UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ "ION IONESCU DE LA BRAD" IAŞI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT TEHNOLOGIC LA DISCIPLINA CREȘTEREA BOVINELOR

ÎNDRUMĂTOR,
Conf.dr.ing. Vasile MACIUC
STUDENŢI,
BODOAGA RAMONA-ELENA
LOVIN BIANCA

IAȘI
2018
 Tema proiectului:

“ Elaborarea proiectului tehnologic pentru o fermă de vaci de lapte,

întreținere liberă, cu un efectiv de 35 capete, rasă Bălțată românească ”

CUPRINS

1.Memoriu justificativ........................................................................................4
1.1. Importanţa şi oportunitatea investiţiei........................................................4
1.2. Amplasarea şi descrierea fermei................................................................5
1.3.Caracterizarea rasei......................................................................................7
2.Organizarea procesului de reproducţie.........................................................9
2.1 Organizarea reproducţiei.............................................................................9

2
 2.2 Structura efectivelor...................................................................................11
2.3. Structura de vârstă a animalelor tinere.....................................................13
2.4 Programarea montelor şi fătărilor.............................................................14
2.5 Mișcarea efectivelor..................................................................................17
2.6.Programarea producției de lapte................................................................19
3.Alimentaţia animalelor..................................................................................23
3.1 Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor................................23
3.2 Norme de hrană pentru taurine..................................................................28
3.3.Stabilirea necesarului de furaje..................................................................42
4.Tehnologia de întreţinere şi exploatare........................................................47
4.1 Sistemul de întreţinere liberă.....................................................................47
4.2 Organizarea mulsului.................................................................................50
5. Organizarea producţiei................................................................................54
5.1 Producţia de lapte......................................................................................54
6.Rezultate tehnico-economice.........................................................................55
7.Concluzii și recomandări..............................................................................56
Bibliografie........................................................................................................57

Capitolul 1
1.Memoriu justificativ

1.1. Importanţa şi oportunitatea investiţiei

Prin produsele lor, bovinele contribuie la asigurarea unui procent

însemnat din hrana populaţiei. Creşterea bovinelor ocupă şi va ocupa locul
3
prioritar în economia producţiei animale. Importanţa creşterii lor este dată de
varietatea produselor pe care le furnizează ca produse principale: lapte, carne;
produse secundare: piei, gunoi de grajd; subproduse de abator: unghii, coarne,
sânge, păr etc. forţă de muncă.
Laptele este cel mai important produs, datorită compoziţiei chimice
complexe, valorii biologice ridicate şi gradului înalt de digestibilitate. Conţine
peste 100 de substanţe necesare organismului uman, din care 20 de aminoacizi,
10 acizi graşi, 25 vitamine şi 45 elemente minerale. Exprimată în calorii,
valoare nutritivă a unui litru de lapte este echivalentă cu circa 400 g carne de
porc, 750 g carne de viţel, 7-8 ouă, 500 g peşte, 2,6 kg varză, 125 g pâine etc.
Deşi producţia de carne furnizată de bovine reprezintă cca. 35-40% din
producţia mondială de carne, se estimează o creştere a ponderii acesteia în
consumul mondial. Creşterea cerineţelor pentru carne de bovine se explică prin
valoarea nutritivă şi dietetică a acesteia.
Bovinele furnizează de asemenea şi produse secundare deosebit de
valoroase, respectiv peste 90% din pieile folosite în industrie şi 75% din gunoiul
de grajd produs de toate speciile. Creşterea bovinelor prezintă importanţă şi prin
contribuţia la creşterea eficienţei economice datorită faptului că foloseşte
judicios furajele fibroase şi suculente, precum şi toate produsele secundare din
producţia vegetală.
Creşterea bovinelor este influenţată de un complex de factori naturali şi
socio-economici. Se apreciază că pe glob există aproape 1,3 miliarde bovine,
cele mai mari concentrări de efective fiind în 6 mari centre importante: America
de Nord (S.U.A., Canada, Mexic); Europa şi Asia (China, India); America de
Sud (Brazilia, Argentina, Columbia); Africa şi Australia; Orientul apropiat;
Oceania.
Reducerea efectivelor în ţările dezvoltate se datorează, în principal,
intensificării procesului de ameliorare şi perfecţionării metodelor de exploatare,
ceea ce a determinat realizarea unor producţii medii şi globale superioare. În
Europa, luată în ansamblu, producţia de lapte a crescut cu apropae 50% în
ultimii 20 ani. În unele ţări vest europene, pentru a limita creşterea producţiei
globale, statul sprijină pe acei fermieri care reduc efectivele de taurine,
exploatate pentru lapte.
În trecut, în ţara noastră creşterea bovinelor nu s-a bucurat de atenţia
cuvenită, deşi existau condiţii deosebit de favorabile. În perioada dintre cele
două războaie mondiale, odată cu înfiinţarea I.N.Z. s-au luat o serie de măsuri
pentru stimularea creşterii acestei specii. Datele stastistice din 1938 arată că
efectivul era de 3.653.000 cap. din care efectivul matcă reprezintă 48,9%
asigurând o densitate de 25,2 cap/100 ha teren arabil. Atât densitatea cât şi
producţiile realizate pe cap de vacă (965 l lapte) erau cu totul nesatisfăcătoare.
În această perioadă majoritatea vacilor erau din rasa locală Sură de stepă.
După cel de-al doilea război mondial s-au luat o serie de măsuri care au dus la
redresarea creşterii taurinelor, în mod deosebit în fermele de stat.
4
 1.2. Amplasarea şi descrierea fermei

Ferma este situata in comuna Ruginoasa sat Rediu judrtul Iasi si este
amplasata la o distanta de 650 m de drumul judetean DJ 28A si este impartita in
doua subunitati:Ferma vegetala si Ferama zootehnica ,ambele situandu-se la o
distanta una de cealalta de 200 m.
Ferma este amplasata pe 15 000 m patrati fiind formata din adapostul propriu-
zis ce are o capacitate de 35 capete bovine adulte in stabulatie libera ,dar care
este prevazut cu 4 anexe :
-o anexa pentru pastrarea si depozitarea laptelui in tanc de racire .
-o alta pentru amestecarea si prepararea nutreturilor concentrate.
-una pentru cresterea tineretului bovin.
-si una pentru personalul ingrijitor.
Ferma are in componenta sa un fanar cu o capacitate de 20 000 baloti
dreptunghiulari ,un spatiu de depozitare a nutretului insilozat.
Ferma dispune in acest moment de un numar de 35 bovine adulte din rasa
Baltata Romaneasca achizitionate de la Statiunea de Cercetare pentru cresterea
bovinelor -Tg Mures in anul 2006 ,doi tauri din rasa Simmental si 16 vitei de
pana la varsta de 6 luni.

Pereţii exteriori, construiţi din zidărie uşoară, satisfac cerinţele cu

referire la: rezistenţă fizică, rezistenţă la foc, agenţi chimici şi fizici (inclusiv
agenţii utilizaţi în procesul decontaminării) şi, prin tencuirea în interiorul
grajdului, prezintă un grad acceptabil de finisare a suprafeţei. În partea frontală
a grajdului, peretele este dezlocuit de o prelată care rămâne, în cea mai mare
parte a anului, rulată în partea superioară, sub straşina adăpostului. Peretele din
spate are, în partea superioară, un oblon transparent şi mobil care serveşte la
controlul ventilaţiei; pe durata verii, acesta rămâne deschis , fapt ce face ca
fluxul de aer să generează senzaţia de răcoare şi să elimine căldura acumulată
sub tavan.
Pardoseala este executată din beton, este plasată la înălţime faţă de
nivelul solului, este rezistentă la rulare şi nu este lunecoasă.
Funcţional, pardoseala împarte adăpostul în mai multe zone:
Zona (aleea) de circulaţie şi furajare este din beton raiat şi are o lăţime
de 3,6 m. Aleea este suficient de rezistentă pentru a susţine un tractor cu lamă
utilizat la evacuarea dejecţiilor. Pardoseala are o pantă de 1,5-2% care începe
5
dinspre o intrare şi se continuă spre cealaltă; la capătul decliv sunt plasate
platforma pentru depozitarea gunoiului şi fosa pentru purin. Panta de 1,5% se
regăseşte şi în plan transversal, în direcţie opusă faţă de intrarea în sala de muls,
astfel ca purinul să nu pătrundă în această încăpere.
Zona de odihnă, respectiv cuşeta de odihnă, este mai înaltă cu 15 cm faţă
de pardoseala zonei de circulaţie şi este, în fapt, un pat pentru odihnă
confecţionat din cărămidă cu goluri, acoperită cu un strat de beton cald (beton
cu granulit). Dimensiunea cuşetei este de 2,2 x 1,0 m; anterior, înspre perete,
prezintă un limitator pentru piept, posterior, spre aleea de circulaţie, zona este
delimitată de un prag cu înălţimea de 20 cm; acest prag are rol limitator,
prevenind curgerea aşternutului (paie, rumeguş, talaş etc.) în zona de circulaţie.
Zona de furajare este proiectată pentru a oferi confort animalelor şi în
ideea încurajării şi maximizării consumului de furaje. În zona de furajare, se
disting următoarele:
- grilajul de furajare – asigură un front de furajare de 65 de cm şi, dacă
situaţia o impune, permite contenţionarea vacilor. La nivelul pardoselii, grilajul
delimitează zona de furajare de cea de circulaţie printr-un panou din scândură.
Uşile care asigură circulaţia personalului şi animalelor au dimensiuni de
1,0x2,0 m, iar cele folosite pentru utilaje au dimensiunea de 2,8x3,0 m.
Acoperişul este în două ape, este alcătuit din şarpantă metalică
(elementul de susţinere şi rezistenţă) şi are învelitoarea propriu-zisă din tablă
ondulată. Acoperişul-tavan permite iluminarea zenitală şi nu are termoizolaţie şi
nici barieră antivapori. Acesta se prelungeşte în exteriorul suprafeţei utile a
grajdului, astfel încât acoperă întreaga zonă de furajare.
Evacuarea dejecţiilor

1.3.Caracterizarea rasei

Rasa Bălțată Românească

6
Bălțata Românească este o rasă autohtonă, obținuta din încrucișarea taurinelor
Sură de stepă transilvăneană cu rasa Simmental, a fost recunoscută și
înregistrată în 1959. Are însușiri deosebite, este crescută pentru producția de
lapte dar și pentru producția de carne. Este principală rasă de bovine a tării prin
ponderea numerică.

Rasa Balțată Românească are următoarele caracteristici: înalțimea vacilor este

de 133 cm, greutatea de 600 kg și circumferința trunchiului de 186 cm; taurii au
înalțimea de 150 cm, greutatea medie de 900 kg și circumferința truchiului de
220 cm.
Culoarea vacilor, este alb – roșcat. Capul, partea de la genunchi până la copite
este aproape întotdeauna de culoare alba. Sunt admise exemplarele cu pigmenți
în zona capului și nu trebuie considerate defecte, deoarece sunt trăsaturi
moștenite pe linie maternă.
Trunchiul animalelor este trapezoidal sau dreptunghiular, este lung și larg, la
exemplarele foarte reușite. Membrele sunt puternice, drepte și foarte bine
dezvoltate. Mușchii sunt foarte bine dezvoltați, pielea este de calitate foarte
buna, densă și groasă.

Temperamentul vacilor este domol, animalele sunt liniștite, blânde și

răbdătoare.

Producția de lapte este foarte buna. Vacile ating cea mai mare producție de lapte
în timpul celei de-a sașea lactații. O vacă produce în medie 3000 de litri de
lapte, ce poate avea 4% grasime și 3.45% proteine. Branza obținută este de bună
calitate.

Producția de carne este foarte bună. Vacile crescute pentru carne convertesc
foarte bine furajele și ajungând să caștige între 900-1300 grame pe zi, în timp ce
taurii tineri câstiga 500 de grame pe zi în timpul primului an de viața. Carnea
este suculentă, gustoasă, reține apă și este foarte apreciată.

Date necesare pentru tema proiectului:

Vaci în producție (82%) = 29 capete

Vaci în repaus mamar (18%) = 6 capete
Vaci în diferite stadii de gestație (54%) =19 capete
Vaci de curând fătate/montate (46%) = 16 capete
Procentul de reformă la vaci (15%) = 5 capete
Natalitatea = 98%
7
 Mortalitate la viței = 2%
Rata concepției la vaci = 76%
Rata concepției la vițele = 82%
Vârsta la care tineretul femel se programează la însămânțare = 20 luni
Durata „service-period” = 82 de zile
Întreținere liberă

Capitolul 2

2.Organizarea procesului de reproducţie

2.1 Organizarea reproducţiei

S-a optat pentru sistemul de fătări eșalonate pentru a asigura producția de lapte
pe întreaga perioadă a anului, cât și datorită faptului că valorificarea laptelui se
face prin automate proprii. Inexistența unor suprafețe de teren întinse
suficiente , pentru obținerea bazei furajere a dus la optarea pentu livrarea
tineretului destinat îngrășării imediat după întărcare. Iar lipsa pășunilor a dus la
creearea unor rații unice, pentru diversele categorii din fermă.
Avantajele sistemului de fătări eșalonate:
-întreținerea unui număr redus de automate pentru comercializarea
laptelui, ne fiind fluctuații mari în ceea ce privește producția zilnică de lapte a
fermei;
-reducerea cheltuielilor în privința adăposturilor necesare pentru creșterea
tineretului.
-asigurarea unor venituri constante, obținute prin comercializarea zilnică
a laptelui.

Programarea introducerii tineretului femel, la reproducție:

8
 În ceea ce privește introducerea vițelelor la reproducție, este necesară o
evaluare cât mai corectă a acestora, existând riscul de a periclita producțiile
viitoare.
Vârsta introducerii vițelelor la reproducție. Vițelele se introduc la
reproducție după ce trec de pubertate, respectiv după ce gonadele sunt
dezvoltate complet, morfologic și funcțional.
În ferma noastră vițelele au fost introduse la reproducție la vârsta de 20
luni.
Dezvoltarea corporală este deasemeni un factor de decizie în ceea ce
privește introducerea vițelelor la reproducție. Aceasta putând influența atât actul
parturiției, dezvoltarea armonioasă a viitoarei vaci, cât și dezvoltarea fătului și
producția viitoare de lapte.
Indicii urmăriți asupra dezvoltării corporale se raportează la maturitatea
corporală: : 70-75% din greutate, 90-95% din înălţime, 85-90% din lungime şi
adâncime, 80-85% din lărgime.
După stabilirea ca fiind aptă de reproducție a vițelei, trebuie stabilit
termenul optim de însămânțare, urmărit când vițeaua intră în perioada de estru,
stabilit momentul optim al însămânțării, verificarea acesteia pentru a afla dacă a
rămas gestantă, calcularea datei la care urmează parturiția, și asistarea la
parturiție și acordarea de ajutor dacă este cazul.
Programarea reproducției la vaci
Durata de repaus după gestație (service period) are un rol deosebit în
reproducție, deoarece în această perioadă are loc involuția uterină și astfel
redevenirea femelei apte pentru reproducție.
Durata service-period-ului este influențată de rasă, de vârsta la care a avut
loc parturiția, de starea de întreținere a animalului si nu în ultimul rând de
nivelul productiv al animalului.
Pentru urmărirea vacilor şi viţelelor în călduri se folosește planul
individual de însămânţări şi fătări.
Depistarea vacilor şi viţelelor în călduri. La stabilirea timpului optim de
depistare a căldurilor trebuie să se pornească de la faptul că durata căldurilor
este scurtă (în medie 18 ore), că peste 1/3 din vaci manifestă călduri mai scurte
de 12 ore şi că manifestarea căldurilor se face mai ales între orele 0-6 şi seara
târziu. Incidenţa depistării diurne a căldurilor diferă astfel: 58% dimineaţa, 28%
la prânz şi 49% după amiază. Incidenţa maximă a detectării căldurilor se obţine
când se realizează trei observaţii pe zi, a câte 30 minute fiecare, dar rezultate
9
bune se înregistrează şi la două observaţii pe zi, de câte 30 minute, efectuate
dimineaţa devreme şi seara târziu, în afara perioadelor de hrănire şi de muls,
care diminuează manifestarea lor.
Cea mai mare fecunditate se realizează atunci când inseminarea are loc la
mijlocul estrului (83%), diminuând apoi (73% la sfârşitul estrului, 63% la 6 ore
după sfârşitul estrului, 12-18% după 24-36 ore, iar la 48 ore fecunditatea devine
nulă). De asemenea, se înregistrează o fecunditate scăzută şi în cazul în care
inseminarea are loc la începutul estrului (44%).
Avantajele inseminării artificiale: maximizează progresul genetic prin
utilizarea celor mai buni tauri; stimulează acţiunea de testare a taurilor; previne
transmiterea unor boli (trichomonoza, vibrioza, bruceloza etc.); permite
sincronizarea căldurilor; reduce cheltuielile ocazionate de întreţinerea taurilor.
Când se aplică inseminarea artificială trebuie ținut cont de faptul că,
vacile, pot manifesta călduri chiar dacă acestea au rămas gestante. Acest tip de
călduri se numesc călduri false. Când apar astfel de manifetări, vaca trebuie
controlată, pentru a fi siguri că aceasta nu este gestantă. Deoarece aplicarea unei
noi inseminări în cazul în care vaca este gestantă, duce la avort și astfel lungirea
perioadei între fătări, sau mai rău periclitarea animalul

2.2 Structura efectivelor

Stabilirea structurii efectivului se bazează pe necesitatea asigurării

efectivelor din categorii inferioare de vârstă, pentru înlocuirea animalelor care
ies din categoria imediat superioară.
Stabilirea structurii efectivului se bazează pe urmatoarele date:
 direcţia de specializare;
 efectivul de vaci existent la începutul unui an;
 procentul de creştere a efectivului de vaci ;
 procentul anual de reformă la vaci;

10
 STABILIREA STRUCTURII EFECTIVULUI DE TAURINE

Categoria de Date de calcul Efectivul rulat Viteza de Efectivul Str.

animale rulare mediu %
programat
Vaci de lapte Error:
Reference 35 capete 35
source not 47,00
Error:
found capete Reference
Error: source not
Reference found=1
source not
found 6 din35

Juninci Error:
gestante Reference Error:
source not =8 Reference
found12 source not
Error: found=2
Reference
source not
found6luni
K =10%
Vițele Error: Error:
montate Reference 9 Refere
source not nce
found12 source
not
K =12% found=
2,67

11
 Tineret Error:
femel >18 Reference 10 Error:
luni source not Reference =2,67
found12 source not
Error: found=6
Reference
source not
found2luni
K =12%
Tineret Error: Error:
femel 12-18 Reference 12 Refere
luni source not nce
found12 source
Error: not
Reference found=
source not 8
found6luni
K =12%
Tineret Error: Error:
femel 6-12 Reference 13 Error: Refere
luni source not Reference nce
found12 source not source
Error: found=2 not
Reference found=
source not 9,33
found6luni
K =12%
Tineret Error:
femel Reference 18 Error:
0-6 luni source not Reference
found capete source not
Error: found=2 =9
Reference
source not
found6luni
N =98%
R =50%

Tineret Error: Error:

mascul Reference 16 Error: Refere
0-15 luni source not Reference nce
found 35 source not source
capete found=4 =4 not
12
 Error: found=
Reference 5,33
source not
found3 luni
N =98%
R =50%
Taurine la Error:
îngrășat 2 luni 30 Error: 15%×35=5 Refere
(recondițion Reference nce
at) source not source
found=6 not
found=
6,67
Total - 151 - 74 100%

2.3. Structura de vârstă a animalelor tinere

(Însămânțarea artificială la 20 de luni)

Luna când vor

Luna în care
Vârsta în trece în
Categoria de Efectivu se
luna categoria
animale l (cap.) programează
ianuarie superioară de
la montă
vârstă
2 6luni Ianuarie x
2 5luni Februarie x
Tineret femel
1 4luni Martie x
(0-6 luni)
1 3luni April x
1 2luni Mai x
1 1 lună Iunie x
2 12luni Ianuarie Septembrie
1 11luni Februarie Octombrie
Tineret femel
1 10luni Martie Noiembrie
(6-12 luni)
1 9luni April Decembrie
1 8luni Mai Ianuarie
1 7luni Iunie Februarie
Tineret femel 1 18luni Ianuarie Martie
(12-18 luni) 1 17luni Februarie April
13
 1 16luni Martie Mai
1 15luni April Iunie
1 14luni Mai Iulie
1 13luni Iunie August
1 20luni Ianuarie Ianuarie
Tineret femel
1 19luni Februarie Februarie
(>18luni)
Tineret 2 3luni Ianuarie x
mascul 1 2luni Februarie x
(0-3luni)
1 1luna Martie x

14
 2.4 Programarea montelor şi fătărilor

După depistarea femelelor în călduri și stabilirea momentului inseminării,

acestea sunt dirijate către standul de inseminare. Inseminarea trebuie realizată
de personal calificat, pentru a evita accidentări ale personalului, cât și lezarea
mucoaselor vaginale, ce ar duce la creearea unor reflexe negative animalului,
sau chiar repetarea inseminării( aspect economic nedorit).
După diagnosticarea vacilor, ca gestante, se calculează intervalul în care
acestea urmează să fete, ținând cont că durata gestației este 278-290 zile
( variind în funcție de rasă, sexul produsului, numărul produșilor sau de
individ).
Semnele apropierii momentului parturiției:
- abdomenul se lasă mult în partea dreaptă şi scobitura flancului se adânceşte
- ligamentele sacro-iliace se relaxează şi apar scobituri de o parte şi de alta a
cozii
- ugerul se tumefiază iar mameloanele se umplu cu colostru devenind adesea
divergente
Parturiția va avea loc în boxe destinate acestei acțiuni. Femelele sunt
transferate în aceste boxe în momentul în care apar semne ale apropierii
momentului parturiției, și sunt întreținute alături de viței doar pe perioada
colostrală, urmând ca apoi să fie mutate pe linia de vaci în lactație, iar vițeii să
fie hrăniți la bidon. Excesul de colostru va vi muls și administrat vițelului în
prima săptămână de viață.

Popularea şi depopularea trebuie să se realizeze după grafic, care se

întocmeşte în funcţie de frecvenţa fătărilor şi numărul de locuri existente
(popularea 1-2 zile, staţionarea în maternitate 15 zile înainte şi 15 zile după
fătare, depopularea o zi, curăţenia mecanică două zile, dezinfecţia şi repausul 3-
5 zile).
Întocmirea planului individual de montă şi fătări are loc în luna
decembrie a fiecărui an, având valabilitate pentru anul care urmează.
15
 Pentru întocmirea planului de montă şi fătări trebuie să se ţină cont de
urmatoarele date:
- efectivele de vaci, junici şi viţele existente la sfârşitul anului,
structurat pe stări fiziologice;
- efectivul de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe luni,
în vederea stabilirii momentului programării la montă;
- vârsta programată la montă a tineretului (20luni)
- durata service-period-ului (90 zile);
- procentul de fecunditate (98%);
- procentul de reformă la vaci ;
- procentul de natalitate (90%);
- raportul între sexe (1:1);
- sistemul de fătări adoptat (eşalonat);

Plan de montă și fătări:

 Efectiv = 35 capete
 Lactație-gestație = 83% =19 capete;
 Repaus mamar = 18% =6capete;
 Fătate + montate = 46 % = 16 capete.

16
 Programul de montă şi fătări la taurine
Luni calendaristice
Specificare VII TOTA
I II III IV V VI VII IX X XI XII
I L
-gestante 8 2 2 3 2 2 19
AN PRECEDENT

-montate 4 2 2 8
Vaci -fătate 2 4 2 8
-propuse pt. reformă - - - 1 - - 5
-negestante - - - - - - -
Juninci gestante 3 1 1 1 1 1 8
-montate - - - 3 3 3 9
Viţele
-nemontate - - - - - - -
AN CURENT

MONTE
-monta I 1 4 2 10 3 3 4 3 3 5 5 5 54
-monta II - - - - 1 - - - 1 - 1 - 3
Vaci TOTAL 1 4 2 10 4 3 4 3 4 5 6 5
-negestante la control - - 1 - - - 1 1 - - - -
-reforme din negestante - 1 - - - - - - - - - -
-monta I 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1
-monta II 1 1 1
Viţele TOTAL 1 2 2 1 1 1 1 1 2 1 1 1
-negestante la control 1
-reforme din negestante
Fătări Vaci 8 2 2 3 2 2 3 2 2 2 4 2
Juninci 3 1 1 1 1 1 3 3 3 3
17
 TOTAL 11 3 3 4 3 3 6 5 5 5 4 2
-reforme din fătări 1 1
Produ Viţei masculi 5 1 2 2 2 1 3 2 3 2 2 2
şi Viţele 6 2 1 2 1 2 2 3 2 3 2 2
obţin TOTAL 10 3 3 4 3 3 6 5 5 5 4 4
uţi Pierderi 1
Reformă vaci din fătări - - - 1 - - 1 1 1 - - -
Total reforme vaci (din fătări şi
- 1 - 1 - - 1 1 1 - - -
negestante)

18
19
 2.5 Mișcarea efectivelor

Mişcarea lunară a efectivelor de taurine

LUNILE ANULUI
Nr. Efectiv
Categoria Efectiv
crt. 01. 01 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
31. 12
+3=38 +1=39 +1=39 +1=40 +1=40 +1=41 +3=44 +3=46 +3=48 +3=50 0=50 0=50
1 Vaci 35 50
0=38 -1=38 0=39 -1=39 0=40 0=41 -1=43 -1=45 -1=47 0=50 0=50 0=50
+3=7 +3=7 +3=9 +3=11 +0=10 0=9 +1=9 +1=7 +2=6 +1=4 +1=2 +1=3
2 Juninci 4 3
-3=4 -1=6 -1=8 -1=10 -1=9 -1=8 -3=6 -3=4 -3=3 -3=1 0=2 0=3
Viţele montate +1=3 +4=4 +2=3 +1=1 +1=
3 2 0
-3=0 -3=1 -3=0 -1=0 -4=
Tineret femel +2=8 +1=8 +1=8 +1=8 +1=8 +1=8 +1=8 +2=8 +1=8 +1=8 +1=8 +1=8
4 6 7
12-18 luni -1=7 -1=7 -1=7 -1=7 -1=7 -1=7 -2=6 -1=7 -1=7 -1=7 -1=7 -1=7
Tineret femel +1=8 +2=8 +1=8 +1=8 +1=8 +1=8 +6=13 +2=14 +1=13 +2=14 +1=14 +2=15
5 7 14
6-12 luni -2=6 -1=7 -1=7 -1=7 -1=7 -1=7 -1=12 -2=12 -1=12 -1=13 -1=13 -1=14
Tineret femel +6=14 +2=14 +1=13 +2=14 +1=14 +2=15 0=14 +3=11 +2=11 +3=13 +2=13 +2=14
6 8 12
0-6 luni -2=12 -2=12 -1=12 -1=13 -1=13 -1=14 -6=8 -2=9 -1=10 -2=11 -1=12 -2=12
Tineret mascul +5=9 +1=10 +2=12 +2=14 +2=16 +1=17 +3=20 +2=17 +3=19 +2=19 +2=19 +2=19
7 4 18
0-3 luni 0=9 0=10 0=12 0=14 0=16 0=17 -5=15 -1=16 -2=17 -2=17 -2=17 -1=18
Taurine la
+0=5 +1=6 0=6 +1=7 0=7 0=7 +1=8 +1=9 +1=10 0=10 0=10 0=10
8 îngrășat 5 10
-0=5 0=6 0=6 0=7 0=7 0=7 0=8 0=9 0=10 0=10 0=10 0=10
(recondiționat)

20
Total 71 114

21
 2.6.Programarea producției de lapte

Producţia de lapte este influenţată de o multitudine de factori, dintre care

menţionăm : rasa, structura de vârstă a efectivului de vaci, sistemul de fătări
adoptat, durata unei lactaţii, condiţiile de întreţinere, etc. Deoarece producţia de
lapte este neuniformă în decursul perioadei de lactaţie, programarea pe luni şi
trimestre se poate face utilizând diferite metode cum ar fi : metoda curbei de
lactaţie, metoda producţiei medii zilnice pe luni de lactaţie.
Curba de lactaţie reprezintă o modalitate practică de urmărire şi ilustrare a
evoluţiei producţiei de lapte pe parcursul lactaţiei vacilor. În mod obişnuit, prin
curba de lactaţie se înţelege reprezentarea grafică a evoluţiei producţiei medii
zilnice, pe perioada de control cronologică, având ca punct de plecare momentul
declanşării fiziologice a lactaţiei, deci fătarea. Cu privire la lungimea curbei de
lactaţie, se consideră ca abateri curbele care se întind pe o durată mai scurtă de
260 de zile şi cele care depăşesc 305 zile de lactaţie.
Pentru primipare estimarea producţiei potenţiale de lapte se face la
începutul celei de-a 8-a luni de gestaţie, când juninca, conform tehnologiei,
trebuie să ocupe loc în grajdul de vaci (înainte şi după perioada de maternitate)
şi să beneficieze de o hrănire la nivelul producţiei maxime de lapte (evidenţiată
prin vârful curbei lactaţiei potenţiale).
Atunci cand nu se cunoaşte originea şi deci performanţele productive ale
ascendenţilor, la toate primiparele în cauză producţia de lapte pe lactaţie
normală se estimează ca egală cu 70% din producţia medie de lapte pe fermă.

Mişcarea efectivului de vaci pe luni de lactaţie

22
 LUNILE DE LACTAŢIE Efecti %
Luni
Total v la Vaci
le
VI I vaci în încep în
anul I II III IV V VI VII X
II X lactaţie utul lactaţ
ui
lunii ie
IAN 11 2 4 2 2 2 4 2 2 3 34 38 89,5
FEB
3 11 2 4 2 2 2-1=1 4 2 2 33 38 86,8
R
MAR
3 3 11 2 4 2 2 1 4 2 34 39 87,2
T
APRI
4 3 3 11 2 4 2-1=1 2 1 4 35 39 89,7
L
MAI 3 4 3 3 11 2 4 1 2 1 34 40 85
IUN 3 3 4 3 3 11 2 4 1 2 36 41 87,8
11-
IUL 6 3 3 4 3 3 2 4 1 39 43 90,7
1=10
AUG 5 6 3 3 4 3 3-1=2 10 2 4 42 45 93,3
SEP 1
5 5 6 3 3 4 3-1=2 2 2 42 47 89,4
T 0
OCT 5 5 5 6 3 3 4 2 2 10 45 50 90
NOV 4 5 5 5 6 3 3 4 2 2 39 50 78
DEC 2 3 5 5 5 6 3 3 4 2 38 50 76

23
 Programarea producţiei lunare de lapte după metoda curbei de lactaţie

Lunile de
I II III IV V VI VII VIII IX X
lactaţie
% din
LUNIL producţia 12,0 14,5 13,5 12,5 10,5 10,0 9,0 8,0 6,0 4,0 TOTA
E medie
ANUL
PRODUCŢI (hl)
UI
A DE
LAPTE 672 812 756 700 588 560 504 448 336 224
pe lună/vacă
(hl)
EFECTIV
11 2 4 2 2 2 4 2 2 3 34
(cap)
IAN
PRODUCŢIA
73,92 16,24 30,24 14 11,76 11,20 45,36 8,96 6,72 6,72 225,12
(hl)
FEBR EFECTIV 3 11 2 4 2 2 1 4 2 2 33
(cap)

24
 PRODUCŢIA
20,16 89,32 15,12 28 11,76 11,20 5,04 17,92 6,72 4,48 209,72
(hl)
EFECTIV
3 3 11 2 4 2 2 1 4 2 36
(cap)
MART
PRODUCŢIA
20,16 24,36 83,16 14 23,52 11,20 10,08 4,48 13,44 4,48 208,88
(hl)
EFECTIV
4 3 3 11 2 5 1 2 1 4 36
APRILI (cap)
E PRODUCŢIA
26,88 24,36 22,68 77 11,76 28 5,04 8,96 3,36 8,96 217
(hl)
EFECTIV
3 4 3 3 11 2 4 1 2 1 34
(cap)
MAI
PRODUCŢIA
20,16 32,48 22,68 21 64,68 11,20 45,36 4,48 6,72 2,24 231
(hl)
EFECTIV
3 3 4 3 3 11 2 4 1 2 36
(cap)
IUN
PRODUCŢIA
20,16 24,36 30,24 21 17,64 61,60 10,08 17,92 3,36 4,48 210,84
(hl)

25
 EFECTIV 6 3 3 4 3 3 10 2 4 1 39
(cap)
IUL
PRODUCŢIA
40,32 24,36 22,68 28 17,64 16,8 50,4 8,96 13,44 2,24 224,84
(hl)
EFECTIV 5 6 3 3 4 3 2 10 2 4 42
(cap)
AUG
PRODUCŢIA
33,60 48,72 22,68 21 23,52 16,8 10,08 44,80 6,72 8,96 236,88
(hl)
EFECTIV 5 5 6 3 3 4 2 2 10 2 32
(cap)
SEPT
PRODUCŢIA
33,60 40,6 45,36 21 17,64 22,4 10,08 8,96 33,6 4,48 237,72
(hl)
EFECTIV 5 5 5 6 3 3 4 2 2 10 45
(cap)
OCT
PRODUCŢIA
33,60 40,6 37,80 42 17,64 16,8 45,36 8,96 6,72 22,4 271,88
(hl)
NOV EFECTIV 4 5 5 5 6 3 3 4 2 2 39
(cap)

26
 PRODUCŢIA
26,88 40,6 37,80 35 35,28 16,8 15,12 17,92 6,72 4,48 236,6
(hl)
EFECTIV 2 3 5 5 5 6 3 3 4 2 38
(cap)
DEC
PRODUCŢIA
13,44 24,36 37,80 35 29,40 33,60 15,12 13,44 13,44 4,48 220,08
(hl)
2730,5
PRODUCŢIA ANUALĂ DE LAPTE (L)
6

27
 Capitolul 3

3. Alimentaţia animalelor

3.1 Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor

Alimentația taurinelor are o arhitectură specifică bazându-se pe producerea

unor furaje de calitate superioară și în cantități suficiente care să asigure rații
echilibrate ce vor satisface cerințele zilnice ale animalului.
Un rol important îl constituie asigurarea condițiilor de adăpost și
supravegherea periodică din punct de vedere sanitar-veterinar.
Alimentația raționala poate asigura o creștere a nivelului de producție
anual cu 30-40%, îmbunătățirea calității laptelui și produselor lactate si evitarea
risipei, toate asigurând un randament maximal al exploatației pentru lapte.
Vaca este o uzină vie și trebuie respectat orarul biologic 24 de ore din 24,
privind furajarea cantitativă și calitativă. Deci vorba romanească< vaca îți dă
după cât îi dai. Pentru ca producția de lapte să se realizeze relativ uniform pe tot
parcursul anului, pentru fiecare femelă trebuie acordată atenția cuvenită, în
special hrănirii vacilor în perioada de iarna.
Alimentaţia este unul dintre factorii cei mai importanţi care contribuie la
realizarea producţiilor ridicate de lapte, totodată dă posibilitatea crescătorului de
a evita starea de subalimentaţie sau furajarea excesivă a animalelor, amândouă
situaţii fiind dăunătoare sănătăţii şi neeconomică în acelaşi timp.
În caz de subalimentaţie animalele devin receptive la boli, iar reproducţia
este perturbată, scade fecunditatea şi prolificitatea. Producţia de lapte, sporul de
creştere în greutate vor fi de asemenea diminuate, cea ce duce în final la
ridicarea preţului de cost al produselor obţinute şi implicit la scăderea
rentabilităţii activităţii de creştere a animalelor.
Rolul hranei în producţia de lapte
Viaţa şi producţiile animalelor presupune un schimb permanent şi
neîntrerupt de substanţe între organism şi mediu.
Substanţele nutritive sunt folosite în corp la producerea energiei necesare
organismului pentru:
-menţinerea temperaturii corpului la un nivel relativ constant;
-desfăşurării proceselor biochimice care au loc în organism;
-creşterea ţesuturilor la animalele tinere şi refacerea ţesuturilor uzate prin
funcţionare la animalele adulte;
28
-sinteza anumitor substanţe necesare vieţii: hormoni, vitamine, enzime etc.;
-elaborarea produselor pe care le obţinem de la animale, laptele în cazul nostru,
care necesită cele mai mari cantităţi de energie conţinută în furaje.

3.2 Norme de hrană pentru taurine

Greut UF
L PDI Ca P SU UID
Categoria corp. SMZ
(g) (g) (g) (kg) L
(kg) (g)
Vaci lapte 600 - 13,8 1115 55,5 82,5 15,9 15,9

0-3 luni 100 600 1.9 237 15 9 2.3 2.5

3-6 luni 150 600 2.7 286 18 11 3.6 4.1
6-12 luni 280 800 4.3 401 28 16 1.8 5.8
12-18 luni 380 500 4.92

Valoarea nutritivă a nutreţurilor folosite în calculul raţiilor la taurine

29
 Conţinut/kg

Felul nutreţului SU
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Preț/k
(kg)
g
Pajiste de 0,23 0,19 14 15 1,2 0,6 1,11 0,2
campie
lucerna 0,189 0,16 21 16 3,1 0,6 1 0,2
orz 0,86 1,2 68 88 0,6 3,4 - 1
Tarate de grau 0,87 0,87 0,2 74 1,4 12 - 1,3
Pajiste de ses 0,200 0,79 68 76 6 3 1,1 0,1
Siloz porumb 0,300 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 6
Fosfat dicalcic 0,900 - - - 240 185 - 1,45
Srot soia 44 0,872 0,872 1,14 348 241 3,4 7 1,2

30
 Norme de hrană pentru vaci de lapte, greutatea 600 kg,
Producţia medie de 17 litri lapte (4 % grăsime)

Specificare UFL PDI Ca P SU UIDL

(g)
(g) (g) (g)
Vaci de lapte,600 kg cu 4 13,8 1115 1115 82,5 55,5 15,9
% grăsime
Gestante,luna a VIII-a 11,83 6,06 485 485 46,6 27,5
Gestante,luna a IX-a 11,83 7,06 555 555 55,6 30,5

31
 Raţie de hrană pentru o vacă de 600kg, 20 kg lapte, 4% grăsime ( rație unică )

VALOAREA NUTRITIVA A NORME DE HRANĂ g/Kg SU

NUTRETURILOR g/kgSU
Pret 15,9 13,8 1115 1115 82,5 55,5 15,9 Cost
lei/kg NUTRET lei
KgSU UFL PDIN PDIE Ca P (g) UIDL Cant. KgSU UFL PDI PDIE Ca (g) P (g) UIDL
(g) (g) (g) nutret N (g)
0,23 0,19 14 15 1,2 0,6 1,11 0,2 Pajiste (g) 705 56,4 28,2 12
de 47 10,81 8,93 658 9,4
campie
0,189 0,16 21 16 3,1 0,6 1 0,2 Lucerna 18 3,4 2,88 378 288 55,8 10,8 3,4 3,6
Total ratie 14,21 11,8 1036 993 112,2 39 15,5
de baza
0,86 1,2 68 88 0,6 3,4 - 1,3 orz 1,1 0,946 1,32 74,8 96,8 0,66 3,74 0 1,43
0,87 0,87 92 74 1,4 12 - Tarate de 1,1 0,957 0,957 101, 81,4 1,54 13,2 0 1,1
grau 2
Total 16,2 14 1212 1171, 114,4 55,94 15,4 15,53
2
Ratie vârsta de 3-6 luni ( greutatea de 200 Kg)

32
 PDI
Kg PDI Kg UFL N PDIE Ca P UIB
SU UFL N PDIE Ca P UIB Nutreț brut Kg SU 3,4 329 329 21 12 5
Fân 275,3
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 natural 4,83 4,11 3,00 4 279,45 24,66 12,33 4,77

Porum
b
0,86 1,27 82,00 120,00 3,50 0,30 0,00 boabe 0,37 0,31 0,40 25,83 37,80 1,10 0,09 0,00
301,1
total 5,20 4,42 3,40 7 317,25 25,76 12,42 4,77

Raţie de hrană pentru o vacă în luna a 8-a de gestaţi

33
 VALOAREA NUTRITIVĂ A NORME DE HRANA g/Kg SU
NUTREŢURILOR g/Kg SU
Pret NUTRET Cost
Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P(g) UIDL lei/kg Kg B Kg UFL PDIN PDIE Ca(g) P(g) UIDL lei
(g) (g) (g) SU (g) (g)
11,83 6,06 485 485 46,6 27,5 10,6
0,202 0,79 68 76 6 3 1,11 0,1 Pajiste ses 38 7,67 6,06 521,6 583 46,03 23,01 8,51 3,8
0,900 - - - 240 185 - 1,45 Fosfat 0,05 0,04 - - - 9,72 7,49 -0,072
dicalcic 5
Total 38,0 6,06 521, 521,6 583 55,75 30,51 8,51 3,872
5 6 5
Ratie de hrana pentru o vaca in luna a 9-a de gestate

34
 VALOAREA NUTRITIVĂ A NORME DE HRANA g/Kg SU
NUTREŢURILOR g/Kg SU
Pret NUTRET Cost
Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P(g) UIDL lei/kg Kg B Kg SU UFL PDIN PDIE Ca(g) P(g) UIDL lei
(g) (g) (g) (g) (g)
11,83 7,06 555 555 55,6 30,5 14,6
0,202 0,79 68 76 6 3 1,11 0,1 Pajiste ses 44,24 8,94 7,6 607,7 679,1 53,63 27,04 9,92 4,42
0,900 - - - 240 185 - 1,45 Fosfat 0,03 0,03 - - - 7,20 5,55 - 0,043
dicalcic 5
total 44,27 8,97 7,06 607,7 679,1 60,82 32,36 9,92 4,467
9 5

35
Norme de hrană pentru viţele de 0-6 luni, greutatea 150 kg, spor mediu zilnic 800 g/zi

Specificare UFL PDI Ca P SU UIDL

(g)
(g) (g) (g)

Cerinţe

pentru întreţinere

36
37
 Raţie unică folosită în alimentaţia viţelelor de 0-6 luni, greutatea 150 kg,
spor mediu zilnic 800 g/zi

VALOAREA NUTRITIVĂ A NORME DE HRANA g/Kg SU

NUTREŢURILOR g/Kg SU
Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P(g) UIDL Pret NUTRET Kg B Kg UFL PDIN PDIE Ca(g) P(g) UIDL Cost
(g) (g) (g) lei/kg SU (g) (g) lei

38
 Norme de hrană pentru viţele de 6-12 luni, greutatea 28 kg,
spor mediu zilnic 800 g/zi

Specificare UFL PDI Ca P SU UIDL

(g)
(g) (g) (g)

Cerinţe pentru întreţinere 4,4 404 27 18 5,4 6,8

39
 Raţie unică folosită în alimentaţia viţelelor de 6-12 luni, greutatea 280 kg,
spor mediu zilnic 800 g/zi

VALOAREA NUTRITIVĂ A NORME DE HRANA g/Kg SU

NUTREŢURILOR g/Kg SU
Kg UF PDI PDI Ca P(g) UI Pret NUTRE Kg Kg UF PDI PDI Ca( P(g) UI Cos
SU L N (g) E (g) DL lei/kg T B SU L N (g) E g) DL t lei
(g) (g)
5,4 4,4 404 404 27 18 6,8
0,85 0,73 67 68 9,5 3,0 1,16 0,8 Fan 3,21 2,73 2 182 185 25,9 8,19 3,6 2,57
0 natural 3
0,30 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 6 Siloz 7,4 2,22 2 115 147 7,77 5,55 2,5 44,4
0
40
 porumb
0,87 1,14 348 241 3,4 7,0 - 1,2 Srot 0,40 0,35 0,4 121 84 1,19 2,45 0,35 0,48
2 soia 44 0
TOTAL 11,0 5,3 4,4 418 416 34,8 16,1 5,66 47,4
1 9 9 5

Norme de hrană pentru viţele de 12-18 luni, greutatea 395 kg,

spor mediu zilnic 300 g/zi

Specificare UFL PDI Ca P SU UIDL

41
 (g) (g) (g) (g)
5,4 479 33 23 7,4 8,5

42
 Raţie unică folosită în alimentaţia viţelelor de 12-18 luni, greutatea 400 kg,
spor mediu zilnic 300 g/zi

UF
Kg PDI NUTR Kg Kg L PDIN PDIE Ca P Uidl
SU UFL N PDIE Ca P UIB EȚ brut SU 5,4 479 479 33 23 8,5
fân
natura 503,0 70,2 22,1
0,85 0,73 67,00 68,00 9,50 3,00 1,16 l 8,70 7,40 5,40 495,62 1 7 9 8,58
503,0 70,2 22,1
total 8,70 7,40 5,40 495,62 1 7 9 8,58

43
 Norme de hrană pentru juninci şi viţele de 12-18luni,

greutatea 450 kg, spor mediu zilnic 500 g/zi

Specificare UFL PDI PDIE Ca P SU UIDL

(g)
(g) (g)

Cerinţe pentru întreţinere 4,5 439 439 29,3 26,7 5,8 7,55

44
 Raţie unică folosită în alimentaţia viţelelor de 18-20 luni

VALOAREA NUTRITIVĂ A NORME DE HRANA g/Kg SU

NUTREŢURILOR g/Kg SU
Kg UF PDI PD Ca P(g UI Pret NUTR Kg UF PDI PD Ca P(g UI Co
SU L N IE (g) ) DL lei/k ET Kg SU L N IE (g) ) DL st
(g) (g) g B (g) (g) lei
5,8 4,5 439 439 29, 26, 7,5
3 7 5
0,18 0,1 21 16 3,1 0,6 1 0,3 lucerna 1,6 1,4 0,8 121, 124 0,2 5,0 1,4 0,5
9 6 8 3 5 5 ,4 9 0 8 04

0,87 0,8 92 74 1,4 12 - 1 Tarate 0,3 0,3 0,2 36,3 18, 0,5 4,8 0,3 0,3
7 de grau 9 4 8 7 87 4 0 4 9

total 14, 5,8 4,7 447, 476 31, 26, 6,2 0,8
77 21 6 ,1 94 44 8 94

45
 3.3.Stabilirea necesarului de furaje

Stabilirea necesarului de furaje pentru vaci de lapte

Total
Nr. zile Cantitate
Nutreţ furaj
furajate kg/cap
(t)
Pajiste de
365 47 17,2
campie
365
Lucerna 18 6,57

365
Orz 1,1 0,62

Tarate de 365
1,1 0,62
grau

46
 Stabilirea necesarului de furaje pentru vaci în gestaţie avansată

Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ
furajate kg/cap furaj
Fan lucerna 826 1,3 1,07

Fan dactylis 826 1,8 1,5

Siloz porumb 826 6 4,95

Paie grau 826 0,5 1,4
Porumb boabe 826 1,7 0,74
Seminte
826 0,9 0,06
floarea soarelui
Fosfat dicalcic 826 0,07 0,002
Creta furajera 826 0,003 0,41

Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 0 – 6 luni

Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ
furajate kg/cap furaj(t)

Fan natural 1081 3,21 3,47

47
 Siloz
1081 3,66 3,95
porumb

Srot soia 1081 0,10 0,2

Tarate de
1081 0,25 0,27
grau

48
 Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 12 – 18 luni

Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ
furajate kg/cap furaj

Fan
2689 4,02 10,8
natural

Siloz
2689 7,4 19,89
porumb

Tarate de
2689 1,15 3,09
grau

uree 2689 0,01 0,02

49
 Stabilirea necesarului de furaje pentru vițele 18-20 luni

Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ
furajate kg/cap furaj
Fan
1309 4,82 6,3
natural
Siloz
1309 7,4 9,7
porumb
Tarate de
1309 1,15 1,5
grau
uree 1309 0,01 0,01

50
 Determinarea numărului de zile animale furajate

Categ. Specifi I II III IV V VI VI VI IX X XI XI Total

de care I II I zile
animale furajate
LUNILE ANULUI

31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31

Vaci E.M. 15 15 16 16 16 16 16 17 17 17 17 18
4 6 0 2 5 5 7 0 2 5 6 0
Z.A.F. 47 43 49 48 51 49 51 52 51 54 52 55 60859
74 68 60 60 15 50 17 70 60 25 80 80
Juninci E.M. 13 11 7 8 8 10 10 10 12 12 13 12
Z.A.F. 40 30 21 24 24 30 31 31 36 37 39 37 3830
3 8 7 0 8 0 0 0 0 2 0 2
V.M. E.M. 10 10 12 10 11 9 11 11 12 13 14 15
Z.A.F. 31 28 37 30 34 27 34 34 36 40 42 46 4203
0 0 2 0 1 0 1 1 0 3 0 5
T.F. E.M. 25 26 27 28 29 29 31 32 33 34 35 37
12-18 L Z.A.F. 77 72 83 84 89 87 96 99 99 10 10 11 11143
5 8 7 0 9 0 1 2 0 54 50 47
T.F. E.M. 31 32 33 34 35 37 39 41 44 46 47 49
6-12 L Z.A.F. 96 89 10 10 10 11 12 12 13 14 14 15 14250
1 6 23 20 85 10 09 71 20 26 10 19
T.F. E.M. 39 41 44 46 47 49 47 46 43 43 43 42
0-6 L Z.A.F. 12 11 13 13 14 14 14 14 12 13 12 13 16126
09 48 64 80 57 70 57 26 90 33 90 02
T.M. E.M. 27 35 44 43 42 41 40 40 38 39 39 40
0-3 L Z.A.F. 83 98 13 12 13 12 12 12 11 12 11 12 14242
7 0 64 90 02 30 40 40 40 09 70 40
Îngrășa E.M. 23 23 23 24 24 24 26 25 25 26 27 27
t Z.A.F 71 64 71 72 74 72 80 77 75 80 81 83 9038
3 4 3 0 4 0 6 5 0 6 0 7

51
Calcularea suprafețelor de teren alocate culturilor și fânețelor necesare pentru a
acoperi nevoile fermei:

Nutreț Neces Productivit Suprafaț Cost lucrări/ha Total

ar ate ă cheltuieli
(tone) (ha) necesară
Fân 19,917 2,85 7 500 3500
natural
Fân 16,678 2,8 6 500 3000
dactilis
Fân 34,25 6,85 5 700 3500
lucernă
Siloz 104,97 35 3 3000 90
porumb
Coceni 3,466 2 1,73 3000 5190
porumb
Paie 16 2 8 - -
grâu
Porum 5,719 5 1,14 - -
b boabe
Tărâțe 10,568 0,6 17,62 3000 52860
de grâu

52
CONSTRUCTII ZOOTEHNICE

53
 Capitolul 4
4.Tehnologia de întreţinere şi exploatare

4.1 Sistemul de întreţinere liberă

Întreţinerea libera a vacilor se practică pe scară largă în ţările cu

zootehnie dezvoltată. Acest sistem s-a impus în practică ca urmare a reducerii
continue a populaţiei active din agricultură. În ţările dezvoltate economic,
personalul implicat în agricultură reprezintă 2-6% din totalul populaţiei active,
faţă de 30-40% în ţările în curs de dezvoltare.
Caracteristica principală a acestui sistem constă în întreţinerea liberă
(nelegată) a vacilor, în adăposturi închise sau semideschise, cu amenajări
interioare specifice şi cu tratarea în grup a animalelor. Eficienţa aplicării acestui
sistem de întreţinere este condiţionată de asigurarea unor condiţii specifice, între
care:
- vacile întreţinute în sistem liber trebuie să aparţină unor rase cu potenţial
productiv ridicat, să fie ecornate, să reziste la acţiunea factorilor stresanţi
specifici întreţinerii libere şi să aibă aptitudini bune pentru mulsul mecanic;
- efectivul de vaci va fi împărţit în grupe tehnologice (de maxim 50 vaci), în
funcţie de nivelul productiv şi starea fiziologică, respectiv: vaci în prima sută de
zile de lactaţie, vaci în a doua sută de zile în lactaţie, vaci cu peste 200 zile de
lactaţie şi vaci în repaus mamar;
- ferma trebuie să fie dotată cu maşini şi instalaţii specifice, fiabile şi cu
randament mare, iar personalul de îngrijire trebuie să fie calificat şi chiar
54
specializat pe operaţiuni tehnologice distincte, prin şcolarizare - organizarea
judicioasă a activităţii de reproducţie, astfel încât natalitatea să fie de peste 85%,
vaci cu gestaţie confirmată 50-53% şi 80-83% vaci în lactaţie;
- în fermele cu întreţinere liberă reforma anuală la vaci este mai mare (30-
35%), astfel încât după prima lactaţie să se elimine toate vacile care nu se
pretează exploatării în acest sistem;
- să existe surse suficiente de furaje de volum de calitate superioară, care se
administrează ad libitum;
- fermierii trebuie să manifeste competenţă în organizarea şi urmărirea modului
de desfăşurare al proceselor tehnologice.

55
 Avantajele întreţinerii libere:
- productivitatea muncii este de 2-4 ori mai mare comparativ cu întreţinerea
legată ca urmare a faptului că în cazul întreţinerii libere există posibilitatea
aplicării celor mai recente progrese ştiinţifice legate de mecanizarea şi
automatizarea proceselor de producţie, iar lucrătorii sunt specializaţi pe diferite
operaţiuni tehnologice;
Zona de odihnă. Repausul şi odihna vacilor se poate realiza în
compartimente cu spaţiu comun de odihnă sau compartimente cu spaţii
individualizate de odihnă. În varianta de întreţinere cu spaţiu comun de odihnă,
zona de odihnă este delimitată de zona de mişcare printr-un prag cu înălţimea de
15-20 cm. În zona de odihnă se aşterne un strat gros de paie care se
împrospătează de câte ori este nevoie (calculând un necesar de cca. 3 kg
paie/zi/animal). Aşternutul se evacuează periodic, o dată la 20-30 zile sau la 3-4
luni. Dimensiunea suprafeţei de odihnă se calculează astfel încât să se asigure o
suprafaţă specifică de 4-5 m2/vacă.

Zona de odihnă se aşterne cu un strat subţire de paie tocate, pleavă de orz,

rumeguş sau nisip care se primeneşte săptămânal. Există şi varianta în care în
loc de aşternut se folosesc covoare de cauciuc sau din material plastic care se
igienizează periodic.
Cuşeta are lungimea de 2,2-2,3 m şi 1,10 m lăţime. Dimensiunea cuşetei
pe poate fi reglată în funcţie de rasă şi masa corporală a vacilor (pe o distanţă
de cca. 60 cm ) cu o bară metalică (opritor de grebăn) montată în partea
anterioară a separatoarelor de cuşetă. Aceste reglaje se fac cu scopul de a obliga
animalele ca în momentul în care se ridică să facă un pas înapoi, astfel încât
defecarea şi urinarea să se facă pe zona învecinată (respectiv pe zona de
mişcare), iar patul de odihn menţine curat.
Zona de furajare este amplasată în partea opusă zonei de odihnă, în faţa
cuşetelor de odihnă de-a lungul unui perete longitudinal, sau pe axa
longitudinală a adăpostului. Această zonă poate fi amplasată şi într-o aripă a
adăpostului despărţită de zona de odihnă printr-un perete prevăzut cu deschideri
largi pentru accesul vacilor la ieslea de furajare.
Administrarea furajelor de volum se realizează cu ajutorul remorcilor
tehnologice sau transportoare mecanice (iesle mecanică) iar furajele concentrate
se administrează restricţionat la muls. Pe timpul verii, furajele de volum se
administrează în padoc, în iesle protejate de copertine.
Zona de circulaţie este situată între zona de odihnă şi zona de furajare,
pardoseala zonei de circulaţie se află mai jos cu 15-20 cm faţă de zona de
odihnă. Această zonă trebuie să fie suficient de largă (minim 3 m) astfel încât să
asigure circulaţia facilă a vacilor şi să se evite incomodarea animalelor aflate în
zona de furajare. În zona de mişcare se amplasează jgheabul de adăpare, unul
pentru 20-25 de vaci.
56
 În funcţie de sistemul adoptat pentru evacuarea dejecţiilor, pardoseala
zonei de odihnă poate fi continuă (evacuarea mecanică cu lopata tip “delta” sau
cu tractor echipat cu lamă de buldozer) sau discontinuă, de tip grătar (când
evacuarea dejecţiilor se face hidraulic sau mecanic prin amplasarea în canalele
de sub grătare a unor lopeţi mecanice cu fiabilitate mare).
Padocul este construit în continuarea adăpostului şi este compartimentat
în număr de compartimente ca şi adăpostul. În padoc sunt amplasate jgheaburile
de furajare pentru administrarea furajelor pe timpul verii. Întreţinerea liberă a
vacilor în adăposturi închise cu spaţiu individualizat de odihnă asigură condiţii
corespunzătoare de microclimat şi confort în timpul odihnei, cu efecte pozitive
asupra capacităţii de exteriorizare a potenţialului productiv al vacilor.
Evacuarea dejecțiilor se realizează cu plugul raclor tip DM (delta),
acţionat hidraulic, prin culisarea unei şine profil U, implementată în aleia de
beton cu o lăţime de 3,5 m. Plugul raclor DM are o lăţime de lucru de 3,5 m,
puterea sistemului de acţionare de 2,2 Kw, adâncimea spaţiului de lucru de 20
cm (diferenţa de nivel dintre paturile de odihnă şi aleea de mişcare) şi necesită
un spaţiu pentru amplasarea sistemului de acţionare de 1,8 m. Pentru prevenirea
suprasolicitării plugului, se recomandă pornirea lui de minimum 2 ori în
intervalul de 24 de ore în vedrea curăţirii aleii.

SISTEMUL DE ÎNTREŢINERE LIBERĂ A TINERETULUI

Cel de-al treilea adăpost va fi amenajat pentru întreţinerea tineretului în

sistem liber, pe categorii de vârstă : 0-3 luni, 3 - 6 luni, 6 – 12 luni, 12- 18 luni,
juninci. În primele trei luni de viaţă viţeii pot fi întreţinuţi în cuşti individuale
care sunt constituite din două zone, cuşcă propriu-zisă şi padocul. Cuşca asigură
locul de odihnă pentru viţei. Cuştile sunt confecţionate din lemn sau poliester
armat cu fibră de sticlă, cu dimensiunile de 1,5 m lungime, 1,2 m lăţime şi 1,4
m înălţime. În cuşcă, indiferent de sezon, se aşterne un strat gros de paie, care se
împrospătează la un interval de două zile şi se evacuează la 3 luni. Sub cuşti se
pune un strat de pietriş, cu grosimea de 15 cm, pentru drenarea rapidă a apei
provenită din ploi.
Adăpostul pentru tineret va fi compartimentat, cu bare metalice, în patru
boxe, a câte 10 – 15 capete, pentru celelalte categorii de vârstă, inclusiv juninci
(viţele confirmate gestante). El va fi prevăzut, pentru fiecare boxă, cu câte un
padoc. De asemenea, este compartimentat pe cele trei zone: de odihnă, furajare
şi mişcare. Zona de odihnă, este cu spaţiu comun confecţionat din cărămidă
acoperită la suprafaţă cu un strat de ciment şi delimitată de zona de mişcare
printr-un prag cu înălţimea de 20 cm. În zona de odihnă se asigură un spaţiu de
4 m2 pe cap de animal iar ca aşternut se va folosi covorul de cauciuc. Zona de
mişcare va avea o lăţime de 3,5 m pentru amplasarea plugului raclor tip DM
(delta), pentru evacuarea dejecţiilor.

57
 Sistemul pentru evacuarea dejecţiilor este identic cu cel din adăpostul de
vaci. Zona de furajare va avea 3,5 – 4 m pentru a permite distribuirea furajului
cu remorca tehnologică. Furajele, în amestec, vor fi administrate direct pe
pardoseala de ciment a zonei de furajare, delimitată printr-o culoare verde.
Accesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalic, care
individualizează frontul de furajare, evitând deranjul reciproc. Pe timp
favorabil, se recomandă ca furajele să fie administrate în padoc, ieslea fiind
amplasată sub copertină. Pentru adăpare se vor folosi adăpătorile OASIS cu o
clapetă, câte una la fiecare boxă.

4.2 Organizarea mulsului

Vom folosi o sală de muls tip Tandem care are în componenţă aceleaşi
spaţii funcţionale şi instalaţii ca şi sala de tip brăduleţ, cu deosebirea că prin
modelul constructiv adaptat se asigură tratarea individuală a animalelor
.Capacitatea acestor săli este mai redusă, platforma de muls fiind organizată pe
unul sau două rânduri, fiecare rând având 2-4 locuri (boxe) de muls.
În sala de muls vacile au acces în boxe individuale (cu dimensiunea de
2,4 x 0,8 m), dispuse paralel faţă de canalul de deservire. Fiecare boxă este
prevăzută cu o uşă pentru intrarea şi una pentru ieşirea vacii, manipulate de
mulgător. Pentru fiecare rând de standuri de muls există o alee de circulaţie a
vacilor, folosită la introducerea şi evacuarea individuală a acestora din boxa de
muls. Acest tip de sală de muls prezintă avantajul că vacile sunt tratate
individual (cu toate efectele pozitive ce decurg din acest aspect), însă are
dezavantajul că productivitatea muncii este mai redusă deoarece necesită un
consum mai mare de timp pentru introducerea şi evacuarea animalelor, iar
distanţa parcursă de mulgător de la o vacă la alta este mai mare. În acelaşi timp,
investiţiile pe loc de muls sunt mai mari.
Având în vedere particularităţile sale funcţionale, sala de muls tip tandem
se recomandă a fi utilizată în fermele de selecţie, în fermele cu efective mai
mici
(până la 150 de vaci) şi în cele în care aptitudinile vacilor pentru mulsul
mecanic sunt mai puţin corespunzătoare.
Organizarea mulsului: vacile sunt aduse, pe grupe, în sala de aşteptare de
unde vacile sunt introduse câte una în boxa de muls. La fiecare vacă se execută
mulsul (executând cu stricteţe toate fazele cunoscute), după care vaca este
eliberată din boxă şi dirijată către padocul de evacuare de unde ajunge în
adăpost. Boxa respectivă, rămasă liberă, este ocupată de o altă vacă care este
adusă din sala de aşteptare.
58
 În vederea obţinerii şi livrării unui lapte igienic se vor respecta cu
stricteţe următoarele reguli:
- mulgătorii trebuie să fie sănătoşi, să nu provină din familii care
suferă de tuberculoză sau febră tifoidă şi să respecte normele de igienă privind
pregătirea mulgătorului pentru muls;
- spălarea şi ştergerea ugerului înainte de muls, dezinfecţia mameloanelor
după muls;
- primele jeturi de lapte (care au o încărcătură microbiană mare) se mulg
în cupe special destinate şi nu pe stand, după care acest lapte se aruncă;
- se va combate obiceiul unor mulgători care practică mulsul manual de a-
şi umezi mâinile în laptele muls;
- echipamentul de muls şi cel de manipulare al laptelui va fi menţinut în
condiţii stricte de igienă;

TRATAREA ŞI PĂSTRAREA LAPTELUI ÎN FERMĂ

Pentru valorificarea superioară a laptelui se impune ca, până la livrare,

laptele să fie tratat şi păstrat în condiţii corespunzătoare. La livrare laptele
trebuie să aibă caracteristici organoleptice şi fizico-chimice stabilite prin
normative specifice.
Tratarea laptelui. Tratamentul primar are ca scop menţinerea
caracteristicilor fizico-chimice şi organoleptice ale laptelui până în momentul
valorificării şi constă în filtrarea şi păstrarea acestuia în condiţii
corespunzătoare. Pentru tratamentul primar şi păstrarea laptelui până la livrare,
în fermele mari trebuie să existe o lăptărie dotată cu utilaje şi inventar specifice.
Lăptăria se amplasează lângă filtrul sanitar, la intrarea în fermă, şi are mai multe
spaţii funcţionale: sala de recepţie şi analiză a laptelui, sala de răcire şi
depozitare, sala de prelucrare (smântânire) şi sala de spălare şi depozitare a
inventarului specific. Pentru ţara noastră recepţia cantitativă a laptelui constă în
cuantificarea gavrimetrică (kg) sau volumetrică (l) a cantităţii de lapte, iar din
punct de vedere calitativ trebuie să aibă un conţinut de minimum 3,2% grăsime,
densitatea minimă de 1,29, aciditatea maximă 190T, temperatura să nu
depăşească 140C, iar gradul de impurificare să se încadreze în limitele
prestabilite. Prin filtrare se urmăreşte îndepărtarea impurităţilor care au pătruns
în lapte (fire de păr, furaje etc.). Această operaţiune se poate executa cu ajutorul
unor filtre ,strecurători (format din două site între care se aşează 3-4 straturi de
59
tifon) sau (în cazul fermelor mari) cu ajutorul unor filtre centrifugale (instalaţii
de sine stătătoaresau care sunt intercalate pe traseul laptelui).
Până la livrare laptele se păstrează în spaţii corespunzător igienizate. În
funcţie de durata de păstrare până la livrare, laptele trebuie răcit pentru a reduce
la minimum multiplicarea microorganismelor.Dacă laptele se livrează de două
ori pe zi, laptele trebuie răcit la o temperatură de 12-140C, dacă se livrează o
dată pe zi la 6-80C, iar dacă se livrează o dată la două zile, temperatura de
păstrare va fi de 40C. În raport cu durata şi temperatura de păstrare, pentru
răcirea laptelui se folosesc diferite procedee.
Bazinele de răcire se folosesc când laptele este păstrat în bidoane de
depozitare, pentru răcire se foloseşte apă rece de la reţeaua curentă de apă;
răcirea fiind lentă. Pentru răcirea laptelui la 6-80C în bazin se introduce gheaţă
(10-12 kg/100 l lapte).
Instalaţiile frigorifice se folosesc în ferme mari, laptele fiind răcit la 4-60
C, iar păstrarea se face în tancuri izoterme.

5. Organizarea producţiei

5.1 Producţia de lapte

60
 Laptele este considerat un aliment complex datorită compoziţiei chimice
şi în acelaşi timp complet dat fiind faptul că conţine peste 100 de substanţe
hrănitoare pentru om, dintre care 20 aminoacizi, 25 vitamine, 45 componente
minerale etc.
În ţara noastră există o preocupare permanentă pentru valorificarea
tuturor posibilităţilor de sporire a producţiei de lapte, în vederea asigurării
cantităţilor optime pentru hrănirea raţională a populaţiilor. Pentru realizarea
producţiilor de lapte planificate a se obţine este necesar să se acţioneze în
direcţia asigurării tuturor factorilor care influenţează producţia de lapte
(individuală şi totală):
- se vor menţine în exploatare doar vacile care se încadrează în tipul
fiziologic respirator;
- vârsta maximă de exploatare va fi de 7,5 ani (5 lactaţii);
- vârsta de introducere la reproducţie va fi condiţionată de greutatea
corporală (70% din greutate animalelor adulte);
- respectarea repausului mamar de 60 zile;
- asigurarea condiţiilor optime de întreţinere şi hrănire;
- aplicarea sistemului de fătări eşalonate pentru asigurarea ritmicităţii
producţiei;
- respectarea tehnologiei de muls;
- asigurarea unui regim de mişcare corespunzător;
- respectarea programului zilnic care duce la crearea unor reflexe
condiţionate;
- reducerea la minim a influenţei nefavorabile a factorilor de mediu;

Capitolul 6
6.REZULTATELE TEHNICO – ECONOMICE ÎN FERMĂ

CALCULUL PROFITULUI:

Model sim

61
Subventie 35x490lei/an=17150
Venituri
Lapte marfa 5600x35x1,5=294.000
Vaci reforme= 9 x 600 kg(în viu)= 3055x4,5lei /kg=13748
Viței =28x700=19600x6lei/kg=117600

Juninci=8x800lei/cap=64000
Total venituri: 17150+294000+13748+117600+64000=506498
Furaje

Fân natural 108,9 t x 500 RON = 54450 RON

Fân lucernă 302,3 t x 500 RON = 151150 RON
Cheltuiei

Fân trifoi 7,9 t x 500 RON = 3950 RON

Porumb siloz 1118,4 t x 200 RON = 223680 RON
Siloz lucernă 22,5 t x 300 RON = 6750 RON
Tăiței de sfeclă 457,5 t x 300 RON = 137250 RON
Orz 137,2 t x 500 RON = 68600 RON
Șrot floarea soarelui 45,7 t x 300 RON = 13710 RON
Fosfat dicalcic 0,4 t x 2500 RON = 1000 RON
Total: 54450 +151150 + 3950 +223680 +6750 +137250
+68600 +13710+1000 = 660540 RON
Fond salarii brute: 4 muncitori + 1 inginer = ( 4 x 750 RON) + ( 1
x 1500 RON )= 4500 x 12 luni = 54 000 RON
Consum energie: 3,78 KW/hl Lapte x3140,56 hl/an = 11871 x 0,2
=2374,2 RON
Consum carburant: 2,1 litri /hl lapte x3140,56/an =6497 x 6 Ron
=38982 RON
Alte cheltuieli : (20 % din cheltuielile totale) = 178606,9 RON
Total cheltuieli: 660540 + 54000 +10103,4 + 168391,4 +178606,9
= 1071641,7 RON
Costuri aferente producției unui litru de lapte: 1071641,7 :
1336440 litri/an = 0,80 RON

62
Profit brut : 1936416 - 1071641,7 = 864774,3 RON
Impozit pe profit(16%)= 0,16 x 864774,3 = 138363,8 RON
Profit net= 864774,3 - 138363,8 = 726380,4 RON

Capitolul 7
7.Concluzii și recomandări

Bibliografie

1. Acatincăi S.,(2004) – Producțiile bovinelor, Edit.Eurobit,Timișoara.

2. Maciuc V., (2006) – Managementul creşterii bovinelor, Edit Alfa Iași.
63
3. Pop I.M., Halga P., Teona Avarvarei, Popa V., Bădeliţă C., (2002) -
Alimentaţie animal, Edit. Pim, Iaşi.

64