Sunteți pe pagina 1din 50

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ "ION IONESCU DE LA BRAD" IAŞI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT TEHNOLOGIC LA DISCIPLINA CREȘTEREA BOVINELOR

ÎNDRUMĂTOR, Conf.dr.ing. Vasile MACIUC

STUDENŢI, Valentin GAVRIL Ștefan Eugen COSTANDACHE

IAȘI

2012

Tema proiectului:

“ Elaborarea proiectului tehnologic pentru o fermă de vaci de lapte, între inere liberă, cu un efectiv de 150 capete, rasă Holstein-Friză ”

2

CUPRINS

1.Memoriu justificativ

4

 

1.1. Importanţa şi oportunitatea investiţiei

4

1.2. Amplasarea şi descrierea fermei

5

1.3.Caracterizarea rasei

6

2.Organizarea procesului de reproducţie

8

 

2.1

Organizarea reproducţiei

8

2.2

Structura efectivelor

10

2.3.

Structura de vârstă a animalelor tinere

11

2.4

Programarea montelor şi fătărilor

13

2.5

Mișcarea efectivelor

16

2.6.Programarea produc iei de lapte

18

3.Alimentaţia animalelor

22

 

3.1 Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor

22

3.2 Norme de hrană pentru taurine

22

3.3.Stabilirea necesarului de furaje

36

4.Tehnologia de întreţinere şi exploatare

41

 

4.1

Sistemul de întreţinere liberă

41

4.2

Organizarea mulsului

44

5.

Organizarea producţiei

47

5.1

Producţia de lapte

47

6.Rezultate tehnico-economice

48

7.Concluzii și recomandări

49

 

Bibliografie

50

3

Capitolul 1

1.Memoriu justificativ

1.1. Importanţa şi oportunitatea investiţiei

Prin produsele lor, bovinele contribuie la asigurarea unui procent însemnat din hrana populaţiei. Creşterea bovinelor ocupă şi va ocupa locul prioritar în economia producţiei animale. Importanţa creşterii lor este dată de varietatea produselor pe care le furnizează ca produse principale: lapte, carne; produse secundare: piei, gunoi de grajd; subproduse de abator: unghii, coarne, sânge, păr etc. forţă de muncă. Laptele este cel mai important produs, datorită compoziţiei chimice complexe, valorii biologice ridicate şi gradului înalt de digestibilitate. Conţine peste 100 de substanţe necesare organismului uman, din care 20 de aminoacizi, 10 acizi graşi, 25 vitamine şi 45 elemente minerale. Exprimată în calorii, valoare nutritivă a unui litru de lapte este echivalentă cu circa 400 g carne de porc, 750 g carne de viţel, 7-8 ouă, 500 g peşte, 2,6 kg varză, 125 g pâine etc. Deşi producţia de carne furnizată de bovine reprezintă cca. 35-40% din producţia mondială de carne, se estimează o creştere a ponderii acesteia în consumul mondial. Creşterea cerineţelor pentru carne de bovine se explică prin valoarea nutritivă şi dietetică a acesteia. Bovinele furnizează de asemenea şi produse secundare deosebit de valoroase, respectiv peste 90% din pieile folosite în industrie şi 75% din gunoiul de grajd produs de toate speciile. Creşterea bovinelor prezintă importanţă şi prin contribuţia la creşterea eficienţei economice datorită faptului că foloseşte judicios furajele fibroase şi suculente, precum şi toate produsele secundare din producţia vegetală. Creşterea bovinelor este influenţată de un complex de factori naturali şi socio-economici. Se apreciază că pe glob există aproape 1,3 miliarde bovine, cele mai mari concentrări de efective fiind în 6 mari centre importante: America de Nord (S.U.A., Canada, Mexic); Europa şi Asia (China, India); America de Sud (Brazilia, Argentina, Columbia); Africa şi Australia; Orientul apropiat; Oceania. Reducerea efectivelor în ţările dezvoltate se datorează, în principal, intensificării procesului de ameliorare şi perfecţionării metodelor de exploatare, ceea ce a determinat realizarea unor producţii medii şi globale superioare. În Europa, luată în ansamblu, producţia de lapte a crescut cu apropae 50% în ultimii 20 ani. În unele ţări vest europene, pentru a limita creşterea producţiei

4

globale, statul sprijină pe acei fermieri care reduc efectivele de taurine, exploatate pentru lapte. În trecut, în ţara noastră creşterea bovinelor nu s-a bucurat de atenţia cuvenită, deşi existau condiţii deosebit de favorabile. În perioada dintre cele două războaie mondiale, odată cu înfiinţarea I.N.Z. s-au luat o serie de măsuri pentru stimularea creşterii acestei specii. Datele stastistice din 1938 arată că efectivul era de 3.653.000 cap. din care efectivul matcă reprezintă 48,9% asigurând o densitate de 25,2 cap/100 ha teren arabil. Atât densitatea cât şi producţiile realizate pe cap de vacă (965 l lapte) erau cu totul nesatisfăcătoare. În această perioadă majoritatea vacilor erau din rasa locală Sură de stepă. După cel de-al doilea război mondial s-au luat o serie de măsuri care au dus la redresarea creşterii taurinelor, în mod deosebit în fermele de stat.

1.2. Amplasarea şi descrierea fermei

Ferma de vaci de lapte este amplasată la periferia Municipiului Pascani,jude ul Iasi . Am ales aceasta zonă deoarece exista o pia de desfacere bună pentru produsele ob inute în ferm .Terenul a fost achizi ionat la un pre econom în compara ie cu pre ul terenurilor din alte zone. Alegerea judicioasă a terenului pe care se amplasează o fermă de taurine, precum şi sistematizarea raţională a incintei acesteia sunt factori cu implicaţii majore în reducerea costurilor cu investiţia, a cheltuielilor de exploatare a adăposturilor şi a celorlalte construcţii anexe din fermă. Prin amplasare se înţelege dispunerea construcţiilor aferente fermei într-un spaţiu (amplasament geografic) care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii (cerinţe) de ordin economic, tehnologic, tehnico-constructiv şi sanitar-veterinar.

5

1.3.Caracterizarea rasei

Rasa Holstein-Friză

Actualmente, rasa Friză crescută în Europa (cunoscută în trecut sub denumirea de Friză sau Bălţată negru cu alb), poartă denumirea de Holstein- Friză sau Holstein-Friză olandeză.În Olanda rasa Holstein-Friză reprezintă cca. 70% din efectivul total de taurine. Rasa Holstein-Friză se caracterizează printr-o dezvoltare corporală mijlocie spre mare, talia la vaci fiind de 135 cm, iar masa corporală de 650 kg.Are o conformaţie corporală tipică raselor de lapte.Capul este uscăţiv, expresiv; gâtul este relativ lung cu masa musculară mai puţin dezvoltată, cu salba redusă. Trunchiul este larg, potrivit de lung şi destul de adânc. Linia superioară a trunchiului este dreaptă, crupa este lungă largă şi orizontală. Toracele este potrivit de adânc, profund, cu coastele lungi, lăţite, oblice şi puţin arcuite, cu spaţii intercostale mari, iar abdomenul este bine dezvoltat. Ugerul este foarte mare (34 dm2) cu baza de prindere largă, cu extindere anterioară şi posterioară foarte bună, simetric, glandular, cu arborizaţie vasculară foarte evidentă. Mameloanele, de lungime şi grosime mijlocie sunt simetrice ca prindere, egal distanţate între ele, cu direcţie verticală. Membrele sunt relativ scurte, uscăţive, puternice, cu ongloane rezistente. Culoarea robei este bălţată negru cu alb. Pe trunchi apar două zone de culoare albă, una pe trenul anterior (în dreptul grebănului), iar cealaltă pe trenul posterior (în zona crupei), cuprinzând partea inferioară a trunchiului, glanda mamară, parţial coada şi membrele de la genunchi, respectiv de la jaret în jos. Capul este de culoare neagră, cu diferite particularităţi de culoare (stea, brezătură). Mucoasele aparente, ongloanele şi vârful coarnelor sunt de culoare neagră-ardezie.Rasa Holstein-Friză este o rasă cu aptitudini remarcabile pentru producţia de lapte şi performanţe satisfăcătoare pentru producţia de carne. Începând cu anul 1970, în vederea îmbunătăţirii aptitudinilor pentru producţia de lapte, în Olanda se practică infuzia rasei Friză cu rasa Holstein. Vacile hibride obţinute au realizat producţii de lapte cu 18-20% mai mari faţă de rasa Friză, s-a redus conţinutul în grăsime, iar însuşirile ugerului pentru mulsul mecanic s-au îmbunătăţit. În anul 1995, producţia medie înregistrată la întregul efectiv de vaci cuprinse în controlul oficial al producţiei de lapte a fost de 7576 kg lapte/lactaţie, cu 4,44% grăsime şi 3,46% proteină. În ultimii 25 de ani, ca

6

urmare a procesului de selecţie, producţia medie a crescut cu cca. 3000 kg lapte, conţinutul mediu în grăsime cu 0,41%, iar cel de proteină cu 0,13%. Producţia de carne la rasa Holstein-Friză este relativ bună. Tineretul taurin supus procesului de îngrăşare intensivă realizează sporuri medii zilnice de cca. 900 g. Randament la tăiere este de 52-54%. Carnea nu are însuşiri organoleptice şi culinare deosebite, motiv pentru care cerinţele pieţii pentru acest produs sunt reduse. Acest aspect este valabil pentru toate rasele de tip Holstein-Friză crescute în Europa. În unele ţări europene (Olanda, Germania, Belgia, Franţa), pentru îmbunătăţirea calităţilor organoleptice şi culinare ale cărnii, se practică încrucişări între unele vaci şi viţele de rasă Holstein-Friză olandeză cu tauri din rasele de carne. Precocitatea rasei Holstein-Friză este foarte bună, maturitatea morfologică fiind înregistrată la vârsta de cca.4 ani. Viţelele pot fi admise la reproducţie la vârsta de 16-17 luni. Producţia maximă de lapte se înregistrează la lactaţia a IV-a, iar la lactaţia I se realizează peste 70% din nivelul productiv maxim. Longevitatea productivă este redusă, durata medie de exploatare fiind de 3-4 lactaţii, însă nivelul productiv raportat la întreaga viaţă productivă este ridicat (peste 32000 kg lapte). Economicitatea rasei este mult apreciată de crescători, înregistrând un consum specific de 0,9-1 UN/kg lapte, iar indicele somato-productiv (indicele lapte) este de peste 1/8.

7

Capitolul 2

2.Organizarea procesului de reproducţie

2.1 Organizarea reproducţiei

Sistemul de monte şi fătări sezoniere (grupate). Este indicat în acele unităţi care nu dispun de bază furajeră corespunzătoare şi nu au suficiente adăposturi pentru viţei. În acest caz se planifică în aşa fel montele ca fătările să aibă loc în număr mai mare în sezonul II şi III. Astfel, se planifică 40% din fătări în sezonul II (primăvara), 30-35% în sezonul III (vara), iar restul de 25- 30% în celelalte sezoane. În acest caz vacile care au fătat primăvara şi vara dau producţii bune, favorizate de masa verde, iar unităţile nu au greutăţi cu adăpostirea viţeilor. Sistemul de monte şi fătări eşalonate. Când există o bază furajeră bine pusă la corespunzătoare pentru viţei, cel mai indicat este sistemul de programare al fătărilor eşalonate punct, încât să poată asigura raţii echilibrate vacilor gestante şi în lactaţie pe tot timpul anului şi adăposturi uniform tot timpul anului. Printre avantajele acestui sistem, menţionăm: aprovizionarea constantă a populaţiei cu lapte şi produse lactate proaspete; reducerea investiţiilor pentru construcţia de noi adăposturi necesare tineretului, cele existente fiind folosite uniform tot timpul anului.

Programarea introducerii viţelelor la reproducţie

Programarea momentului optim de introducere a viţelelor la reproducţie se bazează pe luarea în considerare a următoarelor elemente: vârsta, dezvoltarea corporală, armonia corporală şi starea generală a animalului, precum şi caracterul fermei, respectiv obiectivul ameliorării privind masa corporală. Vârsta. Introducerea viţelelor la reproducţie se realizează după pubertate, respectiv după ce gonadele sunt dezvoltate complet morfologic şi funcţional. Pubertatea apare, în general, la masculi între 7-12 luni şi la femele între 9-12 luni, cu o variabilitate foarte mare în funcţie de ceilalţi factori, în special de rasă şi de hrănire. Dezvoltarea corporală. Este un element decizional de care trebuie să se ţină seama la programarea introducerii viţelelor la reproducţie. Acestea trebuie

8

să realizeze, faţă de maturitatea corporală, următoarele: 70-75% din greutate, 90-95% din înălţime, 85-90% din lungime şi adâncime, 80-85% din lărgime. Proporţiile corporale şi starea generală a viţelelor. Acestea trebuie să se caracterizeze printr-o bună armonie corporală, să aibă segmentele şi regiunile proporţionate, în special indicele pelvin corespunzător, care poate influenţa în mare măsură parturiţia Caracterul fermei. Programarea introducerii la reproducţie se face diferit în funcţie de caracterul fermei, de obiectivul urmărit în ameliorarea masei corporale pentru fiecare rasă. Astfel, în fermele de elită se recomandă ca la introducerea la reproducţie viţelele să aibă masa corporală de 400-420 kg. Organizarea şi dirijarea inseminării (însămânţării sau montei) la vaci şi viţele necesită soluţionarea următoarelor acţiuni: stabilirea termenului optim de inseminare; urmărirea şi depistarea vacilor şi viţelelor în călduri; alegerea momentului optim de inseminmare, a sistemului de reproducţie şi executarea inseminării. Stabilirea mărimii optime a repausului după gestaţie ("serviceperiod") are o semnificaţie deosebită, deoarece influenţează nemijlocit capacitatea reproductivă (fertilitatea) taurinelor şi nivelul productiv pe parcursul lactaţiei respective. De aceea, este necesar ca mărimea repausului de gestaţie să nu se stabilească arbitrar, ci luând în considerare o serie de factori: involuţia uterină, vârsta, nivelulproductiv, starea de întreţinere şi sănătate, particularităţile reproducţiei (uşurinţa fecundării şi fătării, integritatea funcţională a aparatului de reproducţie etc.). Urmărirea femelelor în călduri. Pentru urmărirea vacilor şi viţelelor în călduri se folosesc o serie de mijloace: planul individual de însămânţări şi fătări; graficul de urmărire zinică a ciclurilor de călduri; calendarele de reproducţie şi "tăbliţa tehnologică". Depistarea vacilor şi viţelelor în călduri. La stabilirea timpului optim de depistare a căldurilor trebuie să se pornească de la faptul că durata căldurilor este scurtă (în medie 18 ore), că peste 1/3 din vaci manifestă călduri mai scurte de 12 ore şi că manifestarea căldurilor se face mai ales între orele 0-6 şi seara târziu. Incidenţa depistării diurne a căldurilor diferă astfel: 58% dimineaţa, 28% la prânz şi 49% după amiază. Incidenţa maximă a detectării căldurilor se obţine când se realizează trei observaţii pe zi, a câte 30 minute fiecare, dar rezultate bune se înregistrează şi la două observaţii pe zi, de câte 30 minute, efectuate dimineaţa devreme şi seara târziu, în afara perioadelor de hrănire şi de muls, care diminuează manifestarea lor. Felul, momentul şi condiţiile inseminării. Monta stimulează în mai mare măsură secreţia de ocitocină, care favorizează transportul spermei spre oviduct, decât însămânţarea artificială. Momentul însămânţării, în raport cu începutul estrului, condiţionează reuşita inseminării. Cea mai mare fecunditate se realizează atunci când inseminarea are loc la mijlocul estrului (83%), diminuând

9

apoi (73% la sfârşitul estrului, 63% la 6 ore după sfârşitul estrului, 12-18% după 24-36 ore, iar la 48 ore fecunditatea devine nulă). De asemenea, se înregistrează o fecunditate scăzută şi în cazul în care inseminarea are loc la începutul estrului

(44%).

Însămânţarea artificială prezintă numeroase avantaje: maximizează progresul genetic prin utilizarea celor mai buni tauri; stimulează acţiunea de testare a taurilor; previne transmiterea unor boli (trichomonoza, vibrioza, bruceloza etc.); permite sincronizarea căldurilor; reduce cheltuielile ocazionate de întreţinerea taurilor. Femelele descoperite în călduri trebuie însămânţate la momentul optim, dar adesea nu se ştie începutul căldurilor. Ca urmare pentru sporirea şansei de reuşită, în fermele de producţie se recomandă executarea a două însămânţări la intervale de 10-12 ore. Materialul seminal se controlează periodic în timpul păstrării, pentru a-l elimina pe cel necorespunzător.

2.2 Structura efectivelor

Stabilirea structurii efectivului se bazează pe necesitatea asigurării efectivelor din categorii inferioare de vârstă, pentru înlocuirea animalelor care ies din categoria imediat superioară.

Stabilirea structurii efectivului se bazează pe urmatoarele date:

direcţia de specializare;

efectivul de vaci existent la începutul unui an;

procentul de creştere a efectivului de vaci ;

procentul anual de reformă la vaci;

STABILIREA STRUCTURII EFECTIVULUI DE TAURINE

CATEGORIA

DE ANIMALE

DATE DE

CALCUL

FECTIVUL

RULAT

VIEZA DE

RULARE

EFECTIVUL

MEDIU

PROGRAMAT

STR%

Vaci de lapte

10

Juninci gestante Vi ele montate Tineret femel>18 luni Tineret femel 12-18 luni Tineret femel 6-12
Juninci gestante
Vi ele montate
Tineret
femel>18 luni
Tineret femel
12-18 luni
Tineret femel
6-12 luni
Tineret femel
0-6 luni
Tineret mascul
0-3 luni
Tineret la
îngrășat
Total

2.3. Structura de vârstă a animalelor tinere

(Însămân area artificială la 20 de luni)

   

Vârsta în

Luna când vor trece în categoria superioară de vârstă

Luna în care se programează la montă

Categoria de

animale

Efectivul

(cap.)

luna

ianuarie

 

7

6luni

Ianuarie

x

Tineret femel

6

5luni

Februarie

x

6

4luni

Martie

 

(0-6 luni)

x

6

3luni

April

x

 

6

2luni

Mai

x

6

1 lună

Iunie

x

 

5

12luni

Ianuarie

Septembrie

Tineret femel

5

11luni

Februarie

Octombrie

5

10luni

Martie

Noiembrie

(6-12 luni)

5

9luni

April

Decembrie

 

5

8luni

Mai

Ianuarie

4

7luni

Iunie

Februarie

 

5

18luni

Ianuarie

Martie

Tineret femel

4

17luni

Februarie

April

(12-18 luni)

4

16luni

Martie

Mai

4

15luni

April

Iunie

4

14luni

Mai

Iulie

4

13luni

Iunie

August

Tineret femel

4

20luni

Ianuarie

Ianuarie

(>18luni)

3

19luni

Februarie

Februarie

11

Tineret mascul

6

3luni

Ianuarie

x

(0-3luni)

6

2luni

Februarie

x

6

1luna

Martie

x

12

2.4 Programarea montelor şi fătărilor

Monta prezintă puţine avantaje (se asigură o fecunditate mai mare), dar multiple neajunsuri, faţă de însămânţările artificiale. Se pot întâlni două metode de montă: liberă (taurii stau împreună cu vacile, montându-le pe cele în călduri) şi dirijată (monta se face sub supravegherea omului, la standul de montă). Întrucât cele mai mari neajunsuri le prezintă monta liberă, se recomandă ca aceasta să fie, pe cât posibil, evitată şi să se practice monta dirijată. Femelele în călduri se examinează clinic (aspectul mucusului) pentru depistarea cervicitelor şi metritelor. Cele sănătoase se dirijează spre standul de montă. Trebuie să se respecte normele de protecţia muncii în perioada pregătitoare şi în timpul montei.Durata medie a gestaţiei este de 283 zile, înregistrând variaţii cuprinse între 278-290 zile, determinate de o serie de factori (rasă, vârstă, sexul şi numărul produşilor la fătare, condiţii de hrănire şi întreţinere etc.). Fătarea reprezintă un ansamblu de acte fiziologice, care cad sub incidenţa factorilor neuro-hormonali, metabolici, fizici şi imunologici, ce provoacă trecerea produsului de concepţie din mediul intern în cel extern şi constituie unul din cele mai importante evenimente ale activităţii de reproducţie la vacă. Pregătirea pentru fătare începe cu cel puţin 10 zile înainte de împlinirea termenului. Apropierea fătării este marcată de unele semne caracteristice:

abdomenul se lasă mult în partea dreaptă şi scobitura flancului se adânceşte; ligamentele sacro-iliace se relaxează şi apar scobituri de o parte şi de alta a cozii; sacrumul se înfundă iar coada îsi pierde rigiditatea; ugerul se tumefiază iar mameloanele se umplu cu colostru devenind adesea divergente. Parturiţia poate avea loc în adăpost sau în maternitate şi, incidental, la păşune. Capacitatea maternităţii se corelează cu efectivul-matcă şi programarea fătărilor, necesitând existenţa unui număr de trei compartimente funcţionale separate, care să permită aplicarea principiului "totul plin, totul gol", respectiv un loc pentru 10-12 vaci.

13

Popularea şi depopularea trebuie să se realizeze după grafic, care se întocmeşte în funcţie de frecvenţa fătărilor şi numărul de locuri existente (popularea 1-2 zile, staţionarea în maternitate 15 zile înainte şi 15 zile după fătare, depopularea o zi, curăţenia mecanică două zile, dezinfecţia şi repausul 3- 5 zile).

luna

decembrie a fiecărui an, având valabilitate pentru anul care urmează. Pentru întocmirea planului de montă şi fătări trebuie să se ţină cont de urmatoarele date:

Întocmirea

planului

individual

de

montă

şi

fătări

are

loc

în

- efectivele de vaci, junici şi viţele existente la sfârşitul anului, structurat pe stări fiziologice;

- efectivul de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe luni, în vederea stabilirii momentului programării la montă;

- vârsta programată la montă a tineretului (20luni)

- durata service-period-ului (90 zile);

- procentul de fecunditate (95%);

- procentul de reformă la vaci ;

- procentul de natalitate (90%);

- raportul între sexe (1:1);

- sistemul de fătări adoptat (eşalonat);

Plan de montă și fătări:

Efectiv = 150 capete;

Lacta ie-gesta ie = 83% =125 capete;

Repaus mamar = 17% =25 capete;

Diferite stadia de gesta ie = 55 %= 83 capete;

Fătate + montate = 45 % = 67 capete.

14

Programul de montă şi fătări la taurine

   

Specificare

 

Luni calendaristice

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

TOTAL

   

-gestante

           

15

14

14

13

13

14

83

AN PRECEDENT

-montate

           

-

-

-

12

12

10

34

Vaci

-fătate

           

-

-

-

12

11

10

33

-propuse pt. reformă

           

-

-

-

1

-

1

2

-negestante

           

-

-

-

-

-

-

-

Juninci gestante

           

4

2

4

3

3

1

17

Viţele

-montate

           

-

-

-

4

3

3

10

-nemontate

           

-

-

-

-

-

-

-

 

MONTE

 
 

-monta I

10

11

8

16

16

15

16

14

12

15

14

13

160

-monta II

1

-

1

2

-

2

-

-

3

1

-

-

10

Vaci

TOTAL

11

11

9

18

16

17

16

14

15

16

14

13

170

-negestante la control

1

1

-

1

-

2

-

-

1

1

-

-

7

-reforme din negestante

1

-

-

1

-

1

-

-

-

-

-

-

3

 

-monta I

3

3

5

2

3

2

3

4

3

5

4

4

41

-monta II

1

-

-

2

1

2

1

-

2

-

1

1

11

AN CURENT

Viţele

TOTAL

4

3

5

4

4

4

4

4

5

5

5

5

52

-negestante la control

-

-

-

2

-

1

-

-

1

-

-

-

4

-reforme din negestante

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

 

Vaci

15

14

14

13

13

14

12

12

10

11

11

9

148

Fătări

Juninci

4

2

4

3

3

1

4

3

3

4

3

5

39

 

TOTAL

19

16

18

16

16

15

16

15

13

15

14

14

187

 

-reforme din fătări

1

-

1

-

2

-

-

1

-

-

1

-

6

 

Viţei masculi

9

8

9

8

7

8

7

7

6

8

7

7

91

Produşi

Viţele

10

8

9

8

9

7

9

8

7

7

7

7

96

obţinuţi

TOTAL

19

16

18

16

16

15

16

15

13

15

14

14

187

Pierderi

-

-

1

-

-

-

-

-

1

-

-

-

2

Reformă vaci din fătări

-

-

-

1

-

1

1

-

1

-

2

-

6

 

Total reforme vaci (din fătări şi negestante)

-

-

-

1

-

1

2

-

1

1

2

1

9

15

2.5 Mișcarea efectivelor

16

Mişcarea lunară a efectivelor de taurine

Nr.

 

Efectiv

 

LUNILE ANULUI

 

Categoria

                         

crt.

01. 01

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Efectiv 31.

12

1

Vaci

150

+4 =154

+2=156

+4= 160

+3= 163

+3=165

+1=166

+4=169

+3=170

+3=173

+4=176

+3=178

+5=181

180

-0=154

-0 =156

-0=160

-1 =162

-0=165

-1=165

-2=167

-0=170

-1=172

-1=175

-2=176

-1=180

2

Juninci

17

+0=17

+0=13

+0=11

+4=11

+3=11

+3=11

+4=14

+3=13

+5=15

+4=16

+4=16

+4=17

12

-4=13

-2=11

-4=7

-3=8

-3=8

-1=10

-4=10

-3=10

-3=12

-4=12

-3=13

-5=12

3

Viţele montate

10

+4=14

+3=13

+5=15

+2=14

+4=14

+3=14

+4=13

+4=15

+4=15

+5=17

+5=18

+5=19

15

-4=10

-3=10

-3=12

-4=10

-3=11

-5=9

-2=11

-4=11

-3=12

-4=13

-4=14

-4=15

4

Tineret femel

25

+5=30

+5=30

+5=31

+5=32

+5=33

+4=33

+7=36

+6=37

+6=38

+6=39

+6=40

+6=41

37

12-18 luni

-5=25

-4=26

-4=27

-4=28

-4=29

-4=29

-5=31

-5=32

-5=33

-5=34

-5=35

-4=37

5

Tineret femel

29

+7=36

+6=37

+6=38

+6=39

+6=40

+6=41

+9=46

+8=47

+9=50

+8=52

+7=53

+8=55

49

6-12 luni

-5=31

-5=32

-5=33

-5=34

-5=35

-4=37

-7=39

-6=41

-6=44

-6=46

-6=47

-6=49

6

Tineret femel

37

+9=46

+8=47

+9=50

+8=52

+7=53

+8=55

+7=56

+7=54

+6=52

+8=51

+7=50

+7=50

42

0-6 luni

-7=39

-6=41

-6=44

-6=46

-6=47

-6=49

-9=47

-8=46

-9=43

-8=43

-7=43

-8=42

7

Tineret mascul

18

+9=27

+8=35

+9=44

+8=52

+7=50

+8=50

+7=48

+7=47

+6=46

+8=46

+7=46

+7=46

40

0-3 luni

-0=27

-0=35

-0 =44

-9=43

-8=42

-9=41

-8=40

-7=40

-8=38

-7=39

-7=39

-6=40

 

Taurine la îngrășat (recondi ionat)

 

+0 =23

+0 =23

+0 =23

+1 =24

+0 =24

+1 =25

+2=26

+0=26

+1=27

+1 =26

+2=28

+1=28

 

8

23

-0 =23

-0 =23

-0 =23

-0 =24

-0 =24

-1=24

-0 =26

-1=25

-2=25

-0=26

-1=27

-1=27

27

 

Total

316

 

402

17

2.6.Programarea produc iei de lapte

Producţia de lapte este influenţată de o multitudine de factori, dintre care menţionăm : rasa, structura de vârstă a efectivului de vaci, sistemul de fătări adoptat, durata unei lactaţii, condiţiile de întreţinere, etc. Deoarece producţia de lapte este neuniformă în decursul perioadei de lactaţie, programarea pe luni şi trimestre se poate face utilizând diferite metode cum ar fi : metoda curbei de lactaţie, metoda producţiei medii zilnice pe luni de lactaţie. Curba de lactaţie reprezintă o modalitate practică de urmărire şi ilustrare a evoluţiei producţiei de lapte pe parcursul lactaţiei vacilor. În mod obişnuit, prin curba de lactaţie se înţelege reprezentarea grafică a evoluţiei producţiei medii zilnice, pe perioada de control cronologică, având ca punct de plecare momentul declanşării fiziologice a lactaţiei, deci fătarea. Cu privire la lungimea curbei de lactaţie, se consideră ca abateri curbele care se întind pe o durată mai scurtă de 260 de zile şi cele care depăşesc 305 zile de lactaţie. Pentru primipare estimarea producţiei potenţiale de lapte se face la începutul celei de-a 8-a luni de gestaţie, când juninca, conform tehnologiei, trebuie să ocupe loc în grajdul de vaci (înainte şi după perioada de maternitate) şi să beneficieze de o hrănire la nivelul producţiei maxime de lapte (evidenţiată prin vârful curbei lactaţiei potenţiale). În situaţia în care nu se cunoaşte originea şi deci performanţele productive ale ascendenţilor, la toate primiparele în cauză producţia de lapte pe lactaţie normală se estimează ca egală cu 70% din producţia medie de lapte pe fermă.

18

Mişcarea efectivului de vaci pe luni de lactaţie

   

LUNILE DE LACTAŢIE

   

Efectiv

 

Lunile

 

Total

la

%

anului

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

vaci în

lactaţie

începutul

lunii

Vaci în

lactaţie

IAN

19

10

11

12

10

12

12

14

13

13

126

154

81,8

FEBR

16

19

10

11

12

10

12

12

14

13

129

156

82,7

MART

18

16

19

10

11

12

10

12

12

14

134

160

83,7

APRIL

16

18

16

19

10

11

12

10

12

12

136

162

83,9

MAI

16

16

18

16

19

10

11

12

10

12

140

165

84,8

IUN

15

16

16

18

16

19

10

11

12

10

143

165

86,6

IUL

16

15

16

16

18

16

19

10

11

12

149

167

89,2

AUG

15

16

15

16

16

18

16

19

10

11

152

170

89,4

SEPT

13

15

16

15

16

16

18

16

19

10

154

172

89,5

OCT

15

13

15

16

15

16

16

18

16

19

159

175

90,8

NOV

14

15

13

15

16

15

16

16

18

16

154

176

87,5

DEC

14

14

15

13

15

16

15

16

16

18

152

180

84,4

19

Programarea producţiei lunare de lapte după metoda curbei de lactaţie 25 kg lapte/zi

 

Lunile de lactaţie

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

 

LUNILE

% din producţia medie

12,0

14,5

13,5

12,5

10,5

10,0

9,0

8,0

6,0

4,0

TOTAL

ANULUI

(hl)

PRODUCŢIA DE LAPTE pe lună/vacă (hl)

9,15

11,06

10,29

9,53

8,01

7,625

6,86

6,1

4,58

3,05

IAN

EFECTIV (cap)

19

10

11

12

10

12

12

14

13

13

126

PRODUCŢIA (hl)

173,85

110,6

113,19

114,36

80,1

91,5

82,32

85,4

59,54

39,65

950,51

FEBR

EFECTIV (cap)

16

19

10

11

12

10

12

12

14

13

129

PRODUCŢIA (hl)

146,4

210,14

102,9

104,83

96,12

76,25

82,32

73,2

64,12

39,65

995,93

MART

EFECTIV (cap)

18

16

19

10

11

12

10

12

12

14

134

PRODUCŢIA (hl)

164,7

176,96

195,51

95,3

88,11

91,5

68,6

73,2

54,96

42,7

1051,54

APRILIE

EFECTIV (cap)

16

18

16

19

10

11

12

10

12

12

136

PRODUCŢIA (hl)

146,4

199,08

164,64

181,07

80,1

83,87

82,32

61

54,96

36,6

1090,04

MAI

EFECTIV (cap)

16

16

18

16

19

10

11

12

10

12

140

PRODUCŢIA (hl)

146,4

176,96

185,22

152,48

152,19

76,25

75,46

73,2

45,8

36,6

1120,56

20

IUN

EFECTIV (cap)

15

16

16

18

16

19

10

11

12

10

143

PRODUCŢIA (hl)

137,25

176,96

164,64

171,54

128,16

144,87

68,6

67,1

54,96

30,5

1144,58

IUL

EFECTIV (cap)

16

15

16

16

18

16

19

10

11

12

149

PRODUCŢIA (hl)

146,4

165,9

164,64

152,48

144,18

122

130,34

61

50,38

36,6

1173,92

AUG

EFECTIV (cap)

15

16

15

16

16

18

16

19

10

11

152

PRODUCŢIA (hl)

137,25

176,96

154,35

152,48

128,16

137,25

109,76

115,9

45,8

33,55

1191,46

SEPT

EFECTIV (cap)

13

15

16

15

16

16

18

16

19

10

154

PRODUCŢIA (hl)

118,95

165,9

164,64

142,95

128,16

122

123,48

97,6

87,02

30,5

1181,2

OCT

EFECTIV (cap)

15

13

15

16

15

16

16

18

16

19

159

PRODUCŢIA (hl)

137,25

143,78

154,35

152,48

120,15

122

109,76

109,8

73,28

57,95

1180,8

NOV

EFECTIV (cap)

14

15

13

15

16

15

16

16

18

16

154

PRODUCŢIA (hl)

128,1

165,9

133,77

142,95

128,16

114,37

109,76

97,6

82,44

48,8

1151,85

DEC

EFECTIV (cap)

14

14

15

13

15

16

15

16

16

18

152

PRODUCŢIA (hl)

128,1

154,84

154,35

123,89

120,15

122

102,9

97,6

73,28

54,9

1132,01

 

PRODUCŢIA ANUALĂ DE LAPTE (hl)

 

13364,4

21

Capitolul 3

3.Alimentaţia animalelor

3.1 Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor

3.2 Norme de hrană pentru taurine

Greut

corp.

(kg)

UFL/

UFC

PDI

(g)

Categoria

Ca (g)

P (g)

SU (g)

UIDL

Vaci lapte

Juninci + viţele 18-20 luni

Viţele 12-18 luni

Viţele 6-12 luni

Viţele 3-6 luni

22

Valoarea nutritivă a nutreţurilor folosite în calculul raţiilor la taurine

Conţinut/kg Felul nutreţului SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Pre /k (kg) g
Conţinut/kg
Felul nutreţului
SU
UFL
PDIN
PDIE
Ca
P
UIDL
Pre /k
(kg)
g

23

Norme de hrană pentru vaci de lapte, greutatea 600 kg,

Producţia medie de 25 litri lapte (4 % grăsime)

Specificare

UFL

PDI

(g)

Ca

(g)

P

(g)

SU

(g)

UIDL

Vaci de lapte,600 kg cu 4 % grăsime

Gestante,luna a VIII-a

Gestante,luna a IX-a

24

Raţie de hrană pentru o vacă de 600kg, 25 kg lapte, 4% grăsime ( ra ie uni)

VALOAREA NUTRITIVA A NUTRETURILOR g/kgSU NORME DE HRANĂ g/Kg SU Pret Cost lei lei/kg NUTRET
VALOAREA NUTRITIVA A NUTRETURILOR
g/kgSU
NORME DE HRANĂ g/Kg SU
Pret
Cost lei
lei/kg
NUTRET
KgSU
UFL
PDIN
PDIE
Ca
P (g)
UIDL
Kg B
KgSU
UFL
PDIN
PDIE
Ca (g)
P (g)
UIDL
(g)
(g)
(g)
(g)
(g)

25

Raţie de hrană pentru o vacă în luna a 8-a de gestaţie

VALOAREA NUTRITIVA A NUTRETURILOR g/kgSU

     

NORME DE HRANĂ g/Kg SU

   

NUTRET

               
             

Pret

               

Cost

KgSU

UF

PDI

PDI

Ca

P (g)

UID

lei/k

Kg B

KgS

UFL

PDI

PDIE

Ca

P (g)

UID

lei

L

N (g)

E (g)

(g)

L

g

U

N (g)

(g)

(g)

L

26

Raţie de hrană pentru o vacă în luna a 9-a de gestaţie

VALOAREA NUTRITIVĂ A NUTREŢURILOR g/Kg SU NORME DE HRANA g/Kg SU Pret NUTRET Cost Kg
VALOAREA NUTRITIVĂ A NUTREŢURILOR
g/Kg SU
NORME DE HRANA g/Kg SU
Pret
NUTRET
Cost
Kg SU
UFL
PDIN
PDIE
Ca
P(g)
UIDL
lei/kg
Kg B
Kg SU
UFL
PDIN
PDIE
Ca(g)
P(g)
UIDL
lei
(g)
(g)
(g)
(g)
(g)

27

Norme de hrană pentru viţele de 0-6 luni, greutatea 150 kg, spor mediu zilnic 800 g/zi

Specificare

Cerinţe

pentru întreţinere

UFL

PDI

(g)

Ca

(g)

P

(g)

28

SU

(g)

UIDL

Raţie unică folosită în alimentaţia viţelelor de 0-6 luni, greutatea 150 kg, spor mediu zilnic 800 g/zi

VALOAREA NUTRITIVĂ A NUTREŢURILOR g/Kg SU NORME DE HRANA g/Kg SU Kg SU UFL PDIN
VALOAREA NUTRITIVĂ A NUTREŢURILOR
g/Kg SU
NORME DE HRANA g/Kg SU
Kg SU
UFL
PDIN
PDIE
Ca
P(g)
UIDL
Pret
NUTRET
Kg B
Kg SU
UFL
PDIN
PDIE
Ca(g)
P(g)
UIDL
Cost
(g)
(g)
(g)
lei/kg
(g)
(g)
lei

29

Norme de hrană pentru viţele de 6-12 luni, greutatea 251 kg,

spor mediu zilnic 800 g/zi

Specificare

Cerinţe pentru întreţinere

UFL

PDI

(g)

Ca

(g)

P

(g)

30

SU

(g)

UIDL

Raţie unică folosită în alimentaţia viţelelor de 6-12 luni, greutatea 251 kg, spor mediu zilnic 800 g/zi

VALOAREA NUTRITIVĂ A NUTREŢURILOR g/Kg SU

     

NORME DE HRANA g/Kg SU

   

Kg SU

UFL

PDIN

PDIE

Ca

P(g)

UIDL

Pret

NUTRET

Kg B

Kg

UFL

PDIN

PDIE

Ca(g)

P(g)

UIDL

Cost

(g)

(g)

(g)

lei/kg

SU

(g)

(g)

lei

31

Norme de hrană pentru viţele de 12-18 luni, greutatea 395 kg,

spor mediu zilnic 300 g/zi

Specificare

UFL

PDI

Ca

P

SU

UIDL

(g)

(g)

(g)

(g)

32

Raţie unică folosită în alimentaţia viţelelor de 12-18 luni, greutatea 395 kg, spor mediu zilnic 300 g/zi

VALOAREA NUTRITIVĂ A NUTREŢURILOR g/Kg SU

     

NORME DE HRANA g/Kg SU

   

Kg

UFL

PDIN

PDI

Ca

P(g)

UID

Pret

NUTRET

 

Kg

UFL

PDIN

PDI

Ca(g

P(g)

UID

Cost

SU

(g)

E

(g)

L

lei/kg

Kg

SU

(g)

E (g)

)

L

lei

(g)

B

             

33

Norme de hrană pentru juninci şi viţele de 18-20 luni,

greutatea 450 kg, spor mediu zilnic 500 g/zi

Specificare

UFL

PDI

(g)

Ca

(g)

P

(g)

Cerinţe pentru întreţinere

34

SU

(g)