Sunteți pe pagina 1din 170

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I FACULTATEA DE ZOOTEHNIE INV|}|MÂMT LA DISTAN}|

Prof.dr. Traian STAN

Conf.dr. Benone P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

- CURS -

PARTEA a II-a

IA{I 2004

Comisia de analiz\:

- Pre[edinte: prof. dr. Ioan VACARU-OPRI{.

Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

- Membrii: - prof. dr. Ion DINU

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti

- prof. dr. Gheorghe T|R|BOAN}|

Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i

Cod I.S.B.N.

INTRODUCERE

Motto:

Dintr-o fiar\ s\lbatic\, ursuz\, `ntunecat\, p\roas\, `nalt\ pe picioare, lung\ `n rât, numai mu[chi de cri]\ [i oase de o]el, OMUL a f\cut pe cel mai apropiat membru al gospod\riei noastre, pe binecuvântatul `ntre cele ale burtei,- porcul - vietate bun\, simpatic\, trandafirie, joas\ `n labe, cârn\ `n bot, numai carne macr\ [i untur\ dulce. E. Racovi]\

Cre[terea animalelor, pe principii moderne, a condus la elaborarea unor tehnologii de produc]ie, din ce `n ce mai avansate, care s\ ]in\ seama atât de cerin]ele de ordin general ale speciei `n cauz\ cât [i ale categoriilor de vârst\, de st\rile fiziologice, scopurile de produc]ie etc., luându-se `n considerare [i cererea pie]ii pentru diferitele sortimente de produse animaliere. Cre[terea suinelor, `n condi]iile ]\rii noastre, este o ramur\ economic\ foarte important\, aceasta caracterizându-se prin intensivizarea produc]iei, `ncepând cu producerea de purcei [i terminându-se cu livrarea continu\, ritmic\ [i constant\, a indivizilor `ngr\[a]i pentru sacrificare. Practicarea exploat\rii intensive a porcinelor impune, `n primul rând, ridicarea continu\ a performan]elor de produc]ie, având la baz\ nivelul [i gradul de ameliorare a popula]iilor de animale, al\turi de asigurarea la nivel optim a condi]iilor de mediu. ~n etapa actual\, se mai pune problema organiz\rii activit\]ii de produc]ie [i `n exploata]iile cu efective reduse, sau gospod\re[ti, ca un r\spuns la specificul perioadei de tranzi]ie, când privatizarea trebuie s\ demareze `n cel mai scurt timp [i s\ constituie un factor precursor pentru dezvoltarea intreprinderilor mijlocii, `n m\sur\ s\ regleze, mai eficient, economia de pia]\ pentru produsele rezultate de la suine. Pentru aceasta, se impune o cunoa[tere profund\ a condi]iilor concrete din teren, care trebuie s\ includ\ posibilit\]ile de cultivare rentabil\ a cerealelor (porumb, orz, ov\z etc.) [i a unor leguminoase (soia, maz\re etc.), secondate de alegerea m\rimii [i specializ\rii fermei [i apoi coroborarea cu calitatea materialului biologic (rase, meti[i etc.), cu alimenta]ia adecvat\, cu sistemul de `ntre]inere considerat oportun [i cu alte considerente economice. ~n aceste condi]ii, proprietarul sau fermierul, `n cre[terea porcinelor, trebuie s\ fie un cunosc\tor perfect al tuturor proceselor tehnice [i economice din ferm\ (sau gospod\rie), s\ participe `n mod activ [i competent la proiectarea, amplasarea [i finisarea ad\posturilor, la montarea instala]iilor [i

alegerea utilajelor necesare, s\ conduc\ direct procesele tehnologice [i s\ exploateze eficient reproduc\torii, `mbinând cu abilitate [i pricepere factorii tehnici cu cei biologici [i economici. Prin lucrarea de fa]\, autorii `[i propun s\ contribuie la cunoa[terea aspectelor legate de cre[terea suinelor, indiferent de tipul de exploata]ie, a[a `ncât activitatea de produc]ie s\ poat\ fi implementat\ `n programele zootehnice (pe diferite termene), inclusiv cu participarea unit\]ilor intensiv- industriale, `ns\ organizate [i retehnologizate pe principii noi, care s\ r\spund\ `ntr-o mai mare m\sur\ cerin]elor economiei concuren]iale. Pentru elucidarea no]iunilor preg\titoare, `n capitolele 1-10, se trateaz\ aspectele fundamentale specifice suinelor, iar `n capitolele 11-16 se prezint\ cele mai moderne tehnologii de produc]ie, pe tipuri de exploatare, pe sectoare de activitate (cu indicarea condi]iilor reale din teren sau zon\), a[a `ncât reluarea [i demararea activit\]ii s\ fie posibil\ `n cel mai scurt timp [i cu investi]ii reduse. Manualul se adreseaz\ studen]ilor de la facult\]ile de Zootehnie, speciali[tilor `n cre[terea animalelor, proprietarilor care de]in porcine [i altor persoane dornice s\ investeasc\ `n ferme zootehnice, precum [i exper]ilor diferitelor b\nci, care doresc s\ sprijine, prin credite, produc\torul agricol.

Autorii

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

PARTEA A II-A

TEHNOLOGII DE CRE{TERE {I DE EXPLOATARE A SUINELOR

CAPITOLUL 10

TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE MONT|-GESTA}IE

Sectorul de mont\ [i gesta]ie constituie prima verig\ a fluxului tehnologic de produc]ie din cadrul unit\]ilor de cre[tere a suinelor [i are cea mai mare importan]\ `n derularea celorlalte verigi, pân\ la livrarea animalelor la t\iere sau la reproduc]ie. ~n acest sector are loc preg\tirea [i desf\[urarea activit\]ii de reproduc]ie a vierilor [i a scroafelor, precum [i cre[terea vieru[ilor [i scrofi]elor, care vor `nlocui reformele din efectivul matc\. Calitatea materialului biologic [i tehnologia de produc]ie aplicat\ `n acest sector influen]eaz\ sincronizarea, ritmicitatea [i constan]a `n sectoarele urm\toare.

10.1. Tehnologia cre[terii vieru[ilor [i exploat\rii vierilor

Selec]ia masculilor pentru reproduc]ie este foarte important\, deoarece, vierii reprezint\ categoria de suine cu cea mai mare influen]\ asupra amelior\rii efectivului dintr-o unitate, având un rol important `n asigurarea unei fecundit\]i ridicate [i `n sporirea prolificit\]ii. Aten]ia acordat\ vierilor trebuie s\ `nceap\ cu nominalizarea acestora pentru reproduc]ie, când se va ]ine seama de origine (urm\rindu-se ca ace[tia s\ provin\ din p\rin]i cu performan]e superioare), de rezultatele test\rii dup\ performan]ele proprii [i apoi dup\ descenden]i, al\turi de aprecierea conforma]iei [i constitu]iei, precum [i a capacit\]ii de reproduc]ie.

242

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Toate aceste criterii sunt cuprinse [i cumulate `n clasa general\ a vierului, fiind consemnat\ `n fi[ele de bonitare, mai pu]in capacitatea de reproduc]ie, care se determin\ dup\ intrarea la reproduc]ie. Capacitatea de reproduc]ie constituie o `nsu[ire hot\râtoare [i este influen]at\ de rezultatele `nregistrate la femelele partenere, materializat\ prin ob]inerea unei sperme corespunz\toare cantitativ [i calitativ. Vieru[ii sunt verifica]i dup\ aceste criterii atât la intrarea la reproduc]ie, cât [i periodic, pe parcursul activit\]ii `n primele luni, urm\rindu-se [i alte elemente ca: evolu]ia dezvolt\rii corporale, starea de s\n\tate, conforma]ia [i constitu]ia, precum [i rezultatele activit\]ii de reproduc]ie (fecunditatea [i prolificitatea) la partenerele montate. Fecunditatea scrofi]elor montate de c\tre vierii tineri trebuie s\ fie de cel pu]in 70%, iar prolificitatea cel pu]in la nivelul cerin]elor minime pentru admiterea `n controlul oficial de produc]ie. ~n unit\]ile de selec]ie [i testare, vierii se apreciaz\ pe baza performan]elor descenden]ilor scroafelor partenere; cei care nu se dovedesc amelioratori se elimin\ de la reproduc]ie, chiar dac\ au capacitatea de reproduc]ie bun\. Având `n vedere aceste elemente se indic\ re]inerea sau procurarea unui num\r de cca. 1,5 ori mai mare de vieru[i decât efectivul planificat a se reforma. Vierii [i vieru[ii de reproduc]ie trebuie s\ beneficieze de cele mai bune condi]ii, atât `n ceea ce prive[te alimenta]ia cât [i `ntre]inerea [i exploatarea; ace[tia vor fi `ngriji]i de cei mai buni muncitori.

10.1.1. Alimenta]ia vierilor [i vieru[ilor de reproduc]ie

Hrana administrat\ vierilor de reproduc]ie trebuie s\ con]in\ toate substan]ele nutritive necesare satisfacerii cerin]elor de `ntre]inere [i de produc]ie; `n cazul de fa]\ pentru producerea de sperm\ de calitate [i `n cantit\]i suficiente. Cantitatea [i calitatea hranei trebuie s\ asigure men]inerea condi]iei de reproduc\tor, baza performan]elor superioare a materialului biologic. Cerin]ele de energie trebuie s\ fie calculate [i asigurate `n func]ie de vârst\, mas\ corporal\ [i de intensitatea folosirii lor de mont\, variind `ntre 3100-3200 Kcal EM/kg furaj combinat sau amestec de concentrate. De men]ionat c\, vieru[ii au cerin]e de energie mai mari decât vierii, cheltuind o parte din aceasta [i pentru mi[care. Consumul zilnic de energie, dup\ datele NRC (1973), sunt de cca. 7925 Kcal EM pentru vieru[i [i de 6340 Kcal EM la vieri adul]i (sau cca. 8250 Kcal ED [i respectiv 6600 Kcal ED).

243

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n unit\]ile gospod\re[ti, la vieru[ii cu activitate sexual\ moderat\ sunt necesare zilnic 3,6 UN, iar pentru cea intens\ cca. 4,9 UN. La vierii adul]i pentru activitate moderat\ sunt necesare zilnic 3,3 UN, iar pentru una intens\ cca. 4,4 UN. Cerin]ele de proteine trebuiesc calculate `n func]ie de stadiul procesului de cre[tere, de intensitatea utiliz\rii la mont\ [i chiar de gradul de ameliorare. Trebuie avut `n vedere c\ vieru[ii continu\ s\-[i definitiveze procesul de cre[tere, care se bazeaz\, `n principal, pe substan]ele proteice. De asemenea, trebuie ]inut seama c\ un vier ejaculeaz\ `n medie 250 ml sperm\ (cu varia]ii `ntre 200-500 ml) [i c\ aprox. 50% din substan]a uscat\ este reprezentat\ de proteine (cu cea mai mare valoare biologic\). Dup\ majoritatea autorilor, cerin]ele de proteine sunt satisf\c\toare când amestecul de furaje con]ine `ntre 14-16% PB, `n func]ie de vârst\ [i activitatea sexual\. Cantit\]ile zilnice necesare sunt de cca. 350 g PB la vieru[i [i de cca. 280 g PB la vieri (tab.44).

Tabelul 44

Necesarul de substan]e nutritive pentru vieri (dup\ NRC - 1973)

Specificare

Necearul `n % sau pe kg furaj uscat la aer

 

Necesarul zilnic

UN

110-250 kg

UN

Vieri 110-180kg

Vieri 180-250kg

Consum furaj

-

-

kg

2,5

2,0

 

Energie [i protein\

 

- E.D.

Kcal

3300

Kcal

8250

6600

- E.M.

Kcal

3170

Kcal

7925

6340

- P.B.

%

16-14

g

350

280

 

Substan]e minerale

 

- Ca

%

0,75

g

18,8

15,0

- P

%

0,50

g

12,5

10,0

- NaCl

%

0,50

g

12,5

10,0

 

Vitamine

 

- Beta caroten

mg

8,2

mg

20,5

16,4

- Vit.A

mii UI

4,1

mii UI

10,25

8,2

- Vit.D

UI

275

UI

690

550

- Vit.E

mg

11,0

mg

27,5

22,0

- Tiamin\

mg

1,5

mg

3,8

3,0

- Riboflavin\

mg

4,0

mg

10,0

8,0

- Niacin\

mg

22,0

mg

55,0

44,0

- Acid pantotenic

mg

16,5

mg

41,3

33,0

- Vit.B 12

µg

14,0

µg

35,0

28,0

244

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n unit\]ile gospod\re[ti se indic\ un necesar `ntre 120-130 g protein\ disgestibil\/UN, cu men]iunea c\ folosirea moderat\ a vierilor este mai favorabil\ st\rii fiziologice (decât repausul complet). Valorea biologic\ sc\zut\ a proteinelor din hran\, ca urmare a con]inuturilor reduse [i necontrolate de lizin\, metionin\ [i triptofan, afecteaz\ `n mare m\sur\ activitatea [i rezultatele de reproduc]ie la femelele partenere. Lipidele, pe lâng\ faptul c\ particip\ [i la asigurarea nivelului energetic, al\turi de glucide, contribuie la satisfacera cu acizi gra[i nesatura]i (linoleic, linolenic [i arahidonic), care favorizeaz\ sinteza hormonilor sexuali. Substan]ele minerale joac\ un rol important `n desf\[urarea normal\ a func]iei de reproduc]ie. Caren]a hranei `n Ca determin\ `n general sterilitate, caren]a `n P produce spermatozoizi neviabili, iar caren]a `n Mn duce la oligospermie [i viabilitate redus\ a spermatozoizilor. S-a constatat c\ vierul are un necesar crescut de Zn, datorit\ con]inutului mai ridicat al spermei `n acest microelement. ~n practic\, necesarul de microelemente se asimileaz\ normelor porcilor `n cre[tere. Con]inutul hranei `n vitamine are o importan]\ deosebit\. A[a, de exemplu, deficitul `n vitamin\ A determin\ la vieri diminuarea spermatogenezei [i reducerea viabilit\]ii spermatozoizilor. ~n unit\]ile gospod\re[ti se consider\ necesar `ntre 25-60 mg caroten la 100 Kcorp, cantitate care se poate asigura prin administrarea suplimentar\ de morcovi sau mas\ verde. Caren]a hranei `n aceast\ vitamin\ accelereaz\ keratinizarea [i degenerarea epiteliilor tubilor seminiferi [i a glandelor anexe. Caren]a hranei `n vitamina D provoac\ tulbur\ri ale metabolismului calciului [i fosforului, afectând func]ia de reproduc]ie. Caren]a `n vitamina E duce la azoospermie [i sc\derea libidoului. Cu privire la nutre]urile cele mai adecvate pentru hr\nirea vierilor [i vieru[ilor se consider\ c\ acestea trebuie s\ posede un volum redus, dar [\ fie bogate `n substan]e nutritive, deci furaje concentrate. Forma de prezentare cea mai indicat\ este sub form\ de f\inuri, cu granula]ie medie, sau granule, iar cea de administrare trebuie s\ fie uscat\, sau u[or umecat\ (cu zer, zar\ etc). Dintre cereale, ov\zul este indispensabil, care trebuie s\ participe `n amestec `n propor]ie de 30-40%. Ov\zul influen]eaz\ pozitiv activitatea de reproduc]ie datorit\ digestibilit\]ii ridicate a tuturor substan]elor nutritive, a con]inutului mai ridicat `n colin\ [i ergotionein\, substan]e care se reg\sesc `n sperm\, având rol `n fiziologia normal\ a spermatozoizilor.

245

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Orzul se recomand\ `n hrana vierilor `n propor]ie de 10-20%, iar porumbul s\ nu dep\[esc\ 30%, deoarece proteina acestuia are o valoare biologic\ redus\. Pentru completarea necesarului `n substan]e proteice se indic\ introducerea `n amestecul de furaje a maz\rii, `n propor]ie de 10-15% (pe cât posibil tratat\ termic), a [roturilor de soia [i floarea soarelui `n propor]ie de 8-10%, a f\inii de carne de 2-3% [i a drojdiilor furajere de 1-3%. ~n unit\]ile industriale, vierii sunt hr\ni]i cu nutre]ul combinat, re]eta 0-5, care con]ine 14,5% PB (cu 0,55% lizin\), cca. 3170 Kcal EM/kg furaj [i cel pu]in 2% gr\sime brut\ (tab.45), iar vieru[ii cu re]eta 0-3 (cu 16% PB), `ns\ cu zoofort de reproduc]ie.

Tabelul 45

Structura [i caracteristicile nutre]uli combinat, re]eta 0-5 (pentru vieri)

Specificare

Varianta

a

b

Structura (%)

- porumb

35,0

30,0

- orz

20,0

10,0

- grâu

-

20,0

- ov\z

10,0

5,0

- t\râ]e de grâu

14,8

11,3

- [roturi floarea soarelui

6,0

5,0

- [roturi soia

5,0

3,0

- f\in\ de soia

1,0

1,0

- f\in\ de pe[te

1,0

0,5

- drojdii furajere

1,0

1,0

- f\in\ de lucern\

3,0

10,0

- carbonat de calciu

1,5

1,5

- sare (NaCl)

0,7

0,7

- zoofort P 3

1,0

1,0

Caracteristici nutritive:

- umiditatea

12-13

12-13

- protein\ brut\

14,5

14,5

- celuloz\ brut\

6,0

6,0

- sare (maximum)

1,1

1,1

- gr\sime brut\ (minimum)

2,0

2,0

- rest pe sit\ de2,5 mm

5,0

5,0

Cantit\]ile de nutre]uri combinate recomandate a se administra zilnic vierilor de reproduc]ie variaz\ `ntre 2,5-3,5 kg, `n func]ie de vârsta acestora, de greutatea corporal\ [i de intensitatea utiliz\rii la mont\.

246

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n cazul `n care componentele care particip\ la re]eta de nutre] combinat sunt de foarte bun\ calitate [i con]inutul de protein\ brut\ este de 16%, atunci cantit\]ile zilnice pot fi de 2,5 kg la vieru[i [i de 2,0 kg la vieri. Hrana vierilor [i vieru[ilor poate fi suplimentat\, pe timp de var\, cu lucern\ verde `n cantit\]i de 2-4 kg, iar pe timp de iarn\ cu 1-2 kg de morcov, sau 300-500 g f\in\ de lucern\ deshidratat\. De men]ionat c\, f\inurile de origine animal\ din ra]ie, se pot substitui la echivalent de P.B. cu 2-3 l lapte ecremat, sau 200-300 g lapte praf, sau 2-3 ou\. Hrana se administreaz\ `n 2 tainuri pe zi, `n jgheaburi de beton, umectat\ (raport 1/1), asigurându-se un front de furajare de 45-55 cm. Apa se va asigura la discre]ie, calculându-se cca. 7 l/100 kg greutate vie. ~n cazul `n care se practic\ alimenta]ia de tip suculent, nutre]ul combinat de completare trebuie s\ con]in\ `ntre 14-17% P.B.; `n amestec intrând porumbul [i orzul `n propor]ie de 59-71%, iar furajele proteice vegetale `ntre 25- 37%. Suculentele se administraz\ zilnic `n cantit\]i de 0,6 kg past\ de porumb sau 1,3 kg cartofi, sau 2-3 kg mas\ verde.

10.1.2. ~ntre]inerea vierilor de reproduc]ie

Vierii de reproduc]ie trebuie `ntre]inu]i atât `n boxe individuale cât [i `n boxe comune, `n func]ie de efectivul unit\]ii [i de sistemul de exploatare adoptat. ~ntre]inerea vierilor `n boxe individuale d\ posibilitatea hr\nirii lor diferen]iate `n func]ie de vârst\, mas\ corporal\ [i intensitatea folosirii la mont\, pe lâng\ urm\rirea mai eficient\ a activit\]ii de reproduc]ie [i rezultatele acesteia. Acest tip de `ntre]inere este acceptat `n unit\]ile cu sarcin\ de livrare a materialului de reproduc]ie, unde monta se repet\ cu acela[i vier, iar eviden]a se ]ine la nivel de individ. De asemenea, se evit\ unele accidente, ca urmare a conflictelor dintre vieri, mai ales dup\ vârsta de 2 ani. Boxele individuale pot comunica cu padocurile exterioare, variant\ mult dorit\ pentru accesul animalelor la aer curat, la soare [i mi[care. Suprafa]a boxelor pentru vieri este relativ mare, de cca. 6 m 2 , la care se adaug\ alta aproximativ egal\ de padoc, ceea ce constituie principalul dezavantaj mai ales pentru investi]ia ini]ial\, dar se compenseaz\ prin rezultatele activit\]ii de reproduc]ie la femelele partenere. Varianta de `ntre]inere individual\ se practic\ [i `n unit\]ile cu efective reduse, `ns\ predispune la odihn\ permanent\, masturbare [i chiar retivitate, dac\ nu se asigur\ padocuri exterioare sau mi[care zilnic\.

247

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~ntre]inerea `n boxe comune sau `n grup a vierilor este acceptat\ mai mult din considerente economice, precum [i biologice. Avantajele economice rezid\ din investi]ia redus\ ce revine pe animal [i din cre[terea productivit\]ii muncii. Din punct de vedere biologic, indivizii fac mai mult\ mi[care, `[i men]in apetitul sexual [i nu devin retivi. Aceast\ variant\ necesit\ `ns\ obi[nuirea indivizilor `ntre ei, `nc\ de la vârsta de 8 luni, pentru a se evita accidentele. De asemenea, se impune o lotizare ini]ial\ cât mai uniform\ [i utilizarea la reproduc]ie sau la recoltare `n grup (to]i indivizii din box\ odat\). ~n unit\]ile de tip industrial, cazara vierilor se face `n boxe comune, de câte 8-14 vieri, revenind pentru fiecare `ntre 2,0-2,5 m 2 . Pere]ii desp\r]itori ai boxelor au `n\l]imea de 1,20 m [i sunt confec]iona]i din dulapi de beton armat cu interspa]ii reduse. U[a boxei are l\]imea de 80 cm, `nclinarea pardoselei de 2- 3%, iar zona de gr\tar de]ine o propor]ie de cca. 55% din cea total\.

Gr\tarele sunt confec]io- nate din beton armat, cu barele de 7 cm [i fantele de 2,5 cm, fiind a[ezate peste canalele de evacuare hidraulic\ a dejec]iilor. Pardoseala boxelor indivi- duale, din unit\]ile gospod\re[ti, poate fi construit\ din asfalt sau c\r\mid\ dubl\ presat\ a[ezat\ pe cant, prev\zut\ pe timp r\coros cu a[ternut din paie, ceea ce ofer\ un confort sporit.

Fig.57 Box\ pentru `ntre]inerea colectiv\ a vierilor
Fig.57 Box\ pentru `ntre]inerea
colectiv\ a vierilor

Temperatura optim\ din ad\postul vierilor variaz\ `ntre 16-18°C, umiditatea relativ\ `ntre 70-75%, iar concentra]ia maxim\ `n noxe de 0,3% CO 2 , [i 0,03% `n HN 3. Periodic se indic\ deparazitarea vierilor (cu LINDAVET, `n concentra]ie de 3,5‰) [i chiar sp\larea, pe timp de var\, cu ap\ potrivit de cald\. ~n unit\]ile se selec]ie, precum [i `n cele de cre[tere [i `ngr\[are, se indic\ construirea, pe cât posibil, a unor padocuri exterioare, pentru mi[carea vierilor, calculându-se câte 5-6 m 2 pentru fiecare individ, prev\zute par]ial cu copertine, pentru a proteja animalele de razele solare [i precipita]ii.

248

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n unit\]ile gospod\re[ti cu efective reduse se indic\ scoaterea la p\[une, timp de 2 ore pe zi, ac]iune care contribuie `n bun\ m\sur\ la men]inerea condi]iei de reproduc\tor. Compartimentul de `ntre]inere a vierilor (precum [i boxele de `ntre]inere) trebuie s\ fie amplasat cât mai apropiat fa]\ de cel al scroafelor `n a[teptare pentru mont\, sau de punctul de `ns\mân]\ri artificiale pentru scroafe (sau `n acela[i ad\post).

10.1.3. Exploatarea vierilor de reproduc]ie

Perioada de utilizare economic\ la reproduc]ie a vierilor variaz\ `n func]ie de vârsta introducerii la mont\, de intensitatea folosirii la mont\, de presiunea selec]iei [i de alte elemente (mi[care, alimenta]ie etc), fiind de 1,5-2,0 ani, mai rar de 3 ani. Vieru[ii sunt dirija]i la reproduc]ie la vârstele de 8-9 luni, când posed\ masa corporal\ `ntre 115-120 kg, pân\ la vârstele de 2-3 ani `n unit\]ile industriale, pân\ la 3-4 ani `n fermele de tip gospod\resc [i chiar pân\ la 4-5 ani `n unit\]ile de selec]ie (pentru exemplarele valoroase). Propor]ia de `nlocuire annual\ a vierilor este situat\ `ntre 30-40% `n fermele gospod\re[ti, `ntre 50-60% `n unit\]ile industriale [i `ntre 50-100% `n complexele de selec]ie (unde se urm\re[te o presiune de selec]ie ridicat\). Num\rul de vieri necesari `ntr-o unitate variaz\ `n func]ie de num\rul scroafelor de reproduc]ie, de vârsta vierilor, de intensitatea folosirii la mont\ [i de tipul de `ns\mân]are (natural\ sau artificial\). ~n general, se recomnad\ ca `n unit\]ile de selec]ie s\ se asigure 1 vier la cca. 15 scroafe, `n unit\]ile industriale la 20 de scroafe, iar `n fermele gospod\re[ti la 25 scroafe. ~n cazul practic\rii `ns\mân]\rilor artificale num\rul scroafelor se poate multiplica cu 4. Raportul dintre efectivele de vieri [i scroafe variaz\ `n func]ie de lunile calendaristice (sau sezon), fiind `n cazul montei de 1/20 `n perioada septembrie- mai [i de 1/15 `n restul perioadei (iunie-august), iar `n unit\]ile unde se practic\ `ns\mân]\rile artificiale, raportul este de 1/60 [i respectiv 1/45. Cu privire la intensitatea folosirii la mont\ a vierilor, aceasta depinde de vârst\, de starea de `ntre]inere, de individualitate [i de sistemul de exploatare. ~n fermele gospod\re[ti, unde se practic\ montele sezoniere, vierii adul]i pot efectua 2 monte/zi, timp de 4-5 zile, urmate de o zi repaus, dar pe o perioad\ de cel mult 2 luni (restul timpului aflându-se `n inactivitate). ~n unit\]ile industriale cu flux continuu, vierii adul]i efectueaz\ o mont\ pe zi dup\ care urmeaz\ o zi repaus, iar `n perioada de vârf pot monta 2 zile

249

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

consecutiv, urmate de o zi repaus, `ns\ nu mai mult de 1 lun\ [i cu o alimenta]ie `mbun\t\]it\ (supliment de ou\, lapte praf, f\in\ de lucern\ etc). La vierii tineri [i vieru[i nu se instituie activitate intens\, deoarece se pot epuiza precoce, reducându-se perioada de exploatare economic\.

Vierii `ncep\tori (8-9 luni) efectueaz\ o singur\ mont\ pe s\pt\mân\;

Vierii `n cre[tere (9-11 luni) efectueaz\ o singur\ mont\ pe zi urmat\ de 3 zile repaus;

Vierii tineri (`n vârst\ de 12-15 luni) efectueaz\ o mont\ pe zi urmat\ de 2 zile repaus. ~n unit\]ile de selec]ie vierii adul]i efectueaz\ 2 monte la interval de 12 ore, dup\ care primesc 3 zile repaus. Vierii tineri, `ntre 12-15 luni, dup\ 2 monte la interval de 12 ore primesc 5 zile repaus, iar vieru[ii `n cre[tere (`ntre 9-11 luni) dup\ 2 monte primesc 6 zile repaus. Prin urmare, `n aceste unit\]i (de selec]ie) vierii asigur\ gesta]ia, `n medie, pe lun\, la 7,5 scroafe, vierii tineri la 4,5 scrofi]e, iar vieru[ii la 2-3 scrofi]e. Indicele de folosire a vierilor (I.f.v.) reprezint\ num\rul mediu de monte (ejaculate) pe zi ale unui vier `ntr-o anumit\ perioad\ [i se poate calcula dup\ formula:

I.f.v. = nm , `n care:

pz

nm - num\rul de monte sau ejaculate; pz - perioada (`n zile) de folosire a vierului. ~n cazul unit\]ilor de produc]ie, unde vierii efectueaz\ 15 monte pe lun\

(sau 180 monte pe an), I.f.v. este de 0,49

180

365

, la vierii tineri, cu 10 monte pe

lun\ (sau 120 pe an) acest indice este de 0,33, iar la vieru[ii cu 8 monte pe lun\ (sau 96 pe an) este de 0,26. ~n unit\]ile de tip industrial, care reformeaz\ anual cca. 60% din vieri, structura efectivului de vieri este urm\toarea: 34% vieri adul]i, 33% vieri tineri [i 33% vieru[i. Având `n vedere indicele de folosire pe categorii de vârst\ a vierilor [i acest\ strucur\, rezult\ c\ indicele mediu de folosire este de 0,36 (monte pe zi).

I.f.v. ( m ) = 34 0 49 33 0 33 33 0 26

xxx,,,+

+

100

= 0,36

~n fermele de tip gospod\resc acest indice est de 0,41, iar `n unit\]ile de selec]ie de 0,44.

250

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Num\rul de vieri (nv) necesari `ntr-o unitate se poate calcula dup\ formula:

nv = n.s.m.x n.m.c. pz x I.f.v.(m)

, `n care :

nsm - num\rul de scroafe ce trebuie s\ se monteze (de regul\ pe an); nmc - num\rul de monte pentru o gesta]ie (2 sau 3); pz - perioada (`n zile), (de regul\ 1 an); I.f.v.- indicele de folosire medie a vierilor.

10.2. Tehnologii `n exploatarea scrofi]elor [i scroafelor

~n unit\]ile cu circuit `nchis [i cu flux tehnologic stabilizat, scroafele de reproduc]ie reprezint\ cca. 10% din efectivul total, cu posibilit\]i de reducere pân\ la 7%. De men]ionat c\, cca. 53% din aceste scroafe sunt `n diferite stadii fiziologice de gesta]ie, cca. 25% `n a[teptare sau preg\tire pentru mont\ (inclusiv cele infecunde ), iar diferen]a de 22% o reprezint\ scroafele `n lacta]ie (care se vor trata la capitolul urm\tor). Prin urmare, `n sectorul de mont\-gesta]ie se g\sesc scroafe [i scrofi]e `n preg\tire sau refacere pentru mont\, precum [i cele gestante, categorii de care depinde `n mare m\sur\, ob]inerea purceilor necesari pentru cre[tere [i `ngr\[are, sau pentru `nlocuirea efectivului matc\ (din unitate sau din zona de influen]\). Aceste considerente justific\ alegerea riguroas\ a scrofi]elor de reproduc]ie, precum [i trierea perioadic\ a scroafelor de reproduc]ie. Selec]ia scrofi]elor pentru mont\ are la baz\ aprecierea materialului de reproduc]ie, când se ]ine seama de origine, de testul performan]elor proprii, de conforma]ie, precum [i de tipicitatea rasei, sau a metisului. Aceast\ ac]iune, cunoscut\ [i sub no]iunea de bonitare, se face dup\ vârsta de cca. 6 luni, `n urma c\reia animalele sunt ierarhizate `n func]ie de valoarea lor zootehnic\, respectiv a clasific\rii ( clasele R. E. I [i II-a). ~n general, scrofi]ele trebuie s\ posede o conforma]ie corporal\ armonioas\ (tipic\ rasei din care face parte) [i o constitu]ie fin\ spre robust\. Pe lâng\ masa corporal\ [i dimensiunile de lungime adecvate, regiunea ugerului va avea cel pu]in 12-14 sfârcuri, simetrice, distan]ate [i normal dezvoltate (uniforme), al\turi de alte elemente men]ionate la studiul exteriorului [i la capitolul privind ameliorarea.

251

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Alegerea definitiv\ se face dup\ prima f\tare, ]inându-se seama de rezultatele acesteia [i, `n primul rând, de produc]ia de purcei (num\rul [i greutatea lotului la na[tere), capacitatea de al\ptare etc. Având `n vedere elimin\rile de pe parcurs, pân\ la prima f\tare, se indic\ re]inerea unui efectiv de 1,5-2 ori mai mare de scrofi]e fa]\ de num\rul femelelor reformate. ~n fermele gospod\re[ti, `n care nu se reg\sesc eviden]ele zootehnice, alegerea scrofi]elor se face `nc\ din perioada de purcei sugari, de la scroafele care `n]arc\ cei mai mul]i [i uniformi purcei. Pe parcursul cre[terii [i dezvolt\rii se elimin\ exemplarele cu ritmuri de cre[tere reduse, cu dezvoltarea corporal\ necorespunz\toare, precum [i cele la care se observ\ anomalii congenitale [i defecte de aplomb. Cu privire la trierea perioadic\ a scroafelor, aceast\ ac]iune se face dup\ 2 cicluri de produc]ie cu parametri necorespunz\tori, sau la `ncheierea perioadei economice de exploatare. Durata folosirii la reproduc]ie este de cca. 2,5 ani `n unit\]ile industriale (`n medie 4-5 f\t\ri) [i de cca. 3,5 ani `n unit\]ile gospod\re[ti (6-7 f\t\ri). Reforma anual\ este `ntre 30-35% `n unit\]ile industriale [i de cca. 50% `n complexele de selec]ie.

10.2.1. Tehnologia instituit\ `n perioada de preg\tire pentru mont\

Perioada de preg\tire pentru mont\, atât la scrofi]e cât [i la scroafe, are influen]\ hot\râtoare asupra activit\]ii de reproduc]ie, deoarece de felul cum animalele sunt hr\nite [i `ntre]inute `n aceast\ perioad\ depinde produc]ia viitoare de purcei. Scopul diferen]ierii tehnologice a acestei perioade este realizarea la scrofi]e [i revenirea la scroafe a condi]iei de reproduc\tor, `ntr-un timp cât mai scurt, [tiindu-se c\ numai aceast\ stare determin\ intensivizarea reproduc]iei la suine. Condi]ia de reproduc]ie este influen]at\ de foarte mul]i factori, `ns\ primeaz\ alimenta]ia instituit\ pe perioada de tineret [i de refacere pentru o nou\ mont\ la scroafe. Alimenta]ia femelelor `n perioada de preg\tire pentru mont\ Alimenta]ia practicat\ `n perioada de preg\tire pentru mont\ trebuie s\ asigure desf\[urarea `n bune condi]iuni a func]iei de reproduc]ie. Asigurarea, prin hran\, a cantit\]ilor [i a propor]iilor optime de substan]e nutritive, constituie garan]ia unei func]ion\ri normale a aparatului genital, deci a unei produc]ii superioare de purcei. Pe scurt, prezent\m implica]iile acestora `n perioada de preg\tire la scrofi]e sau de refacere pentru o nou\ mont\ la scroafe.

252

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Toate substan]ele nutritive sunt importante, `ns\ se deta[eaz\ cele proteice, care asigur\ cre[terea `n continuare a scrofi]elor, precum [i cele energetice (glucide [i lipide) necesare mi[c\rii animalelor tinere etc. Hrana deficitar\ `n protein\ duce la manifestarea atenuat\ sau la absen]a c\ldurilor, datorit\ reducerii sintezei hormonilor FSH [i LH cu rol `n stimularea dezvolt\rii foliculilor ovarieni [i apoi a ovula]iei. Lipsa sau cantit\]ile insuficiente `n vitamina A, determin\ cornificarea epiteliilor tractusului genital, cu implica]ii negative asupra fecundit\]ii [i a vida]iei. Vitamina E are implica]ii `n buna dezvoltare a aparatului genital, `n special a ovarelor. Dintre microelemente, iodul are importan]\ major\, determinând prin lips\ sau doze reduse, diminuarea sintezei hormonilor gonadotropi, `ntârziind maturitatea sexual\, iar insuficien]a manganului provoac\ tulbur\ri ale ciclului sexual. Cantit\]ile crescute de micotoxine, deregleaz\ func]iile de reproduc]ie. Alimenta]ia scrofi]elor `n perioada de preg\tire pentru mont\ are ca scop principal dezvoltarea corporal\ normal\, a[a `ncât la vârsta de cca. 8 luni s\ poat\ fi introduse la reproduc]ie, scontându-se pe procente maxime de fecunditate [i produc]ii mari de purcei. ~n acest scop, se va evita supraalimenta]ia, care se soldeaz\ cu `ngr\[area scrofi]elor, reducându-se func]iile de reproduc]ie prin deregl\ri hormonale, cu repercusiuni asupra ovula]iei [i, `n consecin]\, a fecunda]iei. Aceast\ ac]iune este cu atât mai necesar\ cu cât se [tie c\ scrofi]ele provin din sta]iunile de selec]ie [i testare unde, pân\ la vârsta de 182±2 zile, au fost hr\nite la discre]ie [i `ntre]inute `n spa]ii limitate, ambele favorizându-le `ngr\[area. Este necesar instituirea unei hr\niri restric]ionate, sau normate, de la sosirea `n unitate (sau sector) pân\ la vârsta introducerii la reproduc]ie, deci o perioad\ de cca. 2 luni, care se suprapune cu perioada de carantin\. ~n mod practic, aceste scrofi]e se hr\nesc cu amestecuri de furaje sau nutre]uri combinate cu un nivel proteic de 14,5% P.B. (cu 0,65% lizin\), deci re]eta 0-5, `n cantit\]i zilnice de 2,0-2,5 kg. Cerin]ele energetice se apreciaz\ la cca. 2700 Kcal EM/kg nutre] combinat. ~n general, indiferent de provenin]a scrofi]elor, este indicat a se aplica, dup\ perioada de carantin\, o hr\nire stimulativ\ (cu cca. 2 s\pt\mâni `nainte de mont\), constând din 3,0-3,5 kg nutre]uri combinate. Hr\nirea stimulativ\ favorizeaz\ dezvoltarea foliculilor ovarieni [i `n consecin]\ a fecund\rii unui num\r cât mai mare de ovule. Este indicat ca `n re]eta 0-5 s\ se introduc\ [i

253

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

f\in\ de ov\z, `n propor]ie de 20%, mai ales la animalele vizate pentru a intra imediat `n grupa de mont\. Pe timp de var\ se recomand\ suplimentarea ra]iei cu 2-3 kg lucern\ verde u[or p\lit\, iar pe timp de iarn\ cu 2 kg morcov [i sfecl\, sau cu 250 g f\in\ de lucern\, toate influen]ând pozitiv func]ia de reproduc]ie. Se apreciaz\ c\, propor]iile prea ridicate de [roturi [i de porumb din ra]ie, influen]eaz\ nefavorabil prolificitatea [i mai ales viabilitatea purceilor. De men]ionat c\, la scrofi]ele din rasele crescute `n ]ara noastr\, se `nregistreaz\, la vârsta de cca. 8 luni, o mas\ corporal\ `ntre 105-110 kg. Se mai specific\ faptul c\, scrofi]ele cu stare de `ntre]inere bun\ (calificate uneori ca grase) nu trebuie hr\nite stimulativ `nainte cu 2 s\pt\mâni de mont\. ~n func]ie de starea de `ntre]inere, hr\nirea stimulativ\ se poate aplica [i cca. 2 s\pt\mâni dup\ mont\, variant\ care asigur\ o bun\ nida]ie, dar f\r\ f\ina de ov\z. ~n orice caz, pe perioada c\ldurilor, nu se administreaz\ hran\ umed\ sau lichid\ `n cantit\]i mari. Alimenta]ia scroafelor `n perioada de preg\tire sau de refacere pentru o nou\ mont\ difer\ `n func]ie de: vârsta de `n]\rcare a purceilor, de starea de `ntre]inere dup\ perioada de al\ptare [i de intensitatea utiliz\rii la reproduc]ie. Perioada necesar\ pentru revenirea la condi]ia de reproduc\tor (starea de `ntre]inere bun\) este condi]ionat\ de starea de `ntre]inere avut\ dup\ perioada de al\ptare. Dac\ organismul scroafelor este `ntr-o stare de `ntre]inere bun\, preg\tirea pentru mont\ necesit\ o perioad\ scurt\ de timp, animalele intrând `n c\lduri la 6-8 zile de la `n]\rcare (cca. 70% din efectivul `n]\rcat). Scroafele `n stare de `ntre]inere slab\, urmare a unei perioade de al\pt\ri prelungit\ (peste 35 de zile), a unui num\r sporit de purcei (peste 9 `n]\rca]i), sau a unei alimenta]ii deficitare cantitativ [i calitativ etc, necesit\ o perioad\ mai `ndelungat\ pentru revenirea la condi]ia de reproduc\tor. Sc\derea `n greutate la aceste scroafe peste 15-20%, din cea avut\ la f\tare, determin\, de regul\, neintrarea `n c\lduri, iar dac\ totu[i intr\, la acestea se `nregistreaz\ o ovula]ie redus\, mortalitatea embrionar\ ridicat\ [i `n final, dac\ r\mân gestante, au produc]ie mic\ de purcei. Pentru acestea, alimenta]ia `n perioada de preg\tire trebuie s\ asigure un spor mediu zilnic de 800-1000 g, timp de cca. 21 de zile (durata unui ciclu sexual). ~n unit\]ile de tip industrial scroafele sl\bite se hr\nesc cu nutre] combinat din re]eta 0-5, cu 14,5% P.B., iar cele cu stare de `ntre]inere medie cu re]eta 0-6, cu 13,5% P.B., ambele re]ete `mbun\t\]ite cu 20% f\in\ de ov\z.

254

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n unit\]ile gospod\re[ti, amestecul de concentrate trebuie s\ posed\ un con]inut `n substan]e nutritive asem\n\tor cu nutre]ul combinat 0-6, inclusiv propor]ia de 20% ov\z. Cu privire la cantit\]ile de furaje concentrate se men]ioneaz\ c\, `n preziua [i ziua `n]\rc\rii, scroafele nu primesc nici un fel de hran\ `n vederea diminu\rii [i chiar `ntreruperea secre]iei glandei mamare, ci doar ap\. ~n urm\toarele 2-3 zile se administreaz\ cantit\]i zilnice reduse de hran\, de 1,5- 2,0 kg, urmând ca `n ziua a 4-a de la `n]\rcare [i pân\ la mont\ s\ se practice hr\nirea stimulativ\, constând `n 3,0-3,5 kg concentrate (`n fuc]ie de dezvoltarea corporal\). Hr\nirea stimulativ\, al\turi de propor]ia de 20% ov\z, a scroafelor `n perioada de preg\tire pentru mont\ reduce din perioada `n]\rcare-mont\ fecund\, asigurând cre[terea ratei ovula]iei [i a fecundit\]ii. La stabilirea cantit\]ilor zilnice de concentrate se va ]ine seama de faptul c\ cele mai bune mame sunt [i cele cu stare de `ntre]inere mai salb\, `mpunându-se o lotizare pe boxe, `n func]ie de vârst\, de starea de `ntre]inere [i chiar de comportament, al\turi de asigurarea frontului de furajare. Odat\ cu revenirea la starea de `ntre]inerea normal\ (de reproduc\tor) cantit\]ile zilnice de furaje concentrate se vor reduce la 1,8-2,5 kg, cu un con]inut proteic de cca. 14% P.B. Hrana se va administra sub form\ uscat\ sau umectat\, `n dou\ tainuri pe zi, suplimentându-se, unde sunt condi]ii, cu 4-5 kg lucern\ pe timp de var\ [i 3- 4 kg suculente (sfecl\, dovleci), sau 300-500 g f\in\ de lucern\, pe timp de iarn\.

Num\rul de animale din box\ va fi corelat cu frontul de furajare (40 cm/animal), a[a `ncât toate s\ consume concomitent hrana. ~ntre]inerea femelelor `n perioada de preg\tire pentru mont\ ~n perioada de preg\tire pentru mont\, scrofi]ele [i scroafele sunt cazate `n grup, `n boxe comune, situate `n acelea[i ad\posturi cu scroafele gestante `n unit\]ile cu efective reduse, sau `n compartimente separate `n cele de tip industrial. Num\rul optim de animale dintr-o box\ variaz\ `ntre 12-14, atribuindu-se câte 1,3-1,5 m 2 de fiecare. Se recomand\ ca: scroafele s\ fie cazate `n boxe separate fa]\ de scrofi]e, iar acestea s\ fie lotizate pe loturi de `n]\rcare, vârst\ [i stare de `ntre]inere, pentru a putea fi furajate diferen]iat [i urm\rite mai u[or `n privin]a evolu]iei ciclului sexual.

255

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Organizarea interioar\ a boxelor este apropiat\ de cea a boxelor pentru vieri, cu deosebire ca interspa]iile dintre dulapii de beton (din componen]a desp\r]iturilor laterale) s\ fie mai mari pentru o mai bun\ vential]ie. Se recomand\ ca boxelor s\ fie prev\zute cu padocuri exterioare, unde animalele se pot mi[ca `n voie, s\ poat\ avea acces la soare [i la aer curat, elemente cu efecte favorabile asupra intr\rii `n c\lduri, a fecundit\]ii [i a prolificit\]ii. Suprafa]a de padoc trebuie s\ asigure cca. 2-3 m 2 pentru fiecare animal. ~n vederea intensiviz\rii reproduc]iei, scroafele [i scrofi]ele care nu au intrat `n c\lduri 2 cicluri sexuale consecutive se reformeaz\. ~nsemnarea acestora se face prin aplicarea pe pavilionul urechii a unor inele din sârm\ de aluminiu. Se mai indic\, dup\ 14 zile de la `nceperea depist\rii scroafelor [i dup\ 24 de zile la scrofi]e, s\ se fac\ o comasare a animalelor, ]inându-se cont de vârst\, dezvoltare corporal\ [i stare de `ntre]inere, pentru o mai bun\ utilizare a boxelor, respectiv a spa]iului construit.

Fig. 58 Box\ pentru `ntre]inerea scroafelor `n perioada de peg\tire 1-hr\nitor; 2-pardoseal\ continu\; 3-gr\tar;
Fig. 58 Box\ pentru
`ntre]inerea scroafelor `n
perioada de peg\tire
1-hr\nitor;
2-pardoseal\ continu\;
3-gr\tar;
4-ad\p\tori

De men]ionat c\, pe timp de var\ ventila]ia va fi puternic activat\ prin deschiderea u[ilor, ferestrelor, decopertarea par]ial\ a coamei acoperi[ului [i chiar punerea `n func]iune a ventila]iei for]ate. Unde sunt amplasate instala]ii de pulverizare a apei, acestea se vor pune `n func]iune pe timp de var\ (canicul\), mai ales `n ad\posturi cu multe animale, având grij\ ca apa s\ fie preânc\lzit\, iar duzele trebuie amplasate deasupra zonei gr\tarului, pentru evitarea umezirii zonei compacte (unde pot r\mâne furaje neconsumate). Pentru femelele `n preg\tire pentru mont\, zona gr\tarului din boxe poate de]ine o propor]ie mai mare, fa]\ de celelalte categorii, pân\ la 60% din suprafa]a total\ a pardoselei.

256

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

10.2.2. Organizarea reproduc]iei `n unit\]ile cu flux continuu

Exploatarea intensiv\ a femelelor de reproduc]ie presupune, `n primul rând, o organizare perfect\ a reproduc]iei [i, `n al doilea rând, de un mod exemplar de desf\[urare. Organizarea reproduc]iei `n sectorul mont\-gesta]ie presupune, mai `ntâi, luarea `n calcul a efectivului furajat mediu de femele (E.f.m.) [i apoi formarea grupelor de mont\. Perioadele de formare a grupelor (P.f.g.) de mont\ difer\ `n func]ie de efectivul-matc\ din unitate; din zi `n zi, la cele cu peste 8000 de scroafe, din 2 `n 2 zile, la cele cu peste 4000 scroafe, din 3 `n 3 zile, la cele cu peste 1000 scroafe, semidecadal, la cele cu 300-500 scroafe [i decadal la cele `ntre 50-100 scroafe. Grupa de mont\ din sectorul mont\-gesta]ie devine grupa de f\tare `n sectorul maternitate. Grupele de f\tare se succed la acela[i interval cu grupele de mont\. Elementul care trebuie s\ asigure constan]a este m\rimea grupei de f\tare (M.g.f.), respectiv num\rul egal de femele care trebuie s\ fete periodic pentru asigurarea ritmicit\]ii fluxului tehnologic. Prin urmare, num\rul de femele din grupa de mont\ este variabil (mai mare `n sezonul c\lduros [i mai redus `n cel r\coros), pe când cel din grupa de f\tare este constant. Num\rul diferit de femele din grupa de mont\ este determinat de procentul de fecunditate, care este mai mare `n sezonul r\coros (`ntre 70-80% [i chiar mai mult) [i mai redus `n cel c\lduros (`ntre 60-70% [i chiar mai redus). Num\rul de femele din grupa de f\tare, sau m\rimea grupei de f\tare (M.g.f.) element premerg\tor calcul\rii m\rimii grupei de mont\ (M.g.m.), este determinat de valoarea indicelui de utilizare a scroafelor (I.u.s.), de efectivul matc\ propus a fi exploatat [i de perioada de formare a grupelor de mont\, respectiv, de f\tare (P.f.g.). Indicele de utilizare a scroafelor este dat de formula:

365

pg

+

pa.

.+ pr

I.u.s. =

p.g. - perioada de gesta]ie (zile); p.a. - perioada de al\ptare (zile); p.r. - perioada de refacere sau de preg\tire pentru mont\ (zile).

, `n care:

Dintre toate aceste perioade, numai perioadele de al\ptare [i de refacere se pot reduce, pân\ la 21 de zile [i respectiv pân\ la 10 zile, caz `n care indicele de utilizare a scroafelor este maxim de 2,5 f\t\ri/an. Aceasta datorit\ faptului c\ aparatul `n genital femel `i trebuiesc cel pu]in 21 de zile pentru involu]ia uterin\,

257

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

deci `n]\rcarea mai precoce ajut\ numai la refacerea femelei, nu [i la devansarea c\ldurilor. Efectivul matc\ (E.f.m.) dintr-o unitate este dictat mai mult de considerente economice, iar perioadele de formare a grupelor de mont\ [i de f\tare (p.f.g.) sunt `n direct\ leg\tur\ cu num\rul de scroafe propus a fi exploatat intensiv. ~n cazul unei ferme cu E.f.m. de 300 scroafe de reproduc]ie, iar perioadele de formare a grupelor se succed din 5 `n 5 zile (p.f.g. = 5), atunci:

I.u.s. =

365

= 365

114 + 35 + 16

165

= 2,2 f\t\ri/an/scroaf\

Un alt element care intereseaz\ este num\rul grupelor de f\tare (N.g.f), care este egal cu cel al grupelor de mont\ (N.g.m.) [i care rezult\ din rela]ia:

N.g.m.= N.g.f. =

365 = 365

pf g

5

= 73 grupe.

Având `n vedere efectivul matc\ (E.f.m.) propus a fi exploatat [i indicele de utilizare a scroafelor (I.u.s.) se poate determina num\rul f\t\rilor anuale (N.f.a.), care este dat de rela]ia:

N.f.a.= E.f.m. x I.u.s. sau 300 x 2,2 = 660 f\t\ri/an. Cunoscându-se num\rul f\t\rilor anuale [i num\rul de grupe de f\tare se poate calcula num\rul de scroafe care trebuie s\ fete `n fiecare grup\ sau m\rimea grupei de f\tare (M.g.f.), dup\ rela]ia:

M.g.f. = Nfa . , `n care:

Ngf

N.f.a. - num\rul f\t\rilor anuale; N.g.f. - num\rul de grupe de f\tare (sau mont\).

~n cazul prezentat: M.g.f. = 660 = 9,03

73

Prin urmare, `n fiecare grup\ de f\tare trebuie s\ fie cca. 9 scroafe, indiferent de sezon. Având aceste elemente se poate calcula num\rul de scroafe [i scrofi]e care trebuie s\ se monteze, sau m\rimea grupei de mont\, care este dat\ de rela]ia:

M.g.m. = Mgf

F

%

x

100,

`n care:

F% - procentul de fecunditate (%).

Procentul de fecunditate, a[a cum s-a mai men]ionat, variaz\ `n func]ie de sezon. Dac\ `n cazul nostru F% `n sezonul r\coros este de 75%, iar `n cel c\lduros de 60%, atunci:

M.g.m. (r) =

9

75 x 100 = 12 scroafe

258

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

M.g.m. (c) =

9

60 x 100 = 15 scroafe

De men]ionat c\, cele 12 sau 15 scroafe [i scrofi]e vor fi `ns\mân]ate cât mai grupat, `n 2-3 zile, pentru ca [i f\t\rile s\ aib\ loc tot grupat, dând posibilitatea regrup\rii purceilor pe scroafe `n 1-2 zile de la f\tare. ~n unit\]ile de selec]ie acest\ regrupare sau uniformizare a num\rului de purcei pe scroaf\, nu se face, deoarece femela se apreciaz\ dup\ performan]ele sale.

~n boxele de preg\tire a femelelor pentru mont\, sau `n a[teptarea montei, se va g\si `n permanen]\ un efectiv minim avându-se `n vedere c\, teoretic, din 100 de scroafe doar 4,7 animale intr\ zilnic `n c\lduri (100:21=4,7). Efectivul optim din boxele de preg\tire sau refacere pentru mont\ (E.o.r.) este dat de rela]ia:

E.o.r. = 21 Mgm , `n care:

Pfg

21 - durata medie a ciclului sexual (zile); M.g.m. - m\rimea grupei de mont\ ; P.f.g. - perioada de formare a grupelor de mont\. ~n cazul prezentat, pentru a se putea `ns\mân]a 12 sau 15 scroafe, din 5 `n 5 zile, `n a[teptarea montei trebuie s\ fie:

E.o.r. (r) = 21 12 = 50 de scroafe,

5

E.o.r. (c) = 21 15

5

= 63 de scroafe

Se mai specific\ faptul c\, `n cadrul fiec\rei grupe de mont\ se vor g\si atât scroafe cât [i scrofi]e, pentru ca produc]ia de purcei a grupei de f\tare s\ fie aproximativ egal\. ~n cazul `n care indicele de utilizare este de 2 [i `nlocuirea scroafelor este de 30%, atunci `n fiecare grup\ de mont\ se vor g\si aproximativ 85% scroafe [i cca. 15% scrofi]e, iar când reforma scroafelor este de 50%, scrofi]ele vor reprezenta cca. 25% din efectivul grupei de mont\. Depistarea scroafelor `n c\lduri se face, a[a cum s-a mai men]ionat, de 2 ori pe zi, aten]ia cea mai mare acordându-se scroafelor `n]\rcate cu 4-5 zile `nainte, care pot s\ intre `n c\lduri `n procent de 70-75% `ntr-o perioad\ de 7-8 zile, dac\ au o stare de `ntre]inere bun\. Concomitent se vor controla [i scrofi]ele care au dep\[it greutatea corporal\ de 105 kg, c\rora pe timp de var\, la nevoie, hrana ei se va suplimenta cu ov\z.

259

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

10.2.3. Tehnologii `n exploatarea femelelor gestante

~n urma procesului de fecunda]ie la femele se instaleaz\ starea de gesta]ie care dureaz\, `n medie 114 zile. Pentru parcurgerea `n bune condi]ii a acestei st\ri fiziologice a femelelor, trebuie s\ li se asigure o alimenta]ie adecvat\ [i o `ntre]inere corespunz\toare, a[a `ncât la f\tare s\ rezulte purcei normal dezvolta]i, uniformi ca greutate [i s\n\to[i. Se va ]ine seama de particularit\]ile rasei sau grupei de meti[i, de specificul exploat\rii, de vârsta femelelor, mai ales la scrofi]e, care trebuie s\-[i definitiveze procesul de cre[tere pe parcursul gesta]iei. Alimenta]ia femelelor gestante Unele particularit\]i ale gesta]iei La toate femelele gestante trebuie s\ se instituie o hr\nire normat\ sau restric]ionat\, `n func]ie de dezvoltarea corporal\, de vârst\ [i de faza st\rii de gesta]ie, cu excep]ia primelor [i ultimelor 1-2 zile, când acestea consum\ cantit\]i reduse de furaje. ~n primul rând, se va urm\ri refacerea sau revenirea scroafelor dup\ lacta]ia anterioar\ la condi]ia de reproduc\tor, `n al doilea rând trebuie s\ se asigure func]iile vitale [i dezvoltarea normal\ a produ[ilor de concep]ie, iar `n al treilea rând se va urm\ri crearea unor rezerve pentru viitoarea perioad\ de lacta]ie. ~n plus, la scrofi]e, o parte din substan]ele nutritive vor fi utilizate pentru definitivarea procesului de cre[tere. ~n organismul animalului gestant se produc transform\ri profunde, modificând metabolismul bazal, a[a `ncât acesta este mai mare la sfâr[itul gesta]iei cu cca. 43%, fa]\ de starea de negesta]ie. ~n perioada de gesta]ie predomin\ procesele de asimila]ie, cumulându-se substan]ele de rezerv\; scroafele valorificând mult mai bine substan]ele nutritive din hran\, datorit\ efectului anabolic al st\rii de gesta]ie. Aceasta se datore[te elabor\rii de c\tre placent\ a hormonilor gonadotropi estrogeni [i progesteron, care pe lâng\ ac]iunea specific\ asupra gesta]iei, influen]eaz\ [i metabolismul animalului. Hormonii estrogeni, favorizeaz\ re]inerea apei [i a sodiului `n organismul mamei, stimuleaz\ sinteza proteic\ [i fixarea calciului. Progesteronul influen]eaz\ metabolismul, favorizând anabolismul proteic, cre[terea glicemiei [i eliminarea potasiului. ~n perioada de gesta]ie scroafele `[i sporesc masa corporal\ cu 20-22 kg, iar scrofi]ele cu 34-35 kg fa]\ de greutatea la mont\.

260

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Dup\ datele prezentate de unii autori (KRINDER [i CAROLL, 1971) sporul total al greut\]ii uterului [i a produ[ilor de concep]ie la o scroaf\ cu 8 purcei este de cca. 18,50 kg, cu o valoare caloric\ de 10736 Kcal. ~n primele 8 s\pt\mâni, valoarea caloric\ a depunerilor reprezint\ doar 14% din total, iar `n urm\toarele 4 s\pt\mâni de 30%, `nsumând `n 12 s\pt\mâni 44% din totalul depunerilor, `n timp ce `n ultimele 4 s\pt\mâni, depunerile sunt de 56%; deci cerin]ele energetice sunt foarte mari `n ultima lun\ de gesta]ie. Cantitatea de proteine acumulat\ este de 1483 g, substan]ele minerale `nsumând 411 g, din care 101 g calciu, 60 g fosfor [i 581 mg fier. Paralel cu depunerile de substan]e organice [i minerale, la nivelul uterului se dezvolt\ [i fetu[ii, ace[tia având lungimea de cca. 130 mm la 2 luni, de cca. 220 mm la 3 luni, iar la na[tere de cca. 290 mm. Greutatea medie a unui produs de concep]ie este de cca.1,5 g dup\ prima lun\ de gesta]ie, de 675 g la 3 luni [i de 1327 g la na[tere, deci `n ultimile 24 de zile se depune un spor aproape egal cu toat\ perioada de 90 zile de gesta]ie. Din cele prezentate mai sus se constat\ c\ atât depunerile `n uter cât [i dimensiunile de lungime [i greutate ale fetu[ilor sunt deosebit de mari `n ultima lun\ de gesta]ie [i foarte mari `n ultimile s\pt\mâni. Alimenta]ia ra]ional\ a scroafelor gestante influen]eaz\ pozitiv [i asupra viitoarei produc]ii de lapte, condi]ia de baz\ pentru continuarea dezvolt\rii normale a purceilor pe perioada de sugar. Alimenta]ia abundent\ duce la `ngr\[area scroafelor, aceasta fiind de asemenea d\un\toare, deoarece pe lâng\ onida]ie necorespunz\toare determin\ [i o prolificitate sc\zut\ [i chiar o produc]ie redus\ de lapte. Subalimenta]ia este de asemenea foarte d\un\toare, care al\turi de neasigurarea frontului de furajare, pot contribui la neuniformizarea dezvolt\rii corporale a scroafelor [i `n final, la reducerea prolificit\]ii. {trangul\rile `n aprovizionarea cu furaje a scroafelor gestante pot provoca accidente grave, finalizate cu avorturi. Cele mai multe conflicte se ivesc `n timpul [i cu ocazia furaj\rii animalelor, conflicte care sunt deosebit de periculoase `n ultima parte a gesta]iei. Cerin]ele de energie [i substan]e nutritive Se impune deci, o alimenta]ie normat\, cu amestecuri furajere care s\ con]in\ toate substan]ele nutritive la nivelul cerin]elor [i o mai mare aten]ie `n prepararea [i distribuirea acestora. Necesarul de energie la scroafele gestante variaz\ `ntre 3100-3200 Kcal EM/kg nutre] concentrat, revenind zilnic , `n medie pe animal, cca. 6600 Kcal ED sau 6340 Kcal EM.

261

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

{ULMAN, I.M. (1980) recomand\ introducerea `n ra]iile scroafelor gestante a gr\similor animale pân\ la 15%, continuându-se [i `n primele zile de al\ptare, pentru cre[terea con]inutului laptelui `n gr\simi, care favorizeaz\ sporirea rezervei de glicogen `n ficatul nou-n\scu]ilor, ceea ce m\re[te [ansa de supravie]uire cu cel pu]in 12 ore. De asemenea, autorul recomand\ introducerea de colin\ `n re]etele de nutre]uri, pentru o mai bun\ mobilizare a lipidelor din sângele mamei `n lapte. Proteinele au importan]\ `n asigurarea dezvolt\rii produ[ilor de concep]ie, `n refacerea ]esuturilor la scroafe [i `n definitivarea cre[terii la scrofi]e. Deficitul ra]iei `n proteine duce la ob]inerea de purcei insuficient dezvolta]i corporal [i cu vitalitate sc\zut\, pe lâng\ scroafe slabe [i scrofi]e nedezvoltate corporal. Dup\ majoritatea autorilor, nivelul proteic de 13,5-14% `n amestecul de concentrate, satisface cerin]ele de substan]e proteice, cu condi]ia ca valoarea lor biologic\ s\ fie corespunz\toare. Cantit\]ile zilnice necesare de substan]e proteice sunt, `n medie, de 280 g. Deficitul de proteine, al\turi de valoarea biologic\ sc\zut\ a acestora, afecteaz\ produc]ia de lapte din lacta]ia viitoare. Dup\ al]i autori este afectat\ [i compozi]ia chimic\ a laptelui, `n special con]inutul `n proteine. Se consider\ c\ un con]inut de 0,55% lizin\, al\turi de propor]iile normale `n ceilal]i aminoacizi esen]iali, sunt adecvate scroafelor gestante. ~n general, con]inutul `n protein\ brut\ [i chiar cel de aminoacizi esen]iali se realizeaz\ din amestecuri furajere clasice [i numai `n ultima parte a gesta]iei se indic\ introducerea a 3-5% f\in\ de pe[te sau drojdii furajere. Substan]ele minerale au importan]\ `n formarea scheletului la produ[ii de concep]ie, mai ales `n ultimele s\pt\mâni de gesta]ie. Cantit\]ile de fosfor necesare sunt asigurate u[or prin concentratele clasice din amestecurile furajere, `ns\ calciul trebuie suplimentat, prin carbonat de calciu sau fosfor dicalcic. Deficitul hranei `n calciu duce la insuficien]a dezvolt\rii corporale, la `nregistrarea de purcei mor]i la na[tere sau cu viabilitate redus\, pe lâng\ unele accidente ale parturi]iei (atonii uterine [i reten]ii placentare). Cerin]ele de calciu sunt de cca. 0,75%, cele de fosfor de 0,5%, iar de sare (NaCl) de 0,5% din amestecurile de concentrate. Dintre microelemente, fierul are importan]\, atât pentru formarea hemului din hemoglobin\, cât [i pentru crearea rezervei de fier `n ficatul purcelului. ~n general, lipsa fierului din hran\ determin\ mortalitatea embrionar\, sau ob]inerea de purcei anemia]i; la acest aspect se asociaz\ [i caren]a `n mangan,

262

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

precum [i `n seleniu. Lipsa iodului din hran\ prelunge[te `n timp starea de gesta]ie, [i spore[te mortalitatea purceilor dup\ na[tere. Vitaminele din hran\ au importan]\ `n desf\[urarea normal\ a gesta]iei. Vitamina A are importan]\ `n func]ionarea normal\ a epiteliilor, asigurând o bun\ nida]ie [i o func]ionare corect\ a placentei. Caren]a hranei `n vitamina A duce la resorb]ii ale zigo]ilor [i chiar ale embrionilor. Caren]a `n vitamina E duce la apari]ia distrofiilor musculare la purceii nou-n\scu]i, observat\ prin dificult\]i `n mers. Vitamina D este foarte important\, mai ales `n ultima parte a gesta]iei, când prin lips\ deregleaz\ metabolismul calciului [i fosforului, cu implica]ii `n formarea scheletului la fetu[i. Vitamina B 12 este foarte important\ deoarece prin ea se asigur\ cobaltul necesar hemului din hemoglobin\ la produ[ii de concep]ie. Vitamina B 1 are influen]\ `n actul de parturi]ie contribuind la cre[terea tonusului [i a contrac]iilor pentru expulzarea fetu[ilor, precum [i `n involu]ia aparatului genital dup\ na[tere. Nivelul de hr\nire este variabil deoarece animalul trece, `ntr-o perioad\ scurt\ de timp, prin anumite stadii ale metabolismului s\u, atr\gând dup\ sine cerin]e diferite de substan]e nutritive. Nivelul de hr\nire nu trebuie s\ fie prea ridicat, deoarece favorizeaz\ depunerea de rezerve prea mari, respectiv `ngr\[area [i nu influen]eaz\ pozitiv num\rul [i greutatea purceilor la na[tere. Crearea de rezerve prea mari `n timpul gesta]iei nu sunt indicate pentru viitoarea perioad\ de lacta]ie; `n timpul lacta]iei scroafele transform\ mai eficient substan]ele nutritive din hran\ `n lapte, decât apelând la rezerve. Pentru refacerea organismului scroafei [i pentru rezervele viitoarei lacta]ii se consider\ suficient\ recuperarea unui spor de 20-22 kg pe perioada de gesta]ie, care este format din cca. 48% gr\sime, cca. 30% ]esut muscular [i cca. 22% m\rirea ]esuturilor mamare (dup\ HEAP [i LODGE). Nici furajarea la un nivel prea sc\zut nu este indicat\ pentru c\ aceasta influen]eaz\ negativ produc]ia de purcei; scopul final este starea de `ntre]inere care s\ corespund\ condi]iei de reproduc\tor. Cantitatea de nutre]uri concentrate recomandat\ a se administra scroafelor gestante din unit\]ile de produc]ie este, `n medie de 2,5 kg pe zi. Acestea variaz\ `n func]ie de stadiul gesta]iei: `n primele 10 zile de la `ns\mân]are [i uneori `n primele 21 de zile se administreaz\ `ntre 2,6-3,0 kg (`n func]ie de starea de `ntre]inere [i vârsta scroafei); `n urm\toarea perioad\, pân\ la a 90-a zi de gesta]ie, `ntre 2,0-2,2 kg; iar `n ultimele 25-30 zile cantitatea se ridic\ din nou la 2,6-3,0 kg.

263

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Cerin]ele de energie [i substan]e nutritive pentru scroafele [i scrofi]ele gestante, recomandate de N.R.C., sunt prezentate `n tabelul 46.

Tabelul 46

Necesarul de energie [i substan]e nutritive pentru scroafe [i scrofi]e gestante (dup\ N.R.C. - 1973)

Specificare

Necesar `n % sau cantit\]i per kg furaj

 

Necesar zilnic

U/M

scroafe [i scrofi]e gestante

U/M

scroafe [i scrofi]e gestante

Consum de furaje uscate la aer

-

-

g

2000

 

Energie [i protein\

Energie digestibil\

Kcal

3300

Kcal

6600

Energie metabolizabil\

Kcal

3170

Kcal

6340

Protein\ brut\

%

14

g

280

 

Aminoacizi indispensabili

Arginin\

%

0,20

g

4,0

Histidin\

%

0,37

g

7,2

Izoleucin\

%

0,66

g

13,2

Leucin\

%

0,42

g

8,4

Metionin\ + cistin\

%

0,28

g

5,6

Fenilalanin\ + tirozin\

%

0,52

g

10,4

Treonin\

%

0,34

g

6,8

Triptofan

%

0,07

g

1,4

Valin\

%

0,46

g

9,2

 

Substan]e minrale

Calciu

%

0,75

g

15,0

Fosfor

%

0,50

g

10,0

NaCl (sare)

%

0,50

g

10,0

 

Vitamine

Beta-caroten

mg

8,2

mg

16,4

Vitamina A

UI

4100

UI

8200

Vitamina D

UI

275

UI

550

Vitamina E

mg

11

mg

22

Tiamin\

mg

1,5

mg

3

Riboflavin\

mg

4

mg

8

Niacin\

mg

22

mg

44

Acid pantotenic

mg

16,5

mg

33

Vitamina B 12

µg

14

µg

28

~n complexele de tip industrial, scroafele gestante sunt hr\nite cu nutre]ul

~n tabelul 47, sunt prezentate structura [i

caracteristicile nutritive ale nutre]urilor combinate din re]eta 0-6, `n dou\ variante, dup\ posibilit\]ile reale din unitate, sau sursa de aprovizionare din zon\, cu men]iunea c\ propor]iile de subsatn]e energizante pot dep\[i 2%.

combinat din re]eta 0-6, cu 13,5% P.B

264

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Tabelul 47

Structura [i caracteristicile nutritive ale nutre]ului combinat 0-6 destinat scroafelor gestante

 

Variante (%)

Specificare

a

b

Structur\

Porumb

40,0

40,0

Orz

25,0

15,0

Grâu

-

10,0

Ov\z

-

-

T\râ]e de grâu

10,0

10,0

{roturi de floarea soarelui

5,0

6,0

{roturi de soia

1,3

0,3

F\in\ de carne

1,0

1,0

Drojdie furajer\

1,5

1,5

F\in\ de lucern\

13,0

13,0

Carbonat de calciu

1,5

1,5

Sare (NaCl)

0,7

0,7

Zoofort P 3

1,0

1,0

TOTAL

100,0

100,0

Caracteristici nutritive (%)

 

Umiditate

12-13

12-13

Protein\ brut\

13,5

13,5

Celuloz\ brut\

8,0

8,0

Sare maximum

1,2

1,2

Gr\sime brut\, maximum

2,0

2,0

A[a dup\ cum se poate constata, porumbul [i orzul de]in ponderea din amestecurile furajere, `ntre 55-65%, (pân\ la 25% din aceste cereale se pot `nlocui, `n prima parte a gesta]iei, cu f\ina de sorg), urmate de t\râ]a de grâu cu 10%, [roturile `ntre 5-6%, iar concentratele proteice de origine animal\ de 2,5%. F\ina de fân de lucern\ poate participa `ntre 10-13% (dup\ posibilit\]i), completând necesarul de vitamine [i substan]e minerale; con]inutul relativ ridicat `n celuloz\ nu pune probleme digestiei la scroafele gestante. ~n unit\]ile gospod\re[ti amestecurile de concentrate vor cuprinde acelea[i componente [i nu vor dep\[i 14% P.B. ~n unit\]ile cu efective reduse, scroafele gestante se pot hr\ni [i cu nutre]uri suculente (porumb past\, cartofi fier]i, sfecl\ tocat\ sau dovleci) `n prima parte a gesta]iei (pân\ la a 90-a zi) cu condi]ia ca nutre]ul combinat de completare s\ con]in\ `ntre 16-20% P.B. pentru a suplini deficitul de protein\. Cantit\]ile pot fi de 1,00 kg past\ de porumb [i 1,65 kg nutre] de completare cu 16% P.B., sau 4,13 kg cartofi [i 1,24 kg nutre] combinat de completare cu 20% P.B., iar pe timp de var\ 3,3 kg mas\ verde [i 1,85 kg nutre] concentrat de completare cu 14% P.B. ~n

265

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

nutre]urile combinate de completare porumbul [i orzul particip\ `ntre 50-70% din amestec, [roturile de soia `ntre 10-23%, [roturile de floarea soarelui `ntre 5-14%, iar t\râ]ele de grâu `ntre 8-14%. ~n unit\]ile de tip industrial se pot administra 300- 500 g f\in\ de lucern\ deshidratat\. ~n unele situa]ii, o treime din cantitatea de nutre]uri concentrate se poate substitui cu porumb siloz, furaj care nu afecteaz\ dezvoltarea corporal\ [i rezultatele activit\]ii de reproduc]ie, cu condi]ia complet\rii hranei cu suplimente proteice ([roturi de soia) [i minerale (fosfat dicalcic). Nutre]urile concentrate se vor administra sub form\ uscat\ sau umectat\ (raport 1/1), `n dou\ tainuri pe zi, asigurându-se pentru fiecare animal 40-45 cm front de furajare [i o hr\nire simultan\. ~n ultima parte a gesta]iei nu se recomand\ folosirea suculentelor `n hran\, deoarece posed\ volum sporit [i au un aport redus `n substan]e proteice. Ad\parea se face la discre]ie, sau cel pu]in de 3 ori pe zi, calculându-se 7 l/100 Kcorp, iar dac\ se adaug\ [i consumul tehnologic se apreciaz\ la 40 l/zi/animal. ~ntre]inerea scroafelor gestante ~ntre]inerea scroafelor gestante se face `n grup, `n boxe comune, [i mai rar individual, `n boxe cu limitare a mi[c\rilor. Cu privire la `ntre]inerea `n grup, `n boxe comune, animalele trebuie s\ fie cât mai uniforme `n privin]a vârstei (scrofi]ele fiind separate de scroafe), a st\rii de `ntre]inere [i a stadiului de gesta]ie. ~n unit\]ile de tip industrial, precum [i `n fermele cu peste 300 de scroafe de reproduc]ie, femelele gestante se vor lotiza pe grupe de mont\, `n func]ie de ziua `ns\mân]\rii etc. Datorit\ faptului c\ `n componen]a unei grupe de mont\ se afl\ atât scroafe cât [i scrofi]e, `ntre]inerea se va face `n boxe separate. Num\rul de animale dintr-o box\ va fi de maxim 20 exemplare. Rezultate bune [i foarte bune ale activit\]ii de reproduc]ie se `nregistreaz\ la boxele cu capacitatea de 16 scroafe sau 8 scrofi]e tinere, performan]ele fiind apropiate de cele cu `ntre]inere individual\ [i cu mi[care liber\ a animalului. Boxele se pot dispune pe unul sau dou\ rânduri `n interiorul ad\posturilor; de preferat s\ comunice cu padocurile exterioare, calculându-se pentru fiecare animal 4-5 m 2 de padoc. Num\rul de boxe, precum [i num\rul de animale dintr-o box\ sunt corelate de capacitatea compartimentului de f\tare, respectiv de num\rul de boxe din sectorul de maternitate, deci cu m\rimea grupei de mont\. ~n experien]ele efectuate de c\tre JEHSEN [i colab., 1970, pe scroafe gestante [i `n sezon r\coros, s-a constat c\ accesul acestora din boxe `n padocurile exterioare contribuie la ridicarea fecundit\]ii cu cca. 10%, fa]\ de boxa f\r\ padoc, iar num\rul de embrioni vii pe scroaf\ este mai mare cu circa

266

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

13%, rezultate care justific\ investi]ia `n plus pentru amenajarea padocurilor. La acestea se mai adaug\ [i constatarea c\, `ntre]inerea scroafelor gestante perioade `ndelungate la soare, precum [i la lumin\ artificial\ intens\ (70 de luc[i iarna [i 110 luc[i vara), determin\ rezultate mai bune ale activit\]ii de reproduc]ie, decât cele f\r\ acces la soare [i lumin\ redus\ (8 luc[i). Lotul de purcei ob]inu]i de la scroafele expuse la soare, sau la lumin\ mult\, a fost mai greu la na[tere cu 16,7%, iar pân\ la vârsta de 4 luni au supravie]uit cu 17,8% mai mul]i purcei. Prelungirea expunerii la soare a scrofi]elor gr\be[te sau devanseaz\ maturitatea sexual\ cu circa 20 de zile (KOMAROV, N.M. [i colab. -1970; HTUNDE [i colab.- 1978, ambii cita]i de DR|CHICI, C. 1982). Suprafa]a de pardoseal\, pentru fiecare animal, este `ntre 1,3-1,5 m 2 , `n func]ie de dezvoltarea corporal\ [i vârst\. ~n cazul boxelor cu 16 capete de scroafe, peretele desp\r]itor se poate interpune la mijlocul boxei, rezultând `n felul acesta 2 boxe adecvate pentru scrofi]e. ~n\l]imea pere]ilor desp\r]itori este de 1,10 m, confec]iona]i din dulapi de beton cu interspa]ii mari. Porti]a boxei are l\]imea de 80 cm, `nclina]ia pardoselei de 2-3%. Zona compact\ a pardoselei se construie[te din c\r\mid\ dubl\ presat\ a[ezat\ pe cant [i prins\ `n lapte de ciment, mai rar din beton, iar gr\tarele vor avea barele cu l\]imea de 7,0 cm [i fantele de 2,5 cm. Zona compact\ trebuie s\ se afle spre aleea de serviciu [i cu hr\nitorile `n locul sau la limita peretelui dinspre aceasta. Gr\tarul se dispune `n partea opus\ hr\nitorilor, cu ad\p\torile (de regul\ tip pipet\), `n cele 2 col]uri. Zona gr\tarului corespunde cu canalul, sau fosa de colectare a dejec]iilor, prev\zute cu pern\ de ap\. Bune rezultate se `ntregistreaz\ `n ad\posturile cu l\]imea de 12 m, variant\ `n care se pot amenaja padocurile exterioare pe p\r]ile laterale.

Fig. 59 Box\ pentru intre]inerea scroafelor gestante 1-jgheab, 2-tub din plastic cu dozator, 3-zon\ compact\,
Fig. 59 Box\ pentru intre]inerea scroafelor gestante
1-jgheab, 2-tub din plastic cu dozator, 3-zon\ compact\,
4-zona de gr\tar, 5-ad\p\tori

267

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Cu privire la `ntre]inerea scroafelor gestante `n boxe individuale, cu limitare a mi[c\rilor, aceast\ variant\ permite o mai bun\ utilizare a spa]iului construit, `ns\ afecteaz\ condi]ia de reproduc\tor, prin lipsa mi[c\rii animalului. Boxele au l\]imea de 40 cm [i lungimea de 2,0 m, fiind situate deasupra canalelor de colectare a dejec]iilor, mai pu]in zona de box\ care corespunde cu partea anterioar\ a animalului, unde sunt amplasate jgheabul hr\nitorii [i ad\p\toarea. ~n unele unit\]i intensiv-industriale, precum [i `n exploata]iile cu efective relativ reduse se practic\ `ntre]inerea scroafelor gestante legate (cu o centur\ special\ aplicat\ `napoia spetelor). Acest sistem reduce foarte mult consumul de metal pentru boxe, u[ureaz\ controlul individual al animalului, asigur\ un confort sporit, faciliteaz\ alimenta]ia normat\ [i spore[te productivitatea muncii (la

partea posterioar\ a corpului este prev\zut gr\tar peste un canal de de

colectat [i evacuat dejec]iile). Printre dezavantaje, se deta[eaz\ imposibilitatea urm\ririi, la nivel de individ, a unor aspecte sanitar-veterinare (scurgerile vaginale se pot atribui animalului vecin) [i jenarea celorlalte scroafe de c\tre una care s-a dezlegat. ~ntre]inerea `n boxe individuale este indicat\ cca. 16 zile dup\ `ns\mân]are pentru a asigura o bun\ nida]ie [i posibilitatea unei furaj\ri `ns\mân]are pentru a asigura o bun\ nida]ie [i posibilitatea unei furaj\ri diferen]iate. Dup\ cca. 16 zile animalele sunt dirijate `n boxe comune care dau posibilitatea mi[c\rii animalelor, a manifest\rilor st\rii de c\lduri, deci se u[ureaz\ depistarea scroafelor infecunde cu ajutorul vierului `ncerc\tor, conflictele sc\zând mult din importan]\. Pe aceast\ linie, HALE, O.M. [i colab. (1981) arat\ c\ mi[carea for]at\ a scroafelor gestante, timp de 15 minute zilnic, ofer\ rezulta-te mai bune ale activit\]ii de reproduc]ie, inclusiv reducerea timpului pentru parturi]ie cu 10-15 minute, fa]\ de cele care nu sunt obligate s\ se deplaseze. ~n unit\]ile gospod\re[ti cu efective reduse, scroafele se `mpart `n loturi, `n func]ie de luna de gesta]ie, fiecare lot fiind cazat `n una sau mai multe boxe (pe baza unei eviden]e la nivel de scroaf\).

mai multe boxe (pe baza unei eviden]e la nivel de scroaf\). Fig. 60 Boxe pentru scroafe

Fig. 60 Boxe pentru scroafe gestante `n sistem legat

268

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR Fig. 61 Boxe pentru `ntre]inerea indi vidual\ a scroafelor

Fig. 61 Boxe pentru `ntre]inerea individual\ a scroafelor gestante

~n aceste unit\]i se indic\ scoate rea scroafelor la p\[unat, metod\ avantajoas\ din punct de vedere fiziologic [i economic. Completarea hranei prin p\[unat poate reduce cantit\]ile de concentrate administrate zilnic, cu cca. 1 kg. ~n aceast\ variant\ sunt necesare construirea de umbrare [i instala]ii mobile de furajare [i de ad\pare. Indiferent de sistemul de `ntre]inere, dup\ 16 zile de gesta]ie, se `ncepe depistarea scroafelor infecunde de 2 ori pe zi, (deci a celor `n c\lduri la care nu s-a instalat gesta]ia), continuându-se apoi, la 25-35 de zile, cu diagnosticarea tipurie a st\rii de gesta]ie, cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete. Ac]iunea se repet\ din nou, `ncepând din ziua a 38-a de la `ns\mân]are [i chiar a 60-a zi. S\pt\mânal se extrag, din boxele comune, scroafele cu stare de `ntre]inere slab\, precum [i cele `nl\turate sistematic de la hran\. Acestea se vor transfera `n boxe speciale, pentru refacere sau tratamente. ~n general, scroafele care au r\mas gestante, sunt mai lini[tite [i depun sporuri mari de cre[tere `n greutate, ca urmare a proceselor de anabolism. Cu 2-3 zile `nainte de f\tare, mamelele iau forma de cup\, sfârcurile devin turgescente, iar `n ultima zi se elibereaz\ laptele prin comprimarea u[oar\ sfârcurilor. Cu 7-10 zile `nainte de f\tare `n fermele de tip gospod\resc [i cu 2-4 zile `n unit\]ile de tip industrial, scroafele gestante se dirijeaz\ la sectorul maternitate, dup\ ce au fost sp\late [i dezinfectate `n camere cu instala]ii adecvate. Cur\]enia `n boxe se face zilnic `n fermele gospod\re[ti [i periodic `n cele modernizate.

269

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR Fig. 62 Aparatul WALSMETA, MK II pentru stabilirea momentului

Fig. 62 Aparatul WALSMETA, MK II pentru stabilirea momentului optim de `ns\mân]are

Temperatura optim\ din ad\posturi variaz\ `ntre 15-18°C, umiditatea relativ\ `ntre 70-75%, concentra]ia maxim\ a aerului `n gaze nocive este de 0,3% pentru CO 2 , de 0,03% la NH 3 [i de 0,002‰ la SH 2 . Viteza curen]ilor de aer va fi de 0,2-0,3 m/s pe timp de iarn\ [i de 1,0 m/s pe timp c\lduros, de var\. Ventila]ia se asigur\ prin mijloace pasive, `ns\ pe canicul\ se intervine cu cea for]at\. Pe timp de canicul\ se evit\ scoaterea femelelor gestante la p\[une, sau chiar la plimbare.

Ac]iunile sanitar veterinare obligatorii `n sectorul de mont\-gesta]ie sunt urm\toarele:

vaccinarea `mpotriva pestei [i rujetului, toamna [i prim\vara;

vaccinarea antileptospiric\ la 60 de zile dup\ `ns\mân]are;

vaccinarea anticolibacilar\ la 90 de zile dup\ `ns\mân]are;

controlul semestrial pentru leptospiroz\ [i trimestrial pentru bruceloz\;

deparazitarea din dou\ `n dou\ luni, cu repetare dup\ fiecare 10 zile.

270

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

CAPITOLUL 11

TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE MATERNITATE

~n sectorul maternitate convie]uiesc dou\ categorii de suine: scroafele lactante [i purceii sugari, ambele solicitând cele mai exigente condi]ii de `ntre]inere [i de alimenta]ie, al\turi de o aten]ie sporit\ din partea personalului de `ngrijire sau a proprietarului. ~n unit\]ile de tip industrial, sectorul de maternitate constituie a doua verig\ a fluxului tehnologic de produc]ie [i are menirea asigur\rii unui num\r suficient [i constant de purcei `n]\rca]i pentru veriga a treia, care este sectorul de cre[\. Datorit\ activit\]ilor diversificate din acest sector, dotarea este foarte complex\, r\spunzând preten]iilor categoriei celei mai sensibile de suine - purceii sugari - precum [i diferitelor st\ri fiziologice prin care trece scroafa (animal gestant `n ultima faz\, la f\tare [i `n lacta]ie). Condi]iile de via]\ pentru purcei sugari trebuie s\ fie optime, uniforme [i neinfluen]abile de factorii atmosferici; boxa [i compartimentul fiind elementele care trebuie s\ asigure protec]ie, comoditate, microclimat necesar [i izolare fa]\ de boli.

11.1. Sistemele de `ntre]inere din sectorul de maternitate

~n

sectorul

fiziologice:

de

maternitate

`n ultima parte a gesta]iei;

`n timpul actului parturi]iei;

scroafele

se

g\sesc

`n

urm\toarele

st\ri

`n perioada de lacta]ie. ~n acela[i sector se g\sesc [i purceii sugari, a c\ror cerin]e specifice sunt diferite de la o vârst\ la alta, foarte sensibili `n primele ore de la f\tare fa]\ de

271

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

factorul temperatur\, dependen]i de mam\ prin colostrul ce trebuie s\-l ingere `n primele 2-3 zile, nepreg\ti]i s\ consume alte furaje decât laptele matern `n primele 8-9 zile, pu[i `n situa]ia de a dep\[i insuficien]a laptelui la vârsta de 14-16 zile [i mereu stresa]i cu ocazia unor opera]iuni zootehnice [i sanitar-veterinare (tratamente, amput\ri de codi]e, retez\ri de col]i, castr\ri etc.). Sistemele de `ntre]inere trebuie s\ asigure condi]iile optime cu privire la comoditatea animalelor, la temperatur\ [i umiditate, la `nc\rc\tura cu noxe [i nu `n ultimul rând, la efectuarea u[oar\ a multiplelor opera]iuni zootehnice [i sanitar- veterinare. Boxa [i compartimentul, prin dot\rile lor, trebuie s\ rezolve multiple cerin]e pentru cele 2 categorii de suine [i cele 3 st\ri fiziologice, toate cu preten]ii foarte diferite. A[a de exemplu, temperatura optim\ pentru purceii noi-n\scu]i se `ncadreaz\ `ntre 30-32°C, iar pentru scroafe, (`nainte, `n timpul [i dup\ f\tare) `ntre 16-19°C, toate acestea trebuind s\ fie rezolvate pe o suprafa]\ de numai 3,00 m 2 , neacceptându-se nici media [i nici transmiterea c\ldurii dintr-o zon\ `n alta. ~n prezent se practic\ dou\ sisteme de `ntre]inere `n sectorul de maternitate:

`ntre]inerea scroafelor [i a purceilor, pe perioada lacta]iei, `n boxele de f\tare- al\ptare;

`ntre]inerea scroafelor [i a purceilor, pe perioada lacta]iei `n boxele de f\tare- al\ptare [i apoi continuarea `ntre]inerii purceilor `n]\rca]i `n acelea[i boxe, pân\ la vârstele de 90 zile sau de 105 zile. Atât `n primul, cât [i `n cel de-al doilea sistem de `ntre]inere, unitatea func]ional\ este compartimentul, cu un num\r variabil de boxe de f\tare-al\ptare [i cu solu]ii constructive din ce `n ce mai perfec]ionate. Num\rul de boxe din compartimentul de maternitate este dependent de m\rimea grupei de f\tare a scroafelor, de norma optim\ de `ngrijire [i de tipul construc]iei (halei). ~n general, se urm\re[te ca scroafele dintr-o grup\ s\ fete `n cel mult 2 zile, s\ fie deservite de acela[i `ngrijitor, iar diferitele opera]iuni s\ fie f\cute `n aceea[i zi, cu minim de efort fizic [i f\r\ deplas\ri inutile. Boxa de f\tare-al\ptare este spa]iul `n care se cazeaz\ scroafa cu 2-4 zile `nainte de f\tare, unde are loc acomodarea, apoi f\tarea [i unde se `ntre]in atât scroafa cât [i purceii pe timpul perioadei de al\ptare. Solu]iile constructive ale boxelor de f\tare-al\ptare [i organizarea lor interioar\ au suferit importante modific\ri, toate vizând asigurarea unui confort sporit [i siguran]\ `n exploatare, atât pentru scroafe cât [i pentru purcei. Prezentarea, `n continuare a diferitelor tipuri de boxe de f\tare-al\ptare are ca scop scoaterea `n eviden]\ a avantajelor [i dezavantajelor solu]iilor

272

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

constructive, `n func]ie de tipul exploata]iei adoptat, de posibilit\]ile investi]ionale [i de scopul cre[terii purceilor (pentru reproduc]ie sau pentru `ngr\[are). Boxa de f\tare-al\ptare tip danez s-a construit [i s-a dat `n exploatare `n complexele industriale, `n perioada 1964-1967. Suprafa]a boxei este de 7,8 m 2 , `mp\r]it\ `n 2 zone (fig. 63) [i anume:

o zon\ pentru furajarea [i mi[carea scroafei dispus\ spre aleea de serviciu cu suprafa]a de 3,6 m 2 (1,9/1,9 m), `n care sunt amplasate jgheabul pentru scroaf\, ad\p\toarea cu nivelul constant pentru purcei [i o gur\ de canal (de 0,2/0,2 m) acoperit\ cu un gr\tar din font\;

o zon\ pentru scroafe [i purcei `n suprafa]\ de 4,2 m 2 , `mp\r]it\ `n 3 subzone:

- dou\ subzone (stânga [i dreapta fa]\ de scroaf\) pentru odihn\ [i furajarea purceilor sugari, cu lungimea de 2,2, m [i l\]imea de 0,65 m fiecare;

- o subzon\ central\ pentru scroaf\ cu acelea[i dimensiuni (de 2,2 m) [i

l\]imea de 0,6 m, destinat\ sta]ion\rii scroafei pe timpul f\t\rii [i al\pt\rii (cu limitarea mi[c\rilor prin `mbinarea a 4 ]evi zincate). Scroafa se scoate pentru furajare [i plimbare `n zona de furajare, de 3-4 ori pe zi, ceea ce din punct de vedere fiziologic este foarte important, `ns\ din punct de vedere al productivit\]ii muncii [i al investi]iilor specifice nu corespunde `n totalitate. La aceasta mai contribuie [i opera]iunea greoaie de scoatere [i evacuare manual\ a dejec]iilor.

greoaie de scoatere [i evacuare manual\ a dejec]iilor. Fig. 63 Boxa de f\tare-al\ptare tip danez Boxa

Fig. 63 Boxa de f\tare-al\ptare tip danez

Boxa de f\tare-al\ptare `n “cruce” a fost introdus\ `n perioada 1968- 1970, având `n componen]a sa 4 boxe, cu zonele scroafelor dispuse `n diagonal\. Elementul comun `l constituie hr\nitorul central `n care se administreaz\ furajele

273

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

pentru cele 4 scroafe. Solu]ia constructiv\ economise[te mult spa]iul construit, dispunând de o lungime mai mare pentru scroafe [i zone adecvate pentru purcei (fig. 64). Grupul de 4 boxe are o suprafa]\ de 16,0 m 2 , fiecare box\ având 4,0 m 2 . Lâng\ hr\nitorul scroafelor, compartimentat `n 4, se afl\ 4 ad\p\tori cu nivel constant, iar spre aleile de serviciu sunt grupate hr\nitorile pentru purcei (fiecare cu câte 4 desp\r]ituri). Spre zona central\ sunt amplasate cele 4 zone `nc\lzite cu becuri cu raze infraro[ii sau prev\zute cu microeleveuze.

becuri cu raze infraro[ ii sau prev\zute cu microeleveuze. Fig. 64 Boxa de f\tare-al\ptare `n “cruce”

Fig. 64 Boxa de f\tare-al\ptare `n “cruce”

Gr\tarele sunt confec]ionate din beton armat, cu barele de 7 cm [i fantele de 1cm, fiind plasate deasupra unor canale ce trec pe direc]ia trenurilor posterioare ale scroafelor. Canalele comunic\ pe sub pardoseal\ cu microfose, prev\zute cu gr\tare, amplasate sub ad\p\tori pentru recuperarea piederilor de ap\. ~n varianta modernizat\, zonele de odihn\ pentru purcei, corespunz\toare becurilor infraro[ii, au `nc\lzire electric\ `n pardoseal\, iar gr\tarele mai extinse, corespunz\toare trenului posterior al scroafei. Boxa de f\tare-al\ptare tip “baterie” utilizeaz\ mai ra]ional spa]iul construit, ele având suprafa]a de doar 3,0 m 2 . Lungimea acestora este de 2,0 m, iar l\]imea este de 1,5 m, compartimentat\ `n 2 zone: o zon\ central\ pentru scroaf\ cu l\]imea de 0,6 m [i 2 zone laterale pentru purcei, fiecare cu l\]imea de 0,45 cm. ~n fa]\ se afl\ hr\nitorul scroafei [i u[or deplasat lateral se afl\ ad\p\toarea cu nivel constant, iar pe aceea[i linie, dar `n zonele purceilor, este plasat hr\nitorul cu 4 desp\r]ituri. Pe partea cealalt\ se afl\ spa]iul `nc\lzit cu bec infraro[u (prevazut uneori cu covor peste gr\tar). ~n spatele scroafei se afl\ porti]a boxei prevazut\ cu distan]iere `n form\ de “U”, din ]eav\, pentru `nlesnirea expulz\rii purceilor la f\tare (fig. 65).

274

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Toat\ boxa este confec]ionat\ din metal zincat. P\r]ile laterale, `nalte de 0,5 m, sunt confec]ionate din tabl\ zincat\ cu grosimea de 1,0 mm, fixat\ pe cornier de 2,5x2,5 cm [i cu grosimea de 2,5 mm sau de 3,0x3,0 cm [i cu grosimea de 3,0 mm.

de 2,5 mm sau de 3,0x3,0 cm [i cu grosimea de 3,0 mm. Fig. 65 Boxa

Fig. 65 Boxa de f\tare-al\ptare tip baterie

Barele de ]eav\ zincat\, care `ncadreaz\ [tandul scroafei [i limiteaz\ mi[c\rile acesteia, sunt confec]ionate din ]eav\ zincat\ de 1,5 ]oli (cca. 4 cm). Hr\nitorul scroafei este confec]ionat din tabl\ zincat\ cu grosimea de 3,0 mm sau din beton armat, prev\zut, pe marginile jgheabului, cu bare pentru prevenirea risipei hranei. Hr\nitoarele purceilor sunt confec]ionate din tabl\ zincat\ cu grosimea de 1 mm, având jgheabul compartimentat `n 4 fronturi de furajare. ~n prima variant\, toat\ boxa a fost suspendat\ deasupra unui canal cu pern\ de ap\ pentru colectarea dejec]iilor, fiind amplasat\ deasupra aleei de serviciu cu 15 cm. Gr\tarul de sub scroaf\ a fost confec]ionat din o]el rotund (ø = 14), cu fante de 10 mm [i a fost sudat pe cadre de cornier. Gr\tarele din zonele purceilor au fost confec]ionate din o]el rotund (ø = 8 m) cu fantele de 8 mm, prinse, de asemenea,

275

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

pe cadre de cornier. L\]imea canalelor a fost de 190 cm, adâncimea medie de 45 cm, iar zona “liber\ de ap\ “ de 25 cm. Nivelul apei este reglat cu ajutorul unor [ib\re, instalate spre canalele colectoare. Aceast\ variant\ sau solu]ie constructiv\, a asigurat un microclimat mai bun fa]\ de boxele de tip danez, o igien\ mai corespunz\toare [i o productivitate a muncii foarte bun\. Ca urmare, mortalitatea la purcei a sc\zut cu 10%, s-au redus cazurile de diaree, facilitând cre[terea `n greutate a purceilor la `n]\rcare. Cu toate acestea, scroafa sufer\ din cauza lipsei de mi[care, dar mai ales datorit\ iradierii c\ldurii excesive din primele zile de la na[tere, iar la nivelul purceilor sunt prezen]i curen]i de aer cu mult\ umiditate. Gr\tarele necesit\ mult metal [i repara]ii repetate, care sporesc considerabil cheltuielile de `ntre]inere.

care sporesc co nsiderabil cheltuielile de `ntre]inere. Fig. 66 Boxa de f\tare-al\ptare cu `ntre]inere liber\ a

Fig. 66 Boxa de f\tare-al\ptare cu `ntre]inere liber\ a scroafei

Alt\ variant\ constructiv\, presupune confec]ionarea pardoselilor din zonele gr\tarelor, atât la scroaf\ cât [i la purcei, din plas\ de sârm\ cu grosimea de 1 mm [i ochiurile de 10x10 mm, montat\ pe un grilaj de rezisten]\ din profil “T” de 15/15/30 mm. Toat\ manopera de zincare se face la cald. Zona scroafei se afl\ `n diagonal\, iar zonele purceilor `n cele 2 triunghiuri laterale ale acesteia (fig. 66).

276

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Avantajul principal al acestui tip de box\, `l constituie posibilitatea de mi[care a scroafei, dup\ prima s\pt\mân\ de via]\ a purceilor, prin rabatarea [i culisarea barelor (care limiteaz\ mi[c\rile) la pere]ii laterali. R\mâne protejat\ o mic\ zon\, unde se pot refugia purceii pentru hr\nire [i `nc\lzire sub sursa electric\. ~n aceste condi]ii scroafa, dup\ 5-6 zile de la f\tare, se mi[c\ `n voie, ceea ce, din punct de vedere fiziologic, este foarte important, f\r\ s\ afecteze igienizarea boxei [i integritatea corporal\ a purceilor. ~ntr-o alt\ variant\ constructiv\, dar pe aceea[i organizare interioar\ a boxelor de tip baterie, s-au `nlocuit pere]ii laterali din tabl\ zincat\ cu pl\ci sub]iri din beton armat (B.A.) [i chiar hr\nitorul scroafei cu un troc tot din beton armat. Zona `nc\lzit\ pentru purcei este compact\, având `nglobat\ o rezisten]\ electric\, iar zona scroafei a fost compactizat\, r\mânând gr\tar din beton armat sau o]el rotund numai la nivelul p\r]ii posterioare a corpului acesteia (cu l\]ime de 0,8 m). Sub ad\p\toarea scroafei s-a escavat o microfos\, acoperit\ cu gr\tar, pentru prelevarea pierderilor de ap\ (fig. 67). Aceasta este racordat\

la canalul care realizeaz\

pelicula cu ap\. Compactizarea zonei scroafei pe direc]ia trenului anterior [i mijlociu s-a f\cut din mai multe considerente. ~n primul rând pardoseala de beton este relativ rece, atenuând c\ldura excesiv\ care afecteaz\ produc]ia de lapte la scroaf\, `n al doilea rând se elimin\ curen]ii de aer umezi d\un\tori purceilor sugari ([i uneori noxe), iar `n al treilea rând se reduce consumul de metal, prelungindu-se perioada de exploatare a boxei. Introducerea rezisten]elor electrice `n pardoseal\, pentru `nc\lzirea purceilor, s-a dovedit a fi mai ieftin\ [i mai bun\ decât cea cu becuri cu raze infraro[ii (se ard foarte repede), precum [i fa]\ de cea cu ap\ cald\ (când ]evile se oxideaz\ repede [i se `nlocuiesc greu).

(când ]evile se oxideaz\ repede [i se `nlocuiesc greu). Fig. 67 Boxa de f\tare-al\ptare cu `nc\lzire

Fig. 67 Boxa de f\tare-al\ptare cu `nc\lzire electric\ `n pardoseal\

277

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Cercet\rile efectuate au demonstrat c\, realizarea boxelor cu rezisten]\ electric\ `n pardoseal\ este mult mai sigur\ `n func]ionare, putându-se debran[a la nevoie, pe grupe de boxe sau compartimente [i chiar regla (pe 3 trepte). Pentru aceasta este nevoie de o re]ea de 380 V, un transformator de 10 KVA (care aduce curentul la 24 vol]i) [i un sistem de conectare prin bare compacte de o]el rotund cu diametrul de 30 mm. Rezisten]a electric\ a patului cald este confec]ionat\ din 6,0 m de o]el rotund, cu diametrul de 6 mm sau 8 mm. Patul cald se amplaseaz\ `ntr-o escava]ie, de regul\ de 1/1 m, pentru dou\ boxe al\turate, cu radierul din beton, peste care se desf\[oar\ 2 rânduri de vat\ mineral\ [i carton. Se toarn\ beton de rezisten]\ mare `n care se `ncastreaz\ 2 [ipci din lemn. Serpentinele de o]el beton, se prind cu scoabe de sipci (dup\ `nt\rirea betonului), careapoi se sudeaz\ dublu, la bare pe o distan]\ de cel pu]in 6 cm (la cele 2 bare de o]el compacte [i cu grosimea de 12-30 mm fig. 68).

bare de o]el compacte [i cu gr osimea de 12-30 mm fig. 68). Fig.68 Schema `nc\lzirii

Fig.68 Schema `nc\lzirii electrice a pardoselei pentru un compartiment cu 33 boxe

Peste spirele de o]el rotund se toarn\ o alt\ plac\ din beton cu grosimea de 2,2-2,5 cm, bine compactat\ [i sclivisit\. Toate barele de o]el care alimenteaz\ paturile se `ngroap\ distan]at `n beton pe direc]ia aleelor, iar capetele se ridic\ doar la cap\tul aleelor pentru racorduri la cel pu]in 0,5 m `n\l]ime fa]\ de pardoseal\ (`n zonele unde personalul de `ngrijire nu are acces zilnic). De remarcat c\, pe lâng\ o siguran]\ mare `n exploatare, la `nc\lzirea patului cu rezisten]\ electric\, se `nregistreaz\ un consum mai redus\ cu 40% fa]\

278

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

de cea cu eleveuz\ sau cu becuri cu raze infraro[ii. Se consum\ pe toat\ durata al\pt\rii, cca. 8 Kwh pe purcel `n]\rcat, sau 0,22 Kwh/zi/purcel. Pe de alt\ parte, nu mai este necesar\ o centrl\ termic\ pentru `nc\lzirea apei din re]aua de termoficare se realizeaz\ o c\ldur\ local\, iar sectorizarea re]elei `nlesne[te debran[area la nevoie. Boxa de f\tare-al\ptare-cre[tere, tip COMTIM - boxa este destinat\ cre[terii purceilor sugari de la na[tere [i pân\ la vârsta de 90 de zile (pentru testare) sau la 105 zile (pentru `ngr\[are). Boxele sunt amplasate `n cuplu, dou\ câte dou\, scroafele fiind sta]ionate cap la cap, eliminându-se aleea de furajare `ntre ele. Boxa are lungimea de 2,0 m [i l\]imea de 1,5 m, cu gr\tare din beton sau din font\ pe cele 2 zone ale purceilor [i cu gr\tar din beton armat pentru zona scroafei. Pe direc]ia zonei de odihn\ a purceilor, la capul boxei, se afl\ o plac\ din beton armat `nc\lzit\ cu rezisten]\ electric\ (fig. 69).

Pere]ii desp\r]itori dintre boxe sunt confec]iona]i din pl\ci prefabricate de beton armat, iar standul pentru limitarea zonei scroafei se face cu ]eav\ zincat\. ~ntre cele 2 boxe, sau scroafe, se afl\ jgheabul din beton compartimentat `n 2 zone [i alimentat de un transportor T.N.-60. Ad\p\torile sunt de tip pip\. La vârstele de 35 sau 42 de zile animalele se `n]arc\, prin scoaterea scroafelor [i re]inerea `n continuare a purceilor pân\ la faza de gr\suni.

Sistemul de `ntre]inere a purceilor `n]\rca]i `n boxele de f\tare-al\ptare se poate face [i `n celelalte tipuri de boxe, dar necesit\ un num\r de cca. 3 ori mai mare de asemenea boxe, deci investi]ii mari, `ns\ spore[te productivitatea muncii [i diminueaz\ din efectele stresului de `n]\rcare [i lotizare. ~n vederea asigur\rii unei comodit\]i sporite pentru scroafe, a prelungirii perioadei de exploatare a boxei [i cre[terea pretabilit\]ii `n exploata]iile cu num\r redus de animale, s-au introdus `n maternit\]i boxe de f\tare-al\ptare

de animale, s-au introdus `n maternit\]i boxe de f\tare-al\ptare Fig.69 Box\ de f\tare-al\ptare-cre[tere, tip COMTIM 279

Fig.69 Box\ de f\tare-al\ptare-cre[tere, tip COMTIM

279

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

confec]ionate, `n principal, din materiale plastice foarte dure, atât pentru pere]ii desp\r]itori cât [i pentru gr\tare (tip BIG DUTCHMAN, HUWECA, Fig. 70). Barele gr\tarelor sunt armate cu fibre de o]el pentru a le spori rezisten]a [i durabilitatea. De men]ionat c\, standul scroafei este confec]ionat din ]eav\ zincat\ [i se poate rabata lateral sau ridica vertical, dup\ vârsta purceilor de 7-9 zile, dând posibilitatea mi[c\rii `n voie a mamei, ceea ce este foarte important `n men]inerea st\rii bune de reproduc\tor. Prin culisarea ]evilor standului se poate regla lungimea acestuia, iar prin rabatarea lateral\ se protejeaz\ zona `nc\lzit\ [i hr\nitorul purceilor.

se protejeaz\ zona `nc\lzit\ [i hr\nitorul purceilor. Fig. 70 Box\ tip BIG DUTCHMAN, HUWECA pentru maternit\]i

Fig. 70 Box\ tip BIG DUTCHMAN, HUWECA pentru maternit\]i

Boxa de f\tare-al\ptare pentru exploata]iile gospod\re[ti Boxele de f\tare-al\ptare, confec]ionate `n unit\]ile gospod\re[ti (cu efective reduse de scroafe) au acelea[i scopuri: s\ asigure condi]ii optime de `ntre]inere [i de hr\nire pentru scroaf\ [i purcei. Suprafa]a acestora este mai mare, `ntre 6-8 m 2 , cu pardoseala din scândur\ sau c\r\mid\ dublu presat\, a[ezat\ pe cant, prins\ `n lapte de ciment. Pere]ii desp\r]itori sunt confec]iona]i din dulapi de scândur\ de esen]\ tare sau chiar din prefabricate de beton, cu `n\l]imea de 1,10 m. Pardoseala poate fi confec]ionat\ din beton, `ns\ cu 2/3 din suprafa]\, trebuie s\ fie acoperit\ cu o platform\ de dulapi din lemn de esen]\ tare. Spre aleea de serviciu se amplaseaz\ porti]a boxei, (cu l\]imea de 80 cm) [i hr\nitorul. ~n interiorul boxei, pe pere]ii laterali [i frontali se fixeaz\ bare de fier sau din lemn de esen]\ tare, la distan]\ egal\ fa]\ de perete [i pardoseal\ (la cca. 25 cm) pentru evitarea strivirii purceilor (prinderea f\cându-se cu console metalice)

280

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n ad\posturile, cu l\]imea `ntre 8-12 m, se pot organiza elemente cu câte 4 boxe de f\tare-al\ptare, prevazute cu balcona[e, care asigur\ desf\[urarea f\t\rilor la cca 20 de scroafe de reproduc]ie. Boxele au dimensiunile de 2/3 m, cu balcona[ele suspendate deasupra pere]ilor desp\r]itori, la `mbinarea central\ a acestora. Pentru aceasta, se confec]ioneaz\ o platform\ din scândur\ pe care se a[eaz\ 4 l\zi izoterme (de 0,5/1,0 m) r\sturnate [i prev\zute cu o ni[\ pentru circula]ia purceilor [i care se continu\, pentru fiecare box\, cu un plan `nclinat (un dulap de scândur\ lung de 1,5 m [i lat de 0,25 m) pe care coboar\ sau urc\ purceii (fig. 71).

3000 1000 2000 1% 1% A S S 1 3 2% H 2% P P
3000
1000
2000
1%
1%
A
S
S
1
3
2%
H
2%
P
P
P.f.
1
3
P
2
P
4
P.b.
1000
200
1500
Z.b.
P.I.
S
P.c.
S
2
4
1000
P.d.
B.p.
Fig.71 Element din 4 Boxe cu balcona[e
(S 1 -S 4 = Boxe scroafe; P.d. = zon\ podit\; Z.b. = zon\ betonat\;
P 1 -P 4 = Lad\ r\sturnat\ pentru purcei; P.c. = platferm\ pentru cu[ti;
P.l. = plan `nclinat; P.f. = platform\ furajare; B.p. = bar\ de protec]ie)
ALEE DE SEVICIU
2000
250
500
ALEE DE SEVICIU
800

~n primele zile, l\zile sunt a[ezate normal, pline cu a[ternut curat [i `nc\lzite cu o microeleveuz\, iar `n rest sunt r\sturnate pentru a asigura un microclimat corespunz\tor cuibului de purcei. Planul `nclinat este prev\zut la partea superioar\ cu 2 balamale, iar pe traseu cu [ipci pentru a evita alunecarea purceilor. ~ntre]inerea purceilor `n aceste cu[ti (l\zi) situate la `n\l]imea de 1,0-1,10 m, beneficiaz\ de un plus de 5-8°C, fa]\ de aceea[i organizare la sol. Evacuarea dejec]iilor se face zilnic prin dirijarea la rigole de scurgere [i absorb]ia de c\tre a[ternut. A[ternutul const\ din paie de grâu sau de orz, uscate [i nemuceg\ite.

281

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~nc\lzirea purceilor la na[tere la celelate tipuri de boxe se face `n l\di]e speciale, iar unde sunt posibilit\]i se pot introduce rezisten]e electrice `n pardoseal\, `ntr-un col] al boxei, zona fiind protejat\ cu pere]i desp\r]itori. Jgheabul scroafei are 2 compartimente: unul pentru hran\ umectat\ sau umed\ [i altul pentru ap\ (1/3 din lungime). ~n unit\]ile cu efective reduse, precum [i `n exploatat\]iile gospod\re[ti, `n sectorul de maternitate se pot amplasa boxe de f\tare-al\ptare, cu limitarea deplas\rii scroafei prin legare [i a[ejate `n diagonal\. Boxa are dimensiunile de 2 m lungime [i 1,5 m l\]ime, fiind prev\zut\ cu gr\tar din aluminiu, sau material plastic dur armat (cu fibre de o]el), `ns\ numai pe direc]ia trenurilor mijlociu [i posterior ale scroafei. Pe direc]ia gr\tarului, pardoseala este denivelat\ cu 1,5- 2,0 cm [i prezint\ o pant\ spre rigol\ de 2-3%. Dejec]iile cad printre fantele (sau ochiurile) gr\tarului, iar de aici sunt sp\late ( la depopulare) cu jetul de ap\.

iar de aici sunt sp\late ( la depopulare) cu jetul de ap\. Fig. 72 Box\ de

Fig. 72 Box\ de f\tare-al\ptare cu `ntre]inerea legat\ a scroafei

Standul scroafei este confec]ionat din ]eav\ zincat\ [i se poate ridica vertical dup\ 9-10 zile de la f\tare. Gr\tarul se poate ridica la depopulare, când se definitiveaz\ igenizarea [i dezinfec]ia.

11.2. Preg\tirea [i desf\[urarea activit\]ilor `n maternitate

Activit\]ile `n sectorul de maternitate sunt multiple [i foarte importante, deoarece `n acela[i spa]iu trebuiesc asigurate condi]ii optime pentru cele 2 categorii de suine, ce trec prin diverse st\ri fiziologice; ne`mplinirea lor `n timp util, soldându-se cu pierderi `nsemnate.

282

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Pentru unele situa]ii se cere o preg\tire exemplar\, pentru altele se impune

o desf\[urare `n timp util - toate fiind prev\zute `n tehnologia de produc]ie [i

având drept scop exploatarea intensiv\ a scroafelor. Procesul de produc]ie din maternitate `ncepe odat\ cu preluarea compartimentului eliberat de seria de purcei care a fost `n]\rcat\. Preg\tirea f\t\rii scroafelor se desf\[oar\ concomitent pe dou\ direc]ii [i anume:

preg\tirea compartimentului pentru introducerea scroafelor (asigurarea condi]iilor optime pentru actul f\t\rii [i parcurgerii lacta]iei, precum [i pentru cre[terea purceilor pân\ la `n]\rcare); preg\tirea scroafelor gestante (`n hala de gesta]ie [i transferul lor `n bune condi]iuni `n maternitate).

11.2.1. Preg\tirea compartimentului (sau a boxelor de f\tare)

~nainte de introducerea scroafelor `n maternitate, compartimentul din aceast\ hal\ sau `ntregul ad\post (`n cazul sistemului gospod\resc), este supus unei igieniz\ri riguroase. A[a cum se [tie, scroafele din seria anterioar\, se scot din compartiment (sau din boxe) cu 2-3 zile `nainte fa]\ de purcei, ocazie cu care furajele se adun\ din hr\nitoarele acestora [i se dirijeaz\ la porcii gra[i. ~n mod

identic se procedeaz\ [i la scoaterea seriei de purcei `n]\rca]i. Instala]ia electric\

se deconecteaz\ de la re]ea, dup\ depopularea purceilor. Dup\ depopularea seriei de purcei, se procedeaz\ mai `ntâi la dezinfec]ia de fixare, care const\ `n stropirea tuturor suprafe]elor (inclusiv a inventarului) cu o solu]ie de ap\ [i sod\ caustic\ `n concentra]ie de 1%. Interiorul “`nmuiat” se las\ timp de 12 ore, dup\ care se trece la `ndep\rtarea p\r]ilor aderente prin r\zuire. ~n rpimul rând pere]ii se cur\]\ de p\ianjeni, de praf [i de alte resturi organice sau anorganice aderente. Concomitent se `ndep\rteaz\ [i p\r]ile de tencuial\ care se deta[eaz\. Se trece apoi la sp\larea interiorului cu un jet de ap\ la presiune mare (10 atmosfere). Gr\tarele se scot [i se spal\ pe ambele fe]e, hr\nitoarele se spal\ separat cu peria etc. Se trece apoi la dezinfec]ia propriu-zis\, ce const\ `n pulverizarea tuturor suprafe]elor cu o solu]ie de ap\ [i sod\ caustic\, `n concentra]ie de 2-3%, calculându-se cca. 1 l/m 2 . Dup\ o u[oar\ uscare se trece la repararea pere]ilor, a u[ilor [i ferestrelor, precum [i a desp\r]iturilor boxelor, la vopsirea p\r]ilor metalice, apoi la aplicarea varului prin pulverizare, sau cu bidineaua. De men]ionat c\, acela[i regim se aplic\ [i la canalele sau fosele pentru colectarea dejec]iilor.

283

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n continuarea acestei ac]iuni, din loc `n loc, se repartizeaz\, din loc `n loc, t\vi metalice cu sod\ caustic\ [i formol, `n p\r]i egale, dup\ care ad\postul sau compartimentul se `nchide [i se las\ pentru maturarea dezinfec]iei timp de 24-48 de ore. Dup\ dezinfec]ia ad\postului se va limita pe cât posibil accesul persoanelor str\ine, sau a altor categorii de animale de ferm\; acestea sigilându-se pân\ la popularea cu scroafe. De men]ionat c\, toate aceste opera]iuni trebuie s\ se execute `n cel mult 5

zile.

Dup\ parcurgerea acestor ac]iuni se vor repune `n func]ie instala]iile de `nc\lzire [i se bran[eaz\ instala]iile de iluminare [i ventilare for]at\. ~n maternit\]ile de tip gospod\resc, identic dezinfectate, se introduce a[ternutul din paie, pe toat\ suprafa]a boxei, iar `n cele de tip industrial doar un strat sub]ire (2 cm) de rumegu[, pe zona patului cald, deci pe placa de beton sau covorul de cauciuc (când este gr\tar). La popularea cu scroafe, `n compartiment trebuie s\ se asigure o temperatur\ a mediului ambiant `ntre 18-20°C (`n ziua f\t\rii `ntre 24-25°C), iar zona de odihn\ a purceilor s\ fie de asemenea `nc\lzit\ la nivelul patului cald, `ntre 30-32°C. Pentru aceasta, sistemul de `nc\lzire electric\ `n pardoseal\ trebuie s\ func]ioneze cu cel pu]in o zi `nainte, a[a `ncât `n momentul f\t\rii pardoseala s\ fie cald\ (s\ se simt\ cald\ la contactul cu dosul palmei). ~n boxele gospod\re[ti se vor pune `n func]iune microeleveuzele sau becurile infraro[ii, `ns\ sub stricta supraveghere a personalului de `ngrijire, pentru a nu provoca incendierea a[ternutului. Pentru `nt\rirea r\spunderii, `nainte de efectuarea acestor opera]iuni se `ncheie un protocol de ac]iuni, cu termene, materiale, oamenii necesari [i aparatura de interven]ie.

11.2.2. Preg\tirea scroafelor

Scroafele gestante se preg\tesc special pentru a fi transferate `n maternitate, rolul acestor opera]iuni fiind evitarea unor accidente [i eliminarea transmiterii unor agen]i patogeni. Perioada de gesta]ie la scroafe este `n medie de 114 zile, `ns\ f\tarea poate avea loc cu 1-2 zile `nainte, la care se mai adaug\ 1-2 zile pentru acomodare, fapt pentru care animalele se transfer\ la maternitate cel târziu `n a 111-a zi de gesta]ie. Animalele sunt dirijate (mânate) cu foarte mare grij\, dup\ furajarea [i ad\parea acestora, pe alei nealunecoase, uscate [i f\r\ denivel\ri. Mai `ntâi sunt conduse la camera de sp\lare, unde se efectueaz\ dezinfec]ia [i deparazitarea, de unde, dup\ uscarea complet\, mai ales pe timp de iarn\, se vor

284

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

dirija la maternitate. Sp\larea se face, indiferent de sezon, cu ap\ c\ldu]\ `n care s-au introdus doze reduse de detergen]i [i de insecticide specifice. Lotul de animale este introdus `n maternitate, `n compartimentul preg\tit pentru f\tare, având grij\ ca scroafele adulte s\ fie cazate pe un rând de boxe, iar scrofi]ele pe altul, pentru favorizarea furaj\rii diferen]iate, `n func]ie de vârst\. Manevrarea femelelor `n boxe se face cu mult\ calmitate [i numai de c\tre `ngrijitorul permanent, care preia lotul. Dup\ odihna animalelor (cca. 30 de minute) se face ad\parea lor, dup\ care `ngrijitorul execut\ toaleta trenului posterior [i separat a ugerului, cu cârpe foarte curate [i uscate. ~n multe situa]ii, se face examinarea scroafelor suspecte de f\tare, marcându-se boxa `n cauz\, iar uneori se completeaz\ cu proba mulsului. La plecare se inspecteaz\ starea de s\n\tate a animalelor, buna func]ionare a ad\p\torilor [i a instala]iei de `nc\lzire a zonei purceilor. ~n aceast\ perioad\, `ngrijitorul permenent nu se schimb\, iar `n sistem gospod\resc proprietarul nu p\r\se[te locul de munc\. Se elimin\ toate sursele de ap\ care ar putea duce la cre[terea umidit\]ii `n ad\post [i chiar a inunda]iilor `n box\. Se p\streaz\ lini[tea [i nu se permite accesul `n ad\post a altor animale (`n special a câinilor [i pisicilor etc.).

11.2.3. Microclimatul din maternitate

Microclimatul din maternitate este optimizat, atât prin `nc\lzirea interiorului ad\postului [i a patului purceilor, cât [i prin ventilarea acestuia (pasiv\ sau for]at\), asigurându-se parametrii prev\zu]i `n tehnologie a temperaturii, umidit\]ii [i primenirii aerului. Scopul func]ion\rii instala]iilor din maternitate este asigurarea unor parametri cât mai constan]i, indiferent de sezon, [i `ncadrarea `ntre valorile optime.pentru fiecare categorie de suine Principalul factor de microclimat este temperatura, care este optim\ `ntre 18-20°C pentru scroafe imediat dup\ f\tare [i `ntre 30-32°C pentru purcei, urmând ca valorile termice pentru ace[tia s\ scad\ cu cca. 2°C pe s\pt\mân\, dar nu mai pu]in de 24°C. Trebuie men]ionat c\ la purcei, sistemul de termoreglare este deficitar `n prima perioad\ de via]\. Mai mult, dac\ imediat dup\ f\tare nu se asigur\ o c\ldur\ corespunz\toare (fie de c\tre mam\, fie de c\tre om) trecerea de la organism poichiloterm la cel homeoterm se face `ntr-o peroad\ mai `ndelungat\ [i care, de regul\, se soldeaz\ cu animale tarate pe toat\ perioada vie]ii (indivizi sensibili la boli [i neeconomici pentru cre[tere). ~n mod pratic, `n unit\]ile industriale interiorul ad\postului se `nc\lze[te la cca. 20°C, cu ajutorul aerotemelor [i uneori cu a caloriferelor, iar zona de odihn\ a purceilor se `nc\lze[te, la nivelul patului, cu ajutorul rezisten]elor electrice

285

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

(`ncorporate `n pardoseal\ sau fixate `n microeleveuze), a becurilor cu raze infraro[ii etc. ~n unele unit\]i, patul purceilor se `nc\lze[te cu ajutorul serpentinelor cu ap\ cald\, `ns\ acestea sunt greu de exploatat [i neeconomice deoarece se degradeaz\ `n scurt timp. ~n general, pentru purcei nu este suficient\ o temperatur\ ridicat\ a mediului ambiant, ci trebuie s\ fie optim\ la nivelul pardoselei, mai ales `n lipsa a[ternutului. Temperatura pentru purcei trebuie s\ fie local\ [i nu difuz\, deoarece scroafele lactante sufer\ foarte mult la valorile de peste 22°C, afectându-se produc]ia de lapte, care induce reducerea dezvolt\rii purceilor. ~n literatura de specialitate se arat\ c\, neasigurarea temperaturii optime pentru purceii sugari determin\ pierderi prin mortalitate, `n primele 5 zile, de pân\ la 60%; deci practic se face o selec]ie natural\, ce nu se justific\. Mai mult, animalele r\mase `n via]\ `nregistreaz\, pe perioadele cre[terii [i `ngr\[\rii, rezultate foarte slabe `n ceea ce prive[te sporul de cre[tere [i valorificarea hranei. ~n concluzie, temperaturile optime sunt de 30-32°C, `n primele 4-5 zile de via]\, `ntre 30-28°C `n s\pt\mâna a II-a , `ntre 28-26°C `n s\pt\mâna a III-a [i `ntre 26-24°C `n s\pt\mânile urm\toare, pân\ la `n]\rcare. Când se `nc\lze[te pardoseala, temperaturile, la nivelul acesteia, pot fi cu 2-3°C mai ridicate. ~n condi]iile unei boxe de tip gospod\resc purceii cresc [i se dezvolt\ suficient de bine [i la temperatura de 18°C, cu condi]ia asigur\rii unui a[ternut uscat [i bogat, exceptând primele zile de via]\ când se impune o `nc\lzire suplimentar\ a cuibului de purcei (`n l\di]e sau co[uri capitonate cu a[ternut). ~n aceste condi]ii este bine ca purceilor s\ li se fac\ injec]ii cu glucoz\, iar peste zona de odihn\ a acestora s\ se instaleze o lad\ prev\zut\ cu o mic\ deschidere pentru circula]ia liber\ a purceilor spre scroaf\. Se prefer\ [i boxe de tip gospod\resc prev\zute cu balcoana[e pentru purcei, deoarece la `n\l]ime temperatura este ceva mai ridicat\ [i umezeala mai redus\. Umiditatea relativ\ `n maternitate trebuie reglat\ `n a[a fel `ncât s\ se `ncadreze `ntre 60-65% `n primele zile de via]\ [i `ntre 60-70% `n ultima s\pt\mân\, valori care corespund [i cerin]elor purceilor [i scroafelor lactante. ~n general, se limiteaz\ pierderile de ap\ ale ad\p\torilor, se evit\ sp\latul pardoselilor compacte [i ventila]ia necorespunz\toare. Cele mai bune rezultate au fost `nregistrate când s-au utilizat ad\p\torile tip pip\, fa]\ de cele tip suzet\. ~n toate tipurile de construc]ii se impune o hidroizola]ie corespunz\toare, facilitat\ de terenurile `n pant\, sau cu ap\ freatic\ la peste 2 m adâncime. Funda]ia va fi format\ din mai multe straturi bine tasate, `ns\ primul va fi alc\tuit din pietri[ pentru a `ntrerupe capilaritatea, urm\torul din p\mânt galben, bine tasat, recunoscut ca impermeabil [i termoizolant, peste care se toarn\ o [ap\ de

286

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

beton (7-12 cm) [i se termin\ cu c\r\mid\ pe cant sau dulapi din lemn de esen]\ tare (50% din pardoseal\, opus la aleea de serviciu). Curen]ii de aer trebuie s\ aib\ o vitez\ de 0,1-0,2 m/s, valori realizabile prin amplasarea, deasupra boxelor, de tubulaturi cu orificiile `nspre partea posterioar\ a animalelor. Distribuirea uniform\ a aerului `nc\lzit pe timp de iarn\ se face executând orificii mai rare spre ventilator [i mai dese `n partea opus\. Bune rezultate se ob]in când sistemul de tuburi este confec]ionat din material plastic transparent (pentru a nu limita luminozitatea), cu diamentrul `ntre 30-40 cm. Pe timp de var\ se deschid [i ferestrele, dar pe partea opus\ vânturilor dominante, `nchizându-se noaptea sau pe timp de ploaie [i grindin\. Gazele nocive se sesizeaz\ mai ales `n zonele cele mai poluate, respectiv deasupra canalelor sau foselor de colectare a dejec]iilor. Pentru aceasta, sub gr\tare, se instaleaz\ ]evi din material plastic cu diametrul de cca. 10 cm, cu orifcii pe partea inferioar\, prin care se aspir\ aerul viciat cu ajutorul unui exhaustor, montat `n camera de leg\tur\. Aerul viciat este dirijat, prin camera de leg\tur\ `n afara ad\postului, la `n\l]imea coamei acoperi[ului. Dioxidul de carbon trebuie s\ fie `n doze cât mai reduse, de cel mult 0,3%, amoniacul- 0,03%, iar hidrogenul sulfurat de 0,001%. Se impune, deci, func]ionarea irepro[abil\ atât a instala]iilor de introdus aer proasp\t, cât [i a celor de eliminat noxele. Pentru aceasta se prevede, vara, introducerea zilnic\ a cca. 200 m 3 / scroaf\ [i or\, iar iarna cca 40 m 3 . ~n unit\]ile de tip industrial cu compartimente mari [i cu multe rânduri de boxe, se impune numai o ventila]ie mecanic\, cu o func]ionalitate de 2-3 reprize/zi. Instalarea de ventilatoare axiale, `n co[uri verticale, nu este recomandat\. Aspirarea aerului curat se face vara direct de afar\, iar iarna din camerele de leg\tur\, deoarece poate duce la `nghe]area celulelor bateriilor de `nc\lzire.

11.2.4. Desf\[urarea f\t\rilor

F\tarea sau parturi]ia este un act fiziologic normal, care la femelele de suine decurge `n mod obi[nuit f\r\ inconveniente, atât pentru scroaf\ cât [i pentru purcei.

Semnele apropierii actului f\t\rii sunt, `n principal, urm\toarele: edemul vulvar, turgescen]a [i sensibilitatea mamelelor, apari]ia secre]iei colostrale (de obicei cu cca. 12 ore `nainte de f\tare), instalarea unei st\ri de agita]ie (caracterizat\ prin culc\ri [i scul\ri repetate), identificarea unor manifest\ri de amenajare a cuibului de f\tare cu ajutorul râtului [i a memebrelor anterioare. ~n unit\]ile gospod\re[ti, scroafele caut\ locuri mai izolate, ferite de accesul persoanelor str\ine [i a altor animale de ferm\, lipsite de umezeal\ [i de curen]i reci de aer.

287

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Dup\ parcurgerea acestor manifest\ri de agita]ie, scroafa se culc\ `n decubit lateral, `ncepând eforturile pentru expulzarea purceilor. Prezen]a `ngrijitorului permanent, sau a unei persoane cunoscute, stimuleaz\ aceste eforturi, femela devenind ulterior mai prietenoas\, mai blând\. Având `n vedere c\ `n unit\]ile de tip industrial, montele s-au efectuat grupat [i f\t\rile au loc tot grupat, a[a `ncât echipa de mamo[i trebuie s\ fie prezent\ pe tot parcursului nop]ii [i zilei `n compartimentul `n cauz\. Pentru buna desf\[urare a actului f\t\rii se spal\ partea posterioar\ a scroafei, se usuc\ bine zona, se dezinfecteaz\ vulva cu o solu]ie de hipermanganat de potasiu 1‰ (culoare roz-deschis) [i se preg\tesc cârpele uscate [i foarte curate (sau rumegu[ uscat [i nemuceg\it). F\tarea se poate produce pe tot parcurusl celor 24 de ore, `ns\ s-a constatat

o frecven]\ mai sporit\ `nspre orele dimine]ii când, `n general, este mai mult\ lini[te `n ad\post. Dac\ `n compartiment este zgomot `n timpul zilei, f\t\rile au loc `n timpul nop]ii, pân\ la 60% din efectiv.

Perioada de expulzare a fetu[ilor variaz\ `ntre 2-4 ore, `n unele situa]ii putând ajunge pân\ la 8 ore, `ntâlnindu-se cazuri cu 30 de minute, dar [i altele cu

14 ore. De regul\, la scroafele tinere perioada de expulzare este mai redus\, `ns\

f\tarea este efectuat\ cu eforturi mari din partea mamei.

Fetu[ii sunt expulza]i pe rând, la intervale de 5-10 minute, dar nu mai scurte de 2 minute, dup\ care urmeaz\ pauze de 30 minute. A[ezarea `n box\ a scroafei trebuie dirijat\ [i controlat\, astfel `ncât distan]a de la vulv\ la peretrele desp\r]itor s\ fie de cel pu]in 25 cm. ~n unit\]ile industriale acest lucru se realizeaz\ prin prinderea a dou\ elemente din ]eav\ `n form\ de “U” cu bra]ele sudate la porti]a boxei, prima la

25 cm fa]\ de pardoseala, iar a doua pe rama superioar\ a porti]ei (la 50 cm fa]\

de prima).

~nvelitorile fetale sunt eliminate, de regul\, dup\ expulzarea tuturor fetu[ilor, indicând terminarea f\t\rii. Uneori, eliminarea `nvelitorilor fetale se face

`n mai multe reprize, indicând [i o prolificitate mai slab\.

~n boxele `n care pardoseala este din gr\tar, se a[eaz\ peste aceasta un covor de cauciuc sau material plastic, pe direc]ia p\r]ii posterioare a scroafei, pentru a u[ura mi[carea purceilor [i a evita prinderea membrelor `n fantele gr\tarului. Covorul `mpiedic\ [i trecerea `nveliorilor fetale `n canal, evitându-se obturarea acestuia [i emanarea unor mirosuri dezagrabile, ca urmare a putrezirii lor. ~n perioada f\t\rii [i `n urm\toarele 2-3 zile, echipa de mamo[i [i `ngrijitorul permanant vor efectua urm\toarele ac]iuni:

asist\ la f\tarea fiec\rui purcel, `l [terge cu tifon curat debarasându-i orificiile nazale [i gura de mucozit\]i (`mpiedicându-se asfixierea). Fric]ionarea corpului purcelului pentru activarea circula]iei sângelui [i intensificarea respira]iei. Cu

288

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

ajutorul unui foarfece se taie ombilicul la 4-8 cm fa]\ de abdomen [i `l tamponeaz\ cu o solu]ie de alcool iodat cu glicerin\. ~n unit\]ile gospod\re[ti purceii se pun `ntr-o l\di]\ sub becul infraro[u sau pe pardoseala `nc\lzit\ (`n unit\]ile industriale aceasta este prev\zut\ cu rumegu[ foarte curat, `n grosime de 4-5 cm);

la `ncheierea actului f\t\rii ugerul scroafei se tamponeaz\ cu solu]ie de hipermanganat de potasiu 1‰, apoi se storc [i se `ndep\rteaz\ primele pic\turi de lapte (acestea sunt infestate cu diver[i agen]i patogeni);

dup\ cel mult 2 ore de la f\tare se repartizeaz\ purceii pe sfârcuri, dirijându-i pe cei mai slabi la sfârcurile pectorale. Se urm\re[te ca to]i purceii s\ sug\ eficient colostru, `n caz contrar se ajut\ fiecare individ;

dup\ parcurgerea perioadei colostrale (dup\ cca. 36 ore) se trece la redistribuirea purceilor pe mame: la o scroaf\ se las\ 10-11 purcei, iar la o scrofi]\ 8-9. La rasele materne num\rul poate fi mai mare cu 1-2 purcei, `n func]ie de lacta]ie [i de dezvoltarea corporal\ a scroafei. Aceast\ opera]iune nu se face `n unit\]ile care au ca sarcin\ de produc]ie livrarea de scrofi]e sau vieru[i de reproduc]ie;

`n primele 24 de ore se procedeaz\ la retezarea col]ilor la purcei pentru evitarea r\nirilor `ntre ei sau a sfârcurilor mamei. Retezarea este foarte necesar\ la purceii scrofi]elor - mame, f\cându-se cu un cle[te special, de c\tre un personal instruit `n acest sens (se evit\ r\nirile gingiilor [i ingerarea fragmentelor de col]i). ~n cazul `n care `n ad\post este frig se indic\ injectarea purceilor cu glucoz\ pentru completarea necesarului de zah\r `n sânge;

`n cel mult 24 de ore se `nregistreaz\ purceii, re]inându-se la mame numai cei viabili (cu greutatea mai mare de 900 g la scroafe [i 800 g la scrofi]e). ~n unit\]ile gospod\re[ti ae[tia se pot men]ine `n lot, cu condi]ia unei `ngrijiri separate. Se procedeaz\ apoi la aplicarea num\rului matricol `n unit\]ile de selec]ie [i testare.

`n urm\toarele 2-3 zile se injecteaz\ fierul, sub forma unor preparate pe baz\ de fier (intramuscular `n doze de 1-1,5 ml/purcel). Concomitent se poate face [i amputarea codi]elor, la nivelul celei de-a doua vertebre caudale, cu ajutorul unui foarfece cu lam\ activ\ `nc\lzit\ electric; Prin urmare, `n primele 3 zile, `n maternitate se desf\[oar\ o activitate foarte sus]inut\ [i deosebit de important\. Se examineaz\ fiecare scroaf\ `n parte [i se observ\ dac\ `n timpul ejec]iei laptelui to]i purceii au ocupat sfârcuri; `n caz contrar se dirijeaz\ la alte scroafe, numite doici. Dac\ unele scroafe nu accept\ purceii la supt ace[tia vor fi trecu]i la scroafe-doici, f\tate `n aceea[i perioad\, pentru a beneficia de colostru. ~n mod

289

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

similar se va proceda [i cu scroafele care au contactat mamite. La aceste animale se efectueaz\ un masaj la nivelul ugerului `nso]it de aplicarea unor comprese reci. La scroafele unde nu s-a produs ejec]ia laptelui, concomitent cu actul f\t\rii, se fac tratamente hormonale pe baz\ de oxitocin\ [i vitaminele A+D. De men]ionat c\, [i dup\ f\tare, pe o perioad\ de 12 ore, scroafele nu trebuie hr\nite cu furaje combinate, ci doar cu un barbotaj din t\râ]e de grâu [i ap\, `n propor]ie de 1/1 care este laxativ [i dezintoxicant.

11.3. Produc]ia de lapte [i factorii care o influen]eaz\

11.3.1. Colostrul [i laptele de scroaf\

Laptele de scroaf\ este un produs de secre]ie al glandelor mamare, fiind destinat hr\nirii purceilor `n perioada de trecere de la alimenta]ia endogen\ la cea exogen\, perioad\ `n care aparatul digestiv nu este adaptat pentru digestia [i absorb]ia substan]elor nutritive din alte furaje, decât din laptele matern. Glandele mamare sunt amplasate pe regiunea abdomenului, pe dou\ rânduri paralele, `ncepând din regiunea pectoral\ pân\ `n regiunea ingvinal\. Glandele func]ioneaz\ separat, fiecare având câte un sfârc str\b\tut de 2 canale. Num\rul de sfârcuri la scroafe este de 12-14, cu varia]ii `ntre 8-18. Glanda mamar\ la scroaf\ nu prezint\ cisterna laptelui, a[a `ncât secre]ia acestuia este urmarea unui proces neuro-hormonal complex. Masajul ugerului, respectiv a sfârcurilor, de c\tre purcei, determin\ eliberarea oxitocinei din lobul posterior hipofizar, care ajungând la glandele mamare contract\ celulele mioepiteliale, expulzând laptele din alveole `n canalele sfârcurilor. Laptele de scroaf\ `[i modific\ compozi]ia chimic\ [i caracteristicile, `ncepând de la f\tare pân\ la `ncheierea lacta]iei. ~n prima parte a lacta]iei scroafa secret\ colostru (`n primele 36-48 ore), care are rol hot\râtor [i `n ap\rarea s\n\t\]ii purceilor, prin con]inutul ridicat `n gama-globuline (anticorpi). De men]ionat c\, structura anatomo-histologic\ a placentei de scroaf\ nu permite sau blocheaz\ transferul de anticorpi de la mam\ la f\t. Prin ingestia colostrului de c\tre purcei, se asigur\ necesarul de anticorpi specifici, respectiv a gamaglobulinelor, care `n condi]ii normale de supt cre[te `n organism de la 1,3 mg/ml sânge la f\tare la 20,3 mg/ml dup\ 24 ore. Cantit\]ile cele mai mari de anticopri se g\sesc `n colostru, `n primele ore, ele sc\zând foarte rapid `n urm\toarele zile, a[a cum se va ar\ta ulterior. Con]inutul colostrului de scroaf\ `n gamaglobuline este de 8,6 mg/100 ml lapte `n prima or\ de la na[tere, de 6,8 mg dup\ 2 ore, de 3,9 mg dup\ 6 ore, de

290

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

0,9 mg dup\ 24 de ore [i de numai 0,5 mg dup\ 48 de ore. Mai trebuie men]ionat c\, `n compozi]ia colostrului, exist\ [i un inhibitor al tripsinei, care protejeaz\ descompunerea imunoglobulinelor, ceea ce face ca aparatul digestiv s\ le absoarb\ intacte (IVANOVICI, V.G., 1980). Pe aceast\ linie, se interzice la scroafe utilizarea soiei [i a maz\rii netratate barotermic. Autorul ne mai arat\ c\ rata depunerilor zilnice de substan]e proteice `n organismul purceilor cre[te de la 31 g `n primele dou\ zile la 67 g `n perioada de vârst\ de 42-56 de zile; depunerea specific\ fiind de 2,5% [i respectiv de 0,8%, ceea ce demonstreaz\ valoarea nutritiv\ foarte ridicat\ a colostrului, `n special, [i a laptelui de scroaf\, `n general. Fa]\ de laptele de scroaf\, colostrul este mult mai bogat `n substan]e proteice (de cca. 3 ori), `n vitamina A (de cca. 7 ori), `n vitamina C (de cca. 3 ori), `n fier (de cca. 1,5 ori) etc.; `ns\ acesta prezint\ con]inuturi mai reduse `n gr\simi (de cca. 2 ori), `n cenu[\ (de cca. 1,5 ori), `n fosfor (de cca. 2 ori) etc. datele fiind prezentate `n tabelul 47.

Tabelul 47

Compozi]ia chimic\ la colostrul [i laptele de scroaf\

Specificare

UM

Colostrul

Laptele

Substan]\ uscat\

 

% 25,76

19,89

Gr\sime

 

% 4,43

8,25

Proteine

 

% 17,77

5,79

Lactoz\

 

% 3,46

4,81

Cenu[\

 

% 0,63

0,94

Calciu

 

% 0,053

0,25

Fosfor

 

% 0,082

0,166

Fier

mg/100 ml

265

179

Cupru

mg/100 ml

-

20-134

Vitamina A

UI/g gr\sime

71

11

Vitamina D

UI/g gr\sime

-

0,55

Vitamina C

mg/100 ml

30

13

Tiamin\

µg/100 ml

97

68

Riboflavin\

mg/100 ml

135

137

Acid nicotinic

mg/100 ml

165

836

Acid pantotenic

mg/100 ml

130

427

Piridoxin\

mg/100 ml

2,5

20

Biotin\

mg/100 ml

5,3

1,4

Vitamina B 12

mg/100 ml

0,15

0,17

Arginin\

% din P.B.

6,0

5,7

Histidin\

% din P.B.

2,1

2,2

Izoleucin\

% din P.B.

3,9

4,2

Leucin\

% din P.B.

9,1

8,0

Lizin\

% din P.B.

6,5

7,4

Valin\

% din P.B.

6,3

5,0

Metionin\

% din P.B.

1,2

1,4

Fenilalanin\

% din P.B.

4,1

3,5

Treonin\

% din P.B.

5,2

3,4

291

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n general, purceii care nu au supt colostru de la mama sa, `nregistreaz\ dificult\]i `n procesul de cre[tere, datorit\ rezisten]ei reduse a organismului, iar uneori mor. Mai men]ion\m c\, `n prima zi de via]\, mucoasa intestinal\ a noului- n\scutului permite absorb]ia gamaglobulinelor, `ns\ dup\ aceea enzimele scindeaz\ gamaglobulinele `n aminoacizi, deci se pierde capacitatea de imunitate pasiv\. Pe lâng\ asigurarea imunit\]ii pasive, colostrul are [i un rol purgativ asupra tubului digestiv, contribuind la eliminarea meconiului (datorat con]inutului ridicat `n magneziu). Colostrul `[i schimb\ caracteristicile foarte repede `n primele zile dup\ f\tare, a[a `ncât, dup\ 6-7 zile, acesta ajunge la compozi]ia normal\ a laptelui.