,623 29,18
2,290 0,086 1,800 0,765 0,440 0,013 1 : 3,730 16,60 3,800 0,086 3,051 0,102 0,750 0,021 1 : 4,068 27,54 3,683 0,105 2,944 0,089 0,739 0,016 1 : 3,983 26,62
X sx 16,040 0,258 11,100 0,243 2,825 0,025 2,115 0,043 13,925 0,253 1 : 3,929 4,123 0,105 3,292 0,095 0,831 0,017 1 : 3,961 29,6
2,186 0,018 1,698 0,019 0,488 0,015 1 : 3,479 15,70 3,837 0,079 3,131 0,083 0,706 0,016 1 : 4,434 27,55 3,779 0,073 2,979 0,133 0,800 0,008 1 : 3,723 27,14
De asemenea, `n toate variantele de `ncruci[are analizate [i prezentate se poate constata c\ la mieii meti[i sporul mediu zilnic de cre[tere este superior comparativ cu cel apreciat `n cazul loturilor apar]inndraselormaterne,aspectdatoratefectuluiheterozis. Referitor la consumul specific de U.N. pe kg greutate vie, la loturile hibride se `nregistrearz\ reducerede pn\ la 15,90 %, a[a cum o - 115 -
Produc]ia de carne
este cazul meti[ilor ob]inu]i din `ncruci[area oilor }igaie cu berbeci Texel. La meti[ii rezulta]i din `ncruci[area oilor }urcan\ cu berbeci Texel [i ~le de France, s-a constatato `mbun\t\]ireconsiderabil\a valorii randamentului la sacrificare, iar carcasele rezultate prezentau o conforma]ie compact\ fiind largi [i acoperite cu un strat uniform de gr\sime,excep]ie f\cnd principalelepuncte de maniamentunde aceasta era `n depozitemai mari.
Tabelul 18
Principalii parametri de produc]ie [i devia]ia procentual\ la meti[i comparativ cumieii de ras\ curat\ (C., Pascal, 1997)
Rasa matern\ Rasa patern\ Merinos de Texel P alas ~le de France ~le de France* Merinos Berricon* Transilv\nean M. Palas* Merinofleisch* Suffolk* B. Leicester* Merinofleisch* Lincoln* M. de Palas* Southdown* Berrichon* ~le de France* Suffolk Texel }igaie ~le de France Berrichon* Suffolk* Texel ~le de France Southdown* B. Leicester* Suffolk* Spor mediu zilnic ( %) + 21,33 + 14,22 - 2,11 + 1,05 + 3,68 + 5,26 + 6,84 + 4,54 + 5,55 + 9,09 + 16,16 + 21,21 + 23,73 + 27,77 + 34,34 + 12,5 + 8,03 + 4,97 + 9,39 + 9,83 + 17,3 + 4,70 + 12,35 + 12,35 Randament ( %) + 4,04 + 3,50 + 4,31 + 4,55 + 2,54 + 7,64 + 5,49 - 1,68 - 8,97 + 6,54 0,00 - 5,61 - 8,79 + 4,67 + 6,54 + 3,47 + 3,12 + 4,73 + 4,62 + 8,76 + 8,30 + 0,59 + 0,79 + 3,58 Consum specific ( %) - 8,82 - 14,60 + 6,78 + 3,39 - 3,39 - 3,39 - 5,09 + 5,35 + 3,57 + 5,35 + 1,78 + 3,57 0,00 - 1,79 - 3,58 - 8,97 - 10,55 - 11,29 - 12,91 - 15,90 - 9,43 - 9,53 - 1,59 - 12,70
Not\: * Rezultatele ob]inute la `ncruci[area oilor autohtone cu berbecii din rasele paterne marcate sunt preluate dup\ Mochnacs [i colab., 1978;
Privitor la aptitudinile pentru produc]ia de carne [i verificarea capacit\]ii combinative cu alte tipuri de ovine, Merinos Transilv\neana - 116 -
CONSTANTIN PASCAL
f\cut obiectul celui mai amplu program de cercetare. ~n acest scop, femelele apar]inndacestei rase au fost `ncruci[atecu berbeci din rase recunoscutela nivel interna]ionalca fiind amelioratoarea produc]ieide carne. Mieii loturilor experimentaleau reprezentat diverse variante de meti[i ob]inu]i prin `ncruci[\rile industriale practicate cu berbeci din rasele Suffolk, Merinofleisch [i Berrichon du Cher. Rezultatele ob]inute n timpul ngr\[\rii sunt redate n tabelul 18, iar din studiul acestora se constat\ c\ toate loturile au nregistrat sporuri de cre[tere asem\n\toare. ntre sporurile medii zilnice ale celor dou\ tipuri de Merinos, cel de [es realizeaz\ sporuri superioare cu 18,5 % fa]\ de cel de coline, de unde se poate desprinde ideea c\ acestea se deosebesc `ntre ele [i sub raportul precocit\]ii.
Tabelul 19
Rezultate ob]inute pe durata ngr\[\rii mieilor meti[i [i de ras\ curat\ (dup\: Maier, R., 1975)
Varianta Suffolk x Merinos Transilv\nean Merinofleisch x Merinos Transilv\neande [es Berrichon du Cher x M. Transilv\neande [es M. Transilv\nean de [es Merinofleisch x Merinos Transilv\neande coline Merinos Transilv\neande coline Greutatea ini]ial\ (kg) Greutatea final\ (kg) Sporulmediu zilnic (g)
X sx
18,0110,97 15,8640,53 15,8640,53 18,3050,35 15,00 0,58 14,5760,38
X sx
43,1171,80 41,342 1,04 41,342 1,04 42,147 0,76 40,366 1,19 34,776 0,99
X sx
209 8,92 212 7,81 212 7,81 198 6,08 206 10,0 167 7,33
Dac\ facem o compara]ie ntre loturile de meti[i, varianta de ncruci[are cu Merinofleischa Merinosului Transilv\neantipul de coline se apropie foarte mult de varianta ob]inut\ prin `ncruci[area tipului de [es cu aceea[i ras\ patern\ (206 g respectiv 210 g). Practic, prin metisare s-a produs o diminuare a diferen]elor de precocitate dintre variantele provenite din ecotipuri cu nsu[iri diferen]iate, ceea ce presupune c\ fenomenul de heterozis s-a manifestat mai puternic la meti[ii cu Merinosul de coline. - 117 -
Produc]ia de carne
Sub aspectul capacit\]ii de valorificare a hranei s-a constatat c\ meti[ii cu Suffolk [i Merinofleisch realizeaz\ consumurile specifice cele mai reduse. Astfel, varianta cu Suffolk a avut consumul specific cu 8,5 % mai redus comparativ cu Merinosul Transilv\nean tipul de [es [i cu 5 % `n varianta cu Merinofleisch. Meti[ii ob]inu]i cu Berrichon au realizat un consum specific apropiat de cel al Merinosului Transilv\neantipului de [es (6,30 fa]\ de 6,40 U.N.). n cazul Merinosului Transilv\nean tipul de coline, metisarea cu Merinofleisch a adus o reducere a consumului specific cu 8,0 %. Pe m\sura major\rii sporurilor n greutate, la meti[i are loc o reducere a consumului specific, n acest sens ordinea loturilor ar fi urm\toarea: Suffolk, Merinofleisch [i Berrichon du Cher. Randamentul la sacrificare are valori ridicate [i apropiate de cele caracteristice raselor precoce. Compozi]ia tisular\ a carcaselor prezint\ valori apropiate `ntre variantele de `ncruci[are a Merinosului Transilv\nean de coline, precum [i `ntre acestea [i lotul martor.
Tabelul 20
Compozi]ia tisular\ a carcasei (dup\: Maier, R., 1975)

Varianta Suffolk x Merinos Transilv\neande [es Merinofleisch x Merinos Transilv\neande [es Berrichon x Merinos Transilv\neande [es Merinos Transilv\neande [es Merinofleisch x Merinos Transilv\neande coline M. Transilv\nean de coline Greut. carcasei Carne (kg) (kg) % 19,60 18,87 18,50 17,40 15,97 13,90 O ase (kg) % 18,0 17,1 18,0 17,3 17,1 18,5 Carne + Gr\sime (kg) % 15,5 14,4 14,6 13,0 12,9 10,4 79,2 76,6 79,2 74,0 81,0 74,6
12,5 61,9 3,54 10,2 54,1 3,24 11,2 60,7 3,34 9,9 57,4 3,02 10,0 62,9 2,73 8,10 58,2 2,58
~n aceste condi]ii rezultatele ob]inute la `ngr\[area mieilor Merinos Transilv\nean de [es sunt mul]umitoare, dar mai pu]in economice comparativ cu `ngr\[area meti[ilor. Varianta de `ncruci[are a Merinosului Transilv\nean de coline cu Merinofleisch a dat rezultate ce relev\ faptul c\ `ntre aceste dou\ rase exist\ o anumit\ capacitate - 118 -
CONSTANTIN PASCAL
combinativ\. Din greutatea total\ a carcasei, procentual, p\r]ile cu mase musculare de calitate sunt superioarea la meti[i comparativ cu Merinosul Transilv\nean. Majoritatea meti[ilor ob]inu]i prin utilizarea `ncruci[\rilor industriale simple, au o intensitate de cre[tere mai mare, datorit\ fenomenului de heterozis [i o capacitate superioar\ de conversie a hranei. Randamentul la sacrificare este de asemenea superior, iar conforma]ia corporal\ este apropiat\ de cea carcateristic\ tipului de carne. Prezentarea acestor date [i considera]ii pot servi ca puncte de reper `n producerea c\rnii de ovine [i pot `ncuraja ob]inerea mieilor hibrizi destina]i `n totalitate `ngr\[\rii [i valorifica]i pentru aceast\ produc]ie, contribuind astfel la eficientizarea cre[terii [i exploat\rii acesteispecii. 4.1.7. CATEGORII COMERCIALE DE CARNE DE OVINE Producereadiferitelorsortimentede carne de ovine are la baz\ o serie de factori determina]i `n general de cerin]ele masei largi a consumatorilor, care se adaug\ [i gradul de economicitate poate fi la ce atins `n anumitesitua]ii. Referitor la cerin]ele consumatorilor se poate spune c\ `n prezent acestea sunt foarte diversificate, fiind determinate `n mod direct de tradi]ie, grad deciviliza]ie, zon\geografic\, clim\,etc. Cu toate acestea, conform ultimilor previziuni, preferin]ele consumatorilor se `ndreapt\ `n general spre carnea ob]inut\ din sacrificareamieilor sau ale altor categorii tinere, sacrificate`ns\ pn\ la vrsta de 1 an. Carnea de tineret ovin se ob]ine prin sacrificarea urm\toarelorcategorii de miei `ngr\[a]i: miei cruzi (miei de o lun\); miei de lapte `ntrzia]i miei de 100 zile; miei pentru carne macr\; miei ; pentru carne gras\; sacrificarea batalilor tineri. Fiecare din aceste categorii se caracterizeaz\ prin greut\]i [i vrste optime de sacrificare, precum [i prin anumite caracteristici ale carcaselor ob]inute `n urma sacrific\rii. Carnea de miel crud sau de lapte rezult\ din valorificarea `nc\ din perioada de al\ptare la vrste de 30 - 45 zile [i greut\]i de 8 - 12 kg a mieilor apar]innd raselor locale [i 18 - 23 kg dac\ provin din rase precoce sau din meti[i industriali. Carcasele ob]inute au `n general greut\]i reduse (4 - 6 kg), iar conforma]ia lor [i gradul de dezvoltare - 119 -
Produc]ia de carne
difer\ `n raport cu rasa [i dezvoltarea corporal\ a mieilor la data sacrific\rii. Carnea din carcas\ este slab\, fraged\, suculent\, cu un gust pl\cut. Datorit\ faptului c\ alimenta]ia de baz\ este reprezentat `n cea \ mai mare parte de laptele matern [i concentrate carnea nu are miros , specific, fiind `ns\ de culoare deschis\ (roz de diferite nuan]e). Fibrele musculare sunt fine [i moi, carnea are un con]inut ridicat de ap\ [i colagen, ceea ce ì confer\ o valoare caloric\, nutritiv\ [i dietetic\ redus\. ~n general producereaunei cantit\]i mari de carne de acest tip, este neeconomic\deoarece mieii sunt sacrifica]iexact cnd energia de cre[tere este maxim\, pierzndu-seastfel `n cazul fiec\rui miel sacrificat peste 10 - 15 kg carne `n carcas\ comparativcu cantitatea de carne ob]inut\de la mieii sacrifica]ila vrste de 4 - 6 luni. ~n aceste condi]ii mai indicat\ ar fi cre[terea mieilor pe baz\ de lapte matern [i administrareafurajelor concentrate[i a masei verzi la discre]ie, pn\ la vrsta de 2 - 3 luni. Astfel, greutatea vie a mieilor dep\[e[te adesea 18 kg chiar [i `n cazul celor apar]innd unor rase semitardive[i tardive, ob]inndu-sede la fiecare miel valorificatcarcase mai mari cu peste 8 kg. Cu toate acestea,consumulc\rnii de miel crud are `n general un caracter sezonier, fiind solicitate `n special carcasele c\rnoase, dar nu prea grase. Acest tip de carcas\ nu reprezint\un articol `n comer]ul mondial,`ns\ este preferat[i consumatcu pl\cere `ndeosebi`n Romnia, Bulgaria,Italia, Grecia,Fran]a,Spania [i Portugalia. Carnea de miei de lapte `ntrzia]i provine `ndeosebi din sacrificarea mieilor din turmele exploatate pentru ln\. Valorificarea acestora se face de regul\ dup\ `n]\rcare, cnd `n func]ie de unele caracteristici[i, pe baza unor anumite aprecieri se face [i stabilirea destina]ieiacestora. Greutatea carcaselor rezultate difer\ deoarece vrsta de sacrificarea variaz\ `ntre 6 12 s\pt\mni[i la greut\]i vii cuprinse `ntre [i 15 kg [i 20 kg. Carcasele ob]inute au greut\]i de 7 - 11 kg, sunt lungi, adnci [i `nguste, cu forme osoase proeminente, musculatura insuficient dezvoltat\ dar bine conturat\. Seul are culoare alb\ [i este dispus aproape uniform pe suprafa]a extern\ a carcasei. De[i acest tip de carne prezint\ unele carcateristicisuperioare comparativ cu cea provenit\ de la mieii cruzi, cererea pie]ei este inconstant\pe durata unui an, consumul cel mai mare se `nregistraz\ deobicei `n lunile de prim\var\. - 120 -
CONSTANTIN PASCAL
Carnea de miel de 100 zile rezult\ din sacrificarea mieilor
proveni]i din f\t\rile timpurii (noiembrie - decembrie) [i valorifica]i de regul\ prim\vara `n lunile martie - aprilie cnd cererile `nregistrate pe pia]\ ating valori maxime. Sacrificarea se face la vrsta de 14- 16 s\pt\mni cnd ace[tia au greut\]i corporale de 25 - 35 kg, `n cazul aplic\rii unei tehnologii de `ngr\[are adecvat\ de 20 - 25 kg `n situa]ia [i parcurgerii unei cre[teri [i `ntre]ineri obi[nuite. ~n urma sacrific\rilorrezult\ carcase largi, cu greut\]i de 14- 18 kg, cu un aspect comercialcorespunz\tor, jigouri globuloase,o bun\ cu dezvoltare a regiunilor cu mase musculare de calitate superioar\ [i un randamentla sacrificaremai mare. Carnea din carcas\ este de culoare roz\, suculent\, u[or digestibil\ cu gust [i arom\ pl\cut\, fiind preferat\ de consumatori [i solicitat\ pe toat\ durata anului. Seul este de culoare alb\, dispus uniform pe suprafa]a carcasei, iar rinichii sunt acoperi]i `n totalitate cu gr\sime. Aceast\ categorie de carne se ob]ine de la mieii meti[i simpli [i dubli ai raselor de carne sau de la mieii raselor precoce capabili s\ ating\ la 100 - 130 zile greut\]i corporale de peste 30 kg. Dintre rasele autohtone se preteaz\ la acest tip de `ngr\[are Merinosul de Palas, Merinosul Transilv\nean [i meti[ii industriali ob]inu]i prin `ncruci[area berbecilor din rasele de carne cu femele apar]inndtuturorraselorlocale. Ca exterior, mieii de 100 de zile trebuie s\ aib\ o dezvoltare corporal\ armonioas\, cu dimensiunile de l\rgime, adncime [i perimetre pronun]ate, s\ fie scur]i pe picioare [i cu trenul posterior foarte dezvoltat. ~n scopul ob]inerii lor, hrana de baz\ o poate reprezentalaptele matern [i administrareade furaje combinate care s\ permit\ realizarea unor sporurimedii zilnice de peste 250 g. Carnea de miel `ngr\[at pentru carne macr\ ocup\ al II-lea loc ca pondere [i interes din partea consumatorilor. La noi `n ]ar\ este cunoscut\ sub denumire de carne de tineret ovin `ngr\[at, denumire care `ns\ nu indic\ `ntrutotulscopul pentru care se produce aceast\ categorie de miel. Scopul final este de ob]inere a c\rnii macre [i `n special a celei din jigou, care este foarte mult solicitat\ pe pie]ele din Fran]a, Elve]ia, Germania,Anglia, etc. Carnea de miel `ngr\[at pentru carne macr\ rezult\ din sacrificarea animalelor tinere `n vrsta de 6 - 7 luni la greut\]i de 35 40 kg `n cazul tineretului `ngr\[at intensiv [i 30 - 35 kg `n situa]ia celor supu[i unor tehnologii de `ngr\[are de tip semiintensiv. Carcasele - 121 -
Produc]ia de carne
rezultate au greut\]i cuprinse `ntre 15 - 22 kg, o conforma]ie caracteristic\, spinarea [i [alele sunt potrivit de lungi `ns\ largi, trenul posterior mai dezvoltat [i cu jigouri rotunde. Carnea este u[or pers\lat\ [i fraged\, suculent\, cu gust [i arom\ deosebit\, cu un con]inut moderat de gr\sime `n func]ie de starea de `ngr\[are. Pentru ob]inerea acestei categorii de miei este necesar ca `ngr\[area s\ `nceap\ la vrsta de 35 - 60 zile, cnd are loc de obicei `n]\rcarea acestora. Mieii pentru carne gras\. Carnea de miel gras asigur\ actualmente cea mai mare parte din produc]ia mondial\ de carne, constituind totodat\ [i mijlocul cel mai eficient de valorificare a fondului biologic de care dispun marea majoritate a fermelor de ovine. ~n ceea ce prive[te produc]ia de carne prin `ngr\[area tineretului ovin, un interes deosebit `l reprezint\ maturarea chimic\ a carcasei. Astfel, Preston, [i Willis cita]i de Gh., Sandu (1993) fixeaz\ momentul matur\rii chimice a carcasei cnd viteza de cre[tere a gr\simii dep\[e[teviteza de cre[tere a musculaturii, moment `n care animalele trebuie sacrificate. Aceast\ maturare chimic\ a carcasei apare [i ca o consecin]\ a faptului c\ ]esuturile [i organele au ritm de cre[tere diferit, determinnd astfel schimb\ri de conforma]ie [i compozi]ie a corpului concomitentcu `naintarea`n vrst\. ~n aceste condi]ii, un rol deosebit `l are stabilirea momentului optim de sacrificare. Astfel, cercet\rile desf\[urate au scos `n eviden]\ fapul c\ prelungirea `ngr\[\rii determin\ o cre[tere a ponderii gr\simii [i a unor regiuni mai pu]in valoroase (regiunea coastelor), iar prin sacrific\rile timpurii se ob]in carcase cu o propor]ie mai mare a oaselor. Stabilirea vrstei optime de sacrificare specific\ fiec\rei rase sau grup\ de meti[i devine o necesitate de prim ordin. Pentru a releva importan]a`n ob]inereacarcaselorcu carne gras\ este suficient s\ amintim c\, `n ]\ri cum ar fi Anglia, Fran]a [i Noua Zeeland\ s-au creat rase de oi specializate `n producerea mielor destina]i acestui scop. Carnea ob]inut\ este extrem de apreciat\ pe pie]ele din Asia, Statele Unite, Anglia, Noua Zeeland\ [i ]\rile arabe. Carcasele ob]inute au greut\]i de 20 - 35 kg, sunt de regul\ compacte,lungi, largi, adnci [i cu forme rotunde.Trenul posterioareste bine dezvoltat,cu masele musculareproeminente[i extinse pn\ la jaret. Carnea este de culoare roz deschis, marmorat\,cu gr\sime dispus\ [i printre pachetelede mu[chi, cantit\]ile fiind mai mari `n partea interioar\ a carcasei. - 122 -
CONSTANTIN PASCAL
~n vederea ob]inerii acestui tip de carcase mieii sunt valorifica]i la vrsta de 6 - 8 luni cnd au greut\]i vii de cca. 40 kg. Ob]ierea mieilor care vor fi valorifica]i pentru carne gras\ se bazeaz\ de obicei pe o tehnologie proprie, dar se poate realiza [i prin prelungirea duratei de `ngr\[are a mieilor de 100 zile sau a celor pentru carne macr\. Tehnologia specific\ poate `ncepe imediat dup\ `n]\rcarea mieilor cnd ace[tia au trecut deja la consumultuturorsortimentelor furaje. de La sacrificare, mieii gra[i sunt caracteriza]i prin masivitate corporal\ [i o bun\ dezvoltare a tuturor regiunilor care prezint\ importan]\`n produc]iade carne. Corpul este cilindric,cu membrescurte [i cu proeminen]eleosoase `nvelite `ntr-un strat sub]ire de ]esut adipos subcutanat. Carnea de batal tn\r rezult\ ca urmare a sacrific\rii masculilor castra]i la vrste mici [i exploata]i pentru produc]ia de ln\ pn\ la a doua sau a treia tundere, dup\ care sunt valorifica]i pentru produc]ia de carne la o greutate corporal\ de 50 - 60 kg. Cu toate c\ la final carcasele [i carnea din carcas\ prezint\ o serie de `nsu[iri superioare, producerea acestui tip de carne este neeconomic\ deoarece `nvesti]iile f\cute pe durata cre[terii [i exploat\rii nu sunt recuperate prin valorificarea produc]iei de ln\. Carnea de ovine adulte rezult\ prin sacrificarea oilor adulte [i a berbecilor reforma]i. De regul\, vrsta la care se face valorificarea pentru carne a categoriilor de ovine adulte este de peste 5 ani, dar pot fi `ntlnite [i situa]ii cnd oile sunt reformate din diferite motive [i la vrste mai reduse. ~n vederea `mbun\t\]irii `nsu[irilor calitative ale carcasei [i maselor musculare din carcas\ este necesar ca oile adulte reformate s\ fie supuse unei tehnologii de ,,recondi]ionare sau `ngr\[are semiintensiv\ cuo durat\ total\ de 60 - 80 zile, bazat\ pe `ntre]inerea oilor pe p\[uni de bun\ calitate [i dup\ caz prin completarea necesarului de substan]e nutritive prin administrarea unor furaje concentrate. Cu toate c\ aplicarea unei tehnologii de tip intensiv poate scurta durata de recondi]ionare, aceasta nu este economic\ deoarece presupune `ntre]inerea `n stabula]ie [i administrarea unor cantit\]i mai mari de fnuri sau mas\ verde, precum [i a unor cantit\]i superioare de concentrate, m\rindu-i astfel costul de ob]inere.
- 123 -
Produc]ia de carne
4.1.8. ~NSU{IRILE FIZICE, CHIMICE {I NUTRITIVE ALE C|RNII {I GR|SIMII DE OVINE ~ntr-un sens mai larg, no]iunea de carne cuprinde `n cea mai mare parte ]esutul muscularcu tot cu cel conjunctiv,osos, cu termina]iile nervoase [i vasele sangvie. ~n sens restrns, no]iunea de carnea se refer\ la partea comestibil\ rezultat\ din sacrificarea animalelor, `ncluznd totodat\ [i ]esutul muscular. ~n urma tran[\rii carcaselor, la mu[chi ader\ [i alte ]esuturi motiv pentru care `n comer] carnea poate fi diferen]iat\astfel: carne cu os, carne macr\ [i carne aleas\. Din punct de vedere morfologic, ]esutul muscular este format din fascicole primare, secundare [i ter]iale `ncadrate `n ]esut conjunctiv [i particole de gr\sime. La rndul s\u ]esutul conjunctiv `ndepline[te o func]ie nutritiv\ fiind format din colagen, elastin\ [i reticulin\, `mbibat cu lichid intersti]ial[i are diverse roluri cum ar fi: de sus]inere, de unire [i separare a celulelor [i a fibrelor. Cantit\]i mai mari de ]esut conjunctiv se `nregistreaz\ la carnea provenit\ din sacrificarea tineretului ovin `ngr\[at. La oile adulte, datorit\ fix\rii calciului [i fierului, ]esutul conjunctiv este mai pu]in elastic. ~n ceea ce prive[te ]esutul adipos, trebuie f\cut\ precizarea c\ acesta este de fapt un ]esut conjunctiv specializat `n care se acumuleaz\ gr\simile rezultate `n urma proceselor metabolice. La tineretul ovin supus `ngr\[\rii ]esutul adipos se depune mai `nti pe mezenter, apoi perirenal, inter [i intramuscular [i `n final subcutanat. ~n func]ie de modul de dispunere, gr\simea poate fi: pericorporal\ sau de acoperire; de infiltra]ie sau intaramuscular\; intern\ sau de depozit. Gr\simea dispus\ `ntre grupe diferite de mu[chi determin\ marmorarea c\rnii, pe cnd cea depus\ `ntre fascicole musculare induce pers\larea c\rnii. Referitor la ]esutul muscular, acesta constituie baza solid\ a musculaturii somatice, reprezintnd [i o parte a aparatului locomotor avnd totodat\[i rol de depozit `ncare se acumuleaz\ s\rurile minerale care `n anumite faze pot fi utilizate de unele ]esuturi pentru a preveni apari]ia unei caren]e minerale. ~nsu[irile fizice [i organoleptice ale c\rnii de ovine se refer\ la: culoare, consisten]\,depuneri adipoase, fibrilaj (se apreciaz\ pe carnea din carcas\), gust, miros, suculen]\, [i fr\gezime (se apreciaz\ pe carnea preparat\). - 124 -
CONSTANTIN PASCAL
ovine `n func]ie de ras\, sex, stare de s\n\tate, tip de alimenta]ie[i al]i factori, carneapoate avea culoaridiferitede la roz - pal la ro[u de diferitenuan]e. ~n afar\ de ace[ti factori un rol deosebit `n imprimarea culorii c\rnii `l are [i cantitatea de hemoglobin\[i pigmen]i. La categoriile tinere carnea are o culoaremai mai deschis\ pe cnd la animaleleadulte aceastaeste ro[ie de nuan]e`nchise. Aceast\ `nsu[ire se apreciaz\ vizual sau `n laborator cu ajutorul colorimetrului, sau prin fotospectrometrie. Consisten]a c\rnii este influen]at\ de starea biochimic\ a maselor musculare. ~n stare proasp\t\ [i maturat\ carnea prezint\ o elasticitate pronun]at\, revenind rapid la forma ini]ial\ dup\ `ncetarea ac]iunii unei for]e exterioare care a deformat-o `n prealabil. ~n func]ie de rezisten]a opus\ la ap\sare `n zona intern\ a jigoului (m. gracilis [i m. aductor), carnea poate fi calsificat\ astfel: moale, semitare [i dens\. Depunerile adipoase sunt corelate pozitiv cu suculen]a [i fr\gezimea, `mpreun\ imprimnd c\rnii un gust pl\cut. Cantitatea de gr\sime din carcas\ este dependent\ de ras\, vrst\, sex, nivel de alimenta]ie [i durata `ngr\[\rii. Astfel, la rasele mixte, cum ar fi de pild\ }urcana,pondereacea mai mare de gr\sime este dispus\ subcutanat,pe cnd la rasele specializate pentru produc]ia de carne aceasta este uniform distribuit\`n carcas\,iar la oile Kurdiuk depuneri adipoase mai insemnateau loc la nivelul trenuluiposterior. Culoareaseului este albicioas\cu nuan]e g\lbui, consisten]atare [i sf\rmiciosdup\ r\cire. ~n ceea ce prive[te punctul de topire a seului aderent se `nregistraz\ o anumit\ variabilitate `n func]ie de vrsta animaluluisacrificat,temperaturade r\cire, temperaturade topire, etc. Fibrilajuleste influen]at de m\rimea gr\untelui muscular sau de granula]iac\rnii. Aceast\ `nsu[ire este dependent\de fine]ea [i modul de dispunere a fibrelor musculare.Cu ct fibrilajul este mai mare cu att bobul de carne este mai grosier,dnd o senza]iede asperitate.Aspectul fibrelor musculareeste fuziform, fiind acoperitede jur `mprejur de ]esut conjunctiv[i adipos. Diametrul fibrelor musculare variaz\ `n raport cu vrsta, rasa, sexul [i greutateacorporal\a animalelorla sacrificare(tabelul22). Totalitatea datelor precum [i analiza acestora confirm\ faptul c\, odat\ cu `naintarea `n vrst\ are loc o cre[tere a diametrului fibrelor musculare. La meti[i diametrul fibrelor musculare este mai redus comparativ cu mieii apar]innd loturilor materne. Determinare fine]ii - 125 -
Culoarea confer\ c\rnii un aspect comercial deosebit, iar la
Produc]ia de carne
fibrelor muscularese realizeaz\`n condi]ii de laboratorefectundu-se la microscoppeste 100 de citiri pe probe recoltatedin mu[chiullongissimus dorsi.
Tabelul 21
Temperaturade topire [i r\cire a gr\simii `n raport cu vrsta (C0) (dup\: V., Taft\, 1983)
1 an 34 22 Oi Kurdiuk 2 ani Adulte 36 41 24 29
Temperatura topire de Temperaturade r\cire
44 31
31 36 Tabelul 22
Diametrul fibrelor musculare la tineret [i oi adulte, (C., Pascal, 1977)

2 luni 27,77 28,18 29,39 30,76 29,78 28,18 30,66 29,97 31,12 Tineret 5 luni 6 luni 32,85 32,98 31,88 32,44 32,08 33,65 31,14 30,95 31,55 31,76 32,43 8 luni 33,16 34,16 34,96 35,47 33,87 33,61 34,31 34,08 34,65
Merinos de Palas Spanc\ }igaie }urcan\ F1 Texel x M. Palas F1 Texel x }igaie F1 Texel x }urcan\ F1 ~le de Francex M. Palas F1 ~le de France x }urcan\
35,76 35,95 36,86 39,44 -
care o opune o prob\ de carne la t\iere, rupere, presare sau zdrobire prin mastica]ie. Aceast\ `nsu[ire este dependent\ de diametrul fibrelor musculare, de cantitatea [i calitatea gr\simii de infiltra]ie [i de valoarea ]esutului conjunctiv. La fel ca [i celelalte `nsu[ire ale c\rnii, aceasta este dependent\ de o serie de factori dintre care cei mai importan]i sunt: rasa, vrsta, sexul, tehnologia de `ngr\[are, regiunea anatomic\ [i modul de conservare a c\rnii. P\strarea c\rnii timp de 15 - 20 zile la o temperatur\ cuprins\ `ntre 00 C [i + 40 C, contribuie la `mbun\t\]irea fr\gezimii, pe cnd congelarea lent\ fa]\ de cea rapid\ diminueaz\ aceast\ `nsu[ire. Suculen]a se apreciaz\ concomitent cu mastica]ia [i reprezint\ `nsu[irea c\rnii de a re]ine apa `n anumite cantit\]i. ~n afar\ de apa de - 126 -
Fr\gezimea exprim\ rezisten]a pe
CONSTANTIN PASCAL
constitu]ie, suculen]a este determinat\ [i de cantitatea de gr\sime infiltrat\ intramuscular. Carnea provenit\ din sacrific\rileanimalelortinere aflate `n stare bun\ de `ngr\[are este mai suculent\ comparativ cu cea rezultat\ din sacrificareacelor adulte. Determinarea obiectiv\a acestei`nsu[iri se face utiliznd compresometrul Gram-Hann. Gustul c\rnii este condi]ionat de con]inutul `n substan]e lichide, hidra]i de carbon [i s\ruri minerale. Aroma se apreciaz\ concomitentcu gustul [i este dependent\ de prezen]a substan]elorvolatile [i de stadiul de maturare a c\rnii. Ambele `nsu[iri sunt influen]ate de sistemul de `ngr\[are, felul furajelor administrate vrsta [i nu `n ultimul rnd metoda culinar\ , utilizat\ `n prepararea c\rnii. Gustul, aroma sau savoarea, suculen]a [i fr\gezimea imprim c\rnii o palatabilitat pl\cut\, u[or perceptibil\ dup\ \ e frigare. Mirosul c\rnii la oile adulte este specific, amoniacal.Acesta este mai intens la berbeci [i la oile suferinde sau aflate `ntr-o stare de `ntre]inere precar\. La tineretul ovin `ngr\[at [i la cel apar]innd raselor precoce [i meti[ii acestora, carnea are `nsu[iri organoleptice superioare iar mirosul este mult diminuat. Compozi]ia chimic\ [i valoarea nutritiv\ a c\rnii. Valoarea nutritiv\ [i calitatea c\rnii este determinat\ practic de compozi]ia chimic\ [i `n mod deosebit de con]inutul `n aminoacizi esen]iali, vitamine [i s\ruri. Compozi]a chimic\ deosebit de complex\ [i echilibrat\ a c\rnii de ovine, `ndeosebi `n substan]e proteice, vitamine, s\ruri minerale, determin\ valoarea nutritiv\ [i biologic\ a acestui produs. Datorit\ propor]iei substan]elor nutritive componente [i digestibilit\]ii ridicate ale acestora, carnea de ovine [i `ndeosebi cea provenit\ de la tineret `ngr\[at, prezint\ `nsu[iri dietetice superioare, fiind apreciat\ de c\tre consumatori. Componen]ii principali ai c\rnii sunt reprezenta]i de: ap\, proteine, gr\simi, s\ruri, substan]e minerale, vitamine [i unele enzime. Apa con]inut\ de carnea din carcase este inclus\ sub form\ liber\, contribuind la exprimarea fr\gezimii [i suculen]ei acesteia [i se g\se[te `n cantit\]i mai mari `n masele musculare provenite din sacrificarea tineretului ovin. Substan]ele azotate sunt reprezentate `n mare parte de proteinele formate din diferi]i aminoacizi, peptide [i unele substan]e neproteice cum ar fi: ureea [i guanidina, iar componen principal al tul proteinei tisulare este reprezentat globuline. de - 127 -
Produc]ia de carne Lipidele de la nivelul fibrelor musculare sunt reprezentate de fosfatide [i sterine. De asemenea, `n ]esutul adipos se mai afl\ [i diferite gr\simi neutre (Colomer R., 1972; Taft\, V. [i colab., 1973; Srbulescu, V., [i colab 1983; Boufaria, M. [i colab. 1990). Gr\simea de infiltra]ie are o importan]\ deosebit\ `n determinarea calit\]ii c\rnii, deoarece influen]eaz\ att gustul ct [i suculen]a. Vitaminele `ntlnite la carnea de ovine `n propor]ii mai mari sunt reprezentatede c\tre cele din complexul B, apoi urmeaz\alte vitamine dintre care cele mai frecvent `ntlnite sunt A, C, PP, [i E. Totalitatea acestor vitamine la care se adaug\ [i con]inutul c\rnii `n unele enzime (lipaze, fosfataze, catalaze [i fosforilaze) contribuie la procesul de maturare a c\rnii, `mbun\t\]indu-itotodat\ aroma [i gustul, fr\gezimea [i suculen]a. Tabelul 23
Con]inutul `n vitamine [i s\ruri minerale a c\rnii de ovine

Specia Ovine Bovine Suine B1 0,16 0,07 0,80 B2 0,22 0,15 0,19 Vitamine (mg/100) B12 B3 B6 0,59 0,29 2,50 0,41 0,32 2,70 2,00 0,53 S\ruri minerale (mg/100) Ca P Fe 9,0 155 2,3 10,0 149 2,7 8,0 157 2,3
PP 5,20 4,20 4,30
C 0,60 1,00 0,80
Compozi]iachimic\ a c\rnii este influen]at\de o serie de factori dintre care cei mai importan]i sunt: rasa, vrsta, sexul, starea de `ntre]inere [i regiunea corporal\. La nivelul carcasei compozi]ia chimic\ a c\rnii este variabil\ `n raport cu regiunea tran[at\. Privitor la acest ultim aspect, carnea de pe flancuri [i coaste la specia ovin\ [i `ndeosebi la categoriile `ngr\[ate, este de regul\ mai gras\ comparativ cu cea din jigou. De asemenea, la tineretul ovin `ng con]inutul `n r\[at ap\, protein\ [i s\ruri minerale este mai mare comparativ cu valorile acelora[i elementedeterminate oile adulte. la Compozi]ia chimic\ a c\rnii se poate determina fie pe probe separate prelevate din diferite regiuni ale carcaselor, fie pe probe recoltate din cele mai reprezentativepor]iuni comerciale ob]inute dup\ tran[are,`ns\ omogenizate. Potrivit datelor publicate `n diverse materiale de specialitate reiese c\ din punct de vedere al necesaruluide aminoacizi esen]iali, carnea de ovine satisfacecerin]ele minime fiziologiceale omului. La fel - 128 -
CONSTANTIN PASCAL
ca [i `n cazul altor `nsu[iri [i con]inutul`n aminoaciziesen]ialidin carnea de ovine, este variabil\`n func]ie de regiuneaanatomic\(tabelul25).
Tabelul 24
Compozi]ia chimic\ a c\rnii `n raport cu regiunea tran[at\ ( % ) (C., Pascal, 1977)

Regiunea tran[at\ Compozi]ia chimic\ Ap\ Substan]a uscat\ Protein\ Gr\sime S\ruri minerale Ap\ Substan]a uscat\ Protein\ Gr\sime S\ruri minerale Ap\ Substan]a uscat\ Protein\ Gr\sime S\ruri minerale Ap\ Substan]a uscat\ Protein\ Gr\sime S\ruri minerale Merinosde Palas 67,79 0,89 32,21 0,65 17,37 0,19 13,74 0,37 1,37 0,03 69,53 1,04 30,47 0,85 16,90 0,26 12,64 0,20 0,93 0,02 56,85 1,93 43,15 0,58 18,25 0,32 23,70 0,82 1,20 0,03 60,02 0,05 39,90 1,39 18,00 0,53 20,91 0,79 1,07 0,06 }igaie 64,08 0,79 35,92 0,40 15,85 0,19 19,16 0,97 0,91 0,04 65,90 0,86 34,10 0,43 15,46 0,26 17,62 0,47 1,02 0,04 64,48 0,80 35,52 0,38 15,91 0,20 18,68 0,49 0,94 0,03 62,22 1,83 37,78 1,62 18,46 0,45 18,36 0,58 0,96 0,03 }urcan\ 67,78 0,88 32,22 0,38 15,85 0,19 15,46 0,29 0,91 0,04 65,20 0,67 34,20 0,46 14,56 0,25 18,62 0,47 1,02 0,05 66,47 0,88 33,53 0,39 15,91 0,21 16,68 0,40 0,94 0,02 62,22 1,25 37,78 1,73 16,46 0,62 20,36 0,69 0,96 0,04
Din datele prezentatese poate constata con]inutulridicat al c\rnii `n arginin\ (necesar desf\[ur\rii spermatogenezei), leucin\ (func]ie citogenic\ [i cu rol deosebit `n procesele de cre[tere) [i lizin\ (rol `n formarea hematiilor) din jigou, antricot [i spat\. Compozi]ia chimic\ a gr\simii la ovinele aflate `n stare moderat\ de `ngr\[are cuprinde % ap\, 1,62 % protein\ [i 86,38% 12 substan]e grase, pe cnd la indivizii afla]i `ntr-o stare de `ngr\[are accentuat\con]inutul`n substan]egrase este mai mare, iar cel de ap\ [i protein\ este mai redus. Cea mai mare parte a gr\simii este reprezentat\ de gliceride, steride, fosfolipide, la care se adaug\ [i unii pigmen]i carotenoidici[i unele vitamine liposolubile. - 129 -
Con]inutul c\rnii `n aminoacizi esen]iali `n raport cu regiunea anatomic\ (% fa]\ de protein\)

Aminoac izi esen] ali i Arginin\ Histidin\ Izoleucin\ Leucin\ Metionin\ Lizin\ Fenilalanin\ Treonin\ Triptofan Valin\ Jig ou 6,8 2,5 4,6 7,2 2,5 7,7 3,7 4,8 1,3 4,7 Regunea tran[at\ Antricot Spat\ 6,9 7,0 2,5 2,6 4,7 4,6 7,0 7,7 2,5 2,6 8,0 8,0 4,0 3,8 5,0 5,0 1,3 1,5 4,9 5,1 Piept 6,3 2,3 4,4 6,8 2,3 7,3 3,8 4,7 1,3 4,9
Gr\simea oilor de tip Kurdiuk este mai bogat\ `n acizd palmitic, oleic, linoleic, iar cea de la oile Merinos `n acizd stearic [i linoleic (Taft\, V., [i colab., 1980). Concentra]ia m\rit\ `n acid palmitic [i stearic contribuie la ridicarea temperaturii de topire a gr\simii [i la cre[terea consisten]ei acesteia.
Tabelul 26
Con]inutul de acizi din gr\simea exterioar\ la oile Kurdiuc [i Merinos (dup\: P., Kiotkin)
Specificare Punct de topire Indice iod Aizi satura]i: - staric - palmitic - miristic Acizi nesatura]i: - oleic - linoleic - linoleinic - palmitoleinic Kurdiuk 36 35 26,8 19,8 2,3 35,6 4,1 3,8 2,5 Merinos 46 24 33,4 18,9 2,7 30,3 2,3 4,2 2,0
~n cantit\]i moderate gr\simea are un rol pozitiv, contibiund la imprimarea [i `mbun\t\]irea unor `nsu[iri organoleptice, precum [i la cre[terea valorii energetice a c\rnii. - 130 -
CONSTANTIN PASCAL
Valoarea caloric\ a c\rnii de ovine este egal\ cu cea de vit\, `ns\ mai redus\ comparativ cu cea de porc, fiind diferit\ `n func]ie de categoriade ovine `ngr\[ate.Astfel, valoarea calorigen\a c\rnii de ovine este de 1100 - 1280 cal./kg la cea de oi adulte; 1655- 1800 cal./kg la berbeci[i de peste 2500 cal./kg la batalii `ngr\[a]i. Totalitatea `nsu[irilor organoleptice, valoarea nutritiv\ [i biologic\, compozi]ia chimic\ [i `nsu[irile culinare remarcabile confer\ c\rnii de ovine o valoare comercial\ deosebit\, fiind c\utat\ [i consumat\ adesea [i ca delicates\. 4.1.6. APRECIEREA CALIT|}II OVINELELOR VALORIFICATE PENTRU CARNE Valoarea comercial\ a c\rnii ob]inut\ de la ovinele aflate `ntr-o anumit\ stare de `ngr\[are este condi]ionat\ de o serie de factori [i indici calitativi [i cantitativi. ~n ansamblul lor ace[ti indici privesc `n general gradul de `ngr\[are, conforma]ia carcasei, greutatea carcasei, randamentul la sacrificare, cantitatea de carne din carcas\, cantitatea de gr\sime [i infiltra]ia acesteia, cantitatea oaselor [i a p\r]ilor ce nu pot fi valorificate.
4.1.9.1. APRECIEREA CALIT|}II CARCASELOR PE ANIMALUL VIU Comparativ cu alte specii, stabilirea gradului de `ngr\[are la ovine este mai dificil de realizat, deoarece prezen]a lnii, att la categoriile de tineret ct [i la cele adulte, mascheaz\ `n bun\ parte conforma]ia animalului. ~ntre conforma]ia animalelor [i cerin]ele privind aspectul comercial al carcasei [i indicii de calitate, exist\ o leg\tur\ strns\. ~n aceste condi]ii, este bsolut necesar ca `n selec]ia a ovinelor pentruproduc]ia de carne s\ se ]in\ cont [i de aceste aspecte. ~n condi]ii practice,gradul de `ngr\[are pe animalulviu se poate apreciautiliznd`n acest scop metodesubiective[i obiective. Aprecierea subiectiv\ vizeaz\ determinarea conforma]iei corporale [i a st\rii de `ngr\[are. Aceast\ apreciere se execut\ cu ajutorul organelor de sim] [i const\ `n palparea principalelor regiuni cu mase musculare bogate [i a punctelor de maniament, acordnduse note `ntr-o anumit\ scar\ ce difer\ de la ]ar\ la ]ar\. ~ndiferent de categoria de - 131 -
Produc]ia de carne
ovine, `n scopul aprecierii subiective a gradului de `ngr\[are se examineaz\ urm\toarele regiuni corporale: spinarea, [alele, jigoul; pieptul [i spata.
Fig 49. Aprecierea st\rii de `ngr\[are prin palapare
la ambele regiuni se apreciaz\ l\rgimea [i lungimea, precum [i gradul de acoperire cu mase musculare a apofizelor transverse, delimitarea `ncepnd cu regiunea [alelor pn\ la mijlocul marginiiposterioarea spetei. Jigoul se apreciaz\dup\ l\rgimea dintre membrele posterioare, sau proeminen]amaselor muscularedin aceast\ regiune. Aprecierease face prin examinareacu ambelemini, palpndmusculatura regiunea din crupei, fesei, coapsei, pn\ la trecerea spre gamb\. Pieptul se examineaz\ `n func]ie de proeminen]\ [i gradul de descindere a maselor musculare, au `n func]ie de l\rgime dintre s membreleanterioare. Spata se apreciaz\ fie prin stabilirea gradului de `mbr\care `n mase musculare,fie privind proeminen]a lateral\a acesteia. Pentru o mai mare exactitate `n determinarea gradului de `ngr\[are pe animalul viu, aceste aprecieri sunt completate [i cu examinarea principalelor puncte externe de maniament (spinarea [i [alele, pieptul, pliul cozii [i regiunea ingvinal\). Spinarea [i [alele sunt zone cu depuneri `nsemnate de seu, `n special la femelele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere foarte bun\. La piept, depunerile de seu sunt localizate `n por]iunea proeminent\[i sunt mai `nsemnate cantitativ la masculi.
Spinarea [i [alele;
- 132 -
CONSTANTIN PASCAL Pliul cozii este
un punct tipic de maniament, iar examinarea se face prinznd `n palm\ cuta de piele care `n stadiu avansat de `ngr\ [are este plin\ [i cu o consisten]\ diminuat\. Fac excep]ie de la examinare depozitul de gr\sime de la baza cozii categoriile de ovine apar]innd rasei Karakul [i altor rase la care, acumularea adipoas\ din aceast\ regiune constituie o rezerv\ biologic\. Aprecierea conforma]iei se efectueaz\ vizual [i se stabile[te `n func]ie de aspectul general [i separat al diferitelor regiuni corporale. ~n scopul amelior\riiconforma]ieicorporalea ovinelor exploatate `ndeosebi pentru produc]ia de carne, o aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ selec]iei, fiind re]inute `n acest scop doar ovinele care prezint\ o anumit\ tipicitate a regiunilor corporale bogate `n mase musculare, ]inndu-se totodat\ seama [i de principalele calit\]i [i defecte ale acestora (tab. 26).
Tabelul 27
Caracteristicileregiunilor corporale [i parametrii de aprecierepentruoile de carne

Regiunea corporal\ Cap Gt Torace Spinare [i [ale Calit\]i D efecte Relativ scurt [i fin Lung, grosolan Gros, larg, descins,cu masele musculareproeminente Lung, strmt Slab exteriorizat, strmt, [i pu]in adnc Convex, larg [i descins Largi, drepte, bine acoperite cu m ase m usculare Prea scurte[i `nguste
Calitatea c\rnii se apreciaz\ pe baza corela]iilorce se stabilesc `ntre aceasta [i conforma]ia corporal\ precum [i `n func]ie de dezvoltarea principalelorregiuni cu mase musculare de calitate superioar\. ~n prezent, pentru apreciereast\rii de `ngr\[are pe animalul viu, este utilizat\ cu succes metoda ecografic\. Aceast\ metod\ este expeditiv\,u[or de realizat [i permite ob]inerea unor rezultate apropiate de situa]ia concret\.Metodase bazeaz\pe emisia de c\tre un transductor aplicat pe corpul animalului `n regiunea corporal\ dorit\, unor unde sonore,iar imagineaob]inut\este proiectat\pe un ecran. Aprecierea obiectiv\ este absolut necesar\ `n cazul lucr\rilor de selec]ie [i const\ `n cnt\rirea [i m\surarea unor regiuni corporale [i `n special a celor care au valoare coeficientului de heritabilitate mare, cum ar fi: lungimea, l\rgimea [i adncimea trunchiului, l\rgimea corpului - 133 -
Produc]ia de carne
`ntre spete, l\rgimea corpului `ntre punctele cele mai proeminente de la nivelul ultimei coaste, lungimea intern\ a pulpei, perimetrul mare [i mic al pulpei [i lungimea metacarpului. Aprecierea st\rii de `ngr\[are a ovinelor se poate realiza [i pe seama dezvolt\rii corporale, exprimat\ `n greutatea vie, determinat\ la sfr[itul perioadei de `ngr\[are sau recondi]ionare. ~n func]ie de aceste aprecieri, pe baza mai multor criterii, indivizii examina]i pot fi `ncadra]i pe clase de calitate. Pentru mieii de lapte, tineretul ovin `ngr\ [at (femele [i masculi castra]i sau nu, avnd ap\ru]i cel mult cle[tii permanen]i) [i batali, cerin]ele de `ncadrare `n clase de calitate sun redate `n cele ce urmeaz\. Mieii de lapte `ntrunesc o singur\ categorie de calitate [i vor trebui s\ prezinte un grad apreciabil de `ngr\[are, cu un format corporal rotunjit, corpul bine `mbr\cat cu mu[chi, punctele de maniament u[or de eviden]iat `n regiunea lombar\, spinare, piept, spat\ [i la baza cozii. La tineretul ovin `ngr\[at sunt dou\ clase de calitate. Calitatea I. Include animalele bine `ngr\[ate, cu corpul rotunjit [i mase musculare bine dezvoltate, iar apofizele spinoase ale vertebrelor dorso-lombare acoperite de musculatur\. La palpat, gr\simea de sub piele [i de la baza cozii este u[or de eviden]iat. Calitateaa II-a. ~n aceast\ categorie de calitate pot fi `ncadrate ovinele normal dezvoltate,exprimndcaracteristicile animaleloraflate `n curs de cre[tere [i `ngr\[are. Apofizele spinoase ale vertebrelor dorsolombaresunt bine acoperitecu carne. ~n categoria ovine adulte sunt `ncluse animalele `n vrst\ de peste 18 luni, femele [i masculi castra]i sau nu, iar pentru a le `ncadra `ntr-o categoriede calitate trebuie s\ prezinte anumite caracteristiciu[or de pus `n eviden]\cu prilejul aprecierilorsubiective. Calitatea a I. Cuprinde animalele bine `ngr\[ate, avnd corpul rotunjit [i masele musculare dezvoltate. Apofizele spinoase ale vertebrelor dorso-lombaresunt bine acoperite de mase musculare. La palpat, gr\simea de sub piele [i, `ndeosebi cea din regiunea lombar\ [i de la baza cozii, este u[or de eviden]iat. Calitateaa II-a. La indivizii inclu[i `n aceast\ grup\, trunchiul are unghiurileosoase evidente,musculaturaeste `n general bine dezvoltat\, apofizelespinoaseale vertebrelordorso-lombare proeminente. Gr\simea de sub piele se simte la baza cozii [i mai pu]in `n regiunea[alelor. Calitateaa III-a. La animalele`ncadrate`n aceast\ clas\ de calitate, musculatura este slab dezvoltat\, iar trunchiul are unghiurile osoase - 134 -
CONSTANTIN PASCAL
reliefate. Gr\simea de sub piele se simte foarte pu]in [i doar la baza cozii. ~n cazul batalilor, se impune a fi f\cut\ precizarea c\ ace[tia trebuie s\ prezinte un grad mai avansat de `ngr\[are, aspect subliniat [i de punerea `n eviden]\ a unui num\r mai mare de maniamente[i anume: - pentru calitatea I, maniamente u[or de eviden]iat la baza cozii, regiunea [alelor, spin\rii, pieptului [i spetei; - pentru calitatea a II-a, maniamente u[or de eviden]iat la spinare, [ale [i la baza cozii; - pentru subcalitatea II-a, maniamente a neevidente. 4.1.9.2. APRECIERE A CALIT|}II CARCASELO R DUP| SACRIFICARE Carcasa reprezint\ corpul animalului sacrificat, f\r\ piele, cap, extremit\]ile membrelor, masa gastro-intestinal\ [i organele interne (cu excep]ia rinichiului, testiculelor, ugerului [i a gr\simii perirenale). La miei [i iezi, carcasa cuprinde corpul `ntreg cu cap, coad\, organe interne (ficat, inim\ splin\, pulmon, rinichi [i epiplon), f\r\ masa gastro- intestinal\ [i extremit\]ile membrelor. ~n apreciere calit\]i carcaselo sunt utilizat att la nivel mondial a i r e ct [i `n ]ara noastr mai multe metode ~ns\ indiferen de metod aleas\, \ . t a criteriil ce serves la apreciere calit\]i carcase au `n veder urm\toarele e c a i i e caracteristici greutatea conforma]ia starea de `ngr\[are `mbr\care `n : , , , a mase musculare aspectu c\rnii [i gr\simi [i propor]i de oase. , l i a Aprecierea subiectiv\ a calit\]ii carcasei. Privitor la metodologia de apreciere, se poate spune c\ `n ultimii ani, analiza conforma]ieicarcaselor prin diverse metode fie obiective fie subiective a `nregistrat un interes deosebit, datorit\ corela]iilor posibile ce pot fi stabilite`ntre aceasta[i calitateacarcaselor`n ansamblu. Conforma]ia dorit\ a carcaselor presupune: coaste scurte [i bine arcuite; spete bine prinse, late [i proeminente; gt scurt, larg [i c\rnos; jigouri dezvoltate [i globuloase cu profilul intern `n forma literei ,,U [i cu o descindere de 400 ca urmare a dezvolt\rii foarte bune a musculaturiidin aceast\regiune. Aspectul comercial al carcasei este condi]ionat [i de lungimea, grosimea, [i profunzimea acesteia. Carcasele prea lungi determin\ un aspect comercial nepl\cut, cu spinare [i [ale `nguste [i indici cantitativi [i calitativi inferiori. - 135 -
Produc]ia de carne Starea de `ngr\[are se apreciaz\ dup\ modul de distribuire [i grosimea stratului de seu de pe suprafa]a carcaselor. ~n ceea ce prive[te grosimeastratului de seu ideal ar fi ca acesta s\ nu dep\[easc\ 3 - 5 mm `n zona cotletuluila carcasele`n greutatede 15 - 22 kg. Se admite `ns\ o grosimemai mare a stratuluide seu `n punctelede maniamentsituate `n regiunea spin\rii [i [alelor, pliul cozii [i piept. Grosimii stratului de seu se determin\prin m\surareacu ajutorul unui stilet gradat dispus perpendicularpe carcas\, introdus `ns\ pn\ la contactulcu ]esutul muscular.Determin\rilese execut\ `n trei puncte, iar grosimeastratuluide seu la nivelul carcasei este dat\ de media celor trei determin\ri.Determin\rilese fac la urm\toarele puncte de pe carcas\: `ntre a 5-a [i a 6-a vertebr\ dorsal\; `ntre a 13-a vertebr\ dorsal\ [i prima lombar\; `ntre a 5-a [i a 6-a vertebr\ lombar\. Cnd `ntre aceste determin\riexist\ diferen]e mici putem preciza c\ exist\ o bun\ uniformitatea grosimii seului, aspect deosebitdin punct de vedere comercial. Caracteristicilemai importante ale carcasei, `n func]ie de starea lor de `ngr\[are apreciat\ pe baza modului de repartizarea gr\simiisunt redate `n tabelul28. Tabelul 28
Repartizareape calit\]i `n func]ie de aspectul carcasei (Catalogul Europa)

Aspectul Categoria carcasei I a II-a Slab\ Cerat\ Caracteristici Nu prezint\ gr\sime `n interiorul [i exteriorul carcasei. Mu[chii sunt perfect vizibili. O pelicul\ sub]ire de gr\sime acoper\ carcasa par]ial; mu[chii spetei, jigoului, precum [i cei intercostali de pe partea intern\ a cavit\]ii toracice sunt vizibili. Carcasaeste acoperit\aproape`n totalitatede un strat uniform de gr\sime, f\r\ a fi `ns\ `n exces. Mu[chii intercostali de pe partea intern\ a cavit\]ii toracice sunt vizibili; la oile adulte gr\simea poate lipsi pe lungul coloanei, iar mu[chii intercostali sunt par]ial vizibili. C arcaselesunt acoperite`n totalitatede un strat destul de gros de seu; `n interiorul cavit\]ii toracice gr\simea este dispus\ sub form\ de ciorchine; rinichiul este bine acoperit de gr\sime; la oile adulte stratul de gr\sime [i depozitul de gr\sime sunt mai evidente. C arcaselesunt acoperite`n totalitatede un strat gros de seu; `n interiorul cavit\]ii toracice gr\simea este dispus\ sub form\ de depozite; rinichiul este acoperit de mult\ gr\sime; mu[chii intercostali sunt infiltra]i cu gr\sime.
a III-a
Acoperit\
a IV-a a IV-a
Gras\ Foarte gras\
- 136 -
CONSTANTIN PASCAL ~mbr\carea `n mase musculare .
Aceast\ apreciere const\ `n evaluarea subiectiv\ a depunerilor de carne pe diferite regiuni corporale. Depunerile de mase musculare constituie elemente de baz\ care influen]eaz\ `n mod hot\rtor conforma]ia [i aspectul comercial al carcasei. Impresia general\ este dat\ de rezultatele aprecierilor privind tipicitatea conforma]iei, de gradul de dezvoltare a carcaselor `n ansamblul lor, precum [i de observa]iile referitoare la gradul de dezvoltare a regiunilor cu pondere `n produc]ia de carne, a cantit\]ii [i modului de distribuire a gr\simii dispuse intra [i inter carcas\. Metoda subiectiv\ de apreciere a calit\]ii carcaselor. Legat de aprecierea conforma]iei [i calit\]ii carcaselor de ovine, la nivel mondial, `n prezent exist\ mai multe metode de lucru bazate pe criterii de analiz\ subiectiv\, `ns\ cea mai utilizat\ este metoda Zorn. Aceast\ metod\ de apreciere a carcaselor este aproximativ complet\, expeditiv\ [i nu depreciaz\ valoarea comercial\ a carcaselor, deoarece nu presupune modificarea integrit\]ii acesteia. Conform acestei metode, evaluarea calit\]ii carcasei [i a `nsu[irilor calitative de baz\, se face acordndu-se puncte `n scara 1 - 15, pe baza examin\rii mai multor elemente. Dezvoltarea regiunilor bogate `n mase musculare de calitate superioar\: se apreciaz\ `n acest scop regiunea spetei, cotletului [i jigoului utilizndu-sescara de punctaj 1 - 15. ~n cazul aprecierilor efectuate pentru spat\ [i cotlet punctajul se acord\ ]inndu-se cont de urm\toarele elemente: 1- 5 puncte,pentru o dezvoltarenecorespunz\toare musculaturii a din acesteregiuni; 6 - 10 puncte, pentru o dezvoltare satisf\c\toare; 11 - 15 puncte, `n situa]iile `n care aceste regiuni sunt rotunde, bine dezvoltate [i `mbr\cate `n mu[chi. Atunci cnd se analizeaz\jigoul punctajulse acord\ astfel: 1 - 5 puncte, pentru o dezvoltare insuficient\a musculaturiidin acesteregiuni; 6 - 10 puncte, `n cazul unei dezvolt\ri satisf\c\toare; 11 - 15 puncte,cnd este bine dezvoltat,iar maselemuscularece `mbr\c\ jigoul sunt globuloase [i proeminte. 2. Distribu]ia gr\simii se apreciaz\ sub raportul grosimii [i distribuirii acesteia pe suprafa]a carcasei, iar punctajul acordat pentru situa]iile ce pot fi `ntlnite este de la 1 - 15: - 137 -
Produc]ia de carne
1 - 5 puncte, dac\ gr\simea este depus\ sub form\ de depozite la baza cozii, [ale, stern [i scrot. 6 - 10 puncte, `n situa]ia `n care zone mai mari din carcase sunt acoperitede seu; 11 - 15 puncte, dac\ `ntreaga carcas\ este acoperit\ de un strat uniform de gr\sime. Calitatea c\rnii este apreciat\ sub raportul culorii, consisten]ei [i fibrilajului. Culoarea c\rnii influen]eaz\direct calitatea maselor musculare [i `n raport cu cerin]ele pie]ei acordarea punctajului se face astfel: 1 - 2 puncte,cnd culoareac\rnii este ro[ie intens; 3 - 5 puncte, `n situa]ile `n care nuan]a culorii este ro[u degradat; 6 - 8 puncte, cnd culoarea c\rnii are nuan]e de roz. Consisten]a c\rnii este apreciat\ prin presare [i `n func]ie de rezisten]a opus\ se acord\: 1 - 2 puncte, cnd rezisten]a opus\ este slab\, greu perceptibil\; 3 - 5 puncte, `n situa]iile `n care carnea este semitare, iar rezisten]aopus\ este perceptibil\; 6 - 8 puncte, cnd carnea este dens\ [i opune la ap\sare `nc\ de la primul contact o rezisten]\ u[or perceptibil\. Fibrilajul se stabile[te `n func]ie de m\rimea sec]iunii fibrelor musculare [i se apreciaz\ prin trecerea degetelor pe suprafa]\ unei sec]iuni efecutat\ proasp\t `n masa c\rnii, iar punctajul se acord\ astfel: 1 - 2 puncte, cnd trecerea minii pe la zona de sec]iune a mu[chiuluise percepeo granula]iemare; 3 - 5 puncte, cnd trecerea minii pe la zona de sec]iune a mu[chiuluise percepeo granula]iemijlocie; 6 - 8 puncte, cnd trecerea minii pe la zona de sec]iune a mu[chiuluise percepe o granula]iefin\. Calitatea seului este apreciat\ dup\ culoare [i consisten]\. Referitor la consisten]a seului, aceasta se apreciaz\ `n func]ie de rezisten]ape care o opune la ap\sare[i dup\ rapiditateacu care revine la forma ini]ial\, punctajul acordat fiind dependent de caracteristicile urm\toare: 1 - 2 puncte, `n situa]ia `n care seul este moale, cedeaz\ u[or la ap\sare [i nu mai revine la forma avut\ ini]ial; 3 - 5 puncte, cnd opune o rezisten]\ mic\ la ap\sare; 6 - 8 puncte, cnd este dur [i cedeaz\ greu la ap\sare [i `[i revine u[or la form\ ini]ial\; - 138 -
CONSTANTIN PASCAL Culoarea seului
se apreciaz\ tot `n scara de punctare 1 - 8 utiliznd `n acordareapunctelorcriteriile urm\toare: 1 - 2 puncte, pentru culoarea brun\ cu nuan]e g\lbui; 3 - 5 puncte, pentru culoarea seului alb g\lbuie; 6 - 8 puncte dac\ culoarea seului este albicioas\. Raportul carne/gr\sime urm\re[te determinarea subiectiv\ a propor]iilor optime `n func]ie de preferin]ele consumatorilor, iar punctajulse acord\ astfel: 1 - 5 puncte cnd gr\simea este `n exces; 6 - 10 puncte, pentru cantit\]i moderate de gr\sime; 11 - 15 puncte,cnd raporturilece se stabilescsunt optime. Prin totalizarea punctajului ob]inut putem trece la stabilirea ierarhiei calit\]ii carcaselor, iar dup\ caz aprecierea ca atare poate fi completat\ [i cu date referitoare la miros, arom\, gust [i fr\gezime. Metode obiective de apreciere a calit\]ii carcaselor. Starea de `ngr\[are [i calitatea carcasei se apreciaz\ [i prin utilizarea cnt\ririlor precum [i a unor m\sur\tori specifice. Pe baza rezultatelor ob]inute `n urma cnt\ririi animalelor `nainte de sacrificare [i a carcaselor rezultate, se determin\ randamentul la sacrificare. Dup\ tran[area carcasei se apreciaz\ ponderea regiunilor tran[ate, raportul tisular, precum [i valoarea calitativ\ a maselor musculare (pe baza analizelor chimice [i determinareadiametruluifibrelor musculare). 1. Greutatea carcasei este dependent\de individ, categoria din care face parte animalul sacrificat, de gradul de `ngr\[are [i serve[te la stabilirearandamentului sacrificare. la 2. Randamentulla sacrificare reprezint\unul dintre cei mai importan]i indici ce caracterizeaz\produc]ia de carne, indiferent de specia de animale pentru care se determin\ acest indicator. ~n conformitatecu legisla]ia `n vigoare, randamentulla sacrificare constituie principalulfactor de `ncadrare a ovinelor `n clase de calitate [i contribuiela stabilireavalorii comercialea carcaselor. Indiferent de scopul investiga]iilor,pentru a se ob]ine rezultate corecte, se recomand\ ca randamentulla sacrificare s\ fie determinat dup\ minimum 10 ore de la sacrificarea animalelor. Randamentulla sacrificare este influen]at de o serie de factori dintre care cei mai importan]i sunt : rasa, vrsta, sexul, starea de `ngr\[are, sezon de sacrificare,precum [i cei lega]i de tehnologiade `ngr\[areaplicat\. Referitor la acest ultim aspect, numero[iautori citeaz\ valori mai reduse ale randamentului sacrificare`n cazul `ngr\[\rii tineretuluiovin la - 139 -
Produc]ia de carne
pe baza furajelor de volum (Boikovski , S. [i colab., 1979; C\l\toiu, A.

[i colab., 1972; Dinescu , S., 1974; Aithmuhanov , J. [i colab.,1969; Bennef, G.L., 1990). Tabelul 29
Randamentulla sacrificare determinat la tineretul ovin aflat `n diferite stadii de `ngr\[are (dup\: R., Maier [i colab., 1977)
Rasa Merinos Transilv\nean Stdiu de `ngr\[are (kg) 15 25 30 40 15 25 30 40 15 25 30 40 Randamentul la sacrificare (%) 42,9 43,9 45,6 42,9 43,6 33,1 43,8 48,7 43,4 43,8 44,6 46,0 52,8 51,4 52,3 57,3 53,5 51,5 53,4 55,5 52,4 51,6 52,1 52,6 Diferen]a % randamentului rece fa]\ de cald 3,3 2,9 2,3 1,9 3,8 3,3 2,7 1,6 3,8 3,7 2,5 2,0
}igaie
}urcan\
reprezint\ o metodologie extrem de utilizat\ `n aprecierea conforma]iei [i a gradului de dezvoltare a acesteia. Valoarea m\sur\torilor executate pe carcas\ indic\ att dezvoltatrea ei `n ansamblu ct [i a diferitelor regiuni corporale [i serve[te la calcularea indicilor specifici. ~n leg\tur\ cu m\sur\torile ce se execut\ pe carcas\ [i num\rul acestora, precum [i a bazelor anatomice considerate ca puncte de reper, se poate spune c\ acestea difer\ de la o ]ar\ la alta [i chiar `n cadrul aceleia[i ]\ri de la un autor la altul. M\sur\torile cele mai frecvent utilizate `n lucr\rile de cercetare [tiin]ific\ [i care au fost preluate [i `n lucr\rile din ]ara noastr\ sunt: - lungimea dorsal\ a carcasei (`ntre articula]ia cervico-toracal\ [i baza cozii); - lungimea mic\ a carcasei (de la articula]ia cervico-toracal\ la baza cozii); - lungimea intern\ a jigoului (`ntre articula]ia jaretului [i perineu); - lungimea extern\ a jigoului (`ntre articula]ia jaretului [i articula]ia dintre a 5-a [i a 6-a vertebr\ lombar\); - 140 3. M\sur\torile efectuate pe carcas\
CONSTANTIN PASCAL
- l\rgimea carcasei la jigou (`ntre p\r]ile externe ale articula]iei coxo-femurale); - l\rgimea carcasei la torace (`ntre punctele cele mai proeminente ale coastelor); - l\rgimea carcasei la umeri (`ntre proeminen]elearticula]ieicoxofemurale); - adncimea toracelui (`ntre punctele exterme ale greb\nului [i sternului); - perimetrultoracelui(`napoiaspetelor); - perimetrul mare a jigoului (`n treimea superioar\ prin punctul fesei [i articula]iei femuro-tibial\).
Fig. 50. M\sur\tori pe carcas\ 1. - lungimea mic\ a carcasei; 2. - lungimea jigoului 3. l\rgimea carcaseila jigou; 4. l\rgimeatoracelui 5. adncimea bazinului; 6. adncimeatoracelui
Pe baza valorilor ob]inute la determinarea principalelor dimensiuni ale carcaselor se calculeaz\ ,,indicii carcasei dintre care cei mai importan]i sunt urm\torii: Indicele formatuluicorporal reflect\ prin valoarea sa armonia , de ansamblua carcasei. - 141 -
4. Indicii carcaselor .
Produc]ia de carne
Ifc =
L \ rgimea carcasei la jigou Lungimeamare a carcasei
x 100
Indiceleformatului jigoului Ifj = L \ rgimea carcasei la jigou Lungimea extern \ la jigou x 100
Indicele com pactitate carcasei de a Perimetrutoracic x 100 Ic = Lungim ea area carcasei m Indiceleuniformit\]ii carcasei L \ rgimea carcasei la I= piept l Lungimea carcasei la jigou
Indiceledezvolt\riijigoului
x 100
Ij=
Perimetrul jigoului Lungimea intern \ a jigoului
x 100
Indiceleadncimiitoracice It= Adancimea toracec \ Lungimeamare a carcasei x 100
Indicelede propor]ionalitate jigoului a Ipj= Perimetrul jigoului x 100 Perimetrultoracic
5. Tran[area carcasei .
Valoarea comercial\ a carcasei [i c\rnii din carcas\ depinde de structura fizic\ [i tisular\ a acesteea [i a regiunilortran[ate. ~n acest scop, potrivit tran[\rii de la noi din ]ar\, carcasa se decupeaz\`n patru sferturi, iar pentru cercetare este indicat a se lucra doar pe semicarcas\,astfel `nct s\ nu fie afectat aspectulcomercialal carcasei`n totalitate. - 142 -
CONSTANTIN PASCAL
Atunci cnd se stabile[te compozi]ia carcasei, trebuie s\ se ]in\ seam\ nu numai de ponderea de participare `n greutatea carcasei a unor p\r]i anatomice decupate, ci [i de structura fizic\ [i tisular\ a acestora. De asemenea, ar fi bine ca atunci cnd apreciem gr\simea, s\ determin\m [i ct din aceasta este comestibil\. Ponderea regiunilor tran[ate din carcas\ poate oferi criterii de aprecierea calit\]ii. ~n ]ara noastr\ carcasa este decupat\`n patru piese `ncadrate la calitatea I [i anume: jigoul (pulpa), antricotul I, antricotul II ([ale) [i spata + pieptul. La calitatea a II-a sunt incluse capul de piept, mijlocul de piept [i fleica; iar la calitatea a III-a se include gtul, rasolul anterior [i rasolul posterior (tabelul 30). Structura fizic\ a carcasei potrivit sistemului de tran[are este reprezentat\ de urm\toarele por]iuni decupate: jigou, cotlet I + II (primar [i secundar), gt + spat\ [i cap de piept + fleica.
Fig. 51 Tran[area carcasei de de ovine `n alte ]\ri 1. jigoul; 2. cotletul; 3. antricotul 4. gtul; 5. pieptul;6. membre
Fig. 52. Tran[area carcasei ovine `n Fran]a 1. jigoul; 2. [eaua; 3. - filetul 4. p\tratul acoperit; 5. - pieptul 6. p\tratuldescoperit; 7. spata 8. gtul
~n func]ie de o multitudine de factori dintre care cei mai importan]isunt rasa, sexul, vrsta, starea de `ngr\[are [i al]ii, ponderea diferitelorp\r]i decupatedin carcas\ variaz\ `ntre limite destul de largi
- 143 -
Limitele anatomice pentru tran[area carcasei `nRomnia

Calitatea
R egiunea tran[at\ Jigou
Antricot II ([ale)
Antricot I
Limite anatomice ~n partea anterioar\ este delimitat de ultima [i penultima vertebr\ lombar\ pn\ la cuta articula]iei femuro-tibial\. ~n partea inferioar\ sec]iune trece de-a a curmezi[ul gambei aproximativ la jum \tatea tibiei, pn\ la jaret Anterior, `ntre ultima [i penultima vertebr\ toracic\, iar posterior de limita anterioar\ a jigoului. ~n partea lateral\, sec]iunea trece printr-o linie trasat\ pe articula]ia femurotibial\ [i treimea inferioar\ a ultimei coaste. Anterior sec]iune trece la nivelul vertebrelor a toracale 5 - 6 [i coastelor corespondente. Posterior, este delimitat de antricotul II. Lateral sec]iune se prelunge[te prin zona a cubito-radial\ `n treimea inferioar\ a ultimei coaste. ~n partea anterioar\ sec]iunea trece printre vertebrele cervicale 5 [i 6, iar inferior, sec]iunea delimiteaz\ mijlocul de piept pn\ `n partea articula]ieihum ero-radial\. Cuprinde treimea inferioar\ a coastelor [i osul sternului, iar sec]iunea superioar\ `l delimiteaz\ de spata cu torace.
Baza osoas\ Ultima vertebr\ lombar\, vertebrele sacrale coccigiene, , oasel bazinului, e femurul [i jum\tatea superioar\ a tibiei. Ultima vertebr\ toracic\, primele 5 vertebre lombare [i ultima coast\ f\r\ treimea inferioar\. Vertebrele toracice 6 12, inclusiv coastele corespondent `ns\ f\r\ e treimea inferioar\. Ultimile vertebre cervicale,primele 5 toracale cu tot cu coastelecorespondente, `ns\ f\r\ partea terminal\, omoplatul [i humerusul. Treimea inferioar\ a primelor 5 coaste [i corespunz\tor osul sternal.
Spata cu torace.
Cap piept
de
Mijloc de piept
Fleica Gtul Rasolul din fa]\ Rasolul din spate
Este delimitat `n partea anterioar\ de prelungirea sec]iunii `ntre coastele 5 [i 6, iar posterior de spa]iul dintre ultima [i penultima Treimea inferioar\ a coast\. ~n partea superioar\ sec]iunea se coastelorde la a 6-a practic\ la nivelul treimei inferioare a la ultim a inclusiv. coastelor, axat\ pe linia ce une[te treimea inferioar\ a ultimei coaste cu articula]ia humero-radial\. Anterior este delimitat\ de mijlocul de piept, iar Treimea inferioar\ a posterior de pulp\ [i superior de antricotul II. ultim ei coaste. ~ntre articula]iile occipito-atloidiene [i Primele 5 vertebre vertebrele cervicale 5 [i 6. cervicale. Sec]ionare superioar\ se practic\ la nivelul a articula]iei humero-radial\, iar inferior la Osul radial [i ulnar articula]ia radio-carpian\. Sec]ionare superioar\ de-a curmezi[ul Jum\tatea inferioar\ a a gambei, pe linia trecerii tendonului lui tibiei cu partea Achile. corespunz\toare a fibulei.
- 144 -
CONSTANTIN PASCAL
Structura tisular\ este dat\ de raporturile ce se stabilesc `ntre carne, oase [i gr\sime.Cu ct masele muscularecontribuiecu o pondere mai mare `n greutateacarcaseisau a regiunii tran[ate, cu att valoarea comercial\a carcaseieste mai ridicat\.
4.1.7. FACTORII CARE CONDI}IONEAZ| PRODUC}IA DE CARNE LA OVINE

Produc]ia cantitativ\ [i calitativ\ de carne este influen]at\ de o serie de factori de natur\ diferit\. Din totalitatea acestora, `n condi]ionarea produc]iei de carne un rol deosebit `l joac\ urm\torii factori: rasa, individualitatea, sexul, tipul de f\tare, vrsta, starea de s\n\tate, condi]iile de mediu extern, alimenta]ia [i tehnologia de cre[tere aplicat\. ~n func]ie de natura lor, ace[ti factori pot fi grupa]i astfel: genetici, de mediu intern [i de mediu extern. Factorii genetici condi]ioneaz\ adesea ob]inerea unor cantit\]i sporitede carne. Rasa `[i exercit\ influen]a prin gradul s\u specific de precocitate, determinndviteze de cre[tere diferen]iate la tineretul ovin. Astfel, la rasele precoce specializatepentru produc]ia de carne [i de format mai mare (~le de France, Texel, Lincoln, Suffolk, Berrichon du Cher), mieii au o vitez\ de cre[teresuperioar\`n raport cu cei apar]inndaltor rase. ~n cazul raselor neameliorate, precum [i a celor tardive, parametrii `nregistra]isunt inferiori celor specifici raselor specializate.Mai mult de ct att, `n cazul raselor caracterizateprintr-ungrad ridicat de rusticitate se manifest\o tendin]aaccentuat\de depunere`n carcas\a unor cantit\]i mai mari de gr\sime [i oase `n detrimentul por]iunilor comerciale valoroase,detrminndastfel ob]inereaunor carcaseinferioarecalitativ. Ca metod\ eficient\ de ameliorare rapid\ a acestor neajunsuri [i `n special de `mbun\t\]ire a vitezei de cre[tere pot fi utilizate `ncruci[\ri `ntre rase diferen]iate genetic [i valorificarea din plin a efectului heterozis. Reu[ita `n aceast\ ac]iune depinde foarte mult de abilitatea cresc\torului `n c\utarea [i alegerea combina]iilor cele mai reu[ite. Legat de aceste aspecte, trebuie f\cut\ precizarea c\ `n ]ara noastr\, pn\ `n prezent, punerea `n eviden]\ a efectului heterozisului [i folosirea acestuia `n scopulcre[teriiproduc]ieide carne s-a reu[it `n pu]ine cazuri. Individualitatea Indiferent de gradul de ameliorare, `n cadrul . fiec\rei rase pot fi identifica]i o serie de indivizi ce prezint\ aptudini superioare pentru produc]ia de carne comparativ cu congenerii lor. Prin - 145 -
Produc]ia de carne
identificareaacestor plus variante pot fi constituitenuclee care, ulterior pot servi la ob]inereaunei descendene cu o precocitatepronun]at\[i cu ] aptitudinimai dezvoltatepentru produc]iade carne. Sexul [i tipul de f\tare. Comparativ cu femelele [i produ[ii ob]inu]i din f\t\ri multipare, masculii [i mieii proveni]i din f\t\ri unipare au de regul\ o vitez\ de cre[tere mai mare [i o capacitate de `ngr\[are superioar\. Factorii de mediu intern sunt implica]i direct `n evolu]ia ulterioar\ a indivizilor, condi]ionnd totodat\ cantitatea [i calitatea produc]iei de carne ob]inut\. Vrsta. Acest factor influen]eaz\ poten]ialul de cre[tere [i `ngr\[are a diverselor categorii de ovine. De asemenea, de factor se acest leag\ [i capacitatea de conversie a hranei, categoria comercial\ de carcas\ rezultat\, structura fizic\ [i tisular\ a carcaselor. ~n cazul `ngr\[\rii tineretului ovin toate aceste aspecte sunt superioare comparativ cu alte categorii de ovine. Starea de s\n\tate [i fiziologic\ condi]ioneaz\ `n mod direct calitatea carcaselor. ~n cazul animalelor s\n\toase se `nregistreaz\ un ritm normal de cre[tere [i `ngr\[are, iar carnea din carcas\ prezint\ `nsu[iriorganoleptice superioare. Factorii de mediu extern condi]ioneaz\ ob]inerea unorproduc]ii superioarede carne. Vegeta]ia, solul[i clima. Zonele cu un climat oceanic `n care vegeta]ia este abundent\ ofer\ condi]ii optime pentru cre[terea [i exploatarea raselorspecializate pentru produc]iade carne. Nivelul de alimenta]ie [i tehnologia aplicat\. ~n cazul administr\rii unor ra]ii cu o structur\ adecvat\ pentru fiecare categorie de ovine [i etap\ tehnologic\, rezultatele ob]inute sunt apropiate de poten]ialul bilologic al acestei specii. De asemenea, `n cazul `ngr\[\rii categoriilor tinere, rezultatele ob]inute sunt superioare atunci cnd se opteaz\ pentru o tehnologe de `ngr\[are fie intensiv\ fie semiintensiv\. ~ncruci[\rile industriale au de obicei scopuri multiple care, `n esen]\ urm\resc rezolvarea unor cerin]e economice imediate, precum [i ameliorarea `nsu[irilor necorespunz\toare la unele rase [i nu `n ultimul rnd pentru formarea de noi rase. Datorit\ avantajelor ce se ob]in prin practicarea `ncruci[\rilor, acestea se aplic\ pe larg `n cre[terea ovinelor att la noi ct [i `n alte ]\ri. Dup\ scopul urm\rit, se deosebesc `ncruci[\ri industriale simple, duble, trirasiale [i chiar cvadruple. - 146 -
CONSTANTIN PASCAL
4.2. PRODUC}IA DE LN|

4.2.1. IMPORTAN}A PRODUC}IEI DE LN|
Produc]iile piloase recoltate de la diverse specii de animale, `mpreun\ cu fibrele de origine vegetal\ [i artificial\ reprezint\ importante materii prime pentru industria textil\. ~n func]ie de natura lor, fibrele utilizate `n industria textil\ sunt clasificate astfel: fibre animale (lna [i p\rul); vegetale (bumbac, in, cnep\, etc.); artificiale: animale (lanitanul), minerale (fibra de sticl\) [i sintetice (nylon, relon, terilin\, etc.). Poart\ denumirea de ln\, totalitatea fibrelor cu propriet\]i textile recoltate de la ovine, alpaca, c\mile, capre de Angora, iepuri de Angora, lame, etc. ~ns\, `n mod obi[nuit termenul de ln\ este utilizat numai `n denumirea `nveli[ului pilos al ovinelor, acesta avnd ponderea cea mai mare din totalul fibrelor textile de origine animal\ [i reprezint\ un important articol de comer] interna]ional. Nu se `ncadreaz\ `n sfera denumirii de ln\ fibrele de p\r situate pe extremit\]ile corporale (de pe cap [i membre), precum [i cele lipsite de propriet\]i textile aflate `n masa lnii. Lna, prin propriet\]ile textile valoroase, unice prin natura [i complexitatea lor, reprezint\ o materie prim\ deosebit de important\ pentru industria prelucr\toare. ~n urma prelucr\rii industriale a lnii albe se ob]in ]es\turi cu o colora]ie divers\ [i cu `nsu[iri deosebite din punct de vedere igienic [i tehnic deoarece, aceast\ materie prim\ prezint\ propriet\]i termoizolante,capacitate mare de absorb]ie a apei, capacitate sc\zut\ de absorb]ie a umezelii, rezisten]\ la ac]iunea agen]ilor chimici [i fizici, rezisten]\ la torsiune [i trac]iune, etc. Aceste `nsu[iri igienice, tehnologice [i economice deosebit de valoroase, au la baz\ complexitateastructurii histologice [i compozi]ia chimice proprie fibrelor de ln\. Ca urmare a acestor propriet\]i, ] es\turile din ln\ [i din ln\ `n amestec cu alte fibre, sunt utilizate `n confec]ionarea obiectelor de `mbr\c\minte, precum [i a materialelor cu diferite destina]ii tehnice (capitonare, curele - 147 -
Produc]ia de l?n\i0
de transmisie,]es\turidecorative)sau a unor articolecu diversedestina]ii cum ar fi basmalele, covoarele,cergile,etc. }es\turile din ln\ pur\ sau din ln\ `n amestec cu alte fibre sunt extrem de apreciate pe pia]\ deoarece sunt u[oare, c\lduroase [i `[i p\streaz\ timp `ndelungat culoarea. De asemenea, articolele confec]ionate din ln\ nu re]in razele ultraviolete, iar datorit\ structurii poroase permit o bun\ aerisire a corpului, absorb umezeala de transpira]ie [i faciliteaz\ evacuarea apei absorbite. }es\turile din ln\ piept\nat\ au suprafa]a neted\ [i un desen pronun]at al urzelii [i b\t\turii. Greutatea acestora este mic\, rezisten]a la rupere mare, se cur\]\ u[or, sunt ne[ifonabile [i au o durat\ mare de folosire. Dup\ destina]ia lor, ]es\turile din ln\ se `mpart `n: ] es\turi pentru rochii, crep, jacard, pentru costume (covercot, vopsite uni sau cu fire colorate intercalate), pentru pantaloni, paltoane, pardesiuri (gabardina) [i ]es\turi speciale. }es\turile de ln\ cardat\ au aspect p\ros, sunt mai grele [i au o greutate mai mare. Din aceast\ categorie fac parte [evioturile, postavurile, stofa de paltoane, raglane, imita]iile de blan\, p\turi [i produsetehnice.
4.2.2.PRODUC}IA DE LN| LA NIVEL MONDIAL

Concomitentcu dezvoltareaindustriei textile, produc]ia total\ de ln\ sp\lat\, la nivel mondial a `nregistrat `n deceniul [apte al acestui secol o cre[tere de peste 50 % fa]\ de anul 1950 dup\ care, a r\mas aproximativ constant\. Legat de aceast\ cre[tere semnificativ\ a produc]iei mondiale de ln\, trebuie f\cut\ precizarea c\ a fost posibil\ `n condi]iile sporirii efectivelor de oi [i `ndeosebi a celor apar]innd raselor specializate pentru produc]ia de ln\ fin\ [i semifin\ [i mai pu]in pe baza cre[terii cantit\]ii de ln\ medie pe individ. Att `n trecut ct [i `n prezent cantit\]ile cele mai mari de ln\ tranzac]ionate pe principalele pie]e mondiale provin din ]\rile din zona Oceaniei, dup\ care urmeaz\ cele din Asia, America de Sud, Europa, Africa, America de Nord [i Central\ (tabelul 31). - 148 -
CONSTANTIN PASCAL
Produc]iamondial\de ln\ (Sursa: ISTAT / ISMEA,1997)

Produc]ia total\ de ln\ mii tone % 2516 100 171,0 6,8 50,3 2,0 264,2 10,5 239,0 9,5 1151,0 45,7 400,2 15,9 240,3 9,6
Produc]ia mondial\ Africa America de Nord [i Central\ Americade Sud Europa Oceania Asia CSI
La nivel mondial produc]ia de ln\ a sc\zut de la 3065 mii t `n 1990 la 2516 mii t `n 1995. ~n acest context, se poate constata c\ `n aproape toate ]\rile analizate produc]iile totale de ln\ au sc\zut cu cca. 10 - 35 % [i doar `n China `n perioada respectiv\ s-a `nregistrat o cre[tere de 8,33 % (tabelul 32).
Tabelul 32
Produc]ia de ln\ brut\ `n principalele ]\ri (Sursa: ASR, 1997)

Total (mii t) 1990 1995 3065 2516 97 66 148 92 842 700 28 7 240 260 10 10 17 1,3 20 18 309 205 38 24 227 124 30 29 45 37 40 37 Pe locuitor 1994 1,9 2,7 41,2 1,2 0,2 1,0 6,2 7,6 79,7 1,2 1,2 0,8 0,7 0,7
Produc]ia mondial\ Africa de Sud Argentina Australia Bulgaria China Grecia Irlanda Mongolia Noua Zeeland\ Romnia Rusia S pania Turcia SUA
- 149 -
Produc]ia de l?n\i0
Referitor la produc]iile na]ionale de ln\ ob]inute `n principalele ]\ri cresc\toare de ovine [i la cantitatea medie pe locuitor, din datele prezentate se poate constata c\ valorile cele mai mari sunt realizate de Australia [i Noua Zeeland\. Aceste dou\ ]\ri au ob]inut `n 1995 o cantitate total\ de ln\ brut\ de 700 mii t [i respectiv 205 mii t, revenind peste 40 kg pe locuitor `n Australia [i aproximativ 80 kg `n Noua Zeeland\. ~n celelalte state, cantit\]i mari de ln\ pe locuitor sunt realizate `n Uruguay (24,6 kg), medii `n Irlanda [i Mongolia [i reduse (sub 1,5 kg) `n majoritateastatelor. ~n cazul ]\rii noastre, produc]iana]ional\ de ln\ a sc\zut de la 38 mii t `n 1990 la 24 mii t `n 1995, revenind 1,1 kg pe locuitor. Privitor la structura produc]iei de ln\ se estimeaz\ c\ la nivel mondial cca. 38 % este ln\ fin\ de tip Merinos; 35 % ln\ semifin\ [i de tip crossbreed [i 25 % ln\ grosier\. Cantitatea medie de ln\/individ la nivel mondial este variabil\ de la continent la continent fiind cuprins\ `ntre 1,5 [i 4,0 kg influen]at\ `ns\ de structura de ras\ [i de productivitatea acestora. 4.2.2.1.PIA} A MONDIAL| A LNII
Principalele ]\ri care furnizeaz\ pie]elor interna]ional cantit\]ile e cele mai mari de ln\ sunt Australia, Noua Zeeland\, Argentina, Uruguay [i Africa de Sud. Sistemele adoptate `n vnzarea lnii sunt foarte diferite, predominn `ns\ cel al licita]iilor. ~n cazul vnz\rilor de ln\ d este utilizat\ ca unitate de m\sur\ cantitativ\ balotul (masa unui balot este de 140 kg `n cazul lnii nesp\late [i de 100 kg `n cazul celei sp\late). Pia]a europen\. Pe continentul european `nc\ din secolul trecut sau conturat unele pie]e care au devenit ulterior tradi]ionale `n comer]ul cu ln\. Londra reprezint\ un loc important `n care se tranzac]ioneaz\ lna provenit\ din diverse ]\ri, iar cot\rile de pe aceast\ pia]\ sunt urm\rite cu aten]ie de comercian]ii [i industria[ii din aproape toate ]\rile lumii. De regul\, pe acest\ pia]\ este tranzac]ionat\ lna provenit\ din Australia, Noua Zeeland\, Africa de Sud, Argentina, Chile, Peru [i Uruguay. Primele vnz\ri de ln\ pe pia]a londonez\ dateaz\ `nc\ din 1821, iar strig\rile de licita]ii se derulau la lumina lumn\rilor, `n ,,Garraways coffe Hause Change-Alley, Cornhill, `ns\ din anul 1871 au `nceput s\ se - 150 -
CONSTANTIN PASCAL
desf\[oare la Bursa Lnii (Wool Exchange). Licita]iile aveau loc de [ase ori `ntr-un an [i durau de fiecare dat\ maximum 15 zile (`n medie se vindeau zilnic 750 - 800 balo]i). Vnz\rile se derulau sub patronajul direct al companiilor specializate sau al b\ncilor. ~n prezent, prin dezvoltareasistemuluiinforma]ionala devenit o practic\ curent\ deplasareala `nceput a lnii pe pie]ele utilizatorilorsub form\ de e[antioane, iar dac\ din punct de vedere calitativ aceasta satisface cerin]ele beneficiarului,p\r]ile implicate negociaz\ pre]ul de tranzac]ionare. toate acesteaexist\ [i `n prezentpie]e `n care sistemul Cu licita]iilornu a fost total abandonat. Liverpool Pia]a acestui ora[ care, este totodat\ [i un mare port, . poart\ denumireade ,,Miscellaneous Wool Sales [i este renumit\ pentru vnzarea lnii provenit\ din Irlanda, Noua Zeeland\, Argentina [i Africa de Nord. De asemenea, pe aceast\ pia]\ sunt tranzac]ionate [i p\turile de ca[mir, mohair, alpac [i cele din p\r de c\mil\, iac, etc. Tranzac]ionarealnii se face `n [ase serii anuale [i urmeaz\ modelul londonez. Amsterdam Datorit\ pozi]ii sale geografice [i interesului ]\rilor . din zon\, aici sunt tranzac]ionateanual cantit\]i apreciabile de ln\. Anvers. Este recunoscut ca pia]\ principal\ de comercializare a lnii, `ns\ `n prezent tranzac]iile se bazeaz\ pe pia]a terme, care presupune aprecierea e[antioanelor [i cump\rarea m\rfii aflat\ la produc\tor, `ncheindu-setotodat\ forme ce garanteaz\ tranzac]ia. Marseille. Reprezint\ principala pia]\ european\ `n care este tranzac]ionat\ lna produs\ `n Africa de Nord [i Turcia. Mazamet. Este recunscut ca un centru `n care se comercializeaz\ lna de la t\b\c\rii, denumit\ `n mod curent ln\ t\b\c\reasc\ sau ln\ Mazamet. Tranzac]ionarea se face pe baza studierii e[antioanelor [i tratativelordirecte. Bremen. Este principala pia]\ din Germania `n care se comercializeaz\ ln\. Cantit\]ile tranzac]ionate provin `n cea mai mare parte din Australia [i America de Sud. Hamburg Pia]a acestui ora[ este mai mic\, `ns\ a devenit . recunoscut\ pentru tranzac]ionarea lnii covoare. de Tourcoing este un or\[el situat `n nordul Fran]ei `n care lna este comercializat\ pe toat\ durata anului `n stagiuni publice [i `n magazine speciale. Alte pie]e mondiale. ~n Australia, datorit\ interesului manifestat de comercian]ii europeni, americani [i asiatici, pia]a lnii a `nceput s\ se - 151 -
Produc]ia de l?n\i0
dezvolte `nc\ din anul 1866. Ini]ial organizarealicita]iilor urma modelul londonez, `ns\ erau efectuate [i supravegheate de o comisie a cresc\torilor de oi [i mai trziu de brokeri. Principala perioad\ `n care sunt tranzac]ionate cantit\]ile cele mai mari de ln\, este cuprins\ `n intervalul calendaristicoctombrie - martie. ~n prezent, catalogul`n care sunt `nscrise datele referitoarela `nsu[irile calitative ale lnii care urmeaz\ a fi tranzac]ionat\ apare cu cca. [ase luni `naintea stagiunii, iar `n func]ie de cantitate, lna este clasificat\ astfel: loturi mari (biglots), loturi mijlocii (averages), sp\lat\ (scourdes) [i inferioare (stars). Sydney. Datorit\ pozi]iei sale geografice [i faptului c\ `n ]ara sunt crescute efective numeroase de ovine, `n Australia s-a organizat o pia]\ a lnii la Sydney care, actualmente este cea mai mare din lume. Pe aceast\ pia]\ este comercializat\ `ndeosebi lna fin\ de Merinos. Adelaide, Melbourne [i Brisbane sunt pie]e `n care este tranzac]ionat\ ln\ de Merinos [i cea provenit\ de la meti[ii crescu]i `n Australia. Wellington reprezint\ principala pia]\ din Noua Zeeland\. Aici este comercializat\ lna crossbreed provenit\ de la Corriedale, lna fin\ de Merinos [i alte categorii de ln\. Cape Town [i Port Elisabeth sunt principalele ora[e `n care este comercializat\ lna din Africa de Sud [i ]\rile situate `n zona respectiv\. Bouenos Aires [i Bahia Blanca sunt principalele pie]e de comercializarea lnii argentiniene. ~n mare parte, lna comercializat\ provine de la Merinos dar [i de la meti[i. Montevideo Pe aceast\ pia]\ este comercializat\ lna din . Uruguay, Chile [i Peru. ~n acest sens, lna este cump\rat\ de la produc\tori de diver[i intermediari denumi]i copiadores [i apoi vndut\ `n sesiunile`n care au loc vnz\ri.
4.2.3.PRODUC}IA DE LN| ~N }ARA NOASTR|

Exploatareaoilor pentru produc]ia de ln\ `n paralel cu cea de lapte [i carne reprezint\ o `ndeletnicire str\veche a poporului romn. Secole de-a rndul popula]ia[i-a confec]ionatdin ln\ diverse articole de `mbr\c\minte, de podoab\ [i de uz gospod\resc.
- 152 -
CONSTANTIN PASCAL
Trebuie f\cut\ precizarea c\ pn\ c\tre sfr[itul secolului al XVII-lea a predominat lna grosier\ [i `n mic\ m\sur\ cea semifin\. Apoi, odat\ cu dezvoltarea [i perfec]ionarea industriei textile `n ]ara noastr\, au sporit cerin]ele fa]\ de materia prim\ de calitate [i `n special de ln\ fin\ de tip Merinos. Astfel, `n condi]iile nou create dup\ anul 1955, s-a desf\[urat o ac]iune ampl\ de sporire numeric\ [i extindere a ariei de cre[tere a oilor cu ln\ fin\ [i semifin\. ~n urma acestor ac]iuni sus]inute s-a ob]inut o cre[tere semnificativ\a produc]iei cantitative de ln\, iar sub aspect calitativ a ap\rut o gam\ divers\ de sorturi de ln\. Apoi, an de an produc]ia de ln\ a r\mas fie constant\ fie a `nregistrat o anumit\ cre[tere, `ns\ dup\ anul 1990 odat\ cu trecereala economiade pia]\ [i schimb\rilesurvenite `n agricultur\prin apari]ia altor forme de proprietate,produc]iade ln\ a `nregistratsc\deri notabile, ajungndu-sede la 28020 t `n anul 1992 la 21359 t `n anul 1995 (tabelul 33). Astfel, din datele prezentatese poate constata c\ `ncepndcu anul 1992 cca. 50 % din produc]iana]ional\de ln\ este produs\de sectorulprivat.
Tabelul 33
Produc]ia de ln\ la nivel na]ional (Sursa: ASR. 1997)

1992 Total
Ln\ total (t) din care: fin\ + semifin\
Produc]ia medie/individ din care: sector privat
1993
Total
26011 13317 2,39
din care: sector privat
1994
Total
25141 12367 2,44
1995 Total
24323 11818 2,49
28020 13563 2,51
22528 9454 2,37
21573 9310 2,29
21737 9524 2,37
21359 10363 2,41
De asemenea, din datele prezentate se mai poate constata aportuldeosebit adus de sectorul privat care, att `n anul 1995 ct [i `n anii anterioria furnizatcca. 50 % din produc]iana]ional\de ln\ fin\ [i semifin\. Produc]ia medie de ln\ ob]inut\ `n urma tunsului ovinelor din sectorul privat dep\[e[te 2 kg fiind din acest punct de vedere foarte aproapede produc]iamedie na]ional\.
- 153 -
Produc]ia de l?n\i0
4.2.4.PIELE A {I ROLU L S|U ~N PRODUCEREA LNII

Pielea constituie `nveli[ul primar ce apare `nc\ din stadiile timpurii ale dezvolt\rii organismului animal [i, pe lng\ multiplele `nsu[iri fiziologice aceasta `ndepline[te [i func]ia specific\ de organ produc\tor al lnii. ~n acest sens, cunoa[terea structurii [i `nsu[irilor pielii este necesar\ deoarece, `ntre produc]ia de ln\ [i structura histologic\, chimic\ [i `nsu[irile fizice ale pielii exist\ o strns\ rela]ie de ordin fiziologic condi]ionat\ de diver[i factori cum ar fi: rasa, sexul, regiunea corporal\, vrsta, nivelul de hr\nire, nivelul de selec]ie, direc]ia de specializare [i condi]iile de `ntre]inere. De asemenea, cunoa[terea structurii `nsu[irilor pieliieste util\ [i deoarece, permite aprecierea animalului sub aspectul constitu]iei, s\n\t\]ii [i `nsu[irilor sale economice. Apoi, la oaie, pielea ca atare reprezint\ organul de formare a `nveli[ului pilos [i implicit a buclajului la mieii apar]innd raselor exploatate pentru pielicele, avnd astfel o influen]\ direct\ asupra cantit\]ii [i calit\]ii lnii [i buclajului. Din acest punct de vedere cunoa[terea propriet\]ilorpielii devine [i mai evident\. Pielea ovinelor, la fel ca [i la celelalte ierbivore, se compune din trei p\r]i fundamentale deosebite prin gradul de dezvoltare, structura histologic\, compozi]ia chimic\ [i scopuri fiziologice. Cele trei straturi sunt urm\toarele:epiderma, derma [i hipoderma. Epiderma reprezint\ 1 - 2 % din grosimea pielii [i este de fapt un epiteliu stratificat, format `n exclusivitate din celule. Este lipsit\ de vase sangvine [i se sprijin\ pe derm\ de care, este desp\r]it\ de o membran\ bazal\. Din punct de vedere histologic,epiderma poate fi subdivizat\`n dou\ straturi distincte.Primul strat este plasat mai profund [i este numit corp mucos constituitdin celule al c\ror nucleu se poate colora intens, , reprezentndpartea cea mai groas\. Al doilea strat este superficial,mai sub]ire,transparent[i uscat, format din celule cu aspect solzos,lipsite de nucleu, denumit stratul cornos ~ntre cele dou\ straturi nu exist\ o . demarca]ienet\. Stratul mucos al epidermeise poate subdivizadinspre derm spre exterior,astfel: staratul bazal startul granulos[i stratul cornos , . - 154 -
CONSTANTIN PASCAL
Tehnologia cre[terii ovinelor Startul bazal,
generator sau germinativ. Este cel mai profund strat al epidermei fiind `n strns\ leg\tur\ cu derma. Acest strat este alc\tuit din celule cilindrice dispuse una lng\ alta, cu nuclee ovale sau rotunde [i cu citoplasma gelatinoas\ plin\ de granula]ii pigmentate. Deoarece celulele stratului bazal se p\streaz\ `ntr-o oarecare m\sur\ [i `n straturile superioare ale epidermei [i pentru c\ celulele stratului cornos nu prezint\ pigmen]i, aceasta `nseamn\ c\ pe m\sur\ ce procesul Fig. 53. Reprezentare schematic\ a de keratinizare avanseaz\, `n a structuriihistologicea epidermei epiderm\ se produce o degradare a 1.- membrana hialin\; 2. - stratul bazal; pigmen]ilor. 3. - stratul spinos; - stratulgranulos; 4. 5. - stratul cornos; 6. - stratul exfoliator Celulele startuluibazal contribuie `n timpul vie]ii intrauterinela geneza `nveli[ului pilos, iar `n timpul vie]ii extrauterine la regenerarea dermic\ a celorlalte straturi. Acest proces este posibil deoarece straturile epidermei situate deasupra celui bazal se formeaz\prin transformarea celulelordin stratul germinativ. Stratul granulos este format din 1 - 5 rnduri de celule late, `mb\trnite, poligonale. Au nucleu bazal [i un con]inut ridicat de azot [i mai redus de sulf [i ap\. Materia albuminoas\ din protoplasma celular\ (cheratohialina) se transform\ treptat `n cheratin\, iar maturizarea deplin\ este atins\ `n stratul cornos. Stratul cornos este dispus la exterior [i este alc\tuit din mai multe rnduri de celule turtite, translucide, iar la exterior se afl\ stratul exfoliator de celule cornoase superficialeale epidermeicare, reprezint\ ultimul stadiu de keratinizarea celulelorepidermice. Derma este o membran\ conjunctiv\ dens\ a c\rei grosime variaz\ `ntre 75 - 85 % din cea total\ a pielii, fiind limitat\ de epiderm\ la partea superioar\ [i desp\r]it\ de aceasta prin intermediul membranei bazale numit\ [i membrana vitroas\ sau hiolin\, iar la partea inferioar\ este limitat\ de hipoderm\. - 155 -
Produc]ia de l?n\i0
Derma este constituit\ din dou\ straturi distincte denumite strat papilar [i starat reticular. Stratul papilar este por]iunea din derm\ ce cuprinde o suprafa]\ mai mare `ncepnd cu membrana hiolin\, pn\ `n zona `n care se termin\ r\d\cina fibrelor de ln\. Este format din ]esut conjunctiv puternic vascularizat, termina]ii nervoase, vase sangvine [i limfatice. Aspectul stratului papilar este influen]at de desimea [i m\rimea foliculilor pilo[i [i al glandelor sudoripare. Stratul reticular este format din fascicole groase de fibre conjunctive orientate paralel unele cu altele [i perpendicular pe suprafa]a epidermei, `ntret\iate de numeroase vase sangvine [i limfatice. De regul\, fibrele elastice formeaz\ o re]ea periferic\ cu rol de ,,sus]inere ce face leg\tura `ntre derm\ [i hipoderm\. Hipoderma reprezint\ 10 - 29 % din grosimea pielii, este un strat de tranzi]ie, motiv pentru care nu are o structur\ unitar\, imprimnd pielii u[urin]\ `n deta[are pe durata procesul de jupuire. Este format\ din ]esut conjunctiv a[ezat neregulat, adipos, vase sangvine [i limfatice, fibre elastice. Hipoderma asigur\ mobilitatea pielii pe corpul animalelor. 4.2.4.1. COMPOZI}IA CHIMIC| A PIELII Componentele principale ale pielii sunt: apa, substan]ele proteice, substan]ele minerale [i substan]ele grase (fig. 54 ). Con]inutul de ap\ din pielea crud\ variaz\ `ntre 60 [i 75 %, fiind influen]at de ras\, individ, sex, vrst\ [i regiune corporal\. Derma con]ine cantitatea cea mai mare de ap\ din piele, `n timp ce epiderma [i mai ales stratul cornos au un con]inut hidric redus. Substan]ele minerale se g\sesc `n propor]ii reduse iar din punct de vedere cantitativ variaz\ `n func]ie de sex [i vrst\ (0,35 - 0,50 %). Cea mai mare parte din substan]ele minerale o reprezint\ clorura de sodiu. De asemenea, pielea mai con]ine fosfa]i, carbona]i, sulfa]i, cloruri [i cationi (natriu, potasiu, magneziu, calciu, fier [i aluminiu).
- 156 -
CONSTANTIN PASCAL
Tehnologia cre[terii ovinelor Pielea animal\
Ap\ (65 %)
Substan]e proteice(32 %)
S ubst an]e grase (2 %)
S ubst n]e a minerale (0,5 %)
Proteineglobulare - albumine - globuline - glicoproteide - cromoproteide - fosfoproteide
Proteinefibroase - colagen - elastin\ - keratine
Gr\simi neutre - ceruri - sterine - fosfatide
Fig. 54 Compozi]ia chimic\ a pielii la animale
Substan]ele grase (lipidele) sunt r\spndite `n stratul cornos al epidermei, `nglandele sebacee, `nstratul papilar[i reticular al dermei, precum [i `n celulele adipoase ale stratului subcutanat. Con]inutul de lipide din stratul cornos al epidermei este reprezentat de acidul oleic [i de esterulacestuiacu colesterina. ~n glandele sebacee lipidele sunt reprezentate de esterii acizilor gra[i cu alcoolii cetilic, octodeciclic, eicozilic, cerilic [i mici cantit\]i de colesterin\. Substan]ele grase de la nivelul dermei [i hipodermei sunt alc\tuite aproape `n totalitate din gliceride, fosfatide [i acizi gra[i liberi.
4.2.4.2. ~NSU{IRILE FIZICE ALE PIELII ~n totalitatea sa pielea acoper\ corpul animalului fiind `n unele regiuni mai sub]ire (abdomen [i partea intern\ a coapselor), iar `n altele mai groas\ (spinare [i crup\). Referitor la ata[area pielii de corp, aceasta ader\ puternic pe cap [i extremit\]i [i este mai pu]in aderent\ pe gt [i trunchi. Cele mai importante `nsu[iri fizice ale pielii sunt: suprafa]a, grosimea,densitatea,greutatea[i elasticitatea. Suprafa]a pielii este determinat\ de dezvoltarea corporal\ precum [i de m\rimea [i num\rul pliurilor cutanate [i exercit\ o influen]\ pozitiv\ att asupra cantit\]ii [i calit\]ii lnii ct [i asupra m\rimii pielicelelor [i bl\nurilor. - 157 -
Produc]ia de l?n\i0
Grosimea difer\ `n func]ie de ras\, individ, vrst\, grad de
precocitate, regiune corporal\, condi]ii de `ntre]inere [i stare de s\n\tate. ~n acest sens, pielea este mai groas\ la rasele cu ln\ semigrosier\ [i mixt\ [i mai sub]ire `ns\ mai dens\ [i mai elastic\ la oile cu ln\ fin\. La nivelul corpului animalului pielea are o grosime cuprins\ `ntre 1,5 [i 3 mm, fiind `ns\ mai groas\ pe linia superioar\, apoi se reduce pe m\sur\ ce avans\m spre abdomen [i partea intern\ a coapselor. Pielea oilor crescute `n zone cu un climat mai aspru este mai groas\ comparativce cea a oilor din zone mai calde. Pe durata unui an calendaristic,pielea este mai sub]ire prim\vara [i vara [i mai groas\ toamna[i iarna. Densitatea [i elasticitatea sunt influen]ate de grosimea [i greutatea pielii. Astfel, o piele sub]ire [i dens\ favorizeaz\ dezvoltarea unui `nveli[ pilos fin [i des, pe cnd pielea groas\, buretoas\ [i cu elasticitate redus\ induce apari]ia unor fibre rare, lungi [i groase. Greutatea pieilor reprezint\ cca. 5 - 7 % din masa corporal\ la oile adulte cu ln\ grosier\ [i 7 - 7,5 % la cele cu ln\ fin\.
Fig. 55. N\prlirea patologic\ la ovine
La animalele s\n\toase aflate `ntr-o stare bun\ de `ngrijire, pielea este unsuroas\, elastic\ [i de nuan]e de culoare mai deschise, pe cnd la cele subnutrite, suferinde [i b\trne, este mai uscat\, cu elasticitate redus\ [i are o culoare palid\ sau vn\t\ [i cu `nveli[ul pilos rar [i neuniform, iar uneori apare [i n\prlirea patologic\ (fig. 55).
- 158 -
CONSTANTIN PASCAL
4.2.5.DEZVOLTAREA ~NVELI{ULUI PILOS LA OVINE

Din punct de vedere cantitativ produc]ia de ln\ depinde de num\rul foliculilor pilo[i pe unitatea de suprafa]a corporal\. Apari]ia [i dezvoltarea `nveli[ului pilos are loc diferen]iat [i `ncepe `nc\ din timpul vie]ii intrauterine [i sfr[e[te aporoape de `mplinirea vrstei de 6 - 8 luni de la na[tere. ~n perioada imediat urm\toarena[terii mielului, formarea foliculilor pilo[i poate fi intensificat\ att prin alimenta]ie ct [i prin al]i factori care stimuleaz\ procesele fiziologice ale pielii. Formarea foliculilor pilo[i este ini]iat\ la nivelul stratului generator al epidermei [i se des\vr[e[te la nivelul stratului papilar din derm\. Dispersia de implantare a foliculilor pilo[i nu este una `ntmpl\toaredeoarece,ace[tia sunt dispu[i `n sisteme ordonate numite grupe foliculare care formeaz\ o configura]ie caracteristic\ de forma unor cmpurilungi (adeseasinuoasesau rectangulare), semilun\sau de de grupe plasateizolat (fig 56).
Fig. 56. Grupul folicular (dup\ Ryder citat de Gh., Sandu 1993)
a. Sec]iune transversal\ las nivelul glandelor sebacee

1. foliculul marginal secund 2. glanda sebacee; - 3. glanda sebacee a foliculului primar ar; lateral; mu[chiul horipilator;canalul glandei sudoripare;6. medula fibrei primare; 7. fa]a central\ a folucululiprimar central; 8. - fa]a ectal\ a folucululiprimar central; 9. foliculul primar lateral.
b. Sec]iune longitudinal\ per linia A-B.

1.fa]a ectal\ a fibrei; 2. fa]a ental\ a fibrei; 3. 4. canalul fibrei; 5. - cortexul [i cuticula fibrei primare; 6. epiderm;7. mu[chiulhoripilator;8. canalul glandei sudoripare;9. glanda sudoripar\;10. foliculul primar central; 11. foluculul secundarramific 12. papila dermic\; 13. folucululmarginal;14. at; glanda sebacee.
- 159 -
Produc]ia de l?n\i0
Grupul folicular este format dintr-un num\r de trei foliculi de baz\ denumi]i [i foliculi primari (unul central [i doi laterali) [i un num\r variabil de foliculi secundari. Raportul de 2:1 `ntre foliculii primari poate fi uneori diminuat prin absen]a unor foliculi primari laterali. ~ntre foliculii secundari [i cei primari exist\ un raport (S/P) diferit de la o ras\ la alta, `ns\ cu ct acest raport este mai strns cu att lna este mai deas\. Acest raport depinde `n mod direct de factorii ereditari, fiind supus `ns\ mereu modific\rilor ce apar pe durata cre[terii [i dezvolt\rii indivizilor. Astfel, la oile Merinos num\rul foliculilor secundari ce revin unui folicul primar ajungela 18 - 20, la Spanc\ la 8 - 10, la }igaie 4 - 5[i doar 2 - 3 la Karakul [i }urcan\. Datorit\ faptului c\ la oile cu ln\ grosier\ diametrul grupului folicular primar este de cca. dou\ ori mai mare comparativ cu cei secundari [i pentru c\ nivelul de implantare este diferit, apare un aspect stratificat. La oile cu ln\ fin\ [i semifin\, foliculii primari [i cei secundari au diametre aproape egale, deosebindu-se doar prin prezen]a sau absen]a orificiului canalului glandei sudoripare u[or de observat pe sec]iunea histologic\ efectuat\ orizontal la nivelul glandelor sebacee. Foliculii primari sunt asocia]i `n permanen]\ cu glande sudoripare, glande sebacee [i mu[chii horipilatori. La rndul lor, foliculii secundarisunt asocia]i cu glande sebacee mai slab dezvoltate, unilobate,iar uneori pot lipsi. Vasculariza]iagrupelor foliculare este foarte bogat\, fiind situat\ pe trei nivele: subepidermic\,dermic\ [i subdermic\ (fig. 57). La rasele de oi cu ln\ grosier\, foliculii au o direc]ie de implantare vertical\, vasele din cele trei straturi au un traiect drept; la oile cu ln\ fin\ [i semifin\, foliculii sunt curba]i sau spirala]i, vasele de drenaj au un traseu oblic sau `ncolocit, nivelul lor dermic fiind mai pu]in distinct (Nay, citat de Taft\, 1972). Prin intermediul acestei bogate vasculariza]ii substan]ele nutritive sunt aduse la nivelul papilei dermice, influen]nd astfel direct procesul dezvolt\rii pielii [i `nveli[ului pilos [i indirect cre[terea fibrelor de ln\ `n lungime. ~n general ordinea de apari]ie a foliculilor este similar\ la toate rasele de oi. Formarea `nveli[ul pilos la ovine se definitiveaz\ `n dou\ faze distincte [i anume: profaza sau faza primar\ [i neofaza sau faza secundar\. - 160 -
CONSTANTIN PASCAL
Fig. 57. Vasculariza]ia foliculilor cu direc]ie de implantare dreapt\ (a) [i oblic\ (b) (dup\ T. Ney, citat de V., Taft\)
Stnga vasculariza]ia foliculilorpe plan vertical;vasculariza]ia foliculilorpe plan orizontal. 1. nivel epidermic;2. nivel dermic;3. - nivelsubdermic
Profaza se desf\[oar\ `n totalitate `n timpul vie]ii intrauterine [i debuteaz\ dup\ 60 - 65 zile de la instalarea gesta]iei, `ncheindu-sela vrsta embrionuluide 80 - 85 zile. ~n acest interval apar `n totalitate foliculii primari, al]i foliculi pot ap\rea doar `n cazurile `n care oile mame au beneficiat de o hr\nire adecvat\ `n prima parte a gesta]iei [i sunt supuse`n continuareunor condi]iide hr\nire mai bune. La rndul s\u profaza este compus\ de dou\ subfaze. Astfel, prima subfaz\ este denumit\ pretrio sau pretriada [i se desf\[oar\ `ntre 60 - 70 zile, reprezentndintervalul `n care apar pe `ntreaga suprafa]\ corporal\ `n totalitate foliculii primari centrali (PC). Subfaza a doua se desf\[oar\ `n intervalul 75 - 80 zile [i este denumit\ trio sau triada deoareceapar foliculii primari laterali (PL), constituindu-se astfel triada cu care se `ncheiefaza primar\.
- 161 -
Produc]ia de l?n\i0
Fig. 58. Diferite faze ale dezvolt\rii foliculilor pilo[i primari (a g) [i secundari (h l) (dup\ A., Lyne, citat de V., Taft\)
Neofaza debuteaz\ dup\ 85 zile de la instalarea gesta]iei [i
continuu\ dup\ parturi]ie `nc\ 80 - 100 zile la unele rase sau 150 - 200 zile la altele. De altfel, la na[tere pe corpul mielului pot fi erupte aproximativ 30 % din fibre, iar `n urm\toarele 20 - 30 zile vor ap\rea majoritatea fibrelor secundare, dup\ care `n perioada urm\toare apar [i celelalte. ~n dezvoltarealor, foliculii secundari descriu o curb\ sigmoid\ reprezentat\de o parte lent\ `n primele 4 - 5 zile, dup\ care `n intervalul 7 - 14 zile survine o erup]ie brusc\. ~n cca. 3 s\pt\mni de la formarea foliculilor `ncepe procesul de cheratinizare a fibrelor. Erup]ia foliculilor principali secundari nu [i este una simultan\ pe `ntreg corpul. Ace[tia erup la `nceput pe regiunea cefei, maxilarului [i gtului, dup\ care apar pe linia superioar\ a corpului, pe coaste, coaps\, abdomen [i apoi pe alte regiuni.
- 162 -
CONSTANTIN PASCAL
4.2.5.1. MORFOGENEZA FIBRELOR DE LN| ~n dezvoltarea lor, fibrele de ln\ trec prin faze multiple [i anume: mugure pilos, prepapil\, papil\, con pilos primitiv, con pilos avansat, fibr\ `n epiderm [i fibr\ ap\rut\. Formareafibrelor de ln\ `ncepe la nivelul stratului Malpighi prin apari]ia unui punct de irita]ie care determin\ o intensificarea afluxului de snge influen]nd astfel proliferarea celulelor de la nivelul acestui strat, formndu-sea[a zisul mugure folicular,iar `n faza urm\toareconul pilos (fig. 59).
Fig. 59. Formarea foliculului pilos: stadiul ini]ial
Concomitent cu derularea acestor procese se diferen]iaz\ [i membran fibroas a foliculilo [i nodulu conjunctivo-vascula ce a \ r i r formeaz papila care, este `mpins `n profunzime tegumentulu pn\ spre \ \ a i stratul subcutanat Astfel se produce o invagina]i de form\ alungit\ . , e format din celulel stratulu Malpighi iar `n continuar formeaz foliculul \ e i , e \ pilos la baza c\ruia se afl\ papila dermic\ Deasupr papilei dermice se . a , produc o `ngro[ar denumit bulb pilos. Afluxu de snge determin o e e \ l \ `nmul]ir rapid\ a celulelo stratulu Malpigh de la nivelul bulbulu pilos e r i i i care, continun s\ proliferez va da na[tere la `ncepu la fibra `n epiderm, d e t iar pe m\sur `nmul]iri celulelo aceast este `mpins c\tre suprafa]a a i r a \ extern a pielii, constituindu-s astfel fibra de ln\ propriu-zis\ Procesul \ e . de cheratinizar a fibrelor primar `ncepe la vrsta f\tului de 108 zile [i are e e loc ini]ial `n treime inferioar a tecii interne a foliculilor iar lungimea a \ , zonei de cheratinizar este de cca. 100 . e
- 163 -
Produc]ia de l?n\i0
a.
b.
Fig. 60. Formarea fibrei de ln\ a. Formarea foliculului pilos (faza intermediar\) b. Ultimul stadiu de formare a `nveli[ului pilos [i `nceputul form\rii fibre i de ln\.
Substan]el nutritiv traverseaz prin difuzie straturil concentrice e e \ e ale fibrei pn\ la cortexu acestei care, ulterior se va transform `n l a a cheratin\ La nivelul celulelo cortical ce constitui masa principal a . r e e \ - 164 -
CONSTANTIN PASCAL
fibrei, cheratin este `n stare semicristalin fiind distinct de matricea a \ \ amorf ce include fibrele. Cheratinizar fibrelo const `n pierdere apei \ ea r \ a din protoplasm celulelo proteice `n propor]i de 70 - 80%. a r e Desimea foliculilor pilo[i pe unitatea de suprafa]\ (cm2) este mai mare `n primele luni de la na[tere, apoi concomitent cu `naintarea `n vrst\ corpul se dezvolt\ antrennd [i cre[terea suprafe]ei pielii [i, implicit [i r\rirea foliculilor. Foliculii pilo[i odat\ ap\ru]i r\mn activi pe toat\ via]a animalului.
Fig. 61. Foluculul pilos [i formarea fibrei de ln\
La formele s\lbatice `n activitatea ciclic\ a foliculilor pilo[i intervin [i perioade de repaus producnd n\prlirea oilor. La efectivele crescute de c\tre om, a[a-zisa n\prlire fals\ ce const\ `n c\derea lnii poate ap\rea uneori datorit\ subalimenta]iei prelungite. ~n situa]ia `n care aceast\ n\prlire a debutat se impune `mbun\t\]irea regimului de alimenta]ie. Revenirea la o alimenta]ie la nevelul cerin]elor influen]eaz\ pozitiv procesul de regenerare [i astfel, teaca extern\ a r\d\cinii [i bulbii atrofia]i sunt reactiva]i cobornd la adncimea normal\ simultan cu regenerarea papilei fibrei. Imediat `ncepe formarea unor tije noi ce apar la suprafa]a pielii dup\ 25 - 30 zile de la `ndep\rtarea factorilor favorizan]i ai n\prlirii. - 165 -
Produc]ia de l?n\i0
4.2.6. STRUCTUR A MORFOLOGIC| A FIBRE I DE LN| Fibra de ln\ este alc\tuit\ din trei p\r]i principale: tij\, r\d\cin\ [i anexe. Tija reprezint\ partea extern\ a fibrei [i contribuie la alc\tuirea cojocului de ln\. R\d\cina reprezint\ partea terminal\ a fibrei cuprins\ `n grosimea pielii, prezint\ o forma]iune ovoid\ denumit\ bulb. Acesta se afl\ dispus la baza fibrei [i are o form\ de par\, `nconjurnd aproape `n `ntregimepapila fibrei, aderndstrnsla aceasta.
Fig. 62.Structura morfologi c\ a fibrei complet dezvoltat\ (W.Kammlad e )

3.cuticula;
Fig. 63 Sec]iune longitudinal\ [i transver prin r\d\cin\

1. medul\; 2. cuticula; 4. membranaexter\ a tecii; 5. strat fibros; 6. membrana bazal\ teciiexterne; a 7. stratul poliedric a tecii epiteliale; 8. stratul Henle; 9. stratul Huxley; 10. papila;11. vase sangvine.
Anexele fibrei de ln\ sunt: papila fibrei, foliculul pilos, teaca, glandele sudoripare, glandele sebacee [i mu[chii horipilatori. Papila fibrei este format\ din ]esut conjunctiv, vase sangvine [i termina]ii nervoase, iar rolul acesteea este de organ de nutri]ie, fiind inclus\ `n propor]iede cca. 2/3 `n cadrul bulbuluila care ader\ intim.
- 166 -
CONSTANTIN PASCAL
Foliculul pilos este format din teaca epitelial\ intern\, stratul Huxley, stratul Henle, teaca epitelial\ extern\, membrana bazal\ [i teaca fibroas\. Prin proliferarea celulelor epiteliale de la nivelul bulbului pilos are loc cre[tereafibrei de ln\. Glandele sebacee sunt `n num\r de 2 - 3 pentru fiecare fibr\ se [i g\sesc plasate `n partea inferioar\ a folicului pilos. Au aspect piriform [i secret\ sebum care, se vars\ de o parte [i de alta a folicului pilos, `n treimeasuperioar\a acestuia. Glandele sudoripare sunt situate sub nivelul bulbilor pilo[i [i au form\ de glomerul. Se deschid la suprafa]a pielii, contribuind la eliminarea produselor de dezasimila]ie, a excesului de s\ruri minerale [i la reglarea temperaturiicorporale la periferie. Muschii horipilatori sunt forma]i din 1 - 3 fascicole musculare netede dispuse `n grosimea pielii, `nserndu-secu un cap\t pe stratul epidermic,iar cu cel\lalt pe teaca extern\ a foliculului.Au rol pulsator [i interven `n reglarea secretorie a glandelor sebacee [i `n activarea circula]ieisangvinela periferie.
4.2.7. STRUCTUR A HISTOLOGIC| A FIBRE I DE LN| Structura histologic\ a fibrei de ln\ prezint\ importan]\ deoarece constituie un criteriu important de diferen]iere a diferitelor categorii de fibre[i imprim\ acestora o serie particularit\]i fizice cum de ar fi: culoare, luciu, m\t\sozitate [i conductibilitate. Din punct de vedere histologic fibra de ln\ este format\ din trei straturi dispuse concentric.~n ordine, de la exterior c\tre interior aceste straturi sunt: cuticular,cortical [i medular. Stratul cuticular (epidermicula sau stratul solzos) constituie `nveli[ul extern al fibrei de ln\. Este format dintr-un singur rnd de celule aplatizate cornoase lipsite de nucleu, transparente,de m\rime diferit\ [i form\ poligonal\ neregula dispuse pe lungimea fibrei pe un t\, singur rnd. Rolul acestui strat este de a proteja fibra `mpotrivaac]iunii factorilor de natur\ extern\. Celulele acestui strat sunt turtite [i au grosimea de 0,5-1,5 , lungimea de 30 [i sunt suprapuse pe o por]iune echivalent\ cu 1/3 2/3 din suprafa]a lor asemenea ]iglelor de pe cas\. ~n func]ie de categoria de - 167 -
Produc]ia de l?n\i0
fine]e a lnii, grosimea acestui strat este de cca. 0,5 - 2 [i reprezint\ `ntre 3 [i 10 % din greutatea fibrei. Dependentde grosimeafibrei, num\rul celulelornecesarepentru `nconjurarea fibrei este variabil. Astfel, la lnurile fine este necesar\ doar o singur\ celul\ pentru o `nconjura, iar celulele acestui strat apar `n cmpul microscopic suprapuse unele peste altele asemenea tuburilor telescopice de la ma[inile agricole de sem\nat. La fibrele semifine, celulele acestui strat au o form\ oval\, cu marginile regulate, fiind necesare 2 - 3 celule pentru a le `nconjura. Fibrele grosiere prezint\ celulele stratului cuticular dispuse pe un singur rnd, au form\ oval\ cumarginile neregulate, fiind necesare mai multe celule pentru a le acoperi de jur-`mprejur. V\zut `n cmpul microscopului electronic, stratul cuticular este alc\tuit din urm\toarele substraturi: epicuticula, exocuticula, endocuticula[i membrana celular\ (fig 64).
1. - epicuticula;2. exocuticula;3.- endocuticula; membranacelular\ 4.
Fig. 64. Structura histologic\ a stratului cuticular
Epicuticula reprezint\ aproximativ 0,1 - 0,2 % din greutatea fibrei, este un strat acelular avnd o grosime de cca. 100 Ao. Este dispus\ ca o membran\ elastic\, neted\, semipermeabil\,este de natur\ proteic\, rezistent\ la acizi `ns\ sensibil\ la substan]e alcaline. Exocuticula are o grosime uniform\, are suprafa]a neted\ [i este sensibil\ fa]\ de reactivii chimici. Endocuticula are suprafa]a neregulat\ cu stria]ii paralele [i este rezistent\ la reac]iile cheratinolitice. ~ntre exocuticul\[i endocuticul\ nu exist\ o limit\ de separare distinct\. Existen]a endocuticulei[i exocuticuleia fost admis\ pentru prima dat\ `n anul 1946, fiind puse `n eviden]\ de Mercer [i Ress. Ei au confirmat faptul c\ celulele corticale au dou\ straturi [i anume: unul exterior cheratinizat care este atacat de tripsin\ [i pe care l-au numit stratul K1 [i un strat interior mai stabil numit K2. Acest ultim strat este
- 168 -
CONSTANTIN PASCAL
constituit din rezidii nucleare [i resturi citoplasmatice necheratinizate, avnd densitatea mai ridicat\ [i rezisten]\ m\rit\ la tripsin\. Membrana celular\ este denumit\ [i subcuticul\ [i este format\ din celule fusiforme, aplatizate, cu o structur\ dens\ [i are o stabilitate chimic\ deosebit\ la [ocurile mecanice. Are rol de separare a stratului cuticular de cel cortical. Toate aceste p\r]i structurale ale stratului cuticular sunt strns unite `ntre ele prin intermediulunei substan]einterfibrilarede cimentare cu propriet\]i elastice. Datorit\ acestui fapt stratul cuticular contribuie la prevenirea degrad\rii lnii. Stratul cortical sau partea intern\ a fibrei este format din celule cheratinizate, fusiforme, cu nucleu dar f\r\ caracter metabolic. Sunt dispuse `n sens longitudinal pe axul fibrei [i sunt unite `ntre ele printrun ciment proteic cu un con]inut ridicat de sulf. La Merinos, stratul cuticular ocup\ 90 % din suprafa]a sec]iunii fibrelor de ln\. Acest strat confer\ rezisten]a, elasticitatea [i exensibilitateafibrelor. De asemenea, celulele acestui strat mai con]in [i spa]ii pline cu aer, conferind astfel fibrelor de ln\ o conductibilitat e termic\ mai redus\, motiv pentru care ]es\turile din ln\ sunt mai c\lduroase. Prezen]a ortocortexului [i paracortexuluila nivelul acestui strat ì cofer\ acestuia un aspect bilateral asimetric. ~n timpul cre[terii fibrelor, `n ortocortex de[i se pare c\ se depune o cantitate mai redus\ de cistin\, cheratinizare are loc mai trziu. Aceast\ vitez\ diferit\ de cheratinizare, mai mare la nivelul paracortexului, face posibil\ modificarea ortocortexului cu cca. 180o fa]\ de paracortex, favoriznd astfel apari]ia ondula]iilor la nivelul fibrelor de ln\. Ortocortexul ocup\ `ntotdeauna partea extern\ a ondula]iilor deoarece, celulele sale r\mnnd vii un timp mai `ndelungat, prin diviziune [i m\rimea acestora ocup\ un volum mai mare. ~n plus, zona cheratinizat\ apare mai `nti `n paracortex, se contract\, iar for]ele pe care fibra le dezvolt\ sunt diferite [i se descarc\ `n zona moale a foliculului, orientnd astfel bulbul `n anumite direc]ii conform modelului celular. Schimb\rile de direc]ie `n cre[terea fibrei `ntre]ine aceast\ mi[care [i favorizeaz\ ondularea fibrei. Acest lucru este confirmat de reducerea mi[c\rilor [i de lipsa cheratiniz\rii`n cazul absen]ei cuprului. Procesul de ondularea a fibrelor se declan[eaz\ odat\ cu debutul cheratiniz\rii fibrelor [i anume dup\ 100 zile de la instalarea gesta]iei [i `ncepe la nivelul tecii interne sub zona de cheratinizarea pielii, formnd `n bulbul pilos un tub rigid `n care celulele rezultate din diviziune sunt - 169 -
Produc]ia de l?n\i0
`mpinse de jos `n sus, iar `n urma pres\rii acestea se alungescformnd fibra din zona de precheratinizare. ceea ce prive[te teaca, aceastase ~n cheratinizeaz\ diferit, are un con]inutmai redus de sulf [i ca urmare,spre deosebirede fibr\ se descuameaz\ [i epiderma.Acest fapt permiteca ca teaca intern\ s\ dispar\ `nainte de suprafa]a pielii, astfel `nct fibra va r\mne liber\ `n canalul epidermic. Paracortexul din punct de vedere morfologic este format din celule de form\ rotunjit\ cu un diametru de 3 - 5 iar comparativ cu ortocortexul con]ine o cantitate dubl\ de cistin\ (Mercer, 1954). Al]i autori afirm\ c\ acest surplus este doar de 20 % (Ryder, 1963), iar Leveau (1957) sugereaz\ c\ `n afara diferen]ierilor cantitative exist\ [i unele calitative datorate reac]iei grup\rilor disulfitice deoarece, `n timp ce `n paracortex cistina se leag\ prin intermediul lan]urilor proteice, `n ortocortex leg\turile se realizeaz\ prin intermediul aminoacizilor nevecini din acela[i lan]. Pe sec]iune transversal\ celulele ortocortexuluisunt mai scurte [i mai late fa]\ de cele paracorticale. De[i prezint\ multe diferen]ieri, att ortocortexul ct [i paracortexul au o structur\ fibrilar\ asem\n\toare. V\zut la microscopul electronic, cortexul este alc\tuit din mai multe macrofibrile cu un diametru de 1 [i care, la rndul lor sunt alc\tuite din mai multe microfibrile. ~n continuare fiecare microfibril\ este alc\tuit\ din 11 protofibrile, din care dou\ sunt dispuse central iar 9 lateral [i fiecare dintre acestea sunt constituite din cte trei lan]uri moleculare polipeptidicealfa-helix (fig. 65).
Fig. 65. Macrostructura fibrei de ln\ v\zu\ `n cmpul microscopic (Wool Textil Reserch, 1995)
- 170 -
CONSTANTIN PASCAL
Microfibrilele prezint\ o `nsu[ire extrem de important\ [i anume de a opune o anumit\ rezisten]\ la diverse solicit\ri de natur\ mecanic\, fiind `n acela[i timp elastice, favoriznd `n acest fel revenirea fibrelor la forma ini]ial\, conferind astfel ]es\turilor din ln\ o durabilitatea sporit\ [i o [ifonabilitatearedus\. Stratul medular ocup\ partea din centrul fibrei pe care o str\bate de-a lungul sub forma unui canal (fig. 66). Acest strat este prezent doar la lna grosier\[i la cea semigrosier\ diametrulmai mare de 32 . cu Formarea acestui strat se datoreaz\ cheratiniz\rii incomplete a fibrei, `ns\ diferit fa]\ de cortex (hardcheratina) [i simi-lar tecii interne sau epidermei (soft- chera-tin\ sau trichohialin\). Acest aspect se dato-reaz\ absen]ei acizilor aminici cu sulf [i p\trunderii aerului.
Fig. 66. Diferite aspecte ale stratului medular
Este formatdin celule neregulate, poligonale, lungimea de cu pn\ la 15 - 17 , pline cu aer [i pigment.Acest strat poate ocupa cca. 2/3 din grosimea fibrei [i apare `n cmpul microscopicsub forma unei benzi `ntunecatecontinue sau discontinue.Cea mai mare parte a zonei medulareeste cantonat\`n paracortex. Prezen]a aerului `n celulele m\duvei ì confer\ acestui strat un rol termoizolant protejnd astfel organismul de varia]iile externe de temperatur\, `ns\ la nivelul lnii ì diminueaz\ rezisten]a [i elasticitatea precum [i afinitatea fa]\ de anumi]i coloran]i. Canalul medular ocup\ pn\ la 90 % din diametrul fibrelor groase [i poate prezenta o structur\ celular\ vizibil\ ca o re]ea dens\ sau o structur\ filamentoas\ ce apare `n cmpul microscopic ca o band\ continuu\ sau discontinuu\ `n func]ie de fine]ea fibrei de ln\.
- 171 -
Produc]ia de l?n\i0
4.2.8. STRUCTUR A CHIMIC| A FIBRE I DE LN| Lna face parte din grupul materiilor prime bogate `n proteine insolubile de tipul scleroproteinelorce au o structur\ fibrilar\ proprie [i manifest\ o anumit\ rezisten]\ mecanic\. Din punct de vedere chimic, lna reprezint\ un produs de asociere dintre unele catene polipeptidice,fiind alc\tuit\ din cca. 90 % cheratin\. De[i structura chimic\ a cheratinei ca [i a celorlalte substan]e de natur\ proteic\ este foarte complex\, totu[i, `n componen]a ei nu se g\sesc dect cinci elemente chimice: carbon, oxigen, azot, hidrogen [i sulf. Spre deosebire de alte ]esuturi, cheratina prezint\ o constan]\ mare a con]inutului `n aminoacizi. Astfel, pe lng\ cistin\ `n procesul de cre[tere a fibrelor de ln\ particip\ mai mul]i aminoacizi (tabelul 34). Aminoacizii din cheratin\ (dup\ Ryder)
Aminoac idul Alanin\ Arginin\ Acid asparctic Cistin\ Glicin\ Histidin\ Izoleucin\ Leucin\ Lizin\ Metionin\ Fenilalanin\ Prolin\ Serin\ Treonin\ Triptofan Tirozin\ Vali n\ Azot amidic Total % din 100 g ln\ uscat\ 4,12 19,10 8,48 7,30 6,49 1,91 2,44 5,85 3,92 0,32 2,12 5,05 8,66 5,12 0,82 2,62 4,16 6,73 99,39 % din cei 213 aminoac ai izi cheratinei 6,10 2,34 12,67 5,16 9,38 0,93 3,75 8,45 2,81 0,47 3,28 7,51 12,67 7,51 0,47 3,75 6,10 99,92 Tabelul 34
- 172 -
CONSTANTIN PASCAL
Raportul dintre cele cinci elemente de baz\ ce formeaz\ cheratina nu este mereu acela[i, ci se pot `nregistra [i diferite varia]ii. ~ngrijirea oilor [i `ndeosebi calitatea [i compozi]ia chimic\ a hranei poate influen]a raportul dintre elementele componente ale cheratinei. Cu toate acestea este unanim acceptat\ pentru cheratin\ urm\toarea formul\ brut\: C43H17O15N13S. Cheratinaeste un compus proteic bogat `nsulf `n care elementele chimice au urm\toareaparticipare:carbon 49,4 - 54,5%; hidrogen 6,57,5 %; azot 15,4 - 17 %; oxigen 20,9 - 25 % [i sulf 2 - 4 %. ~n acest agregatintr\ cel pu]in trei frac]iunice se pot separa prin oxidare cu acid peracetic (Alexander [i Hudson, 1963) [i apoi dizolva cu solu]ie amoniacal\. Cele trei frac]iunisunt prezentate`n continuare. - cheratoza, are o greutate molecular\ mai mare, de]ine cca. 60% din total [i doar 2,5 % din aminoacizii sulfura]i; - cheratoza(10 %), reprezint\probabilmembranelecelulareale celulelor de la nivelul stratului cortical, con]ine doar 2,2 % aminoacizi sulfura]i; - cheratoza(30 %), are o greutate molecular\mic\, dar con]ine 6,1 % aminoacizisulfura]i. ~n cadrul cheratinei un rol deosebit `l joac\ aminoacizii cu sulf [i `n principal cistina care, `n timpul cheratiniz\rii prin oxidare a dou\ molecule se transform\ `n cistin\ la care apare o leg\tur\ disulfidic\. O parte din aceste leg\turi sunt `ntre lan]uri, iar o alt\ parte `n lungul fiec\rui lan] (Howitt, citat de Gh., Sandu, 1993). Referitor la con]inutul lnii `n anumi]i aminoacizi, acesta difer\ de la o component\ la alta. ~n afara diferen]elor men]ionate, con]inutul `n cistin\ a ortocortexului [i paracortexului (Haly [i Inglis) arat\ c\ acesta din urm\ are o cantitate mai mare de valin\ [i acid aspartic, dar mai redus\ `n arginin\, histidin\, serin\ [i tirozin\. Dintre straturile fibrei de ln\, cel medular are un con]inut mai redus de sulf, motiv pentru care lna la care lipse[te acest strat are un con]inut mai mare `n sulf (lna fin\ cca., 3,2 %; lna semifin\ 3,33 % [i 3,24 % la fibrele grosiere) [i mai pu]in `n aminoacizi aroma]i (triptofan). ~n ceea ce prive[te con]inutul de cistin\ `ntre cortex [i cuticul\ nu par a fi diferen]e, `ns\ Bradbury (1970), demonstreaz\ c\ `n cuticul\ con]inutul `n prolin\ este de 27 %, cu 40 % mai pu]in acid glutamic [i aspartic [i ceva mai mult\ glicerin\. - 173 -
Produc]ia de l?n\i0
4.2.9. STRUCTURA MORFOLOGIC| A COJOCULUI DE LN|

Categorii de fibre de ln\. ~n totalitatea sa cojocul de ln\ este format din mai multe categorii de fibre. Astfel, `n func]ie de ras\, de unele propriet\]i fizico-mecanice,precum [i de modul lor de repartizare pe corpul ovinelor, se deosebesc diverse categorii de fibre ce poart\ diferite denumiri [i anume: jar, fibre scurte [i sub]iri, fibre lungi [i groase, fibre intermediare[i fibre caduce. Jarul este p\rul ce acoper\ extremit\]ile corpului, fiind `ntlnit la majoritatea raselor pe fa]\, urechi [i pe extremit\]ile membrelor. Are o lungime de 1 - 2 cm, este gros [i lipsit de ondula]ii. Din punct de vedere histologic, jarul prezint\ toate cele trei straturi, `ns\ cel medular este bine dezvoltat. Nu are valoare economic\. Fibrele scurte [i sub]iri se `ntlnesc la baza [uvi]elor din cojocul oilor cu ln\ groas\ [i mixt\, iar la rasele de oi cu lna fin\ acestea formeaz\ `n totalitate `mbr\c\mintea piloas\. De regul\ fibrele scurte [i sub]iri au o fine]e de sub 30 , lungime 10 - 12 cm [i prezint\ ondula]ii destul de pronun]ate. Din punct de vedere histologic, la aceste fibre sunt prezente doar stratul cuticular [i cel cortical. Fibrele groase [i lungi au fine]ea peste 37 [i o lungime mai mare de 15 cm. Aceste fibre prezint\ canal medular, iar `n unele cazuri [i ondula]ii joase `ns\ neregulate. Fibrele din aceast\ categorie formeaz\ termina]iile [uvi]elor la oile cu ln\ grosier\. Fibrele intermediare prezint\ unele caracteristici exprimate la nivel intermediar `ntre cele specifice fibrelor groase [i lungi [i celor scurte [i sub]iri, cu specifica]ia c\ nu `n toate cazurile pot prezenta canalul medular. Reprezint\ `mbr\c\mintea piloas\ a oilor cu ln\ semifin\. Fibrele caduce pot fi `ntlnite pe suprafa]a ocupat\ de buclaj la mieii apar]innd raselor de pielicele. Acestea sunt dispuse r\zle] [i au de regul\ lungimea mai mare fa]\ de cea a fibrelor din buclaj, sunt mai sub]iri, mai netede [i se deta[eaz\ relativ u[or de piele. Prezen]a acestor fibre pe suprafa]a pielicelei constituie un defect Structura [i forma [uvi]elor. La ie[irea din piele, fibrele apar]innd aceluia[i grup folicular se reunesc formnd un fascicul, iar
- 174 -
CONSTANTIN PASCAL
mai multe la un loc formeaz\ [uvicioara. Acestea la rndul lor se reunesc `n [uvi]e. Totalitatea [uvi]elor de pe corpul unui animal alc\tuiesc cojocul de ln\. ~n spa]iile r\mase libere `ntre fascicule cresc fibre izolate denumite ,,de leg\tur\ care, `mpreun\ cu sebumul asigur\ o strns\ leg\tur\ a componentelor cojocului, imprimndu-i acestuia compactitate[i integritate. {uvi]ele de ln\ sunt caracterizate printr-o serie de `nsu[iri, cum ar fi: lungimea, grosimea, desimea, forma, aspect exterior [i interior. Lungimea [uvi]elor este determinat\ de lungimea fibrelor componente [i se apreciaz\ prin m\surarea distan]ei de la suprafa]a pielii la cap\tul distalal fibrelor. Grosimea [uvi]elor este influen]at\ de categoria [i num\rul fibrelor componente. ~n func]ie de ras\, grosimea [uvi]elor este mai mare la oile cu ln\ mixt\ [i mai redus\ la cele cu lna fin\. Desimea [uvi]elor depinde de num\rul fibrelor componente [i influen]eaz\ cantitatea de ln\ tuns\. Aceast\ `nsu[ire poate fi apreciat\ dup\ ,,cus\tura lnii (dup\ felul `n care se prezint\ spa]iile libere dintre [uvi]e). Cnd spa]iul este mare, [uvi]ele apar la exterior clare, bine delimitate; acest apect este numit cus\tur\ descheiat\ [i este caracteristic oilor cu ln\ semigrosie [i grosier\. Cnd spa]iile dintre r\ [uvi]e sunt mici, cojocul de ln\ are cus\tura `ncheiat\ [i este caracteristic oilor cu lna fin\. Forma [uvi]elor, `n func]ie de ras\, poate fi prismatic\ sau cilindric\, conic\ sau ascu]it\ [i sub form\ de m\ciuc\ sau de con `ntors. Forma prismatic\ este specific\ oilor cu lna fin\ [i se caracterizeaz\ prin faptul c\ are aceea[i grosime pe toat\ lungimea sa deoarece, la oile cu lna fin\ [uvi]ele sunt alc\tuite din aceea[i categorie de fibre, de aproximativ aceea[i lungime [i grosime [i prezint\ acela[i num\r [i tip de ondula]ii. Forma conic\ este caracteristic\ oilor cu ln\ neuniform\ sau mixt\, iar pentru cele cu lna fin\ [i semifin\ cnd apare constituie un defect. Datorit\ faptului c\ sunt constituite din mai multe categorii de fibre, [uvi]ele conice sunt mai groase la baz\ [i mai sub]iri la vrf. Scheletul acestui tip de [uvi]e este format din fibre groase [i lungi, iar la baz\ se `ntlnesc [i fibre intermediare [i scurte [i sub]iri. Acest tip se `ntlne[te frecvent la }urcan\ [i Karakul [i mai rar la }igaie [i Friz\ (constituie un defect atunci cnd sunt semnalate la ultimile dou\ rase). - 175 -
Produc]ia de l?n\i0
{uvi]a de forma conului `ntors nu este caracteristic\unei rase sau
grup anumit de rase, iar atunci cnd apare este considerat\ ca fiind defectuoas\. {uvi]ele cu aceast\ form\, datorit\ faptului c\ fibrele care le compun sunt neuniforme ca lungime [i num\r de ondula]ii iar usucul adesea este `n cantitate redus\, au diametrul mai mare la vrf [i mai redus la baz\. Datorit\ r\sfir\rii fibrelor c\tre vrful [uvi]elor, impurit\]ile vegetale [i minerale p\trund adesea `n masa lnii pn\ la suprafa]a pielii, depreciindu-i astfel calitatea. Aspectul exterior este redat de conturul extremit\]ilorlibere ale [uvi]elor.~n func]ie de cus\turacojoculuiaspectulexterioreste diferit. La rasele de oi cu cus\tura `ncheiat\, aspectul exterior al [uvi]elor poate fi: - de p\trate, cnd suprafa]a extern\ a lnii apare compartimentat\ la exterior sub form\ de patrulatere regulate sau neregulate, `ntlnite la oile cu lna fin\ (deoarece fibrele au aceea[i lungime [i sunt dispuse perpendicular suprafa]apielii); pe - aspect de conopid\ - se `ntlne[te la oile cu lna neuniform\ [i se datoreaz\ faptului c\ fasciculele de ln\ nu au aceea[i lungime, dnd [uvi]ei la exterior un aspect bombat; - cu aspect de stiv\ de scndur\ - se `ntlne[te la oile cu lna semifin\ [i semigrosier\ [i este datorat faptului c\ [uvi]ele apar la exterior delimitate de ni[te linii dispuse `n plan orizontal fa]\ de linia superioar\; - aspect de ruri - se eviden]iaz\ mai u[or la oile }igaie aflate `n mers [i se datoreaz\ faptului c\ spa]iile libere dintre [uvi]e sunt mai mult sau mai pu]in paralele [i dispuse perpendicular pe linia superioar\ a corpului. La rasele de oi cu cus\tura lnii descheiat\ se deosebesc urm\toareleaspecteexterioareale [uvi]elor: - aspect de suli]\ - determinatde lungimea diferit\ a fibrelor, se `ntlne[te frecvent la meti[ii rasei }urcan\; - aspect de trestie - cnd [uvi]ele sunt lungi [i `nclinatepe corp ca vrful de trestie; - aspect de tirbu[on - determinat de spiralarea vrfurilor lungi [i ascu]ite ale [uvi]elor. Aspectul interior al [uvi]elor este dat de forma [i frecven]a ondula]iilor,de modul cum se prezint\ fe]ele laterale [i se apreciaz\prin desfacerealnii pe animal. ~n func]ie de aceste caracteristiciaspectul - 176 -
CONSTANTIN PASCAL
interior al [uvi]elor poate fi: clar, semiclar, `n valuri, de a]\, voalat [i `mpslit. {uvi]ele clare sunt formate din fibre uniforme, cu ondula]ii regulate [i normale. {uvi]ele semiclaresunt alc\tuite din fibre cu ondula]ii regulate dar mai plate. {uvi]ele cu aspect `n valuri sunt formate din fibre uniforme, paralele [i cu ondula]ii ceva mai lungi; `ntlnit frecvent la oile cu ln\ semifin\ [i semigroas\. {uvi]ele cu aspect de a]\, sunt formate din fibre care prezint\ supraondula]ii [i un con]inut insuficient de usuc; se `ntlnesc `n cojocul oilor debile [i cu lna rar\. {uvi]ele cu aspect voalat sunt alc\tuite din fibre cu ondula]ii neregulate, largi, joase, aproape[terse astfel `nct fa]a [uvi]ei apare plat\. {uvi]ele `mpslite sunt `ntlnite `n special la oile cu ln\ mixt\ [i groas\ [i reprezint\ de fapt rezultatul `nclin\rii fibrelor. Aspectul exterior [i interior al [uvi]elor [i cojocului `n totalitate este condi]ionat de ras\, individ, nivel de selec]ie [i nivel de alimenta]ie. ~n multe cazuri aceste elemente ne ofer\ indicii asupra purit\]ii rasei [i nivelului de selec]ie [i ameliorare existent `n turma sau popula]ia respectiv\. Caracteristicile exterioare ale cojocului pot fi utilizate cu succes `n selec]ia fenotipic\ a oilor cu scopul `mbun\t\]irii unor `nsu[iri calitative ale lnii.
4.2.10.~NSU{IRILELE COJOCULUI DE LN|

Totalitatea [uvi]elor prezente pe corpul unui animal alc\tuiesc cojocul de ln\. ~nsu[irile mai importante ale lnii, `n totalitatea ei, sunt urm\toarele: culoarea, higroscopicitatea, desimea, uniformitatea, randamentul la sp\lare, termostabilit tea, capacitatea ignifug\, a rezisten]a la agen]i chimici [i stabilitatea la lumin\. Culoarea predominant\ a lnii oilor este alb\ [i apoi neagr\. Apari]ia culorii este este influen]at\ de combina]iile melanocitelor `n fibr\ [i derm [i reprezint\ o caracteristic\ de calitate a lnii. ~n industrie sunt preferate lnurile albe deoarece pot fi vopsite `n orice culoare [i nuan]\ dorit\. Gradul de alb al lnii se determin\ cu leucometrul. Lna pigmentat\ este mai pu]in apreciat\ `n industrie deoarece, pentru a fi - 177 -
Produc]ia de l?n\i0
introdus\ `ntr-un circuit mai larg de nuan]e presupune supunerea acesteia unui proces de decolorare,reducndu-se astfel elasticitatea[i rezisten]a fibrelor. Higroscopicitatea reprezint\ `nsu[irea lnii de a absorbi prin difuzie `n vacuolele stratului cortical o anumit\ cantitate de ap\ din mediul `nconjur\tor [i de a o ceda cu modera]ie `napoi, ceea ce face ca organismul transpirat s\ nu r\ceasc\. F\r\ a fi solubil\ `n ap\, lna absoarbe inclusiv apa de transpira]ie [i ca urmare fibrele se `ngroa[\ cu cca. 1,8 % [i se alungesc cu cca. 1,2 %. ~n stare obi[nuit\, lna absoarbe din aer 15 - 18 % vapori de ap\ (raportat la masa uscat\). Din acest punct de vedere lna este cea mai higroscopic\ [i cea mai elastic\ fibr\ textil\ natural\ (tabelul 35). Lna posed\ o cantitatede ap\ de constitu]ie[i alta de hidratare. Cantitatea de ap\ re]inut\ de c\tre ln\ se exprim\ `n procente din greutatea lnii complet uscat\ la temperaturade 105o C [i constituie umiditatea real\ a lnii. Lna anhidr\ l\sat\ `n atmosfer\ `[i recap\t\ `n scurt timp un anumit procent de umiditate. Higroscopicitateaeste influen]at\ de structura histologic\ a fibrelor, de condi]iile de `ntre]inere a oilor, de condi]iilede depozitarea lnii [i nu `n ultimul rnd de curen]ii de aer din atmosfer\. La lna brut\ nesp\lat\, umiditatea variaz\ `ntre 12- 15 %, iar la cea sp\lat\ `ntre 15 - 18 %. Cnd umiditateadin masa lnii dep\[e[te 22 % `ncepe procesul de `ng\lbenire a lnii [i apoi de alterare. Higroscopicitateaunor fibre textile
Felul fibrei Ln\ Celofibr\ Bumbaccrud Poliesterice Polialcoolvinilice Poliacrilice Con]inut de ap\ (% fa]\ de greutatea uscat\) la o umiditate relativ\ diferit\ 65 % 100 % 13,0 32,0 9,5 32,0 8,3 22,0 2,9 7,4 3,9 8,4 1,8 2,7 Tabelul 35
Diferen]a de con]inut de ap\ (%) 19,0 22,5 14,0 4,5 4,5 0,9
Determinarea umidit\]ii reale se face `n laborator utiliznd aparatul de condi]ionat lna. Desimea condi]ioneaz\ `n mare parte produc]ia cantitativ\ de ln\ [i este determinat\ de num\rul foliculilor pilo[i pe unitatea de - 178 -
CONSTANTIN PASCAL
suprafa]\, variind `n func]ie de ras\, individ, regiune corporal\, stare de `ntre]inere,vrst\, etc. Cu ct este mai deas\, cu att cus\turaei este mai `ncheiat\, `mpiedicndastfel p\trunderea impurit\]ilor `n masa lnii. Desimea lnii este de cca. 1200 - 1700 fibre/cm2 la oile cu ln\ groas\ [i cuprins\ `ntre 7000 - 9000 fibre/ cm2 la oile cu ln\ fin\. La nivelul individului desimea lnii este mai accentuat\ pe linia spin\rii, se reduce treptat pe flancuri [i abdomen. Acesta este [i motivul pentru care, subiectiv, desimea se apreciaz\ prin palparea lnii din regiunea spetei. La animalele adulte, precum [i la cele aflate `ntr-o stare de `ntre]inere precar\ desimea lnii scade [i mai mult prin atrofia unor foliculi pilo[i. Uniformitatea prive[te `ndeosebi prezentarea mai mult sau mai pu]in uniform\ a principalelor `nsu[iri fizice [i tehnologice ale fibrelor [i [uvi]elor ce alc\tuiesc cojocul de ln\. Este unanim acceptat faptul c\ lna are o uniformitate bun\ cnd `ntre fibrele existente la spat\ [i pe coaps\ nu exist\ o diferen]\ de fine]e mai mare de 4 [i 1 cm lungime la oile cu lna fin\ [i o diferen]\ de 5 [i 1,5 cm lungime la lna groas\. Neuniformitatealnii la oile cu `nveli[ul pilos fin constituie un defect, iar existen]a unor diferen]e mari de lungime, totdeauna `n favoareacoapsei,d\ aspectulunor oi pulpoase . Randamentul la sp\lare reprezint\ raportul procentual dintre greutatea lnii sp\late [i uscate fa]\ de cea brut\ `ns\ uscat\. Pe animal randamentul poate fi apreciat subiectiv (prerandament prin ) efectuarea unor observa]ii referitoare la nivelul de p\trundere [i a liniei de demarca]ie a impurit\]ilor `n masa lnii, iar obiectiv aprecierea se face `n laborator sau prin sp\lare industrial\. Astfel, valoarea randamentului este influen]at\ de con]inutul `n usuc [i de volumul impurit\]ilor vegetale [i p\mntoase din masa lnii [i variaz\ `n raport cu rasa, individualitatea,vrsta [i condi]iile de `ntre]inere.
4.2.11. ~NSU{IRILE CALITATIVE ALE FIBRELOR DE LN|

Structura [i particularit\]ile histo-chimice [i biologice confer\ lnii unele `nsu[iri fizico-mecanice,tehnologice [i igienice deosebit de valoroase [i neegalate de cele specifice altor categorii de fibre textile. Fine]ea este o `nsu[ire de baz\ a fibrelor [i constituie un criteriu de clasificarea raselor de oi [i a lnii ca atare `n industrie.Prin fine]ea - 179 -
Produc]ia de l?n\i0
unei fibre se `n]elege grosimeasau diametrulsec]iuniisale transversale, exprimat\ `n microni sau alte sisteme. Astfel, diferitele intervale de fine]e pot fi asociate cu clase notate `n litere [i reprezint\ sistemul alfabetic (Lehman sau num\r de sculuri (1 scul = 511,84 m) ob]inute ), dintr-un funt de ln\ (0,453 kg). Cu ct fine]ea are valori superioare,cu att din aceea[i cantitate de ln\ va rezulta un fir tors cu lungime mai mare [i invers (dintr-un kg de ln\ cu fine]ea de 18 rezult\ un fir de cca. 20 m [i doar de 17 m cnd fine]eaeste de 19 ). Determinarea fine]ei fibrelor de ln\ se poate efectua direct prin compararea e[antioanelor de analizat cu probe etalon, sau cu ajutorul lanametrului sau microscopului [i indirect prin metoda cu curent de aer. Indiferent de modul de exprimare, trebuie f\cut\ diferen]a dintre fine]ea unei fibre [i cea a lnii ca atare deoarece, aceasta din urm\ reprezint\ media fine]ii fibrelor dintr-o prob\ prelevat\ din masa lnii sau recoltat\ de pe individ. Fine]ea fibrelor de ln\ este influen]at\ de ras\, individ, regiune corporal\, stare de s\n\tate, nivel de selec]ie [i regim de alimenta]ie.
Tabelul 36
Echivalen]afine]ei `n alte sisteme`n func]ie de exprimarea`n microni

Clase Lehman
5a 4a 3a 2a a ab b bc c d e f
Fine]e `n microni
sub 18 19 20 10,5 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 34 37 40 43 45 55 60 67
Clase Bradford
80 70 64 60 58 56 56/50 50 46 40 36 32 28
Din punct de vedere al fine]ii, lnurile se pot `mp\r]i `n 4 categorii(tabelul 37).
- 180 -
CONSTANTIN PASCAL
Clasificarealnurilor`n func]ie de fine]e

Categoria Ln\ fin\ Ln\ semifin\ Ln\ semigrosier\ Ln\ grosier\ Fine]ea `n microni sub 28 28,1 - 33 33,1 - 42 peste42
Calit\]i Breadford peste58 56 - 50 46 - 40 sub 40
Rasa este factorul care grupeaz\ ovinele `n patru categorii `n func]ie de fine]ea lnii. La rasele crescute `n ]ara noastr\ fine]ea lnii se `ncadreaz\ `n urm\toarele limite: Merinos de Palas 20 - 22 ; Merinos Transilv\nean 22 - 24 ; Spanc\ ameliorat\ 25 - 29 ; } igaie 30 - 35 ; Karakul, }urcan\ [i meti[i 35 - 40 . Individualitateareprezint\ un factor de varia]ie al fine]ii `n cadrul rasei. Aceast\ variabilitate este mai mare sau mai mic\ `n func]ie de nivelul de selec]ie la care s-a ajuns `n cadrul turmei, popula]ieisau rasei respective. Sexul reprezint\ de asemenea un factor de variabilitate `n cadrul rasei, `n sensul c\ de regul\ la femele, chiar `n condi]iile aceluia[i nivel de selec]ie, lna este mai fin\ dect la masculi. Regiunea corporal\ reprezint\ un factor de variabilitate al fine]ii fibrelor de ln\ la nivelul aceluia[i individ. Astfel, lna este mai fin\ pe spate [i coaste, mai groas\ pe extremit\]i (cap, coad\ [i membre) [i intermediar\pe gt, spinare, coaps\ [i abdomen. Vrsta `[i exercit\ influen]a asupra fine]ii lnii att `n intervalul na[tere-primatundere, ct [i `n etapele de vrst\ ulterioare. Diametrul lnii cre[te concomitentcu `naintarea`n vrst\ pn\ la aproximativcinci ani dup\ care se reduce treptat, proces legat de `ns\[i evolu]ia fiziologic\ general\ a animalului `n raport vrsta. De regul\ la ovinele tinere cu diametrulfibrelorde ln\ este mai redus cu cca. 2 . Nivelul de alimenta]ie [i `ndeosebi con]inutul furajelor `n protein\, exercit\ o influen]\ pozitiv\ att asupra fine]ei ct [i asupra multora dintre `nsu[irile calitative. Lungimea fibrelor reprezint\ o `nsu[ire deosebit de important\[i apreciat\ `n industria textil\ deoarece concur\ la stabilirea destina]iei lnurilor pe tipuri de produse (card\, pieptene, tricotaje, stof\, psl\, etc.). Aceast\ `nsu[ire reprezint\ distan]a dintre cele dou\ capete ale fibrei [i se exprim\ `n cm.
- 181 -
Produc]ia de l?n\i0
~n cazul determin\rii lungimii pe fibre nentinse se determin\ lungimea relativ\, iar pe fibrele `ntinse pn\ la dispari]ia ondula]iilorse apreciaz\lungimeaabsolut\.~n cazul lucr\rilor de selec]ie intereseaz\`n mod deosebit lungimea relativ\, iar `n industrie cea absolut\. ~n cazul lnii, `ntre cele dou\ determin\ridiferen]ele sunt de cca. 30 %. Lungimea fibrelor constituie [i un criteriu de ras\, iar `n cadrul acesteia variaz\ `n func]ie de individ, sex, vrst\, regiune corporal\, stare de s\n\tate [i `ntre]inere [i intervalul dintre tunsori. ~n func]ie de lungime lna este clasificat\astfel: ln\ de covoare cnd lungimeaeste peste peste 15 cm; lna de pieptene cnd lungimea , fibrelor este cuprins\ `ntre 6,33 - 15 cm; ln\ de postav cnd lungimea , este sub 6,33 cm. Lungimea se poate aprecia direct pe animal prin introducerea riglei `ntr-o c\rare practicat\ `n masa lnii dup\ care, se las\ fibrele s\ cad\ liber f\r\ a le presa sau a le `ntinde, iar citirea se va face la cap\tul extern al [uvi]elor. ~n condi]ii de laborator lungimea fibrelor se determin\cu ajutorulaparatuluicu bile, pe probe recoltate`n prealabilde pe animalsau din anumiteloturi de ln\. La rasele de oi cu lna fin\ [i semifin\ lungimea fibrelor este mai mic\ fa]\ de cea specific\ oilor cu lna semigrosier\ [i grosier\. Ondula]iile reprezint\ proprietatea fibrelor de a prezenta un anumit num\r de `ncre]ituri pe lungimea axial\. ~ntre num\rul de ondula]ii, fine]e [i cantitatea [i calitatea usucului exist\ o strns\ leg\tur\. Ondula]ia fibrelor concur\ [i la cre[terea elasticit\]ii [i rezisten]eiacestora. Cnd sunt analizate ondula]iile se are `n vedere forma [i regularitatea lor, precum [i num\rul acestora/cm liniar, frecven]a pe iar unitatea de m\sur\ [i amplitudinea lor constituie un criteriu important de clasificare a lnii. Ca form\ ondula]iile pot fi diferite. - ondula]ii normale - au form\ de semicerc, iar amplitudineaeste egal\ cu `n\l]imea; - ondula]ii joase - au `n\l]imea mai mic\ dect amplitudinea; - ondula]ii plate - curburile sunt att de `ntinse `nct abia se pot observa; La rasele noastre num\rul ondula]iilor/cm liniar este urm\torul: la Merinos 5 - 9 ondula]ii; la Spanc\ 4 - 6 ondula]ii; la }igaie 3 4 ondula]ii [i 1 sau sub o ondula]ie la Karakul, }urcan\ [i meti[i. - 182 -
CONSTANTIN PASCAL
Rezisten]a la trac]iune reprezint\ proprietatea fibrelor de a rezista la anumite solicit\ri externe. Aceast\ `nsu[ire condi]ioneaz\ gradul de durabilitate al ]es\turilor [i indic\ sarcina sau efortul maxim care, aplicat axial pe fibr\ duce la ruperea ei. Exprimarea se face `n grame cnd se determin\ lungimea absolut\ [i `n kg.f/mm2 cnd se apreciaz\ rezisten]a relativ\. Lna fin\ are o rezisten]\ absolut\ mai mic\, pe cnd cea relativ\ este mai mare [i invers la lna grosier\. Aceast\ `nsu[ire se apreciaz\subiectiv`n func]ie de rezisten]ape care o opune la rupere un m\nunchide cca. 100 fibre. ~n cazul `n care fibrele din prob\ se rup cam din acela[i loc putem afirma cu certitudine c\ lna este fie alterat\ fie `nfomet t\. ~n industrie se apreciaz\a[a-zisa a reziten]a `n smoc sau `n [uvi]\ care, are la baz\ considerentele amintite anterior. Rezisten]aca atare este dependent\ de structura histologic\a fibrelor, de fine]e, lungime, umiditate [i nu `n ultimul rnd calitatea [i cantitateausucului,etc. Extensibilitateareprezint\ proprietateafibrelor de a se alungi la o solicitare mecanic\ extern\ din momentul `ntinderii ondula]iilor pn\ la rupere [i se exprim\ procentual fa]\ de lungimea ini]ial\. ~n acest interval alungirea fibrei trece prin trei faze: prima faz\ este reprezentat\ de extensibilitateaelastic\ `n care modific\rile sunt reversibile; a doua faz\ este extensibilitatea medie `n care lna se alunge[temai mult `ntr-un timp mai scurt; `n faza a treia modific\rilefibrei sunt ireversibile. Elasticitatea este proprietatea fibrelor de a reveni la forma [i dimensiunile ini]iale dup\ `ncetarea unei ac]iuni mecanice externe. Cu ct timpul de revenire este mai scurt cu att elasticitatea este mai bun\ [i invers. Plasticitatea constituie proprietatea fibrelor de a-[i p\stra noua form\ indus\ cu ajutorul umidit\]ii [i temperaturii ridicate. Luciul reprezint\ proprietateafibrelor de a reflecta cu o anumit\ intensitatelumina natural\. Aceast\ `nsu[ire este influen]at\de modul de dispunere, forma [i m\rimea celulelor din stratul cuticular. Astfel, la lnurile fine luciul este foarte bun, iar `n industrie aceast\ calitate este deosebitde important\deoareceinfluen]eaz\procesulde vopsire. M\t\sozitatea fibrelor este strns legat\ cu luciu [i este dependent\ de aceia[i factori care influen]eaz\ aspectul [i tu[eul catifelat al ]es\turilor.
- 183 -
Produc]ia de l?n\i0
4.2.13. USUCUL {I COMPONENTELE SALE

Usucul reprezint\ amestecul sebumului secretat de glandele sebacee cu produsul de secre]ie al glandelor sudoripare (suint). Are miros specific, aspect uleios [i `ndepline[te rolul de protec]ie a pielii [i lnii, `mpotriva degrad\rilor induse de lumina razelor solare, aerului [i umidit\]ii. Sebumul este componenta principal\ al usucului [i este compus `n mare parte din acizi gra[i (acid palmitic, acid cerotic, acid oleic, acid stearic) [i acizi gra[i volatili. Suintul reprezint\ componenta hidrosolubil\ a usucului [i este format\ din carbona]i, sulfa]i [i clorur\ de potasiu. ~n masa lnii, usucul se g\se[te `n amestec cu celule moarte descuamate, precum [i cu diferite impurit\]i formnd astfel un strat protector la suprafa]a fibrei, contribuind totodat\ [i la men]inerea `nsu[irilor calitative ale lnii la un nivel superior. Usucul de bun\ calitate are o consisten]\ fluid\ [i poate fi incolor sau avnd cel mult o culoare alb-g\lbuie. Culorile brunverzui, cele portocalii [i consisten]a grunjoas\ constituie defecte la oile la care sunt `ntlnite. Din punct de vedere cantitativ usucul este condi]ionat de ras\, individ, sex, vrst\, clim\ [i condi]ii de `ntre]inere. Cantitatea de usuc este mai mare la oile cu lna fin\ [i se datoreaz\ desimii [i num\rului mai mare de glandesebaceepe unitateade suprafa]\. Pe lng\ rolul protector al u[irilor calitative alelnii, usucul `ns are [i importan]\economic\deoarece,prin diferite procedeechimice `n urma prelucr\riiindustrialerezult\ mai multe produse (tabelul 38).
Tabelul 38
Produsele rezultate din 1000 kg ln\ brut\ (kg)

Rasa Merinos Spanc\ }igaie Carbonat de potasiu 36 60 73 Ln\ sp\lat\ 435 450 540 ~ngr\[ \minte 83 122 122 C olesterin\ 26 14 10 Acizi gra[i 90 52 47 Lanolin\ 7,4 6,0 5,5 Cear\ 160 100 94
- 184 -
CONSTANTIN PASCAL
4.2.13. AC}IUNEA AGEN}ILOR FIZICI {I CHIMIC I ASUPR A LNII

4.2.13.1. AC}IUNEA AGEN}ILOR FIZICI Fibra de ln\ este expus\ procesului de iradiere natural\ [i unor alter\ri independente de interven]ia omului. Totalitatea acestor alter\ri sunt generate de condi]iile concrete de via]\ ale animalelor, precum [i de procesele specifice dezvolt\rii fibrelor de ln\. Cauzele generatoare ale procesului de alterare ce induc unele modific\ri la nivelul fibrelor de ln\, `nainte ca aceastea s\ fie recoltate, sunt reprezentate `n special de intemperii, ac]iunea luminii solare, ac]iunea unor factori de natur\ chimic\ [i bacterian\, sau pot fi favorizate de unele lichide biologice [i secre]iinaturale. Lumina [i iradierea artificial\ determin\ apari]ia unor modific\ri fizico-chimice deosebit de importante la nivelul fibrelor [i cojocului de ln\ `n totalitate. Ac]iunea luminii solare. Lumina solar\ ac]ioneaz\ asupra fibrei de ln\ concomitent cu dezvoltarea acesteia pe corpul animalului. ~n situa]ia `n care ac]iunea luminii este de scurt\ durat\, modific\rile produse la nivelul fibrelor de ln\ sunt de mic\ importan]\ deoarece, lna este relativ rezistent\ la radia]iile luminoase, iar dac\ acestea ac]ioneaz\ o perioad\ mai lung\ de timp, apar modific\ri de natur\ fizic\ [i fotochimic\ care `n final degradeaz\cheratina. La `nceput lumina ac]ioneaz\ [i produce unele modific\ri asupra stratului cuticular care poate fi par]ial distrus, lna cap\t\ un tu[eu aspru, iar dac\ procesul continuu\, treptat aceast\ ac]iune duce la sc\derea rezisten]ei fibrei [i la pierderea elasticit\]ii. Lumina solar\ ac]ioneaz\ asupra fibrei de ln\ producnd fie `ng\lbenirea fie albirea acesteia. ~ng\lbenirea fibrelor reprezint\ o consecin]\ a ac]iunii luminii solare asupra lnii [i se pare c\ este datorat\ `n principal radia]iilor ultraviolete. De[i s-au f\cut diverse cercet\ri privitoare la influen]a luminii asupra lnii, totu[i mecanismele transform\rilor fotochimice de la nivelul cheratinei sunt pu]in cunoscute. Se apreciaz\ `ns\ c\ efectul radia]iilor ultraviolete este maxim cnd acestea au lungimea de und\ cuprins\ `ntre 290 [i 311 m (H.F. Launer, 1965). - 185 -
Produc]ia de l?n\i0
Radia]iile solare cu diferite lungimi de und\, `n afar\ de ruperea pun]ilor cistinice, atac\ [i leg\turile peptidice. Astfel, dintre catenele laterale ale lan]ului polipeptidic sunt atacate fotochimic resturile de triptofan [i tirozin\ care sunt distruse par]ial. De asemenea, lumina solar\ induce [i distrugerea par]ial\ a histidinei, serinei, treolinei, prolinei, metioninei, izoleucinei, leucinei [i fenilalaninei (A.S., Inglis
[i colab., 1963).
Procesul de `ng\lbenire a lnii, datorat ac]iunii luminii solare, se pare c\ reprezint\ rezultatul unui mecanism oxidant, analog fotodegrad\rii [i `ng\lbenirii poliamidelor [i m\tasei naturale. ~n scopul aprecierii schimb\rilor provocate de ac]iunea luminii solare, Launer a propus factorul de reflexie a luminii, care se determin\ pentru o prob\ de control [i pentru o alta iradiat\. Fotoalbirea lnii are loc `n mod selectiv, adic\ numai la anumite lungimi de und\ ale radia]iilor. Referitor la acest aspect Launer, citat `n anul 1979 de S., Ifrim, a eviden]iat faptul c\ radia]iile din apropierea ultravioletului cu lungimea de und\ cuprins\ `ntre 365 [i 389 m, `ng\lbene[te lna `n primele 5 minute de iradiere, urmnd apoi un proces de albire. Cercet\rile desf\[urate `n acest sens demonstreaz\faptul c\ lna tinde s\ se conformeze din punct de vedere spectral luminii la care este expus\ [i c\ totdeauna `n procesul de albire are loc distrugereacistinei, triptofanului, tirozinei [i histidinei. Ac]iunea c\ldurii asupra lnii. Este unanim acceptat de majoritatea cercet\torilor faptul c\ prin `nc\lzirea lnii la temperaturi `nalte apar trei tipuri de reac]ii principale. Aceste reac]ii sunt de hidroliz\, de oxidare [i reac]ii de cracacre termic\. Desigur c\ reac]iile de hidroliz\ se petrec `n prezen]a apei se desf\[oar\ `n jurul valorii de [i 1000C. Reac]iile de oxidare se pot petrece `n prezen]a oxigenului atmosferic, iar cele de cracare termic\ au loc `n atmosfere inerte sau `n vid. ~n cazul prelucr\rii industriale lna este deseori supus\ ac]iunii c\ldurii uscate sau umede. Gre[elile de tratament termic favorizeaz\ `nceperea unor degrad\ri [i modific\ri care, se manifest\ `n prim\ faz\ printr-un tu[eu aspru [i uscat, `ng\lbenire accentuat\, reducerea volumului aparent [i diminuarea rezisten]ei. Modific\rile datorate ac]iunii c\ldurii asupra fibrelor de ln\ sunt datorate afect\rii structurii chimice a cheratinei [i `n consecin]\ apar schimb\ri importante[i asupra struc turii histologice[i `n special asupra - 186 -
CONSTANTIN PASCAL
stratului cuticular. ~n absen]a umidit\]ii [i a temperaturiinu prea mari, c\ldura degradez\ `n mic\ m\sur\ cheratina. Prima ac]iune a c\ldurii asupra lnii const\ `n eliminareaapei, fenomence are loc la temperatura de 100 - 1050 C. Lna rezist\ foarte bine la c\ldura uscat\, iar la fierbere are cea mai bun\ stabilitate cnd pH-ul are valori apropiate de 3,5. ~n ap\ [i la temperaturicuprinse `ntre 800 - 1000 C lna `ncepe s\-[i piard\ din calit\]i [i dup\ 3 ore de sta]ionare `n aceste condi]ii pierde 1 % din greutatea fibrelor. Dup\ 10 ore de fierbere rezisten]a la rupere se diminueaz\cu 20 - 30 %, `n timp ce la 1000 C c\ldur\ uscat\, pierde doar 5 % din rezisten]\(tabelul 39). Dac\ durata de men]inerela temperaturi `nalte se prelunge[te, prima reac]ie care are loc este cea de transformare a cistinei `n lantionin\. Lna este dizolvat\ `n totalitate `n condi]ii de fierbere sub presiune la temperatur\de peste 1250 C. Men]inut\ timp `ndelungatla temperaturiuscate situate `n jurul valorii de 1000 C lna `ncepe s\ se `ng\lbeneasc\, datorit\ modific\rilor chimice care `ncep s\ apar\ la nivelul cheratinei.
Tabelul 39
Pierderilede greutatea unor fibre de origine animal\ pentru intervalele diferite de temperatur\(%) (S., Ifrim)
Categoriade fibre Ln\ fin\ ln\ grosier\ P\r de capr\ P\r de iepure 100 5,5 6,6 4,6 5,0 200 8,5 9,4 7,3 7,0 Temperatura(0C) 300 21,5 22,4 22,4 22,6 400 41,5 44,9 46,9 42,9 500 54,5 58,9 58,4 61,2
Fenomenul de `ng\lbenire constituie un indiciu al degrad\rii termice. Colora]ia lnii tratat\ termic se intensific\ concomitent cu ridicarea temperaturii.Astfel, la 1500 C apare colora]iag\lbuie, la 1600 C lna devine galben\,la 1700 C cap\t\ nuan]e oranj, apoi la 1800 C devine ro[u-brun\,la 1880 C brun\ [i neagr\ la 2100 C.
- 187 -
Produc]ia de l?n\i0
4.2.13.2. AC}IUNEA AGEN}ILOR CHIMICI
~n proceselede prelucrareindustrial\,lna este supus\ diverselor tratamente[i astfel aceastavine `n contactcu medii acide sau bazice. Ac]iunea acizilor asupra lnii. ~n timpul prelucr\rii industriale [i `ndeosebi `n opera]iile de carbonizare [i vopsire lna vine `n contact cu medii acide. Vopsirea lnii are loc att `n prezen]a acizilor organici, ct [i `n prezen]a acizilor anorganici. Procesul de carbonizare a lnii urm\re[te distrugerea impurit\]ilor aderente la fibra de ln\ [i se realizeaz\ numai cu substan]eanorganice. Lna manifest\ o rezisten]\ bun\ fa]\ de acizi, `ns\ `n timpul opera]iilor de vopsire [i de carbonizare ce se desf\[oar\ la temperaturi ridicate, se produc alter\ri grave la nivelul fibrelor. Aceste alter\ri se manifest\ prin modificarea rezisten]ei fibrei [i prin schimbarea tu[eului, devenind`n generalmai aspru. ~n prezen]a acizilor dilua]i nu se produc modific\ri majore la nivelul fibrei de ln\, `ns\ este distrus\ de ac]iunea prelungit\ a acizilor minerali concentra]i.Tratarea lnii pe o durat\ scurt\ de timp cu acid sulfuric concentrat nu duce la distrugereaacesteia, ci ì schimb\ doar comportarea proceseletinctoriale. `n Eliot [i Roberts au studiat dizolvarea progresiv\ a lnii `n solu]ii de acid clorhidric 2 N la temperatura de fierbere. Astfel, ei au demonstrat c\ `n condi]iile ar\tate anterior are loc o ac]iune de dizolvare a lnii care se desf\[oar\ `n trei stadii: `n primul stadiu are loc dizolvarea a 7 % din fibr\cu o semnifica]ie histologic\ nedefinit\; `n stadiul al doilea are loc dizolvarea ortocortexului, iar `n al treilea stadiu are loc dizolvarea treptat\ a paracortexului. Solu]ia de acid clorhidric 4 N se folose[te ca reactiv de solubilizare a lnii, fiind utilizat\ pentru apreciereadegrad\rii acesteia [i `ndeosebi atunci cnd a suferit un tratament alcalin. ~n timpul procesului de carbonizare se urm\re[te `ndep\rtarea impurit\]ilorde natur\ vegetal\ din masa lnii. Principiul acestei metode const\ `n ac]iunea distructiv\a acidului sulfuric asupra celulozei.Astfel, `n prezen]a acidului amintit celuloza se transform\ `n hidroceluloz\,iar aceasta prin `nc\lzire devine friabil\. ~n timpul procesului de carbonizare, fibra de lna suport\ mai multe modific\ri, dintre care unele ireversibile, motiv pentru care lna astfel tratat\ `[i pierde multe calit\]i. Ac]iunea agen]ilor bazici asupra lnii. Fiind un material proteic, lna este foarte sensibil\ la medii alcaline. Agen]ii alcalini pot - 188 -
CONSTANTIN PASCAL
provoca cheratinei modific\ri de structur\ chimic\ care se manifest\ `n primul rnd prin distrugerea pun]ilor de hidrogen, a leg\turilor tip sare, a unor acizi aminici, iar `n cazul trat\rii`n solu]ii alcaline mai concentrate pot surveni [i fenomene hidrolitice. Aceste modific\ri structurale duc la mic[orarea rezisten]ei [i diminuarea unor `nsu[iri importante. Prima modificare a lnii supus\ ac]iunii unei solu]ii alcaline const\ `n umflarea fibrei [i, `n consecin]\ are loc o schimbare a propriet\]ilormecanice.Astfel, dup\ 30 minute de tratare a fibrei de ln\ `ntr-o solu]ie de sod\, for]a necesar\ `ntinderii scade mult. Acest fenomen se poate explica prin formarea leg\turilor tioeterice `n mediu alcalin, leg\turi care nu se mai desfac att de u[or ca puntea cistinic\ [i deci catenele polipeptidice sunt men]inute `n pozi]ia lor, fiind `mpiedicat\ ondulare. ~n amoniac lichid fibrele de ln\ fin\ sunt mai afectate comparativ cu cele semigrosiere [i grosiere. Astfel, modific\rile ce survin la nivelul fibrei pe durata trat\rii cu amoniac lichid induc schimbarea frecven]ei ondul\rii fibrelor, schimbarea rezisten]ei la compresie, ì modific\ lungimea, precum [i fine]ea medie (tabelul 40).
Tabelul 40
Modific\rile unor caracteristiciale fibrei de ln\ tratat\ cu amoniac lichid

Timpul de tratare (min) Ln\ curat\
5 10 30 45 60
Fine]ea medie () 25 26,5 26,7 26,6 26,3 27,7
Lungimea medie Contrac]ia (cm) (%) 7,61 6,98 37,8 7,01 45,0 6,37 45,5 6,27 47,0 6,35 47,5
Num\r de ondula]ii/cm
3,4 6,25 8,15 7,08 8,60 7,4
Rezisten]ala compresie (daN) 1,90 5,85 5,87 6,04 6,15 6,45
Din datele prezentate rezult c\ for]a necesar `ntinderi fibrei de , \ \ i ln\ scade concomiten cu durata de tratare De asemene [i gradul de t . a desfacer a regiunilo ondulat cre[te progresi cu timpul de imersi a e r e v e fibrelo de ln\ `n amoniac iar experimenta s-a constata c\ fenomenu de r , l t l contrac]i a fibrei cre[te odat\ cu sc\dere diametrulu fibrei (diametrul e a i cre[te cu 3 % `n cazul fibrelo groase [i cu 6 % `n cazul celor fine). r - 189 -
Produc]ia de l?n\i0
Alt\ modificare important\ ce apare `n cazul lnii supus\ mediului alcalin este `ng\lbenirea. Legat de acest aspect, majoritatea cercet\rilor indic\ faptul c\ fenomenul de `ng\lbenire alcalin\ este corelat cu scindarea leg\turilor disulfitice [i sc\derea con]inutului fibrelor `n cistin\ [i agizi gra[i. ~ns\ majoritatea modific\rilor sunt influen]ate `n mare parte de pH, temperatur\ [i durat\. Ac]iunea chimic\ a alcalilor se manifest\ asupra lnii `n special prin desfacerea electrovalen]elor,prin hidroliza leg\turilor peptidice [i prin transformareapun]ii cistinice.
4.2.14. ASPECTE GENERALE PRIVIND SP| LAREA LNII

Procesul de s\lare a lnii se desf\[oar\ `n majoritatea cazurilor `n medii alcaline. De aceea, ]inndu-se cont de sensibilitatea pe care o manifest\ aceast\ fibr\ proteic\ la mediul alcalin, rezult\ c\ `n procesul de sp\lare pH b\ii are o mare `nsemn\tate,iar sp\larea ca atare trebuie condus cu mare grij\ astfel `nct alterarea lnii s\ fie minim\. Astfel, s-a demonstrat experimental [i apoi practica a confirmat, c\ la punctul s\u izoelectric (pH = 4,9) lna prezint\ maximum de stabilitate att din punct de vedere mecanic ct [i chimic, iar capacitatea de umflare a fibrei [i implicit tendin]a spre o `mpslire sunt cele mai reduse. ~n mod practic, sp\larea lnii se face `n mediu acid (pH = 4 - 6), neutru sau alcalin (pH = 8 - 10,5). Astfel, sp\larea `n mediu acid menajeaz\unele caracteristici fibrelor,`ns\ recuperarealanolineieste ale dificil\. Sp\larea la pH-uri acide se realizeaz\ `n prezen]a produselor anion - active sau neionogene. Sp\larea `n mediu neutru se poate realiza `n prezen]a electroli]ilor [i prezint\ avantajul c\ poate fi efectuat\ la temperaturi mai ridicate, ceea ce face ca `ntregul proces s\ aib\ o durat\ de timp mai scurt\. Cele mai bune rezultate se ob]in `n cazul sp\larii lnii `n mediu neutru utiliznd ca detergent substan]e anionactive deoarece, au un spectru mai larg al pH-ului [i deci o bun\ capacitate de sp\lare [i emulsionare. De asemenea, substan]ele detersive neionogene nu induc degrad\ri la nivelul fibrelor, nu-i modific\ propriet\]ile naturale, iar capacitateade sp\lare a detergentului depindede pH ci de adaosulde nu s\ruri neutre `n baia de sp\lare.Dintre s\rurile care activeaz\procesulde - 190 -
CONSTANTIN PASCAL
sp\lare face parte sulfatul de sodiu [i clorura de sodiu. ~ns\ lucrul cel mai important este faptul c\ de[i `n mediu alcalin lna prezint\ maximum de sensibilitate, totu[i sp\larea alcalin\ este metoda cea mai utilizat\ deoareceeste economic\[i permiterecuperarea lanolinei. ~n gospod\riile popula]iei, lna este sp\lat\ cu carbonat de sodiu [i s\pun. Cu toate c\ procedeul este verificat [i extrem de utilizat se constat\ c\, `n cazul nerespec unei temperaturi optime t\rii (120 - 180 C), sau a unei anumite concentra]ii `n agent alcalin, se produc modific\ri ireversibile la nivelul propriet\]il r fizico-chimice ale o fibrelor. ~n cazul sp\l\rii lnii cu s\pun obi[nuit s-au sesizat [i unele neajunsuri cum ar fi: prin fenomenele de hidroliz\ se m\re[te alcalinitatea; se formeaz\ s\pun insolubil; consum ridicat de s\pun `n cazul folosirii unei ape mai dure. Sp\larea lnii cu detergen]i sintetici sau cu s\pun, contribuie la poluarea apelor, de aceea se recomad\ folosirea solven]ilor organici. ~n condi]ii industriale utilizarea hexanului [i alcoolului izopropilic dup\ procedeul SOVER de sp\lare a lnii, elimin\ poluarea [i permite valorificarea unora dintre componen]iirezulta]i din sp\larea lnii. Procedeul SOVER const\ `n stropirea succesiv\ a lnii dispuse pe o band\ transportoarecu amestec de ap\ [i alcool izopropilic [i apoi cu hexan. Apa [i alcoolul `ndep\rteaz\ suintul, iar hexanul degreseaz\ ln\. Dup\ sp\lare solu]iile se amestec\, urmnd separarea automat\ (decantare `n dou\ faze). ~n faza superioar\ a decant\rii se ob]ine ,,gr\simea lnii care este bogat\ `n hexan, iar `n faza inferioar\ rezult\ suintul bogat `n impurit\]i, alcool [i ap\. Acest procedeu prezint\ [i avantajul c\ men]ine caracetristicile de baz\ ale fibrei, evit\ `mpslirea, ruperea fibrelor este diminuat\, permite recuperarea maxim\ a lanolinei, evit\ poluarea, utilizeaz\ un volum redus de ap\ [i amelioreaz\ comportarea fibrelor `n procesul de piept\nare, cardare [i filare.
4.2.15. DEFECTELE LNII

Multe dintre defectele lnii reprezint\ consecin]a lipsei unor ac]iuni de selec]ie sus]inute [i constante la nivelul popula]iilor de ovine, precum [i asigur\rii unor condi]ii de `ntre]inere [i furajare necorespunz\toare.Defectele lnii sunt de natur\ diferit\ [i reprezint\ de fapt abateri de la aspectul[i forma normal\. Astfel, `n func]ie de natura lor, defectele pot fi de origine genetic\ [i negenetic\. - 191 -
Produc]ia de l?n\i0
Defecte de origine genetic\. Lna `n totalitatea ei, `n func]ie de
unele aspecte [i caractere legate de ras\, grad de ameliorare [i al]i factori prezint\ diferite defecte care, `n condi]ii favorabile sau specifice, sunt transmise `n descenden]\. Aceste defecte sunt de natur\ genetic\, iar cele mai frecvent `ntlnite sunt: lna colorat\, lna alb\ cu fibre pigmentate,lna f\r\ usuc, lna `mpslit\ [i lna a]oas\. Lna colorat\ reprezint\ un caracter de ras\ pentru ovinele }igaie, }urcan\ [i Karakul. Acest tip de ln\ prezint\ importan]\ minim\ pentru industria textil\ deoarece, nu poate fi vopsit\ `n alte culori sau nuan]e, iar procesele de depigmentare chimic\ sunt costisitoare [i `n plus `n urma unor astfel de tratamente se produc [i modific\ri ce ì afecteaz\ `nsu[irile calitative. Lna neagr\ este utilizat\ cu prec\dere `n industria casnic\ [i cea me[te[ug\reasc\ la confec]ionarea diferitelor articole artizanale, de `mbr\c\minte[i de uz gospod\resc. Lna alb\ cu fibre pigmentate este nedorit\ deoarece, limiteaz\ posibilitatea ob]inerii unui num\r sporit de sorturi de ]es\turi vopsite uniform `n nuan]e [i culori diferite. Lna cu un astfel de defect se `ntlne[te frecvent la oile de ras\ }igaie ruginie [i buc\laie [i poate fi corectat prin depistarea timpurie [i `ndep\rtarea de la reproduc]ie a indivizilor respectivi. Lna neuniform\ sub raportul fine]ii [i lungimii este nedorit\ `n industria prelucr\toare deoarece determin\ efectuarea mai multor sorturi cu posibilit\]i de utilizare limitate. Acest defect este `ntlnit mai des la efectivele care din anumite motive au fost supuse unor ac]iuni de selec]ie ineficiente [i poate fi corectat prin ac]iuni de alegere [i potrivire a perechilor ce au loc cu ocazia debutului unui nou sezon de reproduc]ie. Lna f\r\ usuc apare datorit\ unor deregl\ri func]ionale ale glandelor sebacee [i sudoripare. Acest tip de ln\ este deficitar\ `n ceea ce prive[te `nsu[irile fizico-mecanice,este mai aspr\, friabil\ [i se rupe u[or `n timpul prelucr\rii industriale. Defectul ca atare poate fi corectat prin utilizarea la reproduc]ie a berbecilor corespunz\tori din punct de vedere al `nsu[irilor cantitative [i calitative ale usucului. Lna `mpslit\ este semnalat\ frecvent la oile cu ln\ grosier\ [i nu poate fi `nl\turat dect prin eliminarea ovinelor respective de la reproduc]ie. Aceast\ deficien]\ este dat\ att de desprinderea fibrelor de ln\ din piele [i `nclcirea lor, precum [i de direc]ia diferit\ de implntare a foliculilor pilo[i. - 192 -
CONSTANTIN PASCAL
Fig. 67. Mecanismul `mpslirii lnii
Lna a]oas\ este dat\ de prezen]a `n masa lnii a unui num\r
`nsemnatde fibre supraondulate sau cu ondula]iineregulate,consecin]a unei strnse spiral\ri la nivelul foliculilor. Lna a]oas\ este nedorit\ `n industriatextil\ deoarece,`n procesulde prelucrarese produc o serie de rupturi. Corectarea acestui defect se poate face prin depistarea [i eliminareade la reproduc]iea indivizilorrespectivi. Defecte de origine negenetic\ ~n aceast\ categorie sunt incluse . o serie de deficien]e cauzate fie de condi]iile de `ntre]inere [i mai ales de hr\nire, fie de colectarea, clasificarea [i conservarea improprie a lnii. Lna c\nit\ se `ntlne[te `n cojocul oilor marcate temporar (dungi, cruci, cercuri, cifre, etc.) cu vopsele greu lavabile cum ar fi coloran]i dizolva]i `n ulei de in, p\cur\, smoal\, catran, etc. Lna cu aceste defecte devine un rebut, datorit\ faptului c\ vopselele respective sunt greu lavabile [i foarte dificil de `ndep\rtat. Lna cu impurit\]i. Prezen]a impurit\]ilor [i `ndeosebi a celor vegetale constituie defectul cel mai frecvent, iar con]inutul peste o anumit\ limit\ ridic\ cheltuielile efectuate `n vederea elimin\rii acestora. Neajunsulcel mai mare este reprezentatde faptul c\ `n procesul de `ndep\rtare mecanic\ a impurit\]ilor puternic aderente, rezult\ multe de[euri iar lna se rupe `n propor]ie de 3 %. ~n cazul `n care, pentru `ndep\rtareaimpurit\]ilordin masa lnii, se opteaz\ pentru carbonizare, lna respectiv\ `[i pierde unele calit\]i fizico-mecanice, motiv pentru care este `ncadrat\la o clas\ de calitate inferioar\. Lna `ng\lbenit\ apare `n mod frecvent la oile `ntre]inute iarna timp `ndelungat pe un a[ternut murdar, sau pe durata verii pe suprafe]e cu b\legar [i urin\ `n exces. ~n astfel de condi]ii, lna fiind caracterizat\ printr-un grad ridicat de higroscopicitate, absoarbe vaporii amoniacali rezulta]i din descompunerea fecalelor producnd deprecierea`nsu[irilor - 193 -
Produc]ia de l?n\i0
calitative. De asemenea, `n industria prelucr\toare, `n scopul `ndep\rt\rii zonelor `ng\lbenite trebuie s\ se foloseasc\ agen]i puternici de albire, accentundu-se[i mai mult deprecierea `nsu[irilor lnii. Lna tuns\ neuniform afecteaz\ uniformitatea lungimii fibrelor `n procesul de tuns. Acest defect al lnii rezult\ prin trecerea de mai multe ori cu ma[ina de tuns sau cu foarfeca pe aceea[i zon\ corporal\. Lna amestecat\ cu cea subtuns\ nu poate fi utilizat\ `n ob]inerea unor articole de calitate superioar\, deoarece `n produsul finit adesea pot fi `ntlnite segmente mici de fibre. Lna `nfometat\ gtuit\ sau [trangulat\ apare mai frcvent cnd , pe durata perioadei de stabula]ie oile sunt `ntre]inute `n condi]ii necorespunz\toare asociate [i cu o hr\nire deficitar\. ~n perioada `n care oile au avut de suferit, datorit\ faptului c\ la nivelul organismului intervine o vasoconstric]ieperiferic\, se reduce afluxul sangvin [i odat\ cu el se mic[oreaz\ [i ritmul de cre[tere a fibrelor att `n grosime, ct [i `n lungime. Folosit\ `n industrie, dintr-o astfel de ln\ se ob]in produse cu durat\ de utilizare limitat\. Lna alterat\ poate ap\rea `n cazul tunderii oilor `n zilele cu umiditatea atmosferic\ ridicat\, dup\ care este depozitat\ o perioad\ mai mare de timp `n spa]ii insuficient ventilate. Umiditatea [i c\ldura ridicat\ favorizeaz\ dezvoltarea unei microflore bogate care, `n scurt timp poate produce modific\ri ale `nsu[irilor calitative specifice lnii, sau chiar o poate descom pune.
4.2.16. FACTORI I CARE INFLUEN}EAZ| CANTITATE A DE LN|

Cantitatea de ln\ ob]inut\ de la oile tunse se apreciaz\ prin cnt\rirea cojocului rezultat. Factorii care influen]eaz\ cantitatea de ln\ sunt numero[i, `ns\ `n func]ie de natura lor ace[tia pot fi grupa]i `n factori ereditari, factori de mediu intern [i factori de mediu extern. Factorii ereditari. ~n aceast\ grup\ sunt inclu[i urm\torii factori: rasa, sexul [i individul. Rasa constituie un factor important `n ob]inerea unor produc]ii superioare de ln\. Rasele specializate pentru produc]ia de ln\ fin\ au o desime mai mare a foliculilor pilo[i, rezultnd astfel produc]ii superioare de ln\. - 194 -
CONSTANTIN PASCAL
Individualitateainduce o mare variabilitate a produc]iei de ln\ `n cadrul aceleia[i rase deoarece, s-a constatat o corela]ie pozitiv\ `ntre greutatea corporal\ (de care depinde suprafa]a pielii) [i calitatea lnii. Aceast\ corela]ie este `ns\ limitat\ [i se refer\ la greut\]i corporale ale indivizilor cuprinse `ntre 40 [i 70 kg. Sexul. Referitor la influen]a acestui factor trebui f\cut\ precizarea c\ `n general masculii produc cantit\]i superioare de ln\ `n compara]iecu femelele. Factorii de mediu intern influen]eaz\ direct poten]ialul productiv la nivelul individului. Vrsta are o mare influen]\ asupra produc]iei cantitative `n sensul c\, pn\ la 3 - 4 ani cantitatea de ln\ cre[te apoi se men]ine aproximativconstant\pn\ la 5 - 6 ani, dup\ care scade concomitentcu `naintarea animalului `n vrst\. Starea de s\n\tate a indivizilor condi]ioneaz\ produc]ia de ln\ din punct de vedere cantitativ. Apari]ia bolilor, la nivelul organismului sau pielii, produc deregl\ri func]ionale cu influen]e negative asupra cantit\]ii [i calit\]ii lnii. Prolificitatea influen]eaz\ produc]ia de ln\ deoarece, s-a constatat c\ oile care al\pteaz\ un singur miel pot produce cantit\]i superioare de ln\ cu cca. 20 % comparativ cu cele care al\pteaz\ doi miei.
Tabelul 41
Evolu]ia produc]iei de ln\ `n raport cu vrsta oilor

Autorii Nica, Th. Harsian, A . Rugin\, L. Rasa [i varietatea }igaie }igaie buc\laie }igaie ruginie Spanc\ Merinos Transilv. Valoarea coeficuien]ilor`n func]ie de vrst\ 1 2 3 4 5 6 7 128,0 108,2 104,4 113,7 100 100 100 100 100 100 100 100 96,0 100,3 96,5 95,0 88,9 97,5 92,2 95,6 95,3 96,9 93,3 92,8 78,6 94,3 82,1 91.4 95,3 90,4 88,4 88,6 75,0 89,3 78,6 86,5
93,0 89,0 92,0 89,0
94,6 82,9 84,6 73,0 82,8
68,8 73,4
Pascal C. ,
Spanc\ ameliorat\ 109,5 Merinos Transilv. 112,5 118,6 Merinos de Palas
- 195 -
Produc]ia de l?n\i0
Factorii de mediu extern. Ace[ti factori au rol hot\rtor `n
exprimarea poten]ialului productiv al indivizilor. Dintre cei mai importan]i factori de mediu extern amintim: clima, nivelul de alimenta]ie, la care se mai pot ad\uga [i tehnologia de cre[tere, `ngrijirea, tunderea [i nu `n ultim\ instan]\ calitatea ciobanilor. Clima exercit\ influen]\ att asupra cantit\]ii ct [i a calit\]ii lnii. ~n condi]iile zonelor cu climat continental, datorit\ vegeta]iei abundente de pe p\[uni [i fotoperiodismului,sezonul `n care are loc o intensificare a ritmului de cre[tere a lnii este vara. Pe durata sezonului rece o aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ microclimatuluidin saivanele de cazare a oilor. Nivelul de alimenta]ie joac\ un rol deosebit `n dezvoltarea `nveli[ului pilos `n intervalul dintre dou\ campanii de tuns. Alimenta]ia deficitar\ exercit\ influen]\ negativ\ att asupra produc]iei cantitative ct [i asupra calit\]ii lnii.
4.2.17. METOD E {I TEHNOLOGI I DE SPORIRE A PRODUC}IEI DE LN|

La fel ca [i `n cazul altor produc]ii [i cea de ln\ poate fi sporit\ [i `mbun\t\]it\ att pe cale genetic\ ct [i pe calea utiliz\rii unor biostimulatorispecifici. Sporirea produc]iei de ln\ pe cale genetic\ poate fi realizat\ `n cadrul metodelor de ameliorare care pot induce o deplasare `n sens pozitiv a mediei produc]iei de ln\. Selec]ia `n ras\ curat\ a oilor apar]innd unei rase specializate pentru produc]ia de ln\ are caracter permanent [i reprezint\ principala cale de ob]inere a unei diferen]e de selec]ie, deoarece permite o cre[tere a frecven]ei genelor implicate `n exprimarea unor `nsu[iri [i caractere la nivel superior. Selec]ia `n ras\ curat\ nu se limiteaz\ doar la identificarea [i eliminarea animalelor necorespunz\toare,ci [i la transmiterea[i fixarea`n descenden]\ caracterelor a utile. Scopul ac]iunilor de ameliorare la rasele de oi cu ln\ fin\ [i semifin\, este de sporire a cantit\]ii de ln\ [i `mbun\t\]irea calit\]ii acesteia.Pentru realizareaacestordezideratese urm\re[te`n permanen]\ amplificarea unor `nsu[iri cum ar fi de pild\ desimea, lungimea, fine]ea, uniformitatea,etc. - 196 -
CONSTANTIN PASCAL
Structura turmei joac\ un rol `nsemnat `n cazul `ndeplinirii obiectivelor de etap\ sau a celor finale. Cercet\rile experimentale [i rezultatele ob]inute `n ]ar\ [i str\in\tate, demonstreaz\ posibilitatea ob]inerii unorrezultate pozitive `n ceea prive[te produc]iile ovinelor, ce pornind tocmai de la structura turmei ce face obiectul selec]iei `n ras\ curat\. Astfel V., Taft\, 1983, arat\ c\ prin m\rirea ponderii oilor mame de la 50 % la 60 %, cantitatea de ln\ cre[te cu 6 - 8 % [i carnea cu 16 - 17 %, iar `n cazul `n care `n turma respectiv\ ponderea oilor mame reprezint\ 80 %, lna cre[te cu cca. 18 - 20 % iar carnea cu 45 50 %. Intensitatea de selec]ie pentru produc]ia de ln\ [i carne, se poate m\ri [i prin utilizarea `ns\mn]\rilor artificiale, sporirea prolificit\]ii [i asigurareaunui regim nutri]ionaladecvat. Heritabilitatea.Este dependent\ de mai mul]i factori, `ns\ rolul cel mai mare `n vedereaspoririiproduc]ieide ln\ `l are heritabilitatea specific\caracterelor acesteia. ~n cazul caracterelor specifice produc]iei de ln\, heritabilitatea valoaridestul de ridicate (tabelul42). are
Tabelul 42
Heritabilitateaunor caractere specifice produc]iei de ln\ (Gh., Sandu 1993) ,

Caracterul Rezervelede piele Extinderea lnii pe fa]\ Extinderealnii pe abdomen Desimea fibrelor Fine]ea fibrelor Uniformitatea fine]ii pe corp Lungimea [uvi]ei Valori frecvente pentru h2 0,4 - 0,5 0,4 - 0,5 0,3 - 0,4 0,5 - 0,6 0,5 - 0,6 0,2 - 0,3 0,3 - 0,6
Repetabilitatea.Faptul c\ `n cazul oilor cu ln\ fin\, valoarea
coeficientului de repetabilitate este cuprins `ntre 0,28 [i 0,36 apare posibilitatea culegerii unor informa]ii suficiente privitoare la performan]ele productive viitoare. De asemenea, acest fapt este sus]inut [i de gradul ridicat de covariabilitate ce se stabile[te `ntre diferite cupluri de `nsu[iri specifice produc]iei cantitative de ln\. Selec]ia dup\ cantitatea de ln\ curat\ reprezint\ o alt\ cale de sporire a acestei produc]ieii. Aplicarea acestei metode este recomandabil\ `ndeosebi `n cazul berbecilor utiliza]i la reproduc]ie care, - 197 -
Produc]ia de l?n\i0
`n condi]iile folosirii intense, pot contribui `ntr-o m\sur\ mai mare la realizarea progresuluigenetic. ~n cazul oilor mame [i a tineretului de `nlocuire se recomand\ selec]iadup\ cantitatea individual\ de ln\ brut\ deoarece, `ntre aceasta [i cantitatea de ln\ curat\ corela]ia fenotipic\ este pozitiv\ [i are `n general valori situate foarte aproape de r = 0,9. Att `n cazul masculilor ct [i al femelelor, pentru ca efectul selec]iei s\ fie rapid [i s\ aib\ rezultatul scontat, este indicat ca selec]ia s\ se fac\ dup\ un num\r mai redus de `nsu[iri calitative, ]inndu-se cont de interdependen]a genetic\dintre acestea. ~n cazul unei selec]ii direc]ional progresive, pentru a p\stra `nsu[irile calitative ale lnii, este necesar ca `n cadrul lucr\rilor de selec]ie s\ se ]in\ cont de urm\torii indici de selec]ie: cantitatea de ln\ brut\, desimea [i lungimea fibrelor de ln\, rezervele de piele [i extinderea lnii pe extremit\]i. Referitorla rezervelede piele este cunoscutfaptul c\ oile la care acesteasunt `n exces,produc`ntradev\ro cantitatemai mare de ln\, dar [uvi]ele din cojoc sunt mai mici, iar randamentul sp\lare este redus. la }innd cont de faptul c\ pentru rezervele de piele majoritatea autorilor indic\ valoarea coeficientului de heritabilitate de 0,5 este necesar ca prin selec]ie s\ fie depista]i [i re]inu]i doar indivizii la care pliurile cutanate sunt moderate. Acest aspect este deosebit de important deoarece este recunoscut faptul c\ rezervele de piele se coreleaz\ negativ att fenotipic ct [i genotipic cu lungimea [uvi]ei [i pozitiv cu num\rul de ondula]ii/cm. ~n ceea ce prive[te num\rul de ondula]ii/cm,acestea se coreleaz\ fenotipic [i genotipic negativ att cu masa lnii brute [i sp\late, ct [i cu lungimea fibrelor din [uvi]\. Sporirea produc]iei de ln\ prin `ncruci[\ri, reprezint\ o practic\ intens utilizat\. Astfel, diversele variante de selec]ie pot fi aplicate cu succes [i `n cazul practic\rii `ncruci[\rilor att pentru cre[terea cantit\]ii de ln\ ct [i pentru sporirea acestei produc]ii cumulat\ cu cea de carne. ~n condi]iile ]\rii noastre, `n vederea sporirii produc]iei de ln\ la ovine, au fost [i sunt utilizate mai multe tipuri de `ncruci[\ri. ~n cazul form\rii raselor autohtone specializate pentru produc]ia de ln\, `ncruci[\rile utilizate au fost cele de absorb]ie [i de transformare dup\ care, `n scopul corect\rii unor `nsu[iri sau a imprim\rii altora noi, au fost utilizate `ncruci[\ri de infuzie. De asemenea,atunci cnd obiectivelecre[terii [i exploat\riiunui nucleusau a unei popula]iisunt reprezent att de produc]iade ln\ ct ate - 198 -
CONSTANTIN PASCAL
[i de cea de carne, rezultate foarte bune se ob]in [i `n cazul utiliz\rii `ncruci[\rilorstratificate.Pe baza rezultatelorob]inute `n urma practic\rii `ncruci[\rilor de ameliorare ce vizau `n mod direct produc]ia de carne, s-a constatat c\ o serie de `nsu[iri cum ar fi fine]ea fibrelor, desimea pe unitatea de suprafa]\, lungimea, cantitatea [i calitatea usucului, se transmit`n descenden]\ intermediarformelorparentale.
4.2.18. SPORIREA PRODUC}IEI DE LN| PRIN UTILIZAREA BIOSTIMULATORILOR SPECIFICI

Pentru ca intensificarea procesului de cre[tere a lnii s\ se realizeze `ntr-o perioad\ mai scurt\ de timp, se impune ca att ac]iunile de selec]iect [i cele de `ncruci[ares\ fie asociatecu aplicareacelor mai eficien]i biostimulatoricum ar fi: asigurareaunui anumit nivel proteic al ra]iei, administrarea unor re]ete furajerecu un con]inutbogat `n sulf [i `n microelemente, precum[i a unor preparatehormonalespecifice. Nivelul proteic al ra]iei furajere administrate ovinelor `n toate anotimpurile anului, dar `n mod deosebit `n perioada form\rii, diferen]ierii [i erup]iei foliculilor pilo[i are o influen]\ direct\ asupra sporirii num\rului de foliculi pilo[i pe unitatea de suprafa]\ [i indirect\ asupra produc]iei viitoare de ln\. De asemenea, nivelul proteic al ra]iei intervine [i `n ritmul de cre[tere a fibrelor. Astfel, `n faza diferen]ierii [i erup]iei foliculilor pilo[i, orice restric]ie nutritiv\ diminueaz\ capacitatea proprie de sintez\ [i de re]inere a necesarului de aminoacizi specifici [i implicit reducerea produc]iei de ln\. Legat de acest aspect S., Schinkel [i B., Short, arat\ c\ foliculii pilo[i n-au capacitate proprie de sintez\ [i re]inere `n totalitate a necesarului de amonoacizi specifici, completarea f\cndu-se prin procesul de difuzie a lichidului tisular care trece prin straturile concentrice pn\ ajunge la cel cortical. Aceia[i autori au stabilit [i faptul c\ orice diminuare a nivelului proteic conduce la o reducere considerabil\ a produc]iei de ln\ (2 pn\ la 4 ori). ~n aceste condi]ii, sepoate preciza faptul c\ dezvoltarea `nveli[ului pilos presupune derularea unui proces de multiplicare celular\ [i unul de sintez\ proteic\, `ns\ `n final ambele depind de con]inutul `n substan]eazotatea furajelor.
- 199 -
Produc]ia de l?n\i0
Aportulproteic este mai importantdect cel energetic,cu toate c\ glucoza contribuie la procesul de mitoz\ a celulelor germinative, iar glicogenul de la nivelul tecii externe poate constitui o surs\ local\ de energie `ntrebuin]at\`n cazul deficituluide glucoz\. Un mare efect asupra produc]iei viitoare de ln\, `n cazul tineretului ovin, `l are hr\nirea stimulativ\ a acestuia `n perioada de la na[tere pn\ la prima tundere.~n cazul unui aport proteic insuficientse `nregistraz\ modific\ri negative `n ceea ce prive[te num\rul [i dinamica form\rii [i erup]iei foliculilor pilo[i. Aceste diferen]e odat\ ap\rute, se men]in [i la vrste ulterioare deoarece, `n timp ce suprafa]a corporal\ se m\re[te, erup]ia de noi foliculi fie c\ sisteaz\ fie c\ se diminueaz\. Con]inutul furajelor `n sulf constituie o alt\ cale tehnologic\ de sporire a produc]iei de ln\, dat\ fiind pondereaacestuia `n compozi]ia chimic\ a cheratinei. Valorificarea sulfului din cistina [i metionina furajelor verzi, fnuri, vreji de leguminoase [i [roturi, se realizeaz\ prin intermediul microorganismelor autotrofe din rumen care mai sunt denumite [i ,,bacterii de sulf. Prezen]a sulfului induce o intensificare a metabolismului de la nivelul straturilor dermice precum [i o m\rire cantitativ\ a aminoacizilor din grupa sulfhidrilic\ necesar\ prolifer\rii celulelor epiteliale din bulbul pilos, intensificnd astfel [i procesul de cheratinizare[i cre[tere `n lungime a fibrei. Pentru tineretul ovin an curent necesarul zilnic de sulf organic este de 1,8 g iar pentru oile adulte se recomand\1,5 g/zi la kg S.U. din ra]ie (se dubleaz\ cnd administrarea face sub form\ de sulfa]i [i se cre[te de 3 - 5 ori cnd este ad\ugat`n ra]ie sub form\ liber\). Influen]a microelementelor Prezen]a `n ra]ie a unor . microelemente induce o intensificare a ritmului de cre[tere a lnii, influen]ndastfel viitoareleproduc]ii[i previne apari]ia unor maladii. ~n ceea ce prive[te produc]ia de ln\, s-a constatat c\ suplimentele de microelemente [i `ndeosebi a manganului, clorurii de cobalt [i selenitului de sodiu, determin\ o sporire a acesteia cu peste 10%. De asemenea, amestecul de sulf cu cobalt induce un spor de peste 13 % a produc]iei de ln\ pur\, m\rind totodat\ [i lungimea fibrelor cu pn\ la 6 %. Acela[i efect `l poate vea [i sulfatul de cupru [i a mangan [i `n plus trebuie precizat faptul c\ [i cuprul intervine [i `n ondularea fibrelor. Substan]ele hormonale al\turi de vitamine [i alte elemente particip\ la metabolismul general de care este strns legat\ [i - 200 -
CONSTANTIN PASCAL
func]ionalitatea pielii. ~n func]ie de factorii de mediu, sistemul nervos ac]ioneaz\ asupra poligenezei prin intermediul sistemului endocrin [i prin vasodilata]ie[i vasoconstric]ie. Substan]ele hormonale specifice, cum ar fi de pild\ hormonul de cre[tere elaborat de lobul anterior al hipofizei [i tiroxina secretat\ de tiroid\ au o influen]\ pozitiv\ asupra dezvolt\rii `nveli[ului pilos. Cre[terea `n diametru a fibrelor de ln\ este influen]at\ de hormonul androgen, iar cei estrogeni elabora]i de gonade ac]ioneaz\ `n direc]ia reduceriiacestuia. Cu toate influen]elebeneficepe care le au substan]elehormonale `n cre[terea [i dezvoltarea `nveli[ului pilos, administrarea acestora, datorit\ costurilor ridicate se limiteaz\ doar la stadiu de experimente.
4.2.19. TEHNOLOGIA TUNDERII OILOR

Tunderea reprezint\ opera]ia prin care se recolteaz\ `nveli[ul pilos al oilor. De modul de organizare [i de efectuare a tunderii oilor depinde `n mare m\sur\ att cantitatea ct [i calitatea lnii recoltate. Momentul tunderii. Opera]iunea ca atare se desf\[oar\ `n mod ciclic `n fiecare an [i aproximativ `n aceea[i perioad\ calendaristic\.~n func]ie de situa]iile concrete din fiecare sector de cre[tere a ovinelor [i `n condi]iile climatice din ]ara noastr\, tunsul oilor se desf\[oar\ `n perioada martie - aprilie `n unit\]ile cu capital majoritar de stat [i `n intervalul iunie - iulie `n sectorul particular. Tunderea timpurie a oilor atrage dup\ sine ob]inerea unor cantit\]i de ln\ mai curat\, `ns\ `n cazul `n care se opteaz\ pentru tunsul oilor la debutul prim\verii, o condi]ie esen]ial\ o reprezint\ existen]a unor ad\posturi c\lduroase [i asigurarea prin ra]ia administrat\a unui aport caloric suplimentar.Tunderea oilor prim\vara timpuriu prezint\ [i avantajulc\ la scoatereaacestora la p\[une, lna nou\ are 0,5 - 1,5 cm protejnd corpul oilor de schimb\rile bru[te ce pot surveni `n starea vremii. Acolo unde nu se poate face tunsul timpuriu, acest\ ac]iune trebuie efectuat\ `n intervalele `n care `n starea vremii nu intervin schimb\ri majore timp de 10 - 12 zile, iar temperatura atmosferic\ nu coboar\ ziua sub + 150 C [i noaptea sub + 70 C. ~ncepnd tunsul mai devreme f\r\ a avea condi]ii optime de cazare a oilor [i `n eventualitatea - 201 -
Produc]ia de l?n\i0
`n care `n perioada urm\tare surven zile reci cu ploi `n avers\, `n efectivul tuns se pot instala bolile afrigore [i chiar pierderi prin sacrific\ri de necesitate [i mortalit\]i. ~ntrziereatunderiiare de asemeneaefecte negative, sensulc\ `n oile netunse suport\ foarte greu temperaturile ridicate din zilele caniculare [i `n consecin]\ nu folosesc bine p\[unile. ~n aceste condi]ii oile sl\besc, lna se `mpsle[te (la oile cu ln\ groas\) [i se diminueaz\ secre]ia laptelui. La tineretul ovin prezen]a lnii pe corp `n perioadele cu temperaturi ridicate reduce apetitul [i stnjene[te dezvoltarea corporal\. ~n zonele montaneac]iuneade tuns trebuie s\ debutezecu cca. 30 zile `naintede urcareaoilor pe munte,deoareceaducereaunor echipe de tunz\tori sus la stn\ [i transportullnii jos `n sate m\re[te costurile [i `n plus, prezen]a lnii pe corpul oilor le `ngreuneaz\ deplasarea. Aceastapresupuneca [i `n sate ct [i sus `n mun]i s\ existe ad\posturi`n care oile vor fi `ntre]inute imediat dup\ tuns [i mai ales atunci cnd `n evolu]iavremii intervin fenomenemeteorologice nefavorabile. Cadrul organizatoric prive[te stabilirea inventarului necesar, a metodei de tundere [i a locului `n care se desf\[oar\ ac]iunea ca atare. De asemenea, se refer\ [i la stabilirea ordinii categoriilor de ovine la tuns, la instruirea personalului implicat `n aceast\ activitate [i la sortarea [i depozitarea lnii pn\ la predare. ~nventarulnecesar este dependentde metoda de tundere [i este reprezentatde foarfecede tuns, agregatde tuns, piese de schimb,solu]ii dezinfectante, cntar,saci sau saltelede ambalarea lnii. Metoda de tundere. ~n condi]iile ]\rii noastre tunderea oilor se poate face manual sau electromecanic,iar `n ]\ri cu efective mari de oi cum ar fi Australia [i Noua Zeeland\, `n ultimul timp s-a generalizat [i tunsul chimic. Metoda de tuns electromecanic este utilizat\ `ndeosebi `n sectoarele cu efective mai mari de ovine indiferent de forma de proprietate. Este o metod\ rapid\ [i permite att reducerea efortului fizic ct [i cre[terea productivit\]ii muncii [i a cantit\]ii de ln\ cu cca. 200 g de la fiecare individ tuns. Agregatulde tuns este ac]ionat electric sau mecanic prin cablu sau ax flexibil [i este prev\zut cu cte 12 ma[ini de tuns. Tunsul electromecanic desf\[oar\`n spa]ii special amenajatedenumitecentre se de tuns, care pot fi fixe sau mobile.Tunderease efectueaz\numaiatunci - 202 -
CONSTANTIN PASCAL
cnd lna oilor este uscat\ [i numai dup\ ce efectivul care urmeaz\ la tuns a fost supus unei diete de cca. 12 ore. Ca regul\ general\, `n scopul ob]inerii unui cojoc compact [i f\r\ defecte ale lnii este ca tunsul s\ fie efectuat ct mai aproape de suprafa]a pielii [i s\ se evite trecerea cu ma[ina de tuns de dou\ ori prin aceea[i zon\. De asemenea, pe durata tunderii, `n scopul evit\rii unor accidente, se vor asigura condi]ii optime pentru ca pozi]ia tunz\torului [i a oii s\ fie cele mai favorabile (fig. 68). ~n gospod\riile popula]iei, metoda de tuns folosit\ cu prec\dere este cea manual\. Aceast\ metod\ necesit\ un efort fizic considerabil din partea tunz\torilor. ~n condi]ii normale un muncitor poate tunde `ntr-o zi cca. 30 oi cu ln\ fin\, 55 oi cu ln\ semifin\ [i 80 oi cu ln\ grosier\.
Fig. 68. Pozi]ia corect\ `n timpul tunderii
Tunsul chimic presupune inocularea unor substan]e cu efect static asupra dezvolt\rii fibrelor de ln\ cum ar fi ciclofosfamida, colchicina [i colcemida. Astfel, dup\ cca. 10 zile de la administrarea dozei respective lna se deta[eaz\ u[or, `n strat uniform [i de la suprafa]a pielii. Metoda
- 203 -
Produc]ia de l?n\i0
ca atare este indicat\ deocamdat\ sub raportul eficien]ei economice deoarececre[te productivitatea reducecheltuielilede recoltarea lnii. [i Referitor la efectele pe care le au aceste substan]e ulterior administr\rii, p\rerile sunt `mp\r]ite. Astfel, `n timp ce majoritatea cercet\torilor confirm\ ca administrarea acestor substan]e duce la diminuarea hematopoezei [i la apari]ia unor microhemoragiila nivelul organelor interne (inim\, ficat, intestine), corelate cu reducerea apetitului [i sc\derea `n greutate, `n ultimul timp prin cercet\rile sale, O.M., Irving, 1994 arat\ c\ administrarea acestor substan]e nu are efecte a[a de mari cum s-a crezut ini]ial. Locul de tundere. ~n cazul tunsului mecanizat, ac]iunea de tuns se desf\[oar\ `n spa]ii special amenajate [i ca regul\ general\ acestea trebuie s\ fie curate, f\r\ umiditate `n exces, bine ventilate [i s\ poat\ permite cnt\rirea [i sortarea primar\ a lnii. Tunsul manual al oilor se poate executa fie `n ad\post [i padoc, fie direct pe p\[une. Ordinea efectivelor la tuns. La centrul de tuns sau locul `n care se desf\[oar\ aceast\ ac]iune, oile sunt aduse `n urm\toarea ordine: oile sterpe [i batalii, apoi mioarele, miorii, oile mame [i apoi berbecii de reproduc]ie. ~n cazul `n care `n efectivul respectiv au fost depistate oi cu diferite boli (rie) acestea vor fi tunse la urm\, iar lna rezultat\ va fi depozitat\separat. Sortarea [i depozitarea lnii. Lna recoltat\ se va sorta `n func]ie de culoare, ras\ [i clas\ de calitate. Scopul acestei sort\ri este ca lna rezultat\ s\ fie ct mai omogen\ din punct de vedere al `nsu[irilor calitative, cea cu defecte va fi ambalat\ [i depozitat\ separat. ~n scopul sort\rii, cojocul de ln\ se `ntinde pe o mas\ din gr\tar de srm\ sau de lemn, fiind `ndep\rtat\lna subtuns\[i cea provenit\de la extremit\]i. Lna astfel sortat\ este `mpachetat\ prin `ndoirea p\r]ilor laterale spre zona median\ [i rulat\ concomitent de la cap [i coad\ spre mijloc dup\ care se leag\ [i se introduce `n saci sau saltele, unde r\mne pn\ la livrare. Pe durata depozit\rii, magaziile nu trebuie s\ aib\ umiditate `n exces [i s\ fie bine ventilate, iar balotul de ln\ va avea ata[at\ o pl\cu]\ pe care vor fi `nscrise cantitatea [i clasa de calitate.
- 204 -
CONSTANTIN PASCAL
Tehologia cre[terii ovinelor
4.3. PRODUC}IA DE LAPTE

~n condi]iile actuale, att `n ]ara noastr\ ct [i la nivel european, produc]ia de lapte revine practic la importan]a [i interesul de care s-a bucurat `nc\ din cele mai vechi timpuri. Exploatarea oilor pe teritoriul actual al ]\rii noastre [i pentru produc]ia de lapte, dateaz\ `nc\ din timpul ge]ilor [i dacilor care, aveau drept ocupa]ie de baz\ p\storitul, fapt ce l-a determiant pe Columella s\ scrie despre str\mo[ii no[tri c\ erau numi]i [i mnc\tori de lapte. Ast\zi laptele de oaie [i derivatele sale sunt considerate alimente de baz\ utilizate `n hrana omului `n multe ]\ri din Asia, Africa de Nord [i chiar Europa.
4.3.1. IMPORTAN}A LAPTELUI DE OAIE

Importan]a laptelui de oaie deriv\ din urm\toarele aspecte: valoarea biologic\ ridicat\; aliment de baz\ al mielului `n primele s\pt\mni de via]\; materie prim\ pentru ob]inerea diverselor preparate deosebit de apreciate pe pia]a intern\ [i interna]ional\. Produc]ia sporit\ de lapte a oilor mame `n primele 2 luni dup\ na[tere contribuie `n modhot\rtor la evitarea pierderilor prin inani]ie a mieilor sugari [i ulterior la cre[terea produc]iei de carne [i ln\. Instalarea st\rilor de agalactie la oile mame `n aceast\ perioad\ influen]eaz\ direct dezvoltarea corporal\ ulterioar\ a mieilor [i indirect viitoarele produc]ii ob]inute de la ace[tia. ~n acest sens, `n literatura de specialitate exist\ multe date care confirm\ afirma]ia anterioar\. Astfel, V. Taft\ arat\ c\ tineretul provenit din grupa oilor cu produc]ii superioare de lapte a `nregistrat o greutate corporal\ [i o cantitate de ln\ sp\lat\ cu 5 kg mai mare comparativ cu cele rezultate de la produ[ii proveni]i din oi mame cu produc]ii de lapte mai reduse. ~n mod curent se consider\ c\ o produc]ie zilnic\ de 1,3 - 1,5 l lapte poate induce un spor de cre[tere `n greutate de peste 275 g, influen]nd astfel `n reducerea duratei de `ngr\[are [i a consumului specific de furaje.
- 205 -
Produc]ia de lapte
Mul]i ani la rnd tendin]a general\ `n cre[terea oilor a fost spre o neglijare total\ sau par]ial\ a produc]iei de lapte, atitudine nejustificat\ din nici un punct de vedere [i poate chiar d\un\toare. Referitor la rasele exploatate prioritar pentru produc]ia de carne, `n 1955 Colburn afirma c\ ,,`n orice sistem de `ngr\[are a mieilor, care presupune o turm\ bun\ [i `ntre]inere pe p\[une, eficien]a economic\ depinde `n foarte mare m\sur\ de prolificitatea [i produc]ia de lapte a oilor mame. Nichans citat de V. Taft\ (1983), specifica despre laptele de oaie c\, pe lng\ imunitate la tuberculoz\, prin con]inutul s\u bogat `n acid orotic sau urocilic [i magneziu poate preveni instalarea cancerului. Prezen]a aceluia[i acid previne apari]ia unor boli de cord [i ficat. ~n afar\ de laptele utilizat `n cre[terea mieilor, din exploatarea oilor rezult\ [i o anumit\ cantitate de lapte marf\. Acesta poate fi utilizat\ `n hrana omului sub form\ proasp\t\ sau sub cele mai variate preparate cum ar fi: ca[ proasp\t, ca[caval, diferite sortimente de brnzeturi, iaurt, urd\, etc. Privitor la aptitudinile pentru produc]ia de lapte a raselor crescute `n ]ara noastr\ trebuie f\cut\ precizarea c\ `n cadrul acestora exist\ plus variante care pot furniza peste 150 l lapte `ntr-o lacta]ie. Aceste aptitudini trebuiescnu numai men]inute ci [i dezvoltate prin selec]ie, concomitent cu `mbun\t\]irea condi]iilor de alimenta]ie [i `ntre]inere a oilor.
4.3.2. ~NSU{IRILE FIZICE {I COMPOZI}IA CHIMIC| A LAPTELU I DE OAIE

~nsu[irile fizice ale laptelui sunt reprezentate de culoare,
miros, gust, densitate[i aciditate. Culoarea specific\ laptelui de oaie este alb\-opalescent\ la `nceputul lacta]iei, dup\ care, datorit\ con]inutului ridicat de gr\sime cap\t\ nuan]e g\lbui spre sfr[itul aceleea[i lacta]ii. Culoarea laptelui se poate modifica c\p\tnd nuan]e ro[ietice cnd `n hrana oilor predomin\ furajele bogate `n caroten [i xantofil\, sau galben-verzui cnd con]inutul furajelor`n pigmen]i din grupa flavonelor este ridicat. Mirosul este unul specific, fiind datorat con]inutului ridicat al laptelui `n diver[i acizi gra[i. ~n caz de recoltare [i p\strare `n condi]ii neigienice sau necorespunz\toare, laptele de oaie `mprumut\ relativ u[or [i alte mirosuri.
- 206 -
CONSTANTIN PASCAL
Gustul laptelui aflat `n stare proasp\t\ este pl\cut, asem\n\tor celui de alune. Consumul plantelor am\rui (pelin, rapi]\), a unor cantit\]i mai mari de r\d\cinoase [i a silozului `nsilozat necorespunz\tor poate modifica substan]ial gustul laptelui. De asemenea [i diversele afec]iuni ale glandei mamare modific\ gustul laptelui. Densitatea specific\ laptelui de oaie este cuprins\ `ntre 1,030 [i 1,036. Laptele mai gras este mai u[or, `ns\ aceast\ afirma]ie nu este valabil\ cnd con]inutul proteic cu o greutate specific\ mai mare este ridicat. Aceast\ `nsu[ire este deosebit de important\ pentru prepararea brnzeturilorcare reclam\ un con]inut ridicat de gr\sime [i protein\. Aciditateamedie a laptelui de oaie exprimat\ `n grade Thrner, este de 240. ~n stare normal\ reac]ia laptelui este una amfoter\ iar, `n condi]iile `n care aciditatea laptelui cre[te la peste 300 T are loc coagularea acestuia. Compozi]ia chimic\. Sub aspectul compozi]iei chimice, att colostrul ct [i laptele propriu-zis prezint\ aceia[i compu[i chimici. Sub aspect cantitativ, `n primele 72 ore de la f\tare con]inutul colostrului `n diver[i copu[i chimici este mai ridicat, dup\ care spre sfr[itul perioadei colostrale se constat\ o reducere semnificativ\ a acestora. Astfel, `n timp ce substan]ele proteice [i gr\simea scad, concomitent are loc o cre[tere a con]inutului `n lactoz\. Substan]ele grase. Comparativ cu laptele de vac\, cel de oaie are un con]inut dublu `n gr\simi [i albumin\ [i este mai bogat `n substan]\ uscat\ [i cazein\. ~n laptele de oaie gr\simea se g\se[te sub form\ de particule globuloase, proteina sub form\ coloidal\, iar substan]eleminerale [i lactoza `n stare dizolvat\. Substan]ele grase din laptelede oaie sunt reprezentate steride, de gliceride [i fosfatide,iar diametrulmai mare al globulelorde gr\sime din laptele de oaie (4 - 25 ) determin\o smntniremai rapid\ fa]\ de cel de vac\. Substan]ele proteice sunt reprezentate de lactalbumin\ [i lactoglobulin\. La fel ca [i gr\simea, cantitatea de protein\ din laptele de oaie se g\se[te `n propor]ie dubl\ comparativ cu laptele de vac\. Sub raportul con]inutului `n diferi]i aminoacizi, laptele de oaie este inferior celui rezultat de la caprine. Substan]ele minerale sunt reprezentate `n mare parte de macroelemente (Ca, Na, Mg, K) [i microelemente (Fe, Cu, Br). Din punct de vedere al con]inutului `n substan]e minerale, laptele de oaie este
- 207 -
Produc]ia de lapte
superior celui provenit de la multe alte specii. Pe durata unei lacta]ii `n timp ce con]inutul `n calciu [i sodiu cre[te, cel de potasiu `nregistraz\ o evolu]ie invers\.
Tabelul 43
Compozi]ia chimic\ [i valoarea energetic\ a laptelui de oaie comparativ cu cel al altor specii de mamifere (dup\: Matassino, 1992)
Provenien]a laptelui Femeie Ovine Caprine Bovine Bivoli]\ Iap\ M\g\ri]\ Zeb Lam\ R en C\mil\ Elefant Zebr\ Balen\ C\]ea Delfin Subst. uscat\ 12,4 19,5 13,2 12,4 16,4 9,5 9,6 13,1 13,5 34,2 12,2 33,3 33,1 20,9 51,2 Gr\simi 3,4 7,5 4,6 3,5 7,2 0,9 1,2 4,9 3,2 19,7 4,7 22,1 4,5 13,4 9,2 43,7 Proteine 1,6 6,2 3,4 3,5 4,8 2,1 1,7 3,2 3,9 10,3 3,3 3,2 3,0 10,4 7,4 Lactoz\ 6,7 4,9 4,5 4,7 4,7 6,3 6,2 4,6 5,6 2,7 3,5 7,4 5,3 1,5 3,19 S ubst. m ineral e 0,22 0,92 0,73 0,78 0,75 0,35 0,43 0,75 0,80 1,46 0,67 0,63 0,70 1,15 1,07 0,46 G reutate specific\ 1,030 1,038 1,031 1,032 1,031 1,035 1,034 1,031 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,035 Valoare energetic\ (kcal/kg) 682,2 1263,6 812,1 712,6 1084,6 448,6 463,3 827,7 745,5 2570,4 773,7 2575,2 1928,6 1423,8
Con]inutul `n vitamine. ~n laptele de oaie, vitaminele A, C, D2, D3, E, H, K, M, PP [i complexul B, se g\sesc `n cantit\]i superioare celor determinate `n cazul laptelui provenit de la alte specii. Astfel, con]inutul laptelui `n vitamina A este de 10 ori mai mare `n lunile de prim\var\ comparativ ce cel de vac\ (1mg/l, fa]\ de 0,1 mg/l) iar cel al vitaminei C este dublu. Privitor la con]inutul `n enzime, `n laptele de oaie predomin\ fosfataza [i `n cantit\]i mai reduse ribonucleaza, zanthinaoxidaza [i lysozima.
- 208 -
CONSTANTIN PASCAL
Tehologia cre[terii ovinelor Tabelul 44
Compozi]ia `n acizi amina]i a cazeinei din laptele mai multor specii (I., Bottazzi, citat de V., Taft\)
Cazeina (g/100 g protein\) Oaie Capr\ Vac\ 6,2 7,4 6,1 3,1 5,7 3,6 3,6 5,2 4,9 9,8 14,6 9,6 19,5 20,3 20,1 1,5 2,1 1,6 2,6 3,6 2,8 6,3 5,7 5,7 2,6 3,5 2,5 4,4 4,3 4,3 8,1 9,9 8,1 4,8 4,8 4,6 5,0 6,0 4,3 6,4 8,2 6,2 2,3 5.0 2,2 2,7 2,1 2,7
Acid aspargic Threonin\ Serin\ Prolin\ Acid glutamic Glicin\ Alanin\ Vali n\ Methionin\ Izoleucin\ Leucin\ Tyrosin\ Phenilalanin\ Lysin\ Histidin\ Arginin\
4.3.3. FACTORII CARE INFLUEN}EAZ| CANTITATEA DE LAPTE LA OVINE

Produc]ia cantitativ\ de lapte este influen]at\ de un complex de factori care `n func]ie de natura lor pot fi genetici, de mediu intern [i de mediu extern. Cunoa[tere modului [i nivelului de implicare al acestui complex de factori poate servi `n aplicarea tehnologiei de cre[tere [i exploatare, ca posibilit\]i [i mijloace de intensificare a secre]iilor lactogene [i `mbun\t\]irea acestei aptitudini la efectivele de ovine. Factorii genetici influen]eaz\ `n mare parte produc]ia de lapte la ovine. Rasa constituie principalulfactor care `n func]ie de genefondul specific, determin\ diferen]ieri `n ceea ce prive[te poten]ialul lactogen. Astfel, exist\ rase considerate ca fiind specializat care, dau produc]ii e de peste 250 l lapte pe lacta]ie (Friza, Awassi, Lacune, Chios, Langhe); rase cu produc]ii mijlocii de la care `ntr-o lacta]ie pot fi ob]inute 130 - 200 l lapte (Comiso, Biella); rase cu produc]ii mici (Karakul, Merinos, etc).
- 209 -
Produc]ia de lapte
Referitor la poten]ialul lactogen al oilor crescute `n ]ara noastr\, majoritatea cercet\torilor estimeaz\ produc]ii cuprinse `ntre 75 [i 150 l lapte. Aceste produc]ii pot fi considerate ca fiind sub posibilit\]ile lactogene ale raselor autohtone, `ns\ cu toate acestea, pe lng\ faptul c\ asigur\ necesarul cre[terii mielului permite [i ob]inerea unei produc]ii de 30 - 40 l lapte marf\. Individualitatea Datorit\ lipsei unor ac]iuni selec]ie sus]inute . de pentru ameliorarea produc]iei de lapte, `n cadrul efectivelor actuale sa conturat o mare diversitate a genofondurilor existente la nivelul indivizilor din popula]ii, turme [i rase, conferind astfel [i o larg\ variabilitate. Acesta este [i motivul pentru care `n interiorul turmelor sau raselor exist\ indivizi cu produc]ii medii de lapte pe lacta]ie cuprinse `ntre 25 kg [i 250 kg, rezultnd astfel un raport al minimei [i maximei de 1:10. ~n scopul sporirii cantitativea produc]ieide lapte este necesarca prin lucr\ri de control s\ fie identifica]i indivizii plus variante care ulterior vor forma, `n cadrul fiec\rei turme, viitoarele nuclee de selec]ie. ~n continuare, oile din nucleul de selec]ie pot fi utilizate la `mperecheri omogene, mergndu-se pn\ la constituirea de linii [i familii cu un poten]iallactogensuperior. Factorii de mediu intern contribuie `n mare m\sur\ al\turi de cei genetici la exprimarea poten]ialului lactogen al oilor. Vrsta [i num\rul lacta]iei condi]ioneaz\ capacitatea lactogen\, `n sensul c\, din punct de vedere cantitativ produc]ia de lapte cre[te pn\ la 3 - 4 ani, r\mne la aproximativ acela[i nivel pn\ la 6 ani, dup\ care descre[te treptat, `ntr-un ritm mai mult sau mai pu]in intens. Acest aspect se datoreaz\ faptului c\ pe m\sura avans\rii lacta]iilor, ] esutul secretor se reduce concomitent cu cre[terea celui lax, conjunctiv [i adipos, avnd loc [i reduceri la nivelul diametrului alveolar cu peste 30 %. De asemenea, pentru a analiza acest factor, este necesar a se ]ine cont [i de vrsta primei f\t\ri. Din acest punct de vedere s-a constatat c\ tineretul femel care na[te la o vrst\ precoce (cca. 14 luni), produce o cantitate de lapte comparabil\ [i uneori chiar mai mare cu 3 % dect a congenerelor care au vrsta la prima f\tare de 22 luni (C, Hu[tiu [i colab,. citat de V., Taft\, 1983). Astfel, din datele prezentate `n figura 69, se poate constata c\ fa]\ de produc]ia de lapte la prima lacta]ie considerat\ 100 %, cantitatea maxim\ la oile rezultate din f\t\ri timpurii este superioar\ comparativ cu cea ob]inut\ de la oile provenite din f\t\ri trzii.
- 210 -
CONSTANTIN PASCAL
Greutatea corporal\ poate influen]a cantitatea de lapte. ~n acest sens, cercet\rile efectuate au confirmat faptul c\ oile cu o dezvoltare corporal\ superioar\ produc [i o cantitate mai mare de lapte. Cu toate acestea, dac\ se raporteaz\ la unitatea de greutate vie se constat\ c\ produc]ia de lapte este mai mare la oile mai u[oare. Astfel, potrivit datelor ob]inute s-a constatat c\ oile cu o greutate corporal\ de 30 kg produc 2,8 kg lapte pe unitatea de greutate vie, pecnd cele de60 kg produc numai 1,7 kg deci cu 38 % mai pu]in (V., Taft\, 1997 ). ~n aceste condi]ii, produc]ia de lapte a oilor cu o greutate corporal\ peste o anumit\ valoare nu justific\ cheltuielile suplimentare `n cazul `n care acestea ar fi exlpoatate exclusiv pentru produc]ia de lapte. De fapt cercet\rile efectuate pe principalele rase autohtone confirm\ faptul c\ cele mai mari produc]ii delapte se ob]in de la oi cu o greutate corporal\ medie.
Fig. 69. Evolu]ia produc]iei zilnice de lapte `n raport cu perioada lacta]iei (C., Hu[tiu, citat de V., Taft\, 1983)
Prolificitatea favorizeaz\ producerea unei produc]ii suplimentare de lapte cu peste 30 % mai mare `n cazul oilor cu f\t\ri gemelare. Cercet\rile recente efectuate pe oi de ras\ Romanov [i Finish (Haresign, citat de Gh., Sandu, 1994) eviden]eaz\ cre[teri ale produc]iei de lapte cu 60 - 90 % la oile care au f\tat trei miei [i chiar 100% la cele care au produs patru miei, `ns\ extinderea cercet\rilor [i pe alte rase nu confirm\ aceste diferen]ieri la femelele care au f\tat mai mult de doi miei. Produc]ia de lapte poate fi superioar\ cu aproximativ 10 % `ns\ nesemnificativ\ la oile care al\pteaz\ un miel dar care au fost gestante cu doi miei. Apari]ia acestui spor la nivelul produc]iei cantitative de lapte poate fi pus\ pe seama influen]ei exercitate de hormonii secreta]i la nivelul placentei [i adresa]i glandei mamare. Factorii de mediu extern pot avea influen]e negative sau pozitive asupra produc]iei de lapte la ovine. - 211 -
Produc]ia de lapte
Sezonul de f\tare poate contribui la o cre[tere a produc]iei de lapte de pn\ la 30 % dac\ este programat mai timpuriu. Acest fapt este posibil deoarece `n cazul f\t\rilor timpurii se poate prelungi perioada de lacta]ie [i `n plus ofer\ posibilitatea ca oile s\ utilizeze eficient vegeta]ia abundent\ specific\ lunilor de prim\var\, perioad\ `n care [i curba lacta]iei `nregistraz\ valorile maxime. F\t\rile exagerat de timpurii (toamna), corelate cu lipsa unor condi]ii bune pe timpul stabula]iei pot compromite total produc]ia de lapte printr-o `n]\rcare foarte timpurie. Durata lacta]iei este un caracter dependent de ras\, individ, nivel de selec]ie [i tip de alimenta]ie. ~ntre produc]ia total\ de lapte [i durata lacta]iei, exist\ o corela]ie pozitiv\ (r = 0,50 - 0,60) [i relativ constant\ pe durata vie]ii animalului. ~n cazul raselor autohtone durata lacta]iei este variabil\, fiind cuprins\ `ntre 5 - 6 luni. Cu toate acestea, cantitatea total\ de lapte ob]inut\ `ntr-o lacta]ie este influen]at\ mai mult de cea rezultat\ `n primele 3 luni dect de durata acesteia. La rasele specializate pentru produc]ia de lapte, lacta]ia are o durat\ medie de cca. 8 luni. ~ns\ [i `n cazul oilor autohtone, dac\ sunt `ntre]inute [i exploatate `n condi]ii optime, lacta]ia poate fi prelungit\ f\r\ a se `nregistra influen]e negative asupra principalilor indici de reproduc]ie. Num\rul [i intervalul dintre mulsori sunt dependente de faza lacta]iei [i pot influen]a produc]ia cantitativ\ de lapte. De regul\ la `nceputul lacta]iei oile sunt mulse de trei ori pe zi, apoi de dou\ ori [i o singur\ dat\ c\tre sfr[itul lacta]iei, constatndu-se c\secre]ia lactogen\ cre[te `n raport cu num\rul supturilor sau mulsorilor. Cercet\rile desf\ [urate de V., Taft\ au confirmat acest\ ipotez\ [i au eviden]iat c\ `n situa]ia trecerii de la 2 mulsori la 5 mulsori zilnice, cantitatea de lapte cre[te cu cca 27 %, iar `n cazul practic\rii de 7 mulsori sau supturi cre[terea este de aproximativ 30 %. Secre]ia glandei mamare are un ritm mai intens `n primele 10 ore, dup\ care descre[te. Sistemul de muls. Se pare c\ mulsul mecanic are o influen]\ negativ\ asupra secre]iei lactogene la ovine. Oile din rasele nespecializate pentru produc]ia de lapte, mulse mecanic diminea]a [i seara `ncepnd cu a doua zi de lacta]ie, au produs la fel ca [i oile care au al\ptat un miel. Oile din rasele specializate, mulse mecanic dup\ 30 - 40 zile de al\ptare produc o cantitate de lapte redus\ cu cca. 40 % comparativcu cele mulse manual (Labussiere 1981). , Clima prin temperaturileprea ridicate sau prea reduse asociate [i cu varia]ii ale umidit\]ii relative [i cu o vitez\ mare a curen]ilor de aer,
- 212 -
CONSTANTIN PASCAL
influen]eaz\negativ produc]ia de lapte. De asemenea,acelea[i efect `l are [i frecven]a ploilor [i vnturilor care produc influen]e imediate indiferent de nivelul alimenta]iei.Referitor la temperaturileoptime, se consider\c\ procesul de secre]ie se desf\[oar\normal cnd acestea se `ncadreaz\ `nte + 7oC [i + 200C. Alimenta]ia induce o influen]\ major\ asupra produc]iei de lapte, [tiut fiind faptul c\ procesul de secre]ie este sensibil la administrarea unei alimenta]ii `mbun\t\]ite, a[a `nct oile reac]ioneaz\ imediat, `n func]ie de sortimentele de furaje, valoarea nutritiv\ [i modul de distribuire. ~n ceea ce prive[te necesarul de protein\ [i energie util producerii unui litru de lapte, acesta este de 0,7 U.N. [i 85 g P.D. Hr\nirea deficitar\ dac\ survine `nc\ din perioada de al\ptare poate compromite total sau par]ial produc]ia din lacta]ia respectiv\.
4.3.4. FACTORII CARE INFLUEN}EAZ| CALITATEA LAPTELUI

La fel ca [i la alte specii de interes zootehnic, din punct de vedere calitativ [i cantitativ produc]ia de lapte este supus\ ac]iunii cumulate [i influen]ei diver[ilor factori. Indiferent de natura lor, ace[tia influen]eaz\ procesul de lactogenez\ att prin intermediul complexului hipotalamo- hipofizar, ct [i prin compozi]ia sngelui `n substan]e specifice care, `n cadrul metabolismului celular sunt transformate `n componente specifice laptelui. Principalii factori implica]i `n determinarea calit\]ii laptelui sunt reda]i `ncontinuare. Factorii genetici influen]eaz\ `n mare m\sur\ calitatea [i cantitatea de lapte. Astfel, `n timp ce procentul de gr\sime are o valoare specific\ a coeficientului de heritabilitate cuprins\ `ntre 0,32 [i 0,38, con]inutul proteic din lapte are un puternic determinism ereditar (h2 = 0,7) iar cel de repetabilitateare valori mai mari de 0,70. Alimenta]ia. Pentru ca elementele ce redau compozi]ia chimic\ a laptelui s\ fie sintetizate `n cantit\]i suficiente de c\tre glanda mamar\ este absolut necesar\ conjugarea a dou\ condi]ii principale de alimenta]ie: un aport de energie exprimat `n unit\]i nutritive [i un aport suficient de proteine exprimat fie `n protein\ digestibil\ `n intestin de origine alimentar\, fie prin protein\ digestibil\ de origine microbian\. Deficitul energetic duce la utilizarea unor aminoacizi pentru producerea glucozei, constituindu-se `ntr-un aport mai redus de - 213 -
Produc]ia de lapte
aminoacizi la nivelul glandei mamare, ceea ce determin\ o reducere a procentului de protein\ din lapte. Rasa determin\ unele diferen]ieri `n ceea ce prive[te con]inutul laptelui `n gr\sime [i protein\. ~n privin]a proteinelor, valorile determinate `n cazul raselor locale nu indic\ diferen]ieri mari, `ns\ privitor la con]inutul `n gr\simi, `ntre aceste popula]ii deosebirile sunt evidente. Astfel, din datele prezentate `n tabelul 44 se constat\ c\ `n timp ce con]inutul proteic la rasele }urcan\ [i Karakul este apropiat, diferen]ierile privitoare la con]inutul de gr\sime sunt evidente chiar din prima lun\ a lacta]iei (6,5 % la }urcan\ [i 8,04 % la Karakul). Con]inutul `n protein\ [i gr\sime `n raport cu rasa [i faza lacta]iei (V., Taft\, 1983)
Luna Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Total lacta]ie }igaie
Protein\ Gr\sime
Tabelul 45
}urcan\ alb\
Protein\ Gr\sime
Merinos
Protein\ Gr\sim e
Karaku l
}urcan\ brum\rie
Gr\sime
4,76 5,05 5,00 5,07 5,68 6,03 6,73 5,40
4,45 4,88 5,99 6,66 7,58 8,42 9,04 6,72
5,59 5,69 5,84 5,09 5,86 6,04 6,48 5,79
4,21 4,96 5,80 4,42 8,54 9,50 9,72 7,08
5,09 5,43 6,65 7,83 6,23
4,5 4,5 7,7 9,4 6,47
7,9 8,2 5,6 7,3 8,1 9,2 10,0 8,04
4,52 5,17 4,34 6,46 7,67 8,00 9,57 6,54
Individualitatea este un factor cu o variabilitate deosebit\ `n cadrul turmelor. Varia]ii mai mari constatate la nivelul indivizilor din turme se `nregistraz\ `n cazul con]inutului de gr\sime. Referitor la con]inutului proteic al laptelui produs pe durata aceleea[i lacta]ii, datorit\ faptului c\ heritabilitatea are valori mai mari, aceasta `nregistraz\fluctua]ii mai reduse. Stadiul lacta]iei. Pe lng\ influen]a asupra nivelului cantitativ, stadiul lacta]iei exercit\ [i o modificare la nivelul compu[ilor chimici ai laptelui. Astfel, cre[terea con]inutului `n substan]e grase este progresiv\ pe m\sur\ ce se avanseaz\ c\tre sfr[itul lacta]iei, motiv pentru care [i necesarul de lapte pentru ob]inerea unui kg de brnz\ scade cu 1 - 2 l. De asemenea, trebuie specificat [i faptul c\ din cantitatea total\ de protein\ [i gr\sime ce se realizeaz\ `ntr-o lacta]ie, peste 60 % este secretat\ `n partea a II-a a acesteia. - 214 -
CONSTANTIN PASCAL
Durata lacta]iei. La oile crescute `n ]ara noastr\ durata lacta]iei este variabil\, cu limite cuprinse `ntre 4 [i 8 luni. Astfel, la oile Merinos [tiut fiind faptul c\ produc]ia principal\ este reprezentat\ de lna fin\ [i dat fiind caracterul intensiv de cre[tere al acestei rase, durata lacta]iei este de aproximativ 4 luni, din care sunt utilizate la muls exclusiv doar 30 - 50 zile. La celelalte rase cum ar fi }igaia, }urcana, Karakul [i popula]iile de Spanc\ durata lacta]iei se apropie de 7 - 8 luni. Vrsta influen]eaz\ `n mod hot\rtor ambele componente ale laptelui. Astfel, cercet\rile efectuate confirm\ faptul c\ procentul cel mai mare de protein\ [i gr\sime din lapte se `nregistraz\ `n primele dou\ lacta]ii (2 - 4 ani) se men]ine la acest nivel pn\ la 5 6 ani, dup\ care descre[te. Intervalul [i num\rul mulsorilor condi]ioneaz\ propor]ia compu[ilor chimici din lapte. ~n cazul practic\rii a trei mulsori pe zi, procentul de gr\sime din lapte este mai mic diminea]a, mai mare la prnz [i intermediar `n cazul laptelui ob]inut la mulsoarea de sear\. Tipul de f\tare. ~n cazul oilor cu f\t\ri unipare pe m\sura avans\rii lacta]iei, con]inutullaptelui `n substan]\ uscat\ cre[te cu peste 30 %, `n timp ce la oile cu f\t\ri gemelarecre[tereaeste de peste 65 % (tabelul 45). Din valorile prezentate se mai poate constata c\ la data efectu\rii ultimului control, con]inutul `n substan]\ uscat\ a fost superior la oile cu f\t\ri gemelarecu 15,30 %, cel de gr\simeacu 3,12 %, iar cel de protein\cu 7,05 %. Evolu]ia compozi]iei chimice a laptelui, `n func]ie de tipul de f\tare (S., Timariu, citat de V., Taft\, 1983)
Tipul de f\tare C om ponente chimice
Subst.uscat\ Ap\ Gr\sime Protein\ Subst.uscat\ Ap\ Gr\sime Protein\
Tabelul 46
Data controlului
10. IV 16,19 83,81 4,40 5,24 13,72 86,28 4,30 4,32 25.IV 14,72 85,28 4,60 4,02 13,30 86,70 4,10 6,68 10.V 15,90 84,10 5,40 5,23 14,37 85,63 5,10 5,68 25.V 16,51 83,49 6,20 5,79 16,51 83,49 5,60 5,79 9.VI 16,71 83,29 6,10 4,34 17,33 82,67 6,30 5,97 24.VI 17,64 82,67 5,80 5,76 16,76 83,24 6,10 5,57 9.VII 18,51 81,49 6,90 6,49 18,19 81,81 7,50 6,72 24.VII 21,21 78,79 9,60 6,24 24,45 75,55 9,90 6,68 Total 7,08 6,99 7,24 7,6
Factorii de mediu (temperatura,umiditatea, lumina, presiunea atmosferic\,curen]ii de aer). Ac]iunea factorilor ambientali[i implicarea lor direct\ asupra organismuluianimal este complex\.~ntre organism [i mediu se fixeaz\ unele rela]ii de reciprocitate,echilibrul acestora fiind asiguratde capacitateade adaptare.Indiferentdac\ ne referim la climatul - 215 -
Produc]ia de lapte
general sau microclimatuldin saivane, devia]iilefa]\ de valorile optime determin\ reduceri severe ale produc]iei de lapte [i implicit a compozi]iei chimice a acestuia. Influen]a separat\ [i gradul de implicare a fiec\rui factor sunt foarte pu]in studiate pn\ `n prezent.
4.3.5. CERIN}ELE DE CALITATE ALE LAPTELUI DE OAIE UTILIZAT LA OB}INEREA BRNZETURILOR

~n scopul stabilirii cerin]elor de calitate pe care trebuie s\ le `ndeplineasc\ materia prim\ `n vederea fabric\rii diverselor sortimente de brnzeturi, calitatea laptelui trebuie verificat\ prin examen organoleptic [i de laborator (determin\ri fizico-chimice [i microbiologice). ~n cazul determin\rii calit\]ii laptelui sunt necesare efectuarea unor aprecieri organoleptice [i analize fizico-chimice cum ar fi: aprecierea gradului de impurificare, determinarea densit\]ii, determinarea con]inutului de gr\sime, determinarea acidit\]ii [i dup\ caz [i a con]inutului de protein\. Aprecierea organoleptic\ vizeaz\ determin\rile referitoare la aspect, consisten]\, culoare, gust [i miros. Aprecierea gradului de impurificare se realizeaz\ prin filtrarea probei cu ajutorul lactofiltrului [i `n func]ie de cantitatea de impurit\]i re]inut\ se apreciaz\ puritatea laptelui. Determinarea con]inutului de gr\sime. Metoda uzual\ de determinare este cea acido-butirometric\.La fabricarea brnzeturilor, con]inutul laptelui `n gr\simi are o mare importan]\, dat fiind faptul c\ gr\simea dispersat\ sub form\ de emulsie nu permite `nt\rirea excesiv\ a cazeinei coagulate, afneaz\ structura [i contribuie la o mai bun\ re]inere a apei, m\rind astfel randamentul. La unele brnzeturi de tip Roquefort `n timpul matur\rii, , gr\simea sufer\ unele transform\ri, imprimnd astfel particularit\]ile caracteristice acestui sortiment de brnz\. Determinarea acidit\]ii. Aciditatea laptelui poate fi determinat\ prin metode calitative (poba fierberii, cu anumi]i indicatori [i alcooli) [i cantitative (prin metoda titr\rii). Aciditatea activ\sau pH-ul indic\ concentra]ia laptelui `n ioni de hidrogen, adic\ aciditatea activ\ a mediului respectiv. Laptele de oaie - 216 -
CONSTANTIN PASCAL
prezint\ propriet\]i amfotere, `nsu[ire datorat\ `n principal prezen]ei substan]elor proteice [i a s\rurilor minerale (citra]i, fosfa]i). Avnd aceast\ proprietate, att `n prezen]a bazelor ct [i a acizilor, ac]iunea componen]ilor respectivi impiedic\ o varia]ie brusc\ a pH-ului, tamponnd astfel mediul, facilitnd `n acela[i timp ca dezvoltarea bacteriilor lactice s\ nu fie influen]at\ de aciditatea titrabil\ ridicat\.
4.3.6. METODE RAPIDE DE PRELUCRARE A LAPTELUI DE OAIE

Coagularea sau `nchegarea laptelui reprezint\ procesul prin care se realizeaz\ separarea cazeinei [i a altor substan]e din lapte `n scopul ob]inerii brnzei. Sub efectul acidifierii lactice [i a proteolizei determinate de enzimele coagulante din cheag, laptele trece din stare lichid\ `ntr-o mas\ gelificat\, elastic\ [i de o anumit\ consisten]\ denumit\ gel. Prin prelucrarea tradi]ional\ sau industrial\ a laptelui de oaie imediat dup\ muls rezult\ o serie de derivate, utilizate frecvent `n alimenta]ia omului. Brnzeturile ob]inute prin prelucrarea laptelui sunt extrem de apreciatede marea mas\ a consumatorilor. Metodeleutilizate sunt diferitede la regiunela regiunesau de la ]ar\ la ]ar\. ~n Fran]a, prin prelucrarea laptelui de oaie se ob]in renumitele brnzeturi de tipRoquefort [i Ramadour, iar `n Cehia [i Bulgaria a brnzei Liptovscaia [i respectiv a ca[cavalului. La noi `n ]ar\, `n urma prelucr\rii laptelui de oaie pot fi ob]inute ca[ul proasp\t, brnza telemea, brnza de putin\, brnza de burduf[i ca[caval. Telemeauade oaie se ob]ine prin prelucrarea laptelui proasp\t muls [i `nchegat,iar pentru coagularease folose[tefie cheagulindustrial fie cel preparat din stomaculglandularal mieilor. ~nainte de ad\ugarea cheagului, laptele este strecur t [i apoi `nc\lzit la 30 - 320 C. Dup\ ce a cheagula fost ad\ugat `n cantit\]ilestabilite,se agit\ bine timp de cteva minute pentru repartizarea uniform\ a acestuia. Timpul necesar de `nchegare este de 30 - 40 minute, fiind influen]at de temperatura mediului ambiant. Laptele `nchegatse scoate apoi `n straturide 5 - 6 cm grosime[i se a[eaz\ pe o pnz\ (sedil\) `n crint\ [i pe o mas\ prev\zut\cu un plan `nclinat, favoriznd astfel scurgerea zerului. Laptele `nchegat, sau ca[ul, sufer\ `n continuare 3 - 5 leg\ri `n sedil\ [i t\ieri consecutive, pentru scurgerea zerului. Dup\ ultima leg\tur\ [i, doar `n momentul `n care - 217 -
Produc]ia de lapte
zerul curge limpede [i sub form\ de pic\turi, ca[ul se taie `n calupuri cu laturi de 10/10 sau 15/15 care, apoi sunt introduse `ntr-o saramur\ dinainte preparat\din 2 kg sare la 10 litri ap\. Dup\ saramurare,brnza respectiv\ poate fi pus\ la p\strare `n butoaie de 50 - 100 kg [i valorificat\`n sezonulrece, cnd oferta de ca[ proasp\teste practic nul\. ~n vederea ob]inerii unui kg de telemea, este necesar\ o cantitate medie de lapte pe sezon de 3,7 - 3,9 kg cu varia]ii cuprinse `ntre 4 [i 4,5 kg `n lunile mai - iunie, apoi 3,5 - 4,0 kg `n intervalul iulie - august [i o cantitate mai redus\ `n lunile de toamn\. Brnza de burduf reprezint\ practic cea mai veche form\ de prelucrare a laptelui de oaie. ~n afar\ ]\rii noastre acest tip de brnz\ mai poate fi `ntlnit [i `n unele zone montane locuite de aromnii din Balcani. Modul de ob]inere a brnzei de burduf implic\ mai `nti ob]inerea ca[ului. ~n continuare,pentru fermentatca[ul verde se ]ine la `ntuneric timp de 5 - 8 zile, a[ezat pe ni[te poli]e. Dup\ parcurgereaacestei etape, ca[ul se f\rmi]eaz\ (chiar [i cu ma[ina de tocat carne), se s\reaz\ utiliznd `n medie 1,5 kg sare la 50 kg ca[. Apoi, ca[ul fr\mntat[i s\rat se pune `n burdufuri confec]ionatedin coaj\ de brad care-i imprim\ astfel gust [i miros deosebit.Burdufuriletrebuie bine umplute [i `nchise, deoarecep\trundereaaeruluifavorizeaz\apari]iaproceselorde alterare. ~n aceast\ stare, brnza de burduf poate fi conservat\ timp de 2 - 3 ani, `ns\ datorit\ faptului c\ este sf\rmicioas\ [i nu poate fi t\iat\ felii este mai pu]in apreciat\. Cantitatea medie de lapte necesar\ ob]inerii unui kg de brnz\ de burduf este de 5,5 - 6,0 kg. Brnza de putin\ este apreciat\ [i preparat\ mai mult `n Moldova [i se ob]ine `n mod asem\n\tor cu cea de burduf. Ca[ul fermetat este f\rmi]at, fr\mntat [i b\tut bine `n putini din lemn, iar la final acestea vor fi `nchise bine [i duse spre p\strare `n locuri r\coroase [i f\r\ umiditate `n exces. Ca[cavaluldin lapte de oaie se ob]ine prin diferite procedee din ca[ul fermentat.La noi `n ]ar\ mai cunoscuteste ca[cavalulde Penteleu, de Dobrogea de Cmpulung. [i Untul din lapte de oaie se prepar\ din jan]ul rezultat din presarea ca[ului. Culoarea acestuia este alb-g\lbuie [i are un con]inut mai redus de substan]\ uscat\ comparativ cu untul ob]inut din laptele de vac\. Urda se ob]ine din fierberea zarei rezultate din prepararea ca[ului de oaie. ~n stare proasp\t\ aceasta este dulce fiind denumit\ [i urd\ dulce [i se consum\ ca atare imediat dup\ ob]inere. De asemenea, pentru consumul ulterior, urda poate fi s\rat\ [i p\strat\ `n s\cule]e din pnz\. - 218 -
CONSTANTIN PASCAL
Jinti]a este spuma dulce rezultat\ `n urma fierberii zarei `nainte de a se alege urda. Se prezint\ sub forma lichid\, de culoare alb-g\lbuie [i are un gust acri[or.Este destinat\consumului imediat,sau poate fi p\strat\ pentru o perioad\ de timp relativ scurt\ `n burdufuri. Iaurtul de oaie, este mai bogat `n substan]e grase [i totodat\ mai gustos fa]\ de cel preparat din laptele de vac\, fiind deosebit de apreciat de c\tre consumatori. Zerul rezult\ `n urma fierberii [i scurgerii urdei, este destinat hr\nirii porcilor sau cinilor ciob\ne[ti.
4.3.7. PARTICULARIT|}ILE EJEC}IEI LACTOGENE

Pe durata efectu\rii unei mulsori pot fi `ntlnite situa]ii `n care emisiunealactogen\poate `nregistraun singur vrf ce apare de regul\ `n intervalul 9 - 12 secunde, sau dou\ vrfuri din care primul survine `n acela[i interval iar al doilea `ntre 38 - 42 secunde (fig70). ~n aceste condi]ii [i durata de muls va fi diferit\, efectundu-se`n cca. 30 - 40 secunde `n prima situa]ie`n aproximativ 64 secunde `n al doilea caz. [i
Fig.70 . Dinamica debitului maxim la oile cu una [i dou\ emisii (J., Labussiere, citat de Taft\ 1983)
Trebuie f\cut\ precizarea c\ a doua situa]ie este mai frecvent `ntlnit\ la oile cu produc]ii superioare de lapte [i c\ cele cu un singur vrf nu se preteaz\ la mulsul mecanic [i mai mult dect att, o parte din gr\sime poate r\mne `n segmentul alveolar producnd astfel o diminuare a metabolismului la nivelul celulelor secretorii, influen]nd nivelul productiv. - 219 -
Produc]ia de lapte
Pe durata perioadei de al\ptare, mielul prin suptul s\u, frneaz\ oarecum apar]ia celui de-al doilea vrf maximal.Astfel, `n cazul `n care `n]\rcarea mieilor a avut loc la patru zile de la na[tere, al doilea vrf poate ap\rea la 70 % din efectivul de oi mame, iar `n cazul `n]\rc\rii la vrsta de 40 zile a produ[ilor, apare la numai la 50 %. ~ntre laptele total [i cantitatea celui de-al doilea vrf de emisie este o corela]ie pozitiv\ a c\rei valoare calculat\ este r = 0,68 pentru diminea]\ [i r = 0,66 pentru sear\, iar `ntre laptele total [i cel rezidual valoarea corela]iei este r = 0,47 diminea]a [i r = 0,59 seara. Pe durata suptului sau mulsului, prezen]a mielului contribuie la instalarea reflexului de evacuare a laptelui. De asemenea, o particularitate a ejec]iei laptelui o constituie [i tehnica de muls. Aceast\ opera]iune trebuie efectuat\ rapid [i complet, doarece pe lng\ alte aspecte, golirea imediat\ [i pe ct posibil total\ constituie [i principalul factor al men]inerii lactogenezei la un nivel intens. Extragerea total\ a laptelui din glanda mamar\ este dependent\ [i de declan[area reflexului realizat de participarea fiziologic\ a animalului respectiv [i se realizeaz\ prin excita]iile mecanice ale glandei mamare efectuate prin intermediul limbii mielului sau minii mulg\torului care, sunt preluate de receptorii tactili [i transmise sub form\ de impulsuri nervoase la scoar]a cerebral\, iar mai departe la nivelul complexuluihipotalamo-hipofizar. Acesta estemomentul`n care sub influen]aacestorimpulsurieste eliberat\ocitocinade c\tre partea posterioar\a hipofizei,hormon care `n mai pu]in de 20 secunde ajunge pe cale sangvin\ la nivelul glandei mamare, declan[nd astfel activitatea motorie. ~n acest interval, `n regiunea alveolar\, cre[te presiuneaintramamar\iar laptele este `mpins u[or prin canalelegalactofore. Sisteme de mulgere a oilor. Mulsul oilor `ncepe imediat dup\ `n]\rcarea sau sacrificarea mieilor. ~n practic\ pot fi `ntlnite situa]ii `n care mulsul poate fi practicat chiar [i `n perioada de al\ptare. Aceast\ situa]ie poate surveni numai `n cazul oilor cu un poten]ial lactogen ridicat [i doar dup\ obi[nuirea mieilor [i cu alte surse de hran\. ~n acest caz mulsul se face de regul\ odat\ pe zi, diminea]a [i numai dup\ ce mieii au fost separa]i de mame `nc\ din seara zilei precedente. ~n acest fel se poate ob]ine o produc]ie de lapte pe oaie [i pe lacta]ie superioar\ cu 10 - 15 %. Pe durata unei lacta]ii, `n func]ie de sezon [i nivelul cantitativ, num\rul mulsorilor zilnice este variabil. La `nceputul lacta]iei, oile sunt - 220 -
CONSTANTIN PASCAL
mulse de trei ori pe zi (diminea]a,prnz [i seara),iar c\tre sfr[it se trece la dou\ mulsori zilnice prin renun]area celei de la prnz, urmnd ca `nainte cu 15 - 25 zile de data forfetar\ `n]\rc\rii oilor s\ se treac\ la practicareaunei singuremulsori. La ovine, cel mai r\spnditsistem de muls este cel manual,`ns\ `n ]\ri cu zootehnie avansat\ `n care sunt crescute cu predilec]ie rase bune [i foarte bune produc\toarede lapte s-a extins [i mulsul mecanic. Mulsul manual reprezint\ sistemul cel mai r\spndit, iar `n Europa se practic\ `n dou\ variante: manual posterior [i manual lateral. Mulsul manual posterior reprezint\ metoda uzual\ muls, fiind de utilizat pe scar\ larg\ `n Romnia, Bulgaria, Macedonia, Croa]ia, Slovenia, Iugoslavia [i par]ial `n ]\ri din C.S.I. Pentru ca mulsul manualposteriors\ fie efectuat`n condi]ii bune, este necesar a se amenajaun cotar prev\zutcu un perete cu mai multe u[i]e (strunga prin care oile, una cte una, vin pe platforma de muls. ) Toate acesteasunt prev\zutecu un acoperi[denumitcomarnic. Pentru ca oile s\ fie re]inute cu u[urin]\ pe durata mulsului, este necesar ca platforma de sta]ionare s\ fie confec]ionat\ din scndur\ dispus\ `ns\ u[or `nclinat\ c\tre cioban. ~n zonele montane [i de podi[ se mai amenajeaz\ [i alte dou\ compartimente, din care unul este destinat prelucr\rii laptelui (fierb\toare), iar al doilea mai `ntunecat [i r\coros denumit c\[\rie utilizat pentru a depozita ca[ul [i urda. Dup\ muls oile trec `ntr-un padoc unde r\mn pn\ la mulgerea tuturor mnz\rilor. Toate acestea compartimentesunt construite din materiale locale (plase din lemn) [i vor fi dispuse pe un teren u[or `nclinat, astfel `nct apa pluvial\ s\ se scurg\ rapid, `ns\ ori de cte ori este nevoie locul de trlire va fi mutat. Mulsul manual se execut\ `n trei faze: `n prima faz\ ciobanulsau persoana care execut\ aceast\ lucrare, prinde cu o mna ugerul, iar cu cealalt\ stoarce primele jeturi desfundndastfel mameloanele;`n faza urm\toare ugerul este cuprins cu ambele mini [i supus unei presiuni laterale [i de sus `n jos astfel `nct din ambele mameloanelaptele este evacuat `n jeturi lungi [i continuue; `n ultima faz\ pentru evacuarea ultimilorpic\turide lapte se trece la mulsul cu nod la fiecare mamelon. Pentru a evita reducerea duratei de p\[unat [i oboseala ciobanilor, mulsul se va efectua rapid, total la ore fixe [i nu trebuie s\ [i dep\[easc\ pe total turm\ 90 minute diminea]a [i 60 - 75 minute la prnz [i seara. Referitor la durata de mulgere a unei oi, aceasta este variabil\ `n func]ie de cantitatea de lapte [i este de aproximativ 60 secunde diminea]a - 221 -
Produc]ia de lapte
[i 30 - 40 secunde la prnz [i seara. Pentru motivele ar\tate, se socote[te pentru fiecare mulg\tor 80 - 100 oi `n prima parte a perioadei de muls [i 100 - 120 oi `n partea a doua.
Fig. 71. Fazele mulsului
Pentru mulsul manual al oilor, sunt utilizate g\le]i confec]ionate din materiale inoxidabile cum ar fi lemnul, tabla zincat\ [i materialul plastic. Pe dou\ sfori, dispuse deasupra g\le]ilor, se fixeaz\ o cup\ a c\rei capacitate este de 1/4 sau 1/2 l, `n care oile se mulg direct [i, datorit\ cursivit\]ii jetului de lapte se formeaz\ spuma care impiedic\ risipirea laptelui. Aceast\ practic\ serve[te [i la ob]inerea unui lapte mai igienic, deoarece `n cup\ pot fi adunate excrementele expulzate `n timpul mulsului. Mulsul manual lateral este practicat `n Ungaria, Cehia, Slovacia [i par]ial `n Federa]ia Rus\. Este ase \n\tor sistemului folosit m la mulsul vacilor, cu deosebirea c\ dup\ o anumit\ perioad\ oile vin singure la locul de muls pentru a-[i consuma concentratele, interval de timp `n care sunt mulse. Aplicarea acestui procedeu de muls permite ob]inerea unui lapte mai igienic deoarece fecalele nu pot ajunge `n g\leata de muls, iar mulg\torul nu `[i murd\re[te mnile prin imobilizarea animalului. Mulsul mecanic este practicat frecvent `n unele ]\ri cresc\toare de rase specializate pentru produc]ia de lapte cum ar fi: Fran]a, Israel, Italia [i altele. Metoda prezint\ avantajul c\ ridic\ productivitatea muncii, reduce timpul aferent mulsului pe fiecare individ, cre[te rentabilitatea, asigur\ ob]inerea unui lapte igienic, contribuie la sporirea produc]iei de lapte cu peste 8 % [i altele. Cu toate acestea, cercet\ri recente (Labussiere, 1981), demonstraz\ faptul c\ mulsul mecanic pare s\ diminueze produc]ia. Astfel, oile din rasele nespecializate pentru produc]ia de lapte, mulse de dou\ ori pe zi au produs la fel [i `n unele cazuri mai pu]in fa]\ de cele mulse manual, iar cele apar]innd ras specializate trecute pe elor muls mecanic dup\ 4 - 6 s\pt\mni de la f\tare produc mai pu]in lapte cu 30 - 40 %.
- 222 -
CONSTANTIN PASCAL
Pentru mulsul mecanic al oilor, instala]iile de muls folosite sunt similarecu cele utilizatela bovine,doar c\ au alte dimensiuni.
Fig. 72. Mulsul mecanic al oilor
4.3.8. PARTICULARIT|}ILE CURBE I DE LACTA}IE LA OVINE

~n direc]ia sporirii produc]iei de lapte la ovine, o deosebit\ importan]\ pentru procesul de amelioarare `n fazele ini]iale este acordat\ stabilirii tipului de curb\ de lacta]ie `n care se `ncadreaz\ animalul respectiv deoarece, aceasta constituie un element ce caracterizeaz\ produc]ia cantitativ\ [i calitativ\ de lapte. De obicei, curba de lacta]ie este supus\ unor factori de variabilitate dintre care cei mai importan]i sunt:vrsta, rasa, individualitatea,durata lacta]iei, nivelul de selec]ie, alimenta]ia [i factorii de mediu. Pentru oile cu produc]ii relativ bune de lapte, curba de lacta]ie este apropiat\de cea redat\ `n figura de mai jos. Vrful curbei de lacta]ie poate interveni`n func]ie de ras\ la 15 - 20 zile de la f\tare, sau la 30 -50 zile, iar exprimat\ grafic produc]ia zilnic\ de lapte dintr-o lacta]ie dat\, se prezint\ sub forma unei curbe cu o ramur\ ascendent\ [i o alta descendent\.De asemenea,`n func]ie de mai mul]i factori, `ntre ramura - 223 -
Produc]ia de lapte
ascendent\ [i cea descendent\ poate interveni [i o faz\ de platou, iar descre[tereapoate fi brusc\ sau lent\.
Fig. 73. Curba lacta]iei la ovine
~n faza ascendent\, activitatea glandei mamare este intens\ [i poate fi limitat\ de absen]a reflexului ejec]iei [i de deficitul nutritiv. ~ntre nivelul produc]iei maxime de lapte pe o lacta]ie [i durata fazei ascendente a curbei de lacta]ie V., Taft\, 1983 g\se[te o corela]ie negativ\ (r = - 0,390). La rasele }igaie [i }urcan\, vrful curbei de lacta]ie este atins `n cazul f\t\rilor de prim\var\ `n a doua sau a treia lun\ de lacta]ie [i coincide practic cu lunile `n care vegeta]ia este abundent\ (mai, iunie), pe cnd la Karakul acest nivel este atins `n prima lun\ [i mai rar `n a doua. Intervalul scurs de la f\tare pn\ la atingerea vrfului curbei lacta]iei condi]ioneaz\ `n mare parte produc]ia de lapte din lacta]ia respectiv\, deoarece este cunoscut faptul c\ `n primele 90 zile de lacta]ie se ob]ine aproximativ 65 % din cantitatea total\ de lapte din lacta]ia dat\. ~n partea a doua a lacta]iei, cantitativ laptele se reduce, dar se `mbun\t\]e[tedin punct de vedere calitativ prin cre[terea procentului de gr\sime [i protein\. Mai mult dect att, `n condi]ii practice de exploatare, caracterizate prin elemente comune cum ar fi aceea[i durat\ a lacta]iei [i acelea[i condi]ii de `ntre]inere [i hr\nire, s-a constatat c\ produc]ia total\ de lapte variaz\ `n raport cu plasamentul debitului maxim `n cadrul lunilor calendaristice V., Taft\ [i colab.(1973), arat\ c\ sub acest aspect . apare o evident\ particularitatebiologic\ a lacta]ie care, de cele mai multe ori const\ `n diferite variante posibile.
- 224 -
CONSTANTIN PASCAL
a. Cnd debitul maxim se plaseas\ `n luna iunie, pot fi ob]inute cele mai mari produc]ii. b. Cnd debitul maxim este atins `n cursul lunii mai, se ob]in produc]iilede lapte cele mai reduse. c. Cnd `n lunile mai - iunie curba lacta]iei intr\ `n faza de platou, produc]iileob]inute sunt intermediare. ~n aceste condi]ii, pentru aplicarea [i `ndeplinirea cu succes a obiectivelor selec]iei oilor pentru produc]ia de lapte, trebuie s\ se ]in\ [i seama pe lng\ alte criterii [i de e[alonarea f\t\rilor, deoarece este cunoscut [i confirmat faptul c\ produc]ia de lapte ob]inut\ de la oile care au f\tat `n martie [i `nceputul lunii aprile este superioar\ comparativ cu cea rezultat\ de la oile care au f\tat `n primele dou\ luni ale anului.
4.3.9.METOD E {I TEHNOLOGI I DE AMELIORARE A PRODUC}IEI DE LAPT E LA OVINE

Dat\ fiind importan]a deosebit\ [i rolul biologic [i economic a produc]iei de lapte, la efectivele de ovine crescute `n ]ara noastr\ ameliorarea acesteiaeste de mare actualitate. C\ile [i metodele ce pot fi utilizate `n scopul `mbun\t\]irii produc]iei de lapte la ovine sunt multiple, `ns\ indiferent de metoda aplicat\ trebuie s\ se ]in\ cont de mai multe criterii cum ar fi: forma [i m\rimea glandei mamare, func]ionalitatea [i simetria ambelor jum\t\]i ale acesteia, dezvoltarea mameloanelor, capacitatea de evacuare rapid\ [i total\ a laptelui, durata lacta]iei, longevitatea, prolificitatea [i greutatea corporal\ a mieilor la vrsta de 20 zile. Datorit\ faptului c\ produc]ia de lapte este o `nsu[ire determinat\ poligenic, este dificil a se stabili cu precizie genele implicate `n acest proces. Cu toate c\ pentru aceast\ `ns u[ire coeficientul de heritabilitate unanim acceptat este de h2= 0,30 exist\ `ns\ `n literatura de specialitate o anumit\ variabilitate a valorii acestuia, de unde se desprinde ideea c\ raporturile cu factorii de mediu nu sunt pe deplin elucidate. O alt\ surs\ de inducere a acestei variabilit\]i poate fi reprezentat\ [i de gradul de impurificare a raselor, de lipsa unor metode clare [i precise de control a produc]iei de lapte, precum [i de nivelul diferit de alimenta]ie. Ameliorarea produc]iei de lapte la ovine poate fi realizat\ fie prin selec]ia `n cadrul rasei, fie prin practicarea `ncruci[\rilor.
- 225 -
Produc]ia de lapte
Ameliorare produc]ie de lapte prin selec]ie Practicarea a i . selec]ie `n cadrul rasei favorizeaz schimbare frecven]e genelo ce induc i \ a i r creare de noi fenotipur cu produc]i superioar de lapte, `ns\ prezint\ a i i e neajunsu c\ timpul de `ndeplinir a obiectivelo propus este mai lung. l e r e De asemenea, prin selec]ie pot fi ameliorate [i unele calit\]i deficitare cum ar fi de pild\ forma [i m\rimea glandei mamare, eliminarea mai rapid\ a con]inutului de lapte, etc. Cu toate acestea selec]ia pentru produc]ia de lapte trebuie abordat\ de la ras\ la ras\ `n func]ie de specificul acestora, de direc]ia principal\ de exploatare, precum [i de al]i factori. ~n cazul raselor Merinos, selec]ia oilor `n vederea sporirii produc]iei de lapte poate fi aplicat\ cu succes deoarece, `n condi]ii eficiente de hr\nire `ntre produc]ia de lapte [i celelalte produc]ii ob]inute de la aceast\ specie nu exist\ antagonism fiziologic, ci dimpotriv\ Boyazoglu (1963) citat de V., Taft\, (1983) arat\ c\ `ntre produc]ia de lapte [i de ln\ se stabile[te o corela]ie pozitiv\ (+ 0,02 [i + 0,23) iar `ntre cea de lapte [i greutateacorporal\corela]iaare valori cuprinse`ntre + 0,04 [i + 0,34. ~n cazul raselor cu poten]ial lactogen bun, pentru a se ob]ine rezultatele scontate, ameliorarea produc]iei de lapte prin selec]ie este precedat\ de `ndeplinirea unor anumite lucr\ri cu caracter tehnic. Mijloacele principale ale ansamblului de ac]iuni tehnice vizeaz\ stabilirea nivelului produc]iei de lapte [i `n func]ie de aceasta, identificarea plusvariantelor [i organizarea nucleului activ al rasei, producerea dirijat\ a reproduc\torilor de `nalt\ valoare zootehnic\ [i aprecierea calit\]ii acestora prin introducerea test\rii proprii [i a descenden]ei, difuzarea berbecilor testa]i [i identifica]i ca fiind amelioratori [i extinderea `ns\mn]\rilorartificiale. Toate aceste ac]iuni nu sunt posibile f\r\ un control riguros al activit\]ilor reproductive [i a lacta]iei ca atare. ~n acest sens, se impune ]inerea unor eviden]e corecte [i la timp [i `ndeosebi a celor referitoare la rata prolificit\]ii, rata de mortalitate [i posibilit\]ile de desezonizare a ciclurilor sexuale. ~n vederea stabilirii capacit\]ii de al\ptare ct mai real\ a oilor mame, este necesar ca mieii s\ fie cnt\ri]i `n perioada de al\ptare la intervale de 21 zile, iar pe baza sporului de cre[tere se va determinacantitateade lapte supt sau valoarealacta]iei. Ameliorarea produc]iei de lapte prin `ncruci[\ri. Este recomandat\ spre a fi aplicat\ doar `n situa]ia `n care la nivelul popula]iilor de ovine nu exist\ o anumit\ variabilitate genetic\ care s\
- 226 -
CONSTANTIN PASCAL
permit\ ob]inerea unor progrese prin selec]ia plusvariantelor din rasa respectiv\. Ca rase amelioratoare pot fi utilizate doar acelea care nu produc modific\ri esen]iale ale lnii [i care, pe lng\ ameliorarea produc]iei de lapte nu afecteaz\ gradul de rusticitate [i `mbun\t\]esc considerabil[i al]i indicatori cum ar fi precocitatea [i prolificitatea. Astfel, `n cazul practic\rii `ncruci[\rilor dintre berbeci Friz\ [i oi }igaie, rezultatele ob]inute la meti[ii din F1 cu toate c\ au fost relativ bune nu s-au ridicat la nivelul a[tept\rilor. Produc]iile de lapte ob]inute au fost cu mult inferioare fa]\ de poten]ialul rasei amelioratoare, fiind necesar\ `n acest caz [i ob]inerea genera]iei a doua de meti[i. Rezultatele ob]inute la `ncruci[area Friz\ x }urcan\ au fost `n general bune. ~ns\ extinderea acestui tip de `mperechere nu este recomandat\ spre a fi efectuat\ `n mas\ deoarece, la nivelul meti[ilor au loc modific\ri majore ale `nveli[ului pilos, motiv pentru care, `n scopul sporirii produc]iei de lapte la }urcan\ este recomandat\ mai degrab\ ca amelioratoare rasa Awassi. ~ns\, indiferent de sistemul pentru care s-a optat `n vederea amelior\rii produc]iei de lapte la ovine, o aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ prevenirii efectelor negative induse de cre[terea gradului de consangvinizare.
4.3.10.CONTROLUL PRODUC}IEI DE LAPTE LA OVINE

~n ultimul timp, elaborarea unor metode ct mai precise de control a produc]iei de lapte la ovine, a constituit o preocupare permanent\att pentru cresc\torict [i pentru cercet\tori. La noi `n ]ar\ Th. Nica a pus bazele unei metode de control a produc]iei de lapte la ovine, denumit\ metota coeficientului de control, considerat\ la vremea respectiv\, chiar [i acum, ca fiind cea mai eficient\ [i mai operativ\. Metoda coeficientului de control poate fi aplicat\ pe toat\ durata lacta]iei [i se bazeaz\ pe raportul dintre produc]ia zilnic\ [i cantitatea de lapte de la o singur\ mulsoare din ziua de control. Coeficientul de control se determin\ prin raportarea cantit\]ii totale de lapte ob]inut\de la turma respectiv\la mulsoareade la prnz [i seara zilei premerg\toare celei de control [i din diminea]a zilei de control,la cantitateaob]inut\la mulsoareadin diminea]azilei de control. - 227 -
Produc]ia de lapte
~n situa]ia `n care controlulurmeaz\a fi efectuatla oile aflate `n perioada de al\ptare a mieilor, coeficientulde control se determin\prin raportareaduratei de separarea mieilor, exprimat\`n ore, la num\rul de ore dintr-o zi. Prin `nmul]irea valorii coeficientului de control cu cantitateade lapte rezultat\ [i `nregistrat\individual`n diminea]azilei de control, ob]inem cantitatea poten]ial\ de lapte secretat\ de glanda mamar\ pe durat\ unei zile. Prin `nmul]ireacantit\]ii de lapte din ziua de control cu num\rul de zile din perioada respectiv\,rezult\ cantitatea de lapte pentru intervalul de timp considerat. Apoi, prin `nsumarea cantit\]ilor de lapte calculate pentru fiecare interval considerat, rezult\ cantitateade lapte muls `n lacta]iarespectiv\. Cnd metoda este aplicat\ pentru prima dat\ `n turma respectiv\, recomandabil ar fi ca pe durata unei lacta]ii s\ fie organizate 3 - 5 controale `n scopul depist\rii plusvariantelor, iar din lacta]iile urm\toare se poate trece la efectuarea controalelor la intervale de 15 - 20 zile.
4.3.10.1. REGULAMENTUL INTERNA}IONAL DE CONTROL A PRODUC}IEI DE LAPTE LA OVINE

Dat\ fiind importan]a produc]iei de lapte ob]inut\ de la ovine, `n ultimul timp, la nivel european s-au c\utat noi solu]ii `n vederea elabor\rii unei metode unice [i eficiente de control. ~n final, la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, c\ut\rile [i cercet\rile au fost `ncununate de succes, adoptndu-se `n final o metodologie unic\ de control, aplicat\ ast\zi `n toate ]\rile comunitare. Extinderea aplic\rii acestui regulament [i `n alte ]\ri, inclusiv `n ]ara noastr\, devine ca o necesitate stringent\ deoarece, aplicarea `n controlul produc]iei delapte la ovinea altor metodebazate pe principii diferite, indiferent de gradul de obiectivitate ale acestora nu ofer\ indicatori de compara]ie cu rezultatele ob]inute `n alte ]\ri. ~n continuare vom prezenta con]inutul [i bazele de aplicare a regulamentului interna]ionalde control a produc]ieide lapte la ovine, iar pentru a u[ura prezentareavom explica mai `nti termenii care descriu toate sistemelede cre[tereposibile. Durata al\pt\rii - corespunde perioadei de al\pt\re a mieilor sau al\pt\rii [i mulgerii simultane. Dac\ mieii nu sug la mam\ dect `n perioada colostral\, durata al\pt\rii este considerat\ nul\. Dac\ prima faz\ de al\ptare exist\, produc]ia de lapte este dat\ de laptele supt `n
- 228 -
CONSTANTIN PASCAL
cazul al\pt\rii stricte sau de laptele supt [i muls `n cazul mulgerii par]iale `n perioadade al\ptare. Durata mulgerii exclusive - corespunde perioadei de mulgere a oilor dup\ `n]\rcarea complet\ a mieilor, pn\ la `n]\rcarea total\ a oilor. Durata de lacta]ie - este egal\ cu suma duratei de al\ptare [i a duratei de mulgere exclusiv\; reprezint\ de asemenea intervalul dintre data f\t\rii [i data `n]\rc\rii oilor. Produc]ia de lapte total\ pe lacta]ie - este dat\ de suma produc]iei de lapte din perioada al\pt\rii (lapte supt sau lapte supt [i muls) [i a produc]iei de lapte ob]inut\ `n perioada mulgerii exclusive (lapte muls). Numai cantitatea de lapte ob]inut\ la mulsul exclusiv poate fi m\surat\ sigur [i precis cu prilejul controlului produc]iei de lapte la ovine. ~n practica cre[terii oilor se pot `ntlni diverse situa]ii, motiv pentrucare aplicareaacestuiregulament va face diferit. se Situa]ia mulgerii dup\ f\tare. ~n aceast\ situa]ie oile sunt mulse dup\ f\tare (dup\ faza colostral\), caz `n care durata lacta]iei [i cea a mulgeriiexclusivesunt egale.
Produc]ia de lapte de la mulgerea exclusiv\ este egal\ cu produc]ia de lapte total\ din lacta]ia respectiv\. Situa]ia mulgerii dup\ perioada de al\ptare. Oile sunt mulse dup\ o prim\ perioad\ de al\ptare a mieilor, sau o perioad\ de al\ptare [i mulgere simultan\.
- 229 -
Produc]ia de lapte
Produc]ia de lapte de la mulsul exclusiv este deci inferioar\ produc]ieitotale de lapte pe lacta]ie.~n acest caz este supus\ controlului doar faza descendent\ a curbei lacta]iei. Produc]ia total\ [i produc]ia de referin]\. Calcul\m produc]ia de lapte pe lacta]ie sau produc]ia de lapte la mulsul exclusiv, numai cnd mulsul oilor `ncepe imediat dup\ f\tare sau dup\ o perioad\ de al\ptare a mieilor. }innd cont de diversitatea sistemelor de cre[tere este imposibil de definit o durat\ standard a lacta]iei sau o durat\ standard a mulgerii exclusive. ~n consecin]\, recomand\m fiec\rei asocia]ii de cre[tere a oilor s\ defineasc\ pentru fiecare ras\ [i categorie de oi crescut\ (dup\ vrst\ [i num\rul lacta]iei) o produc]ie de lapte de referin]\ pe lacta]ie, sau o produc]ie de lapte de referin]\ la mulsul exclusiv `n func]ie de sistemul de produc]ie practicat. Durata standard a perioadei de al\ptare precum [i produc]ia de referin]\ vor fi comunicate organismelor oficiale `ns\rcinate cu efectuarea controlului produc]iei de lapte la ovine. Reguli [i norme obligatorii - se refer\ la ansamblul de norme [i reguli obligatorii care, se aplic\ `n toate cazurile pentru controlul oficial de tip A sau B. Responsabilitatea[i natura controlului. Diferitele tipuri de opera]iunide control, descrise mai jos, vor fi realizate de un agent de stat, sau de un organism competentagreat de stat (metoda A), sau de cresc\tor(metoda B). Pentru ca rezultatele controlului s\ fie credibile [i unanim acceptate, to]i posesorii de turme luate `n controlul oficial al produc]iei de lapte vor ]ine cont de urm\toarele reguli obligatorii: - identificarea animalelor s\fie f\cut\ prin tatuare (sau alte sisteme considerate ca sigure, `ns\ oficializate) excluznd existen]a de animale cu acela[i num\r matricol sau semn de individualizare,`ntr-o sau `ntre ferme; - acceptarea vizitelor periodice ale organismelor autorizate `n scopul verific\rii informa]iilor privitoare la organizarea `mperecherilordirijate, ]inerea corect\ a eviden]elor la f\tare, marcarea corect\ a mieilor, verificarea originii mieilor, etc. Oricare ar fi metoda de control utilizat\, unele informa]ii vor fi furnizate de cresc\torul `ns\[i, cum ar fi cele ce se refer\ la practicarea dirij\rii `mperecherilor [i rezultatele ob]inute la f\tare, iar pentru verificarea acestor informa]ii putem apela la controlul de filia]ie pe grupe sangvine. Aceste informa]ii vor face `ns\ obiectul unor superviz\ri, efectuate de un organism agreat sau oficial recunocut de c\tre stat. - 230 -
CONSTANTIN PASCAL
Natura oilor controlate. Cresc\torul `[i poate diviza turma `n unul sau mai multe loturi de oi [i poate efectua controlul produc]iei de lapte la unul singur, f\r\ a permite `ns\ trecerea oilor dintr-un lot `n altul `n cursullacta]ieirespective. Pentru sectorul privat efectivele luate `n controlul oficial al produc]iei de lapte, pot fi reprezentate din oi apar]innd mai multor cresc\tori cu condi]ia ca turma s\ fie aceea[i pe toat\ durata lacta]iei. La fiecare control al produc]iei de lapte (cantitativ) realizat `n ferm\ toate oile aflate la muls exclusiv (de rase sau genotipuri considerate `n plan de selec]ie) trebuie controlate. Acest principiu de control exhaustiv este indispensabil pentru a se evita erorile ce ar putea s\ apar\ prin efectuarea controlului lactat numai la anumite e[antioane de oi. ~n consecin]\ nu trebuie s\ lu\m `n sem\ dect controlul realizat atunci cnd oaia este definitiv separat\ de mielul s\u, adic\ numai `n situa]ia de muls exclusiv. ~n plus, dac\ oile ciobanilorce `ngrijesc turmele de selec]ie fac parte din turm\ numai o perioad\ a anului, ele nu trebuie s\ fac\ obiectul controlului produc]iei delapte. Gestiuneaunui inventar precisa oilor apar]inndturmelorcontrolateeste primordial\. Data primuluicontrollactat. - Pentru turm\, primul control are loc la 4 - 15 zile dup\ `nceputul mulsului exclusiv. - Pentru o oaie, primul control trebuie s\ intervin\ `n primele 35 de zile ce urmeaz\ `n]\rc\rii definitive a mielului, cu o toleran]\ de 17 zile pentru a permite intrarea la mulsul exclusiv a tuturor oilor din lot, evitndu-seastfel fluctua]iilespecificeperioadelorde trecere. ~n consecin]\,ecartul dintre f\tare [i primul control cantitativ al produc]iei de lapte a unei oi este cel mult egal cu durata medie de al\ptare a rasei luat\ `n considera]ieplus 52 zile (35+17). Dac\ acest ecart este mai mare, oaia respectiv\ este scoas\ din controlul oficial al produc]ieide lapte. Exemplu: pentru rasele a c\ror durate medii de al\ptare sunt egale cu 0 zile, 25 zile sau 45 zile, primul control cantitativ al produc]iei de lapte trebuie s\ intervin\ la mai pu]in de 52 zile, 77 zile [i respectiv 97 zile dup\ f\tare. Frecven]a[i num\rulcontroalelor produc]iei lapte. de - Pentru turm\; `n cazul efectu\rii controlului la dou\ mulsori zilnice, intervalul mediu dintre dou\ controale succesive este de 30 zile pentru primele trei [i poate avea o toleran]\ de 28 - 34 zile pentru celelalte controale. Dac\ controlul nu se refer\ dect la o mulsoare - 231 -
Produc]ia de lapte
zilnic\, intervalul mediu dintre controale este de 30 zile. ~n schimb nu exist\ interval minim, cea ce ne permite s\ reliz\m controale la intervale mai apropiate [i `ndeosebi atunci cnd e[alonarea f\t\rilor o impune. Num\rul total de controale pe turm\ [i pe campanie lactat\ nu este fixat [i poate fi stabilit diferen]iat `n func]ie de ras\ [i categoria de vrt\ a animalelor. - Pentru o oaie, intervalul maxim dintre dou\ controale este de 70 zile (2 x 35) ceea ce `nseamn\ c\ se tolereaz\ absen]a unui control lunar. Dac\ intervalul dintre dou\ controale dep\[e[te 70 zile se opre[te calculul lacta]iei pentru oaia respectiv\. Num\rul minim de controale lunare necesare pentru calculul lacta]iei pe oaie nu este fixat [i va fi stabilit diferen]iat pentru fiecare ras\ [i lacta]ie. Natura [i expresia controalelor Numai controlul cantitativ al . produc]iei de lapte este obligatoriu, controlul compozi]iei chimice a laptelui (controlul calitativ) este facultativ. Controlulcantitativse refer\ la cantitateade lapte ob]inut\ de la o oaie cu prilejul mulsului manual sau mecanic. ~n cazul efectu\rii mulsuluimecanicse va observa [i viteza de muls, fapt ce ne va permite aplicarea unei selec]ii indirecte [i pentru aceast\ `nsu[ire. Cantitateade lapte ob]inut\ la mulsul mecanic sau manual se m\soar\, apoi se `nregistreaz\`n fi[ele de control. Totu[i, m\surarea laptelui poate fi efectuat\ numai la una din mulsorile zilnice realizndu-se atunci fie controlul alternant sear\diminea]\, fie controlul lunar corectat de ecartul sear\ - diminea]\, ]inndu-se astfel cont de volumul total de lapte produs pe ansamblul turmei la dou\ mulsoriavute `n vedere. M\surarea laptelui poate fi ponderal\ (cu exprimare `n grame) sau volumetric\ (cu exprimare `n ml.). Intereseaz\ `ndeosebi m\surarea volumetric\ deoarece este mai rapid\ [i la fel de precis\ ca [i cnt\rirea, cu condi]ia ca instrumentarul utilizat la determinare s\ dispun\ de un dispozitiv de m\surare independentde spum\. Factorul de conversie al greut\]ii `n volum este de 1,036 (densitatea normal\ a laptelui de oaie). Cantitatea de lapte minim\ zilnic\ pentru ca o oaie s\ fie acceptat\ la control este de 200 g sau 200 ml. Pragul minim de precizie la m\surarea laptelui este fixat la 40 g sau 40 ml. M\surarea laptelui ob]inut `n ziua de control va fi f\cut\ cu instrumentar agreat la nivelul fiec\rei ]\ri sau dac\ este posibil cu cel recomandat organismele de interna]ionale.
- 232 -
CONSTANTIN PASCAL
Clauze de calcul a produc]iei de lapte.
- Pentru turm\, pe durata unei campaniilactate date se va utiliza o metod\ unic\ de control. - Pentru o oaie, `n situa]ia `n care mulsul `ncepe imediat dup\ f\tare sau dup\ o perioad\ de al\ptare, se calculeaz\ produc]ia de lapte total\ pe lacta]ie prin metoda Fleischmann (considerat\ standard) sau printr-o alt\ metod\ descris\ [i demonstrat\ ca fiind de precizie echivalent\. Calculele sunt efectuate pe baz\ datelor reale, ob]inute la `n]\rc\rea mielor [i oilor, sau se pot baza pe unele date calculate `n condi]iile unor perioade standard a duratei de al\ptare sau pentru intervalul dintre ultimul control considerat valabil [i `n]\rcare. Ansamblul dispozitivului de calcul va fi definit de ficare asocia]ie de cre[tere a ovinelor pentru fiecare ras\. ~n situa]ia de mulsdup\ f\tare
~n situa]ia de muls dup\ o perioad\ de al\ptare sau al\ptare [i mulgere, se calculeaz\ produc]ia total\ de lapte ob]inut\ la mulsul exclusiv [i durata corespunz\toare muls. Ansambluldispozitivuluide de calcul este descris de organismulcare a fost `ns\rcinatcu punereasa `n aplicare.
Rezultate obligatorii Certificatele privind rezultatele controlului . lactat nu pot fi eliberate dect de organismele oficiale `ns\rcinate cu
- 233 -
Produc]ia de lapte
efectuarea controlului sau de asocia]iile de cre[tere a animalelor, conform legisla]iei`n vigoare din ]ara respectiv\. Pentru fiecare ras\ [i fiecare lacta]ie este necesar\ furnizarea mai multor informa]ii. Informa]iiprivitoarela metoda de controllactat [i metoda de calcul a produc]ieide lapte pe fiecare lacta]ie.Anticipatac]iuniilorde control a produc]ieide lapte la ovine trebuie stabilite cu preciziemetoda de lucru utilizat\ [i organismele`ns\rcinate cu efectuarea acestuia. ~n acest sens vor fi precizatedate referitoarela: - organismeleabilitate pentru a efectua controlul produc]iei de lapte; - metoda de control cantitativadoptat\; - unitatea de m\sur\ utilizat\ pentru determinarea cantitat\]ii de lapte (l sau kg); - tipul de eprubete utilizate cu prilejul controlului; - organismulresponsabilcu calcululproduc]ieide lapte; - data `n]\rc\rii mieilor; - data `n]\rc\rii oilor; - durata perioadeide muls. - num\rul de turme luate `n control; - num\rul de oi pe turm\; - num\rul de oi `n lacta]ie din turm\; - sistemulde exploatarea lacta]iei; - sistemul 1: mulsul dup\ f\tare; - sistemul 2: mulsul dup\ o perioad\ de al\ptare; - durata medie de al\ptare (`n zile) [i descriereadetaliat\ a fazei de al\ptare(cnd se folose[tesistemul2); - descriereaobiectivelorde reproduc]ie(practicareaunei singure sau a dou\ f\t\ri pe campanie lactat\); - modulde efectuarea mulsului(mecanicsau manual); - rezultate ale controlului lactat: produc]ia total\ muls\ [i durata mulsului, produc]ia medie de lapte din ziua de control. Pentru fiecare oaie [i lacta]ie vor fi furnizate urm\toarele date: - vrsta la data f\t\rii; - num\rul de lacta]ii; - durata al\pt\rii; - produc]ia total\ de lapte din lacta]iile anterioare; - durata perioadei muls; de - 234 -
CONSTANTIN PASCAL
- produc]ia de lapte medie zilnic\ cunoscut\; - intervalul (`n zile) dintre data f\t\rii [i data primului control lactat; - num\rultotal de controalelactate pentru fiecare oaie; - produc]ia de lapte de referin]\ pentru un interval cu num\r de zile precizat. Rezultate facultative (rezultate de reproduc]ie ): - descrierea general\ a sistemului de reproduc]ie utilizat (practicareaunei singuresau a dou\ f\t\ri pe an); - descrierea tehnologiei de reproduc]ie utilizat\ (estru indus [i `ns\mn]are artificial\, estru indus [i mont\ natural\, sau numai mont\ natural\); - date privitoare la vrsta medie la prima f\tare, `n func]ie de modul de reproduc]ie; - descriereaperioadelorde f\t\ri (frecven]a)pe num\r de lacta]ii sau pe clase de vrste `n func]iede metologiade reproduc]ie utilizat\; - rezultatele medii ale fertilit\]ii pe num\r de lacta]ii sau pe grupe de vrst\; - rezultate medii ale prolificit\]ii pe num\r de lacta]ii sau pe grupe de vrst\; Alte rezultate (facultative). Aceste rezultate pot fi furnizate pentru fiecare ras\, turm\ sau oaie [i se refer\ la: - rezultatele cnt\ririi mieilor na[tere [i `n]\rcare; la - greutatea corporal\ a oii la data montei [i a f\t\rii; - cauzelede reform\a oilor pe parcursulunei lacta]ii; - frecven]amamitelor[i cauzelegeneratoare acestora. ale
- 235 -
Produc]ia de lapte
ANEXA A REGUL I {I NORM E OBLIGATORI I PENTR U TOATE SITUA}IILE

Natura oilor controlate La fiecare control lactat (cantitativ) realizat `n turma controlat\, toate oile mulse exclusiv (de rase [i genotipuri considerate `n selec]ie) trebuie s\ fie controlate, ceea ce `nseamn\ c\ nu efectu\m controlul produc]iei de lapte dect atunci cnd oile sunt separate definitiv de mieii lor. Natura [i expresia controalelor Numai controlul cantit\]ii de lapte este obligatoriu. Controlul calitativ al laptelui este facultativ. M\surarealaptelui poate fi ponderal$g) sau volumetric\(ml). Factorul de conversie a greut\]ii `n volum este egal cu 1,036 ceea ce corespunde densit\]iinormalea laptelui ob]inut de la ovine. Cantitatea minim\ zilnic\ pentru fiecare oaie acceptat\ la control este fixat\ la 200 g sau 200 ml. Pragul minim de precizie acceptatla m\surarealaptelui este fixat la 40 g sau 40 ml. Frecven]a controalelor produc]iei de lapte Metoda lunar\ Perioadade Intervalulmediu Simbol Tipul de metod\ control (ore) `ntre controale ( 10 %) 24 30 4 A/B Interval (zile) 36 24 36 5 A/B Interval (zile) 42 24 42 6 A/B Control alternat 24 30 AT A Controlcorectat 24 30 AC A
Not\ (1): AT- control lunar alternant (controlulse efectueaz\la o singur\ mulsoare din ziua de control) AC- control lunar corectat (o singur\ mulsoare zilnic\ controlat$ pentru ecartul sear\ diminea]\]inndu-secont `ns\ de volumultotal de lapte produs pe ansamblulturmei la cele dou\ mulsoridin ziua de control. Not\ (2): Nu exist\ un num\r fix de controale pe durata unei lacta]ii [i pe metod\ de control lactat. Acesteasunt stabilite de c\tre organisme agreate`n efectuareacontroluluiproduc]ieide le lapte la ovinele care fac obiectul acestor aprecieri.
- 236 -
Litr
CONSTANTIN PASCAL
ANEXA B
CLAUZ E DE CALCU L A PRODOC}IEI DE LAPTE MULS DUP| F|TARE
Mulsul imediat dup\ f\tare

3 2.5 2 1.5 1 0.5 0
Stadiul lacta]iei (zile)
Produc]ia total\ de lapte Recomand\m fiec\rei asocia]ii sau organiza]ii de cre[terea ovinelor s\ defineasc\ pentru fiecare ras\ [i categorie de oi (dup\ vrst\ [i num\rul lacta]iei) o produc]ie de lapte de referin]\ pentru o durat\ standard a lacta]iei, apropiat\ `ns\ de durata medie a rasei luate `n studiu.
- 237 -
Litr
Produc]ia de lapte
ANEXA C CLAUZ E DE CALCU L A PRODUC}IEI DE LAPT E ~N SITUA}IA MULSULU I DUP| O PERIOAD| DE AL|PTARE Mulsul dup\ perioada de al\ptar e.
M u ls u l d u p \ o p r i o a d \ d e a l \ p ta r e 3 2. 5 2 1. 5 1 0. 5 0
S t a d iu l la c t a ] ie i ( z ile )
Produc]ia de lapte rezultat\ la mulsul exclusiv Recomand\mfiec\rei asocia]ii sau organiza]ii de cre[tere a oilor s\ stabileasc\ pentru fiecare ras\ [i categorie de oi (dup\ vrst\ [i num\rul lacta]iei) o produc]ie de lapte de referin]\ la mulsul exclusiv, pentru o durat\ standard de al\ptare [i muls exclusiv, apropiat\ de durata medie de al\ptare precum [i de durata medie a mulsului exclusiv a rasei considerate.
- 238 -
CONSTANTIN PASCAL
ANEXA D MODU L DE CALCU L A DURATE I DE LACTA}IE {I A PRODUC}IEI DE LAPTE

~n situa]ia mulgerii dup\ f\tare 1. Se utilizeaz\ metoda prin interpolaresau metoda Fleishmann(metoda standard). Cantitatea total\ de lapte exprimat\ `n ml pe durata unei lacta]ii se calculeaz\ astfel:
SM = I0M1 + I1 (
M1 + M2 M2 + M3 Mn - 1 + Mn ) +....In) + InMn ) + I2 ( 2 2 2 1(
`n care: SM = suma `n ml; M = cantitatea de lapte (`n ml) din ziua de control; I1...In, In-1 = intervalul dintre controale exprimat `n zile; control. I0 = intervalul exprimat `n zile `ntre data f\t\rii [i data primului Intervalul In se determin\ astfel: - dac\ data `n]\rc\rii oii este cunoscut\: In= (data `n]\rc\rii oii - data ultimului control) - dac\ data `n]\rc\rii oilor este forfetar\: In= (data Cn - durata `n zile pn\ la `n]\rcarea oii) Durata lacta]iei (`n zile) se determin\astfel : - dac\ data `n]\rc\rii oii este cunoscut\: Dl = (data `n]\rc\rii oii - data f\t\rii oii); - dac\ data `n]\rc\rii oi este forfetar\: Dl = (data Cn + durata forfetar\ - data f\t\rii). Exemplu de calcul - data f\t\rii: 5 decembrie; - data `n]\rc\rii oii: forfetar\ la 23 august; - ultimul control planificat este cu aproximativ 14 zile `nainte data `n]\rc\rii oii.
Data controlului 17 decembrie 15 ianuarie 13 februarie 16 martie 13 aprilie 12 mai 12 iunie 11 iulie 10 august Cantitateade lapte (ml) 2050 2730 2390 2070 1650 1370 1160 910 650 Cantitateade unt (g / l) 55,5 53,5 57,4 65,4 74,7 81,4 85,5 91,1 90,5 Cantitatea de gr\sime 113,3 146,1 137,2 136,0 123,2 111,5 99,2 82,9 58,8
- 239 -
Produc]ia de lapte
CALCULUL FLEISHMANN
Produc]ia zilnic\ Lapte (l)
I0 (17 dec.- 5 dec.) I1 (15 ian.- 17 dec.) I2 (13 febr. - 15 ian.) I3 (16 mar - 13 feb.) I4 (13 apr. - 16 mar.) I5 (12 mai - 13 apr.) I6 (12 iunie - 12 mai ) I7 (10 iulie - 12 iunie) I8 ( 10 august - 12 iulie) I9 ( forfetar\, 14 zile ) I9 (forfetar\, 14 zile ) 13 30 30 33 29 30 32 27 32 32 272 2,050 2,050 + 2,730 2 2,730 + 2,390 2 2,390 + 2,070 2 2,070 + 1,650 2 1,650 + 1,370 2 1,370 + 1,160 2 1,160 + 0,910 2 0,910 + 0,650 2 0,910 + 0,650 2
Gr\sime (g)
113,8 113,8 + 146,1 2 146,1 + 137,2 2 137,2 +136 2 136 + 123,2 2 123,2 + 111,5 2 111,5 + 99,2 2 99,2 + 82,9 2 82,9 + 58,8 2 82,9 + 58,8 2
Lapte (l)
26,6 71,7 76,8 73,6 53,9 45,3 40,5 30,0 24,9 24,9 452,4
S um a Gr\sime (g)
1479,4 3898,5 4249,5 4507,8 3758,4 3520,5 3371,2 2640,5 2267,2 2267,2 30516,2
- durata lacta]iei:272 zile; - cantitatea total\ de lapte pe lacta]ie: 452,4 litri: - cantitatea total\ de gr\sime din lapte: 30,516 kg; - cantitatea total\ de unt din lapte: 67,45 g / l; - produc]ia medie zilnic\ de lapte: 1,663 l
- 240 -
CONSTANTIN PASCAL
ANEXA E MODU L DE CALCU L A DURATE I DE MULS {I A PRODUC}IEI DE LAPT E ~N SITUA}IA MULSULU I DUP| O PERIOAD| DE AL|PTARE
Metoda utilizat\ este cea FLEISHMANN (metoda standard). prin interpolare sau mtoda
Sunt necesareurm\toareledate: M1, M2, Mn = cantitatea de lapte (ml) la controlul de 24 ore (C1, C2, Cn); I1, I2, In-1 = intervalul `ntre controale exprimat `n zile; I0 = intervalul (zile) dintre data forfetar\ `nceperii mulsului exclusiv [i data primului control C1 (dac\ primul control intervine dup\ data forfetar\ a sfr[itului al\pt\rii); I0 = (data C1 - data f\t\rii + durata forfetar\ de al\ptare); I1 = intervalul (zile) dintre data forfetar\ a `nceputuluide muls exclusiv [i data controlului C2 (dac\ primul control intervine `nainte de data forfetar\ a sfr[itului al\pt\rii); I1 = (data C2 - data f\t\rii + durata forfetar\ de al\ptare); In = intervalul exprimat `n zile dintre data ultimului control [i data sfr[itului lacta]iei. Dac\ primul control C1 intervine dup\ data forfetar\ a sfr[itului de al\ptare. - cantitatea total\ de lapte (ml) produs\ `n perioada de muls exclusivse determin\dup\ rela]ia de mai jos. M1 + M2 M2 + Mn - 1 + ) + ..+ In-1( ) + I nMn ) + I1( 2 M3 2 Mn 2 Dac\ primul control C1 intervine `nainte de data forfetar\ a sfr[itului de al\ptare - cantitatea total\ de lapte (ml) produs\ `n perioada de muls exclusivse determin\dup\ rela]ia de mai jos.
SM = I0M ( SM= I1(
M2 + M3 M1 + Mn - 1 + ) + .....+ In) + InMn ) + I2( M2 2 2 2 Mn (

1
- 241 -
Produc]ia de lapte
CALCULUL FLEISHMANN
Produc]ia zilnic\ Lapte (l) 2,050 + 2,730 2 2,730 +2,390 2 2,390 +2,070 2 2,070 + 1,650 2 1,650 + 1,370 2 1,370 + 1,160 2 1,160 + 0,910 2 0,910 + 0,650 2 0,650 Gr\sime (g) 113,8 +146,1 2 146,1 +137,2 2 137,2 + 136 2 136 + 123,2 2 123,2 + 111,5 2 111,5 + 99,2 2 99,2 + 82,9 2 82,9 + 58,8 2 58,8 Lapte (l) 31,1 76,8 73,6 53,9 45,3 40,5 30,0 24,9 9,1 385,2
S um a Gr\sime (g) 1689,4 4249,5 4507,8 3758,4 3520,5 3371,2 2640,5 2267,2 823,2 268227,7
I1 (15 ian.- 3 ian.) I2 (13 feb. -15 ian) I3 (16 mart.-13 feb) I4 (13 apr.-16mar t.) I5 (12mai -13apr.) I6 (12 iunie - 12 mai) I7 (10 iulie - 12 iunie) I8 (10 aug. - 10 iulie) I9 (forfetar\ - 14 zile) Total
13 30 33 29 30 32 29 32 14 242
- durata total\ a lacta]iei: 242 zile; - cantitatea total\ de lapte ob]inut\ la mulsul exclusiv (dup\ o perioada standard de 30 zile de al\ptare): 385,2 l; - cantitatea total\ de gr\sime: 26,823 kg; - cantitatea total\ de unt: 69,65 g / l: - produc]ia medie zilnic\ de lapte: 1,592 litri.
- 242 -
CONSTANTIN PASCAL
4.4. PRODUC}IA DE PIELICELE

Denumirea de pielicic\ este atribuit\ bl\ni]ei ob]inute prin sacrificarea mieilor `nc\ din primele zile dup\ na[tere, cnd `nveli[ul pilos prezint\ un aspect specific, dispus sub form\ de bucle, ce-i confer\ un aspectesteticdeosebit. ~n ultimele decenii, exploatarea unor rase de ovine pentru produc]ia de pielicele a `nregistrat o dezvoltare continuu\. Evident, aceast\ dezvoltare nu ar fi fost posibil\ f\r\ o intensificare a eforturilor de sporire a efectivelor specializate pentru aceast\ produc]ie [i mai ales a diversific\rii culorii [i calit\]ii deosebite a pielicelelor. Cea mai r\spndit\ ras\ de ovine specializat\ pentru aceast\ produc]ie [i, care produce [i pielicele cele mai valoroase este Karakul. La noi `n ]ar\, pe lng\ aceast\ ras\, pielicelele mai sunt ob]inute [i de la oile Karakul de Boto[ani, }urcana varietatea neagr\ [i brum\rie, precum [i de la meti[ii ob]inu]i din `ncruci[area acestora.
4.4.1. IMPORTAN}A PRODUC}IEI DE PIELICELE

Pielicelele reprezint\ o materie prim\ extrem de valoroas\ pentru industria prelucr\toare [i servesc la confec]ionareade mantouri, haine de blan\, jachete, gulere, c\ciuli, etc. Cele mai valoroase, apreciate [i solicitate pielicele pe pia]a interna]ional\ provin din sacrificarea mieilor de ras\ Karakul [i a meti[ilor rezulta]i din `ncruci[\rile acesteia cu alte rase. ~n comer]ul mondial, pielicelele Karakul mai sunt cunoscute [i sub diferite denumiri cum ar fi: astrahan, buhara [i persane. Datorit\ faptului c\ gusturile cump\r\torilor sunt schimb\toare, `n cre[terea ovinelor exploatate pentru pielicele apar mereu noi orient\ri [i direc]ii de ameliorare [i exploatare, care au scopul de a diversifica sortimentele de pielicele. ~n realizarea acestor deziderate un rol deosebit de important `l joac\ [i faptul c\ la ovinele de ras\ Karakul, structura genetic\ poate fi modificat\ continuu `n func]ie de schimb\rile condi]iilor [i cerin]elor economice. A[a au ap\rut [i s-au diversificat culorile la aceast\ ras\, fiind `ntlnite al\turi de variet\]ile considerate ca - 243 -
Produc]ia de pielicele
fiind de baz\ (neagr\, brum\rie [i cafenie) [i alte variet\]i de culoare cum ar fi: alb\, sur, briliantie, roz, chihlimbarie, etc. Din totalul acestor culori, prin selec]ie s-a izolat o gam\ larg\ de nuan]e caracterizate printr-o foarte bun\ uniformitate pe `ntreaga suprafa]\ a pielicelelor. Importan]a economic\ a produc]iei de pielicele a crescut `n ultimul secol [i cu prec\dere dup\ declararea [i recunoa[tere rasei Karakul ca fiind specializat\ pentru aceast\ produc]ie. La cre[terea interesului [i conturarea unor tendin]e `n sporirea produc]iei de pielicele, pe lng\ cercet\tori [i cresc\torii de ovine Karakul din zonele de formare a acestei rase, au contribuit [i speciali[tii din Africa de Sud-Vest, care prin programele de selec]ie lansate au ob]inut pielicele cu un buclaj diferit de cel tradi]ional de tip asiatic, cu o dezvoltare intermediar\, cu un luciu mai intens [i cu un aspect comercial deosebit.
4.4.2. CRE{TEREA {I TENDIN}ELE CONTURATE ~N EXPLOATAREA OVINELOR SPECIALIZATE PENTRU PRODUC}IA DE PIELICELE
Efectivul total de ovine produc\toare de pielicele la nivel mondial dep\[e[te actualmente 35 mil. indivizi, fiind `ntlnit `n diverse zone ale globului. Cel mai valoros [i mai numeros (60 %) efectiv de ovine exploatat pentru produc]ia de pielicele se afl\ `n partea asiatic\ [i `ndeosebi `n ]\rile ex-sovietice cum ar fi Republicile Uzbek\, Cazah\, Turkmen\, Tadjikistan, Cazahstan [i altele. De asemenea, efective numeroase sunt crescute [i `n Afganistan, Pakistan [i Iran. ~n continentul african efectivele cele mai numeroase [i mai valoroase sunt crescute `n Africa de Sud [i Namibia. Efective mai restrnse se cresc [i `n alte ]\ri din Asia, Europa, America de Sud [i America de Nord. Actualmente, din exportul modial de pielicele provenite din sacrificarea mieilor Karakul [i meti[i, peste 40 % provin din ]\rile exsovietice, 35 % din Africa de Sud [i Namibia, 20 % din Afganistan [i Iran [i 5 % din alte ]\ri. Orientarea predominant\ `n cre[terea [i exploatarea ovinelor apar]innd raselor produc\toare de pielicele a fost [i se men]ine [i `n prezent `n direc]ia sporirii cantitative [i amelior\rii calitative `n vederea ob]inerii unui buclaj tubular de diferite lungimi, cu grad mare de `nchidere a buclelor, o modelare evident\, uniformitate bun\ [i un luciu intens. - 244 -
CONSTANTIN PASCAL
Paralel cu aceste orient\ri [i `n concordan]\ cu preferin]ele mereu schimb\toare ale cump\r\torilor, se depune o munc\ de ameliorare sus]inut\ [i pentru ob]inerea unor pielicele cu buclajul aplatizat sau cu buclaj tubular incomplet format, cu fibre scurte `ns\ m\t\soase, elastice, luciu intens [i desen moarat. ~n cadrul acestor ultime orient\ri [i tendin]e ap\rute `n ameliorarea ovinelor Karakul, s-a conturat deja ob]inerea unor pielicele cu tipuri diferite de buclaj [i anume: - shalow - curl, prezint\ un buclaj apropiat de cel moarat dar bine conturat, cu fibrele din bucl\ mai scurte, `ns\ cu un luciu intens [i grad de `nchidere redus (1/2 - 1/4); - watered - silk sunt caracterizate prin buclaj aproape neted, fibrele din bucle scurte, luciu intens [i desen accentuat moarat; - galjak, buclajul are forma unor valuri joase cu aspect intens moarat, iar fibrele din bucl\ sunt scurte, lucioase [i elastice. ~n ultimul timp o `nsemn\tate crescnd\ se acord\ [i pielicelelor de culoare alb\, care de[i sunt inferioare calitativ celorlalte variat\]i, prezint\ marele avantaj c\ pot fi vopsite `n orice culoare [i `n orice nuan]\ dorit\.
4.4.3. PRODUC}IA DE PIELICELE ~N }ARA NOASTR|

Anterior anului 1910, cnd s-au f\cut primele importuri de oi [i berbeci Karakul din Rusia, produc]ia de pielicele din ]ara noastr\ era furnizat\ `n totalitate de oile }urcan\ varietatea neagr\ [i brum\rie. Pielicelele ob]inute de la aceste variet\]i, sub aspect calitativ erau inferioare celor ob]inute de la Karakul. Inferioritatea acestora este datorat\ lipsei unei anumite model\ri [i prezen]ei pe suprafa]a pielicelelor a buclajului inelat, semiinelat [i sub form\ de tirbu[on. De asemenea, acest buclaj prezint\ [i un grad de `nchidere redus [i este lipsit de luciu. Dup\ aceast\ perioad\, prin sporirea efectivelor de ovine de ras\ Karakul [i `ncruci[\rii acesteia cu oi }urcan\ negr\ [i brum\rie, `n paralel cu dezvoltarea bazei materiale, `n ]ara noastr\ s-a reu[it formarea unei noi rase specializate pentru produc]ia de pielicele denumit\ Karakul de Boto[ani(vezi rasele autohtone). Dup\ num\rul de ovine crescute [i exploatate pentru produc]ia de pielicele, `nainte de 1990 ]ara noastr\ ocupa locul al [apte-lea pe plan mondial [i locul doi `n Europa. - 245 -
Principala zon\ de cre[tere din ]ara noastr\ a ovinelor exploatate pentru pielicele este reprezentat\ de nordul [i centrul Moldovei. Aceast\ zon\ bine conturat\ are o bogat\ tradi]ie [i `n prezent dispune de un rezervor biologic format din mai multe sute de mii de indivizi, reprezentat de oi Karakul [i meti[i de diferite genera]ii rezulta]i din `ncruci[area berbecilor din aceast\ ras\ cu oi }urcan\ varietatea brum\rie [i neagr\. Din totalul acestui efectiv, cca. 70 % se afl\ la cresc\torii din jude]ele Boto[ani, Ia[i [i Neam], iar 30 % `n Suceava, Bac\u, Vaslui. Mici zone de cre[tere a oilor exploatate pentru pielicele s-au conturat [i `n alte zone ale ]\rii cum ar fi nordul Olteniei [i al Ardealului.
4.4.4. MORFOGENEZA {I PERIODICITATEA DIFEREN}IERII BUCLAJULUI

~n func]ie de variet\]ile rasei Karakul [i a meti[ilor rezulta]i din `mperecherea cu oi }urcan\, pielicelele ob]inute pot fi de mai multe culori: neagr\ (arabi); brum\rie (shiraz); cafenie (comor sau combar); alb\. Dintre toate culorile `ntlnite, propor]ia cea mai mare este de]inut\ de pielicelele negre (90 %), dup\ care urmeaz\ cele brum\rii (7 - 8 %) [i `n m\sur\ mai mic\ cele de alte culori. ~mbr\c\mintea piloas\ a mieilor apar]innd raselor de pielicele este alc\tuit\ din grupe [i forma]iuni cu aspect, m\rime [i forme diferite, constituite `n unit\]i morfologice denumite bucle. Totalitatea buclelor de pe suprafa]a unei pielicele constituie buclajul acesteia care, `n concordan]\ [i strns\ interdependen]\ cu alte elemente, confer\ pielicelelor un aspect caracteristic,original [i atr\g\tor. 4.4.4.1. DEZVOLTAREA ~NVELI{ULUI PILOS LA KARAKUL La fel ca [i la alte rase de ovine, dezvoltarea `nveli[ului pilos la Karakul reprezint\ rezultatul ac]iunii complexe a factorilor genetici [i de mediu, intervenind `ns\ [i unele particularit\]i caracteristice. Cunoa[terea tuturor acestor particularit\]i servesc la elaborarea bazelor teoretice `n scopul ob]inerii [i diversific\rii unor pielicele deosebit de valoroase. Unitatea morfologic\ a `nveli[ului pilos la ovinele specializate pentru pielicele o constituie, ca [i la rasele exploatate pentru ln\, tot grupele foliculilor pilo[i organizate sub form\ de triad\. - 246 -
CONSTANTIN PASCAL
~ntr-un grup folicular se afl\ 2 - 3 folicului primari [i un num\r variabil de foliculi secundari. Grupele foliculare la rasa Karakul prezint\ caracteristici apropiate de ale rasei }urcan\ `n sensul c\, foliculii primari genereaz\ fibrele mai lungi [i mai groase dispuse `n exterior [i care au rol de acoperire al buclelor, iar foliculii secundari genereaz\ fibrele de sus]inere a buclei care sunt mai scurte [i mai fine. ~n perioada intrauterin\, la embrionii `n vrst\ de 50 - 60 zile apar primele primordii ale foliculilor primari, la `nceput `n regiunea cefei [i `n jurul maxilarelor, acoperind apoi tot corpul `n urm\toarele 7 - 15 zile. Din acest punct de vedere, evolu]ia embrionar\ a grupelor foliculare [i a fibrelor la rasele exploatate pentru pielicele este `n general asem\n\toare cu a celorlate rase de oi. ~n jurul vrstei de 90 zile se formeaz\ papilele care `ntre 92 - 105 zile `nconjoar\ deja bulbul pilos, iar cap\tul superioral fibrei tinde s\ ias\ prin folicul la suprafa]a pielii. Ie[irea fibrelor la suprafa]a pielii este diferit\ `n func]ie de regiunea corporal\. Astfel, pe gt [i greb\n fibrele ies la suprafa]a `n jurul vrstei de 100 zile; `n partea anterioar\ a gtului la 103-a zile; pe partea posterioar\ a gtului la 105 - 106 zile; `n regiunea pieptului `n a 107-a zi; pe abdomen la 108 - 109 zile; spinare [i coaps\ `ntre 110 [i 111 zile; pe [ale la 112; pe sacru la 115 zile. La na[tere, mieii de tip Karakul au `nveli[ul pilos format `n cea mai mare parte de fibre de acoperire, iar cele de sus]inere reprezint\ aproximativ 25 %, fa]\ de 70 % `n cazul mieilor apar]innd celorlate rase. ~n tegumentul embrionului la Karakul negru, primele celule pigmentateapar la vrsta intrauterin\de 90 zile. Bucla de pe suprafa]a pielicelelor este alc\tiut\ din trei tipuri de fibre: - fibre lungi [i groase (de acoperire), au o fine]e 40 - 80 [i constituie ,,scheletul [i axul de rezisten]\ al buclei; - fibre scurte [i sub]iri (puf sau fibre interioare), au diametrul de aproximativ 30 [i rol de sprijin pentru fibrele exterioare; - fibre intermediare acestea fac trecerea `ntre cele dou\ , categorii men]ionate anterior [i prezint\ `nsu[iri intermediare. Dinamica form\rii foliculilor a strnit un interes deosebit `n rndul cercet\torilor,`ns\ cele mai intense investiga]ii au fost efectuate la InstitutulUnionalde Cre[terea Rasei Karakulde la Samarkanddin Republica Uzbek\.
- 247 -
4.4.1.2. STADIALITATEA DIFEREN}IERII BUCLAJULUI Morfogeneza buclajului la mieii de ras\ Karakul prezint\ un pronun]at caracter de stadialitate ( Averianov, 1966; Diacikov 1966). Fiec\reiperioadeì corespundeo anumit\ morfologie[i un anumit aspect al `nveli[ului pilos. Pn\ la vrsta fetusului de aproximativ 115 zile aspectul exterior al `nveli[ului pilos la mieii Karakul este similar celui `ntlnit la majoritatea speciilor de animale. Dup\ aceast\ vrst\, se consider\ c\ `ncepe procesul de morfogenez\ propriu-zis, caracteristic mieilor Karakul. Practic, dispunerea fibrelor `n bucl\ `ncepe `nc\ din timpul vie]ii intrauterine [i parcurge patru stadii principale, imprimnd astfel dezvolt\rii buclajului o evident\ stadialitate sau periodicitate . I. Primul stadiu al diferen]ierii buclajului are loc la vrsta intrauterin\ a fetusului cuprins\ `ntre 110 - 122 zile. ~n acest interval fibrele sunt foarte scurte, netede cu partea distal\ orientat\ `n direc]ia cap-coad\ [i ader\ puternic la pielea fetusului. Pe linia spin\rii precum [i pe p\r]ile laterale, fibrele se desfac `n form\ de evantai. ~nveli[ul pilos este foarte jos, complet `ntins cu aspect de lins, luciu redus asem\n\torcelui de ied, motiv pentru care acest stadiu este denumit [i ,,gola[ sau goleak. II. Al doilea stadiu se desf\[oar\ `n intervalul intrauterin cuprins `ntre 115 [i 130 zile. ~n aceast\ perioad\ au loc primele modific\ri ale direc]iei de implntare a fibrelor [i `n mod deosebit a celor dispuse `n regiunea gtului care, devin curbate. Tot acum `ncepe [i erup]ia seriei a doua de fibre secundare. Acestea se extind rapid, ocupnd peste 65 % din suprafa]a corporal\, au o direc]ie invers\ de implantare [i alterneaz\ cu seria fibrelor primare. Fibrele sunt scurte [i drepte, dar fiind grupate [i orientate `n direc]ii diferitegenereaz\ diverse desene sinuoase [i originale pe zone limitate, cu contururi neregulate `ns\ cu un luciu mai intens. Acest stadiu este denumit [i Karakulcea sau Breitschwantz. ~n acest stadiu pielicelele au deja o valoare comercial\ destul de ridicat\. III. ~ntre 135 - 145 zile se deruleaz\penultimulstadiu din perioada intrauterin\.~n acest interval lungimeafibrelor este de 4 - 6 cm [i sunt dispuse `n form\ de bucle `ns\ insuficientdezvoltate.Unele bucle potr\mne `n acest stadiu pn\ la na[terea mielului, altele se transform\ `n tuburi cu grad de `nchidere redus (75 %), iar cca. 15 - 18 % prezint\ un desen moarat [i doar 8 - 10 % tuburi formate. Acest stadiu mai este denimit [i Karakul-Karakulcea. - 248 -
CONSTANTIN PASCAL
IV.~ntre 145 - 150 zile fibrele ajung la 8 - 15 mm lungime. Este stadiul `n care fibrele sunt `nrulate `n arc de cerc [i sunt dispuse `n bucle `n form\ de bob [i tub. De asemenea, pot fi `ntlnite [i alte tipuri de bucle cum ar fi de pild\ cele `n form\ de coame care, de[i apar mai devreme (`n jurul vrstei fetusului de 135 zile) au ritmul de cre[tere al fibrelor componente mai lent, o parte dintre acestea `[i pot p\stra forma, iar altele se transform\ `n diverse forma]iuni morfologice. Apari]ia buclajului pe suprafa]a corporal\ este direct influen]at\ de dinamica evolu]iei popula]iei foliculilor pilo[i. Buclajul ca atare apare `n prima faz\ pe cap, continuu\pe gt [i linia superioar\a corpului pn\ pe crup\, motiv pentru care [i dezvoltareaacestoraeste diferit\. Astfel, `n timp ce buclele de pe cap [i gt sunt deja supracrestute, cele de pe crup\ sunt `n plin\ dezvoltare.Acest stadiu este cel de Karakulnormal . V. Ultimul stadiu se deruleaz\ dup\ na[terea mielului [i reprezint\ procesul de desfacere a buclajului. ~n aproximativ 10 zile de la na[tere buclajul trece prin fazele de tub, bob dispersat, inel, tirbu[on [i `n final are loc transformareaacestuia `n mi]e [i mai trziu `n [uvi]e de ln\. Intensitatea [i ritmul desfacerii buclajului depinde de gradul de maturitate al acestuia [i este influen]at\ `n mare parte de nivelul alimenta]iei ovinelor `n perioada de gesta]ie. ~n acela[i timp morfogeneza buclajului prezint\ [i un anumit grad de precocitate individual\, `n sensul c\ `n acela[i stadiu de dezvoltare la unii fetu[i se desf\[oar\ `ntr-un ritm mai intens, iar la al]ii mai lent, acest aspect fiind `n leg\tur\ cu propor]ia [i lungimea celor dou\ categorii de fibre. Concomitent cu evolu]ia dimensiunilor fibrelor au loc [i unele modific\ri ale formei buclelor, de la tuburi [i coame insuficient `nchise la tuburi cu un grad de `nchidere ridicat. Totalitatea acestor schimb\ri intervenite `n diferite stadii pot fi influen]ate de anumi]i factori interni [i externi.
4.4.5. MECANISMUL BIOLOGIC AL ~NRUL|RII FIBRELOR DIN BUCL|

Dispunerea fibrelor ce alc\tuiesc `nveli[ul pilos `n forma]iuni buclate este `ntlnit\ [i are un caracter permanent [i la alte specii cum ar fi la unele rase de cini, bovine, m\gari, ponei, cabaline, pe cnd la mieii Karakul aceste forma]iuni se men]in doar `n primele 2 - 7 zile de la na[tere dup\ care se transform\ `n mi]e. - 249 -
La rasele de oi cu ln\ fin\ [i semifin\ ondularea fibrelor are de asemenea o continuitate [i se desf\[oar\ pe toat\ perioada de exploatare a animalului pe cnd la Karakul are un caracter temporar debutnd `n timpul vie]ii intrauterine [i sfr[e[te `n primele zile dup\ na[tere. ~n scopul elucid\rii [i cunoa[terii mecanismului biologic al `nrul\rii fibrelor la Karakul, s-au desf\[urat numeroase cercet\ri [i s-au emis diverse ipoteze. Identificarea factorilor [i modului de influen]\ prezint\ o importan]\ deosebit\ pentru munca de selec]ie, deoarece face posibil\ dirijarea acestora `n scopul `mbun\t\]irii calit\]ii buclajului `nc\ din timpul vie]ii intrauterine. Conform principalelor ipoteze emise pn\ `n prezent, `nrularea fibrelor are la baz\ diverse ac]iuni induse de diferi]i factori [i diferite elemente care ac]ioneaz\ fie `mpreun\ fie separat. Astfel, Cirvinscki citat de V., Taft\, consider\ c\ aspectul de cutare a pielii [i mi[c\rile stratului reticular, constituie tot attea cauze de orientare a primordiilor foliculilor [i a `ncurb\rii fibrelor. Mai mult de ct att, autorul ipotezei arat\ c\ dezvolt area cutelor de piele coincide cu [i dezvoltarea popula]iei foliculilor pilo[i [i exercit\ asupra acestora o ac]iune mecanic\ determinnddevierea lor `n direc]ii diferite. Procesul de cutare a pielii debuteaz\ dup\ 65 - 70 zile de la instalarea gesta]iei [i apare la embrion la `nceput pe por]iuni mici de 4 - 6 mm `n regiunea gtului, apoi pe crup\, dup\ 85 zile [i pe coaste, iar dup\ 90 zile acestea se ramific\ [i se adncesc. ~n intervalul vrstei intrauterine 110 - 120 zile s-a constatat c\ suprafa]a pielii cre[te `ntr-un ritm mai intens comparativ cu greutatea fetusului, facilitnd astfel dezvoltarea mai multor cute. Apari]ia acestora produce o densitate [i o presiune neuniform\ la anumite adncimi de implantare a bulbului pilos, favoriznd astfel diversificarea unghiurilor de `ncurbare a p\r]ii proximale a r\d\cinii. Ipoteza cu cei mai mul]i sus]in\tori (Herre [i colab., Rabes, Hornitschek arat\ c\ mecanismul `nrul\rii fibrelor reprezint\ de fapt ) rezultatul unei dezvolt\ri [i presiuni neuniforme a straturilor din diferite microzone ale pielii, determinnd astfel desimea [i o anumit\ pozi]ie a fibrelor prin dislocarea [i dispunerea lor `n straturile pielii. Al]i autori (Stekard [i Duclair) sus]in c\ `nrularea `nveli[ului pilos la mieii Karakul ar fi datorat\ `ncurb\rii foliculilor `n partea de deasupra bulbului, determinnd astfel o anumit\ form\ a sec]iunii transversale a fibrelor [i indirect un anumitgrad de `nchidere a buclei. De asemenea, autorii men]iona]i anterior sus]in c\ forma triunghiular\ a sec]iunii fibrelor genereaz\ apari]ia buclelor cu `nsu[iri superioare, pe cnd forma oval\ este considerat\ ca fiind asociat\ cu o calitate inferioar\. - 250 -
CONSTANTIN PASCAL
Zakirov (1978) pune mecanismul biologic al `nrul\rii pe seam\ structurii fibrelor [i `[i argumentea teoria prin faptul c\ `n urma z\ prelucr\rii industriale a pielicelelor buclele revin la forma ini]ial\, pe cnd fibrele de ln\ fin\ [i semifin\ p\straz\ forma imprimat\ `n urm\ umect\rii [i usc\rii la temperaturi ridicate. Alte ipoteze emise sus]in c\ `nrularea fibrelor reprezint\ de fapt rezultatul modific\rilor produse de cheratinizarea timpurie [i intens\ a ortocortexului Astfel, se creaz\ posibilitatea contrac]iei [i a . r\sucirii ortocortexulu `n jurul paracortexulu cu 1800 producnd i i `ncurbarea fibrelor. Al]i autori consider\ c\ ini]ial fibrele dispuse pe suprafa]a corporal\ sunt drepte, `ns\ ulterior direc]ia lor `nregistraz\ o nou\ reorientare [i implicit o alt\ `ncurbare dispunndu-se `n f[ii sinuoase, adesea perpendiculare pe linia superioar\. Aceste caracteristici favorizeaz\ apari]ia unui desen ondulat cu aspect moarat. Apoi f[iile sectorizate se separ\ `n microzone, `n care foliculii au direc]ii paralele de implantare `ntre ei [i diferit\ fa]\ de cei dispu[i `n alte microzone. Aceast\ reorientare a fost semnalat\ [i de Margolena (citat de V., Taft\, [i colab., 1973) care afirm\ c\ la vrsta mielului de 1 10 zile, foliculii plasa]i pe linia superioar\ au direc]ie perpendicular\ de implantare fa]\ de pozi]ia lor oblic\ din timpul vie]ii intrauterine (fig. 73) Legat de direc]ia de implantare a foliculilor [i de tipul de bucl\ pe care `l determin\, Diacikov (1966) constat\ c\ buclajul cu `nsu[iri valoroase dispus pe regiunea spin\rii provine din foliculii implanta]i perpendicular, pe cnd cel inferior este rezultatul unei distribu]ii neuniforme [i pozi]iei oblice de implantare a foliculilor. Dup\ vrst\ de aproximativ 10 zile, foliculii se reorienteaz\ [i se dispun din nou oblic, r\mnnd `n aceast\ pozi]ie la animalele adulte [i (Diomidova, 1961).
Fig. 74. Niveluri diferite de `mplntare a foliculilor `n faza fetal\ (la na[terea mielului Karakul) 1. primare; 2 - secundare
- 251 -
Pe baza rezultatelor ob]inute `n cadrul unor cercet\ri de dat\ mai recet\ s-a emis ipoteza c\ mecanismul `ncurb\rii fibrelor are la baz\ dispunerea alternant\ a celor dou\ categorii de foliculi, `n sensul c\ cei primari au o pozi]ie oblic\ de aproximativ 650 [i o direc]ie de `nrulare cranial\, iar cei secundari suntdispu[i la 3 0 [i au o direc]ie 5 caudal\. Se creeaz\ astfel posibilitatea apari]iei unor zone `n care dispunerea este la `nceput sub form\ de arc sau val, dar care apoi se vor transforma `n coame ramificate [i interp\trunse, genernd buclajul tubular [i un anumit desen. ~n anul 1978, Zakirov afirma c\ una din condi]iile form\rii buclajului tubular este dispunerea liniar\ a fibrelor, precum [i existen]a unei omogenit\]i accentuate `n ceea ce prive[te lungimea [i grosimea fibrelor dispuse pe fiecare rnd. Concluzionnd baza ipotezeloremise, se pare c\ mecanismul pe `ncurb\rii fibrelor la mieii Karakul este influen]at [i de structura morfologic\ [i histologic\ a fibrelor, de ritmul diferit de dezvoltare a pielii [i implicit a `nveli[ului pilos, precum [i de al]i factori genetici [i negenetici.
4.4.6. PARTICULARIT|}ILE PIGMENTA}IEI PIELI I {I ~NVELI{ULU I PILOS LA MIEII KARAKUL

Valoarea comercial\ [i estetic\ a unei pielicele este direct influen]at\ de con]inutul [i modul de distribuire a granulelor cu pigment pe lungimea fibrelor ce formeaz\ `nveli[ul pilos. Importan]a acestor caracteristici deriv\ [i din faptul c\ aspectul pl\cut [i intensitatea culorii pot suplini unele defecte ale buclajului, m\rindu-i astfel valoarea comercial\. Distribuire neuniform\ a pigmen]ilor `n lungul fibrelor situate `n diferite zone ale pielicelelor, concur\ de regul\ la modificarea intensit\]ii [i chiar a nuan]ei culorii [i `n final la diminuarea valorii comerciale a acestora, chiar dac\ buclajul este exprimat la un nivel superior. ~n mod obi[nuit, la fibrele dispuse pe extremit\]ile corporale, cantitateade pigment este mai mare (tabelul 46), constituinddin acest punct de vedere un mare neajuns deoarece,prezen]a unei colora]ii de intensit\]i diferite pe suprafa]a aceleia[i pielicele, constituie elemente de deprecierea valorii comerciale,chiar `n condi]iile `n care buclajul este superior. - 252 -
CONSTANTIN PASCAL
Con]inutulde pigmentdintr-un gram de fibre recoltatedin diferite regiuni corporale(N., Arslanov.,1966, citat de V., Taft\ 1983)
Cantitatea mg % Membre 150,0 15,0 Crup\ 145,2 14,5 Cap 148,0 14,8 {ale 143,7 14,3 Abdomen 146,3 14,6
Intensitatea pigmenta]ie [i implicit diversitatea culorilor [i a nuan]elor i `ntlnite la mieii Karakul, depinde de con]inutul cantitativ de melanin\. Din punct de vedere morfo-histologic celulele cu pigment sau , melanocitele se dezvolt\ `n forma]iuni denumite melanofore. Aceste , forma]iuni sunt fuziforme, alungite, iar din cauza densit\]ii diferite au contur neclear exprimat [i devin difuze pe m\sura `naint\rii mieilor `n vrst\. La mieii Karakul melanocitele existente sunt de dou\ feluri: unele mai mari de culoare brun\ `nchis\ spre negru [i sunt prezente la pielicele negre, brum\rii [i sure; altele globuloase, de dimensiuni mai mici, de culoare galben\-oranj [i sunt prezente `n fibrele mieilor apar]innd variet\]ilor guligaz [i komor. Combinarea acestor melanocite contribuiela diversificarea nuan]elorde culoare. Melanoforele sunt dispuse `n stratul bazal [i cel cortical al epidermei [i mai pu]in `n cel medular al fibrelor. Paralel cu evolu]ia mugurilor pilo[i, melanoforele p\trund `n profunzimea bulbului, apoi se extind `n teaca epitelial\ intern\ a foliculului [i `n stratul cortical, precum [i `n zona glandelor anexe ale fibrei. Pigmentarea fibrelor din bucl\ depinde att de `nmul]irea melanoforelorct [i de producerea granulelor melanin\ [i debuteaz\ de `n jurul vrstei intrauterine a fetusululi de 90 zile. Distribuirea [i cantitatea pigmentului la mieii Karakul negru este variabil\. ~n acest sens, la unii fetu[i pigmentul poate fi reprezentat de granula]ii fine de melanin\ disociate complet [i uniform att `n piele ct [i `n tecile epiteliale ale foliculilor pilo[i, iar la al]ii pot lipsi din epiderm\, fiind prezente numai la nivelul bulbului [i foliculului fibrei. De asemenea, pot fi `ntlnite [i cazuri cnd embrionii se caracterizeaz\ printr-o pigmenta]ie mai slab\, datorit\ prezen]ei granula]iilor numai la nivelul tecilor foliculare[i bulbilor acestora. Apari]ia diferen]elor de culoare [i nuan]e la Karakul, se pare c\ ar fi datorate cantit\]ii [i modului de distribuire a pigmentului [i `ndeosebi a con]inutului extrem de variat `n anumite s\ruri metalice complexe de fer, cupru, cobalt, nichel [i altele. - 253 -
Dup\ na[tere `ncepe procesul de depigmentarecare este direct influen]at de varietatea de culoare [i de vrsata mielului. Astfel, concomitentcu `naintarea `n vrst\, are loc o reducere a num\rului [i m\rimii melanoforelor, precum [i o diminuarea procesuluide sintez\ de la nivelul bulbilor. Tot `n acest timp, la nivelul melanocitelordispuse dea lungul fibrei `ncepe procesulde descompunere, creindu-seastfel spa]ii goale `n care p\trundeaerul ce favorizeaz\apari]ia proceselorde oxidare [i `n consecin]\fibrele se decoloreaz\. La Karakul negru, procesul de depigmentare a fibrelor se accentueaz\ de regul\ dup\ vrsta de 15 luni [i mai rar dup\ 3 luni. Ritmul de depigmentare la nivelul corpului este mai intens pe [ale, crup\ [i mai lent sau aproape absent pe extremit\]i. La Karakul brum\riu [i sur, procesul de depigmentare `ncepe mult mai devreme [i anume dup\ primele 20 de zile dup\ na[tere [i se desf\[oar\ `ntr-un ritm mai intens. La Karakul varietatea comor procesul de depigmentare a fibrelor debuteaz\ timpuriu [i se desf\[oar\ `ntr-un ritm intens, a[a `nct `n jurul vrstei de 4 luni melanociteledispar aproape `n totalitate.
4.4.7. ~NSU{IRILE CALITATIVE ALE BUCLAJULUI LA MIEII DE TIP KARAKUL

Aprecierea `nsu[irilor calitative ale pielicelelor de tip Karakul, reprezint\ un important criteriu de selec]ie `n ameliorarea calitativ\ a ovinelor. ~nsu[irile pielicelelor sunt apreciate de regul\ prin metode subiective [i obiective, iar evaluarea ca atare are loc la 24 - 48 ore dup\ f\tare. Culoarea `ntlnit\ cel mai frecvent la mieii Karakul este cea neagr\, urmnd apoi `n ordine descrescnd\ cea brum\rie,sur, cafenie [i alb\. ~n cadrul fiec\rei variet\]i, `n func]ie de diferi]i factori, apar diverse nuan]ede culoarece pot ridica valoareacomercial\a pielicelelor. Culoarea neagr\ pe lng\ faptul c\ este cea mai r\spndit\ este [i cea mai apreciat\ [i solicitat\ pe pia]\. Uniformitatea acestei culori este dat\ de prezen]a aceluia[i tip de melanocite pe lungimea fibrelor din bucl\. ~n raport cu densitatea [i distribuirea mai mult sau mai pu]in uniform\ a melanocitelor, `n cadrul variet\]ii negre se pot deosebi urm\toarele nuan]e: neagru alb\strui (se asociaz\ de regul\ [i cu un luciu intens); negru simplu (asem\n\tor minei de creion [i se asociaz\ de regul\ cu un luciu diminuat); negru ro[cat (au luciul diminuat [i sunt mai pu]in apreciate). - 254 -
CONSTANTIN PASCAL
Fig. 75. Miel Karakul negru
Prezen]a petelor de alt\ culoare nu depreciaz\ valoarea pielicelelor att timp ct sunt dispuse la extremit\]i, deci pe suprafa]e lipsite de buclaj. Cu toate acestea, mieii cu astfel de particularit\]i nu vor fi re]inu]i pentru pr\sil\. De asemenea, nu vor fi re]inu]i pentru pr\sil\ nici indivizii care prezint\ fibre mai lungi, mai groase dispuse r\zle] pe suprafa]a pielicelelor. Culoarea brum\rie este redat\ de prezen]a pe aceia[i pielicic\ a fibrelor albe [i negre asociate `n diferite propor]ii. De regul\, fibrele albe sunt mai numeroase [i mai lungi comparativ cu cele negre. ~n cadrul culorii brum\rii, `n func]ie de propor]ia fibrelor negre [i a celor albe se deosebesc trei tipuri principale [i anume: brum\riu normal, brum\riu `nchis [i brum\riu deschis. Brum\riu normal apare atunci cnd 60 % (40 - 70 %) din totalul fibrelor sunt de culoare alb\. Pielicelele brum\riu normal prezint\ adesea pe linia superioar\ o dung\ median\ mai deschis\ sau mai `nchis\ la culoare. Este tipul cel mai preferat din cadrul culorii brum\rii. Brum\riu `nchis este `ntlnit\ atunci cnd 25 % (10 40%) din totalul fibrelor au culoare alb\. ~n general aceste pielicele prezint\ o valoare redus\ [i `ndeosebi atunci cnd fibrele negre sunt repartizate neuniform pe suprafa]apielicelelor. Fig.76 . Pielicic\ Karakul
brum\riu
- 255 -
Brum\riu deschis apare atunci cnd 80 % (70 - 95 %) din totalul fibrelor sunt albe. Pielicelele din acest tip sunt inferioare calitativ [i prezint\ o linie median\ mai `nchis\ la culoare. ~n func]ie de variabilitatea raportului existent `ntre num\rul fibrelor albe [i negre, precum[i `n func]ie de diferen]ele existente `ntre lungimea, grosimea [i gradul de pigmentare a fibrelor din bucle, `n cadrul variet\]ii brum\rie pot fi `ntlnite mai multe nuan]e de culoare. Nuan]a albastr\, `ntlnit\ atunci cnd fibrele negre sunt intens pigmentate, iar cele albe sunt clare [i mai numeroase. Pielicele cu o astfel de nuan]\ au de regul\ [i un luciu foarte bun, aspect m\t\sos, iar buclajul dominant este cel `n form\ de tuburi lungi [i cu grad de `nchidere 1/2. Nuan]a argintie apare atunci cnd fibrele albe sunt mai lungi [i , mai numeroase. Luciul este intens,buclajuldominantcel de tuburi lungi `ns\ cu bucla plat\. Nunan]a perlat\, prezint\ fibrele negre intens pigmentate, iar cele albe mai lungi, bine `nrulate [i mai numeroase, favoriznd astfel un joc de nuan]e etajate (jos negru [i sus alb) [i cu luciu intens. Nuan]a liliachie este dat\ de amesteculfibrelor de culoare alb, clar cu fibre negre alb\strui intens pigmentate.Este apreciat\ `ndeosebi atunci cnd fibrele sunt m\t\soase[i au un luciu bun. Nuan]a o]elului, apare de regul\ cnd fibrele albe [i negre sunt egale ca lungime [i `n propor]ii aproximativ egale dar uniform repartizate; de asemenea sunt preferate cnd sunt `ntrunite condi]iile de mai sus. Nuan]a sidefie, apare atunci cnd fibrele negre sunt mai numeroase, iar cele albe sunt mai lungi formnd astfel pe suprafa]a pielicelelor un val albicios. Nuan]ele plumburii, cretate, brun g\lbui [i l\ptoase, depreciaz\ valoare estetic\[i comercial\ a pielicelelor.Aceste nuan]esunt date de predominan]a fibrelor albe [i crem - g\lbui care sunt mai lungi, au un luciu mai slab [i sunt lipsite de m\t\sozitate. Nuan]a caciur, este dat\ de predominan]a fibrelor negre pe suprafa]a corporal\, cele albe sunt dispuse de regul\ pe extremit\]i [i pe linia spin\rii. Culoarea sur este dat\ de efectul bicromatic ce const\ `n prezen]a a dou\ tipuri de pigment, distribuit `ns\ neuniform pe lungimea aceleea[i fibre. ~n func]ie de intensitatea acestuia, culoarea poate fi `nchis\, deschis\ [i normal\. Valoarea comercial\ a acestor pielicele este deosebit\ [i depinde att de contrastul, intensitatea [i trecerea de la culoarea dispus\ la baz\ [i vrful fibrei, precum [i de uniformitatea nuan]ei ca atare pe toat\ - 256 -
CONSTANTIN PASCAL
suprafa]a. ~n func]ie de combina]iile dintre culori [i raporturile cese stabilesc`ntre elementelemai sus men]ionate,`n cadrul acestei variet\]i se deosebescmai multe nuan]e. Nuan]a argintie, apare `n cazul combinarii culorii negre intens la baz\ [i alb sau alb-gri la vrf. Nuan]a aurie, este redat\ de culoareamaro sau [aten `nchis spre negru la baz\, iar spre vrf un auriu deschis. Nuan]a bronzului apare cnd fibrele au baza [aten\, iar vrful , decolorat`n nuan]e alb-g\lbui. Culoareala ovinele Karakul
Specifiacre Fibre uniform colorate Amestecde fibre colorate Karakul roz Fibre colorate diferit pe lungimea lor
Fibre de culori diferite, intercalate [i depigmentate
albe [i maroneagr\ baza sau maro, vrful deschis baza neagr\ vrful deschis albe - clar vrful maro
depigmentat
Tabelul 47
Culoarea fibrelor Varietatea Karakul negru negre Karakul maro maro Karakul alb Karakul brum\riu
albe albe [i negre
Nuan]a alb\strui,gudronat,normal, ro[cat, mat normal,`nchis,deschis,nuan]ebejcio co latiu
hermin, normal, untiu, g\lbui, cretat normal: liliaciu, argintiu, perlat `nchis: plumburiu, gri-petrol, sidefiu, c\runt deschis:nuan]el\ptoase normal: chihlimbariu,platiniu `nchis: c\r\miziu deschis:nuan]ebejulii argintie, aurie, platinat\, ar\mie, bronzat\, antic
Karakulul sur
Karakul sur Roz briliantiu
argintie, aurie, platinat\, ar\mie, bronzat antic,
normal,`nchis,deschis
Fibre culorate diferit,

dispuse
Halili ,,Piebald
benzi maro dispusepe un fond negru pete coloratediferit dispusepe un fond simplu
sub form\ de benzi sau pete
- 257 -
Nuan]a platinat\ este dat\ de culoarea neagr\-cafenie la baza , de fibrei [i a celei crem de la vrf. Nuan]a chihlimbarie apare atunci cnd baza este maro, iar , parteadistal\ de culoaregalben clar. ~n cadrul variet\]ii de culoare sur, se mai disting [i urm\toarele tipuri: de Buhara - este asem\n\tor tipului negru `ns\ culoarea, luciul [i m\t\sozitatea sunt mai bine exprimate; de Surhanderinsk- are buclajul de dimensiuni mai mari iar vrful fibrelor mai deschise la culoare; Karakalpakia - culoarea fibrelor este mai `nchis\ la baz\, iar vrful poate fi alb-l\ptos, portocaliu, cenu[iu, ro[iatic [i auriu. Culoarea maro, este redat\ de amestecul fibrelor monocromaticemaro [i negru `n anumite raporturi, imprimnd astfel o nuan]\ deschis\, `nchis\ [i normal\. Indiferent de nuan]a culorii, buclajul prezent pe suprafa]a acestor pielicele este mai mare, fibrele mai aspre [i mai rare. De asemenea, aceast\ culoare este neuniform\, pielicelele fiind considerate inferioare, mai apreciate fiind cele cu nuan]e de bej sau roz. Culoarea alb\, este redat\ de pigmenta]ia alb\ a fibrelor. Datorit\ faptului c\ fibrele din bucl\ sunt mai lungi, sub]iri [i rare, buclajul are un aspect desf\cut [i cu un grad de `nchidere redus. Prezint\ interes deoarece pot fi vopsite `n orice culoare sau nuan]\ dorit\. Este o culoare atipic\ rasei Karakul. Totalitatea culorilor [i nuan]elor `ntlnite la rasele explaotate pentru produc]ia de pielicele, reprezint\ rezultatul interac]iunilor complexe a factorilor lega]i de pigmentare [i a propor]iilor structurale de la nivelul `nveli[ului pilos.
Fig.77 . Factorii care determin\ culoarea la Karakul (N., Ginginei[vili, citat de V., Taft\, 1983)
- 258 -
CONSTANTIN PASCAL
Calitatea `nveli[ului pilos este dependent\ de lungimea [i grosimea fibrelor, precum [i de raportul dintre aceste dimensiuni [i uniformitatea, rezisten]a, elasticitatea, luciul [i m\t\sozitatea specific\. La toate acestea se mai adaug\ [i desimea fibrelor din bucle. Totalitatea acestor `nsu[iri contribuie la exteriorizarea aspectului general, a rezisten]ei [i modelarii buclajului. Lungimea fibrelor induce tipul, m\rimea gradul de `nchidere [i rezisten]a buclelor. Adesea fibrele scurte sunt intercalate cu cele aspre [i casante, determinnd un buclaj inferior. Un buclaj valoros apare de regul\ atunci cnd fibrele din bucle sunt uniforme ca lungime [i grosime. Fibrele lungi [i groase sau cele lungi `ns\ sub]iri, favorizeaz\ apari]ia unui buclaj `nalt [i cu o `nchidere redus\. ~ntre lungimea[i grosimea fibrelor dinbucl\ V. Taft\, determin\ o corela]ie negativ\ de r = - 0,494, ceea ce `nseamn\ c\ dac\ lungimea cre[te se reduce grosimea [i invers. Pe aceia[i pielicic\, lungimea fibrelor variaz\ `n raport cu regiunea corporal\. ~n acest sens lungimea fibrelor din bucl\ este mai redus\ pe crup\, intermediar\ pe spinare [i [ale [i mai mare pe gt [i greb\n. Lungimea fibrelor la buclajul de calitate superioar\ este cuprins\ `ntre 8 - 14 mm, cu media de 11 mm. Privitor la efectivelede ovine din ]ara noastr\ exploatate pentru produc]ia de pielicele, lungimea fibrelor prezint\ o evident\ variabilitate `n raport cu rasa [i gradul de metisare (tabelul 48).
Tabelul 48
Lungimeafibrelor din bucle (C., Pascal,1997)

Categoriade fibre ( X = mm) de acoperire interioare intermediare 1. 2. 3. 4. Kn100 }n100 Kn50 }n50 Kn75}n25 25 25 25 25
X sx 13,4 0,6 23,7 0,4 18,5 0,4 15,6 0,2
X sx 7,6 0,4 12,7 0,2 9,1 0,5 8,9 0,3
X sx 9,2 0,2 16,5 0,3 13,6 0,4 11,1 0,4
Astfel, la meti[ii F1 [i R1 apare evident rolul de ameliorator al rasei Karakul `n cadrul `ncruci[\rilor practicate cu oi de ras\ }urcan\ varietatea neagr\. La mieii lotului 4, lungimea fibrelor de acoperire din cadrul buclelor a fost cu 2,2 mm mai mare fa]\ de cea `nregistrat\ la rasa Karakul. - 259 -
Fine]ea fibrelor la buclajul de calitate superioar\ trebuie s\ se `ncadreze `ntre 32 [i 34 [i s\ fie aceea[i pe toat\ lungimea acestora. La fel ca [i lungimea, fine]ea prezint\ o evident\ variabilitate `n raport cu rasa [i gradul de metisare (tabelul 49). Din analiza datelor ob]inute `n urma aprecieriiacestei `nsu[iri, se constat\ c\ din punct de vedere al fine]ii, pe m\sura cre[terii gradului de metisareare loc o reducerea grosimiifibrelor,cu tendin]ade a se apropia de valorile determinatela mieii de ras\ Karakul. Fine]ea fibrelor din bucl\ la mieii de ras\ curat\ [i meti[i (C., Pascal,1997)
Tabelul 49
Categoriade fibre ( X = ) de acoperire interioare intermediare 1. 2. 3. 4. Kn100 }n100 Kn 50 }n50 Kn75}n25 25 25 25 25
X sx 43,4 1,4 73,2 1,6 61,4 1,3 52,6 1,7
X sx 33,5 2,1 26,8 1,0 28,4 1,7 30,4 2,2
X sx 36,4 2,6 42,8 1,4 40,4 1,6 39,9 2,6
Luciul, m\t\sozitatea [i elasticitate sunt `nsu[iri ce contribuie la calitatea buclajului [i sunt determinate de structura histologic\ a stratului cuticular. Totalitatea acestor `nsu[iri se coreleaz\ pozitiv. Fibrele lipsite de elasticitate, luciu [i m\t\sozitatea determin\ apari]ia unui buclaj inferior, iar pielicelele au o valoare comercial\ redus\. ~nsu[irile buclei. Bucla reprezint\ forma specific\ `n care sunt `nrulate fibrele de ln\ ce constituie `mbr\c\minteapiloas\ la mieii din rasele exploatatepentru produc]iade pielicele.Totalitateabuclelorde pe suprafa]a pielicelei formeaz\ buclajul. Bucla ca atare este format\ din trei categorii de fibre. ~n func]ie de pozi]ia ocupat\ `n cadrul buclei, fibrele componentesunt denumitede acoperire,interioare[i intermediare(tabelul50). Pondereadiferitelorcategoriide fibre din structurabuclelor (C., Pascal,1997)
1. 2. 3. 4. Apartenen]a de ras\ Kn100 }n100 Kn 50 }n50 Kn75}n25 25 25 25 25 Tabelul 50
Categoria de fibre (%) de acoperire interioare intermediare 47,3 38,5 14,2 66,9 26,7 6,4 61,4 30,2 8,4 56,3 33,5 10,2
- 260 -
CONSTANTIN PASCAL
Propor]ia numeric\ a categoriilor de fibre men]ionate a fost diferit\ `n cadrul loturilor de mieii cerceta]i, astfel cele de acoperire au reprezentat 47,3 % la mieii din lotul 1 (Kn100), 66,9 % la lotul 2 (}n100), 61,4 % la lotul 3 (Kn50 }n50) [i 56,3 % la lotul 4 (Kn75}n25). De asemenea, se mai poate constata c\ la meti[ii de prim\ genera]ie s-a `nregistrat o diminuare cu 5,5 % a num\rului fibrelor de acoperire fa]\ de mieii de ras\ curat\ }urcan\, iar la genera]ia a doua diminuareaa fost de 10,6 %, fiind astfel evident\tendin]ade a se apropia de valorile prezentela lotul de ras\ curat\ Karakul. Propor]ia numeric\ a fibrelor de acoperire din cadrul buclelor prezint\ o importan]\deosebit\ deoarece, totalitatea acestora determin\ `n mod direct m\rimea, rezisten]a [i elasticitatea buclajului. Principalele `nsu[iri ale buclelor sunt: lungimea, `n\l]imea, l\rgimea, gradul de `nchidere, direc]ia de `nrulare, conturulmodul de [i dispunerepe suprafa]apielicelelor. Lungimea buclei este dat\ de distan]a dintre cele dou\ , extremit\]i ale acesteia. Determinarea acestei `nsu[iri se realizeaz\ m\surnd distan]a de-a lungul axului longitudinal al buclei. Aceast\ opera]iunese poate face cu rigla gradat\,[ublerulsau lupa Zeiss. Cu ct bucleleau o lungimemai mare cu att sunt mai apreciate. Lungimea constituie [i un criteriu principal de clasificare a buclelor[i anume:`n form\ de bob (cu lungimeasub 12 mm); de tub (cu lungimeade peste 12 mm). Pe suprafa]aunei pielicele de regul\ buclele au lungimeadiferit\, descrescnd de la crup\ spre greb\n [i de pe linia superioar\ spre abdomen. ~n\l]imea buclelor se apreciaz\ prin distan]a de la suprafa]a pielii pn\ la punctul cel mai `nalt al buclei. ~n\l]imea prezint\ varia]ii cuprinse `ntre 5 - 12 mm, cu media de 8,5 mm. ~n func]ie de raportul dintre `n\l]imea [i lungimea buclei, se apreciaz\ c\ `n\l]imea buclajului `n ansamblu este mijlocie atunci cnd aceasta este egal\ cu l\rgimea. Cnd l\rgimea este mai mare dect `n\l]imea buclele sunt considerate joase; iar cnd l\rgimea este mai mare dect `n\l]imea, buclele sunt `nalte. ~n cazul buclelor pediculare `nrularea nu `ncepe imediat de la , suprafa]a pielii ci mai de sus, iar segmentul de la baz\ sau cel mijlociu al fibrelor formeaz\ pediculul. Buclele pediculare au `n general o rezisten]\ diminuat\ [i sunt `ntlnite frecvent pe suprafa]a pielicelelor Karakul brum\riu [i }urcan\ brum\rie [i neagr\. - 261 -
Gradul de `nchidere, este redat de circumferin]a pe care o descriu fibrele prin `nrularea lor [i poate fi de la un sfert de cerc la un cerc complet. Reprezint\ o `nsu[ire ce influen]eaz\ direct calitatea buclajului `n sensul c\, cu ct gradul de `nchidere este mai pronun]at cu att buclele sunt mai strnse, compacte [i clar delimitate `ntre ele. La nivelul unei pielicele gradul de `nchidere prezint\ o anumit\ variabilitate `n raport cu regiunea corporal\ [i varietatea de culoare. De regul\ buclele `ntlnite pe suprafa]a pielicelelor, prezint\ un grad de `nchideremai redus. Direc]ia de `nrulare este dat\ de sensul `n care fibrele din bucl\ , se curbeaz\.~n func]iede aceasta,direc]iade `nrularea buclelorpoate fi: cranial\ (de la coad\ spre cap [i de la abdomen oblic `n sus spre linia superioar\ [i spre cap `n cazul tuburilor); caudal\ (de la cap spre coad\); mixt\ (cnd buclele sunt curbate indiferentde sens). Conturul buclelor este , clar atunci cnd fibrele componente au aceea[i direc]ie de `nrulare [i sunt a[ezate paralel `ntre ele, conferind astfel buclei aspectul unui obiect sculpatat, neted [i modelat. Buclele lipsite de contur nu reliefeaz\ bine desenul [i nu prezint\ luciul [i frumuse]ea pe care o are cea Fig. 78 . Caracteristicile modelat\.
buclei
Modul de dispunere a buclelor pe suprafa]a pielicelei (axul buclei) poate fi diferit\: orizontal\ cnd axul buclei este dispus paralel fa]\ de suprafa]a pielii (`n cazul buclelor tubulare, val, coam\ [i coaste; vertical\ cnd axul are o pozi]ie perpendicular\ fa]\ de suprafa]a pielii (la buclele inelate, semiinelate, tirbu[on). La meti[ii Karakul x }urcan\, axul buclelor `n form\ de tirbu[on are o direc]ie uneori oblic\. Forma buclelor sau tipul de bucl\. ~n func]ie de modul `n care se combin\ totalitatea `nsu[irilor analizate anterior, pe suprafa]a pielicelelorse disting dou\ tipuri de buclaj [i anume: buclaj `n form\ de tuburi acestea reprezentndtipul clasic denumit [i de Buhara sau de , Astrahan;buclaj f\r\ forme tubular , dar cu fibre `n valuri sau oglinzi cu e aspect moarat (tipul african, swakara). - 262 -
CONSTANTIN PASCAL
Buclele `n form\ de tub, bob [i val sunt caracteristice mieilor Karakul negru.Cele `n form\ de bob [i tub au o structur\ asem\n\toare. Ambele au axul longitudinal dispus paralel cu suprafa]a pielii, deosebireadintre aceste dou\ tipuri de bucl\ fiind dat\ de lungime. Buclele `n form\ de tub sunt cele mai valoroase [i reprezint\ rezultatul dispunerii liniare, paralele [i suprapuse a fibrelor. Gradul de `nchidere la acest tip de bucl\ este de regul\ mare, motiv pentru care vrfurile fibrelor nu sunt vizibile la exterior. Dup\ lungime, tuburile pot fi: lungi (peste 30 mm); mijlocii (20 - 30 mm); scurte (12 - 20 mm). Tuburile prezint\ unele sinuozit\]i ce determin\ desenul caracteristic sau modelul buclajului. Frecvent, tuburile sunt dispuse oblic [i mai rar de-a lungul corpului, avnd direc]ie de `nrularede la cap spre coad\. Pe lng\ tuburile cu structur\ [i form\ normal\, se `ntlnesc [i bucle `n form\ de tuburi deformate sau tuburi-coaste. La suprafa]a acestui tip de bucle se Fig. 79. Tipuri diferite de bucl\ observ\ dou\ frnturi desp\r]ite `ntre ele de un platou. Bucle `n form\ de bob. Structural sunt la fel ca [i cele tubulare, sunt `ns\ mai scurte [i au aspectul unui bob de fasole u[or alungit. Dup\ lungime bobul poate fi clasificat astfel: mare (10 - 12 mm), mijlociu (8 - 10 mm) [i mic (sub 8 mm). Buclele `n form\ de valuri. Au l\rgimea mai mare dect `n\l]imea, iar modul de dispunere [i succesiunea buclelor pe suprafa]a pielicelelor d\ aspect de valuri, reflectnd astfel mai bine lumina [i las\ impresia unui luciu mai intens. Gradul de `nchidere la aceste bucle este `n generalredus (1/4 - 1/2). ~n Republica Sud African\ [i Namibia, majoritatea pielicelelor produse prezint\ bucle specifice de forma unor valuri joase sau bucle aplatizate [i cu un grad de `nchidere redus, `ns\ cu fibre foarte m\t\soase, elastice [i cu luciu intens. Aceste pielicele denumite Swakara sunt extrem de apreciate [i cerute pe pia]a interna]ional\. - 263 -
Pe lng\ aceste forme de bucle pot fi `ntlnite [i altele cum ar fi: `n form\ de coame, inelate, semiinelate tirbu[on, melc, de tip }igaie, , cu aspect de vat\, precum [i altele cu un aspect lins. Toate aceste forme de bucle sunt considerate ca defectuoase atunci cnd apar pe suprafa]a pielicelelor. De regul\ pielicelele lipsite de buclaj sau care prezint\ lins\turi pe zone mari sau pe toat\ suprafa]a poart\ denumirea ,,de ied.
2 1
4 Elena Ursu)
Fig. 80. Bucle `n form\ de tub [i bob (Foto:
1.- buclaj tubular;2. buclaj Breitschwantz; buclajaplatizat;4. buclaj combinat 3.
- 264 -
CONSTANTIN PASCAL
~nsu[irile buclajului Principalii indici de calitate care . contribuie la determinarea valorii comerciale a pielicelelor sunt: m\rimea, uniformitatea, rezisten]a, elasticitatea, desimea, modelarea, extinderea, luciul [i durata men]inerii buclajului. M\rimea buclajului, este dat\ de aspectul de ansamblu al buclelor sub raportul lungimii [i `n\l]imii lor. ~n acest context, ]innd cont de dimensiunile prezentate la l\rgime [i `n\l]ime, m\rimea buclajului poate fi: mijlocie, mijlocie-mic\ sau mare. Este preferat , buclajul de m\rime mijlocie [i mic\ deoarece are o rezisten]\ la purtat [i o durabilitate mai mare. Uniformitatea [i calitatea buclajului, se refer\ la prezen]a unui num\r mai mare sau mai mic de tipuri de bucl\ pe suprafa]a pielicelelor. Cu ct buclele sunt mai uniforme ca tip [i form\, cu att pielicica are o valoare comercial\ [i estetic\ mai mare. De[i nu apar pielicele cu buclaj absolut uniform, totu[i dac\ pe aceea[i pielicic\ se g\sesc 3 - 4 tipuri de bucl\ valoareaacesteiaeste redus\. Pe suprafa]a pielicelelor calitatea buclelor este diferit\. Astfel, buclajul cel mai valoros este `ntlnit `n regiunea crupei, a [alelor [i spin\rii, apoi urmeaz\ regiunea superioar\ a coapselor,flancurilor[i coastelor pn\ la spate, iar `n regiunea pieptului [i gtului calitatea este mai slab\. Buclele dispuse `n regiunea capului, sternului[i pe linia median\a abdomenuluisunt de calitatea inferioar\ (fig. 80). La unele pielicele, tipul [i calitatea buclelor nu este aceea[i pe cele dou\ p\r]i ale corpului. Aspectul Fig. 81. Calitatea buclajului pe este cunoscut sub denumirea de diferite regiuni corporale. asimetrie a pielicelei [i constituie un 1. foarte bun\; 2.- bun\; 3. satisf\c\toare; 4. slab\ criteriu de depreciere a valorii de ansamblu. La unele pielicele, tipul [i calitatea buclelor nu este aceea[i pe cele dou\ p\r]i ale corpului. Aspectul este cunoscut sub denumirea de asimetrie a pielicelei [i constituie un criteriu de deprecierea valorii de ansamblua pielicelelor. Rezisten]a [i elasticitatea, sunt `nsu[iri influen]ate att de `n\l]imea [i gradul de `nchidere a buclelor, desimea [i calitatea fibrelor din bucle, ct [i de desimea buclelor `ntre ele. - 265 -
Trecerea cu palma pe suprafa]a unei pielicele `n cele dou\ sensuri- de la cap spre coad\ [i invers- permite aprecierea concomitent\ a rezisten]ei [i elasticit\]ii fibrelor pe baza gradului de revenire a acestora la forma ini]ial\. Aceast\ `nsu[ire poate fi influen]at\ de mai multe aspecte dintre care cele mai importante sunt urm\toarele: desimea, gradul de `nchidere, m\rimea buclajului, desimea buclelor, calitatea [i propor]ia dintre categoriile de fibre din bucl\. ~n urma aprecierilor, rezisten]a [i elasticitatea se stabile[te `n func]ie de timpul de revenire la forma ini]ial\ (cu ct revine mai repede cu att este mai bun\ [i invers). Desimea buclelor, este dat\ de distan]a dintre diferitele tipuri de bucle [i contribuie `n mod direct la exprimarea calit\]ii pielicelelor, influen]nd modelarea [i rezisten]a buclajului. Pielicelele Karakul[i }urcan\ bru m\rie sunt mai frumoase[i au o valoare comercial\ mai mare cnd au buclele mai dese. Totu[i, desimea prea mare confer\ pielicelei un aspect prea `nc\rcat, iar buclele rare diminueaz\ valoarea comercial\ [i estetic\ prin l\rgimea prea mare a cus\turii. Preferabil ar fi ca spa]iul dintre bucle s\ fie potrivit ca m\rime, cuprins `ntre [i din l\rgimea acestora. Modelareabuclajuluieste dat\ de modul de dispunerea buclelor `ntre ele, precum [i de reparti]ia lor pe suprafa]a pielicelelor. Aceast\ `nsu[ire este dependent\ `n mare parte de claritatea, uniformitatea, direc]iea de `nrulare [i de gradul de `nchidere al buclelor. ~n func]ie de aspectele prezente [i orientarea buclelor `n raport cu linia median\, pot fi `ntlnite mai frecvent urm\toarele tipuri de modelare: aspect de lir\, rozet\, amestecat\ [i de brad. Cele mai apreciate sunt pielicelele care prezint\ o modelare deosebit\ [i `ndeosebi a celor cu aspect de lir\ [i brad. Prezen]a pe suprafa]a pielicelei a unei model\ri nedefinit\, amestecat\ [i `n rozet\ sunt considerate ca fiind defectoase. ~ntre aceste tipuri de modelare, pe suprafa]a unei pielicele pot fi `ntlnite [i diferite combina]ii, cade exemplu: lir\ pe crup\ [i coapse, iar pe coaste [i pe spate modelare amestecat\; lir\ [i paralel\, cnd pe regiuneacostal\buclelesunt dispuseorizontal. Desenul pielicelelor este determinat de tipul buclelor [i de modul de dispunere al acestora pe suprafa]a pielii. La eviden]ierea desenului, mai contribuie modelarea [i gradul de `nchidere a buclelor. Cu ct uniformitatea buclelor este mai accentuat\, desenul este mai evident. Pentru exprimarea acestei no]iuni se mai `ntrebuin]eaz\ [i termenul de model, care `ns\ nu trebuie confundat cu modelarea buclajului. Luciul buclajului, reprezint\ proprietatea `nveli[ului pilos de a reflecta lumina natural\ mai mult sau mai pu]in intens [i constituie una - 266 -
CONSTANTIN PASCAL
din cele mai importante `nsu[iri ale pielicelelor. Luciul care caracterizeaz\ fiecare fibr\ `n parte este denumit [i luciu absolut [i contribuie la exprimarea acestei `nsu[iri `n ansamblu pe suprafa]a pielicelelor. ~n ordine descrescnd\ a exterioriz\rii acestei `nsu[iri la nivelul pielicelelor, luciu se clasific\ astfel: intens, bun, mediocru, slab [i mat (pielicelele lipsite de luciu). ~nsu[irile pielicelelor `n ansamblu sunt urm\toarele: durata de men]inere a `nsu[irilor buclajului, extinderea buclajului [i caracteristicilepielii. Durata de men]inere a `nsu[irilor buclajului. La mieii Karakul negru, `nsu[irile pielicelelor se men]in la un nivel dorit `n majoritatea cazurilor pn\ la vrsta de 3 - 4 zile. Frecvent se `ntlnesc [i abateri, `n sensul c\ la unii miei buclajul apare desf\cut, afnat sau prea crescut `nc\ din primele ore de la na[tere, iar la al]ii acesta `[i p\straz\ calit\]ile un timp mai `ndelungat (6 - 7 zile). Dac\ buclajul se p\streaz\ dup\ na[tere nedesf\cut un timp mai `ndelungat, suprafa]a se m\re[te [i implicit valoarea pielicelelor cre[te. ~n cazul mieilor cu destina]ia ,,sacrificare este necesar ca zilnic s\ fie efectuate observa]ii asupra st\rii buclajului `n vederea fix\rii momentuluioptim de sacrificare. Extinderea buclajului influen]eaz\ suprafa]a util\ a pielicelelor [i reprezint\ practic suprafa]a ocupat\ cu buclaj. Aceast\ `nsu[ire constituie un obiectiv important `n selec]ia ovinelor exploatate pentru produc]ia de pielicele. Caracteristicile pielii. Valoarea pielicelelor este condi]ionat\ `ntr-o m\sur\ `nsemnat\ de urm\toarele caracteristiciale pielii: m\rimea, grosimea,densitatea,elasticitatea suple]ea. [i M\rimea pielicelei, depinde de dezvoltarea mielului [i de rezervele de piele din regiunile flancurilor [i gtului. Practic, atunci cnd se analizeaz\ m\rimea pielicelei se iau `n considerare dou\ no]iuni, suprafa]a total\ [i suprafa]a util\. - Suprafa]a total\ a unei pielicele de miel Karakul este cuprins\ `ntre 700 [i 1700 cm2, cu media de 1200 cm2. Considerndc\ buclajul este de aceea[icalitate,valoareapieliceleieste cu att mai ridicat\cu ct suprafa]aei este mai mare. - Suprafa]a util\ reprezint\ por]iunea din suprafa]a total\ acoperit\ cu buclaj exceptnd `ns\ regiunile axilare, membrele de la genunchi [i jaret `n jos [i eventual alte por]iuni acoperite cu lins\turi. La mieii Karakul, suprafa]a util\ reprezint\ pn\ la 95 % din cea total\, cca. 80 % la meti[i [i sub 75 % la } urcan\. - 267 -
Grosimeapielii la mieii Karakul `n vrst\ de 3 zile este `n medie 2,2 mm. De regul\ pielea groas\ se asociaz\ cu un buclaj larg, iar cea sub]irecu unul afnat. Densitatea pielii. Fibrele, buclele rezistente [i elastice se `ntlnesc de regul\ pe o piele mai dens\. Pielea buretoas\ favorizeaz\ apari]ia unui buclaj inferior caracterizat printr-o rezisten]\ [i elasticitate diminuat\, fiind moale [i afnat. Elasticitatea pielii este determinat\ de structura histologic\ a straturilor componente, de calitatea ]esutului elastic, precum [i de dezvoltarea celui conjunctiv subcutanat. Frecvent, grosimea [i densitatea sunt `n limite optime atunci cnd se asociaz\ [i cu o bun\ elasticitate. Suple]ea pielii, reprezint\ o `nsu[ire complex\ determinat\ de modul [i valoarea la care sunt redate grosimea, densitatea [i elasticitatea. Prin urmare cea mai bun\ pielicic\ este considerat\ cea care se deta[eaz\ u[or de pe corpul mieului [i este dens\, elastic\, de grosime mijlocie, u[oar\, potrivit de cutat\, cu buclajul clar exprimat, m\t\sos [i lucios. Toate aceste `nsu[iri sunt apreciate direct pe miei imediat dup\ f\tare, de regul\ la 2 - 3 zile [i se g\sesc `nscrise `n certificatul de origine [i valoare productiv\. Dup\ completarea certificatului cu datele referitoare la identitatea animalului respectiv (num\rul matricol, sex, ras\-varietate, data na[terii, etc) sunt examinate pe rnd `nsu[irile pielicelei `n ordinea `n care acestea sunt `nscrise `n fi[\. Astfel, se stabile[te calitatea fiec\rei `nsu[iri [i se subliniaz\ pe certificatul de origine [i valoare productiv\ cu o linie simpl\ toate `nsu[irile `ntlnite. Dac\ se constat\ mai multe tipuri de bucl\, sunt subliniate toate acestea, cu specifica]ia c\ tipul dominant este subliniat cu o linie dubl\. Pentru formele intermediare, de tranzi]ie, se pune o linie de leg\tur\ `ntre cele dou\ calificative ale `nsu[irilor respective.
- 268 -
CONSTANTIN PASCAL
- 269 -
- 270 -
CONSTANTIN PASCAL
4.4.8. PARTICULARIT|}ILE PIELICELELOR BRUM|RII LA KARAKUL , METI{I {I }URCAN|

~n general, `nsu[irile acestor pielicele sunt relativ asem\n\toare celor descrise la culoarea neagr\. Deosebirea const\ `n culoarea de baz\ [i `n faptul c\ buclajul este mai `nalt, precum [i `n alte diferen]ieri de importan]\ mai redus\. Chiar [i `n condi]iile practic\rii unei selec]ii riguroase, buclajul `ntlnit pe suprafa]a pielicelelor brum\rii este de regul\ mai `nalt, bucla este mai larg\ [i mai `nalt\ deoarece, fibrele albeau un ritm mai intens de cre[tere `n lungime `n aceast\ faz\. La fel ca [i la varietatea de culoare neagr\ [i pe suprafa]a pielicelelor brum\rii se `ntlnesc bucle `n form\ de tub, bob, coam\ [i valuri, precum [i alte forme considerate ca fiind inferioare. La pielicelele brum\rii se acord\ o importan]\ deosebit\ nuan]ei [i uniformit\]ii culorii. Pentru reproduc]ie se prefer\ mieii cu o nuan]\ brum\rie normal\, dispus\ uniform pe toat\ suprafa]a pielicelei. ~n mod normal, la Karakul brum\riu pielicelele sunt uniforme din punct de vedere al repartiz\rii aceleea[i nuan]e pe `ntreaga suprafa]\ corporal\, `ns\ meti[ii [i `ndeosebi mieii }urcan\ brum\rie prezint\ de obicei o zon\ mai deschis\ la culoare [i de l\]ime variabil\, situat\ pe linia superioar\ de la coad\ la cap, imprimnd astfel un aspect de neuniformitate. Neuniformitatea culoriise `ntlne[te [i la mieii caciuri (brum\riunegri) proveni]i din diferite variante de `ncruci[are Karakul x }urcan\. Ace[tia au culoarea brum\rie repartizat\ numai pe extremit\]ile corporale [i mai rar pe cap [i greb\n, restul corpului avnd pigmenta]ie neagr\. ~mbun\t\]irea uniformit\]ii culorii la aceast\ varietate, poate fi realizat\ prin intensificarea selec]iei progresive `n scopul ob]inerii unui raport corespunz\tor `ntre fibrele albe [i negre, lungimea acestora [i modul de distribuire a pigmentului la nivelul fibrelor `nchise la culoare.
- 271 -
4.4.9. TRANSMITERE A GENETIC| A CULORI I {I ~NSU{IRILOR CALITATIVE LA OVINELE EXPLOATATE PENTRU PIELICELE
Al\turi de celelalte `nsu[iri, la ovinele exploatatepentru produc]ia de pielicele, culoarea are un rol deosebit `n determinarea valorii comerciale.Referitorla acest aspect,cunoa[tereamoduluide transmitere ereditar\ a culorii la descenden]a rezultat\ din diverse variante de `mperechere,poate constitui o baz\ solid\ `n elaborare unor programe sigure [i viabile de ameliorare genetic\ a ovinelor apar]innd raselor produc\toarede pielicele. Apari]ia diverselor culori la ovinele produc\toare de pielicele, reprezint\ rezultatul existen]ei fibrelor monocromatice [i a celor heterocromatice.Variabilitateaacestei game de culori este consecin]a prezen]ei a dou\ tipuri de melanocite: negre - cafenii care favorizeaz\ apari]ia culorilor sur, sur-argintiu, brum\riu [i neagr\; galben-oranj, proprii celor cafenii[i roz. Fibrele heterocromatice au la baz\ melanocitele `nchise la culoare, iarcele deschisese `ntlnesc la vrful acestora. ~n aceste condi]ii, culoarea depinde de prezen]a pigmentului, de gradul de r\spndireal acestuia pe lungimea fibrelor, iar diferen]a de nuan]\ este rezultatulprezen]eiunor s\ruri metalicecomplexe. La ovinele Karakul culoarea este controlat\ de o serie de gene epistaticeiar fiecare gen\ este reprezentat\de dou\ alelomorfe,din care una favorizeaz\prezen]aculorii pe cnd cealalt\inhib\ apari]ia acesteia. ~ntre culorile considerate ca fiind de baz\ (neagr\, brum\rie [i cafenie) se stabile[te urm\toarea ordine epistatic\: culoarea brum\rie domin\ culoarea neagr\; culorile cafenie [i neagr\ sunt hipostatice fa]\ de cea brum\rie, culoarea cafenie este dominant\ fa]\ de cea alb\. ~n cazul Karakulului alb, culoarea este determinat\ de o gen\ incomplet epistatic\ (Nel, 1966). Conform cercet\rilor efectuate de B., Vasin, N., Giginei[vili [i al]ii, culoarea la Karakul este controlat\ de urm\toarele gene: E - gena care determin\ apari]ia culorii negre; F = gena care determin\culoareacafenie-roz; B = gena care determin\ culoarea neagr\ la toate rasele de oi; O = gena care care dilueaz\culoareaneagr\; - 272 -
CONSTANTIN PASCAL
W = gena dominant\ a culorii brum\rii, cu efect regresiv letal; R = gena care determin\ culoarea brun\; G = gena care determin\ reparti]ia zonal\ a pigmentuluipe lungimea fibrelor. Culoarea neagr\ de la Karakul - este dat\ de dou\ genotipuri diferite [i anume negru dominant [i negru recesiv. Aceste genotipuri se deosebesc `ntre ele prin faptul ca cel recesiv favorizeaz\ prezen]a culorilor maro [i sur. Datorit\ faptului c\ negru este epistatic fa]\ de cafeniu din `ncruci[area Karakului maro cu Karakulul negru `n descenden]\vor rezulta att miei negri ct [i maro. ~n scopul studierii modului de transmitere `n descenden]\ a culorii neagre, `nc\ din anul 1917 Adametz a `ncruci[at Karakulul negru cu oi Merinos Rambouillet [i a ob]inut `n F1 att miei negri ct [i maro. Aceasta demonstraz\ faptul c\ negrul de la Karakul domin\ culoarea alb\ de la Merinos [i c\ la Karakulul negru exist\ gene care determin\ culoareamaro a pielicelelor. De asemenea,cercet\rile`ntreprinsela Sta]iuneade Cercetare Katta-Kurgandin Uzbekistan scot `n eviden]\ dominan]aKarakulului , negru fa]\ de maro [i cafeniu de la ovinele cu fesa gras\. Berge (1973) este de p\rere c\ varietatea neagr\ a raselor exploatate pentru produc]ia de pielicele, mai posed\ pe lng\ perechea de gene care sintetizeaz\ pigmentul specific [i o pereche de gene a[ezate `n locusul E care, au rolul de a activa o alt\ gen\ notat\ Nk capabil\ s\ transforme negrul fibrelor de ln\ de la na[tere `ntr-un gri pe m\sura avans\rii `n vrst\. La }urcan\ transmiterea culorii negre se comport\ similar ca la Karakul. Astfel, culoarea negr\ este dominant\ asupra albului specific Merinosului,precum [i celui de la }urcana varietateaalb\, `ns\ `n cazul `ncruci[\rilor cu }igaia se comport\ invers, adic\ albul domin\ culoarea neagr\. Prin `ncruci[area p\rin]ilor heterozigo]i apar]innd raselor Karakul varietatea negr\ [i }urcana alb\, `n descenden]\ produ[ii nu vor fi `n totalitate negri ci doar 92 %, din care: 51,3 % negru uniform; 40,7 % vor prezenta diverse pete albe situate de regul\ la extremit\]i; 8 % b\l]a]i. Din `mperecherea Karakulului negru pur cu oi }urcan\ alb\, produ[ii ob]inu]i `nF1 vor avea `n totalitate culoarea neagr\ cu nuan]\ [i luciu corespunz\tor (C., Dr\g\nescu [i colab., 1970). - 273 -
Culoarea maro de la rasa Karakul este recesiv\ fa]\ de cea
neagr\, astfel din indivizi negri heterozigo]i apar [i miei maro. Prin `mperechereaindivizilor maro `ntre ei `n descenden]\rezult\ nu numai miei maro ci [i negri. Culoarea maro poate fi simpl\ cnd este dat\ `n totalitatenumai din fibre maro, sau compus\cnd sunt [i fibre negre. ~n selec]ie intereseaz\ mai mult genotpul de culoare simpl\ r\spndit\ i uniform pe corp, care `ns\ poate fi de intensit\]idiferite. ~n ]ara noastr\ mieii cu aceast\ culoare au f\cut obiectul diverselor cercet\ri, ajungndu-se la ipoteza c\ din `ncruci[area dintre indivizi maro se ob]in att miei maro uniform, ct [i maro cu fibre negre [i negri uniform. Prin `ncruci[area unui berbec maro cu oi de culoare alb\, se pot ob]ine `n descenden]\ numai miei maro, iar din `ncruci[area unui mascul Karakul maro cu oi negre descenden]a va prezenta ambele culori. Berge (1971) presupune c\ gena care induce culoarea maro este hipostatic\ fa]\ de cea care determin\ apari]ia culorii neagre. Prin ac]iuneasimultan\a genei care determin\culoareamaro [i a celei care influen]eaz\ culoarea brum\rie, se formeaz\ un amestec uniform de fibre maro [i albe care dau o colora]ie roz\. ~n cazul `n care pe acela[i genotip, gena responsabil\de apari]ia culorilor deschise se combin\ cu culoarea sur rezult\ o colora]ie briliantie. Rezultatele ob]inute ca urmare a `mperecherilor omogene la Karakulul guligaz, confirm\ faptul c\ are loc o segregare similar\, ob]inndu-se`n descenden]\att miei de culoare roz, ct [i maro. ~n vederea cre[terii cantitative a pielicelelor de nuan]\ roz, pot fi utilizate la `mperechere oi brum\rii rezultate din negru heterozigot cu berbeci maro. Astfel, `n descenden]\ produ[ii vor prezenta `n propor]ii egale culorile roz, maro, brum\riu [i neagr\. ~n situa]ia `n care se recurge la `ncruci[\ri de tip invers, adic\ oi maro x berbeci brum\riu, datorit\ dominan]ei culorii negre, produ[ii ob]inu]i vor fi de culoare neagr\ [i brum\rie. Prin `ncruci[area oilor maro cu berbeci sur vor rezulta `n descenden]\ produ[i de culoare maro heterozigo]i, ceea ce demonstreaz\c\ maro este epistatic\ fa]\ de sur. Culoarea alb\ este determinat\ de gena dominant\ pentru b\l]at fa]\ de culoarea uniform\. ~n afar\ de aceasta, B.N. Vasin admite c\ la efectivele de oi Karakul exist\ [i un alb-pur de sine st\t\tor. Steyn arat\ c\ `n toate situa]iile Karakulul alb cu pete negre pe fa]\, urechi [i membre este heterozigot `n ceea ce prive[te transmiterea culorii albe. Indivizii alb homozigo]i sunt considera]i ,,alb-pur, iar mieii recent f\ta]i au `n aparen]\ un grad u[or de pigmentare a fibrelor dispuse `n jurul - 274 -
CONSTANTIN PASCAL
ochilor, gurii [i urechii, `ns\ concomitent cu `naintarea `n vrst\ aceste fibre se depigmenteaz\.
Tabelul 51
Schema ipotetic\ de segregare a culorii negre [i maro la Karakul (I., Vintil\, 1981)
T M NB Nb nB nb NB NN BB negru NNBb negru NnBB negru NnBb negru Nb NNBB negru NNbb negru NnBb negru Nnbb negru nB NnBB negru NnBb negru nnBB maro nnBb maro nb NnBb negru Nnbb negru nnBb maro nnbb alb
~ntr-un studiu mai detaliat legat de modul de transmitere a culorilor la ovinele Karakul efectuat de Nel (1966) se arat\ c\ `n mod evident dominan]a nu poate fi complet\ `n `ntreaga serie de alele [i c\ gena alb\ de la aceast\ ras\ este incomplet epistatic\ fa]\ de cele care favorizeaz\ apari]ia `n descenden]\ a culorii negre [i maro. Rezultatele ob]inute `n urma diferitelor `mperecherisunt redate `n tabelul 52. Culoarea brum\rie. Datorit\ unor factori de natur\ genetic\ este un caracter ereditar de sine st\t\tor [i exercit\ o dominan]\ incomplet\ fa]\ de culorea alb\ [i neagr\. De asemenea, comparativ cu alte culori, la brum\riu se `ntlne[te fenomenul de pleiotropie dat fiind c\ ac]iunea uneia [i aceleea[i gene `n doz\ dubl\ determin\ exteriorizarea a dou\ caractere distincte [i anume vitalitatea [i culoarea.
Din `mperecherileheterozigote,chiar [i `n cazul celor omogene brum\riu x brum\riu, din aceea[i nuan]\ de culoare va rezulta `n descenden]\urm\toarele forme de culoare: 25 % brum\riu homozigo]i - 275 -
cu vitalitatea redus\; 25 % negri homozigo]i viabili; 50 % brum\riu heterozigo]iviabili.

Tabelul 52
Transmitereaculorilorla Karakululalb (Nel, 1971)

Sist m ul de e
Raportulde segregarea[teptat
Alb pur Alb obi[nuit 2 1 1 1 1 1 Negru 1 1 1 -
Num\rul de indivizi ob]inu]i

Alb pur 84 7 15 Alb obi[nuit 177 3 55 9 214 31 Negru 88 59 12 -
Raportulde segregare
Alb pur 0,96 1,4 1 Alb obi[nui t 2,04 0,6 0,96 0,85 1 1 Negru 1,0 1,04 1,15 1 -
Alb obi[nuit x Alb obi[nuit Alb obi[nuit x Alb pur Alb obi[nuit x Negru Negru x Alb obi[nuit Alb pur x Negru Negru x Alb pur Alb pur x Alb pur
1 1 1
Potrivit schemei redate mai jos, din `mperecherile heterogene de tipul negru x brum\riu [i invers, `n descenden]\ propor]ia va fi de 50 % miei brum\riu [i 50 % negri, rezultnd deci unraport de 1:1 ( ., M Mochnacs [i colab., 1978). Trebuie precizat faptul c\ aceast\ schem\ este valabil\ [i `n cazul variet\]ii guligaz.
Brum\riu x negru negru Ss x ss S s Ss ss ss Brun negru Guligaz x Gg x gg G g G g gg gg Guligaz negru
~n urma acestor `ncruci[\ri,mieii rezulta]i vor avea pielicelelecu `nsu[iri calitative superioare [i vitalitatea normal\. Referitor la acest tip de segregare, potrivit celor scrise de D., Contescu., citat de Mochnacs [i colab. 1987 se poate afirma c\ `n toate situa]iile culoarea brum\rie este determinat\ de o gen\ cu efect dominant fa]\ de culoarea neagr\ [i, `n consecin]\ descenden]ii de culoare neagr\ vor fi homozigo]i recesivi, iar cei brum\rii vor fi heterozigo]i. De aceea, se presupune c\ `n cadrul variet\]ii de culoare brum\rie nu ar exista oi cu homozigo]ie dominant\, de[i s-au semnalat situa]ii `n care unele oi au produs toat\ via]a numai miei brum\rii. - 276 -
CONSTANTIN PASCAL
La noi `n ]ar\, `n urma `ncruci[\rilor practicate `ntre berbeci Karakul brum\riu cu oi }urcan\ alb\, a rezultat o diversitate mare a culorilor. Aceast\ diversitate este indus\ [i datorat\ heterozigo]iei Karakululu brum\riu, ct [i particularit\]ilor de culoare `ntlnite la oile i mame. Dintr-un astfel de tip de `ncruci[are `n descenden] din F1, a culorile `ntlnite sunt: brum\rie, neagr\, maro, alb\ [i b\l]at\. ~n F2 se va reduce num\rul de miei de culoare b\l]at\, nu vor mai ap\rea cei de culoare maro [i alb\, `ns\ va cre[te cu 75 % num\rul mieilor de culoare brum\rie. Privitor la transmiterea ereditar\ a unor `nsu[iri calitative ale buclajului, potrivit valorilor determinate pentru coeficientul de heritabilitate, acestea pot fi `ncadrate `n grupa celor cu o heritabilitate redus\, excep]ie f\cnd tipul de bucl\ care are o valoare calculat\ pentru h2 cuprins\ `ntre 0,41 [i 0,58 (tabelul 53).
Tabelul 53
Heritabilitateaunor `nsu[iri calitative ale pielicelelor

~nsu[irea Tipul buclei Dimensiuneabuclei Lungimea fibrelor Grosimea fibrelor Calitatea fibrelor M\rimea buclelor Desimea buclajului Model rea buclajului a Luciul buclajului h2 0,36 0,29 0,37 0,24 0,27 0,22 0,35 0,17 0,24
4.4.10.CAUZ E FAVORIZANT E {I MODALIT|}I DE PREVENIR E {I REDUCER E A APARI}IEI FACTORULUI LETAL LA MIEII KARAKUL BRUM|RIU
Pierderile cauzate de apari]ia factorului letal `n cadrul efectivelor de culoare brum\rie se ridic\ anual la peste 30 %. ~n mod curent, aceste pierderi apar deregul\ cu o inciden]\ m\rit\ atuncicnd se practic\ timp `ndelungat `mperecherile omogene `ntre parteneri de culori deschise. Potrivit estim\rilorformulate pn\ `n prezent, se presupune c\ anual se pierd prin mortalitate 80 % din produ[ii rezulta]i din `mperecherea p\rin]ilor brum\riu deschis; 40 % din indivizii proveni]i din p\rin]i brum\riu normal [i cca 10 % din brum\riu `nchis. - 277 -
Apari]ia factorului letal sau a mieilor albinoizi se datoreaz\ unor gene care determin\ moartea zigotului sau a individului pe durata dezvolt\rii sale. Genele care induc apari]ia acestui aspect au fost denumite gene letale, iar fenomenul ca atare poart\ denumirea de letalitate Practic apari]ia acestui fenomen reprezint\rezultatulcontopirii . celulelor sexuale ale p\rin]ilor brum\rii, purt\tori ai aceleia[i deregl\ri patologice. Experien]ele vaste [i am\nun]ite intreprinse de c\tre G.K., Constantinescu (1932), Diakov, Kr`mskaia (1934) [i al]ii, au scos `n eviden]\ faptul c\ mieii brum\riu deschis homozigo]i au o vitalitate redus\ [i practic propor]ia apari]iei acestei anomalii se analizeaz\ prin observa]ii directe asupra unor modific\ri [i caracteristici ap\rute la exterior. Recunoa[terea mieilor albinoizi. Mieii purt\tori ai factorului letal, datorit\ faptului c\ fibrele albe ce compun buclajul sunt `ntr-un procent mai mare, au inveli[ul pilos de culoare brum\rie foarte deschis\ [i `n special la extremit\]i. De asemenea, `n scopul identific\rii mieilor purt\tori ai factorului letal se apreciaz\ [i intensitatea pigmenta]iei pielii, unghiilor, irisului, n\rilor, buzelor, boltei palatine [i a limbii. Cu ct pigmenta]ia acestor regiuni este mai intens\, cu att [i vitalitatea mieilorrespectivi este mai ridicat\. Totodat\, ace[ti miei pot fi identifica]i [i datorit\ faptului c\ prezint\ pielea buretoas\, urechile str\vezii, irisul gri-deschis-vn\t, debilitate constitu]ional\, capacitatea de asimilare redus\, mobilitate diminuat\, inapeten]\ [i tulbur\ri gastro-intestinale. Dezvoltarea corporal\ a mieilor purt\tori ai factorilui letal este anevoioas\,iar datorit\ reduceriiproceselor de oxidare [i re]inere a apei `n ]esuturi, dezvoltarea corporal\ ulterioar\ se reduce treptat pn\ la stagnare. Pierderilede miei `n raportcu tipul de `mperechere (N., Giginei[vili., 1971)
Tabelul 54
Brum\riu omogen f\r\ albinoizi Brum\riu omogen cu albinoizi Brum\riu heterogen Negru heterogen
223 128 825 1100
Pierderi prin mortalitate (%) ~n aintede Dup\ `n]\rcare `n]\rcare La 10 luni 2,69 26,90 5,40 5,32 12,26 17,55 0,97 1,22 2,19 1,00 0,12 1,82
Total 18,78 35,11 4,38 3,64
- 278 -
CONSTANTIN PASCAL
~n rndul mieilor albinoizipierderilecele mai mari se `nregistraz\ `n jurul vrstei de 60 - 100 zile [i `n mod deosebit dup\ `n]\rcare cnd, furajarea se face exclusiv pe baza altor categorii de furaje. ~n foarte pu]ine cazuriace[ti miei pot ajunge pn\ la vrsta de reproduc]ie. Tulbur\rile func]ionale specifice mielor albinoizi vizeaz\ cu prec\dere func]ia de nutri]ie, organele principale [i metabolismul general. Asupra originii cauzelor favorizante ale acestei maladii s-au emis diverse ipoteze. Astfel, prim\ ipotez\ are la baz\ disfunc]ia ce apare la nivelul sistemului neurovegetatv, iar o alta pune accent pe i natura ereditar\ privind existen]a unor factori letali sau semiletali sub form\ homozigot\. ~ns\, indiferent de natura [i factorii favorizan]i ai factorului letal, `n multe cazuri moartea mieilor albinotici poate surveni `nc\ din prima s\pt\mn\ de via]\ deoarece are loc o sl\bire a tonusului musculaturii digestive care, datorit\ deregl\rilor majore survenite la nivelul sistemului nervos vegetativ cap\t\ un caracter atrofic. Din aceast\ cauz\, laptele supt trece cu u[urin]\ din cheag `n foios [i invers f\r\ a fi coagulat deoarece, fermen]ii specifici digestiei [i labfermentul lipsesc sau se g\sesc `n cantit\]i reduse. Astfel, hrana netriturat\ r\mne blocat\ `n stomacul glandular [i `n special `n regiunea piloric\, netrecnd `n duoden. ~n aceste condi]ii, la care se adaug\ [i influen]a indus\ de prezen]a unei bogate microflore de putrefac]ie -infuzorii lipsind- se produce o dezechilibrarea proceselor de asimila]ie [i, concomitentcu producerea unor cantit\]i sporite de gaze [i acizi, are loc o blocare a stomacului. Stomacul glandular se m\re[te brusc de cca. 10 ori, favorizndsub]iereapere]ilor,congestionarea mucoasei,apari]iaunor zone cu ulcera]ii, hiperemii, microhemoragii[i chiar leziuni necrotice. Rumenul de regul\ este gol sau con]ine cantit\]i infime de lichide [i resturi alimentare, `ns\ datorit\ lipsei infuzorilor are loc o cre[tere a cantit\]ilor de gaze ce p\trund la acest nivel, producnd o m\rire a volumului rumenului de aproximativ dou\ ori. De asemenea, intestinele sunt balonate [i goale [i prezint\ mucoasa congestionat\[i cu invagin\ri pronun]ate. Totalitatea acestor deregl\ri, produc modific\ri majore la nivelul individului. Acesta cap\t\ forme rotunjite, devine limfatic, apatic, caut\ locuri umbrite, uneori devine agitat, apar [i unele manifest\ri nervoase de natur\ tetanic\ [i `n final survine moartea. Inciden]a mortalit\]ilor este mai mare `n timpul lunilor de var\ cnd temperaturile sunt ridicate. - 279 -
Adep]ii care sus]inc\ letalitatea este datorat\ existen]ei genelor letale, afirm\ c\ `n practica cre[terii oilor brum\rii nu sau ob]inut linii pure, ci doar indivizi homozigo]i care nu se `mboln\vesc `n totalitate [i care, uneori din cauza unei ,,letalit\]i recesive pot suprave]ui pn\ la vrsta de reproduc]i . D., Contescu (1941) [i Schfer (1960) afirmau c\ `n e stare heterozigot\aceste gene letale nu mai sunt nocive,iar Nell [i Law (1935) sus]ineau c\ viabilitatea oilor brum\rii este datorat\ faptului c\ doar apoximativ 75% din num\rul total al mieilor homozigo]i dispar. Cu acelea[i exterioriz\ri [i `n acelea[i propor]ii fenomenul de letalitate apare[i la indivizii proveni]i din `mperecherile omogene de la Karakulul alb. Deosebirea const\ `n faptul c\ anomalia similar\ brum\riului se manifest\ mult mai trziu, dup\ ce animalele au produs c]iva miei. Astfel, gena care induce apari]ia culorii albe de la aceast\ varietate de culoare, este incomplet epistatic\ fa]\ de genele de la Karakulul negru [i cel maro. ~ns\ datorit\ faptului c\ de la o anumit\ oaie s-a ob]inut la dou\ na[teri un miel normal [i apoi unul purt\tor al factorului letal, ridic\ multe semne de `ntrebare [i se pare c\, `n exteriorizarea acestei maladii, un rol important `l joac\ nivelul [i tipul de alimenta]ie deoarece, s-a constatat c\ `n anii cu vegeta]ie bogat\ apari]ia maladiei se reduce. Cu toate acestea, se apreciaz\ c\ factorul ,,alimenta]ie are o influen]\ favorizant\ [i nu determinant\. Identificarea mieilor purt\tori ai factorului letal. Mieii albinoizi odat\ ap\ru]i ridic\ spre rezolvare dou\ probleme majore: identificarea[i prevenirea apari]iei `n continuare a acestora. Identificarea mieilor purt\tori ai factorului letal `nc\ din primele zile de la na[tere, permite valorificarea pielicelelor cnd `nc\ `nsu[irile buclajului, de[i este inferior, contribuie la exprimarea unei anumite valori comerciale. De asemenea, identificarea [i sacrificarea acestor miei permite ob]inerea unei produc]ii suplimentare de lapte marf\. Mieii albinoizi pot fi identifica]i prin mai multe procedee. ~n acest sens, ace[tia pot fi depista]i pe baza analizei datelor din eviden]ele zootehnice [i `ndeosebi a celor ce se refer\ la p\rin]ii care au mai produs astfel de miei, sau pe baza aprecierii gradului de intensitate a pigmenta]iei pielii [i `nveli[ului pilos la indivizii recent f\ta]i, avnd `n vedere rela]iile ce se stabilesc `ntre acestea [i gradul de vitalitate. ~n scopul identific\rii timpurii a mieilor albinoizi N., Giginei[vili a elaborat metoda ,,ROJ (Ranevo Opredelenie Jisneistoikost), care i `n traducere `nseamn\ Determinarea Timpurie a Vitalit\]ii (DTV). Metoda se bazeaz\ pe identificarea mieilor purt\tori ai factorului letal pe baza analizei gradului de pigmentare a `nveli[ului pilos, pielii, mucoasei v\lului palatin, genelor, limbii, buzelor, nasului, conjunctivei [i ochilor. - 280 -
CONSTANTIN PASCAL
Aplicarea corect\ a acestei metode cu prilejul aprecierilor fenotipice, permite identificarea `nc\ de la na[tere a peste 80 % din mieii albinoizi, iar cei r\ma[i neidentifica]i dispar `n perioada urm\toare [i `ndeosebi dup\ `n]\rcare. Datorit\ acestor neajunsuri, `n scopul ob]inerii unor pielicele brum\rii de nuan]e dorite [i cu `nsu[iri valoroase ale buclajului este necesar\ supravegherea permanent\a `mperecherilor omogene timp de cca. 3 - 4 genera]ii pentru a preveni fixarea aomaliilor patologice specifice mieilor albinoizi. Astfel,prevenirea apari]iei acesteianomalii este posibil\ prin identificareaoilor care ì produc [i eliminarealor de la reproduc]iesau dirijarea acestora fie spre `mperecherileheterogenecu berbeci brum\riu `nchis ori negri, fie spre `ns\mn]area artificial\ a acestora cu amestec de material seminal recoltat de la mai mul]i reproduc\toriapar]innddeferitelorvariet\]i de culoare. Prin practicarea `mperecherilor heterogene de tipul Karakul negru x Karakul brum\riu, pielicelele ob]inute prezint\ `n marea lor majoritate un buclaj valoros, situat foarte aproape din punct de vedere calitativ de cel ob]inut din `mperecherea Karakul brum\riu `nchis x Karakul brum\riu normal, sau din `mperecherile omogene. Nuan]a culorii la miei proveni]i din primul tip de `mperechere va fi: deshis\ la 15 %; mijlocie la 72 %; `nchis\ la 13 %; iar buclajul va fi mijlociu la peste 68 % din num\rul total de indivizi. La peste 50 % din indivizi, pielicelele negre provenite din `mperecherileheterogenevor avea buclajul de calitate inferioar\ datorit\ faptului c\ lungimea prea mare a fibrelor dau bucle `nalte, cu grad de `nchidere redus [i cu o elasticitate diminuat\. Pentru men]inerea nuan]ei [i `nsu[irilor valoroase ale buclajului [i prevenirea apari]iei mieilor albinoizi, majoritatea autorilor (V., Stoianovskaia., B., Vasin, V., Taft\, M., Mochnacs), recomand\ `ns\ ca oile brum\rii s\ fie `mperecheate numai cu berbeci negri, proveni]i de la unul sau ambii p\rin]i brum\rii, sau invers, adic\ a oilor negre provenite din unul sau ambii p\rin]i negri heterogeni cu berbeci brum\rii. Utiliznd acest sistem, `n fiecare genera]ie se reduce propor]ia mieilor brum\rii cu vitalitate sc\zut\ (tabelul 55).
- 281 -
Produc]ia de pielicele Tabelul 55
Reparti]ia procentual\ a mieilor brum\rii proveni]i din `mperecheriomogene [i heterogene (Zakirov [i colab., 1975)
Culoarea [i nuan]a la indivizii ob]inu]i (%)
B. deschis Brum\riu alb\strui Brum\riu alb\striu Brum\riu normal de culoare brum\rie; din p\rin]i brum\riu alb\strui; Brum\riu alb\striu Negru de culoare brum\riu alb\strui; din p\rin]i negri; Argin - tiu Albstru M\rg\ritar Grafit Sidef C\runt Brum\rui `nchi s 2,6 28,3 17,2 Negru
Uniformi -tatea culorii
383 275 157
1,2 2,3 3,2
6,0 4,5 3,5
70,0 44,8 59,4
12,6 4,0
10,5 6,2
3,6 2,0
2,0 -
1,3 9,0 4,5
94,8 66,4 71,2
Brum\riu normal
407
1,9
3,7
62,4
5,6
8,4
4,7
10,8
2,8
74,6
Din datele prezentatese poate constata c\ `n cazul `n care unul dintre p\rin]i este de culoare neagr\, atrage [i o reducere a num\rului mieilor de culoare brum\rie cu reflexe alb\strui. De asemenea, `n scopul cre[terii vitalit\]ii mieilor cu rezultate bune, se poate trece la `mperechereaheterogen\ a oilor brum\rii cu berbeci negri proveni]i din ambii p\rin]i negri. ~n cazul oilor negre provenitedintr-un p\rinte brum\riu,acestea se vor `mperecheanumai cu berbeci negri rezulta]i din `ncruci[area p\rin]ilor negri, iar indivizii din descenden]a ob]inut\se vor `mperecheanumai cu parteneribrum\rii.
4.4.11.SELEC}IA OVINELOR PENTRU PRODUC}IA DE PIELICELE

Comparativ cu alte produc]ii, `n cazul celei de pielicele, selec]ia se face pe baza `nsu[irilor calitative ale `nveli[ului pilos la mieii recent f\ta]i. Datorit\ faptului c\ `n marea lor majoritate principalele `nsu[iri calitative de care depinde valoarea comercial\ a pielicelei au un coeficient de heritabilitate destul de ridicat (h2 = 0,3 0,7) aplicarea selec]iei fenotipice dup\ performan]ele proprii se dovede[te adesea destul de eficient\. Sunt testa]i pentru calitatea pielicelelor numai berbecii de ras\ Karakul cu origine cunoscut\ [i doar cei care cu prilejul aprecierilor fenotipice proprii au `ndeplinit cerin]ele minime de `ncadrare `n clasa Recod sau Elit\ [i s\ fie `n vrst\ de cel mult 3 ani [i jum\tate. - 282 -
CONSTANTIN PASCAL
Testarea pentru produc]ia de pielicele se efectueaz\ la rasa Karakul pentru varietatea neagr\ [i brum\rie; la }urcan\ doar varietatea brum\rie, precum [i meti[ii rezulta]i din `ncruci[\rile berbecilor din rasa [i variet\]ile amintite cu oi }urcan\ varietatea neagr\ [i brum\rie. ~n acest ultim caz, scopul major este reprezentat de verificarea puterii de transmitere `n descenden] a caracterelor valoroase `n cazul practic\rii \ `ncruci[\rilo cu oi de ras\ }urcan\. ~n vederea stabilirii calit\]ii r descenden]e provenite de la berbecu testat se au `n veder produ[i de i l e i ambel sexe. e Aprecierea valoarii de ameliorare se face folosind metoda compar\rii cu contemporanii [i se exprim\ fie prin diferen]a absolut\ dintre punctajul mediu realizat de contemporani [i cel al descenden]ilorberbecului apreciat, fie `n valori relative. ~n func]ie de valoarea de ameliorare se stabile[te [i destina]ia berbecilor testa]i. Categoriile `n care sunt `ncadra]i `n func]ie de valoarea de ameliorare sunt: ameliorator cnd VA este mai mare de 101%; indiferen]i cnd VA are valori cuprinse `ntre 99 [i 100,9 %; cu decizie amnat\ cnd VA are valori `ncadrate `ntre 98 [i 98,9 %; `nr\ut\]itori cnd VA are valori mai mici de 97,9 %. Sunt re]inu]i spre a fi folosi]i la reproduc]ie doar berbecii amelioratori, cei cu decizie amnat\ pot fi utiliza]i doar la oile cu valoare zootehnic\ mai redus\ [i doar `n cazul `n care num\rul de berbecilor din prima categorie sunt insuficien]i.
4.4.12.TEHNIC A RECOLT|RII {I CONSERV|RII PIELICELELOR

Calitatea pielicelelor [i `ndeosebi valoarea acestora, depinde `n mare parte de stabilirea momentului optim de sacrificare a mieilor precum [i de condi]iile de recoltare [i conservare a lor. Momentul optim de sacrificare al mieilor, este condi]ionat de gradul de dezvoltare a buclajului lor la na[tere. Aprecierea momentului optim de sacrificare se face de regul\ `n func]ie de evolu]ia principalelor `nsu[iri ale pielicelelor [i depinde `n mare m\sur\ de persoana care urm\re[te evolu]ia dezvolt\rii ulterioare a `nveli[lui pilos [i al buclajului dup\ na[tere. ~n cazul `n care dezvoltare `nveli[ulu pilos permit men]inere `n via]\ a a i e a mieilor `nc\ 2 - 4 zile de la na[tere concomiten cu `naintare `n vrst\ are , t a loc [i o cre[ter a suprafe]e totale a pielicelelo [i implici a suprafe]e utile, e i r t i aspect deosebi de importan din punct de vedere economic. t t De regul\ la ras\ }urcan\ varietatea brum\rie [i meti[i, datorit\ faptului c\ la na[tere mieii prezint\ `nveli[ul pilos mai dezvoltat, `n multe - 283 -
cazuri, trebuie sacrifica]i `nc\ din prima zi deoarece, buclajul este mai mare [i au fibrele din bucl\ mai lungi. ~n situa]ia `n care exist\ [i miei care au o pielicic\ lipsit\ de valoare comercial\ [i estetic\, ace[tia trebuie men]inu]i `n perioada de al\ptare [i apoi dirija]i spre `ngr\[are deoarece sacrificarea lor imediat dup\ na[tere este neeconomic\. Sacrificarea mieilor se face prin practicarea unei incizii longitudinalede 4 - 5 cm `n partea inferioar\ a gtului, dup\ care se sec]ioneaz\ vena jugular\ pentru scurgerea sngelui. Se cere mult\ aten]ie pentru a prevenimurd\rireapieliceleicu snge. ~n eventualitatea `n care se constat\c\ pielicicaprezint\`n unele zone pete sangvinese va trece imediatla sp\lareacu ap\ rece. Dup\ scurgerea sngelui, printr-o incizie practicat\ la nivelul jaretului de la piciorul drept posterior, se trece la insuflarea aerului cu ajutorul unei ]evi din plastic sau trestie. P\trundereaaerului `nlesne[te jupuirea, f\cnd astfel ca pielicica s\ se deta[eze mai u[or de corp. Pentru repartizarea uniform\ a aerului sub piele, `n timpul umfl\rii, corpul mielului este lovit din loc `n loc peste abdomen [i alte regiuni. Dup\ terminareaacestor opera]iunicorpul mielului se atrn\ de membrul posteriordrept, cu capul `n jos de un cui la `n\l]imeade lucru a omului, apoi se trece la jupuireapropriu-zis\. ~n scopul ob]inerii unor pielicele cu forme regulate trebuiesc respectateregulile jupuitului,f\cndu-se`n acest scop mai multe incizii. Prima incizie este una longitudinal\ [i porne[te de la nivelul buzei inferioare, continu\ pe mijlocul gtului, pieptului, abdomenului,cozii [i sfr[e[te la vrful cozii. A doua incizie este efectuat\ de la unghiile membrelor anterioare, pe mijlocul p\r]ii interne pn\ la stern; aceast\ incizie o inersecteaz\ pe cea practicat\ longitudinal. A tereia incizie pleac\ de la unghiile membrelor posterioare pe , mijlocul p\r]ii inetrne, pn\ `n regiunea ingvinal\; [i aceast\ incizie o interzecteaz\ pe cea practicat\ longitudinal. Ultima incizie, este una circular\ [i se efectueaz\ `n jurul anusului. ~n afar\ de ultima incizie, Fig. 82. Inciziile practicate celelalte trebuie f\cute `n linie dreapt\ `n vederea recolt\rii astfel `nct, partea stng\ s\ aib\ pielicelelor aceea[i suprafa]\ [i s\ fie simetric\ cu cea dreapt\. - 284 -
CONSTANTIN PASCAL
Jupuirea mieilor se execut\ manual cu ajutorul pumnului, folosind exclusiv for]a bra]ului. De cu]it se face uz doar `n situa]ia `n care `n anumite regiuni pielea ader\ prea tare la corp (cap, extremit\]ile membrelor, etc). La cap, pielea se deta[eaz\ cu tot cu baza urechilor, r\mnnd ata[ate de pielicic\ [i p\r]ile exterioare ale pavilionului urechii.
Fig. 83. Fazele de recoltare a pielicelelor
Dup\ jupuire, se `ndep\rteaz\ de pe pielicica recoltat\ eventualele resturi de carne, gr\sime [i pete de snge. Conservarea pielicelelor efectuat\ `n bune condi]ii, contribuie la men]inerea nealterat\ a calit\]ii buclajului [i la calitatea pielii ca atare. ~n acest scop, `n vederea stop\rii dezvolt\rii microorganismelor cu ac]iune dezintegrant\[i `n special a celor de putrefac]ie cu ac]iune direct\ asupra proteinelor solubile din piele, imediat dup\ recoltare pielicelele trebuie supuse conserv\ii, folosind `n acest sens diferite r metode. Conservarea pielicelelor se poate face prin una din metodele urm\toare:uscare,s\rare-uscare, saramurare. Conservarea pielicelelor prin uscare este o metod\ cu utilizare larg\ `n ]\rile asiatice din ex-URSS, Mongolia, Afganistan [i altele, deoarece permite ob]inerea unor rezultate mai bune atunci cnd se asigur\ [i o depozitare corespunz\to are. Conservarea prin uscare este precedat\ de o cur\]ire a pielicelelor de diferite impurit\]i, dup\ care acestea vor fi `ntinse la uscat `n locuri umbrite [i aerate. Aceast\ ac]iune se consider\ `ncheiat\ doar atunci cnd procentul de ap\ scade la 10 - 12%. Este contraindicat\ expunerea direct\ a pielicelelor la soare [i `ndeosebi `n zilele toride deoarece, eliminarea apei se face imediat [i `n scurt timp, inducnd o anumit\ fragilitate [i predispunere la rupere a pielicelelor, iar fascicolele de elastin\ [i de colagen de la nivelul dermei se cornific\. - 285 -
Conservarea prin s\rare-uscare reprezint\ o metod\ eficient\ ,
deoarece asigur\ o bun\ protec]ie a buclajului, luciului [i elasticit\]ii pielii. Metodologia const\ `n `ntinderea pielicelei pe o suprafa]\ plan\, apoi se presar\ pe derm\ o anumit\ cantitate de sare, calculndu-se`n acest sens cca. 15 % din greutatea acesteia, insistndu-se mai mult la extremit\]i deoarece, `n aceste zone pielicica cedeaz\ mai u[or la putrefac]ie. Sarea folosit\ trebuie s\ fie curat\, s\ nu con]in\ s\ruri de calciu, magneziu sau fer [i s\ fie u[or grunjoas\. Dup\ 2 - 4 zile de la prima s\rare pielicica se scutur\ [i se res\reaz\din nou, utilizndu-sede aceast\ dat\ cca. 10 % din greutatea acesteia,apoi se pot depozitasub form\ de stiv\ a[ezate una peste alta cu partea buclajului `n afar\. Din dou\ `n dou\ zile, la pielicelele din stiv\ se controleaz\temperatura, `n cazul `n care se constat\c\ acestease iar `nc\lzesc vor fi scoase afar\ [i aerisite timp de 2 - 3 ore, dup\ care se res\reaz\ [i vor fi stivuite din nou. Timpul de men]inere a pielicelelor `n stiv\ nu trebuie s\ dep\ [easc\ 5 - 7 zile, dup\ acest interval vor fi scuturate [i dispuse `n spa]ii ventilate [i umbrite `n care temperatura exterioar\ nu dep\[e[te 230C - 250 C. Dup\ uscare pielicelele vor fi controlate fiecare separat, verificndu-se integritatea, dup\ care vor fi adunate `n pachete de 10 buc\]i `n func]ie de culoare, nuan]\, suprafa]\ [i apartenen]a acestora la o anumit\ ras\ sau categorie de meti[i. Conservarea prin saramurare Reprezint\ un procedeu mai . pu]in utilizat [i const\ `n introducereapielicelelor recoltate `ntr-o solu]ie de saramur\ cu 40 % sare. Saramurarea se efectueaz\ `n vase din lemn [i are o durat\ de cca., 5 - 8 zile, dup\ care se usuc\ `n acelea[i condi]ii ca [i la procedura descris\ la conservareaprin s\rare - uscare. ~n cazul `n care se constat\ c\ pe suprafa]a ocupat\ de buclaj sunt unele impurit\]i, acestea vor fi `ndep\rtate prin scuturare [i cur\]are manual\ (sensul va fi `n direc]ia `nrul\rii fibrelor [i buclelor), cu perii, rumegu[ de fag, f\in\ de porumb, cioc\l\i, etc. Dup\ cur\]ire, pielicelele vor sortate [i `mpachetate cu buclajul fi la buclaj, pe culori [i alte caracteristicide calitate. ~ndiferent de metoda utilizat\ `n conservare, dup\ uscare pielicelele vor fi p\strate `n camere uscate [i bine ventilate. Ulterior pielicelele vor fi supuse procesului de arg\sire [i vor trece printr-o serie de opera]ii de prelucrare care, au scopul men]inerii la nivel superior a unor `nsu[iri cum ar fi: calitatea fibrelor din bucl\, `nsu[irile buclei, `nsu[irile buclajului [i calitatea pielii. - 286 -
CONSTANTIN PASCAL
4.5. PRODUC}I A DE PIEI {I BL|NURI

4.5.1.IMPORTAN}A PRODUC}IEI DE BL|NURI
Dup\ sacrificare sau dup\ moartea ovinelor, prin jupuire se ob]ine pielea, care la adulte este acoperit\ cu ln\ mai lung\ sau mai scurt\ (`n func]ie de timpul trecut de la ultima tundere) [i cu mi]e sau ln\ la tineret. Aceste piei mai sunt denumite [i bl\nuri de oaie [i au o larg\ `ntrebuin]are `n industrie, fiind utilizate la confec]ionarea cojoacelor, scurtelor de blan\, hainelor de nutret sau lutret, c\ciulilor, gulerelor [i c\ptu[elilor pentru haine de iarn\. A[a cum o confirm\ [i izvoarele istorice, utilizarea bl\nurilor de ovine precum [i a celor recoltate de la alte specii de animale la confec]ionarea articolelor de `mbr\c\minte, `nc\l]\minte, `mpodobire de precum [i `n alte scopuri, a `nceput cu multe milenii `naintea erei noastre. Pe parcursul timpului, evolu]ia prelucr\rii pieilor a trecut de la `ndeletnicirea de familie la me[te[ug [i apoi la industrie. {tiin]a `ncepe s\-[i aduc\ aportul prin tehnologiile specifice de prelucrare a pieilor abia c\tre sfr[itul secolului al XVII -lea cnd au ap\rut primele tehnologii de t\b\cire bazate pe tanan]ii sintetici care confer\ pieilor `nsu[iri superioare. Ast\zi, `n tehnologiile de prelucrare a pieilor [i bl\nurilor, pe lng\ tanan]i se folosesc [i diverse materiale grase [i multe altele auxiliare, cu structuri chimice [i propriet\]i dintre cele mai diverse care permit ob]inerea unei game largi [i diferite sortimente de piele. Datorit\ faptului c\ pieile de ovine sunt u[oare, c\lduroase, igienice, rezistente,durabile [i pl\cute la purtat, acestea s-au impus `n industrie chiar [i `n codi]ii de plin proces tehnologic a `nlocuitorilor sintetici.La baza acestorcaracteristici valoroaseale pieilor de ovine stau `nsu[irile calitative ale lnii [i altele care confer\ pielii ca atare grosimea, rezisten]a, densitatea, suple]ea [i elasticitatea, iar articolelor de comer] un aspect deosebit, durabilitate [i un tu[eu pl\cut.
- 287 -
Produc]ia de piei [i bl
4.5.2. CONSERVAREA PIEILOR BRUTE DE OVINE

Pielea proasp\t jupuit\ de pe animal, denumit\ [i piele crud\ sau verde, `nainte de a fi expediat\ `n vederea prelucr\rii [i utiliz\rii ulterioare `n fabrici [i ateliere, frecvent este conservat\ prin diferite metode. Conservareaprimar\ este absolut obligatorie,deoarecebacteriile de putrefac]iece se dezvolt\ pe pielea crud\, `n lipsa conservan]ilorau un ritm de diviziunefoarte mare, iar maximumde popula]ieeste atins `n 24 ore. De aceea, se recomand\ca efectuareaconserv\riis\ `nceap\ `n primele6 ore de la sacrificareaanimalului. Procesulde degradarea pieilor `ncepe cu proteineleglobulare[i mucopolizaharidele, continu\ apoi cu colagenul solubil, iar `n final are loc [i degradareacolagenuluiinsolubil.Foarte sensibilla atacul bacterian este stratul de leg\tur\ dintre epiderm\ [i derm\. De regul\, degradarea `ncepe cu alterarea stratului bazal al epidermei care prin fragmentare favorizeaz\ p\trundereabacteriilor `n derm\. Acestea p\trund mai `ncet prin partea cu `nveli[ulpilos [i mai rapid dinspre partea c\rnoas\. ~n SUA s-au realizatinstala]iimodernede mare capacitate`n care pieile crude sunt prelucrate sub form\ de piele gelatin\, se t\b\cesc `n crom apoi se storc, dup\ care `n aceast\stare sunt ambalate[i expediate fabricilorde piel\rie unde sunt prelucrate`n continuarepn\ la ob]inerea produsului finit. Acest procedeu este mai economic deoarece elimin\ toate opera]iile de conservare, precum [i defectele cauzate de conservareaca atare [i depozitare.Tot `n SUA atunci cnd pieile brute sunt conservate,aceasta se realizeaz\fie prin deshidratare[i cob\rrea pH-ului la valori puternic acide, fie prin c\borrea temperaturii pieilor sub 00 C. ~n alte zone de pe mapamond, din cauza condi]iilor locale, metodele de conservare difer\ de la ]ar\ la ]ar\. Astfel, `n Australia [i Africa, majoritatea pieilor de ovine sunt conservate prin uscare. ~n India, pieile sunt conservate prin uscare [i s\rare pe uscat (,,Kipse-le). ~n acest sens, pieile uscate sunt unse cu o past\ format\ din sulfat de sodiu [i argil\ sau nisip fin [i se numesc ,,Kipse acoperite sau sunt tratate cu un extract vegetal [i se numesc ,,Arsenic-Kipse . ~n ]ara noastr\ pentru conservarea pieilor de ovine [i caprine se folose[teconservarea prin uscare,s\rare [i s\rare-uscare . - 288 -
CONSTANTIN PASCAL
Conservarea pieilor prin uscare. Acest procedeu este cel mai vechi [i cel mai simplu de aplicat. Utiliznd aceast\ metod\ de conservare se urm\re[te realizarea unei anumite deshidrat\ri a pielii `n vederea opririi proceselor de degradare. Al\turi de pieile de ovine, se preteaz\ la acest tip de conservare [i cele de caprine [i de vnat care, datorit\ grosimii [i microstructurii specifice nu sufer\ modific\ri majore ce pot influen]a negativ calitatea lor. ~n vederea realiz\riiacestui tip de conservareo aten]ie deosebit\ se va acorda parametrilor specifici (temperatur\, umiditate, circula]ia aerului)care trebuie stabili]i`n a[a fel `nct s\ se realizezeo uscare lent\. Uscarea se realizeaz\`n spa]ii bine ventilate [i ferite de influen]a direct\ a soarelui[i la temperaturisub 250 C. Uscarea`n aer liber este o opera]iede lung\ durat\ realizndu-se 2 - 2 zile cnd temperaturase `n 0 0 `ncadrez\ `ntre limitele 20 [i 25 C [i `n 4 zile la temperaturi variabile `ntre 150 [i 180 C. Anticipatprocesuluide uscare, pieile se vor cur\]a de resturilede carne [i gr\simiaderente,apoi sunt atrnatepe bare de lemn, de-a lungul liniei mediane, cu dermul `n exterior. La sfr[itul usc\rii umiditateascade la 12 - 15 %. Conservarea pieilor prin s\rare. S\rarea reprezint\ o metod\ eficient\ de conservare a pieilor [i const\ `n tratarea acestora cu sare. ~n prima faz\ a procesului de conservare, are loc difuzia s\rii `n pielea crud\ dup\ care urmeaz\ procesul de deshidratare. Metologia de lucru este identic\ cu cea descris\ la conservarea pielicelelor. Deoarececlorura de sodiu face parte din grupa s\rurilor neutre a c\ror ioni se hidrateaz\puternic,efectulprodus este cel de deshidratare a pielii. Acest efect este cu att mai pronun]atcu ct concentra]ia`n sare este mai mare, `ns\ la anumite limite se realizeaz\ un echilibru `ntre umiditateapielii [i concentra]ias\rii neutre. De asemenea,clorura de sodiu ca agent de conservareare [i un efect antiseptic deoarece, induce [i deshidratareamicroorganismelor [i prin aceasta coagulareaprotoplasmei celulare,precum [i modificarea lor sistemului enzimatic specific acestor . Mai mult dect att, clorura de a sodiu re]ine bioxidul de carbon nepermi]ndastfel dizolvarea`n mediul respectiv a unei cantit\]i mari de oxigen, creind condi]ii improprii dezvolt\rii bacteriilor aerobe care, dup\ cum se [tie, sunt principalii agen]i de degradaremicrobian\a pieilor. Referitor la dezvoltarea bacteriilor, trebuie f\cut\ precizarea c\ acestea se `nmul]esc `n condi]ii optime atunci cnd mediul lor de via]\ creaz\ o presiune osmotic\ aproximativ echivalent\ cu cea intracelular\.
- 289 -
Hasum consider\ c\ sarea inhib\ dezvoltarea bacteriilor prin ionul Na+, iar ac]iunea sa este inhibat\ de prezen]a ionilor de Ca2+ [i Mg2+. Conservarea pieilor prin s\rare-uscare reprezint\ o combina]ie `ntre s\rare [i uscare. Imediat dup\ sacrificarea animalului, pielea se `ntinde bine [i apoi se purcede la prima s\rare, utiliznd `n acest scop o cantitate de sare reprezentnd cca. 15 % din greutatea pieilor crude. Apoi, pieile s\rate sunt stivuite prin a[ezare cojoc la cojoc. S\rarea a doua se face `n acela[i mod, `ns\ la un interval cuprins `ntre 24 [i 48 ore de la prima s\rare dup\ care, se trece la o nou\ restivuire a pieilor. S\rarea preliminar\ `mpiedic\ procesele de cornificare [i de putrefac]ie a pieilor brute, `nlocuind astfel primele stadii de uscare a acestora. Apoi, prin uscare umiditatea se reduce treptat, iar concentra]ia s\rii se m\re[te. Cnd solu]ia devine saturat\, sarea cristalizeaz\ att `n interior ct [i la suprafa]a pielii. ~n final umiditatea pieilor s\rate [i uscate este de 18 - 20 %. Referitor la eventualele modific\ri ce pot surveni prin conservare [i depozitare, pieile conservate `n acest fel ocup\ o pozi]ie intermediar\ `ntre cele s\rate [i cele uscate [i au mai pu]ine defecte comparativ cu pieile conservate exclusiv uscare. prin
4.5.3. FACTORII CARE INFLUEN}EAZ| CALITATEA PRODUSELOR DIN PIELE

Conform standardelor `n vigoare, calitatea pieilor se stabile[te `n func]ie de ras\, categoria de vrst\, suprafa]\ [i sezon de recoltare. Rasa reprezint\ factorul principal de varia]ie a calit\]ii pieilor de ovine. Astfel, cele ob]inute de la Merinos nu se preteaz\ la `nnobilarea pe derm, deoarece foliculii pilo[i sunt de[i, iar dup\ golirea bulbilor pilo[i de substan]ele organice specifice, se diminueaz\ considerabil rezisten]a pielii. Pieile rezultate prin sacrificarea indivizilor de ras\ } igaie [i Spanc\, datorit\ calit\]ii `nveli[ului pilos, sunt destinate `ndeosebi `nnobil\rilor pe fibr\ (nutret) `ns\, la fel de bine pot fi utilizate [i pentru `nnobilarepe derm. Pieile de ras\ }urcan\ sunt de regul\ mai groase, au densitatea mai mare, iar datorit\ densit\]ii fibrelor de colagen sunt mai rezistente. Aceste piei sunt destinate `nnobil\rii exclusive pe derm (velurare)[i utilizate `n confec]ionarea cojoacelor. - 290 -
CONSTANTIN PASCAL
Sezonul de sacrificare influen]eaz\ calitatea pieilor. Astfel, cele mai bune piei ce se preteaz\ foarte bine la toate procesele de prelucrare industrial\, sunt cele provenite din sacrific\rile de var\ [i de toamn\ deoarece, animalele fiind `ntr-o stare de `ntre]inere mai bun\ [i pieile vor fi mai rezistente, mai compacte. Pieile rezultate din sacrific\rile de iarn\ [i de prim\var\ sunt mai sub]iri, mai pu]in compacte, iar aderen]a [i calitatea `nveli[ului pilos sunt deficitare. Factorii climatici. Pe lng\ factorii men]iona]i anterior, calitatea pieilor brute este influen]at\ [i de factorii climatici, precum [i de condi]iile de via]\ ale animalului. De regul\, pieile rezultate prin sacrificarea oilor din zonele reci au derma mai sub]ire [i mai dens\, ]esutul conjunctivsubcutanatmai dezvoltat,din care cauz\ att greutatea ct [i grosimea absolut\ sunt mai mari. Comparativcu acestea, pieile provenite de la animalelecrescute [i `ntre]inute`n zone mai calde sunt mai sub]iri, au ]esutul subcutanatredus, sunt mai uscate, iar `nveli[ul pilos este mai scurt [i mai fin. Gradul [i direc]ia de exploatare reprezint\ un alt factor de influen]\ a calit\]ii pieilor brute. Astfel, cele provenite din sacrificarea oilor specializate pentru produc]ia de ln\, datorit\ faptului c\ prezint\ pliuri cutanate au suprafa]a mai mare; cele rezultate de la tipul de lapte sunt mai sub]iri, `ns\ compacte [i cu ]esut subcutanat mai pu]in dezvoltat; pieile ob]inute de la rasele specializate pentru produc]ia de carne sunt de regul\ sub]iri, bogate `n ]esut subcutanat [i au o rezisten]\ medie. ~ncadrarea pieilor `n clase de calitate se face `n func]ie de suprafa]aacestora[i de vrsta individuluisacrificat.~n func]ie de aceste elemente, cu prilejul pred\rii pieilor c\tre unit\]ile de preindustrializare sau de colectare,acestea potrivit STAS-ului1257/57, sunt `ncadrate `n [apte categoriide calitate(tabelul56). ~n afara pieilor de avortoni, cele de ovine sunt clasifiacte [i `n func]ie de ras\[i lungimea `nveli[ului pilos (tabelul 57). Sortarea pieilor se face `n func]ie de suprafa]\ `n dou\ categorii: sub [i peste 50 dm2. Fiecare categorie cuprinde la rndul s\u, `n func]ie de num\rul defectelor, cte patru clase de calitate (I, II, III [i brac). Pieile cu suprafa]a pn\ la 50 dm2 se clasific\ `n clase de calitate dup\ mai multe criterii. Calitatea I-a: piei f\r\ nici un defect sau cel mult cu dou\ t\ieturi superficiale avnd 3 cm fiecare, situate `n regiunea poalelor [i la 5 cm de marginea pielii; o t\ietur\ superficial\ avnd o lungime de maximum 2
- 291 -
cm, situat\ `n regiunea cozii; o perforare situat\ la sub]iori, avnd cel mult 2 cm `n diametru.
Tabelul 56
Parametriide `ncadrarea pieilorpe categorii calitate de conform STAS-ului1257/57

La predarea c\tre unit\]ile de preindustrializar [i achizi]ii e Categoria Suprafa] Categoriade pielii a (dm2) animale A avortoni B sub 30 miei C D 31-50 peste50 crlani oi adulte Tabelul 57 miei [i crlani La predare c\tre unit\]ile de industrializare Categoria Suprafa] Categoria pielii a (dm2) de animale 1 avortoni 2 sub 20 miei 3 21-30 miei 4 31-40 miei 5 41-40 tin. 3 - 6 luni tin. 6-12 luni 6 51-60 oi 7 peste60 oi [i berbeci
Clasificareapieilor brute `n func]ie de lungimeafibrelor

Lungimea fibrelor de ln\ (cm) P iei tunse Piei netun se sub 2,5 peste2,5 sub 2,5 peste2,5 sub 3,0 peste3,0
Merinos }igaie }urcan\
Calitatea a II-a piei cu cel mult dou\ defecte admise la calitatea :
I sau unul din defectele urm\toare: maximum 3 perfor\ri situate `n regiunea poalelor la 5 cm de marginea pielii, avnd diametru de cel mult 2 cm; maximum trei t\ieturi de 2 cm situate `n regiunea poalelor sau dou\ rupturi de 5 cm fiecare plasate la marginea pielii; maximum dou\ perfor\ri, situate `n regiunea sub]iorilor, avnd cel mult 2 cm diametru fiecare; zone marginale atacate de molii care `ns\ nu dep\[easc 10 % din suprafa]a pielii; `ncre]ituri pronun]ate sau mici deform\ri marginale provenite de la jupuiri. Calitatea a III-a: piei slabe cu cel mult patru defecte admise la caitatea I, din care maximum dou\ de aceea[i natur\ [i gravitate; t\ieturi, r\ni sau alte defecte plasate `n regiunea spin\rii [i care totalizeaz\ - 292 -
CONSTANTIN PASCAL
maximum 1 dm2; zona de cupron u[or atacat\ de molii; piei `nvechite sau piei cu lna `mpslit\ [i cu pete de rugin\ care afecteaz\ cel mult 25 % din suprafa]a pielii; zone depiliate cuprinznd `ntre 25 [i 50 % din suprafa]a pielii; `nceput de h\mu[ire ce nu dep\[e[te `ns\ 20 % din suprafa]apielii. Brac: piei cu zone f\r\ ln\ care dep\[esc 20 % din suprafa]a pielii; piei utilizabile pe cel pu]in 25 % din suprafa]a total\ [i piei cu zone arse de soare. Pieile cu suprafa]a de peste 50 dm2. Ca [i `n cazul precedent pentru `ncadarea acestora pe categorii de calitate sunt respectate o serie de criterii. Calitatea I. ~n aceast\ categorie de calitate sunt `ncadrate pieile bine `ntinse, f\r\ nici un defect sau cu cel mult unul din defectele urm\toare: mici pete pe `nveli[ul pilos; o perforare `n regiunea sub]iorilor avnd cel mult 3 cm `n diametru; o ruptur\ de maximum 5 cm situat\ spre marginea pielii. Calitatea a II-a. Aici sunt `ncadrate pieile cu cel mult 3 defecte de calitatea I sau dou\ din urm\toarele defecte: maximum 3 perfor\ri cu diametrul de cel mult 2 cm fiecare situate la 10 cm de marginea pielii; maximum trei t\ieturi de 5 cm fiecare situate la 10 cm de marginea pielii; o ruptur\ de 5 - 10 cm la marginea pielii sau cel mult dou\ perfor\ri situate `n regiunea sub]iorilor, avnd `ns\ un diametru maxim de 3 cm fiecare; `nceput de h\mu[ire pe maximum 1 dm2 sau zone marginale atacate de molii dar care s\ nu dep\[easc\ 10 % din suprafa]a pielii; lna c\zut\ de pe o suprafa]\ ce nu dep\[e[te 25 %; piei cu scaie]i pe lna de la gt [i margini. Calitatea a III-a. Sunt `ncadrate pieile avnd acelea[i defecte cu cele enumerate anterior. ~n plus, `n aceast\ categorie de calitate intr\ [i pieile cu suprafa]a pn\ la 50 dm2, dar la care t\ieturile sau defectele din regiuneaspin\rii totalizeaz\ cel mult 10 dm2. Brac. Sunt `ncadrate `n aceast\ categorie decalitate pieile ce prezint\acelea[idefecteca [i cele enumeratela pieile pn\ la 50 dm2. Pieile de avortoni se clasific\ dup\ mai multe criterii. Calitatea I-a: cuprinde pieile f\r\ nici un defect, sau cel mult cu unul din defectele urm\toare: maximum dou\ perfor\ri cu cel mult 2 cm diametru fiecare; maximum 4 perfor\ri superficiale avnd cel mult 3 cm lungime fiecare. Calitatea a II-a: include pieile cu maximum dou\ defecte admise la calitateaI sau pe cele par]ialdeformatesau atacatede molii. - 293 -
4.5.4. ~NSU{IRILE CARE CONDI}IONEAZ| CALITATEA PIEILOR DE OVINE

Calitatea pieilor brute de ovine este condi]ionat\de o serie de `nsu[iri fizico-mecanice. ~nsu[irile fizico-mecanice ale pielii ca atare se refer\ la: grosime, suprafa]\, densitate, elasticitate [i rezisten]\. Grosimea reprezint\ o cerin]\ de calitate ce st\ la baza sort\rii pieilor destinate diverselor scopuri de fabrica]ie [i `ndeosebi a celor utilizate `n ob]inerea articolelor de comer] velurate. Sub acest aspect pieile de ovine sunt alese `n func]ie de modul de prezentare [i pot fi: groasesau sub]iri dense sau buretoase[i elasticesau aspre. , Grosimea pieilor este variabil\ `n func]ie de ras\, categorie de vrst\ [i stare de `ntre]inere. Independent de ace[ti factori grosimea nu este uniform\ pe aceea[i piele. Astfel, pieile sunt mai sub]iri `n regiunea abdomenului [i partea intern\ a coapselor [i mai groase pe linia superioar\ [i crup\. Sunt preferate pieile de grosime medie deoarece se prelucreaz\ mai u[or, sunt rezistente [i durabile la purtat. Suprafa]a este dependent\ de ras\ [i categoria de vrst\ [i influen]eaz\ direct necesarul de piele pe unitatea de produs. Indiferent de destina]ia pieilor, acestea trebuie s\ prezinte o suprafa]\ ct mai mare. ~n urma opera]iilor de arg\sire [i finisare, de regul\ suprafa]a total\ [i implicit cea util\ se reduce cu aproximativ 20 - 25 %. Densitatea este determinat\ de structura histologic\ [i se refer\ la gradul de compactitate a ]esutului dermic. Din acest punct de vedere pieile trebuie s\ aib\ o structur\ plin\ [i compact\. Elasticitatea pieilor este dependent\ de vrsta animalelor deoarece,concomitentcu `naintarea`n vrst\, `n timp ce stratul reticular se dezvolt\, cel papilar care este mai bogat `n fibre elastice se reduce. Din acest punct de vedere sunt preferatepieile rezultatedin sacrificarea categoriilorde tineret. Rezisten]a condi]ioneaz durabilitatea confec]iilor din piele. La fel \ ca [i la celelalte specii [i la ovine elasticitatea este dependent\ de re]eaua fibrilar\ a stratului reticular. La pieile caracterizat printr-o e bun\ elasticitate acest strat trebuie s\ aib\ o re]ea dens\. Elasticitatea pieilor este mai bun\ la tineret [i la indivizii afla]i `ntr-o stare de `ntre]inere bun\. - 294 -
CONSTANTIN PASCAL
~nsu[irile fizico-mecanice ale `nveli[ului pilos. Calitatea pieilor de ovine este dependent\ [i de principalele `nsu[iri fizicomecanice ale `nveli[ului pilos. Importan]a acestor `nsu[iri deriv\ din faptul c\, pieile cu `nveli[ pilos neuniform [i cu o desime [i elasticitate deficitar\, sunt improprii confec]ion\rii unor articole de comer] de calitate superioar\ deoarece, pe durata proceselor de prelucrare acestea sufer\ modific\ri ireversibile, diminundu le astfel calitatea. ~n ansamblul lor, `nsu[irile fizico-mecanice prezint\ importan]\ deosebit\ [i concur\ la cre[terea valorii comerciale a bl\nurilor destinate `nnobil\rii pe `nveli[ul pilos. ~ntruct din bl\nurile de ovine `nnobilate pe `nveli[ pilos se ob]in imita]ii deosebit de apreciate pe pia]\, o aten]ie deosebit\ `n sortarea pieilor cu aceast\ destina]ie se va acorda urm\toarelor `nsu[iri: culoarea, lungimea, desimea, rezisten]a, luciul [i gradulde `mpslire. Culoarea, reprezint\ o `nsu[ire important\ `n cazul pieilor destinate `nnobil\rii pe `nveli[ pilos. ~n aces scop, sunt preferate pieile care au culoarea lnii alb\ uniform\, deoarece pot fi vopsite `n orice culoare sau nuan]\ dorit\, ob]inndu-se astfel diverse imita]ii de bl\nuri scumpe. Lungimea `nveli[ului pilos condi]ioneaz\ ob]inerea unor imita]ii de bl\nuri scupe cu fibe scurte sau fibre lungi. Desimea [i aderen]a fibrelor concur\ la cre[terea valorii de ansamblu a pieilor `ns\ `n mod deosebit al celor destinate `nnobil\rii pe `nveli[ pilos. Pe durata arg\sirii prin contractarea pieilor, desimea fibrelor de ln\ cre[te `n medie cu 9-13 %. Aderen]a fibrelor influen]eaz\ calitatea pieilor deoarece, `n cazul `n care aceast\ `nsu[ire este deficitar\, pe parcursul prelucr\rii [i `n mod deosebit pe durata purt\rii articolelor confec]ionate, fibrele de ln\ se pot deta[a cu u[urin]\. Rezisten]a fibrelor `nfluen]eaz\ att calitatea sortimentelor confec]ionate, ct [i durabilitatea acestora [i ofer\ posibilit\]i multiple de utilizare a bl\nurilor `n industrie. Gradul de `mpslire ~n situa]ia `n care fibrele de ln\ au un grad . mare de `mpslire, pieile respective devin improprii `nnobil\ri pe derm\ sau pe `nveli[ul pilos. Acest aspect se datoreaz\ faptul c\ `n timpul prelucr\rilor mecanice [i `ndeosebi pe durata proceselor de piept\nare a inveli[ului pilos, se rup un num\r considerabilde fibre. Luciul [i m\t\sozitatea sunt `nsu[iri importante deoarece acestea imprim\ articolelor finite nuan]e de culoare mai vii [i un tu[eu deosebit.
- 295 -
4.5.5. DESTINA}IA {I UTILIZAREA PIEILOR DE OVINE

La baza calit\]ii pieilor de ovine stau o serie de caracteristiciale stratului dermic [i `nveli[ului pilos. Aceste caracteristici la rndul lor sunt dependente de ras\, vrst\, sezon de sacrificare [i starea de `ntre]inere a ovinelor. De asemenea, caracteristicile histologice ale pielii sunt influen]ate `n mod hot\rtor de calitatea `nveli[ului puilos. Astfel, cu ct lna este mai fin\ [i mai deas\, cu att pielea are o structur\ histologic\ mai afnat\ [i mai rar\, iar dac\ fibrele au o desime [i o fine]e medie pielea are o structur\ dermic\ mai plin\ [i este mai rezistent\. ~n func]ie de aceste aspecte,pieile brute de ovine sunt destinate pentru prelucrareafie pe `nveli[ pilos, fie pe derm\. ~n cadrul oric\rui tip de prelucrare,`n procesulde fabrica]iepieile sunt supuse la aproximativ 25 opera]ii tehnice (sortare, tundere, degresare,scuturare,piept\nare,umezire,c\lcare,impregnarecu diverse solu]ii, vopsire, ungere, centrifugare,sp\lare, r\zuire, v\lurire, etc.). Prelucrarea pe `nveli[ul pilos. ~n cazul `n care `nveli[ul pilos `ndepline[te condi]iile cerute pentru a putea fi prelucrat, pieile sunt supuse proceselor de `nnobilare care, constau `n `ndep\rtarea [i fixarea ireversibil\ `n form\ dreapt\ a fibrelor sub ac]iunea unor acizi organici [i a vaporilor de ap\. ~n urma parcurgerii etapelor tehnologice de prelucrare a `nveli[ului pilos, rezult\ semifabricate destinate imita]iilor de bl\nuri scumpe, confec]ion\rii c\ciulilor, gulerelor [i cojoacelor. ~n acest scop, sunt preferate pieileprovenite de la toate rasele de oi cu ln\ deas\ cu `nveli[ul pilos nepigmentat,dar cu o lungime normal\ [i uniform\. ~n urma `nnobil\riipieilor pe `nveli[ul pilos se pot ob]ine o gam\ larg\ de imita]ii care poart\ diferite denumiri consacrate`n comer], sau numele este dat dup\ cel al animaluluia c\rei blan\ este imitat\. Astfel, `n cazul `n care pieile au fibrele scurte, dese [i albe, acestea se preteaz\ foarte bine pentru imitarea bl\nurilor leopard, zebr\, foc\, de tigru, vidr\, etc. De asemenea, prin `nnobilarea `nveli[ului pilos [i vopsirea acestuia `n culori aurii [i str\lucitoare se pot ob]ine articole de comer] cunoscute sub denumirea de ,,fantezii Paris [i `ndeosebi a celor consacrate sub numele de ,,Mouton dor.
- 296 -
CONSTANTIN PASCAL
Pieile cu suprafa]a mai mare de 60 dm2 [i care au fibrele mai lungi (20 mm), supuse `nnobil\rii pe `nveli[ pilos pot imita bl\nurile de nutret (imit\ blana de nutrie), jder, rs, etc. Din pieile de }urcan\ care nu se preteaz\ pentru `nnobilarea pe derm, prelucrate `ns\ pe `nveli[ pilos se pot confec]iona articole de comer] denumite ,,fantezii Bucegi [i ,,Bihoreana deosebitde apreciatede c\tre popula]iei. ~n vederea ob]inerii imita]iilor cu moareuri de tip bueno sunt folosite pieile extensibile, cu `nveli[ul pilos lucios [i moarate natural pn\ la r\d\cin\. ,,Bueno de tip Poiana rezult\ `n urma `nnobil\rii pe `nveli[ul pilos al bl\nurilor de tineret ovin apar]innd raselor cu ln\ fin\, semifin\ [i par]ial semigrosier\, `ns\ cu lna deas\, uniform\ [i cu o lungime de peste 8 mm. Prelucrarea pe derm. Sunt preferate pentru acest tip de prelucrare [i `nnobilare pieile cu structura dermei plin\, bine conservate [i cu suprafa]a mare. Corespund `n general acestor exigen]e pieile recoltate `n cazul sacrific\rii indivizilor de ras\ } urcan\ [i }igaie. ~n cazul prelucr\rii pe derm, produsele rezultate au `nveli[ul pilos pe partea intern\ a acestora. ~n urma aplic\rii acestui tip de `nnobilare rezult\ pieile cromate, velurate [i cele destinate cojoc\riei. Pieile cromate au `n urma prelucr\rii derma moale, extensibil\ [i sunt pline la pip\it. Pentru a se `mbun\t\]i o serie de caracteristiciale pielii, `nainte de prelucrareabl\nurile,acestea sunt supuse procesuluide pic\lire. Deoarece `n urma confec]ion\rii diverselor articole `nveli[ul pilos r\mnepe partea intern\,acesta poate prezentaculoareasa natural\ [i doar derma va vopsei diverse culori. se `n Pieile velurate rezult\ din cele arg\site [i cromate [i trebuie s\ `ndeplineasc\urm\toarelecaracteristici:s\ fie elastice, moi [i pline la pip\it, `ns\ cu o lungime a `nveli[ului pilos de cca. 15 mm. Dup\ vopsirea `n culoarea dorit\, derma este supus\ unei opera]ii de velurare sau [lefuire. Aceast\ opera]iune se realizeaz\ cu ajutrul unor hrtii abrazive cu diferite granula]ii, `nf\[urate pe un tambur, iar la sfr[it [lefuirease face cu o psl\.
4.5.6. DEFECTELE PIEILOR BRUTE

Defectele cele mai frecvente ale pieilor sunt reprezentate de v\t\m\ri superficiale sau profunde ale ]esutului dermic sau ale `nveli[uluipilos. De multe ori aceste defecte nu sunt vizibile dect `ntr-o anumit\ faz\ de prelucrarea pieilor. - 297 -
Defectele pieilor brute pot fi grupate `n trei categorii: defecte din timpul vie]ii animalului, de jupuire [i defecte cauzate de conservareanecorespunz\tore, transport sau depozitare improprie. Defectele din timpul vie]ii animalului sunt datorate `n mare parte caracteristicilor naturale ale pielii, sau sunt produse de diferite boli, parazi]i [i v\t\m\ri mecanice. ~ncre]iturile suprafe]ei pielii, sunt adncituri variabile ca profunzime [i lungime [i au `n general o direc]ie perpendicular\ pelinia superioar\. ~ncre]iturile naturale ale pielii sunt mai frecvente pe linia superioar\ a corpului, practic sunt nelipsite. Metodele de `nmuiere [i cenu[\rirea mai u[oar\ [i de lung\ durat\ tind s\ atenueze aceste `ncre]ituri. Osificarea este un proces fiziologic prin care por]iuni de ]esut colagenic de la nivelul dermei, unde au avut loc contuzii sau r\niri, se transform\`n ]esuturi osificate.Acest defect apare frecvent la oile r\nite `n timpul tunsului. Porii sunt caracteristici pieilor de ovine Merinos. Ace[tia apar la suprafa]a pielii t\b\cite sub forma unor mici orificii ce p\trund adnc `n piele. ~ngro[\ri. Aceste defecte sunt datorate unei microstructuri anormale a pielii [i depozit\rii unor cantit\]i mai mari de gr\sime. ~ngro[\rile apar mai frecvent la animalele aflate `ntr-o stare bun\ de `ntre]inere [i pot fi de dou\ feluri: `ngro[\ri vagi [i `ngro[\ri fald. Cele vagi apar mai frecvent `n regiunea gtului [i devin vizibile doar dup\ tratarea pieilor `n postcenu[ar. ~ngro[\rile de fald apar ca ni[te proeminen]e paralele care merg de pe linia superioar\ spre abdomen [i flancuri [i reprezint\ defec]iuni grave pentru pielea finit\. Defecte ale pielii induse de diferite boli. Pe durata exploat\rii ovinelor pot ap\rea diverse boli. O parte dintre acestea producdiverse defecte ale pielii care, ulterior se pot reg\si [i pe produsul finit. Alte boli produc defecte ale pielii prin suferin]a animalelor. Alopecia este cauzat\ de diverse bacterii sau fungii [i poate ap\rea att la animalele `n via]\ ct [i pe pieile brute. Dermatozele sunt provocate de parazi]i [i sunt de fapt ni[te irita]ii ale pielii care fac animalul s\ se scarpine, producnd -se astfel e leziuni la nivelul pielii. Dermatita infec]ioas\ a oilor [i caprelor este o boal\ de piele identificat\ recent `n India. Este contagioas\ [i mortal\, iar pe pielea - 298 -
CONSTANTIN PASCAL
jupuit\ se observ\ leziuni care corespundpe partea c\rnoas\ cu pete a c\ror diametrueste de 2 - 10 mm. Variola produce pe suprafa]a pielii mici pete ro[ii care mai trziu se transform\ `n leziuni [i apoi `n cicatrici. Eczema seboreic\ se datore[te activit\]ii `n exces a glandelor sebacee. Pe pielea t\b\cit\, `n zonele cu astfel de eczeme, apar mici ciupituri. Sicoza sau foliculita, este o infec]ie localizat\ la nivelului foliculilor pilo[i. Aceast\ afec]iune produce o inflamare a stratului epidermic.~n aceste condi]ii au loc unele ulcera]ii ale pielii, iar `n final lna cade. Defectele cauzate de parazi]i, induc pierderi `nsemnate `nceea ce prive[te calitatea pielii animalelor. Parazi]ii care provoac\ importante deprecieri ale pielii sunt insectele [i larvele mu[telor d\un\toare. Insectele produc `n]ep\turi `n piele favoriznd astfel apari]ia unor cicatrici [i ciupituri. Defectele provocate de insecte sunt minime deoarece corpul oilor este protejat de cojocul de ln\. Aceste defecte apar mai frecvent [i sunt mai evidente imediat dup\ tuns. Ria, este provocat\ de un acarian (Demodex folliculorum)care se `nmul]e[te `n glandele sebacee, produce inflamarea ]esutului [i `n final c\derea lnii. Pielea afectat\ de rie are pe partea c\rnoas\ unele pete mici de culoare galben ro[cat [i care uneori sunt umflate. Acarianul respectiv tr\ie[te `n canalele adnci din epiderm\ [i provoac\ importante defecte ale pielii datorate `ndeosebi sc\rpin\rii oilor. Defecte de natur\ mecanic\. Sunt provocate de diferite cauze de natur\ mecanic\ iar atunci cnd afecteaz\ o zon\ mai mare, pielea respectiv\ pierde mult din valoare. R\nile reprezint\ locurile necicatrizate sau cicatrizate. Prezen]a acestora, formeaz\ pe suprafa]a pielii ni[te por]iuni mai groase [i diferite la culoare ce nu mai pot fi folosite. Urmele de lovituri sunt cauzate de lovirea puternic\ a animalului [i apar ca ni[te dungi de culoare `nchis\, f\r\ ca piele s\ fie rupt\. Zgrieturile pot fi provocate de diferi]i arbu[ti sau pomi, sau de sc\rpinarea animalului. Dac\ sunt profunde, dup\ cicatrizare se produce osificarea pielii. Defectele de jupuire se produc din cauza recolt\rii necorespunz\toare[i neglijent\ a pielor. Cele mai frecvente defecte cauzate de jupuirea necorespunz\toare sunt: forma neregulat\ a pielii, t\ieturile de cu]it, rupturi ale pielii, etc. - 299 -
Defecte de conservare. Multe din defectele pielii contactate `n timpul vie]ii animalului pot fi u[or diminuate printr-o conservare bun\. ~ns\, cu toate acestea,`n condi]iide conservarenecorespunz\toare, unele defecte pot fi accentuate sau pot ap\rea altele noi.
Tabelul 58
Felul [i gravitatea defectelor ce concur\ la stabilirea calit\]ii pieilor de ovine (Norme standard)
Grupa de gravitate Defectemai pu]in grave Defectegrave (grupa A) (grupa B)
Perfor\ri T\ieturi Rupturi Perfor\ri de jupuire la membre Scobituri R\ni vindecate R\ni nevindecate Pete de rugin\ Zone arse de soare Zone afectatede scabie Zone afectate de molii Pete vinete de sare Pete ro[ii de sare Maximum 3 cm lungime 1/3/ din grosimea pielii Maximum 3 cm lungime Maximum 3 cm lungime Maximum 1/3 din grosimea pielii cu o lungime de 3 cm Maximum3 cm diametru Nu se admit Maximum 3 cm Nu se admit Maximum 1 dm2 Maximum 1 dm2 Maximum 1 dm2 Maximum 15 % din suprafa]a pielii Peste 3 cm diametru peste3 cm Peste 3 cm Peste 1/3 cm diametru din grosimea pielii[i maximum 3 cm lungime Maximum4 cm `n diametru Maximum 1 dm2 -
Dintre cele mai frecvente defecte ap\rute `n condi]ii de conservarenecorespunz\toare amintim: autoliza (degradareaenzimatic\ a ]esuturilor dup\ jupuire), petele chimice, muceg\iri, h\mu[iri, defecte cauzate de roz\toare sau diferite molii, carii [i gndaci.
4.5.7. CIRCUITUL BL|NURILOR PE PIE}ELE INTERNA}IONALE

~n scopul valorific\rii la nivel superior a bl\nurilor ob]inute din cre[terea [i exploatarea diferitelor specii de animale, `n anul 1974 s-a `nfiin]at [i a `nceput s\ func]ioneze Federa]ia Interna]ional a Comer]ului \ cu Bl\nuri. Federa]ia militeaz\ pentru buna `n]elegere [i cooperare `ntre vnz\tori [i cump\r\tori De asemenea, federa]ia colecteaz\ taxe cu . - 300 -
CONSTANTIN PASCAL
prileju diferitelo licita]iil de bl\nuri [i de la organiza]iil sau asocia]iile l r e e na]ional care efectueaz opera]iun comercial cu bl\nuri Fonduril astfel e \ i e . e ob]inut sunt utilizat `n diferit direc]ii ca de exempl pentru conservarea e e e u naturii a resurselo naturale etc. , r , Sub egida acestei federa]ii, `n fiecare an, `n luna aprilie are loc la Frankfurt/Main cea mai important\ manifestare tehnic\ [i comercial\ din lume `n domeniul bl\n\riei. Cu prilejul acestor manifest\ri, articolele de comer] [i o gam\ larg\ de piei aflate `n stare brut\, precum [i `nnobilate pe derm sau pe `nveli[ pilos, sunt valorificate prin organizarea licita]iilor. Din diversitatea bl\nurilor valorificate, cele ob]inute de la ovine, caprine, iepure, nurc\ [i vulpe se bucur\ de aprecieri deosebite. Paralel cu manifest\rile din Germania, `n Rusia, la Sankt Petersburg se organizeaz\ anual trei licita]ii de bl\nuri. Astfel, primele dou\ licita]ii se organizeaz\ `n lunile ianuare [i iulie (sunt comercializate articole de bl\n\rie inclusiv de caprine [i ovine), iar a treia este organizat\ `n octombrie [i const\ `n vnzarea special\ a bl\nurilor de ovine [i `ndeosebi a pielicelelor de Karakul. Articolele de comer] confec]ionatedin blan\ de ovine [i pielicele sunt realizate fie din pielea ca atare, fie din p\r]i din piele (picior, coad\, cap), din combina]ii `ntre pieile ca atare [i piei napa sau `n alternan]\ cu diferite materiale`nlocuitoare.
- 301 -
Ameliorarea ovinelor
CPITOLIUL V
SISTEM E {I TEHNOLOGI I DE
AMELIORARE A OVINELOR 5.1. IMPORTAN}A {I ROLU L AMELIOR|RII OVINELOR
Prin ameliorarea animalelor se urm\re[te modificarea poten]ialuluigenetic al popula]iilorpentru caracterelecare fac obiectul acestei ac]iuni. Intervenind prin diverse scheme de `ncruci[are `n procesulde reproduc]ieal popula]iilor,putem ob]ine att o schimbarea genera]iilor viitoare ct [i o modificare `n sensul dorit a structurii genetice. Baza amelior\rii animalelor, indiferent de specie, o constituie selec]ia sau alegerea reproduc\torilor [i potrivirea judicioas\ a `mperecherilor, toate acestea coroboratecu cre[tereadirijat\ a tineretului concomitent asigurareaunor condi]iioptime de via]\. cu Principalele mijloace de anticipare [i predeterminare a `nsu[irilor valoroase proprii viitoarei descenden]e,sunt reprezentate`n primul rnd de cunoa[terea valorii de ameliorare a reproduc\torilor [i de potrivirea judicioas\a acestora`n cadrul`mperecherilor practicate. ~n func]ie de scopul urm\rit, predeterminarea `nsu[irilor valoroasela descenden]a ob]inut\se poate referi fie la consolidarea unor `nsu[iri deosebite (caracteristiceliniilor parentale),fie la modificarea`n sens pozitivsau negativa acestora.Pentru rezolvarea problemelor legate de consolidareaunor `nsu[iri valoroase,de cele mai multe ori `n practica curent\se recurgela `mperecherile `nruditesau omogene,iar pentru cele care vizeaz\ modific\rilefa]\ de valorile medii ale popula]iilorparentale - 302 -
CONSTANTIN PASCAL
se apeleaz\ `n majoritatea cazurilor la `mperecheri nenrudite sau heterogene. Legat de aceste aspecte, `n anul 1975, E., Negru]iu, [i A., Petre ar\tau c\ dac\ omogenitatea `nsu[irilor este relativ\, heterogenitatea lor poate s\ fie pu]in sau foarte pu]in pronun]at\. ~n snul aceleia[i rase, popula]ii sau linii, `nsu[irile sunt `n general omogene sau au o heterogenitatepu]in pronun]at\ ct\ vreme acelea[i `nsu[iri la dou\ rase sau popula]iipot fie extrem de heterogene, iar baza lor ereditar\ mult diferit\. }innd cont de totalitateaacestoraspecte`n practic\s-au elaborat diferite sisteme [i tehnologiide ameliorare a tuturor speciilor de interes zootehnic. Referitor la sistemele [i tehnologiile de ameliorare a ovinelor, `n anul 1983, TAFT|, V., ar\ta c\ `n func]ie de m\sura `n care gradul de ameliorare [i perfec]ionare a popula]iilor de ovine satisfac cerin]ele economice `ntr-o anumit\ perioad\, acestea pot fi `nmul]ite, crescute [i ameliorate `n ras\ curat\ (circuit `nchis), sau prin `ncruci[are. Detaliind aceast\ remarc\ putem spune c\ din acest punct de vedere, ambelesistemenu se exclud,ci se completeaz\ foarte multe situa]ii. `n
5.2. AMELIORARE A ~N RAS| CURAT|

La fel ca [i la celelalte specii de animale [i `n cadrul speciei ovine exist\ popula]ii cu o structur\ genetic\ proprie dat\ de o frecven]\ specific\ a genelor [i genotipurilor pentru anumite caractere. Aceast\ structur\ genetic\ neuniform\ diferen]iaz\ `ntre ele rasele din cadrul acestei specii. Formarea raselor de ovine reprezint\ rezultatul rul\rii structurii genetice a unei popula]ii ini]iale `ntr-o anumit\ direc]ie prin intermediul unor procese sistematice cum ar fi muta]ia, imigra]ia, selec]ia natural\, selec]ia artificial\ [i finalizate prin potrivirea fenotipic\ [i genotipic\ a reproduc\torilor. Prin ac]iunea lor, factorii care modific\ frecven]a genelor [i genotipurilor fac ca popula]iile de animale, inclusiv rasele, s\ aib\ o structur\ genetic\ mereu `n schimbare care se modific\ cu intensit\]i diferite de la o genera]ie la alta. ~n consecin]\, modificarea permanent\ `ntr-o anumit\ direc]ie a structuriigenetice a popula]iei,atrage dup\ sine o deplasarea medieivarian]eipentrucaracterelecantitativeconsiderate. - 303 -
~n vederea modific\rii`n sensul dorit a structuriigenetice,un rol deosebitrevine selec]iei care are rolul `nmul]iriianimalelorcaracterizate prin `nsu[iri superioare [i eliminarea de la reproduc]ie a indivizilor necorespunz\toriscopului urm\rit. Independent de metoda utilizat\ `n exploatare,baza activit\]ii de ameliorare la ovine este reprezentat\de cre[terea `n ras\ curat\ sau prin `ncruci[are, de selec]ia [i potrivirea perechilor,asociat\ cu cre[terea dirijat\ a tineretuluiovin. De asemenea, [tiut fiind faptul c\ prin intensificareaac]iunilor de selec]ie are loc o cre[tere a frecven]ei genelor valoroase, `n genera]iile viitoare se realizeaz\[i o deplasarea nivelului productival vechiuluitip, creindu-se practic un nou standard al `nsu[irilor urm\rite (fine]ea, desimea [i randamentullnii, produc]ia de lapte, viteza de cre[tere a tineretului, calitatea buclajului,`mbun\t\]ireaindicilor de reproduc]ie,etc). Realizarea acestor deziderate impune stabilirea [i respectarea obiectivelor de ameliorare pe o perioad\ mai lung\ de timp, depistarea timpurie a indivizilor care nu corespund standardelor stabilite [i eliminarea acestora, aplicarea selec]iei masale pentru caracterele cu o valoare a coeficientului de heritabilitate ridicat\, aplicarea selec]iei pe grupe mici sau familiale pentru caracterele cu o determinare genetic\ redus\[i limitate de sex, reducerea intervalului `ntre genera]ii [i cre[terea intensit\]ii de selec]ie. Diferen]a de selec]ie exprim\ diferen]ele constatate `ntre media caracterului la indivizii r\ma[i `n vederea utiliz\rii la reproduc]ie [i media caracterului la popula]ia de baz\ din care ace[tia provin. Astfel, dac\ produc]ia de ln\ la un nucleu de ovine este de 5 kg iar acesta provine dintr-o popula]ie a c\rei produc]ie medie este de 3, 850 kg ln\, diferen]a de selec]ie (i) este de 1,150 kg. ~n mod concret, diferen]a de selec]ie se poate exprima nu numai `n valori absolute ale unui caracter ci [i `n unit\]i de abatere practic\. Exprimarea diferen]ei de selec]ie prin unit\]i deabatere practic\ este mai avantajoas\ deoarecepermitecompararea procesuluide selec]ie desf\[urat `n diferite popula]ii [i la diferite caractere. M\rimea diferen]ei de selec]ie este dependent\ de doi factori [i anume: varian]a genotipic\ a efectivului [i intensitatea de selec]ie. Varian]a genetic\ mare permite `ntotdeauna `n mod direct realizarea unei diferen]e mari [i indirect o m\rire a efectului de selec]ie, pe cnd o varian]\ genetic\ mic\ reduce la minim posibilit\]ile de realizare a unei diferen]e mari, diminund totodat\ [i efectul selec]iei. - 304 -
CONSTANTIN PASCAL
Intensitatea de selec]ie reprezint\ procentul de indivizi re]inu]i pentru reproduc]ie din num\rul total de miei ob]inu]i `ntr-o genera]ie. Cu ct procentul de re]inere este mai mic, cu att intensitatea selec]iei va fi mai mare [i invers. Procentul de re]inere variaz\ `n func]ie de prolificitatea rasei [i de tendin]ele evolu]iei viitoare a efectivelor din punct de vedere numeric. ~n situa]ia `n care efectivul preconizat a fi exploatat r\mne constant, procentul de `nlocuire se determin\ cu rela]ia urm\toare: E R = x 100 `n care: F E = procentul de `nlocuire a reproduc\torilor [i se determin\ 100 dup\ rela]ia E = `n care: V1 V2 V1 - vrsta la prima f\tare exprimat\ `n ani; V2 - vrsta medie a animalelorreformate(exprimat\`n ani). Ameliorarea`n ras\ curat\ se practic\ mai frecvent atunci cnd `nsu[irile biologice [i economice satisfac pe deplin [i corespund `n totalitate scopului urm\rit `n cre[tere [i exploatare. De asemenea, mai este utilizat\ [i `n situa]ia `n care se urm\re[te men]inerea relativ constant\ a rasei paralel cu perfec]ionarea unor `nsu[iri morfoproductive de interes zootehnic [i transmiterea acestora `n descenden]\ de la o genera]ie la alta. ~n acest caz, se `mperecheaz\ `ntre ei indivizii din cadrul aceleia[i rase, iar procesul de ameliorare se asigur\ prin selec]ie [i dirijarea corespunz\toare a `mpereche rilor. ~n scopul amelior\rii `n ras\ curat\, `n anul 1990, STAN, V. [i colab. ar\tau c\ pentru reu[ita acestei ac]iuni se impune cunoa[terea inciden]ei unor `nsu[iri, `n mod deosebit a celor care nu corespund scopului urm\rit [i care afecteaz\ `n mod direct valoarea biologic\ a animalelor. Reproduc\torii crescu]i `n ras\ curat\ se vor caracteriza prin constan]a deosebit\a caracterelorvaloroase [i prin capacitatemare de transmitereereditar\a acestorala genera]iileurm\toare. Cre[terea `n ras\ curat\ a unei rase de oi este recomandat\ [i atunci cnd aceasta este bine adaptat\ la condi]iile de mediu [i a ajuns la un grad de ameliorare deosebit, astfel `nct nu mai poate fi ameliorat\ prin `mperecheri cu alt\ ras\, precum [i atunci cnd condi]iile de mediu nu permit infiltrarea altei rase mai valoroase `n arealul respectiv.
- 305 -
De asemenea,se utilizeaz\ [i `n situa]ia `n care este necesar\ men]inerea unor `nsu[iri deosebite la unele rase considerate ca fiind primitive (rezisten]\ organic\ deosebit\, rusticitate, etc.) chiar dac\ din punct de vedere economiccre[terea`n ras\ curat\ nu se justific\.~n acest caz, scopul principal este reprezentat de faptul c\ rasa respectiv\ constituie un rezervor genetic valoros care, poate fi utilizat `n anumite etape la creareaprin `ncruci[area altor tipuri de ovine [i chiar rase noi. Rasele de oi amelioarate sunt crescute `n stare pur\ att pentru nivelul cantitativ [i calitativ al produc]iei, ct [i pentru folosirea acestora la `ncruci[\ri industriale [i de ameliorare a altor popula]ii cu `nsu[iri [i caractere compatibilecu ale rasei amelioratoare, iar dac\ ar fi s\ exemplific\m, rasa Merinos Australian este utilizat\ intens la `ncruci[\ri `n vederea `mbun\t\]irii cantitative [i calitative a lnii, Karakul pentru ameliorarea calitativ\ a `nsu[irilor pielicelelor, Friz\ pentru sporirea capacit\]ii lactogene [i rasele Suffolk, ~le de France [i altele, pentru `mbun\t\]irea vitezei de cre[tere [i calit\]ii carcaselor la tineretul ovin `ngr\[at. ~n cazul cre[terii `n ras\ curat\ `nmul]irea efectivului se realizeaz\prin `mperechereaindivizilor din aceea[i ras\, iar procesul de ameliorarese desf\[oar\ prin selec]ie, potrivirea fenotipic\ a perechilor, consangvinizare, cre[terea pe baz\ de linii [i familii [i `mprosp\tarea sngelui. Potrivirea `mperecherilor.Reproduc\torii crescu]i `n ras\ curat\ [i utiliza]i la `ncruci[\ri trebuie s\ se caracterizeze prin constan]a caracterelor [i printr-o mare capacitate de transmitere ereditar\ a `nsu[irilor valoroase, rezultnd astfel o descenden]\ asem\n\toare ascenden]ei. Pentru realizareaacestuidezideratsunt elimina]iindiviziicu `nsu[iri fenotipice [i cu poten]ial genetic nedorit [i izolarea unui efectiv de ovine cu genofond propriu. ~n aceste condi]ii, se realizeaz\ o baz\ genetic\ omogen\, cu indici fenotipici [i genotipici de produc]ie superiori. ~n func]ie de orientarea selec]iei [i nivelul de ameliorare spre care se tinde se realizeaz\ un grad diferit al homozigo]iei. Un rol deosebit `n practicarea `ncruci[\rilor `n ras\ curat\ `l are vrsta, vigoarea [i starea de s\n\tate a reproduc\torilor. Legat de influen]a vrstei trebuie reiterat faptul c\ cercet\rile desf\[urate au confirmat faptul c\, `n cazul `ncruci[\rilor `n ras\ curat\ la Karakul s-a constatat c\ prin utilizarea la reproduc]ie a berbecilor prea tineri sau prea - 306 -
CONSTANTIN PASCAL
b\trni rezult\ o desceden]\ inferioar\ din punct de vedere a calit\]ii buclajului. Cre[terea `n ras\ curat\ poate fi realizat\ prin dou\ tipuri de `mperecheri:omogen [i heterogene ~ns\, indiferentde sistemulpentru e . care s-a optat, este bine ca `mperecherile s\ se fac\ `ntre indivizi nenrudi]isau cu un grad foarte redus de `nrudire. ~mperecherile omogene sunt recomandate spre a fi utilizate `n cazul loturilor de selec]ie, `ntre reproduc\tori cu baz\ ereditar\ [i calit\]i asem\n\toare, urm\rindu-se men]inerea la un nivel ridicat a unor `nsu[iri deosebite. Eficien]a acestui tip de ameliorareeste deosebit\atunci cnd se lucreaz\ cu grupe mai mici sau subpopula]iic\rora le sunt repartiza]i reproduc\tori valoro[i cu `nsu[iri exprimate cel pu]in la nivelul animalelor din grupul respectiv (Pipernea N., 1974). ~n continuare, , pentru reu[ita ac]iuniise trece la reproduc]iade tip `nchis concomitent cu selec]ia sever\, astfel `nct `n cel mai scurt timp se va forma un grup omogen cu `nsu[iri extrem de bine conturate.Pentru prevenireacre[terii graduluide consangvinitate recomand\ ca periodics\ fie efectuat\[i o se `mprosp\tarea sngelui prin introducereala `ncruci[\ria masculilordin alte grupe `ns\ cu `nsu[iri asem\n\toare. Privitor la acest aspect, Pop, A. [i colab. (1983) afirmau c\ dirijarea corespunz\toare a cre[terii `n ras\ curat\ prin `mperecheri omogene neconsangvine asigur\ formarea grupelor de ovine cu `nsu[iri valoroase [i omogene, f\r\ manifestarea efectelor negative ale consangviniz\rii. Alegerea reproduc\torilor pe criterii fenotipice [i aplicarea `mperecherilor omogenenu induce un progres genetic imediat deoarece nu are loc [i o ac]iune concentrat\de regruparea genelor.Se pot forma `ns\ linii sau grupe diferen]iate `ntre ele, f\r\ o reducere a variabilit\]ii genotipurilor `n popula]ia respectiv\ de ovine, realizndu-se astfel o cre[tere a omogenit\]ii la nivelul fiec\rui grup de lucru, iar men]inerea variabilit\]ii confer\ popula]iei un anumit grad de heterogenitate.Apare astfel posibilitatea ob]inerii `n continuare de noi performan]e `n selec]iea [i ameliorarea popula]iei respective. ~n acest fel ereditatea acestora va fi mai stabil\, iar transmiterea `n descenden]\ a `nsu[irilor valoroase mai mare datorit\ faptului c\ poate ap\rea posibilitatea ca produ[ii proveni]i din astfel de `ncruci[\ri s\ fie homozigo]i pentru caracterele pentru care s-a efectuat potrivirea perechilor. Dup\ atingerea scopului propus, se poate trece la sporirea numeric\ a descenden]ei rezultate. - 307 -
~mperecherile omogene sunt aplicate pe scar\ larg\ la rasele exploatate prioritar pentru produc]iile de ln\ [i pielicele. La rasa Karakul varietatea brum\rie, cu toate c\ men]inerea constan]ei caracterelor [i uniformit\]ii culorii se realizeaz\ cel mai bine prin practicarea `ncruci[\rilor omogene, utilizarea lor timp `ndelungat induce apari]ia unor efecte negative cum ar fi: reducerea pigmenta]iei mucoaselor, `nveli[ului pilos [i pielii, neuniformitate sau cre[terea `n exces a grosimii pielii, m\rirea lungimii fibrelor din bucle, predominarea buclajului `n form\ de tuburi lungi, `nalte [i cu grad de `nchidere redus. La varietatea neagr\ a rasei Karakul, datorit\ hertiabilit\]ii ridicate (h2= 0,35 - 0,60) pentru unele `nsu[iri, ameliorareabuclajuluise realizeaz\ prin `ncruci[\rile omogene dintre indivizii cu acelea[i `nsu[iri sau tipuri de bucl\. La rasele exploatate pentru produc]ia de ln\ [i carne, pentru ameliorarea unor `nsu[iri ale lnii sau desezoniz\rii ciclurilor sexuale, s-a constatat c\ acestea se dezvolt\ foarte bine la descenden]a provenit\ din p\rin]i la care `nsu[irile urm\rite sunt caracteristice. ~mperecherile heterogene sunt caracteristice speciei [i se practic\ pe scar\ larg\ `n efectivele de produc]ie. Utilizarea acestui tip de `mperecheri `ntre berbeci [i oi din aceea[i ras\ care prezint\ `nsu[iri diferen]iate, dar din grupe, popula]ii [i zone diferite, men]ine `n popula]ia de ovine respectiv\ o structur\ asem\n\toare, favoriznd dezvoltarea `nsu[irile cantitative intermediare, reducnd `n acela[i timp frecven]a varia]iilorextreme.Prin realizareaacestui tip de `mperecherise men]ine heterozigo]ia, iar pe fondul realiz\rii unei uniformiz\ri mai mari a popula]iei,`n primele genera]ii are loc o reducere a asem\n\riiformelor parentalecu descenden]a proprie. Acest sistem de `mperechere se aplic\ `n situa]ia `n care se urm\re[te `mbun\t\]irea sau crearea unor `nsu[iri valoroase concomitent cu corectarea unor defecte. Astfel, la rasele exploatate pentru produc]ia de ln\, `mperecherilehetrogene sunt practicate `ntre diverse tipuri de rase. Combinarea `nsu[irilor valoroase de la ambele tipuri morfoproductive care difer\ `ntre ele sub aspectul lungimii, desimii, uniformit\]ii [i m\t\sozit\]ii lnii duce la ob]inerea unei viitoare descenden]ela care, aceste `nsu[iri sunt intermediareformelor parentale.
- 308 -
CONSTANTIN PASCAL
Fig. 83. Schema `mperecherilor heterogene `ntr-un efectiv `nchis reproductiv la Karakulul brum\riu (dup\: Vasin citat de V., Taft\ 1983)
La ovinele exploatate pentru produc]iade pielicele,un caz aparte `l constituie `mperecherileheterogene dintre variet\]ile brum\riu cu negru [i invers, care `ns\ au scopul reducerii propor]iei mieilor purt\tori ai factorului letal. De cele mai multe ori `mperecherile heterogene preced sau urmeaz\ celor omogene,fiind utilizate `n mod obligatoriu atunci cnd se constat\ prezen]a sau manifestarea unor efecte negative.
5.2.1.CRE{TEREA OVINELO R PE BAZ| DE LINII {I FAMILII ~n cazul `n care obiectiveleselec]ieisunt bine alese iar selec]iaca atare este orientat\`n direc]ia `ndepliniriidezideratelor stabilite,cre[terea `n ras\ curat\ poate avea ca efect perfec]ionarea continuu\ a rasei respective. Modificarea structurii genetice la popula]iile mai mari de ovine poate fi realizat\ pornind de la indivizi grupa]i `n turme cu efective mai reduse numeric, apoi se poate trece la masa popula]iei prin aplicarea selec]ieigenotipice. Prin cre[terea pe baz\ de linii [i familii se realizeaz\ o `nlocuire par]ial\ a genofondului `n grupul respectiv dar p\strndu-se structura heterozigot\. Pentru aceasta este necesar ca `n vederea prevenirii efectelor datorate cre[terii gradului mare de consangvinizare se impune crearea [i men]inerea `n popula]ia respectiv\ a unui anumit num\r de linii [i a unui anumit num\r de reproduc\tori masculi. Liniile create se vor deosebi `ntre ele prin anumite caracteristici sau pot prezenta `nsu[iri asem\n\toare. La ovine, formarea unei linii are o durat\ medie de 4 - 5 ani, uneori [i mai mult, motiv pentru care dup\ formare, aceasta va fi p\strat\ sau va fi utilizat\ la formarea altor linii. Dac\ obiectivele imediate - 309 -
constau `n consolidarea unor `nsu[iri valoroase pe lng\ liniile zootehnice se pot forma [i liniile consangvine rezultate din `mperecherilede tip incest timp de 3 - 5 genera]ii (F = 30 - 60 %). ~n cazul raselor de oi exploatate prioritar pentru produc]ia de lapte [i de carne se pot forma linii caracterizate prin: prolificitate mare, cantitate superioar\ de lapte, calitatea laptelui, vitez\ de cre[tere, consum specific redus, calitatea carcaselor [i c\rnii din carcas\. La rasele de oi cu ln\ fin\ [i semifin\ se poate urm\ri formarea consolidarea mai multor linii avnd la baz\ urm\toarele `nsu[iri: uniformitatea lnii (fine]e, lungime, ondula]ii), luciul, m\t\sozitatea, desime,extindere,etc. ~n cazul raselor exploatate pentru produc]ia de pielicele, prin formarea liniilor se poate urm\riconsolidarea urm\toarelor `nsu[iri: calitatea [i desenul buclajului, calitatea fibrelor din bucl\ (lungime, grosime, luciul [i m\t\sozitatea), extinderea [i durata men]inerii buclajului, etc. De asemenea,se pot forma [i linii combinate (`ntre dou\ linii) precum [i linii complexe (`ntre trei sau patru linii), `ns\ pentru a se men]ine efectul scontat din `ncruci[a acestora, este necesar a se rea stabili `n fiecare caz `n parte care este valoarea de combinabilitatedintre acestea. Cre[terea pe baz\ de linii [i familii este necesar\ [i `n cazul `n care se urm\re[te consolidarea unor `nsu[iri care au un coeficient de heritabilitate redus. Utilizarea timp `ndelungat a cre[terii oilor pe baz\ de linii [i familii contribuie la ridicarea nivelului de exprimare a `nsu[irilor valoroase [i treptat poate avea loc [i o modificare a standardului rasei respective. Alteori, `n cadrul rasei respective pot ap\rea grupe de ovine distincte cu `nsu[iri [i dem\ proprie [i chiar rase noi. Etapele form\rii unei linii consangvine. Anticipat declan[\rii ac]iunilor propriu-zise de formare a unor linii se stabilesc obiectivele [i apoi se parcurgcelelalteetape caracteristice. ~n prima etap\ se define[te tipul dorit sub aspectul poten]ialului productiv,acordndu-seo aten]ie mai mare `nsu[irilora c\ror coeficient de heritabilitateare valoaremai mare. Pe aceste considerente trece la se identificarea[i alegerea fondatoruluide linie. Identificareaacestuia se face pe baza performan]elorproprii [i a descenden]eisale, utiliznd `n acest scop controlulindividualal produc]iilor. - 310 -
CONSTANTIN PASCAL
~n etapa a doua are loc crearea propriu-zis\ a liniei, precum [i consolidareaacesteia. ~n acest caz, `ntemeietorulde linie va fi utilizat la `mperecheriomogenecu un num\r sporit de oi cu `nsu[iri [i caracteristici apropiate. ~n acest sens se realizeaz\ izolarea reproductiv\ [i o maximizarea intensit\]iide selec]ie. Etapa a treia este caracterizat\ prin `mperecherea produ[ilor hibrizi ob]inu]i `ntre ei, iar `n vederea men]inerii [i perfec]ion\rii `nsu[irilor vizate se va practica o consangvinizaremoderat\ de tipul veri primari. Sunt elimina]i de la reproduc]ie indivizii care nu prezint\ caracterele specifice precizate`n standardulliniei. Concomitent aceste cu ac]iuni se va trece [i la identificarea reproduc\torilor cu noi `nsu[iri valorose [i alegerea unui continuator de linie. ~n momentul `n care `nsu[irile vizate s-au consolidat pot fi f\cute [i `ncruci[\ri `ntre linii diferite ale aceleia[i rase `n scopul identific\rii [i consolid\rii de `nsu[iri noi. Consangvinizarea favorizeaz\ formarea unor linii uniforme [i distincte, reduce procentul de heterozigo]ie, fapt pentru care se consider\ c\ reprezint\ parte integrant\ a `mperecherilor omogene. Practicarea nesistematic\ a consangviniz\rii poate favoriza apari]ia depresiunii de consangvinizare [i `n consecin]\ sunt afecta]i indicii de reproduc]ie [i `ndeosebi prolificitatea,apoi sunt diminuate `nsu[irile lnii, se reduce viteza de cre[tere, se diminueaz\ produc]ia de lapte, se reduce vitalitatea. Reducerea prolificit\]ii `n cazul cre[terii gradului de consangvinizarea fost sesizat\ de numero[i cercet\tori. Doney, citat de Mochnacs [i colab., `n 1978 studiind influen]a vrstei asupra prolificit\]ii la oile consangvinizate (F>20%) [i neconsangvinizate, constat\ un procent de natalitate de 37 % la primele f\t\ri [i 67 % la celelalte f\t\ri. Lax [i Brown cita]i de acela[i autor confirm\ faptul c\ conzangvinizarea mamelor are un efect semnificativasupra num\rului de miei n\scu]i (-0,009)pentru o cre[terecu 1 % a coeficientului consangvinizare. de De asemenea, rezultatele cercet\rilor desf\[urate `n vederea stabilirii efectelor consangviniz\rii asupra dezvolt\rii corporale a mieilor, confirm\ faptul c\ indicile ridicat de consangvinizarea oilor mame are un efect depresiv mult mai pu]in important comparativ cu consangvinizarea mieilor. Un alt efect confirmatde numeroasecercet\ri este reprezentat[i de absen]a efectelor datorate heterozisului`n cazul `ncruci[\rii dintre
- 311 -
indivizii unei linii consangvine.~n acest caz are loc o rentoarcerela nivelul performan]elorpopula]iilor `nmul]ite panmitic. La rasa Karakul, consangvinizarea controlat\ favorizeaz\ cre[terea num\rului de pielicelelor cu o calitate superioar\. Astfel, V., D`rlogea 1962, constat\ c\ prin `mperecherile `nrudite are loc o cre[tere a mieilor care `ndeplinesc cerin]ele de `ncadrare `n clase de calitate superioare [i c\ cea mai mare influen]\ asupra calit\]ii a avuto consangvinizarea apropiat\ (R = 0,25) de tipul unchi x nepoat\, nepot x m\tu[\, v\r x var\ [i cea moderat\ (R = 0,125) de tipul nepot x str\nepoat\ [i str\nepot x str\nepoat\.
5.3. AMELIORAREA PRIN ~NCRUCI{ARE

Oaia, cu toate c\ nu reprezint\ cel mai productiv animal domestic, este cu siguran]\ specia cu cele mai multe produc]ii (carne, lapte, ln\, pielicele, piei [i bl\nuri). Datorit\ diverselor rase precum [i a multitudinilor de produc]ii ce se ob]in de la specia ovin\, `ncruci[\rile industriale simple, duble [i trirasiale practicate `ntre rase diferite reprezint\, att la noi `n ]ar\ ct [i `n str\in\tate, principala modalitate de ob]inere a unor produc]ii superioare, vizate spre a fi realizate `ntr-o anumit\ etap\. Pentru a `nt\ri celeafirmate anterior este suficient s\ amintim c\ `n anul 1939 cunoscutul ameliorator A.L. Hagerdorn afirma c\ la oi practica `ncruci[\rilor este mai frecvent\ dect la oricare animal domestic. Utilizarea `ncruci[\rilor are de obicei scopuri multiple care `n esen]\ urm\rescrezolvareaunor cerin]e economiceimediate,ameliorarea unor `nsu[iri necorespunz\toareale altor rase [i nu `n ultimul rnd formareade rase noi. Datorit\ diverselor avantaje ce se ob]in prin practicarea `ncruci[\rilor, acestea se aplic\ pe larg `n cre[terea ovinelor att la noi ct [i `n alte ]\ri. Dup\ scopul urm\rit, se deosebesc `ncruci[\ri industriale [i `ncruci[\ri de ameliorare.
- 312 -
CONSTANTIN PASCAL
5.3.1.~NCRUCI{|RI INDUSTRIALE Utilizarea `ncruci[\rilor industriale sistematice la ovine reprezint\ o practic\ pe ct de veche pe att de curent\. Acestea se aplic\ cu scopul ob]inerii indivizilor cu caractere [i `nsu[iri combinate de la cele dou\ forme parentale [i care posed\ `n plus un efect heterozis ridicat mai ales la caracterele de produc]ie cum ar fi: capacitatea de al\ptare, capacitatea de cre[tere, caracterele care asigur\ suprave]uireaindivizilor, etc. Valoarea hibrizilor este pe m\sura a[tept\rilor numai dac\ formele parentale care particip\ la hibridare sunt caracterizate printr-o capacitate de ameliorare ridicat\ [i au un grad superior de combinabilitate specific\ astfel `nct s\ manifeste un efect heterozis ct mai mare. La formele parentale este necesar\ existen]a unei capacit\]i combinativeridicate deoarece,aceasta fiind determinat\de gene aditive face ca hibriduls\ posede o valoare egal\ cu media p\rin]ilor.~n situa]ia `n care p\rin]ii posed\ [i o capacitate combinativ\ special\ conferit\ de efectul genelor neaditive, atunci hibrizii vor avea performan]e situate deasupra celor parentale, precum [i un plus de performan]e datorat efectului heterozis. Ob]inerea hibrizilor industriali `n scopul exploat\rii heterozisuluieste posibil\ utiliznd una din c\ile descrise mai jos. ~ncruci[area industrial\ simpl\, se efectueaz\ `n scopul ob]inerii unei singure genera]ii de hibrizi simpli, destina]i exploat\rii [i nu reproducerii. ~ncruci[area industrial\ simpl\, `n esen]\ const\ `n alegerea formelor parentale, `ncruci[area formelor parentale alese [i ob]inerea indivizilor hibrizi care sunt crescu]i numai pentru exploatare [i valorifica]i fie pentru produc]ia de carne fie pentru cea de pielicele. Hibrizii industriali se pot ob]ine prin `ncruci[area `ntre ele a raselor, a liniilor consangvine[i a celor moderatconsangvineapar]innd fie aceleia[irase, fie unor rase sau chiar specii diferite.~n toate situa]iile trebuie alese cele mai potrivite forme parentale astfel `nct efectul heterozisuluis\ aib\ valoare maxim\. ~ncruci[area industrial\ simpl\ este intens aplic\ `n cazul efectivelor exploatate pentru produc]ia de pielicele, efectundu-se `n acest scop `ncruci[\ri `ntre Karakul [i }urcan\. Utilizarea acestui tip de `ncruci[are este avantajoas\ [i `n cazul ob]inerii hibrizilor destina]i sacrific\rii pentru produc]ia de carne. - 313 -
Texel
Fig. 84. Scehema `ncruci[\rilor industriale
are ca principal scop ob]inerea unor hibrizi cu `nsu[iri multiple cumulate de la dou\, trei sau patru rase. ~n cre[tereaovinelor,cel mai utilizat tip de `ncruci[\rieste cel efectuat `ntre femele metise F1 provenite din `ncruci[\ri industriale simple cu masculi proveni]i din popula]ii nehibridatesau de ras\ curat\. Produ[ii rezulta]i din astfel de `ncruci[\ri sunt denumi]i hibrizi dubli deoarecela ob]inerealor s-au efectuatdou\ `ncruci[\ri.Prima `ncruci[are a fost utilizat\ `ntre dou\ rase diferite `n scopul ob]inerii hibridului simplu (femela metis\). A doua `ncruci[arese efectueaz\`ntre femelele metiseob]inutecu masculidin alte rase. Dat fiind faptul c\ hibrizii dubli sunt rezulta]i din doi hibrizi simpli sau dintr-un hibrid simplu cu o alt\ popula]ie, heterozigo]ia pe care o posed\ va fi redus\ la jum\tate fa]\ de cea prezent\ la p\rin]ii lui. Datorit\ acestui fapt[i efectul heter zis manifestat de hibrizii dubli va o fi redus la jum\tate comparativ cu hibridul simplu. Cu toate acestea rolul ob]inerii hibrizilor dubli este de a `nsuma `nsu[irile valoroase de la trei sau patru rase, linii sau popula]ii utilizate la `ncruci[\ri [i `n primul rnd de a folosi la maximum efectul heterozis al formelor materne care, sunt [i acestea tot un hibrid simplu. ~n cazul `n care formele materne sunt un hibrid simplu, atunci acestea vor avea un indice de prolificitateridicat [i o capacitate de al\ptare superioar\.Deci oile mame hibride avnd un maxim de heterozis vor avea unefect matern substan]ial care, va repercutapozitiv asupra performan]elor se productive ale hibriduluidublu, anulnd astfel tendin]a de sc\dere a performan]elor la acesta ca urmarea cre[teriihomozigo]iei. La ovine, acest sistem de `mperechereintens utilizat mai poart\ denumireade stratificareecologic\sau geografic\[i este aplicat pe scar\
~ncruci[area industrial\ complex\
- 314 -
CONSTANTIN PASCAL
larg\ pentru sporirea produc]iei de carne `n Marea Britanie, Fran]a, Australia, Africa de Sud, Argentina [i alte ]\ri (vezi produc]ia de carne).
Fig. 85. Schema de `ncruci[are industrial\ complex e (dup\: Pop, A. [i colab.)
~ncruci[area industrial\ rotativ\, se utilizeaz\ la crearea [i men]inerea pe durata mai multor genera]ii a unor structuri heterozigotela anumite popula]ii exploatate pentru diverse produc]ii. La fel ca [i la `ncruci[area industrial\ simpl\ [i dubl\ [i `n cazul celei rotative sunt utilizate mai multe rase. Deosebirea apare `n faptul c\ popula]ia de hibrizi terminali este `ncruci[at\ din nou succesiv cu rasele pure care au contribuitla formareaacesteia. ~ncruci[area rotativ\ este u[or de aplicat [i combin\ bine `nsu[irile valoroase ale raselor utilizate, `ns\ la popula]ia hibrid\ terminal\efectulheteroziseste mai redus.
- 315 -
Fig. 86. Schema de `ncruci[are industrial\ alternant\ (a); de rota]ie cu trei rase (b)
Acest sistem de `ncruci[are este utilizat intens `n Australia `ntre Merinos Australian [i Lincoln. Meti[ii 2/3 snge Merinos sunt foarte aprecia]i pentru calitatea lnii, iar cei 2/3 snge Lincoln prezint\ o precocitate accentuat\ [i `nsu[iri superioare ale c\rnii. ~ncruci[\rile de stratificare se bazeaz\ pe cele industriale simple [i complexe [i sunt utilizate `n scopul ob]inerii materialului biologic destinat `ngr\[\toriilor. Sistemul acesta este utilizat intens `n Anglia `n scopul valorific\rii maxime a genofondului [i valorii de combinabilitate numeroaselor a rase. 5.3.2.~NCRUCI{|RI DE AMELIORARE ~n diverse situa]ii, `n exploatareaovinelor apare ca o necesitate modificarea rapid\ [i `ntr-o anumit\ direc]ie a structurii genetice specifice unor popula]ii autohtone care nu mai corespund cerin]elor economiceale etapei respective.De aceea, singura cale economic\de modificare `n sens pozitiv a structurii genetice la popula]ia necorespunz\toareo constituie hibridarea deoarece, este mult mai ra]ional s\ se utilizeze un flux de gene superioaredin popula]ia `n care acestea seg\sesc spre popula]iaautohton\ ce trebuie ameliorat\. ~n practica zootehnic\ acest mod de ameliorare este `ntlnit frecvent, fiind elaborate `n acest sens diferite scheme care pot facilita ob]inerea unei descenden]e hibride valoroase [i care, de multe ori - 316 -
CONSTANTIN PASCAL
constituie prghii de `nceput `n ob]inerea altor rase de ovine mai bine adaptatecondi]iilorde mediu `n care a crescut rasa necorespunz\toare, `ns\ apropiat\ din punct de vedere a structurii genetice de cea proprie rasei amelioratoare imigrante. Prin utilizarea `ncruci[\rilor se poate modifica poten]ialul productiv al animalelor `n cazul aceleia[i direc]ii de exploatare cum ar fi de pild\ `mbun\t\]irea produc]iei cantitative [i calitative de ln\ (Merinos Australian x Merinos de Palas). De asemenea, tot prin intermediul acestora se poate `nlocui, la unele rase, vechea direc]ie de exploatare cu alta nou\, cum ar fi cazul `ncruci[\rilor practicicate `ntre rase cu specializari diferite (produc]ia de carne cu cele specializatepentru produc]ia de ln\ [i invers). Pentru ameliorarea genetic\ a popula]iilor de ovine sunt utilizate mai multe metode de hibridare [i anume: `ncruci[\ri de infuzie, `ncruci[\ri de absorb]ie [i `ncruci[\ri pentru formarea de noi rase. ~ncruci[area de infuzie. Este o metod\ aplicat\ temporar [i are scopul de a imprima `nsu[iri noi, sau de a corecta [i dezvolta unele caractere cantitative considerate ca fiind deficitare la anumite popula]ii. Mai sunt utilizate [i `n situa]ia `n care se are `n vedere evitarea urm\rilor negative ale consangviniz\rii. ~n ]ara noastr\ acest sistem de `ncruci[area fost utilizat frecvent `n cazul celor dou\ rase Merinos autohtone. Astfel, pentru corectarea greut\]ii corporale, a lungimii [i cantit\]ii reduse de ln\, oile Merinos Transilv\nean au fost utilizate la `ncruci[\ri de infuzie cu reproduc\tori apar]innd rasei Merinos Stavropol. ~n cazul rasei Merinos de Palas, pentru corectarea lungimii, omogenit\]ii [i uniformit\]ii lnii, aceasta a fost `mperecheat\cu berbeci Merinos Australian. ~n ambele situa]ii, produ[ii de sex femel din prima genera]ie au fost `mperechea]icu masculi din rasa ini]ial\ dup\ care s-a trecut la `nmul]irearasei ,,`n sine aplicndu-se `ns\ o selec]ieriguroas\. ~ncruci[\rilede infuzie, `n func]ie de gradul de `nrudire existent `ntre reproduc\tori, pot fi: de infuzie sistematice [i de infuzie nesistematice. Ambele tipuri dac\ sunt bine dirijate, pot conduce `n cazul `mperecherilordintre hibrizi la formarea unor popula]ii cu o structur\ genetic\ proprie. ~n cazul `ncruci[\rilor de infuzie sistematice sunt folosi]i din popula]ia local\, supus\ deci amelior\rii, doar indivizii care au un grad de `nrudire (R) cu imigran]ii mai redus de 0,25 %, pe cnd `n cazul - 317 -
`ncruci[\rilor de infuzie nesistematice sunt utiliza]i reproduc\torii de ambelesexe ale imigrantului(R = 0,50). ~ncruci[area de infuzie sistematic\. Ob]inerea rezultatelor scontate prin utilizare `ncruci[\rilor de infuzie sistematice sau clasice, presupune parcurgerea mai multor etape. Trebuie f\cut\ precizarea c\ la nivelul fiec\rei etape este aplicat\ selec]ia `mpotriva abaterilor de la standardul propus ini]ial. Etapele parcurse `n cazul `ncruci[\rilor de infuzie sistematice sunt urm\toarele: - alegerea reproduc\torilor masculi apar]innd raselor cu genofondsuperior; - `ncruci[area masculilor selecta]i cu un num\r redus de femele apar]inndrasei locale,ob]inndu-se genera]iaF1; - `ncruci[areabeck-crossa femelelor F1 cu masculi din popula]ia local\ `n vedereaob]ineriigenera]ieiR1 cu 25 % snge de la rasa imigrant\; - selec]ionarea reproduc\torilor masculi care corespund standarduluistabilit, `mperechea]iapoi cu femelele apar]innd rasei locale.
Fig. 87. Schema de `ncruci[area de infuzie sistematic\
Fig. 88. Schema de `ncruci[area de infuzie masiv\
~ncruci[area de infuzie nesistematic\ ~n linii mari comport\ . acela[i sistem, deosebirea constnd `n faptul c\, dup\ identificarea reproduc\torilorvaloro[i ace[tia se `ncruci[eaz\ cu o parte din femelele din popula]ia de baz\. Indivizii considera]i ca fiind corespunz\tori scopului urm\rit sunt `mperechea]i `ntre ei ob]inndu-se genera]iile F2 [i F3. Concomitent cu aceste ac]iuni masculii F1 testa]i sunt `mperechea]i
- 318 -
CONSTANTIN PASCAL
beack-cross femelelelocale,ob]inndu-se cu astfel hibrizicu 25 % snge de la popula]ia imigrant\. ~ncruci[area de absorb]ie Este denumit\ astfel deoarece . urm\re[te substituireagenofonduluiunei popula]ii locale neamelioratecu cel al uneia mai perfec]ionate[i const\ `n `mperechereafemelelor din cadrul unei rase slab productive cu masculi apar]innd altei rase mai perfec]ionate.Meti[ii de sex femel cu 50 % snge apar]inndpopula]iei imigrantese `ncruci[eaz\beack-crosscu berbeci din popula]iaimigrant\, ob]inndu-sehibrizi de rentoarcere(R1). Dac\ procesulse va repeta `n urm\toarele 2 - 3 genera]ii se va ajunge la o pondere substan]ial\a genelorspecificepopula]ieiimigrante. ~n figura 89 este redat\ dinamica modific\riistructurii genetice a unei anumite popula]ii dup\ mai multe cicluri consecutive de retroncruci[are.
Fig. 89. Ritmul de modificare a structurii genetice a unei popula]ii ca urmare a `ncruci[\rilor de absorb]ie (dup\: I., Vintil\, 1988)
Analizndu-se rezultatelela care se poate ajunge, se constat\c\ `n fiecare genera]ie exist\ indivizi ce se deosebesctotal de genera]ia anterioar\dar [i unii care au o structur\ genetic\asem\n\toare. aceste ~n - 319 -
condi]ii, se poate preciza faptul c\, de la nivelul fiec\rei genera]ii pot fi selec]iona]i indivizi [i `ndeosebi cei de sex femel ce corespund scopului final [i care pot fi utiliza]i ulterior la ob]inerea genera]iei urm\toare, gr\bind astfel procesul de transformare a popula]iei ini]iale supuse amelior\rii. Cu toate acestea, recomandabil ar fi ca `ncruci[\rile de absorb]ie s\ nu fie efectuate timp de mai mult de 4 genera]ii deoarece, `n caz contrar genele valoroase apar]innd rasei locale pot fi `nlocuite `n totalitate. Cnd noua popula]ie are `n genofondul s\u cca. 93,75 % (R3) snge apar]innd rasei amelioratoare se trece la izolarea reproductiv\, iar prin `mperecherile `n sine [i chiar utilizarea unei consangviniz\ri moderate (pentru fixarea unor caractere importante din punct de vedere economic) concomitentcu o selec]ie riguroas\, se ajunge `n scurt timp la formarea unei popula]ii cu o structur\ genetic\ diferit\ de a formelor parentale. ~ncruci[areade combinare (de formare a unor rase noi const\ ), `n `ncruci[areasistematic\ a unor rase deja existente`n scopul form\rii unora noi. Ob]inerea indivizilor `n primele trei genera]ii este asem\n\toare ca metodologie cu cea aplicat\ `n cazul `ncruci[\rilor de absorb]ie, dup\ care meti[ii rezulta]i sunt `mperechea]i `ntre ei, sau se poate utiliza la o `ncruci[are complex\ [i mai pu]in sistematic\ dintre mai multe rase. ~n acest fel, popula]ia final\ va prezenta o structur\ genetic\ total diferit\ de cea proprie formelor parentale, constituind de fapt o sintez\ a caracterelor superioare existente la dou\ sau mai multe popula]ii care s-au `ncruci[at. Aceast\ metod\ a fost utilizat\ la `ncruci[\rile practicate `n scopul form\rii rasei Merinos de Palas (fig. 90 ) ~ncruci[\rile efectuate `n scopul form\rii unor rase noi presupun parcurgereaa trei etape principale [i anume: - fixarea standardului noii rase [i precizarea clar\ a parametrilor fiziologici [i morfologici dori]i; - selec]ia indivizilor care posed\ caracterele dorite la parametrii standard, ]inndu-se cont de capacitateade combinare datorit\ efectuluigenelor aditive; - stabilirea popula]iilor care vor fi utilizate ulterior la `ncruci[\ri att pe linie matern\ ct [i pe linie patern\, cu specifica]ia c\ rasa matern\ trebuie s\ fie mai prolific\, s\ aib\ o bun\ capacitate de al\ptare, s\ fie bun\ mam\, etc. - 320 -
CONSTANTIN PASCAL
Dup\ ob]inerea popula]iilor care corespund pe deplin scopului urm\rit, `n vederea consolid\rii mai rapide a `nsu[irilor valoroase dobndite se recomand\ utilizarea consangviniz\rii [i dup\ caz, chiar incestul dirijat, apoi cre[terea pe baz\ de linii [i familii [i `mperecherea acestora.
Fig. 90. Schema form\rii rasei Merinos de Palas
- 321 -
Rproduc]ia ovinelor
CAPITOLUL VI
REPRODUC}IA OVINELOR
6.1. CONSIDERA}II GENERALE
Reproduc]ia reprezint\ baza fiziologic\ a cre[terii animalelor deoarece contribuie `n mod direct la sporirea numeric\ a [eptelului, iar prin utilizarea reproduc\torilorde mare valoare zootehnic\ induce att ameliorarearaselor [i popula]iilor ct [i sporirea produc]iilor rezultate. ~ntr-un sens mai larg, reproduc]ia studiaz\ toate procesele biologice specifice `nmul]irii animalelor, iar `n aceste condi]ii, ca [tiin]\ aplicat\, reprezint\ `n primul rnd m\rirea num\rului de animale. ~n plan secund ca urmare a utiliz\rii ra]ionale a reproduc\torilor de `nalt\ valoare zootehnic\, reproduc]ia constituie baza amelior\rii raselor [i ridicarea productivit\]iiacestora. ~n ultimile decenii, reproduc]ia a f\cut progrese remarcabile datorate pe de o parte aplic\rii pe scar\ larg\ a `ns\mn]\rilor artificiale, iar pe de alt\ parte cercet\rii [tiin]ifice `n combaterea sterilit\]ii [i `mbun\t\]ireaindicilor de reproduc]ie.
6.2. MANIFEST|RILE VIE}II SEXUALE

Instinctul genezic nu se manifest\ imediat dup\ f\tare, ci doar atunci cnd organele genitale intr\ `n func]ie. Manifestarea acestuia apare odat\ cu pubertatea sau maturitatea sexual\ [i `n mod concret se consider\ c\ un individ devine matur din punct de vedere sexual, atunci cnd este capabil s\ fecundeze (masculul) sau s\ r\mn\ fecundat (femela). Maturitatea sexual\ survine `nainte ca individul s\ fi devenit adult sub raportul cre[terii organismu deoarece, `n timpul pubert\]ii lui el - 322 -
CONSTANTIN PASCAL
continuu\ s\ creasc\ pn\ ajunge la maturitatea deplin\. ~ntre cele dou\ maturit\]i, la ovine, de regul\ pot exista diferen]ieri majore. La tineretului ovin apar]innd raselor precoce maturitatea sexual\ survine la vrste cuprinse `ntre 6[i 10 luni [i `ntre 15 [i 18 luni `n cazul celui din rase semitardive [i tardive. La femele via]a sexual\ debuteaz\ cu prima ovula]ie [i sfr[e[te atunci cnd la nivelul ovarelor nu se mai maturizeaz\ nici un folicul. ~n cazul masculilor, apari]ia maturit\]ii sexuale corespunde cu primele metamorfoze ale spermatidelor [i transformarea lor `n spermatozoizi.Masculul ajuns la maturitate sexual\ prezint\ o mai mare dezvoltare a testicolelor [i o accentuare a caracterelor sexuale (devine mai nervos, mai pu]in docil, uneori agresiv). Vrsta optim\ de utilizare la reproduc]ie ~n practica . reproduc]iei, la speciile de interes zootehnic [i implicit la ovine, este absolut necesar s\ se cunoasc\ vrsta optim\ de utilizare la mont\ att `n cazul femelelor ct [i a masculilor. Acest aspect este impus de faptul c\ maturitatea sexual\ apare anterior celei corporale, adic\ `nainte ca organismul s\ ajung\ la o dezvoltare corporal\ deplin\. ~n aceste condi]ii, pentru a se ob]ine cele mai bune rezultate se consider\ c\ momentul optim de utilizare la reproduc]ie este atunci cnd organismul a ajuns la maturitate fiziologic\, iar greutatea corporal\ reprezint\ minimum 75 % din cea specific\ categoriilor adulte. ~n cazul raselor de mare productivitate,tendin]a general\ este spre o deplasare a primei monte `n jurul vrstei de 8 - 10 luni, `ncercndu-se astfel aducerea tineretului `n circuitul economic cu un an mai devreme. Acest aspect ar fi extrem de benefic deoarece constituie principala cale de reducere a intervalului dintre genera]ii, gr\bind astfel [i procesul de ameliorare. Cu toate acestea, att la noi ct [i `n alte ]\ri, majoritatea cresc\torilor amn\ utilizarea la reproduc]ie pn\ la vrsta de 15 luni `n cazul tineretului ovin apar]innd raselor cu un anumit grad de precocitate [i pn\ la 18 luni `n cazul celui apar]innd raselor caracterizate prin semitardivitate [i tardivitate. Durata de folosire la reproduc]ie este influen]at\ de o serie de factori [i variaz\ `ntre limite extrem de largi. De regul\ oile sunt men]inute `n exploatare [i utilizate la reproduc]ie att timp ct dau produc]ii ridicate [i `n condi]ii de eficien]\ economic\. Astfel, `n cazul oilor cu ln\ fin\ [i semifin\ acestea sunt men]inute `n exploatare [i implicit utilizate la reproduc]ie pn\ la vrste cuprinse `ntre 6 - 8 ani, iar - 323 -
Rproduc]ia ovinelor
femelele din rasele exploatate pentru pielicele [i `ndeosebi cele Karakul pot fi men]inute la reproduc]ie pn\ la 9 - 11 ani. Tipurile ciclului sexual. Din punct de vedere al frecven]ei ciclurilor sexuale, femelele apar]innd speciilor domestice pot fi `mp\r]ite `n monoestrice diestrice [i poliestrice. , Din grupa femelelor poliestrice fac parte ecvinele, bovinele, suinele [i ovinele. La acestea, ciclurile sexuale se repet\ de mai multe ori pe an. ~n cazul speciei ovin\, la majoritatea raselor se constat\ c\ `n sezonul sexual apar cicluri succesive, dup\ care urmeaz\ o perioad\ mai lung\ de lini[te. Datorit\ acestui fapt se consider\ c\ oaia face parte din grupa femelelor poliestrice cu cicluri sexuale sezoniere, de regul\ toamna [i mai rar `n alte sezoane. Frecven]a ciclului sexual la oi este influen]at\ de diver[i factori dintre care cei mai importan]i sunt rasa, alimenta]ia [i starea de `ntre]inere. Sezonul sexual - la oaie reprezint\ un subiect mult discutat de c\tre cercet\torii din domeniu, `ns\ este unanim acceptat faptul c\ debutul ciclurilor sexuale este strns legat de lungimea zilei lumin\. De asemenea,sezonul sexual la oaie difer\ dup\ latitudine [i se `ntinde pe toat\ durata unui an `n zonele ecuatoriale (Marshall, 1937, Lasley, 1968). Exist\ `ns\ [i rase conservatoare `n ceea prive[te sezonul ce sexual, manifestnd c\lduri doar `ntr-un anumit sezon [i rase care manifest\ c\lduri [i `n extrasezon. ~n cazul rasei Dorset Horn sezonul de reproduc]iedureaz\cca. 8 luni, iar la Targheesezonulprincipalde mont\ este plasat `n intervalul septemb rie-februarie. De asemenea, la oile RomneyMarsh crescute`n Noua Zeeland\,conform datelor publicatede Chang [i Raeside (cita]i de Bowman), sezonul natural de reproduc]ieeste de cca. 90 zile f\r\ a se manifesta`ns\ `n perioadelecu cele mai scurte zile, `n timp ce la oile Welsh Mountain din Anglia sezonul natural de reproduc]iedebuteaz\cu cca. 75 zile `nainta perioadeidin an cu cele mai scurte zile. La oile Dorset Horn, Romanov [i Finnish Landrace c\ldurile se manifestat\ asezonal [i se pot realiza `n condi]ii normale [i dou\ f\t\ri pe an (Bowman, J.C. 1966, Newton, J.E. 1970). Stadiile ciclului sexual. ~n func]ie de modific\rile ce survin la nivelul aparatului genital femel, Hespe a descompus ciclul sexual `n patru stadii: proestru, estru, metestru [i anestru. La ovine, ciclul sexual dureaz\ 18 zile cu limite cuprinse`ntre 17 [i 21 zile. Sub influen]a sistemuluineuro-endocrin, stadiile caracteristice - 324 -
CONSTANTIN PASCAL
ciclului sexual se deruleaz\ `n mod succesiv [i sunt `mp\r]ite `n dou\ faze principale, separate `ntre ele de fenomenul ovula]iei (faza folicular\ [i faza luteinic\). Faza folicular\ `nglobeaz\ stadiile de proestru [i estru, iar cea luteinic\ cuprinde stadiul de metestru. Proestrul reprezint\ stadiul premerg\tor c\ldurilor. ~n acest stadiu, la nivelul aparatului genital, au loc urm\toarele procese proliferative:dezvoltareafolicului ovarian, hiperemia organelor genitale, tumefierea mucoasei, `nmul]irea [i cre[terea glandelor uterine. Durata medie a acestuistadiu este de 24 - 48 ore. Estru sau stadiul propriu-zisde c\lduri, reprezint\ faza `n care aparatul genital devine activ. De asemenea,`n acest stadiu se produce maturareafolicular\,ovula]ia, hiperemia[i proliferareamucoaseiuterine, cervicale[i vaginale;secre]ia intens\ [i scurgereamucusuluicaracteristic din organelorgenitaleexterne;apare dorin]a de `mpreunare. Acest stadiu are o durat\ medie de 24 - 36 ore. Metestru sau stadiul de regresie, reprezint\ perioada `n care se formeaz\corpul galben, `nceteaz\secre]ia mucusului,dispare hiperemia [i dorin]a de `mperechere.~n cazul `n care nu s-a produs fecunda]ia glandeleuterine intr\ `ntr-un proces de involu]ie.Acest stadiu este cel mai lung fiind `ntins de regul\ pe o durat\ cuprins\ `ntre 11 [i 14 zile. Anestru este stadiul de lini[te [i se caracterizeaz\ prin continuarea involu]iei corpului galben `nso]it\ de repaus sexual [i echilibru fiziologic la nivelul Fig. 91 Schema ciclului sexual la corpului. Acest stadiu are o durat\ variabil\. oaie Repetarea ciclului sexual. ~n situa]ia `n care oaia nu a fost fecundat\, un nou ciclu sexual apare la cca. 21 zile, iar dup\ parturi]ie urm\torul survine mai devreme sau mai trziu, `n func]ie de o serie de factori dintre care cei mai importan]i sunt: rasa, individualitatea,starea de `ntre]inere [i condi]iile de clim\. Dup\ parturi]ie, montele fertile pot ap\rea dup\ parcurgerea unui interval de 20 - 30 zile. ~n aceast\ perioad\ are loc terminarea involu]iei uterine [i se poate trece la reorganizareaunui nou ciclu de reproduc]ie. ~n mod obi[nuit, la ovine dup\ parturi]ie se - 325 -
Rproduc]ia ovinelor
instaleaz\ anestru de lacta]ie sau cel sezonier a c\rei durat\ variaz\ `ntre 60 [i 150 zile. La unele rase un nou ciclu poate s\ apar\ `n primele dou\ luni de la parturi]ie, iar la altele dup\ o perioad\ de 5 - 7 luni. Sezonul de c\lduri fertile dup\ parturi]ie nu este cunoscut pentru nici o ras\ deoarece, deseori manifestarea c\ldurilor trece neobservat\. Acest fenomen poart\ denumirea de ,,c\lduri lini[tite [i sunt frecvent `ntlnite la oile ~le de France [i la multe rase din grupa Merinos. La Merinos de Palas apari]ia unui nou ciclu de c\lduri poate surveni la oile care al\pteaz\ `n propor]ie de 10 % `nc\ din prima lun\ dup\ parturi]ie, la 9 % la cele care sunt mulse [i la 14 % la oile `n]\rcate imediat dup\ f\tare (V., Taft\, 1983). Trebuie f\cut\ precizarea c\ monta nu poate fi fertil\ `n aceast\ perioad\ deoarece nu este sfr[it\ involu]ia uterin\. Totodat\ s-a constatat c\ 85 % din oile care dau na[tere unui miel `n perioada de var\, manifest\ c\lduri dup\ parturi]ie `nc\ din perioada de al\ptare, permi]nd realizarea a dou\ f\t\ri pe an f\r\ tratamentehormonale.
6.3. COMPORTAMENTUL SEXUAL LA OVINE

Pe parcursul evolu]iei acestei specii, comportamentulsexual sa modificat, devenind intens [i complet. Rolul biologic al acestui act fiziologic const\ `n efectuarea `ns\mn]\rii [i fecund\rii ovulului. Reu[ita acestui act este condi]ionat\ de receptivitatea sexual\ care este mai intens\ `n perioada de c\lduri. La ovine, la fel ca [i la celelalte specii de interes zootehnic, actul sexual este condi]ionat de structura anatomic\ a penisului, de hormonii sexuali, de ac]iunea stimulilor vizuali, olfactivi, auditivi [i tactili, de factorii genetici, alimentari igienici. [i 6.3.1. REFLEXELE SEXUALE LA BERBECI Actul sexual ca atare este reprezentatde o succesiunede reflexe ce se deruleaz\`n urm\toare ordine: erec]ie, `mbr\]i[are,`mperechere[i ejaculare. Reflexul erec]iei este datorat producerii unor modific\ri morfologice profunde ca: turgescen]a, alungirea [i `nt\rirea penisului. - 326 -
CONSTANTIN PASCAL
Erec]iaeste datorat\afluxuluitreptat[i abundentde snge `n penis unde, `n urma unei vasodilata]ii puternice sngele arterial umple corpii caverno[i. Odat\ ajuns la acest nivel, afluxul de snge `ncarc\ ] esutul spongios, iar contrac]ia mu[chilor bulbo [i ischio-caverno[i `mpiedic\ refluxul sngelui acumulat. Alungirea [i ie[irea penisului afar\ din teaca prepu]ului reprezint\ consecin]a redres\rii curburilor, turgescen]ei, relax\rii [i contrac]iilor unor grupe de mu[chi care ac]ioneaz\ asupra penisului[iprepu]ului. Erec]ia este un reflex `n\scut, iar impulsul pleac\ din sistemul nervos central dup\ ce `n prealabil a fost excitat de senza]iile auditive, vizuale, tactile [i olfactive. Reflexul de `mbr\]i[are Se exteriorizeaz\ prin saltul masculului . pe femela `n c\lduri. La berbec acest reflex este mai pu]in dezvoltat comparativ ce cel `ntlnit de pild\ la vier sau arm\sar [i se bazeaz\ pe o serie de reflexe condi]ionate.Unele dintre acestea ac]ioneaz\ pozitiv iar altele au o ac]iune inhibitoare. Concomitent cu desf\[urarea acestui reflex `ncepe s\ se manifeste [i reflexul de `mperechere. Reflexul de `mperechere. Este unul `n\scut [i const\ `n faptul c\ masculul, dup\ ce a efectuat saltul pe femel\, introduce penisul `n vagin [i execut\ o succesiune de mi[c\ri caracteristice care `n final provoac\ ejacularea. Acest act este favorizat [i de pozi]ia propice pe care o adopt\ femela [i se realizeaz\ printr-o activitate muscular\ mai intens\. Totodat\ reflexul de `mperechere serve[te att la depistarea oilor `n c\lduri ct [i la recoltarea spermei cu ajutorul vaginei artificiale. Reflexul de ejaculare este cel mai complex [i const\ `n expulzareaspermeidin aparatulgenital mascul.Contrac]iilemusculoasei epididimare,a canalelor deferente,a veziculei seminale [i musculatura canalelor ejaculatoare `mping sperma spre uretr\. ~n continuare, contrac]iile uretrei `mping lichidul seminal spre baza penisului, acesta fiind momentul `n care mu[chii acestuia se contract\ ajutnd la expulzareaspermei. Coordonarea nervoas\ a procesului ejacul\rii este f\cut\ att de sistemul nervos central ct [i de fibrele nervoase simpatice [i parasimpatice.
- 327 -
Rproduc]ia ovinelor
Fig. 92 Depistarea, abordarea [i efectuarea saltului
6.3.2. REFLEXELE SEXUALE LA FEMELE La femele actul sexual [i reflexele sexuale sunt mai pu]in evidente fa]\ de mascul.
- 328 -
CONSTANTIN PASCAL
Reflexul erec]iei la femele const\ `n hiperemia activ\ a tractusului genital, localizat `ndeosebi la nivelul corpului [i gtului uterin. Acest aspect favorizeaz\ cre[terea afluxului de snge la nivelul corpilor caverno[i ai clitorisului precum [i la nivelul arcadei venoase din vestibul. Urmare a acestui reflex se observ\ turgescen]a [i ro[ea]a buzelor vulvei. Reflexul de `mbr\]i[are `n cazul femelelor este unul de tip pasiv [i se manifest\ prin lini[tea oii [i acceptarea masculului. Reflexul de `mperechere se exteriorizeaz\ prin luarea pozi]iei caracteristice acceptuluiberbecului.Astfel, coloanavertebral\se `ndoaie, coada este ridicat\ [i deviat\ lateral. Reflexul de ejaculare propriu-ziseste absent la femele. ~ns\, cu toate acestea `n cazul femelelorse produce un proces asem\n\tor ce se [i manifest\ prin eliminarea permanent\a secre]iei uterine [i vaginale, ca urmarea contrac]iilor spasmodice uterului. ale Dup\ ce sperma ejaculat\ ia contact cu mucoasa uterin\ contrac]iile spasmodice ale uterului se transform\ `n contrac]ii peristaltice ale coarnelor [i corpului uterin [i contrac]ii ritmice de `nchidere [i deschidere a cervixului. Aceste contrac]ii favorizeaz\ producerea unui curent de absorb]ie a spermei cu men]inerea ei `n cavitatea uterin\.
6.4. SISTEME DE FECUNDARE UTILIZATE LA OVINE

~n condi]iile ]\rii noaste `n majoritatea situa]iilor monta ovinelor are loc cu predilec]ie toamna. Ca sisteme de fecundare utilizate la aceast\ specie `ntlnim monta natural\ [i `ns\mn]are artificial\. Aplicarea acestor sisteme difer\ `n func]ie de condi]iile concrete din fiecare sector de cre[tere [i exploatare a ovinelor. Astfel, `n cazul oilor din re]eaua privat\ cel mai r\spndit sistem de fecundare este monta natural\,iar `n cazul efectivelordin sectorulde stat unde oile sunt exploatate `n majoritatea cazurilor `n condi]iile specifice unui sistem tehnologicbazat pe un anumit grad de intensivizare,se practic\ monta artificial\. Atunci cnd monta oilor se face prin `ns\mn]areartificial\, se impune ca `n cazul `n care se constat\c\ acestea manifest\mai mult de - 329 -
Rproduc]ia ovinelor
dou\ cicluri sexuale `n acela[i sezon de reproduc]ie,f\r\ a se instala starea gesta]ie,s\ se fac\ monta natural\. Monta natural\ se poate realiza `n libertate, pe clase, `n harem [i dirijat. Monta natural\ liber\ reprezint\ sistemul cel mai simplu [i cel mai ,,primitiv ~n trecut acest sistem era extrem de aplicat, fiind utlizat . `n turmele `n care nu se f\cea o cre[tere ra]ional\ a oilor. Monta liber\ const\ `n introducerea berbecilor `n turmele de oi [i ]inerea acestora pn\ `n momentul `n care se consider\ c\ toate femelele au fost fecundate. Acest sistem de mont\ prezint\ avantajul c\ asigur\ ob]inerea unui procent mare de fecunditate, iar `nc\rc\tura pe un berbec utilizat la reproduc]ie este de 25 - 30 oi. Dintre dezavantajeleaplic\rii acestei metode de mont\ amintim: num\rul prea mare de berbeci utiliza]i la reproduc]ie, nu permite cunoa[terea originii descenden]ilordup\ tat\, epuizarea berbecilor, permitetransmiterea bolilor,procesulde ameliorarese deruleaz\lent. Monta pe clase are loc tot `n condi]ii de libertate [i se bazeaz\pe gruparea oilor `n func]ie de anumite criterii. Fiec\rei grupe de oi mame constituite i se repartizeaz\reproduc\torimasculi din aceea[i clas\ sau dintr-o clas\ superioar\, permi]nd astfel o `mperechereaomogen\ a efectivelor destinate reproduc]iei[i o anumit\ intensitate a selec]iei `n procesulde ameliorare. Monta `n harem se desf\[oar\ fie `n libertate fie la boxe [i se bazeaz\ pe desemnareaunui berbec, pe durata campanieirespective, pentru 30 - 50 femele utilizate la reproduc]ie.Aplicareaacestei metode permite cunoa[tereaoriginii produ[ilor. Monta natural\ dirijat\, const\ `n efectuarea controlat\ a `mperecherilor. aceste condi]iise poate elabora,organiza[i derula un ~n program concret de ameliorarea efectivelorla nivelul fiec\rei rase. De asemenea,aplicareaacestuisistem elimin\ toate neajunsurile`ntlnite`n cazul celorlalteprocedeede mont\ natural\. ~n func]ie de modul de aplicare a acestui sistem se disting dou\ variante[i anume:monta la box\ [i monta `n conten]ie. ~n cazul ambelor variante este necesar ca depistarea oilor `n c\lduri s\ se fac\ cu ajutorul berbecilor `ncerc\tori, iar monta fecund\ va fi efectuat\ cu ajutorul berbecilor pepinieri stabili]i cu prilejul definitiv\rii listei de `mperecheri.
- 330 -
CONSTANTIN PASCAL
~ns\mn]area artificial\ reprezint\ procedeul cel mai eficace de reproduc]ie [i ameliorare a efectivelor de oi. Problemele de ordin tehnic privind `ns\mn]area artificiale s-au acumulat [i rezolvat treptat `n decursul timpului. Actualmente, opera]iile tehnice ale recolt\rii materialului seminal, evaluarea acestuia, conservarea [i inocularea spermei sunt `ntr-un stadiu avansat [i influen]eaz\ favorabil procesul de selec]ie [i ameliorare. ~n ]ara noastr\ `ns\mn]\rile artificiale la ovine au `nceput s\ fie utilizate intens `ncepnd cu anul 1936 [i i-a avut ca pionieri pe F\lcoianu, Carda[, B\icoianu [i Luca. Pe parcursul timpului, acestora li sau ad\ugat [i al]ii care, `mpreun\ au pus bazele extinderii `ns\mn]\rilor artificiale la aceast\specie. Actualmente,prin elaborarea unor metode noi de conservare, `ns\mn]\rileartificiale sunt intens utilizate la nivel mondial. ~n func]ie de modul `n care se condi]ioneaz\ materialulseminal`n vederea utiliz\rii ulterioare,se distingmai multeprocedee. ~ns\mn]\rile artificiale cu material seminal brut s-au extins `n multe zone din ]ar\, inclusiv la gospod\riile popula]iei. Procedeul `n sine nu ridic\ probleme organizatorice [i tehnice deosebite. Astfel, dup\ recoltare, materialul seminal este fragmentat `n doze mai mici [i apoi se inoculeaz\. ~ns\mn]area artificial\ cu material seminal brut asigur\ cre[terea num\rului de oi `ns\mn]ate cu sperma recoltat\ de la un berbec de pn\ la 4 - 5 ori fa]\ de monta natural\. De asemenea, comparativ cu monta natural\, fecunditatea ob]inut\ `n cazul aplic\rii acestui procedeu este mai mic, `ns\ este mai mare fa]\ de cel rezultat `n cazul practic\rii altor metode de `ns\mn]are artificial\. ~ns\mn]area artificial\ cu material seminal refrigerat. ~n acest scop, materialul seminal este diluat [i conservat la 20 - 30 C. La acest\ temperatur\ materialul diluat poate fi men]inut timp de cca. 2 - 4 zile. Metoda `n sine prezint\ mai multe avantaje dintre care cele mai importante sunt: materialul seminal poate fi p\strat [i utilizat la un num\r mai mare de oi, poate fi transportat la mari distan]e [i `n zone greu accesive, cre[te num\rul de oi `ns\mn]ate cu material seminal recoltatde la un berbec de peste 15 ori comparativ cu monta natural\, etc. Dintre neajunsurile care pot fi imputate acestui tip de `ns\mn]are ar fi c\ fecunditatea valori reduse. are ~ns\mn]area cu material seminal congelat. Constituie procedeul prin care materialul seminal este conservat prin congelare la temperaturi
- 331 -
Rproduc]ia ovinelor
foarte reduse (- 1960 C), dup\ ce `n prealabil a fost diluat. P\strarea pe durata conserv\riise face `n capsule depuse `n containercu azot lichid. Datorit\ fecundit\]ii reduse `ns\mn]area artificial\ cu material seminal congelatare o extinderelimitat\.
6.5. INTENSIVIZAREA REPRODUC}IEI LA OVINE

Modificarea ritmului intr\rii oilor `n c\lduri devine unul din dezideratele principale `n cre[terea [i exploatarea ovinelor. Aceast\ necesitate este impus\ pe de o parte de valorificarea maxim\ a tuturor particularit\]ilorreproductive specifice acestei specii ct [i de interesul cresc\torilor de a realiza f\t\ri grupate `n anumite perioade ale anului, iar pe de alt\ parte pentru a se reduce cheltuielile ocazionate de distribuirea materialului seminal, procedndu-se `n consecin]\ la comasarea pe ct posibil a c\ldurilor [i implicit a f\t\rilor. ~n cadrul tehnologiiloractuale aplicate `n cre[tereaacesteispecii, intensivizareareproduc]ieise poate realiza prin utilizarea urm\toarelor tehnici [i procedee: - sporirea indicilor de reproduc]ie; - folosireatimpurie la reproduc]iea tineretuluifemel; - organizarea f\t\rilor dese (de dou\ ori pe an, sau trei f\t\ri `n doi ani); - practicarea `ncruci[\rilor cu rase prolifice; - e[alonarea `n trepte a unei singure f\t\ri pe an; - organizarea f\t\rilor extratimpurii; - sincronizareaciclului sexual [i gruparea f\t\rilor; - transferulde zigo]i; - utilizarea ingineriei genetice prin extinderea sistemului de reproducere f\r\ fecundare (clonarea). 6.5.1. SPORIREA INDICILOR DE REPRODUC}IE Rentabilitatea cre[terii ovinelor, indiferent de sistemul de exploatare, depinde `n mare parte de valoarea indicilor specifici activit\]ii de reproduc]ie. Analiza acestei activit\]ii se bazeaz\ pe valorile concrete ale indicilor de reproduc]ieob]inu]i dup\ `ncheierea - 332 -
CONSTANTIN PASCAL
fiec\rui sezon de reproduc]ie. Totalitatea indicilor de reproduc]ie utiliza]i `n analiza activit\]ii de reproduc]iesunt reda]i `n schemade mai jos. ~n analiza rezultatelor de reproduc]ie cei mai utiliza]i indici sunt urm\torii: fertilitate, fecunditate, natalitate [i prolificitate. Indicele de fertilitate exprim\ num\rul de miei ob]inu]i de la num\rul total de oi repartizate la mont\. Indicele de fecunditate red\ num\rul oi care au f\tat [i avortat din num\rul total de oi `ns\mn]ate. Indicele de natalitate red\ num\rul de oi care au f\tat din num\rul total de oi repartizate la mont\. Indicele de prolificitate exprim\ num\rul de miei ob]inu]i de la oile care au f\tat. Valoarea acestor indici este condi]ionat\ de o serie de factori dintre care cei mai importan]i sunt: rasa, individualitatea, vrsta, greutatea corporal\, sezonul de reproduc]ie, repetarea c\ldurilor, selec]ia, preg\tirea reproduc\torilor, utilizarea `ncruci[\rilor [i tratamentulhormonal. Rasa influen]eaz\ principalii indici de reproduc]ie `ntr-o m\sur\ foarte mare. ~n ceea ce prive[te prolificitatea, aceasta este diferit\ de la ras\ la ras\. Astfel, exist\ rase la care valoarea procentuluide prolificitateeste foarte aproape de 100 % (}urcan\ 103 %, }igaie 105 %, Karakul 106 %), la altele este cuprins `ntre 150 % [i 200 % (Leicester, Dorset Horn, ~le de France, Texel, Colbreed, Lacaune, etc), iar la altele dep\[e[te 200 % (Romanov,Friz\, Finish Landrace,Hu Yank). Individualitatea.~n diferite turme [i `ndeosebi la plus variante, valoarea indicilor de reproduc]ie este mai mare fa]\ de media popula]iei. Vrsta. ~n cazul tuturor raselor de ovine indicii de reproduc]ie `nregistreaz\cre[teri valorice pn\ la 5 - 6 ani, dup\ care descresc concomitent `naintarea`n vrst\. cu
- 333 -
Rproduc]ia ovinelor
Greutatea corporal\ influen]eaz\ pozitiv valoarea indicilor de
reproduc]ie indiferent de ras\. Ace[ti indici au valori superioare la indivizii cu o greutate corporal\ peste media specific\ rasei. - 334 -
CONSTANTIN PASCAL
Sezonul de mont\. Indicii de reproduc]ie au valori superioare `n cazul `n care monta de desf\[oar\ `n sezonul normal [i mai reduse `n situa]ia practic\rii montei `n extrasezon. Selec]ia pentru ridicarea prolificit\]ii impune re]inerea [i promovarea la reproduc]ie a indivizilor care provin din mame care la primele trei f\t\ri au produs num\rul cel mai mare de mei.
6.5.2. FOLOSIREA TIMPURIE LA REPRODUC}IE A TINERETULUI FEMEL Tineretul femel apar]innd raselor autohtone, crescut `ns\ `n condi]ii stimulativede hr\nire, poate realiza la vrsta de 10 - 13 luni cca. 2/3 din greutatea specific\ oilor adulte. De aceea, `n cazul `n care se preconizeaz\ utilizarea timpurie la reproduc]ie a tineretului femel, se impune `ntre]inerea acestuia `n condi]iile specifice tehnologiilor de cre[terecu un grad m\rit de intensivizare. Condi]i principal pe care trebui s\ o `ndeplineasc tineretu ovin a \ e \ l la data preconizat pentru reproduc]ie este greutate corporal\ Acest \ , a . dezidera este u[or de realiza la rasele caracterizat printr-u anumi grad t t e n t de precocitate iar `n situa]iil `n care este `ndeplinit aceast condi]i la , e \ \ e vrste cuprins `ntre 8 [i 12 luni tineretulu ovin va intra `n circuitul e i economi mai devrem cu cca. un an. ~n cazul raselo autohtone la c e r , tineretu ovin femel greut\]il minime admis la prima mont\ sunt de 32 l e e kg la }urcan\ 35 kg la }igaie, 38 kg la Spanc [i 40 kg la Merinos. , \ Dup\ parturi]ie trebuie f\cut\ `n]\rcarea precoce `n scopul sist\rii lacta]ieideoarece,nerespectarea acesteicondi]iise repercuteaz\ negativ asupra dezvolt\rii corporale ulterioare [i asupra nivelului produc]iilor viitoare. 6.5.3. INTENSIVIZAREA REPRODUC}IEI PRIN E{ALONAREA {I ORGAN IZARE A F|T| RILOR Problema intensiviz\rii reproduc]iei la ovine [i reducerea intervalului dintre f\t\ri, constituie o preocupare actual\ att `n ]ara noastr\ ct [i la nivel mondial. - 335 -
Rproduc]ia ovinelor
Aceast\ ac]iune depinde de mai mul]i factori [i presupune aplicarea celor mai eficiente metode de desezonizare a c\ldurilor [i reducerea anestrului post-partum. De asemene, practicarea f\t\rilor multiple prsupune [i `n]\rcarea foarte precoce [i precoce a mieilor. Organizarea f\t\rilor multiple contribuie att la sporirea num\rului de produ[i pe fiecare oaie din nucleul matc\ ct [i la cre[terea numeric\ a efectivelor totale de ovine. E[alonarea `n trepte a f\t\rilor anuale constituie o metod\ de intensivizare a reproduc]iei `ns\ ob]inerea produ[ilor de concep]ie are loc `n diferite perioade ale anului. ~n func]ie de luna calendaristic\`n care au loc f\t\rile, acestea pot fi: extratimpurii (noiembrie - decembrie); timpurii (ianuarie - februarie) [i trzii (martie - aprilie). Este o metod\ u[or de realizat, nu presupune cheltuieli materiale mari [i prezint\ o serie `ntreag\ de avantaje, mai ales atunci cnd se asociaz\ [i cu o prolificitate sporit\. Avantajul cel mai important este reprezentat de faptul c\, prin dirijarea produ[ilor c\tre `ngr\[\torii, acestea pot func]iona cu dou\ cicluri anuale, asigurnd astfel pie]ei interne [i externe cantit\]i mai mari de carne. Organizarea a dou\ f\t\ri pe an permite ob]inerea a cel pu]in doi miei pe fiecare oaie repartizat\ la mont\ [i diagnosticat\ gestant\. Practicarea a dou\ f\t\ri pe an d\ rezultate pozitive `n cazul utiliz\rii raselor precoce care, dup\ cum se [tie nu sunt extrem de conservatoare `n ceea ce prive[te sezonul `n care manifest\ cicluri sexuale. Rezultatele bioeconomice sunt mai bune atunci cnd sunt exceptate de la aceast\ practic\ oile b\trne, cele tinere, cele cu o stare de `ntre]inere precar\, bolnave [i cu diferite afec]iuni. ~n cazul practic\rii a dou\ f\t\ri pe an este necesar ca fecundareaoilor s\ aib\ loc la 30 - 60 zile postpartum. ~n cazul oilor apar]innd raselor autohtone, pe cale natural\ aceast\ ac]iune nu este posibil de realizat dect la 30 - 40 % la Merinos, 12 - 15 % la } igaie [i 2 - 5 % la }urcan\ [i Karakul. Organizarea a trei f\t\ri `n doi ani. Se poate realiza mai u[or [i `n plus nu duce la epuizarea fiziologic\ rapid\ a organismului oii mame. Organizarea acestui sistem se realizeaz\ pe baza unei scheme stabilit\ `n prealabil [i se preteaz\ `n general la oile cu un anumit grad de precocitate [i la vrste cuprinse `ntre 3 - 6 ani.
- 336 -
CONSTANTIN PASCAL
Schema organiz\rii de f\t\ri multiple

Frecven]a f\t\rilor Varianta I II Monta iulie - august ianuarie februarie septembrie mai aprilie iulie martie noiembrie Parturi]ia decembrie ianuarie iunie - iulie februarie octombrie septembrie decembrie august aprilie
De asemenea, `n elaborarea schemei de organizare a trei f\t\ri `n doi ani, pentru ca rezultatele s\ fie cele scontate este necesar ca cel pu]in dou\ cicluri de c\lduri s\ fie plasate ct mai apropiate de sezonul natural de declan[are a c\ldurilor. ~n aceste condi]ii cheltuielile prilejuite de necesitatea sincroniz\rii c\ldurilor se reduc foarte mult. Se va evita planificarea montelor `n sezonul de stabula]ie deoarece organismul oii prezint\ o accentuat\ uzur\ fiziologic\. De aceea, mai indicat\ ar fi planificarea montelor dup\ ce oile sunt scoase la p\[une, [tiindu-se faptul ca fitoestrogenii din masa verde, soarele [i mi[care constituie c\i de favorizare a apari]iei c\ldurilor. 6.5.4. SINCRONIZARE A CICLULU I SEXUA L {I GRUPARE A F|T|RILOR Sincronizarea c\ldurilor poate fi realizat\ att pe cale natural\ ct [i cu ajutorul unor preparate hormonale care au rolul de a scoate oaia de sub dependen]a factorilor naturali de mediu. Reu[ita acestei ac]iuni depinde de posibilitatea modific\rii unor componente ale tehnologiei de reproduc]ie [i anume: desezonizarea [i inducerea c\ldurilor ovulatorii, sporirea frecven]ei f\t\rilor, stimularea poliovula]iei [i selec]ia riguroas\. Declan[area c\ldurilor `n extrasezon pe cale natural\ depinde de mai mul]i factori. Factorii genetici.Particularitatearaselor de a manifesta c\lduri `n mai multe sezoane este corelat\ cu nivelul de ameliorare [i gradul de - 337 -
Rproduc]ia ovinelor
precocitate. Astfel, rasele Merinos precum [i cele precoce pot prezenta c\lduri `ntr-un sezon de reproduc]ie mai lung [i manifest\ estrus `n afara sezonului obi[nuit al acestei specii. ~n cazul raselor semitardive [i tardive, posibilitatea manifest\rii c\ldurilor `n extrasezon este foarte redus\. Durata zilei lumin\. Reducerea zilei lumin\ la 10 - 12 ore constituie un mijloc natural de activare a c\ldurilor. Acest\ particularitatepermite inducerea c\ldurilor `n condi]iile reducerii treptate a num\rului de ore lumin\ dintr-o zi. ~n acest sens, prin dirijarea [i corelarea unor factori naturali (reducerea temperaturii[i a programului de lumin\ cu 1 - 3 ore) se poate simula toamna artificial\. ~n practic\ acest aspect se poate realiza relativ u[or prin retragerea oilor de pe p\[une sub umbrare `n perioadele c\lduroase din zi, p\[unatul `n locuri umbrite, poieni [i la margine de p\dure [i practicarea p\[unatului de noapte. Aplicareaacestui procedeu[i asigurareaunei st\ri de `ntre]inere bun\ permite intrarea unui procentmai mare de oi `n c\lduri. Extinderea cercet\rilor [i datorit\ rezultatelor la care s-a ajuns, actualmente fotoperiodismul la ovine poate fi ,,manipulat Acest . aspect se datoreaz\ faptului c\ s-a reu[it punerea `n eviden]\ a unei periode fotosensibile la oaie (la 16 - 17 ore de apari]ia zorilor) permi]nd astfel dirijarea activit\]ii sexuale prin fotoperioad\ (Ortavant, 1977). Lacta]ia reduce posibilitatea apari]iei c\ldurilor `n extrasezon, iar `n cazul oilor cu un poten]iallactogenridicat perioadade repaus sexual este mai lung\. Prezen]a mielului [i `ndeosebi suptul acestuia duce la suprimarea hormonilor gonadotropi, inhibnd astfel declan[area c\ldurilor. Nivelul de furajare [i starea de `ntre]inere pot favoriza, diminua sau suprima declan[area c\ldurilor. Consumul furajelor verzi bogate `n factori fitoestrogenifavorizeaz\ declan[area c\ldurilor. Factorii biostimulatori - prezen]a berbecilor `ncerc\tori `n turm\ favorizeaz\ declan[area c\ldurilor. Declan[area c\ldurilor `n extrasezon pe cale artificial\. ~n acest scop, se folosesc diferite procedee [i substan]e care au rolul de a bloca pentru o anumit\ perioad\ dezvoltarea foliculilor ovarieni [i stimularea poliovula]iei. Preparatele hormonale utilizate `n declan[area [i sincronizarea c\ldurilor sunt prezentatesub diferite forme. ~n acest scop sunt folosite gonadotropinele serice,hexoestrolul pesariile.Modul de administrare [i a - 338 -
CONSTANTIN PASCAL
diferitelor substan]e hormonalepoate fi per os, parenteral,intravaginal, sau sub form\ de implantesubcutanate. ~n cazul `n care dup\ f\tare oile au o stare de `ntre]inere considerat\ca fiind bun\ pot fi supuse unor tratamentehormonale.~n acest caz, poliovula]ia este dependent\ de doza administrat\ `n extrasezon. ~n sincronizareaovinelor, cele mai folosite gestagene sintetice sunt: cloracetoxiprogesterona (CAP), metilacetoxiprogesterona (MAP), ditiocarbamilhidrazina hormonii tisulari. [i ~n ]ara noastr\ rezultate bune au fost ob]inute `n cazul tratamentelor aplicate `n extrasezoncu progesteronuleios (Petcu, 1974) [i progesteron sintetic `nglobat `n pesarii de colagen (Zamfirescu Stela, 1986). 6.5.5. APLICAREA INGINERIEI GENETICE ~N ACTIVITATEA DE REPRODUC}IE Aplicarea `n practic\ a rezultatelor ob]inute `n ingineria genetic\ precum [i continuarea cercet\rilor `n acela[i domeniu, atrage dup\ sine o serie de consecin]e a c\ror rezultate sunt imprevizibil pentru etapa actual\. Mai mult de ct att, `n cazul trecerii `n revist\ a rezultatelor ob]inute pn\ `n prezent [i consecin]ele acestora, se constat\ c\ `n mare parte acestea [i-au g\sit aplicabilitatea practic\, contribuind astfel din plin la progresele [tiin]ei, la cre[terea eficien]ei cre[terii diferitelor specii de animale [i implicit la ridicarea standardului de via]\ al oamenilor. Pentru a sprijini aceast\ afirma]ieeste suficients\ ne amintim de `nceputul `ns\mn]\rilorartificiale la animale [i la rezultatelela care s-a ajuns `n prezent. De asemenea,posibilit\]ilede congelarea spermeiau permis primele insemin\ri artificiale ca donator, prin injectarea `n colul uterin al femeleia unei cantit\]ireduse de sperm\. La fel [i fecundarea `n vitro a unui ovul de c\tre un spermatozoid, permite ob]inerea de produ[i viabili. ~n acest context, punerea la punct a tehnicilor de congelare au deschis calea dona]iilor de embrioni care prezint\ avantajul c\ pot fi conserva]i timp `ndelungat. ~nceputul a fost f\cut `n anul 1973 de c\treIan Wilmut care, a produs primul vi]el ob]inutdintr-un embrion congelat. - 339 -
Rproduc]ia ovinelor
Injec]ia intra-citoplasmatic\de spermatozoizi (ICSI) permite de asemenea ob]inerea de produ[i de la masculii sterili sau de la cei cu un num\r de spermatozoizi considera]i a fi insufucien]i pentru o fecundare normal\. Des\vr[irea tehnicii de congelare a ovocitelor a permis elucidarea multor necunoscute [i a culminat cu punerea la punct a posibilit\]ilor de ob]inere a unui num\r mai mare de descenden]i de la reproduc\toriide mare valoare zootehnic\. Ob]inerea `n anul 1975 a clonilor de mormoloc folosind celule prelevate din intestine [i din pielea broa[telor a deschis noi c\i de cercetare, iar rezultatele ob]inute `n prezent sunt deopotriv\ spectaculoase [i contestate. dar 6.5.5.1. CLONAREA - MIJLOC DE REPRODUCERE F| R| FECUNDARE Na[terea f\r\ fecundare sau clonarea reprezint\ tehnica , reproduceriide exemplare identice prin prelevarea unei singure celule din orice organ sau parte a corpuluianimalului. ~n anul 1986, `n Anglia s-a ob]inut primul clonaj la oi, folosind celule din embrionii forma]i din 16 [i 32 de diviziuni, reu[indu-seastfel ca prin izolarea unei singure celule s\ se ob]in\ un embrion identic. Utlizndu-se aceea[i tehnic\, anul urm\tor se nasc deja `nWisconsin (SUA) primele vaci clonate folosind nuclee cu 16 diviziuni. ~n anul 1996, cercet\toriide la Roslin Institute din Edinbourgh au extins clonarea [i la oi, folosind celule de la un embrion de nou\ zile. ~n acest stadiu, este vorba de o fiin]\ format\ din 120 celule deja diferen]iate, `ns\ ca noutate apare posibilitatea ca acestea s\ fie multiplicate ,,`n cultur\ `nainte de a fi implantate `ntr-un ovocit denucleat. ~ncuraja]i de rezultatele ob]inute, cercet\torii [i-au continuat munca reu[ind ca `n anul 1997 s\ ob]in\ primul clon de oaie folosind o celul\ provenit\din glanda mamar\ a unei femele adulte. Din acel moment, ingineria genetic\ pare s\ fi c\p\tat o nou\ dimensiune, una spectaculoas\, rezultatele[i impactulacestoraasupra iar cursului vie]ii va fi cunoscut abia peste ani, dac\ nu chiar peste decenii. Trecnd peste aceste aspecte, trebuie s\ accept\m ideea c\ rezultatele la - 340 -
CONSTANTIN PASCAL
care s-a ajuns `n prezent prin punerea la punct a tehnicii de clonare, aduce o lumin\ nou\ `n biologie [i `ndeosebi asupra principiilor sale [tiin]ifice. Considernd c\ adev\ratul scop al experimentelor a fost acela de a deslu[i noi c\i de manipulare genetic\ a animalelor astfel `nct, s\ poat\ fi create turme de animale care s\ ofere mai mult oamenilor, rezultatele la care s-a ajuns nu poate dect s\ ne bucure. Imboldul de la care s-a plecat a fost reprezentat de considerentul c\ din punct de vedere teoretic materialul genetic poate fi modificat [i `n consecin]\ animalele pot deveni mai rezistente, pot produce lapte mai mult [i bun, carne de calitate superioar\, ln\ mai mult\ [i cu `nsu[iri calitative superioare. Referitor la acest aspect I., Wilmut preciza faptul c\ ,, scopul principal al cercet\rilor nu este de a face copii, ci de a induce, cu maxim\ precizie, modific\ri genetice ale celulelor. La `nceputul deceniului opt al acestui secol, majoritatea cercet\torilor renun]aser\ la ideea potrivit c\reia clonarea putea fi pus\ `n practic\ deoarece ap\ruse o barier\ ce p\rea imposibil de trecut. ~ns\ cu toate acestea, ani la rnd I., Wilmut [i echipa sa au for]at, `n t\cere, barierile biologiei reproductive, iar pn\ la urm\ munca lor a fost `ncununat\ de succes. Fiecare celul\ a organismului `[i are originea `n oul fertilizat care con]ine, `n ADN-ul s\u, toate informa]iile necesare ,,construirii `ntregului organism. Oul fertilizat cre[te [i se divide [i treptat noile celule dobndesc propriet\]i diferite, transformndu-se `n organe, snge, piele [i diferite ]esuturi. ~ns\, cu toate acestea indiferent de specializarea pe care o va avea o anumit\ celul\, ea va con]ine `n nucleul s\u to]i cromozomii specifici speciei respective, adic\ planul detaliat al tuturor caracteristicilor unui organism. Bazndu-se pe acest principiu, echipa sco]ian\ condus\ de I., Wilmut nu abandoneaz\, demonstrnd `n final contrariul [i ob]ine o copie conform\ unei oi din rasa Finn Dorset denumit\ Dolly care, a ap\rut nu prin fecundare unui ovul, ci prin a Fig. 94. Doly la [apte luni prelevare unei celul din mamela a e - 341 -
Rproduc]ia ovinelor
,,mamei sale genetice, f\cnd astfel posibil pr\bu[irea unui principiu de baz\ a biologiei `n general [i a [tiin]ei `n special. Ob]inerea unei copii identice prin clonare demon-streaz\ posibilit\]ile neb\nuite ingineriei genetice. Descrierea experien]ei a ale ap\rut la `nceput `ntr-un num\r din revista englez\ Nature fiind apoi , preluat\[i mediatizat\intens de toate mijloacelede informare`n mas\. ~n prima etap\ au fost prelevate celule din glanda mamar\ (epiteliummamar a unei oi `n vrst\ de 6 ani. Ca [i celelaltemiliarde de ) celule care compun un organism, acestea con]in `n nucleul lor codul genetic `nscris pe o molecul\ spiralat\ de ADN. Apoi, s-a extras nucleul din celul\ fiind introdus `n citopla sma unui ovul nefecundatdar care, a fost denucleat `n prealabil. Citoplasama celulei denucleate con]ine materialulgenetic care se g\se[te `n primele stadii ale dezvolt\rii,`nainte ca celulele s\ se diferen]ieze`ntre ele (piele, ficat, neuroni, etc.). Apoi prin aplicarea unei desc\rc\ri electrice asupra oului, se reproduce[ocul ce intervine la o fecundarenatural\ `n momentul`n care spermatozoidul penetreaz\ ovulul. continuare ouleste l\sat s\ se dezvolte `ntr-un ~n mediu steril, iar dup\ cteva zile este implantat `n uterul unei mame purt\toare. ~n continuare oul se dividese dezvolt\ asemenea unui [i embrionob]inut pe cale natural\.
6.6. GESTA}IA
Se caracterizeaz\ prin cre[terea [i dezvoltarea `n organismul mamei a produsului de concep]ie. Gesta]ia se instaleaz\ `n momentul fecunda]iei [i sfr[e[te odat\ cu dezvoltarea complet\ a f\tului [i expulzarea acestuia. ~n situa]ia `n care `n rela]iile mam\-f\t intervin anumite tulbur\ri, gesta]ia se `ntrerupe [i este denumit\ avort. La specia ovin\ gesta]ia are o durat\ medie de 150 zile, cu limite cuprinse `ntre 144 [i 155 zile. Dup\ num\rul de produ[i gesta]ia poate fi simpl\, dubl\ sau multipl\. Femelele care fat\ pentru prima dat\ sunt denumite primipare iar cele cu mai multe f\t\ri sunt denumite multipare. Dup\ fecunda]ie`n decurs de cca. 4 zile zigotul str\bate oviductul ajungnd `n uter unde r\mne liber o anumit\ perioad\. Pe durata migra]iei, la nivelul zigotului au loc primele diviziuni celulare. La `nceput, din ou i-au na[tere dou\ celule sau blastomere,apoi patru [i a[a - 342 -
CONSTANTIN PASCAL
mai departe, formndu-seastfel un num\r de celule din ce `n ce mai mare. Mai trziu din butonul embrionarse dezvolt\ [i apoi se formeaz\ cele trei straturi celulare sau foi]e embrionarecare, la rndul lor servesc la formareaulterioar\a copului noului produs. ~n primele70 zile de la fecundareembrionulrealizeaz\doar 10 % din greutatea intrauterin\ total\, iar cerin]ele nutri]ionale ale mamei nu impun neap\ratdep\[ireanecesaruluide `ntre]inere. ~n partea a doua a gesta]iei f\tul realizeaz\ cea mai mare cre[tere [i dezvoltare, impunndu-se astfel ca oaia mam\ s\ beneficieze de cantit\]i mai mari de substan]e nutri]ionale. Hr\nire insuficient\ `n aceast\ perioad\ inflen]eaz\ negativ att greutatea fetusului ct [i produc]ia ulterioar\ de lapte. }innd cont c\ ultima parte a gesta]iei se desf\[oar\ `n stabula]ie este necesar a se lua m\suri de `nl\turare a factorilor care favorizeaz\ avortul. ~n acest sens, se va evita administrarea furajelor suculente, nu se admite consumul furajelor muceg\ite [i `nghe]ate, apa de b\ut s\ aib\ peste +80 C, se va sigura spa]iu de cazare suficient. Deranjarea oilor se va face ct mai rar posibil, iar la stabilirea frontului de furajare se ia `n calcul minim 35 cm/individ. Microclimatul interior din savane trebuie s\ fie `n limitele optime specificeacesteispecii.
6.7. ~NGRIJIREA OILOR {I MIEILOR LA F|TARE

Pentru ca `n desf\[urarea campaniei de f\t\ri s\ nu intervin\ evenimente nederoite cu influen]\ negativ\ asupra s\n\t\]ii mielului [i a oii, se impune ca anticipat debutului campaniei de f\t\ri s\ se ia unele m\suri organizatorice.Astfel, principalele m\suri tehnico-organizatorice ce trebuiesc`ndeplinitesunt urm\toarele: - cur\]irea mecanic\, dezinfec]ia [i preg\tirea ad\posturilor [i a maternit\]ilor; - compartimentarea corespunz\toare a maternit\]ilor [i amenajarea boxelor individuale de f\tare; - asigurarea microclimatului corespunz\tor (`ntre + 120 C [i + 140C `n maternitate [i `ntre + 70 C [i + 80 C `n restul saivanului); - 343 -
Rproduc]ia ovinelor
- asigurarea `n apropierea ad\postului a furajelor necesare oilor cazate`n maternitate; - preg\tirea materialelor strict necesare, cum ar fi: substan]ele dezinfectante, medicamente, caiet de eviden]\, t\bli]e pentru marcarea provizorie, crotalii, foarfece, cntare, etc. - supraveghereapermanent\ a oilor [i mieilor din maternitate; - oile aflate `n stare avansat\ de gesta]iei vor fi cazate `n apropierea maternit\]ii `n vederea asigur\rii circula]iei `n flux tehnologic. Actul fiziologic al f\t\rii se anun]\ prin intermediul urm\toarelor semne: descinderea pronun]at\ a abdomenului, turgescen]a glandei mamare, adncirea scobiturii flancurilor, tumefierea [i congestionarea vulvei, oaia se izoleaz\ [i devine nelini[tit\. ~n condi]ii normale, actul f\t\rii la ovine, se deruleaz\ f\r\ evenimentenepl\cute,iar timpul de expulzarea f\tului este de cc. 15 30 minute.~n cazulf\t\rilor gemelare timpul de expulzare se prelunge[te uneori cu cca. 30 - 60 minute. De regul\ oaia na[te u[or, iar interven]ia personalului este necesar\doar `n urm\toarelesitua]ii: - angajarea anormal\ pentru expulzare a mielului (prezentarea normal\este cu capul `nainte[i culcat pe membreleanterioare); - dezvoltareaprea mare a mieluluiimpuneprindereacapului acestuia [i concomitentcu contrac]iileoii mame, se trage de membreleanterioare; - prezen]a mieilor dubli care se prezint\ concomitent[i nu unul dup\ altul (se `mpinge u[or cel care `nc\ nu este angajat [i se trage de membreleanterioareale celuilalt). Imediat dup\ f\tare, `n timp ce oaia este l\sat\ s\ se lini[teasc\ dup\ efortul depus, mielul beneficiaz\de primele `ngrijiri. ~n acest sens, `ngrijirile acordate mielului recent f\tat se refer\ la urm\toarele aspecte: - se `ndep\rteaz\ mucozit\]ile din jurul nasului, gurii [i ochilor, pentru a-i asigurarespira]ia; - se taie ombilicul de lao distan]\ de 5 - 7 cm de abdomen [i se dezinfecteaz\cap\tul sec]ionat cu tinctur\ de iod; - se maseaz\ u[or corpul mielului cu o pnz\ de sac sau cu un smoc de paie curate [i uscate, `n scopul activ\rii circula]iei sangvine la periferie; ~n continuaremielul este apropiatde mama sa [i l\sat s\ fie lins, realizndu-seastfel [i o activare a circula]iei sangvine. De asemenea, procedndu-se`n acest fel oaia se obi[nuie[te cu mirosul caracteristic - 344 -
CONSTANTIN PASCAL
propriului s\u produs, fiind capabil\ apoi s\-l recunoasc\ cu u[urin]\. ~ngrijitorul va urm\ri ca mielul s\ sug\ colostru imediat (primul supt se va face `n primele dou\ ore de la contactul mieilor cu mediul extern). Cnd din diferite motive mielul nu poate beneficia de colostru de la propria sa mam\, acesta va fi aplecat la o mam\ doic\. ~n scopul accept\rii cu u[urin]\ a unui alt miel de c\tre o oaie doic\ c\reia din diferite motive ia murit propriul produs, este necesar ca mielul ce urmeaz\ a fi adoptat s\ fie acoperit cu pielea mielului mort sau sacrificat. ~n aceste condi]ii, viitoarea doic\ miroase piele propriului s\u produs [i-l va adopta cu u[urin]\. Pentru ca suptul s\ fie igienic se impune ca la Fig. 95. Acoperirea mielului `n oaia mam\ s\ se `ndep\rteze lna vederea recunoa[terii de c\tre oaia din jurul ugerului [i cozii.
doic\
Totodat\ cu acest prilej se va efectua [i toaleta ongloanelor. Dup\ parturi]ie oaia mam\ va beneficia de o furajare adecvat\ st\rii fiziologice respective. Astfel, acestea vor beneficia `n special de furaje considerate ca fiind lactogene (t\r]e, suculente, mas\ verde dac\ sezonul permite), iar cantit\]ile administrate vor cre[te treptat. ~n cazul oilor cu f\t\ri gemelare sau a primiparelor, norma furajare de se m\re[te cu 0,3 - 0,4UN [i 35 - 50 g PB.
- 345 -
Rproduc]ia ovinelor
Fig. 96 Actul f\t\rii la ovine
- 346 -
CONSTANTIN PASCAL
CAPITOLUL VII
SISTEM E {I TEHNOLOGI I DE CRE{TERE A MIEILOR
~n perioada imediat urm\toare actului de parturi]ie organismul noului n\scut este sensib il [i foarte u[or de ,,manipulat prin factorii de mediu, dintre care alimenta]ia intervine cu cele mai pronun]ate [i persistente influen]e.Din aceste considere nte, etapa de cre[terea mieilor `n perioada de al\ptare [i mai departe pn\ la `ndeplinireacondi]iilorde utilizare la reproduc]ie sau de `ncepere a procesului de `ngr\[are, constituie cea mai dificil\ perioad\ din via]\ organismului animal.
7.1. PARTICULARIT|}ILE BIOLOGICE ALE CRE{TERII {I DEZVOLT|RII TINERETULUI OVIN

Particularit\]ile aparatului digestiv. La mielul recent f\tat, aparatul digestiv este dezvoltat unilateral, fiind adaptat consumului [i valorific\rii colostrului [i laptelui matern. Astfel, imediat dup\ f\tare, din volumul total al compartimentelor gastrice, cheagul reprezint\ cca. 60 %, rumenul 30 %, re]eaua 6 % [i foiosul 4 %. Concomitent cu `naintarea `n vrst\, spore[te ponderea rumenului care poate ajunge la categoriile adulte la cca. 60 - 70 % din volumul total al compartimentelorgastrice. Cheagul la mielul nou-n\scut este foarte dezvoltat, cre[te apoi `ntr-un ritm mai lent comparativ cu `ntregul complex gastric, `ns\ modific\rile de structur\ se produc cu o intensitate sporit\ pn\ la sfr[itul stadiului de sugar.
347
Cre[terea tineretului ovin
Foiosul sufer\ `n stadiul de sugar foarte pu]ine modific\ri de structur\. Ritmul modific\rilor la nivelul acestui compartiment gastric este mai intens `n stadiul de tranzi]ie. Jgheabul gastric are la mielul nou n\scut o structur\ aproape complet\ `ns\ odat\ cu `naintarea `n vrst\ sufer\ unele modific\ri `n raportcu celelalte ompartimentre gastrice. c Re]eaua - la mieii recent f\ta]i este apropiat\ structural de cea specific\ adultului, iar `n stadiile urm\toare cre[te [i se dezvolt\ continuu. ~n stadiul de nou n\scut secre]ia salivar\ este foarte redus\, cea gastro-piloric\ este intens\, iar secre]iile gastrocardial\, gastrofundic \, enteric\ [i biliar\ sunt sc\zute. De asemenea, trebuie reiterat faptul c\ `n stadiul de nou n\scut glandele salivare seroase, spre deosebire de cele mucoase, sunt relativ slab dezvoltate, iar evolu]ia viitoare a glandelor parotideeste strns corelat\cu dezvoltarea ulterioar\ a rumenului. La mieii nou n\scu]i se eviden]iaz\ o activitate lactazic\ crescut\, dar este absent\ activitatea fructazic\, maltazic\, zaharidazic\ [i polizaharidic\, iar activitatea lipolitic\ nu este `n mod clar eviden]iat\. ~n acest caz, se presupune c\ procesul de degradare a gr\similor [i a proteinelor din laptele supt la nivelul cheagului [i duodenului pn\ la stadiul absorbabil se realizeaz\ prin lipaz\ [i protaz\, iar prezen]a factorului antitriptic din colostru povoac\ o reducere a pepsinei [i tripsinei`n acest stadiu. Dup\ primele ore de la expulzare, absorb]ia de la nivelul mucoaselortubului digestiv este foarte intens\. Astfel, se constat\ c\ `n zonele normalede absorb (duoden,jejun, ileon) este permis\ trecerea ]ie cu u[urin]\ a substan]elo macromoleculare din colostru, cum ar fi r imunoglobulinele.Cu toate acestea, `n primele 24 de ore dup\ f\tare datorit\ noului sistem trofic la miei, apare `n mod frecvent prima , ,criz\ digestiv\. Aceasta este dep\[it\ cu u[urin]\ `n condi]iile `n care mielul beneficiaz\ de colostru `nc\ din primele dou\ ore dup\ ce vine `n contact cu noul mediu. Se realizeaz\ astfel cre[terea rezisten]ei la `mboln\viri [i evacuareamiconi lui. u La vrsta mieilor de 5 - 7 zile este posibil\ debutarea celei de-a doua crize digestive. Aceasta apare frecvent `n condi]ii de acutizare a cerin]elor cantitative [i calitative de hran\ ale mielului. Pentru a preveni apari]ia acestei crize este util\ depistarea oilor care nu au o capacitatede al\ptare `n condi]ii normale a propriuluilor produs. ~n aceast\ situa]ie se impune al\ptarea suplimentar\ a mieilor.
- 348 -
CONSTANTIN PASCAL
Particularit\]iledezvolt\rii corporale ~n prima perioad\ de via]\ . mieii au un ritm de cre[tere rapid dublndu-[ipractic greutatea de la na[tere `n primele 20 - 25 zile, iar la `mplinirea vrstei de 3 luni realizeaz\ peste o jum\tate din greutatea specific\ adul]ilor. Pentru realizarea celeilalte jum\t\]i ì este necesar\ o durat\ de timp mai mare de 4,5 ori (aproximativ550 zile), situa]ie `n care maturitateacorporal\ este atins\ dup\ maturitateareproductiv\. Toate aceste elemente sunt extrem de importante deoarece permit valorificarea din plin a ritmului intens de cre[tere, specific mieilor `n primele luni de via]\, iar prin aplicarea unei tehnologii adecvate se pot ob]ine cantit\]i superioare de carne de la fiecare oaie [i implicit de la fiecare miel crescut, `ngr\[at [i valorificat pentru acest produs. Ca o consecin]\ adaptiv\, la na[tere mieii au membrele lungi, corpul scurt [i `ngust, motiv pentru care sacrificarea lor imediat\ este total contraindicat\ [i neeconomic\, deoarece regiunile corporale [i `ndeosebi cele care prezint\ interes pentru produc]ia de carne au musculaturainsuficient dezvoltat\. Angelescu [i colab., citat de Gh., Sandu (1993) scot `n eviden]\ faptul c\ la mieii de ras\ }urcan\, capul are o pondere de 6,6 % din greutateavie la 4 s\pt\mni,iar la 12 s\pt\mniscade la 4 %. Referitor la jigou, `ntre acelea[i vrste masa acestuia cre[te ca pondere `n greutateacarcaseide la 33 % la 36 %. Ritmul de dezvoltare diferit este propriu [i diverselor pachete de mu[chi. Astfel, Lush [i colab. (1971) g\sesc la tineretul de Merinos un grup de 33 mu[chi care au o dezvoltare bifazial\, iar la alt pachet format din 55 mu[chi o singur\ faz\. Delimitarea celor dou\ faze la grupa celor 33 mu[chi se apreciaz\ ca fiind `n preajma maturiz\rii sexuale [i de aceea dezvoltarea lor poate fi indus\ [i pe cale hormonal\ (steroizi). De asemenea [i organele cunosc un ritm de cre[tere diferit. De exmplu, maturarea creierului are loc mai rapid atingnd 88 - 92 % din masa con]inutului cranian specific adul]ilor `n momentul `n care greutatea corporal\ atinge 34 - 36 %. La masculi, coastele [i mu[chii de la nivelul trenului anterior au o dezvoltare mai mare `n timp ce mu[chii dispu[i `n regiunile posterioare se matureaz\ mai devreme la femele, motiv pentru care ]esuturile de calitatea I au o propor]ie mai mare (Taylor, 1980). Dezvoltareaorganelor implicate `n digestie este dependent\de regimul alimentar. Astfel, prestomacele mieilor, `n absen]a furajel r o
349
solide se dezvolt\ `ncet, iar o serie de investiga]ii recente scot `n eviden]\ chiar unele atrofieri ale papilelor la oile adulte furajate cu prec\dere cu furaje lichide adresate direct chiagului. Cu toate acestea, masa abdominal\ are o cre[tere rapid\ dup\ 10 s\pt\mni. De exemplu, `ntr-o experien]\ desf\[urat\ pe miei de ras\ }urcan\ `ngr\ [a]i pe p\[une s-a constatat c\ de[i cre[terile `n greutate vie sunt mai mari, masa ca rcasei cre[te pu]in.
Fig. 96. Evolu]i a greut\]ii vii, carcasei [i p\r]ilor excluse din carcas\ la mieii }urcan\ crescu]i pe p\[une (Angelescu, citat de Gh., Sandu)
Sporul mediu zilnic `n greutate este mai mare `n primele dou\ luni, sc\znd treptat `n luna a treia [i a patra, apoi [i mai brusc dup\ vrsta de 5 luni [i continuu\ s\ se reduc\ concomitent cu `naintarea `n vrst\. Particularit\]ileevolu]iei conforma]i i corporale. Datele e publicate de Kempler citat de Gh., Sandu (1992) arat\ c\ la aceast\ specie, aprecierea maniamentelor [i conforma]ia dau slabe indicii asupra compozi]ieicarcasei. Astfel, rasa Suffolk are un raport carne/oasemai slab dect apare dup\ conforma]ie, la Texel mai bun dect cel aparent iar dup\ analiza dezvolt\rii co rporale [i conforma]iei. - 350 -
CONSTANTIN PASCAL
Regiunile corporale la categoriile de tineret ovin nu se dezvolt\ cu aceea[i intensitate. La na[tere, dimensiunile de lungime [i l\rgime sunt mai slab dezvoltate dect cele de `n\l]ime [i perimetrul fluierului, fapt ce face ca fa]\ de animalul adult conforma]ia corporal\ s\ fie diferit\ la miei. De asemen ea, la miei, trenul anterior este mai dezvoltat comparativ ce cel posterior iar diferen]ierile existente `ntre dimensiunile [i gradul de dezvoltare al acestor regiuni confer\ tineretului conforma]ii corporalediferite pentru anumite perioade de vrst\. Cre[terea dimensiunilor principale ale corpului `nregistreaz\ stadii [i ritmuri diferite, fiind influen]ate `n evolu]ia lor de o gam\ divers\ de factori. Astfel, la na[tere, perimetrul fluierului reprezint\ 66 - 70 %, `n\l]imea la greb\n [i 53 56% din cea de la crup\, iar lungimea oblic\ a trunchiului Fig.97 . Conforma]ia mielului la numai 50 % fa]\ de cea categoriilor na[tere fa]\ de anima lul adult (Tomme specific\ [i Novicov, V., Taft\, 1983) de ovine adulte. Ritmul de cre[tere a dimensiunil corporale`nregistraz\anumite or valori maxime `n rapot cu vrsta indivizilor. ~n prima parte a vie]ii se dezvolt\ de regul\ dimensiunilede lungime [i `n\l]ime, apoi concomitent cu `naintarea`n vrst\ cele de l\rgime [i adncime.~ntre sexe, masculii au un ritm mai intens de dezvoltar . Privitor la adncimeatoracic\ cea e mai intens\ dezvoltare se realizeaz\ `n intervalul 10 - 20 zile, iar dimensiunile de `n\l]imea, lungime [i l\rgime `nregistreaz\ valori maxime `n intervalul 20 - 90 zile. Dimensiunile referitoare la `n\l]imea [i l\rgimea corpului la crup\ `nregistreaz\ valori maxime `n intervalul de vrst\ cuprins `ntre 90 [i 175 zile, iar l\rgimea pieptului `ntre 12 [i 15 luni. Intensit\]i mai mari de cre[tere la vrste mai `naintate se `nregistreaz\ `n cazul dimensiunilor de lungime, adncime, l\rgime [i perimetrul toracic (15 - 17 luni).
351
Fig. 98. Cre[terea diferen]iat\ a dimensiunilor corporale (Brovar, citat de C., Dr\g\nescu, 1984)
7.2. TEHNICA ~NGRIJIRII {I HR|NIRII MIEILOR ~N PERIOADA COLOSTRAL|

Spre deosebire de stadiul intrauterin, cre[terea [i dezvoltarea organismului `n via]a postuterin\ se desf\[oar\ sub ac]iunea direct\ a factorilor de mediu extern (clim\, altitudine, sol, hran\, `ntre]inere, etc) `n strns\ concordan]\ cu factorii de mediu intern proprii fiec\rui individ (ereditate, sistem nervos, endocrin, etc.). Din totalitatea factorilor de mediu extern enumera]i anterior, cei referitori la condi]iile de hr\nire [i `ntre]inere joac\ rolul cel mai important. Acest fapt denot\ necesitatea asigur\rii unor condi]ii de `ntre]inere adecvate, precum [i a unei alimenta]ii intense a mieilor [i tineretului ovin, `n caz contrar recuperarea `ntrzierilor de cre[tere este grea [i adesea neeconomic\. ~ncepnd cu prima zi de via]\ `ngrijirea, `ntre]inerea [i hr\nirea mieilor se face diferen]iat. La scurt timp dup\ f\tare, mielul viguros [i s\n\tos se ridic\ [i se orienteaz\ spre uger f\cnd astfel primele `ncerc\ri de a consuma colostru matern. Dac\ mielul nu reu[e[te s\ finalizeze aceste `ncerc\ri, va fi ajutat de c\tre `ngrijitor, iar `n cazul `n care este necesar i se introduce mamelonul `n gur\. ~n situa]iile `n care se constat\ c\ mielul nu are inten]ia de a consuma colostru, el poate fi stimulat prin mulgereactorva jeturi pe botul acestuia. Dup\ f\tare mielul trebuie s\ consume colostru deoarece importan]a biologic\ a acestuia este a[a de mare `nct deficitul cantitativ [i calitativ al ingestiei `n primele 6 - 12 ore de via]\ favorizeaz\ - 352 -
CONSTANTIN PASCAL
instalarea tulbur\rilor gastrointestinale [i a altor afec]iuni, deseori cu finalizare letal\. Haughey (1973) arat\ c\ la mieii mor]i `n primele 8 zile de via]\ s-au decelat `n sistemul nervos central anomalii vasculare, consecin]\ a traumatismelor sau anoxiei survenite `n actul parturi]iei. Plant (1972) examinnd cauzele mortalit\]ii perinatale la peste 350 turme de oi, constat\ c\ `n majoritatea cazurilor indivizii au suferit infec]ii congenitale (30,4% din mortalit\]i) care, `n ordinea importan]ei au fost vibrioza, toxoplasmoza [i listerioza. Mortalitatea neonatal\ la miei variaz\ `ntre 7 - 33 % din totalul celor n\scu]i, principala cauz\ fiind colibaciloza. Boala debuteaz\ `n intervalul 1 - 8 sau 14 - 21 zile de la na[tere, fiind provocat\ de tulpini toxigene sau asocia]ii de germeni patogeni din intestin. ~n perioada imediat urm\toare parturi]iei se constat\ c\ mortalitateacea mai ridicat\ `n intervalul 12 - 14 zile se `nregistreaz\`n cazul mieilor subponderali (1,5 kg la na[tere)pe cnd la mieii a c\ror greutate la na[tere a fost mai mare de 3 kg mortalitatea este de 3 ori mai redus\. ~n cazul f\t\rilor gemelare [i `n condi]ii deficitare, rata mortalit\]ii cre[te. Diferen]a de greutate se repercuteaz\ [i asupra imunoglobulinelor serice, a c\ror concentra]ie medie este de 45,6 ZSTU la mieii de 3 kg la na[tere [i doar de 29,5 ZSTU la cei cu greut\]i sub 2,0 kg (ZSTU= unit\]i determinate prin testul turbidit\]ii cu sulfit de zinc) (Harker 1973). Denni s [i Narin (1970 ) apreciaz\ c\ circa 12,4% din mortalit\]ile `nregistrate la mieii recent f\ta]i se datoreaz\ absen]ei reflexului de supt, inani]iei, debilit\]ii [i are o rat\ mai mare `n cazul produ[ilor rezulta]i din mame cu stare de `ntre]inere precar\ sau cnd f\t\rile se desf\[oar\ `n locuri improprii. De asemenea, s-a constatat c\ `n cazul mieilor supu[i unui stress termic redus ace[tia nu sunt capabili s\ absoarb\ suficient colostru la nivelul intestinului, fa ce le reduce practic for]a de ap\rare pt antiinfec]io (Halliday citat de Popescu 1995). as\ ~n condi]iile prezentate se impune ca mieii recent f\ta]i s\ consum colostru `nc\ din primele dou\ ore deoarece, `n caz contrar e poate ap\rea riscul ca germe afla]i `n mediul ambia s\-l invadezefie nii nt pe cale digestiv\ fie pe cale respiratorie sau cutanat\. P\trunderea microorganismelorpatogene de tipul Esche richia [i Clostridium `n ]esuturile individul i `n primele ore dup\ na[tere, `n condi]iile lipsei de u anticorpi la miei care nu au consumat colostru, induce moartea acestora `nc\ din primele zile. 353
Con]inutul colostrului `n substan]e imunogene [i, `n principal `n imunoglobuline, confer\ mielului rezisten]\ organic\ la `mboln\viri pentru primele 10 - 12 zile de la f\tare, interval de timp `n care acesta `[i dezvolt\ propriul s\u sistem reticuloendotelial de ap\rare contra agen]ilor patogeni. Colostrul matern constituie `n primele zile dup\ f\tare unica surs\ de hran\, fiind din acest punct de vedere un aliment complet [i cu o digestibilitate maxim\. Pe lng\ anticorpii specifici, colostrul con]ine [i diver[i factori cu caracter antimicrobia cum ar fi: lizozimul, care intervine `n liza n bacteriilor gram-negatve, condi]ionn astfel caracterul bactericid al i d imunoglobinei; lactoferina are ac]iune bacteriostatic\; lactopectidaza are ac]iune bacteriostatic\ [i bactericid\; xantinoxidaza; vitamina B12 [i acid folic. Din punct de vedere al con]inutului `n substan]e nutritive [i vitamine,colostruleste mai bogat compa rativ cu laptele.~n primele3 - 4 zile dup\ f\tare propor]ia componentelordin colostru se men]ine la valorile ini]iale, `ns\ treptat se apropie de compozi]ia chimic\ specific\ laptelui normal. Evolu]ia compozi]iei chimice a colostrului de oaie (%) (dup\: Bottazzidi,citat de V., Taft\., 1983)
Momentul recolt\rii S.U Protein\ Cazein\ Albumin\ + globulin\ Lactoz\ Gr\sime
Tabelul 60
Sub stan]e minerale
La f\tare 12 ore 24 ore 36 ore 48 ore 60 ore 20 zile
33,22 27,75 25,11 21,60 19,50 17,36 14,62
21,57 17,06 10,70 8,21 7,23 6,50 5,00
8,33 6,73 4,46 4,85 4,66 4,65 4,00
13,24 10,33 6,24 3,36 2,57 1,85 1,00
0,98 2,20 3,05 3,65 3,56 3,68 4,71
9,7 7,6 10,5 8,9 7,9 6,4 4,10
0,97 0,89 0,86 0,84 0,81 0,78 0,81
Actul suptului este unul reflex, mieii se deprind singuri cu el, excep]ie fac cei sl\bi]i care vor trebui ajuta]i `n obi[nuirea [i efectuarea primului supt. ~n prima s\pt\mn\ de via]\ mieii sug des, iar cantitatea de lapte consumat\ zilnic depinde `n mare m\sur\ de capacitatea lactogen\ a oii mame, de vrsta [i greutatea mielului. ~n primele zile dup\ parturi]ie mieii sug la intervale reduse (sub o or\), iar num\rul supturilor este de 20 - 25 pe zi [i de peste 40 `n cazul mieilor gemelari. Durata total\ a unui supt `n primele zile este de cca. 85 secunde iar cantitatea de colostru consumat\ `ntr-o zi variaz\ `ntre 450 [i - 354 -
CONSTANTIN PASCAL
600 g, revenind cca. 20 - 30 g/supt. Apoi, concomitentcu `naintarea`n vrst\ se reduce frecven]a supturilorla 7 - 9 `n jurul vrstei de 15 - 20 zile [i la 3 - 4 pe zi la vrste mai mari de 60 zile. Al\turi de alimenta]ie, `n dezvoltarea ulterioar\ a mieilor un rol deosebit de important revine [i condi]iilor de microclimat. Cu toate c\ mamele dispun de cantit\]i suficiente de lapte, `n cazul `n care factorii de microclimat nu se `ncadreaz\ `n parametri optimi pot i surveni pierderi de miei. Ac]iunea comun\ [i prelungit\ a curen]ilor de aer, umezelii [i temperaturilor reduse pot induce inapeten]\, anorexie, tremur\turi, morbiditate [i chiar pierderi prin inani]ie. De aceea, `n primele zile dup\ f\tare, mieii sunt `ntre]inu]i `mpreun\ cu oile mame `n boxele individuale din materni [i, `n care tate se vor asigura parametrii de microclimatspecifici. Referitorla activit\]ilede `ngrijire acordat , se impune efectuarea e `n aceast\ perioad\ a unor lucr\ri necesare procesuluide selec]ie.Astfel, `n primele 2 - 3 zile de la f\tare mieii vor fi individualiza [i cnt\ri]i, iar ]i la cei apar]innd raselor de oi cu lna fin\ [i semifin\ se va efectua codotomia cozii. ~n cazul raselor exploatate pentru produc]ia de pielicele mieii sunt supu[i unor aprecieri fenotipice `n urma c\rora se stabile[te destina]ia ulterioar\ a acestora (sacrificare pentru pielicele, re]inere pentru pr\sil\, dirijare c\tre `ngr\[\torii).
7.3. TEHNICA HR|NIRII {I ~NGRIJIRII MIEILOR ~N PERIOADA DE AL|PTARE

~n func]ie de tehnologia de cre[tere aplicat\, `n practic\, tehnica hr\nirii [i `ngrijirii mieilor `n perioada de al\ptare poate fi diferit\. Astfel, pot fi `ntlnite situa]ii cnd mielul beneficiaz\ de colostrul [i laptele matern `n primele 3 - 4 zile sau doar pn\ la `mplinirea vrstei de 15 - 24 zile, dup\ care sunt supu[i al\pt\rii artificiale sau sacrifica]i, fie doar `n faz\ colostral\ de 3 - 4 zile urmnd apoi aplicarea unei tehnologii de al\ptare diferen]iat\ [i o hr\nire stimulativ\ suplimentar\. De asemene, pot fi `ntlnite [i situa]ii cnd tineretul din anul curent este `ntre]inut `mpreun\ cu oile mame pn\ la vrsta de `n]\rcare. Tehnica de al\ptare natural\. ~n func]ie de tehnologia de de cre[tere aplicat\, faza de al\ptare propriu-zis\ are o durat\ variabil\, fiind cuprins\ `ntre 5 [i 90 zile. 355
~n maternitate, mieii pot r\mne 8 - 10 zile, iar dac\ ritmul f\t\rilor este intens ace[tia pot fi sco[i dup\ 3 - 4 zile [i caza]i `mpreun\ cu oile mame `n compartimentele amenajate `n interiorul saivanelor, pe grupe de vrst\ dup\ cum urmeaz\: - grupa mieilor mieilor recent f\ta]i - format\ din 25 - 30 miei `n vrst\ de 7 - 9 zile `mpreun\ cu oile mame; - grupa mieilor de vrst\ mijlocie - alc\tuit\ din miei cu vrsta cuprins\ `ntre 10 [i 15 zile `mpreun\ cu mamele lor; - grupa mieilor de vrst\ `naintat\ - format\ din miei cu vrsta cuprins\ `ntre 16 [i 30 zile `mpreun\ cu oile mame. Dup\ faza colostral\, `n primele 7 - 10 zile laptele matern constituie sursa exclusiv\ de hr\nire a mieilor. Ace[tia consum\ pn\ la vrsta de 17 - 20 zile cca. 800 g/zi [i 1000 - 1200 g/zi la vrsta de 4 - 6 s\pt\mni. ~n perioadele aminitite cantitatea de lapte necesar\ pentru realizarea unui kg greutate vie este cuprins\ `ntre 4,0 - 5,5 kg fiind influen]at\ de vrsta [i calitatea laptelui. Laptele matern are o influen]\ benefic\ asupra intensit\]ii de cre[tere a mieilor [i de regul\, `ntr-o turm\ indivizii cei mai dezvolta]iprovin de la oile cu produc]iilecele mai bune de lapte. Acest aspect se datoreaz\faptuluic\ la un consum mediu zilnic de 1 litru lapte, din totalul de 65 g PD existent,mielul beneficiaz\de 50 g pentru spor de cre[tere [i de 15 g pentru `ntre]inereafunc]iilor vitale, realizndastfel un spor mediu zilnic de cca. 200 g (tabelul61). Dup\ perioada colostral\ num\rul zilnic de supturi se reduce progresiv concomiten cu `naintarea `n vrst\. Astfel, `n intervalul de t vrst\ 8 - 15 zile mieii sug de 7 - 8 ori, iar la vrste cuprinse `ntre 20 [i 30 zile frecven supturilo se reduc la 6 sau 4pe zi. ~n continuare pn\ la ]a r e , vrsta de `n]\rcare num\rul supturilo se men]in constant sc\znd la 1 - 3 r e , pe zi la vrste mai mari de 50 zile. De asemene [i cantitate de lapte a a consumat\ se reduce pe m\sur\ ce mieii valorific\ [i alte surse de hran\. Eventualele deficien]e organizatorice sau prelungirea st\rii de subnutri]ie a oilor mame au efect negativ asupra cre[terii [i dezvolt\rii ulterioare a mieilor [i apar frecvent `ncerc\rile de furti[ag (miei care `ncearc\ s\ consume lapte de la alte oi). Pentru a preveni asemenea aspecte este recomandabil ca oile mame s\ fie grupate `mpreun\ cu proprii produ[i pe grupe [i amenajarea unor compartimente separate `n care mieii s\ poat\ beneficia de ohr\nire stimulativ\ suplim entar\.
- 356 -
CONSTANTIN PASCAL
Efectul nivelului produc]iei de lapte a oii mame asupra intensit\]ii de cre[tere a mieilor (dup\: A., Pop [i colab., 1983)
Produc]ia de lapte 1 l/zi 0,5 l/zi 65 33 15 15 50 18 200 72 5 14 1x5=5 0,5 x 14 = 7
Protein\ digestibil\ `n lapte (g) Necesa P.D. pentru `ntre]inerea func]iilorvitale (g) r P.D. disponibil\ pentru produc]ie (g) Spor mediu zilnic realizat de miel (g) Zile necesare realiz\rii unui kg spor Consum de apte pentru realizarea unui kg spor (l) l
Tehnica de al\ptare artificial\. ~n situa]ia `n care, din diferite motive, mielul nu poate beneficia de laptele propriei sale mame, sau cnd cantitatea de lapte consumat\ este insuficient\, este necesar\ al\ptarea artificial\. De asemenea, al\ptarea artificial\ se mai poate practica [i `n condi]iile `n care sunt utilizate diverse metode de intensivizar a reproduc]iei. e Indiferent de cauze sau de tehnologia de cre[tere utilizat\, al\ptarea artificial\ pate fi aplicat\ `ncepnd cu orice vrst\ a mieilor, dar nu `nainte de perioada colostral\. De asemenea, al\ptarea artificial\ poate fi aplicat\ [i ca o al\ptare alternant\ cu scopul acoperirii necesarulu de hran\ `n cazul mieilor proveni]i f\t\ri gemelare. i din Extinderea sistemului de alimentare artificial\ a mieilor la `ntreaga turm\, poate fi f\cut cu scopul ob]inerii spre valorificare unor a cantit\]i mai mari de lapte marf\. ~ns\ aplicarea pe scar\ larg\ se poate realiza doar atunci cnd al\ptarea artificial\ devine mai economic\ comparativ cu cea natural\. Principalele argumente care limiteaz\ extinderea al\pt\rii artificiale sunt: costul mare al manoperei [i echipamentului necesar [i costul ridicat al substituen]ilor de lapte. ~n Italia `n ultimul timp se comercializeaz\ diferi]i `nlocuitoride lapte de tip instant denumi]i ,,lapte acid care se dizolv\ direct `n apa rece [i se administreaz\ mieilor fie la temperatura mediului ambiant fie dup\ o prealabil\ `nc\lzire. Principalele caracteristici de calitate ale laptelui acidulat praf de tip instant sunt: substan]a uscat\ 96 %, din care 24 % PB, 21 % gr\sime, 0,3 % celuloz\ brut\, 7,5 % cenu[\, 47,2 % substan]eextractiveneazota iar pH este de 6,03 `nainte de diluare [i te, de 5,94 la 24 ore de la preparare.
357
Dintre avantajele al\pt\rii artificiale a mieilor amintim: reduce mortalitatea `n cazul mieilor orfani, asigurar\ un regim alimentar corespunz\tor `n cazul celor proveni]i din f\t\ri gemelare sau de la oi cu agalactie sau cu cantit\]i de lapte insuficiente pentru cre[terea [i dezvoltarea normal\ a mieilor. De asemenea, alte avantaje se refer\ la posibilitatea ob]inerii unor produc]ii mai mari de lapte marf\ prin prelugirea perioadei de muls. Cnd al\ptarea artificial\ se aplic\ `n cazuri izolate sau pentru produ[ii unui num\r redus de oi, mieilor li se poate administa lapte integral sau lapte smntnit de vac\. ~n acest caz, al\ptarea se face de 3 6 ori pe zi `n func]ie de faza respectiv\, iar administrarea se face cu biberonul. ~n cazul `n care al\ptarea artificial\ se realizeaz\ la un num\r mare de miei, sau reprezint\o tehnologiede sine st\t\toa este necesar re, s\ se amenajezeun spa]iu corespu nz\tor `n care sunt montate vanele de al\ptare. Tot `n aceste spa]ii se realizeaz\ [i prepararea[i administrarea laptelui.
Fig. 99. Al\ptarea artificial\ a mieilor (Sursa: Ovini e caprini, 1997)
Temperatura de administrare a laptelui artificial este cuprins\ `ntre 350 [i 370 C, iar obi[nuirea mieilor presupune parcurgerea unei etape de `nv\]are. - 358 -
CONSTANTIN PASCAL
~n ]ara noastr\ au existat preocup\ri `n vederea ob]inerii unor substituen]ide lapte pentru miei, fiind elaborate `n aces sens diferite re]ete (tabelul62).
Tabelul 62
Structuraunor re]ete de substituen]i lapte pentru miei de (dup\: Ursescu, 1977)

T -1 Lapte praf cu 2,5 % gr\sime Lapte praf ecremat Zer deshidratat Margarin\ Untur\ de porc S eu Leciti n\ Colin\ Premix Antioxidant Umiditatea 92,8 1,0 1,0 0,2 2,0 0,02 3,0 T -2 69,8 24,0 1,0 0,2 2,0 0,03 3,0 Re]eta T -3 T -4 T -5 % de participare 69,8 50,0 50,0 19,8 19,8 6,0 6,0 12,0 24,0 12,1 6,0 6,0 1,0 1,0 1,0 0,2 0,2 0,2 2,0 2,0 2,0 0,03 0,03 0,03 3,0 3,0 3,0 T -6 35,0 34,8 24,0 1,0 0,2 2,0 0,03 3,0 T -7 35,0 34,8 6,0 12,0 6,0 1,0 0,2 2,0 0,03 3,0
Struct ral, premixul utilizat `n re]etele men]io u nate a fost complex [i a cuprins: vitami ele A, D3, E, K, C, B1, B2, B6, B12, PP, pantotenatde n calciu, clorur\ de colin\, sulfat de fier, clorur\ de zinc, clorur\ de cobalt, sulfat de mangan sulfat de potasiu,iar ca suportlapte praf smnt , nit. Rezultatele verific\rilor `n condi]ii concrete scot `n eviden]\ faptul c\ cele mai bune rezultate au fost ob]inute `n cazul variantelor care au primit re]etele T-1 [i T-2. Astfel, la sfr[itul celor 41 de zile `n care mieii au fost hr\ni]i cu cele dou\ variante de substituen]i (continuarea administr\rii devenea neeconomic\), mieii au realizat un spor mediu zilnic cuprins `ntre 265 [i 320 g. Hr\nirea suplimentar\ a mieilor. ~n scopul dezvolt\rii normale a mieilor se impune ca `ncepnd cu vrsta de 7 - 8 zile s\ li se administreze nutre] de cea mai bun\ calitate. Nutre]urile administrat e vor fi reprezentat de fn de lucer\ [i nutre] combinat de foarte bun\ e calitate. Administrarea timpurie a nutre]urilor combinate are o serie de efecte biologice [i economice cum ar fi: stimularea dezvolt\rii tubului digestiv, cre[terea capacit\]ii de digerare a furajelor, intensificarea motilit\]ii rumenului, dezvoltarea stratului papilar, dezvoltarea florei microbiene specifice [i a echipamentului enzimatic propriu. 359
Din categoria furajelor concentrate sunt bine acceptate [i consumate cu pl\cere uruiala de porumb, uruiala de ov\z cernut\, t\r]ele de gru [i uruiala de gru furajer. Ca mod de administrare, este recomandat\ administrarea concentratelor formate dintr-un amestec de mai multe cereale cultivate, `ns\ m\cinate sub forma unor particule de m\rime mijlocie, deoarece cele fine provoac\ adesea iritarea c\ilor respiratorii [i unele afec]iuni ruminale. Structurile furajere administrate `n perioada de al\ptare vor avea un con]inut proteic variabil `n raport cu vrsta mieilor [i cu nivelul de hr\nire cu lapte [i sunt denumite prestartere [i startere. ~n condi]ii gospod\re[tise poate realiza un amestec de furaje concentratemai simplu format din dou\ trei tipuri de cereale cultivate, iar administrarea se face sub form\ uruit\ [i `n amestec cu s\ruri minerale. ~n lipsa acestora [i un amestec format din porumb uruit [i fn de lucern\ m\cinat [i administrat de timpuriu [i la discre]ie, are efecte pozitive asupra cre[terii mieilor afla]i `n perioada de al\ptare. Administrarea furajelor fibroase. Propor]ia de fibroase administrate `n hrana mieilor `n faza de al\ptare nu va sc\dea sub 15 % deoarece `n caz contrar pot ap\rea diverse tulbur\ri digestive care conduc la modificarea raportului dintre diferi]i acizi volatili, diminuarea secre]iei salivare [i pH-ului [i chiar sistarea rumeg\rii.
Tabelul 63
Struct ra starterului pentru miei u

Ingredientul Porumb uruit Orz uruit {rot soia {rot floarea soarelui Soia pr\jit\ [i uruit\ T\r]e de gru Lucern\ tocat\ Lapte praf Cret\ Fosfor S are Zoofort Pondere de participare (%) 58,00 70,00 10,00 17,75 7,25 5,00 7,00 5,00 10,00 3,00 1,00 1,00 1,50 0,50 1,00 1,00 1,00
- 360 -
CONSTANTIN PASCAL
Cu toate acestea [i administrareaunor cantit\]i mai mari de 15 % de nutre]uri fibroase `n perioada de al\ptare poate avea efecte nedorite concretizate de regul\ prin dezvoltarea anormal\ a abdomenului, cre[terea consumuluide substan]e nutritive pe unitatea de greutate [i reducereasporuluide cre[tere`n greutate. Fnul se administreaz\ ca atare, fiind preferat cel de otav\ deoarece este mai moale [i mai m\runt, mai s\rac `n celuloz\ [i cu masa foliar\ mai dezvoltat\. Nu se recomand\ administrarea fibroaselor uscate proasp\t, precum [i a celor mai vechi de doi ani deoarece produc tulbur\ri digestive `n primul caz [i au o valoare nutritiv\ sc\zut\ [i un con]inut vitaminic redus `n cel de al doilea caz. Consumul furajelor fibroase cre[te concomitent cu dezvoltarea corporal\ [i `naintarea `n vrst\ (tabelul 64).
Tabelul 64
Exemplude schem\de hr\nire a mieilorde lapte `n perioadade stabula]ie(E., Mire[an, 1991)

1 50 - 60 12 - 14 600 - 650 2-3 100 - 110 7-8 720 - 850 30 - 50 15 - 20 20 Vrsta s\pt\mni 4-6 7-9 180 - 250 250 - 300 5-4 850 - 1000 70 - 120 40 - 100 50 - 150 4-3 1000 - 1200 150 - 250 150 - 200 200 9 - 12 250 -300 3 800 -900 200 250 -300 250
Lapte (g/tain)
Num\r de tainuri/zi
Lapte (g/zi) Concentrate (g/zi) Fn (g/zi) Suculente(g/zi)
Administrarea nutre]urilor suculente. ~n scopul `nmul]irii rapide a simbion]ilor precum [i a dezvolt\rii complexului poligastric, se recomand\ ca pe lng\ nutre]urile amintite, mieii s\ primeasc\ [i suculente. Pentru a preveni apari]ia tulbur\rilor gastrointestinale este bine ca acestea s\ fie de bun\ calitate [i introduse treptat. Pentru hrana mieilor cele mai indicate nutre]uri suculente sunt r\d\cinoasele furajere iar dac\ anotimpul permite sunt consumate cu pl\cere att lucerna ct [i trifoiul, `ns\ cosite [i p\lite (pentru a se evita timpanismul), precum [i masa verde de pe p\[une, etc. Administrarea furajel r concentrate [i a fnului se face la o discre]ie [i `n hr\nitori specifice, amplasate de regul\ `n compartimente special amenajate acestui scop, denumite mielar sau [coala mieilor. ~n 361
aceste compartime nte mieii au acces printr-o plas\ ce nu permite [i trecerea oilor, `ns\ ace[tia pot circula nestingheri]i `ntre mielar [i compartimentul`n care se afl\ cazate oile mame.
7.4. TEHNICA DE CRE{TERE SEPARAT| A MIEILOR

Pe durata perioadei de al\ptare natural\ poate fi aplicat\ o metod\ de cre[tere a mieilor sugari separa]i de oile mame. Aceast\ tehnic\ prezint\ multiple avantaje de natur\ economic\, sanitar\ [i biologic\ [i se poate aplica `ncepnd cu vrsta mieilor de 20 - 25 zile [i const\ `n cazarea lor `n compartimenteseparate. Administrarea furajelor se face la discre]ie [i se bazeaz\ pe amestecuri de concentrate m\cinate, fn de bun\ calitate [i sare dispus\ sub form\ de bulg\ri. Mieii au acces la oile mame doar de 3- 4 ori pe zi, la intervale egale [i doar pentru supt. La `nceputul introducerii acestei tehnici mieii pot r\mne peste noapte `mpreun\ cu mamele lor.
Tabelul 65
Evolu]ia greut\]ii corporle a mieilor `n perioada 0 - 3 luni

Grupa de pr cocitate a raselor e
Tardive (}urcan\ [i meti[ i) Semitardive(M. Transilv\nean, Spanc\, }igaie [i Karakul 3,20 - 4,00 5,100 0,170 8,30 - 9,10 6,00 0,200 14,30 - 15,10 6,900 0,230 21,00 - 22,00 Semiprecoce (Merinos de Palas, Corriedale,M. Stavropol) 3,50 - 4,40 6,600 0,220 10,10 - 12,00 7,350 0,245 17,45 - 19,35 7,950 0,265 25,40 - 27,30 Precoce (Suffolk, ~le de F ranceM erinos de carne,
R om n ey
Greutatea la na[tere (kg) total (kg) Spor `n prima lun\ pe zi (g) Greutatea total\ la o lun\ (kg) total Spor `ntre 1 - 2 luni (kg) pe zi Greutatea la 2 luni (kg) total Spor `ntre 2 [i 3 luni (kg) pe zi Greutatea la 3 luni (kg)
3,00 - 3,50 5,100 0,170 8,10 - 8,60 5,400 0,180 13,50 - 14,00 5,100 0,170 18,60 - 19,10
Marsh, Texel) 3,40- 4,00 8,250 0,275 11,65 - 12,25 8,70 0,290 20,35 - 20,95 9,00 0,300 29,35 - 29,95
- 362 -
CONSTANTIN PASCAL
Din punct de vedere economicaplicarea acestei variante prezint\ o serie de avantaje,reprezentatede faptul c\ oile nefiind deranjateprea des pe durata zilei, folosescbine furajele administratesau p\[unea. Apoi, mieii se obi[nuiesc s\ consume cantit\]i mai mari de furaje, cu efecte beneficeasupra dezvolt\rii corporaleulterioare. Prin cre[terea separat\ mieii suport\ foarte u[or criza de `n]\rcare ceea ce reprezint\un mare avantaj biologic.De asemenea,prin cre[terea separat\ se trateaz\ mai bine [i mai u[or parazitozele [i alte boli ce se transmit cu mare u[urin]\ de la mam\ la miel, sau pot fi contactate direct de pe p\[une `n cazul `n care mieii sunt sco[i `mpreun\ cu oile mame. ~n func]ie de sezonulde f\tare, cre[terea separat\a mieilorde oile mame se poate practica cu bune rezultate [i `n perioada de p\[unat. Diminea]a, pe baza unor reflexe dobndite, mieii se aleg cu u[urin]\ [i sunt du[i la p\[une separat de oile mame. P\[unile destinate acestui scop trebuie s\ aib\ o compozi]ie floristic\ bogat\ (graminee [i leguminoase perene), s\ fie `n apropierea ad\posturilorpentru a permite retragerea rapid\ a crduril r `n cazul `n care `n atmosfer\ au loc schimb\ri bru[te o de temperatur\. amiaz\[i seara crdul de miei se reunesccu turma de La oi mame pentru supt iar pe durata nop]ii pot r\mne `mpreun\. Cu cca. 10 - 20 zile `nainte de data forfetar\ a `n]\rc\rii, mieii r\mn tot timpul separa]i de oi, iar accesul la mame se reduce la dou\ [i mai trziu la un singur supt pe zi. Aplicarea corect\ a tehnologiei de al\ptare, furajare suplimentar\, ad\pare,ad\postire [i `ngrijire a mieilor sugari, reprezint\ garan]ia ob]inerii rezultatelor scontate, materializate printr-un tineret bine conformat, cu o bun\ dezvoltare corporal\ specific\, s\n\to[i, viguro[i [i totodat\ serve[te la o bun\ preg\tire a `n]\rc\rii mieilor.
7.5. TEHNICA ~N}|RCARII MIEILOR

~n perioadade al\ptare,utilizareaunor metode[i tehnici gre[ite `n cazul cre[terii mieilor se resfrng asupra dezvolt\rii viitoare iar pierderile `nregistrate adesea nu pot fi recuperate `n totalitate cu toate eforturile depuse ulterior. Din aceste considerent , decizia [i momentul ales e pentru `n]\rcare trebuie foarte bine analizate, iar ac]iunea ca atare trebuie s\ decurg\ u[or [i f\r\ consecin]e negative. 363
La foarte mul]i cresc\tori,`n scopul prelungiriiperioadeide muls exclusiv se const t\ tendin]a de `n]\rcare a mieilor la vrste cuprinse a `ntre 40 [i 50 zile. Aplicarea acestui procedeu este deficitar\ din dou\ punctede vedere. ~n primul rnd, prin suprimareaconsumuluide lapte matern la o vrst\ a[a de fraged\ se compromitepar]ial tineretul de pr\sil\ deoarece, mielul suport\ din plin [ocul crizei de `n]\rcare, diminundu-[i astfel ritmul de dezvoltare iar majoritatea mieilor devin pl\pnzi [i au rezisten]a organic\ diminuat\. ~n al doilea rnd, prin valorificarea mieilor care nu sunt re]inu]i pentru pr\sil\ la vrste [i greut\]i corporale mici, veniturile realizate din comercializ rea acestora sunt reduse comparativ a cu cele rezultate din vnzarea tineretului ovin `ngr\[at. De asemenea, prin `n]\rcarea mieilor la 6 - 8 s\pt\mni [i supunerea acestora unui proces de `ngr\[are, datorit\ faptului c\ tubul digestiv nu este suficient de bine dezvoltat pentru a `nmagazina cantit\]ile necesare `n scopul satisfacerii cerin]elor nutri]ionale, `n majoritatea cazurilor are loc o cre[tere a consumului specific. La fel ca [i `n]\rcarea timpurie, prelungirea perioadei de al\ptare are unele efecte nedorite nefiind justificat\ nici biologic [i nici din punct de vedere economic. Astfel, prin prelungirea perioadei de al\ptare se reduce cantitatea de lapte marf\ [i nu se pot aplica corect metodele de intensivizarea reprod uc]iei. Stabilirea momentului optim de sistare a al\pt\rii se face `n func]ie de greutatea corporal\, de vrsta mieilor [i de destina]ia acestora dup\ `n]\rcare. Cu toate acestea, la `n]\rcare mielul trebuie s\ consume o gam\ variat\ de nutre]uri [i s\ fie apt spre a se hr\ni exclusiv cu furaje solide de origine vegetal\. Pentru a nu se `nregistraefecte negative`n dezvoltareaulterioar\ a mieilor, `n]\rcarea se va face prin respectareaunor cerin]e [i reguli de ordin tehnic. ~n acest sens, una din regulileprincipalede care cresc\t rul o trebuie s\ ]in\ seama la `n]\rcarea mieilor este ca aceast\ ac]iune s\ se desf\[oare treptat prin suprimarea progresiv\ a suptului. Finalizarea acestei ac]iuni `ntr-un timp scurt sau brusc este contraindicat\ mai ales `n cazul `n care nu s-a procedat la cre[terea separat\ a mieilor de oile mame `n perioadade al\ptare. {tiut fiind faptul c\ la `n]\rcare mieii au vrste [i greut\]i corporale diferite, se recomand\ ca `n]\rcarea s\ se fac\ e[alonat `n dou\ etape,la intervale de 15 - 20 zile. - 364 -
CONSTANTIN PASCAL
~n scopul evit\rii efectelor negative ce apar de cele mai multe ori la `n]\rcare, se va proceda astfel: `n primele dou\ zile mieii vor fi men]inu]i separat pe durata nop]ii, iar oile mame vor fi mulse diminea]a dup\ care sunt l\sate `mpreun\ cu produ[ii lor pe durata zilei respective; `n urm\toarele trei zile oile sunt mulse diminea]a [i seara [i r\mn `mpreun\ cu mieii doar cteva ore pe zi; `n zilele urm\toare mieii r\mn separa]i tot timpul de oile mame `ns\ sunt ]inu]i `n alt ad\post sau `n alt compartiment pentru a nu le sim]i prezen]a,`n caz contrardevin agita]i [i nu consum\furajele administrate. ~n func]ie de sistemele de `ntre]inere aplicate `n cre[terea ovinelor, mieii sunt `n]\rca]i la vrste diferite. ~n raport cu condi]iile concrete pot fi aplicate urm\toarele sisteme de `n]\rcare: foarte precoce, precoce, timpurie [i tardiv\. ~n]\rcarea foarte precoce [i precoce. Deosebirea dintre aceste dou\ tehnici const\ `n vrsta la care mieii sunt separa]i de oile mame. ~n cazul `n]\rc\rii foarte precoce mieii sunt separa]i dup\ faza colostral\, fiind apoi al\pta]i artificial cu `nlocuitori de lapte pn\ la vrsta de 30 - 40 zile, dup\ care vor fi hr\ni]i cu furaje specifice. ~n cazul `n]\rc\riiprecoceseparar a meilor se face la vrsta de e 12 - 20 zile. {i `n acest caz dup\ `n]\rcare mieii sunt al\pta]i cu `nlocuitori de lapte timp de 20 - 30 zile [i apoi pe durata unei perioade cuprinse `ntre 10 [i 15 zile cu nutre]uri concentrate. Cu toate c\ sunt costisitoare, aplicarea acestor sisteme de `n]\rcare prezint\ urm\toarele avantaje: permite folosirea intensiv\ la reproduc]ie;prelunge[te perioada de muls exclusiv [i contribuie astfel la cre[terea produc]ieide lapte marf\; contribuie la reduce mortalit\]ilor rea `n perioada postnatal\ prin aplicarea unei furaj\ri constante [i uniforme `n cazul tuturor mieilor. Ambele sisteme de `n]\rcare sunt aplicate cu prec\dere `n cazul exploat\rii intensive a oilor pentru produc]ia de carne [i sunt practicate pe scar\ larg\ `n Fran]a. Dup\ `n]\rcare mieii sunt prelua]i de unit\]i specializate unde `ngr\[area se realizeaz\ pe baza substituen]ilor [i nutre]urilor concentrate `n scopul ob]inerii c\rnii albe de miel, care este extrem de apreciat\ `n comer]. ~n]\rcarea timpurie se efectueaz\ la vrsta mieilor cuprins\ `ntre 30 [i 35 zile [i la greut\]i corporale minime de 10 - 12 kg. Berbecu]ii sunt dirija]i spre `ngr\[\torie iar femelele sunt re]inute pentru pr\sil\. 365
Avantajulacestei metode este reprezentat de faptul c\ mieii au beneficiat de colostru [i de laptele matern `n perioa `n care energia de cre[tere da atinge valori maxime [i sunt deja obi[nui]i [i cu alte surse de hran\. Separarease face f\r\ dificult\]i dac\ s-a practicat cre[terea separat\ a mieilor. Un alt avantaj al aplic\rii `n]\rc\rii timpurii este reprezentat de faptul c\ imediat se poate trece la mulsul oilor, rezultnd astfel cantit\]i mai mari de lapte marf\. ~n]\rcarea timpurie se poate aplica pe scar\ larg\ `n cazul turmelorcare produc materialbiologic de `ngr\[at. ~n]\rcarea tardiv\ sau tradi]ional\ este practicat\ pe scar\ larg\ `n sector l privat. ~n]\rcarea mieilor se realizeaz\ la vrste diferite `n u func]ie de apartenen]a acestora la anumite rase. Astfel, `n cazul celor de ras\ }igaie [i }urcan\ `n]\rcarea se face la 60 zile, vrst\ la care `n condi]ii normale mieii realizeaz\ greut\]i corporale mai mari de 15 kg. Mieii apar]innd raselor importate cum ar fi Merinos [i Karakul sunt `n]\rca]ila vrsta de 90 zile, cnd ajung la greut\]i corporalemai mari de 20 kg. Al\ptarea timp `ndelungat asigur\ o bun\ dezvoltare corporal\ a mieilor, ace[tia sunt viguro[i [i au o rezisten]\ organic\ sporit\. Prelungirea al\pt\rii peste aceste limite nu este justificat\ din punct de vedereeconomic.
7.6. TEHNICA CRE{TERII {I ~NTRE}INERII TINERETULUI OVIN DE REPRODUC}IE

De condi]iile de `ntre]inere [i de hr\nire a tineretului ovin dup\ `n]\rcare depinde `n mare m\sur\ `ndeplinirea parametrilor tehnici [i economici stabili]i pentru sezonul respectiv sau pentru cele ce vor urma. Practic, dup\ `n]\rcare `n cazul tineretului ovin re]inut pentru pr\sil\ alimenta]ia se va face diferen]iat pe dou\ perioade [i anume: perioada de la `n]\rcare la `mplinirea vrstei de 10 luni [i perioada de la 10 luni la intrarea tineretului la reproduc]ie. ~n prima perioad\alimeta]iatineretuluiovin se va baza `n general pe fibroase de foarte bun\ calitate [i pe administrarea `n func]ie de cerin]e a unor cantit\]i variabile de nutre]uri concentrate.Se va evita administrarea fibroaselor [i `ndeosebi a grosierelor cu un con]inut celulozic mai mare de 17 - 18 %. - 366 -
CONSTANTIN PASCAL
Orientativ, prin ra]ia administrat\ se urm\re[te ca tineretul ovin femel apar]innd raselor de oi cu ln\ fin\ [i semifin\ s\ consume zilnic 0,7 - 0,9 UN, [i 100 - 120 g PBD pn\ la vrste mai mici de 10 luni; 1,0 - 1,2 UN [i 125 - 150 g PBD la vrste cuprinse `ntre 10 [i 14 luni; iar pn\ la 18 luni 1,2 - 1, 4 UN [i 120 - 140 g PBD. ~n cazul tineretului mascul cerin]ele nutri]ionale zilnice se m\resc cu 12 - 15 %. Pentru tineretul ovin apar]innd raselor mixte de carne - ln\ cerin]ele zilnice se m\resc pentru aceea[i greutate cu 0,15 UN [i 15 g PBD [i tot cu att se reduc `n cazul tineretului de ras\ Karakul, }urcan\ [i meti[ii acestora. Referitorla condi]iilede `ntre]ine acesteasunt diferite `n func]ie re de tehnologiaaplicat\. ~ntre]inerea tineretului de reproduc]ie pe p\[une va urm\ri ca prin ac]iunile [i m\surile ce se vor lua s\ asigure s\n\tatea [i buna dezvoltare corporal\. ~n acest sens, periodic se va controla [i dup\ caz se va efectua toaleta ongloanelor, se va urm\ri reducerea gradului de impurificare a `nveli[ului pilos prin evitarea p\[unatului `n locuri bogate `n scaie]i sau alte plante ce ader\ strns la masa lnii. De asemenea,se va evita parcurgerea drumuril lungi, cu praf [i accid entate sau p\ or , [unareaprelungit\ `n zone umede sau pe terenuri moi, deoarece nu asigur\ tocirea uniform\ a copitelor. P\[unatul se va efectua `n timpul verii `mpotriva vntului [i cu soarele lateral sau `n spate. Orele de p\[unat cele mai bune sunt cuprinse diminea]a `n intervalul dintre 6 [i 11 [i dup\ ora 16 pn\ seara trziu. Ad\patul pe timpul verii se va face din surse salubre, de preferat ape curg\toare. Tineretul ovin va beneficia la timp de toate vaccin\rile [i tratamentele necesare [i vor fi `mb\ia]i `n aceea[i perioad\ ca [i categoriile adulte. ~ntre]inerea`n stabula a tineretuluise va face pe durata verii ]ie `n padoc pe a[ternut permanent sau `n padoc ziua [i `n saivan noaptea pe durata sezonului rece. A[ternutul va fi din paie curate [i uscate [i `mprosp\tatori de cte ori este nevoie.Se va evita folosireaca a[tern a ut paielor tocate, cojilor de la semin]e de floarea soarelui, a rumegu[ului, le deoareceacestea p\trund `n masa `nveli[ lui pilos, la care ader\ strns. u Ad\patul se va face prin intermediul ad\p\torilor automate sau `n jgheaburiprin aducerea apei de fntn\. ~n unc]ie de aceste la f elemente, sistemulde exploat re aplicat poate fi: extensiv, semiintensiv intensiv. a [i
367
7.6.1. CRE{TEREA TINERETULUI OVIN DE REPRODUC}IE ~N SISTEM EXTENSIV

Sistemul extensiv este aplicat cu prec\dere `n cazul cre[terii tineretului ovin `n]\rcat la vrste de 70 - 90 zile [i la greut\]i corporale de cca. 20 kg. Sistemul extensiv se bazeaz\ `n principal pe valorificarea direct\ a masei verzi de pe p\[une [i a furajelor fibroase [i grosiere `n perioadade stabula]ie. Dup\ `n]\rcare, mieii sunt grupa]i separat pe sexe [i `n func]ie de dezvoltarea corporal\ se vor constitui loturi omogene din acest punct de vedere. Dat fiind faptul c\ `n]\rcarea se face la vrste `naintate, `n mod normal mieii sunt obi[ni]i cu p\[unea [i `n condi]ii normale nu apar problemedeosebite. M\rimea turmelor de crlani difer\ `n func]ie de num\rul total de miei [i de suprafa]a de p\[une putnd ajunge [i la 350 - 400 indivizi. ~n scopul ob]inerii unui material biologic normal dezvoltat [i s\n\tos [i, pentru `ndeplinirea parametrilor tehnici `n termenulpropus, este bine ca tineret l ovin de pr\sil\ s\ fie `ncredin spre `ntre]inere celor mai u ]at con[tiincio[i ciobani. Turmelor de crlani li se vor repartiza cele mai bune p\[uni situate `ns\ aproape de ad\posturi pentru a putea fi adu[i `n cel mai scurt timp `n cazul declan[\rii unor fenomene meteorologice ce reclam\ retragerea la saivan (temperaturi ridicate, ploi, vnturi, grindin\, etc.). ~n cazul `n care distan]a de la saivane la p\[une este prea mare se impune construireaunor umbraredirect la locul de p\[unat `n vederea protejar\rii tineretului de efectele fenomenelor meteorologice amintite [i pentru evitareaparcurgeriiunor drumuri zilnice prea lungi. ~ntre]inerea tineretului ovin de pr\sil\ pe p\[une este cea mai economic\ form\ [i are totodat\ [i cele mai bune efecte biologice, `ns\ asigur\ dezvoltarea organismului `ntr-o perioad\ mai mare de timp (poate fi utilizat la mont\ `n jurul vrstei de 18 luni).
- 368 -
CONSTANTIN PASCAL
7.6.2. CRE{TEREA TINERETULUI OVIN ~N SISTEM SEMIINTENSIV

Acest sistem se bazeaz\ pe `mbun\t\]irea condi]iilor de `ntre]inere a tineretului ovin. Asfel, `n perioada de p\[unat tineretul folose[te masa verde, iar pentru completarea necesarului de cerin]e nutri]ionale poate fi administrat\ la saivan [i mas\ verde cosit\ [i p\lit\. Administrarea acesteiase face fie diminea]a,situa]ie `n care mieii vor ie[i la p\[une dup\ ce se ridic\ roua, fie seara. Suprafe]ele destinate p\[unatului vor fi parcelate `n func]ie de num\rul total de crlani. Durata de men]inere a turmelor pe o anumit\ suprafa]\ va fi `n func]ie de cantitatea de mas\ verde [i de `nc\rc\tura la hectar. ~n perioada de stabula]ie alimenta tineret lui se va baza pe ]ia u furajele fibroase, grosiere, `nsiloza [i conce te ntrate. Aplicarea acestui sistem permite realizarea unor sporuri medii zilnice de 60 - 80 g pe `ntreaga perioad\ de la `n]\rcare la utilizare la reproduc]ie, permi]nd astfel realizarea a minim 75 % din greutatea adultului la vrste de 13 15 luni, moment `n care poate fi utilizat la reproduc]ie.
7.6.3. CRE{TEREA TINERETULUI OVIN ~N SISTEM INTENSIV

Aplicarea acestui sistem, de[i presupune mai mult\ manoper\ [i cheltuieli suplimentare, este cea mai adecvat\ ob]inerii unor performan]e superioare [i vizeaz\ realizarea urm\toarelor obiective: `ndeplinirea cerin]elor minime de utilizare la reproduc]ie la vrste cuprinse `ntre 10 - 12 luni; valorificarea superioar\ a condi]iilor de furajare [i `ntre]inere existente; cre[terea eficien]ei `n exploatare; `mbun\t\]irea rapid\ a calit\]ii efectivului; ridicarea c[tigului genetic pe unitatea de timp, etc. ~n multe ]\ri cre[terea intensiv\ a tineretului ovin de pr\sil\ a devenit o practic\ curent\. Cre[terea intensiv\ a tineretului ovin de pr\sil\ este aplicat\ [i `n ]ara noastr\ `n fermele cu nuclee de elit\ sau `n vrst\, de `nc\rc\tura de animale pe unitatea de suprafa]\, de greutatea corporal\ a indivizilor, de posibilit\]ile de irigare, etc. 369
Lucr\rile de `ntre]inerepe durata perioadeide p\[unat se rezum\ la supraveg herea turmei [i la asigurareacu ap\ a animalelor. asemene, De `n vederea determin\rii dinamicii dezvolt\rii corporale, un anumit num\r de indivizi (cca. 5 %) sunt cnt\ri]i la `nceputulperioa de p\[unat apoi dei la intervalede timpegale sau lunar. Este considerat\ ca fiind normal\ realizare unei greut\]i medii de cca. 150 g/individ, `n caz contrar se va interveni cu administrarea unor suplimenteconcentrate. Cre[terea intensiv\ a tineretului `n stabula]ie permanent\ [i cre[terea prin metoda mixt\, precum [i variantele specifice sunt identice cu metodologiadescris\ la sistemul intensiv de `ntre]inere a ovinelor (vezi capitolul 9).
- 370 -
CONSTANTIN PASCAL
CAPITOLUL 8.
TEHNOLOGIA ALIMENTA}IEI OVINELOR
Dezvoltarea [i intensificarea produc]iilor de carne, lapte [i ln\ este condi]ionat\ `ntr-o mare m\sur\ de asigurarea cantitativ\ [i calitativ\ a bazei furajere, deoarece din multitudinea de factori externi care influen]eaz\ nivelul de exprimare a poten]ialului productiv, alimenta]ia joac\ rolul cel mai important. De asemenea, alimenta]ia, pe lng\ influen]a pe care o exercit\ asupra nivelului [i calit\]ii produc]iei, are un rol major [i `n men]inerea st\rii de s\n\tate a ovinelor. Principalele surse de producere [i asigurare a furajelor utilizate `n alimenta]ia ovinelor sunt reprezentat de suprafe]ele arabile e destinate cultiv\rii cerealelor [i leguminoaselor masa verde din , culturile duble [i succesive de var\, produc]ia secundar\ rezultat\ din culturile de cmp (paie, vreji, coceni, cioc\l\i, capitole de floarea soarelui, frunze de sfecl\, miri[ti, porumbi[te etc), precum [i borhoturile, , paji[tile [i fne]ele naturale (mas\ verde [i fn), p\durile p\[unabile, alte surse ocazionale. Dintre furajele aminitite anterior, nutre]urile grosiere precum [i masa verde, silozul, borhoturile, fnurile [i reziduurile din industria alimentar\ constituie baza alimenta]iei ovinelor [i `n anumite perioade ale anului reprezint\, la anumite categorii de ovine, surse de furajare unice.
8.1. SPECIFICUL ALIMENTA}IEI OVINELOR

8.1.1. CONSIDERA}II GENERALE Prin specificul biologic, oile sunt capabile s\ valorifice unele resurse naturale mai pu]in utilizate de alte specii. Aceasta nu `nseamn\ c\ ovinele trebuie ,,condamnate s\ consume numai ce ,,r\mne sau refuz\ alte specii de animale. - 371 -
Alimenta]ia ovinelor
Botul [i arcadele dentare de form\ oval-alungit\, buzele sub]iri [i incisivii mai arcui]i, permit ca aceast\ specie s\ p\[uneze plantele aproape de suprafa]a solului, inclusiv pe cele de talie joas\ care nu sunt valorificate de alte specii, iar atunci cnd masa verde este insuficient\ oile pot p\[una chiar sub nivelul de cosire. Particularit\]ile digestiei la ovine constituie factori determinan]i ai modului lor de hr\nire. La aceast\ specie tubul digestiv dep\[e[te de cca. 25 ori lungimea corpului, favoriznd astfel re]inerea resturilor furajere la acest nivel timp de 15 - 21 zile, contribuindla o mai bun\ asimilarea furajelor[i `n speciala celor celulozice. Necesarul pentru `ntre]inere [i produc]ie se realizeaz\ pe baza substan]elorproteice, energetice, s\rurilor minerale [i vitaminelor. Substan]ele proteice reprezint\ suportul de baz\ a celulei vii [i implicit a produc]iilor viitoare. La nivelul organismului, proteinele `ndeplinesc func]ii plastice, energetice [i biologic activ, motiv pentru care li se acord\ o importan]\ sporit\ `n alimenta]ia animalelor, att sub aspectul propor]iei `n care se g\sesc `n nutre]uri, ct [i sub cel al valorii lor biologice. Fiecare faz\ a ciclului de produc]ie este caracterizat\ prin anumite cerin]e [i aporturi nutri]ionale, iar excedentele [i deficitele ac]ioneaz\ diferit la nivelul organismului. Astfel, `n timp ce excedentul de proteine este eliminat prin urin\, deficitul atrage aproape `ntotdeauna o reducere a poten]ialului productiv exprimat, deoarece corpul animalului dispune de foarte pu]ine proteine de rezerv\. Acest fapt permite `nt\rirea afirma]iilor conform c\rora acoperirea necesarului de proteine devine indispensabil\. Substan]ele energetice sunt utilizate `n cadrul proceselor fiziologice dat fiind faptul c\ organismul animal func]ioneaz\ ca un consumator [i transformator de energie, avnd nevoie de o anumit\ cantitate pentru func]iile vitale [i alta pentru produc]iile ce vor fi ob]inute. Substan]ele nutritive din nutre]uri reprezint\ sursa energetic\ pentru organism. Astfel, `n urma transform\rilor ce survin `n corpul animal, necesarul energetic din nutre]uri este pus la dispozi]ia organismului sub urm\toarele forme: energie liber\ - este reversibil\ [i utilizat\ de organism pentru diferite func]ii; energie caloric\ este ireversibil\ fiind utilizat\ de organism doar par]ial pentru men]inerea unei temperaturi corporaleconstante. - 372 -
CONSTANTIN PASCAL
~n urma cataboliz\riiglucideloracumulareade energie este sub form\ de fosfat organic [i reprezint\principalulmod prin care nutre]urile consumate asigur\ energia necesar\ proceselor ce se deruleaz\ `n organism. Substan]ele minerale. Lipsa sau insuficien]a acestora duce la reducerea produc]iilor. La nivelul organismului macroelementele(Ca, P, Mg, Na, S, K, Cl) se g\sesc `n propor]ie de cca. 3,75 %, iar microelementele (Zn, Cu, Fe, I, Fl, Co, Mo, Cr, Sn) `n propor]ie de 0,15% (Miller [i Pope, 1971, cita]i de V., Taft\ 1983). Dintre acestea, calciul, fosforul [i clorura de sodiu sunt indispensabile `n dezvoltarea scheletului [i a bunei func]ionalit\]ia ]esuturilor [i form\rii produselor. De asemenea, raportul dintre calciu [i fosfor este deosebit de important pentru func]ia reproductiv\ `n cazul oilor de pr\sil\ [i pentru procesele de cre[tere la categoriile de tineret (optim 1,5:1 la oi adulte [i 2:1 pentru tineret la `ngr\[at), iar sulful este util pentru cre[terea lnii. Lipsa sau insuficien]a s\rurilor de cupru provoac\ la oile exploatate pentru ln\, pe lng\ sc\derea produc]iei [i dispari]ia ondula]iilor de la nivelul fibrelor [i deprecierea altor `nsu[iri. Caren]a `n zinc conduce `n cazul masculilor la dezvoltarea anormal\a testiculelor[i la reducereaproceselorde spermatogenez\. Dintre celelalte substan]e minerale un rol mai important la nivelul organismului`l au urm\toarele elemente: - magneziul intervine `n dezvoltarea sistemului osos [i `n activitateade reproduc]ie; - cobaltul este indispensabil`n principal sintezei vitaminei B12 `n rumen; - zincul intervine`n activitateaunor enzime; - florul joac\ un rol important `n osificare; - iodul intervine `n producerea tiroxinei; - fierul este implicat`n proceselede hematopoez\. Vitaminele sunt utile metabolismului substan]elor nutritive `n procesele de cre[tere, secre]ie hormonal\ [i func]ionalitatea organelor. Lipsa sau insuficien]a vitaminelor influen]eaz\ `n mod evident produc]iile,prin tulbur\rile pe care le produc asupra diferitelorfunc]ii ale organismului. Vitamina A este indispensabil\ proceselor de cre[tere la organismele tinere, iar la oi lipsa acesteia, pe lng\ st\rile patologice pe - 373 -
care le provoac\, induce [i o sc\dere a produc]iei de ln\ deoarece, produce tulbur\ri asupra form\rii [i func]iilor foliculilor pilo[i. Vitaminele din complexul B au un rol deosebit de important `n func]ionalitatea organismului. ~ns\ datorit\ faptului c\ acestea sunt sintetizate la nivelul rumenului lipsa lor se simte mai pu]in. Totu[i `nainte ca rumenul s\ ating\ dezvoltarea func]ional\ deplin\, vitamina B12 (ca [i `n cazul lipsei s\rurilor de cobalt) nu poate fi sintetizat\ [i ca atare oile se `mboln\vesc de anemie, influen]nd astfel negativ produc]ia de ln\. Vitamina D intervine `n metabolismuls\rurilor de calciu [i fosfor. Vitamina E joac\ un rol important `n func]ia reproductiv\. Vitamina C este necesar\ `n toate cazurile de infec]ii [i intoxica]ii. 8.1.2. NUTRE}URI UTILIZATE ~N ALIMENTA}IA OVINELOR Datorit\ particularit\]ilor aparatului bucal [i tubului digestiv, specia ovin\ valorific\ foarte bine o gam\ larg\ de furaje [i `ndeosebi cele fibroase (fnuri, coceni, vreji, pleav\). O lung\ perioad\ dintr-un an sursa principal\ o constituie masa verde de pe p\[uni, paji[ti naturale [i cultivate, surse ocazionale (miri[ti, porumbi[te, etc), iar pe durata stabula]iei sursele de hran\ sunt reprezentate de fnuri [i grosiere, la care se adaug\ [i gr\un]ele, reziduurile industriale, nutre]ul `nsilozat [i `n cantit\]i mai reduse nutre]ul concentrat. Masa verde Cantit\]ile de mas\ verde [i respectiv de substan]\ . uscat\ ce pot fi consumate de un individ `ntr-o zi pot varia `n limite considerabile. Astfel, consumul de mas\ verde depinde de faza de vegeta]ie a plantelor, deoarece cu ct acestea sunt mai tinere cu att cantitatea `ngerat\ este mai mare [i invers. ~n acela[i sens variaz\ [i consumabilitatea digestibilitatea. generalpentru ovine se consider\ cu ~n c\ `ntr-o zi cantitateade mas\ verde consumat\este cuprins\`ntre 8 - 10 kg la adulte, 6 - 8 kg la tineretulovin an precedent[i 4 - 6 kg la tineretul ovin an curent. ~n func]ie de cantitateade mas\ verde la hectar, ]innd cont de aceste consumurizilnice orientativese calculeaz\`nc\rc\turape unitateade suprafa]\. Fnuri naturale sau cultivate. Sunt administrate `n hrana oilor ca atare sau m\cinate, `n cantit\]i mai mari [i de regul\ `n perioada de - 374 -
CONSTANTIN PASCAL
stabula]ie. Orientativ, cantit\]ile zilnice administrate `n hrana ovinelor adulte sunt de cca. 1,5 kg fn natural, fn de leguminoase1,5 iar la kg, tineret de aproximativ 1 - 1,5 kg. Cantit\]ile administratese reduc `n situa]ia `n care sunt administrate`n furajare nutre]urigrosiere,suculente concentrate altele. [i Grosierele sunt administrate `n hrana oilor `n cantit\]i zilnice cuprinse `ntre 0,5 kg [i 2,0 kg. Aceast\ categorie de furaje este reprezentat\ de paie de cereale, coceni, vreji de leguminoase (soia, fasole [i maz\re), etc. Nutre]urile suculente administrate nu trebuie s\ dep\[easc\ 40 45 % din valoarea nutritiv\ a ra]iei. ~n acest sens, cantit\]ile zilnice administrate sunt cuprinse `ntre 2 [i 5 kg la categoriile adulte [i 1 - 2 kg la cele tinere. Cu aproximativ 20 zile `nainte de debutul f\t\rilor, `n timp ce cantit\]ile de suculente administrate se reduc cresc cele de concentratecultivate. Nutre]urile concentrate sunt administrate `n cantit\]i reduse [i au rolul de a echilibra ra]ia `n principii nutritivi. Furajele concentrate administrate `n furajarea oilor reprezint\ adesea un amestec de porumb, [roturi, orz, maz\re, t\r]e [i gozuri, iar cntit\]ile zilnice administratevariaz\ `ntre 0,1 [i 0,5 kg. ~n cazul oilor crescute `n gospod\riile popula]iei acestea primesc `nainte de f\tare porumb boabe sau uruit, precum [i t\r]e de porumb [i gru sau gozuri.
8.2. TEHNICA ALIMENTA}IEI OVINELOR

8.2.1. ALIMENTA}IA LA NIVELUL DE ~NTRE}INERE ~n condi]iile ]\rii noastre, alimenta]ia oilor la nivelul de `ntre]inere corespunde perioadei var\ pn\ la debutul unui nou ciclu de reproductiv. ~n acest interval ra]iile sunt constituite `n totalitate din mas\ verde consumat\ direct de pe p\[uni sau paji[ti [i doar foarte rar oile beneficiaz\ [i de alte resurse furajere. Pe durata unui ciclu de produc]ie (gesta]ie, lacta]ie, repaus) cerin]ele nutri]ionale ale oilor variaz\ `ntr-un raport de 1:3 `n cazul cerin]elorenergetice[i 1:4 `n cazul proteinelor,constatndu-se anumit\ o succesiune a fazelor excedentare [i deficitare `n ceea ce prive[te - 375 -
aporturile respective fa]\ de cerin]ele fizilologice. Asigurarea strict\ a cerin]elor de `ntre]inere permite organismului s\-[i men]in\ greutatea constant\ [i s\ desf\[oare o activitate limitat\. De aceea estimarea cerin]elor nutritive cap\t\ o importan]\ deosebit\ cnd se are `n vederea ob]inerea unor produc]ii sporite.
Fig. 100. Evolu]ia necesarului de energie [i protein\ al unei oi cu lna semifin\ `n greutate de 45 kg (dup\: I., Stoic a)
Alternarea fazelor excedentare cu cele caracterizate prin deficite nutri]ionale induce o mare variabilitate a greut\]ii corporale pe durata unui ciclu de produc]ie. Astfel, `n cazul perioadelor cu un regim alimentar excedentar, organismul cre[te `n greutate [i `[i reconstituie propria rezerva biologic\ care, va fi utilizat\ `ntr-o perioad\ ulterioar\ cnd furajele administrate [i consumate sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ [i calitativ. Sporurile [i pierderile de greutate sunt descompuse `n elemetele urm\toare: masa corporal\ a oii mame, con]inutul tubului digestiv, evolu]ia dezvolt\rii produsului de concep]ie. Necesarulzilnic de `ntre]inere raportat la 100 kg greutatea vie, inclusiv cel pentru cre[terea normal\ a lnii este de 1,3 - 1,5 UNL; 70 80 PDI; Ca 4 - 6 g; P 3 - 4 g [i 15 mg caroten (I., Stoica, 1997). Comparativcu perioadade stabula]ie,`n sezonulcald, cnd turmelesunt pe p\[une, cerin]ele de energie pentru `ntre]inere cresc cu 10 - 20 %, deoarece oile parcurg distan]e mai mari `n c\utarea hranei. - 376 -
CONSTANTIN PASCAL
Norme de `ntre]inerepentru ovine (I., Stoica, 1997)

Greutatevie (kg) 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 UNL 0,28 0,42 0,52 0,58 0,65 0,72 0,77 0,81 0,86 0,90 PD (g) 22 32 40 45 50 55 60 64 66 70 PDI* (g) 40 47 54 61 Ca (g) 3,2 3,5 4,0 4,5 P (g) 2,2 2,5 3,0 3,5 Caroten (mg)
6 7 8 9 -
Not\: 2,5 g PDI/G0,75
Datorit\ ritmului continuu de cre[tere a lnii, cerin]ele proteice sunt de regul\ mai ridicate. Astfel, `n cazul unei oi cu o greutate corporal\de 45 kg numai pentru cre[tereanormal\ a lnii sunt necesare zilnic cca. 25 - 30 g PD. Trebuief\cut\ `ns\ precizareac\ excesulproteic nu atrage dup\ sine [i o cre[tere a cantit\]iide ln\ deoareceovinele nu-l tolereaz\,de aceea este necesar ca ra]iile administrates\ fie echilibrate din punct de vedereenergo-proteic. 8.2.2. ALIMENTA}IA OILOR ~N PERIOADA PREMERG|TOARE MONTEI Alimenta]ia [i `ndeosebi nivelul acesteia, precum [i starea de `ntre]inere `n care se afl\ oile `n perioada premerg\toare montei, reprezint\ factori cu o influen]\ deosebit\ `n exprimarea fecundit\]ii [i prolificit\]ii acestei specii. Pornind de la aceste considere se impune s\ preciz\m faptul nte c\, `n stabilirea aporturilor nutri]ionale pentru aceast\ perioad\ se va pleca de la cerin]ele pentru `ntre]inere la care se adaug\ cele utile reconstituirii rezervelor corporale. ~n acest sens, tehnica frecvent utilizat\ este cunoscut\ sub denumirea de flushing [i const\ `n furajarea stimulativ\ a oilor `n ultimele 20 - 25 zile de dinainte debutului montei [i continuu\ aproximativ cu aceea[i perioad\ dup\ data montei. Stimularea - 377 -
consumului se poate realiza prin urm\toarele tehnici: reducerea gradului de `nc\rcare pe unitatea de suprafa]\; reducerea timpului de p\[unat la nivelul unei parcele; cre[terea cantit\]ii de furaje administrate [i `mbun\t\]irea calit\]ii gustative ale acestora; administratrea furajelor concentrate. Aceast\ tehnic\ este aplicat\ de mult timp `n diverse ]\ri, iar rezultatele ob]inute sunt superioare. Astfel, Wallace dup\ 21 zile de flushing a ob]inut `n cazul unor loturi constituite 61 % ovula]ii multiple fa]\ de 38 % rezultat `n cazul oilor care nu au beneficiat de o hr\nire stimulativ\, iar El Sheikh a constatat c\ ovulele totale fecundate sunt semnificativ superioare la oile care au beneficiat de aceast\ tehnic\ de hr\nire. Al]i autori (Lamming, 1961, Coop, 1966 [i Edey 1968) cita]i de I., Stoica `n 1997 confirm\ c\ num\rul ovulelor din momentul ovula]iei este superior la oile cu o greutate corporal\ mai mare, iar la mioare procentul de ovule depinde `n mare parte de dezvoltarea tractusului genital. Referitor la furajarea oilor adulte trebuie precizat faptul c\, pe durata perioadeide preg\tire pentru mont\, precum [i `n cursul primelor luni de la instalareagesta]iei,trebuie evitate varia]iilebru[te, dese [i prea mari, deoarece pot favoriza apari]ia avorturilor embrionare [i rentoarcerea oilor `n c\lduri. }innd cont de toate aceste aspecte,`n mod practic necesarulde energie pentru `ntre]inerese suplimentaz\cu 0,2 - 0,3 UNL `ncepndcu cca. 25 zile `naintede data montei,iar necesarulde protein\se va asigura la nivelul a 80 - 90 g PD/UNL. 8.2.3. ALIMENTA}IA OILOR ~N PERIOADA DE GESTA}IE ~n func]ie de unele modific\ri fiziologice gesta]ia cuprinde trei perioade distincte, iar pentru fiecare dintre acestea cerin]ele nutri]ionale sunt diferite. ~n condi]iile ]\rii noastre primele dou\ perioade ale gesta]iei se desf\[oar\ pe p\[une [i doar ultima parte are loc `n stabula]ie. ~n oricare din aceste perioade, ra]iile se alc\tuiesc `n func]ie de tipul, nivelul produc]iilor [i starea fiziologic\. Orientativ, pentru oile a c\ror greutate corporal\ medie este de 50 kg [i produc 5 kg ln\ ra]ia administrat\ va con]ine 2,4 SU, 1,8 UN, 180 g PBD. Pentru fiecare kg de ln\ produs `n plus, ra]ia administrat va \ con]ine - 378 -
CONSTANTIN PASCAL
suplimentar 0,15 UN [i 18 g PBD, iar pentru fiecare 10 kg greutate corporal\ peste limita de 50 kg, se adaug\ prin ra]ie 0,10 UN [i 10 g PBD. Fa]\ de necesarul zilnic, pentru indivizii `n greutate de 50 kg [i cu ln\ fin\ sau semifin\, precum [i pentru oile exploatate pentru mai multe produc]ii (carne-ln\, ln\ semifin\ - lapte, carne) necesarul nutri]ional se va majora cu 0,20 UN [i 20 PBD; `n cazul oilor exploatate pentru pielicele (Karakul [i meti[i) are loc o reducere cu 0,20 UN [i 30 g PBD, iar a celor cu lna grosier\ diminuarea va fi cu cca. 0,30 UN [i 30 g PBD.. ~n prima parte a gesta]iei (luna I) are loc o dezvoltare liber\ a embrionului `n cavitatea uterin\, fixndu-se pe pere]ii acesteia spre ziua a 16-a. ~ns\ pentru a preveni mortalit\]ile embrionare, majoritatea autorilor indic\ continuarea regimul alimentar aplicat `n perioada de mont\. ~n condi]ii optime `n prima lun\ cre[terea `n greutatea este superioar\ cre[terii tractusului genital [i al mamelei. ~n ultima parte a gesta]iei, tractusul genital [i al mamelei realizeaz\ cre[teri importante (tabelul 67). ~n partea a doua a gesta]iei (lunile 2 [i 3) datorit\ faptului c\ embrionul are un spor mai mic de cre[tere, cerin]ele nutritive aferente sunt practic neglijabile. ~n acest interval de timp are loc formarea [i definitivarea placentei [i se `nregistraz\ totodat\ [i o accelerare a dezvolt\rii ]esutului osos [i nervos. Acest aspect impune administrarea unor cantit\]i de furaje cu o u[oar\ dep\[ire a necesaruluide `ntre]inere.
Tabelul 67
Evolu]ia masei tractusului genital [i al mamelei `n raport cu greutateavie a oilor `n perioadade gesta]ie(Wallace,1948)
P erioad ade Oi gestante cu f\t\ri simple 28 - 56 zile 57 - 112 zile 113 - 140 zile 28 - 140 zile Oi gestante cu f\t\ri gemelare 28 - 56 zile 57 - 112 zile 113 - 144 zile 28 - 144 Evolu]ia greut\]ii Evolu]ia tractusului genital[i al mamelei s.m .z. (kg) % (g) 30 50 280 50 130 400 0,8 2,4 8,1 11,3 1,6 7,4 11,2 20,2 7,2 21,5 71,3 100,0 7,6 36,9 55,5 100,0
2,4 6,3 8,0 16,7 2,6 9,2 12,8 24,6
- 379 -
~n cazul mioareloraflate `n partea a doua de gesta]ie hrana se suplimenteaz\cu 10 % UN [i 20 % PD, iar raportul nutritiv va avea valori de 1/4 - 1/7.
Tabelul 68
Cerin]e nutritive pentru oile aflate `n perioada a doua a gesta]iei

Greutateavie (kg) 40 50 60 70 UN 0,9 - 1,0 1,1 - 1,2 1,2 - 1,3 1,3 - 1,4 PBD (g) 65 - 75 75 - 85 85 - 95 95 - 105 Ca (g) 7,0 7,5 8,3 9,0 Fosfor(g) 3,6 3,9 4,3 4,7
Ultima parte a gesta]iei (lunile 4 [i 5) se caracterizeaz\ printr-o evolu]ie ascendent\ a greut\]ii tractusului genital concomitent cu `naintarea`n vrst\. Aceast\ situa]ie impune administrareaunor cantit\]i suplimentare de substan]e nutritive pentru a nu for]a organismul oii mame s\consume din rezerva proprie. Subnutri]iaduce la sl\birea organismuluioii mame [i impune `n prim\ faz\ mobilizarea rezervelor corporale, iar dac\ aceast\ stare continuu\ organismul pierde din greutate. ~n continuare, dac\ aceast\ stare persist\ pot ap\rea probleme grave cum ar fi de pild\ toxiemia de gesta]ie care reprezint\ o tulburare nutri]ional\cu o etiologie insuficient cunoscut\. Cu toate acestea, tot mai mul]i cercet\tori admit faptul c\ toxiemia de gesta]ie s-ar datora unei utiliz\ri anormale [i incompletea lipidelor de rezerv\ [i se caracterizeaz\printr-o cre[tere a acetonemiei, adic\ a con]inutului de corpi cetonici din snge (acid -hidroxilic, acetone,acid aceto-acetic) care atragedup\ sineo sc\dere aglicemiei. ~n aceast\ perioad\ nivelul sc\zut al alimenta]iei oii mame poate scurta `n medie cu 1,4 pn\ la 2,5 zile perioada total\ de gesta]ie (Wallace, 1948, Alexander, 1956, cita]i de I., Stoica, 1997). Acest aspect este deosebit de important deoarece, `n ultimile dou\ zile fetusul realizeaz\ sporuri medii zilnice cifrate `n jur de 200 g. Pentru ultimile dou\ luni de gesta]ie, `n structura ra]iei va predominafnul de bun\ calitate. Orientativ o ra]ie pentru aceast\ faz\ fiziologic\va cuprinde1,5 - 2,0 kg fn, 0,5 - 1,0 kg vreji de leguminoase sau alte grosiere,1 - 2 kg suculente[i 0,2 - 0,3 amestecde concentrate cultivate.Dac\ este posibil, introducereaconcentratelor hrana oilor se `n
- 380 -
CONSTANTIN PASCAL
va realiza ct mai de timpuriu posibil, `ns\ progresiv (aspect denumit steaming) pentru a preg\ti mai bine oile `n vederea f\t\rii [i a lacta]iei ce va urma. 8.2.4. ALIMENTA}IA OILOR AFLATE ~N PERIOADA DE LACTA}IE Perioadade lacta]ie reprezint\etapa ciclului de produc]ie`n care nivelul cerin]elor nutri]ionale atinge valorile cele mai mari. Aceste cerin]e nutritive ale oilor sunt `n strns\ rela]ie cu produc]ia de lapte, compozi]ia chimic\ a acestuia [i randamentul de transformare a substan]elor nutritive din furaje `n substan]e nutritive implicate `n producerealaptelui. Imediatdup\ f\tare cre[te capacitateade ingestie,`ns\ cu toate acestea,oile nu pot ingera cantit\]ilenecesarede furaje pentru a acoperi nivelul cerin]elor din prima s\pt\mn\ de lacta]ie [i fac apel la mobilizarearezervelor corporale,dar f\r\ riscuri patologice pentru oaie sau miel.
Tabelul 69
Cerin]e nutri]ionale pentru oile care al\pteaz\

Greutateavie (kg) 40 50 60 70 UN 1,4 - 1,6 1,6 - 1,8 1,7 - 1,9 1,8 - 2,0 PBD (g) 135 - 142 143 - 165 153 - 170 165 - 190 Ca (g) 8,5 8,6 9,0 9,4 P (g) 4,8 5,0 5,2 5,4
~n perioada imediat urm\toare parturi]iei, aporturile insuficiente de protein\ [i energie se repercuteaz\ negativ asupra poten]ialului lactogen al oii mame, situa]ie `n care dezvoltarea mielului sufer\ deoarece imediat dup\ f\tare ace[tia nu pot valorifica [i alte surse furajere `n afara laptelui matern. ~n cazul oii mame ra]ia administrat\va fi format\ din furaje cu ac]iune stimulativ\a secre]iei lactogene[i va cuprinde:1,5 kg fnuri de bun\ calitate sau mas\ verde; 1,5 kg vreji de leguminoase;3 - 4 kg suculente (de preferat sfecla); 0,200 - 0,400 kg concentrate cultivate (administrate atare sau`n stareuruit\). ca - 381 -
Pentru oile mnz\ri aporturile nutritive pot fi determinate prin `nsumareacerin]elorde `ntre]inerecu cele necesareproduc]ieide lapte. ~n cazul oilor care se mulg, la acela[i nivel al produc]iei, cerin]ele nutritive nu difer\ prea mult comparativ cu cele necesare oilor care al\pteaz\. Pentru oile aflate `n lacta]ie, ra]iile vor trebui s\ acopere necesarul de substan]e nutritive corespondenteevolu]iei produc]iei de lapte. ~n aceste condi]ii, datorit\ faptului c\ dup\ `n]\rcare produc]ia de lapte a oilor mulse poate fi cunoscut\zilnic, cerin]ele nutri]ionalemedii pot fi calculate direct pornind de la curba lacta]ie tip. ~ntruct s-a constatat c\ nu exist\ o corela]ie pozitiv\ `ntre cerin]ele `n substan]e nutritive a oilor aflate `n prima parte a lacta]iei[i capacitateade ingestie a acestora,oile mame aflate `n lacta]ie vor consumadin rezervabiologic\ propriepentru acoperireaacestorcerin]e. ~n condi]iile ]\rii noastre lacta]ia oilor `ncepe din stabula]ie [i se `ncheie `n perioada de p\[unat. ~nc\rcareadigestiv\ a ra]iei administrate oilor mnz\ri depinde `n principalde greutatealor vie [i de produc]iade lapte.
Fig. 101. Administrarea concentratelor la oile aflate `n perioada de al\ptare
- 382 -
CONSTANTIN PASCAL
}innd cont de aceste considerente,putem conchide c\ sursele furajere care contribuie la asigurarea necesarului de substan]e nutritive sunt diferite. Astfel, `n prima parte a perioadei de muls (care succede fazei de al\ptare a mieilor) ra]ia zilnic\ va cuprinde orientativ urm\toarele sorturi [i cantit\]i de furaje: 1,5 - 2,5 kg fibroase din care cca. 2/3 fnuri de bun\ calitate [i 1/3 grosiere; 2 - 3 kg suculente; 0,2 - 0,4 kg amestecde concentrate cultivate.
Tabelul 71
Cerin]e nutri]ionale pentru oile mnz\ri

Greutateavie (kg) 40 50 60 70 UN 1,3 - 1,5 1,4 - 1,6 1,5 - 1,7 1,6 - 1,7 PBD (g) 110 - 125 115 - 130 120 - 140 125 - 145 Ca (g) 6,2 6,5 6,9 7,3 P (g) 3,7 3,9 4,1 4,3
Partea a doua a lacta]iei se desf\[oar\pe parcursulperioadeide p\[unat [i `n general necesarulzilnic de substan]enutritive este asigurat de masa verde (8 - 10 kg/zi/individ).Perioada de stabula]ie va trebui precedat\ de o alta de trecere sau de acomodare de la un regim nutri]ional la altul. ~n acest sens, pentru perioada de acomodare se impune ca seara [i diminea]a,timp de cca. 14 zile s\ se administreze`n furajareaoilor tainuri de fibroase care `ns\ se vor reduce treptat pn\ la `nlocuireacomplet\cu masa verde. 8.2.5. TEHNICA ALIMENTA}IEI BERBECILOR Alimenta]ia berbecilor trebuie dirijat\ de a[a manier\ `nct ace[tia s\ se afle tot timpul anului `ntr-o condi]ie bun\ de reproduc]ie , evitndu-seadministrareaunor ra]ii excedentarecare ar putea favoriza `ngr\[area acestora. }innd cont de specificul activit\]ii de reproduc]ie, `n cazul furaj\rii berbecilor se disting trei perioade (preg\tire pentru mont\, mont\ [i repaus sexual) care presupun unele modific\ri de structur\ [i nivel al alimenta]iei. Perioada preg\titoare pentru mont\. ~n vederea preg\tirii reproduc\torilor masculipentru o nou\ campaniede mont\, se impune ca `ncepnd cu cca. 60 zile `nainte de debutul activit\]ii de reproduc]ie,la - 383 -
nivelul ra]iilor s\ aib\ loc o cre[tere a valorii energo-proteice, vitaminice [i minerale. De regul\ perioada preg\titoare pentru mont\ se desf\[oar\ pe durata p\[unatului [i `n acest fel, `n func]ie de condi]iile concrete, pe lng\ aportul nutre]ului verde (7 - 9 kg) zilnic vor fi administrate furaje fibroase [i concentrate `n cantit\]i de cca. 0,5 - 1,0 kg [i respectiv 0,2 - 0,4 kg. Deoarece `n cele mai multe cazuri necesarul proteic se echilibreaz\ prin proteinele din masa verde, `n func]ie de starea de `ntre]inere [i dezvoltare se pot administra [i cantit\]i reduse de nutre]uri proteicevegetale. Perioada de mont\ presupune o ridicare a valorii nutritive a ra]iei. Acest dezideratse va asigura prin cre[terea cantit\]ii de furaje concentrateadministratezilnic pn\ la 1 kg/zi/individ.Concentratelese vor administra `n dou\ tainuri zilnice. Primul tain va fi administrat diminea]a[i va con]ine 1/2 din cantitateatotal\, iar cel de al doilea tain va cuprindepartea a doua de concentrate, care `ns\ va fi consumat\dup\ ora 16. Trecera de la o structur\ a ra]iei la alta se va realiza treptat deoareceberbeciisunt sensibilila schimbarearegimuluide hran\. Perioada de repaus sexual [i `ndeosebi `n prima parte a acesteea se va administra o ra]ie care va facilita refacerea st\rii de `ntre]inere a berbecilor ce au avut o activitate sexual\ intens\. Apoi, `ntre]inerea pn\ la scoatrerea la p\[une se realizeaz\ pe baza nutre]urilor fibroase, suculente [i adausuri de concentrate. Ra]ia zilnic\ administrat\ va fi compus\ din cca. 1,0 - 1,5 kg fibroase, grosiere 0,5 -1,0 kg, suculente1,0 - 2,0 kg [i 0,2 - 0,3 kg concentrate. ~n perioada de p\[unat un consum zilnic de 10 - 12 kg mas\ verde poate asigura `n mare parte necesarul de substan]enutritive.
Tabelul 72
Cerin]e nutri]ionale pentru berbeci `n perioada de mont\

Greutatea vie (kg) 70 80 90 100 110 Regimul de utilizare la mont\ 2 monte/zi 4 monte/zi 5 - 6 monte/zi UN PBD (g) UN PBD(g) UN PBD (g) 1,3 - 2,6 120 - 140 1,5 - 1,7 185 - 200 1,8 - 1,9 225 - 245 1,5 - 1,6 130 - 145 1,6 - 1,8 195 - 225 1,9 - 2,0 240 - 275 1,6 - 1,7 134 - 155 1,7 - 1,9 220 - 245 1,9 - 2,1 265 - 290 1,7 - 1,9 155 - 170 1,8 - 2,0 240 - 265 2,0 - 2,2 280 - 325 1,8 - 2,0 165 - 180 1,9 - 2,1 255 - 280 2,1 - 2,3 315 - 330
- 384 -
CONSTANTIN PASCAL
8.2.6. TEHNICA ALIMENTA}IEI TINERETULUI OVIN

Specificul alimenta]iei mieilor `n perioada de al\ptare. Pentru
mielul recent f\tat schimbarea mediului intern cu cel extern poate fi nefavorabil [i `n unele cazuri chiar fatal dac\ nu se ]ine cont de unele m\suri cu caracter tehnic [i organizatoric. Mai mult de ct att, odat\ desprins din mediul intern mielul nu mai beneficiaz\ de substan]ele nutritive din embriotrof ~n faza fetal\ a dezvolt\rii, embriotroful nu . poate satisface `n totalitate cerin]ele fetusului [i atunci intervine schimbul direct realizat prin intermediul placentei `ntre mam\ [i embrion. Embriotroful este o emulsie de culoare alb-ro[cat\ [i este constituit din leucocite, eritrocite, celule epiteliale, nuclei celulari, gr\simi, o cantitate mai mare de substan]\ albuminoidic\ [i provine din secre]ia glandei uterine componente histerogene [i `n mare parte din ( ) sngele ajuns la suprafa]a mucoasei uterine, ca urmare a ruperii capilarelor din profunzimea submucoasei (componente hematogene ). Con]inutul embriotrofului este de 10,5% substan]e de natur\ albuminoid\, 1,25 % gr\simi, diferite s\ruri [i ap\, fiind deci foarte asemen\tor celui specific colostrului, motiv pentru care mai este denumit [i lapte uterin. Trecerea substan]elor nutritive de pe suprafa]a mucoasei uterine `n interiorul sacului embrionar se realizeaz\ prin fenomene fizice cum ar fi cele de osmoz\ [i difuziune. Vilozit\]ile procorionului reprezint\ c\ile prin care datorit\ acestor fenomene fizice, substan]ele nutritive ajung `n prim\ faz\ la nivelul celulelor gastrulei, apoi prin pere]ii veziculei ombilicale ajung `n vasele viteline. Dup\ f\tare mielul este scos de sub influen]a total\ a mediului intern, iar ca o condi]ie esen]ial\ a suprave]uirii acestuia apare necesitatea consumul de colostru `nc\ din primele dou\ ore de la contactul cu noul mediu. Datorit\ calit\]ilor imunologice, nutritive [i laxative ale colostrului, acesta este indispensabilmieilor `n perioada imediat\ parturi]iei. Se consider\ c\ `n primele dou\ ore dup\ expulzare trebuie consumat\ o cantitate minim\ de 8 - 10 g colostru/kg greutate vie. ~n situa]ia `n care din anumitecauze un miel nu poate beneficiade colostrude la mama sa, pentru a putea suprave]uiacesta trebuie aplecat la o alt\ oaie care a f\tat `n aceea[i zi, sau i se poate administracolostru de vac\. - 385 -
~n condi]ii normale de `ntre]inerea oilor mame practic al\ptarea natural\a mieilornu implic\problemedeosebite.~n cazul `n care aceasta nu dispune de cantit\]i suficiente de lapte sau este furajat\ cu nutre]uri alterate [i `nghe]ateapar complica]iialimentarela nivelul mieilor. Al\ptarea artificial\ poate fi o solu]ie `n cazul `n care oaia mam\ moare sau are mamit\ [i este recomandat\ a fi aplicat\ doar `n situa]ia `n care nici o alt\ oaie nu accept\ mielul respectiv. Mieii se obi[nuiesc u[or cu consumul furajelor uscate. Astfel, de la vrsta de 12 - 18 zile se recomand\ administrarea fnului de foarte bun\ calitate [i a concentratelor. Pentru a favoriza consumul altor surse de hran\, ar fi bine ca dup\ vrsta de 20 zile s\ se treac\ la separarea mieilor [i accesul acestora la oile mame doar pentru suptul de prnz. Pe durata nop]ii mieii pot r\mne cu oile mame, urmnd ca diminea]a s\ fie separa]i [i dirija]i spre compartimente special amenajate. ~n aceste compartimente vor fi plasate hr\nitorile cu furaje fibroase, cele cu amestecul de concentrate [i ad\p\torile. Consumul furajelor [i apetitul pentru acestea cre[te progresiv. ~n continuare, `n cazul mieilor care realizeaz\ sporuri zilnice de cca. 170 g pn\ la vrsta de 65 zile cnd pot avea 15 kg, necesarul zilnic se asigur\ [i prin administrarea unor ra]ii care vor con]ine 0,5 kg SU 0,4 U.N. [i 40g P.B.D.
Fig. 102 Cre[terea separat\ a mieilor
- 386 -
CONSTANTIN PASCAL
Specificul alimenta]ieitineretului ovin `n]\rcat. ~n func]ie de vrst\ [i greutate corporal\, `n cazul tineretului provenit din f\t\ri timpurii, dup\ `n]\rcare mieii trebuie s\ primeasc\ prin intermediul ra]iilor administrate zilnic cca. 0,20 - 0,35 kg fn de bun\ calitate, apoi treptat suculente pn\ se ajunge la un consum de 1,0 - 1,5 kg. ~n cazul mieilor proveni]i din f\t\ri mai trzii, suculentele vor fi `nlocuite cu mas\ verde, `ns\ `n ambele situa]ii zilnic se vor administra [i cca. 0,15 - 0,25 kg amestec de concentrate cultivate. Cerin]ele nutri]ionale `n cazul tineretului ovin de pr\sil\ sunt prezentate pe categorii, `n tabelul 73. ~n general, alimenta]ia tineretului ovin `n]\rcat [i re]inut pentru pr\sil\ nu ridic\ probleme deosebite. Cu toate acestea, `n cazul tineretuluiovin aflat `n plin\ perioad\ de dezvoltare,administrareaunor nutre]uri cu un con]inut energetic mai mic de 0,8 UFC/kg S.U. atrage dup\ sine o reducerea vitezei de cre[tere.Pentru perioadade stabula]ie, `n cazul tineretului ovin cu vrsta cuprins\ `ntre 6 - 12 luni, se pot administra ra]ii constituite din fnuri (1,0 - 1,5 kg), suculente (1,0 -1,5 kg) [i concentrate (cca 0,25 kg). Adaosul mineral va fi reprezentat de 5 - 10 g calciu furajer [i fosfor dicalcic [i 5 - 8 g sare. ~ntre 12 [i 18 luni ra]iile pot con]ine vara doar nutre]uri verzi, iar cu 25 zile `nainte de debutul campaniei de mont\ pot fi suplimentate cu 0,20 - 0,30 kg concentrate.
Tabelul 73
Cerin]e nutri]ionalepentru tineretulovin de reproduc]ie

Cerin]enutri]ionale /100 kg greutatevie
Tineret apar]innd raselor cu ln\ fin\ [i semifin\ Tineret apar]inndraselor exploatatepentru carne
3-5 5-6 6-8 8 - 11 11 - 15 15 - 20
UN 2,8 2,7 2,3 1,8 1,7 1,6
PBD (g) 325 300 250 175 160 125
UN 3,1 2,8 2,7 2,4 1,9 1,7
PBD (g) 475 450 350 255 200 150
- 387 -
8.2.7. TEHNICA ALIMENTA}IEI OVINELOR SUPUS E ~NGR|{|RII

~ngr\[area mieilor. Mieii de lapte reprezint\ categoria de tineret aflat `n perioada de al\ptare, sacrificat `ns\ la vrste [i greut\]i mici. Sacrificarea se face la vrsta de 4 - 5 s\pt\mni, cnd mieii au greut\]i corporale cuprinse `ntre 8 12 kg. Anual, dinaceast\ categorie `n ]ara [i noastr\ sunt sacrifica]i prim\vara cca. 1 - 1,5 milioane indivizi. ~n esen]\ la mieii de lapte, alimenta]ia de baz\ o constituie laptele matern [i furajele suplimentare administratesugarilor. Furajarea tineretului `ngr\[at. ~n func]ie de sporul mediu zilnic [i data livr\rii, alimenta]ia se poate baza pe consumul furajelor verzi cu sau f\r\ adaos de concentrate. ~n cazul tineretului `ngr\[at intensiv pn\ la atingerea greut\]ii vii de 45 kg se impune ca ra]ia zilnic\ s\ asigure 1,3 kg SU, 1,4 UN, 150 g PBD [i 4 g sare. Pentru tineretulovin `ngr\[atsemiintensiv, cerin]elezilnice sunt de 1,4 kg SU, 1,4 UN, [i 115 g PBD [i pot fi asigurate prin masa verde consumat\ prin p\[unat. Pentru fazele ce se desf\[oar\ `n stabula]ie, necesarul zilnic poate fi asigurat prin intermediul unei ra]ii a c\rei structur\ este urm\toare: 1 kg fn, 1 kg grosiere, 1,5 kg suculente, cca. 2,5 - 3,0 kg porumb siloz [i dup\ caz concentrate. Recondi]ionarea oilor adulte are ca deziderate imediate `mbun\t\]irea calitativ\ a carcasei [i `nsu[irilor c\rnii. Dup\ reforma anual\, ovinele scoase din circuitul productiv sunt separate pe turme [i supuse unui proces de refacere a ]esuturilor musculare. Durata acestei ac]iuni este variabil\ `n func]ie de starea ini]ial\ a oilor [i se poate desf\[ura pe parcursul a 4 sau 6 s\pt\mni. De regul\ recondi]ionarea se desf\[oar\ pe p\[une unde oile primesc [i un plus de cca. 300 g concentrate, iar m\rimea turmei poate fi de 150 - 200 indivizi. ~n cazul `n care acest proces se desf\[oar\ `n stabula]ie, oile sunt lotizate `n func]ie de starea lor de `ntre]inere (aproximativ 50 indivizi/lot) iar ra]ia zilnic\ este reprezentat\, orientativ, de 3 - 4 kg semisiloz sau 2,5 kg fn [i fibroase [i 3 - 4 kg de nutre]uri `nsilozate. ~n vederea complet\rii ra]iei zilnice oile mai pot beneficia [i de un supliment de 0,3 - 0,5 kg concentrate/individ. Sporurile medii zilnice sunt `n general mici (cuprinse `ntre 70 [i 100 g/zi), iar consumurile specifice variaz\ `ntre 8 [i 9 UN.
- 388 -
CONSTANTIN PASCAL
CAPITOLUL 9
SISTEME TEHNOLOGICE DE EXPLOATARE A OVINELOR
Exploatarea ovinelor reprezint\ o preocupare str\veche a omului [i const\ `n punerea `n valoare a capacit\]ii de produc]ie `n diferite condi]ii de mediu. ~ntr-un sens mai larg exploatarea reprezint\ totalitatea m\surilor tehnice [i organizatorice, biologice [i economice, elaborate `n scopul cre[terii poten]ialului productiv [i se refer\ la `ntre]inerea,reproduc]ia [i nu `n ultimul rnd la alimenta]ia ovinelor. ~n stabilireasistemelortehnologicede exploat re se ]ine seama a de caracteristicile geografice ale zonel r de cre[tere, de cerin]ele o biologiceale ovinelor, de forma de proprietate,etc. Acestea pot fi luate `n considerare separat, dar de regul\ `mpreun\, deoarece se condi]ioneaz\reciproc, iar atunci cnd exprimarea lor este la nivel superior se creaz\ condi]ii favorabile ob]inerii unor produc]ii mari [i cu grad ridicat de economicitate. Modul [i nivelul de `ntrep\trundere a diferitelor elemente determin\ caracterul exploat\rii dup\ gradul de intensivizare [i dup\ tipul sectorului respectiv (gospod\resc sau industrial).
9.1. SISTE ME DE EXPLOATARE {I ~NTRE}IERE A OVINELOR

~n elaborarea [i aplicareasistemel r de `ntre]inere [i exploatare se o ]ine cont de influen]a factoril naturali [i a celor social- conomici, a or e c\ror `ntrep\trundere determin\ caracterul exploat\rii. }innd cont de toate aceste elemente, att `n ]ara noastr\ ct [i la nivel mondial, s-au elaborat [i sunt aplicate diverse sisteme de exploatare a ovinelor. ~n func]ie de grad de intensificare a exploat\rii, clasificarea ul acest r sisteme este urm\toarea: o extensi , intensiv [i semiintensiv v . - 389 -
Sisteme tehnologice de exploatare
9.1.1. SISTEMUL EXTENSIV DE EXPLOATARE Este aplicat pe scar\ larg\ de cresc\torii de ovine din sectorul privat fiind utilizat `n toate zonele ]\rii. Gradul ridicat de utilizare al acestui sistem deriv\ din faptul c\ nu necesit\ investi]ii mari, fiind din acest punct de vedere cel mai economic, deoarece se bazeaz\ pe valorificarea direct\ a paji[tilor pe parcursul perioadei de p\[unat [i a resturilor vegetale ocazionale (vara [i toamna), precum [i a fnului, cocenilor, paielor [i vrejilor pe durata iernii. Sistemul extensiv de exploatare este aplicat pe larg `n zonele montane, submontan [i de e deal. ~n condi]iile concrete din fiecare zon\ a ]\rii, exploatarea ovinelor acestsistem poate fi aplicat\ `n dou\ variante tehnologice. Exploatarea ovinelor `n transhuman]\ tradi]ional\ este aplicat cu prec\dere de c\tre cresc\torii particulari din zonele montane (Poiana Sibiu, Vlcea, Novaci, Bistri]a, etc.) [i const\ `n transferul turmelor pe durata iernii `n zone cu climat mai blnd. Acest sistem prezint\ marele avantaj c\ necesit\ investi]ii extrem de reduse iar turmele valorific\ resturile vegetale pn\ `n prim\var\, `ns\ prezint\ neajunsul c\ adeseori se valorific\ numai par]ial poten]ialul productiv al animalelor. Urcarea oilor `napoi la munte are loc de regul\ prim\vara `n luna mai, unde r\mn pn\ toamna trziu (octombriesau noiembrie). Transhuma ]a este un obicei str\vechi `n cazul cresc\t rilor din n o zonele montane. Cu privire la acest aspect, scrieri referitoare la fenomenul transhuman]eidin Transilvania `n Valahia au fost publicate [i de filozoful [i jurnalistul englez Jeremy Bentham `nc\ din anul 1785. Exploatarea oilor `n condi]ii de semitranshuman]\ const\ `n pendularea turmelor de la munte `n zonele depresionare [i invers `n func]ie de succesiunea anotimpurilor.Astfel, oile sunt duse pe p\[unile montane timp de 4 - 5 luni, dup\ careurmeaz\ o perioad\de p\[unat de una sau dou\ luni `n zone joase, fiind valorificat\ astfel iarba uscat\ r\mas\ necosit\. Perioada de p\[unat este urmat\ de una de trecere la stabula]ie care, de multe ori este foarte scurt\, dup\ care urmeaz\ iar\[i scoatereala p\[une. Cu toate c\ aceast\ variant\ presupune [i o perioad\ de stabula]ie, investi]iile efectuate `n amenajarea ad\posturilor sunt minime deoarece, `n acest sc p sunt fol o osite materialeieftine locale. - 390 -
CONSTANTIN PASCAL
~n ambele tipuri de exploatar , reproduc]ia este sezonier\ iar e scucce siunea anotimp urilor determin\modific\ri acce ntuate `n evolu ]ia modului de `ntre]inere. De asemenea, utilizarea acestu mod de i exploatare,prezint\marele neajunsc\ nu permite aplicareaunui program concret de ameliorare ovinelor. a Sistem pendular este paracticat cu succes `n diverse ]\ri ul transoceaniceca Australia,Noua Zeeland\, Uruguai, Argentina,precum [i `n zonele cu climat mediteraniandin Europa (Spania,Olanda, Belgia, Fran]a, Grecia, Italia). Condi]iileclimaterice [i vegeta]iabogat\ de pe tot parcurs anului din aceste ]\ri, permit men]inerea turmelor pe p\[une `n ul cea mai mare parte a anului, `n condi]iile `n care att reproduc]ia ct [i produc]iasunt de tip intensiv. 9.1.2. SISTEMUL INTENSIV DE EXPLOATARE Este aplicat cu prec\dere `n zonele cerealiere din ]ara noastr\ [i `ndeosebi`n sectoarele`n care sunt crescute nuclee de elit\. Aplicarea sistemuluiintensiv de exploatarese poate face `n stabula]iepermanent\ sau prin `ntre]inereaefecti elor de oi pe paji[ti naturale, cultivate sau v ameliorate.Aplicareasistemului intensiv de exploatarese poate realiza, `n func]ie de o serie de caracteristici zonei, sau de condi]iileexistente ale `n cadrul fiec\rei exploata]ii, `n dou\ variante de `ntre]iere: `n stabula]ie permanent\ la ad\post [i `n stabula]ie sezonier\ cu `ntre]inere pe p\[une vara [i la ad\post iarna. ~ntre]inerea oilor pe durata stabula]ieise poate realiza `n ad\post [i padoc `n sezonulrece [i `n padocsau pe tronsoane cu podeadin gr\tar `n sezonul cald. ~ntre]inerea `n stabula]ie permanent\ este paracticat\ `n cazul tineretului ovin la `ngr\[at [i mai rar `n cazul celui de `nlocuire. ~n cadrul acestei variante, `n func]ie de condi]iile concrete, precum [i de zona geografic\ [i ras\, aplicarea se poate face `n dou\ variante de `ntre]inere: `n stabula]iepermane cu administrare ra]iei sub form\ de amestecunic nt\ [i stabula]ie permane cu furajare bazat\ `n mare parte pe mas\ verde nt\ cosit\. reprezint\ de fapt o prelungire a condi]iilor asigurate pe durata iernii [i `n sezonul cald. {i `n cadrul acestei variante tehnologice pot fi `ntlnite `n - 391 Stabula]ie permanent\ cu furajare pe baza amestecului unic,
func]ie de condi]iile de `ntre]inere dou\ subvariante: `ntre]inere pe sol `n padoc sau `n ad\post [i pe tronsoane cu pardoseala din gr\tare. Hrana se administraz\ la discre]ie sub form\ de amestecuri unice constituite din diferite sortimente de furaje. Acest amestec se realizeaz\ deobicei din 50 - 55 % fibroase (1/2 coceni [i paie [i 1/2 fnuri din diferite sortimente) 30 - 35 % suculen [i aproximativ 10- 20 % furaje te concentrate. Toate aceste nutre]uri sunt m\cinate [i apoi amestecate, realizndu-se astfel, att o `mbun\t\]ire a`nsu[irilor gustative ct[i o m\rire a digestibilit\]ii ra]iei. De asemen ea, furajarea ovinel r cu o amestec unic reduce considerabil pierderile de furaje, spore[te consumabilitatea fibroaselor [i elimin\ posibilitatea consumului selectiv. Stabula]ia permanent\ cu hr\nire bazat\ pe furajele verzi. Se poate aplica pe toat\ perioada sezonului cald [i const\ `n administrarea masei verzi cosit\ [i p\lit\, extinzndu-se deci pe durata perioadei de vegeta]ie a plantelor. Cu toate c\ este considerat\ o variant\ neeconomi \, aplicarea acestui sistem d\ rezultate foarte bune `n c cazul cre[terii tineretului ovin de pr\sil\ `n sistem intensiv. Dintre avantajele pe care le confer aplicarea aceste variant enumer\m asigur\ utilizare integral a \ i e : a \ produc]iei de mas\ verde, elimin consumul selecti al plante \ v lor; favorizeaz o cre[ter a coeficientu de consumabilita a plantelor; \ e l te limiteaz infesta]iil parazitare Utilizare aceste variant de `ntre]ine \ e . a i e re prezint\ [i unele dezavantaj deoarece induce o cre[tere a cheltuielilor e cu furajarea [i unele reduceri ale consumulu de hran\, fiind astfel i posibile apar]ia unor efecte negative `n exteriorizarea poten]ialului productiv. ~ntre]inerea oilor `n stabula]ie sezonier\, reprezint\ varianta cea mai utilizat\ att `n Europa ct [i `n ]ara noastr\. Astfel, `n Belgia, Olanda, Fran]a [i alte ]\ri europene cu un climat anual mai blnd, oile sunt `ntre]i ute aproape pe toat\ durata anului pe p\[une, fiind aduse n [i `ntre]inute `n ad\posturi doar pe durata f\t\rilor [i prima parte a perioadei de al\ptare. Pe durata perioadei de p\[unat oile sunt `ntre]inute pe p\[uni naturale sau paji[ti cultivate [i irigate, creindu-se astfel posibilitatea ca acestea s\ poat\ beneficia att de mi[care ct [i de o furajare adecvat\. ~n condi]iile ]\rii noastre perioada de p\[unat se `ncadreaz\ `n intervalul aprilie - noiembrie, iar `nfiin]area unor paji[ti cultivate [i irigate nu exclude folosirea [i a altor resurse furajere ocazionale locale ce pot ap\rea `n anumite perioade anuale.
- 392 -
CONSTANTIN PASCAL
~n cazul paji[tilor sem\nate [i irigate se impune trecerea la p\ [unatul sistematic, prin `mp\r]irea suprafe]ei de p\[unat `n parcele. P\ [unile artificiale pot fi destinat p\[unatului doar dup\ ce `n prealabil, e cel pu]in 2 ani, au fost folosite fie ca fne]e fie pentru mas\ verde cosit\. P\[unatulse organizeaz\pe parcele, iar delimitareaacest ra se face cu o ajutorul gardurilor confec ]ionate din material lemnos, plas\ de srm\, gard electric,gard viu, etc. Suprafa parceleide p\[unateste dependent\ ]a de unele caracteristicilegate de productivitateaplantelor ce alc\tuiesc covorulierbos, de `nc\rc\turape hectar, de ritmul de refacerea plantelor, de posibilit\]ilede irigare, etc.
Fig. 103 Gard din plas\ de srm\ pentru delimitarea parcelelor
Dup\ parcelareasuprafe]ei totale se va trece la p\[unatulsuccesiv al acest ra. Timpul de revenire pe aceea[i parcel\ este dependentde o natura suprafe]ei,de num\rul de animale [i de durata refacerii covorului ierbos. Astfel, `n cazul p\[unilor naturale o parcel\ poate fi p\[unat\ timp de 5 - 6 zile, revenind u-se `n acela[iloc dup\ minim 25 zile de repaus.~n cazul parcelelorcultivate,p\[unarease va face `n reprize de 3 - 5 zile, cu revenire dup\ minim 12 zile, interval `n care covorul ierbos poate ajunge la o `n\l]ime de cel pu]in 8 cm. Sistemu intensiv de exploatar prezint\ o serie de avantaj , dintre l e e care cele mai important sunt: concentrare [i specializare efectivelo e a a r; permit ameliorare rapid\ a efectivelo de ovine; sunt valorificat la un e a r e - 393 -
nivel superior aproape toate resursele furajere; permite mecanizare [i a automatizare principalelo luc\ri; asigur\ sporirea productivit\]i muncii; a r i permite ob]inerea unor produc]ii sporite `n condi]ii de eficien]\ economic\. Sistemul intensiv de exploatare d\ rezultate foarte bune `n condi]iile utiliz\rii raselor ameliorate, de mare productivita [i a te, meti[ilor. 9.1.3. SISTEMUL SEMIINTENSIV DE EXPLOATARE Acest sistem de exploatare, reprezint\ de fapt o `mbinare a caracteristicilor specifice sistemelor descrise anterior. ~ns\, acest sistem presupune renun]area la transhuman]\ [i `ntre]inerea oilor pe durata iernii `n ad\posturi corespu nz\toare [i completar deficit lui de furajare a ea u diverselor categorii de ovine, iar `n perioada de vegeta]ie oile sunt `ntre]inute pe p\[uni corespunz\toare. Cu toate acestea, tehnologia semiintensiv\ poate fi considerat\ una de sine st\t\toare, fiind utilizat\ frecvent `n exploatarea oilor din ] ara noastr\. Prim\vara, oile sunt scoase pe p\[uni de bun\ calitate, iar pe durata verii dup\ recoltarea cerealelor p\ioase sunt valorificate [i resursele furajere de pe miri[ti. De asemenea, sunt utilizate [i alte resurse furajere ocazionale, iar toamna porumbi[tile. Oile sunt `ntre]inute pe p\ [une pn\ toamna trziu dup\ care, odat\ cu c\derea primelor z\pezi sunt retrase la saivan. ~n perioada de stabula alimenta]ia oilor se ]ie, bazeaz\ pe modificareamoduluide prezentarea furajelor(netocatesau tocate). ~n cazul `n care furajele sunt tocate, administrareaacestora se face sub form\ de amestec unic. Dup\ caz, se intervine [i cu administrarea sub form\ m\cinat\ sau uruit\ a unei anumite cantit\]i de concentrate cultivate. ~n condi]iile prezente `n care `n agricultur\ s-a achimbat forma de proprietate [i se fac primii pa[i spre o economie de pia]\, eficien]a economic\ hot\r\[te `n ultim\ instan]\ aplicarea unui anumit sistem. Zonele de relief iar `n cadrul acestora factorii geoclimatici, perioada de vegeta]ie [i durata anotimpurilor, determin\ att direc]ia principal\ de exploatare, ct [i sistemul tehnologic aplicat. Astfel, `n zonele de [es pot fi crescute `n sistem semiintensiv sau intensiv cu foarte bune rezultate economice rasele de oi ameliorate [i specializate pentru anumite produc]ii [i `ndeosebi a celor de ln\, carne, precum [i meti[ii acestora. - 394 -
CONSTANTIN PASCAL
~n zonele de deal [i de podi[ se pot cre[te `n sistem semiintensi [i intensiv meti[i [i rase mixte de carne-ln\, ln\ semifin\v lapte-carne ln\ semigroas\-lapte pielicele [i lapte. De asemenea, la , , `ncruci[\ri pot fi utiliza]i [i reproduc\tori din rase specializate pentru diferite produc]ii, ori apar]innd unor rase prolifice din import sau create `n zonele respective. ~n zonele montane, ]innd cont de specificul geoclimatic, se prevede cre[terea `n continuare a raselor [i popula]iilor produc\toare de ln\ de covoare, lapte[i carne, care sunt adaptate acestor condi]ii.
9.2. OPERA}II TEHNOLOGICE PRIVITOARE LA ~NGRIJIREA OILOR

Pe durata unui an calendaristi ovinel au nevoie de o serie de c e `ngrijiri specifice sezonului respectiv. ~n acest sens, trebuie f\cut\ precizarea c\ exist\ opera]ii tehnologice diferite att pentru perioada de p\[unat ct [i pentru durata de stabula]ie, dar [i unele cu caracte r permanent. ~ngrijirea oilor `n perioada de stabula]ie Condi]iile climaterice . [i carcateristicile biologice ale speciei ovine, impune ad\postirea pe timp nefavorabil [i de iarn\ a efectivelor de oi, pentru a le feri astfel de influen]a negativ\ a vnturilor [i ploilor reci de toamn\ trzie, sau de z\pada [i gerurile iernii. De aceea, [tiindu-se faptul c\ tocmai `n perioada de stabula]ie se desf\[oar\ cea mai mare parte a gesta]iei, precum [i f\tarea [i prima parte a al\pt\rii mieilor, se impune urm\rirea atent\ a efectivelor, precum [i efectuarea corect\, la timp [i dup\ un anumit program, a diverselor opera]ii tehnologice de `ngrijire. ~n perioada de stabula]ie activitatea zilnic\ `n sectorul cre[terii [i exploat\rii ovinelor se deruleaz\ pe o arie mai restrns\ limitndu-se la suprafa]a padocurilor, saivanelor [i fermei. Avnd `n vedere caracteristicile biologice ale speciei, saivanele sunt folosite doar `n zilele cu intemperii. ~n zilele de iarn\, f\r\ ger [i viscol oile pot fi `ntre]inute [i furajate `n padocurile aferente saivanelor cu acces liber `n interior [i pot r\mne dup\ caz aici [i pe durata nop]ii. ~n cazul raselor }urcan\ [i par]ial }igaie care dup\ cum se [tie sunt rustice [i rezistente, oile pot fi cazate `n ad\posturi simple de tip [opron sau copertin iar `n zonel montan acestea ierneaz adese `n \, e e \ a od\i. ~n exploatareade tip gospod\resc,`ntre]inerea oilor pe durata perioa dei de stabula ]ie se face pe a[ternut permanent, uscat [i `mprosp\tat - 395 -
zilnic. ~n scopul prevenirii deprecierii lnii, a[ternutul va fi reprezentat de paie uscate, evitndu-se utilizarea cojilor de floarea soarelui, rumegu[ului sau paielortocate. Furajele vor fi administrate fie sub form\ de amestec unic fie ca atare, nefiind indicate cele care prezint\ degrad\ri, muceg\iri sau cele `nghe]ate deoarec se pot induce `mboln\viri, mortalit\] sau avortur `n , e i i cazul oilor gestan Administrare furajelor se va face `n hr\nitori specifce te. a i aceste specii care vor fi dispus `n padoc. Furajarea `n interiorul i e saivanelorse face de regul\ `n cazul oilor aflate `n maternitate [i doar `n perioadele extrem de geroas pentru celelalte categorii O aten]ie e . deosebit se va \ acorda asigur\rii apei potabile, programn u-se ad\pare de dou\ ori pe zi. d a Dup\ f\tare se va efectua [i codinitul oilor, iar cur\]irea ongloanelorse va face ori de cte ori este nevoie. Pentru perioada de stabula]ie, saivanul va fi compartimentat corepunz\tor,asigurndu-seastfel zone lini[tite pentru cuplurile de oi mame cu miei, iar `ntr-un loc ferit de curen]i de aer se va amenaja mielarul pentru furajarea suplimentar\a mieilor. Pentru a favoriza instalarea unor reflexe condi]ionate pozitive [i a nu deranja efectivul de oi `n diferite perioade din zi, se impune elaborarea unui program cadru de activitate zilnic\, care s\ ]in\ cont de cerin]ele acesteispecii.
Fig. 104 Toaleta ongloanelor la ovine
- 396 -
CONSTANTIN PASCAL
~n cazul `n care se practic\ transh uman]a [i oile sunt `ntre]inute sub cerulliber, este necesarca acestea s\fie ferite de vnturileputernice, fiind protejate fie de perdele fie de versan]ii dealurilor suprafe]ele , [i `mp\duritecare se interpunpe direc]ia vntuluidominant.
Fig. 105 Mielarul
la p\[une, efectivul de oi va fi supus unor observa]ii individuale privitoare la starea de s\n\tate [i a celei generale. Cu acest prilej, dup\ caz, se va efectua t\ierea ongloanelor, codinitul oilor, tunderea lnii din jurul ochilor la indivizii la care prezen]a acesteia poate afecta vederea, etc. De asemenea, vor fi efectuate la timp vaccinurile contra bolilor parazitare [i a celor infecto-conta gioase, iar cu cteva zile `nainte de debutul p\[unatului oile vor intra `ntr-o perioad\ de obi[nuire treptat\ cu m asaverde. Pe ansamblu, `n perioada de p\[unat munca de `ngrijire se u[ureaz\deoarecedispar o serie de activit\]i considerateca fiind grele `n perioadade stabula]ie.Dintre muncilecare presupunun efort mai mare `n perioada de p\[unat amintim: mulsul, men]inerea cur\]eniei zilnice `n strung\ [i trl\. Pentru a preveni murd\rirea lnii, `n zilele ploioase trla va fi mutat\ ori de cte ori este nevoie, sau oile vor fi retrase seara la saivan dac\ p\[unea este `n apropiereaacestora.~n acela[i scop, pn\ la tunsul oilor se va evita [i parcurgerea unor drumuri pline de praf sau noroi. - 397 -
~ngrijirea oilor `n perioada de p\[unat. Anticipat scoaterii oilor
Zilnic, pe durata perioadei de p\[unat se va urm\ri starea de s\n\tate a animalelor, intervenindu-se dup\ caz cu medicamenta]ia specific\sau alte forme de tratament. Dup\ tundere, la circa 10 - 15 zile se va efectua `mb\ierea antiscabioa\ cu scopul de a combate att scabia ct [i al]i parazi]i. ~n s cazul `n care `n turm\ au ap\rut afec]iuni podale, oile respective vor fi izolate din efectiv [i tratate contra necrobacilozei. ~n zilele c\lduroase de var\, direc]ia de `naintare a turmei `n timpul p\[unatului va fi `mpotriva vntului [i cu soarele `n spate. ~n perioadele caniculare [i `n intervalul dintre orele 11 [i 15 turmele pot fi retrase de pe p\[une [i ]inute la umbr\ sub copaci sau sub umbrare [i [oproane, prelungindu-se`ns\ p\[unatul dup\ mulsoarea de sear\. Ad\pareaoilor pe durata perioadeide p\[unat se va face la surse salubre, evitndu-se ad\parea `n ape st\t\toare deoarece pot fi infestate cu diver[i parazi]i. Oile mnz\ri vor fi mulse de trei ori pe zi pn\ spre jum\tatea verii, dup\ care se trece la dou\ mulsori, iar mai trziu la una singur\ pn\ la `n]\rcarea oii. Pentru oile sterpe, categoriile de tineret [i berbeci, timpul prev\zut pentru mulsul mnz\rilor va fi `nlocuit cu perioade de repaus sau se va continua p\[unatul.
Fig. 106 P\[unatul oilor `n zonele de deal
- 398 -
CONSTANTIN PASCAL
9.4. DIFERITE TIPURI DE AD|POSTURI PENTRU OVINE

Cre[terea oilor [i `ndeosebi `ntre]inerea acest ra `n perioa de o da stabula]ie, necesit\ construirea unor ad\posturi pentru a le feri de intemperiilespecificesezonuluirece. Unitatea constructiv\ de baz\ destinat\ caz\rii oilor pentru perioada de stabula]ie o reprezint\ saivanul Aceste ad\posturisunt de . regul\ mai simple [i mai pu]in costisitoarecomparativ cu cele destinate altor specii de interes zootehnic.Saivanele nu au rolul de a ap\ra corpul oilor de frig ci de viscole, vnturi puternice, ploi toren]iale reci [i de lung\ durat\. Pe durata f\t\rilor, ad\posturile asigur\ protec]ia mieilor deoarece ace[tia sunt extrem de sensibili la frig, vnt [i umezeal\. Solu]iile constructiveadoptate `n cazul construiriisaivanelorsunt stabilite `n func]ie de num\rul de animale pe exploata]ia agricol\ respectiv\sau `n func]ie de sistemul[i tehnologiade cre[tere aplicat\.~n func]ie de tehnologiade exploa tare, ad\posturilepot fi gospod\re[tisau tradi]ionale [i industriale. Dup\ felul construc]iilor [i `n raport cu condi]iile locale de clim\ ad\posturile pentru ovine pot fi `nchise (`n zonelereci) [i deschise (`n zoneletemperate). Indiferent de solu]ia constructiv\ adoptat\, saivanele trebuie s\ `ndeplineasc\ o serie de facilit\]i referitoare la organizarea interioar\ corespunz\toare, s\ fie func]ionale [i s\ asigure confortul necesar pe durata perioadei de stabula]ie. Astfel, orice ad\post destinat caz\rii ovinelor trebuie s\ `ndeplineasc\ urm\toarele condi]ii: - s\ asigure protec]ie contra frigului excesiv; - s\ men]in\ factorii de microclimat `ntre limitele optime; - s\ dispun\ de spa]ii suficiente de hr\nire, mi[care, `ngrijire [i odihn\ pentru animale; - s\ faciliteze derularea procesului de munc\. Ad\posturile de tip gospod\resc sunt specifice exploat\rii oilor `n sistem extensiv [i semiintensi [i au diferite capacit\]i. Acest tip de v ad\posturi sunt frecvent `ntlnite [i `n exploata]iile particulare din toate zonele ]\rii. Construirea acestora se realizeaz\ foarte u[or, folosindu-se `n acest scop materiale locale ieftine, specifice fiec\rei zone a ]\rii. - 399 -
Dup\ solu]iile constructive adoptate, ad\posturile de tip gospod\resc sunt de diferite dimensiuni [i forme. Astfel, pentru o mai bun\ protejare a padocului de vnturi se pot construi saivane `n form\ de semicerc, de L [i U. Amenajare interioar\ a saivanelor const\ `n `mp\r]irea `nc\perii a `n boxe pentru fiecare categorie de ovine [i pe st\ri fiziologice. Delimitareadintre compartimente poate realiza pe una sau dou\ din se laturi, cu gr\tarele`n care se administreaz\ hrana. Hr\nitorile pot fi construite cu front de furajare fie pe o singur\ parte fie pe ambele p\r]i, asigurndu-se un spa]iu de furajare de 15 - 25 cm pe individ `n condi]iile furaj\rii la discre]ie [i de 30 - 35 cm `n cazul administr\rii ra]iei zilnice `n trei tainuri. ~ntre]inerea animalelorse face pe a[ternut permanent,men]inut curat [i uscat [i `mprosp\tat ori de cte ori este nevoie. ~n condi]iile`n care nu se poate asigura ap\ `n permanen]\,sau cnd aceastaa `nghe]atse impunead\pareaoilor de dou\ ori pe zi. Ad\posturile de tip industrial sunt specifice sistemelor de exploatare cu un anumit grad de intensivizare. De regul\ ad\posturile de tip industrial sunt liniare, favoriz gruparea oilor `n boxe pe nd categorii [i st\ri fiziologice. Acest tip de saivane prezint\ pe una din laturi [i padocuri `n care oile mame, berbecii de reproduc]i [i e tineretul de `nlocuireau acces liber. Compartimentareainterioar\ a saivanelor va cuprinde boxe separate pentru oi gestante, maternitate, precum [i boxe destinate cre[teriiseparatea mieilor. Compartimentul pentru oile gestante poate fi complet `nchis sau de tip [opron, calculndu-se 1,4 m2 pentru fiecare individ. ~n ultimile zile de gesta]ie oile vor fi ferite de temperaturilesc\zute. Maternitatea cuprinde 2 - 3 boxe comune pentru f\tare, precum [i un num\r corespunz\tor de boxe individuale. Condi]ia principal\ este asigurarea a[ternutului uscat [i a microclimatuluicorespunz\tor. Boxele [i compartimentele din saivane sunt confec]ionate din panouri mobile, permi]nd astfel modificarea dup\ caz a num\rului [i formei acestora, `n func]ie de situa]iile concrete. Boxele individuale pot fi utilizate [i `n scopul obi[nuirii mioarelor cu proprii produ[i [i accept\rii imediate a acestora. Factorii de microclimat vor fi dirija]i [i men]inu]i `ntre limitele optime specifice acestei specii. Astfel, umiditatea relativ\ din ad\posturi - 400 -
CONSTANTIN PASCAL
trebuie s\ fie `ntre 60 % [i 80 %, temperatura optim\ cuprins\ `ntre 100 [i 160 C `n compartimentele`n care sunt prezen]i [i mieii [i minim 50 C `n cele `n care sunt cazate doar categorii adulte de ovine. Indiferent de categoria de ovine, `n compartimente temperatura maxim\ nu trebuie s\ dep\[easc\ 280 C. Referitor la viteza curen]ilor de aer, optim ar fi ca la nivelul animalelor ace[tia s\ nu `nregistreze deplas\ri mai mari de 0,2 - 0,3 m/secund\ `n condi]iile `n care temperatura este `ntre limite optime [i maximum 1 m/ secund\ `n cazul `n care temperaturile dep\[esc 200 C. De asemenea, concentra]ia `n CO2 va fi de maximum 30 % din volum; NH3 3 (I., Coman, 1985). 0,02 mg/litru; H2S 0,01 mg/litru [i NTG 250 mii/m ~n situa]ii obi[nuite de exploatare, sub raportul condi]iilor de microclimat `n sezonul rece, saivanul de tip tradi]ional men]ine temperatura la valori mai ridicate [i cu o vitez\ a curen]ilor de aer mai redus\, `ns\ cu o concentra]iemai mare de amoniac. Saivanele de tip industrial cu pardoseala din gr\tare prezint\ neajunsul c\ viteza curen]ilor de aer este mai mare, iar temperatura `nregistreaz\valori minime, `ns\ au avantajul c\ men]in umiditatea [i concentra]ia de amoniacla valori reduse.
9.4. TIPURI CONSTRUCTIVE DE SAIVANE

~n func]ie de solu]iile constructive[i de sistemul de exploatare adoptat,se disting trei tipuri principalede saivane `nchise,semideschise : [i deschise. Saivanele `nchise sunt de dimensiuni mai mari [i au to]i pere]ii construi]i. ~n cazul `n care num\rul efectivelor de ovine nu este prea mare, `ntr-un saivan de acest tip, dup\ o prealabil\ compartimentare interioar\poate fi ad\postit efectiv total. Saivanele `nchise au de regul\ ul dimensiuni mai mari, iar u[ile sunt mai largi pentru a permite att organizarea interioar\ corepunz\toare ct [i intrarea mijloacelor mecanizate [i circula]ia comod\ a `ngrijitorilor. De regul\ aceste saivane au pe peretele lateral longitudinal opus vntului dominant [i un padoc acoperit total sau par]ial cu copertin\, sub care sunt amplasate ieslele de furajare. Pe timp favorabil furajarea are loc exclusiv sub aceste padocuri, oile avnd acces liber pe toat\ durata zilei `n [i din interiorul saivanelor. Pe timp nefavorabil [i `ndeosebi `n zilele cu
- 401 -
temperaturi extrem de sc\zute furajarea oilor se va face `n interorul saivanelor. Saivanele semideschise au `n cele mai multe cazuri o copartimentare distinct\. Astfel, acestea prezint\ un compartiment deschis `n care este `ntre]inut tineretul ovin, berbecii [i oile mame pn\ `n preajma f\t\rii. Al doilea compartiment este `nchis complet [i reprezint\ aproximativ 30 % din suprafa]a total\ [i constituie zona `n care au loc f\t\rile. Acest ultim compartiment este prev\zut cu u[i [i ferestre, cu tavan situat la `n\l]imea de 2,5 - 3,0 m [i poate fi plasat fie la unul din capetelesaivanului,fie `n parteacentral\a acest ra. o Saivaneledeschise prezint\ trei pere]i, lipsind cele din fa]\. ~n acest tip de saivane sunt ad\postiteatt categoriile de tineret cu vrste mai mari de 6 luni, ct [i oile sterpe [i berbecii. ~n cazul `n care vntul sufl\ cu putere viscolind z\pada, sau dac\ vremea este geroas\, peretele care lipse[te poate fi improvizat din balo]i de paie, stuf, prelate sau alte materialelocale. Inventarul saivanelor Pe lng\ rolul principal de ad\postire a . ovinelor, saivanele permit [i alte activit\]i `n cadrul fluxului tehnologic de cre[tere [i exploatare. Astfel, att `n cazul saivanelor grupate ct [i `n cazul celor situate izolat `ns\ aproape de suprafe]ele de p\[unat, acestea trebuie s\ fie dotate cu mobilier [i echipament adecvat acestei specii de animale (pentru a permite ca activitatea zilnic\ s\ se desf\ [oare normal). Aceast\ dotare se refer\ la echipamentul necesar pentru cazarea oilor, pentru furajare, ad\pat, muls, tuns [i alte lucr\ri. Ieslea pentru administrarea furajelor poate fi liniar\ sau circular\. Cele mai des `ntlnite sunt cele liniare prev\zute `n partea superior\ cu un gr\tar pentru administr rea furajelor fibroase, iar la partea inferioar\ a cu un jgheab `n care sunt administrate nutre]urile concentrate (au totodat\ [i rolul de colectare a scutur\turii din fn). Ieslele circulare pot fi utilizate `n furajarea mieilor[i a oilor gestante,deoarece prin modul de dispunere radial se evit\ `nghesuiala oilor.
- 402 -
CONSTANTIN PASCAL
Fig.107 Hr\nitori liniare utilizate pentru administrarea fibroaselor
Pentru administrarea furajelor concentrate pot fi utilizate [i jgheaburi sau troci de form\ trapezoidal\confec]ionatedin scndur\.
Ad\p\torile utilizate pot fi automate sau de forma unor jgheaburi din lemn, ciment sau tabl\. Ad\p\torile automate cu nivel constant sunt dispuse la nivelul pardoselii pe p\]ile laterale ale ad\posturilor, iar jgheaburile sunt amplasate paralel cu unul din pere]ii longitudinali. ~n fermele cu efective mai mari de ovine sunt amplasate [i alte construc]ii anexe care servesc procesului de produc]ie [i anume: r\scol, camere pentru ciobani, farmacie, centru de tuns, magazia de furaje, buc\t\ria furajer\, erc. R\scolu l este un amplasament ce serve[te la examin area individual\ a oilor. ~n acest scop, oile trec printrun culuoa lat de 40 - 50 cm [i lung r de 4 - 5 m, iar dup\ examinar e acestea p\trund `n diferite ocoale dup\ cerin]e.
Fig.108. Punct de triere a ovinelor
- 403 -

Tehnologii in Cresterea Ovinelor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologii in Cresterea Ovinelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSTANTIN PASCAL

Tehnologia cre[terii ovinelor

EDITURA CORSON IASI 1998

Tehnologia cre[terii ovinelor

Tehnologia cre[terii ovinelor

1.2. EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE PE GLOB

Tehnologia cre[terii ovinelor

Evolu]ia efectivului de ovine `n principalele ]\ri cresc\toare (mii cap.) (Sursa:A.S.R.1996)

1.3. EVOLU}IA EFECTIVELOR DE OVINE ~N }ARA NOASTR|

Tehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 3

Evolu]ia efectivului de ovine `n ]ara noastr\ (mii cap.)

Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig.1. Muflonul european (dup\: Doehner)

Fig. 2. Ovis vignei arkar (dup\: Doehner)

Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig.3 Ovis Argali (dup\: Doehner)

2.2. DOMESTICIREA OILOR

2.3. MODIFIC|RILE SURVENITE CA URMARE A DOMESTICIRII OILOR

Tehnologia cre[terii ovinelor

2.4. PARTICULARIT|}ILE BIOECONOMIC E {I DE PRODUC}IE ALE OILOR DOMESTICE

Tehnologia cre[terii ovinelor

Tehnologia cre[terii ovinelor

Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig. 4. Particularit\]i de culoare la ovine (urechiat\, buzat\ [i oache[\)

Tehnologia cre[terii ovinelor

Fig. 5. Particularit\]i de culoare la ovine (oi stropite)

Tehnologia cre[terii ovinelor

Tehnologia cre[terii ovinelor

Incisivii la vrsta de 11 - 12 luni

Incisivii la vrsta de 22 - 24 luni

Fig. 6. Aspecte ale denti]iei de lapte

Perioada `nlocuirii denti]iei de lapte cu cea permanent\. Ca

Tehnologia cre[terii ovinelor Tabelul 4

Vrsta schimb\rii din]ilor la oaie (dup\: M. F. Ivanov)

Apare primul molar 24

~nlocuirea din]ilor `n raport cu precocitatea(dup\: Deshambre)

Incisivii la vrsta de 3 - 4 ani

Incisivii la vrsta de 5 - 6 ani

Incisivii la vrsta de 6 - 7 ani

Fig. 7. Aspecte ale denti]iei permanente

Tehnologia cre[terii ovinelor

Rase de ovine autohtone

3.2. RASE DE OVINE DIN }ARA NOASTR|

Tehnologia cre[terii ovinelor

Rase de ovine autohtone

Tehnologia cre[terii ovinelor

Rase de ovine autohtone

Principaliiindici de reproduc]iela Merinosde Palas (C., Pascal,1996)

100,0 94,1 96,2 100,0 93,4 95,6

120,0 131,6 124,4 104,0 110,7 110,5

100,0 121,6 100,0 100,0 103,4 105,6

100,0 94,2 96,2 100,0 93,3 95,6

Tehnologia cre[terii ovinelor

Rase de ovine autohtone

Fig. 9. Merinos Transilv\nean

Tehnologia cre[terii ovinelor

Rase de ovine autohtone

Tehnologia cre[terii ovinelor

Rase de ovine autohtone

Tehnologia cre[terii ovinelor

Rase de ovine autohtone

Tehnologia cre[terii ovinelor

Rase de ovine autohtone

Tehnologia cre[terii ovinelor