3

4 UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

C
T
VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

A
o
P
c PROIECTARE TEHNOLOGICĂ
LA DISCIPLINA

Im
CREŞTEREA PĂSĂRILOR
TEMĂ PROIECT
„ÎNFIINŢAREA UNEI UNITĂŢI AVICOLE CU O CAPACITATE ANUALĂ

T
a
DE PRODUCŢIE DE 462000 CAPETE PUI BROILER”

O
i Coordonatori:
Prof. univ. dr. Marius Giorgi USTUROI
Conf. univ. dr. Răzvan RADU-RUSU

L Student: Brînzei Mirel Dumitru

U
d
Iaşi
2018-2019
 CUPRINS
Capitolul I
Memoriu justificativ.............................................................................................................................. 1
1.1. Legislaţia în vigoare cu privire la înfiinţarea unei unităţi avicole..................................................2
1.2. Oportunitatea înfiinţării exploataţiei............................................................................................. 3
1.3. Amplasarea unităţii şi caracteristicile acesteia............................................................................4

Capitolul II
Dimesionarea şi funcţionalul sectorului de reproducţie tineret părinţi (TP)...................................5
2.1. Elemente de calcul pentru tineret părinţi.....................................................................................5
2.2. Dimensionarea sectorului tineret părinţi......................................................................................7
2.2.1. Calculul efectivului anual de păsări......................................................................................8
2.2.2 Calculul necesarului de construcţii......................................................................................14
2.2.3. Calculul necesarului de furaje............................................................................................15
2.2.4. Calculul necesarului de apă............................................................................................... 16
2.2.5. Calculul necesarului de echipamente tehnologice.............................................................17
2.2.6. Necesarul de energie......................................................................................................... 17
2.2.7. Calcule economice la sectorul de TP.................................................................................18

Capitolul III
Dimensionarea şi funcţionalul sectorului de reproducţie părinti adulţi (PA)................................19
3.1. Elemente de calcul pentru părinţi adulţi.....................................................................................20
3.2. Calcule de dimensionare pentru sectorul părinţi adulţi..............................................................20
3.2.1. Calculul efectivului anual de păsări....................................................................................20
3.2.2. Calculul necesarului de construcţii.....................................................................................23
3.2.3. Calculul necesarului de furaje............................................................................................24
3.2.4. Calculul necesarului de apă.............................................................................................. 14
3.2.5. Calculul necesarului de echipament tehnologic.................................................................25
3.2.6. Necesarul de energie......................................................................................................... 26
3.2.7. Calcule economice la sectorul de părinţi adulţi..................................................................28

Capitolul IV
Dimensionarea şi funcţionalul sectorului de incubaţie...................................................................29
4.1. Elemente de calcul pentru dimensionarea staţiei de incubaţie..................................................29
4.2. Calcule de dimensionare a staţiei de incubaţie.........................................................................29
4.2.1. Calculul efectivului anual de păsări....................................................................................29
4.2.2. Calculul necesarului de aparate pentru incubaţie..............................................................30
4.2.3. Calculul necesarului de energie electrică...........................................................................30
4.2.4. Repartiţia la incubaţie a producţiei de ouă.........................................................................31
4.2.5. Calcule economice la staţia de incubaţie...........................................................................33

Capitolul V
Dimensionarea şi funcţionarea sectorului de producţie (pui broiler)............................................34
5.1. Elemente de calcul pentru puii broiler.......................................................................................34
5.2. Calcule de dimensionare a sectorului de creştere pui carne.....................................................34
5.2.1. Calculul efectivului de pui broiler........................................................................................35
5.2.2. Calculul necesarului de construcţii.....................................................................................40
5.2.3. Calculul necesarului de furaje............................................................................................43
5.2.4. Calculul necesarului de apă.............................................................................................. 44
5.2.5. Calculul necesarului de echipamente tehnologice.............................................................44
5.2.6. Necesarul de energie......................................................................................................... 45
5.2.7. Calcule economice la sectorul de pui broiler de găină.......................................................45

Capitolul VI
Calculul eficienţei economice a exploataţiei avicole.......................................................................46
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................47
 Capitolul I

Memoriu justificativ

1.1. Legislaţia în vigoare cu privire la înfiinţarea unei unităţi avicole

În România trebuie să se acorde o atenţie deosebită adaptării sistemelor de creştere şi

exploatare a păsărilor la cerinţele Uniunii Europene. În acelaşi timp, este necesar să se protejeze ori
de câte este posibil acele caracteristici ale creşterii şi exploatării păsărilor care reprezintă avantaje
competitive în termeni de calitate a produselor şi impact asupra mediului înconjurător. În faza
dezvoltării de soluţii noi este important să se depună cât mai multe eforturi în vederea promovării
sistemelor de producţie prietenoase pentru mediul înconjurător, obiectiv realizabil având în vedere
că suprafaţa agricolă a României este insuficient exploatată.
Este important ca diversele soluţii să răspundă tuturor cerinţelor privind protecţia mediului
înconjurător, în vederea conservarii arealului natural al României, adeseori unic în ansamblul
european. Pentru a îndeplini aceste cerinţe, echipamentele pot fi modernizate prin accesarea
fondurilor structurale europene. Acest manual este destinat crescătorilor şi producătorilor, făcând
accesible informaţiile tehnice şi legale cât şi cele cu privire la organizare. Acestea fac posibilă
evitarea unor erori fundamentale în activitatea de modernizare a adăposturilor existente şi la
construcţia de ferme noi, cu respectarea standardelor de bunăstare a animalelor.

Legislaţia europeană

Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 formulează standardele minime privind
protecţia:
• Găinilor ouătoare crescute în baterii (neîmbunătăţite şi îmbunătăţite)
• Găinilor ouătoare crescute la sol pe aşternut permanent cu acces liber în padoc (pe şi în sisteme
ecologice).Aceste reglementări se aplică oricărui producător de ouă, indiferent dacă ouăle sunt sau
nu comercializate, folosind un cod de identificare al metodei de producţie.
Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează
standardele de comercializare a ouălelor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate
astfel:
• numărul 3 pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii”: la comercializarea ouălelor nu se
face distincţie între bateriile îmbunătăţite şi cele convenţionale.
• numărul 2 pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol”: creştere la sol pe aşternut
permanent fără acces în padocuri.
• numărul 1 pentru “Ouă provenite de la găini crescute în sistem extensiv”: creştere pe aşternut
permanent, cu acces liber în padoc.
• numărul 0 pentru găini ouătore crescute în sisteme ecologice (ferme ecologice).
Implementarea în România a standardelor comunitare de comercializare prezintă următoarele
avantaje:
• Consumatorul primeşte informaţii sigure cu privire la condiţiile de producere a ouălelor;
• Standardele UE asigură o bază pentru diferenţierea preţurilor conform metodelor de producţie;
1
• Standardele UE asigură o bază pentru diferenţierea producţiei de ouă în sistemele de creştere la
sol, precum şi în baterii.
Găini ouătoare crescute în baterii neîmbunătăţite
Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 pentru stabilirea standardele minime pentru
protecţia găinilor ouătoare, transpusă în legislaţia românească prin Ordinul ANSVSA nr. 73 din 15
august 2005 stipulează următoarele: “De la 1 ianuarie 2003, utilizarea de baterii neîmbunătăţite este
ilegală. Mai mult, de la 1 ianuarie 2012, utilizarea bateriilor neîmbunătăţite deja existente pentru
producţia de ouă este ilegală”.

Găini ouătoare crescute în baterii îmbunătăţite

De la 1 ianuarie 2012, creşterea găinilor ouătoare în baterii se poate face numai în sisteme de
baterii îmbunătăţite.Bateriile îmbunătăţite trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
 să asigure cel puţin 750 cm² de spaţiu în cuşcă pe cap de găino ouătoare, din care 600 cm²
suprafaţă utilizabilă şi cel puţin 45 cm înălţime în cuşcă;
 suprafaţa totală în cuşcă trebuie să fie de minim 2.000 cm²;
 să asigure cel puţin 12 cm front de furajare pe cap de găină ouătoare;
 să existe cel puţin două adăpători prin picurare sau două adăpători cu pahar colector în
fiecare cuşcă;
 înclinaţia pardoselii nu trebuie să depăşească 14%;
 să fie dotate cu stinghii de odihnă, asigurându-se minim 15 cm de stinghie per pasăre;
 să fie dotate cu un cuibar şi o zonă cu aşternut, iar înălţimea cuştii deasupra cuibarului şi a
zonei cu aşternut trebuie să fie de minim 20 cm; să existe o alee cu lăţimea minimă de 90 cm
între liniile de baterii;

Puii de carne

Directiva Consiliului nr. 2007/43 din 28 iunie 2007 stabileşte o serie de standarde minime
pentru protecţia puilor destinaţi producţiei de carne. Acestea se referă la respectarea anumitor
condiţii, aplică pentru creşterea la sol pe aşternut permanent, creşterea la sol cu acces liber în
padocuri exterioare şi producţia ecologică de pui de carne.
Conform directivei CE 2007/43, statele membre trebuie să se asigure că densitatea de
populare într-o exploataţie (într-un adăpost) nu depăşeşte 33 kg/m². Densitatea admisibilă de către
autorităţi poate creşte până la 39 kg/m², cu condiţia ca proprietarul sau crescătorul să respecte
anumite cerinţe suplimentare. Având în vedere condiţiile de climat şi dotările tehnologice din
fermele din România, este de aşteptat ca unele exploataţii să funcţioneze la limita inferioară a
densităţii de populare (33 kg/m²), iar altele să fie capabile să îndeplinească cerinţele pentru limita
superioară a denistăţii de populare admisibile, respectiv 39 kg/m².

Legislaţia românească

Legislaţia românească transpune în întregime prevederile legislative europene cu privire la

creşterea şi exploatarea păsărilor.Legislaţia românească stabileşte standardele minime pentru
creşterea găinilor ouătoare în baterii îmbunătăţite şi la sol.
Ordinul ANSVSA nr. 136 din 16 iunie 2006 stabileşte standardele minime privind protecţia
găinilor ouătoare. Acest ordin transpune Directiva Consiliului 1999/74/CE care stabileşte
standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare.Producţia de pui de carne este reglementată
prin Ordinul ANSVSA nr. 30 din 30 martie 2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind stabilirea normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne publicat în
Monitorul Oficial nr. 212 din 2 aprilie 2010. Acest ordin transpune Directiva Consiliului
2
 2007/43/CE din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime privind protecţia puilor destinaţi
producţiei de carne.
Producţia avicolă din România este reglementată prin următoarele acte legislative:
1. Ordinul nr. 147 din 21 iunie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
condiţiile de biosecuritate în exploataţiile avicole comerciale şi a Procedurii privind mişcarea
păsărilor vii, a produselor, subproduselor şi a gunoiului de la păsări;
2. Ordinul nr. 16 din 16 martie 2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare privind
procedura de înregistrare/autorizare sanitară veterinară a unităţilor/centrelor de
colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării
animalelor, precum şi a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine
animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate.
3. Ordinul nr.13 din 21 februarie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
cerinţele minime pentru înregistrarea de informaţii cu ocazia inspecţiilor în exploataţiile în care
animalele sunt ţinute în scopuri zootehnice.
4. Ordinul nr.75 din 15 August 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
protecţia animalelor de fermă.
5. Ordonanţa de urgenţă nr. 108 din 27 iunie 2001 privind exploataţiile agricole (criteriile
de diferenţiere).

1.2 Oportunitatea înființării exploatației

Creşterea păsărilor domestice reprezintă o sursă importantă de acoperire acerinţelor omului în

proteine animale cu o înaltă valoare biologică, în special aminoacizi.
Carnea de pasăre şi-a căştigat o poziţie foarte importantă între alimentele de origineanimală, datorită
atât calităţilor ei nutritive, cât şi costurilor de producţie reduse cu care serealizează faţă de alte
alimente de origine animală.

Valoarea alimentară a cărnii de pasăre se datorează prezenţei în compoziţia eichimică a

principalelor grupe de substanţe necesare vieţii: proteinele cu rol plastic şi lipidele cu rol energetic.
În plus oligoelementele şi vitaminele conţinute îi conferăremarcabile proprietăţi nutriţionale şi
organoliptice.

Spre deosebire de carnea de mamifere, carnea de pasăre este mai gustoasă şi înplus are sarcolema
fibrelor musculare mai subţire, bobul mai fin şi o cantitate mai redusăde ţesuturi conjuctive; de
asemenea carnea de pasăre este superioară cărnurilor provenitede la alte specii de animale
domestice şi prin compoziţia ei chimică, conţinând mai multeproteine şi în unele cazuri (la
palmipedele îngrăşate) chiar mai multe grăsimi de cea maibună calitate.

La grăsimile din carnea de pasăre se remarcă o participare mai mare aacidului oleic, ceea ce face ca
punctul lor de topire să fie mai coborât (+33...+40ºC lagăină, faţă de +41...+49ºC la taurine şi
+44...+51ºC la ovine).De asemenea şi randamentul la sacrificare este superior celui înregistrat
lamamifere, de peste 80%, comparativ cu 55-70% la taurine sau cu 45-56,5% la ovine.
În ţara noastră, cât şi în celelalte ţări cu o avicultură avansată, cea mai însemnatăcantitate de carne
de pasăre se obţine pe seama creşterii hibrizilor comerciali de găină,curcă, raţă şi gâscă, specializaţi
în această direcţie, dar în producerea de carne de pasăreprezintă interes şi alte specii de păsării
domestice, aşa cum sunt: bibilicile, fazanii,prepeliţele, porumbeii şi mai recent, struţii. În timp ce,
carnea de bibilică, fazan, prepeliţăsau porumbel face parte din categoria ,,delicatese", carne
provenită de la găină şi curcăeste considerată a fi un produs dietetic, întrucât are o foarte mare

3
digestibilitate acomponentelor, un conţinut optim de grăsimi, o cantitate mică de ţesuturi conjuctive
şi opondere ridicată a ţesutului muscular de cea mai bună calitate.

Tocmai de aceea, producţia de carne de pasăre cunoaşte o creştere semnificativă,niveluri

spectaculoase atingând în ţări ca: SUA, China, Brazilia, Canada, Marea Britanie,Mexic, Olanda,
Turcia.
În afară de producţia de carne, prin creşterea păsărilor se mai obţin şi alteproducţii, cum ar fi: ouă,
ficat gras, pene,(puful şi fulgii palmipedelor), cojile de ouă şidejecţiile.
Ouăle constituie pentru alimentaţia omului o sursă importantă de energie şisubstanţe nutritive, în
special proteine cu înaltă valoare biliogică.
Au o digestibilitate foarte mare a componentelor, care ajunge la 100% pentru gălbenuş şi 97% pentru
albus ,determinând ca ouăle să fie alimente cu valoare completă şi etalon pentru aprecierea valorii
nutritive a celorlalte produse alimentare de origine animală.

1.3 Amplasarea unității și caracteristicile acesteia

Datorită numeroselor calităţi nutritive pe care le posedă carnea de pasăre cât şifaptului că într-o
perioadă mai scurtă de timp (39-42 zile) se pot valorifica păsările,comparativ cu alte categorii de
animale, am luat decizia înfiinţării unei ferme avicole, axatăpe creşterea puilor broiller.
Societatea "Chicken S.A."este amplasată in judeţul Botoșani, la 20 km de oraş, in satul sarafinești
Municipiul Botoșani are o piaţă atractivă, cu 350.000 de consumatori, cu o marecapacitate
de antrenare în zonale limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de instruire ridicat, structurat
pe o gamă largă de profesii, începând de la cele tradiţionalepână la noile tehnologii.
Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone agricole extinse şi sector terţiar în
plină dezvoltare.
Mediul natural este protejat, fără sursemajore de poluare. Clima este temperat continentală, cu
influenţe asiatice mai multevidente iarna. Solul este brun roşcat, spre cernoziom degradat.
Vegetaţia este foartevariată, de la cea de luncă până la etajul fagului şi a carpenului.

Unitatea conţine trei zone, dferenţiate prin gradul de acces:

Zona de liberă circulaţie:

-magazia de furaje;
-magazia de materiale;
-garaj, atelier, pavilion administrativ, cantină.

Zonă cu circulaţie limitată:

-filtru sanitar;
-magazia de medicamente.

Zonă de maximă siguranţă:

-staţia de incubaţie;
-fermele de tineret-
părinţi (reproducţie);
-fermele de părinţi adulţi (reproducţie);
-fermele de pui broiller (producţie);
-sursă şi rezervor de apă
4