Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ŞI DE MEDICINĂ VETERINARĂ
„ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
DEPARTAMENTUL ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ
TEHNOLOGIA CREŞTERII
BOVINELOR
- Material de studiu -
IAŞI
2004
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
ŞI DE MEDICINĂ VETERINARĂ
„ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
DEPARTAMENTUL ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ
TEHNOLOGIA CREŞTERII
BOVINELOR
- Material de studiu -
IAŞI
2004
PARTEA I
NOŢIUNI TEORETICE
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
CAPITOLUL 1
5
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
8
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
CAPITOLUL 2
CLASIFICAREA BOVINELOR
9
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
10
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
15
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
CAPITOLUL 3
18
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
19
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
Tabelul 1
Sisteme de monte şi fătări (% din efectivul total de vaci)
Trimestrul
Sistem Speci-
ficare I II III IV
Eşalonat Monte 25-30 25-30 20-25 20-25
Fătări 25-30 20-25 20-25 25-30
Sezonier Monte 25 - 30 40 30-35
Fătări 13-15 70 - 75 12-15
21
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
22
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
23
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
24
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
25
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
26
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
27
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
28
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
29
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
CAPITOLUL 4
30
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
31
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
Vaci de 600 kg
60-41 l 9,6 8,1 455 52 33 11 17
40 -21 l 9,5 8,8 600 56 34 12 18
sub 20 l 9,5 9,8 750 61 36 13 20
32
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
33
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
CAPITOLUL 5
35
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
36
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
37
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
CAPITOLUL 6
38
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
39
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
40
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
41
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
42
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
43
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
44
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
45
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
46
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
47
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
48
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
49
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
Încrucişări de ameliorare
50
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
scheme diferite, în vederea obţinerii unui tip nou care să aibă cât mai
multe din însuşirile valoroase ale raselor participante, fiind în acelaşi
timp bine adaptat la condiţiile de mediu.
Încrucişări de producţie
51
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
52
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
CAPITOLUL 7
fiecare etapă. Greutatea şi sporul planificat sunt mai mari sau mai
mici, în funcţie de greutatea la care vor ajunge animalele la vârsta
adultă, cât şi în funcţie de destinaţia viţelului.
Pentru viţelele de prăsilă se recomandă un nivel moderat de
hrănire, care să determine realizarea unui spor mediu zilnic în primele
6 luni de 600-700 g la rasele de talie mică şi 650-750 g la rasele de
talie mare. Hrănirea abundentă a viţelelor din rasele de lapte şi mixte,
în primul an de viaţă, poate duce la modificări ale tipului de
metabolism, orientarea lor spre tipul anabolic şi, ca urmare, spre
producţia de carne. Din această cauză ele vor da producţii mai mici de
lapte la vârsta adultă. Sporul de creştere planificat pentru viţelele de
prăsilă între 6-12 luni va fi de 500-550 g, iar între 12-18 luni de 450-
500 g.
Hrănirea tineretului femel de prăsilă trebuie să urmărească
dezvoltarea maximă a tubului digestiv şi a celorlalte organe interne, a
osaturii şi musculaturii; de aceea, raţiile administrate vor cuprinde
cantităţi din ce în ce mai mari de fibroase şi suculente pe măsură ce
tineretul înaintează în vârstă, iar concentratele vor intra în cantităţi
moderate atunci când fibroasele şi suculentele sunt de calitate slabă.
Tăuraşii destinaţi pentru prăsilă vor fi hrăniţi mai abundent
decât femelele şi trebuie să realizeze de la naştere la 6 luni un spor
mediu zilnic de 900 g. După vârsta de 6 luni vor beneficia de raţii
adecvate pentru obţinerea unui spor mediu zilnic de 900-1000 g. Se va
urmări dezvoltarea maximă a osaturii şi musculaturii şi se va evita
îngrăşarea; de asemenea, se va evita dezvoltarea exagerată a
abdomenului.
Pentru tineretul destinat îngrăşării, tipul de hrănire trebuie să
urmărească valorificarea maximă a capacităţii de creştere a
organismului în primii doi ani de viaţă, dar în acelaşi timp trebuie să
fie economic. În funcţie de sporul planificat, pentru fiecare perioadă se
stabileşte schema de hrănire, care cuprinde cantităţile de nutreţuri ce
vor fi administrate şi ordinea introducerii lor în hrana viţeilor. Planul
de creştere constituie un ghid, de respectarea lui depinzând obţinerea
unui produs viguros, capabil să dea la vârsta adultă producţii mari.
54
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
55
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
56
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 4
Compoziţia colostrului
Componente
Speci- Proteine
Lac- Săruri
ficare S.U. Albu- Gră-
toză mine-
d.c. Total Caze- mine + simi
rale
d.c. ină globuline
La
32,7 21,9 5,6 16,3 6,5 3,0 1,3
fătare
Lapte
12,5 3,5 3,0 0,5 3,6 4,6 0,8
normal
57
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
58
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 5
Scheme de hrănire în funcţie de vârstă
Perioada de vârstă Schema de hrănire (l lapte/zi)
(zile)
1 2 3 4
60
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
61
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
62
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
63
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
64
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
65
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
66
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
CAPITOLUL 8
67
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
68
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
69
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
70
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
71
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
72
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
73
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
74
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Strategia hrănirii
75
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
76
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
77
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
CAPITOLUL 9
78
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
79
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
obţinerea unui lapte mai igienic, întrucât acesta nu mai vine în contact
cu aerul adăpostului; realizarea unei producţii mari de lapte şi grăsime,
datorită faptului că viteza mai mare de cedare a laptelui duce la golirea
completă a ugerului.
Pentru reuşita utilizării mulsului mecanic, se cer următoarele
condiţii: existenţa unor aparate de muls cu caracteristici funcţionale
care să corespundă particularităţilor morfo-funcţionale ale ugerului; să
nu afecteze integritatea ugerului şi să fie uşor de manevrat, de curăţat
şi dezinfectat; existenţa unui personal calificat şi conştiincios, care să
cunoască particularităţile ugerului şi funcţionarea aparatului; existenţa
unui material biologic selecţionat, cu o bună simetrie morfologică şi
funcţională a ugerului.
Mulsul mecanic se poate efectua la stand sau în săli speciale
de muls. Mulsul la stand se utilizează în fermele obişnuite de vaci, iar
mulsul în săli speciale se aplică în complexe industriale pentru
creşterea vacilor de lapte cu stabulaţie liberă.
Mulsul mecanic la stand prezintă 3 variante de aplicare, şi
anume: mulgerea la găleată, mulgerea la bidon şi mulgerea "Pipe-
Line". În cazul mulgerii mecanice la găleată, la un capăt al adăpostului
există o cameră specială pentru pompa de vid, iar conducta de vid este
amplasată de-a lungul standului. Laptele se mulge de la fiecare vacă în
găleată. Mulgerea la bidon cu agregat individual presupune existenţa
instalaţiei de muls şi de vacuum montată pe cărucioare pe care se
aşază şi bidoanele. Se utilizează numai în fermele mici. Mulgerea
"Pipe-Line" este un sistem mai avansat, care presupune colectarea şi
transportul pe conductă al laptelui, de la ugerul vacii până la bazinul
de colectare şi răcire amplasat la capătul adăpostului.
Mulsul mecanic în săli de muls se practică în cazul întreţinerii
nelegate a vacilor. Instalaţia de muls este amplasată într-o construcţie
specială, prevăzută cu mai multe încăperi: sala de muls propriu-zisă,
sala de aşteptare a vacilor, sala de răcire şi păstrare a laptelui, camera
cu generatorul de vacuum. Sălile de muls sunt dotate, în general, cu
instalaţii mecanice de distribuire a concentratelor în timpul mulsului.
Se cunosc mai multe tipuri de săli de muls, care se
diferenţiază, în general, după poziţia vacilor în sala de muls şi modul
80
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
81
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
82
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
83
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
84
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
85
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
CAPITOLUL 10
86
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
87
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
88
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
89
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
90
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
91
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
92
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
93
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
94
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
95
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA I – NOŢIUNI TEORETICE
Temă de verificare
96
PARTEA II
NOŢIUNI PRACTICE
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
CAPITOLUL 1
RASELE DE TAURINE ŞI PRICIPALII
METIŞI DINTRE ELE
murdar spre bază. Gâtul este lung şi slab îmbrăcat în muşchi (mai
ales la vaci), relativ bine prins de trunchi şi cu salbă dezvoltată.
Linia superioară a trunchiului este sinuoasă şi oblică antero-
posterior. Grebănul este bine evidenţiat, spinarea şi şalele lungi,
crupa lungă, strâmtă şi ascuţită în partea posterioară, iar şoldurile
evidenţiate.
Pieptul este relativ bine dezvoltat, însă cu adâncimea
toracelui mică, ceea ce face ca animalul să fie înalt pe picioare.
Lărgimea toracelui este mică iar profunzimea acestuia mare.
Membrele sunt lungi şi puternice, cu ongloane dure,
rezistente şi de culoare neagră.
Conformaţia corporală este tipică animalelor de muncă. Au
constituţia robustă, uneori grosolană-compactă şi un temperament
vioi.
Culoarea robei este sură sau cenuşiu-argintie. La tauri
culoarea este mai închisă pe feţele laterale ale gâtului, pe cap, pe
regiunea spetei, pe jumătatea inferioară a regiunii coastelor şi a
crupei. La vaci, roba prezintă nuanţe foarte diferite, de la argintiu
până la cenuşiu-roşcat. Botul, extremităţile membrelor, smocul din
coadă şi ongloanele sunt de culoare neagră.
Viţeii la naştere şi până la vârsta de 2-3 luni au o culoare
galben-roşcată, care după năpârlire revine la culoarea animalului
adult.
Rasele de taurine autohtone ameliorate cuprind rasele create
în ţară, prin încrucişări de absorbţie a raselor autohtone neameliorate,
cu reproducători masculi din rase ameliorate importate.
Rasa Simmental
S-a format în Elveţia pe valea râului Simmen, de unde îi vine
şi numele, reprezentând jumătate din efectivul de taurine al ţării de
origine. De aici s-au extins aproape în toate ţările europene,
participând la formarea tuturor raselor bălţate cu galben. Este o rasă
mixtă pentru carne-lapte, de talie mare (hipermetrică), cu format
corporal pronunţat dreptunghiular şi constituţie robustă (fig. 1).
Fig. 1
Rasa Simmental
Fig. 2
Rasa Schwyz
(Brună alpină)
Rasa Friză
Rasa Friză s-a format în Olanda de unde, datorită calităţilor
deosebite pe care le are, s-a răspândit în toată lumea, din aceasta
derivând întregul grup de rase bălţate negru cu alb. Are o dezvoltare
corporală mijlocie spre mare (euhipermetrică), cu scheletul axial
predominant şi constituţie fin-robustă (fig. 3). Conformaţia corporală
109
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Fig. 3
Rasa Friză
Fig. 4
Rasa Friză
varietatea
Bălţată alb cu roşu
Rasa Pinzgau
Rasa Pinzgau s-a format în Austria şi prezintă ca tip
morfologic o variabilitate pronunţată. Din punct de vedre al
dezvoltării corporale, în interiorul rasei sunt trei tipuri: mic, cu talie
sub 125 cm şi greutate sub 450 kg, mijlociu, cu talia 125-132 cm şi
greutatea 450-550 kg şi mare, cu talie peste 132 cm şi greutate peste
550 kg. Tipul mijlociu este considerat reprezentativ pentru această
rasă (fig. 5)
Fig. 5
Rasa Pinzgau
111
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
112
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
CAPITOLUL 2
IDENTIFICAREA TAURINELOR ÎN SISTEM UNITAR
CODIFICAT DE INDIVIDUALIZARE ŞI
ÎNREGISTRARE
114
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Fig. 7 Paşaport de
identificare a bovinelor
115
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
CAPITOLUL 3
APRECIEREA PIELII ŞI PĂRULUI
CULORILE LA TAURINE
Culorile la taurine
117
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
mai închisă după cum predomină o categorie sau alta de fire de păr.
Se întâlneşte la rasele: Sură de stepă, Sură ucraineană, Isker,
Romagnolă, Graunvieh, Piemonteză.
• Culoarea piersicie este dată de amestecul perilor albi şi de
culoare roşie. Se întâlneşte la rasa Shorthorn şi la unii metişi.
• Culoarea dereşă este formată din amestecul perilor albi,
roşii şi negri. Se întâlneşte mai rar, la unii metişi.
• Culoarea bălţată este atunci când pe corpul animalului se
întâlnesc zone de culoare albă alternând cu zone pigmentate în
galben, roşu sau negru. Repartizarea bălţăturilor poate fi zonală
(caracter de rasă) sau variabilă în funcţie de rasă şi individ.
• Culoarea pestriţă sau stropită este atunci când pe un fond
alb sau colorat în galben, roşu şi negru, apar pete de altă culoare. Se
întâlneşte la rasa Normandă şi la unii metişi.
• Culoarea înspicată este atunci când pe un fond colorat
uniform pe tot corpul apar diseminate fire de păr alb.
• Culoarea tigrată sau dungată este atunci când pe un fond
care are o nuanţă mai deschisă a culorii apar dungi mai închise. Se
întâlneşte la unii metişi nedefiniţi.
Particularităţile de culoare la taurine pot fi întâlnite la cap,
pe membre (pintenogeli) şi trunchi.
La cap se pot întâlni următoarele particularităţi: peri albi pe
frunte, pată albă pe frunte de diferite mărimi (ţintă, stea, brezătură),
ochelari (cercuri negre în jurul ochilor), inelul alb în jurul botului (la
rasa Brună şi Jersey), cap de maur (culoare închisă pe cap iar pe corp
culoare deschisă).
La membre pot apare zone de culoare albă care pot avea un
grad de întindere diferit.
Pe trunchi se poate întâlni o dungă mai deschisă pe linia
superioară, pete albe pe abdomen şi uger, smocul cozii cu fire de păr
alb.
119
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
CAPITOLUL 4
TEHNICA APRECIERII EXTERIORULUI
31
Aprecierea capului
Conformaţia capului prezintă o mare variabilitate în funcţie
de sex (fig. 10), rasă, vârstă, tip morfo-productiv (fig. 11), tip
craniologic (fig. 12), precocitate şi sănătatea animalului. Astfel,
taurul are capul mai scurt, mai larg, pielea mai groasă şi părul de pe
frunte abundent şi uneori încreţit, cu musculatura mai dezvoltată,
aspectul exterior exprimând forţă şi putere, semne ale vigorii şi
masculinităţii. Vacile au capul mai fin şi expresiv, coarnele mai
subţiri şi mai alungite. Masculii castraţi (boii) au capul îngust şi lung,
cu aspect mai puţin expresiv. Se întâlnesc şi tauri cu expresivitate
feminină a capului (fig. 13), aşa după cum se întâlnesc şi vaci cu
121
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
a b
Fig. 10 Aspectul capului:
a – la taur; b – la vacă
c d
122
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
c d
a b
123
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
a b c
Fig. 14 Aspecte de profil la cap:
a – cap convex; b – cap concav; c – cap drept.
124
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
125
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Fig. 15
Regiunea creştetului
127
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
a b
d e f g
Fig. 16 Forme de coarne:
a – coarne îndreptate înainte; b – coarne lace; c – coarne în coroană; d – coarne
spiralate; e – coarne verticale; f – coarne asimetrice; g – coarne orizontale
a b c
Aprecierea trunchiului
Reprezintă porţiunea cea mai voluminoasă a corpului şi are ca
bază osoasă scheletul axial, alcătuit din coloana vertebrală, sternul,
130
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Fig. 18 Forme de
grebăn: c
a – grebăn dublu
(la rase de carne);
b – grebăn lung şi drept;
c – grebăn înalt şi scurt;
d – grebăn despicat.
a b c
a b
Fig. 20 Forme de şale:
a – linia superioară convexă; b – şale convexe
133
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
134
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
a b
c d
135
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
a b
c d
e f g
137
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
a b c d
138
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
a b
a b
a b
a b
141
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Fig. 29 Organele
genitale externe la vacă
Fig. 30 Organele
genitale externe
la taur
142
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
143
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
145
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
146
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
a b c d
e f g h
a b
a b c
d f
Aprecierea membrelor
Membrele sunt organe dinamice care au rolul de susţinere şi
de deplasare a animalului. Membrele anterioare au rol de susţinere a
corpului şi de a acţiona în timpul mersului în scopul deplasării. Ele
sunt ataşate de trunchi numai prin muşchi şi ligamente. Membrele
posterioare au rol în susţinerea corpului, dar şi rol de a imprima
propulsia în timpul mersului. Acestea sunt legate de trunchi prin
articulaţii foarte puternice, prin muşchi şi ligamente.
În exploatarea taurinelor, mai ales în sistem intensiv cu
stabulaţie permanentă, membrele sunt foarte mult solicitate şi de
multe ori, animalele valoroase sunt reformate datorită uzurii timpurii
a acestora. Se impune deci a se acorda o atenţie deosebită solidităţii
membrelor şi corectitudinii aplomburilor, pentru a preîntâmpina
scoaterea din efectiv a vacilor şi taurilor de reproducţie la o vârstă
prea tânără.
151
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
a b
Fig. 38 Higroama
genunchiului
153
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
a b c
Fig. 39 Tipuri de chişiţe:
a – moale; b – oblică; c – verticală.
154
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
a b c d
a b c
a b c
a
Fig. 42 Tipuri de jarete:
a – deschise; b – normale; c – săbiate.
Aplomburile la taurine
160
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
a d e
161
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
b c
a
Fig. 45 Aplombul membrelor posterioare:
a – aplomb corect văzut din profil şi dinapoi;
b – aplomb campat dinapoi;
c – aplomb subel dinapoi.
d – „coate de vacă” (în formă de X); d e
d – membre în „O”.
163
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
2. Metoda punctelor
Este o metodă mai ordonată, mai precisă şi mai ştiinţifică,
care se face tot în mod liber (vizual şi prin palpare), examinatorul
expert fiind obligat să aprecieze şi să acorde note pentru anumite
regiuni sau grupe de regiuni corporale, după importanţa fiecăreia,
având în vedere factorii: rasă, vârstă, sex şi tip morfo-productiv.
Notele se acordă în scara 1-9 în funcţie de corectitudinea
regiunii sau grupei de regiuni, folosindu-se în acest scop un tabel cu
indicaţii ajutătoare la acordarea notelor. Pentru aprecierea propriu-
zisă se utilizează fişele individuale de punctare pentru descrierea
lineară la fiecare rasă, care cuprind grupele agregat cu însuşirile ce se
apreciază şi punctajul total pentru fiecare grupă de însuşiri (tabelele
1, 2, 3 şi fig. 47, 48, 49).
Aprecierea după metoda punctelor este operativă şi simplă,
permiţând o notare uniformă pentru toate însuşirile examinate. Prin
însumarea punctelor de la fiecare grupă de însuşiri, în funcţie de
ponderea ce o deţin în aprecierea finală, se obţine punctajul total pe
baza căruia se face încadrarea animalului respectiv într-o clasă
valorică (excepţional, f. bine, bine cu plus, bine, satisfăcător,
nesatisfăcător).
Pentru înlăturarea eventualelor erori generate de subiectivism,
este recomandabil ca aprecierea să se facă de către o comisie formată
din 3-4 examinatori experţi, punctajul total obţinut reprezentând
media aritmetică a punctajelor acordate de fiecare membru al
comisiei.
Menţionăm că în acest sens sunt elocvente fişele de punctare
folosite la descrierea lineară a carcterelor de exterior la rasele din ţara
noastră.
3. Metoda măsurătorilor corporale (somatometria)
Constă în măsurarea directă, pe animal, a diferitelor
dimensiuni corporale şi de masă, care înlătură aproximaţiile şi erorile
de apreciere ce pot să survină în metodele de apreciere descrise
anterior (fig. 50 şi 51 ).
Cu ajutorul măsurătorilor corporale şi de masă putem aprecia
dezvoltarea şi legătura diferitelor regiuni corporale sau segmente ce
constituie întregul organism şi dezvoltarea generală a animalului
164
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
165
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tabelul 1
APRECIEREA CONFORMAŢIEI CORPORALE PRIN DESCRIEREA LINEARĂ
A CARACTERELOR DE EXTERIOR
Note şi punctaje pe caractere, punctaje parţiale şi calificative pe grupe de caractere şi scor
(punctaj) final şi calificative pentru exterior
166
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 1 (continuare)
BĂLŢATĂ CU NEGRU ROMÂNEASCĂ (BNR) – HOLSTEIN FRIZĂ
EXCELENT
Grupe (Ex.) BINE
FOARTE BINE
(agregate) de 99-90 pct. PLUS SUFICIENT NESATISFĂCĂTOR
BINE (FB) (B)
însuşiri şi (primipare (B+) (S) (N)
89-85 79-75
caractere de max. 88 84-80 74-65 puncte sub 65 puncte
puncte puncte
exterior secundipare puncte
max. 90)
IV. UGER (40%)
11. Extindere 7=84 4=72 2=64
9=92 8=88 5=76
anterioară 6=80 3=68 1=60 şi sub
12. Înălţime
7=84 4=72 2=64
(prindere) 9=92 8=88 5=76
6=80 3=68 1=60 şi sub
posterioară
9=92
13. Ligament 7=84 4=72 2=64
8=92 8=88 5=76
central 6=80 3=68 1=60 şi sub
(primipare)
14.
7=89 5=80 3=70
Adâncime 8=92 4=75 1=60 şi sub
6=85 9=84 2=65
uger
15. Poziţie 2=64
6=88
(plasare) 5=90 7=81 3=77 8=72 9=62
4=87
mameloane 1=50 şi sub
16. Lungime 7=78 8=70 9=62
5=92 6=85 4=84
mameloane 3=75 2=66 1=56 şi sub
167
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Fişă de sinteză
Descrierea lineară a caracterelor de exterior la rasa
Bălţată cu negru românească (BNR) – Holstein Friză
Simbol Note optime Extreme
Caractere (agregate) (prescurtări) F. bună…...Bună (1……………..…….9)
LAPTE
Caractere specifice
Tip
producţiei de lapte
CPL 9………..……8 Slabe……………Evidente
9………..……8 Mică…………….…Mare
trunchiului
Lărgimea pieptului Strâmtă………...Dezvoltată
(capacitate toracică)
LgP 9………..……8
(slabă)…………...…(mare)
Mare……… …….Mare
Unghiul postero- antero-
crupei UC 5………..……4 anterior posterior
(înclinarea crupei) Coadă……... ..….Crupă
sus prinsă teşită
Unghiul jaretului UJ 5………..……6 Drept…………….…Săbiat
FUNDAMENT
Ongloane (înălţimea
posterioară)
Og 9………..……8 Mică…………………Mare
Aplombul membrelor
posterioare
AMP 9………..……8 Defectuos…………..Corect
Extindere Slabă………………...Bună
(prindere) anterioară
EAU 8………..……9
(mică)…………...…(mare)
Înălţime
(prindere) posterioară
ÎPU 9………..……8 Mică…………………Mare
Ligament suspensor LIS 8………..……9 Absent………….…Evident
UGER
Adânc………………...Înalt
Adâncimea ugerului AU 7………..……8
(lăsat)
Poziţia mameloanelor PM 5………..……6 Divergente…..Convergente
Lungimea
mameloanelor LMA 6………..……7 Scurte……………….Lungi
anterioare
168
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Aspectul jaretului
plin-mijlociu-fin
Înălţimea la crupă (cm)
Lărgimea ugerului
îngustă-mijlocie-largă
Adâncimea trunchiului
mică-mijlocie-mare
Ligamentul suspensor
lipsă-mijlociu-înalt
Lărgimea pieptului
mică-mijlocie-mare
Unghiul crupei
ridicat-mijlociu-teşit
Poziţia mameloanelor posterioare
depărtată-normală-apropiată
Lărgimea crupei
îngustă-mijlocie-largă
Prinderea anterioară a ugerului
slabă-mijlocie-evidentă
Tabelul 2
APRECIEREA CONFORMAŢIEI CORPORALE PRIN DESCRIEREA LINEARĂ A
CARACTERELOR DE EXTERIOR
Note şi punctaje pe caractere, punctaje parţiale şi calificative pe grupe de caractere şi scor
(punctaj) final şi calificative pentru exterior
170
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 2 (continuare)
BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ (BR) – FLECKVIEH - SIMMENTAL
EXCELENT
Grupe (Ex.) BINE
FOARTE BINE
(agregate) de 99-90 pct. PLUS SUFICIENT NESATISFĂCĂTOR
BINE (FB) (B)
însuşiri şi (primipare (B+) (S) (N)
89-85 79-75
caractere de max. 88 84-80 74-65 puncte sub 65 puncte
puncte puncte
exterior secundipare puncte
max. 90)
IV. UGER
11. Extinderea 7=84 4=72 2=64
9=92 8=88 5=76
anterioară 6=80 3=68 1=60 şi sub
12. Înălţimea
8=88 4=73 2=64
(prinderea) 9=91 6=81 5=77
7=85 3=68 1=59 şi sub
posterioară
13. Lărgimea
7=84 4=72 2=64
(extinderea) 9=92 8=88 5=76
7=80 3=68 1=60 şi sub
posterioară
14. Ligament 7=88 4=73 2=63
8=91 6=83 5=78
central 9=86 3=68 1=58 şi sub
15. Adâncimea 7=88 4=73 2=63
8=91 6=83 5=78
ugerului 9=85 3=68 1=68 şi sub
16. Poziţia 5=89 3=72 2=64
6=91 4=83 8=78
mameloanelor 7=86 9=68 1=54 şi sub
8=74
17. Lungimea 4=88
5=91 7=81 3=78 2=67 1=56 şi sub
mameloanelor 6=87
9=66
9=64
18. Grosimea 4=86
5=91 7=81 3=75 8=73 2=63
mameloanelor 6=88
1=50 şi sub
171
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Fişă de sinteză
Descrierea lineară a caracterelor de exterior la rasa
Bălţată românească (BR) – Fleckvieh – Simmental
Îmbrăcarea în
musculatură
IM 7……………..6 Slabă………………...Bună
172
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
FORMAT
Înălţimea la grebăn
Extinderea anterioară a ugerului
slabă-mijlocie-evidentă
1 5 9
Lungimea crupei
mică-mijlocie-mare
Lărgimea ugerului
1 5 9 îngustă-mijlocie-largă
Lărgimea crupei
1 5 9
mică-mijlocie-largă
5 9
Extinderea posterioară a ugerului
slabă-mijlocie-evidentă
Adâncimea trunchiului
mică-mijlocie-mare
1 5 9
1 5 9
Ligamentul suspensor
Unghiul crupei lipsă-mijlociu-înalt
ridicat-mijlociu-teşit
1 5 9 1 5 9
Musculatura
fără-mijlocie-plină Adâncimea ugerului
profundă-mijlocie-înaltă
1 5 9
1 5 9
Unghiul jaretului
drept-mijlociu-săbiat
Poziţia mameloanelor
1 5 9 divergente-paralele-convergente
Aspectul jaretului
plin-mijlociu-fin 1 5 9
1 5 9
Lungimea mameloanelor
scurtă-mijlocie-mare
Chişiţe
orizontale-oblice-verticale
1 5 9
1 5 9
1 5 9
1 5 9
173
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tabelul 3
APRECIEREA CONFORMAŢIEI CORPORALE PRIN DESCRIEREA LINEARĂ A
CARACTERELOR DE EXTERIOR
Note şi punctaje pe caractere, punctaje parţiale şi calificative pe grupe de caractere şi scor
(punctaj) final şi calificative pentru exterior
174
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 3 (continuare)
BRUNĂ (B) – BROWN - SWISS
EXCELENT
Grupe (Ex.) BINE
FOARTE BINE
(agregate) de 99-90 pct. PLUS SUFICIENT NESATISFĂCĂTOR
BINE (FB) (B)
însuşiri şi (primipare (B+) (S) (N)
89-85 79-75
caractere de max. 88 84-80 74-65 puncte sub 65 puncte
puncte puncte
exterior secundipare puncte
max. 90)
IV. UGER
4=73
11. Extinderea 8=89 5=77
9=92 6=81 3=69 1=60 şi sub
anterioară 7=85
2=65
12. Lărgimea 7=84 4=72 2=64
9=92 8=88 5=76
posterioară 6=80 3=68 1=60 şi sub
13. Înălţimea
7=84 4=72 2=64
(prinderea) 9=92 8=88 5=76
6=80 3=68 1=60 şi sub
posterioară
14. Ligament 7=89 4=74 2=62
8=91 6=84 5=79
suspensor 9=85 3=68 1=55 şi sub
7=89
15. Adâncimea 3=70
8=91 6=85 5=80 4=75 1=60 şi sub
ugerului 2=65
9=85
2=64
16. Poziţia 6=88
5=90 7=81 3=77 8=72 9=62
mameloanelor 4=87
1=50 şi sub
17. Lungimea 4=89 8=70 9=62
5=91 3=80 7=78
mameloanelor 6=85 2=68 1=55 şi sub
* La primipare = 1 cm mai mică decât la adulte
175
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Fişă de sinteză
Descrierea lineară a caracterelor de exterior la rasa
Brună (B) – Brown – Swiss
Simbol Note optime Extreme
Caractere (agregate) (prescurtări) F. bună…...Bună (1……………..…….9)
9……….…….8
Înălţimea la grebăn HC (HS) (≥137cm)(136cm)
Mică……………….Mare
FORMAT (dezvoltare)
Lărgimea crupei LG 7………..……6 Îngustă………….…Largă
Adâncimea
AT 9………..……8 Mică…………….…Mare
CORPORAL
trunchiului
Linia superioară a
trunchiului
LS 7………….…6 Concavă…...…….Convexă
Mare……… …….Mare
Unghiul postero- antero-
crupei UC 4………..……5 anterior posterior
(înclinarea crupei) Coadă……... ..….Crupă
sus prinsă teşită
MUSCULA
TURĂ
Îmbrăcarea în
musculatură
IM 5…………..6-4 Slabă………………...Bună
posterioară
Ligament suspensor LIS 8………..……7 Absent………….…Evident
Adânc………………...Înalt
Adâncimea ugerului AU 8………..……7
(lăsat)
Poziţia mameloanelor PM 5………..……6 Divergente…..Convergente
Lungimea
mameloanelor LMA 5………..……4 Scurte……………….Lungi
anterioare
176
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Chişiţe:
Îmbrăcarea în musculatură: orizontale – oblice - verticale
fără – mijlocie - plină
Înălţimea ongloanelor:
plată – mijlocie - înaltă
Lărgimea crupei:
îngustă – mijlocie - largă
Extinderea şi prinderea
anterioară a ugerului:
slabă – mijlocie - evidentă
Adâncimea trunchiului:
mică – mijlocie - mare Lărgimea ugerului:
îngustă – mijlocie - largă
Ligamentul suspensor:
Unghiul crupei: lipsă – mijlociu - înalt
ridicat – mijlociu - teşit
Adîncimea ugerului:
profundă – mijlocie - înaltă
Unghiul jaretului:
drept – mijlociu - săbiat
Lungimea mameloanelor:
scurtă – mijlocie - mare
Aspectul jaretului:
plin – mijlociu - fin
Poziţia mameloanelor:
divergente – paralele - convergente
177
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tăuraşul………….nr. matricol………(cod……..)
% RH……………provenienţa…………………..
Tatăl……………..Mama…………………………
(nume-cod) nr. Matricol HL lapte, % grăsime, % proteine
Note
Însuşiri acordate Defecte
Nr. regiuni apreciate
(notă maximă) reg. Importante
însuş.
Caractere tip 1.Armonia de ansamblu -
şi rasă (20) 2.Temperament – constituţie -
I.Capacitate 3.Osatură (musculatură) pentru BR şi B - Spinare crap
corporală 4.Linia superioară (inclusiv crupa) - Spinare înşeuată
(30) 5.Lărgimea şi adâncimea toracelui - Prinderi defectuoase
6.Înălţime grebăn_cm - Crupă teşită
7.Lungimea corporală_cm - Crupă în acoperiş
II. Dezvoltare
8.Fundament (apb.ant. şi post.) - Chişiţă moale
corporală (50)
9.Chişiţa - Ongloane scâlciate
10.Ongloane - Ongloane deschise
Total puncte
178
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
CRESCĂTOR……………………LOCALITATEA………………..
VIŢICĂ…………..NR.MATRICOL…………….%RH…………………
TATĂL………………………..MAMA…………………………………
(cod; nume) (matricol HL lapte % grăsime, % proteine)
Însuşiri Note
Regiuni apreciate Defecte importante
(Notă maximă) acordate
I. Caractere tip 1. Armonia de ansamblu -
şi de rasă (20) 2. Constituţie, temperament -
II. Dezvoltare 3. Înălţimea la grebăn:……cm….. -
corporală 4. Lungimea corporală:…..cm…. -
5. Osatură, musculatură -
III. Capacitatea 6. Linia superioară -
corporală (30) 7. Lărgimea şi adâncimea toracelui
-
(flanc)
8. Aplomb anterior şi posterior -
IV. Fundament
9. Chişiţe -
(membre) (30)
10. Ongloane -
Total puncte:
179
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
a
Fig. 51 Principalele măsurători pentru acţiunile de selecţie la bovine
a – măsurători principale la taurine:
1-1’ – talia; 2-2’ – înălţimea la spinare; 3-3’ – înălţimea la crupă; 4-4’ – înălţimea la
baza cozii; 5-5’ – lungimea oblică a trunchiului; 6-6’ – perimetrul toracic;
7-7’ – perimetrul fluierului; 8-8’ – lărgimea la articulaţia scapulo-humerală;
9-9’ – lărgimea toracelui înapoia spetelor; 10-10’ – lărgimea crupei la şolduri;
11-11’ – lărgimea crupei la articulaţia coxo-femurală;
12-12’ – lărgimea crupei la ischii;
b – măsurători la cap:
1-1’ – lungimea frunţii; 1-1’’ – lungimea capului; 1’-2’’ – lungimea feţei;
2-2’ – îngustimea frunţii; 3-3’ – lărgimea frunţii
181
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
182
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
184
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
2 1
10 10’
12
a
d
3 6 11
b 4
3’ 5 14’
15’
15 13
7 13’’ 13’
8
14
9
c
e
• indicele masivităţii:
187
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
• indicele osaturii:
Perimetrul fluierului × 100
I.O. = ;
Inaltimea la greban
Indică dezvoltarea generală a scheletului şi este mai mare la
rasele de lapte şi mixte faţă de cele de carne.
• indicele cefalic:
Largimea fruntii × 100
I.c. = ;
Lungimea capului
188
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
• indicele toracic:
Largimea toracelui × 100
I.t. = ;
Adancimea toracelui
Se modifică odată cu vârsta, fiind mai mare la rasele de lapte
comparativ cu cele de carne; este, de asemenea, mai mare la vaci
comparativ cu taurii.
• indicele bazino-toracic:
Largimea toracelui × 100
I.b.t. = ;
Largimea crupei la solduri
Variază în funcţie de vârstă, sex şi tip morfo-productiv.
Creşte odată cu vârsta, este mai mare la rasele de carne comparativ
cu cele de lapte şi la tauri faţă de vaci.
• indicele bazino-pectoral:
Largimea pieptului × 100
I.b.p. = ;
Largimea crupei la solduri
Se micşorează de la naştere la vârsta de adult şi este mai mare
la rasele de carne decât la cele de lapte şi la tauri faţă de vaci.
189
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
190
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
5. Fotografierea animalelor
Este o metodă ajutătoare de apreciere a exteriorului la taurine,
sugestivă şi de documentare, furnizând amănunte preţioase de analiză
şi sinteză care pot să scape celorlalte metode sau care nu se pot
exprima prin acestea.
Fotografierea este obligatorie pentru toate animalele înscrise
în registrele genealogice, prezentate în cataloage, la expoziţii.
În mod obişnuit, fotografierea animalelor se face din profil,
poziţie care permite să se obţină imaginea întregului corp, ilustrând
elementele de conformaţie corporală şi armonie de ansamblu. O
fotografiere completă cuprinde animalul din profil, din faţă, din spate
şi de sus. Poziţia animalului trebuie să fie în staţiune patrupedală
forţată, cu capul şi gâtul orientate normal spre înainte şi trenul
anterior uşor ridicat (fig. 54).
191
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
193
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
194
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
195
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
196
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
a b c
199
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Fig. 63 Constituţie
grosolană
202
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Fig. 67 Tipul
morfoproductiv de muncă
206
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
CAPITOLUL 5
CONTROLUL PRODUCŢIEI DE LAPTE LA TAURINE
207
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
∆g
1. ∆ gI = ∆g = progresul genetic pe generaţie;
I ∆gi = progresul genetic anual;
2.I = VP +
(f − 1)CI I = intervalul între generaţii;
VP = vârsta medie la prima fătare;
2 f = numărul de fătări;
∆g CI = intervalul între fătări.
3.∆ gI =
VP +
(f − 1)CI
2
Exemple:
III. În cazul rezultatelor actuale ale reproducţiei cu reţinerea viţelelor după mamă:
∆g = 150 l;
∆gI = 20 l/anual.
208
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Controlul simplificat
Urmăreşte diminuarea cheltuielilor şi sporirea profitului, dar
fără a se diminua acurateţea determinării valorii genetice a
animalului şi a câştigului genetic.
În 1994-controlul simplificat era aplicat în proporţie de:
48,1% în SUA
7% în Franţa
2,5% în Italia
209
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tabelul 4
Introducerea controlului sistematic al producţiei de lapte în diferite ţări
(după Hauze, 1980)
Ţara Anul
Danemarca 1895
Germania 1897
Suedia, Norvegia 1898
Finlanda, Olanda 1900
Scoţia 1903
Austria 1904
Anglia 1905
SUA 1906
Tabelul 5
Tipurile de control oficial al producţiei de lapte (după ICRPMA, 1976)
Intervalul efectuării Simbolulu
Metode Durata efectuării controlului (ore)
controlului (zile) convenţional
24 14 A2
24 21 A3
A 24 28 A4
24 42 A6
Controlul alternativ la mulsoarea de dimineaţă şi seară 30 AT
B 24 30 B
C 24 30 C
210
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
211
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
213
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tabelul 6
Coeficienţii de echivalare pentru estimarea producţiei de lapte pe
lactaţie normală la executarea a 2-9 controale periodice sau a unei
singure determinări de control prin mulgeri de probă
Numărul de ordine
Ziua de control Coeficientul de
calendaristic al
între: echivalare:
controlului
I 1-28 237,3
II 29-56 236,7
III 57-84 250,0
IV 85-112 261,0
V 113-140 280,0
VI 141-168 295,7
VII 169-196 327,1
VIII 197-224 357,6
IX 225-254 398,3
X 253-280 456,8
XI 281-305 518,5
şi peste
216
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 7
Coeficienţii utilizaţi pentru calcularea producţiei de lapte
după metoda Kalantar
Lunile de Lunile de
lactaţie în lactaţie în
Coeficienţii Coeficienţii
care se face care se face
controlul controlul
I-II-III 78
V-VI-VII 105
II-III-IV 84
VI-VII-VIII 110
II-IV-V 90
VII-VIII-IX 132
IV-V-VI 96
217
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Modul de lucru
Se ia butirometrul curat şi uscat, se înscrie cu un creion de
grafit numărul probei, apoi se aşază în stativ, după care se pipetează
10 ml acid sulfuric cu ajutorul pipetei Kipp sau a dozatorului
automat. Peste acidul sulfuric din butirometru se adaugă 11 ml lapte
din proba care, în prealabil, a fost omogenizată şi cu temperatura de
17-20˚ C. Introducerea laptelui se face prelingându-se, încet pe
peretele butirometrului, pentru a nu se amesteca cu acidul sulfuric,
rămânând sub forma unui strat coagulat deasupra acidului sulfuric. În
continuare se adaugă 1 ml alcool amilic cu ajutorul pipetei Kipp sau
219
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
a b
c
Fig. 72 Aspecte dintr-un laborator de analiza laptelui (c – Milko Tester)
Modul de lucru:
Aparatul se reglează pentru o anumită amplitudine a
procentului de grăsime, conform indicaţiilor din prospect, în funcţie
de tipul aparatului.
După verificarea aparatului, proba de lapte, bine
omogenizată, este introdusă într-o sticlă de 50-100 ml şi se aşează
sub ţeava de aspirare, care pipetează exact cantitatea de lapte
necesară analizei. La aparat laptele se amestecă automat cu soluţia
Versen în proporţia corespunzătoare limitelor pentru care s-a reglat
aparatul. Amestecul obţinut este trecut într-o cuvă unde se execută
măsurarea fotocolorimetrică, iar valorile înregistrate apar pe scara
aparatului şi indică direct procentul de grăsime al probei.
Interpretarea rezultatelor privind determinarea conţinutului
laptelui în grăsime:
Potrivit standardului în vigoare laptele crud integral la
predare trebuie să aibă un conţinut minim de grăsime de 3,2 % (lapte
de vacă) şi de 6,5 % (lapte de bivoliţă).
Conţinutul ridicat în grăsime poate fi determinat de: un
procent mare de vaci care au lapte cu un conţinut ridicat în grăsime;
hrănirea cu furaje ce determină mărirea conţinutului în grăsime (ex.:
fân de lucernă, concentrate); procent ridicat de vaci în ultima parte a
lactaţiei; densitatea mai mică a acidului sulfuric folosit la analiză;
adaos de smântână; cantitatea de reactivi sau de lapte dozate în mod
necorespunzător.
Conţinutul scăzut în grăsime denotă: un procent mare de vaci
recent fătate sau care au lapte cu un conţinut scăzut în grăsime;
hrănirea cu furaje ce determină scăderea conţinutului în grăsime (ex.:
borhoturi, unele nutreţuri verzi); smântânirea parţială sau adaos de
apă; centrifugare sau încălzire insuficientă; acid sulfuric prea
concentrat; butirometru cu urme de apă; început al perioadei de
păşunat; cantitatea mai mică de lapte în butirometru.
223
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Mod de lucru:
În două baloane Erlenmeyer, se pun câte 25 ml lapte din
proba de analizat, în prealabil bine omogenizate. Se adaugă în fiecare
balon câte 1 ml soluţie de oxalat de K 28 %. În unul din baloane,
considerat probă martor, se adaugă 0,5 ml sulfat de Co 5 %, se
omogenizează conţinutul care capătă o culoare roz pal persistent. În
cel de-al doilea balon, se adaugă 1ml fenolftaleină 2% şi apoi se
titrează cu NaOH 0,143 n până se obţine culoarea roz-pal
asemănătoare probei martor. Se adaugă 5 ml soluţie aldehidă formică
30% şi se agită bine balonul până ce culoarea roz-pal dispare.Se
titrează din nou cu aceiaşi soluţie de NaOH 0.143 n până reapare
culoarea roz-pal asemănătoare probei martor. Se citeşte pe biuretă
cantitatea (ml) de soluţie NaOH folosită la cea de a doua titrare care
exprimă direct conţinutul de proteină (%) al probei.
Modul de lucru
Din proba pentru analiză se aspiră automat 1 ml lapte care se
amestecă în acelaşi mod cu o anumită cantitate de soluţie colorantă.
Amestecul format este filtrat automat iar cu ajutorul unei celule
fotoelectrice se determină complexul de colorant fixat de proteine.
Rezultatul obţinut prin măsurare, apare pe scara gradată a aparatului
şi exprimă conţinutul laptelui în proteine. Potrivit standardului în
vigoare, la predare, laptele de vacă trebuie să aibă un conţinut minim
în proteină de 3,2 % iar cel de bivoliţă de 4,5 %.
Determinarea substanţei uscate din lapte
Extractul uscat al laptelui este produsul rămas prin uscare în
etuvă la temperatura de 105º C, pănă la greutatea constantă. În
laptele de vacă, extractul uscat variază între 12-14 %, fiind mult
influenţat de variaţia conţinutului în grăsime.
Determinarea extractului uscat din lapte poate fi făcut prin
metode directe (metoda uscării în etuvă şi metoda prin uscare cu
radiaţii infraroşii) şi metode indirecte (prin calcul cu ajutorul unor
relaţii matematice) bazate pe corelaţia dintre densitate, substanţă
uscată şi conţinutul în grăsime (tab. 8).
Tabelul 8
Calcularea substanţei uscate din lapte
Semnificaţia
Relaţia matematică Autorul
simbolurilor
a)Substanţa uscată totală (%)
100xd − 100
1.SUT=1,2xG+2,665 x0,5 Fleischmann G=conţinutul în grăsime
d (%)
4,8xG + D
2.SUT = + 0,5 Ferrington
4 d =densitatea laptelui în grade
…. la 20˚C (1,026-1,036)
3.SUT=0,25xD+1,22xG+0,72 Rowland
b)Substanţa uscată degresată (%)
D=grade lactodensimetrice
1.SUD=SUT-G - (26-36)
2.SUD=0,25xD+0,21xG+0,66 Lowrence
3.SUD=0,25xD+0,22xG+0,55 Walace
226
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
4,8 × 3,87 + 31
2.SUT = + 0,5 = 12,89%
4
3.SUT = 0,25 × 31 + 1,22 × 3,87 + 0,72 = 13,19%
227
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tabelul 9
Corectarea densităţii laptelui în funcţie de temperatură
Densitatea Temperatura la care s-a făcut citirea (°C)
citită 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
(g/cm3)
Densitatea la 20°C (g/cm3)
1,0220 1,0210 1,0212 1,0214 1,0216 1,0218 1,0220 1,0222 1,0224 1,0226 1,0228 1,0230
1,0230 1,0220 1,0222 1,0224 1,0226 1,0228 1,0230 1,0232 1,0234 1,0236 1,0238 1,0240
1,0240 1,0230 1,0232 1,0234 1,0236 1,0238 1,0240 1,0242 1,0244 1,0246 1,0248 1,0250
1,0250 1,0240 1,0242 1,0244 1,0246 1,0248 1,0250 1,0252 1,0254 1,0256 1,0258 1,0260
1,0260 1,0250 1,0252 1,0254 1,0256 1,0258 1,0260 1,0262 1,0264 1,0266 1,0268 1,0270
1,0270 1,0260 1,0262 1,0264 1,0266 1,0268 1,0270 1,0272 1,0274 1,0276 1,0278 1,0280
1,0280 1,0270 1,0272 1,0274 1,0276 1,0278 1,0280 1,0282 1,0284 1,0286 1,0288 1,0290
1,0290 1,0280 1,0282 1,0284 1,0286 1,0288 1,0290 1,0292 1,0294 1,0296 1,0298 1,0300
1,0300 1,0290 1,0292 1,0294 1,0296 1,0298 1,0300 1,0302 1,0304 1,0306 1,0308 1,0310
1,0310 1,0300 1,0302 1,0304 1,0306 1,0308 1,0310 1,0312 1,0314 1,0316 1,0318 1,0320
1,0320 1,0310 1,0312 1,0314 1,0316 1,0318 1,0320 1,0322 1,0324 1,0326 1,0328 1,0330
1,0330 1,0320 1,0322 1,0324 1,0326 1,0328 1,0330 1,0332 1,0334 1,0336 1,0338 1,0340
1,0340 1,0330 1,0332 1,0334 1,0336 1,0338 1,0340 1,0342 1,0344 1,0346 1,0348 1,0350
1,0350 1,0340 1,0342 1,0344 1,0346 1,0349 1,0350 1,0352 1,0354 1,0356 1,0358 1,0360
228
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
229
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
230
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
231
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
ml-media zilnică;
L - cantitatea de lapte totală obţinută în ziua respectivă;
vl - numărul de vaci în lactaţie (mulse) în ziua respectivă.
232
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
233
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
237
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Unitatea
Ferma
Cod
FIŞA
Pentru calcularea producţiei de lapte la vaci pe anul
Numele: Nr. matricol: Data naşterii:
Data însămânţării (montei): I II: III:
Data fătării: Taurul (cod): Data înţărcării:
Rasa: Data ieşirii: Cauza:
Report: X X X - - - - - -
- - - - - -
1 14.I - - -
Cumulat - - - -
13.I 25.II 43 - - -
2 11.I 19,4 3,9 3,3
Cumulat 43 - - -
26.II 25.III 28 - - -
3 11.III 22,7 2,8 3,4
Cumulat 71 - - -
26.III 22.IV 28 - - -
4 8.IV 24,3 3,7 3,2
Cumulat 99 - - -
23.IV 20.V 28 - - -
5 6.V 19,8 3,8 3,4
Cumulat 127 - - -
21.V 17.VI 28 - - -
6 3.VI 17,7 3,9 3,4
Cumulat 155 - - -
18.VI 15.VII 28 - - -
7 1.VII 16,5 3,9 3,4
Cumulat 183 - - -
12.VII
16.VII
I 28 - - -
8 29.VII 15,1 4,0 3,5
Cumulat 211 - - -
13.VIII 9.IX 28 - - -
9 26.VIII 14,3 4,0 3,5
Cumulat 239 - - -
10.IX 7.X 28 - - -
10 23.IX 12,6 4,0 3,5
Cumulat 267 - - -
8.X 4.XI 28 - - -
11 21.X 9,8 4,1 3,6
Cumulat 295 - - -
5.XI 3.XII 28 - - -
12 18.XI 7,9 4,1 3,6
Cumulat 323 - - -
4.XII 27.XII 24 - - -
13 16.XII 7,3 4,2 3,6
Cumulat 347 - - -
De reportat: X X X
Cumulat
238
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 11
Cantitatea de lapte necesară pentru prepararea a 1 kg smântână
(când în laptele smântânit rămâne 0,1 % grăsime)
Procentul de
Procentul de grăsime din laptele integral
grăsime din
smântână 3,5 3,6 3,7 3,8 3,9 4,0 4,1 4,2
28 8,73 8,48 8,25 8,02 7,81 7,61 7,42 7,24
30 8,79 8,54 8,30 8,08 7,86 7,66 7,47 7,29
32 9,38 9,11 8,85 8,62 8,39 8,17 7,97 7,78
35 10,26 9,97 9,69 9,43 9,18 8,94 8,72 8,51
40 11,73 11,40 11,08 10,78 10,50 10,23 9,97 9,73
240
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
241
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
242
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
P
I j = 2 x100 , în care:
P1
Ij=indicele lui Johansson;
P2=producţia de lapte din a doua sută de zile;
P1=producţia de lapte din prima sută de zile.
Curba de lactaţie exprimă evoluţia producţiei de lapte pe
parcursul unei lactaţii sau din cursul vieţii. Aceasta se exprimă grafic
cu ajutorul următoarelor date:
a)Valori absolute, utilizând producţia de lapte fizic, lapte
standard, producţia de grăsime sau proteină, pe lactaţie normală,
lactaţie totală şi pe viaţă productivă. Se mai poate folosi şi producţia
medie zilnică sau lunară dintr-o perioadă de lactaţie ori pe durata
vieţii productive.
b)Valori relative, prin exprimarea procentuală a:
• producţiei fiecărei luni de lactaţie, faţă de producţia totală a
perioadei de lactaţie;
• fiecărei producţii lunare dintr-o perioadă de lactaţie faţă de
producţia lunară maximă din aceleaşi perioade;
• producţiilor lunare dintr-o perioadă de lactaţie faţă de
producţia aceloraşi luni a perioadei maxime de lactaţie;
• producţiei fiecărei perioade de lactaţie faţă de producţia
lactaţiei maxime;
• producţiei fizice a fiecărei luni de lactaţie faţă de aceeaşi
producţie a lunii maxime de lactaţie;
• producţiei fiecărei perioade de lactaţie faţă de producţia de
pa durata lactaţiei;
• producţie medii zilnice sau lunare a fiecărei perioade de
lactaţie faţă de aceeaşi producţie a perioadei maxime de lactaţie.
Aprecierea valorii animalelor pe baza curbei de lactaţie se
face prin:
• compararea curbelor individuale ale producţiei de lapte,
exprimate în acelaşi mod şi pentru aceeaşi lactaţie;
• compararea curbei de lactaţie individuală cu aspectul curbei
medii a efectivului şi curba standard a rasei,
• compararea curbelor individuale reale cu cele potenţiale.
243
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
800 16 40
700 14 35
600 12 30
500 10 25
400 8 20
300 6 15
200 4 10
100 2 5
0 0 0
I II III IV V VI VII VIII IX X I II III IV V VI VII VIII IX X I II III IV V VI VII VIII IX X
a b c
245
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
M +M
L pI = T − M × h 2 + M , în care:
2
LpI= producţia de lapte potenţială (estimată);
MT= producţia de lapte a mamei tatălui;
M= producţia de lapte a mamei;
h2= coeficientul de heritabilitate (h2=cca. 0,3 pentru cantitatea
de lapte).
Se menţionează că atunci când primipara (juninca) provine
dintr-un taur testat după descendenţi şi nu se cunoaşte producţia
contemporanelor acesteia, producţia potenţială pe lactaţie normală se
estimează ca egală cu media performanţelor realizate de fiicele
taurului.
Dacă se cunoaşte şi nivelul de producţie al contemporanelor,
se corectează performanţa medie a descendentelor pentru producţia
mamei fiecărei juninci, folosind relaţia:
M − Lc
L pI = L d + , în care:
2
Ld= producţia medie de lapte a descendenţilor (fiicelor);
M= producţia de lapte a mamei (corectată pentru prima
lactaţie);
Lc= producţia medie a contemporanelor.
În situaţia în care nu se cunoaşte originea şi deci
performanţele productive ale ascendenţilor, la toate primiparele în
cauză producţia de lapte pe lactaţie normală se estimează ca egală cu
70% din producţia medie de lapte pe fermă.
248
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 15
Coeficienţii pentru estimarea producţiei potenţiale pe baza cantităţii de lapte din
„ziua de control” sau „perioada de control”, în funcţie de pondereape care o
prezintă în cadrul producţiei pe lactaţie normală
Nr. de origine al Durata perioadelor de Coeficienţi de transformare
perioadei de control control de la…până
(după fătare) la…zile Zile de control Perioada de control
I 1-20 0,429 12,0
aII-a 29-56 0,500 14,0
aIII-a 57-84 0,464 13,0
aIV-a 85-112 0,411 11,5
aV-a 113-140 0,375 10,5
aVI-a 141-168 0,357 10,0
aVII-a 169-196 0,300 8,4
aVIII-a 197-224 0,250 7,4
aIX-a 225-252 0,196 5,5
aX-a 253-280 0,157 4,4
aXI-a 281-308(305) 0,132 3,3
Tabelul 16
Distribuirea producţiei de lapte potenţiale la lactaţia I, pe „zile de
control„ şi pe „perioade de control” cu ajutorul coeficienţilor de
transformare (Lp=3572 kg de lapte)
Cantitatea de lapte pe perioade de
Cantitatea de lapte pe zile de control
control
Perioada
Ziua de control Coeficient Lapte kg Coeficient Lapte kg
de control
1-28 0,429 15,3 1 12,0 129
29-56 0,500 17,9 2 14,0 500
57-84 0,464 16,6 3 13,0 464
85-112 0,411 14,7 4 11,5 411
113-140 0,375 13,4 5 10,5 375
141-168 0,357 12,8 6 10,0 357
169-196 0,300 10,7 7 8,4 300
197-224 0,250 8,9 8 7,4 264
225-252 0,196 7,0 9 5,5 197
253-200 0,157 5,6 10 4,4 157
281-305(308) 0,132 4,7 11 3,3 118
20
18
16
Productia medie-zi (litri)
14
12
10
8
6
4
2
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI
Zile de control
251
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
I.Generalităţi
În exploatarea vacilor de lapte mulsul mecanic este o verigă
indispensabilă a fluxului tehnologic care uşurează munca
îngrijitorului şi contribuie la sporirea profitului. Reuşita acestei
acţiuni depinde însă de trei factori importanţi şi anume: calificarea
profesională a mulgătorului, gradul de perfecţionare al maşinilor şi
instalaţiilor de muls şi aptitudinile ugerului pentru muls mecanic.
Datorită rolului deosebit pe care, ultimul dintre aceşti factori
îl joacă în aplicarea unor tehnologii moderne de exploatare şi
cunoscându-se faptul că aceste aptitudini sunt transmisibile ereditar
şi pot fi îmbunătăţite prin selecţie, în marea majoritate a ţărilor s-a
trecut la controlul organizat al ugerului la vaci pentru determinarea
aptitudinilor principale pentru mulsul mecanic
Controlul aptitudinilor ugerului pentru mulsul mecanic
reprezintă în acelaşi timp unul dintre criteriile de selecţie a vacilor
din rasele de lapte şi mixte.
Acest control este cu atât mai necesar, cu cât extinderea
metodei de însămânţare cu materialul seminal congelat oferă
posibilitatea ca, prin folosirea intensivă a unor tauri reproducători, să
se realizeze îmbunătăţirea rapidă şi în masă a însuşirilor de care
depinde uşurinţa mulsului.
252
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
253
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
255
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
prea mari, prea subţiri sau prea groase, ugerul „înghesuit” (cu
sfârcuri prea aproape între ele).
b) Palpaţia, care presupune o apreciere a calităţii structurale a
ugerului, prezenţa ţesutului glandular şi modul de repartizare a
acestuia pe sferturi (fig. 76).
Palpaţia se execută cu amândouă mâinile, cuprinzând şi
strângând uşor în palme fiecare sfert în parte, urmărind a sesiza
ţesutul glandular (grunjos sau buretos la palpare) sau ţesutul
conjunctiv de legătură şi adipos (senzaţia de palpare a unei bucăţi de
carne sau slănină), precum şi eventuala prezenţă a unor „induraţii”
datorită unor afecţiuni mai vechi.
Pentru completarea sau definitivarea concluziilor desprinse
din această examinare, se va face o apreciere a ugerului după muls
prin inspecţii. Se va urmări diferenţa de volum (mărimea) ugerului
după muls, precum şi numărul şi mărimea pliurilor de piele formate
înapoia ugerului (rezervele laptelui).
257
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
259
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
FIŞA
REZULTATELE APRECIERII
(* - Notă: Se specifică dacă este fiică de taur „în testare”, „mamă de taur” sau candidată de înscriere în RGS.
261
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Capitolul 6
TEHNICA SELECŢIEI VACILOR MAME DE TAURI ŞI
NOMINALIZAREA ÎMPERECHERILOR
263
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
264
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 18
Coeficienţii de corecţie ai primei lactaţii
în funcţie de vârsta la prima fătare
RASA
Vârsta la prima
fătare (luni) Bălţată Bălţată cu negru
Brună
românească românească
25 1,05 1,03 1,02
26 1,03 1,02 1,01
27 1,01 1,01 1,00
28 1,00 1,00 0,99
29 1,00 1,00 0,98
30 0,98 0,98 0,97
31 0,96 0,96 0,96
32 0,94 0,94 0,95
33 0,92 0,92 0,94
peste 1,08 1,11 1,09
265
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
266
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
268
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
270
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
FOARTE BUN
PENTRU LAPTE
ŞI CARNE
272
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
CAPITOLUL 7
TEHNICA ELABORĂRII PROGRAMULUI DE
MANAGEMENT A RESURSELOR GENETICE ÎN
EXPLOATAŢIILE DE TAURINE
o însuşirile ugerului
• performanţele de producţie:
o cantitatea de lapte pe lactaţie normală
o conţinutul în grăsime
o cantitatea de grăsime
o conţinutul în proteine
o cantitatea de proteine
o conţinutul în celule somatice
• Însuşirile de reproducţie şi de fitness:
o vârsta primei fătări (VP)
o repausul mamar (RM)
o intervalul între fătări (CI)
o uşurinţa la fătare
o numărul de însămânţări pentru o gestaţie
o fecunditatea
o natalitatea
o raportul dintre sexe
o procentul de pierderi la viţei şi tineret
o longevitatea productivă
o rezistenţa organică
o procentul de reformă la viţele şi vaci
o mărimea efectivă a populaţiei şi indicele de izolare
reproductivă
o indicele laptelui
o consumul specific de hrană
Datele primare pentru toate caracterele şi însuşirile urmărite
provin din controlul oficial al producţiei care formează banca de date
la nivelul Oficiilor Judeţene de Ameliorare şi Reproducţie în
Zootehnie, respectiv a Agenţiei Naţionale de Ameliorare şi
Reproducţie în Zootehnie (A.N.A.R.Z.).
Aceste date se prelucrează după metoda statisticii
variaţiunilor calculându-se:
X = media;
s x = eroarea standard a mediei;
275
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
s2 = varianţa;
s = deviaţia standard;
v% = coeficientul de variabilitate;
Min = valoarea minimă;
Max = valoarea maximă;
A = amplitudinea variabilităţii.
276
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 22
Obiectivele ameliorării taurinelor în România
(după A.G.C.T.R., 2002, citate de H. Grosu)
Rasa
Bălţată cu
Bălţată
Brună negru
Obiective U/M românească
românească
Direcţia de specializare
Carne-lapte Lapte-carne Lapte
Ponderea caracterelor în structura valorii de ameliorare globale
• Lapte % 60 70 90
• Carne % 35 25 -
• Caractere de
reproducţie % 5 5 10
(Fitness*)
Producţia de lapte pe lactaţie (EM)
• Lapte Kg. 5000 4800 6000
Kg. 195 190 240
• Grăsime
% 3,90 3,95 4,00
Kg. 170 160 204
• Proteină
% 3,30 3,35 3,40
Greutatea corporală
Kg. 650-700 550-600 570-650
Înălţimea
• La grebăn cm - 134-136 -
• La crupă cm 138-140 - 140-142
* Fitness = fertilitate, uşurinţa la fătare, persistenţa lactaţiei
278
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
279
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
8000
litri
6000 litri
4000 lapte cu 4%
litri grăsime
a Fig. 82 Inducerea
progresului genetic:
a – prin tauri şi vaci;
b – ponderea taurilor în
progresul genetic al rasei.
b
280
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
281
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
K1
p= ×m (1), în care :
1− K2
p = numărul total de primipare ce se realizează în cursul unui
an calendaristic;
K1 = proporţia de realizare a primiparelor din vaci multipare;
K2 = proporţia de realizare a primiparelor din vaci primipare;
m = mărimea totală a efectivului matcă.
Pe baza acestui raţionament revine la 100 vaci aflate în turma
de bază, la începutul anului, un efectiv (p%) egal cu:
K1
p% = × 100 (2)
1 − K2
În scopul obţinerii unei eficienţe corespunzătoare prin
aplicarea testării primiparelor, se planifică realizarea din prăsila
proprie a unui număr de peste 40 primipare la 100 vaci aflate în
turma de bază la începutul anului. Obţinerea acestui număr de
primipare este condiţionată de asigurarea unor valori optime pentru
coeficienţii K1 şi K2 care, la rândul lor, depind de o serie de factori
limitativi.
Pentru proporţia de realizarea a primiparelor din multipare
(K1), factorii limitativi sunt:
• maximum 20% reformă de necesitate la turma de bază;
• cel mult 120 zile interval mediu între fătare şi montă
(însămânţarea) fecundă (SP), la efectivul de vaci rămas în
turma de bază;
• maximum 10% ieşiri din efectiv la viţelele 0-6 luni şi
15% ieşiri din efectiv la tineretul femel peste 6 luni;
• raportul intre sexe 1/1(0,5 femele).
În condiţiile asigurării acestor factori limitativi se poate
obţine o proporţie a primiparelor din multipare de K1 = 0,27. Deci, se
obţin, anual, la un efectiv matcă staţionar, un număr de 27 fătări de
283
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
285
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
F − (F1 − R)
r% = 100 − 2 × 100, în care :
PT
r% = procentul de reformă a primiparelor după testare;
F2 = efectivul de vaci planificat la 31 decembrie;
F1 = efectivul de vaci existent la 1 ianuarie;
R = ieşirile de la turma de bază (prin reformă de necesitate şi
reformă selectivă);
PT = disponibilul de primipare care se testează în anul
calendaristic în curs.
Exemplu: Să se calculeze procentul de reformă a primiparelor
după testare (r%), într-o fermă cu efectiv de 100 vaci existent la 1
ianuarie (F1) şi de 110 vaci la 31 decembrie (F2). Ieşirile de la turma
de bază (R) au fost de 15% prin reforma de necesitate şi 10% prin
reforma selectivă, iar disponibilul de primipare care se testează este
de 65 capete.
287
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
288
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
289
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
100 × 2(a + b + c) − ( N × J)
A% = × 100 (2)
N×A
100 2 × 2(a + b + c)
A% = (3)
N×M
100 2 × 2(a + b + c)
A% = (4)
N×A
290
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
291
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
292
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
56 × 300
A= = 168 vaci
100
293
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
100 2 × 2(30 + 48 + 4)
A% = = 61,41 ≈ 62%
77,4 × 345
62 × 345
A= ≈ 213 vaci şi juninci
100
Lotul de prăsilă va fi format din 213 vaci şi juninci.
4. În cazul când în fermă se reţin pentru lotul de prăsilă numai
vaci care au cel puţin o lactaţie controlată:
100 2 × 2(30 + 48 + 4)
A% = = 70,6 ≈ 71%
77,4 × 300
71 × 300
A= = 213 vaci şi juninci
100
294
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Ipoteză:
- se folosesc tauri indiferenţi
- intensitatea selecţiei descendentelor = 50%
I. La selecţia viţelelor după mamă (ascendenţă):
4500
∆g = h 2 × i
Producţia mamelor:
- minimă = 3000 litri
- maximă = 5000 litri
- medie = 4000 litri 3000 4000 5000
Viţelele se aleg din mame cu media 4500 litri
i = 500 litri; ∆g = 0,3 × 500 = 150 litri
II. La selecţia după performanţa proprie a descendentelor la
prima lactaţie (descendenţă):
Producţia fiicelor: 4500
- minimă = 3000 litri
- maximă = 5000 litri
- medie = 4000 litri
Descendentele reţinute (50%) au media de 4500 litri
∆g = 500 litri 3000 4000 5000
296
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
297
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
CAPITOLUL 8
PARAMETRII FENOTIPICI ŞI GENETICI
AI POPULAŢIILOR
Tabelul 25
Producţia de lapte şi grăsime la o populaţie de rasă Brună în lactaţia I
Nr. ord. Cod taur Lapte (Kg) Grăsime (%)
1 5158 3756 3,72
2 5859 4190 3,34
3 6693 3285 3,65
4 5859 4858 3,49
5 5158 3117 3,58
| | | |
| | | |
120 5710 4862 3,70
299
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tabelul 26
Variabilitatea cantităţii de lapte (Kg) la lactaţia I
Numărul Frecvenţa Frecvenţa
Clasa
de clase absolută relativă
1 1117-1616 7 5,83
2 1617-2116 10 8,33
3 2117-2616 9 7,53
4 2617-3116 33 27,50
5 3117-3616 22 18,33
6 3617-4116 11 9,16
7 4117-4616 11 9,16
8 4617-5116 8 6,66
9 5117-5616 5 4,16
10 5617-6116 4 3,33
300
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 27
Variabilitatea conţinutului de grăsime în lapte (%) la lactaţia I
Numărul Frecvenţa Frecvenţa
Clasa
de clase absolută relativă
1 3,20-3,34 4 3,33
2 3,35-3,49 5 4,17
3 3,50-3,64 19 15,83
4 3,65-3,79 41 34,17
5 3,80-3,94 31 25,83
6 3,95-4,09 13 10,83
7 4,10-4,24 4 3,33
8 4,25-4,39 2 1,67
9 4,40-4,54 0 0,00
10 4,55-4,69 1 0,83
4 5
×100 = 3,33% × 100 = 4,17%
120 120
301
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
7. reprezentarea grafică:
27,5
30
25
15
9,17 9,16
8,33 7,53
6,66
10
5,83 4,16 3,33
5
0 1117-1616
1617-2116
2117-2616
2617-3116
3117-3616
3617-4116
4117-4616
4617-5116
5117-5616
5617-6116
Clase
Fig. 84 Histograma pentru producţia de lapte
40
34,17
35
Frecvenţa relativă (%)
30
25,83
25
20
15,83
15
10,83
10
4,17 3,33
5 3,33 1,67
0 0,83
0
3,20-3,34
3,35-3,49
3,50-3,64
3,65-3,79
3,80-3,94
3,95-4,09
4,10-4,24
4,25-4,39
4,40-4,54
4,55-4,69
Clase
Fig. 85 Poligonul frecvenţelor pentru conţinutul de grăsime
302
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
303
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
X=
∑ X = 400.031 = 3333,59
n 120
2
2 ( ∑ X) 1471502813 −
1600248009 61
∑X −
s2 = n = 120 =1159351,302
n −1 120 −1
s = s 2 == 1159351,302 = 1076,73
s2 s 1076,73 1076,73
sx = ± =± = = = 98,29
n n 120 10,95
s ⋅ 100 1076,73 ⋅ 100
V% = = = 32,29%
x 3333,59
Valorile obţinute prin prelucrarea statistică a datelor la
însuşirile de producţie cantitatea de lapte (Kg) şi conţinutul de
grăsime în lapte (%) la lactaţia I sunt prezentate în tabelul 29
Tabelul 29
Valorile medii şi variabilitatea însuşirilor de producţie
la lactaţia I pentru o populaţie Brună din Moldova
Caracterul U.M. n X sx s V% Min. Max.
Cantitatea de lapte
pe lactaţie Kg 120 3333,59 98,29 1076,73 32,29 1117,00 6036,00
normală
Conţinutul de
% 120 3,77 0,01 0,20 5,47 3,20 4,66
grăsime în lapte
304
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
306
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
C1 =
(∑ X c )2
Nc
• varianţa dintre unităţi (S2u):
C2 =
(∑ Xu1 )2 + (∑ Xu 2 )2 + ...... + (∑ Xu n )2
Nu1 Nu 2 Nu n
2
• varianţa din interiorul unităţii (S iu):
C3 =
(∑ Xt1 )2 + (∑ Xt 2 )2 + ...... + (∑ Xt n )2
Nt1 Nt 2 Nt n
307
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
308
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Analiza covarianţei
309
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
N u1 Nu 2 Nu n
• covarianţa din interiorul unităţii (cov. Iuxy):
∑ x t ⋅ ∑ yt ∑ x t ⋅ ∑ yt ∑ x t ⋅ ∑ yt
C3 xy = 1 1
+ 2 2
+ ....... + n n
N t1 Nt2 Ntn
GL = Nc - 2
• covarianţa dintre grupele de descendenţi:
GL = Tc - 2
• covarianţa din interiorul grupelor:
GL = Nc - Tc
311
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
313
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tabelul 30
Lapte (Kg) Lapte (Kg) Lapte (Kg)
Cod taur
Lactaţia I-a Lactaţia a II-a Lactaţia a III-a
5158 3756 3406 3944
5859 4190 3390 2447
6693 3285 3285 3077
5859 4858 3103 3843
5158 3117 2530 2993
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
4862 3203 2947
5710
n=120 n=120 n=80
∑X 400031 343400 239943
X 3333,59 2861,67 2999,29
∑ X2 1471502813 1045623462 7620565505
∑∑X 400031 + 343400 + 239943 = 983374
∑ ∑ X2 1471502813 + 1045623462 + 7620565505 = 279182780
( X ) = (983374) = 967024423876 = 3021951324,61
CX T = ∑ ∑
2 2
nt 320 320
SPA XT = ∑ ∑ X 2 − CX T = 3279182780 − 3021951324,61 = 257231455,38
GLT = n t − 1 = 320 − 1 = 319
( X )2 ( X )2 ( X )2
SPA Xi = ∑ 1 + ∑ 2 + ∑ 3 − CX T =
n1 n2 n3
(400031)2 + (343400)2 + (239943)2 − 3021951324,61 = 13943057,34
120 120 80
GLi = n grupe − 1 = 3 − 1 = 2
314
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 31
Tabel de analiză a varianţei datelor de observaţie
Sursa de variaţie SPA GL PM F̂
Varianţa totală 257231455,38 319 806368,19 8,66
Varianţa dintre probe 13943057,34 2 6971528,67
Varianţa înăuntrul probelor 255288398,04 317 805326,17
Tabelul 32
Semnificaţia diferenţelor între lactaţii pentru cantitatea de lapte
Specificare Cantitatea de lapte (Kg)
Testul F 0,05 = 2,99 F 0,01 = 4,6 F 0,001 = 6,91
Fisher F̂ = 8,66 > F 0,001 (2 ;317)***
w 0,05 = 282,97 w 0,01 = 352,21
315
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Pm inter 805326,17
sx = = = 85,49
n 110,2
Deoarece în cele trei lactaţii avem un număr diferit de indivizi
vom lua n ≈ 110,2
W 0,05 = Q0,05 × s x = 3,31 × 85,49 = 282,97
W 0,01 = Q0,01 × s x = 4,12 × 85,49 = 352,21
Tabelul 33
(∑ Y )2 (400031,00)2
∑ y2 = ∑ Y2 − = 1471502813,00 − =
n 120
= 1471502813,00 − 1333540008 = 137962804,9917
317
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
318
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Y = 6662.8 - 883.3 * X
r = -.1692
6500
4500
3500
2500
1500
Regression
500
3 3.2 3.4 3.6 3.8 4 4.2 4.4 4.6 4.8 95% confid.
320
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
CRITERII DE
ÎMPERECHERE
ÎNRUDIRE
12,5%
LAPTE 6000
6000 l litri 4500
% GRĂSIME 4,2
4,05%
3,9
DEZVOLTAREA
CORPORALĂ
INDICE UGER
NOTĂ 9
SOLIDITATE
MEMBRE
321
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Heritabilitatea (h2)
Valoarea coeficientului de heritabilitate ne permite să
deducem cota de participare a genotipului în formarea fenotipului şi
prezintă mare importanţă pentru practica ameliorării animalelor.
Din această cauză s-au elaborat diferite metode de stabilire a
valorii lui h2, metode care folosesc datele controlului producţiilor de
către unităţi de selecţie.
Cele mai sigure metode pentru estimarea parametrilor
genetici au la bază un proces iterativ de maximizare a unei funcţii.
Tehnicile de calcul variază în funcţie de algoritmul de optimizare
ales, dar toate solicită la fiecare ciclu de iteraţie soluţii BLUP, pentru
diferite efecte ale modelului. Procedeele iterative fac posibilă
obţinerea rezultatelor, dar implică un timp îndelungat de aşteptare.
Aceasta poate varia de la câteva ore până la săptămâni sau chiar luni
de zile, în funcţie de elementele problemei de rezolvat şi setul de
programe folosit în acest scop. Acest timp de rulare poate fi redus şi
prin renunţarea la precizie, adică la criteriul de convergenţă care
trebuie atins.
Seturile program cele mai avansate din punct de vedere
constructiv şi funcţional sunt: DMU, PEST/VCE, DFREML,
MTDFREML, JAA/MTC, ABTK. Există versiuni modificate ale
acestora care circulă în diferite ţări şi aşteaptă să fie introduse în
versiunile oficiale.
Dată fiind multitudinea metodelor de calcul a heritabilităţii
diferitelor caractere morfo-productive ale taurinelor, este necesară
cunoaşterea lor în totalitate şi folosirea acelor metode
corespunzătoare etapei actuale în selecţie şi ameliorare, potrivit
datelor ce pot fi furnizate de unităţile specializate în această direcţie.
În acest context, vom folosi un calcul cu caracter
demonstrativ pentru a stabili heritabilitatea producţiei de lapte
322
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
323
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
( X ) , în care:
C1 = ∑
2
nf
C1 = factorul de corecţie ce corespunde valorii medii
pătratice a însuşirii urmărite pentru ferma în cauză;
(∑ X )2 = totalul sumelor valorilor individuale din
fermă, ridicat la pătrat;
nf = numărul total al fiicelor din fermă.
• Factorul de corecţie pentru varianţa dintre grupele de
semisurori se stabileşte după relaţia:
( X )2 ( X )2 (∑ X3 )2 + ......... , în care:
C2 = ∑ 1 + ∑ 2 +
n1 n2 n3
C2 = factorul de corecţie ce corespunde valorii
pătratice a însuşirilor urmărite la fiicele fiecărui taur;
(∑ X1 )2 + (∑ X 2 )2 + (∑ X3 )2 + ...... = suma valorilor
individuale a fiicelor fiecărui taur, ridicată la pătrat;
n1, n2, n3 = numărul de fiice ale fiecărui taur.
327
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
∑ ∑ X2 - 1471502813
328
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
( X )2 = (400031)2 = 1333540008,0083
C1 = ∑
nf 120
C2 =
(∑ X1 )2 + (∑ X 2 )2 + ......... + (∑ X m )2 =
n1 n2 nm
=
(2464)2 + (17718)2 + ......... + (6061)2 = 1353007448,81
1 5 2
Tabelul 35
Tabel de analiza varianţei
Suma pătratelor Gradele de
Pătratul mediu
Sursa de variaţie abaterilor libertate
(PM)
(SPA) (GL)
Variaţia totală 137962804,9917 119 11959351,3025
Variaţia din interiorul
118495364,19 118 1004198,0016
fermei
Variaţia dintre grupele
de semisurori a 19467440,8017 14 1390531,4858
diferiţilor tauri
Variaţia din interiorul
118495364,19 104 1139378,5018
grupelor de semisurori
s 2G 35675,13977
h2 = ×4 = ×4 =
s 2 G + Pm inter 35675,13977 + 1139378,5018
35675,1397
= × 4 = 0,030360435 × 4 = 0,12
1175053,641
h 2 = 0,12
Eroarea standard a lui h2 se determină după următoarea
formulă:
4 2 4 2
Sh 2 = h 2 + = 0,12 + = (0,12 + 0,533) ⋅ 0,353 = 0,23
ni S 7,5 16
h 2 = 0,12 ± 0,23
Aplicând aceeaşi metodă clasică pentru estimarea
determinismului genetic în cazul conţinutului de grăsime în lapte
(lactaţia I-a), valoarea lui h2 a fost de 0,73:
4 2 4 2
Sh 2 = h 2 + = 0,73 + = (0,73 + 0,533) ⋅ 0,353 = 0,44
ni S 7,5 16
h 2 = 0,73 ± 0,44
332
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 36
Nr. Codul Nr.
crt. taurului fiice ∑X ∑Y ∑ X2 ∑ Y2 ∑ XY
1 1865 1 2464,00 3,51 6071296,00 12,32 8648,64
2 5158 5 17718,00 18,05 65375978,00 65,19 63806,06
3 5586 3 11941,00 11,52 52560041,00 44,28 45423,52
4 5644 4 13044,00 15,28 54927822,00 58,40 50286,27
5 5710 12 47499,00 46,28 201320595,00 178,89 183258,93
6 5716 1 2956,00 3,65 8737936,00 13,32 10789,40
7 5859 12 38117,00 49,92 126992613,00 192,36 144095,39
8 6693 1 3285,00 3,65 10791225,00 13,32 11990,25
9 7920 1 2914,00 3,72 8491396,00 13,84 10840,08
10 8818 25 78343,00 92,99 262866191,00 347,15 290335,07
11 10120 5 20538,00 18,75 86075788,00 70,34 77192,26
12 10777 4 12564,00 15,24 40968984,00 58,08 47925,42
13 10900 1 5148,00 3,74 26501904,00 13,99 19253,52
14 10922 39 130175,00 145,41 482400803,00 543,02 485523,45
15 50041 3 7264,00 12,78 19082200,00 54,85 30269,38
16 50615 2 6061,00 7,79 18368041,00 30,35 23608,64
∑∑X 400031 - - - -
∑∑Y - 452,28 - - -
∑ ∑ X2 - - 1471502813 - -
∑ ∑ Y2 - - 1709,70 -
∑ ∑ XY - - 1503246,28
333
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Cantitatea de lapte
=
(2464)2 + (17718)2 + ....... + (6061)2 − (400031)2 = 19467440,80
1 5 2 120
• pentru varianţa din interiorul probelor:
Varianţa totală-varianţa dintre probe = 137962804,99-
19467440,80=118495364,19
=
(3,51)2 + (18,05)2 + ....... + (7,79)2 − (452,28)2 = 1,30
1 5 2 120
• pentru varianţa din interiorul probelor:
Varianţa totală – varianţa dintre probe = 5,06-1,30 = 3,76
334
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
335
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
∑∑ X ⋅ ∑∑ Y
∑∑ XY - nf
rP lapte - grasime = =
X2 −
(∑∑ X )2 ⋅ Y2 −
(∑∑ Y )2
∑∑ nf ∑∑ nf
4470,5590
=− = -0,17
137962804,99 ⋅ 5,06
336
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Repetabilitatea
G 2 (983374 )2
1. CX = = = 2686178955,21
n ⋅a 120 ⋅ 3
G = ∑ ∑ X , unde X sunt valorile înregistrărilor pentru fiecare
coloană sau linie, în cazul nostru pentru fiecare lactaţie în parte.
338
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
2 2 2 2 2 2 2
4. ∑ X = (3756) + (4190) + (3285) + (4858) + (3117) + (2956) +
+ (4862)2 + (3406)2 + ........ + (2947)2 = 3279182780,00
339
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Metoda REML
341
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Etapele de calcul:
1. Se estimează Vy, pentru toate caracterele considerate, după
metodele clasice: exemplu pentru două caractere (Y1) şi (Y2).
Caracterul Y1 Y2 Y1Y2
∑Y1 ∑Y2 ∑Y1Y2
Se ∑Y12 ∑Y22 (∑Y1∑Y2)/n=Cxy/n
calculează Vy1=(∑Y12-((∑Y1)2/n)/(n-1) Vy2=(∑Y22-((∑Y2)2/n)/ (n-1) CovY1Y2= (∑Y1Y2-CXY/n)/
(n-1)
Vy 1 CovY 1 ⋅ Y 2
Vy =
CovY 1 ⋅ Y 2 Vy 2
ş.a.m.d. pentru toate caracterele.
2. Se estimează matricea genotipică de start (G0), atribuind
caracterelor heritabilităţi medii acceptate la caracterele
considerate.
342
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
343
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Varianta erorii
0 0
la caracterul 1
Varianta erorii
QR = 0 0
la caracterul
2
Valoarea erorii
0 0
la caracterul
t
R1=M-1 x QR x (M-1)’
-1 -1
Ĝ 1=M x QG x (M )’
în care:
R1=matricea de varianţe-covarianţe de mediu, între caractere.
Ĝ 1=matricea de varianţe-covarianţe genotipice, între
caractere.
R1 şi Ĝ 1 sunt valabile pentru prima rundă de iteraţii.
Calculele se repetă până se ajunge la convergenţă, adică până când
între ultimile şi penultimile rezultate R si G nu mai sunt diferenţe.
R şi G obţinute la final (la convergenţă) conţin componenţii
cauzali ai varianţei.
În continuare, pe baza componenţilor cauzali, se obţin
heritabilitătile, toate tipurile de corelaţii, respectiv repetabilităţile
după relaţiile clasice cunoscute.
Cunoscând componenţii cauzali ai varianţei, estimarea
heritabilităţii este destul de simplă, făcându-se raportul dintre
varianţa aditivă şi varianţa fenotipică:
h2=VA/VF.
Coeficienţii de corelaţie fenotipică sunt estimaţi folosind
relaţia:
CovPxy CovPxy
r Pxy = =
S Px 2 ⋅ S Py 2 S Px ⋅ S Py
unde:
rP-coeficientul de corelaţie fenotipică;
CovPxy-covarianţa fenotipică a caracterelor x şi y;
SPx2-varianţa fenotipică a caracterului x;
SPy2-varianţa fenotipică a caracterului y.
Coeficienţii de corelaţie genotipică sunt estimaţi folosind
relaţia:
CovAxy
r Axy =
S Ax 2 ⋅ S Ay 2
unde:
345
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
unde:
Covxy - covarianţa între taţi;
Sxy2 varianţa între taţi pentru caracterele x şi y.
Pentru determinarea repetabilităţii se face raportul între
componenţii cauzali stabili ai varianţei şi varianţa fenotipică totală:
R=(VA+VD+VE+VMg )/VF =(VG+VMg)/VF.
În vederea comparării rezultatelor, redăm valorile corelaţiilor
între cantitatea de lapte şi conţinutul de grăsime în lapte obţinute prin
metoda REML, convergenţa celor două matrici R şi G fiind de
99,99% la 57 de iteraţii:
rg = - 0,20 ± 0,087 şi
rM = - 0,19 ± 0,088
rp = - 0,17 ± 0,088
Rezultatele obţinute prin folosirea celor două metode de
estimare a parametrilor genetici sunt asemănătoare.
Y = Xb + Zs + e
unde:
Y = vectorul observaţiilor, n x 1;
b = vectorul efectelor fixe, p x 1;
s = vectorul efectelor randomizate, q x 1;
e = vectorul rezidual, n x 1;
X = matrice de design care asociază performanţele la efectele
fixe, n x p;
347
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
348
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 38
349
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
350
351
Fig. 88 Sistemul de ecuaţii 1
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
352
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
353
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tabelul 39
Capacitatea de Valoarea de
Media fermei Codul taurului
transmitere ameliorare
3333,59 1865 (s1) -26,5174 -53,0348
5158 (s2) 26,2080 52,4160
5586 (s3) 53,6960 107,3920
5644 (s4) -9,5685 -19,1370
5710 (s5) 165,2038 330,4076
5716 (s6) -11,7576 -23,5148
5859 (s7) -119,2474 -238,4948
6693 (s8) -1,8874 -3,7748
7920 (s9) -13,0174 -26,0348
8818 (s10) -93,3985 -186,7970
10120 (s11) 101,7437 203,4874
10777 (s12) -22,7795 -45,5590
10900 (s13) 54,0026 108,0052
10922 (s14) -5,5183 -11,0366
50041 (s15) -78,6719 -157,3438
50615 (s16) -18,4901 -36,9802
Tabelul 40
Codul taurului Valoarea de ameliorare (Kg)
5710 330,4076
10120 203,4874
10900 108,0052
5586 107,3920
5158 52,4160
6693 -3,7748
10922 -11,0366
5644 -19,1370
5716 -23,5148
7920 -26,0348
50615 -36,9802
10777 -45,5590
1865 -53,0348
50041 -157,3438
8818 -186,7970
5859 -238,4948
354
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 41
Formule de conversie a valorii de ameliorare
Ţara/rasa Baza de calcul Caracterul Formula de conversie
Lapte , kg VAic = 0,516 x VAe + 970
Grăsime, kg VAic = 0,867 x VAe + 27
Tauri pentru i. a.
FRA/MON % grăsime VAic = 1,408 x VAe – 0,22
născuţi în 1985
Proteină, kg VAic = 0,682 x VAe + 23
% proteină VAic = 1,006 x VAe – 0,22
Lapte , kg VAic = 0,659 x VAe + 2846
Grăsime, kg VAic = 0,755 x VAe + 104
USA/HOL1) 1995 % grăsime VAic = 2,51 x VAe – 0,166
Proteină, kg VAic = 0,571 x VAe + 72,1
% proteină VAic = 2,53 x VAe – 0,355
Lapte , kg VAic = 83,27 x VAe + 2577
Grăsime, kg VAic = 2,955 x VAe + 95
CAN/HOL1) 1995 % grăsime VAic = 2,13 x VAe – 0,08
Proteină, kg VAic = 2,112 x VAe + 65
% proteină VAic = 1.892 x VAe – 0,32
Lapte , kg VAic = 1,012 x VAe + 2294
Grăsime, kg VAic = 1,168 x VAe + 110
NLD/HOL 1995 HC2) % grăsime VAic = 0,938 x VAe + 0,21
Proteină, kg VAic = 0,937 x VAe + 67
% proteină VAic = 0,905 x VAe – 0,2
Lapte , kg VAic = 1,02 x VAe + 1548
Grăsime, kg VAic = 0,955 x VAe + 72
DEUvit/RTB 1990 RC3) % grăsime VAic = 0,944 x VAe + 0,194
Proteină, kg VAic = 0,889 x VAe + 46
% proteină VAic = 1,064 x VAe – 0,183
1) VA – reprezintă numai jumătate din valoarea de ameliorare (“transmitting ability”); 2) Vaci
Holstein; 3)Vaci Bălţată cu roşu
CAPITOLUL 9
PROGRAM DE AMELIORARE A RASEI BRUNĂ
DIN MOLDOVA
359
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tabelul 42
360
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 43
Tipul prefigurat al rasei Brună în zona studiată
Specificare U/M Tipul prefigurat
Greutatea corporală la vaci Kg 580
Talia cm 130
Cantitatea de lapte – lact. normală Kg 4500 (EM)
Cantitatea de grăsime Kg 175.5 (EM)
Cantitatea de proteine Kg 157.5 (EM)
Conţinul în grăsime % 3.90
Conţinutul în proteină % 3.50
Viteza de muls (Kg/min) Kg/min 2.10
Simetria funcţională a ugerului % 46
Indicele laptelui - 7.7 : 1
Indicii de sacrificare: Luni 14 - 15
Vârsta
Kg 450
Greutatea
361
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tabelul 44
Valorile medii şi variabilitatea criteriilor principale de preselecţie şi a celor
suplimentare de selecţie în populaţia activă de rasă Brună
Lactaţia I
Limitele
Însuşirea U/M n X ± sx s V% variabilităţii
Min Max
Cantitatea de
kg 361 105,21±1,22 23,11 21,96 32 291
grăsime
Producţia de lapte kg 361 2641,90±30,31 575,96 21,80 991 5391
Greutatea
kg 295 476,80±1,96 33,79 7,08 406 585
corporală
Talia cm 329 124,24±0,14 2,57 2,07 115 129
Lungimea corpului cm 329 147,82±0,26 4,81 3,25 134 159
Adâncimea
cm 329 62,06±0,19 3,52 5,67 45 70
toracelui
Perimetrul toracic cm 329 180,62±0,44 8,08 4,47 150 203
Lărgimea crupei la
cm 328 45,99±0,21 3,89 8,46 37 58
şolduri
Tabelul 45
Valorile medii şi variabilitatea criteriilor principale de preselecţie şi a celor
suplimentare de selecţie în populaţia activă de rasă Brună
Lactaţia a II-a
Limitele
Însuşirea
U/M n X ± sx s V% variabilităţii
Min Max
Cantitatea de
kg 280 127,08±1,85 31,00 24,39 62 257
grăsime
Producţia de lapte kg 280 3247,40±47,11 788,35 24,27 1633 7232
Greutatea corporală kg 227 546,09±2,02 30,55 5,59 470 675
Talia cm 273 126,93±0,10 1,72 1,35 122 133
Lungimea corpului cm 272 152,74±0,25 4,26 2,79 137 164
Adâncimea toracelui cm 272 64,58±0,21 3,55 5,50 50 72
Perimetrul toracic cm 272 187,56±0,39 6,43 3,43 172 253
Lungimea crupei cm 258 48,84±0,16 2,67 5,46 42 59
Lărgimea crupei la
cm 270 47,11±0,20 3,28 6,97 40 59
şolduri
Nota exterior
Pct. 69 86,45±0,54 4,54 5,26 75 95
(1-99)
Nota uger Pct. 69 26,47±0,27 2,31 8,75 22 28
Repausul mamar zile 231 81,53±2,03 30,95 37,96 20 181
Intervalul între
zile 243 395,52±4,66 72,65 18,36 282 692
fătări
Tabelul 46
Valorile medii şi variabilitatea criteriilor principale de preselecţie şi a celor
suplimentare de selecţie în populaţia activă de rasă Brună
Lactaţia a III-a şi peste
Limitele
Însuşirea U/M N X ± sx s V% variabilităţii
Min Max
Cantitatea de grăsime Kg 189 135,60±2,54 34,89 25,81 44 263
Producţia de lapte Kg 189 3476,90±62,59 860,55 24,75 1271 6670
Greutatea corporală Kg 183 590,28±1,94 26,33 4,46 525 674
Talia Cm 197 128,36±0,13 1,87 1,46 121 134
Lungimea corpului Cm 196 156,40±0,27 3,87 2,47 142 169
Adâncimea toracelui Cm 197 66,26±0,20 2,85 4,30 55 73
Perimetrul toracic Cm 196 193,03±0,45 6,32 3,27 178 213
Lungimea crupei Cm 190 49,97±0,22 3,08 6,17 42 57
Lărgimea crupei la şolduri Cm 196 48,46±0,24 3,39 6,99 40 58
Nota exterior
Pct. 93 97,54±0,44 4,30 4,91 77 97
(1-99)
Nota uger Pct. 93 26,91±0,24 2,35 8,75 22 30
Repausul mamar Zile 177 85,80±2,30 30,60 35,66 21 198
Intervalul între fătări Zile 174 401,09±5,50 72,60 18,10 313 684
363
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tabelul 47
Valorile medii şi variabilitatea criteriilor principale de preselecţie şi a celor
secundare de selecţie a vacilor mame de tauri din populaţia activă de rasă Brună
Lactaţia I
Limitele
Însuşirea U/M n X ± sx s V% variabilităţii
Min Max
Cantitatea de grăsime kg 25 157,80±3,02 15,12 9,51 138 186
Producţia de lapte kg 25 3966,32±62,23 311,65 7,80 3601 4693
Greutatea corporală kg 25 473,80±6,17 30,89 6,52 435 540
Talia cm 25 123,08±0,77 3,86 3,13 127 134
Lungimea corpului cm 25 147,80±0,97 4,86 3,28 136 158
Adâncimea toracelui cm 25 62,68±0,66 3,33 5,32 58 70
Perimetrul toracic cm 25 176,92±2,17 10,87 6,14 156 201
Lungimea crupei cm 25 47,00±0,54 2,70 5,76 43 54
Lărgimea crupei la şolduri cm 25 44,68±0,53 2,66 6,04 38 51
Nota exterior
Pct. 25 86,04±3,62 4,25 4,95 79 95
(1-99)
Nota uger Pct. 25 25,20±0,36 1,82 7,22 22 28
Tabelul 48
Valorile medii şi variabilitatea criteriilor principale de preselecţie şi a celor
secundare de selecţie a vacilor mame de tauri din populaţia activă de rasă Brună
Lactaţia a II-a
Limitele
Însuşirea
U/M n X ± sx s V% variabilităţii
Min Max
Cantitatea de grăsime Kg 21 155,14 ± 4,97 22,80 14,69 85 194
Producţia de lapte Kg 21 3933,09 ±131,77 603,52 15,34 2203 4852
Greutatea corporală Kg 21 550,95 ±9,16 41,97 7,61 480 659
Talia Cm 21 126,38 ±0,29 1,35 1,44 124 129
Lungimea corpului Cm 21 151,14 ±0,88 4,05 2,68 140 158
Adâncimea toracelui Cm 21 65,28 ±0,36 1,64 2,50 61 68
Perimetrul toracic Cm 21 188,47 ±1,10 5,06 2,69 181 198
Lungimea crupei Cm 21 48,14 ±0,46 2,12 4,40 44 53
Lărgimea crupei la
Cm 21 48,81 ±0,64 2,94 6,41 41 56
şolduri
Nota exterior
Pct. 21 87,23 ±0,79 3,63 4,17 83 94
(1-99)
Nota uger Pct. 21 26,80 ±0,47 1,82 6,79 22 28
364
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
Tabelul 49
Valorile medii şi variabilitatea criteriilor principale de preselecţie şi a celor
suplimentare de selecţie a vacilor mame de tauri în populaţia activă de rasă Brună
Lactaţia a III-a şi peste
Limitele
Însuşirea U/M n X ± sx s V% variabilităţii
Min Max
Cantitatea de grăsime kg 73 153,62±3,87 31,01 20,13 89 210
Producţia de lapte kg 73 4060,25±124,38 995,07 24,51 2550 6029
Greutatea corporală kg 73 596,27±3,59 30,67 5,14 575 670
Talia cm 73 128,31±0,26 2,22 1,73 124 134
Lungimea corpului cm 73 157,47±0,52 4,43 2,81 142 173
Adâncimea toracelui cm 73 66,46±0,39 3,40 5,12 55 74
Perimetrul toracic cm 73 189,55±0,71 6,08 3,80 180 207
Lungimea crupei cm 73 50,64±0,37 3,17 6,27 45 60
Lărgimea crupei la
cm 73 48,67±0,41 3,46 7,12 43 57
şolduri
Nota exterior
Pct. 73 88,05±0,51 4,34 4,92 77 97
(1-99)
Nota uger Pct. 73 26,35±0,37 2,33 5,84 22 30
Tabelul 50
Valorile medii şi variabilitatea criteriilor principale de selecţie la vacile
ieşite din efectivul populaţiei de rasă Brună
Limitele
Însuşirea U/M N X ± sx s V% variabilităţii
Min Max
Cantitatea de
kg 98 114,40±2,70 26,75 23,38 45 172
grăsime
Producţia de
kg 98 3042,00±78,11 722,49 25,39 1337 4500
lapte
Tabelul 51
Heritabilitatea însuşirilor morfo-productive la rasa Brună din zona studiată
Specificare h2
Producţia de lapte 0,39
Conţinutul în grăsime 0,60
Cantitatea de grăsime 0,51
Talia 0,20
Adâncimea toracelui 0,16
Lărgimea crupei la şolduri 0,12
Lungimea corpului 0,48
Perimetrul toracic 0,15
Perimetrul fluierului 0,42
365
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tabelul 52
Stabilirea diferenţei medii de selecţie la primipare
Specificare 2001 2002 2003 2004 2005
Efectiv matcă (cap.) 33000 35000 36500 37500 38000
Natalitatea (%) 85 85 85 85 85
Viţei obţinuţi (total cap.) 28050 29750 31025 31875 32300
Reforma viţele (%) 15 15 15 15 15
Reforma viţele (cap.) 2104 2231 2327 2391 2422
Viţele candidate (cap.) 14025 14875 15512 15937 16150
Necesar de înlocuire:
- 6,0 4,2 2,7 1,3
• spor efectiv (%)
•spor efectiv (cap.) - 2000 1500 1000 500
• reforma (%) 20 20 21 22 23
• reforma (cap.) 6600 7000 7665 8250 8740
Total necesar înlocuire (cap.) 6600 9000 9165 9250 9240
Proporţia reţinerii (r) în % 47,0 60,5 59,0 58,0 57,2
Diferenţa de selecţie (s)
0,798 0,644 0,684 0,682 0,644
standardizată
Diferenţa de selecţie (s) în kg 322 260 274 275 260
Diferenţa de selecţie medie în
278,2
(kg) pe anii 2001-2005
369
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
Tabelul 54
Tabelul 55
370
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
371
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
ANEXA 1
Datele primare privind producţia de lapte la populaţia
de rasă Brună din Moldova
Nr. Lapte Kg Lapte Kg Lapte Kg Grăsime % Grăsime % Grăsime %
Cod Taur
ord. Lact. I-a Lact. II-a Lact. IIIa L. I L. II-a L. III-a
1 5158 3756 3406 3944 3.72 3.72 3.83
2 5859 4190 3390 2447 3.34 3.39 3.56
3 6693 3285 3285 3077 3.65 3.65 3.94
4 5859 4858 3103 3843 3.49 3.50 3.62
5 5158 3117 2530 2993 3.58 3.64 3.68
6 5716 2956 2918 3732 3.65 3.66 3.58
7 10120 4513 4090 3711 3.84 3.79 3.72
8 10120 4277 2327 3946 3.71 3.67 3.38
9 5859 3529 3529 2834 3.88 3.88 3.49
10 10922 2690 2650 3140 3.97 3.94 3.61
11 4865 2464 2464 3208 3.51 3.51 3.55
12 10922 2444 1990 4156 3.80 3.80 3.86
13 10922 4931 3735 2890 3.84 3.70 3.84
14 10922 1777 1777 1102 3.74 3.74 3.89
15 10922 3589 3031 3285 3.76 3.85 3.46
16 10922 2878 2239 2478 3.78 3.74 3.69
17 10900 5148 2745 3052 3.74 3.04 3.84
18 10922 2112 2112 2734 3.67 3.67 3.64
19 10922 4992 3946 3046 3.90 3.98 3.60
20 5158 2870 2870 3342 3.68 3.68 3.50
21 10922 3633 2345 1984 4.05 3.96 3.48
22 10922 2115 2115 2611 3.60 3.60 3.71
23 5710 5370 4150 1278 3.93 3.88 3.73
24 5710 3562 3506 3035 3.87 3.86 3.98
25 5710 4862 2303 2947 3.70 3.76 3.78
26 5710 2755 2755 4143 4.30 4.30 3.45
27 10922 3393 3263 2946 3.74 3.77 4.03
28 10922 3704 3502 0 3.72 3.74 0.00
29 10922 2428 2428 0 3.63 3.63 0.00
30 10922 1855 1855 2341 3.81 3.81 4.07
31 10922 3221 3093 3255 3.54 3.54 3.77
32 10922 2195 2195 3317 3.29 3.29 3.53
33 10922 3195 3133 0 3.85 3.84 0.00
34 10922 3777 2913 2938 3.60 3.52 3.86
35 10922 3962 2857 3201 3.57 3.57 3.99
36 10922 4176 3346 2819 3.95 3.99 3.91
37 10922 3267 2246 3365 3.78 3.69 3.88
38 10922 3716 2911 4264 3.62 3.62 3.82
39 10922 3784 3784 0 3.74 3.74 0.00
40 10922 5868 3871 2000 3.57 3.61 3.81
41 10922 5868 3871 2000 3.57 3.61 3.81
42 10922 4261 3274 3548 3.56 3.57 4.22
43 10922 3413 3715 2991 3.55 4.61 3.85
44 10922 2899 2899 2129 3.86 3.86 3.75
45 8818 2875 2875 0 3.70 3.70 0.00
46 8818 2933 2933 2359 3.84 3.84 3.84
47 8818 3388 3388 2159 3.48 3.48 3.95
48 8818 3073 2923 1807 3.20 3.20 3.68
49 8818 3072 3072 0 3.67 3.67 0.00
50 8818 5210 3065 4535 3.59 3.70 3.80
51 7920 2914 2914 2397 3.72 3.72 3.94
52 8818 3171 3171 3588 3.82 3.82 3.68
53 8818 3670 3439 3281 3.75 3.78 3.81
54 8818 3582 3582 0 3.83 3.83 0.00
55 8818 3591 3591 2397 3.62 3.62 3.94
56 5586 5640 5252 0 3.67 3.64 0.00
57 5710 3546 3167 4186 3.75 3.78 3.88
58 50615 3040 2975 0 3.95 3.94 0.00
59 8818 3263 3014 0 3.95 3.96 0.00
372
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
ANEXA 1 (continuare)
Datele primare privind producţia de lapte la populaţia
de rasă Brună din Moldova (continuare)
Nr. Lapte Kg Lapte Kg Lapte Kg Grăsime % Grăsime % Grăsime %
Cod Taur
ord. Lact. I-a Lact. II-a Lact. IIIa L. I L. II-a L. III-a
60 8818 3921 3405 0 3.71 3.69 0.00
61 8818 2675 2614 0 4.09 4.09 0.00
62 8818 2846 2300 3487 3.69 3.69 3.69
63 50615 3021 2817 0 3.84 3.78 0.00
64 8818 2763 2500 0 3.48 3.54 0.00
65 5644 1478 1478 2882 3.83 3.83 3.96
66 5644 3479 2822 0 3.81 3.83 0.00
67 5644 6036 2989 0 3.94 3.95 0.00
68 8818 4607 3524 2398 3.90 3.95 3.90
69 8818 1645 1645 2909 3.48 3.48 3.96
70 8818 1864 1773 0 3.92 4.43 0.00
71 8818 2437 2437 3219 3.55 3.55 3.81
72 10777 4124 3582 0 3.82 3.83 0.00
73 10777 2490 2224 0 3.75 3.78 0.00
74 8818 2483 2483 0 3.78 3.78 0.00
75 10777 3098 2520 0 3.90 3.93 0.00
76 5586 2480 2480 0 3.93 3.93 0.00
77 10777 2852 2286 0 3.77 3.81 0.00
78 8818 1462 1462 0 4.11 4.11 0.00
79 8818 2841 2841 0 4.12 4.12 0.00
80 5644 2051 2051 0 3.70 3.70 0.00
81 5586 3821 3284 0 3.92 3.95 0.00
82 5859 1496 1496 0 4.13 4.13 0.00
83 5859 4235 3862 0 3.61 3.62 0.00
84 5859 2853 2831 0 4.03 4.03 0.00
85 5859 2649 2643 0 4.01 4.01 0.00
86 5859 2888 2881 0 4.03 4.03 0.00
87 5859 3011 3513 0 3.70 3.70 0.00
88 50041 3060 3060 0 3.77 3.77 0.00
89 50041 2766 1258 0 4.35 4.35 0.00
90 50041 1438 1438 0 4.66 4.66 0.00
91 5859 1240 1240 0 3.90 3.90 0.00
92 5859 2964 2964 0 3.95 3.95 0.00
93 5859 1240 1240 0 3.90 3.90 0.00
94 5859 2964 2964 0 3.95 3.95 0.00
95 8818 3576 3406 3994 3.72 3.72 3.83
96 8818 4190 3390 2447 3.34 3.39 3.56
97 8818 3205 3285 3077 3.65 3.65 3.94
98 5158 4858 3103 3843 3.49 3.50 3.62
99 5158 3117 2530 2993 3.58 3.64 3.68
100 10120 2956 2918 3732 3.65 3.66 3.58
101 10120 4515 4090 3711 3.84 3.79 3.72
102 10120 4277 2327 3946 3.71 3.67 3.38
103 10922 3529 3529 2834 3.88 3.88 3.49
104 10922 2690 2650 3140 3.94 3.94 3.61
105 10922 2464 2464 3208 3.51 3.51 3.55
106 10922 1990 1990 4156 3.80 3.80 3.86
107 10922 3584 3584 3422 3.69 3.69 3.96
108 10922 4931 3765 2890 3.84 3.70 3.84
109 10922 1117 1177 1102 3.74 3.74 3.89
110 10922 3589 3031 3285 3.76 3.85 3.46
111 10922 2878 2434 2478 3.78 3.74 3.69
112 10922 5148 2745 3052 3.74 3.04 3.84
113 10922 2112 2112 2734 3.67 3.67 3.64
114 5710 4992 3946 3046 3.90 3.98 3.60
115 5710 2870 2870 3342 3.68 3.68 3.50
116 5710 3633 2345 1964 4.05 3.96 3.48
117 5710 2115 2115 2611 3.60 3.60 3.71
118 5710 5370 4150 1278 3.93 3.88 3.73
119 5710 3562 3506 3035 3.87 3.86 3.98
120 5710 4862 3203 2947 3.70 3.76 3.78
373
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
ANEXA 2
374
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
ANEXA 3
375
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
ANEXA 4
376
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
ANEXA 5
377
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
ANEXA 5
continuare
378
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
ANEXA 5 (continuare)
379
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
ANEXA 6
Formulele indecşilor de selecţie din diferite ţări
Ţara Formula Specificare
AFRICA DE
BVI = 2Kg G + 3Kg P + 3 TBI TBI = valoarea indicelui conformaţiei
SUD
AUSTRALIA ASI = - 0,03KgL + KgG + 3KgP (L=lapte, G=grăsime, P=proteine)
380
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
ANEXA 7
a b
1 – Tipul ideal al rasei Friză
a b
2. a – vacă de lapte cu o foarte bună capacitate corporală
b – vacă cu părul de pe corp abundent
a b
3. a – taur cu părul creţ pe corp
b – taur cu cerbicea foarte dezvoltată
381
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
ANEXA 7 (continuare)
a b c
4. a – linia superioară înclinată postero-anterior; b – ochi cu cataractă; c – ochi normal
a b c
a b c d e
6. Aplombul membrelor văzute din spate:
a – larg dinapoi; b, c – normal cu membre paralele;
5. Aplomburi corecte la taurine: d – uşor panard; e – strîmt jos
a- lateral; b – spate; c - faţă
a
b
7. a – membre posterioare sub el dinapoi
b – genunchi apropiaţi şi membre anterioare în „X”
382
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
BIBLIOGRAFIE
385
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
386
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
387
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
389
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
CUPRINS
CAPITOLUL 1
Situaţia creşterii bovinelor......................................................... 5
1.1. Noţiuni introductive. Importanţa creşterii taurinelor................ 5
1.2. Situaţia şi evoluţia creşterii bovinelor pe glob.......................... 6
1.3. Situaţia şi evoluţia creşterii bovinelor în ţara noastră............... 7
CAPITOLUL 2
Clasificare bovinelor................................................................... 9
2.1 Clasificare raselor de taurine..................................................... 9
2.1.1.Rasele locale neameliorate............................................... 10
2.1.2.Rasele locale ameliorate................................................... 11
CAPITOLUL 3
Tehnologia reproducţiei taurinelor........................................... 17
3.1 Factorii care determină sporirea efectivului de taurine............. 17
3.2. Programarea reproducţiei în fermele de vaci............................ 18
3.2.1.Programarea asigurării efectivului de reproducţie şi a
structurii optime......................................................................... 19
3.2.2.Programarea sezonului de însămânţări (monte) la vaci şi
viţele.......................................................................................... 19
3.2.3. Programarea introducerii viţelelor la reproducţie............ 21
3.3. Organizarea şi dirijarea însămânţării (montei) la vaci şi viţele 22
3.3.1. Stabilirea termenului optim la însămânţare după fătare.. 22
3.3.2. Urmărirea şi depistarea vacilor şi viţelelor în călduri..... 23
3.3.3.Alegerea momentului optim de însămânţare în timpul
căldurilor................................................................................... 24
3.3.4.Alegerea sistemului de reproducţie şi efectuarea
însămânţărilor............................................................................ 25
3.3.5.Gestaţia şi factorii de influenţă......................................... 26
3.4. Organizarea şi supravegherea fătărilor la vaci şi juninci.......... 27
3.4.1.Supravegherea fătării şi tratarea parturientei.................... 28
390
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
CAPITOLUL 4
Tehnologia creşterii vacilor gestante........................................ 30
4.1. Repausul mamar optim al vacilor gestante............................... 30
4.2. Tehnologia întreţinerii vacilor gestante.................................... 31
4.3. Tehnologia hrănirii vacilor gestante......................................... 32
CAPITOLUL 5
Tehnologia exploatării taurilor de reproducţie........................ 34
5.1. Tehnica întreţinerii taurilor....................................................... 34
5.2. Tehnica hrănirii taurilor de reproducţie.................................... 35
5.3. Regimul de utilizare a taurilor de reproducţie.......................... 37
CAPITOLUL 6
Tehnologia ameliorării taurinelor............................................ 38
6.1. Particularităţile ameliorării taurinelor. Direcţii şi obiective..... 38
6.2. Selecţia taurinelor de reproducţie. Producerea dirijată a
tăuraşilor de reproducţie.................................................................. 40
6.3. Selecţia tăuraşilor de reproducţie. Selecţia vacilor de
reproducţie....................................................................................... 41
6.3.1. Selecţia tăuraşilo pentru reţeaua de însămânţări
artificiale.................................................................................... 41
6.3.2. Tehnica selecţiei vacilor de reproducţie.......................... 47
6.3.3. Potrivirea perechilor la taurine........................................ 48
6.4. Sistemele de ameliorare utilizate la taurine.............................. 49
6.4.1. Sistemul de ameliorare în rasă curată............................. 49
6.4.2. Sistemul de ameliorare prin încrucişare.......................... 50
6.5. Organizarea ameliorării taurinelor în România........................ 51
CAPITOLUL 7
Creşterea tineretului taurin....................................................... 53
7.1. Importanţa creşterii raţionale a tineretului taurin..................... 53
7.2. Alcătuirea planului de creştere a tineretului taurin................... 53
7.3. Tehnica întreţinerii şi hrănirii viţeilor....................................... 55
7.3.1. Întreţinerea viţeilor.......................................................... 55
7.3.2. Îngrijirea viţeilor şi regimul de mişcare.......................... 56
7.3.3. Tehnica hrănirii viţeilor................................................... 57
7.3.4. Tehnica de înţărcare a viţeilor......................................... 62
391
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
CAPITOLUL 8
Tehnica exploatării taurinelor pentru producţia de lapte...... 67
8.1. Resursele de furaje folosite în alimentaţia vacilor pentru lapte 67
8.2. Tehnica hrănirii vacilor lactante............................................... 69
8.2.1. Tehnica hrănirii vacilor lactante pe timp de vară............ 72
8.2.2. Tehnica hrănirii vacilor lactante pe timp de iarnă........... 73
CAPITOLUL 9
Tehnologia mulgerii vacilor....................................................... 78
9.1. Sistemul de mulgere manual..................................................... 78
9.1.1. Tehnica mulsului manual................................................ 78
9.2. Mulsul mecanic......................................................................... 79
9.3. Principiile mulgerii raţionale.................................................... 82
9.4. Tratarea şi păstrarea laptelui..................................................... 84
CAPITOLUL 10
Tehnologia exploatării taurinelor pentru producţia de carne 86
10.1. Tehnologia de îngrăşare în sistem intensiv............................. 86
10.1.1. Tehnica hrănirii taurinelor în sistem intensiv................ 87
10.2. Tehnologia de îngrăşare în sistem intensiv............................. 88
10.2.1. Tehnica hrănirii tineretului taurin pentru producţia de
carne în sistem semiintensiv...................................................... 89
10.3. Tehnologia de îngrăşare în sistem extensiv............................ 93
10.3.1. Tehnica hrănirii tineretului taurin pentru producţia de
carne în sistem extensiv............................................................. 93
392
IOAN GÎLCĂ, VASILE MACIUC
CAPITOLUL 1
Rasele de taurine şi principalii metişi dintre ele..................... 99
CAPITOLUL 2
Identificarea taurinelor în sistem unitar codificat de
individualizare şi înregistrare................................................... 113
CAPITOLUL 3
Aprecierea pielii şi părului. Culorile la taurine...................... 116
CAPITOLUL 4
Tehnica aprecierii exteriorului................................................. 120
4.1. Examenul analitic al exteriorului.............................................. 120
4.2. Examenul de sinteză al exteriorului.......................................... 162
CAPITOLUL 5
Controlul producţiei de lapte la taurine.................................. 207
5.1. Controlul cantitativ şi calitativ al producţiei de lapte............... 209
5.2. Calcularea şi exprimarea producţiei de lapte individuală şi pe
fermă................................................................................................ 229
5.3. Alcătuirea curbei de lactaţie şi estimarea producţiei de lapte
potenţiale pe lactaţie normală.......................................................... 244
5.4. Tehnica controlului aptitudinilor ugerului pentru mulsul
mecanic............................................................................................ 252
CAPITOLUL 6
Tehnica selecţiei vacilor mame de tauri şi nominalizarea
împerecherilor............................................................................ 262
CAPITOLUL 7
Tehnica elaborării programului de management a
resurselor genetice în exploataţiile de taurine......................... 274
7.1. Testarea vacilor primipare după performanţe proprii............... 282
7.2. Selecţia lotului de prăsilă.......................................................... 289
393
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR – PARTEA II – NOŢIUNI PRACTICE
CAPITOLUL 8
Parametrii fenotipici şi genetici ai populaţiilor....................... 298
8.1. Studiul statistic al variabilităţii caracterelor de selecţie............ 298
8.2. Calculul variabilităţii, parametrii şi statisticii........................... 303
8.3. Analiza varianţei şi covarianţei................................................. 305
8.4. Teste de omogenitate a mediilor şi varianţelor......................... 312
8.5. Ecuaţia dreptei de regresie........................................................ 316
8.6. Studiul genetic al caracterelor cantitative................................. 319
• Heritabilitatea........................................................................ 322
• Corelaţiile fenotipice şi genetice........................................... 331
• Repetabilitatea....................................................................... 337
• Metoda REML...................................................................... 340
• Valoarea de ameliorare. Metoda BLUP................................ 346
• Conversia valorilor de ameliorare a taurilor din alte ţări în
valori indigene......................................................................... 355
• Factorii principali pentru un program de ameliorare
genetică la taurine.................................................................... 357
CAPITOLUL 9
Program de ameliorare a rasei Brună din Moldova............... 358
9.1. Principiile de bază ale metodologiei de ameliorare genetică a
rasei Brună....................................................................................... 358
9.2. Elementele principale şi etapele de lucru................................. 359
9.3. Parametrii programului de ameliorare a taurinelor de rasă
Brună din Moldova pentru perioada 2001-2005............................. 362
9.4. Stabilirea surselor şi mărimii progresului genetic.................... 366
ANEXE 372
BIBLIOGRAFIE 383
394
BIBLIOTECA
BIOS
- Material de studiu -
BIBLIOTECA
BIOS
- Material de studiu -
397