Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN|
VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
INV|}|MÂMT LA DISTAN}|
Prof.dr. Traian STAN Conf.dr. Benone P|S|RIN
TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

- CURS -
PARTEA a II-a
IA{I 2004
Comisia de analiz\:
- Pre[edinte: prof. dr. Ioan VACARU-OPRI{.
Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i
- Membrii: - prof. dr. Ion DINU
Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti
- prof. dr. Gheorghe T|R|BOAN}|
Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i
Cod I.S.B.N.
INTRODUCERE
Motto:
Dintr-o fiar\ s\lbatic\, ursuz\,
`ntunecat\, p\roas\, `nalt\ pe picioare, lung\
`n rât, numai mu[chi de cri]\ [i oase de o]el,
OMUL a f\cut pe cel mai apropiat membru al
gospod\riei noastre, pe binecuvântatul `ntre
cele ale burtei,- porcul - vietate bun\,
simpatic\, trandafirie, joas\ `n labe, cârn\ `n
bot, numai carne macr\ [i untur\ dulce.
E. Racovi]\
Cre[terea animalelor, pe principii moderne, a condus la elaborarea unor

tehnologii de produc]ie, din ce `n ce mai avansate, care s\ ]in\ seama atât de
cerin]ele de ordin general ale speciei `n cauz\ cât [i ale categoriilor de vârst\,
de st\rile fiziologice, scopurile de produc]ie etc., luându-se `n considerare [i
cererea pie]ii pentru diferitele sortimente de produse animaliere.
Cre[terea suinelor, `n condi]iile ]\rii noastre, este o ramur\ economic\
foarte important\, aceasta caracterizându-se prin intensivizarea produc]iei,
`ncepând cu producerea de purcei [i terminându-se cu livrarea continu\,
ritmic\ [i constant\, a indivizilor `ngr\[a]i pentru sacrificare. Practicarea
exploat\rii intensive a porcinelor impune, `n primul rând, ridicarea continu\ a
performan]elor de produc]ie, având la baz\ nivelul [i gradul de ameliorare a
popula]iilor de animale, al\turi de asigurarea la nivel optim a condi]iilor de
mediu.
~n etapa actual\, se mai pune problema organiz\rii activit\]ii de
produc]ie [i `n exploata]iile cu efective reduse, sau gospod\re[ti, ca un r\spuns
la specificul perioadei de tranzi]ie, când privatizarea trebuie s\ demareze `n cel
mai scurt timp [i s\ constituie un factor precursor pentru dezvoltarea
intreprinderilor mijlocii, `n m\sur\ s\ regleze, mai eficient, economia de pia]\
pentru produsele rezultate de la suine.
Pentru aceasta, se impune o cunoa[tere profund\ a condi]iilor concrete
din teren, care trebuie s\ includ\ posibilit\]ile de cultivare rentabil\ a
cerealelor (porumb, orz, ov\z etc.) [i a unor leguminoase (soia, maz\re etc.),
secondate de alegerea m\rimii [i specializ\rii fermei [i apoi coroborarea cu
calitatea materialului biologic (rase, meti[i etc.), cu alimenta]ia adecvat\, cu
sistemul de `ntre]inere considerat oportun [i cu alte considerente economice.
~n aceste condi]ii, proprietarul sau fermierul, `n cre[terea porcinelor,
trebuie s\ fie un cunosc\tor perfect al tuturor proceselor tehnice [i economice
din ferm\ (sau gospod\rie), s\ participe `n mod activ [i competent la
proiectarea, amplasarea [i finisarea ad\posturilor, la montarea instala]iilor [i
alegerea utilajelor necesare, s\ conduc\ direct procesele tehnologice [i s\
exploateze eficient reproduc\torii, `mbinând cu abilitate [i pricepere factorii
tehnici cu cei biologici [i economici.
Prin lucrarea de fa]\, autorii `[i propun s\ contribuie la cunoa[terea
aspectelor legate de cre[terea suinelor, indiferent de tipul de exploata]ie, a[a
`ncât activitatea de produc]ie s\ poat\ fi implementat\ `n programele
zootehnice (pe diferite termene), inclusiv cu participarea unit\]ilor intensiv-
industriale, `ns\ organizate [i retehnologizate pe principii noi, care s\
r\spund\ `ntr-o mai mare m\sur\ cerin]elor economiei concuren]iale.
Pentru elucidarea no]iunilor preg\titoare, `n capitolele 1-10, se trateaz\
aspectele fundamentale specifice suinelor, iar `n capitolele 11-16 se prezint\
cele mai moderne tehnologii de produc]ie, pe tipuri de exploatare, pe sectoare
de activitate (cu indicarea condi]iilor reale din teren sau zon\), a[a `ncât
reluarea [i demararea activit\]ii s\ fie posibil\ `n cel mai scurt timp [i cu
investi]ii reduse.
Manualul se adreseaz\ studen]ilor de la facult\]ile de Zootehnie,
speciali[tilor `n cre[terea animalelor, proprietarilor care de]in porcine [i altor
persoane dornice s\ investeasc\ `n ferme zootehnice, precum [i exper]ilor
diferitelor b\nci, care doresc s\ sprijine, prin credite, produc\torul agricol.
Autorii
STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR
PARTEA A II-A
TEHNOLOGII DE CRE{TERE
{I DE EXPLOATARE A SUINELOR
CAPITOLUL 10
TEHNOLOGIA DIN SECTORUL

DE MONT|-GESTA}IE
Sectorul de mont\ [i gesta]ie constituie prima verig\ a fluxului tehnologic

de produc]ie din cadrul unit\]ilor de cre[tere a suinelor [i are cea mai mare
importan]\ `n derularea celorlalte verigi, pân\ la livrarea animalelor la t\iere sau
la reproduc]ie. ~n acest sector are loc preg\tirea [i desf\[urarea activit\]ii de
reproduc]ie a vierilor [i a scroafelor, precum [i cre[terea vieru[ilor [i scrofi]elor,
care vor `nlocui reformele din efectivul matc\. Calitatea materialului biologic [i
tehnologia de produc]ie aplicat\ `n acest sector influen]eaz\ sincronizarea,
ritmicitatea [i constan]a `n sectoarele urm\toare.
10.1. Tehnologia cre[terii vieru[ilor [i exploat\rii vierilor

Selec]ia masculilor pentru reproduc]ie este foarte important\, deoarece,
vierii reprezint\ categoria de suine cu cea mai mare influen]\ asupra amelior\rii
efectivului dintr-o unitate, având un rol important `n asigurarea unei fecundit\]i
ridicate [i `n sporirea prolificit\]ii.
Aten]ia acordat\ vierilor trebuie s\ `nceap\ cu nominalizarea acestora
pentru reproduc]ie, când se va ]ine seama de origine (urm\rindu-se ca ace[tia s\
provin\ din p\rin]i cu performan]e superioare), de rezultatele test\rii dup\
performan]ele proprii [i apoi dup\ descenden]i, al\turi de aprecierea
conforma]iei [i constitu]iei, precum [i a capacit\]ii de reproduc]ie.
242
Toate aceste criterii sunt cuprinse [i cumulate `n clasa general\ a vierului,

fiind consemnat\ `n fi[ele de bonitare, mai pu]in capacitatea de reproduc]ie,
care se determin\ dup\ intrarea la reproduc]ie.
Capacitatea de reproduc]ie constituie o `nsu[ire hot\râtoare [i este
influen]at\ de rezultatele `nregistrate la femelele partenere, materializat\ prin
ob]inerea unei sperme corespunz\toare cantitativ [i calitativ.
Vieru[ii sunt verifica]i dup\ aceste criterii atât la intrarea la reproduc]ie,
cât [i periodic, pe parcursul activit\]ii `n primele luni, urm\rindu-se [i alte
elemente ca: evolu]ia dezvolt\rii corporale, starea de s\n\tate, conforma]ia [i
constitu]ia, precum [i rezultatele activit\]ii de reproduc]ie (fecunditatea [i
prolificitatea) la partenerele montate.
Fecunditatea scrofi]elor montate de c\tre vierii tineri trebuie s\ fie de cel
pu]in 70%, iar prolificitatea cel pu]in la nivelul cerin]elor minime pentru
admiterea `n controlul oficial de produc]ie.
~n unit\]ile de selec]ie [i testare, vierii se apreciaz\ pe baza
performan]elor descenden]ilor scroafelor partenere; cei care nu se dovedesc
amelioratori se elimin\ de la reproduc]ie, chiar dac\ au capacitatea de
reproduc]ie bun\. Având `n vedere aceste elemente se indic\ re]inerea sau
procurarea unui num\r de cca. 1,5 ori mai mare de vieru[i decât efectivul
planificat a se reforma.
Vierii [i vieru[ii de reproduc]ie trebuie s\ beneficieze de cele mai bune
condi]ii, atât `n ceea ce prive[te alimenta]ia cât [i `ntre]inerea [i exploatarea;
ace[tia vor fi `ngriji]i de cei mai buni muncitori.
10.1.1. Alimenta]ia vierilor [i vieru[ilor de reproduc]ie

Hrana administrat\ vierilor de reproduc]ie trebuie s\ con]in\ toate
substan]ele nutritive necesare satisfacerii cerin]elor de `ntre]inere [i de
produc]ie; `n cazul de fa]\ pentru producerea de sperm\ de calitate [i `n cantit\]i
suficiente.
Cantitatea [i calitatea hranei trebuie s\ asigure men]inerea condi]iei de
reproduc\tor, baza performan]elor superioare a materialului biologic.
Cerin]ele de energie trebuie s\ fie calculate [i asigurate `n func]ie de
vârst\, mas\ corporal\ [i de intensitatea folosirii lor de mont\, variind `ntre
3100-3200 Kcal EM/kg furaj combinat sau amestec de concentrate. De
men]ionat c\, vieru[ii au cerin]e de energie mai mari decât vierii, cheltuind o
parte din aceasta [i pentru mi[care.
Consumul zilnic de energie, dup\ datele NRC (1973), sunt de cca.
7925 Kcal EM pentru vieru[i [i de 6340 Kcal EM la vieri adul]i (sau cca.
8250 Kcal ED [i respectiv 6600 Kcal ED).
243
~n unit\]ile gospod\re[ti, la vieru[ii cu activitate sexual\ moderat\ sunt

necesare zilnic 3,6 UN, iar pentru cea intens\ cca. 4,9 UN. La vierii adul]i
pentru activitate moderat\ sunt necesare zilnic 3,3 UN, iar pentru una intens\
cca. 4,4 UN.
Cerin]ele de proteine trebuiesc calculate `n func]ie de stadiul procesului
de cre[tere, de intensitatea utiliz\rii la mont\ [i chiar de gradul de ameliorare.
Trebuie avut `n vedere c\ vieru[ii continu\ s\-[i definitiveze procesul de
cre[tere, care se bazeaz\, `n principal, pe substan]ele proteice. De asemenea,
trebuie ]inut seama c\ un vier ejaculeaz\ `n medie 250 ml sperm\ (cu varia]ii
`ntre 200-500 ml) [i c\ aprox. 50% din substan]a uscat\ este reprezentat\ de
proteine (cu cea mai mare valoare biologic\).
Dup\ majoritatea autorilor, cerin]ele de proteine sunt satisf\c\toare când
amestecul de furaje con]ine `ntre 14-16% PB, `n func]ie de vârst\ [i activitatea
sexual\. Cantit\]ile zilnice necesare sunt de cca. 350 g PB la vieru[i [i de cca.
280 g PB la vieri (tab.44).
Tabelul 44
Necesarul de substan]e nutritive pentru vieri (dup\ NRC - 1973)
Necearul `n % sau pe
Specificare Necesarul zilnic
kg furaj uscat la aer
UN 110-250 kg UN Vieri 110-180kg Vieri 180-250kg
Consum furaj - - kg 2,5 2,0
Energie [i protein\
- E.D. Kcal 3300 Kcal 8250 6600
- E.M. Kcal 3170 Kcal 7925 6340
- P.B. % 16-14 g 350 280
Substan]e minerale
- Ca % 0,75 g 18,8 15,0
-P % 0,50 g 12,5 10,0
- NaCl % 0,50 g 12,5 10,0
Vitamine
- Beta caroten mg 8,2 mg 20,5 16,4
- Vit.A mii UI 4,1 mii UI 10,25 8,2
- Vit.D UI 275 UI 690 550
- Vit.E mg 11,0 mg 27,5 22,0
- Tiamin\ mg 1,5 mg 3,8 3,0
- Riboflavin\ mg 4,0 mg 10,0 8,0
- Niacin\ mg 22,0 mg 55,0 44,0
- Acid pantotenic mg 16,5 mg 41,3 33,0
- Vit.B12 µg 14,0 µg 35,0 28,0
244
~n unit\]ile gospod\re[ti se indic\ un necesar `ntre 120-130 g protein\

disgestibil\/UN, cu men]iunea c\ folosirea moderat\ a vierilor este mai
favorabil\ st\rii fiziologice (decât repausul complet).
Valorea biologic\ sc\zut\ a proteinelor din hran\, ca urmare a
con]inuturilor reduse [i necontrolate de lizin\, metionin\ [i triptofan, afecteaz\
`n mare m\sur\ activitatea [i rezultatele de reproduc]ie la femelele partenere.
Lipidele, pe lâng\ faptul c\ particip\ [i la asigurarea nivelului energetic,
al\turi de glucide, contribuie la satisfacera cu acizi gra[i nesatura]i (linoleic,
linolenic [i arahidonic), care favorizeaz\ sinteza hormonilor sexuali.
Substan]ele minerale joac\ un rol important `n desf\[urarea normal\ a
func]iei de reproduc]ie. Caren]a hranei `n Ca determin\ `n general sterilitate,
caren]a `n P produce spermatozoizi neviabili, iar caren]a `n Mn duce la
oligospermie [i viabilitate redus\ a spermatozoizilor. S-a constatat c\ vierul are
un necesar crescut de Zn, datorit\ con]inutului mai ridicat al spermei `n acest
microelement.
~n practic\, necesarul de microelemente se asimileaz\ normelor porcilor
`n cre[tere.
Con]inutul hranei `n vitamine are o importan]\ deosebit\. A[a, de
exemplu, deficitul `n vitamin\ A determin\ la vieri diminuarea spermatogenezei
[i reducerea viabilit\]ii spermatozoizilor.
~n unit\]ile gospod\re[ti se consider\ necesar `ntre 25-60 mg caroten la
100 Kcorp, cantitate care se poate asigura prin administrarea suplimentar\ de
morcovi sau mas\ verde. Caren]a hranei `n aceast\ vitamin\ accelereaz\
keratinizarea [i degenerarea epiteliilor tubilor seminiferi [i a glandelor anexe.
Caren]a hranei `n vitamina D provoac\ tulbur\ri ale metabolismului
calciului [i fosforului, afectând func]ia de reproduc]ie.
Caren]a `n vitamina E duce la azoospermie [i sc\derea libidoului.
Cu privire la nutre]urile cele mai adecvate pentru hr\nirea vierilor [i
vieru[ilor se consider\ c\ acestea trebuie s\ posede un volum redus, dar [\ fie
bogate `n substan]e nutritive, deci furaje concentrate. Forma de prezentare cea
mai indicat\ este sub form\ de f\inuri, cu granula]ie medie, sau granule, iar cea
de administrare trebuie s\ fie uscat\, sau u[or umecat\ (cu zer, zar\ etc).
Dintre cereale, ov\zul este indispensabil, care trebuie s\ participe `n
amestec `n propor]ie de 30-40%. Ov\zul influen]eaz\ pozitiv activitatea de
reproduc]ie datorit\ digestibilit\]ii ridicate a tuturor substan]elor nutritive, a
con]inutului mai ridicat `n colin\ [i ergotionein\, substan]e care se reg\sesc `n
sperm\, având rol `n fiziologia normal\ a spermatozoizilor.
245
Orzul se recomand\ `n hrana vierilor `n propor]ie de 10-20%, iar

porumbul s\ nu dep\[esc\ 30%, deoarece proteina acestuia are o valoare
biologic\ redus\.
Pentru completarea necesarului `n substan]e proteice se indic\
introducerea `n amestecul de furaje a maz\rii, `n propor]ie de 10-15% (pe cât
posibil tratat\ termic), a [roturilor de soia [i floarea soarelui `n propor]ie de
8-10%, a f\inii de carne de 2-3% [i a drojdiilor furajere de 1-3%.
~n unit\]ile industriale, vierii sunt hr\ni]i cu nutre]ul combinat, re]eta 0-5,
care con]ine 14,5% PB (cu 0,55% lizin\), cca. 3170 Kcal EM/kg furaj [i cel
pu]in 2% gr\sime brut\ (tab.45), iar vieru[ii cu re]eta 0-3 (cu 16% PB), `ns\ cu
zoofort de reproduc]ie.
Tabelul 45
Structura [i caracteristicile nutre]uli combinat, re]eta 0-5 (pentru vieri)
Varianta
Specificare
a b
Structura (%)
- porumb 35,0 30,0
- orz 20,0 10,0
- grâu - 20,0
- ov\z 10,0 5,0
- t\râ]e de grâu 14,8 11,3
- [roturi floarea soarelui 6,0 5,0
- [roturi soia 5,0 3,0
- f\in\ de soia 1,0 1,0
- f\in\ de pe[te 1,0 0,5
- drojdii furajere 1,0 1,0
- f\in\ de lucern\ 3,0 10,0
- carbonat de calciu 1,5 1,5
- sare (NaCl) 0,7 0,7
- zoofort P3 1,0 1,0
Caracteristici nutritive:
- umiditatea 12-13 12-13
- protein\ brut\ 14,5 14,5
- celuloz\ brut\ 6,0 6,0
- sare (maximum) 1,1 1,1
- gr\sime brut\ (minimum) 2,0 2,0
- rest pe sit\ de2,5 mm 5,0 5,0
Cantit\]ile de nutre]uri combinate recomandate a se administra zilnic

vierilor de reproduc]ie variaz\ `ntre 2,5-3,5 kg, `n func]ie de vârsta acestora, de
greutatea corporal\ [i de intensitatea utiliz\rii la mont\.
246
~n cazul `n care componentele care particip\ la re]eta de nutre] combinat

sunt de foarte bun\ calitate [i con]inutul de protein\ brut\ este de 16%, atunci
cantit\]ile zilnice pot fi de 2,5 kg la vieru[i [i de 2,0 kg la vieri.
Hrana vierilor [i vieru[ilor poate fi suplimentat\, pe timp de var\, cu
lucern\ verde `n cantit\]i de 2-4 kg, iar pe timp de iarn\ cu 1-2 kg de morcov,
sau 300-500 g f\in\ de lucern\ deshidratat\.
De men]ionat c\, f\inurile de origine animal\ din ra]ie, se pot substitui la
echivalent de P.B. cu 2-3 l lapte ecremat, sau 200-300 g lapte praf, sau 2-3 ou\.
Hrana se administreaz\ `n 2 tainuri pe zi, `n jgheaburi de beton,
umectat\ (raport 1/1), asigurându-se un front de furajare de 45-55 cm. Apa se va
asigura la discre]ie, calculându-se cca. 7 l/100 kg greutate vie.
~n cazul `n care se practic\ alimenta]ia de tip suculent, nutre]ul combinat
de completare trebuie s\ con]in\ `ntre 14-17% P.B.; `n amestec intrând
porumbul [i orzul `n propor]ie de 59-71%, iar furajele proteice vegetale `ntre 25-
37%. Suculentele se administraz\ zilnic `n cantit\]i de 0,6 kg past\ de porumb
sau 1,3 kg cartofi, sau 2-3 kg mas\ verde.
10.1.2. ~ntre]inerea vierilor de reproduc]ie

Vierii de reproduc]ie trebuie `ntre]inu]i atât `n boxe individuale cât [i `n
boxe comune, `n func]ie de efectivul unit\]ii [i de sistemul de exploatare
adoptat.
~ntre]inerea vierilor `n boxe individuale d\ posibilitatea hr\nirii lor
diferen]iate `n func]ie de vârst\, mas\ corporal\ [i intensitatea folosirii la mont\,
pe lâng\ urm\rirea mai eficient\ a activit\]ii de reproduc]ie [i rezultatele
acesteia.
Acest tip de `ntre]inere este acceptat `n unit\]ile cu sarcin\ de livrare a
materialului de reproduc]ie, unde monta se repet\ cu acela[i vier, iar eviden]a se
]ine la nivel de individ. De asemenea, se evit\ unele accidente, ca urmare a
conflictelor dintre vieri, mai ales dup\ vârsta de 2 ani.
Boxele individuale pot comunica cu padocurile exterioare, variant\ mult
dorit\ pentru accesul animalelor la aer curat, la soare [i mi[care. Suprafa]a
boxelor pentru vieri este relativ mare, de cca. 6 m2, la care se adaug\ alta
aproximativ egal\ de padoc, ceea ce constituie principalul dezavantaj mai ales
pentru investi]ia ini]ial\, dar se compenseaz\ prin rezultatele activit\]ii de
reproduc]ie la femelele partenere.
Varianta de `ntre]inere individual\ se practic\ [i `n unit\]ile cu efective
reduse, `ns\ predispune la odihn\ permanent\, masturbare [i chiar retivitate,
dac\ nu se asigur\ padocuri exterioare sau mi[care zilnic\.
247
~ntre]inerea `n boxe comune sau `n grup a vierilor este acceptat\ mai

mult din considerente economice, precum [i biologice.
Avantajele economice rezid\ din investi]ia redus\ ce revine pe animal [i
din cre[terea productivit\]ii muncii. Din punct de vedere biologic, indivizii fac
mai mult\ mi[care, `[i men]in apetitul sexual [i nu devin retivi.
Aceast\ variant\ necesit\ `ns\ obi[nuirea indivizilor `ntre ei, `nc\ de la
vârsta de 8 luni, pentru a se evita accidentele. De asemenea, se impune o lotizare
ini]ial\ cât mai uniform\ [i utilizarea la reproduc]ie sau la recoltare `n grup (to]i
indivizii din box\ odat\).
~n unit\]ile de tip industrial, cazara vierilor se face `n boxe comune, de
câte 8-14 vieri, revenind pentru fiecare `ntre 2,0-2,5 m2. Pere]ii desp\r]itori ai
boxelor au `n\l]imea de 1,20 m [i sunt confec]iona]i din dulapi de beton armat
cu interspa]ii reduse. U[a boxei are l\]imea de 80 cm, `nclinarea pardoselei de 2-
3%, iar zona de gr\tar de]ine o propor]ie de cca. 55% din cea total\.
Gr\tarele sunt confec]io-
nate din beton armat, cu barele
de 7 cm [i fantele de 2,5 cm,
fiind a[ezate peste canalele de
evacuare hidraulic\ a dejec]iilor.
Pardoseala boxelor indivi-
duale, din unit\]ile gospod\re[ti,
poate fi construit\ din asfalt sau
c\r\mid\ dubl\ presat\ a[ezat\
pe cant, prev\zut\ pe timp
r\coros cu a[ternut din paie, ceea
Fig.57 Box\ pentru `ntre]inerea
colectiv\ a vierilor ce ofer\ un confort sporit.
Temperatura optim\ din ad\postul vierilor variaz\ `ntre 16-18°C,

umiditatea relativ\ `ntre 70-75%, iar concentra]ia maxim\ `n noxe de 0,3% CO2,
[i 0,03% `n HN3.
Periodic se indic\ deparazitarea vierilor (cu LINDAVET, `n concentra]ie
de 3,5‰) [i chiar sp\larea, pe timp de var\, cu ap\ potrivit de cald\.
~n unit\]ile se selec]ie, precum [i `n cele de cre[tere [i `ngr\[are, se indic\
construirea, pe cât posibil, a unor padocuri exterioare, pentru mi[carea vierilor,
calculându-se câte 5-6 m2 pentru fiecare individ, prev\zute par]ial cu copertine,
pentru a proteja animalele de razele solare [i precipita]ii.
248
~n unit\]ile gospod\re[ti cu efective reduse se indic\ scoaterea la p\[une,

timp de 2 ore pe zi, ac]iune care contribuie `n bun\ m\sur\ la men]inerea
condi]iei de reproduc\tor.
Compartimentul de `ntre]inere a vierilor (precum [i boxele de `ntre]inere)
trebuie s\ fie amplasat cât mai apropiat fa]\ de cel al scroafelor `n a[teptare
pentru mont\, sau de punctul de `ns\mân]\ri artificiale pentru scroafe (sau `n
acela[i ad\post).
10.1.3. Exploatarea vierilor de reproduc]ie

Perioada de utilizare economic\ la reproduc]ie a vierilor variaz\ `n func]ie
de vârsta introducerii la mont\, de intensitatea folosirii la mont\, de presiunea
selec]iei [i de alte elemente (mi[care, alimenta]ie etc), fiind de 1,5-2,0 ani, mai
rar de 3 ani.
Vieru[ii sunt dirija]i la reproduc]ie la vârstele de 8-9 luni, când posed\
masa corporal\ `ntre 115-120 kg, pân\ la vârstele de 2-3 ani `n unit\]ile
industriale, pân\ la 3-4 ani `n fermele de tip gospod\resc [i chiar pân\ la 4-5 ani
`n unit\]ile de selec]ie (pentru exemplarele valoroase).
Propor]ia de `nlocuire annual\ a vierilor este situat\ `ntre 30-40% `n
fermele gospod\re[ti, `ntre 50-60% `n unit\]ile industriale [i `ntre 50-100% `n
complexele de selec]ie (unde se urm\re[te o presiune de selec]ie ridicat\).
Num\rul de vieri necesari `ntr-o unitate variaz\ `n func]ie de num\rul
scroafelor de reproduc]ie, de vârsta vierilor, de intensitatea folosirii la mont\ [i
de tipul de `ns\mân]are (natural\ sau artificial\). ~n general, se recomnad\ ca `n
unit\]ile de selec]ie s\ se asigure 1 vier la cca. 15 scroafe, `n unit\]ile industriale
la 20 de scroafe, iar `n fermele gospod\re[ti la 25 scroafe. ~n cazul practic\rii
`ns\mân]\rilor artificale num\rul scroafelor se poate multiplica cu 4.
Raportul dintre efectivele de vieri [i scroafe variaz\ `n func]ie de lunile
calendaristice (sau sezon), fiind `n cazul montei de 1/20 `n perioada septembrie-
mai [i de 1/15 `n restul perioadei (iunie-august), iar `n unit\]ile unde se practic\
`ns\mân]\rile artificiale, raportul este de 1/60 [i respectiv 1/45.
Cu privire la intensitatea folosirii la mont\ a vierilor, aceasta depinde de
vârst\, de starea de `ntre]inere, de individualitate [i de sistemul de exploatare.
~n fermele gospod\re[ti, unde se practic\ montele sezoniere, vierii adul]i
pot efectua 2 monte/zi, timp de 4-5 zile, urmate de o zi repaus, dar pe o perioad\
de cel mult 2 luni (restul timpului aflându-se `n inactivitate).
~n unit\]ile industriale cu flux continuu, vierii adul]i efectueaz\ o mont\
pe zi dup\ care urmeaz\ o zi repaus, iar `n perioada de vârf pot monta 2 zile
249
consecutiv, urmate de o zi repaus, `ns\ nu mai mult de 1 lun\ [i cu o alimenta]ie

`mbun\t\]it\ (supliment de ou\, lapte praf, f\in\ de lucern\ etc).
La vierii tineri [i vieru[i nu se instituie activitate intens\, deoarece se pot
epuiza precoce, reducându-se perioada de exploatare economic\.
• Vierii `ncep\tori (8-9 luni) efectueaz\ o singur\ mont\ pe s\pt\mân\;
• Vierii `n cre[tere (9-11 luni) efectueaz\ o singur\ mont\ pe zi urmat\ de 3 zile
repaus;
• Vierii tineri (`n vârst\ de 12-15 luni) efectueaz\ o mont\ pe zi urmat\ de 2
zile repaus.
~n unit\]ile de selec]ie vierii adul]i efectueaz\ 2 monte la interval de 12
ore, dup\ care primesc 3 zile repaus.
Vierii tineri, `ntre 12-15 luni, dup\ 2 monte la interval de 12 ore primesc 5
zile repaus, iar vieru[ii `n cre[tere (`ntre 9-11 luni) dup\ 2 monte primesc 6 zile
repaus.
Prin urmare, `n aceste unit\]i (de selec]ie) vierii asigur\ gesta]ia, `n medie,
pe lun\, la 7,5 scroafe, vierii tineri la 4,5 scrofi]e, iar vieru[ii la 2-3 scrofi]e.
Indicele de folosire a vierilor (I.f.v.) reprezint\ num\rul mediu de monte
(ejaculate) pe zi ale unui vier `ntr-o anumit\ perioad\ [i se poate calcula dup\
formula:
nm
I.f.v. = , `n care:
pz
nm - num\rul de monte sau ejaculate;
pz - perioada (`n zile) de folosire a vierului.
~n cazul unit\]ilor de produc]ie, unde vierii efectueaz\ 15 monte pe lun\
(sau 180 monte pe an), I.f.v. este de 0,49   , la vierii tineri, cu 10 monte pe
180
 365
lun\ (sau 120 pe an) acest indice este de 0,33, iar la vieru[ii cu 8 monte pe lun\
(sau 96 pe an) este de 0,26.
~n unit\]ile de tip industrial, care reformeaz\ anual cca. 60% din vieri,
structura efectivului de vieri este urm\toarea: 34% vieri adul]i, 33% vieri tineri
[i 33% vieru[i.
Având `n vedere indicele de folosire pe categorii de vârst\ a vierilor [i
acest\ strucur\, rezult\ c\ indicele mediu de folosire este de 0,36 (monte pe zi).
34 x 0,49 + 33x 0,33 + 33x 0,26
I.f.v. ( m ) = = 0,36
100
~n fermele de tip gospod\resc acest indice est de 0,41, iar `n unit\]ile de
selec]ie de 0,44.
250
Num\rul de vieri (nv) necesari `ntr-o unitate se poate calcula dup\

formula:
n.s.m.x n.m.c.
nv = , `n care :
pz x I.f.v.(m)
nsm - num\rul de scroafe ce trebuie s\ se monteze (de regul\ pe
an);
nmc - num\rul de monte pentru o gesta]ie (2 sau 3);
pz - perioada (`n zile), (de regul\ 1 an);
I.f.v.- indicele de folosire medie a vierilor.
10.2. Tehnologii `n exploatarea scrofi]elor [i scroafelor

~n unit\]ile cu circuit `nchis [i cu flux tehnologic stabilizat, scroafele de
reproduc]ie reprezint\ cca. 10% din efectivul total, cu posibilit\]i de reducere
pân\ la 7%. De men]ionat c\, cca. 53% din aceste scroafe sunt `n diferite stadii
fiziologice de gesta]ie, cca. 25% `n a[teptare sau preg\tire pentru mont\
(inclusiv cele infecunde ), iar diferen]a de 22% o reprezint\ scroafele `n lacta]ie
(care se vor trata la capitolul urm\tor).
Prin urmare, `n sectorul de mont\-gesta]ie se g\sesc scroafe [i scrofi]e `n
preg\tire sau refacere pentru mont\, precum [i cele gestante, categorii de care
depinde `n mare m\sur\, ob]inerea purceilor necesari pentru cre[tere [i `ngr\[are,
sau pentru `nlocuirea efectivului matc\ (din unitate sau din zona de influen]\).
Aceste considerente justific\ alegerea riguroas\ a scrofi]elor de
reproduc]ie, precum [i trierea perioadic\ a scroafelor de reproduc]ie.
Selec]ia scrofi]elor pentru mont\ are la baz\ aprecierea materialului de
reproduc]ie, când se ]ine seama de origine, de testul performan]elor proprii, de
conforma]ie, precum [i de tipicitatea rasei, sau a metisului. Aceast\ ac]iune,
cunoscut\ [i sub no]iunea de bonitare, se face dup\ vârsta de cca. 6 luni, `n urma
c\reia animalele sunt ierarhizate `n func]ie de valoarea lor zootehnic\, respectiv
a clasific\rii ( clasele R. E. I [i II-a).
~n general, scrofi]ele trebuie s\ posede o conforma]ie corporal\
armonioas\ (tipic\ rasei din care face parte) [i o constitu]ie fin\ spre robust\. Pe
lâng\ masa corporal\ [i dimensiunile de lungime adecvate, regiunea ugerului va
avea cel pu]in 12-14 sfârcuri, simetrice, distan]ate [i normal dezvoltate
(uniforme), al\turi de alte elemente men]ionate la studiul exteriorului [i la
capitolul privind ameliorarea.
251
Alegerea definitiv\ se face dup\ prima f\tare, ]inându-se seama de

rezultatele acesteia [i, `n primul rând, de produc]ia de purcei (num\rul [i
greutatea lotului la na[tere), capacitatea de al\ptare etc.
Având `n vedere elimin\rile de pe parcurs, pân\ la prima f\tare, se indic\
re]inerea unui efectiv de 1,5-2 ori mai mare de scrofi]e fa]\ de num\rul
femelelor reformate.
~n fermele gospod\re[ti, `n care nu se reg\sesc eviden]ele zootehnice,
alegerea scrofi]elor se face `nc\ din perioada de purcei sugari, de la scroafele
care `n]arc\ cei mai mul]i [i uniformi purcei.
Pe parcursul cre[terii [i dezvolt\rii se elimin\ exemplarele cu ritmuri de
cre[tere reduse, cu dezvoltarea corporal\ necorespunz\toare, precum [i cele la
care se observ\ anomalii congenitale [i defecte de aplomb.
Cu privire la trierea perioadic\ a scroafelor, aceast\ ac]iune se face
dup\ 2 cicluri de produc]ie cu parametri necorespunz\tori, sau la `ncheierea
perioadei economice de exploatare. Durata folosirii la reproduc]ie este de cca.
2,5 ani `n unit\]ile industriale (`n medie 4-5 f\t\ri) [i de cca. 3,5 ani `n unit\]ile
gospod\re[ti (6-7 f\t\ri). Reforma anual\ este `ntre 30-35% `n unit\]ile
industriale [i de cca. 50% `n complexele de selec]ie.
10.2.1. Tehnologia instituit\ `n perioada de preg\tire pentru mont\

Perioada de preg\tire pentru mont\, atât la scrofi]e cât [i la scroafe, are
influen]\ hot\râtoare asupra activit\]ii de reproduc]ie, deoarece de felul cum
animalele sunt hr\nite [i `ntre]inute `n aceast\ perioad\ depinde produc]ia
viitoare de purcei.
Scopul diferen]ierii tehnologice a acestei perioade este realizarea la
scrofi]e [i revenirea la scroafe a condi]iei de reproduc\tor, `ntr-un timp cât mai
scurt, [tiindu-se c\ numai aceast\ stare determin\ intensivizarea reproduc]iei la
suine. Condi]ia de reproduc]ie este influen]at\ de foarte mul]i factori, `ns\
primeaz\ alimenta]ia instituit\ pe perioada de tineret [i de refacere pentru o nou\
mont\ la scroafe.
Alimenta]ia femelelor `n perioada de preg\tire pentru mont\
Alimenta]ia practicat\ `n perioada de preg\tire pentru mont\ trebuie s\
asigure desf\[urarea `n bune condi]iuni a func]iei de reproduc]ie. Asigurarea,
prin hran\, a cantit\]ilor [i a propor]iilor optime de substan]e nutritive, constituie
garan]ia unei func]ion\ri normale a aparatului genital, deci a unei produc]ii
superioare de purcei.
Pe scurt, prezent\m implica]iile acestora `n perioada de preg\tire la
scrofi]e sau de refacere pentru o nou\ mont\ la scroafe.
252
Toate substan]ele nutritive sunt importante, `ns\ se deta[eaz\ cele

proteice, care asigur\ cre[terea `n continuare a scrofi]elor, precum [i cele
energetice (glucide [i lipide) necesare mi[c\rii animalelor tinere etc.
Hrana deficitar\ `n protein\ duce la manifestarea atenuat\ sau la absen]a
c\ldurilor, datorit\ reducerii sintezei hormonilor FSH [i LH cu rol `n stimularea
dezvolt\rii foliculilor ovarieni [i apoi a ovula]iei.
Lipsa sau cantit\]ile insuficiente `n vitamina A, determin\ cornificarea
epiteliilor tractusului genital, cu implica]ii negative asupra fecundit\]ii [i a
vida]iei. Vitamina E are implica]ii `n buna dezvoltare a aparatului genital, `n
special a ovarelor.
Dintre microelemente, iodul are importan]\ major\, determinând prin
lips\ sau doze reduse, diminuarea sintezei hormonilor gonadotropi, `ntârziind
maturitatea sexual\, iar insuficien]a manganului provoac\ tulbur\ri ale ciclului
sexual.
Cantit\]ile crescute de micotoxine, deregleaz\ func]iile de reproduc]ie.
Alimenta]ia scrofi]elor `n perioada de preg\tire pentru mont\ are ca scop
principal dezvoltarea corporal\ normal\, a[a `ncât la vârsta de cca. 8 luni s\
poat\ fi introduse la reproduc]ie, scontându-se pe procente maxime de
fecunditate [i produc]ii mari de purcei.
~n acest scop, se va evita supraalimenta]ia, care se soldeaz\ cu `ngr\[area
scrofi]elor, reducându-se func]iile de reproduc]ie prin deregl\ri hormonale, cu
repercusiuni asupra ovula]iei [i, `n consecin]\, a fecunda]iei. Aceast\ ac]iune
este cu atât mai necesar\ cu cât se [tie c\ scrofi]ele provin din sta]iunile de
selec]ie [i testare unde, pân\ la vârsta de 182±2 zile, au fost hr\nite la discre]ie
[i `ntre]inute `n spa]ii limitate, ambele favorizându-le `ngr\[area.
Este necesar instituirea unei hr\niri restric]ionate, sau normate, de la
sosirea `n unitate (sau sector) pân\ la vârsta introducerii la reproduc]ie, deci o
perioad\ de cca. 2 luni, care se suprapune cu perioada de carantin\.
~n mod practic, aceste scrofi]e se hr\nesc cu amestecuri de furaje sau
nutre]uri combinate cu un nivel proteic de 14,5% P.B. (cu 0,65% lizin\), deci
re]eta 0-5, `n cantit\]i zilnice de 2,0-2,5 kg.
Cerin]ele energetice se apreciaz\ la cca. 2700 Kcal EM/kg nutre]
combinat.
~n general, indiferent de provenin]a scrofi]elor, este indicat a se aplica,
dup\ perioada de carantin\, o hr\nire stimulativ\ (cu cca. 2 s\pt\mâni `nainte
de mont\), constând din 3,0-3,5 kg nutre]uri combinate. Hr\nirea stimulativ\
favorizeaz\ dezvoltarea foliculilor ovarieni [i `n consecin]\ a fecund\rii unui
num\r cât mai mare de ovule. Este indicat ca `n re]eta 0-5 s\ se introduc\ [i
253
f\in\ de ov\z, `n propor]ie de 20%, mai ales la animalele vizate pentru a intra
imediat `n grupa de mont\. Pe timp de var\ se recomand\ suplimentarea ra]iei
cu 2-3 kg lucern\ verde u[or p\lit\, iar pe timp de iarn\ cu 2 kg morcov [i
sfecl\, sau cu 250 g f\in\ de lucern\, toate influen]ând pozitiv func]ia de
reproduc]ie.
Se apreciaz\ c\, propor]iile prea ridicate de [roturi [i de porumb din ra]ie,
influen]eaz\ nefavorabil prolificitatea [i mai ales viabilitatea purceilor.
De men]ionat c\, la scrofi]ele din rasele crescute `n ]ara noastr\, se
`nregistreaz\, la vârsta de cca. 8 luni, o mas\ corporal\ `ntre 105-110 kg. Se mai
specific\ faptul c\, scrofi]ele cu stare de `ntre]inere bun\ (calificate uneori ca
grase) nu trebuie hr\nite stimulativ `nainte cu 2 s\pt\mâni de mont\. ~n func]ie
de starea de `ntre]inere, hr\nirea stimulativ\ se poate aplica [i cca. 2 s\pt\mâni
dup\ mont\, variant\ care asigur\ o bun\ nida]ie, dar f\r\ f\ina de ov\z. ~n orice
caz, pe perioada c\ldurilor, nu se administreaz\ hran\ umed\ sau lichid\ `n
cantit\]i mari.
Alimenta]ia scroafelor `n perioada de preg\tire sau de refacere pentru o
nou\ mont\ difer\ `n func]ie de: vârsta de `n]\rcare a purceilor, de starea de
`ntre]inere dup\ perioada de al\ptare [i de intensitatea utiliz\rii la reproduc]ie.
Perioada necesar\ pentru revenirea la condi]ia de reproduc\tor (starea de
`ntre]inere bun\) este condi]ionat\ de starea de `ntre]inere avut\ dup\ perioada
de al\ptare.
Dac\ organismul scroafelor este `ntr-o stare de `ntre]inere bun\, preg\tirea
pentru mont\ necesit\ o perioad\ scurt\ de timp, animalele intrând `n c\lduri la
6-8 zile de la `n]\rcare (cca. 70% din efectivul `n]\rcat).
Scroafele `n stare de `ntre]inere slab\, urmare a unei perioade de al\pt\ri
prelungit\ (peste 35 de zile), a unui num\r sporit de purcei (peste 9 `n]\rca]i),
sau a unei alimenta]ii deficitare cantitativ [i calitativ etc, necesit\ o perioad\ mai
`ndelungat\ pentru revenirea la condi]ia de reproduc\tor. Sc\derea `n greutate la
aceste scroafe peste 15-20%, din cea avut\ la f\tare, determin\, de regul\,
neintrarea `n c\lduri, iar dac\ totu[i intr\, la acestea se `nregistreaz\ o ovula]ie
redus\, mortalitatea embrionar\ ridicat\ [i `n final, dac\ r\mân gestante, au
produc]ie mic\ de purcei. Pentru acestea, alimenta]ia `n perioada de preg\tire
trebuie s\ asigure un spor mediu zilnic de 800-1000 g, timp de cca. 21 de zile
(durata unui ciclu sexual).
~n unit\]ile de tip industrial scroafele sl\bite se hr\nesc cu nutre]
combinat din re]eta 0-5, cu 14,5% P.B., iar cele cu stare de `ntre]inere medie cu
re]eta 0-6, cu 13,5% P.B., ambele re]ete `mbun\t\]ite cu 20% f\in\ de ov\z.
254
~n unit\]ile gospod\re[ti, amestecul de concentrate trebuie s\ posed\ un

con]inut `n substan]e nutritive asem\n\tor cu nutre]ul combinat 0-6, inclusiv
propor]ia de 20% ov\z.
Cu privire la cantit\]ile de furaje concentrate se men]ioneaz\ c\, `n
preziua [i ziua `n]\rc\rii, scroafele nu primesc nici un fel de hran\ `n vederea
diminu\rii [i chiar `ntreruperea secre]iei glandei mamare, ci doar ap\. ~n
urm\toarele 2-3 zile se administreaz\ cantit\]i zilnice reduse de hran\, de 1,5-
2,0 kg, urmând ca `n ziua a 4-a de la `n]\rcare [i pân\ la mont\ s\ se practice
hr\nirea stimulativ\, constând `n 3,0-3,5 kg concentrate (`n fuc]ie de dezvoltarea
corporal\).
Hr\nirea stimulativ\, al\turi de propor]ia de 20% ov\z, a scroafelor `n
perioada de preg\tire pentru mont\ reduce din perioada `n]\rcare-mont\
fecund\, asigurând cre[terea ratei ovula]iei [i a fecundit\]ii.
La stabilirea cantit\]ilor zilnice de concentrate se va ]ine seama de faptul
c\ cele mai bune mame sunt [i cele cu stare de `ntre]inere mai salb\,
`mpunându-se o lotizare pe boxe, `n func]ie de vârst\, de starea de `ntre]inere [i
chiar de comportament, al\turi de asigurarea frontului de furajare.
Odat\ cu revenirea la starea de `ntre]inerea normal\ (de reproduc\tor)
cantit\]ile zilnice de furaje concentrate se vor reduce la 1,8-2,5 kg, cu un
con]inut proteic de cca. 14% P.B.
Hrana se va administra sub form\ uscat\ sau umectat\, `n dou\ tainuri pe
zi, suplimentându-se, unde sunt condi]ii, cu 4-5 kg lucern\ pe timp de var\ [i 3-
4 kg suculente (sfecl\, dovleci), sau 300-500 g f\in\ de lucern\, pe timp de
iarn\.
Num\rul de animale din box\ va fi corelat cu frontul de furajare
(40 cm/animal), a[a `ncât toate s\ consume concomitent hrana.
~ntre]inerea femelelor `n perioada de preg\tire pentru mont\
~n perioada de preg\tire pentru mont\, scrofi]ele [i scroafele sunt cazate `n
grup, `n boxe comune, situate `n acelea[i ad\posturi cu scroafele gestante `n
unit\]ile cu efective reduse, sau `n compartimente separate `n cele de tip
industrial.
Num\rul optim de animale dintr-o box\ variaz\ `ntre 12-14, atribuindu-se
câte 1,3-1,5 m2 de fiecare. Se recomand\ ca: scroafele s\ fie cazate `n boxe
separate fa]\ de scrofi]e, iar acestea s\ fie lotizate pe loturi de `n]\rcare, vârst\
[i stare de `ntre]inere, pentru a putea fi furajate diferen]iat [i urm\rite mai u[or `n
privin]a evolu]iei ciclului sexual.
255
Organizarea interioar\ a boxelor este apropiat\ de cea a boxelor pentru

vieri, cu deosebire ca interspa]iile dintre dulapii de beton (din componen]a
desp\r]iturilor laterale) s\ fie mai mari pentru o mai bun\ vential]ie.
Se recomand\ ca boxelor s\ fie prev\zute cu padocuri exterioare, unde
animalele se pot mi[ca `n voie, s\ poat\ avea acces la soare [i la aer curat,
elemente cu efecte favorabile asupra intr\rii `n c\lduri, a fecundit\]ii [i a
prolificit\]ii. Suprafa]a de padoc trebuie s\ asigure cca. 2-3 m2 pentru fiecare
animal.
~n vederea intensiviz\rii reproduc]iei, scroafele [i scrofi]ele care nu au
intrat `n c\lduri 2 cicluri sexuale consecutive se reformeaz\. ~nsemnarea
acestora se face prin aplicarea pe pavilionul urechii a unor inele din sârm\ de
aluminiu. Se mai indic\, dup\ 14 zile de la `nceperea depist\rii scroafelor [i
dup\ 24 de zile la scrofi]e, s\ se fac\ o comasare a animalelor, ]inându-se cont
de vârst\, dezvoltare corporal\ [i stare de `ntre]inere, pentru o mai bun\ utilizare
a boxelor, respectiv a spa]iului construit.
Fig. 58 Box\ pentru

`ntre]inerea scroafelor `n
perioada de peg\tire
1-hr\nitor;
2-pardoseal\ continu\;
3-gr\tar;
4-ad\p\tori
De men]ionat c\, pe timp de var\ ventila]ia va fi puternic activat\ prin

deschiderea u[ilor, ferestrelor, decopertarea par]ial\ a coamei acoperi[ului [i
chiar punerea `n func]iune a ventila]iei for]ate. Unde sunt amplasate instala]ii de
pulverizare a apei, acestea se vor pune `n func]iune pe timp de var\ (canicul\),
mai ales `n ad\posturi cu multe animale, având grij\ ca apa s\ fie preânc\lzit\,
iar duzele trebuie amplasate deasupra zonei gr\tarului, pentru evitarea umezirii
zonei compacte (unde pot r\mâne furaje neconsumate).
Pentru femelele `n preg\tire pentru mont\, zona gr\tarului din boxe poate
de]ine o propor]ie mai mare, fa]\ de celelalte categorii, pân\ la 60% din
suprafa]a total\ a pardoselei.
256
10.2.2. Organizarea reproduc]iei `n unit\]ile cu flux continuu

Exploatarea intensiv\ a femelelor de reproduc]ie presupune, `n primul
rând, o organizare perfect\ a reproduc]iei [i, `n al doilea rând, de un mod
exemplar de desf\[urare.
Organizarea reproduc]iei `n sectorul mont\-gesta]ie presupune, mai `ntâi,
luarea `n calcul a efectivului furajat mediu de femele (E.f.m.) [i apoi formarea
grupelor de mont\.
Perioadele de formare a grupelor (P.f.g.) de mont\ difer\ `n func]ie de
efectivul-matc\ din unitate; din zi `n zi, la cele cu peste 8000 de scroafe, din 2 `n
2 zile, la cele cu peste 4000 scroafe, din 3 `n 3 zile, la cele cu peste 1000 scroafe,
semidecadal, la cele cu 300-500 scroafe [i decadal la cele `ntre 50-100 scroafe.
Grupa de mont\ din sectorul mont\-gesta]ie devine grupa de f\tare `n
sectorul maternitate. Grupele de f\tare se succed la acela[i interval cu grupele de
mont\.
Elementul care trebuie s\ asigure constan]a este m\rimea grupei de
f\tare (M.g.f.), respectiv num\rul egal de femele care trebuie s\ fete periodic
pentru asigurarea ritmicit\]ii fluxului tehnologic.
Prin urmare, num\rul de femele din grupa de mont\ este variabil (mai
mare `n sezonul c\lduros [i mai redus `n cel r\coros), pe când cel din grupa de
f\tare este constant. Num\rul diferit de femele din grupa de mont\ este
determinat de procentul de fecunditate, care este mai mare `n sezonul r\coros
(`ntre 70-80% [i chiar mai mult) [i mai redus `n cel c\lduros (`ntre 60-70% [i
chiar mai redus).
Num\rul de femele din grupa de f\tare, sau m\rimea grupei de f\tare
(M.g.f.) element premerg\tor calcul\rii m\rimii grupei de mont\ (M.g.m.), este
determinat de valoarea indicelui de utilizare a scroafelor (I.u.s.), de efectivul
matc\ propus a fi exploatat [i de perioada de formare a grupelor de mont\,
respectiv, de f\tare (P.f.g.).
Indicele de utilizare a scroafelor este dat de formula:
365
I.u.s. = , `n care:
p. g .+ p. a .+ p. r.
p.g. - perioada de gesta]ie (zile);
p.a. - perioada de al\ptare (zile);
p.r. - perioada de refacere sau de preg\tire pentru mont\ (zile).
Dintre toate aceste perioade, numai perioadele de al\ptare [i de refacere se

pot reduce, pân\ la 21 de zile [i respectiv pân\ la 10 zile, caz `n care indicele de
utilizare a scroafelor este maxim de 2,5 f\t\ri/an. Aceasta datorit\ faptului c\
aparatul `n genital femel ì trebuiesc cel pu]in 21 de zile pentru involu]ia uterin\,
257
deci `n]\rcarea mai precoce ajut\ numai la refacerea femelei, nu [i la devansarea

c\ldurilor.
Efectivul matc\ (E.f.m.) dintr-o unitate este dictat mai mult de
considerente economice, iar perioadele de formare a grupelor de mont\ [i de
f\tare (p.f.g.) sunt `n direct\ leg\tur\ cu num\rul de scroafe propus a fi exploatat
intensiv.
~n cazul unei ferme cu E.f.m. de 300 scroafe de reproduc]ie, iar perioadele
de formare a grupelor se succed din 5 `n 5 zile (p.f.g. = 5), atunci:
365 365
I.u.s. = = = 2,2 f\t\ri/an/scroaf\
114 + 35 + 16 165
Un alt element care intereseaz\ este num\rul grupelor de f\tare (N.g.f),
care este egal cu cel al grupelor de mont\ (N.g.m.) [i care rezult\ din rela]ia:
365 365
N.g.m.= N.g.f. = = = 73 grupe.
p. f . g . 5
Având `n vedere efectivul matc\ (E.f.m.) propus a fi exploatat [i indicele
de utilizare a scroafelor (I.u.s.) se poate determina num\rul f\t\rilor anuale
(N.f.a.), care este dat de rela]ia:
N.f.a.= E.f.m. x I.u.s. sau 300 x 2,2 = 660 f\t\ri/an.
Cunoscându-se num\rul f\t\rilor anuale [i num\rul de grupe de f\tare se
poate calcula num\rul de scroafe care trebuie s\ fete `n fiecare grup\ sau
m\rimea grupei de f\tare (M.g.f.), dup\ rela]ia:
N . f .a.
M.g.f. = , `n care:
N . g. f .
N.f.a. - num\rul f\t\rilor anuale;
N.g.f. - num\rul de grupe de f\tare (sau mont\).
660
~n cazul prezentat: M.g.f. = = 9,03
73
Prin urmare, `n fiecare grup\ de f\tare trebuie s\ fie cca. 9 scroafe,
indiferent de sezon.
Având aceste elemente se poate calcula num\rul de scroafe [i scrofi]e care
trebuie s\ se monteze, sau m\rimea grupei de mont\, care este dat\ de rela]ia:
M . g. f .
M.g.m. = x100, `n care:
F%
F% - procentul de fecunditate (%).
Procentul de fecunditate, a[a cum s-a mai men]ionat, variaz\ `n func]ie de

sezon. Dac\ `n cazul nostru F% `n sezonul r\coros este de 75%, iar `n cel
c\lduros de 60%, atunci:
9
M.g.m. (r) = x 100 = 12 scroafe
75
258
9
M.g.m. (c) = x 100 = 15 scroafe
60
De men]ionat c\, cele 12 sau 15 scroafe [i scrofi]e vor fi `ns\mân]ate cât
mai grupat, `n 2-3 zile, pentru ca [i f\t\rile s\ aib\ loc tot grupat, dând
posibilitatea regrup\rii purceilor pe scroafe `n 1-2 zile de la f\tare.
~n unit\]ile de selec]ie acest\ regrupare sau uniformizare a num\rului de
purcei pe scroaf\, nu se face, deoarece femela se apreciaz\ dup\ performan]ele
sale.
~n boxele de preg\tire a femelelor pentru mont\, sau `n a[teptarea montei,
se va g\si `n permanen]\ un efectiv minim avându-se `n vedere c\, teoretic, din
100 de scroafe doar 4,7 animale intr\ zilnic `n c\lduri (100:21=4,7).
Efectivul optim din boxele de preg\tire sau refacere pentru mont\ (E.o.r.)
este dat de rela]ia:
Mgm
E.o.r. = 21 , `n care:
Pfg
21 - durata medie a ciclului sexual (zile);
M.g.m. - m\rimea grupei de mont\ ;
P.f.g. - perioada de formare a grupelor de mont\.
~n cazul prezentat, pentru a se putea `ns\mân]a 12 sau 15 scroafe, din 5 `n
5 zile, `n a[teptarea montei trebuie s\ fie:
12
E.o.r. (r) = 21 = 50 de scroafe,
5
15
E.o.r. (c) = 21 = 63 de scroafe
5
Se mai specific\ faptul c\, `n cadrul fiec\rei grupe de mont\ se vor g\si
atât scroafe cât [i scrofi]e, pentru ca produc]ia de purcei a grupei de f\tare s\ fie
aproximativ egal\.
~n cazul `n care indicele de utilizare este de 2 [i `nlocuirea scroafelor este
de 30%, atunci `n fiecare grup\ de mont\ se vor g\si aproximativ 85% scroafe [i
cca. 15% scrofi]e, iar când reforma scroafelor este de 50%, scrofi]ele vor
reprezenta cca. 25% din efectivul grupei de mont\.
Depistarea scroafelor `n c\lduri se face, a[a cum s-a mai men]ionat, de
2 ori pe zi, aten]ia cea mai mare acordându-se scroafelor `n]\rcate cu 4-5 zile
`nainte, care pot s\ intre `n c\lduri `n procent de 70-75% `ntr-o perioad\ de 7-8
zile, dac\ au o stare de `ntre]inere bun\.
Concomitent se vor controla [i scrofi]ele care au dep\[it greutatea
corporal\ de 105 kg, c\rora pe timp de var\, la nevoie, hrana ei se va suplimenta
cu ov\z.
259
10.2.3. Tehnologii `n exploatarea femelelor gestante

~n urma procesului de fecunda]ie la femele se instaleaz\ starea de gesta]ie
care dureaz\, `n medie 114 zile. Pentru parcurgerea `n bune condi]ii a acestei
st\ri fiziologice a femelelor, trebuie s\ li se asigure o alimenta]ie adecvat\ [i o
`ntre]inere corespunz\toare, a[a `ncât la f\tare s\ rezulte purcei normal
dezvolta]i, uniformi ca greutate [i s\n\to[i.
Se va ]ine seama de particularit\]ile rasei sau grupei de meti[i, de
specificul exploat\rii, de vârsta femelelor, mai ales la scrofi]e, care trebuie s\-[i
definitiveze procesul de cre[tere pe parcursul gesta]iei.
Alimenta]ia femelelor gestante
Unele particularit\]i ale gesta]iei
La toate femelele gestante trebuie s\ se instituie o hr\nire normat\ sau
restric]ionat\, `n func]ie de dezvoltarea corporal\, de vârst\ [i de faza st\rii de
gesta]ie, cu excep]ia primelor [i ultimelor 1-2 zile, când acestea consum\
cantit\]i reduse de furaje.
~n primul rând, se va urm\ri refacerea sau revenirea scroafelor dup\
lacta]ia anterioar\ la condi]ia de reproduc\tor, `n al doilea rând trebuie s\ se
asigure func]iile vitale [i dezvoltarea normal\ a produ[ilor de concep]ie, iar `n al
treilea rând se va urm\ri crearea unor rezerve pentru viitoarea perioad\ de
lacta]ie. ~n plus, la scrofi]e, o parte din substan]ele nutritive vor fi utilizate
pentru definitivarea procesului de cre[tere.
~n organismul animalului gestant se produc transform\ri profunde,
modificând metabolismul bazal, a[a `ncât acesta este mai mare la sfâr[itul
gesta]iei cu cca. 43%, fa]\ de starea de negesta]ie.
~n perioada de gesta]ie predomin\ procesele de asimila]ie, cumulându-se
substan]ele de rezerv\; scroafele valorificând mult mai bine substan]ele nutritive
din hran\, datorit\ efectului anabolic al st\rii de gesta]ie. Aceasta se datore[te
elabor\rii de c\tre placent\ a hormonilor gonadotropi estrogeni [i progesteron,
care pe lâng\ ac]iunea specific\ asupra gesta]iei, influen]eaz\ [i metabolismul
animalului.
Hormonii estrogeni, favorizeaz\ re]inerea apei [i a sodiului `n organismul
mamei, stimuleaz\ sinteza proteic\ [i fixarea calciului. Progesteronul
influen]eaz\ metabolismul, favorizând anabolismul proteic, cre[terea glicemiei
[i eliminarea potasiului.
~n perioada de gesta]ie scroafele `[i sporesc masa corporal\ cu 20-22 kg,
iar scrofi]ele cu 34-35 kg fa]\ de greutatea la mont\.
260
Dup\ datele prezentate de unii autori (KRINDER [i CAROLL, 1971)

sporul total al greut\]ii uterului [i a produ[ilor de concep]ie la o scroaf\ cu
8 purcei este de cca. 18,50 kg, cu o valoare caloric\ de 10736 Kcal.
~n primele 8 s\pt\mâni, valoarea caloric\ a depunerilor reprezint\ doar
14% din total, iar `n urm\toarele 4 s\pt\mâni de 30%, `nsumând `n 12
s\pt\mâni 44% din totalul depunerilor, `n timp ce `n ultimele 4 s\pt\mâni,
depunerile sunt de 56%; deci cerin]ele energetice sunt foarte mari `n ultima lun\
de gesta]ie.
Cantitatea de proteine acumulat\ este de 1483 g, substan]ele minerale
`nsumând 411 g, din care 101 g calciu, 60 g fosfor [i 581 mg fier.
Paralel cu depunerile de substan]e organice [i minerale, la nivelul uterului
se dezvolt\ [i fetu[ii, ace[tia având lungimea de cca. 130 mm la 2 luni, de cca.
220 mm la 3 luni, iar la na[tere de cca. 290 mm. Greutatea medie a unui produs
de concep]ie este de cca.1,5 g dup\ prima lun\ de gesta]ie, de 675 g la 3 luni [i
de 1327 g la na[tere, deci `n ultimile 24 de zile se depune un spor aproape egal
cu toat\ perioada de 90 zile de gesta]ie.
Din cele prezentate mai sus se constat\ c\ atât depunerile `n uter cât [i
dimensiunile de lungime [i greutate ale fetu[ilor sunt deosebit de mari `n ultima
lun\ de gesta]ie [i foarte mari `n ultimile s\pt\mâni.
Alimenta]ia ra]ional\ a scroafelor gestante influen]eaz\ pozitiv [i asupra
viitoarei produc]ii de lapte, condi]ia de baz\ pentru continuarea dezvolt\rii
normale a purceilor pe perioada de sugar.
Alimenta]ia abundent\ duce la `ngr\[area scroafelor, aceasta fiind de
asemenea d\un\toare, deoarece pe lâng\ onida]ie necorespunz\toare determin\
[i o prolificitate sc\zut\ [i chiar o produc]ie redus\ de lapte.
Subalimenta]ia este de asemenea foarte d\un\toare, care al\turi de
neasigurarea frontului de furajare, pot contribui la neuniformizarea dezvolt\rii
corporale a scroafelor [i `n final, la reducerea prolificit\]ii.
{trangul\rile `n aprovizionarea cu furaje a scroafelor gestante pot provoca
accidente grave, finalizate cu avorturi. Cele mai multe conflicte se ivesc `n
timpul [i cu ocazia furaj\rii animalelor, conflicte care sunt deosebit de
periculoase `n ultima parte a gesta]iei.
Cerin]ele de energie [i substan]e nutritive
Se impune deci, o alimenta]ie normat\, cu amestecuri furajere care s\
con]in\ toate substan]ele nutritive la nivelul cerin]elor [i o mai mare aten]ie `n
prepararea [i distribuirea acestora.
Necesarul de energie la scroafele gestante variaz\ `ntre 3100-3200 Kcal
EM/kg nutre] concentrat, revenind zilnic , `n medie pe animal, cca. 6600 Kcal
ED sau 6340 Kcal EM.
261
{ULMAN, I.M. (1980) recomand\ introducerea `n ra]iile scroafelor

gestante a gr\similor animale pân\ la 15%, continuându-se [i `n primele zile de
al\ptare, pentru cre[terea con]inutului laptelui `n gr\simi, care favorizeaz\
sporirea rezervei de glicogen `n ficatul nou-n\scu]ilor, ceea ce m\re[te [ansa de
supravie]uire cu cel pu]in 12 ore. De asemenea, autorul recomand\ introducerea
de colin\ `n re]etele de nutre]uri, pentru o mai bun\ mobilizare a lipidelor din
sângele mamei `n lapte.
Proteinele au importan]\ `n asigurarea dezvolt\rii produ[ilor de
concep]ie, `n refacerea ]esuturilor la scroafe [i `n definitivarea cre[terii la
scrofi]e.
Deficitul ra]iei `n proteine duce la ob]inerea de purcei insuficient
dezvolta]i corporal [i cu vitalitate sc\zut\, pe lâng\ scroafe slabe [i scrofi]e
nedezvoltate corporal.
Dup\ majoritatea autorilor, nivelul proteic de 13,5-14% `n amestecul de
concentrate, satisface cerin]ele de substan]e proteice, cu condi]ia ca valoarea lor
biologic\ s\ fie corespunz\toare. Cantit\]ile zilnice necesare de substan]e
proteice sunt, `n medie, de 280 g.
Deficitul de proteine, al\turi de valoarea biologic\ sc\zut\ a acestora,
afecteaz\ produc]ia de lapte din lacta]ia viitoare. Dup\ al]i autori este afectat\ [i
compozi]ia chimic\ a laptelui, `n special con]inutul `n proteine. Se consider\ c\
un con]inut de 0,55% lizin\, al\turi de propor]iile normale `n ceilal]i aminoacizi
esen]iali, sunt adecvate scroafelor gestante. ~n general, con]inutul `n protein\
brut\ [i chiar cel de aminoacizi esen]iali se realizeaz\ din amestecuri furajere
clasice [i numai `n ultima parte a gesta]iei se indic\ introducerea a 3-5% f\in\ de
pe[te sau drojdii furajere.
Substan]ele minerale au importan]\ `n formarea scheletului la produ[ii
de concep]ie, mai ales `n ultimele s\pt\mâni de gesta]ie. Cantit\]ile de fosfor
necesare sunt asigurate u[or prin concentratele clasice din amestecurile furajere,
`ns\ calciul trebuie suplimentat, prin carbonat de calciu sau fosfor dicalcic.
Deficitul hranei `n calciu duce la insuficien]a dezvolt\rii corporale, la
`nregistrarea de purcei mor]i la na[tere sau cu viabilitate redus\, pe lâng\ unele
accidente ale parturi]iei (atonii uterine [i reten]ii placentare). Cerin]ele de calciu
sunt de cca. 0,75%, cele de fosfor de 0,5%, iar de sare (NaCl) de 0,5% din
amestecurile de concentrate.
Dintre microelemente, fierul are importan]\, atât pentru formarea hemului
din hemoglobin\, cât [i pentru crearea rezervei de fier `n ficatul purcelului. ~n
general, lipsa fierului din hran\ determin\ mortalitatea embrionar\, sau
ob]inerea de purcei anemia]i; la acest aspect se asociaz\ [i caren]a `n mangan,
262
precum [i `n seleniu. Lipsa iodului din hran\ prelunge[te `n timp starea de

gesta]ie, [i spore[te mortalitatea purceilor dup\ na[tere.
Vitaminele din hran\ au importan]\ `n desf\[urarea normal\ a gesta]iei.
Vitamina A are importan]\ `n func]ionarea normal\ a epiteliilor, asigurând o
bun\ nida]ie [i o func]ionare corect\ a placentei. Caren]a hranei `n vitamina A
duce la resorb]ii ale zigo]ilor [i chiar ale embrionilor. Caren]a `n vitamina E
duce la apari]ia distrofiilor musculare la purceii nou-n\scu]i, observat\ prin
dificult\]i `n mers. Vitamina D este foarte important\, mai ales `n ultima parte a
gesta]iei, când prin lips\ deregleaz\ metabolismul calciului [i fosforului, cu
implica]ii `n formarea scheletului la fetu[i. Vitamina B12 este foarte important\
deoarece prin ea se asigur\ cobaltul necesar hemului din hemoglobin\ la
produ[ii de concep]ie. Vitamina B1 are influen]\ `n actul de parturi]ie
contribuind la cre[terea tonusului [i a contrac]iilor pentru expulzarea fetu[ilor,
precum [i `n involu]ia aparatului genital dup\ na[tere.
Nivelul de hr\nire este variabil deoarece animalul trece, `ntr-o perioad\
scurt\ de timp, prin anumite stadii ale metabolismului s\u, atr\gând dup\ sine
cerin]e diferite de substan]e nutritive.
Nivelul de hr\nire nu trebuie s\ fie prea ridicat, deoarece favorizeaz\
depunerea de rezerve prea mari, respectiv `ngr\[area [i nu influen]eaz\ pozitiv
num\rul [i greutatea purceilor la na[tere. Crearea de rezerve prea mari `n timpul
gesta]iei nu sunt indicate pentru viitoarea perioad\ de lacta]ie; `n timpul lacta]iei
scroafele transform\ mai eficient substan]ele nutritive din hran\ `n lapte, decât
apelând la rezerve.
Pentru refacerea organismului scroafei [i pentru rezervele viitoarei lacta]ii
se consider\ suficient\ recuperarea unui spor de 20-22 kg pe perioada de
gesta]ie, care este format din cca. 48% gr\sime, cca. 30% ]esut muscular [i cca.
22% m\rirea ]esuturilor mamare (dup\ HEAP [i LODGE).
Nici furajarea la un nivel prea sc\zut nu este indicat\ pentru c\ aceasta
influen]eaz\ negativ produc]ia de purcei; scopul final este starea de `ntre]inere
care s\ corespund\ condi]iei de reproduc\tor.
Cantitatea de nutre]uri concentrate recomandat\ a se administra scroafelor
gestante din unit\]ile de produc]ie este, `n medie de 2,5 kg pe zi. Acestea variaz\
`n func]ie de stadiul gesta]iei: `n primele 10 zile de la `ns\mân]are [i uneori `n
primele 21 de zile se administreaz\ `ntre 2,6-3,0 kg (`n func]ie de starea de
`ntre]inere [i vârsta scroafei); `n urm\toarea perioad\, pân\ la a 90-a zi de
gesta]ie, `ntre 2,0-2,2 kg; iar `n ultimele 25-30 zile cantitatea se ridic\ din nou la
2,6-3,0 kg.
263
Cerin]ele de energie [i substan]e nutritive pentru scroafele [i scrofi]ele

gestante, recomandate de N.R.C., sunt prezentate `n tabelul 46.
Tabelul 46
Necesarul de energie [i substan]e nutritive
pentru scroafe [i scrofi]e gestante (dup\ N.R.C. - 1973)
Necesar `n % sau cantit\]i per kg
Specificare Necesar zilnic
furaj
U/M scroafe [i scrofi]e gestante U/M scroafe [i scrofi]e gestante
Consum de furaje uscate - - g 2000
la aer
Energie [i protein\
Energie digestibil\ Kcal 3300 Kcal 6600
Energie metabolizabil\ Kcal 3170 Kcal 6340
Protein\ brut\ % 14 g 280
Aminoacizi indispensabili
Arginin\ % 0,20 g 4,0
Histidin\ % 0,37 g 7,2
Izoleucin\ % 0,66 g 13,2
Leucin\ % 0,42 g 8,4
Metionin\ + cistin\ % 0,28 g 5,6
Fenilalanin\ + tirozin\ % 0,52 g 10,4
Treonin\ % 0,34 g 6,8
Triptofan % 0,07 g 1,4
Valin\ % 0,46 g 9,2
Substan]e minrale
Calciu % 0,75 g 15,0
Fosfor % 0,50 g 10,0
NaCl (sare) % 0,50 g 10,0
Vitamine
Beta-caroten mg 8,2 mg 16,4
Vitamina A UI 4100 UI 8200
Vitamina D UI 275 UI 550
Vitamina E mg 11 mg 22
Tiamin\ mg 1,5 mg 3
Riboflavin\ mg 4 mg 8
Niacin\ mg 22 mg 44
Acid pantotenic mg 16,5 mg 33
Vitamina B12 µg 14 µg 28
~n complexele de tip industrial, scroafele gestante sunt hr\nite cu nutre]ul

combinat din re]eta 0-6, cu 13,5% P.B.. ~n tabelul 47, sunt prezentate structura [i
caracteristicile nutritive ale nutre]urilor combinate din re]eta 0-6, `n dou\
variante, dup\ posibilit\]ile reale din unitate, sau sursa de aprovizionare din
zon\, cu men]iunea c\ propor]iile de subsatn]e energizante pot dep\[i 2%.
264
Tabelul 47
Structura [i caracteristicile nutritive ale nutre]ului combinat 0-6
destinat scroafelor gestante
Variante (%)
Specificare a b
Structur\
Porumb 40,0 40,0
Orz 25,0 15,0
Grâu - 10,0
Ov\z - -
T\râ]e de grâu 10,0 10,0
{roturi de floarea soarelui 5,0 6,0
{roturi de soia 1,3 0,3
F\in\ de carne 1,0 1,0
Drojdie furajer\ 1,5 1,5
F\in\ de lucern\ 13,0 13,0
Carbonat de calciu 1,5 1,5
Sare (NaCl) 0,7 0,7
Zoofort P3 1,0 1,0
TOTAL 100,0 100,0
Caracteristici nutritive (%)
Umiditate 12-13 12-13
Protein\ brut\ 13,5 13,5
Celuloz\ brut\ 8,0 8,0
Sare maximum 1,2 1,2
Gr\sime brut\, maximum 2,0 2,0
A[a dup\ cum se poate constata, porumbul [i orzul de]in ponderea din
amestecurile furajere, `ntre 55-65%, (pân\ la 25% din aceste cereale se pot
`nlocui, `n prima parte a gesta]iei, cu f\ina de sorg), urmate de t\râ]a de grâu cu
10%, [roturile `ntre 5-6%, iar concentratele proteice de origine animal\ de 2,5%.
F\ina de fân de lucern\ poate participa `ntre 10-13% (dup\ posibilit\]i),
completând necesarul de vitamine [i substan]e minerale; con]inutul relativ
ridicat `n celuloz\ nu pune probleme digestiei la scroafele gestante. ~n unit\]ile
gospod\re[ti amestecurile de concentrate vor cuprinde acelea[i componente [i
nu vor dep\[i 14% P.B.
~n unit\]ile cu efective reduse, scroafele gestante se pot hr\ni [i cu nutre]uri
suculente (porumb past\, cartofi fier]i, sfecl\ tocat\ sau dovleci) `n prima parte a
gesta]iei (pân\ la a 90-a zi) cu condi]ia ca nutre]ul combinat de completare s\
con]in\ `ntre 16-20% P.B. pentru a suplini deficitul de protein\. Cantit\]ile pot fi
de 1,00 kg past\ de porumb [i 1,65 kg nutre] de completare cu 16% P.B., sau 4,13
kg cartofi [i 1,24 kg nutre] combinat de completare cu 20% P.B., iar pe timp de
var\ 3,3 kg mas\ verde [i 1,85 kg nutre] concentrat de completare cu 14% P.B. ~n
265
nutre]urile combinate de completare porumbul [i orzul particip\ `ntre 50-70% din

amestec, [roturile de soia `ntre 10-23%, [roturile de floarea soarelui `ntre 5-14%,
iar t\râ]ele de grâu `ntre 8-14%. ~n unit\]ile de tip industrial se pot administra 300-
500 g f\in\ de lucern\ deshidratat\.
~n unele situa]ii, o treime din cantitatea de nutre]uri concentrate se poate
substitui cu porumb siloz, furaj care nu afecteaz\ dezvoltarea corporal\ [i
rezultatele activit\]ii de reproduc]ie, cu condi]ia complet\rii hranei cu
suplimente proteice ([roturi de soia) [i minerale (fosfat dicalcic).
Nutre]urile concentrate se vor administra sub form\ uscat\ sau umectat\
(raport 1/1), `n dou\ tainuri pe zi, asigurându-se pentru fiecare animal 40-45 cm
front de furajare [i o hr\nire simultan\. ~n ultima parte a gesta]iei nu se
recomand\ folosirea suculentelor `n hran\, deoarece posed\ volum sporit [i au
un aport redus `n substan]e proteice.
Ad\parea se face la discre]ie, sau cel pu]in de 3 ori pe zi, calculându-se
7 l/100 Kcorp, iar dac\ se adaug\ [i consumul tehnologic se apreciaz\ la
40 l/zi/animal.
~ntre]inerea scroafelor gestante
~ntre]inerea scroafelor gestante se face `n grup, `n boxe comune, [i mai rar
individual, `n boxe cu limitare a mi[c\rilor.
Cu privire la `ntre]inerea `n grup, `n boxe comune, animalele trebuie s\
fie cât mai uniforme `n privin]a vârstei (scrofi]ele fiind separate de scroafe), a
st\rii de `ntre]inere [i a stadiului de gesta]ie. ~n unit\]ile de tip industrial, precum
[i `n fermele cu peste 300 de scroafe de reproduc]ie, femelele gestante se vor
lotiza pe grupe de mont\, `n func]ie de ziua `ns\mân]\rii etc. Datorit\ faptului c\
`n componen]a unei grupe de mont\ se afl\ atât scroafe cât [i scrofi]e,
`ntre]inerea se va face `n boxe separate.
Num\rul de animale dintr-o box\ va fi de maxim 20 exemplare. Rezultate
bune [i foarte bune ale activit\]ii de reproduc]ie se `nregistreaz\ la boxele cu
capacitatea de 16 scroafe sau 8 scrofi]e tinere, performan]ele fiind apropiate de
cele cu `ntre]inere individual\ [i cu mi[care liber\ a animalului.
Boxele se pot dispune pe unul sau dou\ rânduri `n interiorul ad\posturilor;
de preferat s\ comunice cu padocurile exterioare, calculându-se pentru fiecare
animal 4-5 m2 de padoc.
Num\rul de boxe, precum [i num\rul de animale dintr-o box\ sunt
corelate de capacitatea compartimentului de f\tare, respectiv de num\rul de
boxe din sectorul de maternitate, deci cu m\rimea grupei de mont\.
~n experien]ele efectuate de c\tre JEHSEN [i colab., 1970, pe scroafe
gestante [i `n sezon r\coros, s-a constat c\ accesul acestora din boxe `n
padocurile exterioare contribuie la ridicarea fecundit\]ii cu cca. 10%, fa]\ de
boxa f\r\ padoc, iar num\rul de embrioni vii pe scroaf\ este mai mare cu circa
266
13%, rezultate care justific\ investi]ia `n plus pentru amenajarea padocurilor. La

acestea se mai adaug\ [i constatarea c\, `ntre]inerea scroafelor gestante perioade
`ndelungate la soare, precum [i la lumin\ artificial\ intens\ (70 de luc[i iarna [i
110 luc[i vara), determin\ rezultate mai bune ale activit\]ii de reproduc]ie, decât
cele f\r\ acces la soare [i lumin\ redus\ (8 luc[i). Lotul de purcei ob]inu]i de la
scroafele expuse la soare, sau la lumin\ mult\, a fost mai greu la na[tere cu
16,7%, iar pân\ la vârsta de 4 luni au supravie]uit cu 17,8% mai mul]i purcei.
Prelungirea expunerii la soare a scrofi]elor gr\be[te sau devanseaz\ maturitatea
sexual\ cu circa 20 de zile (KOMAROV, N.M. [i colab. -1970; HTUNDE [i
colab.- 1978, ambii cita]i de DR|CHICI, C. 1982).
Suprafa]a de pardoseal\, pentru fiecare animal, este `ntre 1,3-1,5 m2, `n
func]ie de dezvoltarea corporal\ [i vârst\.
~n cazul boxelor cu 16 capete de scroafe, peretele desp\r]itor se poate
interpune la mijlocul boxei, rezultând `n felul acesta 2 boxe adecvate pentru
scrofi]e. ~n\l]imea pere]ilor desp\r]itori este de 1,10 m, confec]iona]i din dulapi
de beton cu interspa]ii mari.
Porti]a boxei are l\]imea de 80 cm, `nclina]ia pardoselei de 2-3%. Zona
compact\ a pardoselei se construie[te din c\r\mid\ dubl\ presat\ a[ezat\ pe cant
[i prins\ `n lapte de ciment, mai rar din beton, iar gr\tarele vor avea barele cu
l\]imea de 7,0 cm [i fantele de 2,5 cm. Zona compact\ trebuie s\ se afle spre
aleea de serviciu [i cu hr\nitorile `n locul sau la limita peretelui dinspre aceasta.
Gr\tarul se dispune `n partea opus\ hr\nitorilor, cu ad\p\torile (de regul\
tip pipet\), `n cele 2 col]uri. Zona gr\tarului corespunde cu canalul, sau fosa de
colectare a dejec]iilor, prev\zute cu pern\ de ap\. Bune rezultate se
`ntregistreaz\ `n ad\posturile cu l\]imea de 12 m, variant\ `n care se pot amenaja
padocurile exterioare pe p\r]ile laterale.
Fig. 59 Box\ pentru intre]inerea scroafelor gestante

1-jgheab, 2-tub din plastic cu dozator, 3-zon\ compact\,
4-zona de gr\tar, 5-ad\p\tori
267
Cu privire la `ntre]inerea scroafelor gestante `n boxe individuale, cu

limitare a mi[c\rilor, aceast\ variant\ permite o mai bun\ utilizare a spa]iului
construit, `ns\ afecteaz\ condi]ia de reproduc\tor, prin lipsa mi[c\rii animalului.
Boxele au l\]imea de 40 cm [i lungimea de 2,0 m, fiind situate deasupra
canalelor de colectare a dejec]iilor, mai pu]in zona de box\ care corespunde cu
partea anterioar\ a animalului, unde sunt amplasate jgheabul hr\nitorii [i
ad\p\toarea.
~n unele unit\]i intensiv-industriale, precum [i `n exploata]iile cu efective
relativ reduse se practic\ `ntre]inerea
scroafelor gestante legate (cu o
centur\ special\ aplicat\ `napoia
spetelor). Acest sistem reduce foarte
mult consumul de metal pentru boxe,
u[ureaz\ controlul individual al
animalului, asigur\ un confort sporit,
faciliteaz\ alimenta]ia normat\ [i
spore[te productivitatea muncii (la
Fig. 60 Boxe pentru scroafe gestante partea posterioar\ a corpului este
`n sistem legat prev\zut gr\tar peste un canal de de
colectat [i evacuat dejec]iile).
Printre dezavantaje, se deta[eaz\ imposibilitatea urm\ririi, la nivel de
individ, a unor aspecte sanitar-veterinare (scurgerile vaginale se pot atribui
animalului vecin) [i jenarea celorlalte scroafe de c\tre una care s-a dezlegat.
~ntre]inerea `n boxe individuale este indicat\ cca. 16 zile dup\
`ns\mân]are pentru a asigura o bun\ nida]ie [i posibilitatea unei furaj\ri
`ns\mân]are pentru a asigura o bun\ nida]ie [i posibilitatea unei furaj\ri
diferen]iate.
Dup\ cca. 16 zile animalele sunt dirijate `n boxe comune care dau
posibilitatea mi[c\rii animalelor, a manifest\rilor st\rii de c\lduri, deci se
u[ureaz\ depistarea scroafelor infecunde cu ajutorul vierului `ncerc\tor,
conflictele sc\zând mult din importan]\.
Pe aceast\ linie, HALE, O.M. [i colab. (1981) arat\ c\ mi[carea for]at\ a
scroafelor gestante, timp de 15 minute zilnic, ofer\ rezulta-te mai bune ale
activit\]ii de reproduc]ie, inclusiv reducerea timpului pentru parturi]ie cu 10-15
minute, fa]\ de cele care nu sunt obligate s\ se deplaseze.
~n unit\]ile gospod\re[ti cu efective reduse, scroafele se `mpart `n loturi,
`n func]ie de luna de gesta]ie, fiecare lot fiind cazat `n una sau mai multe boxe
(pe baza unei eviden]e la nivel de scroaf\).
268
Fig. 61 Boxe pentru `ntre]inerea individual\ a scroafelor gestante
~n aceste unit\]i se indic\ scoaterea scroafelor la p\[unat, metod\

avantajoas\ din punct de vedere fiziologic [i economic. Completarea hranei prin
p\[unat poate reduce cantit\]ile de concentrate administrate zilnic, cu cca. 1 kg.
~n aceast\ variant\ sunt necesare construirea de umbrare [i instala]ii mobile de
furajare [i de ad\pare.
Indiferent de sistemul de `ntre]inere, dup\ 16 zile de gesta]ie, se `ncepe
depistarea scroafelor infecunde de 2 ori pe zi, (deci a celor `n c\lduri la care nu
s-a instalat gesta]ia), continuându-se apoi, la 25-35 de zile, cu diagnosticarea
tipurie a st\rii de gesta]ie, cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete. Ac]iunea se
repet\ din nou, `ncepând din ziua a 38-a de la `ns\mân]are [i chiar a 60-a zi.
S\pt\mânal se extrag, din boxele comune, scroafele cu stare de `ntre]inere
slab\, precum [i cele `nl\turate sistematic de la hran\. Acestea se vor transfera `n
boxe speciale, pentru refacere sau tratamente.
~n general, scroafele care au r\mas gestante, sunt mai lini[tite [i depun
sporuri mari de cre[tere `n greutate, ca urmare a proceselor de anabolism. Cu
2-3 zile `nainte de f\tare, mamelele iau forma de cup\, sfârcurile devin
turgescente, iar `n ultima zi se elibereaz\ laptele prin comprimarea u[oar\
sfârcurilor.
Cu 7-10 zile `nainte de f\tare `n fermele de tip gospod\resc [i cu 2-4 zile
`n unit\]ile de tip industrial, scroafele gestante se dirijeaz\ la sectorul
maternitate, dup\ ce au fost sp\late [i dezinfectate `n camere cu instala]ii
adecvate.
Cur\]enia `n boxe se face zilnic `n fermele gospod\re[ti [i periodic `n cele
modernizate.
269
Temperatura optim\ din

ad\posturi variaz\ `ntre 15-18°C,
umiditatea relativ\ `ntre 70-75%,
concentra]ia maxim\ a aerului `n gaze
nocive este de 0,3% pentru CO2, de
0,03% la NH3 [i de 0,002‰ la SH2.
Viteza curen]ilor de aer va fi de
0,2-0,3 m/s pe timp de iarn\ [i de 1,0
m/s pe timp c\lduros, de var\.
Ventila]ia se asigur\ prin
mijloace pasive, `ns\ pe canicul\ se
intervine cu cea for]at\. Pe timp de
canicul\ se evit\ scoaterea femelelor
Fig. 62 Aparatul WALSMETA,
MK II pentru stabilirea momentului gestante la p\[une, sau chiar la
optim de `ns\mân]are plimbare.
Ac]iunile sanitar veterinare obligatorii `n sectorul de mont\-gesta]ie sunt

urm\toarele:
• vaccinarea `mpotriva pestei [i rujetului, toamna [i prim\vara;
• vaccinarea antileptospiric\ la 60 de zile dup\ `ns\mân]are;
• vaccinarea anticolibacilar\ la 90 de zile dup\ `ns\mân]are;
• controlul semestrial pentru leptospiroz\ [i trimestrial pentru bruceloz\;
• deparazitarea din dou\ `n dou\ luni, cu repetare dup\ fiecare 10 zile.
270
STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR
CAPITOLUL 11

DE MATERNITATE
~n sectorul maternitate convie]uiesc dou\ categorii de suine: scroafele

lactante [i purceii sugari, ambele solicitând cele mai exigente condi]ii de
`ntre]inere [i de alimenta]ie, al\turi de o aten]ie sporit\ din partea personalului de
`ngrijire sau a proprietarului.
~n unit\]ile de tip industrial, sectorul de maternitate constituie a doua verig\
a fluxului tehnologic de produc]ie [i are menirea asigur\rii unui num\r suficient [i
constant de purcei `n]\rca]i pentru veriga a treia, care este sectorul de cre[\.
Datorit\ activit\]ilor diversificate din acest sector, dotarea este foarte
complex\, r\spunzând preten]iilor categoriei celei mai sensibile de suine - purceii
sugari - precum [i diferitelor st\ri fiziologice prin care trece scroafa (animal
gestant `n ultima faz\, la f\tare [i `n lacta]ie).
Condi]iile de via]\ pentru purcei sugari trebuie s\ fie optime, uniforme [i
neinfluen]abile de factorii atmosferici; boxa [i compartimentul fiind elementele
care trebuie s\ asigure protec]ie, comoditate, microclimat necesar [i izolare fa]\ de
boli.
11.1. Sistemele de `ntre]inere din sectorul de maternitate

~n sectorul de maternitate scroafele se g\sesc `n urm\toarele st\ri
fiziologice:
• `n ultima parte a gesta]iei;
• `n timpul actului parturi]iei;
• `n perioada de lacta]ie.
~n acela[i sector se g\sesc [i purceii sugari, a c\ror cerin]e specifice sunt
diferite de la o vârst\ la alta, foarte sensibili `n primele ore de la f\tare fa]\ de
271
factorul temperatur\, dependen]i de mam\ prin colostrul ce trebuie s\-l ingere `n

primele 2-3 zile, nepreg\ti]i s\ consume alte furaje decât laptele matern `n primele
8-9 zile, pu[i `n situa]ia de a dep\[i insuficien]a laptelui la vârsta de 14-16 zile [i
mereu stresa]i cu ocazia unor opera]iuni zootehnice [i sanitar-veterinare
(tratamente, amput\ri de codi]e, retez\ri de col]i, castr\ri etc.).
Sistemele de `ntre]inere trebuie s\ asigure condi]iile optime cu privire la
comoditatea animalelor, la temperatur\ [i umiditate, la `nc\rc\tura cu noxe [i nu `n
ultimul rând, la efectuarea u[oar\ a multiplelor opera]iuni zootehnice [i sanitar-
veterinare.
Boxa [i compartimentul, prin dot\rile lor, trebuie s\ rezolve multiple
cerin]e pentru cele 2 categorii de suine [i cele 3 st\ri fiziologice, toate cu preten]ii
foarte diferite. A[a de exemplu, temperatura optim\ pentru purceii noi-n\scu]i se
`ncadreaz\ `ntre 30-32°C, iar pentru scroafe, (`nainte, `n timpul [i dup\ f\tare)
`ntre 16-19°C, toate acestea trebuind s\ fie rezolvate pe o suprafa]\ de numai 3,00
m2, neacceptându-se nici media [i nici transmiterea c\ldurii dintr-o zon\ `n alta.
~n prezent se practic\ dou\ sisteme de `ntre]inere `n sectorul de maternitate:
• `ntre]inerea scroafelor [i a purceilor, pe perioada lacta]iei, `n boxele de f\tare-
al\ptare;
• `ntre]inerea scroafelor [i a purceilor, pe perioada lacta]iei `n boxele de f\tare-
al\ptare [i apoi continuarea `ntre]inerii purceilor `n]\rca]i `n acelea[i boxe, pân\
la vârstele de 90 zile sau de 105 zile.
Atât `n primul, cât [i `n cel de-al doilea sistem de `ntre]inere, unitatea
func]ional\ este compartimentul, cu un num\r variabil de boxe de f\tare-al\ptare
[i cu solu]ii constructive din ce `n ce mai perfec]ionate.
Num\rul de boxe din compartimentul de maternitate este dependent de
m\rimea grupei de f\tare a scroafelor, de norma optim\ de `ngrijire [i de tipul
construc]iei (halei). ~n general, se urm\re[te ca scroafele dintr-o grup\ s\ fete `n
cel mult 2 zile, s\ fie deservite de acela[i `ngrijitor, iar diferitele opera]iuni s\ fie
f\cute `n aceea[i zi, cu minim de efort fizic [i f\r\ deplas\ri inutile.
Boxa de f\tare-al\ptare este spa]iul `n care se cazeaz\ scroafa cu 2-4 zile
`nainte de f\tare, unde are loc acomodarea, apoi f\tarea [i unde se `ntre]in atât
scroafa cât [i purceii pe timpul perioadei de al\ptare.
Solu]iile constructive ale boxelor de f\tare-al\ptare [i organizarea lor
interioar\ au suferit importante modific\ri, toate vizând asigurarea unui confort
sporit [i siguran]\ `n exploatare, atât pentru scroafe cât [i pentru purcei.
Prezentarea, `n continuare a diferitelor tipuri de boxe de f\tare-al\ptare are
ca scop scoaterea `n eviden]\ a avantajelor [i dezavantajelor solu]iilor
272
constructive, `n func]ie de tipul exploata]iei adoptat, de posibilit\]ile investi]ionale

[i de scopul cre[terii purceilor (pentru reproduc]ie sau pentru `ngr\[are).
Boxa de f\tare-al\ptare tip danez s-a construit [i s-a dat `n exploatare `n
complexele industriale, `n perioada 1964-1967. Suprafa]a boxei este de 7,8 m2,
`mp\r]it\ `n 2 zone (fig. 63) [i anume:
• o zon\ pentru furajarea [i mi[carea scroafei dispus\ spre aleea de serviciu cu
suprafa]a de 3,6 m2 (1,9/1,9 m), `n care sunt amplasate jgheabul pentru scroaf\,
ad\p\toarea cu nivelul constant pentru purcei [i o gur\ de canal (de 0,2/0,2 m)
acoperit\ cu un gr\tar din font\;
• o zon\ pentru scroafe [i purcei `n suprafa]\ de 4,2 m2 , `mp\r]it\ `n 3 subzone:
- dou\ subzone (stânga [i dreapta fa]\ de scroaf\) pentru odihn\ [i furajarea
purceilor sugari, cu lungimea de 2,2, m [i l\]imea de 0,65 m fiecare;
- o subzon\ central\ pentru scroaf\ cu acelea[i dimensiuni (de 2,2 m) [i
l\]imea de 0,6 m, destinat\ sta]ion\rii scroafei pe timpul f\t\rii [i al\pt\rii (cu
limitarea mi[c\rilor prin `mbinarea a 4 ]evi zincate).
Scroafa se scoate pentru furajare [i plimbare `n zona de furajare, de 3-4 ori
pe zi, ceea ce din punct de vedere fiziologic este foarte important, `ns\ din punct
de vedere al productivit\]ii muncii [i al investi]iilor specifice nu corespunde `n
totalitate. La aceasta mai contribuie [i opera]iunea greoaie de scoatere [i evacuare
manual\ a dejec]iilor.
Fig. 63 Boxa de f\tare-al\ptare tip danez
Boxa de f\tare-al\ptare `n “cruce” a fost introdus\ `n perioada 1968-

1970, având `n componen]a sa 4 boxe, cu zonele scroafelor dispuse `n diagonal\.
Elementul comun `l constituie hr\nitorul central `n care se administreaz\ furajele
273
pentru cele 4 scroafe. Solu]ia constructiv\ economise[te mult spa]iul construit,

dispunând de o lungime mai mare pentru scroafe [i zone adecvate pentru purcei
(fig. 64). Grupul de 4 boxe are o suprafa]\ de 16,0 m2, fiecare box\ având 4,0 m2.
Lâng\ hr\nitorul scroafelor, compartimentat `n 4, se afl\ 4 ad\p\tori cu
nivel constant, iar spre aleile de serviciu sunt grupate hr\nitorile pentru purcei
(fiecare cu câte 4 desp\r]ituri). Spre zona central\ sunt amplasate cele 4 zone
`nc\lzite cu becuri cu raze infraro[ii sau prev\zute cu microeleveuze.
Fig. 64 Boxa de f\tare-al\ptare `n “cruce”
Gr\tarele sunt confec]ionate din beton armat, cu barele de 7 cm [i fantele de

1cm, fiind plasate deasupra unor canale ce trec pe direc]ia trenurilor posterioare
ale scroafelor. Canalele comunic\ pe sub pardoseal\ cu microfose, prev\zute cu
gr\tare, amplasate sub ad\p\tori pentru recuperarea piederilor de ap\. ~n varianta
modernizat\, zonele de odihn\ pentru purcei, corespunz\toare becurilor infraro[ii,
au `nc\lzire electric\ `n pardoseal\, iar gr\tarele mai extinse, corespunz\toare
trenului posterior al scroafei.
Boxa de f\tare-al\ptare tip “baterie” utilizeaz\ mai ra]ional spa]iul
construit, ele având suprafa]a de doar 3,0 m2 . Lungimea acestora este de 2,0 m,
iar l\]imea este de 1,5 m, compartimentat\ `n 2 zone: o zon\ central\ pentru
scroaf\ cu l\]imea de 0,6 m [i 2 zone laterale pentru purcei, fiecare cu l\]imea de
0,45 cm. ~n fa]\ se afl\ hr\nitorul scroafei [i u[or deplasat lateral se afl\
ad\p\toarea cu nivel constant, iar pe aceea[i linie, dar `n zonele purceilor, este
plasat hr\nitorul cu 4 desp\r]ituri. Pe partea cealalt\ se afl\ spa]iul `nc\lzit cu bec
infraro[u (prevazut uneori cu covor peste gr\tar). ~n spatele scroafei se afl\ porti]a
boxei prevazut\ cu distan]iere `n form\ de “U”, din ]eav\, pentru `nlesnirea
expulz\rii purceilor la f\tare (fig. 65).
274
Toat\ boxa este confec]ionat\ din metal zincat. P\r]ile laterale, `nalte de
0,5 m, sunt confec]ionate din tabl\ zincat\ cu grosimea de 1,0 mm, fixat\ pe
cornier de 2,5x2,5 cm [i cu grosimea de 2,5 mm sau de 3,0x3,0 cm [i cu grosimea
de 3,0 mm.
Fig. 65 Boxa de f\tare-al\ptare tip baterie
Barele de ]eav\ zincat\, care `ncadreaz\ [tandul scroafei [i limiteaz\

mi[c\rile acesteia, sunt confec]ionate din ]eav\ zincat\ de 1,5 ]oli (cca. 4 cm).
Hr\nitorul scroafei este confec]ionat din tabl\ zincat\ cu grosimea de 3,0 mm sau
din beton armat, prev\zut, pe marginile jgheabului, cu bare pentru prevenirea
risipei hranei. Hr\nitoarele purceilor sunt confec]ionate din tabl\ zincat\ cu
grosimea de 1 mm, având jgheabul compartimentat `n 4 fronturi de furajare.
~n prima variant\, toat\ boxa a fost suspendat\ deasupra unui canal cu
pern\ de ap\ pentru colectarea dejec]iilor, fiind amplasat\ deasupra aleei de
serviciu cu 15 cm.
Gr\tarul de sub scroaf\ a fost confec]ionat din o]el rotund (ø = 14), cu fante
de 10 mm [i a fost sudat pe cadre de cornier. Gr\tarele din zonele purceilor au fost
confec]ionate din o]el rotund (ø = 8 m) cu fantele de 8 mm, prinse, de asemenea,
275
pe cadre de cornier. L\]imea canalelor a fost de 190 cm, adâncimea medie de

45 cm, iar zona “liber\ de ap\ “ de 25 cm. Nivelul apei este reglat cu ajutorul unor
[ib\re, instalate spre canalele colectoare.
Aceast\ variant\ sau solu]ie constructiv\, a asigurat un microclimat mai
bun fa]\ de boxele de tip danez, o igien\ mai corespunz\toare [i o productivitate a
muncii foarte bun\. Ca urmare, mortalitatea la purcei a sc\zut cu 10%, s-au redus
cazurile de diaree, facilitând cre[terea `n greutate a purceilor la `n]\rcare.
Cu toate acestea, scroafa sufer\ din cauza lipsei de mi[care, dar mai ales
datorit\ iradierii c\ldurii excesive din primele zile de la na[tere, iar la nivelul
purceilor sunt prezen]i curen]i de aer cu mult\ umiditate. Gr\tarele necesit\ mult
metal [i repara]ii repetate, care sporesc considerabil cheltuielile de `ntre]inere.
Fig. 66 Boxa de f\tare-al\ptare cu `ntre]inere liber\ a scroafei
Alt\ variant\ constructiv\, presupune confec]ionarea pardoselilor din

zonele gr\tarelor, atât la scroaf\ cât [i la purcei, din plas\ de sârm\ cu grosimea de
1 mm [i ochiurile de 10x10 mm, montat\ pe un grilaj de rezisten]\ din profil “T”
de 15/15/30 mm. Toat\ manopera de zincare se face la cald. Zona scroafei se afl\
`n diagonal\, iar zonele purceilor `n cele 2 triunghiuri laterale ale acesteia
(fig. 66).
276
Avantajul principal al acestui tip de box\, `l constituie posibilitatea de

mi[care a scroafei, dup\ prima s\pt\mân\ de via]\ a purceilor, prin rabatarea [i
culisarea barelor (care limiteaz\ mi[c\rile) la pere]ii laterali. R\mâne protejat\ o
mic\ zon\, unde se pot refugia purceii pentru hr\nire [i `nc\lzire sub sursa
electric\.
~n aceste condi]ii scroafa, dup\ 5-6 zile de la f\tare, se mi[c\ `n voie, ceea
ce, din punct de vedere fiziologic, este foarte important, f\r\ s\ afecteze
igienizarea boxei [i integritatea corporal\ a purceilor.
~ntr-o alt\ variant\ constructiv\, dar pe aceea[i organizare interioar\ a
boxelor de tip baterie, s-au `nlocuit pere]ii laterali din tabl\ zincat\ cu pl\ci
sub]iri din beton armat (B.A.) [i
chiar hr\nitorul scroafei cu un
troc tot din beton armat. Zona
`nc\lzit\ pentru purcei este
compact\, având `nglobat\ o
rezisten]\ electric\, iar zona
scroafei a fost compactizat\,
r\mânând gr\tar din beton
armat sau o]el rotund numai la
nivelul p\r]ii posterioare a
corpului acesteia (cu l\]ime de
0,8 m). Sub ad\p\toarea
scroafei s-a escavat o microfos\,
acoperit\ cu gr\tar, pentru
prelevarea pierderilor de ap\
(fig. 67). Aceasta este racordat\
Fig. 67 Boxa de f\tare-al\ptare cu `nc\lzire
electric\ `n pardoseal\ la canalul care realizeaz\
pelicula cu ap\.
Compactizarea zonei scroafei pe direc]ia trenului anterior [i mijlociu s-a
f\cut din mai multe considerente. ~n primul rând pardoseala de beton este relativ
rece, atenuând c\ldura excesiv\ care afecteaz\ produc]ia de lapte la scroaf\, `n al
doilea rând se elimin\ curen]ii de aer umezi d\un\tori purceilor sugari ([i uneori
noxe), iar `n al treilea rând se reduce consumul de metal, prelungindu-se perioada
de exploatare a boxei.
Introducerea rezisten]elor electrice `n pardoseal\, pentru `nc\lzirea
purceilor, s-a dovedit a fi mai ieftin\ [i mai bun\ decât cea cu becuri cu raze
infraro[ii (se ard foarte repede), precum [i fa]\ de cea cu ap\ cald\ (când ]evile se
oxideaz\ repede [i se `nlocuiesc greu).
277
Cercet\rile efectuate au demonstrat c\, realizarea boxelor cu rezisten]\

electric\ `n pardoseal\ este mult mai sigur\ `n func]ionare, putându-se debran[a la
nevoie, pe grupe de boxe sau compartimente [i chiar regla (pe 3 trepte). Pentru
aceasta este nevoie de o re]ea de 380 V, un transformator de 10 KVA (care aduce
curentul la 24 vol]i) [i un sistem de conectare prin bare compacte de o]el rotund cu
diametrul de 30 mm. Rezisten]a electric\ a patului cald este confec]ionat\ din
6,0 m de o]el rotund, cu diametrul de 6 mm sau 8 mm. Patul cald se amplaseaz\
`ntr-o escava]ie, de regul\ de 1/1 m, pentru dou\ boxe al\turate, cu radierul din
beton, peste care se desf\[oar\ 2 rânduri de vat\ mineral\ [i carton.
Se toarn\ beton de rezisten]\ mare `n care se `ncastreaz\ 2 [ipci din lemn.
Serpentinele de o]el beton, se prind cu scoabe de sipci (dup\ `nt\rirea betonului),
careapoi se sudeaz\ dublu, la bare pe o distan]\ de cel pu]in 6 cm (la cele 2 bare
de o]el compacte [i cu grosimea de 12-30 mm fig. 68).
Fig.68 Schema `nc\lzirii electrice a pardoselei

pentru un compartiment cu 33 boxe
Peste spirele de o]el rotund se toarn\ o alt\ plac\ din beton cu grosimea de
2,2-2,5 cm, bine compactat\ [i sclivisit\. Toate barele de o]el care alimenteaz\
paturile se `ngroap\ distan]at `n beton pe direc]ia aleelor, iar capetele se ridic\
doar la cap\tul aleelor pentru racorduri la cel pu]in 0,5 m `n\l]ime fa]\ de
pardoseal\ (`n zonele unde personalul de `ngrijire nu are acces zilnic).
De remarcat c\, pe lâng\ o siguran]\ mare `n exploatare, la `nc\lzirea
patului cu rezisten]\ electric\, se `nregistreaz\ un consum mai redus\ cu 40% fa]\
278
de cea cu eleveuz\ sau cu becuri cu raze infraro[ii. Se consum\ pe toat\ durata

al\pt\rii, cca. 8 Kwh pe purcel `n]\rcat, sau 0,22 Kwh/zi/purcel. Pe de alt\ parte,
nu mai este necesar\ o centrl\ termic\ pentru `nc\lzirea apei din re]aua de
termoficare se realizeaz\ o c\ldur\ local\, iar sectorizarea re]elei `nlesne[te
debran[area la nevoie.
Boxa de f\tare-al\ptare-cre[tere, tip COMTIM - boxa este destinat\
cre[terii purceilor sugari de la na[tere [i pân\ la vârsta de 90 de zile (pentru
testare) sau la 105 zile (pentru `ngr\[are). Boxele sunt amplasate `n cuplu, dou\
câte dou\, scroafele fiind sta]ionate cap la cap, eliminându-se aleea de furajare
`ntre ele.
Boxa are lungimea de 2,0 m [i l\]imea de 1,5 m, cu gr\tare din beton sau
din font\ pe cele 2 zone ale purceilor [i cu gr\tar din beton armat pentru zona
scroafei. Pe direc]ia zonei de odihn\ a purceilor, la capul boxei, se afl\ o plac\ din
beton armat `nc\lzit\ cu rezisten]\ electric\ (fig. 69).
Pere]ii desp\r]itori
dintre boxe sunt confec]iona]i
din pl\ci prefabricate de beton
armat, iar standul pentru
limitarea zonei scroafei se face
cu ]eav\ zincat\. ~ntre cele 2
boxe, sau scroafe, se afl\
jgheabul din beton
compartimentat `n 2 zone [i
alimentat de un transportor
T.N.-60. Ad\p\torile sunt de
tip pip\.
La vârstele de 35 sau 42
de zile animalele se `n]arc\,
prin scoaterea scroafelor [i
re]inerea `n continuare a
Fig.69 Box\ de f\tare-al\ptare-cre[tere, tip purceilor pân\ la faza de
COMTIM gr\suni.
Sistemul de `ntre]inere a purceilor `n]\rca]i `n boxele de f\tare-al\ptare se
poate face [i `n celelalte tipuri de boxe, dar necesit\ un num\r de cca. 3 ori mai
mare de asemenea boxe, deci investi]ii mari, `ns\ spore[te productivitatea muncii
[i diminueaz\ din efectele stresului de `n]\rcare [i lotizare.
~n vederea asigur\rii unei comodit\]i sporite pentru scroafe, a prelungirii
perioadei de exploatare a boxei [i cre[terea pretabilit\]ii `n exploata]iile cu num\r
redus de animale, s-au introdus `n maternit\]i boxe de f\tare-al\ptare
279
confec]ionate, `n principal, din materiale plastice foarte dure, atât pentru pere]ii
desp\r]itori cât [i pentru gr\tare (tip BIG DUTCHMAN, HUWECA, Fig. 70).
Barele gr\tarelor sunt armate cu fibre de o]el pentru a le spori rezisten]a [i
durabilitatea. De men]ionat c\, standul scroafei este confec]ionat din ]eav\ zincat\
[i se poate rabata lateral sau ridica vertical, dup\ vârsta purceilor de 7-9 zile, dând
posibilitatea mi[c\rii `n voie a mamei, ceea ce este foarte important `n men]inerea
st\rii bune de reproduc\tor. Prin culisarea ]evilor standului se poate regla
lungimea acestuia, iar prin rabatarea lateral\ se protejeaz\ zona `nc\lzit\ [i
hr\nitorul purceilor.
Fig. 70 Box\ tip BIG DUTCHMAN, HUWECA pentru maternit\]i
Boxa de f\tare-al\ptare pentru exploata]iile gospod\re[ti

Boxele de f\tare-al\ptare, confec]ionate `n unit\]ile gospod\re[ti (cu
efective reduse de scroafe) au acelea[i scopuri: s\ asigure condi]ii optime de
`ntre]inere [i de hr\nire pentru scroaf\ [i purcei. Suprafa]a acestora este mai mare,
`ntre 6-8 m2, cu pardoseala din scândur\ sau c\r\mid\ dublu presat\, a[ezat\ pe
cant, prins\ `n lapte de ciment. Pere]ii desp\r]itori sunt confec]iona]i din dulapi de
scândur\ de esen]\ tare sau chiar din prefabricate de beton, cu `n\l]imea de
1,10 m. Pardoseala poate fi confec]ionat\ din beton, `ns\ cu 2/3 din suprafa]\,
trebuie s\ fie acoperit\ cu o platform\ de dulapi din lemn de esen]\ tare.
Spre aleea de serviciu se amplaseaz\ porti]a boxei, (cu l\]imea de 80 cm) [i
hr\nitorul. ~n interiorul boxei, pe pere]ii laterali [i frontali se fixeaz\ bare de fier
sau din lemn de esen]\ tare, la distan]\ egal\ fa]\ de perete [i pardoseal\ (la cca.
25 cm) pentru evitarea strivirii purceilor (prinderea f\cându-se cu console
metalice)
280
~n ad\posturile, cu l\]imea `ntre 8-12 m, se pot organiza elemente cu câte 4

boxe de f\tare-al\ptare, prevazute cu balcona[e, care asigur\ desf\[urarea
f\t\rilor la cca 20 de scroafe de reproduc]ie. Boxele au dimensiunile de 2/3 m, cu
balcona[ele suspendate deasupra pere]ilor desp\r]itori, la `mbinarea central\ a
acestora. Pentru aceasta, se confec]ioneaz\ o platform\ din scândur\ pe care se
a[eaz\ 4 l\zi izoterme (de 0,5/1,0 m) r\sturnate [i prev\zute cu o ni[\ pentru
circula]ia purceilor [i care se continu\, pentru fiecare box\, cu un plan `nclinat (un
dulap de scândur\ lung de 1,5 m [i lat de 0,25 m) pe care coboar\ sau urc\ purceii
(fig. 71).
3000
1000 2000
1%
800
1%
A S1 S3
2000
2%
H 2%
ALEE DE SEVICIU
P1 P3 P.f.
500
ALEE DE SEVICIU
250
P2 P4
1000
P.b.
200
1500
Z.b.
P.I. S2 P.c. S4
1000 B.p.
P.d.
Fig.71 Element din 4 Boxe cu balcona[e

(S1-S4 = Boxe scroafe; P.d. = zon\ podit\; Z.b. = zon\ betonat\;
P1-P4 = Lad\ r\sturnat\ pentru purcei; P.c. = platferm\ pentru cu[ti;
P.l. = plan `nclinat; P.f. = platform\ furajare; B.p. = bar\ de protec]ie)
~n primele zile, l\zile sunt a[ezate normal, pline cu a[ternut curat [i `nc\lzite
cu o microeleveuz\, iar `n rest sunt r\sturnate pentru a asigura un microclimat
corespunz\tor cuibului de purcei. Planul `nclinat este prev\zut la partea superioar\
cu 2 balamale, iar pe traseu cu [ipci pentru a evita alunecarea purceilor.
~ntre]inerea purceilor `n aceste cu[ti (l\zi) situate la `n\l]imea de 1,0-1,10 m,
beneficiaz\ de un plus de 5-8°C, fa]\ de aceea[i organizare la sol.
Evacuarea dejec]iilor se face zilnic prin dirijarea la rigole de scurgere [i
absorb]ia de c\tre a[ternut. A[ternutul const\ din paie de grâu sau de orz, uscate [i
nemuceg\ite.
281
~nc\lzirea purceilor la na[tere la celelate tipuri de boxe se face `n l\di]e

speciale, iar unde sunt posibilit\]i se pot introduce rezisten]e electrice `n
pardoseal\, `ntr-un col] al boxei, zona fiind protejat\ cu pere]i desp\r]itori.
Jgheabul scroafei are 2 compartimente: unul pentru hran\ umectat\ sau umed\ [i
altul pentru ap\ (1/3 din lungime).
~n unit\]ile cu efective reduse, precum [i `n exploatat\]iile gospod\re[ti, `n
sectorul de maternitate se pot amplasa boxe de f\tare-al\ptare, cu limitarea
deplas\rii scroafei prin legare [i a[ejate `n diagonal\. Boxa are dimensiunile de
2 m lungime [i 1,5 m l\]ime, fiind prev\zut\ cu gr\tar din aluminiu, sau material
plastic dur armat (cu fibre de o]el), `ns\ numai pe direc]ia trenurilor mijlociu [i
posterior ale scroafei. Pe direc]ia gr\tarului, pardoseala este denivelat\ cu 1,5-
2,0 cm [i prezint\ o pant\ spre rigol\ de 2-3%. Dejec]iile cad printre fantele (sau
ochiurile) gr\tarului, iar de aici sunt sp\late ( la depopulare) cu jetul de ap\.
Fig. 72 Box\ de f\tare-al\ptare cu `ntre]inerea legat\ a scroafei
Standul scroafei este confec]ionat din ]eav\ zincat\ [i se poate ridica

vertical dup\ 9-10 zile de la f\tare. Gr\tarul se poate ridica la depopulare, când se
definitiveaz\ igenizarea [i dezinfec]ia.
11.2. Preg\tirea [i desf\[urarea activit\]ilor `n maternitate

Activit\]ile `n sectorul de maternitate sunt multiple [i foarte importante,
deoarece `n acela[i spa]iu trebuiesc asigurate condi]ii optime pentru cele 2
categorii de suine, ce trec prin diverse st\ri fiziologice; ne`mplinirea lor `n timp
util, soldându-se cu pierderi `nsemnate.
282
Pentru unele situa]ii se cere o preg\tire exemplar\, pentru altele se impune

o desf\[urare `n timp util - toate fiind prev\zute `n tehnologia de produc]ie [i
având drept scop exploatarea intensiv\ a scroafelor.
Procesul de produc]ie din maternitate `ncepe odat\ cu preluarea
compartimentului eliberat de seria de purcei care a fost `n]\rcat\.
Preg\tirea f\t\rii scroafelor se desf\[oar\ concomitent pe dou\ direc]ii [i
anume:
• preg\tirea compartimentului pentru introducerea scroafelor (asigurarea
condi]iilor optime pentru actul f\t\rii [i parcurgerii lacta]iei, precum [i pentru
cre[terea purceilor pân\ la `n]\rcare);
• preg\tirea scroafelor gestante (`n hala de gesta]ie [i transferul lor `n bune
condi]iuni `n maternitate).
11.2.1. Preg\tirea compartimentului (sau a boxelor de f\tare)

~nainte de introducerea scroafelor `n maternitate, compartimentul din
aceast\ hal\ sau `ntregul ad\post (`n cazul sistemului gospod\resc), este supus
unei igieniz\ri riguroase. A[a cum se [tie, scroafele din seria anterioar\, se scot
din compartiment (sau din boxe) cu 2-3 zile `nainte fa]\ de purcei, ocazie cu care
furajele se adun\ din hr\nitoarele acestora [i se dirijeaz\ la porcii gra[i. ~n mod
identic se procedeaz\ [i la scoaterea seriei de purcei `n]\rca]i. Instala]ia electric\
se deconecteaz\ de la re]ea, dup\ depopularea purceilor.
Dup\ depopularea seriei de purcei, se procedeaz\ mai `ntâi la dezinfec]ia
de fixare, care const\ `n stropirea tuturor suprafe]elor (inclusiv a inventarului) cu
o solu]ie de ap\ [i sod\ caustic\ `n concentra]ie de 1%. Interiorul “`nmuiat” se las\
timp de 12 ore, dup\ care se trece la `ndep\rtarea p\r]ilor aderente prin r\zuire. ~n
rpimul rând pere]ii se cur\]\ de p\ianjeni, de praf [i de alte resturi organice sau
anorganice aderente.
Concomitent se `ndep\rteaz\ [i p\r]ile de tencuial\ care se deta[eaz\.
Se trece apoi la sp\larea interiorului cu un jet de ap\ la presiune mare (10
atmosfere). Gr\tarele se scot [i se spal\ pe ambele fe]e, hr\nitoarele se spal\
separat cu peria etc.
Se trece apoi la dezinfec]ia propriu-zis\, ce const\ `n pulverizarea tuturor
suprafe]elor cu o solu]ie de ap\ [i sod\ caustic\, `n concentra]ie de 2-3%,
calculându-se cca. 1 l/m2.
Dup\ o u[oar\ uscare se trece la repararea pere]ilor, a u[ilor [i ferestrelor,
precum [i a desp\r]iturilor boxelor, la vopsirea p\r]ilor metalice, apoi la aplicarea
varului prin pulverizare, sau cu bidineaua. De men]ionat c\, acela[i regim se
aplic\ [i la canalele sau fosele pentru colectarea dejec]iilor.
283
~n continuarea acestei ac]iuni, din loc `n loc, se repartizeaz\, din loc `n loc,
t\vi metalice cu sod\ caustic\ [i formol, `n p\r]i egale, dup\ care ad\postul sau
compartimentul se `nchide [i se las\ pentru maturarea dezinfec]iei timp de 24-48
de ore.
Dup\ dezinfec]ia ad\postului se va limita pe cât posibil accesul persoanelor
str\ine, sau a altor categorii de animale de ferm\; acestea sigilându-se pân\ la
popularea cu scroafe.
De men]ionat c\, toate aceste opera]iuni trebuie s\ se execute `n cel mult 5
zile.
Dup\ parcurgerea acestor ac]iuni se vor repune `n func]ie instala]iile de
`nc\lzire [i se bran[eaz\ instala]iile de iluminare [i ventilare for]at\.
~n maternit\]ile de tip gospod\resc, identic dezinfectate, se introduce
a[ternutul din paie, pe toat\ suprafa]a boxei, iar `n cele de tip industrial doar un
strat sub]ire (2 cm) de rumegu[, pe zona patului cald, deci pe placa de beton sau
covorul de cauciuc (când este gr\tar).
La popularea cu scroafe, `n compartiment trebuie s\ se asigure o
temperatur\ a mediului ambiant `ntre 18-20°C (`n ziua f\t\rii `ntre 24-25°C), iar
zona de odihn\ a purceilor s\ fie de asemenea `nc\lzit\ la nivelul patului cald,
`ntre 30-32°C. Pentru aceasta, sistemul de `nc\lzire electric\ `n pardoseal\ trebuie
s\ func]ioneze cu cel pu]in o zi `nainte, a[a `ncât `n momentul f\t\rii pardoseala s\
fie cald\ (s\ se simt\ cald\ la contactul cu dosul palmei).
~n boxele gospod\re[ti se vor pune `n func]iune microeleveuzele sau
becurile infraro[ii, `ns\ sub stricta supraveghere a personalului de `ngrijire, pentru
a nu provoca incendierea a[ternutului.
Pentru `nt\rirea r\spunderii, `nainte de efectuarea acestor opera]iuni se
`ncheie un protocol de ac]iuni, cu termene, materiale, oamenii necesari [i aparatura
de interven]ie.
11.2.2. Preg\tirea scroafelor

Scroafele gestante se preg\tesc special pentru a fi transferate `n maternitate,
rolul acestor opera]iuni fiind evitarea unor accidente [i eliminarea transmiterii
unor agen]i patogeni. Perioada de gesta]ie la scroafe este `n medie de 114 zile,
`ns\ f\tarea poate avea loc cu 1-2 zile `nainte, la care se mai adaug\ 1-2 zile
pentru acomodare, fapt pentru care animalele se transfer\ la maternitate cel târziu
`n a 111-a zi de gesta]ie.
Animalele sunt dirijate (mânate) cu foarte mare grij\, dup\ furajarea [i
ad\parea acestora, pe alei nealunecoase, uscate [i f\r\ denivel\ri.
Mai `ntâi sunt conduse la camera de sp\lare, unde se efectueaz\ dezinfec]ia
[i deparazitarea, de unde, dup\ uscarea complet\, mai ales pe timp de iarn\, se vor
284
dirija la maternitate. Sp\larea se face, indiferent de sezon, cu ap\ c\ldu]\ `n care

s-au introdus doze reduse de detergen]i [i de insecticide specifice.
Lotul de animale este introdus `n maternitate, `n compartimentul preg\tit
pentru f\tare, având grij\ ca scroafele adulte s\ fie cazate pe un rând de boxe, iar
scrofi]ele pe altul, pentru favorizarea furaj\rii diferen]iate, `n func]ie de vârst\.
Manevrarea femelelor `n boxe se face cu mult\ calmitate [i numai de c\tre
`ngrijitorul permanent, care preia lotul. Dup\ odihna animalelor (cca. 30 de
minute) se face ad\parea lor, dup\ care `ngrijitorul execut\ toaleta trenului
posterior [i separat a ugerului, cu cârpe foarte curate [i uscate. ~n multe situa]ii, se
face examinarea scroafelor suspecte de f\tare, marcându-se boxa `n cauz\, iar
uneori se completeaz\ cu proba mulsului.
La plecare se inspecteaz\ starea de s\n\tate a animalelor, buna func]ionare
a ad\p\torilor [i a instala]iei de `nc\lzire a zonei purceilor.
~n aceast\ perioad\, `ngrijitorul permenent nu se schimb\, iar `n sistem
gospod\resc proprietarul nu p\r\se[te locul de munc\. Se elimin\ toate sursele de
ap\ care ar putea duce la cre[terea umidit\]ii `n ad\post [i chiar a inunda]iilor `n
box\. Se p\streaz\ lini[tea [i nu se permite accesul `n ad\post a altor animale (`n
special a câinilor [i pisicilor etc.).
11.2.3. Microclimatul din maternitate

Microclimatul din maternitate este optimizat, atât prin `nc\lzirea
interiorului ad\postului [i a patului purceilor, cât [i prin ventilarea acestuia (pasiv\
sau for]at\), asigurându-se parametrii prev\zu]i `n tehnologie a temperaturii,
umidit\]ii [i primenirii aerului.
Scopul func]ion\rii instala]iilor din maternitate este asigurarea unor
parametri cât mai constan]i, indiferent de sezon, [i `ncadrarea `ntre valorile
optime.pentru fiecare categorie de suine
Principalul factor de microclimat este temperatura, care este optim\ `ntre
18-20°C pentru scroafe imediat dup\ f\tare [i `ntre 30-32°C pentru purcei,
urmând ca valorile termice pentru ace[tia s\ scad\ cu cca. 2°C pe s\pt\mân\, dar
nu mai pu]in de 24°C.
Trebuie men]ionat c\ la purcei, sistemul de termoreglare este deficitar `n
prima perioad\ de via]\. Mai mult, dac\ imediat dup\ f\tare nu se asigur\ o
c\ldur\ corespunz\toare (fie de c\tre mam\, fie de c\tre om) trecerea de la
organism poichiloterm la cel homeoterm se face `ntr-o peroad\ mai `ndelungat\ [i
care, de regul\, se soldeaz\ cu animale tarate pe toat\ perioada vie]ii (indivizi
sensibili la boli [i neeconomici pentru cre[tere).
~n mod pratic, `n unit\]ile industriale interiorul ad\postului se `nc\lze[te la
cca. 20°C, cu ajutorul aerotemelor [i uneori cu a caloriferelor, iar zona de odihn\ a
purceilor se `nc\lze[te, la nivelul patului, cu ajutorul rezisten]elor electrice
285
(`ncorporate `n pardoseal\ sau fixate `n microeleveuze), a becurilor cu raze

infraro[ii etc. ~n unele unit\]i, patul purceilor se `nc\lze[te cu ajutorul
serpentinelor cu ap\ cald\, `ns\ acestea sunt greu de exploatat [i neeconomice
deoarece se degradeaz\ `n scurt timp.
~n general, pentru purcei nu este suficient\ o temperatur\ ridicat\ a
mediului ambiant, ci trebuie s\ fie optim\ la nivelul pardoselei, mai ales `n lipsa
a[ternutului.
Temperatura pentru purcei trebuie s\ fie local\ [i nu difuz\, deoarece
scroafele lactante sufer\ foarte mult la valorile de peste 22°C, afectându-se
produc]ia de lapte, care induce reducerea dezvolt\rii purceilor.
~n literatura de specialitate se arat\ c\, neasigurarea temperaturii optime
pentru purceii sugari determin\ pierderi prin mortalitate, `n primele 5 zile, de pân\
la 60%; deci practic se face o selec]ie natural\, ce nu se justific\. Mai mult,
animalele r\mase `n via]\ `nregistreaz\, pe perioadele cre[terii [i `ngr\[\rii,
rezultate foarte slabe `n ceea ce prive[te sporul de cre[tere [i valorificarea hranei.
~n concluzie, temperaturile optime sunt de 30-32°C, `n primele 4-5 zile de
via]\, `ntre 30-28°C `n s\pt\mâna a II-a , `ntre 28-26°C `n s\pt\mâna a III-a [i
`ntre 26-24°C `n s\pt\mânile urm\toare, pân\ la `n]\rcare. Când se `nc\lze[te
pardoseala, temperaturile, la nivelul acesteia, pot fi cu 2-3°C mai ridicate.
~n condi]iile unei boxe de tip gospod\resc purceii cresc [i se dezvolt\
suficient de bine [i la temperatura de 18°C, cu condi]ia asigur\rii unui a[ternut
uscat [i bogat, exceptând primele zile de via]\ când se impune o `nc\lzire
suplimentar\ a cuibului de purcei (`n l\di]e sau co[uri capitonate cu a[ternut).
~n aceste condi]ii este bine ca purceilor s\ li se fac\ injec]ii cu glucoz\, iar
peste zona de odihn\ a acestora s\ se instaleze o lad\ prev\zut\ cu o mic\
deschidere pentru circula]ia liber\ a purceilor spre scroaf\. Se prefer\ [i boxe de
tip gospod\resc prev\zute cu balcoana[e pentru purcei, deoarece la `n\l]ime
temperatura este ceva mai ridicat\ [i umezeala mai redus\.
Umiditatea relativ\ `n maternitate trebuie reglat\ `n a[a fel `ncât s\ se
`ncadreze `ntre 60-65% `n primele zile de via]\ [i `ntre 60-70% `n ultima
s\pt\mân\, valori care corespund [i cerin]elor purceilor [i scroafelor lactante. ~n
general, se limiteaz\ pierderile de ap\ ale ad\p\torilor, se evit\ sp\latul
pardoselilor compacte [i ventila]ia necorespunz\toare. Cele mai bune rezultate au
fost `nregistrate când s-au utilizat ad\p\torile tip pip\, fa]\ de cele tip suzet\.
~n toate tipurile de construc]ii se impune o hidroizola]ie corespunz\toare,
facilitat\ de terenurile `n pant\, sau cu ap\ freatic\ la peste 2 m adâncime.
Funda]ia va fi format\ din mai multe straturi bine tasate, `ns\ primul va fi alc\tuit
din pietri[ pentru a `ntrerupe capilaritatea, urm\torul din p\mânt galben, bine
tasat, recunoscut ca impermeabil [i termoizolant, peste care se toarn\ o [ap\ de
286
beton (7-12 cm) [i se termin\ cu c\r\mid\ pe cant sau dulapi din lemn de esen]\
tare (50% din pardoseal\, opus la aleea de serviciu).
Curen]ii de aer trebuie s\ aib\ o vitez\ de 0,1-0,2 m/s, valori realizabile
prin amplasarea, deasupra boxelor, de tubulaturi cu orificiile `nspre partea
posterioar\ a animalelor. Distribuirea uniform\ a aerului `nc\lzit pe timp de iarn\
se face executând orificii mai rare spre ventilator [i mai dese `n partea opus\.
Bune rezultate se ob]in când sistemul de tuburi este confec]ionat din material
plastic transparent (pentru a nu limita luminozitatea), cu diamentrul `ntre
30-40 cm. Pe timp de var\ se deschid [i ferestrele, dar pe partea opus\ vânturilor
dominante, `nchizându-se noaptea sau pe timp de ploaie [i grindin\.
Gazele nocive se sesizeaz\ mai ales `n zonele cele mai poluate, respectiv
deasupra canalelor sau foselor de colectare a dejec]iilor. Pentru aceasta, sub
gr\tare, se instaleaz\ ]evi din material plastic cu diametrul de cca. 10 cm, cu
orifcii pe partea inferioar\, prin care se aspir\ aerul viciat cu ajutorul unui
exhaustor, montat `n camera de leg\tur\. Aerul viciat este dirijat, prin camera de
leg\tur\ `n afara ad\postului, la `n\l]imea coamei acoperi[ului. Dioxidul de
carbon trebuie s\ fie `n doze cât mai reduse, de cel mult 0,3%, amoniacul- 0,03%,
iar hidrogenul sulfurat de 0,001%.
Se impune, deci, func]ionarea irepro[abil\ atât a instala]iilor de introdus aer
proasp\t, cât [i a celor de eliminat noxele. Pentru aceasta se prevede, vara,
introducerea zilnic\ a cca. 200 m3/ scroaf\ [i or\, iar iarna cca 40 m3.
~n unit\]ile de tip industrial cu compartimente mari [i cu multe rânduri de
boxe, se impune numai o ventila]ie mecanic\, cu o func]ionalitate de 2-3 reprize/zi.
Instalarea de ventilatoare axiale, `n co[uri verticale, nu este recomandat\. Aspirarea
aerului curat se face vara direct de afar\, iar iarna din camerele de leg\tur\,
deoarece poate duce la `nghe]area celulelor bateriilor de `nc\lzire.
11.2.4. Desf\[urarea f\t\rilor

F\tarea sau parturi]ia este un act fiziologic normal, care la femelele de suine
decurge `n mod obi[nuit f\r\ inconveniente, atât pentru scroaf\ cât [i pentru
purcei.
Semnele apropierii actului f\t\rii sunt, `n principal, urm\toarele: edemul
vulvar, turgescen]a [i sensibilitatea mamelelor, apari]ia secre]iei colostrale (de
obicei cu cca. 12 ore `nainte de f\tare), instalarea unei st\ri de agita]ie
(caracterizat\ prin culc\ri [i scul\ri repetate), identificarea unor manifest\ri de
amenajare a cuibului de f\tare cu ajutorul râtului [i a memebrelor anterioare. ~n
unit\]ile gospod\re[ti, scroafele caut\ locuri mai izolate, ferite de accesul
persoanelor str\ine [i a altor animale de ferm\, lipsite de umezeal\ [i de curen]i
reci de aer.
287
Dup\ parcurgerea acestor manifest\ri de agita]ie, scroafa se culc\ `n decubit

lateral, `ncepând eforturile pentru expulzarea purceilor. Prezen]a `ngrijitorului
permanent, sau a unei persoane cunoscute, stimuleaz\ aceste eforturi, femela
devenind ulterior mai prietenoas\, mai blând\.
Având `n vedere c\ `n unit\]ile de tip industrial, montele s-au efectuat
grupat [i f\t\rile au loc tot grupat, a[a `ncât echipa de mamo[i trebuie s\ fie
prezent\ pe tot parcursului nop]ii [i zilei `n compartimentul `n cauz\. Pentru buna
desf\[urare a actului f\t\rii se spal\ partea posterioar\ a scroafei, se usuc\ bine
zona, se dezinfecteaz\ vulva cu o solu]ie de hipermanganat de potasiu 1‰
(culoare roz-deschis) [i se preg\tesc cârpele uscate [i foarte curate (sau rumegu[
uscat [i nemuceg\it).
F\tarea se poate produce pe tot parcurusl celor 24 de ore, `ns\ s-a constatat
o frecven]\ mai sporit\ `nspre orele dimine]ii când, `n general, este mai mult\
lini[te `n ad\post. Dac\ `n compartiment este zgomot `n timpul zilei, f\t\rile au
loc `n timpul nop]ii, pân\ la 60% din efectiv.
Perioada de expulzare a fetu[ilor variaz\ `ntre 2-4 ore, `n unele situa]ii
putând ajunge pân\ la 8 ore, `ntâlnindu-se cazuri cu 30 de minute, dar [i altele cu
14 ore. De regul\, la scroafele tinere perioada de expulzare este mai redus\, `ns\
f\tarea este efectuat\ cu eforturi mari din partea mamei.
Fetu[ii sunt expulza]i pe rând, la intervale de 5-10 minute, dar nu mai
scurte de 2 minute, dup\ care urmeaz\ pauze de 30 minute. A[ezarea `n box\ a
scroafei trebuie dirijat\ [i controlat\, astfel `ncât distan]a de la vulv\ la peretrele
desp\r]itor s\ fie de cel pu]in 25 cm.
~n unit\]ile industriale acest lucru se realizeaz\ prin prinderea a dou\
elemente din ]eav\ `n form\ de “U” cu bra]ele sudate la porti]a boxei, prima la
25 cm fa]\ de pardoseala, iar a doua pe rama superioar\ a porti]ei (la 50 cm fa]\
de prima).
~nvelitorile fetale sunt eliminate, de regul\, dup\ expulzarea tuturor
fetu[ilor, indicând terminarea f\t\rii. Uneori, eliminarea `nvelitorilor fetale se face
`n mai multe reprize, indicând [i o prolificitate mai slab\.
~n boxele `n care pardoseala este din gr\tar, se a[eaz\ peste aceasta un covor
de cauciuc sau material plastic, pe direc]ia p\r]ii posterioare a scroafei, pentru a
u[ura mi[carea purceilor [i a evita prinderea membrelor `n fantele gr\tarului.
Covorul `mpiedic\ [i trecerea `nveliorilor fetale `n canal, evitându-se obturarea
acestuia [i emanarea unor mirosuri dezagrabile, ca urmare a putrezirii lor.
~n perioada f\t\rii [i `n urm\toarele 2-3 zile, echipa de mamo[i [i
`ngrijitorul permanant vor efectua urm\toarele ac]iuni:
• asist\ la f\tarea fiec\rui purcel, `l [terge cu tifon curat debarasându-i orificiile
nazale [i gura de mucozit\]i (`mpiedicându-se asfixierea). Fric]ionarea corpului
purcelului pentru activarea circula]iei sângelui [i intensificarea respira]iei. Cu
288
ajutorul unui foarfece se taie ombilicul la 4-8 cm fa]\ de abdomen [i `l

tamponeaz\ cu o solu]ie de alcool iodat cu glicerin\. ~n unit\]ile gospod\re[ti
purceii se pun `ntr-o l\di]\ sub becul infraro[u sau pe pardoseala `nc\lzit\ (`n
unit\]ile industriale aceasta este prev\zut\ cu rumegu[ foarte curat, `n grosime
de 4-5 cm);
• la `ncheierea actului f\t\rii ugerul scroafei se tamponeaz\ cu solu]ie de
hipermanganat de potasiu 1‰, apoi se storc [i se `ndep\rteaz\ primele pic\turi
de lapte (acestea sunt infestate cu diver[i agen]i patogeni);
• dup\ cel mult 2 ore de la f\tare se repartizeaz\ purceii pe sfârcuri, dirijându-i
pe cei mai slabi la sfârcurile pectorale. Se urm\re[te ca to]i purceii s\ sug\
eficient colostru, `n caz contrar se ajut\ fiecare individ;
• dup\ parcurgerea perioadei colostrale (dup\ cca. 36 ore) se trece la
redistribuirea purceilor pe mame: la o scroaf\ se las\ 10-11 purcei, iar la o
scrofi]\ 8-9. La rasele materne num\rul poate fi mai mare cu 1-2 purcei, `n
func]ie de lacta]ie [i de dezvoltarea corporal\ a scroafei. Aceast\ opera]iune nu
se face `n unit\]ile care au ca sarcin\ de produc]ie livrarea de scrofi]e sau
vieru[i de reproduc]ie;
• `n primele 24 de ore se procedeaz\ la retezarea col]ilor la purcei pentru evitarea
r\nirilor `ntre ei sau a sfârcurilor mamei. Retezarea este foarte necesar\ la
purceii scrofi]elor - mame, f\cându-se cu un cle[te special, de c\tre un personal
instruit `n acest sens (se evit\ r\nirile gingiilor [i ingerarea fragmentelor de
col]i). ~n cazul `n care `n ad\post este frig se indic\ injectarea purceilor cu
glucoz\ pentru completarea necesarului de zah\r `n sânge;
• `n cel mult 24 de ore se `nregistreaz\ purceii, re]inându-se la mame numai cei
viabili (cu greutatea mai mare de 900 g la scroafe [i 800 g la scrofi]e). ~n
unit\]ile gospod\re[ti ae[tia se pot men]ine `n lot, cu condi]ia unei `ngrijiri
separate. Se procedeaz\ apoi la aplicarea num\rului matricol `n unit\]ile de
selec]ie [i testare.
• `n urm\toarele 2-3 zile se injecteaz\ fierul, sub forma unor preparate pe baz\ de
fier (intramuscular `n doze de 1-1,5 ml/purcel). Concomitent se poate face [i
amputarea codi]elor, la nivelul celei de-a doua vertebre caudale, cu ajutorul
unui foarfece cu lam\ activ\ `nc\lzit\ electric;
Prin urmare, `n primele 3 zile, `n maternitate se desf\[oar\ o activitate
foarte sus]inut\ [i deosebit de important\. Se examineaz\ fiecare scroaf\ `n parte
[i se observ\ dac\ `n timpul ejec]iei laptelui to]i purceii au ocupat sfârcuri; `n caz
contrar se dirijeaz\ la alte scroafe, numite doici.
Dac\ unele scroafe nu accept\ purceii la supt ace[tia vor fi trecu]i la
scroafe-doici, f\tate `n aceea[i perioad\, pentru a beneficia de colostru. ~n mod
289
similar se va proceda [i cu scroafele care au contactat mamite. La aceste animale

se efectueaz\ un masaj la nivelul ugerului `nso]it de aplicarea unor comprese reci.
La scroafele unde nu s-a produs ejec]ia laptelui, concomitent cu actul
f\t\rii, se fac tratamente hormonale pe baz\ de oxitocin\ [i vitaminele A+D.
De men]ionat c\, [i dup\ f\tare, pe o perioad\ de 12 ore, scroafele nu
trebuie hr\nite cu furaje combinate, ci doar cu un barbotaj din t\râ]e de grâu [i
ap\, `n propor]ie de 1/1 care este laxativ [i dezintoxicant.
11.3. Produc]ia de lapte [i factorii care o influen]eaz\
11.3.1. Colostrul [i laptele de scroaf\

Laptele de scroaf\ este un produs de secre]ie al glandelor mamare, fiind
destinat hr\nirii purceilor `n perioada de trecere de la alimenta]ia endogen\ la cea
exogen\, perioad\ `n care aparatul digestiv nu este adaptat pentru digestia [i
absorb]ia substan]elor nutritive din alte furaje, decât din laptele matern.
Glandele mamare sunt amplasate pe regiunea abdomenului, pe dou\ rânduri
paralele, `ncepând din regiunea pectoral\ pân\ `n regiunea ingvinal\.
Glandele func]ioneaz\ separat, fiecare având câte un sfârc str\b\tut de 2
canale. Num\rul de sfârcuri la scroafe este de 12-14, cu varia]ii `ntre 8-18.
Glanda mamar\ la scroaf\ nu prezint\ cisterna laptelui, a[a `ncât secre]ia
acestuia este urmarea unui proces neuro-hormonal complex. Masajul ugerului,
respectiv a sfârcurilor, de c\tre purcei, determin\ eliberarea oxitocinei din lobul
posterior hipofizar, care ajungând la glandele mamare contract\ celulele
mioepiteliale, expulzând laptele din alveole `n canalele sfârcurilor.
Laptele de scroaf\ `[i modific\ compozi]ia chimic\ [i caracteristicile,
`ncepând de la f\tare pân\ la `ncheierea lacta]iei.
~n prima parte a lacta]iei scroafa secret\ colostru (`n primele 36-48 ore),
care are rol hot\râtor [i `n ap\rarea s\n\t\]ii purceilor, prin con]inutul ridicat `n
gama-globuline (anticorpi). De men]ionat c\, structura anatomo-histologic\ a
placentei de scroaf\ nu permite sau blocheaz\ transferul de anticorpi de la mam\
la f\t. Prin ingestia colostrului de c\tre purcei, se asigur\ necesarul de anticorpi
specifici, respectiv a gamaglobulinelor, care `n condi]ii normale de supt cre[te `n
organism de la 1,3 mg/ml sânge la f\tare la 20,3 mg/ml dup\ 24 ore. Cantit\]ile
cele mai mari de anticopri se g\sesc `n colostru, `n primele ore, ele sc\zând foarte
rapid `n urm\toarele zile, a[a cum se va ar\ta ulterior.
Con]inutul colostrului de scroaf\ `n gamaglobuline este de 8,6 mg/100 ml
lapte `n prima or\ de la na[tere, de 6,8 mg dup\ 2 ore, de 3,9 mg dup\ 6 ore, de
290
0,9 mg dup\ 24 de ore [i de numai 0,5 mg dup\ 48 de ore. Mai trebuie men]ionat
c\, `n compozi]ia colostrului, exist\ [i un inhibitor al tripsinei, care protejeaz\
descompunerea imunoglobulinelor, ceea ce face ca aparatul digestiv s\ le
absoarb\ intacte (IVANOVICI, V.G., 1980). Pe aceast\ linie, se interzice la
scroafe utilizarea soiei [i a maz\rii netratate barotermic. Autorul ne mai arat\ c\
rata depunerilor zilnice de substan]e proteice `n organismul purceilor cre[te de la
31 g `n primele dou\ zile la 67 g `n perioada de vârst\ de 42-56 de zile; depunerea
specific\ fiind de 2,5% [i respectiv de 0,8%, ceea ce demonstreaz\ valoarea
nutritiv\ foarte ridicat\ a colostrului, `n special, [i a laptelui de scroaf\, `n general.
Fa]\ de laptele de scroaf\, colostrul este mult mai bogat `n substan]e
proteice (de cca. 3 ori), `n vitamina A (de cca. 7 ori), `n vitamina C (de cca. 3 ori),
`n fier (de cca. 1,5 ori) etc.; `ns\ acesta prezint\ con]inuturi mai reduse `n gr\simi
(de cca. 2 ori), `n cenu[\ (de cca. 1,5 ori), `n fosfor (de cca. 2 ori) etc. datele fiind
prezentate `n tabelul 47.
Tabelul 47
Compozi]ia chimic\ la colostrul [i laptele de scroaf\
Specificare UM Colostrul Laptele
Substan]\ uscat\ % 25,76 19,89
Gr\sime % 4,43 8,25
Proteine % 17,77 5,79
Lactoz\ % 3,46 4,81
Cenu[\ % 0,63 0,94
Calciu % 0,053 0,25
Fosfor % 0,082 0,166
Fier mg/100 ml 265 179
Cupru mg/100 ml - 20-134
Vitamina A UI/g gr\sime 71 11
Vitamina D UI/g gr\sime - 0,55
Vitamina C mg/100 ml 30 13
Tiamin\ µg/100 ml 97 68
Riboflavin\ mg/100 ml 135 137
Acid nicotinic mg/100 ml 165 836
Acid pantotenic mg/100 ml 130 427
Piridoxin\ mg/100 ml 2,5 20
Biotin\ mg/100 ml 5,3 1,4
Vitamina B12 mg/100 ml 0,15 0,17
Arginin\ % din P.B. 6,0 5,7
Histidin\ % din P.B. 2,1 2,2
Izoleucin\ % din P.B. 3,9 4,2
Leucin\ % din P.B. 9,1 8,0
Lizin\ % din P.B. 6,5 7,4
Valin\ % din P.B. 6,3 5,0
Metionin\ % din P.B. 1,2 1,4
Fenilalanin\ % din P.B. 4,1 3,5
Treonin\ % din P.B. 5,2 3,4
291
~n general, purceii care nu au supt colostru de la mama sa, `nregistreaz\

dificult\]i `n procesul de cre[tere, datorit\ rezisten]ei reduse a organismului, iar
uneori mor. Mai men]ion\m c\, `n prima zi de via]\, mucoasa intestinal\ a noului-
n\scutului permite absorb]ia gamaglobulinelor, `ns\ dup\ aceea enzimele
scindeaz\ gamaglobulinele `n aminoacizi, deci se pierde capacitatea de imunitate
pasiv\.
Pe lâng\ asigurarea imunit\]ii pasive, colostrul are [i un rol purgativ asupra
tubului digestiv, contribuind la eliminarea meconiului (datorat con]inutului ridicat
`n magneziu). Colostrul `[i schimb\ caracteristicile foarte repede `n primele zile
dup\ f\tare, a[a `ncât, dup\ 6-7 zile, acesta ajunge la compozi]ia normal\ a
laptelui.
Compozi]ia laptelui de scroaf\, constituie o caracteristic\ a speciei,
aceasta variind mai pu]in `n func]ie de ras\ [i alimenta]ie. Cu toate acestea, o
hran\ mai bogat\ `n caroten creaz\ rezerve ceva mai mari pe timpul gesta]iei, a[a
`ncât colostrul [i par]ial laptele sunt mai bogate `n vitamina A, iar `n ficatul noului
n\scut se g\sesc cantit\]i sporite.
Compozi]ia chimic\ a laptelui de scroaf\ reflect\ valoarea nutritiv\ ridicat\
a acestuia. Acesta con]ine `ntre 7-8% gr\simi brute [i cca. 5,5% proteine brute,
valori aproape duble fa]\ de laptele de vac\. Con]inutul `n lactoz\ este de cca.
4,0%, valoare apropiat\ de cea a laptelui de vac\. Analizând aceste valori la
diferite animale de ferm\, se constat\ c\ laptele de scroaf\ se apropie de
compozi]ia chimic\ brut\ a laptelui de oaie. A[a se explic\ energia de cre[tere
mare a purceilor, apreciat\ prin durata perioadei de dublare a greut\]ii corporale.
Comparativ cu cea a tineretului nou n\scut de la alte specii, energia de cre[tere
este dep\[it\ doar de puii de iepuroaic\ [i c\]ea (tab.48)
Tabelul 48
Caracteristicile laptelui la diferite mamifere
[i durata dubl\rii masei corporale la noii n\scu]i
Substan]\ Nr.zile pentru dublarea
Specia Gr\simi Lactoz\ Proteine
uscat\ greut\]ii
Vac\ 12,9 3,8 4,8 3,6 70
Oaie 16,8 6,2 4,3 5,4 15
Iap\ 10,7 1,6 6,1 2,5 60
Scroaf\ 17,4 7,0 4,0 5,5 15
C\]ea 20,8 8,5 3,7 7,4 9
Iepuroaic\ 32,2 16,0 2,0 12,0 6
Femeie 12,6 3,8 7,0 1,6 180
292
Durata unei partide de supt, incluzând [i timpul afectat masajului, este de

2-3 minute, din care suptul propriu-zis reprezint\ doar 30 de secunde, cu varia]ii
`ntre 20-40 de secunde. ~n general, `n primele zile purceii sug de cca. 28 ori `n 24
de ore, dup\ o s\pt\mân\ num\rul de supturi se reduce la cca. 15 ori, a[a `ncât, `n
s\pt\mâna a 5-a, se ajunge la cca. 12 supturi/zi [i chiar mai pu]in.
Produc]ia de lapte a unei scroafe, la peste f\tarea a 2-a, pe o durat\ de
56 zile, variaz\ `ntre 300-350 kg lapte. ~n primele 3 s\pt\mâni de lacta]ie
produc]ia de lapte reprezint\ cca. 40% din total, iar `n primele 5 s\pt\mâni cca.
66%, dup\ care produc]ia scade.
La unele scroafe, `n prima parte a lacta]iei, produc]ia zilnic\ de lapte poate
ajunge la 8 kg, `ns\ `n unit\]ile de produc]ie se sconteaz\, `n medie, pe 5,2 kg.
Produc]ia de lapte la scroafe nu se poate determina direct, prin mulgere, ci
indirect, prin diferen]a de greutate a purceilor `nainte [i dup\ supturi (pe parcursul
unei zile).
Pân\ la vârsta de 3 s\pt\mâni, perioad\ `n care laptele este hrana de baz\,
produc]ia de lapte se apreciaz\ prin greutatea lotului de purcei la vârsta de 21 de
zile, având `n vedere c\ pentru fiecare kg spor de greutate sunt necesari cca.
4,0 kg lapte.
Cu privire la produc]ia de lapte pe mamele s-a constatat c\ cele mai
productive sunt cele pectorale (cu excep]ia perechii a 5-a) [i mai pu]in productive
sunt spre regiunea ingvinal\.
11.3.2. Factorii care influen]eaz\ produc]ia de lapte la scroaf\

A[a cum s-a men]ionat, compozi]ia chimic\ a laptelui de scroaf\ constituie
o caracteristic\ a speciei, fiind influen]abil\ `ntr-o m\sur\ mai redus\ de diver[i
factori, `ns\ produc]ia de lapte este influen]at\ mai mult pregnant; unii factori sunt
dependen]i de animal (interni), iar al]ii de condi]iile de mediu (externi).
a. Factorii interni
Rasa este principalul factor care influen]eaz\ produc]ia de lapte. Astfel,
rasele Landrace [i Marele alb sunt recunoscute cu mari produc]ii de lapte, de peste
5 kg/zi [i chiar mai mult atunci când beneficiaz\ de condi]iile de hr\nire [i
`ngrijire favorabile. Aceste rase sunt incluse `n categoria raselor “materne” sau
produc\toare de scrofi]e, caracterizate prin 3 `nsu[iri principale, din care una se
refer\ la produc]ia mare de lapte. Al\turi de aceste rase, `n unit\]ile gospod\re[ti,
trebuie s\ mai lu\m `n considerare [i rasele Wessex, Cornwall [i chiar
Edelschwein, recunoscute cu produc]ii mari [i constante de lapte.
293
Rasele “paterne” dau produc]ii mai reduse de lapte, ele fiind specializate `n
alte direc]ii, la fel de importante pentru cre[terea suinelor, cum ar fi: viteza de
cre[tere, valorific\rii hranei [i calitatea carcasei.
De men]ionat c\ [i coeficientul de heritabilitate pentru produc]ia de lapte
este destul de redus, `ntre 0,16-0,20, ceea ce impune asigurarea cu prioritate a
condi]iilor de hr\nire [i de `ntre]inere la nivele optime, deoarece genetic
posibilit\]ile sunt destul de limitate, ceea ce face ca `n unit\]ile de selec]ie orice
treapt\ câ[tigat\ trebuie s\ fie temeinic men]inut\, sau conservat\.
Scroafele metise se caracterizeaz\ prin produc]ii superioare de lapte, fa]\ de
rasele pure, deoarece intervine fenomenul de vigoare hibrid\, sau de heterozis.
Scroafele metise, dintre rasele materne, [i `n special `ntre rasele Marele alb, femele
[i Landrace, mascul, dau produc]iile cele mai mari de lapte; schem\ de `ncruci[are
adesea adoptat\ pentru matca de reproduc]ie din unit\]ile de tip industrial.
- S\pt\mâna de lacta]ie influen]eaz\ produc]ia de lapte, `n sensul c\
aceasta cre[te progresiv pân\ la sfâr[itul s\pt\mânii a 4-a, dup\ care `ncepe s\
scad\ u[or, iar dup\ cea de a 6-a sc\derea este brusc\, pân\ la finele lunii a doua
de lacta]ie.
Tabelul 49
Produc]ia maxim\ de lapte `n decadele de lacta]ie
Perioad\ (zile)
Specificare
0-10 11-20 21-30 31-40 41-50 51-60
Produc]ia maxim\ (kg) 6,47 8,07 7,21 7,20 6,92 3,30
Din cele prezentate, precum [i din datele din tabelul anterior, se constat\ c\,
dup\ 42 de zile de al\ptare, se impune `n]\rcarea purceilor, `n caz contrar
scroafele sunt epuizate [i se risc\ alterarea foarte grav\ a st\rii de `ntre]inere a
mamei.
Vârsta mamelor influen]eaz\ produc]ia de lapte, `n sensul c\ scroafele
tinere, la prima f\tare, produc o cantitate mai redus\ de lapte fa]\ de cele la
f\t\rile a 2-a, a 3-a [i a 4-a. La aceasta mai contribuie [i definitivarea st\rii de
adult precum [i num\rul redus de purcei la supt la scrofi]ele [i la scroafele mai
b\trâne.
Scroafele b\trâne, peste lacta]ia a 5-a (`n unit\]ile industriale) [i peste a 7-a
(`n cele gospod\re[ti) au de asemenea, produc]ii mai sc\zute de lapte, [i `n
consecin]\ se reduce [i greutatea purceilor `n]\rca]i (tab. 50).
294
Tabelul 50
Influen]a vârstei asupra produc]iei de lapte [i a purceilor `n]\rca]i
F\tarea
Specificare
I a II-a a III-a a IV-a a V-a
Produc]ia de lapte, (kg) 264 337 316 309 251
Nr.de purcei `n]\rca]i 7,8 9,1 8,4 8,0 8,1
Din cele antimen]ionate, rezult\ c\ dup\ f\tarea a V-a, uneori a VII-a, nu

mai este economic s\ dirij\m la mont\ scroafele, deoarece produc]ia final\ -
purcei `n]\rca]i, nu o justific\.
Starea de `ntre]inere a scroafei la f\tare precum [i condi]ia de `ntre]inere
dup\ `n]\rcarea anterioar\ are foarte mare influen]\ asupra produc]iei de lapte. ~n
general, scroafele cele mai bune de lapte sunt, dup\ lacta]ie, [i cele mai slabe,
impunându-se, `n consecin]\, o alimenta]ie ra]ional\ la lacta]ia `n curs, cât [i la cea
ulterioar\.
Starea de `ntre]inere influen]eaz\ direct produc]ia de lapte, `n sensul c\ o
stare de `ntre]inere slab\ determin\ o produc]ie redus\ de lapte, dar [i indirect prin
aceea c\ num\rul redus de purcei al acestor animale este corelat cu o produc]ie
mic\ de lapte, fiind func]ionale mai pu]ine mamele.
Dac\ starea de `ntre]inere este bun\ atunci organismul apeleaz\ cu succes la
rezervele interne existente, f\când fa]\ necesarului enorm de substan]e nutritive
pentru producerea laptelui; dac\ nu are rezerve, animalul sl\be[te peste limitele
admise, influen]ând [i produc]ia viitoare de lapte. De men]ionat c\, alimenta]ia pe
parcursul gesta]iei [i, `n special, `n timpul lacta]iei, este determinat\ pentru
produc]ia de lapte.
Num\rul de purcei pe care ì al\pteaz\ scroafa, are influen]\ asupra
produc]iei de lapte: aceasta scade sau cre[te zilnic cu 0,5-0,6 kg de fiecare purcel
`n minus sau `n plus.
Produc]iile variabile se justific\ prin activizarea unui num\r mai redus sau
mai mare de mamele care, a[a cum s-a ar\tat, sunt separate ca func]ionalitate.
Corela]ia `ntre num\rul de purcei al\pta]i [i produc]ia de lapte este strâns pozitiv\,
de pân\ la r = +0.72 la scroafe, peste f\tarea a II-a.
Produc]ia de lapte consumat\ de un purcel `ntr-o perioad\ de 35 de zile este
de cca. 21 kg (la rasa Marele alb), iar `ntr-o perioad\ de 56 zile, este de cca 32 kg.
De men]ionat c\, la scroafele cu purcei, pu]ini, greutatea individual\ a
acestora este mai mare, pe când la cele cu purcei mai mul]i greutatea lotului este
295
mai mare, a[a `ncât varianta a doua este de dorit pentru porcii destina]i sacrific\rii,
iar prima pentru cei de reproduc]ie.
Num\rul de mamele influen]eaz\ produc]ia de lapte, similar cu num\rul
de purcei al\pta]i: cu cât num\rul de elemente glandulare este mai mare cu atât
produc]ia de lapte este mai mare, cu condi]ia ca dezvoltarea acestora, la vârsta
dat\, s\ fie corespunz\toare. Num\rul mare de perechi de mamele la rasa
Landrace atrage dup\ sine [i o garan]ie crescut\ a produc]iei de lapte, mai ales
când sunt simetrice, distan]ate [i normal dezvoltate. De men]ionat c\, num\rul [i
simetria mamelelor la vieri are influen]\ asupra num\rului [i deci a produc]iei de
lapte la fiice.
Pozi]ia mamelei influen]eaz\ produc]ia separat\ de lapte, `n sensul c\ cele
pectorale dau produc]ii superioare (cu excep]ia perechii a V-a), fa]\ de cele
ingvinale, fapt pentru care, imediat dup\ f\tare, purceii insuficient dezvolta]i se
dirijeaz\ la sfârcuri pectorale [i invers.
Diferen]ele apreciabile privind evolu]ia greut\]ii purceilor `n perioada
na[tere-`n]\rcare se constat\ `n func]ie de pozi]ia topografic\ a sfârcului din cadrul
regiunii ugerului (tab.51). La purceii care s-au instalat la sfârcurile pectorale se
poate `nregistra la `n]\rcare diferen]e `n plus de cca. 300 g fa]\ de cei de la
sfârcurile abdominale [i chiar de 1000 g fa]\ de cei de la mamelele ingvinale.
Tabelul 51
Influen]a pozi]iei sfârcului asupra dinamicii greut\]ii corporale a purceilor
Vârsta Greutatea (kg) purceilor care au supt la sfârcurile:
purceilor pectorale abdominale ingvinale
na[tere 1,250 1,280 1,100
5 zile 1,950 1,900 1,800
21 zile 4,700 4,650 4,200
35 zile 6,350 6,050 5,350
b. Factorii externi
Principalii factori externi, cum ar fi alimenta]ia, `ntre]inerea [i modul de
exploatare, au cea mai mare influen]\ asupra produc]iei de lapte.
Astfel, o alimenta]ie ra]ional\, bazat\ pe nutre]uri combinate corespun-
z\toare cantitativ [i calitativ, administrate la intervale scurte de timp sau la
discre]ie, determin\ produc]ii mari de lapte, pe când o hr\nire deficitar\ duce la
epuizarea [i compromiterea fiziologic\ a scroafelor.
296
~ntre]inerea `n ad\posturi [i boxe incomode, umede, friguroase [i

`ntunecate, diminueaz\ foarte mult produc]ia de lapte.
Dirijarea la mont\ a unor scrofi]e prea tinere , sau cu greutatea sub 105 kg,
determin\, de asemenea, sc\derea produc]iei de lapte [i, `n final, se soldeaz\ cu
purceii insuficien]i dezvolta]i corporal la `n]\rcare.
Grija omului sau atitudinea lui fa]\ de animal influen]eaz\ produc]ia de
lapte prin: urm\rirea atent\ a evolu]iei glandei mamare (mai ales imediat dup\
f\tare) evitarea cazurile de mamit\; de refuzul scrofi]elor `n al\ptarea purceilor
(uneori urmarea net\ierii col]ilor la timp); nesincronizarea actului f\t\rii cu ejec]ia
laptelui, mai ales `n situa]ia de stres la scrofi]ele din rasa Landrace (evitat\ printr-o
simpl\ injec]ie cu oxitocin\ sau un masaj).
Blânde]ea cu care este tratat\ scroafa are influen]\ asupra produc]iei de
lapte, al\turi de stabilitatea `ngrijitorului sau a proprietarului: orice femel\ este
recunosc\toare la hr\nirea [i `ngrijirea atent\.
Dup\ unii autori, produc]ia de lapte este influen]at\ [i de num\rul de purcei
al\pta]i `n lacta]ia anterioar\.
11.4. Alimenta]ia scroafelor cu purcei

~n perioada de lacta]ie scroafa depune un efort foarte mare pentru
producerea laptelui, organismul apelând, `n cele mai dese cazuri, la rezervele
interne. Aceasta se datore[te faptului c\, capacitatea digestiv\ `n faza de al\ptare,
nu este corelat\ cu necesarul de substan]e nutritive pentru producerea [i secre]ia
laptelui. Oricât de bine am hr\ni scroafele lactante, `n perioada de lacta]ie, acestea
scad `n greutate pân\ la `n]\rcare, tocmai datorit\ acestei necorel\ri, precum [i a
predomin\rii proceselor de dezasimila]ie.
Pierderile normale, obi[nuite, din greutatea corporal\ a scroafelor pe
perioada al\pt\rii, sunt de 13-14%, fa]\ de greutatea avut\ imediat dup\ f\tare [i
chiar mai mult dac\ se dep\[esc 8 purcei al\pta]i, precum [i `n cazul scrofi]elor.
Aplicarea unei alimenta]ii ra]ionale la scroafele lactante are ca efect
sporirea produc]iei de lapte [i, `n consecin]\, `n]\rcarea unui num\r cât mai
mare [i uniform de purcei.
~n general, durata de exploatare economic\ a unei scroafe este determinat\
de alimenta]ia aplicat\ `n perioadele al\pt\rii. Aplicarea unei alimenta]ii adecvate
`n aceaste perioade influen]eaz\ favorabil apari]ia c\ldurilor dup\ `n]\rcare, rata
ovula]iei, fecunditatea etc. - deci eficien]a exploat\rii. O scroaf\ cu stare de
`ntre]inere bun\ dup\ perioada de al\ptare intr\ `n c\lduri dup\ cca. 7-8 zile de la
`n]\rcare - deci se m\re[te considerabil indicele de utilizare a scroafelor (I.u.s.).
297
Având `n vedere numai aceste considerente, se desprinde concluzia c\

hrana administrat\ scroafelor `n perioada de lacta]ie trebuie s\ fie
corespunz\toare, atât cantitativ cât [i calitativ.
La toate categoriile de suine se urm\re[te ca cerin]ele de energie [i de
substan]e nutritive s\ fie satisf\cute, `ns\ la scroafele lactante problema trebuie
tratat\ `n mod special.
Cerin]ele de energie sunt foate mari, de cca. 16000 Kcal EM/zi la scrofi]e
[i de cca. 17500 Kcal EM/zi la scroafe, cu o densitate energetic\ de 3170 Kcal
EM/kg furaj. Pe aceast\ linie, rezultate superioare ale produc]iei de lapte s-au
ob]inut când amestecurile furajere au fost suplimentate cu 15% gr\simi animale pe
perioada lacta]iei [i uneori `n a doua parte a gesta]iei.
Con]inutul hranei `n proteine are mare importan]\, deoarece pe seama lor
se sintetizeaz\ proteinele din lapte. Coeficientul de utilizare al azotului din hran\
`n produc]ia de lapte este de 45% la azotul ingerat [i de 54% la azotul digestibil.
Insuficien]a proteinelor sau nivelul proteic sc\zut din hran\, influen]eaz\
negativ produc]ia de lapte [i implicit cre[terea `n greutate a purceilor, precum [i
sc\derea `n greutate a scroafelor.
Dup\ majoritatea autorilor, nivelul proteic adecvat al hranei scroafelor `n
lacta]ie este de 15-16% protein\ brut\ cu valoare biologic\ ridicat\. Cantit\]ile
zilnice de protein\ brut\ necesare sunt variabile pe fazele de lacta]ie (acestea fiind
reglate prin cantit\]ile variabile de nutre]uri combinate) [i anume: 210 g `n
perioada 2-5 zile de lacta]ie, cca. 550 g `n perioada 6-10 zile, de cca. 750 g `n
perioada 11-30 de zile [i de cca. 400 g `n perioada 31-36 zile.
~n cazul raselor materne, caracterizate prin produc]ii mari de lapte sau
capacitate de al\ptare ridicat\, necesarul mediu zilnic de protein\ brut\, variaz\
`ntre 750 g la scrofi]e [i 825 g la scroafe. Nivelurile mari reduse de protein\ din
hran\ determin\ produc]ii slabe de lapte (tab.52).
Tabelul 52
Efectul nivelului proteic al ra]iei asupra produc]iei de lapte la scroafe
Nivelul proteic (%)
Specificare
12,5 13,0 16,0
Produc]ia de lapte (kg/zi) `n 5,3 5,8 6,1
primele 24 de zile de lacta]ie
Produc]ia de lapte (kg/zi)`n 4,3 5,2 5,5
primele 42 de zile de lacta]ie
298
De men]ionat c\, utilizarea hranei cu propor]ii reduse de protein\, mai ales

`n perioada 3-25 de zile de lacta]ie, este foarte d\un\toare atât pentru scroaf\ cât
[i pentru purcei, soldându-se cu sc\derea duratei de exploatare economic\ a
scroafelor, precum [i cu indicatori slabi `n cre[terea purceilor.
Cu privire la valoarea biologic\ a proteinelor se apreciaz\ c\ propor]ia de
lizin\ trebuie s\ fie de 0,55-0,60%, iar ceilal]i aminoacizi s\ se g\seasc\ conform
necesarului din tabelul 53.
Tabelul 53
Necesarul de energie [i substan]e nutritive pentru scroafe
`n perioada de lacta]ie (dup\ N.R.C.)
Necesarul `n % sau
Necesar zilnic:
cantit\]i per kg furaj
Specificare Scroafe [i Scrofi]e Scroafe
UM scrofi]e UM lactante 140- lactante 200-
lactante 200 kg 250 kg
Consum de furaje uscate - - g 5000 5500
la aer
Energie [i protein\
- Energie digestibil\ Kcal 3300 Kcal 16500 18150
- Energie metabolizabil\ Kcal 3170 Kcal 15850 17435
- Protein\ brut\ % 15 g 750 825
Aminoacizi esen]iali
- Arginin\ % 0,34 g 17,0 18,7
- Histidin\ % 0,26 g 13,0 14,3
- Izoleucin\ % 0,67 g 33,5 36,9
- Leucin\ % 0,99 g 49,5 54,4
- Lizin\ % 0,60 g 30,0 33,0
- Metionin\+cistin\ % 0,36 g 18,0 19,8
- Fenilalanin\+tirozin\ % 1,00 g 50,0 55,0
- Treonin\ % 0,51 g 25,5 28,1
- Triptofan % 0,13 g 6,5 7,2
- Valin\ % 0,68 g 34,0 37,4
Substan]e minerale
- Calciu % 0,75 g 37,5 41,2
- Fosfor % 0,50 g 25,0 27,5
- NaCl % 0,50 g 25,0 27,5
Vitamine
- Beta caroten mg 6,60 mg 33,0 36,3
- Vitamina A UI 3300 UI 16500 18150
- Vitamina D UI 220 UI 1100 1210
- Vitamina E mg 11 mg 55,0 60,5
- Tiamin\ mg 1 mg 5,0 5,5
- Riboflavin\ mg 3,5 mg 17,5 19,3
- Niacin\ mg 17,5 mg 87,5 96,3
- Acid pantotenic mg 13,0 mg 65,0 71,5
- Vitamina B12 µg 11,0 µg 55,0 60,5
299
- Con]inutul hranei `n substan]e minerale trebuie s\ satisfac\ necesarul

pentru produc]ia de lapte, care este foarte mare, mai ales, `n calciu [i fosfor.
Majoritatea speciali[tilor recomand\ ca ra]iile scroafelor lactante s\ con]in\
0,6-0,7% calciu [i 0,4-0,5% fosfor. Produc]ia de lapte mai poate fi diminuat\ [i de
lipsa manganului.
- Con]inutul hranei `n vitamine, `n special `n vitaminele A,D,E au
importan]\ deosebit\, deoarece prin lapte se elimin\ cantit\]i `nsemnate, iar `n
primele zile de via]\ singura surs\ de vitamine pentru purcei este laptele matern.
Se au `n vedere [i celelalte vitamine, `ns\ prin furajele utilizate necesarul se
completeaz\.
11.4.1. Nivelul [i tehnica de hr\nire a scroafelor lactante

Nivelul de hr\nire al scroafelor lactante este determinat de produc]ia de
lapte a acestora, care este `n strâns\ leg\tur\ cu num\rul de purcei al\pta]i, cu faza
de lacta]ie [i cu dezvoltarea corporal\ a mamei.
~n condi]iile unui nivel proteic optim, de 16% P.B., cantit\]ile de hran\ pot
fi urm\toarele:
• 1,2 pân\ la 1,8 kg nutre]uri combinate pentru satisfacerea cerin]elor `ntre]inerii
func]iilor vitale ;
• 0,4 pân\ la 0,5 kg nutre]uri combinate pentru fiecare purcel al\ptat.
Cantit\]ile medii zilnice de nutre]uri combinate difer\ `n func]ie de vârsta
animalului, fiind de 5,0 kg pentru scrofi]ele lactante primipare [i de 5,5 kg pentru
scroafele la peste f\tarea a II-a. Cantit\]ile zilnice mai difer\ [i `n func]ie de faza
lacta]iei, conform schemei reprezentate `n fig. 73, unde se prezint\ cantit\]ile
pentru o scroaf\ multipar\, atât pe perioada gesta]iei cât [i a al\pt\rii.
Fig.73 Schema de hr\nire a scroafelor de reproduc]ie
300
Cantit\]ile zilnice de furaj cresc odat\ cu avansarea `n lacta]ie a scroafei,

pân\ la apropierea `n]\rc\rii, când scad brusc `n vederea reducerii secre]iei glandei
mamare, urmând aproximativ configura]ia curbei de lacta]ie.
De men]ionat c\, `n primele 12 ore de dup\ f\tare, se recomand\ ca scroafa
s\ nu fie hr\nit\. Dup\ aceast\ perioad\ (de cel mult o zi), se indic\ administrarea
unui barbotaj format din 500 g t\râ]e de grâu [i cca. 1 l ap\, care are efect laxativ
[i dezintoxicant.
Pe timpul f\t\rii [i imediat dup\ aceasta, apa trebuie s\ fie la discre]ie
(ad\p\tori) sau `mprosp\tat\ de 2-3 ori pe zi (`n troci).
~n urm\toarele 2-3 zile cantit\]ile zilnice de hran\ cresc treptat, `n
concordan]\ cu num\rul de purcei [i dezvoltarea corporal\ a mamei (tab.54), pân\
la 3 kg, iar dup\ 11 zile cantit\]ile sunt de 5,0-5,5 kg/scroaf\/zi pân\ `n preajma
`n]\rc\rii când scad la 2,5-3,0 kg.
Tabelul 54
Cantit\]ile zilnice de nutre]uri combinate administrate la scroafele lactante
Perioada de al\ptare (zile) Cantit\]ile (kg/zi)
Prima zi dup\ f\tare 1,0
2-5 zile 2,5-3,0
5-10 zile 3,5-4,0
11-32 zile 5,0-5,5
33-35 zile 2,5-3,0
Cantit\]ile prezentate `n tabelul 54, se aplic\ `n unit\]ile de tip industrial, la

scroafele cu 10-12 purcei, la care dup\ 1-2 zile s-a efectuat egalizarea purceilor pe
mame.
~n mod practic, `n aceste unit\]i, dup\ ziua a 6-a, se instituie o hr\nire la
discre]ie, cu condi]ia ca resturile neconsumate s\ fie colectate zilnic [i dirijate la
porcii gra[i.
~n unit\]ile de tip gospod\resc, sau `n cele cu sarcina de producere a
materialului de reproduc]ie, deci unde nu se face egalizarea purceilor la supt pe
scroaf\, se recomand\ cantit\]ile prezentate `n tabelul 55, ajungându-se la 6,5 kg
la cele cu peste 12 purcei al\pta]i.
Mai men]ion\m c\, la scroafele primipare, `n perioada 6-10 zile dup\
f\tare, se acord\ un plus de 500-600 g nutre]uri combinate pentru definitivarea
procesului de cre[tere, indiferent de num\rul de purcei.
301
Tabelul 55
Hr\nirea scroafelor lactante `n func]ie de num\rul de purcei
Perioada de Cantit\]ile de n.c. (kg/zi), când scroafa are:
al\ptare peste 12 purcei 10-12 purcei 7-9 purcei 5-7 purcei
Prima zi 1,0 1,0 1,0 1,0
2-5 zile 3,0 3,0 2,5 2,0
5-10 zile 4,5 4,0 3,5 3,0
11-32 zile 6,5 5,5 4,5 4,0
33-35 zile 3,0 3,0 2,5 2,0
Tehnica de hr\nire a scroafelor lactante

Furajele concentrate recomandate `n hrana scroafelor lactante sunt: orzul,
porumbul, ov\zul, t\râ]e de grâu, maz\rea, [roturi de floarea soarelui, [roturi de
soia, drojdie furajer\, f\inuri de origine animal\ etc. Propor]iile de participare `n
amestec ale componentelor depinde de ras\, sau categoria de meti[i [i de
posibilit\]ile unit\]ii, `ns\ nutre]ul combinat rezultat trebuie s\ posede o valoare
energetic\ de 3170 Kcal EM/kg furaj, un nivel proteic de 15-16% P.B. [i un
con]inut adecvat `n celelalte substan]e nutritive.
Receptura actual\ a nutre]ului combinat re]eta 0-5, destinat\ hr\nirii
scroafelor `n perioada de lacta]ie (este prezentat\ `n tabelul 56) indic\ un aport
proteic de 14% P.B.
Tabelul 56
Structura [i caracteristicile nutre]ului combinat, re]eta 0-5
Specificare Propor]ia de participare (%)
Structura
- porumb 55,0
- orz 5,0
- ov\z 5,0
- t\râ]e de grâu 11,8
- [roturi de floarea soarelui 5,0
- [roturi de soia 4,0
- f\in\ de carne 1,0
- f\in\ de pe[te 1,0
- drojdie furajer\ 1,0
- f\in\ de lucern\ 8,0
- carbonat de calciu 1,5
- sare (NaCl) 0,7
- zoofort P3 1,0
TOTAL 100
Caracterisitici nutritive
- umiditate 12-14
- celuloz\ brut\ 7,0
- protein\ brut\ 14,0
- sare (maxim) 1,1
- gr\sime brut\ (minim) 2,0
- rest pe sita 2,5 mm (maxim) 5,0
302
~n unit\]ile gospod\re[ti se indic\ urm\torul amestec de concentrate: 30-

40% porumb, 30-40% orz, 7-8% maz\re, 7-8% t\râ]e de grâu, 3-4% drojdie
furajer\, 2-4% f\in\ de lucern\, 1,5% carbonat de calciu, 0,5% sare de buc\t\rie.
La acest amestec se poate ad\uga premixul de vitamine [i microelemente.
Când `n unitate sunt condi]ii pentru producerea mai multor cereale se indic\
urm\torul amestec: 25% orz, 20% porumb, 20% t\râ]e de grâu, 20% ov\z [i 15%
furaje bogate `n proteine ([roturi, maz\re, f\inuri de origine animal\ etc). Pe timp
de iarn\ `ntre 10-15% din valoarea nutritiv\ a ra]iei se poate substitui cu f\in\ de
lucern\ deshidratat\, cu peste 22% P.B., iar vara cu lucern\ verde u[or p\lit\.
In exploata]iile de tip gospod\resc, scroafele lactante se pot hr\ni cu
amestecuri furajere `n care s\ predomine f\inurile de cereale, al\turi de unele
leguminoase [i completate cu premixuri proteino-vitamino-minerale (tab. 57).
~n cazul `n care exploata]iile cultiv\ principalele cereale `n condi]ii
rentabile, le poate prelucra (prin m\cinare) [i posed\ instala]ii de omogenizare,
atunci se pot procura concentrate P.V.M. de la unit\]ile specializate din zon\, a[a
cum ar fi S.C. “UNIREA” S.A. Ia[i. Propor]ia de participare `n re]et\ a
componentelor este de 30% porumb, cel mult 40% orz, 10% [roturi de soia [i 20%
P.V.M. UNIKEM P.R. - 20.
Tabelul 57
Amestecuri furajere indicate pentru scroafele lactante
din unit\]ile gospod\re[ti
Propor]iile (%) indicate pentru varianta:
Furajul
I II III
F\ina de orz 25 30 30
F\ina de porumb 25 30 15
F\ina de ov\z 15 20 25
F\ina de maz\re 5 5 5
T\râ]e de grâu 15 5 10
Conc.P.V.M.* 15 10 15
Not\*: concentratele proteino-vitamono-minerale se procur\ de la firmele
specializate pentru categoria de scroafe lactante
~n cazul `n care exploata]iile cultiv\ principalele cereale `n condi]ii

rentabile, le poate prelucra (prin m\cinare) [i posed\ instala]ii de omogenizare,
atunci se pot procura concentrate P.V.M. de la unit\]ile specializate din zon\, a[a
cum ar fi S.C. “UNIREA” S.A. Ia[i. Propor]ia de participare `n re]et\ a
componentelor este de 30% porumb, cel mult 40% orz, 10% [roturi de soia [i 20%
P.V.M. UNIKEM P.R. - 20.
303
Acest concentrat con]ine 2530 Kcal EM/Kg, o valoare proteic\ de 39%

P.B., din care 2,9% lizin\, 1,3% metionin\ [i cistin\, 0,4 triptofan, iar mineralele
sunt reprezentate de 5,5% calciu [i 1,5% fosfor, al\turi de enzime, vitamine,
antioxidante [i inhibitori de mucegaiuri.
Nutre]urile combinate sau amestecurile de concentrate se administreaz\ sub
form\ uscat\ sau umectat\, `n func]ie de posibilit\]ile de mecanizare [i de
procurare a lichidului pentru umectare.
Hrana se distribuie individual, `n jgheabul hr\nitorului sau `n trocul din
dotarea boxei de f\tare-al\ptare de tip gospod\resc. Frontul de furajare trebuie s\
fie `ntre 40-45 cm pentru fiecare scroaf\. Configura]ia superioar\ a jgheabului
trebuie s\ evite risipa de furaje, mai ales `n cazul boxelor suspendate pe canalele
de evacuare a dejec]iilor. Umectarea hranei cu zer sau zar\ proaspete, deversate
direct `n jgheab, influen]eaz\ pozitiv produc]ia de lapte. Num\rul de tainuri
variaz\ `ntre 4-5 pe zi, `n unit\]ile gospod\re[ti [i la discre]ie `n cele industriale.
Suplimentarea hranei cu lucern\ verde (uneori trifoi, pe timp de var\) sau
suculente (morcovi, cartofi) pe timp de iarn\, `n cantit\]i variabile, de 4-6 kg
stimuleaz\ consumul de hran\ [i produc]ia de lapte.
Scroafele lactante se pot `ntre]ine, `ncepând cu vârsta purceilor de 15 zile [i
la p\[une cultivat\ (`n special lucerniere), variant\ care reduce consumul de
concentrate cu 1,2-1,5 kg/animal/zi [i contribuie la o mai bun\ fortifiere a
purceilor, cu condi]ia s\ se evite insola]ia [i timpul nefavorabil.
Consumul de ap\ al unei scroafe lactante este `ntre 25-30 l/zi, la care se
adaug\ cca. 100 l ap\ tehnologic\ `n cazul elimin\rii hidraulice a dejec]iilor din
unit\]ile de tip industrial. Ad\parea se face la discre]ie sau de 4-5 ori pe zi [i chiar
mai des pe timp c\lduros. Temperatura apei (deoarece consum\ [i purceii) nu
trebuie s\ fie mai redus\ de 17°C [i nici mai mare de 18°C, deci aproximativ la
nivelul termic din interiorul ad\postului.
11.5. Aspecte tehnice `n cre[terea purceilor sugari

Expoatarea intensiv\ a scroafelor de reproduc]ie se materializeaz\ `n final
prin `n]\rcarea unui num\r cât mai mare [i uniform de purcei, garan]ia ob]inerii
unor indici de produc]ie [i reproduc]ie superiori la categoriile urm\toare de suine.
Aceste deziderate sunt dependente, `n mare m\sur\, de felul cum hr\nim [i
`ngrijim purceii sugari, de modalit\]ile de `n]\rcare [i de evitare a pirderilor pe
perioada al\pt\rii.
304
11.5.1. Pierderile de purcei sugari [i evitarea lor

La categoria purcei sugari se `nregistreaz\ cele mai mari pierderi, care
variaz\ `ntre 12-25% din efectivul ini]ial, a c\ror cauze sunt foarte diferite,
primând deficien]ele `n `ngrijirea acestora imediat dup\ f\tare, al\turi de condi]iile
de `ntre]inere neadecvate, legate mai mult de comoditatea boxei de f\tare-al\ptare.
Trebuie men]ionat c\, 1-2 purcei mor]i din lotul de f\tare reprezint\ 15-20 % din
totalul celor n\scu]i ai unei scroafe, deci se impune asigurarea securit\]ii purceilor
`n primele 2-3 zile de la na[tere.
Implica]iile economice sunt foarte mari, deoarece o scroaf\ consum\ pentru
fiecare purcel care trebuie s\-l fete numai `n perioada de gesta]ie cca. 35 kg de
furaje concentrate. Dac\ mortalitatea se `nregistreaz\ `n preajma `n]\rc\rii, atunci
cheltuielile sunt [i mai mari, deoarece intervin [i alte elemente foarte costisitoare,
toate grevând costurile de produc]ie pe purcelul `n]\rcat.
Cauzele care determin\ aceste pierderi apar]in atât cresc\torului cât [i, `ntr-
o mai mic\ m\sur\, animalului, fiind categorisite `n indirecte [i directe.
Dintre cauzele indirecte care provoac\ moartea purceilor cu pu]in timp
`nainte, sau `n timpul parturi]iei, enumer\m:
• netratarea la timp a unor boli la mame (bruceloz\, leptospiroz\ etc);
• netratarea unor infec]ii banale ale aparatului genital la scroaf\;
• neasigurarea unui tratament eficace la scroafe pentru sincronizarea actului
parturi]iei [i ejec]ia colesterolului;
• furajarea scroafelor `n ultima parte a gesta]iei cu nutre]uri alterate, `nghe]ate,
precum [i incomplete din punct de vedere al con]inutului `n substan]e nutritive
etc.
Dintre cauzele directe ale pierderilor de purcei sugari, ponderea o de]in
strivirile `n primele momente dup\ f\tare, al\turi de neglijen]a `n acordarea
ajutorului imediat dup\ na[tere ([tergerea de mucozit\]i, uscarea corpului,
dirijarea spre sursa de `nc\lzire, timpul scurs pân\ a primul supt etc.)
Pierderile prin striviri reprezint\ cca. 50% din totalul pierderilorde purcei
sugari `n perioada de al\ptare. Neacordarea importan]ei unor afec]iuni digestive
[i respiratorii mai reduc efectivul cu `nc\ 15-25% din cei r\ma[i `n lotul de
f\tare.
Tehnologiile actuale cuprind [i rezolv\ aceste elemente, pe faze, locuri [i
timp, poate mai pu]in atitudinea `ngrijitorului fa]\ de scroaf\ [i purcei.
Pierderile de purcei sugari prin mortalitate mai sunt influen]ate [i de o
serie de factori favorizan]i, cum ar fi: vârsta când s-a produs pierderea acestora;
vitalitatea purceilor; dezvoltarea corporal\ a purceilor la na[tere; anemia feripriv\;
temperamentul scroafelor; starea de `ntre]inere [i s\n\tatea acestora; dep\[irea
unor crize datorate insuficien]ei laptelui matern, anotimpul etc.
305
Vârsta purceilor. Cele mai mari pierderi de sugari, din totalul pierderilor
pe parcursul perioadei de al\ptare, se `nregistreaz\ `n primele 2 zile, `ntre
50-60%, totalizând `n prima s\pt\mân\ de via]\ 80-90%.
Numai neasigurarea temperaturii optime la nivelul patului de odihn\ a
purceilor `n primele momente de dup\ f\tare (`ntre 30-32°C) afecteaz\ func]ia de
termoreglare, ducând la metabolizarea excesiv\ a glucozei din organism [i
instalarea st\rii de hipoglicemie la purcei, manifestându-se prin tremur\turi
musculare, nesiguran]\ `n mers [i chiar la supt. Aceast\ stare se poate preveni
par]ial prin administrarea unei solu]ii de glucoz\ (pe cale bucal\, sau parenteral) [i
total prin asigurarea c\ldurii optime dup\ f\tare. Neingerarea de colostru `n
primele ore dup\ f\tare afecteaz\ imunitatea purcelului; acesta r\mânând
neprotejat `n fa]a mediului microbian. Imunitatea activ\ se instaleaz\ destul de
târziu, la peste 30 de zile de via]\.
Vitalitatea purceilor are importan]\ `n nivelul pierderilor, constatându-se
c\ produ[ii rezulta]i din `mperecherile `nrudite au vitalitate sc\zut\, `n schimb cei
ob]inu]i din imperecheri ne`nrudite, precum [i de la scroafe metise apar]in\toare la
rase diferite sau chiar linii diferite (dar ne`nrudite, din cadrul acelea[i rase),
sunt mult mai viguro[i. A[a se explic\ rezultatele slabe `n cre[terea purceilor
ob]inu]i din `mperecheri consangvine, punând `n pericol existen]a liniilor
consangvinizate.
Num\rul [i greutatea individual\ la na[tere influen]eaz\ nivelul
pierderilor prin mortalitate, `n sensul c\ ponderea este mai mare la scroafele cu
peste 13 purcei (de pân\ la 45%), fa]\ de cele cu 9-10 purcei; propor]ia de 20-22%
este `nregistrat\ atât la scroafele cu 6 purcei cât [i la cele cu 10 purcei. Aceasta ne
face s\ apreciem c\ este mai avantajoas\ exploatarea unor scroafe cu prolificitate
bun\ (`ntre 10-12 purcei) decât a acelora cu prea mul]i (peste 12) sau prea pu]ini
purcei (sub 8 la na[tere).
Aceste concluzii impun, mai ales `n unit\]ile industriale, egalizarea
num\rului de purcei sugari pe scroafe, `nc\ din a doua zi de dup\ f\tare. Cu cât
purceii au o dezvoltare corporal\ mai bun\, apreciat\ `n general prin masa
corporal\ individual\, cu atât pierderile sunt mai reduse.
Cumularea celor 2 factori (num\rul [i greutatea la na[tere) este consemnat\
prin rezultatele din tabelul 58, de unde rezult\ c\ cele mai reduse [i acceptabile
procente de pierderi (prin mortalitate), sunt atunci când loturile de f\tare de]in `ntre
8-13 purcei [i cu greutatea `ntre 1,0-1,6 kg, sau `n medie 10 purcei cu 1,25 kg.
Anemia feripriv\ determin\ pierderi la purceii ob]inu]i `n unit\]ile de tip
industrial, deoarece rezervele de fier se epuizeaz\ `n prima s\pt\mân\ de via]\.
306
Tabelul 58
Influen]a num\rului [i greut\]ii purceilor la na[tere
asupra pierderilor pân\ la `n]\rcare
Greutatea Num\rul de purcei f\ta]i:
purceilor la 5-7 8-10 11-13 14-19
na[tere (kg) Mortalitatea (%) `n perioada de al\ptare:
0,5-0,7 67 54 71 87
0,8-1,0 57 38 42 48
1,0-1,3 23 18 22 31
1,3-1,6 10 12 12 19
1,6-1,9 10 8 11 11
1,9-2,3 0 4 5 16
Un purcel mediu dezvoltat posed\ la na[tere cca. 50 mg fier, din care

peste 90% este `n hemul din hemoglobin\. Necesarul zilnic de fier este de cca.
7 mg, iar aportul prin laptele mamei de doar 2,5 mg, a[a `ncât, dup\ 8-9 zile, se
instaleaz\ starea de anemie. Al]i autori arat\ c\ `ntre produc]ia de lapte [i
con]inutul acestuia `n fier este o corela]ie negativ\, deci cantit\]ile sporite de
lapte ingerate nu rezolv\ situa]ia. Pentru aceasta, `n ziua a 3-a sau a 4-a dup\
na[tere, se administreaz\ un preparat pe baz\ de fier (FER DEXTRAN,
FERODEX, MIOFER sau URSOFERAN), intramuscular, `n doze de
1-1,5 ml/purcel, cu o repetare dup\ 8-9 zile (la cei insuficien]i dezvolta]i
corporal).
~n unit\]ile gospod\re[ti, anemia feripriv\ se poate preveni prin umectarea
sfârcurilor scroafei, `nainte de supt, cu o solu]ie de sulfat de cupru 1,0 ‰ [i sulfat
de fier 2,5‰, sau se administreaz\ o asemenea solu]ie pe cale bucal\ (câte
10 ml/purcel). Dup\ vârsta purceilor de 10 zile, când `ncep s\ consume
concentrate, se poate `ngloba solu]ia `n furaj. De asemenea, se poate administra
(separat) lut feruginos (proasp\t recoltat, bine uscat [i m\run]it). Introducerea `n
hrana scroafelor gestante, `n ultima perioad\, a sulfatului de fier, m\re[te rezerva
de fier din corpul fetu[ilor.
Vârsta scroafelor are influen]\ asupra pierderilor, `n sensul c\ la scroafele
primipare, precum [i la cele peste vârsta de 3 ani, mortalitatea este mai ridicat\
decât `ntre vârstele de 1,5-2,5 ani, respectiv `ntre f\t\rile a 2-a [i a 5-a. Scroafele
b\trâne sunt mai greoaie, `[i reduc din instinctul matern, au o produc]ie de lapte
mai redus\ [i uneori strivesc purceii.
Anotimpul influen]eaz\ nivelul pierderilor, atât direct cât [i indirect.
Ac]iunea indirect\ este favorizat\ de reminiscen]a ancestral\ mo[tenit\ de
la porcul s\lbatic, când f\t\rile aveau loc prim\vara. Se observ\ c\ la f\t\rile de
307
prim\var\ procentele de mortalitate sunt mai reduse, fa]\ de celelalte sezoane.

Direct, influen]a este mai mare, deoarece pe parcursul sezonului de toamn\
târzie [i iarn\ temperaturile sc\zute din ad\posturi determin\ la purcei diferite
afec]iuni ale aparatului respirator, mai ales `n unit\]ile gospod\re[ti, unde nu sunt
surse suplimentare de `nc\lzirea local\.
Alte cauze. ~n aceast\ categorie intr\ schimbarea u[oar\ a compozi]iei
laptelui de scroaf\, ca urmare a administr\rii unor furaje alterate, a ad\p\rii cu ap\
prea rece sau necorespunz\toare, precum [i a degrad\rii st\rii de `ntre]inere a
mamei, ca urmare a unei alimenta]ii deficitare cantitativ [i calitativ. Temperatura
prea sc\zut\ a apei pentru ad\parea purceilor influen]eaz\ negativ starea de
s\n\tate, fapt ce impune pre`nc\lzirea acesteia `n bazine speciale, sau instala]ii
speciale.
Sl\birea accentuat\ a scroafelor, `n special a celor bune mame, contribuie la
cre[terea pierderilor din lot.
Starea de igien\ necorespunz\toare din box\ [i compartimentul `n care sunt
`ntre]inu]i scroafa [i purceii, afecteaz\ starea de s\n\tate ale acestora, [i care
nesesizat\ la timp, determin\ pierderi `nsemnate.
Neobi[nuirea purceilor cu consumarea furajelor suplimentare la vârsta de 8-
9 zile, aduce pagube mari ulterioare.
Mai men]ion\m c\, dup\ 7-8 zile de la na[tere, a[ternutul purceilor se
elimin\, mai ales când aceasta const\ din rumegu[, pentru a nu fi ingerat de c\tre
purcei.
Igenizarea trebuie s\ se fac\ de 2 ori pe zi, f\r\ a folosi prea mult\ ap\, mai
ales `n primele 2 s\pt\mâni de la f\tare. ~n unit\]ile de produc]ie, castrarea
masculilor trebuie s\ se efectueze la vârsta de 7-8 zile [i nu mai târziu, deoarece la
vârsta de 14-15 zile deja apare o prim\ criz\ a insuficien]ei laptelui, care este
dep\[it\ u[or, dac\ purcelul este deja vindecat [i dac\ furajul combinat prestarter
(de bun\ calitate) este pus la dispozi]ia acestuia `nc\ de la vârsta de 8-9 zile.
Alte elemente sunt specificate prin tehnologia practicat\ la “COMTIM”
fiind prezentat\ `n tabelul 59, valabil\ [i pentru unit\]ile gospod\re[ti.
308
Tabelul 59
Tehnologia cre[terii purceilor sugari la “COMTIM”
Vârsta
Ac]iuni tehnologice Observa]ii
zile
1 Formarea [i uniformizarea loturilot; Rehidratarea pe cale parental\
T\ierea col]ilor, amputarea cozilor, cu solu]ii electrolitice `n prima
Al\ptarea artificial\ cu colostru a purceilor mici; s\pt\mân\ de via]\; ulterior
2-3 Administrarea preparatului de fier; rehidratarea se face per os,
Extragerea purceilor care au pierdut sfârcul [i pân\ la `n]\rcare.
formarea loturilor la doici;
4 Continuarea al\pt\rii artificiale cu colostru a Tratamentul purceilor minus-
purceilor orfani; variante se face zilnic cu anti-
5-7 Castrarea masculilor; biotice (pe baz\de antibiogra-
8-10 ~nceperea furaj\rii suplimentare cu re]eta 0-1; me) [i extracte tisulare produ-
11 Scoaterea purceilor r\ma[i `n cre[tere [i se `n unitate;
formarea loturilor la doici (din cele f\tate);
15 Inlocuirea scroafelor slabe cu doici din `n]\rcare; Se asigur\ temepratura de 29-
Se `ncepe administrarea nutre]ului verde; 25°C la pardoseala patului
18 Scoaterea purceilor minus-variante [i formarea purceilor `n primele 15 zile de
loturilor la doici (din cele `n]\rcate); via]\;
22 ~nlocuirea scroafelor slabe cu doici (din cele
`n]\rcate);
25 Scoaterea purceilor minus-variante [i formarea Se asigur\ temperatura
loturilor la doici (din cele `n]\rcate); ambinat\ de 22-18°C `n halele
34 Marcarea scroafelor destinate ca doici; de f\tare;
Reformarea scroafelor necorespunz\toare;
Suprimarea furaj\rii scroafelor;
35 ~n]\rcarea scroafelor
11.5.2. Alimenta]ia suplimentar\ a purceilor sugari

Particularit\]i digestive la purceii sugari ne indic\ faptul c\, `n primele
zile de dup\ na[tere, ace[tia inger\ cantit\]i destul de limitate de colostru [i apoi
de lapte, impunând supturi la intervale scurte de timp, de cca. 40-50 minute.
Volumul stomacului purcelului la na[tere este de numai 30-40 ml, iar
lungimea intestinului sub]ire de 3,5-4,0 m [i o capacitate de 100-110 ml. Dup\
cca. 10 zile stomacul `[i m\re[te capacitatea de cca. 3 ori, iar intestinele `[i
dubleaz\ lungimea.
Calitatea sucului gastric la purceii sugari se deosebe[te de cea a suinelor
adulte; `n acesta g\sindu-se o cantitate suficient\ de chimozin\ capabil\ s\
cuaguleze laptele supt, `ns\ pepsina este `n cantitate redus\, iar acidul clorhidric
este aproape absent (deoarece glandele stomacale nu sunt formate definitiv). Cu
toate acestea, digestia intestinal\ la purcei se desf\[oar\ `n condi]ii mai bune
decât cea stomacal\, deoarece pH-ul de 6,5 permite activitatea enzimelor
309
carbohidrazice ca: lactaza, sucraza, maltaza etc. Sucul pancreatic con]ine o serie
de fermen]i proteolitici, amilolitici [i lipolitici, atestând o capacitate bun\ de
digestie.
Toate acestea indic\ la purceii sugari un echipament enzimatic `n
formare, `nc\ neeficient pentru alte categorii de furaje, decât laptele matern. Ca
urmare, `n aceast\ perioad\, dezvoltarea purceilor este determinat\ `n mare
m\sur\ de cantitatea de lapte supt [i care, prin elementele sale nutritive, imprim\ o
mare intensitate de cre[tere.
A[a cum s-a ar\tat, purceii `[i dubleaz\ greutatea `n cca. 15 zile, iar la
vârsta de 8 s\pt\mâni greutatea este sporit\ de 10-12 ori. Se mai constat\ c\, `ntre
s\pt\mâna a 3-a [i a 4-a, ritmul de cre[tere `n greutate al purceilor sugari prezint\
o u[oar\ stagnare, dup\ care se revine la normal. Aceasta se datore[te
nesatisfacerii nevoilor nutritive prin laptele de scroaf\, precum [i neobi[nuirea
consumului de furaje suplimentare pentru acoperirea necesarului. Dup\ unii autori
aceast\ criz\ are loc mai de timpuriu, dup\ cca. 14-16 zile de la na[tere.
Purceii `ncep s\ consume nutre]uri combinate (de foarte bun\ calitate) la
vârsta de 7-9 zile, `ns\ echipamentul enzimatic nu este suficient de bine preg\tit,
a[a `ncât pot ap\rea unele tulbur\ri gastro-intestinale, manifestate prin diaree.
Succesul dep\[irii fazei depinde de modul cum prepar\m [i punem la
dispozi]ia purceilor un furaj suplimentar de calitate, din componente foarte u[or
digestibile. Importan]a alimenta]iei suplimentare este eviden]iat\ dup\ vârsta
purceilor de 3 s\pt\mâni, când cerin]ele organismului sunt satisf\cute de
combina]ia dintre laptele matern [i furajul suplimentar; numai unul sau altul duc
la rezultate negative, atât ale cre[terii cât [i ale st\rii de s\n\tate (tab. 60)
Tabelul 60
Cerin]ele de substan]e nutritive [i aportul prin laptele matern
Vârsta Greutate Energie digestibil\ (Kcal) Protein\ brut\ (g)
% de % de
(s\pt\m) (kg) necesar aport prin acoperire necesar aport prin acoperire
lapte prin lapte lapte prin lapte
1 2,7 950 950 100,0 - - -
2 4,0 1250 1250 100,0 - - -
3 5,9 1625 1400 86,1 83 58 69,8
4 7,7 2000 1250 62,5 92 54 58,6
5 9,9 2375 1250 52,6 102 58 56,8
6 12,7 2750 1150 41,8 118 56 47,4
310
~ncepând cu vârsta de 3 s\pt\mâni, dac\ purceii sunt abi[nui]i cu furajele

`nc\ de la 7-9 zile, ace[tia cresc [i se dezvolt\ mai bine decât cei care nu au fost
obi[nui]i, iar criza de insuficien]\ a laptelui este dep\[it\ f\r\ probleme majore,
dup\ cum [i criza de `n]\rcare.
Dup\ mai mul]i autori, se poate trage concluzia c\ este mai economic s\
punem la dispozi]ia purcelului un furaj de foarte bun\ calitate , chiar dac\ acesta
este mai scump, decât s\ hr\nim scroafele o perioad\ mai `ndelungat\; deci putem
s\-i `n]\rc\m mai devreme.
Pe de alt\ parte, furajarea suplimentar\ a purceilor sugari determin\
sporirea capacit\]ii tubului digestiv, ducând la cre[terea eficien]ei valorific\rii
hranei `n etapele urm\toare. Desigur, valorile biologice ale substan]elor nutritive
din lapte sunt mult mai ridicate, fa]\ de cele din hrana suplimentar\, `ns\ se
mizeaz\ mai mult pe preg\tirea organismului, `n mod gradat, pentru consumarea
furajelor clasice.
Calit\]ile furajului suplimentar
~n vederea sus]inerii ritmului intens de cre[tere la purceii sugari se impune
un aport energetic corespunz\tor, al\turi de satisfacerea optim\ `n toate
substan]ele nutritive necesare, deci cre[terea densit\]ii nutritive, secondat\ de
m\rirea palatabilit\]ii.
~n prima perioad\ a lacta]iei `ntreg necesarul energetic este asigurat prin
laptele matern, `ns\ dup\ 2-3 s\pt\mâni energia trebuie completat\ prin furajele
suplimentare, urmând ca dup\ vârsta de 5 s\pt\mâni, indiferent dac\ purcelul a
fost `n]\rcat sau nu, majoritatea energiei s\ fie asigurat\ prin furaje. Cu privire la
con]inutul `n energie a furajului suplimentar se impune ca acesta s\ fie cât mai
mare, `ntre 3100-3400 Kcal EM/kg nutre] combinat, [i chiar de 3600 Kcal la
`nceputul administr\rii.
Cerin]ele crescute `n proteine sunt impuse de ritmul de cre[tere accelerat,
a[a `ncât `ntr-un volum cât mai mic de furaje s\ existe un procent de 20-22%
protein\ brut\, `n care se g\seasc\ 1,1-1,3% lizin\, 0,7% aminoacizi cu sulf
(metionin\+cistin\) [i cca. 0,2% triptofan (tab.61).
Nivelul proteic din amestecurile furajere depinde [i de componentele care
intr\ `n re]et\. A[a, de exemplu, dac\ `n acestea intr\ laptele praf, sau caseina,
atunci nivelul proteic poate fi ceva mai redus, deoarece proteina din aceste
componente au coeficien]i de digestibilitate mai ridica]i la purceii sugari.
Proteinele cu molecul\ mare sunt la `nceput mai greu utilizabile din cauz\ c\ atât
pepsina cât [i tripsina sunt `nc\ inactive.
311
Tabelul 61
Necesarul de energie [i de substan]e nutritive pentru purceii sugari

pân\ la greutatea de 10 kg (dup\ N.R.C.)
Necesar `n % sau cantit\]i
Necesar zilnic
per kg furaj
Explica]ii purcei purcei purcei purcei
UM UM
1-5 kg 5-10 kg 1-5 kg 5-10 kg
Consum de furaje uscate `n aer - - - g 250 500
Spor mediu zilnic a[teptat - - - g 200 300
Consum specific (furaj/kg spor) - - - - 1,23 1,67
Energie [i protein\
- energie digestibil\ Kcal 3700 3500 Kcal 925 1750
- energie metabolizabil\ Kcal 3600 3400 Kcal 900 1700
- protein\ brut\ % 27 20 % 67,5 100
- lizin\ % 1,28 0,95 % 3,2 4,8
- arginin\ % 0,33 0,25 % 0,8 1,3
- histidin\ % 0,31 0,23 % 0,8 1,2
- izoleucin\ % 0,85 0,63 % 2,1 3,2
- leucin\ % 1,01 0,75 % 2,5 3,8
- metionin\+cistin\ % 0,76 0,56 % 1,9 2,8
- fenilalanin\+tirozin\ % 1,18 0,88 % 3,0 4,4
- treonin\ % 0,76 0,56 % 1,9 2,8
- triptofan % 0,20 0,15 % 0,5 0,8
- valin\ % 0,85 0,63 % 2,1 3,2
Substan]e minerale
- calciu % 0,90 0,80 % 2,3 4,0
- fosfor % 0,70 0,60 % 1,8 3,0
- sodiu % 0,10 0,10 % 0,25 0,5
- clor % 0,13 0,13 % 0,33 0,7
- potasiu % 0,30 0,26 % 0,75 1,3
- magneziu % 0,04 0,04 % 0,10 0,2
- fier mg 150 140 mg 38 70
- zinc mg 100 100 mg 25 50
- mangan mg 4 4 mg 1 2
- cupru mg 6 6 mg 1,5 3
- iod mg 0,14 0,14 mg 0,04 0,07
- seleniu mg 0,15 0,15 mg 0,04 0,08
Vitamine
- vitamina A UI 2200 2200 UI 550 1100
- betacaroten mg 8,8 8,8 mg 2,2 4,4
- vitamina D UI 220 220 UI 55 110
- vitamina E UI 11 11 UI 2,8 5,5
- vitamina K mg 2 2 mg 0,5 1,1
- riboflavin\ mg 3 3 mg 0,75 1,5
- niacin\ mg 22 22 mg 5,5 11
- acid pantotenic mg 13 13 mg 3,3 6,3
- vitamina B12 mg 22 22 mg 5,5 11
- colin\ mg 1100 1100 mg 275 550
- tiamin\ mg 1,3 1,3 mg 0,33 0,65
- vitamina B6 mg 1,5 1,5 mg 0,38 0,75
- biotin\ mg 0,1 0,1 mg 0,03 0,05
- acid folic mg 0,6 0,6 mg 0,15 0,30
312
Cerin]ele de vitamine. Vitamina A este de cea mai mare importan]\ pentru

purcel, aceasta asigurându-se `n totalitate prin lapte din organismul purcelului (din
ficat). Caren]a hranei scroafei `n vitamina A, reduce vitalitatea purcelului,
`ncetine[te cre[terea [i favorizeaz\ apari]ia tulbur\rilor digestive. Capacitatea de
sintez\ a vitaminei A de c\tre organismul purcelului este foarte sc\zut\. Dac\
gr\simile ad\ugate la nutre]urile combinate, ca energizante, nu sunt tratate cu
antioxidante, se inactiveaz\ [i o parte din vitamina A. Din aceast\ cauz\ se
procedeaz\ la vitaminizarea purceilor sugari insuficien]i dezvolta]i [i a scroafelor,
cu vitamina A [i D2.
Cerin]ele de vitamin\ D trebuie apreciate `n func]ie de sistemul de
`ntre]inere a scoafei cu purcei, avându-se `n vedere c\ accesul la razele solare, la
p\[unat etc, poate `nlesni procurarea unei p\r]i din necesar. ~n unit\]ile de tip
industrial, administrarea vitaminei D este absolut necesar\, `n special dup\
`n]\rcare [i transferul purceilor `n cre[\.
La purceii sugari s-a semnalat o leg\tur\ `ntre caren]a hranei `n vitamina E
[i lipsa fierului, componente care dac\ nu sunt corect administrate se traduc prin
mortalitate ridicat\ `n primele 24 ore dup\ injectarea fierului. Pentru aceasta se
indic\ administrarea vitaminei E cu 1-3 zile `naintea inject\rii fierului.
Caren]a `n vitaminele din complexul B se pot satisface u[or prin
introducerea `n amestecuri de drojdii furajere.
Cerin]ele `n substan]e minerale sunt [i ele mari, ca urmare a proceselor de
cre[tere intense. Cerin]ele zilnice sunt: 8-10 g calciu, 9 g fosfor, 3-6 g potasiu, 1-2
g sodiu [i 2-4 g clor. Calciul [i fosforul se asigur\ u[or prin carbonat de calciu,
fosfat dicalcic, f\in\ de oase etc.
Dintre microelemente, `n mod deosebit se pune problema pentru fier, care
trebuie administrat intramuscular, `n unit\]ile de tip industrial sub forma unor
preparate speciale [i mai pu]in `n unit\]ile gospod\re[ti, când se poate procura din
lut feruginos, sulfat de fier etc. Cerin]ele de microelemente, toleran]a [i pragurile
de toxicitate sunt prezentate `n tabelul 62.
Tabelul 62
Cerin]ele `n microelemente, toleran]a [i toxicitatea la purcei
Cerine]e (mg/kg furaj) Toleran]a Pragul toxic
Microelementul
(ppm) (ppm) (ppm)
Fier 80,0 1000 4000
Cupru 10,0 100-150 250
Cobalt 0,1 - -
Mangan 40,0 80 500
Zinc 50,0 1000 2000
Iod 0,2 - -
Seleniu 0,1 2,5 7
Molibden 0,1 5 10
313
~n cre[terea industrial\, de mare importan]\ este asigurarea seleniului,

r\spunz\tor de distrofiile musculare la purceii sugari.
Componentele indicate pentru amestecul de furaj suplimentar, depind atât
de particularit\]ile de digestie cât [i de preferin]ele purceilor pentru anumite furaje.
Laptele ecremat praf este componentul principal [i cel mai indicat,
deoarece echipamentul enzimatic este adecvat pentru digestia acestuia. Propor]ia
de lapte praf din amestecul de concentrate depinde de vârsta la care se face
`n]\rcarea, aceasta stimulând consumul [i accentuând independen]a
fa]\ de laptele matern. Propor]iile de lapte praf sunt `ntre 10-20% din amestec,
putându-se `nlocui par]ial [i cu alte preparate ca: extracte solubile din [roturi de
soia [i ov\z, sau concentrate proteice din suc de lucern\ [i subproduse de origine
animal\ de tip COLUROM (aceasta din urm\ dup\ vârsta de 15 zile).
Zah\rul este un component energizant indicat pentru cre[terea
palatabilit\]ii amestecului furajer. Propor]iile de participare sunt `ntre 5-10%. Se
mai utilizeaz\ `n propor]ii mai reduse [i melasa, mai ales ca liant pentru granulare.
Tabelul 63
Specificare %
Structura:
Porumb 20,00
Orz 15,00
Grâu 10,00
T\râ]e de grâu 5,00
{roturi de soia* 15,00
F\ina de pe[te 5,60
Drojdie furajer\ 2,45
Zah\r 5,25
Gr\sime de porc 3,15
Carbonat de calciu 1,05
Fosfat dicalcic 0,35
Sare 0,35
Zoofort 1,05
Porlavit** 15,75
TOTAL 100,00
Caracterisitici nutritive:
Umiditate 11-12
Protein\ brut\ 20,5
Fibre brute 3,0
Sare (maximum) 0,5
Gr\sime brut\ (minimum) 5,0
Granula]ie (rest pe sita de 2 mm, maximum) 1,5
Not\: * [roturile de soia sunt m\cinate cu sita de 2 mm;
** porlavitul cuprinde `n componen]a sa: 65% lapte praf, 6% f\in\ de orez,
7% drojdie furajer\, 9% gr\simi, 2,3% zah\r, 3% zeamil, premixuri vitaminice
[i minerale, antibiotice etc.
314
Cerealele pot participa `n propor]ie de 45-50%, cu condi]ia s\ fie bine

m\cinate (granula]ie fin\ sau medie), de foarte bun\ calitate [i uneori tratate, `n
sensul c\ la ov\z [i la orz trebuie s\ se `ndep\rteze paleele, iar `n unele situa]ii
boabele se pr\jesc. Orzul pr\jit este consumat cu mult\ pl\cere, fiind mai gustos,
cu substan]e nutritive mai u[or digestibile, iar paleele caramelizate (sau arse)
absorb o parte din gazele de fermenta]ie.
~n vederea reducerii propor]iei laptelui praf din re]etele de fabrica]ie a
nutre]urilor combinate pentru purceii sugari [i cei `n]\rca]i (re]etele R 0-1 [i R 0-2),
AURELIA, C. [i colab. (1982), recomand\ tratarea barotermic\ a porumbului [i a
orzului (timp de câteva minute, la 10 atmosfere) pentru a spori digestibilitatea
amidonului. S-a constatat c\ aceast\ “extrudare” a cerealelor administrate `n hrana
tineretului porcin, `ntre vârstele de 25-50 de zile, a contribuit la ridicarea sporului
mediu zilnic cu 8-12%, fa]\ de lotul martor, iar consumul specific s-a redus cu 6-
17% (tab.64).
Tabelul 64
Indicatorii tehnico-economici `nregistra]i la hr\nirea cu cereale extrudate
Varianta cu 19% P.B. Varianta cu 21,5% P.B.
Specificare R 0-1 + porumb R 0-1 + porumb
martor martor
extrudat extrudat
Greutatea la vârsta de 23 zile (kg) 4,87 4,89 4,70 4,87
Greutatea la vârsta de 50 de zile (kg) 8,23 8,76 8,73 9,21
Sporul mediu zilnic (g) 128 143 149 161
Consum specific concentrate (kg) 2,10 1,73 1,81 1,70
~n hrana purceilor sugari se pot utiliza propor]ii reduse de maz\re [i numai

`n urma unor tratamente termice speciale, ce constau `n fierberea f\inurilor timp
de 20-30 minute la 140°C, ocazie `n care se inactiveaz\ factorul antitriptic [i a
celui toxic (aglutinator al hematiilor). Acelea[i considerente sunt valabile [i pentru
f\inurile de orz (cernute [i fierte dup\ m\cinare), când glutenul devine mai u[or
digestibil. Acest procedeu este cunoscut sub numele de “extrudare” [i este
superior pr\jirii boabelor de orz.
Cu privire la utilizarea componentelor proteice vegetale, [roturile de soia
trebuie tratate obligatoriu termic, iar cele de floarea soarelui sunt cernute;
participarea acestora `n amestec fiind `ntre 12-17%.
Dintre f\inurile de origine animal\ este preferat\ f\ina de pe[te, de foarte
bun\ calitate, `n propor]ie de pân\ la 5% din amestec.
~n fermele de tip gospod\resc, amestecurile furajere destinate supliment\rii
hranei purceilor sugari trebuie s\ posede acelea[i caracteristici ca nutre]ul
315
combinat 0-1, adic\ s\ con]in\ peste 20,5% protein\ brut\, cel mult 3.0% celuloz\
brut\, peste 5,0% gr\sime brut\ [i 0,5% sare (NaCl). Granula]ia trebuie s\ fie
medie spre fin\, adic\ restul de pe sita de 2 mm de cel mult 1,5%.
~n ultimul timp, `n România (S.C. UNIREA S.A Ia[i) se produc concentrate
proteino-vitamino-minerale (P.V.M.) care particip\ `n ra]iile de hran\ `n propor]ie
de 30%, iar celelalte componente constau din f\in\ de porumb (40%), [i f\in\ de
orz (maximum 30%). Concentratul P.V.M. con]ine 40% P.B., cu 3,5% lizin\,
1,4% metionin\, 0,5% cistin\, 0,5% triptofan, 4,5% calciu, 1,8% fosfor etc, al\turi
de enzime [i vitamine. Valoarea energetic\ este de 3050 Kcal EM/kg P.V.M., `n
condi]iile când substan]a uscat\ este de 91,8%, iar gr\simea brut\ de 3,4%. Prin
urmare, unitatea gospod\reasc\ `[i procur\ concentratul P.V.M. pe care `l
omogenizeaz\ foarte bine cu f\inurile de cereale. Se sconteaz\ pe un consum de
cca.10 kg furaj pentru un purcel sugar de la na[tere pân\ la greutatea de cca.
12 kg, din care cca. 3 kg `l reprezint\ concentratul P.V.M.. Denumirea comercial\
este de UNIKEM PPS-30 [i este produs de S.C. UNIREA S.A. Ia[i.
~n unit\]ile gospod\re[ti se poate administra [i laptele tras proasp\t, `n
cantit\]i de 50 ml la vârsta de 10 zile [i pân\ la 500 ml la vârsta de 56 zile. De
asemenea, se poate administra suplimentar [i lucern\ verde, `ns\ numai dup\
vârsta de 15 zile [i `n cantit\]i de 100-200 g/purcel/zi.
Orzul pr\jit se introduce suplimentar `n hran\, `n cantit\]i de
50 g/purcel/zi, la vârsta de 15 zile [i de 200 g la vârsta de o lun\, pe t\vi]e [i `n
zonele curate [i izolate fa]\ de scroaf\.
~n unit\]ile gospod\re[ti se instituie 3-4 tainuri pe zi, iar `n cele de tip
industrial, nutre]urile combinate se administreaz\ la discre]ie, `n hr\nitori
semiautomate, `ncepând cu vârsta de 8 zile. Furajele neconsumate se adun\ `n
aceea[i zi [i se dirijeaz\ la porcii gra[i.
Consumul zilnic, la vârsta de 3 s\pt\mâni, ajunge la 30 g, la 35 zile la cca.
250 g, iar la vârsta de 56 zile la 500 g.
Cantit\]ile de nutre] combinat consumate pân\ la vârsta de 35 de zile sunt
de cca. 6 kg/purcel [i de cca. 8 kg la 42 de zile.
Accesul la ad\p\toare trebuie s\ fie de la vârsta de 4 zile; apa la discre]ie
pentru b\ut este o condi]ie esen]ial\ pentru realizarea de rezultate bune ale
cre[terii [i de men]inere a s\n\t\]ii.
~n alimenta]ia tineretului sugar trebuie s\ se pun\ un accent deosebit pe
`mbog\]irea amestecurilor furajere cu unele energizante, substan]e minerale [i
vitamine. ~n acest sens, nutre]urile combinate vor con]ine cel pu]in 5% gr\simi,
aceasta realizându-se atât prin componentele clasice cât [i prin introducerea `n
re]et\ a gr\simii de porc de calitate superioar\, de uleiuri vegetale [i de zah\r
(unde sunt resurse suficiente). Gr\simile au rolul de energizante, pe lâng\
316
asigurarea friabilit\]ii, `n cazul granul\rii nutre]ului combinat de tip prestarter,

mult recomandat `n hrana purceilor sugari. Granulele care se sf\râm\ u[or sunt
consumate cu mai mult\ pl\cere de c\tre purcei, mai ales dup\ vârsta de 10-15
zile, deoarece denti]ia este `nc\ `n formare. Gr\simile sunt introduse `n masa
furajului combinat prin pulverizare, `n stare `nc\lzit\, necesitând unele cheltuieli
`n plus, dar care se reg\sesc `n preg\tirea organismului purcelului pentru
consumarea integral\ [i timpurie a tuturor componentelor.
Alimenta]ia mineral\ a scroafelor lactante [i ale purceilor sugari (dup\
vârsta de 9 zile) are foarte mare importan]\, mai ales `n cazul exploat\rii intensive.
~n unit\]ile de tip industrial substan]ele minerale trebuie s\ se asigure la nivelul
cerin]elor, `n caz contrar efectele negative ale deficitului se resimt imediat, cu
manifest\ri nespecifice [i greu de stabilit `n timp util.
Unele experien]e efectuate mai recent scot `n eviden]\ necesitatea
supliment\rii minerale a ra]iilor de hran\ pentru scroafele lactante [i chiar a celor
gestante, cu influen]\ favorabil\ asupra capacit\]ii reproductive [i a viabilit\]ii
purceilor.
~n general, la suinele crescute `n unit\]ile gospod\re[ti se utilizeaz\
suplimente minerale, `n propor]ie de 3-4%, la re]etele sau ra]iile de baz\, formate
din: 55 de p\r]i fosfat dicalcic, 15 p\r]i carbonat de calciu, 20 p\r]i NaCl [i 5 p\r]i
magneziu. Acest supliment asigur\ cca. 20% Ca, 10% P, 5% Na, 3% Mg, 0,15%
Fe, 0,15% Zn, 0,10% Mn, 0,03% Cu [i 0,001% I, propor]ia fiind relativ
satisf\c\toare.
~n unit\]ile de tip industrial se utilizeaz\ cu prec\dere P.V.M. specifice
purceilor sugari, care particip\ `n propor]ie de 30% `n furajul combinat. ~n aceast\
situa]ie, furajul combinat de tip prestarter, specific purceilor sugari (re]eta 0-1),
asigur\ substan]ele minerale prin propor]iile de 3% carbonat de calciu, 1% f\in\
de oase, 1% sare de buc\t\rie [i 3% zoofort P1.
11.5.3. ~n]\rcarea purceilor

~n]\rcarea purceilor constituie o ac]iune zootehnic\, prin care se face
trecerea de la o alimenta]ie bazat\ pe laptele matern la o alimenta]ie cu furaje
specifice hr\nirii suinelor.
~n]\rcarea este faza cea mai critic\ din via]a purcelului, datorat\ atât
elimin\rii laptelui din hran\ cât [i stresului provocat de izolarea fa]\ de mam\.
Criza de `n]\rcare se manifest\ prin stagnarea `n cre[tere, prin st\ri de diaree [i de
agita]ie exagerat\, urmate de apatie, indicat\ [i prin pierderea luciului p\rului.
Pentru atenuarea efectelor nedorite, atât `n timpul cât [i dup\ `n]\rcare,
trebuie s\ se respecte o anumit\ tehnic\ de `n]\rcare, alegându-se [i cea mai
adecvat\ metod\ `n func]ie de tipul de exploata]ie [i de condi]iile concrete din
unitate.
317
Tehnica `n]\rc\rii
~n general, se caut\ modalit\]i prin care purcelul s\ sufere cât mai pu]in de
pe urma acestei ac]iuni [i s\ se integreze `ntr-un timp cât mai scurt `n noile
condi]ii de via]\.
Pentru aceasta, `nc\ din timpul al\pt\rii, deci `nainte de `n]\rcare, se iau
urm\toarele m\suri:
• de la vârsta de 8 zile se introduce `n hr\nitorul purceilor o cantitate redus\ de
nutre] combinat, uneori `mpr\[tiindu-se `n fa]a acestuia. Concomitent se
`ndep\rteaz\ rumegu[ul de sub hr\nitor [i din apropiere. Zilnic se face
re`mprosp\tarea cu nutre] combinat;
• cu 4-5 zile `nainte de data planificat\ pentru `n]\rcare se reduce num\rul de
supturi, prin izolarea mamei fa]\ de purcei. Aceast\ opera]iune se face numai `n
boxele tip danez [i `n cele gospod\re[ti;
• cu 2-3 zile `nainte de `n]\rcare se reduce cantitatea de furaj administrat scroafei,
pentru diminuarea secre]iei de lapte, prevenindu-se [i apari]ia mamitelor dup\
`n]\rcare;
• `n ziua `n]\rc\rii se poate reduce, pe lâng\ furaje, [i cantitatea de ap\ pentru
ad\parea scroafei (`ns\ cu aten]ie).
Pe perioada `n]\rc\rii [i dup\ aceasta se iau urm\toarele m\suri:
• din boxa de f\tare-al\ptare se scoate scroafa cu 2-3 zile `nainte, purceii
r\mânând pe loc;
• se evit\, `n aceast\ perioad\, mi[carea de suine adulte prin ad\post, sau prin
apropiere;
• hr\nirea purceilor se va face cu aceea[i re]et\ care s-a administrat `n perioada
de sugar, cel pu]in 10 zile dup\ `n]\rcare;
• formarea loturilor de tineret pentru cre[\ se face cu mult\ grij\, prin extragerea
din boxe a indivizilor, limitându-se efortul fizic. Pentru aceasta se aglomereaz\
purceii `ntr-o parte a boxei cu ajutorul unor panouri mobile, preluându-se mai
`ntâi indivizii insuficien]i dezvolta]i, apoi cei cu greutatea medie [i `n final cei
mai mari;
• asigurarea mijloacelor de transport adecvate pân\ la ad\postul de cre[tere,
evitându-se perioadele de canicul\ sau friguroase.
• manipularea extragerii [i prinderii purceilor trebuie s\ se fac\ cu foarte mare
aten]ie, ]inânudu-se cont de elementele men]ionate la conten]ie;
• lotizarea [i finalizarea acesteia `n boxele din cre[\ pe sexe, unde diferen]ele de
greutate nu trebuie s\ fie mai mari de ±200 g;
318
• separarea [i rezervarea celor mai bune boxe pentru purceii slab dezvolta]i
corporal, `n vederea recuper\rii lor;
• ad\p\torile se pun `n func]ie dup\ cca 30 de minute, când acesta se deregleaz\
u[or pentru ca purceii s\ o g\seasc\ u[or, dup\ care se reduce nivelul apei la
0,5 cm fa]\ de buza superioar\.
Metode de `n]\rcare a purceilor

Intensivizarea exploat\rii scroafelor de reproduc]ie (respectiv m\rirea
indicelui de utilizare) prin scurtarea perioadei dintre dou\ f\t\ri, a impus [i
reducerea perioadei de al\ptare a purceilor, deci `n]\rcarea la vârste din ce `n ce
mai timpurii, `n concordan]\ cu condi]iile concrete din unitate.
~n func]ie de vârsta de `n]\rcare a purceilor se pot distinge urm\toarele
metode: ultra precoce, foarte precoce, precoce, semiprecoce sau timpurie,
semitardiv\ [i tardiv\ (sau gospod\reasc\).
~n]\rcarea ultra precoce se practic\ mai rar, `n scop experimental, pentru
ob]inerea de purcei “liberi de boli” (Disease Free Pigs) necesari prepar\rii unor
vaccinuri sau pentru popularea unor unit\]i cu animale perfect s\n\toase.
~n acest scop purceii sunt recolta]i prin opera]ia de cezarian\, sau sub
“clopot” imediat dup\ f\tare, a[a `ncât s\ nu vin\ `n contact cu mama sau mediul
ambiant.
Purceii se cresc `n incubatoare, `n camere sterile, apoi `n boxe colective de
câte 10 capete, fiind hr\ni]i cu substituien]i de lapte. ~n compozi]ia substituien]ilor
de lapte matern intr\ laptele ecremat praf (40-70%), substan]e minerale, vitamine
[i antibiotice , al\turi de alte ingrediente.
~n]\rcarea foarte precoce se face la 2-7 zile dup\ f\tare, deci dup\
perioada colostral\, urmând ca purceii s\ consume `n continuare substituien]ii de
lapte de scroaf\ sub form\ lichid\.
Cre[terea se face `n mai multe faze.
~n faza I, care dureaz\ pân\ la 28 zile, purceii se hr\nesc cu lapte de vac\
ecremat proasp\t, la care se adaug\ diferite ingrediente pentru a ajunge la valoarea
nutritiv\ a laptelui de scroaf\. Hrana se administreaz\ sub form\ lichid\, `n 9
tainuri pe zi, procedându-se `n prima zi la aplecarea for]at\ `n jgheaburi speciale;
~n faza a -II-a , de la vârsta de 29 la 50 de zile, purceii se cresc `n hale, `n
boxe comune, câte 22-24 exemplare `n lot, asigurându-se 0,15 m2 pentru fiecare
individ. Furajul este adecvat vârstei, preparat pe baz\ de lapte ecremat praf [i alte
cereale administrate sub form\ de past\, `n 6 tainuri pe zi.
~n faza a III-a, de la vârsta de 51 la 80 de zile, purceii se `ntre]in `n hale, `n
boxe comune, asigurându-se câte 0,18 m2 de animal [i un front de furajare de
319
18 cm. Hr\nirea se face cu nutre]uri combinate specifice vârstei, administrarea

f\cându-se sub form\ umectat\, `n 6 tainuri/zi;
~n faza a IV-a , de la 81 la 95 de zile, purceii sunt `ntre]inu]i `n continuare
`n boxe comune, asem\n\toare cu cele din `ngr\[\torii. Hr\nirea se face tot cu
nutre]uri combinate specifice vârstei. Greutatea la finele acestei faze este de peste
25 kg, dup\ care sunt vându]i pentru `ngr\[are la alte unit\]i. Toate procesele de
distribuire a hranei, de reglare a microclimatului sunt automatizate [i dirijate
electronic.
~n]\rcarea precoce se face când purceii au vârsta de 2-3 s\pt\mâni, deci
dup\ ce au consumat colostrul [i o anumit\ cantitate de lapte matern. ~nc\ de la
vârsta de 8-9 zile se administreaz\ nutre]ul combinat de tip prestarter, care are un
nivel proteic `ntre 22-24% P.B. [i `n a c\rei structur\ intr\ laptele ecremat praf `n
propor]ie de 20-30%, cereale de foarte bun\ calitate [i tratate special, zah\r [i alte
ingrediente. La `n]\rcare (2-3 s\pt\mâni) purceii se hr\nesc exclusiv cu aceste
nutre]uri combinate, `mprosp\tarea f\cându-se zilnic. La vârsta de 3 s\pt\mâni
greutatea purceilor poate fi de cca. 4 kg, dup\ care se poate utiliza un amestec de
furaje combinate de tip prestarter [i starter cu nivelul proteic mediu `ntre 18-20%
P.B. ~n compozi]ia nutre]ului prestarter [i starter intr\, de asemenea, laptele
ecremat praf [i zerul praf, `n propor]ie de 10-15%, al\turi de alte componente de
foarte bun\ calitate [i u[or digestibile.
~n]\rcarea timpurie se face când purceii au vârsta `ntre 4-5 s\pt\mâni [i o
greutate `ntre 5-6 kg. Este considerat\ ca `n]\rcare fiziologic\, deoarece
echipamentul enzimatic la acest stadiu este destul de eficient pentru digestia
substan]elor nutritive din furajele concentrate utilizate `n hrana tineretului suin.
Purceii trebuie s\ fie deja obi[nui]i cu consumarea de nutre]uri combinate
(cu nivel proteic de 20-22% P.B.). Dup\ `n]\rcare, purceii sunt hr\ni]i timp de 10-
15 zile, tot cu nutre] combinat utilizat pe perioada al\pt\rii, dup\ care se trece
treptat, `n 3-4 zile, la `nlocuirea acestuia cu nutre] combinat de tip starter. ~n
unit\]ile industriale de la noi din ]ar\ predomin\ aceast\ metod\ de `n]\rcare
timpurie, sau fiziologic\, la care se `nregistreaz\ o greutate medie a purceilor de
cca. 6 kg [i chiar mai mult `n cazul hibrizilor comerciali.
~n]\rcarea timpurie sau fiziologic\, este indicat\ [i pentru scroafele mame,
deoarece acestea trebuie s\ intre `n c\lduri `n 5-8 zile de la izolarea purceilor, pe
când la `n]\rc\rile de sub 21 de zile nu se realizeaz\ refacerea optim\ a aparatului
genital.
~n condi]iile `n care pre]ul furajului combinat R 0-1 este ridicat, `n]\rcarea
purceilor sub vârsta de 35 de zile nu este economic\ din punct de vedere al
costului furajelor concentrate pentru realizarea a 1 kg spor de cre[tere.
320
~n]\rcarea semitardiv\ se face la vârsta purceilor de 42 de zile [i este

specific\ unit\]ilor care au ca sarcin\ producerea de material de pr\sil\. Purceii
beneficiaz\ de lapte matern o perioad\ `ndelungat\, contribuind la o dezvoltare
corporal\ mai armonioas\ [i la o stare de s\n\tate bun\, greutatea medie fiind de
cca 7,5 kg [i chiar mai mult.
~n]\rcarea gospod\reasc\ sau tardiv\ se face la vârsta purceilor de 56 de
zile, respectiv la 8 s\pt\mâni. Scroafele pot fi scoase, pe timp de var\, la p\[une,
`mpreun\ cu purceii, pe parcele apropiate. ~nc\ din perioada de lacta]ie se poate
introduce furajul starter, cu care apoi se continu\ hr\nirea f\r\ dificultate,
modalitate prin care `n]\rcarea se poate face mai u[or.
Cu 1-2 s\pt\mâni `nainte de `n]\rcare se r\re[te num\rul de supturi, a[a
`ncât la vârsta purceilor de 56 de zile, ace[tia s\ beneficieze doar de o partid\ pe
zi.
Tehnica [i metodele de `n]\rcare a purceilor sugari sunt foarte importante
pentru realizarea, `n etapele viitoare, a indicatorilor de produc]ie [i a dezvolt\rii
corporale armonioase.
~n unit\]ile care au ca scop de produc]ie producerea porcului de carne,
`n]\rcarea se efectueaz\ `ntre vârstele de 28-35 de zile (uneori la 21 de zile), iar `n
cele pentru asigurarea de reproduc\tori la vârsta de 42 de zile (mai rar la 49 de
zile).
Specialistul trebuie s\ analizeze `n mod corect condi]iile reale din unitate,
corelate cu sarcinile de produc]ie, a[a `ncât rezultatele s\ fie pe m\sura
competen]ei.
Trebuie avut `n vedere c\, de m\surile luate `n timp util, depinde
exploatarea ra]ional\ a dou\ categorii de suine foarte importante: scroafele de
reproduc]ie [i tineretul `n]\rcat.
321
CAPITOLUL 12
TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE CRE{|
Activitatea de produc]ie din compartimentul sau sectorul de cre[\ se

declan[eaz\ odat\ cu preluarea purceilor `n]\rca]i din maternitate [i se continu\ cu
cre[terea acestora pân\ la vârsta de 90-105 zile, când au masa corporal\ `ntre 25-
30 kg. Vârsta de preluare din compartimentul de matenitate este de 37 de zile `n
unit\]ile industriale [i de 44 de zile `n cele care livreaz\ reproduc\tori. ~n unit\]ile
gospod\re[ti vârsta de preluare este de 56 de zile. Greutatea medie trebuie s\ fie
de cca. 6,5 kg la unit\]ile industriale, de cca. 7,5 kg la cele care livreaz\ material
de reproduc]ie [i de cca. 10 kg la fermele gospod\re[ti; indivizii cu 2-3 kg mai
pu]in, fa]\ de medie, se constituie `n loturi separate [i li se instituie m\suri speciale
de recuperare, care vor fi tratate ulterior.
Tineretul suin care se cre[te `n compartimentul de cre[\ este denumit
“tineret `n]\rcat” sau “purcei `n]\rca]i”.
~n unit\]ile industriale, activitatea din compartimentul de cre[\ constituie
cea de-a 3-a verig\ a fluxului tehnologic, `n care unitatea func]ional\ este
“compartimentul”, iar popularea [i depopularea se face dup\ principiul “totul plin-
totul gol”.
Prin tehnologia de cre[tere se urm\re[te realizarea unui spor mediu zilnic de
300-400 g, a unui consum specific de 2,5-3,0 UN [i reducerea pierderilor prin
mortalitate.
Capacitatea de cazare a compartimentului `n unit\]ile de tip industrial, sau a
sectorului de cre[\ din unit\]ile gospod\re[ti, este corelat\ cu num\rul de purcei
`n]\rca]i, cu durata de `ntre]inere pe serie, precum [i cu suprafa]a util\ atribuit\
fiec\rui animal.
Compartimentul sau sectorul este `mp\r]it `n boxe cu capacit\]i diferite [i
dot\ri variate, `n func]ie de sistemul de `ntre]inere adoptat.
322
12.1. Sistemele de `ntre]inere a tineretului `n]\rcat

Sistemele de `ntre]inere a tineretului `n]\rcat `n compartimentul sau `n
sectorul de cre[\, se pot clasifica astfel:
- `ntre]inerea `n boxe din compartimentele special construite pentru aceast\
categorie;
- `ntre]inerea tineretului `n continuare, `n boxe de f\tare-cre[tere din
compartimentul de maternitate.
~n majoritatea unit\]ilor cresc\toare de suine, tineretul `n]\rcat se `ntre]ine
`n compartimente cu boxe special construite [i echipate, [i mai rar `n boxe de
f\tare-cre[tere; ultima variant\ necesit\ investi]ii mari [i nu asigur\ confort la
nivelul cerin]elor acestei categorii.
Boxele pentru cazarea tineretului `n]\rcat au `nregistrat sub aspectul
solu]iilor constructive, o evolu]ie `n timp, de la cele de mare capacitate (`ntre 40-
60 purcei), la baterii de cu[ti, sau mai recent de boxe la sol cu capacitatea redus\,
de pân\ la 20 animale.
12.1.1. ~ntre]inerea tineretului `n boxe speciale

Boxele de tip pavilionar au fost concepute [i construite `ntre anii 1962-
1964, `n unit\]ile de tip industrial de la noi din ]ar\, [i aveau o suprafa]\ de cca.
19 m2 asigurând cazarea a cca. 40 de purcei `n]\rca]i (0,45 m2/animal), ceea ce a
constituit o risip\ de spa]iu construit, urmând ca `ntr-o etap\ ulterioar\ s\ se
cazeze 55 de purcei (0,35 m2/animal).
~n aceast\ variant\ constructiv\, compartimentul (de 24,0x9,0 m) cuprinde
10 boxe, fiecare cu “adâncimea” sau lungimea de 8 m [i l\]imea de 2,4 m, deci
s-au creat condi]ii pentru furajarea uscat\ la pardoseal\.
Pardoseala era compact\ pe
toat\ suprafa]a [i confec]ionat\ din
c\r\mid\ pe cant prins\ `n lapte de
ciment, desp\r]iturile laterale din
dulapi de beton armat cu interspa]ii,
iar hr\nitorile din tabl\ zincat\.
Hr\nitorile erau prev\zute cu
desp\r]ituri ale jgheabului [i plasate
spre aleea de serviciu; opus se g\sea
un gr\tar de font\ peste o gur\ de
canal (0,25x0,25 m), iar al\turat erau
Fig.74 Boxe tip pavilionar amplasate ad\p\tori tip cup\ cu
clapet\.
323
Acest tip de box\ nu posed\ zon\ de gr\tar pentru defecarea [i urinarea

animalelor, cea ce a afectat microclimatul din compartiment [i reducerea
productivit\]ii muncii, al\turi de o mare risip\ de spa]iu `n prima faz\ de cre[tere.
Ini]ial, `n aceste boxe, furajele combinate s-au administrat [i pe pardoseal\.
~n perioada 1966-1969, `n hale cu l\]imea de 18 m, s-a procedat la
recompartimentarea acestora pe dou\ rânduri de boxe, cu aproximativ aceea[i
organizare interioar\ [i alee de serviciu la mijloc. Compartimentul cuprinde 20 de
boxe (8,4x2,2 m), `n fiecare cazându-se 34 de animale.
- Baterii de cu[ti
Tehnologia de cre[tere `n baterii s-a introdus `n anii 1975-1976, urmând ca
`n 1978 s\ se generalizeze la toate unit\]ile industriale pentru cre[terea [i
`ngr\[area porcinelor.
Motivul principal pentru aceast\ solu]ie constructiv\ de cazare a tineretului
`n]\rcat l-a constituit folosirea mai eficient\ a spa]iului construit. Pentru `nceput,
cu[tile organizate `n baterii, au fost amplasate pe un singur nivel, apoi pe 2 nivele,
uneori chiar pe 3 nivele spre centrul ad\podstului.
Cu[tile aveau dimensiuni foarte diferite [i, legat de aceasta, asigurau
cazarea `n fiecare cu[c\ a unor efective reduse [i variabile de tineret porcin, `ns\
pe `ntregul ad\post efectivul s-a m\rit considerabil.
Bateriile cu un singur nivel au fost a[ezate pe dou\ sau mai multe rânduri
`n compartiment, suspendate cu 15-20 cm fa]\ de pardoseal\. Suspendarea,
deasupra pardoselii, se f\cea pe cadre confec]ionate din ]eav\ sau din cornier;
pardoseala cu[tilor fiind prev\zut\ cu plas\ de sârm\ cu grosimea de 2-3 mm [i
ochiurile de 10x10 mm.
Aceast\ solu]ie a `mbun\t\]it regimul termic cu 3-4°C fa]\ de pardoseal\ [i
a izolat animalele de fecale, limitându-se infestarea cu Escherichia coli [i alte
bacterii nefaste.
Capacitatea de cazare pe compartiment a crescut cu 40-50% fa]\ de tipul
pavilionar, deoarece `n prima faz\ s-au prev\zut fiec\rui purcel 0,15 m2. Cu[tile
aveau, `n general, dimensiunile de 1x2 m, fiind echipate cu 2 ad\p\tori tip suzet\
sau pip\, iar pere]ii desp\r]itori erau confec]iona]i din panouri metalice deta[abile,
pentru a u[ura manipularea purceilor la depopul\ri. Dejec]iile se dirijau `n spate,
prin amplasarea sub pardoseal\ a unor panouri `nclinate spre canalele de colectare
a lor.
~ntr-o etap\ ulterior\, bateriile de cu[ti au fost amplasate deasupra unor
canale, sau fose, cu perne de ap\; nivelul apei reglându-se cu ajutorul sifoanelor
sau [ib\relor. ~n aceast\ variant\ umiditatea s-a redus mult, deoarece [i suprafa]a
de evaporare s-a mic[orat, pe lâng\ o important\ economie de ap\ pentru sp\lare.
324
Cu[tile au fost confec]ionate din plas\ de sârm\ zincat\ montate pe cadre de

cornier.
~n ambele variante hr\nitoarele erau confec]ionate din tabl\ zincat\, având
jgheabul `mp\r]it `n fronturi de furjare prev\zute sub ele cu o mic\ zon\
compact\, pentru limitarea risipirii nutre]ului.
Aceste cu[ti, organizate `n baterii, au asigurat sporuri medii zilnice mari (de
cca. 400 g), au redus mortalitatea (la cca. 4%), `ns\ aveau func]ionalitatea `n timp
redus\ [i o manipulare destul de greoaie a animalelor la populare [i depopulare.
Fig.75 Boxe pentru tineret suin amplasate deasupra canalelor
Datorit\ num\rului sporit de animale din compariment a necesitat [i o

reglare for]at\ a microclimatului, `n special a ventila]iei, deci consumuri mari de
energie electric\.
- ~ncuraja]i de rezultatele productive, ulterior s-au confec]ionat baterii de
cu[ti pe 2 nivele, cu dimensiunile [i organizarea interioar\ aproape asem\n\toare
cu cele descrise anterior [i amplasate pe centrul conctruc]iei, unde [i `n\l]imea
permitea.
Dejec]iile de la etajul superior erau colectate de perna de ap\, realizat\ de o
tav\ interpus\ `ntre cele 2 nivele. Noxele se colectau prin montarea unui sistem de
tubulaturi sub gr\tarele ambelor etaje, extragerea acestora f\cându-se for]at cu
ajutorul unui exhaustor.
325
Fig.76 Baterii de boxe pentru tineret suin cu dou\ nivele
Bateria de cu[ti cu 2 nivele a fost omologat\ `n 1978, având urm\toarele

caracterisitic: l\]imea de 1,6 m, lungimea de 1,6 m, suprafa]a de 2,5 m2, `n\l]imea
de 0,60 m, iar `n\l]imea celor 2 nivele de 1,6 m. Capacitatea de cazare `n faza I
(37-75 zile) a fost de 18 purcei `n]\rca]i, iar `n faza a II-a (75-105 zile) de 8
animale.
Deci la vârsta tineretului de 75 de zile, jum\tate din efectivul unui
compartiment se va popula, efectuându-se [i o nou\ lotizare, `n vederea afluirii
unui nou compartiment care din timp a fost sp\lat, dezinfectat, separat [i adus la
parametrii optimi pentru categroia 15-30 kg. Prin urmare, o serie de purcei se
`ntre]ineau cca 40 de zile `n faza I [i cca 30 de zile `n faza a II-a. Apa se asigur\
prin ad\p\tori de tip pip\, iar administrarea furajelor prin hr\nitorile
semiautomate, aprovizionate prin telescoape din material plastic, racordate la
instala]iile de tip TN-60.
Aceast\ variant\ a permis cazarea unui num\r foarte mare de tineret
`n]\rcat pe compartiment, `ns\ manipularea animalelor de la etaj se f\cea greoi,
al\turi de un consum ridicat de metal. Pere]ii laterali [i hr\nitorile erau deta[abile,
a[a `ncât la depopulare tot rândul de cu[ti se transforma `ntr-un coluar plin cu
animale ce corespondea cu camera de leg\tur\, iar pentru cu[tile de la etaj s-a
prev\zut un topogan, sau ramp\, pentru dirijarea [i coborârea gr\sunilor direct `n
remorcile tehnologice.
~n general, s-a renun]at la plasa de sârm\, apelându-se la panouri cu bare de
o]el rotund, sudate pe cadre de ]eav\ zincat\, sau cornier. Ulterior, barele
gr\tarelor s-au confec]ionat [i din platband pe cadre de ]eav\ sau cornier, iar
hr\nitorile din tabl\ zincat\ (cu grosimea de 1 mm) posed\ marginea superioar\ a
jgheabului r\sfrânt\ `n interior pentru a se evita risipa de furaje.
326
Necesarul ridicat de energie electric\ pentru reglarea for]at\ a

microclimatului [i consumul mare de metal a determinat ca, din 1985, s\ se
renun]e la cazarea purceilor, mai ales `n faza a II-a, `n baterii de cu[ti metalice.
~n aceast\ nou\ variant\, pentru faza a II-a, tineretul `n]\rcat se cre[tea `n
boxe obi[nuite, de la 10-12 kg [i pân\ la greutatea de 25-35 kg [i chiar mai mult.
Boxele aveau pardoseala compact\ (din c\r\mid\) pe cca. 60% [i gr\tar de beton
armat pe cca. 40% din suprafa]a acesteia.
Zona compact\ era situat\ spre aleea de serviciu, având amplasate deasupra
acesteia hr\nitorile (pe direc]ia peretelui desp\r]itor), iar opus avea zona gr\tarului
cu cele 2 ad\p\tori tip pip\ amplasate `n col]uri.
~ntr-o box\ de 3/4 m se cazau `ntre 20-25 de animale, fiec\reia revenindu-i
cca. 0,35 m2 . Se recomand\ ca pere]ii desp\r]itori s\ fie confec]iona]i din dulapi
de beton pe direc]ia zonei compacte [i numai din ]eav\ pe direc]ia gr\tarului.
Fig. 77 Box\ pentru tineretul suin, faza a II-a

1. hr\nitorul, 2. pardoseal\ beton, 3. gr\tar, 4. ad\p\tori
- Boxa la sol cu `nc\lzire electric\ `n pardoseal\, constituie ultima

variant\ de `ntre]inere a tineretului `n]\rcat, `nlocuind cu succes bateriile de cu[ti.
~nc\lzirea se face numai `n zona compact\ a pardoselii, deci local, asigurând o
temperatur\ de cca. 26-28°C, care `n primele 10 zile de populare se consider\
optim\, iar spre final se reduce la cca. 24°C.
Dimensiunile boxei sunt variabile, cele mai des `ntâlnite sunt de 2x2,4 m,
important fiind asigurarea frontului de furajare pentru 30% din animale, o
suprafa]\ de 0,20 m2/purcel `n]\rcat `n faza I, [i o propor]ie a gr\tarului de 40%.
327
Fig. 78 Sec]iune prin compartimentul cre[\ cu boxe `nc\lzite electric

`n pardoseal\
Pere]ii desp\r]itori [i hr\nitorul sunt confec]iona]i din dulapi de beton

armat, iar gr\tarele de asemenea. Num\rul de animale din box\ nu trebuie s\
dep\[easc\ 16 purcei.
Dup\ vârsta de 75 de zile a purceilor [i greutatea de peste 15 kg, nu mai
este necesar\ `nc\lzirea pardoselei, cu condi]ia ca aceasta s\ fie confec]ionat\ din
c\r\mid\ pe cant, iar temperatura interiorului ad\postului de 18-20°C.
12.1.2. ~ntre]inerea tineretului `n continuare `n boxele de f\tare-cre[tere

~n multe unit\]i de tip industrial, dar [i `n fermele de `nmul]ire [i de
hibridare, dup\ `n]\rcarea scroafelor, purceii r\mân `n acelea[i boxe pân\ la vârsta
de 90-95 zile [i greutatea de cca. 27 kg. Dup\ extragerea scroafei, barele metalice
care-i limiteaz\ mi[c\rile sunt ridicate pentru ca purceii s\ se mi[te `n voie. Se
diminueaz\ foarte mult din efectele stresurilor de `n]\rcare, de schimbare a boxei,
de lotizare [i chiar a personalului de `ngrijire. Pe lâng\ acestea, productivitatea
muncii cre[te foarte mult (de cca. 3 ori), `ns\ investi]ia este mare, necesitând de
cca. 3 ori mai multe boxe de f\tare.
De men]ionat c\, `n zonele de odihn\ a purceilor, gr\tarele trebuie s\ fie
confec]ionate din font\ sau beton armat, deoarece cele din material plastic devin
casabile dup\ cca. 3 ani de func]ionare.
Acest sistem de `ntre]inere se poate practica [i `n unit\]ile gospod\re[ti,
scroafa extr\gându-se la `n]\rcare, iar purceii r\mânând pe loc pân\ `n apropierea
f\t\rii urm\toarei scroafe. Dup\ depopulare, igienizarea [i dezinfec]ia trebuie s\
fie foarte minu]ios executate, pe lâng\ unele lucr\ri de repara]ii.
328
Indiferent de sistemul de `ntre]inere, pe parcursul perioadei de cre[\, purceii

nu se lotizeaz\, ci doar se extrag indivizii cu cre[terea `ntârziat\, cei bolnavi sau
cu dificult\]i de comportament (care mu[c\ urechile, cozile etc. sau defec\ [i
urineaz\ `n toate zonele boxei). Ace[tia se cazeaz\ `n boxe separate, cele mai
expuse vederii personalului de `ngrijire [i cu microclimat favorabil.
12.2. Microclimatul din cre[\

~n sectorul de cre[\ microclimatul este reglat cu ajutorul unor instala]ii
adecvate, a[a `ncât parametrii s\ fie cât mai constan]i, indiferent de sezon.
Temperatura `n primele zile de populare trebuie s\ fie apropiat\ de cea a
compartimentului de maternitate, de 22-24°C, `n interiorul ad\postului [i de 26-
28°C, la nivelul patului cald din pardoseal\. Dup\ 25-30 zile, temperaturile pot s\
scad\ cu 2-3°C [i chiar se poate renun]a la `nc\lzirea pardoselei.
De men]ionat c\, suprafa]a patului cald trebuie s\ asigure o zon\ de odihn\
pentru cca. 12 purcei pe m2, `n decubit lateral. Instala]ia de `nc\lzire electric\ a
patului cald este identic\ cu cea prezentat\ `n sectorul maternitate.
Umiditatea relativ\ trebuie s\ se `ncadreze `ntre 55-70%, valori realizabile
dac\ nu se spal\ zilnic pe toat\ suprafa]a zonei compacte a pardoselei, dac\
ad\p\torile nu sunt defecte, dac\ evaporarea de la suprafa]a apei din canale este
limitat\ printr-o pelicul\ de ulei mineral [i dac\ supraplinul este preluat prin
sifonare.
De men]ionat c\, sunt foarte periculoase umidit\]ile relative ridicate (din
sezoanele reci) [i temperaturile sc\zute din compartiment, asociere care provoac\
bronhopneumonii. Umiditatea ridicat\ este periculoas\ [i prin dezvoltarea
exagerat\ a florei microbiene patogene, care contribuie la alterarea rapid\ a
nutre]urilor combinate uscate, precum [i prin consumurile ridicate de furaje la
animale.
Gazele nocive (bioxidul de carbon, amoniacul [i hidrogenul sulfurat) sunt
foarte periculoase pentru tineretul `n]\rcat, deoarece `n prima faz\ nu mai este
laptele matern pentru atenuarea toxicit\]ii [i nici organismul nu se poate ap\ra
eficient.
Men]inerea st\rii de igien\ a boxelor este pârghia cea mai eficient\ de
limitarea r\spândirii gazelor nocive, al\turi de func]ionarea instala]iilor pentru
absorb]ia lor for]at\. Igienizarea se face [i se urm\re[te cu aten]ie imediat dup\
populare (când zona compact\ este adesea murd\rit\), `ns\ dup\ stabilizarea
ierarhiei lotului aceasta pune probleme de mic\ importan]\. Pentru aceasta, `n
canale sau fose se instaleaz\, sub gr\tar, tuburi de absorb]ie din material plastic cu
329
diametrul de cca. 10-15 cm, perforate pe partea inferioar\ [i racordate la un

exhaustor. Dozele maxime de noxe admise sunt: 0,3% la bioxidul de carbon,
0,03% la amoniac [i de 0,002% la hidrogenul sulfurat.
Pentru primenirea aerului se recomand\ dirijarea acestuia prin saci f\r\
fund din material plastic transparent, amplasat deasupra boxelor [i perforat pe
partea inferioar\. Aerul va fi `nc\lzit iarna `ntr-o baterie cu ap\ cald\ [i preluat din
camera de leg\tur\ vara. Volumul de aer pe purcel `n]\rcat va fi de 50 m3/h vara [i
10 m3/h iarna.
Dejec]iile vor fi dirijate spre canalele sau fosele pentru realizarea pernei de
ap\, acestea trecând cu u[urin]\ prin fantele gr\tarelor, datorit\ configura]iei
speciale a barelor.
Evacuarea dejec]iilor din fose se va face periodic, din 15 `n 15 zile, cu
men]iunea c\ la populare apa din canale sau fose s\ fie pre`nc\lzit\ cu 2-3 zile
`nainte.
~n general, zona gr\tarului trebuie s\ reprezinte cca. 40% din suprafa]a
total\ a pardoselei, iar barele gr\tarului pot fi construite din o]el rotund cu Ø de
12 mm [i fantele de 12 mm, sau din bare de beton armat, late de 7,5 cm [i fante
de 2,5 cm.
12.3. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ilor `n cre[\

Preg\tirea compartimentului pentru popularea unei noi serii se `ncepe din
ziua eliber\rii compartimentului, procedându-se `n mod identic ca `n sectorul de
maternitate. Cu 2-3 zile `nainte de populare, compartimentul de `nc\lze[te pân\ la
24°C cu ajutorul tuturor instala]iilor, iar acolo unde nu sunt se apeleaz\ la
electroaeroterme mobile. Dac\ aceste valori nu sunt realizabile, pe pardoseal\ se
`mpr\[tie uniform paie tocate, `n strat gros de 7-10 cm, sau rumegu[ uscat [i
nemuceg\it.
Transportul, `n vederea popul\rii, se face cu ajutorul remorcilor tehnologice
acoperite pe timp nefavorabil [i insola]ie, iar `n cazul distan]elor scurte, pe jos, `n
grup, având grij\ ca traseul s\ fie uscat, drept [i neutilizat anterior de alte categorii
de suine.
~nc\ de la preluare, din boxele din maternitate, se vor extrage, pe sexe, mai
`ntâi exemplarele cu dezvoltare corporal\ redus\, urmând ca `n cre[\ s\ se
definitiveze lotizarea prin potrivirea indivizilor dup\ greutate, `n limite de ±0,2 kg.
Num\rul de animale `n box\ depinde de suprafa]a acesteia, dar nu mai mult
de 20 de purcei `n prima faz\ (pân\ la vârsta de 65-75 zile), urmând ca `n faza
urm\toare s\ fie transferate `n boxe f\r\ `nc\lzire la pardoseal\, dup\ o nou\
lotizare.
330
Tineretul `n]\rcat, insuficient dezvoltat corporal va fi cazat `n boxele cele

mai bune [i cele mai expuse vederii personalului de `ngrijire. ~n acest scop, se vor
p\stra nepopulate cca. 10% din boxe, pentru a fi populate pe parcurs cu animale
extrase din celelalte boxe. ~n nici o situa]ie nu se recomand\ relotizarea tineretului
`n]\rcat pe durata `ntre]inerii `n cre[\.
Indivizii suspec]i, sau confirma]i caudofagi, se vor extrage imediat, iar `n
boxele din unit\]ile gospod\re[ti se va introduce a[ternut proasp\t, concomitent cu
echilibrarea mineral\ [i proteic\ a ra]iei. Se vor evita strangul\rile `n furajarea [i
ad\parea tineretului `n]\rcat.
Igienizarea boxelor se face zilnic, diminea]a, dup\ administrarea furajelor,
`n unit\]ile de tip industrial [i par]ial `naintea furaj\rii, `n cele de tip gospod\resc,
urmând ca definitivarea s\ se fac\ dup\ furajare, utilizându-se cât mai pu]in\ ap\
de sp\lare. Zilnic se face `nregistrarea datelor `n fi[a de lot a compartimentului,
precum [i controlul animalelor.
Depopularea compartimentului se face `n ziua planificat\, corelat\ cu
greutatea stabilit\ prin tehnologie, extr\gându-se mai `ntâi exemplarele cu
dezvoltare redus\ [i apoi celelalte, dirijându-le la sectorul de `ngr\[\torie, sau de
testare dup\ performan]ele proprii, dup\ caz.
Pe lâng\ tratarea afec]iunilor gastro-intestinale [i respiratorii, `n sectorul de
cre[\ se efectueaz\ obligatoriu urm\toarele ac]iuni sanitar-veterinare:
• la vârsta de 55 de zile vaccinarea de necesitate contra pleuropneumoniei (V3);
• la vârsta de 70 de zile vacinarea antipestoas\ (V1) [i antirujetic\ (V1);
• la vârsta de 120 de zile, dac\ purceii r\mân `n acelea[i boxe, se fac vaccin\rile
antipestoas\ (V2) [i antirujetic\ (V2).
Perioadic se aplic\ ac]iuni de deparazitare, atât extern\ cât [i intern\.
12.4. Alimenta]ia tineretului `n]\rcat

La tineretul `n]\rcat, aparatul digestiv este `nc\ `n curs de definitivare,
apreciat `n general ca suficient de dezvoltat, `ns\ se consider\ c\ echipamentul
enzimatic nu este destul de eficient pentru digestia tuturor substan]elor nutritive
din ra]ie, necesitând hr\nirea cu furaje u[or digestibile [i de foarte bun\ calitate.
12.4.1. Cerin]ele de energie [i substan]e nutritive

Cerin]ele de energie se men]in suficient de ridicate la tineretul `n]\rcat, la
nivelul de 3150 - 3360 Kcal EM/kg furaj combinat, fiind mai mare la categoria 5-
10 kg.
331
La aceast\ categorie, dac\ ra]iile nu sunt judicios `ntocmite, nivelul

energetic poate deveni factor limitativ, impunând introducerea `n re]et\ a
gr\similor [i chiar a zah\rului; ultimul component asigurând [i o palatabilitate mai
crescut\. Dup\ greutatea de 30 kg, când `n ra]ie se poate introduce peste 30%
porumb, nu se mai pune problema echilibr\rii energetice.
~n unit\]ile de tip industrial din ]ara noastr\, nivelul energetic poate fi de
2950 Kcal EM/kg furaj combinat, care este satisf\c\tor pentru un spor mediu
zilnic de cel mult 300 g. Necesarul de energie digestibil\ [i metabolizabil\ la
tineretul `n cre[tere (date orientative) este prezentat `n tabelul 65.
Tabelul 65
Necesarul de energie la tineretul `n cre[tere (dup\ N.R.C.)
Greutatea vie (kg)
Specificare
5-10 11-20 21-35
Spor mediu zilnic 300 500 600
E.D. (Kcal/kg furaj) 3500 3500 3300
E.M. (Kcal/kg furaj) 3360 3360 3170
Consumul zilnic:
Furaj (g) 600 1250 1700
E.D. (Kcal) 2100 4370 5610
E.M. (Kcal) 2020 4200 5390
Prin urmare, la aceast\ categorie se men]ine `nc\ o densitate nutritiv\

ridicat\ a nutre]ului combinat, a[a `ncât nivelul de celuloz\ trebuie s\ fie de
maximum 4,0%, iar gr\simea brut\ de cel pu]in 3,5%.
Nivelul proteic se men]ine ridicat deoarece [i intensitatea de cre[tere este
mare, proteina fiind necesar\ pentru formarea ]esutului muscular [i pentru
dezvoltarea organelor interne. Nivelul proteic optim este de 17-18% protein\
brut\ `n amestecul de furaje destinat hr\nirii tineretului `n]\rcat, cu 0,7-0,8%
lizin\, 0,51% metionin\+cistin\, 0,13% triptofan etc (tabelul 66).
Necesarul zilnic de protein\ brut\ variaz\ `n func]ie de dezvoltarea
corporal\, fiind de 130 g pentru purceii `ntre 5-10 kg, de 225 g la cei `ntre 11-20
kg [i de 270 g la cei `ntre 21-35 kg. Pentru purceii cu greutatea sub 5 kg, la vârsta
de 35 zile, se impune o re]et\ de furaj combinat cu 22% protein\ brut\ [i 1,1%
lizin\, urmând ca nivelul proteic s\ scad\ la 18% dup\ greutatea de 10 kg.
332
Tabelul 66
Necesarul de energie [i de substan]e nutritive
pentru tineretul porcin (dup\ N.R.C.)
Necesar `n % sau cantit\]i
Necesar zilnic
Explica]ii per kg furaj
UM 10-20 kg 20-35 kg UM 10-20 kg 20-35 kg
Consumul de furaje (uscate la aer) - - - g 1000 1500
Spor mediu zilnic (scontat) - - - g 500 600
Consum specific (kg furaje/kg - - - g 2,0 2,5
spor)
Energie [i protein\
Energie digestibil\ Kcal 3370 3380 Kcal 3370 5055
Energie metabolizabil\ Kcal 3160 3175 Kcal 3160 4740
Protein\ brut\ % 18 16 g 180 240
Lizin\ % 0,79 0,80 g 7,9 10,5
Arginin\ % 0,23 0,20 g 2,3 3,0
Histidin\ % 0,20 0,18 g 2,0 2,7
Izoleucin\ % 0,56 0,50 g 5,6 7,5
Leucin\ % 0,68 0,60 g 6,8 9,0
Metionin\+cistin\ % 0,51 0,45 g 5,1 6,8
Fenilalanin\+tirozin\ % 0,79 0,70 g 7,9 10,5
Triptofan % 0,13 0,12 g 1,3 1,8
Treonin\ % 0,51 0,45 g 5,1 6,8
Valin\ % 0,56 0,50 g 5,6 7,5
Substan]e minerale
Calciu % 0,65 0,60 g 6,5 9,0
Fosfor % 0,55 0,50 g 5,5 7,5
Natriu % 0,10 0,10 g 1,0 1,5
Clor % 0,13 0,13 g 1,3 2,0
Potasiu % 0,26 0,23 g 2,6 3,5
Magneziu % 0,04 0,04 g 0,4 0,6
Fier mg 80 60 mg 80 90
Zinc mg 80 60 mg 80 90
Mangan mg 3 2 mg 3 3
Cupru mg 5 4 mg 5 6
Iod mg 0,14 0,14 mg 0,14 0,21
Seleniu mg 0,15 0,15 mg 0,15 0,22
Vitamine
Vitamina A sau UI 1750 1300 UI 1750 1950
Betacaroten mg 7 5,2 mg 7 7,8
Vitamina D UI 200 200 UI 200 300
Vitamina E UI 11 11 UI 11 17
Vitamina K mg 2 2 mg 2,0 3,0
Riboflavin\ mg 3 2,6 mg 3,0 3,9
Niacin\ mg 18 14 mg 18 21
Acid pantotenic mg 11 11 mg 11 17
Vitamina B12 µg 15 11 µg 15 17
Colin\ mg 900 700 mg 900 1050
Tiamin\ mg 1,1 1,1 mg 1,1 1,7
Vitamina B6 mg 1,5 1,1 mg 1,5 1,7
Biotin\ mg 0,1 0,1 mg 0,1 0,15
Acid folic mg 0,6 0,6 mg 0,6 0,9
333
Cerin]ele de vitamine sunt asem\n\toare cu cele ale purceilor sugari, cu

unele excep]ii legate de asigurarea vitaminei A, care la purceii `n]\rca]i este mai
mare, deoarece aceasta nu se mai asigur\ prin laptele matern.
Vitamina A, ca de altfel [i celelalte vitamine, trebuie s\ se asigure la nivele
optime, mai ales `n cazul `n]\rc\rii precoce [i `n unit\]ile industriale. ~n aceste
situa]ii, premixurile cu vitamine trebuiesc asigurate `n mod obligatoriu.
Cerin]ele de vitamine, indiferent de sistemul de exploatare, sunt acelea[i
`ns\ modalit\]ile de procurare sunt diferite.
Substan]ele minerale, `ndeosebi calciul [i fosforul, sunt necesare pentru
cre[terea ]esutului osos. Nutre]urile combinate trebuie s\ con]in\ 0,7% Ca [i 0,5%
P [i propor]iile prev\zute `n tabelul 66 de celelalte macro [i microelemente.
Sulfatul de cupru are efect stimulator pentru cre[tere, `n propor]ie de 0,05-
0,08‰, sau cca. 60 p.p.m., iar raportul Ca/Zn este optim la valoarea de 100-125/l.
De mare importan]\ este seleniul pentru purceii `n]\rca]i, aceasta administrându-
se sub forma unor preparate speciale de tip selenit, având rolul prevenirii unor
distrofii musculare [i alte complica]ii secundare.
Pe lâng\ aceste substan]e nutrtive, `n hrana tineretului `n]\rcat se mai
introduc, cu rezultate bune ale cre[terii, [i unele antibiotice.
~n unit\]ile de tip industrial, antibioticele sunt absolut necesare, `ns\ `n cele
gospod\re[ti acestea pot s\ lipseasc\ din hran\, cu condi]ia ca animalele s\ fie
`ntre]inute `n padocuri, cu acces la p\[une [i la soare. Utilizarea antibioticelor este
legat\ [i de asigurarea substan]elor nutritive, acestea având efecte maxime `n
cazurile de deficien]\ ale acestora [i de igienizare mediocr\.
~n unit\]ile gospod\re[ti, administrarea de mas\ verde, fie cosit\ fie prin
p\[unat, supline[te introducerea `n hran\ a vitaminelor, microelementelor [i chiar
a antibioticelor. ~n masa verde, `n special `n lucern\, sunt prezen]i factori
nedetermina]i de cre[tere, care stimuleaz\ dezvoltarea corporal\, `mbun\t\]ind
starea de s\n\tate. Lucerna administrat\ sub form\ tocat\ [i u[or p\lit\, ca suc
extras din plantele proaspete, sau ca preparate concentrate pe baz\ de suc de
lucern\, ofer\ rezultate superioare ale cre[terii [i s\n\t\]ii, pe lâng\ fortificarea
organismului - toate contribuind la ob]inerea st\rii de `ntre]inere dorit\ pentru
viitorii reproduc\tori.
~n vederea `nlocuirii laptelui praf din re]etele de nutre]uri destinate hr\nirii
purceilor `n]\rca]i, STAN, Tr. [i colab. (1980), produce la scar\ industrial\
preparatul COLUROM ZO1 pe baz\ de suc de lucern\ [i subproduse de la
industria alimentar\. Rezultatele `nregistrate la tineretul `n]\rcat sunt prezentate `n
tabelul 67.
334
Tabelul 67
Principalii indicatori `nregistra]i la tineret `n perioada de vârst\ 37-75 zile
Lotul hr\nit cu Colurom
Lotul hr\nit cu lapte praf
Specificare ZO1
masculi femele masculi femele
Sporul mediu zilnic (g) 215 215 215 218
Consumul specific de
2,47 2,59 2,40 2,42
concentrate (kg)
Costul furajelor pentru 1 kg
6,20 6,40 6,23 6,15
spor (lei, 1980)
De[i rezultatele sunt apropiate, totu[i se are `n vedere punerea la dispozi]ie

a unui `nlocuitor de lapte praf pentru tineretul suin, care ar putea fi utilizat `n alte
direc]ii, inclusiv `n alimenta]ia uman\.
12.4.2. Tehnica hr\nirii tineretului `n]\rcat

Tineretul suin `n]\rcat este hr\nit cu amestecuri de furaje, sau nutre]uri
combinate, sub form\ de f\inuri (cu granula]ie medie), administrate sub form\
uscat\ [i la discre]ie. Bune [i foarte bune rezultate se `nregistreaz\ când nutre]urile
combinate sunt granulate, dar friabile, precum [i când f\inurile sunt umectate (cel
mult un tain pe zi `n faza I de cre[tere) cu zer sau zar\ proaspete.
De men]ionat c\, dup\ `n]\rcare, hr\nirea se continu\ 10 - 15 zile cu acea[i
re]et\ utilizat\ `n perioada de sugar, urmând ca `nlocuirea cu re]eta nou\ s\ se fac\
`n decurs de 4 zile, progresând [i regresând propor]iile, pe re]ete.
Cantit\]ile zilnice de nutre]uri combinate sau amestecuri furajere, sunt de
cca. 400 g `ntre greut\]ile de 5-10 kg, de cca. 1150 g `ntre 11-20 kg [i de cca. 1500
g `ntre 21-35 kg, cu condi]ia ca proteina brut\ s\ fie `n propor]ie de 18% pân\ la
20 kg [i de 16% `n rest, scontându-se sporuri medii zilnice de peste 300 g, dac\ [i
calitatea proteinei este corespunz\toare.
~n unit\]ile de tip industrial, tineretul `n]\rcat se hr\ne[te pân\ la vârsta de
50-55 zile, cu nutre] combinat re]eta R 0-1, iar apoi, pân\ la vârsta de 90-105 zile
sau greutate a de 25-35 kg, re]eta R 0-2.
Componentele din re]eta R 0-2 trebuie s\ fie de foarte bun\ calitate.
Cerealele, respectiv porumbul [i orzul, nu trebuie s\ dep\[easc\ 60% din re]et\,
ultimul se poate substitui cu ov\z [i chiar cu secar\ sau grâu. {i la aceast\ re]et\ se
indic\ separarea prin cernere, a paleelor de la orz [i ov\z, sau pr\jirea acestora
(unde sunt condi]ii).
335
Componentele proteice de origine vegetal\ trebuie s\ participe `n propor]ie

de cca. 25%, cu predominarea [roturilor de soia (10-12%). Componentele proteice
de origine animal\ totalizeaz\ cca. 10% din re]et\, iar ca energizant se indic\
gr\simea de porc (cca.2%). Hr\nirea se face la discre]ie.
~n vederea diminu\rii crizei de `n]\rcare se va institui o furajare restrictiv\
cu re]eta R 0-1 `n primele 10 zile dup\ `n]\rcare, care poate fi dup\ modelul din
tabelul 68.
Tabelul 68
Model de furajare restrictiv\ a purceilor
`n primele 10 zile dup\ `n]\rcare la 42 de zile
Cantit\]ile de hran\ administrate zilnic (g)
Ziua
Diminea]a Prânz Seara
1 nu se furajeaz\
a 2-a - 60 -
a 3-a 60 - 60
a 4-a 60 60 60
a 5-a diet\
a 6-a - 60 -
a 7-a 60 - 60
a 8-a 60 60 60
a 9-a 80 80 80
a 10-a la discre]ie
~n cazul `n care purceii sunt `n]\rca]i la 32 de zile, cantit\]ile ini]iale din

tabel vor fi de 50 g. Ziua de diet\ se va stabili `n func]ie de apari]ia st\rii de
diaree, deci poate s\ nu fie `n ziua a 5-a. Apa s\ fie `n toate cazurile la discre]ie.
Re]eta R 0-2 de nutre] combinat are un nivel proteic de 18% P.B. [i cu
0,9% lizin\ (tabelul 69)
~n unit\]ile gospod\re[ti, unde sunt posibilit\]i de cultivare rentabil\ a
porumbului [i orzului, se poate alc\tui o re]et\ de hran\ pentru tineretul porcin
`n]\rcat, `n care aceste cereale s\ participe `n propor]ie de 70 % (maximum 55 %
orz), iar 30 % este reprezentat de un concentrat proteino-vitamino-mineral
(P.V.M.). Acest concentrat P.V.M. con]ine cca 40,0 % P.B., din care 3,0 % lizin\,
1,8% metionin\ [i cistin\, 0,5% triptofan etc, substan]ele minerale con]in 6,5%
calciu, 2,0% fosfor, al\turi de vitamine, enzime [i antioxidan]i. ~ntre greut\]ile
corporale de 7,0 kg [i 27,0 kg se sconteaz\ pe un consum de cca. 50 kg furaj, din
care cca. 16 kg `l reprezint\ concentratul PVM. De[i costul PVM-ului este destul
de ridicat, acesta contribuie la dezvoltarea corporal\ foarte bun\, evitarea
pierderilor [i la un consum specific foarte sc\zut. Concentratul este comercializat
336
de c\tre S.C. "UNIREA" S.A. Ia[i, sub denumirea de UNIKEM PS-30, cu

garan]ie de 2 luni.
Tabelul 69
Variante (%)
Specificare
a b c
Structura:
Porumb 40,0 40,0 50,0
Orz 20,0 10,0 10,0
Grâu - 10,0 -
T\râ]e grâu 9,5 9,5 9,5
{roturi floarea soarelui 5,0 5,0 4,0
{roturi de soia 10,0 10,0 10,0
F\in\ de carne 1,5 1,5 2,0
F\in\ de pe[te 3,0 3,0 3,5
Drojdie furajer\ 3,0 3,0 3,0
Zer sau zar\ praf 3,0 3,0 3,0
Gr\sime de porc 2,0 2,0 2,0
Carbonat de calciu 1,0 1,0 1,0
Fosfat dicalcic 0,45 0,45 0,45
Sare (NaCl) 0,50 0,50 0,50
Sulfat de cupru 0,005 0,005 0,005
Zoofort P1 1,00 1,00 1,00
TOTAL 100,00 100,00 100,00
Caracteristici nutritive
Umiditate 12,0 12,0 12,0-13,0
Protein\ brut\ 18,0 17,5 18,0
Celuloz\ brut\ (maximum) 4,5 4,0 4,0
Sare (maximum) 0,7 0,8 0,8
Gr\sime brut\ (minimum) 4,0 3,5 3,5
Granula]ie, rest pe sita de 2 mm 2,0 2,0 2,0
(maximum)
Datorit\ faptului c\ hr\nirea se face la discre]ie, frontul de furajare va fi `n

a[a fel calculat `ncât cel pu]in 30% din efectivul boxei s\ consume furajele
concomitent, iar pentru a nu risipi nutre]ul combinat, jgheabul va fi `mp\r]it prin
desp\r]ituri din 15 `n 15 cm la faza I, sau din 20 `n 20 cm `n faza a II-a (la
categoriile mari).
Hr\nitorile confec]ionate din tabl\, indiferent de grosimea acesteia, se
degradeaz\ `ntr-un timp relativ scurt, agentul principal fiind oxidarea materialului
`n condi]iile prezen]ei amoniacului [i umidit\]ii ridicate. Pentru aceasta, `n ultimul
timp, s-a trecut la confec]ionarea hr\nitorilor din pl\ci de beton armat, schi]ele
fiind prezentate `n figura 79.
337
1 – Plac\ spate – 1 buc.

2 – Plac\ fa]\ - 1 buc.
3 – Plac\ frontat\ - 1 buc.
4 – Plac\ asamblare – 2 buc.
Cornier sau o]el fot
Bare OB Ø 12 mm
1.Plac\ spate – 1 buc 3 – Plac\ frontat\ - 1 buc

2.Plac\ fa]\ 4 – Plac\ asamblare – 2 buc
Limitator loc
Limitator loc furajare
furajare TIP COMTIM
TIP PERI{
ATEN}IE!
Cornier sau o]el fot Limitatoarele se Bare OB Ø 12 mmm
monteaz\ [i la
hr\nitoarele de tineret
Pardoseal\
Fig.79 Hr\nitori pentru tineretul porcin, din pl\ci de beton armat

(a- pentru tineret `n]\rcat; b- pentru porci gra[i, 25-50 kg)
~n unit\]ile gospod\re[ti, unde se pune problema extinderii frontului de

furajare [i prelungirea perioadei de exploatare, se poate fixa, pe porti]a boxei, un
jgheab din tabl\ de o]el inoxidabil, prev\zut cu mai multe desp\r]ituri, al\turi de
jgheabul existent (fig. 80). Alimentarea cu furaj se face de pe aleea de serviciu, iar
la populare sau depopulare porti]a cu tot cu jgheab se rabateaz\ lateral sau se
ridic\ vertical.
De men]ionat c\, pere]ii
desp\r]itori sunt confec]iona]i din pl\ci
de material plastic dur, iar jgheabul [i
barele de fixare din o]el, care de[i sunt
scumpe se pot amortiza `n timp scurt
prin rezisten]a la oxidare [i fiabilitate `n
exploatare.
Cu privire la tehnica de hr\nire la
categoriile mai mari (peste
Fig. 80 Hr\nitor fixat de porti]a boxei 20 kg/animal) se recomand\ 2 tainuri pe
zi cu nutre]uri umectate, iar `ntre aceste
338
tainuri se asigur\ furaje combinate la discre]ie, suplimentate vara cu lucern\

verde, iar iarna cu morcov furajer.
~n unit\]ile de tip gospod\resc se poate alc\tui [i prepara un amestec din
urm\toarele componente [i propor]ii: 40% porumb, 25% orz, 7% maz\re, 7%
t\râ]e de grâu, 4-5% f\in\ de origine animal\ (carne, pe[te, sânge etc.), 2-3%
drojdie furajer\, 1-2% f\in\ de lucern\, 1,5% carbonat de calciu [i 0,5% sare
(NaCl). Num\rul de tainuri vor fi de 4 `n primele zile dup\ `n]\rcare [i de 3 `n
rest, iar frontul de furajare va asigura hr\nirea tuturor indivizilor `n acela[i timp.
Consumul de ap\ va fi calculat la cca. 4 l/kg nutre] uscat administrat, sau
3 l/cap/zi, f\r\ consumul tehnologic, care difer\ mult `n func]ie de solu]ia de
eliminare a dejec]iilor.
12.5. Tehnica recuper\rii tineretului insuficient dezvoltat

corporal
Tineretul suin insuficient dezvoltat corporal reprezint\ cca.15% din
efectivul pe serie [i afecteaz\ rezultatele economice ulterioare ale unit\]ilor
cresc\toare, mai ales `n cele de tip industrial.
Rezultatele negative ulterioare se datoresc, pe de o parte, sporurilor mici de
cre[tere `n greutate [i consumurilor specifice mari de furaje, iar pe de alt\ parte
prin neuniformizarea animalelor din cadrul boxei precum [i unele greut\]i `n
asigurarea imunit\]ii dup\ vaccinare, toate cu implica]ii asupra tehnologiei de
produc]ie.
Cauzele care duc la insuficien]a dezvolt\rii corporale `[i au originea atât
din periaoda al\pt\rii cât [i `n cea a `n]\rc\rii.
Repartizarea gre[it\ la supt este principala cauz\, care apar]ine `n mare
m\sur\ speciali[tilor `n cre[terea suinelor.
Greutatea purceilor la na[tere constituie o alt\ cauz\ a evolu]iei ulterioare a
indicatorilor tehnico-economici la categoriile superioare. Cu cât greutatea la
na[tere este mai mare [i indivizii mai uniformi, cu atât pierderile pe parcursul
al\pt\rii [i `n]\rc\rii sunt mai reduse, iar sporurile pe durata `ngr\[\rii mai mari
(tabelul 70).
~n unit\]ile gospod\re[ti, cu efective reduse, se pot men]ine `n lot [i purceii
care la na[tere au avut sub 800 g, `ns\ acestora li se vor aplica m\suri speciale de
`ngrijire [i hr\nire, aspecte greu sau imposibil de realizat `n unit\]ile de tip
industrial.
339
Tabelul 70
Influen]a greut\]ii corporale la na[tere asupra rezultatelor cre[terii
[i `ngr\[\rii (CURTIS, S.E. [i colab. - 1971)
Nr.purcei r\ma[i la
Greutatea la Greutatea la Spor de cre[tere `nregi-
`n]\rcare (% din
na[tere (kg) `n]\rcare (kg) strat la `ngr\[are (g)
total la 56 zile)
0,680 13,0 8,35 535
0,900 49,3 9,48 550
1,130 67,4 11,11 590
1,360 77,3 13,34 600
1,600 82,5 13,70 635
1,800 83,9 15,74 650
Pe timpul al\pt\rii [i dup\, mai sunt [i alte cauze, cum ar fi: neobi[nuirea
consum\rii furajului suplimentar, calitatea slab\ a acestuia, factorii stresan]i
severi, gre[eli tehnologice etc., care au fost prezentate `n capitolul anterior.
De men]ionat c\, indivizii insuficient dezvolta]i constituie adev\rate focare
de infestare pentru animalele s\n\toase, iar la vaccin\ri, la unii indivizi, nu se
asigur\ imunitatea.
Recuperarea purceilor atât `n perioada al\pt\rii cât [i `n sectorul de cre[\
pun probleme diferite, pe care le prezent\m `n continuare.
a) Recuperarea purceilor sugari
- ~n unit\]ile cu efective mari, de tipul celor industriale, indivizii cu
greutatea la na[tere mai mic\ sunt dirija]i la supt la sfârcurile pectorale, acestea
urm\rindu-se `n continuare de c\tre `ngrijitorul permanent (dac\ ace[tia sug
eficient).
~n cazul `n care sunt mai mul]i purcei cu greutatea la limita inferioar\
admis\, ace[tia se grupeaz\ [i se dirijeaz\ pentru supt la scroafe-doici, alese din
rândul primiparelor sau cel mult la f\tarea a II-a, care au sfârcurile mai mici [i
produc]ia de lapte ceva mai redus\. Dirijarea la scroafe-doici se mai poate face [i
la vârsta purceilor de 8 zile [i la 21 zile, cu condi]ia ca scroafa s\ fie `ntre]inut\ `n
boxe cu limitarea mi[c\rilor [i dup\ ce ace[tia au fost stropi]i pe corp cu creolin\.
Concomitent, la ace[ti purcei, se instituie tratamente de fortifiere cu
ionoser, cu vitamine [i chiar cu extract tisular de splin\, sau de ficat.
~n alte cazuri, purceii sugari se pot regrupa, dup\ perioada colostral\, `n
func]ie de dezvoltarea corporal\, constituindu-se grupe de purcei cu greutatea
mic\, cu greutate medie [i plus-variante, care se dirijeaz\, `n aceea[i ordine, la
scroafe cu sfârcuri mici (dar productive), cu produc]ii medii [i respectiv cu
340
produc]ii mari de lapte. Prin aceast\ ac]iune se elimin\ conflictele din timpul
suptului [i se concretizeaz\ prin purcei mai uniformi la `n]\rcare.
{ULMAN, I.M. [i colab. (1986) arat\ `ntr-un studiu de sintez\ c\, purceii
insuficient dezvolta]i provin [i de la scroafe care nu au primit pe perioada gesta]iei
cantit\]i suficiente de glucide, al\turi de proteine [i substan]e minerale.
Se mai indic\ c\ `n primele zile dup\ f\tare, o cantitate de colostru de cel
pu]in 20 ml/animal/zi, al\turi de repartizarea judicioas\ la supt [i punerea la
dispozi]ie a unui furaj suplimentar de foarte bun\ calitate (de la `n]\rcare la 7-9
zile) sunt condi]ii de prim\ urgen]\.
Purceii care, la `n]\rcare, au o greutate sub cea minim\ admis\ prin
tehnologie, se grupeaz\ [i sunt dirija]i `n continuare la supt, timp de `nc\ 7-10 zile,
la scroafe cu produc]ii bune de lapte [i cu stare de `ntre]inere adecvat\.
- ~n unit\]ile cu efective reduse, aceast\ categorie de purcei sugari, se
poate recupera mai u[or, ajungându-se chiar la al\ptarea cu biberoane montate pe
vase speciale, `n care se pune lapte de vac\ (la fiecare litru se omogenizeaz\ un
ou). Desigur, `n aceste unit\]i, repartizarea pe sfârcuri `n func]ie de dezvoltarea
corporal\ se face curent, urm\rirea efectuându-se mai u[or decât `n unit\]ile
industriale. ~n orice caz, m\surile luate se justific\ din punct de vedere economic,
mai ales c\ aceste animale se pot obi[nui mai u[or cu consumarea furajelor
suplimentare (`nc\ de la 7-8 zile), a[a `ncât la vârsta de 2-3 s\pt\mâni purceii
consum\ eficient acest furaj.
b) Recuperarea purceilor `n]\rca]i
Dup\ `n]\rcare, la trecerea `n cre[\, purceii insuficient dezvolta]i sau tara]i,
sunt grupa]i dup\ greutate corporal\ [i sex, oferindu-le boxele cu condi]ii de
microclimat cele mai favorabile [i situate `n aten]ia personalului de `ngrijire. La
aceast\ categorie se aplic\ o hr\nire special\, la care nutre]urile combinare
normale se suplimenteaz\ cu 5-10% lapte praf, premixuri proteino-vitamino-
minerale, pe lâng\ tratamente zilnice sau perioadice cu stimulatori de cre[tere.
La acela[i tratament sunt supu[i [i purceii care au suferit mai mult de pe
urma crizei de `n]\rcare, precum [i cei care nu au fost obi[nui]i din timp cu
consumarea furajului suplimentar.
De men]ionat c\, purceii care r\mân `n urm\ cu cre[terea pe parcursul
perioadei de cre[\ sunt extra[i din box\. Extragerea se face perioadic, odat\ la
toate boxele. Este contraindicat ca peste un num\r de purcei popula]i cu 5-10 zile
`nainte s\ ad\ug\m al]i purcei, deoarece ace[tia din urm\ vor fi izola]i [i `nl\tura]i
de la hran\ [i din suprafa]a de odihn\.
341
La purceii insuficient dezvolta]i, hr\nirea cu re]eta R 0-1, `mbun\t\]it\, se

poate prelungi cu `nc\ 5-10 zile fa]\ de tehnologia normal\ (deci pân\ la vârsta de
55-60 de zile).
~n hrana aceste categorii se introduc preparate pe baz\ de antibiotice, cum
ar fi: Furazolidona, Tylanul, Tetraxinul etc, `n propor]ii de 40-200 p.p.m. Efectul
acestor antibiotice se poate constata [i din analiza datelor din tab. 71, mai ales la
purceii retarda]i somatic.
Tabelul 71
Efectul antibioticelor din hran\ asupra dezvolt\rii tineretului suin
Cre[terea `n spor mediu Reducerea consumului
Specificare
zilnic (%) specific (%)
Tineret `ntârziat `n cre[tere 46 9
Tineret normal (35-45 zile) 18 9
Tineret normal (35-90 zile) 11 5
~n cazul `n care nu sunt cantit\]i suficiente de lapte praf se poate apela [i la

concentratele din lucern\ verde (de tip COLUROM) cu care se `mbun\t\]esc
indicatorii de produc]ie: `ntre 10-15% la sporul mediu de cre[tere [i 8-10% la
consumul specific de hran\, iar mortalitatea se reduce la 10%.
Pe lâng\ aceste m\suri de `mbun\t\]ire a alimenta]iei [i prin regruparea
indivizilor, se poate interveni [i medicamentos, administrând parental (subcu-
tanat) extracte tisulare de splin\ [i de ficat, `n doze de 2-5 ml, din 3 `n 3 zile, `n
func]ie de dezvoltarea corporal\.
Pentru recuperarea purceilor insuficient dezvolta]i, RUSSETT, J.C. [i
colab. (1979), recomand\ introducerea suplimentar\, `n re]etele de fabricare a
nutre]urilor combinate, la purceii `ntre 7-20 kg, a unei doze de 520 mg colin\ la
1 kg de nutre].
~n fermele de tip gospod\resc, pentru recuperarea tineretului suin `ntârziat
`n cre[tere se poate aplica, cu bune rezultate, `ntre]inerea acestuia pe p\[uni
artificiale (lucerniere), unde mi[carea, aerul curat [i suplimentul de vitamine
ac]ioneaz\ favorabil asupra organismului sl\bit.
~n toate cazurile se vor efectua cu aten]ie tratamente pentru eliminarea
parazi]ilor interni [i `nl\turarea celor externi.
Pe parcursul `ngr\[\rii, ace[ti indivizi se vor `ntre]ine `n boxe separate, cu
num\r redus de animale `n lot [i `n zonele cu cele mai bune condi]ii de
microclimat.
342
Este contraindicat ca din aceste exemplare s\ se re]in\ animale de pr\sil\,

chiar `n unit\]ile gospod\re[ti [i cu atât mai mult nu se vor re]ine vieru[ii. ~n
unit\]ile industriale, unde sunt ateliere pentru producerea preparatelor din carne de
porc, indivizii dup\ 60-70 kg se pot sacrifica urmând ca din carcasele acestora s\
se ob]in\ preparate speciale [i care se vor valorifica la pre]uri ceva mai reduse.
Procesarea acestor carcase aduc venituri importante cresc\toriei, mai ales `n
unit\]ile de selec]ie [i testare, unde se pune problema alegerii celor mai valoroase
exemplare pentru reproduc]ie.
De men]ionat c\, aceste m\suri radicale se pot aplica numai `n urma
instituirii tuturor metodelor de recuperare [i când indivizii sunt s\n\to[i, iar
tratamentele (`n special cu antibiotice) au fost aplicate cu cel pu]in 2 luni `nainte.
343
CAPITOLUL 13

DE ~NGR|{|TORIE
~ngr\[area suinelor reprezint\ faza final\ a procesului de produc]ie dintr-

o unitate cu circuit `nchis, sau a 4-a verig\ din cadrul fluxului tehnologic din
unit\]ile de tip industrial.
~n acest sector are loc continuarea cre[terii [i finisarea `ngr\[\rii
animalelor `n vederea livr\rii lor la t\iere, precum [i recondi]ionarea
reproduc\torilor care au `ncheiat activitatea economic\ de reproduc]ie.
Gr\sunii sunt prelua]i din compartimentul sau sectorul de cre[\ la masa
corporal\ de 25-30 kg, se `ntre]in pe perioada `ngr\[\rii `n acest sector, de unde
se livreaz\ abatoarelor la greutatea specificat\ prin metodologia de `ngr\[are
(porc pentru carne, pentru produc]ia de bacon, pentru semiconserve sau pentru
salamuri uscate).
Aceste metode de `ngr\[are difer\ `n func]ie de scopul produc]iei, având
prioritate greutatea de pornire, alimenta]ia aplicat\, rasele sau meti[ii utiliza]i,
greutatea la sacrificare etc.
~n general, prin tehnologia de `ngr\[are aplicat\, se urm\resc urm\toarele
obiective:
• realizarea unor sporuri medii zilnice mari, cu consumuri specifice de furaje
reduse;
• reducerea perioadei de `ngr\[are [i utilizarea eficient\ a spa]iului construit;
• ob]inerea unor randamente ridicate la sacrificare [i a unor carcase de calitate
superioar\.
Avându-se `n vedere c\, `n sectorul de `ngr\[\torie, principalul factor care
condi]ioneaz\ rezultatele de produc]ie [i apoi economice este alimenta]ia,
aceasta se va trata cu prioritate.
344
13.1. Alimenta]ia suinelor la `ngr\[at

13.1.1. Necesarul de energie [i de substan]e nutritive
Necesarul de energie la suinele supuse `ngr\[\rii, variaz\ `n func]ie de
vârsta [i greutatea animalelor, fiind `n general mai redus pân\ la greutatea de
60 kg [i mai mare `n partea a doua a `ngr\[\rii.
Necesarul mai ridicat, `n partea a doua a `ngr\[\rii, se justific\ prin
depunerile de gr\sime mai mari `n aceast\ faz\. Astfel, la tineretul suin pân\ la
greutatea de 60 kg necesarul mediu zilnic de EM este de 6320 Kcal, iar la cel
peste aceast\ greutate de 9480 Kcal.
De men]ionat c\, acest necesar energetic ridicat se acoper\ prin
consumarea de c\tre animal a unor cantit\]i mari de concentrate [i mai pu]in pe
seama sporirii caloricit\]ii amestecului, deoarece densitatea energetic\ ridicat\
depreciaz\ calitatea carcasei. ~n general, se urm\re[te ca `n finisarea `ngr\[\rii
amestecurile de furaje s\ con]in\ mai pu]in\ energie pentru a se limita [i
depunerile de gr\simi `n carcas\.
Necesarul de protein\ este strâns legat de vârsta [i greutatea corporal\,
deoarece `n prima faz\ de cre[tere - `ngr\[are predomin\ dezvoltarea
propor]ional\ a ]esutului muscular, care se bazeaz\ numai pe seama proteinelor
din furaje, iar pe m\sur\ ce animalul `nainteaz\ `n vârst\ nivelul proteic scade
propor]ional, deoarece [i fibrele musculare `[i definitiveaz\ cre[terea.
Hrana administrat\ porcilor gra[i, care con]ine un nivel proteic mai redus
decât necesarul organismului, influen]eaz\ negativ atât sporul de cre[tere `n
greutate cât [i consumul specific [i calitatea carcasei.
Pe de alt\ parte, excedentul de substan]e proteice constituie o risip\ greu
de explicat [i de suportat, atât de animale cât [i de cresc\tor. Desigur, excedentul
de proteine se poate transforma `n gr\sime, `ns\ numai dup\ parcurgerea unor
etape intermediare, care angajeaz\ organismul la eforturi `n plus, iar unitatea de
produc]ie la cheltuieli inutile.
Pentru tineretul porcin, majoritatea autorilor recomand\, `n prima faz\ de
cre[tere-`ngr\[are (`ntre 25-30 kg [i 50-60 kg), un nivel proteic de 16% P.B., iar
`n faza a II-a de finisare a `ngr\[\rii, pân\ la greutatea de 90-110 kg, de 13-14%
P.B. Con]inutul hranei `n lizin\ va fi [i el diferen]iat, de 0,70 % `n faza I [i de
0,55% `n faza a II-a.
Dup\ greutatea de 120 kg a suinelor, precum [i la cele care se
recondi]ioneaz\, nivelul proteic se poate reduce la 11-12% P.B. [i chiar la 10-
11% P.B., dac\ [i animalele sunt destinate `ngr\[\rii pentru gr\sime.
345
Cantit\]ile zilnice de protein\ variaz\ `ntre 280 g la tineretul suin supus

`ngr\[\rii cu greut\]i `ntre 35-60 kg, [i de 390 g la porcii gra[i de peste 60 kg
(tabelul 72).
Tabelul 72
Necesarul zilnic de energie [i substan]e nutritive la tineretul suin
`n cre[tere [i `ngr\[are (dup\ N.R.C.)
Specificare UM Categorii de greutate (kg)
2-5 6-10 11-20 21-35 36-60 61-100
Consum furaj g 250 500 1000 1500 2000 3000
S.m.z.* scontat g 200 300 500 600 700 800
Consum specific kg 1,23 1,67 2,0 2,5 2,86 3,75
Energie metabolizabil\ Kcal 900 1700 3160 4740 6320 9480
Protein\ brut\, din care: g 67,5 100 180 240 280 390
- lizin\ g 3,2 4,8 7,9 10,5 12,2 17,1
- arginin\ g 0,8 1,3 2,3 3,0 3,6 4,8
- histidin\ g 0,8 1,2 2,0 2,7 3,2 4,5
- izoleucin\ g 2,1 3,3 5,6 7,5 8,8 12,3
- leucin\ g 2,5 3,8 6,8 9,0 10,4 14,4
- metionin\+cistin\ g 1,9 2,8 5,1 6,8 8,0 9,0
- fenilalanin\+tirozin\ g 3,0 4,4 7,9 10,5 12,2 17,1
- treonin\ g 1,9 2,8 5,1 6,8 7,8 11,1
- triptofan g 0,5 0,8 1,3 1,8 2,2 3,0
- valin\ g 2,1 3,2 5,6 7,5 8,8 12,3
Substan]e minerale:
- calciu g 2,3 4,0 6,5 9,0 11,0 15,0
- fosfor g 1,8 3,0 5,5 7,5 9,0 12,0
- sodiu g 0,2 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0
- clor g 0,3 0,7 1,3 2,0 2,6 3,9
- potasiu g 0,7 1,3 2,6 3,5 4,0 5,1
- magneziu g 0,1 0,2 0,4 0,6 0,8 1,2
- fier mg 38 70 80 90 100 120
- zinc mg 25 50 80 80 100 150
- mangan mg 1 2 3 3 4 6
- cupru mg 1,5 3 5 6 6 9
- iod mg 0,04 0,07 0,14 0,21 0,28 0,42
- seleniu mg 0,04 0,08 0,15 0,22 0,30 0,30
Vitamine:
- vitamina A UI 550 1100 1750 1900 2600 3900
- betacaroten mg 2,2 4,4 7 7,8 10,4 15,6
- vitamina D UI 55 110 200 300 300 375
- vitamina E UI 2,8 5,5 11 17 22 33
- vitamina K mg 0,5 1,1 2,0 3,0 4,0 6,0
- riboflavin\ mg 0,75 1,5 3,0 3,9 4,4 6,6
- niacin\ mg 5,5 11,0 18 21 24 30
- acid pantotenic mg 3,3 6,3 11 17 22 33
- vitamina B12 µg 5,5 11 15 17 22 33
- colin\ mg 275 550 900 1050 1100 1200
- tiamin\ mg 0,33 0,65 1,1 1,7 2,2 3,3
- vitamina B6 mg 0,38 0,75 1,5 1,7 2,2 3,3
- biotin\ mg 0,03 0,05 0,1 0,15 0,2 0,3
- acid folic mg 0,15 0,30 0,6 0,9 0,2 1,8
Not\: * spor mediu zilnic
346
Necesarul de vitamine la aceast\ categorie este asigurat relativ u[or prin

existen]a natural\ a acestora `n furajele care intr\ `n amestec. Numai `n unit\]ile
de tip industrial se impune dozarea vitaminelor [i completarea acestora la nivelul
cerin]elor. Condi]iile favorizante pentru starea de avitaminoz\ sunt legate de
introducerea `n re]et\ a cerealelor alterate [i, `n special, a porumbului muceg\it.
Lipsa vitaminei A, ca urmare a utiliz\rii de cereale de slab\ calitate (`n
special porumbul) se manifest\ printr-un ritm de cre[tere `ncetinit, tulbur\ri
nervoase etc.
Lipsa de vitamina D se poate manifesta numai `n cre[terea industrial\,
unde animalele nu au acces la razele solare. Dozarea acestor vitamine se face cu
mare aten]ie, deoarece excesul determin\ efecte nedorite pentru organism [i apoi
`n alimenta]ia uman\.
Neasigurarea necesarului de vitamin\ E, al\turi de lipsa de seleniu, pot
determina dereglarea metabolismului, `n general, [i apari]ia de distrofii
musculare, `n special.
~n cadrul complexului de vitamine B, mai frecvent poate apare caren]a `n
niacin\, datorit\ cantit\]ilor mari de porumb folosite `n ra]ii [i care, a[a cum se
[tie, nu este bogat `n triptofan.
Necesarul `n vitamine, `ndeosebi `n vitamina A, se poate asigura utilizând
`n ra]ie 2-3% f\in\ de lucern\ deshidratat\, al\turi de 1-3% drojdii furajere, care
mai acoper\ [i deficitele `n complexul B [i par]ial `n vitamina D.
Cerin]ele de substan]e minerale. ~n prima parte a `ngr\[\rii , `n care are
loc [i cre[terea, sunt necesare cantit\]i `nsemnate de calciu [i fosfor `n propor]ii
de 0,6% [i respectiv 0,5% din amestecul de concentrate. Acest necesar se
asigur\ prin amestecuri de concentrate utilizate [i prin propor]iile de 1-1,5% de
carbonat de calciu, sau fosfat dicalcic [i f\in\ de oase. Sodiu [i clorul se asigur\
prin con]inutul natural al componentelor [i adosul de NaCl, `n propor]ie de pân\
la 0,5%.
Asigurarea necesarului de ap\. Necesarul de ap\ pentru consumul
biologic este de circa 4 l pentru fiecare kg de furaj combinat (uscat la aer)
consumat de c\tre animal, fiind u[or influen]at de sezon, natura furajelor, de
starea de `ntre]inere [i de s\n\tate.
Cu privire la furajele indicate `n `ngr\[area suinelor trebuie avute `n
vedere limitarea utiliz\rii a acelor furaje care influen]eaz\ defavorizant gustul [i
mirosul c\rnii [i gr\simii, pe lâng\ propriet\]ile de conservare.
~n general, f\ina de pe[te [i f\ina de carne influen]eaz\ negativ gustul, iar
cantit\]ile sporite de zer, dovleci [i sfecl\ contribuie la ridicarea propor]iei de
ap\ din ]esuturi, sc\zând conservabilitatea c\rnii.
347
Al\turi de acestea, mai sunt [i antibioticile care utilizate `n finisare au

efecte remanente, precum [i unele substan]e biostimulatoare, hormonale etc.
Cu toate acestea, antibioticile s-au dovedit a fi eficiente, mai ales `n prima
parte a `ngr\[\rii, `n condi]iile de igien\ necorespunz\toare [i pe fondul unor
ra]ii deficitare. Acestea ac]ioneaz\ favorabil asupra florei din tubul digestiv,
stimulând dezvoltarea microorganismelor care produc vitamine [i chiar proteine,
inhibând dezvoltarea microorganismelor nefavorabile, care produc toxine sau
alte st\ri de disconfort biologic.
Prin urmare, chiar dac\ aceste furaje sau ingrediente sunt necesare pentru
echilibrarea `n substan]e nutritive `n prima parte a `ngr\[\rii, ele se reduc [i chiar
`n partea a doua.
~n general, `n structura nutre]urilor combinate, sau a amestecurilor de
concentrate destinate `ngr\[\rii pentru carne se utilizeaz\ cu preponderen]\
porumbul (40-70%) [i orzul (15-30%), ambele componente asigurând cu succes
energia necesar\, la care se mai adaug\ maz\rea, [roturile de soia [i de floarea
soarelui, f\inurile de origine animal\, drojdii furajere [i suplimente minerale.
De men]ionat c\, la `ngr\[area pentru bacon, propor]ia de porumb este
mult redus\, `ns\ `n cazul `ngr\[\rii pentru produc]ia mixt\ aceasta poate atinge
80-90% din amestecul de concentrate. Participarea procentual\ a furajelor
proteice `n amestecuri este condi]ionat\ de asigurarea nivelului proteic [i de
valoarea biologic\ a proteinelor, respectiv de cantit\]ile [i raporturile
aminoacizilor esen]iali (`n special lizina, metionina [i triptofanul).
Sulfatul de cupru, introdus `n nutre]urile combinate `n doze de 100-
200 ppm. stimuleaz\ cre[terea [i `ngr\[area suinelor. Alte elemente care
influen]eaz\ valorificarea hranei, [i legat de acesta sporul mediu zilnic [i
calitatea carcasei, au fost prezentate la capitolul "Alimenta]ia suinelor".
13.2. Metodele de `ngr\[are-finisare a suinelor

13.2.1. ~ngr\[area suinelor pentru carne
La `ngr\[area pentru carne este utilizat tineretul suin de la greutatea de 25-
30 kg, care este supus cre[terii [i `ngr\[\rii pân\ la greutatea de 110-120 kg,
când este livrat pentru t\iere. Aceast\ variant\ mai este cunoscut\ sub
denumirea de `ngr\[are pentru carne “proasp\t\”, deoarece carcasele sunt
dirijate pentru consumul imediat.
La sacrificarea acestor porci, rezult\ carcase `n care predomin\ carnea, `n
timp ce gr\simea nu dep\[e[te 30-35%. Este metoda cea mai eficient\ din punct
de vedere economic, deoarece sunt utilizate animale tinere la care se
348
`nregistreaz\ cele mai reduse consumuri specifice de furaje [i cele mai ridicate
sporuri de cre[tere, iar pia]a solicit\ cantit\]ile cele mai mari.
Pe `ntrega perioad\ de cre[tere-`ngr\[are se `nregistreaz\ un spor mediu
zilnic de cca. 600 g [i consumuri specifice `ntre 3,8-4,2 UN. ~n aceste condi]ii,
sacrificarea animalelor se face la vârsta de 7-8 luni.
Factorii care influen]eaz\ aceast\ metod\ de `ngr\[are sunt numero[i, `ns\
predomin\ rasa, alimenta]ia [i sistemul de `ntre]inere, toate racordate la
condi]iile concrete din teren.
Rasele care se preteaz\ la acest tip de `ngr\[are sunt: Landrace, Marele
alb, Hampshire, Duroc, Piétrain etc, `ns\ cele mai bune rezultate se `nregistreaz\
la meti[ii dintre aceste rase, `n special `ntre meti[ii F1 (Landrace x Marele alb) [i
rasa Duroc, sau meti[ii F1 (Landrace x Marele alb) [i rasa Hampshire, precum [i
unii hibrizi de mare productivitate.
~n mica gospod\rie se cresc [i se `ngra[\ porcinele apar]in\toare la rase [i
popula]ii locale, iar `n unit\]ile de tip industrial se `ngra[\ numai meti[i, avându-
se `n vedere economicitatea ac]iunii datorate efectului de heterozis.
Alimenta]ia aplicat\ tineretului suin supus `ngr\[\rii influen]eaz\ `n mare
m\sur\ rezultate de produc]ie [i economice, inclusiv calitatea carcasei.
~n general, pentru tineretul suin, `ntre greut\]ile corporale de 25-50 kg,
sunt utilizate amestecuri de concentrate cu un nivel proteic de 16% P.B., pentru
cel `ntre 51-70 kg nivelul proteic este de 14% P.B., iar pentru porcii `n finisare,
`ntre 71-115 kg, nivelul proteic poate varia `ntre 12-13% P.B.
a) ~n unit\]ile de tip industrial din ]ara noastr\, tineretul suin supus
`ngr\[\rii se hr\ne[te cu nutre]uri combinate din re]etele R 0-3 `ntre greut\]ile de
25-50 kg [i din re]eta R 0-4 dup\ greutatea de 50 kg, pân\ la sacrificare.
~n aceste re]ete de fabrica]ie, dintre cereale, predomin\ porumbul [i orzul,
care totalizeaz\ pentru R 0-4 `ntre 70 [i 80%, fiind completate cu 5-6% t\râ]e de
grâu, cu 4-8% [roturi de floarea soarelui, cca 2% carbonat de calciu [i sare,
urmând ca f\ina de pe[te [i de carne s\ participe `n propor]ie de 7-8% numai `n
re]eta R 0-3 (tabelul 73).
Furajele sunt deversate `n jgheaburi, care sunt `mp\r]ite cu bare, din 30 `n
30 cm, pentru a nu favoriza risipa. Nutre]urile combinate se administreaz\ `n
2 tainuri pe zi, sau la discre]ie când se apeleaz\ la instala]iile de tip TN-60.
Conductele instala]iilor TN-60 sunt amplasate fie direct `n jgheaburi (deversarea
furajelor f\cându-se prin orificiile interioare, distan]ate din 40 `n 40 cm [i
diametrul de 4 cm), fie `n bunc\rele hr\nitoarelor semiautomate [i mai rar `n
349
dozatoare volumetrice, cu deversare pe pardoseal\. Pentru deversarea la

paroseal\ boxele trebuie s\ fie mai lungi decât late.
Tabelul 73
Structura [i caracteristicile nutritive ale nutre]urilor combinate
R0-3 [i R0-4
R 0-3 (%) R 0-4 (%)
Specificare
a b c a b c
Structura:
Porumb 40,0 40,0 55,0 50,0 60,0 70,0
Orz 30,0 15,0 15,0 30,0 10,0 10,0
Grâu - 15,0 - - 10,0 -
T\râ]e de grâu 6,5 6,0 6,0 5,0 5,0 5,0
{roturi floarea soarelui 7,0 8,0 9,0 3,5 4,4 4,0
F\in\ de carne 8,5 8,0 6,5 4,0 3,0 3,0
F\in\ de pe[te 1,0 1,0 1,5 0,6 1,0 1,0
Drojdie furajer\ 1,5 1,5 1,5 1,0 1,0 0,5
F\in\ de lucern\ 1,0 1,0 1,0 0,85 1,0 2,0
Carbonat de calciu 1,45 1,45 1,45 1,5 1,5 1,4
Sare (NaCl) 0,50 0,50 0,50 0,5 0,6 0,6
Sulfat de cupru 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05
Zoofort P1 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 1,00
Caracteristici nutritive (%)
Umiditate 12-13 12-13 13-14 12-13 13-14 13-14
Protein\ brut\ 16,0 16,0 16,0 12,0 13,0 12,0
Celuloz\ brut\ 5,5 5,5 5,5 6,5 5,5 5,5
Sare (maximum) 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9
Granula]ie, rest pe sita de 3,0 3,0 3,0 5,0 5,0 5,0
2,5 mm, (maximum)
Gr\sime brut\ (minimum) 3,0 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
~n unele unit\]i, nutre]urile combinate se transport\ cu c\rucioarele

zootehnice cu capacit\]i diferite, urmând ca distribuirea s\ se fac\ cu g\le]ile `n
bunc\re sau `n jgheaburi. ~n alte situa]ii, `n unit\]ile cu efective mai mari,
c\rucioarele au bunc\rele mai mari [i sunt deplasate pe linii de decovil,
distribuirea f\cându-se prin glisarea unor obloane laterale cu direc]ionarea
furajului `n jgheab.
Consumurile zilnice de concentrate sunt de cca. 1,5 kg la vârsta de 95 de
zile, de 2,5 kg la greutatea de 65 kg [i de 3,8 kg `n apropierea sacrific\rii, iar
consumurile specifice sunt cuprinse `ntre 3,3 kg [i 4,6 kg `ntre acelea[i greut\]i
(tab. 74).
350
Tabelul 74
Norme de spor mediu zilnic [i consum specific pentru tineretul porcin
supus `ng\[\rii pentru carne
Greutatea corporal\ Spor mediu Consum zilnic Consum specific
(kg) zilnic (g) de furaje (kg) (kg)
34 463 1,528 3,3
45 544 1,904 3,5
56 635 2,222 3,5
68 704 2,605 3,7
79 772 2,856 3,7
90 808 3,232 4,0
102 840 3,528 4,2
117 840 3,864 4,6
b) ~n fermele gospod\re[ti se realizeaz\ amestecuri de furaje combinate

din cereale cultivate (f\inuri de porumb, orz, grâu etc), bine omogenizate cu
subproduse de la industria de panifica]ie [i a uleiului (t\râ]e de grâu, [roturi de
soia [i floarea soarelui), precum [i cu P.V.M. procurate din unit\]ile specializate.
Propor]iile de participare sunt astfel calculate, `ncât con]inuturile de substan]e
nutritive [i de energie s\ fie adecvate vârstei [i greut\]ii corporale, `n
concordan]\ cu sporurile medii zilnice planificate [i calitatea carcasei.
Orientativ, se pot utiliza datele din tabelul 74, având `n vedere c\ nivelul
energetic al amestecului este de cca. 2950 Kcal EM/kg furaj.
~n zonele bune cultivatoare de porumb, soia [i lucern\ se poate institui o
re]et\ pe baza acestor componente, cu condi]ia ca soia s\ fie tratat\ (pentru
anihilarea factorului antitriptic), iar `n procesul de omogenizare s\ se adauge
microelementele [i vitaminele necesare (tab. 75).
Pe timp de var\, `n alimenta]ia porcilor supu[i `ngr\[\rii, se poate
introduce lucerna verde `n cantit\]i zilnice de 0,5-1,0 kg la greutatea de 35 kg de
1,5-2,0 kg la 50 kg [i de 2,5-3,0 kg la 80 kg.
Foarte bune rezultate se ob]in prin administrarea de cartofi fier]i [i terciui]i, `n
cantit\]i zilnice de 2-3 kg la tineretul `n greutate de 25-40 kg, de 4-5 kg la cel
`ntre 41-60 kg [i de 7-9 kg la cel peste 80 kg. ~n practica hr\nirii pe baz\ de
cartofi, amestecul se face din trei p\r]i past\ de cartofi [i o parte nutre] combinat
de completare cu 16% P.B., `n prima parte a `ngr\[\rii [i cu 14% P.B. `n parte a
doua. ~n perioada de iarn\ târzie sau prim\var\, apa de fierbere a cartofilor se
`ndep\rteaz\ obligatoriu, deoarece con]ine solanin\.
351
Tabelul 75
Ra]ii pe baz\ de lucern\ pentru porcii gra[i
Cantit\]i (kg)
Specificarea
a b c
Porumb m\cinat 1165 1321 1501
F\in\ de soia 307 207 102
F\in\ de lucern\ (17% P.B.) 471 412 353
Fosfat dicalcic 24 28 32
Sare (iodat\) 10 10 10
S\ruri minerale * 2 2 2
Premixuri vitamino-antibiotice** 20 20 20
TOTAL (kg) 2000 2000 2000
Analize calculate
- protein\ 16,00 14,00 12,00
- calciu 0,65 0,66 0,65
- fosfor 0,51 0,53 0,55
Not\: * s\rurile minerale con]in: 90 g zinc, 0,17 g iod, 90 g fier, 9 g cupru, 25 g mangan,
45 kg sare. la tona/furaj;
** ad\ugate pe ton\ amestec: vitamina A-3 mil.UI, vitamina D-400 mii UI,
riboflavin\ -2 g, niacin\ -16 g, acid pantotenic -9,0 g, colin\ - 200 g, vitamina B12
- 20 mg, vitamina K - 2 g [i 50-100 g antibiotice.
~n exploata]iile gospod\re[ti cu efective reduse, specializate `n `ngr\[area

porcilor (11-15 exemplare/an), se indic\ utilizarea `n hran\ a unor amestecuri de
concentrate cu cartofi fier]i [i sfecl\ furajer\ produse pe plan local, care se
concretizeaz\ `n importante reduceri ale cheltuielilor cu furajarea animalelor. ~n
acest sens, se `ntocmesc ra]ii de hran\ `n func]ie de specificul zonei de cultivare
rentabil\ a cartofului sau sfeclei.
Se recomand\ urm\toarele amestecuri:
• 3,2-5,0 kg cartofi fier]i `n amestec cu 2,0-2,5 kg concentrate [i 0,3-0,4 kg
f\in\ de fân de lucern\ `n prima faz\;
• 4,0 kg cartofi fier]i [i 4,0 kg sfecl\ tocat\ `n amestec cu 1,0 kg concentrate `n
faza a II-a.
De men]ionat c\, `n cele dou\ variante, concentratele posed\ urm\toarele
propor]ii: 30% f\in\ de porumb, 25% f\in\ de orz, 25-30% t\râ]e de grâu, 10%
maz\re uruit\ [i 1-3% calciu furajer [i sare de buc\t\rie.
~n finisarea `ngr\[\rii se scot borhoturile, [roturile sau turtele de floarea
soarelui [i f\ina de ov\z, iar amestecul trebuie s\ posede o consisten]\ tare (apa
s\ fie la discre]ie). Hr\nirea cu terciuri prea diluate nu sunt recomandate,
352
deoarece multe componente sunt consumate doar par]ial, iar volumul sporit de
lichid afecteaz\ digestia.
FEVRIER, G. (1981) consider\ c\ este mai avantajos s\ m\rim con]inutul
`n celuloz\ a ra]iilor destinate porcilor de peste 70 kg prin utilizarea porumbului
past\, decât s\ `ncorpor\m `n re]ete alte componente celulozice, deoarece
boabele con]in numai 2-3% celuloz\, propor]ie insuficient\ pentru aceast\
categorie de suine. Autorul recomand\ 2,2 kg past\ de porumb zilnic la
categoria 31-60 kg [i 2,8 kg `ntre 61-100 kg, cu men]iunea c\ dup\ 60 kg se
poate introduce `n hran\ [i pasta de porumb cu tot cu p\nu[i.
Aten]ie deosebit\ se va acorda `ntre]inerii igienice a jgheaburilor deoarece
resturile neconsumate se altereaz\ `n timp scurt.
~ntre]inerea suinelor pentru carne difer\ `n func]ie de sistemul de
exploatare adoptat. Tineretul suin supus `ngr\[\rii se `ntre]ine `n grup, `n boxe
comune. ~ntr-o box\ se cazeaz\ pân\ la 20 de animale, calculându-se 0,6 m2
pentru fiecare individ `n prima parte a `ngr\[\rii [i 0,8 m2 `n parte a doua.
Hr\nitorile semiautomate `n unit\]ile industriale, sau jgheaburile `n cele
gospod\re[ti, sunt amplasate deasupra zonei compacte (pentru a preveni risipa
de furaje) [i spre aleea de serviciu, pentru a fi re`mprosp\tate u[or cu furaje.
~n exploata]iile cu efective reduse [i unde se pune problema hr\nirii
porcilor gra[i cu furaje umectate [i/sau umede se pot fixa, pe pere]ii desp\r]itori
ai boxei dinspre aleea de serviciu, hr\nitori tip BIG DUTCHMAN, care posed\
`n jgheab [i ad\p\toarea tip suzet\ (fig. 81).
Fig. 81 Hr\nitor tip BIG DUTCHMAN pentru furajare umed\
353
Animalele `[i deverseaz\ singure furajele concentrate `n jgheab, care sunt

apoi umectate cu apa de la suzet\ [i omogenizate pe parcursul consumului.
Aceste hr\nitori sunt confec]ionate din material plastic cu duritate sporit\, ceea
ce le prelunge[te perioada de exploatare [i u[ureaz\ dezinfec]ia lor perioadic\.
Condi]ia principal\ este ca re`mprosp\tarea cu furaje s\ se fac\ zilnic, pentru a
se evita aglomer\rile la jgheab [i care favorizeaz\ apari]ia de conflicte `ntre
indivizii din boxe.
~n toate sistemele de `ntre]inere se recomand\ ca zona cu gr\tar s\
reprezinte cca. 40% din suprafa]a total\ a pardoselei, având `n cele dou\ col]uri
ale zonei gr\tarului amplasate câte dou\ ad\p\tori, de obicei tip pip\.
De men]ionat c\, `ntre]inerea porcilor gra[i `n boxe cu gr\tar `n propor]ie
de 30-40%, spore[te productivitatea muncii cu cca. 200%, asigur\ o bun\
igienizare, inclusiv `ncadrarea `n parametrii optimi a microclimatului, fa]\ de
boxele colective f\r\ gr\tar (tab. 76). ~n aceste ad\posturi nu sunt necesare surse
de `nc\lzire, cu excep]ia primelor 3-5 zile la populare când sunt utilizate
electroaeroterme mobile, mai ales timp de iarn\.
Tabelul 76
Parametrii de microclimat [i rezultatele de produc]ie `nregistrate
`n func]ie de tehnologia de `ntre]inere (ARI{ANU, I. 1978)
Parametri de microclimat Rezultatele ob]inute
Tehnologia de
`ntre]inere temp. umidit. CO2 NH3 s.m.z. c.s. pierd.
(°C) (%) (%) (%) (g) (kg) (cap)
Box\ colectiv\ la sol 0,02-
18-26 65-80 1,5-2,0 500 4,2 1,0
0,05
Box\ cu gr\tar 40% 0,01-
16-24 60-70 0,5-1,0 650 3,6 0,4
0,02
A[a dup\ cum se poate constata, microclimatul este mult mai apropiat de
cerin]ele specifice `n varianta cu gr\tar, iar rezultatele de produc]ie sunt
superioare, fa]\ de varianta f\r\ gr\tar.
13.2.2. ~ngr\[area pentru bacon

Baconul este un preparat de calitate superioar\ ob]inut dup\ o tehnologie
special\ din carcasele de porcine de la care s-au `ndep\rtat capul, extremit\]ile
membrelor (de la genunchi [i, respectiv, de la jarete), coloana vertebral\ [i
spetele.
Fiecare jum\tate de carcas\ trebuie s\ aib\ greutatea `ntre 22-32 kg,
lungimea mare `ntre 85-95 cm, iar grosimea sl\ninei dorsale de la nivelul
greb\nului s\ se `ncadreze `ntre 2,5-3,5 cm, `n func]ie de greutatea acesteia.
354
Carnea trebuie s\ fie u[or marmorat\, iar sl\nina s\ fie de culoare alb\,
consistent\ [i cât mai redus\ [i uniform\ ca grosime. Peretele abdominal trebuie
s\ fie uniform ca grosime [i cu straturi alternânde de carne [i gr\sime. Cu cât
carcasele sunt mai lungi [i cu propor]ii mai mari de carne cu atât baconul este de
calitate mai bun\.
Tineretul suin destinat `ngr\[\rii pentru produc]ia de bacon se sacrific\ `n
condi]ii speciale, la vârsta de 6-7 luni [i la greutatea vie de cel mult 90 kg.
Condi]iile speciale de sacrificare constau din depilarea `n cuptoare speciale, a[a
`ncât [oricul s\ fie u[or caramelizat.
Carcasele care corespund pentru prepararea baconului sunt mai `ntâi
zvântate timp de 4-5 ore la temperatura de +4°±6°C, dup\ care se trec `n camere
frigorifice unde se ]in `nc\ 12 ore la +4°C, condi]ii `n care se realizeaz\
maturarea.
S\rarea [i afumarea celor dou\ jum\t\]i de carcas\ se face dup\ procedee
specifice, uneori constituind secretul firmei produc\toare. Solu]ia de s\rare
pentru 2 semicarcase, se poate prepara dup\ re]eta: sare 3,625 kg, zah\r
9,050 kg, salpetru 62,5 g [i ap\ 17 l. Acest amestec se fierbe [i se r\ce[te
`nainte de introducerea semicarcaselor dezosate `n bazine. ~n prealabil,
semicarcasele se pot injecta cu saramur\, `n 23 de puncte, utilizându-se 1,5 l
saramur\ de 22°Baumé. ~n locul osului scapulum smuls se introduc cca. 100 g
sare.
~n bazine, semicarcasele se ]in 4-5 zile, dup\ care se scot [i se zvânt\ timp
de 2-3 zile `n camere bine aerisite, la temperatura de 3-5°C, ob]inându-se
baconul s\rat.
Baconul s\rat [i afumat se prepar\, `n continuare, prin afumarea
semicarcaselor atârnate pe stelaje speciale, la fum rece, pe o perioad\ de timp
variabil\ dup\ gustul consumatorului.
Fig. 82 Punctele pentru injectarea carcaselor cu saramur\
355
Factorii care condi]ioneaz\ calitatea baconului sunt:

• calitatea materialuli biologic (respectiv, rasa sau metisul `ngr\[at);
• alimenta]ia aplicat\;
• `ntre]inerea [i `ngrijirea animalelor (atât `nainte cât [i pe parcursul `ngr\[\rii);
• tehnologia de preparare a produsului final.
~n continuare se vor trata primii trei factori:
Calitatea materialului biologic. Suinele care sunt destinate `ngr\[\rii
pentru bacon apar]in raselor precoce sau meti[ilor dintre aceste rase. Rezultate
foarte bune s-au `nregistrat la suinele de culoare alb\, apar]in\toare raselor
Landrace, Landrace belgian, precum [i a meti[ilor dintre rasele Landrace [i
Marele alb, sau a hibrizilor produ[i speciali.
Calitatea baconului depinde [i de exteriorul animalelor, care trebuie s\ se
`ncadreze `ntre anumite caracteristici, preferându-se indivizii cu capul mic,
scheletul `n general fin, gâtul [i extremit\]ile reduse, lungimea corpului mare,
trenul posterior foarte bine dezvoltat (cu [uncile posterioare descinse pân\ la
jaret); pielea trebuie s\ fie fin\, sub]ire [i elastic\, iar p\rul s\ fie lucios, rar, fin
[i de culoare alb\.
Purceii destina]i produc]iei de bacon se vizeaz\ individual din lotul de
f\tare al scroafei [i se aleg la `n]\rcarea acestora, iar la vârsta de 2 luni ace[tia
trebuie s\ posede o mas\ corporal\ de cel pu]in 16 kg.
Procesul de `ngr\[are `ncepe de la greutatea tineretului de 20 kg [i vârsta
de 2-2,5 luni [i se `ncheie când ating greutatea de 85-90 kg [i vârsta de 6,5-7,0
luni, deci o perioad\ de cre[tere-`ngr\[are de 4,0-4,5 luni.
Perioada de `ngr\[are se `mparte `n dou\ subperioade: prima, de la 20 kg
la 50 kg, iar a doua de la 51 kg pân\ la sacrificare (circa 90 kg), impuse mai
mult de specificul alimenta]iei, al\turi de modul de `ntre]inere.
Vieru[ii se castreaz\ `nc\ din perioada al\pt\rii; baconul de calitate se
ob]ine, `n general, de la scrofi]e (necastrate). ~n ultimul timp materialul biologic
pentru produc]ia de bacon poate apar]ine [i hibrizilor de suine, `ns\ `n schemele
de `ncruci[are trebuie s\ participe rasele Landrace, Landrace belgian [i Marele
alb.
Alimenta]ia constituie unul dintre factorii cei mai importan]i, care trebuie
s\ asigure o cre[tere rapid\ a tineretului [i o calitate excelent\ a c\rnii [i
gr\simii.
~n func]ie de influen]a furajelor utilizate pe parcursul `ngr\[\rii asupra
calit\]ii produsului finit, nutre]urile se `mpart `n trei categorii sau grupe.
Grupa I-a cuprinde nutre]urile cele mai indicate ca: orzul, secara, meiul,
maz\rea, lintea [i `n cantit\]i mai reduse cartofii, iar dintre nutre]urile verzi:
356
lucerna verde, borceagul, trifoiul [i uneori sparceta. Iarna furajele verzi se pot
administra sub form\ deshidratat\, sau ca fânuri m\cinate.
De men]ionat c\, `n finisarea `ngr\[\rii, furajele verzi cu con]inuturi prea
ridicate `n betacaroten se reduc (ca propor]ie de participare) `n ra]ie, pentru a nu
influen]a culorii gr\simii.
Dintre nutre]urile de origine animal\ se indic\ utilizarea laptelui ecremat
proasp\t sau praf, a zerului [i zarei, `n acelea[i condi]ii. Se mai administreaz\ [i
drojdia de bere `n stare uscat\.
~n prima parte a `ngr\[\rii se mai pot utiliza f\ina de pe[te, f\inurile de
carne [i de sânge, dar se elimin\ `n perioada de finisare pentru a nu imprima gust
nepl\cut.
Grupa a II-a de furaje cuprinde acele nutre]uri ce determin\ un bacon de
calitate medie, care se administreaz\ numai `n prima parte a `ngr\[\rii,
nedep\[ind cca. 30% din valoarea nutritiv\ a ra]iei. ~n aceast\ grup\ intr\:
porumbul, t\râ]ele de grâu, [roturile de soia [i de floarea soarelui etc.
Grupa a III-a de furaje cuprinde nutre]urile care se administreaz\ mai
pu]in `n producerea baconului, iar `n ultima parte a `ngr\[\rii se exclud din ra]ie,
deoarece confer\ sl\ninei o consisten]\ moale [i o culoare g\lbuie.
Acestea sunt: ov\zul, borhoturile, turtele de floarea soarelui, fructele de p\dure.
Procentul de participare `n ra]ie este de cel mult 15% [i numai `n prima parte a
`ngr\[\rii. ~n aceast\ grup\ mai pot intra [i reziduurile culinare
Nivelul proteic al amestecurilor furajere trebuie s\ fie mai mare cu 2-3%
fa]\ de `ngr\[area pentru carne de consum `n stare "proasp\t\". Nivelul proteic
recomandat este de 16% P.B. `n perioada I de cre[tere-`ngr\[are (20-50 kg) [i de
15% P.B. `n perioada a II-a (51-90 kg).
Nivelul aminoacizilor esen]iali trebuie s\ fie mai ridicat fa]\ de `ngr\[area
pentru carne "proasp\t\", `ndeosebi `n lizin\, deoarece rasele pretabile pentru
produc]ia de bacon prezint\ cerin]e mai sporite. Lizina se va g\si `n propor]ie de
0,85% `n prima parte a `ngr\[\rii [i de 0,75% `n finisarea `ngr\[\rii.
Raportul `ntre propor]ia de lizin\ din furaj [i EM trebuie s\ fie de 1/4500-
1/4200 Kcal `n prima parte a `ngr\[\rii [i de 1/4500-1/4600 Kcal `n perioada a
II-a, de finisare. Aceste rapoarte trebuie luate `n considerare, deoarece pentru
producerea a 1 Kcal energie `n proteina c\rnii de porc se consum\ din furaje
cca.43 Kcal, fa]\ de 25 Kcal la carnea de vit\, de 10 Kcal la cea de broiler etc.
(PIMENTEL, D. [i colab. - 1984).
~n Danemarca se produce cel mai bun bacon din amestecuri furajere pe
baz\ de orz (`n propor]ie de 95%) [i lapte ecremat proasp\t, al\turi de alte
componente pân\ la satisfacerea cerin]elor `n substan]e nutritive.
357
Hrana se va administra restrictiv, la ore fixe, instituindu-se 3 tainuri,

pân\ la greutatea de 50 kg [i apoi 2 tainuri, pân\ la sacrificare. Hrana umectat\,
constând din o parte lapte ecremat proasp\t [i o parte nutre]uri concentrate,
determin\ cel mai bun bacon, având grij\ ca durata consumului s\ nu
dep\[easc\ 15 minute pe tain.
Pentru limitarea depunerii de gr\sime `n carcas\, tineretul pân\ la vârsta
de 5 luni, va avea acces la padocuri pentru mi[care.
Spre sfâr[itul `ngr\[\rii hr\nirea este restric]ionat\ moderat; deci mai
redus\ cantitativ cu 10-20% fa]\ de cea la discre]ie.
Baconul de calitate se ob]ine [i când `n ra]iile de hran\ orzul predomin\,
reg\sindu-se `n propor]ii de peste 66%; exemple de amestecuri, `n func]ie de
greutatea corporal\, fiind prezentate `n tab. 77.
Tabelul 77
Exemple de ra]ii pentru ob]inerea baconului de calitate
Greutatea animalelor (kg)
Componentele (kg) 20-40 41-60 61-90
Con]inutul `n P.B.
18 16 14
Orz 66 70 80
Maz\re 5 3 5
T\râ]e de grâu 6,5 5 -
{roturi de soia 5 - -
{roturi floarea soarelui - 5 5
Drojdii furajere 5 4 -
F\in\ de sânge [i carne 5 5 3
F\in\ de lucern\ 5 5 4,5
Carbonat de calciu 2 2 1,5
Sare (NaCl) 0,5 1,0 1,0
Zoofort P2 (g) 80 80 80
Consum zilnic 1,2 1,75 2,75
Pentru a nu favoriza depunerile de gr\sime, `n ra]ie se introduc propor]ii

relativ ridicate de f\in\ de lucern\ [i de alte furaje cu nivele energetice reduse.
~n acest sens, se recomand\ (`n finisare) un nivel energetic de cca. 2700 Kcal
EM/kg nutre] combinat.
La noi `n ]ar\, exist\ o experien]\ mai modest\ `n producerea baconului,
hr\nirea f\cându-se cu nutre]uri combinate din re]etele R 0-7 [i R 0-8, care au
un nivel proteic de 16% [i, respectiv, de 15% (tabelul 78), utilizându-se pân\ la
greutatea de 50 kg [i, respectiv, `ntre 51-90 kg.
358
Tabelul 78
Structura [i caracteristicile nutritive ale re]etelor 0-7 [i 0-8
Specificare 0-7 0-8
Structur\:
- porumb 20,0 20,0
- orz 50,0 55,0
- t\râ]e grâu 9,0 5,5
- [roturi floarea soarelui 8,0 6,0
- [roturi soia 5,0 5,0
- f\in\ de carne 2,0 1,0
- f\in\ de pe[te 2,0 1,0
- drojdii furajere 1,5 1,0
- f\in\ de lucern\ - 2,0
- carbonat de calciu 1,0 1,0
- sare (NaCl) 0,5 0,5
- Zoofort P2 1,0 1,0
Caracteristici nutritive
- umiditate 12-13 12-13
- protein\ brut\ 16,0 15,0
- celuloz\ brut\ 5,5 6,0
- sare, maximum 1,0 1,0
- gr\sime brut\ 2,5 2,5
- rest pe sita de 2,5 mm 5,0 5,0
De la greutatea animalelor de 60 kg pân\ la sacrificare se aplic\ o hr\nire

restric]ionat\ pentru a se limita depunerile excesive de gr\sime. Restric]ionarea
nu trebuie s\ fie prea sever\, deoarece afecteaz\ indicatorii de produc]ie (`n
special consumul specific de hran\) [i calitatea carcasei (gr\simea se
acumuleaz\ `n propor]ii mai mari [i nu este consistent\). Periodic, indivizii
necorespunz\tori se aleg din boxa respectiv\ [i se dirijeaz\ `n alte boxe (dinainte
preg\tite), animalele având destina]ia pentru produc]ia de carne, sau pentru
bacon de calitate medie.
O condi]ie esen]ial\ este ca frontul de furajare s\ asigure consumarea
concomitent\ a hranei pentru toate animalele din box\. Apa se asigur\ la
discre]ie.
Condi]iile de `ntre]inere [i `ngrijire. Animalele se lotizeaz\ `n func]ie
de greutatea corporal\ [i sex, `n grupe de cel mult 10 indivizi, calculându-se `n
medie, 1,0-1,2 m2 pentru fiecare. De 2 ori pe lun\ se extrag exemplarele prea
grase sau cele prea slabe [i se dirijeaz\ `n alte boxe goale, dinainte preg\tite,
unde prin alimenta]ie, se corecteaz\ starea de `ntre]inere (carcasele acestora se
exclud de la calitatea I).
359
Una dintre condi]iile esen]iale este ca frontul de furajare s\ fie suficient ,

a[a `ncât toate animalele s\ consume simultan hrana, f\r\ s\ apeleze la conflicte
sau s\ consume prea multe furaje. Aceste condi]ii sunt impuse de hr\nirea
restric]ionat\, pe baz\ de tainuri. ~n consecin]\, se indic\ ca [i pe direc]ia porti]ei
s\ fie hr\nitori `n vederea extinderii frontului de furajare (fig. 83).
A[ternutul format din paie sau rumegu[ (foarte curate) se `nlocuie[te
zilnic [i chiar de dou\ ori pe zi, la populare.
Fig. 83 Box\ pentru cre[terea [i `ngr\[area porcilor pentru bacon
Temperatura din ad\posturi trebuie s\ fie `ntre 16-18°C, cu boxe

luminoase, cu pardoseal\ moale [i prev\zut\ cu a[ternut din paie.
~n apropierea finis\rii `ngr\[\rii, animalele se urm\resc zilnic, punându-se
un accent deosebit pe conforma]ia [i integritatatea corporal\.
~n acest sens, indivizii f\r\ dimensiuni corespunz\toare ale lungimii
corpului, precum [i cei cu [uncile posterioare slab eviden]iate, se exclud de la
acordarea clasei superioare pentru produc]ia de bacon. Animalele nu se lovesc,
deoarece sl\nina p\streaz\ urmele de lovire, deci trebuie s\ se acorde aten]ie
mare la dirijarea spre rampele de livrare, la transportul acestora [i chiar
sacrificarea s\ se fac\ `n foarte bune condi]ii.
13.2.3. ~ngr\[area mixt\ a suinelor

Scopul principal al `ngr\[\rii mixte a suinelor este ob]inerea de carne [i de
sl\nin\ cu con]inuturi mai reduse de ap\, pretabile pentru prepararea unor
conserve [i mezeluri, deci cu conservabilitate mare.
360
~n consecin]\, prin metoda aceasta de `ngr\[are, carcasele trebuie s\

posede carnea fraged\ [i gustoas\, iar sl\nina s\ nu dep\[easc\ grosimea la
nivelul greb\nului de 5-6 cm.
~n acest scop se `ngra[\ tineretul suin apar]in\tor raselor Alb de Banat,
Bazna [i Edelschwein, al\turi de Marele alb, Yorkshire, Hampshire etc., cu
condi]ia ca `ngr\[area s\ fie continu\ pân\ la greut\]i mai mari.
~ngr\[area `ncepe când gr\sunii sunt `n vârst\ de 4-5 luni [i greutatea de
45-50 kg [i dureaz\ pân\ la vârsta de 10-12 luni [i greutatea animalelor de 140-
150 kg.
~ngr\[area mixt\ se poate realiza atât dup\ o perioad\ de preg\tire cât [i
f\r\ aceast\ perioad\. Din punct de vedere tehnologic, `n aceast\ variant\ sunt
cuprinse [i scroafele dup\ prima f\tare, care se recondi]ioneaz\ `n vederea
sacrific\rii pentru carne [i gr\sime.
~ngr\[area mixt\ cu perioad\ de preg\tire const\ `n hr\nirea tineretului
cu nutre]uri de volum timp de 1,5-2 luni (fibroase sau suculente), pentru a m\ri
capacitatea tubului digestiv, deci pentru a-l preg\ti s\ ingere cantit\]i mai mari
de hran\ `n perioada de `ngr\[are propriu-zis\.
Prin urmare, `n perioada 4-6 luni (sau 5-7 luni), animalele se vor hr\ni
vara [i cu mas\ verde, reprezentând 25-30% din valoarea nutritiv\ a ra]iei, iar pe
timp de iarn\ se vor utiliza, `n aceea[i propor]ie, sfecl\, fân de lucern\, cartofi,
dovleci etc.
La vârsta de 6 sau 7 luni, gr\sunii ating greutatea de 60-70 kg,
trecându-se la `ngr\[area propriu-zis\, care mai dureaz\ `nc\ 4-5 luni. De
men]ionat c\, pân\ la greutatea de 100-110 kg, animalele se vor hr\ni `n
continuare [i cu nutre]uri de volum care sunt mai ieftine, constând din cartofi,
r\d\cinoase etc. propor]ionate pân\ la 35-40% din valoarea nutritiv\ a ra]iei.
Concentratele trebuie s\ posede un nivel proteic de 12-13% P.B.,
urm\rindu-se realizarea a 1 kg spor de cre[tere cu 4,5-5,0 UN.
~n perioada de finisare, pân\ la greutatea de 140-150 kg, din hran\ se scot
treptat furajele de volum, precum [i cele care scad consisten]a gr\simii (t\râ]ele,
ov\zul, borhotul), `n locul lor promovându-se cele care influen]eaz\ pozitiv
calitatea c\rnii [i gr\simii (orzul, maz\rea, secara, grâul etc.).
~ngr\[area mixt\ f\r\ perioad\ de preg\tire const\ `n aceea c\ suinele
sunt introduse direct la `ngr\[at. Se sconteaz\ pe sporuri medii zilnice de 600-
800 g, a[a `ncât la 10-12 luni, animalele ating 140-150 kg.
~ngr\[area dureaz\ 4-5 luni, din care `n prima lun\ se utilizeaz\ furajele
suculente, iar `n rest se aplic\ o hr\nire intensiv\ bazat\ pe nutre]uri concentrate
de calitate superioar\. Nu se recomand\ hr\nirea la discre]ie, deoarece se
361
favorizeaz\ depunerea de gr\sime, apelându-se la hr\nirea pe baz\ de tainuri (2

tainuri pe zi).
~ngr\[area scroafelor dup\ prima f\tare reprezint\ o m\sur\ mai mult
economic\ de valorificare a animalelor dup\ `n]\rcarea purceilor [i are ca scop
recondi]ionarea acestora `n vederea sacrific\rii. Este `ntâlnit\ adesea `n unele
unit\]i gospod\re[ti [i, accidental, `n cele cu exploatare intensiv\. Dup\
`n]\rcarea purceilor animalele sunt dirijate `n sectorul de `ngr\[are, deci de la
greutatea de cca. 130 kg pân\ la sacrificare, când ating 160-180 kg. Pe durata a
cca. 3 luni se poate sconta pe cca. 800 g spor mediu zilnic [i un consum specific
de 5-6 UN.
Carnea [i gr\simea rezultate sunt de calitate superioar\, cu con]inuturi
reduse `n ap\, pretându-se la ob]inerea de preparate cu conservabilitate mare.
Pentru eficientizare se apeleaz\ la alimenta]ia de tip suculent a scroafelor,
utilizându-se `n prima lun\ nutre]uri suculente `n cantit\]i zilnice de 6-8 kg,
constând din: cartofi fier]i, sfecl\ tocat\, porumb past\ [i chiar murat, iar pe
timp de var\ mas\ verde (lucern\), cu adaos de 2-3 kg amestec de concentrate.
~n urm\toarele 2 luni alimenta]ia este de tip concentrat [i se bazeaz\ `n
exclusivitate pe amestec de concentrate, excluzându-se f\inurile de pe[te [i de
carne, pentru a nu imprima gust sau miros nepl\cut c\rnii.
~n unit\]ile cu exploatare industrial\, animalele se furajeaz\ cu re]eta
R 0-4 [i se `ntre]in `n loturi separate, `n boxe care permit administrarea de
suculente, cel pu]in pe perioada de var\.
~ngr\[area mixt\, cu reziduuri culinare [i concentrate se practic\ `n
gospod\riile popula]iei, precum [i `n punctele gospod\re[ti ale cantinelor [i
restaurantelor. Reziduurile culinare rezult\ `n mod obi[nuit de la cantine [i
restaurante, putându-se administra `n hrana suinelor la `ngr\[at, cu condi]ia s\
fie separate de fragmentele de sticl\, faian]\ [i oase de pe[te. Se mizeaz\ mai
mult pe cre[terea palatabilit\]ii amestecului (dintre reziduuri [i nutre]urile
clasice), datorit\ con]inutului relativ ridicat `n gr\simi, substan]e corectoare de
gust etc.
~ngr\[area pe baz\ de reziduuri culinare constituie o activitate anex\
practicat\ `n gospod\riile popula]iei, `n urma c\reia rezult\ carcase de calitate
medie, `n ceea ce prive[te propor]ia de carne [i gr\sime, cu conservabilitate
relativ redus\, `ns\ cu calit\]i organoleptice superioare ale c\rnii. Aceasta se
datore[te [i valorii biologice ridicate a proteinei din carne, ca urmare a
con]inutului ridicat `n aminoacizi esen]iali (tabelul 79) din hran\.
362
Tabelul 79
Con]inutul `n aminoacizi din ]esutul muscular
la porcii `ngr\[a]i diferite (g/100 g P.B.)
Propor]ia de
Aminoacizi reziduuri culinare ~ngr\[area cu nutre]uri
(%) combinate
40 50
Lizin\ 10,30 9,33 7,02
Histidin\ 6,66 6,25 5,22
Arginin\ 6,46 6,78 5,15
Treonin\ 3,56 3,80 3,35
Valin\ 2,86 2,94 2,52
Metionin\ 2,59 2,28 2,20
Izoleucin\ 2,68 2,68 1,82
Leucin\ 7,92 6,72 5,70
Tirozin\ 4,29 4,12 3,49
Fenilalanin\ 3,91 3,86 2,94
Raportul aa. es./aa.nees. 1,01 1,06 0,92
La suine, reziduurile culinare trebuiesc fierte `nainte de administrare [i se

dirijeaz\ cu prec\dere la animalele cu greutatea de peste 30 kg. Reziduurile
culinare confer\ amestecului de concentrate (aceasta poate consta uneori numai
din uruial\ de porumb) un gust foarte pl\cut, fapt pentru care porcii la `ngr\[at
sunt nelini[ti]i la `ntârzierea orei de administrare a tainului, sau la suprimarea
acestuia.
~ntr-o experien]\ efectuat\ `n condi]ii de produc]ie, STAN, Tr. [i colab
(1975) ajunge la concluzia c\, unui porc ì sunt necesare cel pu]in 585 kg
reziduuri culinare pân\ la greutatea de 110 kg. Beneficiile realizate au fost
deosebit de `ncurajatoare. La greutatea de 70-80 kg, cantit\]ile zilnice sunt `ntre
7-12 kg/animal [i un adaos de 1,7-2,2 kg concentrate. ~n ultimile 30 de zile de
`ngr\[are, reziduurile culinare se reduc din ra]ie, animalele fiind hr\nite cu
nutre]uri concentrate doar umectate, care `mbun\t\]esc calitatea carcasei (orz,
maz\re, secar\ etc.).
~n mod practic, se instituie 2 tainuri pe zi cu reziduuri culinare amestecate
cu f\inuri de porumb [i de orz, pân\ la starea de past\, iar `ntre acestea se pun la
dispozi]ia animalelor nutre]uri combinate la discre]ie, `ns\ specifice categoriei
de vârst\ [i greutate.
Compozi]ia chimic\ [i valoarea nutritiv\ sunt redate `n tabelul 80.
363
Tabelul 80
Compozi]ia chimic\ [i valoarea nutritiv\ a reziduurilor culinare
Proteine Gr\simi Celuloz\ UN/ kg
Specificare
(%) (%) (%) SU
Resturi neg\tite 11 2,7 8,6 0,97
Resturi g\tite 12,5 8,7 4,1 1,34
GRAU, A. [i colab. (1983), arat\ c\ reziduurile culinare sunt suficient de

echilibrate `n substen]e minerale pentru hrana porcilor la `ngr\[at. Acestea
con]in, `n medie, 6,6% substan]e minerale (`n cazul usc\rii la 60°C) din care:
0,7% Ca, 0,3% P, 0,4% Mg, 0,8% Na, 0,7% K etc., deci nu se mai pune
problema echilibr\rii minerale a ra]iilor de hran\.
13.2.4. ~ngr\[area suinelor pentru gr\sime

La `ngr\[area pentru gr\sime se introduc animalele reformate, respectiv
scroafele [i vierii care au `ncheiat activitatea economic\ de reproduc]ie, precum
[i tineretul unor rase specializate pentru produc]ia de gr\sime.
Prin aceast\ recondi]ionare, carnea se perseleaz\, este mai fraged\ [i
devine mai gustoas\, c\p\tând o valoare nutritiv\ mai mare.
Greutatea ini]ial\ a animalelor adulte este de cca. 120 kg, iar cea final\
variaz\ `ntre 220-245 kg la femele [i `ntre 300-400 kg la masculi. Sporul mediu
zilnic este `n medie, de 800 g, iar consumul de concentrate ridicat, de peste
6 UN/kg spor.
Animalele se hr\nesc cu uruieli de porumb [i de orz, cu adaos de cartofi,
sfecl\, dovleci [i alte nutre]uri, inclusiv mas\ verde. Nivelul proteic al
amestecurilor nu va dep\[i 10% P.B.D. ~n final, randamentul la sacrificare este
foarte mare , de cca. 85%, dar predomin\ gr\simea din carcas\, ajungând pân\
la 60-65%.
~n practic\, orice reproduc\tor trebuie recondi]ionat prin acest tip de
`ngr\[are [i numai dup\ aceea sacrificat. De men]ionat c\, la animalele `n vârst\,
nerecondi]ionate prin `ngr\[are, carnea este tare, lipsit\ de fr\gezime [i mai
pu]in pretabil\ pentru a fi p\strat\ timp `ndelungat.
~n unele regiuni din ]ara nostr\, unde se cre[te rasa Mangali]a, se practic\
`ngr\[area tineretului suin pentru produc]ia de gr\sime. Scopul este ob]inerea de
carne [i gr\sime, adecvate pentru fabricarea salamurilor uscate, cum ar fi
"salamul de Sibiu".
364
~ngr\[area tineretului `ncepe la vârsta de 3-4 luni [i dureaz\ pân\ la 15-16

luni. De fapt, pân\ la vârsta de 7-8 luni se face numai o preg\tire a `ngr\[\rii,
prin administrarea unor nutre]uri ieftine [i de volum pentru sporirea capacit\]ii
aparatului digestiv. De la aceast\ vârst\ (când greutatea variaz\ `ntre 65-70 kg),
`ncepe `ngr\[area propriu-zis\, `n hran\ administrându-se porumbul [i orzul (`n
propor]ie de 65%), al\turi de cartofi (`n propor]ie de 20-30%), precum [i alte
ingrediente, toate raportate la valoaea nutritiv\ a ra]iei. ~n ultima lun\ de
`ngr\[are se recomand\ reducerea furajelor cu efect negativ asupra calit\]ii
sl\ninii.
Caracteristic pentru rasa Mangali]a este faptul c\, gr\simea se afl\
intercalat\ printre fibrele musculare, sub form\ de “gr\unciori”, de dimensiunile
unui bob de mei, care la prelucrare `[i p\streaz\ forma [i influen]eaz\ pozitiv
calitatea "salamului de Sibiu", al\turi de perioada de conservare.
Tehnicile moderne de producere a salamului uscat folosesc `n prezent [i
carnea animalelor adulte din alte rase de suine, dar numai dup\
`ngr\[areaacestora pentru gr\sime. Pentru a favoriza depunerile de gr\sime,
re]etele de nutre]uri combinate destinate `ngr\[\rii pentru gr\sime sunt mai
bogate `n energie metabolizabil\, cu 200-300 Kcal fa]\ de re]etele de `ngr\[are
pentru carne "proasp\t\".
13.3. ~ntre]inerea porcinelor la `ngr\[at [i microclimatul

din ad\posturi
Sistemele de `ntre]inere a porcinelor la `ngr\[at au evoluat de la o etap\ la
alta, mai ales `n unit\]ile de tip industrial.
~n prima etap\, boxele aveau suprafa]a mai mare, permi]ând cazarea unui
num\r sporit de animale, `ntre 30-40 porci. Boxele erau dispuse pe 2 rânduri, `n
cazul `n care deschiderea halelor era de 12 m [i pe 4 rânduri la cele de 18 m [i
mai mult.
~n prezent (dup\ anul 1988), s-a elaborat un proiect de modernizare care
prevedea ca `n halele cu deschiderea de 18 m s\ se organizeze 4 rânduri de boxe,
cu lungimea de 4 m [i l\]imea de 3 m, deci o suprafa]\ util\ de 12 m2, `n care s\
fie caza]i `n medie, 16 porci `ntre greut\]ile de 30-105 kg (0,75 m2/animal).
Boxa asigur\ un confort corspunz\tor, având pardoseala cu zona compact\ `n
propor]ie de 60%, construit\ din c\r\mid\ dubl\ presat\ pe cant prins\ `n lapte
de ciment [i 40% zona gr\tarului, realizat\ cu bare din beton, late de 7,5 cm [i
fante de 2,5 cm.
365
Fig. 84 Hal\ de `ngr\[are cu panouri rabatabile la ferestre

[i la nivelul [edului
Acest tip de hale permite [i supraetajarea celor dou\ rânduri de boxe din
partea central\. ~n acest caz, zona gr\tarului se extinde la 3 m l\]ime. Peste
aceste boxe se prevede supraetajarea, având grij\ ca zonele cu gr\tare s\ fie
unele peste altele; zona de sus a gr\tarului trebuie s\ fie mai `ngust\ cu
40-50 cm fa]\ de cea de jos. ~n boxele de la etaj se vor caza animalele pân\ la
greutatea de 50-60 kg, dup\ care se vor cobor` pe planuri `nclinate (topogane) la
boxele de la nivelul solului.
Fig. 85 Hal\ cu boxe supraetajate (S.D.E. Ia[i)

(A. box\ normal\ la parter; B. box\ la etaj) 1. element prefabricat
cu jgheab, 2. panou desp\r]itor din metal, 3. TN-60 `n jgheab,
4. gr\tar din beton, 5. panou pentru alee, 6. instala]ie Ejex-Coand\
366
Capacitatea de cazare (prin supraetajare) cre[te cu 20-30%, `ns\ trebuiesc

luate m\suri de reglare for]at\ a microclimatului (a ventila]iei).
Pe timp de iarn\, la boxele de la etaj, temperatura este superioar\ cu
3-4°C fa]\ de sol, `ns\ vara este mai cald cu 5-7°C, uneori dep\[ind 25°C.
Ventila]ia se asigur\ prin instalarea de obloane rabatabile, pe pere]ii
laterali, care sunt intercalate cu ferestre. Aceasta se mai poate `mbun\t\]i [i prin
amplasarea de obloane la nivelul [edului (denivelarea celor dou\ pante ale
acoperi[ului pe direc]ia coamei), sau pe lungimea luminatorului, dar numai pe
partea opus\ vântului dominant. Acest sistem s-a dovedit a satisface necesarul
de aer proasp\t, `ns\ vara (pe canicul\) se impune func]ionarea suplimentar\ a
2-3 ventilatoare axiale amplasate `n tavan.
~n unit\]ile cu hale mai largi (de 36 m) se impune confec]ionarea unui
luminator longitudinal, la nivelul coamei acoperi[ului, unde se vor amplasa pe
ambele p\r]i obloane rabatabile, precum [i amplasarea de cupole din fibr\ de
sticl\ pe pantele acoperi[ului, cu dimensiunile de 1/1 m sau 1,5/1,5 m. Aceste
solu]ii nu exclud existen]a ventilatoarelor axiale, mai ales pe timp de canicul\ [i
la l\rgimile halelor de 36 m.
Cele mai bune rezultate s-au `nregistrat, cu privire la men]inerea constant\
a microclimatului, la ad\posturile cu deschiderea de 12 m, caz `n care se
amplaseaz\ 2 rânduri de boxe pe mijlocul halei, cu 2 alei de serviciu pe laturile
compartimentului. Ferestrele sunt intercalate cu obloane rabatabile, iar camerele
tampon sunt plasate din cca. 25 `n 25 de metri. Zonele gr\tarelor sunt plasate pe
centrul ad\postului, iar canalele sunt organizate pe tronsoane pentru men]inerea
nivelului apei.
Pentru aceste ad\posturi, ventila]ia se asigur\ natural (prin panouri
rabatabile care intercaleaz\ ferestrele), prin co[uri de aerisire, ferestre [i u[i;
ventia]ia mecanic\ fiind folosit\ cu totul excep]ional.
Alimentarea cu ap\ se poate face cu ad\p\tori tip pip\ montate pe acea[i
]eav\ la 2 boxe dispuse cap la cap pe direc]ia gr\tarelor.
Temperatura optim\ din ad\posturile de `ngr\[are a suinelor este de
17-19°C, acceptându-se [i cele `ntre 10-21°C. De men]ionat c\, temperaturile
reduse nu sunt a[a de periculoase ca cele ridicate, acceptându-se [i cele de pân\
la 25°C, dar sunt foarte periculoase cele de peste 35°C, când animalele nu
consum\ hran\, iar consumurile specifice dep\[esc 9 kg furaje combinate.
Limitele optime de temperatur\ depind [i de vârsta [i greutatea
animalelor, precum [i de nivelul umidit\]ii din ad\post. La temperaturi reduse o
parte din energia furajelor ingerate sunt utilizate pentru men]inerea constant\ a
367
temperaturii corporale. Influen]a temperaturii asupra sporului mediu zilnic [i a

consumului specific de furaje se poate aprecia cu ajutorul datelor din tabelul 81.
Tabelul 81
Influen]a temperaturii ad\postului asupra indicatorilor de produc]ie

la porcii gra[i
Masa corporal\ Spor mediu zilnic (g) la temperaturi de:
(kg) 5° 10° 16° 21° 27° 32° 38°
34-56 - 620 715 910 890 630
56-79 580 670 790 980 830 520 -90-20
79-102 540 680 830 1010 760 350 -460
102-124 500 760 950 980 690 280 -580
124-138 430 850 1100 900 550 50 -150
Masa corporal\ kg furaj combinat pe 1 kg spor la temperatura de:
(kg) 5° 10° 15° 20° 25° 30° 35°
24-45 5,3 4,0 3,2 2,5 2,5 3,6 peste 9
45-125 6,7 4,3 3,7 3,6 4,0 6,0 peste 10
~n consecin]\, `ncadrarea `ntre limitele optime ale parametrilor de

microclimat, `n special cu privire la factorul temperatur\, are foarte mare
influen]\ asupra valorific\rii hranei, materializându-se prin sporirea rentabilit\]ii
unit\]ii care `ngra[\ porcii. Indiferent de specificul exploata]iei, trebuie s\ se
amenajeze cu grij\ ad\posturile de `ngr\[are, iar boxele s\ faciliteze efectuarea
igeniz\rii, lucru care m\re[te productivitatea muncii.
13.4. Tehnologia de cre[tere a tineretului suin de reproduc]ie

~n categoria tineretului suin de reproduc]ie se includ vieru[ii [i scrofi]ele
destinate pentru pr\sil\, de la vârsta de 91±3 zile [i greutatea `ntre 20-25 kg,
pân\ la vârsta de 8-9 luni [i greutatea de 105-120 kg. ~ntre]inerea acestor
categorii de suine se face `n ad\posturi separate, cu boxe special amenajate care
s\ permit\ o furajare diferen]iat\ [i urm\rirea performan]elor de produc]ie la
nivel de individ, sau la grupe de cel mult 3 indivizi.
Tehnologia de `ntre]inere difer\ `n func]ie de valoarea zootehnic\ a
animalelor [i de obiectivul principal al unit\]ii `n care sunt crescute acestea.
Din aceste puncte de vedere se deosebesc urm\toarele categorii:
• tineret suin de reproduc]ie crescut `n ras\ curat\ (`n fermele de elit\ [i de
selec]ie);
• tineret suin de reproduc]ie crescut `n fermele de `nmul]ire;
368
• tineret suin de reproduc]ie crescut `n fermele de hibridare;

• tineret suin de reproduc]ie crescut `n fermele de produc]ie (pentru `nlocuirea
m\tcii).
Toate aceste categorii de unit\]i posed\ tehnologii proprii [i se `ncadreaz\
`n prevederile programului de ameliorare a suinelor, materializat prin piramida
amelior\rii.
13.4.1. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n ras\ curat\

Vieru[ii [i scrofi]ele din ras\ curat\ se cresc `n fermele de elit\, `n sistem
gospod\resc [i `n sta]iunile de cercetare [i produc]ie pentru cre[terea porcinelor.
~n aceste unit\]i, vieru[ii [i scrofi]ele care `ndeplinesc condi]iile de admitere `n
controlul oficial de produc]ie, se introduc la testare de la vârsta de 91±3 zile
pân\ la vârsta de 182±3 zile.
~n perioada test\rii, de 91 de zile, animalele sunt `ntre]inute dup\ cum
urmeaz\: vieru[ii `n boxe individuale, cu mi[care liber\ sau cel mult 3 `ntr-o
box\, iar scrofi]ele câte 3 sau cel mult 10 exemplare `ntr-o box\.
Femelele se pot caza [i `n boxe individuale cu limitarea mi[c\rii
animalului (fig. 86), `ns\ masculii numai `n cele cu mi[care liber\ [i pe cât
posibil cu a[ternut din paie sau rumegu[ (fig. 87).
Fig. 86 Boxe individuale pentru scrofi]e
Pardoseala la scrofi]e poate s\ fie din gr\tare cu l\]imea barelor, la partea

superioar\, de 7,0-7,5 cm [i fantele de 2,0 cm, dar numai pe direc]ia trenului
posterior. Interiorul ad\postului trebuie s\ fie bine iluminat [i cu instala]ii pentru
aerisire. Eviden]a consumului de furaje se face la nivel de individ [i se
contabilizeaz\ pe fi[e speciale sau pe calculator.
369
Fig.87 Boxe pentru 1-3 capete vieru[i
~n boxele cu mai multe animale se va urm\ri ca acestea s\ fie cu greutatea

cât mai apropiat\ `ntre ele, unde este posibil s\ provin\ chiar din acela[i lot de
f\tare, sau din loturi apropiate. Boxele sunt special amenajate, `n sensul c\ ofer\
condi]ii foarte bune [i cât mai uniforme de `ntre]inere [i de furajare.
~n perioada de testare tineretul este hr\nit la discre]ie, cu nutre]uri
combinate specifice care au un nivel proteic de 17,5% P.B. `n prima faz\ [i de
16,5% P.B. `n faza a II-a. Pe perioada test\rii se urm\re[te realizarea unor
sporuri medii zilnice cât mai mari [i consumuri specifice de furaje cât mai
reduse, deci nu se beneficiaz\ de mi[care `n aer liber, de acces la soare etc.
~n testarea dup\ performan]ele proprii se urm\resc 4 `nsu[iri, dou\ de
produc]ie: sporul mediu zilnic (de la na[tere la vârsta de 182 zile) [i consumul
specific de concentrate (numai la masculi, `n ultimile 28 de zile, cu recalcularea
acestuia pentru 91 de zile) [i dou\ de calitate a carcasei: grosimea medie a
sl\ninii dorsale (la ie[irea din testare) [i propor]ia de carne `n carcas\ (la un
individ din lotul de f\tare).
Desigur c\, lipsa de mi[care [i hr\nirea la discre]ie `ndep\rteaz\ animalul
de condi]ia de reproduc\tor, fapt pentru care, la terminarea test\rii, scrofi]elor [i
vieru[ilor li se instituie o perioad\ de preg\tire pentru introducerea la
reproduc]ie. Perioada de preg\tire se suprapune par]ial cu perioada de carantin\
din unitatea beneficiar\ [i dureaz\ cca. 60 de zile.
Prin urmare, `n unitatea beneficiar\, se face preg\tirea pentru condi]ia de
reproduc\tor. ~n aceast\ perioad\ de preg\tire pentru atingerea condi]iei de
370
reproduc\tor, hr\nirea este restric]ionat\, iar `ntre]inerea se face `n grupe ceva

mai mari la scrofi]e (cel mult 15 capete) [i mai reduse la vieru[i (8-10 capete). ~n
aceast\ perioad\, viitorii reproduc\tori din unit\]ile mai mari, se hr\nesc cu
nutre]uri combinate din re]eta R 0-5, cu un nivel proteic de 14,5-15,5% P.B.,
furajele, distribuindu-se `n jgheaburi pentru fiecare animal, `n cantit\]i zilnice de
2,0-2,5 kg, `n func]ie de dezvoltarea corporal\ [i de starea de `ntre]inere.
Plimbarea este obligatorie `n padocuri exterioare, precum [i administrarea de
furaje verzi pe timp de var\ [i a unor suculente (morcovi) pe timp de iarn\.
13.4.2. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n fermele de `nmul]ire

Scopul func]ion\rii fermelor de `nmul]ire este sporirea num\rul de
animale `n ras\ curat\ (pentru a face fa]\ necesarului de meti[i F1) atât de femele
cât [i de masculi. Aceste unit\]i au o tehnologie de produc]ie apropiat\ de cea
din unit\]ile de selec]ie [i de testare. Deci, [i `n aceste unit\]i, se execut\ testarea
tineretului `ntre vârstele de 91±3 zile [i 182±3 zile, dar `n grupe mai mari, de
cca. 10 animale [i numai pentru femele.
De men]ionat c\, exemplarele la care se constat\ `ntârziere `n cre[tere sunt
excluse din loturi, precum [i cele cu conforma]ie [i constitu]ie
necorespunz\toare.
De fapt, `n aceast\ categorie de unit\]i, se face o verificare a calit\]ii
materialului biologic procurat din unit\]ile de elit\ [i de testare, constituind baza
tratativelor pentru viitoarele tranzac]ii de material de pr\sil\.
13.4.3. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n fermele de hibridare

Scopul func]ion\rii fermelor de hibridare este realizarea de scrofi]e metise
F1, [i `n ultimul timp ale vieru[ilor meti[i F1, care vor constitui matca de
reproduc]ie `n marile unit\]i industriale, sau `n fermele gospod\re[ti.
Schemele de `ncruci[are difer\ de la o zon\ la alta, elementul cu cea mai
mare pondere fiind posibilit\]ile eficiente de furajare. ~n condi]iile ]\rii noastre
cele mai bune rezultate s-au `nregistrat la scrofi]ele metise F1 ob]inute `ntre
rasele Landrace (masculi) [i Marele alb (femele), iar la vieru[ii meti[i F1 s-au
eviden]iat cei dintre rasele Hampshire sau Duroc cu Piétrain. Hibrizii tetrarasiali
ob]inu]i prin aceast\ schem\ de `ncruci[are au oferit cele mai bune rezultate ale
`ngr\[\rii.
Dup\ `n]\rcare [i pân\ la greutatea de 30 kg, scrofi]ele hibride F1 sunt
crescute conform tehnologiei clasice de cre[tere a purceilor `n]\rca]i. ~n
continuare aceste scrofi]e, dac\ nu sunt introduse la testarea `n grup, sunt
`ntre]inute `n ad\posturi separate, destinate acestei categorii de suine, `n boxe
371
colective de 28-30 capete, prev\zute cu padocuri exterioare pentru mi[care [i

acces la razele solare. De men]ionat c\, `n aceste ferme de hibridare se
efectueaz\ lucr\ri de selec]ie masal\ [i nu se ]in eviden]e pentru urm\rirea
individual\ a scrofi]elor. Livrarea scrofi]elor metise F1 se face `n loturi, care
apar]in la una sau mai multe serii lunare de testare.
Clasa general\ a scrofi]elor hibride rezult\ din clasele par]iale: origine,
spor mediu zilnic [i conforma]ie corporal\-constitu]ie (metoda punctelor), clase
care se refer\ la media performan]elor grupului de animale, dar limitat\ de clasa
individului cu valoarea cea mai sc\zut\, dup\ care se stabile[te [i pre]ul.
Unele tehnologii prev\d `ntre]inerea tineretului suin `n]\rcat `n continuare
`n boxele de f\tare-al\ptare pân\ la vârsta de 90 de zile, altele `n boxe special
amenajate, toate având acela[i scop - realizarea unui tineret cât mai bine
dezvoltat corporal [i uniform.
~n toate unit\]ile, scrofi]ele [i vieru[ii hibrizi sunt hr\ni]i la discre]ie, cu
nutre]uri combinate cu niveluri proteice de 18% P.B., pân\ la vârsta de 90 de
zile, apoi cu cele cu 16% P.B., pân\ la vârsta de 182 zile [i cu 14,5% P.B. (re]eta
R 0-5) pân\ la introducerea la mont\. De men]ionat c\, `n perioada de preg\tire
pentru mont\ (deci dup\ vârsta de 182 zile), hr\nirea este restric]ionat\ `n
cantit\]i zilnice de 2,0-2,5 kg, `n func]ie de dezvoltarea corporal\.
Periodic se extrag exemplarele care nu posed\ o dezvoltare corporal\
corespunz\toare cu vârsta, iar la introducerea la reproduc]ie se elimin\ cele cu
constitu]ia necorespunz\toare, precum [i cele cu regiuni corporale nespecifice
condi]iei de reproduc\tor (`n special regiunile: ugerului, a membrelor etc).
13.4.4. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n fermele de produc]ie

~n fermele de produc]ie pentru completarea m\tcii se cresc numai
scrofi]ele, deoarece masculii se procur\ direct din unit\]ile de selec]ie [i testare.
Pân\ la vârsta de 90 de zile purceii beneficiaz\ de tehnologia specific\ din
compartimentul de cre[\.
Tineretul suin de reproduc]ie (scrofi]ele la vârsta de 90 de zile) este
preselec]ionat conform baremurilor sau indicilor minimi, prev\zu]i la admiterea
`n controlul oficial de produc]ie (respectiv, pentru testarea dup\ performan]ele
proprii). Dezvoltarea corporal\ [i constitu]ia vor fi adecvate animalelor de
reproduc]ie.
Efectivul de scrofi]e re]inute la aceast\ vârst\ trebuie s\ fie de 3 ori mai
mare decât num\rul scroafelor reformate, deoarece pân\ la intrarea la
reproduc]ie se elimin\ foarte multe exemplare, din diferite cauze, predominând
dezvoltarea corporal\ [i constitu]ia necorespunz\toare.
372
Tineretul suin de reproduc]ie [i, `n principal, scrofi]elor care vor `nlocui

marca reformat\, li se vor aplica o `ntre]inere [i o alimenta]ie special\; scopul
final fiind realizarea unui reproduc\tor tot atât , sau mai bun, decât cel pe care l-
a `nlocuit.
~ntre]inerea tineretului de reproduc]ie se face `n grup, `n boxe comune.
Num\rul de animale dintr-o box\ nu trebuie s\ dep\[easc\ 10 scrofi]e,
rezervându-le `ntre 1,0 m2 [i 1,5 m2, cu coresponden]\ `n padocuri exterioare
unde sunt atribui]i câte 4-5 m2 la fiecare.
Existen]a padocurilor exterioare este o condi]ie esen]ial\, contribuind la
ob]inerea unor animale s\n\toase, cu osatur\ puternic\, cu musculatur\
eviden]iat\ [i normal dezvoltat\ - adic\ favorizarea condi]iei de reproduc\tor.
~a fermele de tip gospod\resc se poate practica, cu foarte bune rezultate,
scoaterea [i plimbarea tineretului la p\[une, mi[carea fiind asociat\ [i cu
consumarea de mas\ verde [i deci cu o oarecare economie de concentrate. ~n
acest sens se vor amenaja tabere de var\, prev\zute cu [oproane, boxe cu rigole
pentru eliminarea dejec]iilor [i alimentare cu ap\.
Alimenta]ia constituie factorul principal `n formarea condi]iei de
reproduc\tor. Se va evita pe cât posibil `ngr\[area animalelor, atât prin m\surile
de alimenta]ie, cât [i prin `ntre]inere, deoarece un num\r `nsemnat de indivizi nu
mai corespund pentru reproduc]ie, ca urmare a apetitului sexual abolit sau
atenuat (la ambele sexe) sau a unor defecte la membre, lucru care face imposibil
actul montei (la masculi). Cerin]ele de substan]e nutritive [i energie pentru
tineretul de reproduc]ie pân\ la 50-60 kg sunt oarecum asem\n\toare cu cele ale
tineretului supus cre[terii pentru `ngr\[are, cu men]iunea ca propor]ia de porumb
din ra]ie s\ nu dep\[easc\ 35%, iar zoofarturile s\ fie specifice animalelor de
reproduc]ie. Astfel, nivelul proteic al amestecurilor de concentrate sau a
nutre]urilor combinate trebuie s\ fie de 16-17% P.B., urmând ca la introducerea
la reproduc]ie acesta s\ fie de cel pu]in 15% P.B.
Cu privire la furajele indicate, acestea sunt cele clasice, cu men]iunea c\
`n re]et\ trebuie s\ fie incluse obligatoriu ov\z, furaje proteice de origine
animal\ (2-3%) [i drojdii furajere (1-3%).
~n cazul `n care scrofi]ele apar]in rasei Landrace sau Landrace belgian,
re]etele de nutre]uri combinate vor avea `n componen]a lor propor]ii crescute de
orz [i reduse de porumb (pân\ la 30%). De asemenea, nivelul proteic va fi mai
ridicat cu 2-3% fa]\ de cel utilizat `n mod curent, precum [i con]intul `n lizin\ va
fi la limita superioar\ (de 1,3%).
~n unit\]ile de tip industrial, care au sectoare pentru tineret de pr\sil\
destinat `nlocuirii m\tcii, sau `n alte unit\]i, hr\nirea se poate face [i cu nutre]uri
373
combinate din re]eta R 0-3 pân\ la greutatea de 50-60 kg (cu un nivel proteic de
16% P.B.), cu condi]ia ca zoofortul s\ fie specific pentru reproduc\tori. ~n
perioada cu greutatea de peste 60 kg, hr\nirea se face cu re]eta R 0-5, cu nivel
proteic de 14,5% (re]et\ destinat\ scroafelor lactante).
~n fermele unde se fac amestecuri pe plan local, se poate utiliza
urm\toarea re]et\: 40-50% porumb, 20-30% orz, 5-10% ov\z, 5-6% maz\re,
7-10% t\râ]e de grâu, 5-7% [roturi de floarea soarelui, 2-8% [roturi de soia, 2-
3% f\inuri de origine animal\, 2-10% f\in\ de lucern\, 1,5% carbonat de calciu
[i 0,5% sare.
Se va evita utilizarea furajelor muceg\ite, care prin toxinele ce le con]in
deterioreaz\ formarea [i func]ionarea normal\ a aparatului genital.
Cu privire la tehnica de furajare, trebuie men]ionat c\ hr\nirea se face
restric]ionat, a[a `ncât [i indicatorii de produc]ie sunt mediocri: `n general, se
planific\ 300-400 g spor mediu zilnic. Cantit\]ile zilnice de nutre]uri combinate
sau amestecuri de concentrate variaz\ `ntre 1,5 kg la greutatea de 30 kg [i
2,5 kg la peste 70 kg. Al]i autori recomand\ cantit\]i zilnice cuprinse `ntre
2,5-3,0 kg/100 kg greutate vie.
Hrana se administreaz\ `n 2-3 tainuri pe zi, `n jgheaburi, asigurându-se
fiec\rui animal un front de furajare de 20-30 cm.
Pe timp de var\ se pot administra suplimentar furaje verzi (`n special
lucern\), iar pe timp de iarn\ suculente (morcovi, sfecl\), `n cantit\]i zilnice
cuprinse `ntre 1-3 kg.
Aceste furaje se pot administra [i tineretului de reproduc]ie provenit
(procurat) din unit\]ile de selec]ie, din fermele de `nmul]ire sau de hibridare,
având o influen]\ pozitiv\ asupra func]iei de reproduc]ie.
Apa se indic\ a fi la discre]ie, prin ad\p\tori tip pip\ sau `n jgheaburi, `n
stare proasp\t\.
La vârsta de 160 de zile se efectueaz\ vaccinarea antileptospiric\, iar la
vârsta de 180 zile vaccin\rile antipestoase (V3) [i antirujetic\ (V3).
374
CAPITOLUL 14
COLECTAREA, TRATAREA
{I VALORIFICAREA DEJEC}IILOR
Omul a crescut animale din cele mai vechi timpuri, `ns\ efectivele au fost
mici [i r\spândite `n teritoriu, fapt pentru care nu au pus probleme deosebite
privind stocarea [i tratarea dejec]iilor, ci dimpotriv\, acestea au contribuit la
ridicarea fertilit\]ii solului, utilizându-se uneori [i ca materiale de foc pentru
`nc\lzirea locuin]elor.
Dezvoltarea cre[terii animalelor a constituit [i constituie o necesitate
obiectiv\ pentru ridicarea nivelului de trai al popula]iei umane, impunând `n
unele zone concentrarea `n unit\]i mari, organizate ca exploata]ii de tip
industrial.
Efectivele sporite crescute pe suprafe]e relativ restrânse a determinat [i
acumularea unor cantit\]i mari, chiar imense, de dejec]ii care polueaz\ aerul,
solul [i se concentreaz\ apoi `n ape, afectând uneori echilibrul ecologic, prin
schimbarea caracteristicilor normale ale emisarilor naturali.
~n acest sens, este suficient s\ amintim c\, de la un complex industrial, cu
sarcina anual\ de livrare a 150 mii porci gra[i, zilnic se colecteaz\ circa 4000 m2
de dejec]ii. ~n aceste condi]ii, reciclarea nepoluant\ a dejec]iilor constituie
pentru speciali[tii din zootehnie nu numai o obliga]ie profesional\ dar [i o
`ndatorire social\.
P\s\rile [i porcii sunt speciile cele mai poluante, dintre animalele de
ferm\, deoarece acestea se hr\nesc cu furaje bogate `n amidon [i azot, eliminând
reziduuri concentrate `n substan]e organice, pu]in sau greu biodegradabile.
Masa corporal\ [i starea fiziologic\ la suine sunt factori care determin\
varia]ii importante ale dejec]iilor; scroafelor lactante [i tineretul suin sunt cele
mai poluante categorii pe unitatea de mas\ corporal\, deoarece [i alimenta]ia
375
acestora se bazeaz\ pe componente cu con]inuturi ridicate de proteine, iar

temperatura relativ crescut\ din ad\posturi contribuie la degradarea lor.
Tratarea dejec]iilor pune probleme deosebite, fiind necesare tehnologii
bine puse la punct, al\turi de utilizarea unor cantit\]i mari de ap\ [i de substan]e
chimice, deci cheltuieli foarte mari.
14.1. Caracteristicile dejec]iilor provenite de la suine

M\surile care se instituie pentru reciclarea nepoluant\ a dejec]iilor
provenite de la suine, impune cunoa[terea atât a caracteristicilor cantitative cât [i
a celor calitative ale acestora.
14.1.1. Caracteristicile cantitative

~n general, de la suine rezult\ cantit\]i relativ reduse de dejec]ii, fa]\ de
celelalate animale de ferm\. Majoritatea autorilor sunt de p\rere c\ suinele
elimin\ zilnic circa 11 kg fecale [i urin\ la fiecare 100 kg greutatea corporal\.
Substan]a uscat\ din acestea reprezint\ o propor]ie de 15%, din care cca. 82%
substan]ele volatile, care impurific\ mediul `nconjur\tor.
Produc]iile zilnice de dejec]ii variaz\ de la o categorie de porcine la alta,
cele mai mari `nregistrându-se la scroafele cu purcei (tabelul 82).
Tabelul 82
Cantit\]i zilnice de dejec]ii [i de elemente minerale la suine
Greutatea Prod.zilnic\ Produc]ia Con]inutul
Categoria animalului de dejec]ii p\r]ii solide (g/zi) `n
(kg) (kg) (g) N P K
Purcei 16 1,0 91 7 2 5
Tineret 30 1,9 18 13 4 9
Porci `n cre[tere 70 4,5 41 31 10 20
Porci `n finisare 90 5,9 545 41 14 27
Scroafe gestante 125 4,0 32 28 10 18
Scroafe cu purcei 170 15,0 454 104 35 68
Vieri 160 5,0 454 35 12 23
Colectarea [i dirijarea prin canale a dejec]iilor, cu ajutorul apei, spore[te

volumul dejec]ilor de 8-12 ori, caz `n care problema cre[te `n importan]\,
deoarece trebuiesc manipulate cantit\]i mari de ap\, fecale [i urin\.
376
~n unit\]ile cu efective reduse [i unde colectarea dejec]iilor se face manual

sau mecanic, f\r\ a utiliza apa sau `n cantit\]i reduse, ac]iunea nu pune probleme
deosebite, aici organizându-se platforme de fermentare a gunoiului.
14.1.2. Caracteristicile calitative

Dejec]iile sau apele uzate provenite din complexele de cre[tere a suinelor
sunt compuse din: materii fecale, urin\, microorganisme [i apa de sp\lare
(partea ad\ugat\.
Materiile fecale sunt reziduuri de digestie, de consisten]\ p\stoas\, cu
structur\ variabil\, pigmenta]ie diferit\ [i cu miros caracteristic. Caracteristicile
materiilor fecale variaz\ `n func]ie de mai mul]i factori, prioritari fiind vârsta
suinelor, alimenta]ia practicat\ [i starea de s\n\tate.
Mirosul dezagreabil [i resping\tor al materiilor fecale este determinat de
prezen]a produ[ilor volatili baza]i pe azot [i sulf, cum ar fi: amoniacul, scatolii,
indolii, mercaptanii, hidrogenul sulfurat etc.
Cantitatea de materii fecale eliminate zilnic reprezint\, `n medie, 6% din
greutatea corporal\ vie a animalelor. Materiile fecale provenite de la suine
con]in, `n medie, cca. 55% ap\ [i au o reac]ie acido-alcalin\.
Urina este un reziduu de metabolism elaborat la nivelul rinichilor [i se
prezint\ ca o solu]ie apoas\, foarte complex\ [i compus\ din: azota]i, mucus,
sulf legat organic, alte substan]e neazotate [i pigmentare. Substan]ele minerale
sunt reprezentate de cloruri, carbona]i, fosfa]i de sodiu [i de potasiu, sulfa]i de
sodiu [i de potasiu etc.
Cantitatea de urin\ eliminat\ zilnic de suine, variaz\ `ntre 2-6 litri (`n
func]ie de vârst\ [i greutate), reprezentând cca 5% din greutatea corporal\.
Microorganismele sunt componentele cele mai instabile, dar [i cele mai
importante din punct de vedere al recicl\rii dejec]iilor la suine; de aici [i
necesitatea ca, prin orice mijloc posibil, s\ se ajung\ la distrugerea germenilor
patogeni, dar s\ se p\streze capacitatea de dezvoltare a acelor microorganisme
care favorizeaz\ activitatea de oxido-reducere a substan]elor organice din apele
uzate.
Cercet\rile efectuate `n domeniul patogeniei dejec]iilor au demonstrat c\,
cel pu]in 100 dintre bolile transmisibile de la animale la om, pot fi vehiculate
prin intermediul dejec]iilor [i a produselor animaliere. Astfel, s-a stabilit c\
leptospirele se transmit cu prec\dere prin urin\, iar salmonelele prin fecale.
Apele de sp\lare constituie partea ad\ugat\ sau de `mprumut a
dejec]iilor, fiind componenta cea mai variabil\, atât cantitativ cât [i calitativ.
377
Cantitativ, depinde de sistemul de evacuare a dejec]iilor, de canalizarea

apelor de incint\, reprezentând cca. 30 l/animal/zi, iar calitativ depinde de
con]inutul `n detergen]i, `n substan]e dezinfectante, de resturi de furaje,
stimulatori de cre[tere, reziduuri de antibiotice, aditivi furajeri etc.
Compozi]ia chimic\ a dejec]iilor
Compozi]ia chimic\ a dejec]iilor de la suine prezint\ diferen]e mari fa]\
de alte specii de animale de ferm\. ~n medie, dejec]iile suinelor au urm\toarea
compozi]ie chimic\ (kg/ton\): 81,3 kg substan]\ uscat\, 8,0 kg azot total (din
care 3,6 kg azot amoniacal), 4,4 kg anhidrid\ fosforic\ (P2O5), 4,07 kg oxid de
potasiu (K2O) 0,86 kg oxid de sodiu (Na2 O) [i alte substan]e.
Se apreciaz\ c\ 1000 kg greutate vie de suine produc zilnic cca. 110 kg
dejec]ii, din care 60 kg sunt fecale, iar 50 kg urin\. ~n aceste condi]ii consumul
biologic de oxigen (CBO5) din substan]a uscat\ este de 2,5 kg/zi, iar cantit\]ile
de azot de 530 g/zi, cele de fosfor de 170 g/zi [i cele de potasiu de 200 g/zi.
Compu[ii volatili au la origine cca. 20 de constituien]i gazo[i rezulta]i din
fermenta]ii anaerobe, cum ar fi: sulfurile, aminele [i carboxilii.
Trebuie men]ionat c\, `n compara]ie cu celelalte specii de animale,
procentul de CBO5 din substan]a uscat\ a dejec]iilor de suine este cel mai ridicat
(de 3,5 ori mai ridicat fa]\ de ovine [i cu cca. 50% mai mare fa]\ de p\s\ri).
De asemenea, dejec]iile suinelor se caracterizeaz\ printr-un con]inut mai
ridicat `n azot, fosfor [i potasiu total, `n compara]ie cu dejec]iile altor specii de
animale (tabelul 83).
Tabelul 83
Principalele caracteristici ale fecalelor de animale
Masa proasp\t\ Masa uscat\ CBO5, N, P 2 O5 , K2O,
Specia (%) din masa vie din cea % din % din % din % din
a animalului) proasp\t\ (%) SU SU SU SU
Vaci 9,4 9,3 16,2 4,0 1,1 1,7
lapte
Boi 4,6 17,2 20,4 7,8 1,2 1,8
Oi 3,6 29,7 8,8 4,0 1,4 2,9
Porci 5,1 13,5 31,8 5,6 2,5 1,4
P\s\ri 6,6 15,3 21,4 5,9 4,6 2,1
Poluarea mediului datorit\ activit\]ilor zootehnice poate fi evitat\, `n

primul rând prin aplicarea unor m\suri generale [i apoi prin tratarea [i utilizarea
dejec]iilor animale.
378
M\surile de ordin general se refer\ la amplasarea cresc\toriei de porcine

la distan]\ [i `n aval fa]\ de ora[e, sate, zone de agrement [i de odihn\, a surselor
de ap\ potabil\ etc, pe terenuri `n pant\ u[oar\ [i cu ap\ freatic\ la adâncime.
M\surile speciale de evitare a polu\rii mediului sunt `n strâns\ leg\tur\ cu
perfec]ionarea tehnologiilor de exploatare a porcinelor, evitându-se pe cât
posibil utilizarea unor cantit\]i mari de ap\, al\turi de modernizarea
tehnologiilor de colectare, transport, depozitare, epurare [i valorificare a
dejec]iilor.
De men]ionat c\, valoarea CBO5 la scroafele cu purcei este de
0,454 kg/zi, fiind cea mai ridicat\.
14.2. Colectarea [i evacurea dejec]iilor de suine

Metodele de colectare [i evacuare a dejec]iilor din ad\posturile de cre[tere
a suinelor sunt diferite, `n func]ie de sistemul de `ntre]inere [i de exploatere
adoptat. ~n unit\]ile gospod\re[ti, colectarea [i evacuarea se face pe cale
mecanic\, pe când `n cele industriale primeaz\ sistemul hidraulic.
Colectarea [i evacuarea manual\. Este metoda cea mai nepoluant\, `ns\
solicit\ volum mare de munc\, a[a `ncât este predominant\ `n unit\]ile
gospod\re[ti, sau `n cele cu efective reduse.
~n boxe se folosesc paiele [i rumegu[ul pentru a[ternut, care sunt scoase
zilnic [i transportate cu mijloace mecanice sau chiar cu roaba la platformele de
fermentare. ~n aceste condi]ii nu se utilizeaz\ apa pentru sp\lare, deci nu se
ridic\ umiditatea din ad\posturi [i nu se impune existen]a unei sta]ii de epurare a
apelor uzate, ci doar fose sau bazine de re]inere a eventualelor pierderi de ap\ [i
de urin\. Periodic apa din aceste fose sau bazine este scoas\ cu ajutorul
vidanjelor, care dup\ diluare cu mult\ ap\, este `mpr\[tiat\ pe terenurile
agricole, dup\ un plan de fertilizare ce are la baz\ analizele chimice ale solului.
~n unit\]ile cu efective relativ mai mari, dejec]iile sunt raclate spre porti]a
boxei [i apoi `nc\rcate `n vagonete pe linii de decovil, care la cap\tul
ad\postului sunt desc\rcate `n remorci, sau transportate la platformele de
fermentare.
~n alte unit\]i se utilizeaz\ cu succes racle]ii sau lopata mecanic\, variante
adoptate când nu sunt acumulate cantit\]i mari de ap\.
~n platformele de fermentare se a[tern straturi succesive de dejec]ii de la
toate speciile de animale domestice, inclusiv de la porcine; se taseaz\ [i chiar se
adaug\ ap\ `n perioadele f\r\ precipita]ii, sau când straturile care se taseaz\
posed\ umiditate sc\zut\ (pentru a facilita procesele de fermentare). ~n final se
379
realizeaz\ un `ngr\[\mânt deosebit de valoros, mai ales pentru solurile

calcaroase sau alcaline.
Colectarea dejec]iilor `n rigole const\ `n dirijarea acestora `n rigole sau
`n canale situate la cap\tul boxelor, care sunt acoperite cu gr\tare [i mai rar
deschise. Pardoseala boxelor este compact\ pe aproape toat\ suprafa]a, a[a `ncât
aceasta se spal\ zilnic cu jetul de ap\ la presiune. ~n ac]iunea de igienizare, pe
lâng\ jetul de ap\, se utilizeaz\ lope]i sau razuri din lemn pentru debarasarea
p\r]ilor aderente [i pentru a economisi apa. Metoda necesit\ cantit\]i mari de
ap\, alterând microclimatul din ad\post [i `ngreunând manipularea dejec]iilor `n
sta]ia de epurare. Pentru aceast\ variant\ este necesar\ existen]a unei sta]ii de
epurare a apelor uzate.
Colectarea dejec]iilor `n fose, canale sau bazine cu pelicul\ de ap\
este indispensabil\ unit\]ilor de tip industrial sau a celor cu efective mari,
deoarece ridic\ foarte mult productivitatea muncii. ~n unele variante constructive
bazinele sunt de fapt canale mai largi.
Fosele sau canalele (bazinele) sunt de m\rimi variabile, `n func]ie de
suprafa]a boxei [i de propor]ia de gr\tar a pardoselelor; ambele caracteristici
fiind corelate cu categoria de suine. Fecalele trec u[or printre fantele gr\tarelor
datorit\, atât a consisten]ei lor reduse cât [i c\lc\rii animalelor `n mi[care. ~n
fose sau canale (bazine) se g\sesc `n permanen]\ o anumit\ cantitate de ap\,
reglat\ cu ajutorul supraplinelor [ib\relor sau sifoanelor. Periodic, apa cu fecale
[i urina colectate se deverseaz\ prin canalele secundare [i apoi prin cele
principale spre bazinele sta]iei de epurare.
Prin urmare, fosele sau canalele posed\ pante de scurgere de 1-2%, cu
fundul [i p\r]ile laterale foarte bine sclivisite. Colectarea dejec]iilor, `n aceast\
variant\, necesit\ cantit\]i relativ mai reduse de ap\, dac\ ad\posturile
func]ioneaz\ normal, `n compara]ie cu varianta de colectare `n rigole.
Normele de restitu]ie sunt prezentate, pe categorii de suine, `n tabelul 84,
norme care se dep\[esc adesea dac\ ad\p\torile sunt defecte, sau se utilizeaz\
prea mult\ ap\ de sp\lare.
Metoda d\ rezultate bune dac\ suprafa]a zonei gr\tarului este bine
corelat\ cu cerin]ele de ap\ ale animalelor din box\, f\r\ s\ afecteze
microclimatul din ad\post. Excedentul de ap\ [i urin\ (purin) este preluat de la
adâncimea de 20-25 cm cu ajutorul unui sifon, favorizându-se dezvoltarea la
suprafa]\ a unui strat de mucegai, sau se interpune o pelicul\ de ulei mineral
uzat. Prin construc]ia sifonului, sau a [ib\rului, apa nu se deverseaz\ de la
suprafa]\, ci cu 10-15 cm sub luciul acesteia, men]inându-se pelicula protectoare
pentru limitarea emana]iei de gaze [i evaporarea apei.
380
Tabelul 84
Norme de restitu]ie (kg/cap/zi) a apelor uzate
`n cazul folosirii peliculei de ap\
Categoria de suine Fecale Urin\ Ap\ tehnologic\ TOTAL
Vieri de reproduc]ie 4,0 6,0 23,3 33,3
Scroafe de reproduc]ie 3,6 7,3 22,1 33,0
Tineret de reproduc]ie 3,3 4,4 20,7 28,4
Tineret `n cre[tere 1,2 0,7 7,8 9,7
Porci la `ngr\[at 2,6 3,2 20,2 26,0
Colectarea [i evacuarea pneumatic\. Este o metod\ `mprumutat\ din

cresc\toriile intensive de p\s\ri [i const\ `n colectarea dejec]iilor cu ajutorul
unui vacuum creat de o pomp\. Cu ajutorul compresoarelor se creaz\ o presiune
`n bazine (de 5-8 atmosfere) de unde, printr-o conduct\ subteran\, dejec]iile sunt
evacuate, la distan]e de 1-2 km, direct `n bazinele de decantare [i de neutralizare
biologic\.
14.3. Metode de epurare a dejec]iilor de suine

Indiferent de m\rimea unit\]ilor cresc\toare de suine, o m\sur\
obligatorie este epurarea apelor uzate, deoarece acestea posed\ o mare capacitate
de poluare, comparativ cu cele provenite de la alte specii de animale.
Solu]ii [i metodele de epurare a apelor uzate sunt diferite, `n func]ie de
tehnologiile de `ntre]inere, având la baz\ func]ionarea unor sta]ii, pe principii
variate.
Sta]ii de epurare de tip clasic
Aceste sta]ii au la baz\ principiul trat\rii anaerobe a dejec]iilor.
Schema fluxului tehnologic la aceste sta]ii cuprind urm\toarele opera]iuni
principale:
• cur\]irea boxelor [i dirijarea dejec]iilor `n fose cu pelicul\ de ap\, sau `n
canale de evacuare;
• dirijarea dejec]iilor c\tre decantoare, prin diferen]\ de nivel [i mai rar prin
pompare;
• decantarea pasiv\ a fazei solide din apa uzat\;
• preluarea p\r]ii lichide [i clorinarea acesteia;
• dirijarea n\molului prin pompare [i fermentarea acestuia `n paturi de uscare;
• uscarea n\molului [i raclarea paturilor de uscare cu mijloace mecanice;
381
• `nc\rcarea [i transportarea n\molului uscat pentru a fi utilizat ca `ngr\[\mânt.
Fig.88 Schema func]ional\ a unei sta]ii de epurare de tip clasic
Aceste solu]ii de epurare au suferit, `ntre timp, `mbun\t\]iri prin

introducerea a dou\ trepte de sedimentare (primar\ [i secundar\), ca [i a unei
trepte de activare a n\molului, prin introducerea de aer `n masa acestuia cu
ajutorul unui sistem de tubulaturi perforate.
Sta]ii de epurare biologic\ aerob\
Metoda are la baz\ principiul ferment\rii aerobe a dejec]iilor, care având
un con]inut ridicat de bacterii descompun materiile organice prin procesele de
oxido-reducere.
Schema fluxului tehnologic cuprind urm\toarele opera]iuni principale:
• cur\]irea boxelor [i colectarea apelor uzate `n fose cu pelicul\ de ap\, sau `n
canale de evacuare;
• dirijarea prin canale, c\tre separatorul mecanic;
• separarea p\r]ii lichide de cea solid\ (partea sau faza solid\ este transportat\
la beneficiar);
• dirijarea p\r]ii lichide c\tre canalul de oxidare, unde aerarea se face mecanic;
• trecerea fazei lichide (puternic aerate) `n bazinul, sau tancul de sedimentare;
• partea lichid\ este preluat\ [i dirijat\, prin canale, la un clorinator, dup\ care
`ntr-un emisar natural (situat la cel pu]in 500 m);
• n\molul este pompat spre paturile de uscare, unde are loc scurgerea,
fermentarea [i uscarea, dup\ care se racleaz\ [i se `ncarc\ `n remorci.
382
Fig. 89 Schema func]ional\ a unei sta]ii de epurare biologic\ aerob\
Eficien]a acestui procedeu depinde de cantitatea de oxigen produs\ de

alge [i de aerul introdus for]at, a[a `ncât substan]ele organice s\ se biodegradeze
`ntr-un timp cât mai scurt.
Substan]a organic\ se poate descompune `n propor]ie de 92-95%, dac\
temperatura, pH-ul [i cantitatea de oxigen sunt optime.
Iazurile biologice sunt un mijloc simplu [i destul de eficace de epurare a
apelor uzate provenite de la cresc\toriile de suine, `ns\ necesit\ suprafe]e mari
de teren [i depind de condi]iile atmosferice.
Fluxul tehnologic are urm\toarele etape:
• colectarea dejec]iilor din boxe [i dirijarea prin canale spre iazurile biologice;
• separarea p\r]ii lichide de cea solid\ cu ajutorul unei site, `n mai multe
variante (vibratoare a[ezate pe un plan `nclinat, `nf\[urat\ pe un tambur sau
chiar presat\ printr-un cilindru perforat);
• aerarea p\r]ii lichide cu ajutorul unei instala]ii de agitare, prev\zut\ cu o
pomp\;
• trecerea apelor aerate `n bazine de decantare, care se golesc la anumite
intervale de timp;
• dirijarea n\molului c\tre paturi biologice.
Pentru reducerea timpului de [edere `n iazurile biologice se introduce
for]at aer, care accelereaz\ procesele de oxido-reducere.
Sta]ii speciale de epurare a dejec]iilor la suine
Aceste sta]ii au ca scop producerea de biogaz [i de `ngr\[\mânt natural.
Producerea de biogaz are la baz\ fermenta]ia microbin\ anaerob\ [i este
383
influen]at\ de calitatea dejec]iilor, de temperatur\, de valaorea pH-ului [i de

condi]iile de anaerobioz\.
Pentru aceasta se impune: lipsa luminii, spa]ii ermetic `nchise,
temperatura de 30-33°C, pH-ul `ntre 7-8, cantitatea de acizi gra[i volatili de
maximum 2 g/l, prezen]a a cel pu]in 100 mg N/l dejec]ii [i `ndep\rtarea
periodic\ a spumei.
Procesul de fermentare anaerob\, cu degajarea de gaz metan [i CO2, poate
fi etapizat `n dou\ faze:
• faza acidogen\, sau de mobilizare a substan]elor organice;
• faza metanogen\, sau de reducere a acizilor gra[i volatili pân\ la CO2 [i CH4.
Tipul de sta]ionare `n tancurile de fermentare este de cel pu]in 3-4 zile, la
temperatura de 33°C. Sunt de preferat tancurile cu alimentare continu\. Dintr-o
ton\ de gunoi proasp\t rezult\ cca. 60 m.c. de biogaz cu o putere caloric\ de
5500-6000 Kcal/m.c. dejec]ii.
*
* *
~n ultimul timp se fac cercet\ri pentru aplicarea de tehnologii de colectare

[i de transportare a dejec]iilor f\r\ prea mult\ ap\, bazate pe raclarea uscat\ a
acestora sau fixarea lor pe materiale absorbante de tipul a[ternutului din paie, ca
atare sau tocate, urmate de fermentarea amestecului `n platforme bine organizate
[i exploatare. ~n platforme se amestec\ cu dejec]iile de la rumeg\toare, se
taseaz\ [i se adaug\, dup\ conjuctur\, ap\, precum [i componentele cu propor]ii
mari de zaharuri fermentescibile, a[a `ncât fermentarea s\ fie eficient\ [i `n
m\sur\ s\ distrug\, prin temperatura ridicat\, o parte din germenii patogeni.
~n alte situa]ii, partea lichid\ a dejec]iilor, dup\ ce a fost tratat\ par]ial, se
reutilizeaz\ ca ap\ tehnologic\, mai ales când `n unitate nu sunt boli
contagioase. Reutilizarea apei se face numai `n cazurile de extreme, când
alimentarea cu ap\ a unit\]ii cresc\toare nu asigur\ necesarul de ap\
tehnologic\, r\mând la dispozi]ia animalelor mai mult\ ap\ potabil\.
14.4. Valorificarea dejec]iilor de suine

Valorificarea dejec]iilor de suine pune probleme specifice, deoarece
acestea au aciditate sporit\ [i con]in unele substan]e dezinfectante [i
medicamentoase, pe lâng\ mirosul dezagreabil ce-l eman\.
384
14.4.1. Utilizarea dejec]iilor ca `ngr\[\mânt

Dejec]iile de la suine pot fi utilizate ca `ngr\[\mânt organic numai dup\
fermentarea lor [i când umiditatea nu pune probleme transportului [i `mpr\[tierii
mecanice. Totu[i, folosirea ca `ngr\[\mânt a fazei grosiere rezultate de la suine
este mai pu]in preferat\ fa]\ de reziduurile zootehnice de la rumeg\toare,
deoarece con]inutul organic degaj\ cantit\]i mari de azot amoniacal [i posed\
cantit\]i destul de mari de substan]e cu ac]iune poten]ial toxic\.
Folosirea ca `ngr\[\mânt `n doze mari a dus la fenomene nedorite:
intoxicarea plantelor prin exces de s\ruri solubile; c\derea cerealelor [i
`ntârzierea matur\rii plantelor prin exces de azot; acumularea `n sol a unor
cantit\]i mari de cupru [i zinc, care devin toxice pentru plante `n prima etap\ [i
apoi pentru animale. Pe lâng\ acestea, excesul de dejec]ii de suine induce un
raport necorespunz\tor `ntre calciu [i magneziu.
Prin urmare, utilizarea fazei grosiere nefermentate [i `n doze mari este
riscant\ atât `n ce prive[te schimbarea caracteristicilor solului [i apoi ale
plantelor, cât [i a contamin\rii mediului ambiant cu agen]i patogeni.
Faza grosier\, `n stare fermentat\ [i `n amestec cu dejec]ii provenite de la
alte animale de ferm\, se poate utiliza ca `ngr\[\mânt organic cu bune rezultate,
mai ales pe solurile calcaroase.
Din calculele efectuate se consider\ c\ `ngr\[\mintele zootehnice
provenite de la toate speciile de animale de ferm\ din complexele actuale, pot
asigura 403,9 mii tone azot, 228,2 mii tone potasiu [i 98,1 mii tone fosfor, adic\
o fertilizare anual\ a terenurilor agricole cu 40 kg azot, 23 kg potasiu [i 10 kg
fosfor pentru fiecare hectar.
Se recomand\ dozele de 10-30 tone n\mol fermentat la hectar, `n func]ie
de planta cultivat\, de reac]ia chimic\ a solului, de textura acestuia [i de
con]inutul `n humus. Trebuie avut `n vedere c\ n\molul uscat [i fermentat `n
platforme (pân\ la umiditatea de 70%) con]ine 3,4% azot (din substan]a uscat\),
2,0% fosfor, 0,3% potasiu etc. Se suspecteaz\ [i efectul nociv asupra plantelor
prin excesul de sodiu, ca urmare a utiliz\rii sodei caustice ca dezinfectant.
Faza lichid\, dup\ o tratare cel pu]in aerob\, se poate utiliza `mpreun\ cu
apa de irigare pe perioade de cel mult 3 ani [i cu indica]ia ca dilu]ia s\ se fac\ cu
mult\ ap\, iar periodic s\ se determine `nc\rc\tura `n s\ruri minerale [i agen]i
patogeni.
385
14.4.2. Utilizarea dejec]iilor ca medii de cultur\

Dejec]iile rezultate de la suine pot fi utilizate ca medii de cultur\ pentru
microorganisme, dar `ntr-o mai mic\ m\sur\ decât cele colectate de la
rumeg\toare sau chiar de la p\s\ri. Restric]ia se datoreaz\ cantit\]ilor mari de
gaze agresive [i substan]e toxice, al\turi de studii `nc\ neaprofundate cu referire
la utilizarea acestora.
La noi `n ]ar\ s-a pus par]ial la punct un procedeu care const\ `n
valorificarea dejec]iilor proaspete ca mediu de cultur\ pentru drojdia furajer\ tip
Torulla, cu rezultate `mbucur\toare.
~n S.U.A. dejec]iile de la suine se folosesc ca medii de cultur\ pentru
bacterii, pornindu-se de la constatarea c\ acestea `[i pot dubla biomasa `n timp
de 20-60 minute.
~n prezent se fac cercet\ri pentru selec]ionarea unor tipuri de bacterii mai
productive [i perfect adaptabile la condi]iile de mediu nutritiv asigurate de
dejec]iile de suine. F\ina baterian\, care rezult\ din izolarea, uscarea [i
m\cinarea acestor bacterii dezvoltate pe dejec]ii, posed\ un con]inut ridicat de
protein\ brut\, de 50-55% [i o digestibilitate de 70%.
14.4.3. Autocoprofagia la suine

Autocoprofagia la suine este destul de limitat\, deoarece dejec]iile con]in
cantit\]i sau propor]ii mari de gaze agresive [i chiar substan]e toxice. ~n general
autocoprofagia trebuie limitat\ datorit\ `nc\rc\turii cu agen]i patogeni, ac]iune
care se realizeaz\ prin igienizarea zilnic\ [i prin `ntre]inerea animalelor pe
pardoseal\ cu gr\tar, propro]ionate la circa 40% din suprafa]a total\ a boxei.
Sunt observa]ii care indic\ stimularea autocoprofagiei pentru sc\derea din
importan]\ a unor boli, dar aceasta numai `n cazul animalelor perfect s\n\toase.
La animalele adulte se sconteaz\ pe un surplus de vitamine [i chiar pe o
`mbun\t\]ire a florei digestive pentru digerarea celulozei. ~ncurajarea acestei
ac]iuni este foarte riscant\, atât pentru s\n\tatea animalelor cât [i pentru
st\pânirea evolu]iei unei boli.
~n unele cercet\ri, se fac referiri la utilizarea dejec]iilor `n hrana altor
specii de animale, solu]ii admise numai `n cazuri speciale. Se indic\ utilizarea
`n hrana porcilor la `ngr\[at a fazei solide, respectiv a risipei de la halele de
p\s\ri, (cu cel pu]in 30% SU), `n amestec cu f\ina de porumb. Pentru aceasta, cu
cel pu]in 2 zile `nainte de administrare, se adaug\ melas\, borhot de spirt, ap\ de
var [i ap\ cald\, a[a `ncât amestecul s\ aib\ o temperatur\ de cca. 32°C pentru o
bun\ fermentare.
386
Bune rezultate s-au `nregistrat prin introducerea dejec]iilor, `n anumite

propor]ii, `n amestecul de furaje verzi pentru murare, `mbog\]indu-l `n
substan]e proteice. Se pot prepara [i amestecuri (pentru murare) speciale care
constau din: 41% dejec]ii de suine, 41% paie de grâu tocate m\runt [i 16%
cioc\l\i de porumb m\cinat foarte bine. Cu toate acestea, se men]ine pericolul
`mboln\virii animalelor de salmoneloz\, tuberculoz\, colibaciloz\ etc.
387
CAPITOLUL 15
TRANSPORTUL SUINELOR
15.1. Reguli generale de transport

Suinele se caracterizeaz\ printr-o rezisten]\ sc\zut\ la eforturi, datorit\
particularit\]ilor morfo-fiziologice, mai ales rasele ameliorate. Aceasta se
explic\ prin dezvoltarea cu prec\dere a trenurilor mijlociu [i posterior, fa]\ de
cel anterior, `n care se g\sesc organele cu importan]\ vital\, cum ar fi inima [i
pl\mânii. Din aceast\ cauz\, `n caz de efort, inima [i pl\mânii porcinelor care
apar]in raselor ameliorate, fiind mult solicitate, nu fac fa]\ eforturilor cauzate de
stresul de transport.
La aceasta se mai adaug\ [i lipsa de antrenament (prin mi[care), deoarece
[i boxele din unit\]ile intensiv-industriale sunt reduse ca spa]iu.
~n consecin]\, stresul cauzat de efortul la transportul suinelor trebuie
diminuat, ac]iune care se realizeaz\ prin respectarea unor reguli cu caracter
general.
Astfel, `mbarcarea `n mijloacele de transport trebuie efectuat\ cu calm [i
r\bdare, prin culoare sau spa]ii special amenajate, a[a `ncât animalele s\ nu se
poat\ `ntoarce, s\ nu sesizeze c\ urc\ o pant\ [i s\ nu perceap\ `ntreruperea de
pardoseal\. ~n acest sens, p\r]ile laterale ale culoarelor vor fi compacte, iar
pardoselile rugoase, sp\late [i r\zuite de dejec]iile umede.
Dirijarea animalelor se face cu panouri mobile, confec]ionate din pl\ci
"tego" , aten]ionarea f\cându-se cu bastoane scurte terminate cu panglici de
cauciuc. Se lovesc doar p\r]ile laterale ale desp\r]iturilor sau panourilor mobile,
evitându-se lovirea animalelor. Uneori se folosesc [i bastoane electrice.
Mijloacele de transport se verific\ `n prealabil, punând-se accent pe
urm\toarele:
- dac\ mijlocul de transport este `n bun\ stare de func]ionare pân\ la
punctul de destina]ie;
388
- ce num\r de animale se pot transporta, a[a `ncât 1/5 din suprafa]a

acestuia s\ r\mân\ liber\, dup\ `mbarcarea tuturor animalelor;
- dac\ platforma este uscat\, nealunecoas\, iar p\r]ile laterale f\r\
asperit\]i sau cauzatoare de r\ni;
- dac\ mijloacele de transport sunt acoperite , indiferent de sezon;
- dac\ mijlocul de transport are capacitatea prea mare s\ se g\seasc\
posibilit\]i de compartimentare, prin interpunerea de panouri transversale, a[a
`ncât la porniri sau opriri bruste animalele s\ nu se aglomereze `n spa]ii reduse;
- dac\ `n timpul transportului animalele se pot furaja [i ad\pa `n condi]ii
bune (`n cazul transporturilor de durat\);
- dac\ dejec]iile se pot depozita `n zone sau containere speciale, f\r\ a le
`mpr\[tia pe calea de transport.
Toate aceste m\suri se instituie cu scopul ca, la destina]ie, animalele s\
ajung\ s\n\toase, f\r\ pierderi [i cu cheltuieli minime.
Când transporturile dureaz\ mai mult de 12 ore se vor asigura, din timp [i
`n locurile dinainte stabilite, furajele [i apa necesar\.
~n general, hrana se administreaz\ `n 2 tainuri zilnic, urmate de ad\pare
(de preferin]\ pe timpul sta]ion\rii mijlocului de transport [i când temperatura
este mai redus\).
Personalul `nso]itor va avea asupra lui: furci, lope]i, felinare de vânt sau
lanterne, m\turi, furtune pentru racorduri la sursele de ap\, rezervoare
suplimentare de ap\, cu]ite, saci sau folii din material plastic [i tifoane.
Indiferent de mijlocul de transport, nu se permite degajarea pe traseu a
fecalelor, urinei, paielor utilizate, a furajelor [i, `n special, a cadavrelor.
~mbarcarea [i debarcarea animalelor se face numai pe rampe special
construite sau amenajate. ~n\l]imea final\ a pardoselei rampei trebuie s\
corespund\ cu cea a mijlocului de transport, sau s\ se poat\ amplasa un oblon de
trecere, care face leg\tura dintre acestea. ~ntre aceste dou\ elemente (ramp\-
mijloc de transport) nu trebuie s\ existe spa]ii mai mari de 2 cm, pentru a nu
afecta regiunea unghiilor [i chiar integritatea membrelor. Pe timp de canicul\ nu
se permite transportarea animalelor `ntre orele 10-20.
15.2. Preg\tirea [i efectuarea transportului de suine

Preg\tirea transportului se refer\ atât la preg\tirea animalelor cât [i a
mijlocului de transport, precum [i la efectuarea acestuia `n siguran]\ [i `n bune
condi]iuni.
Preg\tirea [i efectuarea transportului pe distan]e mici, `ntre diferite
ad\posturi apropiate, presupun m\suri de preg\tire [i se efectueaz\ `n condi]ii
speciale.
389
Tineretul `n]\rcat [i gr\sunii sunt categorii care nu dau na[tere la conflicte

[i se pot manipula u[or. Opera]iunea const\ din extragerea animalelor din boxele
de f\tare-al\ptare sau din cele de cre[\, `n func]ie de dezvoltarea corporal\ [i
sex; mai `ntâi indivizii insuficient dezvolta]i, apoi cei cu dezvoltare medie [i `n
final plus-variantele. Loturile astfel constituite, se dirijeaz\ pe culoare spre
camera de leg\tur\ [i de aici la mijlocul de transport. La `mbarcare, categoriile
mici (de sub 15 kg/individ) se prind de membrul posterior stâng cu mâna dreapt\
dup\ care se trec cu aten]ie pe platform\ sau se aglomereaz\ u[or spre un oblon-
pant\ (cu p\r]ile laterale asigurate). Mijlocul de transport (multicar sau remorc\)
se trece pe cântar, apoi la u[a viitorului compartiment, unde se rabateaz\
oblonul-pant\ [i se dirijeaz\ animalele prin camera de leg\tur\ [i alei pân\ la
boxele preg\tite din timp. Mijlocul de transport va fi acoperit indiferent de
sezon, iar calea de rulare f\r\ denivel\ri.
~n unit\]ile cu efective reduse [i distan]e mici `ntre ad\posturi, animalele
se pot dirija pe jos, cu condi]ia ca traseul s\ fie de cel mult 100 m, drept, uscat,
nealunecos, eliberat de diferite obstacole, cu gurile de canal acoperite [i efectuat
pe timp frumos. Dac\ pe acest traseu s-au manipulat anterior [i alte animale sau
categorii de suine, acesta se r\zuie[te, se spal\ [i apoi se dezinfecteaz\, prin
pulverizare cu sod\ caustic\.
De men]ionat c\, la introducerea lotului de animale `n boxe, se
definitiveaz\ lotizarea, a[a `ncât sexele s\ fie separate, iar diferen]ele de
greutate `ntre indivizii din grup\ s\ nu fie mai mari de 200 g (aprecierea cu
ochiul liber). Num\rul de animale `n box\ nu trebuie s\ dep\[easc\ 20 de
indivizi. Dup\ terminarea opera]iunilor animalele se adap\, `ns\ dup\ cca. 20
minute, mai ales când timpul este c\lduros.
Dup\ parcurgerea acestor etape, mijlocul de transport se recondi]ioneaz\,
prin depunerea unui nou strat de rumegu[, iar `n final se dezinfecteaz\ cu solu]ii
dezinfectante, dup\ care se poate efectua un nou transport din alt compartiment.
Preg\tirea [i efectuarea transportului pe distan]e mari, implic\ m\suri
mai severe, atât `n ceea ce prive[te siguran]a deplas\rii cât [i evitarea pierderilor
[i contaminarea traseului.
~n primul rând, transportul se organizeaz\ din timp, apelând la vagoane
dezinfectate `n sta]ii speciale, la mijloace auto echipate adecvat [i dezinfectate [i
mai rar la avioane. Toate acestea vor fi sigilate [i `nso]ite de certificate care s\
ateste dezinfec]ia [i preg\tirea .
Transportul se refer\ la scrofi]e [i masculi ie[i]i de la testare cu destina]ia
unit\]ilor beneficiare, la porcine `ngr\[ate cu destina]ia abatoarelor [i mai rar la
scroafe [i vieri de reproduc]ie transferate de la o unitate la alta.
390
Dirijarea animalelor se face cu calm [i grij\, pe culoare, spre rampele de

`nc\rcare. Sensul de mers se realizeaz\ cu ajutorul unor panouri compacte
(manevrate de c\tre un muncitor), astfel dimensionate `ncât s\ `nchid\ complet
culoarul. Num\rul de animale se coreleaz\ cu suprafa]a platformei mijlocului de
transport, calculând 1,0 m2 pentru fiecare reproduc\tor tân\r sau porc gras `n
greutate de 100-110 kg, sau 1,5 m2 pentru categoriile mai mari. Transportul se face
vara, numai noaptea, iar `n celelalte sezoane [i diminea]a, precum [i c\tre sear\.
~n cazul `n care transportul dureaz\ mai mult de 12 ore, se las\ spa]iu [i
pentru furaje concentrate [i ap\ (`n vase). Re`mprosp\tarea recipientelor cu ap\
se face `n sta]iile de cale ferat\ (anun]ate din timp) [i din surse cu ap\ potabil\
pe [osele. Este indicat ca la fiecare 80-100 km autovehiculul s\ se opreasc\,
când animalele se adap\ [i se furajez\ al\turi de o verificare minu]ioas\ a st\rii
de s\n\tate.
Platforma mijlocului de transport va fi prev\zut\ cu a[ternut din paie sau
rumegu[, care se verific\, de 2 ori pe zi iar dup\ umectarea acestuia se adun\
`ntr-un container, `nlocuindu-se cu altul uscat. Hr\nirea se face de 2 ori pe zi,
urmat\ de ad\pare, numai `n timpul sta]ion\rii mijlocului de transport.
Debarasarea de a[ternutul uzat se face numai `n sta]ii speciale, sau la destina]ia
animalelor, `n locuri indicate de personalul sanitar-veterinar.
Acela[i regim `l au [i animalele sacrificate pe traseu cu condi]ia ca sângele
[i organele interne s\ se depoziteze `n recipiente adcvate, iar ambalarea
carcaselor s\ se fac\ `n saci speciali, cu etichetarea lor.
Desc\rcarea animalelor se face numai pe rampe, fiind dirijate c\tre
spa]iile de carantin\, pentru cele de reproduc]ie, sau c\tre padocurile de diet\,
pentru cele care se sacrific\. Ad\parea se face dup\ 20-30 minute de la
terminarea introducerii `n boxe, evitându-se aglomerarea la jgheaburi sau
ad\p\tori [i numai dup\ lini[tirea animalelor.
15.3. Consecin]ele transportului

Indiferent de grija care s-a acordat animalelor `n timpul transportului, la
acestea se `nregistreaz\ pierderi `n greutate [i mai rar `n efectiv.
~n general, stresul cauzat de transport, este sesizat mai pregnant la
categoriile adulte de suine, decât la tineret. Principalii factori favorizan]i sunt:
• timpul c\lduros sau prea r\coros;
• perioada de timp de la `mbarcare [i pân\ la debarcare;
• organizarea [i efectuarea transportului;
• sensibilitatea crescut\ a raselor perfec]ionate.
Dintre toate rasele de suine, rasa Piétrain este cea mai sensibil\ la stresul
de transport, `nregistrându-se chiar [i cazuri de mortalitate. De men]ionat c\, `n
astfel de situa]ii animalele sunt extrase din mijlocul de transport [i imediat
sacrificate; personalul de `nso]ire fiind instruit `n acest sens.
391
Temperatura aerului extern influen]eaz\ pierderile, al\turi de sezon [i

perioada din zi. A[a de exemplu, pierderile `n greutate, `ntre orele 10-15, pe timp
de var\, sunt de 6,9%, pe când iarna acestea sunt de numai 2,3%, deci practic
jum\tate (tabelul 85). Diminea]a aceste pierderi sunt aproximativ egale,
indiferent de sezon, de[i animalele sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute.
Tabelul 85
Influen]a sezonului [i a orei de sosire
`n abator asupra pierderilor la suine
Procentul (%) de pierderi:
Ora sosirii
vara iarna
Diminea]a (5-10) 3,2 3,6
La prânz (10-15) 6,9 2,3
Seara (15-20) 5,7 2,8
Media ( x ) 5,7 2,6
Densitatea animalelor de pe platforma mijlocului de transport are

influen]\ asupra pierderii `n greutate; cele mai reduse valori se `nregistreaz\
când pentru fiecare m2 se stabilesc 1,0-1,2 porci gra[i, la temperatura de 10°C
(pierderi de circa 1,0%), iar cele mai mari când sunt 3 porci la m2 [i temperatura
de 15°C (pierderi de circa 5,6%), deci aglomera]ia [i temperaturile crescute sunt
factori cumulativi.
Suprafe]ele necesare, pe categorii de suine, pentru transportarea
animalelor `n bune condi]iuni, sunt redate `n tabelul 86.
Tabelul 86
Suprafa]a necesar\ (m2) pentru transportarea animalelor
pe distan]e mijlocii [i lungi
Suprafa]a necesar\ (m2):
Categoria de animale
iarna vara
Scroafe cu purcei 1,50 2,00
Vieri, pe loturi 0,9-1,0 1,0-1,2
Vieri, separa]i (`n cu[et\) 1,50 2,00
Porci gra[i, peste 180 kg 1,50 2,00
Porci gra[i, `ntre 120-180 kg 0,7-0,8 0,9-1,0
Porci gra[i, `ntre 120-180 kg, distan]e lungi 0,8-0,9 1,0-1,1
Porci gra[i, sub 120 kg 0,60 0,80
Porci gra[i, sub 120 kg, distan]e lungi 0,7-0,8 0,9-1,0
Tineret suin, 60-80 kg 0,70 0,90
Tineret suin, 25-35 kg 0,30 0,45
392
Cu cât distan]a este mai mare [i temperatura mai ridicat\, cu atât

pierderile `n greutate sunt mai mari (tabelul 87).
Tabelul 87
Influen]a distan]ei [i temperaturii asupra procentului
de pierderi la transport (porci gra[i)
Procentul (%) de pierderi la:
Distan]a (km)
10°C 10-15° 15°C
0-15 2,90 4,92 3,19
15-30 3,09 3,74 6,28
30-45 2,52 4,47 7,70
45 2,35 6,48 7,97
~n timpul transportului, oricât de bine ar fi organizat [i efectuat cu

mijloacele adecvate, la suine se `nregistreaz\ pierderi `n greutate, influen]ate de:
distan]\, timpul de transportare [i categoria de animale. Pentru aceasta se iau `n
calcul pierderile `n greutate, denumite calou, care nu influen]eaz\ recep]ionarea
loco-ferm\, deci sunt prev\zute prin acte normative (tabelul 88).
Tabelul 84
Caloul admis la transportul porcilor gra[i
Distan]a (km) Timpul (ore) Calou admis (%)
sub 100 sub 24 3
101-200 48 4
201-300 72 4
301-500 96 5
peste 500 peste 96 6
Conform tehnologiei de sacrificare a suinelor `ngr\[ate, acestea nu se

sacrific\ imediat dup\ debarcare, ci sunt l\sate un timp `n padocuri sau
ad\posturi pentru diet\. Aceast\ m\sur\ evit\ ob]inerea unor carcase cu cantit\]i
prea ridicate de acid lactic `n mu[chi. Pierderea `n greutate vie variaz\ `n func]ie
de durata dietei (care trebuie s\ fie de cel pu]in 10 ore) [i de finisarea `ngr\[\rii
porcilor. Red\m `n tabelul 89 pierderile admise (caloul) pentru a fi calculate
randamentele de sacrificare [i apoi incluse `n actele justificative.
393
Tabelul 89
Pierderile (%) admise la sacrificarea porcilor gra[i
`n func]ie de durata dietei premerg\toare sacrific\rii
Calitatea de Durata dietei:
Pierderi (%) la:
`ngr\[are 6 ore 12 ore 18 ore
semigra[i 3,84 4,81 6,96
Greutatea vie [unc\ 4,48 4,48 5,32
bacon 3,29 3,80 5,28
semigra[i - 1,50 2,50
Carnea
[i gr\simea [unc\ 0,10 1,20 1,50
bacon 0,20 0,70 1,50
Transportul suinelor este o ac]iune care influen]eaz\ `n foarte mare

m\sur\ rezultatele economice din unitatea cresc\toare mai ales când animalele
sunt destinate pr\silei, precum [i a celor dirijate la t\iere.
~n acest sens, proprietarul trebuie s\ acorde o aten]ie sporit\ tuturor
elementelor [i evenimentelor care ar putea surveni pe traseu, luându-se `n calcul
starea drumurilor, func]ionalitatea mijlocului de transport, sensibilitatea
categoriei de suine, starea lor de s\n\tate [i promptitudinea de interven]ie `n
cazuri extreme, deoarece suinele sunt specii foarte sensibile la stresul de
transport.
394
CAPITOLUL 16
TEHNOPROFILAXIA SUINELOR
Men]inerea st\rii de s\n\tate a suinelor reprezint\ condi]ia de baz\ pentru

realizarea indicatorilor de produc]ie, cu implica]ii directe `n eficien]a economic\
a cre[terii acestei specii.
Starea de s\n\tate condi]ioneaz\ [i buna desf\[urare a fluxului tehnologic
de produc]ie; `nr\ut\]irea acesteia perturb\ grav trecerea animalelor (ca num\r [i
greutate uniform\) de la o categorie la alta, respectiv de la un sector la altul [i `n
final, la livrare.
Cunoa[terea st\rii de s\n\tate [i st\pânirea m\surilor de prevenire [i de
combatere a epijootiilor `nl\tur\ sau evit\ pierderile, care `n multe cazuri pot fi
dezastruase. ~n general , este mai u[or de prevenit o boal\, decât de a o combate
(sau trata).
Aplicarea corect\ a tehnologiilor de cre[tere [i exploatare intr\ `n
atribu]iile directe ale specialistului `n zootehnie, f\r\ a le separa de m\surile de
prevenire [i salubrizare a fermelor.
Asigurarea unor compartimente [i boxe igienice, men]inerea `n
permanen]\ a animale curate, utilizarea unor furaje de bun\ calitate [i echilibrate
`n substan]e nutritive, igienizarea incintei cresc\toriei, limitarea circula]iei
persoanelor sau animalelor str\ine, respectarea perioadei de carantin\ [i
func]ionarea eficient\ a filtrului sanitar-veterinar, sunt doar o parte din condi]iile
sau m\surile care asigur\ p\strarea st\rii de s\n\tate a suinelor. Dintre animalele
de ferm\, suinele sunt cele mai sensibile la boli contagioase, fapt pentru care [i
m\surile sanitar-veterinare sunt mai severe, mai ales `n sectoarele de maternitate
[i cre[\.
395
16.1. M\suri generale privind s\n\tatea suinelor

~ntreaga activitate sanitar-veterinar\ se desf\[oar\ `n conformitate cu
prevederile Legii sanitar-veretinare nr. 75 din 1991, a normelor [i m\surilor
elaborate `n baza acesteia, precum [i a "Programului de ac]iuni sanitar-veterinare
de prevenire [i de combatere a bolilor la animale" (Caiete de sarcini).
~n complexele de tip industrial, precum [i `n fermele mici, de tip
gospod\resc, sunt obligatorii urm\toarele ac]iuni:
• aplicarea ra]ional\ [i corect\ a tehnologiilor de ad\postire, hr\nire, `ngrijire,
reproduc]ie [i exploatare a tuturor categoriilor de suine;
• asigurarea bazei materiale pentru prevenirea [i combaterea bolilor, prin
corelarea devizelor de cheltuieli cu necesarul de medicamente, produse
biologice [i substan]e dezinfectante, precum [i a aparatelor [i utilajelor
necesare;
• instituirea [i respectarea m\surilor de profilaxie general\ pentru prevenirea [i
stoparea difuz\rii bolilor transmisibile. Pentru eficientizarea acestei ac]iuni se
vor urm\ri: diagnosticarea precoce a tuturor bolilor transmisibile, asigurarea
func]ionalit\]ii filtrelor, instalarea [i asigurarea func]ionalit\]ii dezinfectoa-
relor la intrarea `n hale [i `n compartimente, limitarea circula]iei personalului
str\in, a altor specii de animale, dezinfec]ia mijloacelor auto sau hipo,
utilizarea echipamentului de protec]ie, izolarea animalelor procurate din alte
unit\]i; distrugerea vectorilor implica]i `n transmiterea bolilor prin ac]iune de
dezinfec]ie, dezinsec]ie [i deratizare ([obolani, [oareci etc).
• utilizarea `n hrana animalelor a subproduselor de origine animal\, a
reziduurilor culinare, precum [i unele ingrediente proteice numai cu avize sau
buletine, din care s\ rezulte securitatea [i oportunitatea folosirii lor;
• mi[carea animalelor `ntre diferite localit\]i se va efectua numai pe baza unor
certificate sanitar-veterinare [i cu mijloace de transport dezinfectate [i
adecvate categoriei de suine;
• ad\parea suinelor se va face numai de la surse de ap\ autorizate, pe baza unor
certificate sanitar-veterinare [i cu mijloace care s\ respecte igiena public\;
Sursele de ap\ trebuiesc autorizate de c\tre laboratoarele specializate din
cadrul Institutului de igien\ public\ (inclusiv controlul periodic);
• func]ionarea eficient\ a sta]iilor de epurare a apelor uzate, precum [i
manipularea autorizat\ a dejec]iilor pe diferite distan]e;
• modernizarea interiorului [i a exteriorului ad\postului va ]ine seama de
criterii epizootologice;
396
• controlul medical obligatoriu a personalului de `ngrijire la angajare [i apoi

trimestrial pentru evitarea transmiterii zoonozelor;
• respectarea regulilor de igiene\ `n spa]iile de prelucrare, depozitare [i
valorificare a produselor de origine animal\;
• anun]area `n cel mai scurt timp a personalului de la circa sanitar-veterinar\,
apropiat\ precum [i a inspectorului-[ef cu privire la apari]ia sau suspiciunea
oric\rei boli transmisibile.
La specia porcine filtrul sanitar-veterinar trebuie s\ func]ioneze
irepro[abil; toate persoanele care intr\ sau ies vor fi dezinfectare [i echipate
adecvat, pe lâng\ sp\larea `n camere speciale [i dezinfec]ia cu solu]ii adecvate.
Filtrul trebuie dotat cu dulapuri-vestiar, cuiere, chiuvete, du[uri, s\pun, prosoape
sau tifoane [i vase cu substan]e dezinfectante.
Se interzice introducerea animalelor `n unitate f\r\ carantinizare (timp de
60 de zile), cu excep]ia celor din fermele proprii de `nmul]ire [i de hibridare
(dac\ nu sunt la distan]\).
Livrarea animalelor se face numai prin rampe de `nc\rcare-desc\rcare [i
`nso]ite de certificate sanitar-veterinare, `n care sunt specificate ac]iunile
imunoprofilactice la care au fost supuse acestea `n perioada de cre[tere sau de
`ngr\[are.
Pentru supravegherea [i men]inerea st\rii de s\n\tate, personalul
sanitar-veterinar sau proprietarul are urm\toarele obliga]ii:
a) Zilnic:
• examene clinice [i anatomopatologice;
• verificarea func]ion\rii instala]iilor de ad\pare, precum [i a surselor de ap\
pentru igienizare;
• `ncadrarea `n parametri optimi a microclimatului din compartimente;
• aten]ionarea asupra st\rii precare de igienizare a boxelor;
• confruntarea rezultatelor din buletinele de analiz\ cu diagnosticul precizat sau
suscipiunea existent\;
• stabilirea conduitei terapeutice, `n func]ie de categoria de suine [i de
specificitatea cazului, precum [i eviden]ierea individului sau a efectelor
suspecte `n registrul tip.
b) Periodic
• prelev\ri de probe de sânge, de alte produse de metabolism (urin\, fecale,
etc), de organe, de p\r]i din organe sau ]esuturi, ori de cadavre etc. [i
trimiterea acestora `n condi]ii speciale la laboratoarele Inspectoratului sanitar-
veterinar jude]ean sau alte institu]ii specializate.
397
c) De necesitate, `n cazurile de modificare a st\rii de s\n\tate a

efectivelor:
• prelev\ri de probe;
• trimiterea de probe la laborator, `nso]ite de fi[a prev\zut\ prin Legea nr.
75/1991.
Tratamentele care se efectueaz\ prin introducerea medicamentelor `n
furaje se fac sub supravegherea medicului [i `n dozele prescrise de acesta.
Omogenizarea trebuie s\ fie perfect\, iar dozele se constituie pe boxe,
compartimente [i hale, dup\ necesitate, urm\rindu-se indivizii care nu consum\
spre a fi izola]i `n vederea aplic\rii altor tratamente adecvate.
Activitatea sanitar\ este consemnat\ `n registre speciale, conform
prevederilor legale [i `n corela]ie cu eviden]ele zootehnice [i economice din
ferm\.
16.2. Dezinfec]ia, dezinsec]ia [i deratizarea ad\posturilor

Dezinfec]ia este o opera]iune obligatorie `n cadrul tehnologiei de
produc]ie din fermele de porcine. Acestea se execut\ la finalul fiec\rui ciclu de
produc]ie [i are ca scop prevenirea [i combaterea bolilor infec]ioase [i
parazitare.
La efectuarea dezinfec]iei se vor respecta urm\toarele etape:
• dezinfec]ia de fixare, care se realizeaz\ prin stropirea tuturor suprafe]elor
(necur\]ate mecanic) cu o solu]ie de 1% sod\ caustic\;
• cur\]irea mecanic\, care const\ `n r\zuirea tuturor supafe]elor [i
`ndep\rtarea furajelor r\mase `n hr\nitori. De men]ionat c\ gr\tarele se
r\zuiesc pe ambele fe]e. ~n general, `ndep\rtarea p\r]ilor aderente, precum [i a
celor care atârn\ (p\ianjeni) se face de sus `n jos.
Urmeaz\ apoi sp\larea cu jet de ap\ la presiune de 10 atmosfere [i
`ndep\rtarea `n continuare a p\r]ilor aderente. Se spal\ [i toate obiectele de
inventar din box\; covora[e din cauciuc, furci, lope]i, m\turi, furtune, bazinele
sau canalele de colectare a dejec]iilor etc;
• dezinfec]ia propriu-zis\ este precedat\ de etan[eizarea compartimentului,
prin `nchiderea [i blocarea u[ilor, geamurilor, gurilor de ventila]ie etc. [i
cuprinde urm\toarele etape:
- `mpr\[tierea prin pulverizare, peste toate suprafe]ele, a unei solu]ii de
sod\ caustic\ fierbinte cu concentra]ia de 2-3% [i `n cantitatea de 1 l/m2;
398
- gazarea interiorului compartimentului cu un amestec format din clorur\

de var [i formol, `n propor]ii egale, expus, din loc `n loc, `n t\vi de metal.
Compartimentul r\mâne `nchis (cât mai etan[) timp de 12 ore, dup\ care
se aerise[te [i se cl\te[te cu ap\ la presiune.
Dup\ uscare se flambeaz\ cu lampa de benzin\ la imbinarea p\r]ilor
metalice [i `n zonele pu]in accesibile, dup\ care se `ndep\rteaz\ p\r]ile sau
elementele care trebuiesc reparate, uneori se tencuiesc pere]ii, iar `n final se
v\ruie[te tot interiorul , `ncepând cu tavanul [i terminnd cu pardoseala [i aleile
de serviciu. Practic nimic nu trebuie s\ r\mân\ f\r\ contactul cu solu]ia
dezinfectant\, cu flac\ra [i cu varul.
De men]ionat c\, tot inventarul dup\ fixare [i sp\lare se ]ine timp de 24 de
ore `n solu]ie de sod\ caustic\ 2-3%.
Se procedeaz\ apoi la rea[ezarea obiectelor de inventar `n boxe [i `n
compartimente, se pun `n func]iune instala]iile de iluminat, ventilat [i `nc\lzit,
dup\ care ad\postul se `ncuie [i se sigileaz\ timp de 24 de ore pentru a se
definitiva dezinfec]ia. Toate aceste opera]iuni se vor `ncadra `ntr-o perioad\ de
timp de 5 zile, cu respectarea strict\ a timpilor de fixare a dezinfec]iei, de
gazare [i de odihn\ a compartimentului.
Dezinsec]ia are ca scop combaterea insectelor [i a acarienilor, care
vehiculeaz\ [i transmit boli infecto-contagioase, sau parazitare.
~n principal, opera]iunea const\ `n distrugerea mu[telor [i a altor insecte
cu diferite mijloace, prioritate având substan]ele chimice. Opera]iunea este
obligatorie `n timpul evolu]iei unei epizootii, având `ns\ grij\ de respectarea
concentra]iilor, a prescrip]iilor de manipulare , de evitarea intr\rii `n contact cu
furajele sau cu produsele animaliere. Ac]iunea se extinde, de la boxe, la
compartimente [i hale, precum [i la sta]ia de epurare, sau alte zone unde
sta]ioneaz\ insectele (platforme de gunoi, WC-uri).
Dezinsec]ia se face de c\tre un personal special instruit [i autorizat,
conform unui protocol de ac]iune profilactic sau de necesitate. Cele mai eficace
substan]e chimice sunt: Neguvonul, Clorofosul, Alfacronul etc. O aten]ie
deosebit\ se va acorda substan]elor cu efect remanent, evitându-se aplicarea
ac]iunii `nainte de sacrificarea animalelor, de introducerea scroafelor la
maternitate etc.
Deratizarea are ca scop prevenirea [i combaterea transmiterii unor boli
infec]ioase [i parazitare de la animal la animal, precum [i de la animal la om, sau
invers. Aceast\ ac]iune se execut\ de o echip\ instruit\ special [i autorizat\, sau
de c\tre intreprinderi D.D.D.
399
Deratizarea presupune depopularea complet\ a ad\postului, precum [i a

`mprejurimilor (padocuri exterioare). Când animalele nu pot fi evacuate, se
aplic\ momeli toxice sau prafuri raticide `n zonele de circula]ie a [obolanilor,
dar f\r\ trecerea prin boxele animalelor a acestor vectori.
~n ac]iunea de deratizare se vor lua, anticipat, unele m\suri de evitare sau
de `mpiedicare a dezvolt\rii [obolanilor: evitarea risipei de furaje, construc]ii
solide din c\r\mid\ [i beton, p\strarea ordinei `n camerele de leg\tur\, blocarea
c\ilor care duc la elementele de construc]ii cu vat\ mineral\, sau `n depozitele
cu a[ternut, precum [i la Bunc\rele cu furaje.
Deratizarea `ncepe cu depistarea galeriilor, apoi se trece la plasarea
momelilor `n cele mai frecventate locuri, dar ferite de accesul oamenilor [i a
animalelor. Locurile unde s-au plasat momeli trebuie marcate vizibil, personalul
de `ngrijire avertizat, iar furajele recuperate din apropierea momelilor se vor
`ndep\rta de la consum.
Cadavrele de roz\toare se colecteaz\ imediat, pentru a nu fi consumate de
c\tre porci, iar momelile (recuperate `n totalitate) se ard la crematoriu sau se
`ngroap\ la 1 m adâncime, dup\ tratarea cu clorur\ de var.
Toate opera]iunile vor fi supravegheate de c\tre medicul veterinar, iar `n
final se `ncheie un proces-verbal din care s\ rezulte oportunitatea [i eficien]a
ac]iunii pe sectoare, puncte de lucru, elemente de construc]ii [i zile, cu
specificarea restric]iilor `n cauz\.
400
BIBLIOGRAFIE
1. ARI{ANU, I. - Ridicarea eficien]ei `n cre[terea porcinelor prin `mbun\t\]irea unor

solu]ii tehnologice `n complexele industriale. Revista de cre[tere a animalelor,
nr.9, Bucure[ti, 1979.
2. ARI{ANU, I. - Unele probleme actuale privind ridicarea eficien]ei complexelor de
cre[tere a porcinelor. Revista de cre[tere a animalelor, nr.1, Bucure[ti, 1980.
3. ARI{ANU, I. - Noi aspecte privind tehnologia de utilizare a silozului de [tiule]i `n
`ngr\[area porcilor. Revista de cre[tere a animalelor, nr.11, Bucure[ti, 1982.
4. AUMAITRE, A. - Utilization of maize in animal feeding. Ref. J. korma i kormlenie,
nr.7, 1981.
5. BACIU, V. - Finisarea porcilor pentru sacrificare. Revista de Zootehnie [i Medicin\
Veterinar\, nr.11, Bucure[ti, 1996.
6. BEST, P. - Metode noi de cre[tere a porcinelor din Anglia. Farmer's Digest, 45, 2,
USA, 1981.
7. BICHARD, M. - Over thirty pigs per sow a year. Pig Farming, nr.28, 9, England,
1980.
8. BOGDAN, ALEX. [i colab. - Reproduc]ia animalelor de ferm\. Scrisul românesc,
Craiova, 1981.
9. BOYD, I. - The nutitional route to more pigs reared. Improv. sow productivity, 3-5,
England, 1985.
10. BULIGA, J. - Solu]ii tehnologice pentru ferme cu 20 de scroafe matc\. Revista de
zootehnie [i med.veterinar\, nr.5, Bucure[ti, 1996.
11. BURSTALLER, G. - Maiskolbensilagen als Schweinemastfutter Fastschr.
Landwirt, 58, 20, Austria, 1980.
12. BURLACU, GH. - Valoarea nutritiv\ a nutre]urilor, normele de hran\ [i
`ntocmirea ra]iilor. Vol.I [i II, Edit. CERES, Bucure[ti, 1983.
13. CHIRIL|, C. [i colab. - Efectul unor tehnologii de hr\nire `n `ngr\[area intensiv\
a porcilor. Revista de cre[tere a animalelor, nr.9, Bucure[ti, 1978.
14. CING MARS [i colab. - Response of piglets to suboptimal protein diets
suplemented with lysine, metionine and tryptophan. Canad, J. anim, Sc. nr.68
(p.311-313), Canada, 1988.
15. CLAUSEN, N. [.a. - Testarea descenden]ei la porci `n Danemarca. Tierzucht, 23,
5, D.D.R., 1969
16. COLE, D.J.A., VARLEX, M.A. end HUGHES, P.P. - Studies in sow reproduction,
2. The effect of lactation lenght on the subseguent reproductive performance
of the sow. Anim.Prod. 20, 401, 1975.
17. CUC, AURELIA [i colab. - Contribu]ii la elaborarea unui sistem de ierarhizare a
reproduc\torilor dup\ `nsu[irile de cre[tere [i de calitate a carcasei la porcine.
Revista de zoot. [i de med. veterinar\, nr.4, Bucure[ti, 1992.
401
18. CURTI{, S.E., JENSEN, A.A. - Environmental influence on yong pig

performance. Illinois Pork Industry Day, Urbana-Champaign, 1971.
19. CUTUHAN, M. [i colab. - Eficien]a economic\ a cre[terii animalelor. Edit.
CERES, Bucure[ti, 1980.
20. DEXAMIR, A. - Substituirea nutre]urilor proteice de origine animal\. Edit.
21. DINESCU, S. - Concepte moderne `n zootehnie. Edit. CERES, Bucure[ti, 1996.
22. DINU, M. - Cre[terea suinelor. Edit.did. [i pedag. Bucure[ti, 1973.
23. DINU, M. [i colab. - Urm\rile consangviniz\rii asupra unor indici de reproduc]ie
la suine. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, anul XLIII, nr.4-5, Bucure[ti,
1993.
24. DINU, I., STAN, Tr. [i colab. - Probleme speciale de ameliorare [i exploatare a
suinelor. Edit. did. [i pedag. Bucure[ti, 1981.
25. DINU, I. [i colab. - Cartea fermierului - cre[terea porcinelor. Edit. CERES,
Bucure[ti, 1987.
26. DINU, I. - Tendin]e [i perspective `n zootehnia mondial\. Edit. CERES, Bucure[ti,
1989.
27. DINU, I., T|R|BOAN}|, GH. [i colab. - Tehnologia cre[terii suinelor. Edit. did.
[i pedag., Bucure[ti, 1990.
28. DR|GHICI, C. - Influen]a factorilor atmosferici asupra animalelor domestice. Edit.
29. DUMITRESCU, D. [i colab. - Folosirea reziduurilor zootehnice `n agricultur\.
Bult. inf. agr., nr.8, Bucure[ti, 1985.
30. DUMITESCU, I. [i colab. - ~ns\mân]\rile artificiale la animale. Edit. CERES,
Bucure[ti, 1978.
31. DVINSKAIA, L.A., PETUHOVA, E.A. - O vitaminnom pitanii j`votn`h jivot, nr.6
(18-20), SSSR, 1984.
32. EWABANK, R., MEESE, G.B. - Agressive behaviour of domesicated pigs on
removal and return of individuale. Animal Production, 13, part.4, 1971.
33. FEVRIER, G. - Le mais humide grain, épi an planté. INRA, France, D.C. `n cre[t.
anim., nr.5, Bucure[ti, 1981.
34. FRANCIS, URBAN and all - Warld Agriculture. Outlook and Situation Report,
USA, juni, 1984.
35. FRASER, D. - The effect of straw an the behaviour of saws in tetherstalls. Anim.
Prod., 21, 1975.
36. FRAYSSE, JEAN-LOUIS et DARRÉ AAFKE - Produire des viandes. Vol.1, ech.
et., Docum., Lavoisier, Paris, 1990.
37. GRAU, A. [i colab. - Nota sobre la composicion guimica y posibilidades de
utilizacion de las desperdicios de comedores familiares en la alimentacion
porcine. Cinecia tecnica en Agr. Gonodo porcino, vol 4, nr. 3, Cuba, 1983.
38. HANZHONG, CHEN - Inside China - a view of the Chinese pig industry today.
Pig international - july, p.15, 1984.
39. HALMAGEAN, P. - Tehnologia cre[terii porcinelor. Edit. CERES, Bucure[ti,
1984.
40. HANSSEN, L.L. [.a. - A general survey of environmental influnce on the social
hierarchy function in pigs. Arta Agric. Scandinavica, 30. 1980.
402
41. HANS, WERNER, KRUTSH - Clasificarea carcaselor de porcine [i bovine `n

R.F.Germania. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, nr. 3-4, (p-64),
Bucure[ti, 1990.
42. HOLE, O.M. [.a. - Effects of farced exercise during gestation on forrowing and
weaning performance of swine. J.Anim.Sci, 52, 6, USA, 1981.
43. IAROV, I.I. - Traveanaia muka i kukuruznì siloz o lormlenii svinei. Sel. hoz. za
rubezom, 12, SSSR, 1977.
44. ISAR, MARIANA [i colab. - Extrudatele de maz\re [i de orz `n alimenta]ia
purceilor. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, nr. 9, Bucure[ti, 1996.
45. IVANOVICI, V.G. - Fiziologhiceskie i biochimiceskie asnov` karmlenia poroseat
pri otiome ih ot svinomatok v raznom vazraste. Sel. hoz. za rubezom, nr.1 (36-
40), SSSR, 1980.
46. JENSEN, A.H. and all - Effects of space restriction and management on prea
past - puberat response of female swine. J.Anim.Sci., 31, 4, 1970.
47. LAWRENCE, T. - Ulcers - a problem with the feed. Pig Farming, nr.11, England,
1985.
48. LOUVARD, G. - Méllange grainrafles de mais: les porcs allemands apprécient.
L'elevage porcin, France, 1982.
49. MADSEN, A., KELLER-NIELSEN, E. - Housing systems and muscle
developement and quality in pigs. Acta Agic. Scand. Supp., 21 Stockholm,
1979.
50. MILOS, M. [i colab. - Probleme speciale de preparare [i controlul calit\]ii
nutre]urilor. Edit. did. [i pedag. Bucure[ti, 1983.
51. MODELLI, A. - Etiologia suina e structture di allevamento. Rev. Suinicoltura, 17,
5, Roma, 1976.
52. MOSKUTELO, L. [i colab. - Goroh v sostave kombikorov dlea sosunov i
otiom`sei. Svinovodstva, nr.5, (31, 32), SSSR, 1984.
53. NEDELCIUC, V. [i colab. - Aspecte privind calitatea carcasei [i a c\rnii de
porcine, la principalele rase ameliorate din ]ara noastr\. Rev. de cre[tere a
animalelor, nr.5, Bucure[ti, 1982.
54. NICULESCU-MIZIL, Eugenia - Implica]ii tehnice, tehnologice [i sociale ale
bioingineriei. Edit. [tiin]. [i enciclopedic\, Bucure[ti, 1982.
55. NIKITCENKO, I.N. - Selektia svinei v usloniiah prom`sliennogo svinovodstvo.
Jivotnonodsva, nr.3, SSSR, 1984.
56. OLSSON, O. - Methods of reducing the slaugheter period of fattening pigs and
the developement of a new individual feeding sistem based upon eating
behaviour. The Agr.Univ. of Narway, 1, 1977.
57. OVERCIUK, L.A. - Intensifica]ia svinovodstva v SSA. Jivotnonodsva, nr.8, (63),
SSSR, 1986.
58. PARAIPAN, V. - Diagnosticul infecundit\]ii suinelor. Edit. CERES, Bucure[ti,
1977.
59. PARASCHIVESCU, GALIETA - Influen]a num\rului de fra]i din lotul de testare
dup\ performan]ele proprii asupra coefientului de corela]ie dintre spor [i
consum. Luc.[t. ale SCCP-Peri[. Vol.II, Bucure[ti, 1977.
403
60. P|S|RIN, B., STAN, TR. [i colab. - Contribu]ii la stabilirea unor particularit\]i de
calitate a carnei de suine `n func]ie de reac]ia acestora la testul halotan.
Lucr.[t., seria Zoot. Vol 37 [i 38, U.A.M.V.Ia[i, 1994/1995.
61. P|S|RIN, B., STAN, TR. [i colab. - Cercet\ri privind influen]a vârstei la monta
fecund\ asupra activit\]ii de reproduc]ie la scroafe. Lucr. [t., seria Zoot. Vol 37
[i 38, U.A.M.V.Ia[i, 1994/1995.
62. P|S|RIN, B., STAN, TR. [i colab. - Cercet\ri privind influen]a genelor Hal+ [i
Hal- asupra unor indici de produc]ie [i reproduc]ie la scroafe. Lucr.[t., seria
Zoot. Vol 37 [i 38, U.A.M.V.Ia[i, 1994/1995.
63. PFEIFFER, H. - Tierprodcuktion Schweinezucht. Veb Deutscher
Landwirtschaftsverlag, Berlin, 1984.
64. PEDERSON, O.K. - Entwicklungenperbewertung biem Schwein in der
Leistungsprüfung. Tierzüchter, DBR, nr.11 (480), 1978.
65. PREDERSON, O.K. - Testing of breeding animals for meat production and meat
guality in Denmark. Acta agr. Scandinavica, Supp, 21, Stockhelm, 1979.
66. PELZER, P.H. - Du grain humide pour les porcs. Agromais, nr.1.
67. PIMENTEL, D. and all - Food and Energy Resources. Academic Press, Inc.,
(p.1-24), USA, 1984.
68. POPOVICI, FELICIA [i colab. - Date comparative privind testarea individual\ [i
`n grup a masculilor la porcine. Rev. de cre[tere a animalelor, nr.3, Bucure[ti,
1980.
69. POPOVICI, FELICIA [i colab - Stadiul de ameliorare a raselor de porcine din
unit\]ile de elit\. Rev. de cre[tere a animalelor, nr.11, Bucure[ti, 1982.
70. POSEA, GH. [i colab. - Nutri]ia `n sisteme moderne de exploatare a animalelor.
Edit. CERES, Bucure[ti, 1972.
71. RO{U, E. - Alimenta]ia animalelor domestice. Edit. did. [i pedag., Bucure[ti,
1966.
72. RO{U, E. [i colab. - Proteinele din furaje. Edit. CERES, Bucure[ti, 1972.
73. RUSSETT, J.C. [.a. - Choline reguirement of young swine. J.Anim.Sci., vol.48,
nr.6, USA, 1979.
74. SADOVNICOVA, M.T. - Acroprom`[lennce proizvodstvo op`t problem` i tendentì
razvitio. Nr.1, (p. 42-48), SSSR, 1988.
75. SALAUN, C., SAVLNIER, J. - Le pois,une opportunite. L'elevage porcin, nr.154,
(p.35-36), France, 1985.
76. SERCKOVIC, A. [.a. - Breed vareties slaughter weight and protein level as
related to porcine meat quality. Acta agric. Scandinavico, supp.21, Stockholm,
1979.
77. STAN, TR. - Sucul de lucern\ verde `n hrana tineretului porcin la `ngr\[at.
Cercet. agr. `n Moldova, iulie-august, Ia[i, 1974.
78. STAN, TR. [i colab. - Observa]ii asupra hr\nirii porcilor cu rziduuri culinare.
Cercet. agr. `n Moldova, Ia[i, sept., 1975.
79. STAN, TR. [i colab. - Efectul `nlocuirii concentatului proteic cu lizin\ din hrana
tineretului porcin cu alte concentrate proteice. Cercet. agr. `n Moldova, vol.2,
Ia[i, 1979.
80. STAN, TR.[i colab. - Influen]a preparatului COLUROM ZO1 `n hrana tineretului
porcin insuficient dezvoltat. Cercet. agr. `n Moldova, vol.1, Ia[i, 1980.
404
81. STAN, TR. [i colab. - Preparate vitamino-proteice din lucerna verde `n nutri]ia
animalelor. Cercet. agr. `n Moldova, vol.1 (53), Ia[i, 1981.
82. STAN, TR. - Tehnologia cre[terii suinelor. Lucr.practice, Inst. Agronom. Ia[i,
xerox, Ia[i, 1990.
83. STAN, TR. - Tehnologia cre[terii suinelor. Curs, lito, Univ.Agr.[i de Med.Vet.Ia[i,
1992.
84. STEOPAN, E. - Influen]a condi]iilor de mediu asupra dimensiunilor corporale la
rasele Marele alb, Landrace [i meti[ii acestora [i evolu]ia principalilor indici
zooeconomici `n condi]ii de cre[tere intensiv\. Rev.de cre[tere a animalelor,
nr.1, Bucure[ti, 1982.
85. {TEF|NESCU, GH. - Hr\nirea scroafelor `n perioada de al\ptare [i a purceilor
sugari. Rev.de zoot. [i med.veterinar\, nr.9, Bucure[ti, 1996.
86. SULMAN, I.M. - Nespe]ificeskaia profilaktika smertnosti poroseat. Sel.hoz. za
rubejom, nr.2, USSR, 1980.
87. SULMAN, I.M. - V`rascivanie poroseat atstainscih v roste. Jivotnonodsva, nr.3,
(p.59-60), SSSR, 1986.
88. T|R|BOAN}|, GH., PL|M|DEAL|, STAN, TR. [i colab. - Influen]a greut\]ii
corporale la mont\ [i a modului de `ntre]inere `n perioada de gesta]ie asupra
principalilor indici de reproduc]ie la scrofi]e `n condi]ii industriale. Lucr.[tiin].ale
I.A.Ia[i, vol.23. seria Zoot.med.vet.,Ia[i, 1979.
89. T|R|BOAN}|, GH [i colab. - Tehnologia cre[terii suinelor. Edit.did. [i pedag.
Bucure[ti, 1983.
90. T|R|BOAN}|, GH., STAN, TR., LAZ|R {T. - Tehnologia cre[terii suinelor.
Lucr. practice, ed. a III-a, xerox, Inst. Agr. Ia[i, 1990.
91. VEBB, I. - Genetic opportunities, Pig. farming, nr.12, (p.46-51), ENGLAND, 1985.
92. VERSTEGEN, N.W. - Growing and fattening of pigs in relation to temperature of
hausing and feeding level. Can. J.Anim.Sci., vol.58, nr.1. Canada, 1978.
93. ZENECI, N., BERIS, L. [i colab. - Efectele materne, surs\ de variabilitate
genetic\ [i implica]iile `n producerea femelelor F1, la porcine. Rev. de zoot. [i
med. vet., anul XLIII, nr. 4-5, Bucure[ti, 1983.
94. YSCHEIDT, M. - CCM atetese Hogyeszen. Magyar mezogozdasag, 36, 31,
Hungary, 1981.
95. WERNER KRUTSH, HANS - Clasificarea carcaselor la porcine [i bovine `n
R.F.Germania. Rev. de zoot. [i med.vet., nr.3-4 (p.59-64), Bucure[ti, 1990.
96. WOOD, M. - Conveniente il mais umido nell'alimentazone del suine. Informatore
Agrario, 38, 23,, Itali, 1982.
97. *** - Production yearbook. FAO, vol.32-46, Roma, 1978-1995.
98. *** - Le second Salen des Fourrages a fait une plae a la production porcine.
L'Elevage porcin, 111, France, 1981.
99. *** - Anuarul statistic al României, anul 1996.
100. *** - Prospecte ale firmelor BIG DUTCHMAN [i HUWECA, 1995-1997.
405
CUPRINS
PARTEA A II-A TEHNOLOGII DE CRE{TERE {I DE EXPLOATARE

A SUINELOR ...................................................................................................... 242
CAPITOLUL 10 - TEHNOLOGIA DIN SECTORUL
DE MONT|-GESTA}IE.........................................................................................242
10.1. Tehnologia cre[terii vieru[ilor [i exploat\rii vierilor ........................... 242
10.1.1. Alimenta]ia vierilor [i vieru[ilor de reproduc]ie .................... 243
10.1.2. ~ntre]inerea vierilor de reproduc]ie....................................... 247
10.1.3. Exploatarea vierilor de reproduc]ie...................................... 249
10.2. Tehnologii `n exploatarea scrofi]elor [i scroafelor ............................. 251
10.2.1. Tehnologia instituit\ `n perioada de preg\tire pentru
mont\ .............................................................................................. 252
10.2.2. Organizarea reproduc]iei `n unit\]ile cu flux continuu.......... 257
10.2.3. Tehnologii `n exploatarea femelelor gestante...................... 260
CAPITOLUL 11 - TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE MATERNITATE .............271
11.1. Sistemele de `ntre]inere din sectorul de maternitate......................... 271
11.2. Preg\tirea [i desf\[urarea activit\]ilor `n maternitate ....................... 282
11.2.1. Preg\tirea compartimentului (sau a boxelor de f\tare)........ 283
11.2.2. Preg\tirea scroafelor ........................................................... 284
11.2.3. Microclimatul din maternitate............................................... 285
11.2.4. Desf\[urarea f\t\rilor .......................................................... 287
11.3. Produc]ia de lapte [i factorii care o influen]eaz\............................... 290
11.3.1. Colostrul [i laptele de scroaf\ ............................................. 290
11.3.2. Factorii care influen]eaz\ produc]ia de lapte la scroaf\ ...... 293
11.4. Alimenta]ia scroafelor cu purcei ........................................................ 297
11.4.1. Nivelul [i tehnica de hr\nire a scroafelor lactante ............... 300
11.5. Aspecte tehnice `n cre[terea purceilor sugari ................................... 304
11.5.1. Pierderile de purcei sugari [i evitarea lor ............................ 305
11.5.2. Alimenta]ia suplimentar\ a purceilor sugari......................... 309
11.5.3. ~n]\rcarea purceilor ............................................................. 317
CAPITOLUL 12 - TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE CRE................................322
12.1. Sistemele de `ntre]inere a tineretului `n]\rcat.................................... 323
12.1.1. ~ntre]inerea tineretului `n boxe speciale............................... 323
12.1.2. ~ntre]inerea tineretului `n continuare `n boxele
de f\tare-cre[tere............................................................................ 328
12.2. Microclimatul din cre[\...................................................................... 329
12.3. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ilor `n cre[\ ............................. 330
12.4. Alimenta]ia tineretului `n]\rcat........................................................... 331
12.4.1. Cerin]ele de energie [i substan]e nutritive .......................... 331
406
12.4.2. Tehnica hr\nirii tineretului `n]\rcat ...................................... 335

12.5. Tehnica recuper\rii tineretului insuficient dezvoltat corporal............. 339
CAPITOLUL 13 - TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE ~NGR|{|TORIE...........344
13.1. Alimenta]ia suinelor la `ngr\[at ......................................................... 345
13.1.1. Necesarul de energie [i de substan]e nutritive.................... 345
13.2. Metodele de `ngr\[are-finisare a suinelor ......................................... 348
13.2.1. ~ngr\[area suinelor pentru carne ........................................ 348
13.2.2. ~ngr\[area pentru bacon ..................................................... 354
13.2.3. ~ngr\[area mixt\ a suinelor ................................................. 360
13.2.4. ~ngr\[area suinelor pentru gr\sime..................................... 364
13.3. ~ntre]inerea porcinelor la `ngr\[at [i microclimatul
din ad\posturi ............................................................................................ 365
13.4. Tehnologia de cre[tere a tineretului suin de reproduc]ie .................. 368
13.4.1. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n ras\ curat\ ............. 369
13.4.2. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n fermele
de `nmul]ire ..................................................................................... 371
de hibridare ..................................................................................... 371
de produc]ie .................................................................................... 372
CAPITOLUL 14 - COLECTAREA, TRATAREA {I VALORIFICAREA
DEJEC}IILOR........................................................................................................375
14.1. Caracteristicile dejec]iilor provenite de la suine ................................ 376
14.1.1. Caracteristicile cantitative.................................................... 376
14.1.2. Caracteristicile calitative...................................................... 377
14.2. Colectarea [i evacurea dejec]iilor de suine....................................... 379
14.3. Metode de epurare a dejec]iilor de suine .......................................... 381
14.4. Valorificarea dejec]iilor de suine ....................................................... 384
14.4.1. Utilizarea dejec]iilor ca `ngr\[\mânt.................................... 385
14.4.2. Utilizarea dejec]iilor ca medii de cultur\ .............................. 386
14.4.3. Autocoprofagia la suine....................................................... 386
CAPITOLUL 15 - TRANSPORTUL SUINELOR....................................................388
15.1. Reguli generale de transport............................................................. 388
15.2. Preg\tirea [i efectuarea transportului de suine................................. 389
15.3. Consecin]ele transportului ................................................................ 391
CAPITOLUL 16 TEHNOPROFILAXIA SUINELOR...............................................395
16.1. M\suri generale privind s\n\tatea suinelor....................................... 396
16.2. Dezinfec]ia, dezinsec]ia [i deratizarea ad\posturilor ........................ 398
BIBLIOGRAFIA.................................................................................................... 401
407

Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN|

VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I

Prof.dr. Traian STAN Conf.dr. Benone P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Cre[terea animalelor, pe principii moderne, a condus la elaborarea unor

TEHNOLOGIA DIN SECTORUL

Sectorul de mont\ [i gesta]ie constituie prima verig\ a fluxului tehnologic

10.1. Tehnologia cre[terii vieru[ilor [i exploat\rii vierilor

Toate aceste criterii sunt cuprinse [i cumulate `n clasa general\ a vierului,

10.1.1. Alimenta]ia vierilor [i vieru[ilor de reproduc]ie

~n unit\]ile gospod\re[ti, la vieru[ii cu activitate sexual\ moderat\ sunt

~n unit\]ile gospod\re[ti se indic\ un necesar `ntre 120-130 g protein\

Orzul se recomand\ `n hrana vierilor `n propor]ie de 10-20%, iar

Cantit\]ile de nutre]uri combinate recomandate a se administra zilnic

~n cazul `n care componentele care particip\ la re]eta de nutre] combinat

10.1.2. ~ntre]inerea vierilor de reproduc]ie

~ntre]inerea `n boxe comune sau `n grup a vierilor este acceptat\ mai

Temperatura optim\ din ad\postul vierilor variaz\ `ntre 16-18°C,

~n unit\]ile gospod\re[ti cu efective reduse se indic\ scoaterea la p\[une,

10.1.3. Exploatarea vierilor de reproduc]ie

consecutiv, urmate de o zi repaus, `ns\ nu mai mult de 1 lun\ [i cu o alimenta]ie

Num\rul de vieri (nv) necesari `ntr-o unitate se poate calcula dup\

10.2. Tehnologii `n exploatarea scrofi]elor [i scroafelor

Alegerea definitiv\ se face dup\ prima f\tare, ]inându-se seama de

10.2.1. Tehnologia instituit\ `n perioada de preg\tire pentru mont\

Toate substan]ele nutritive sunt importante, `ns\ se deta[eaz\ cele

~n unit\]ile gospod\re[ti, amestecul de concentrate trebuie s\ posed\ un

Organizarea interioar\ a boxelor este apropiat\ de cea a boxelor pentru

Fig. 58 Box\ pentru

De men]ionat c\, pe timp de var\ ventila]ia va fi puternic activat\ prin

10.2.2. Organizarea reproduc]iei `n unit\]ile cu flux continuu

Dintre toate aceste perioade, numai perioadele de al\ptare [i de refacere se

deci `n]\rcarea mai precoce ajut\ numai la refacerea femelei, nu [i la devansarea

Procentul de fecunditate, a[a cum s-a mai men]ionat, variaz\ `n func]ie de

10.2.3. Tehnologii `n exploatarea femelelor gestante

Dup\ datele prezentate de unii autori (KRINDER [i CAROLL, 1971)

{ULMAN, I.M. (1980) recomand\ introducerea `n ra]iile scroafelor

precum [i `n seleniu. Lipsa iodului din hran\ prelunge[te `n timp starea de

Cerin]ele de energie [i substan]e nutritive pentru scroafele [i scrofi]ele

~n complexele de tip industrial, scroafele gestante sunt hr\nite cu nutre]ul

nutre]urile combinate de completare porumbul [i orzul particip\ `ntre 50-70% din

13%, rezultate care justific\ investi]ia `n plus pentru amenajarea padocurilor. La

Fig. 59 Box\ pentru intre]inerea scroafelor gestante

Cu privire la `ntre]inerea scroafelor gestante `n boxe individuale, cu

Fig. 61 Boxe pentru `ntre]inerea individual\ a scroafelor gestante

~n aceste unit\]i se indic\ scoaterea scroafelor la p\[unat, metod\

Temperatura optim\ din

Ac]iunile sanitar veterinare obligatorii `n sectorul de mont\-gesta]ie sunt

TEHNOLOGIA DIN SECTORUL

~n sectorul maternitate convie]uiesc dou\ categorii de suine: scroafele

11.1. Sistemele de `ntre]inere din sectorul de maternitate

factorul temperatur\, dependen]i de mam\ prin colostrul ce trebuie s\-l ingere `n

constructive, `n func]ie de tipul exploata]iei adoptat, de posibilit\]ile investi]ionale

Fig. 63 Boxa de f\tare-al\ptare tip danez

Boxa de f\tare-al\ptare `n “cruce” a fost introdus\ `n perioada 1968-

pentru cele 4 scroafe. Solu]ia constructiv\ economise[te mult spa]iul construit,

Fig. 64 Boxa de f\tare-al\ptare `n “cruce”

Gr\tarele sunt confec]ionate din beton armat, cu barele de 7 cm [i fantele de

Fig. 65 Boxa de f\tare-al\ptare tip baterie

Barele de ]eav\ zincat\, care `ncadreaz\ [tandul scroafei [i limiteaz\

pe cadre de cornier. L\]imea canalelor a fost de 190 cm, adâncimea medie de

Fig. 66 Boxa de f\tare-al\ptare cu `ntre]inere liber\ a scroafei

Alt\ variant\ constructiv\, presupune confec]ionarea pardoselilor din

Avantajul principal al acestui tip de box\, `l constituie posibilitatea de