UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT TEHNOLOGIC LA DISCIPLINA

CREȘTEREA BOVINELOR

Coordonator:
Prof. univ. Dr. Maciuc Vasile

Studenți:
Balan Larisa
Botezatu Adelina
 TEMA PROIECTULUI

„Stabilirea tehnologiei de producție într-o fermă de vaci

de lapte, efectiv matcă 40 de capete, rasa Bălțată
Românească, întreținere liberă”

2
 Cuprins
Capitolul 1 Memoriu justificativ……………………………..………………………………...4
1.1.Importanțași oportunitatea investiției.................................................................4

1.2.Istoric; Caracterizarea rasei................................................................................6

Capitolul 2 Structura efectivului.................................................................................................9

2.1 Stabilirea efectivului de taurine........................................................................10

2.2.Structura de vârstă a animalelor tinere.............................................................11

Capitolul 3 Programarea montelor și fătarilor..........................................................................12

3.1.Planul de monte și fătari……………………………………...………………13

Capitolul 4 Mișcarea efectivului...............................................................................................15

4.1. Mișcarea lunară a efectivului de taurine............................................................16

Capitolul 5 Promarea producției de lapte..................................................................................17

5.1. Mișcarea efectivului de vaci pe luni de lactatie..............................................18

5.2.Programarea producției de lapte după metoda curbei de

lactație.......................................................................................................................................19

Capitolul 6 Specificul alimentației taurinelor...........................................................................21

Capitolul 7 Normele de hrană pentru taurine............................................................................26

Capitolul 8 Normele de hrană pe sezoane.................................................................................29

Capitolul 9 Determinarea numarului de zile furajate................................................................42

Capitolul 10 Necesarul de nutreț...............................................................................................43

Capitolul 11 Totalul necesar de nutreț și stabilirea suprafeței de teren

cultivate.....................................................................................................................................46

Capitolul 12 Proiectarea numarului de locuri în adăposturi de tineret

taurin.........................................................................................................................................47

Capitolul 13 Tehnici de întreținere și exploatare......................................................................50

Capitolul 14 Organizarea producției.........................................................................................53

Capitolul 15 Eficiența economică.............................................................................................56

Bibliografie...............................................................................................................................59

3
 CAPITOLUL 1

MEMORIU JUSTIFICATIV

1.1. Importanţa şi oportunitatea investiţiei

După cum este unanim recunoscut, creşterea bovinelor reprezintă ramura de bază a
agriculturii.Încă din cele mai vechi timpuri această activitate a asigurat și încă asigură cel mai
mare volum de produse animaliere pentru industria alimentară, industria ușoară, industria
farmaceutică.
Fiind răspândită în aproape toate ţările de pe glob, bovinele asigură 95% din producţia
de lapte, peste 33% din producţia de carne, 90% din totalul de piei, 75% din totalul gunoiului
de grajd şi în ţările cu agricultură mai puţin dezvoltată participă cu o anumită pondere în
asigurarea bazei energetice.
Trebuie amintit faptul că în trecut bovinele au fost o de sursă energetică pentru
tracţiune,iar în prezent rolul lor se restrânge din ce în ce mai mult, evoluţia acestora fiind
determinată de necesitatea asigurării unor resurse alimentare care să conducă la realizarea
unui regim nutriţional uman cât mai echilibrat.
Datele statistice din ţări cu performanţe deosebite în producţia agricolă, atât din
Europa cât şi de pe alte continente, arată că producţia de origine animală reprezintă 65-75%
din totalul producţiei agricole faţă de numai 35-40% în România, deşi condiţiile naturale şi
practicile tradiţionale din ţara noastră sunt favorabile desfăşurării acestei activităţi.
Bovinele au o importanță social-economică, sanitară, biologică și ecologică de prim
ordin în economia multor state. Importanţa creşterii bovinelor este dată de varietatea
produselor pe care le furnizează ca produse principale: lapte, carne; produse secundare: piei,
gunoi de grajd; subproduse de abator: unghii, coarne, sânge, păr etc., forţă de muncă.
Carnea și produsele din carne reprezintă surse importante de energie, proteine,
minerale, vitamine, aminoacizi esențiali necesari pentru buna funcționare a mecanismelor
fiziologice umane și pentru păstrarea sănătății.
Se poate aprecia că, o bovină, în condiții normale de exploatare, poate să asigure
necesarul optim de carne pentru 6-8 locuitori, iar lapte pentru 10-15 locuitori.
Laptele este cel mai important produs, datorită compoziţiei chimice complexe, valorii
biologice ridicate şi gradului înalt de digestibilitate. Conţine peste 100 de substanţe necesare
organismului uman, din care 20 de aminoacizi, 10 acizi graşi, 25 vitamine şi 45elemente
4
minerale. Exprimatăîn calorii, valoare nutritivă a unui litrude lapte este echivalentă cu circa
400 g carne de porc, 750 g carne de viţel, 7-8 ouă, 500 g peşte, 2,6 kg varză, 125 g pâine etc.

Importanţa laptelui constă nu numai în valoarea nutritivă deosebită, ci şi în faptul

căpoate fi transformat într-un număr foarte mare de produse lactate (peste 1000), ceea ce
contribuie la diversificarea alimentaţiei umane.

În afară de carne, în alimentație se folosește și cel de al treilea sfert (ficat, creier,

inima, pulmon, splina, limba, testicule, uger, burta, buze si seu). De asemenea se foloseste și
sângele, atât ca atare, pentru unele preparate din carne, cât și pentru făina de sânge, plasma
uscată etc. Glandele endocrine se folosesc pentru prepararea unor medicamente.
Pielea constituie materie primă pentru industria pielăriei, din oase se prepară făina de
oase și cleiuri pentru diverse utilizări.
Taurinele produc mari cantități de dejecții: 8-12 tone / 1 UVM, ele furnizând 70% din
îngrășămintele organice utilizate în agricultură, de la o singură bovină obținându-se pe an 100
kg azot, 20-30 kg fosfor și 80-90 kg potasiu.
Bovinele nu concurează omul în alimentaţie, ele consumă şi convertesc produsele
vegetale în energie şi proteină, realizând cea mai mare cantitate de proteină pe hectarul de
teren arabil.
Rolul deosebit al bovinelor în economie rezultă din însăşi efectul stimulator asupra
vieţii materiale a omenirii.Înfiinţarea unor microferme de vaci (10-50 capete) este o necesitate
obiectivă în special în jurul marilor oraşe în scopul asigurării hranei pentru populaţie.
Ferma de vaci de lapte Stejărel este localizată în județul Botoșani, în localitatea Roma ,
cuprizând un efectiv matcă de 40 vaci de lapte din rasa Bălțată Românească, având greutatea
corporală medie de 600 kg. Principalele motive care au stat la achiziționarea bovinelor din
aceasta rasă sunt date de faptul că animalele prezintă o mare rezistența la factorii de mediu,
valorifică foarte bine nutrețurile de care dispunem (pășune, fân).

Ferma are o capacitate totală de 40 de vaci aflate în diferite stadii de gestație , juninci
capete, tineret diferite categorii de vârstă.

Sistemul de reproducție utilizat în cadrul fermei este de tip lărgit, cu insamânîări

artificiale esalonate.Vârsta la care se introduc viîelele in calduri este de 18 luni cu o greutate
de aproximativ 450 kg.

5
 Suprafața furajeră a fermei este de 65ha sunt utilizate pentru păsunat, pentru
producerea fânului ,semifânului si silozului de ierburi , pentru producerea porumbului boabe.

Suprafata pe care este amplasată ferma este de 1 ha.Adăpostul este structurat astfel
încât să ofere conditii specifice de intreținere tuturor categoriilor de vârstă.Intretinerea este
liberă pe timp de iarna , cu standuri de odihnă formate din cușete individuale pentru vacile de
lapte , iar pentru tineret , intretinerea este liberă, in boxe comune cu zonă de odihnă pe
așternut de paie.

Efectivul de vaci a fost achiziționat în anul 2010 din cadrul unei ferme de reproducție
din zona Transilvaniei.

Până în prezent producția anuală de lapte pe cap de vacă furajată este de 6500 litri, cu
un procent de grăsime de 3,9-4,1%

Istoricul rasei Balțată românească

1.2. Caracterizarea rasei

Origine, mode de formare, răspândire

Rasa Bălţată românească este o rasa autohtonă ce a rezultat în urma

încrucişărilor de absorţie dintre taurine din rasa Simmental (de tip brahicer) cu
cele din rasa Sură de stepă (de tip primigenius) din Transilvania şi din Bucovina.
Procesul de formare a început în a doua jumătate a secolului XIX- lea odată cu
importul de taurine din rasa Simmental din Austria, Ungaria şi Cehoslovacia, ca
mai apoi sa fie aduse şi animale cu precădere din ţara de origine a rasei,
respectiv Elveţia.

Bălţata românească a fost omologată ca rasă în anul 1959. Chiar şi după

ce a fost omologată ca rasă, Bălţata românească a continuat să fie ameliorată
prin selecţie, structurare pe linii şi familii, infuzie cu Fleckvieh, Simmental şi
Red Holstein. Din efectivul total de taurine al ţării BR reprezintă 36 %, fiind
răspândită cu precădere în Banat, Crişana, Transilvania.

Caractere morfo – productive

Rasa Bălţată românească este o rasă mixtă pentru carne lapte, fiind
asemănătoare ca aspect exterior şi însuşiri productive cu rasa Simmental, de care

6
se deosebeşte totuşi prin unele caractere esenţiale. În cadrul rasei se
individualizează două tipuri morfologice şi ecologice diferite, corelate şi cu
aptitudinea productivă: tipul mare, cu talia de 133-135 cm şi masa corporală de
600- 650 kg (se creşte în N-V Banatului şi în centrul Transilvaniei), respectiv
tipul mijlociu cu talia de 130-133 cm şi masa corporală de 550-600 kg (se
întâlneşte în Crişana şi sudul Banatului).

Rasa Bălţată românească are o conformaţie corporală armonioasă, capul

este larg, potrivit de lung, relativ expresiv, cu coarne relativ lungi şi sub formă
de liră. Gâtul este potrivit de lung, bine îmbrăcat în musculatură.

Trunchiul este lung, potrivit de larg şi de adânc, cu profil corporal

dreptunghiular spre trapezoidal. Linia superioară este în general dreaptă şi
orizontală, uneori oblică postero- anterior.

Toracele este larg, cu adâncimea de 52-55 % din talie, iar abdomenul este
bine dezvoltat. Ugerul este mare, globulos, bine prins, bogat în ţesut glandular.

Membrele sunt potrivit de lungi, puternice, bine îmbrăcate în masă

musculară, uneori la membre apar defecte de aplomb (coate de vacă, jarete
deschise, panardism). Culoarea este bălţată alb cu galben de diferite nuanţe.
Întotdeauna capul, membrele şi smocul cozii sunt albe iar botul şi vulva de
culoare roză, bălţăturile fiind repartizate neuniform.

Date necesare pentru realizarea proiectului

7
 vaci în reproducție 80%
 vaci în repaos mamar 20%
 vaci în diferite stadii de gestație 55% -22 de capete
 vaci de curând fătate sau montate 18 capete
 procentul de reforma la vaci 15% (6 vaci)
 natalitatea 95%
 mortalitate la viței 1%
 rata concepției la vaci 76%
 rata conceptiei la vitele 82%
 sistemul de reproductie –simplu
 varsta la care tineretul femel se programeaza la insamânțare -18 luni
 greutatea la care tineretul femel se programeaza la insamânțare -450 kg
 productia de lapte 6500 litri
 grăsimea din lapte 3,9-4,1%
 întreținerea liberă.

8
 Capitolul 2
Structura efectivelor

Stabilirea structurii efectivului se bazează pe necesitatea asigurării efectivelor din

categorii inferioare de vârstă, pentru înlocuirea animalelor care ies din categoria imediat
superioară. Stabilirea structurii efectivului se bazează pe urmatoarele date:
 direcţia de specializare;
 efectivul de vaci existent la începutul unui an;
 procentul de creştere a efectivului de vaci ;
 procentul anual de reformă la vaci;

9
 2.1. STABILIREA STRUCTURII EFECTIVULUI DE TAURINE

CATEGORIA DATE DE FECTIVUL VIEZA DE EFECTIVUL STR%

DE ANIMALE CALCUL RULAT RULARE MEDIU
PROGRAMAT

Vaci de lapte Evi=40 40 1 40 45%

Evr=15%
Ce=8%

Juninci gestante Dp=12 luni 10 2 5 6%

Dc=6 luni
K=10%
Vițele montate Dp=12 luni 12 4 3 3%
Dc=3 luni
K=14%
Tineret femel>18 Dp=12 luni 14 6 2 2%
luni Dc=6 luni
K=14%
Tineret femel 12- Dp=12 luni 16 2 8 9%
18 luni Dc=6 luni
K=14%

Tineret femel Dp=12 luni 19 2 10 11%

6-12 luni Dc=6 luni
K=14%
Tineret femel Evi=40 cap 20 2 10 11%
0-6 luni Dc=6 luni
N=95%
R=50%
Tineret mascul 0-3 Evi=40 cap 20 4 5 6%
luni Dc=3 luni
N=95%
R=50%
Tineret la îngrășat 2luni 36 6 6 7%

Total 187 - 89 100%

10
 2.2. Structura de vârstă a animalelor tinere

Luna când vor trece Luna în care se

Categoria de Efectivul Vârsta în luna
în categoria programează la
animale (cap.) ianuarie
superioară de vârstă montă
2 6luni Ianuarie X
2 5luni Februarie X
Tineret femel (0-6
2 4luni Martie X
luni)
2 3luni April X
1 2luni Mai X
1 1 lună Iunie X
2 12luni Ianuarie Septembrie
2 11luni Februarie Octombrie
Tineret femel (6-12
2 10luni Martie Noiembrie
luni)
2 9luni April Decembrie
1 8luni Mai Ianuarie
1 7luni Iunie Februarie
2 18luni Ianuarie Martie
Tineret femel (12-
2 17luni Februarie April
18 luni)
2 16luni Martie Mai
1 15luni April Iunie
1 14luni Mai Iulie
1 20luni Ianuarie Ianuarie
Tineret femel
1 19luni Februarie Februarie
(>18luni)
Tineret mascul 2 3luni Ianuarie X
(0-3luni) 2 2luni Februarie X
1 1luna Martie X

11
 Capitolul 3

Programarea montelor şi fătărilor

Deoarece prezintă multiple dezavantaje faţă de însămânţarea artificială monta se

practică foarte rar în exploataţia bovinelor. Se pot întâlni două metode de montă: liberă (taurii
stau împreună cu vacile, montându-le pe cele în călduri) şi dirijată (monta se face sub
supravegherea omului, la standul de montă). Întrucât cele mai mari neajunsuri le prezintă
monta liberă, se recomandă ca aceasta să fie, pe cât posibil, evitată şi să se practice monta
dirijată.

Femelele în călduri se examinează clinic (aspectul mucusului) pentru depistarea

cervicitelor şi metritelor. Cele sănătoase se dirijează spre standul de montă. Trebuie să se
respecte normele de protecţia muncii în perioada premergătoare şi în timpul montei. Durata
medie a gestaţiei este de 283 zile, înregistrând variaţii cuprinse între 278-290 zile, determinate
de o serie de factori (rasă, vârstă, sexul şi numărul produşilor la fătare, condiţii de hrănire şi
întreţinere etc.).

Fătarea reprezintă un ansamblu de acte fiziologice, influenţate de factorii neuro-

hormonali, metabolici, fizici şi imunologici, ce provoacă trecerea produsului de concepţie din
mediul intern în cel extern şi constituie unul din cele mai importante evenimente ale activităţii
de reproducţie la vacă. Pregătirea pentru fătare începe cu cel puţin 10 zile înainte de
împlinirea termenului.

Apropierea fătării este marcată de unele semne caracteristice: abdomenul se lasă

mult în partea dreaptă şi scobitura flancului se adânceşte; ligamentele sacro-iliace se relaxează
şi apar scobituri de o parte şi de alta a cozii; sacrumul se înfundă iar coada îsi pierde
rigiditatea; ugerul se tumefiază iar mameloanele se umplu cu colostru devenind adesea
divergente. Parturiţia poate avea loc în adăpost sau în maternitate. Vaca va sta în acest
compartiment timp de 7-10 zile, în funcție de durata perioadei colostrale. În acest timp mulsul
vacilor se va face la bidon iar colostrul în exces va fi depozitat pentru a fi folosit în hrana
vițeilor în zilele următoare.

12
 Întocmirea planului individual de montă şi fătări are loc în luna decembrie a
fiecărui an, având valabilitate pentru anul care urmează.Pentru întocmirea planului de montă
şi fătări trebuie să se ţină cont de urmatoarele date:

 efectivele de vaci, junici şi viţele existente la sfârşitul anului, structurat pe stări

fiziologice;
 efectivul de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe luni, în vederea
stabilirii momentului programării la montă;
 vârsta programată la montă a tineretului
 durata service-period-ului (90 zile);
 procentul de fecunditate (95%);
 procentul de reformă la vaci ;
 procentul de natalitate (90%);
 raportul între sexe (1:1);
 sistemul de fătări adoptat (eşalonat);

13
 3.1. Planul de monte și fătări
Luni calendaristice
Specificare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII TOTAL
-gestante 8 4 4 2 2 2 22
AN PRECEDENT

-montate 4 3 3 10
Vaci -fătate 3 3 2 8
-propuse pt. reformă 1 1
-negestante 1 1
Juninci gestante 1 1 1 1 1 5
-montate 1 1 1 3
Viţele
-nemontate
MONTE
-monta I 2 3 2 3 4 2 9 5 4 2 3 3 38
-monta II 1 1
Vaci TOTAL 2 3 3 3 4 2 9 5 4 2 3 3 39
-negestante la control 1 1 2
-reforme din negestante 1 1
-monta I 1 1 2 2 2 1 1 2 2 2 2 1 19
-monta II 1 1 2
Viţele TOTAL 1 1 3 2 2 1 1 3 2 2 2 1 21
AN CURENT

-negestante la control 1 1
-reforme din negestante 1
Vaci 2 3 2 8 4 4 2 2 2 4 3 3 39
Juninci 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 12
Fătări
TOTAL 3 4 3 9 5 5 3 3 3 5 4 5 51
-reforme din fătări 1 1 2
Viţei masculi 1 2 2 5 3 2 1 1 2 2 2 2 25
Produşi Viţele 2 2 1 4 2 2 2 2 1 3 2 3 26
obţinuţi TOTAL 3 4 3 9 5 2 3 3 3 5 4 5 51
Pierderi 1
Reformă vaci din fătări
Total reforme vaci (din fătări şi negestante) 1 1 1 1 1 5

14
 Capitolul 4

Mișcarea efectivelor

Evoluţia efectivelor de animale reprezintă o lucrare tehnico-organizatorică ce pune în

evidenţă toate modificările ce intervin în structura efectivelor pe grupe de sex şi destinaţie de
producţie într-o anumită perioadă a lunii, anului sau trimestrului.

Este absolut necesară pentru a putea asigura : creşterea efectivului, îmbunătăţirea

structurii efectivului pe categorii de vârstă şi de producţie, posibilitatea practicării reformei în
mod sistematic, ridicarea continuă a potenţialului productiv, îmbunătăţirea indicilor de
reproducţie şi sporirea producţiei de lapte şi carne. În elaborarea tabelului cu miscarea
efetivelor se ţine cont de următoarele elemente :

1. Efectivul de taurine, total şi pe categorii de vârstă, sex şi destinaţia de

producţie, existent la începutul anului şi cel programat pentru sfârşitul anului;
2. Programul de monte şi fătări;
3. Programul de vânzăre a efectivelor pe categorii şi luni calendaristice;
4. Programul de cumpărare al efectivelor;
5. Vârsta de valorificare a tineretului mascul la unităţile specializate pentru
îngrăşarea taurinelor;
6. Situaţia vârstei animalelor tinere la începutul anului;
7. Perioada de recondiţionare a animalelor adulte reformate, în vederea
valorificării lor.

15
 4.1.Mişcarea lunară a efectivelor de taurine

LUNILE ANULUI
Nr. Efectiv
Categoria Efectiv 31.
crt. 01. 01 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
12
+1 +1 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 +1 +1 +2
1 Vaci 40 47
0 -1 0 0 0 -1 -1 0 0 -1 0 -1
+1 +1 +1 +1 +1 +2 +2 +2 +1 +1 +3 +2
2 Juninci 5 11
-1 -1 -1 -1 -1 0 -1 -1 -1 -1 -1 -2
Viţele montate +1 +1 +3 +2 +2 +1 +1 +3 +2 +2 +2 +1
3 3 5
-1 -1 -1 -1 -1 -3 -2 -2 -1 -1 -3 -2
Tineret femel +2 +2 +2 +2 +1 +2 +2 +2 +2 +1 +1
4 8 0 9
12-18 luni -2 -2 -2 -1 -1 -2 -2 -2 -2 -1 -1
Tineret femel +2 +2 +1 +2 +1 +1 +2 +2 +2 +4 +2 +2
5 10 13
6-12 luni -2 -2 -2 -2 -1 -1 -2 -2 -2 -2 -1 -1
Tineret femel +2 +2 +1 +4 +2 +2 +2 +2 +1 +3 +2 +3
6 10 13
0-6 luni -2 -2 -2 -2 -1 -1 -2 -2 -1 -4 -2 -2
Tineret mascul +1 +2 +2 +5 +3 +2 +1 +1 +2 +2 +2 +2
7 5 10
0-3 luni -2 -2 -1 0 0 0 -1 -2 -2 -5 -3 -2
Taurine la îngrășat +2 +2 +1 0 0 0 +1 +1 +2 +2 +2 +2
8 6 16
(recondiționat) - - - - - - -2 -2 1 0 0 0

Total

16
 Capitolul 5
Programarea producției de lapte

Programarea producţiei de lapte este influenţată de o multitudine de factori, dintre care

menţionăm : rasa, structura de vârstă a efectivului de vaci, sistemul de fătări adoptat, durata
unei lactaţii, condiţiile de întreţinere, etc. Întrucât producţia de lapte nu este uniformă în
decursul perioadei de lactaţie, programarea pe luni şi trimestre se face utilizând diferite
metode cum ar fi : metoda curbei de lactaţie, metoda producţiei medii zilnice pe luni de
lactaţie, metoda bazată pe folosirea unităţii vacă unitate ipotetică.
Curba de lactaţie reprezintă o modalitate practică de urmărire şi ilustrare a evoluţiei
producţiei de lapte pe parcursul lactaţiei vacilor. În mod obişnuit, prin curba de lactaţie se
înţelege reprezentarea grafică a evoluţiei producţiei medii zilnice, pe perioada de control
cronologică, având ca punct de plecare momentuldeclanşării fiziologice a lactaţiei, deci
fătarea.Cu privire la lungimea curbei de lactaţie, se consideră ca abateri curbele care se întind
pe o durată mai scurtă de 260 de zile şi cele care depăşesc 305 zile de lactaţie.
Metoda producţiei medii zilnice pe luni de lactaţie se bazează pe ponderea producţiilor
medii zilnice pe luni de lactaţie, determinate, în mod diferenţiat, în raport cu producţia medie
anuală pe animal furajat.
Cea de-a III-a metodă, presupune transformarea prealabilă a efectivului de vaci fizice,
pe luni de lactaţie, în vaci unităţi ipotetice. În acest caz, producţia zilnică de lapte este
constantă şi corespunde lunii a VI-a de lactaţie, diferenţiindu-se în raport cu nivelul programat
al producţiei medii de lapte pe animal furajat.
Datele necesare pentru întocmirea tabelelor sunt următoarele:
1. Programul de monte şi fătări;
2. Situaţia efectivului de vaci la începutul anului, pe luni de lactaţie;
3. Programul de reformare a vacilor precum şi cel de cumpărare sau vânzare;
4. Producţia medie anuală de lapte prevăzută;
5. Curba lactaţiei
6. Producţiile medii zilnice pe luni de lactaţie în funcţie de producţia medie
anuală;
7. Coeficienţii de transformare a vacilor fizice în vaci unităţi ipotetice;
8. Durata perioadei de lactaţie.
17
 5.1. Mişcarea efectivului de vaci pe luni de lactaţie

LUNILE DE LACTAŢIE Efectiv

Total %
Lunile la
vaci în Vaci în
anului începutul
II III IV V VI VII VIII IX X lactaţie lactaţie
I lunii

IAN 3 2 3 3 3 3 4 2 2 2 27 41 65,85%

FEBR 4 3 2 3 3 3 3-1 4 2 2 26 40 65%

MART 3 4 3 2 3 3 3 2 4 2 29 42 69,04%

APRIL 9 3 4 3 2 3 3 3 2 4 36 43 83,72%

MAI 5 9 3 4 3 2 3 3 3 2 37 44 84,09%

IUN 4 5 9 3 4 3 2-1 3 3 3 38 43 88,37%

IUL 3 4 5 9 3 4 3-1 1 3 3 37 43 86,04%

AUG 3 3 4 5 9 3 4 2 1 3 37 44 84,09%

SEPT 3 3 3 4 5 9 3 4 2 1 37 45 82,22%

OCT 5 3 3 3 4 5-1 9 3 4 2 42 45 93,33%

NOV 4 5 3 3 3 4 4 9 3 4 43 46 93,47%

DEC 5 4 5 3 3 3 4 4 9 3 43 47 91,48%

18
 5.2. Programarea producţiei lunare de lapte după metoda curbei de lactaţie

Lunile de lactaţie I II III IV V VI VII VIII IX X

% din producţia
12,0 14,5 13,5 12,5 10,5 10,0 9,0 8,0 6,0 4,0
LUNILE medie TOTAL
ANULUI (hl)
PRODUCŢIA DE
LAPTE 720 870 810 750 630 600 540 480 360 240
pe lună/vacă l

Efectiv (cap) 3 2 3 3 3 3 4 2 2 2 27
IANUARIE
PRODUCŢIA (hl) 21.6 17.4 24.3 22.5 18.9 18 21.6 9.6 7.2 4.8 165.9

EFECTIV (cap) 4 3 2 3 3 3 2 4 2 2 28
FEBRUARIE
PRODUCŢIA (hl) 28.8 26.1 16.2 22.5 18.9 18 10.8 19.2 7.2 4.8 172.5

EFECTIV (cap) 3 4 3 2 3 3 3 2 4 2 29
MARTIE
PRODUCŢIA (hl) 21.6 34.8 27 15 18,9 18 16.2 9.6 14.4 4.8 180.3

EFECTIV (cap) 9 3 4 3 2 3 3 3 2 4 36
APRILIE
PRODUCŢIA (hl) 64.8 26.1 32.4 22.5. 12.6 18 16.2 14.4 7.2 9.6 223.8

EFECTIV (cap) 5 9 3 4 3 2 3 3 3 2 37
MAI
PRODUCŢIA (hl) 36 78.9 24.3 30 18.9 12 16.2 14.8 10.8 4.8 245.7

EFECTIV (cap) 4 5 9 3 4 3 1 3 3 3 38
IUNIE
PRODUCŢIA (hl) 28.8 43.5 72.9 22.5 25.2 18 5.4 14.4 10.8 7.2 248.7

IULIE EFECTIV (cap) 3 4 5 9 3 4 2 1 3 3 37

19
 PRODUCŢIA (hl) 21.6 34.8 40.5 67.5 18.9 24 10.8 4.8 10.8 7.2 240.9

EFECTIV (cap) 3 3 4 5 9 3 4 2 1 3 37
AUGUST
PRODUCŢIA (hl) 21.6 26.1 32.4 37.5 56.7 18 21.6 9.6 3.6 7.2 234.3

EFECTIV (cap) 3 3 3 4 5 9 3 4 2 1 37
SEPTEMBRIE
PRODUCŢIA (hl) 21.6 26.1 32.4 30 31.5 54 16.2 19.2 7.2 2.4 232.5

EFECTIV (cap) 5 3 3 3 4 4 9 3 4 2 40
OCTOMBRIE
PRODUCŢIA (hl) 36 26.1 24.3 22.5 25.2 24 48.6 14.4 14.4 4.8 240.3

EFECTIV (cap) 4 5 3 3 3 4 4 9 3 4 42
NOIEMBRIE
PRODUCŢIA (hl) 28.8 43.5 24.3 22.5 18.9 24 21.6 43.2 10.8 9.6 247.2

EFECTIV (cap) 5 4 5 3 3 2 3 4 9 3 41
DECEMBRIE
PRODUCŢIA (hl) 36 34.8 40.5 22.5 18.9 12 16.2 19.2 32.4 7.2 239.7

PRODUCŢIA ANUALĂ DE LAPTE (hl) 2671.8

20
 Capitolul 6

SPECIFICUL ALIMENTAŢIEI TAURINELOR

Alimentaţia taurinelor, ca şi altor animale rumegătoare (poligastrice), are un anumit

specific determinat de particularităţile de digestie şi valorificare a hranei. Taurinele îşi acoperă
minim 60% din cerinţele lor în energie prin acizii graşi volatili (AGV) formaţi în rumen ca rezultat
al proceselor microbiene care au loc la acest nivel al tubului digestiv.

Bacteriile şi protozoarele care ajung, cu bolul alimentar, în intestinul subţire şi sunt

supuse procesului de digestie, asigură minimum 50% din necesarul de proteină/aminoacizi al
animalului; microorganismele din rumen descompun, parţial sau total, substanţele azotate din
hrană până la NH3 care apoi este metabolizat.

Datorită microflorei simbionte din tubul digestiv, taurinele sunt adaptate perfect
consumului/transformării nutreţurilor de volum. O alimentaţie raţională a lor presupune
folosirea la maximum a nutreţurilor de volum, prin îmbunătăţirea consumabilităţii lor şi
ameliorarea metabolismului simbionţilor. În acest proces, microflora este factorul esenţial,
fiindcă bacteriile au cel mai important rol în digestia celulozei.

Asupra populaţiei microbiene din rumen trebuie acţionat în sensul 129 segmentele
superioare ale tubului digestiv, se elimină gazele rezultate din fermentaţie (CO2, CH4, H2…).
Constanţa componenţei şi calităţii raţiei este esenţială pentru o activitate microbiană optimă în
rumen; această constanţă se asigură prin menţinerea, pe timp îndelungat, a structurii raţiei şi a
calităţii (compoziţie chimică) nutreţurilor. În condiţiile unor raţii constante şi optimizate,
rumenul funcţionează la parametrii normali şi asigură atât procesele de fermentaţie cât şi cele
de sinteză.

Recomandările de schimbare periodică a nutreţurilor la taurine pentru a stimula

consumul (şi producţia) sunt în contradicţie cu fiziologia rumenului şi dăunătoare pentru animal.
Structura fizică a nutreţurilor, prin conţinutul de celuloză brută şi dimensiunile nutreţurilor
fibroase mărunţite, stimulează: baroreceptorii rumenali, rumegarea şi secreţia de salivă . Se
consideră că fragmentarea raţiei în mai multe tainuri, respectiv un timp mai lung de acces al
animalelor la hrană, sunt favorabile digestiei în rumen.

Astfel, este favorabilă fragmentarea cantităţii concentratelor la maximum 1-1,5 kg/tain,

pentru a împedica scăderea bruscă a valorii pH-ului din rumen. Referitor la durata de furajare,
se consideră că timpul de acces la hrană ar trebui să fie zilnic de 12 h pentru vaci în lactaţie şi
cca 16 h pentru vaci în gestaţie avansată (Hoffmann, 1990).
21
 6.1. Alimentaţia vacilor în lactaţie
Sub aspect nutriţional, cantitatea de substanţă uscată ingerată (SUI), este de cea mai
mare importanţă, fiindcă de ea depinde cantitatea de nutrienţi pe care o poate folosi
organismul pentru întreţinere şi producţia de lapte. Pentru formularea raţiilor este esenţială
estimarea cantităţii de SUI în dependenţă cu felul nutreţurilor şi calitatea lor.

Factorii care influenţează cantitatea de SUI sunt numeroşi, la fel ca şi teoriile pe baza
cărora s-au propus diversele modalităţi de evaluare a ei; este unanim acceptată constatarea că
influenţă hotărâtoare au digestibilitatea nutreţurilor şi animalul (greutatea, starea fiziologică a
vacilor, respectiv stadiul lactaţiei, stadiul gestaţiei …).

În cazul vacilor de lapte cerinţele de energie sunt determinate de: cerinţele pentru
întreţinere; cerinţele pentru producţia de lapte; alte cerinţe: gestaţie (învelitori fetale, creştere
fetus, acumulări grăsimi rezervă, spor greutate la primipare, muncă/deplasare).

Pentru întreţinere, cerinţele de energie se stabilesc în funcţie de greutatea metabolică,

respectiv greutatea corporală ridicată la puterea 0,75 (sau 3/4). Cerinţele pentru producţia de
lapte sunt determinate de compoziţia chimică a laptelui şi de caloricitatea diferitelor lui
componente; dacă se acceptă că laptele de vacă "standard" conţine: 4,0% grăsimi, 3,1%
proteine şi 4,8% lactoză, atunci caloricitatea unui kg lapte este de 740 kcal (sau 0,44UFL).

Cerinţele de energie pentru gestaţie sunt stabilite pe baza cantităţii de energie fixată în
uter şi corpul mamei; deoarece în primele 2/3 ale gestaţiei aceste acumulări sunt reduse,
cerinţele respective sunt satisfăcute dacă alimentaţia energetică se face în funcţie de producţia
de lapte. Un aport suplimentar de energie se impune în gestaţie avansată.

Energia consumată de vacile în lactaţie pentru diferitele activităţi (deplasare, păşunat…)

este determinată de sistemul de exploatare (stabulaţie permanentă cu sau fără centru de muls,
păşunat etc); în cerinţele pentru întreţinere sunt incluse şi cheltuielile de energie pentru
activităţile voluntare (cca 10% din cerinţele de întreţinere), dar la păşunat vacile cheltuiesc
energie pentru deplasare, cheltuieli influenţate de: distanţa parcursă, topografia terenului,
calitatea păşunii, greutatea corporală.

În primele zile de după fătare capacitatea de ingestie reprezintă 70-75% din cea maximă,
ajunge la cca 95% în săptămânile 6-7 de lactaţie şi apoi la maximum în săptămânile 10-20 de
lactaţie, după care scade continuu.

În perioada când ingesta de energie este mai mică decât pentru cheltuielile determinate
de producţia de lapte, se recurge la consum de energie din rezervele corporale, formate în

22
23
 Referitor la cerinţele în aminoacizi esenţiali, se consideră că aminoacizii limitanţi pentru
producţia de lapte sunt: leucina, histidina şi treonina. Folosirea aminoacizilor protejaţi se justifică
numai la producţii zilnice de lapte de peste 25-30 kg, situaţie în care producţia de lapte creşte (cu
1-3 kg/zi), crescând şi conţinutul în proteină a laptelui.

Prin lapte şi fetuşi se elimină din corpul vacilor cantităţi importante de minerale, în special
de macroelemente (Ca, P, M, Na, Cl, S. Prin lapte se elimină şi o importantă cantitate de
microelemente (Zn, I, Se, Cu, Fe, Mn). Dată fiind capacitatea organismului de a-şi echilibra, în
caz de carenţă a raţiei, cerinţele minerale, prin mărirea absorbţiei intestinale şi alte mecanisme,
compoziţia laptelui în macroelemente nu este influenţată, pe durată scurtă, de aportul acestor
minerale prin raţie.

Apa este nutrientul necesar la vacile de lapte în cea mai mare cantitate, laptele conţinând
cca 87% apă; în organismul vacilor, apa reprezintă 56-81% din greutatea corpului (Murphy,
1992). În organism apa provine din: apă "băută liber" (ABL). Cantitatea de apă ABL a fost
estimată, pe baza a numeroase cercetări, la 2,6- 3,0 kg/kg lapte produs, în cazul vacilor cu
producţii mai reduse (sub 25 kg/zi), respectiv 3,3 - 4,2 kg/kg lapte produs, la vacile cu producţii
mari (peste 30-35 kg/zi). Consumul de apă creşte în cazul temperaturilor ridicate; astfel, la o
creştere a temperaturii mediului de la 180 C la 300 C, consumul de apă a sporit cca 30%.

Regimuri de furajare pentru vaci în lactaţie Un regim de furajare (alimentaţie) poate fi

caracterizat pe baza mai multor indicatori, printre care şi proporţia diferitelor categorii de
nutreţuri în substanţa uscată a raţiei. Din acest punct de vedere, la vacile de lapte, în funcţie de
sezon, principalele regimuri de furajare sunt: cu nutreţuri de volum cu umiditate ridicată
(suculente) şi respectiv, cu nutreţuri de volum uscate. Acestea constituie aşa zisele raţii de bază,
definite în literatura de specialitate ca fiind raţiile formate din nutreţurile de volum (umede sau
uscate), inclusiv rădăcinile şi tuberculii 135 furajeri, precum şi unele subproduse din industria
alimentară, care au concentraţie energetică redusă.

Raţiile de bază, calculate în funcţie de capacitatea de ingestie a vacilor, pot asigura un

anumit nivel de producţie, corespunzător sortimentului de nutreţuri şi calităţii acestora; datorită
variaţiei sortimentului şi calităţii nutreţurilor, aceste raţii sunt foarte variabile ca şi conţinut în
nutrienţi, unii componenţi putând fi în exces, iar alţii în deficit.

24
25
 Capitolul 7
Norme de hrană pentru taurine
Greut
UFL/U
Categoria corp. PDI (g) Ca (g) P (g) SU (g) UIDL
FC
(kg)

Vaci lapte 650 11,8 1130 91 54,5 15,25 16,25

Juninci + viţele 18-20 487 5,84 496,4 28 23 11,7 16,25

luni

Viţele 12-18 luni 430 4,8 428 28 23 10,75 -

Viţele 6-12 luni 277 5 446 32 20 6,92 -

Viţele 3-6 luni 160 3,2 329 22 13 3,6 4,1

7.1.Lista de nutrețuri folosite în hrana taurinelor

Siloz porumb

Porumbul pentru siloz este considerat “păşunea de iarnă” a animalelor, iar folosirea lui
constituie cel mai eficient mod de hrănire a animalelor în perioada de stabulaţie, având un grad
foarte ridicat de consumabilitate.

Porumbul produce un nutreţ cu costuri de producţie reduse, ca urmare a producţiilor mari

obţinute la hectar,volumului redus de lucrări de întreţinere şi posibilităţi de mecanizare totală a
culturii, contribuind astfel la obţinerea de produse animaliere ieftine.

Fân lucernă

Fânul de lucernă este cel mai valoros nutreț fibros obținut în majoritatea regiunilor țării.
Are un conținut ridicat în proteină cu valoare biologică ridicată (80 – 135 g/kg), substanțe

26
minerale mai ales calciu (15 – 22 g Ca/kg) și vitamine (caroten 50 – 100 mg/kg). Este utilizat in
hrana tuturor animalelor de fermă ca atare sau sub formă de făină de fân.

Folosit în alimentația vacilor de lapte, fânul de lucernă stimulează producția de lapte și

mărește conținutul laptelui în grăsime. În funcție de tipul rației, de nivelul producției, vacile în
lactație pot să primească 3 – 6 kg/zi.

Fân natural

Fânul de câmpie. Pe terenurile mai joase, ușor inundabile, se obține un fân cu valoare
nutritivă ridicată având în compoziție graminee și leguminoase. Are în medie 0,50 U.n. și 65 g
PD la 1 kg. De pe terenurile joase, inundabile se obțin fânuri în care predomină pipirigul,
rogozul, cu o valoare nutritivă scăzută. Nu conține leguminoase și are 0,40 UN si 38 g PD/1 kg.

Fânul de deal conține peste 50% graminee și leguminoase de bună calitate. Este un fân
valoros, aromat și bine consumat de către animale.Valoarea nutritivă a 1 kg este cuprinsă între
0,40 – 0,50 U.n. si 30 – 65 g PD; 0,65 UNL și 48 g PDIN, 60 g PDIE în funcție de regiune și
compoziția floristică. Tot în acest tip se încadrează și fânul de pădure.

Porumb boabe

A doua resursă furajeră după iarbă, porumbul a devenit hrana principală a vacilor de lapte
pe perioada de iarnă. Este un produs natural, în care agricultorul are încredere, având în vedere că
îi cunoaște originea și modul de producție. Bine păstrat, porumbul-siloz prezintă apetența pentru
vacile de lapte și are o bună valoare energetică. El îi poate aduce animalului pana la 80% din
energia și 40% din azotul de care acesta are nevoie. Alături de un element de completare azotat,
1,5 kg de porumb este suficient pentru a produce circa 1 kg de lapte.

Porumbul este cereala care intră în proporția cea mai mare în hrana animalelor, având un
conținut ridicat în amidon și grăsime (4-5%) și scăzut în celuloză, digestibilitate ridicată și o mare
valoare energetică, conținând 8-10% proteină, iar dintre vitamine se remarcă vitamina E și
provitamina A. În hrana animalelor, porumbul se adiministrează sub formă de uruială, în
amestecuri fiind o componentă de bază în producerea nutrețurilor combinate, unde participă în

27
urmatoarele proporții:40-60% la vacile gestante și lactante, 30-40% la tineretul pentru
reproducție, 65-85% la animalele pentru îngrăsat.

Șrot soia
Soia se situează printre leguminoasele cu cele mai mari cantități de proteină (32-34%) și
celmai ridicat conținut în lipide (17-20%), substanțele nutritive fiind ușor digestibile, iar proteina
este considerată cu o valoare biologică foarte valoroasă, situându-se pe primul loc între
concentratele proteice de origine vegetală. Se folosește în alimentația animalelor numai dupa un
tratament termic (prăjire sau fierbere), sub formă de faină.

Creta furajeră
Creta furajeră cu un conținut de calciu de aprox. 39%, se administrează sub formă
măcinată în proporție de până la 2% din cantitatea de concentrate, aprox.50-80 g/zi in hrană.

28
 Capitolul 8

Norme de hrană și rații pe categorii de vârstă

Valoarea nutritivă a nutrețurilor folosite în calculul rațiilor

S.U. g/kg S.U. Preţ

NUTREŢ (g/kg) Lei/kg
UFL PDIN PDIE Ca P UIL UIB
Siloz porumb
0,300 0,90 52 66 3,5 2,5 1,13 1,13 0,15

Fân lucernă
0,850 0,67 112 94 15,5 2.5 1,03 1,04 0,5
Fân natural
0,850 0,73 67 68 9,5 3 1,16 1,16 0,2
Porumb boabe
0,810 1,27 82 120 3,5 0,3 0,6
Şrot soia
0,872 1,14 348 241 3,4 7,0 1,9

Cretă furajeră
0,980 390 0,2

Fosfat dicalcic
0,950 240 185 2,5

Uree
0,980 1427 2,8

29
 Raţie(unică) pentru o vacă din rasa Bălțată Românească cu o producție de25kg de
lapte

Kg SU Valoarea nutritivă a nutreţului Pret lei Nutreţ Kg Norme de hrană

(g/Kg SU) /Kg brut 23.4 22.6 2315 2315 160 85 18.3 Cos
UF PDIN PDIE Ca P UIDL Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL turi
L
0,300 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 0,1 Siloz 31 9.38 8.442 488 619 32.83 23.4 10.60 3.1
0 porumb 5
0,850 0,6 112 94 15,5 2,5 1,03 0,6 Fân 4.7 4.02 2.7 450 378 62.31 10.0 4.14 2.82
7 lucernă 5
0,860 1,2 82 120 3,5 0,3 - 0,7 Porumb 7.62 6.55 8.31 537 786 22.93 1.96 0 5.33
7 5
0,872 0.8 245 128 3,1 10.3 - 1,76 Şrot soia 4.36 3.9 3.16 955 499 12.09 40.1 0 7.68
1 7
0.980 390 0.15 Creta 0.025 0.03 0 0 0 11.7 0 0 0.003
furajera 7
0,950 240 185 1.9 Fosfat 0.09 0.09 0 0 0 21.6 16.6 0 0.17
dicalcic 5
Total 23.97 22.6 2430 2282 163 92.3 14.74 19.10
RH-NH 0.57 0.01 115 -32 3.45 7.28 -3.56

30
 Categoriile de vârstă

Categoria UIDL SU(kg) UFL PDIN(g) PDIE Ca(g) P(g) UIDL

Tineret taurin la 5 4.4 410 410 29 17 6
vârsta de 03-06 luni
Tineret taurin la 6.5 5.5 482 482 35 24 7.6
vârsta de 06-12 luni
Tineret taurin la 8 6.7 550 550 44 30 9.3
vârsta de 12-18 luni
Juninci 9.5 7.9 623 623 51 34 10.9
Vaci în producție 23.4 22.6 2315 2315 160 85 18.3
Vaci gestante 11 7.6 600 600 61 35 11.5

31
 Ratie de hrana pentru tineret taurin 3-6 luni (ratie de vara)

Kg SU Valoarea nutritive a nutrețului(g/kg SU) Nutreț Kg brut Norme de hrană

5 4.4 410 410 29 17 6
UFL.g PDIN/g PDIE/g Ca/g P/g UIDL Kg SU UFC PDIN/g PDIE/g Ca/g P/g UIDL
0,88 0,83 84 85 6,5 3,5 1,02 Pajiște de 4,09 3,6 2,99 3,02 306 23,4 12,6 3,67
șes
Total RB 3,6 2,99 3,02 306 23,4 12,6 3,67
NH-RB 3,6 -1,41 -1,08 -104 -5,6 -4,4 -2,33
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 - PORUMB 1,29 1,11 1,41 91 133 3,89 0,33 0
Total RS 1,11 1,41 91 133 3,89 0,33 0
Total RH 4,71 4,4 3,93 4,39 27,29 12,93 3,67
0,95 240 185 Foafat 0,02 0,002 5,28 4,07
dicalcic
Total final 5,40 4,73 4,4 3,93 439 32,56 17 3,67

32
 Rație de hrană pentru tineret taurin 3-6 luni(ratie de iarnă)
Kg SU Valoarea nutritive a nutrețului(g/kg SU) Nutreț Kg brut Norme de hrană
5 4.4 410 410 29 17 6
UFL.g PDIN/g PDIE/g Ca/g P/g UIDL Kg SU UFC PDIN/g PDIE/g Ca/g P/g UIDL
0,88 0,83 84 85 6,5 3,5 1,02 Siloz de 19,9 3,8 3,08 304 289 24,7 13,3 4,98
ierburi
NH-RB -1,32 -106 -121 -4,3 -3,7 -1,02
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 - PORUMB 1,06 0,91 1,16 75 109 3,19 0,27 -
Srot 0,22 0,2 0,16 49 26 0,62 2,6 -
floarea-
soarelui
Total RS 1,11 1,32 124 135 3,81 2,33
Total RH 4,91 4,4 4,28 4,24 28,51 15,63 4,98
NH- -17,62 -13,6 0,49 1,36 1,02
TOTAL
RH
0,95 240 183 Fosfat 0,01 0,01 2,4 1,85
dicalcic
Total final 21,19 4,92 4,4 428 424 30,9 17 498

33
 Ratie tineret bovin 6-12 luni (de vară)

Kg SU UFL PDIN PDIE CA(g) P(g) UIDL Nutreț Kg Norme de hrană

brut 6.5 5.5 482 482 35 24 7.6
Kg UFL PDIN/g PDIE/g CA/g P/g UIDL
SU

0.17 0.83 84 85 6.5 3.5 1.02 Pajiște de șes 23.2 3.99 3.31 335 339 25,94 13,97 4.07
0.3 0.8 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz porumb 3.33 1 0.8 52 66 3.5 2.5 1.13
Total RB 4.99 4.11 387 4.05 29.44 16.47
NH-RB -1.51 - -95 -77 -5.57 -7.54 -2.4
1.39
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1.05 0.9 1.14 74 108 3.15 0.27
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Șrot floarea- 0.34 0.3 0.24 74 38 0.93 3.09
soarelui
Total RS 1.2 1.39 147 146 4.08 3.36
NH-RH 6.19 5.5 534 552 33.52 19.82 5.2
0.95 240 185 NH-TOTAL R.H 0.31 28 -52.46 -69.55 1.48 4.17 2.4
Fosfat dicalcic 0.02 0.023 5.52 4.25
Total 27.94 6.21 5.5 534 552 39.02 24 5.2

34
 Ratie tineret bovin 6-12 luni (de iarnă)

Kg SU Valoarea nutritive a nutrețului(g/kg SU) Nutreț Kg brut Norme de hrană

6.5 5.5 482 482 35 24 7.6
UFL.g PDIN/g PDIE/g Ca/g P/g UIDL Kg SU UFC PDIN/g PDIE/g Ca/g P/g UIDL
0,88 0,83 84 85 6,5 3,5 1,02 Siloz de 6,33 3,8 3,08 304 289 24,7 13,3 4,98
ierburi
NH-RB -1,32 -106 -121 -4,3 -3,7 -1,02
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 - PORUMB 1,06 0,91 1,16 75 109 3,19 0,27 -
Srot 0,22 0,2 0,16 49 26 0,62 2,6 -
floarea-
soarelui
Total RS 1,11 1,32 124 135 3,81 2,33
Total RH 4,91 4,4 4,28 4,24 28,51 15,63 4,98
NH- -17,62 -13,6 0,49 1,36 1,02
TOTAL
RH
0,95 240 183 Fosfat 0,01 0,01 2,4 1,85
dicalcic
Total final 11,56 6,39 5,5 556 539 41,55 24 5,05

35
 Ratie pentru tineret taurin 12-18 luni(iarna)

Kg SU UFL PDIN PDIE Ca g P (g) UIDL Nutreț Kg Norme de hrană

brut

6.5 5.5 482 482 35 24 7.6

Kg U.F.L PDIN/g PDIE/g CA/g P/g UIDL
SU
0.85 0.73 67 68 9,5 3 1.16 Fân natural 2,94 2,5 1,83 186 170 23,75 7,5 2,9
0.3 0.8 52 66 3.5 2.5 1,13 Siloz porumb 6,33 1,9 1,52 99 125 6,65 4,75 2,15
Total R.B 4,4 3,35 266 295 30,4 12,25 5,05
N.H-R.B -2,1 -2,16 -216 -187 -4,6 -11,75 -2,55
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1,4 1,2 1,52 98 144 4,2 0,36
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Srot f-soarelui 0,87 0,78 0,63 191 100 2,41 8,03
Total Rs 1,98 2,16 290 244 6,62 8,39
Total RH 6,38 5,5 556 539 37,02 20,64 5,05
NH-TOTAL 0,12 73,8 57,24 2,01 3,35 2,55
RH
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,02 0,019 4,56 3,51
Total 11,56 6,39 5,5 556 539 41,57 24 5,05

36
 Ratie tineret taurine 12-18 luni,( vara)

Kg Valoarea nutritive a nutrețului(g/kg SU) Nutreț Kg brut Norma de hrană

SU
8 6.7 550 550 44 30 9.3
UFL PDIN PDIE Ca/g P/g UIDL Kg SU UFL PDIN/g PDIE/g CA/g P/g UIDL

0.172 0.89 84 85 6.5 3.5 1.02 Pasjiste de ses 43.78 7.53 6.7 633 640 48.95 26.3 7.68

0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.02 0.02 4.8 3.7

Total 43.8 7.55 6.7 633 640 53.75 30 7.68

37
 Ratie de hrană pentru juninci(de vară)

Kg Valoarea nutritive a nutrețului(g/kg SU) Nutreț Kg brut Norma de hrană

SU
9,5 6.7 550 550 44 30 9.3
UFL PDIN PDIE Ca/g P/g UIDL Kg SU UFL PDIN/g PDIE/g CA/g P/g UIDL

0.172 0.89 84 85 6.5 3.5 1.02 Pasjiste de ses 51.63 8.88 7.90 746 755 57.72 31.08 9.06

0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.02 0.016 3.84 2.92

Total 51.65 8.89 7.90 746 755 61..56 34 9.06

38
 Ratie de hrană pentru juninci(rație de iarnă)

Kg SU UFL PDIN PDIE Ca g P (g) UIDL Nutreț Kg Norme de hrană

brut

9.5 7.9 623 623 51 34 10.9

Kg UFL PDIN/g PDIE/g Ca/g P/g UIDL
SU
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.6 Fân natural 5.94 5.05 3.69 338 343 47.98 15.15 5.89
0.3 0.8 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz porumb 8.57 2.57 2.06 134 170 9 6.43 2.9
Total R.B 7.62 5.74 472 513 56.97 21.58 8.76
N.H-R.B -1.88 - -151 -110 5.97 -12.34 -2.14
2.16
0.860 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1.60 1.38 1,75 113 166 4.83 0.41
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Srot f-soarelui 0.56 0.5 0.41 123 64 1.55 5.15
Total Rs 1.88 2.16 236 230 6.38 5.56
Total RH 9.5 7.9 708 743 63.35 27.14 8.76
NH-TOTAL 0 -84.65 -119 -12.35 6.86 2.14
RH
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.04 0.037 8.88 6.85
Total 16.71 9.5 7.9 708 743 72,23 34 8.76

39
40
 Rație de hrană pentru o vacă gestantă(unică)

Valoarea nutritivă a nutrețului Preț Nutreț Kg Norme de hrană Cos

g/kg SU) Lei/k bru t lei
Kg g t
SU UF PDIN/ PDIE/ Ca/ P/ UID
L g g g g L 11 7.6 600 600 61 35 11.5
Kg UF PDIN/ PDIE/ Ca/ P/ UID
SU L g g g g L
0.8 0.7 67 68 9.5 3 1.16 0.2 Fân 7.0 6 4.3 402 408 57 18 6.96 1.4
5 3 uscat 5 8

0.3 0.9 52 66 3.5 2. 1.13 0.1 Siloz 16 4.8 4.3 250 317 16. 12 5.42 0.4
0 0 5 porum 2 8 8
b

Total 10.0 8.7 652 725 73. 30 12.3 1.8

RH 8 0 8 8 8
NH- -0.2 1.1 52 125 16. - 0.88
RH 8 0.
5

41
 Capitolul 9
Determinarea numărului de zile animale furajat
Categ. Specificare I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total zile furajate
de
animale
LUNILE ANULUI Din La
stabulatie pășune
31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
Vaci E.M. 41 40 42 43 44 43 43 44 45 45 46 47
Z.A.F. 1271 1120 1302 1290 1364 1290 1333 1364 1350 1395 1380 1457 8096 7820
Juninci E.M. 5 5 5 5 5 7 8 9 9 9 11 11
Z.A.F. 155 140 155 150 155 210 248 279 270 279 330 341 1271 1441
V.M. E.M. 3 3 5 6 7 5 4 5 6 7 6 5
Z.A.F. 93 84 155 180 217 150 124 155 180 217 180 155 847 1043
T.F. E.M. 8 8 8 9 9 9 9 9 9 9 9 9
12-18 L Z.A.F. 248 224 248 270 279 270 279 279 270 279 270 279 1539 1656
T.F. E.M. 10 10 9 9 9 9 9 9 9 11 12 13
6-12 L Z.A.F. 310 280 279 270 279 270 279 279 270 341 360 403 1902 1718
T.F. E.M. 10 10 9 11 12 13 13 13 13 12 12 13
0-6 L Z.A.F. 310 280 279 330 372 390 403 403 390 372 360 403 2330 1962
T.M. E.M. 4 4 5 10 13 15 15 14 14 11 10 10
0-3 L Z.A.F. 124 112 155 300 403 450 465 434 420 341 300 310 2513 1301
Îngrășat E.M. 8 10 11 11 11 11 10 9 10 12 14 16
Z.A.F 248 280 341 330 341 330 310 279 300 372 420 496 1932 2015

42
 Capitolul 10
Nutreț necesar anual (vara si iarnă) pentru vacă și vacă gestantă cu rație unică

Categoria de animale Tipul nutrețului Zile furajate Cantitate kg/zi furajată Total tone
Vacă Siloz porumb 47 748
Vacă gestantă Fan lucernă 4.7 74.80
Fân 15916 7.05 112.20
Porumb 7.62 121.30
Șrot soia 4.36 69.40
Cretă furajeră 0.025 0.4
Fosfat dicalcic 0.09 1.43

43
 10.1.Necesar de furaje vara

Categoria de animale Tipul nutrețului Zile furajate Cantitate kg/zi furajată Total tone
Tineret taurin 3-6 luni Pajiște șes 4,09 53
Porumb 1301 1,29 1,7
Fosfat dicalcic 0.02 0,03
Tineret taurin 6-12 luni Pajiște de șes 23.2 40
Siloz porumb 33.3 57,21
Porumb 1718 1.05 1,81
Șrot floarea-soarelui 0.34 0,58

Tineret taurin 12-18 Fân natural 4.13 6,84

luni Siloz porumb 1656 6.33 10,48
Porumb 2.17 3,59
Fosfat dicalcic 0.06 0,09

Juninci Pajiște de șes 1441 51.63 74

Fosfat dicalcic 0.02 0,03

44
 10.2 Necesar nutreț iarna
Categoria de animale Tipul nutrețului Zile furajate Cantitate kg/zi furajată Total tone
Siloz de ierburi 19.9 46,37
Tineret taurin 3-6 luni Porumb 2330 1.06 2,47
Șrot floarea soarelui 0.22 0,52
Fosfat dicalcic 0.01 0,02
Siloz porumb 6.33 10,87
Fân natural 2.94 5,05
Tineret taurin 6-12 luni Porumb 1718 1.4 2,40
Șrot floarea-soarelui 0.87 1,50
Fosfat dicalcic 0.02 0,03

Fân natural 4.13 6,84

Siloz porumb 1656 6.33 10,48
Tineret taurin 12-18 Porumb 2.17 3,60
luni Srot floarea-soarelui 0.34 0,56
Fosfat dicalcic 0.06 0,09

Juninci Fân natural 1441 5.94 8,56

Siloz porumb 8.57 12,35
Porumb 1.60 2,30
Șrot floarea -soarelui 0,56 0,80
Fosfat dicalcic 0.02 0,03

45
 Capitolul 11Total nutreț
NUTREȚ TOTAL TONE
Fân 140
Siloz porumb 850
Siloz ierburi 46,37
Șrot floarea-soarelui 3,96
Șrot soia 60,40
Pajiște de șes 167
Porumb 140
Cretă furajeră 0,4
Fosfat dicalcic 1,75

12.Suprafața de teren necesară pentru asigurarea bazei furajere

Nutreț Total tone Producția la ha/tone Suprafața necesară (ha)

Siloz porumb 850 30 17
Siloz ierburi 46,37 17 2,72
Pajiște de șes 167 21 7,95
Porumb boabe 140 10 14
Fân natural 140 6 23,33
Total 65

46
 Capitolul 12

PROIECTAREA NUMĂRULUI DE LOCURI ÎN ADĂPOSTURILE DE

TINERET TAURIN

Numărul de locuri din adăposturile destinate cazării tineretului taurin se stabileşte separat,
pentru fiecare tip de adăpost în care sistemul de întreţinere este diferit şi pentru fiecare categorie
de vârstă. În practică, tineretul taurin este încadrat în următoarele categorii de vârstă: 0-3 luni, 3-6
luni, 6-12 luni, 12-

18 luni, 18-24 luni şi juninci.

Pentru siguranţă, valorile obţinute prin calcul se suplimentează cu cca. 5% în cazul fătărilor
eşalonate şi cu cca. 25% în cazul în care în fermă se practică sistemul de fătări grupate.

Stabilirea numărului de locuri în adăposturile de tineret taurine

1. Pentru viţele 0 - 3 luni:

N% viţele 0-3 luni = (90 / 365) x 100 = 24,65% ⇒ 25%

-în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%):

N viţele 0-3 luni = (10 x (25 + 5)) / 100 = 3 locuri

2. Pentru viţele 3 - 6 luni:

N% viţele 3-6 luni = (90 / 365) x 100 = 24,65% ⇒ 25%

- în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%):

n viţele 3-6 luni = (10 x (25 + 5)) / 100 = 3

3. Pentru viţele 6 - 12 luni:

N% viţele 6-12 luni = (180 / 365) x 100 = 49,31% ⇒ 50%

47
- în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%):

n viţele 6-12 luni = (19x (50 + 5)) / 100 = 11 locuri

4. Pentru viţele 12 - 18 luni:

N% viţele 12-18 luni = (180 / 365) x 100 = 49,31% ⇒ 50%

- în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%):

n viţele 12-18 luni = (16 x (50 + 5)) / 100 = 9 locuri

5. Pentru viţele 18 - 24 luni:

N% viţele 18-24 luni = (180 / 365) x 100 = 49,31% ⇒ 50%

- în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%):

n viţele 18-24 luni = (14 x (50 + 5)) / 100 = 8 locuri

6. Pentru juninci:

N% juninci = (180 / 365) x 100 = 49,31% ⇒ 50%

- în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%):

n juninci = (10x (50 + 5)) / 100 = 6 locuri

7. Pentru tăuraşi 0-3 luni:

N% tăuraşi 0-3 luni = (90 / 365) x 100 = 24,65% ⇒ 25%

- în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%):

n tăuraşi 0-3 luni = (20x (25 + 5)) / 100 = 6 locuri

8. Pentru tăuraşi 3-6 luni:

N% tăuraşi 3-6 luni = (90 / 365) x 100 = 24,65 ⇒ 25 %

- în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%):

n tăuraşi 3-6 luni = (36 x (25 + 5)) / 100 = 11 locuri

48
49
 Capitolul 13 TEHNOLOGIA DE ÎNTREŢINERE ŞI
EXPLOATARE

Întreţinerea reprezintă totalitatea măsurilor tehnice şi organizatorice care vizează

adăpostirea, asigurarea igienei corporale, precum şi a unui regim optim de mişcare pentru
animale, astfel încât principalele operaţiuni tehnologice să se poată realiza în condiţii optime.
Sistemul tehnologic de întreţinere influenţează performanţele productive, rezistenţa la boli şi
activitatea de reproducţie a animalelor.
Astfel în momentul în care se va opta pentru un anumit sistem şi variantă tehnologică de
întreţinere, se vor avea în vedere condiţiile climatice locale, capacitatea fermei, avantajele şi
dezavantajele sistemului sistemului ales, în raport cu posibilităţile de asigurare a cerinţelor
tehnice de exploatare eficientă a vacilor.
Întreţinerea nelegată a vacilor în adăposturi închise.
Această variantă de întreţinere a fost concepută în SUA (1960) şi s-a extins apoi în
Europa şi în alte ţări cu zootehnie dezvoltată. Adăpostul vacilor este prevăzut cu patru pereţi, este
compartimentat şi are uşi largi, glisante, care comunică cu padocul. Vacile au acces liber în
padoc, cu excepţia perioadelor cu timp nefavorabil. În adăpost sunt amenajate trei zone
funcţionale: zona de odihnă, zona de furajare şi zona de mişcare (circulaţie).
Zona de odihnă. Repausul şi odihna vacilor se poate realiza în compartimente cu spaţiu
comun de odihnă sau compartimente cu spaţii individualizate de odihnă. În varianta de întreţinere
cu spaţiu comun de odihnă, zona de odihnă este delimitată de zona de mişcare printr-un prag cu
înălţimea de 15-20 cm.
În zona de odihnă se aşterne un strat gros de paie care se împrospătează de câte ori este
nevoie (calculând un necesar de cca. 3 kg paie/zi/animal). Dimensiunea suprafeţei de odihnă se
calculează astfel încât să se asigure o suprafaţă specifică de 4-5 m2/vacă. Această variantă de
întreţinere a pierdut din popularitate, deoarece spaţiul construit/animal este mai mare, incidenţa
traumatismelor mamare (prin călcare pe uger) este ridicată, iar timpul de odihnă al vacilor este
mai mic datorită deranjului reciproc între animale.
Întreţinerea liberă în adăposturi cu spaţiu individualizat de odihnă este considerată
varianta cu cele mai mari perspective de extindere. Zona de odihnă poate fi situată în funcţie de
capacitatea adăpostului de-a lungul unuia sau a ambilor pereţi longitudinali ai adăpostului, pe axa
centrală a adăpostului - pe două sau patru rânduri.
Pe zona de odihnă se aşterne cu un strat subţire de paie tocate, pleavă de orz, rumeguş sau
nisip care se primeneşte săptămânal. Există şi varianta în care în loc de aşternut se folosesc
covoare de cauciuc sau din material plastic care se igienizează periodic. Cuşeta are lungimea de
2,2-2,3 m şi 1,10 m lăţime. Dimensiunea cuşetei pe lungime poate fi reglată în funcţie de rasă şi
masa corporală a vacilor (pe o distanţă de cca. 60 cm ) cu o bară metalică (opritor de grebăn)

50
montată în partea anterioară a separatoarelor de cuşetă. Aceste reglaje se fac cu scopul de a obliga
animalele ca în momentul în care se ridică să facă un pas înapoi, astfel încât defecarea şi urinarea
să se facă pe zona învecinată (respectiv pe zona de mişcare), iar patul de odihnă se menţine curat.
Zona de furajare poate fi amplasată în partea opusă zonei de odihnă, în faţa cuşetelor de
odihnă de-a lungul unui perete longitudinal, sau pe axa longitudinală a adăpostului. Această zonă
poate fi amplasată şi într-o aripă a adăpostului despărţită de zona de odihnă printr-un perete
prevăzut cu deschideri largi pentru accesul vacilor la ieslea de furajare.
Frontul de furajare (50-65 cm pentru fiecare vacă) este individualizat prin bare metalice şi
prevăzut cu sistem de blocare a capului la iesle. Dacă furajarea este restricţionată, fiecărui animal
trebuie să i se asigure un loc de furajare. În cazul furajării ad libitum, se asigură un loc de furajare
la 2-3 vaci.
Administrarea furajelor de volum se realizează cu ajutorul remorcilor tehnologice sau
transportoare mecanice (iesle mecanică) iar furajele concentrate se administrează restricţionat la
muls. Pe timpul verii, furajele de volum se administrează în padoc, în iesle protejate de copertine.
Zona de circulaţie este situată între zona de odihnă şi zona de furajare, pardoseala zonei de
circulaţie se află mai jos cu 15-20 cm faţă de zona de odihnă. Această zonă trebuie să fie suficient
de largă (minim 3 m) astfel încât să asigure circulaţia facilă a vacilor şi să se evite incomodarea
animalelor aflate în zona de furajare.
În zona de mişcare se amplasează jgheabul de adăpare, unul pentru 20-25 de vaci. În
funcţie de sistemul adoptat pentru evacuarea dejecţiilor, pardoseala zonei de odihnă poate fi
continuă (evacuarea mecanică cu lopata tip “delta” sau cu tractor echipat cu lamă de buldozer)
sau discontinuă, de tip grătar (când evacuarea dejecţiilor se face hidraulic sau mecanic prin
amplasarea în canalele de sub grătare a unor lopeţi mecanice cu fiabilitate mare).
Padocul este construit în continuarea adăpostului şi este compartimentat în aceleaşi număr
de compartimente ca şi adăpostul. În padoc sunt amplasate jgheaburile de furajare pentru
administrarea furajelor pe timpul verii. Întreţinerea liberă a vacilor în adăposturi închise cu spaţiu
individualizat de odihnă asigură condiţii corespunzătoare de microclimat şi confort în timpul
odihnei, cu efecte pozitive asupra capacităţii de exteriorizare a potenţialului productiv al vacilor.

51
52
 CAPITOLUL 14
ORGANIZAREA PRODUCŢIEI

Laptele este considerat un aliment complex datorită compoziţiei chimice şi în acelaşi timp
complet dat fiind faptul că conţine peste 100 de substanţe hrănitoare pentru om, dintre care 20
aminoacizi, 25 vitamine, 45 componente minerale etc.
În ţara noastră există o preocupare permanentă pentru valorificarea tuturor posibilităţilor
de sporire a producţiei de lapte, în vederea asigurării cantităţilor optime pentru hrănirea raţională
a populaţiilor. Pentru realizarea producţiilor de lapte planificate a se obţine este necesar să se
acţioneze în direcţia asigurării tuturor factorilor care influenţează producţia de lapte (individuală
şi totală):
 se vor menţine în exploatare doar vacile care se încadrează în tipul fiziologic
respirator;
 vârsta maximă de exploatare va fi de 7,5 ani (5 lactaţii);
 vârsta de introducere la reproducţie va fi condiţionată de greutatea corporală
(70% din greutate animalelor adulte);
 respectarea repausului mamar de 60 zile;
 asigurarea condiţiilor optime de întreţinere şi hrănire;
 aplicarea sistemului de fătări eşalonate pentru asigurarea ritmicităţii producţiei;
 respectarea tehnologiei de muls;
 asigurarea unui regim de mişcare corespunzător;
 respectarea programului zilnic care duce la crearea unor reflexe condiţionate;
 reducerea la minim a influenţei nefavorabile a factorilor de mediu

53
 Sistemul de muls cuprinde
 sala de muls amplasată în interiorul adăpostului;
 sistem de muls mecanic;
 sală de muls tip tandem 2 x 3;
 mulsul se realizează de două ori pe zi;
 laptele este stocat în tancul de răcire, capacitate 5000 litri;
 dispozitive de identificare automată a vacilor;
 detectarea laptelui mastitic;

Tanc de racire, capacitate 5000litri

54
 Sistemul de muls- Sala de muls de tip TANDEM
Sala are capacitatea de 2x3, dispuse pe doua rânduri.La muls,
vacile sunt așezate una în spatele celeilalte, în poziție paralela față de
mulgător. Boxele pentru vaci, sunt prevăzute cu o ușă de intrare și una
de ieșire, automatizate, iar dimensiunile sunt de 2,4x 0,8 m.În sala de
muls există o alee suplimentară de circulație a vacilor, ceea ce permite
introducerea și evacuarea individuală a vacilor.
Faptul că vacile sunt tratate individual, permite punerea în
valoare a potențialului productiv, întrucât pot supravegheate în
privința vitezei de mulgere și stării de sănătate a ugerului.

55
 Capitolul 15
EFICIENȚA ECONOMICĂ
Analiza performanțelor realizate la nivelul fermei vizează
identificarea și corectarea operativă a deficiențelor care apar pe parcursul
procesului de producție. Pentru operativitate, zilnic, se face compararea unor
indicatori tehnici a performențelor realizate și cele programate, astfel încat
efectul tehnico-productivi analizati la sfarsitul anului sa fie cei proiectati.

În parctica productivă, cel mai ușor de controlat sunt efectele de

reproducție, consumul de concentrate și producția de lapte realizată.

Prin analiza indicilor de reproductie se poate lua rapid decizia de

tratament sau reformare a vacilor infertile.

Avand in vedere ca furajele concentrate se procură în general, prin

cumpărare, la prețuri ridicate, se impune analizarea cantității de concentrate
consumată zilnic și producția totală de lapte obținută. Se estimează
cantitatea de lapte care poate fi obtinută prin furajele de volum
administrate, în funcție de sezon, cantitatea administrată și calitatea acestora și
productia medie zilnică realizată la care participă și concentratele.

Plusul de producție de lapte obținut prin folosirea concentratelor este

economic, daca acest lapte se obține cu un consum de cca. 500-600g
concentrate/kg lapte. Pentru calcularea venitului net total pe vacă si pe ha
cultivat cu nutreturi de volum se va raporta veniturile anuale realizate din
vanzarea laptelui,a vacilor reformate.

56
 Calculul profitului

Venituri Lapte marfă: 6500 l/cap/x40 capetex1,3 leu=338.000 ron/ an

Subvenție vaci : 2000 capx40=80.000 ron/an

Vaci reformă:6x 550kg=3300 ron/an

Vitei (20 capete -6 la îngrășat ) 14 capx600ron =8400 ron/an

Viței la îngrășat -6x 520 kg=3120x 16ron =49.920ron/an

Total venituri : 479.620ron /an

Cheltuieli cu Fân lucernă 140t an/x500 ron t=70.000ron/an

furajul
Prumb siloz: 850 t/an x 200 ron/t = 170.000 ron /an

Siloz ierburi : 48t/an x 150ron /t = 7.200ron /an

Pajiste de ses: 167 t/an x 70 ron/t = 11,690ron/an

Porumb boabe: 140t/an x 700 ron/t = 9.800 ron/an

Srot fl.soarelui: t/an x 900 ron/t = 24543 ron/an

Creta furajera: 0,31t/an x 200 ron/t = 62 ron/an

Alte cheltuieli
Fosfat de calciu: 2,43 t/an x 2500 ron/t = 6075 ron/an
Total cheltuieli cu furajarea=309.440 ron/ferma/an

Fond de salarii(brut) 2 muncitori x1900x12 luni=45.600ron/an

Asistența sanitar-veterinară :80 ron/ capx 40=3.200 ron/an

Consum energie electrică : 3,78Kw/hl lapte x6500hl an=24.570 ron/an

Consum carburanți(motorină) 2,11 l/hl laptex6500hl an= 13.715ron/an

Alte cheltuieli:(IA, piese de schimb, materiale de uz general etc) 98 ron

cap/anx40 capete =3.920 ron/an

Amortismentele: 2000 ron/an

Total Cheltuieli: 309.440 + 45.600+3.200+24.570+13.715+3920+2000

=402.445 ron/an

Costuri aferente producerii a un litru de lapte : 402.445 ron/an :6500 l lapte =0.61 ron/l

Beneficiu 479.620ron /an- 402.445 ron/an =77.175 ron/an

Impozit pe profit :77.175x16/100 =1.234 ron/an

Profit net:77.175-1.234 =64.827 ron/an

57
 Concluzii
Costurile de exploatare în Romania sunt printre cele mai mici din UE, în special
datorită hranei pentru animale, fiind cea mai ieftina din UE, conform unui raport al fermelor
de vaci de lapte din UE realizat pe baza ultimelor date disponibile din rețeaua de date
contabile agricole (RICA) pentru 2013.

România și Bulgaria se numără printre statele membre cu cea mai mică

FNVA/AWU (3 648 EUR, respectiv 4 657 EUR). Venitul net adăugat pe fermă / unitate de
muncă anuală este relativ comparabil pentru aceste două țari, cu toate ca rezultatul se
datorează costurilor scăzute în Romania și datorită creșterii producției și a subvențiilor în
Bulgaria. Costurile factorilor externi sunt semnificativ mai mari în Bulgaria, având ca rezultat
un venit net mai mic. Cu toate acestea, ambele țari rămân sub indicatorii de venit mediu
pentru statele membre ale UE-N13.

Acest lucru poate fi explicat prin diferentele legate de mărimea fermei și a plaților
directe și a subvențiilor (în 2013, plațile directe nu au fost înca pe deplin implementate). În
plus fermele din Romania sunt mici (40 vaci de lapte, în medie), iar productivitatea medie a
muncii este scăzută. La celalalt capat al spectrului, în marile cooperative din Slovacia (240
vaci de lapte, în medie), productivitatea muncii este de asemenea limitată. Chiar și in Malta și
Estonia, unde cantitatea de lapte per unitatea de muncă anuală este cea mai mare dintre statele
membre ale UE-N13, acestea ramane mult sub media UE-15, care este de patru ori mai mare.

Un avantaj competitiv al fermelor din Romania este relația acestora cu existența

unor resurse naturale, cum ar fi disponibilitatea propriei surse de furaje pentru animale, care
reprezinta 54% din totalul furajelor folosite la fermă.

Ferma pe care o deținem are un profit anual de 64.827 RON. Datorită condițiilor
favorabile de care dispunem, dorim ca pe viitor să ne extindem cât mai mult. Un motiv
puternic este dat de creșterea subventiilor pe cap de vaca și creșterea prețului pe litru de lapte.

58
 Bibliografie

1. Vasile Maciuc, Managementul cresterii bovinelor, Iasi, Editura Alfa, 2006;

2. Vasile Ujica si Ioan Gilca, Tehnologia cresterii bovinelor, Iasi, Editura Ion Ionescu de la
Brad, 1994;

3. Stelian Acatincai, Productiile bovinelor, Editia a-2-a , Timisoara, Editura Eurobit, 2004;

4. Ioan Mircea Pop, Petru Halga, Teona Avarvarei, Nutritia si alimentatia animalelor,Iași,
Vol.1+2+3 - 2006

5. http://www.fabricadelapte.ro/stabulatia-libera

6. http://www.scritub.com/

7. http://www.delaval.ro/

8. http://www.brown-swiss.org/

9. http://www.agrinet.ro/

10.https://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/18943-avantajele-si-dezavantajele-
fermelor-de-vaci-de-lapte-din-
romania.html?fbclid=IwAR3b2KBgniJJOgpi2Z_2RFyWw6ltVb0IHZn1LO6c57y-
L1EoP0snJmNxDzs

59