Sunteți pe pagina 1din 35

CUNOASTEREA SI APRECIEREA NUTRETURILOR

Notiunea de nutret. Nutreturile sunt produse de origine vegetala,


animala, minerala sau industriala de sinteza care, folosite singure sau in
amestec, asigura prin substantele nutritiva ce le contin cerintele de htana
nacesare organismului animal atat pentru satisfacerea functiilor vitale, cat si
pentru punerea in valoare a potentialului productiv, fara a dauna insa sanatatii
generale a organismului.
Nutreturile utilizate in alimentatia animalelor alcatuesc baza furajera si
sunt clasifivate dupa origine sau principalele lor insusiri.

Clasificarea nutreturilor
Nr.
crt. Grupa nutreturilor Denumirea nunutreturilor din grupa
a. nutreturi verzi
b. nutretuti insilozate
c. semisiloz
1. Suculente d. borfoturi
e. radacinoase
f. tuberculi
g. bostanoase
h. resturi culinare
a. fanuri
2. Fibroase b. faina si granule din plante verzi deshidratate
c. faina din nutreturi fibroase
a. paie de cereale
b. coceni de parumb
c. ciocalai
3. Grosiere d. vrejuri
e. plevuri
f. gozuri II
g. dejectii de pasare
a. concentrate cultivate
b. concentrate industriale
4. Concentrate c. fainuri proteice de origine vegetala
d. fainuri proteice de origine animala
e. spartri de ceriale (gozuri I)
a. grasimi vegetale de uz furajer
b. grasimi animale de uz furajer
5. Energetice c. zahar furajer
d. glucoza
e. amidon
f. melasa
6. Substante a. macroelemente
minerale b. microelemente
a. vitamine
b. aminoacizi
c. antibiotice furajere
7. Aditivi furajeri d. substante enzimative
e. coloranti
f. substante hormonale
g. antioxidanti
h. substante azotate sintetice neproteice
a. nutreturi combinate
8. Preparate furajere b. nuclee (zoofort) A1 – A7; BOCM 1 – 7
c. premixuri
d. substituenti.

1. SUCULENTE
a) Nutreturi verzi
Nutretul verde provine din pajistile naturale sau cultivate destinate
consumului direct de catre animalele sau plantele furajere destinate
consumului proaspat din recoltare mecanica. Nutretul verde reprezinta hrana
de baza a animalelor in timpul verii, este palatabil si contine substante nutritive
cu valoare biologica ridicata si este usor digestibil.
Se obtine cu un cost de productie scazut, fapt care asigura rentabilitatea
productiei animaliere.
Pajistile naturale reprezinta circa 3 milioane ha utilizabile 6 – 7 luni (in
medie) pe an. Animalele consuma cu placere iarba frageda si suculenta din
zona de munte, deal, vai, lunci sau terenuri nisipoase. Substanta organica este
digerata foarte bine de rumegatoare (70-80%), cabaline (50-56%)si mai slab de
suine (40-50%),cu o cheltuiala de energie relativ ridicata pentru procesele de
digestie.
Valoarea nutritiva a 1 kg pasune masa verde este redata in tabel.
Prin pasunat, animalele beneficiaza de miscare, dezvoltandu-se armonios, se
evita carentele vitamino – minerale si infecunditatea, se realizeaza prosuctii
economice.
Dupa compozitia botanica, pajistile naturale difera nutritiv.
In zona de campie (0-200m altitudine) cel mai nutritiv amestec floristic
este alcatuit din 65% Festuca sulcata, 35% Medicago falcata sau lupulina. In
zona de deal (200 – 800 m altitudine) se recomanda un amestec de 88%
graminee (festuca, lolium) si 12% leguminoase (medicago lupmina). In zona
de munte (peste 800 m altitudine) se recomanda un amestec de 73% graminee
(lolium perene, sgrostis tenuis,poa paratensis), 24% leguminoase (medicago
falceta, trifolium repens – forma “Ladino”) si 3% alte plante spontane.
Productiile realizate sunt intre 12500 – 15200 kg/ha.
In decursul vegetatiei, valoarea nutritiva a pasunii este variabila.

Valoarea nutritiva a nutretului verde


Denumirea furajului SU UN/kg PBD Ca P Caroten
(g/kg) (g/kg) (g/ kg) (g/kg) (mg/kg)
Pajisti de munte 320 0.20 18 0.8 0.6 45
Pajisti alpine 260 0.18 20 1.9 0.5 40
Pajisti de deal 230 0.21 20 2.0 0.8 45
Pajisti ci vai de lunci 240 0.18 19 2.2 0.6 45
Pajisti de terenuri 250 0.14 11 1.8 0.6 15
nisipoase

Primavara pasunea este mai bogata in substante nutritive, iar odata cu


avansarea in vegetatie, scad proteina, carotenul si gustul, datorita ridicarii
continutului in substanta uscata.
Continutul in Ca, K, Na, Cl, P, creste odata cu dezvoltarea plantei. Iar
mg scade treptat. Valoarea nutritiva a pasunilor este mult mai depreciata de
plante toxice care produc tulburari digestive, respiratorii; consumate in
cantitate mare ele pot duce la moartea animalului.
Pentru a evita intoxicatiile la animale se recomanda ca inainte de
pasunat sa li se administreze fan, paie, iar in cazul in care plantele toxice sunt
mai frecvente se va evita pasunatul, urmand ca plantele sa fie cosite in faza
tanara pana pana a nu produce samanta si se suprainsamanteaza pasunea cu
plante furajere valoroase.
Pasunatul incepe cand iarba are inaltimea de 25 – 30 cm, pe parcele care
asigura hrana pentru 4 – 6 zile, pe acessae se revine la pasunat, dupa refacerea
inaltimii ierbii, in 25 – 35 zile.
Durata sezunului de pasunat este 15 iunie – 15 septembrie in zona
alpina, 1 iulie – 15 septembrie in zona subalpina, mai – septembrie in zona de
deal si aprilie – octombrie in zona de campie.
Numarul de animale care vor pasuna pe parcele se stabileste dupa
productia de masa varde a acestuia si dupa necesarul de nutret verde al unui
animal pe zi.
Nutreturile verzi cultivate se produc pentru suplimentarea pasunii care
devine insuficienta in lunile de vara cu seceta, cat si pentru a produce materie
prima necesara conservariinutreturilor prin insilozare, folosite in sezonul de
iarna.
Necesarul de masa verde pentru animale
Specia si categoria Kg/zi Specia si categoria Kg/zi Specia si categoria Kg/zi
Vaci lactate 60 Vitei 0-6 luni 8 Tin. Vabalin
Tauri 30 Tin. Mascul 12-24 1-2 ani 30
Tineret femele 18- luni 20 Tin.cabalin sub
27 luni 50 Cai de munca 60 1 an 8
Tineret femel 12- Boi de munca 60 Oi adulte, berbeci 8
18 luni 35 Tin.cabalin 2-3 ani 45 Tin.ovin peste 1 an 8
Vitei 6-12 luni 20 Tin.ovin sub 1 an 6

Nutretul verde se obtine prin cultivarea se leguminoase si graminee


anuale sau perene.
Leguminoasele perene mai valoroase sunt lucerna, trifoiul,sparceta si
ghizdeiul. Valoarea lor nutritiva este redata in tabel.

Valoarea nutritiva a leguminoaselor perene


Denumirea furajului SU UN/k Proble Ca P Caroten
(g/kg) g ma (g/ kg) (g/kg) (mg/kg)
(g/kg)
Lucerna
- inainte de inflorire 200 0.14 27.48 6.0 0.9 65
- incaputul infloririi 220 0.16 30.00 5.0 0.7 59
- in timpul infloririi 240 0.13 20.17 5.3 0.8 61
- dupa inflorire 260 0.10 6.00 2.1 0.3 31
Trifoi la imbobocire 160 0.18 26 3.4 0.6 70
Sparceta la imbobocire 210 0.17 23 2.8 0.5 55
Ghizdei 200 0.14 19 2.5 0.4 45

Dintre leguminoase le perene amintite, lucerna are valoarea nutritiva cea


mai ridicata, digestibilitatea proteinei 80,5%, a celuloei 44,8%. Este bine
valorificata de vaci lactate, vaci gestante si tineretul in crestere sidezvoltare. Se
introduce treptat in hrana prin obisnuire 7 – 8 zile si numai sub forma palita,
pentru a preintampina gastrointestinale (meteorizati). Adaparea animalelor
trebuie sa se faca inainte de consumarea lucernei cu cel putin o ora.
Cantitatile verzi folosite sunt redate in tabel.
Trifoiul rosu sau alb prezinta insusiri valoroase, cu productie ridicata de
masa verde, ritm de crestere foarte bun, otravire rapida, rezistenta la detoliere.
Se preteaza foarte bine la pasunat, mai ales trifoiul alb “Ladino”, in amestec
cu greminee perene, in zone umede si reci.

Cantitati verzi folosite la animale


Specia si categoria Kg
Bovine adulte (cu paie) 40 – 50
Tineret bovin (cu paie) 25 – 35
Avine adulte (supliment) 3–4
Porcine adulte (faza tanara) 5–7
Cai (in amestec cu apie) 20 – 25
Palmipede 0.10 – 0.12

Sparceta valorifica bine solurile sarace, calcaroase, unde lucerna sau


trifoiul nu reusesc, avand calitatea de a nu produce meteorizatii la pasunare.
Este consumata cu placere numai pana la inflorire, cand se lignifica rapid.
Ghizdeiul valorifica solurile acide si umede. Este mai putin consumat
verde datorita gustului amarui, nu produce meteorizati iar pigmentul galben se
transmite in lapte.
Leguminoasele anuale folosite ca nutret sunt mazarea furajera,
mazarichea, borceagul. Valoarea nutritiva a acestora esteredata in tabelul de
mai jos.
Valoarea nutritiva a leguminoaselor anuale
Denumirea furajului SU UN/kg PBD Ca P Caroten
(g/kg) (g/kg) (g/ kg) (g/kg) (mg/kg)
Mazare in formarea pastarilor 150 0.11 29 3.1 0.5 60
Mazariche panonica prima
pastaie 150 0.12 29 2.9 0.7 70
Borceag de
toamna(secara+mazariche) 210 0.17 26 1.3 0.7 46
Borceag de primavara
(ovaz+mazare) 170 0.7 21 1.2 0.6 55

Dintre leguminoasele anuale mai utilizate sunt borceagurile formete


dintr-o legumiloasa (mazarea – semanata primavara si mazarichea toamna) in
amestec cu o graminee (secara – toamna si ovaz primavara), fiindca dau
productii de 20 – 30 t/ha. Acestea se dau in consum sub forma sub forma
cosita la grajd in cantitati apropiate cu a leguminoaselor perene, mai ales hrana
vacilor cu lapte, avand efec de stimulare a lactatiei, indeosebi cand
leguminoasa este in faza de formare a pastailor.
Gramineele perene cele mai valorose sunt urmatorele: golomatul
(dactylis glomerata), raigrasul (lolium perene), paiusul de livezi (festuca
pratensis), timoftica (pheleum pratense).
Gramineele perene se cultiva in amestec cu leguminoasele perene
pentru infiintarea pajustilor temporare sau pentru suprainsamantarea pajistilor
cultivate. Ele se utilizeaza de la faza de inspicare si pana la inflorire.
Valoarea nutritiva a graminelor perene este redata in tabel.

Valoarea nutritiva a gramineelor perene


Denumirea furajului SU UN/kg PBD Ca P Caroten
(g/kg) (g/kg) (g/ kg) (g/kg) (mg/kg)
Golomat 230 0.17 15 1.2 0.7 40
Raigras 150 0.16 26 1.0 0.6 61
Paius 280 0.20 14 1.3 0.7 35
Timoftica 300 0.21 14 1.7 0.9 40

Gramineele anuale cultivate mai des pentru masa verde sunt porumbul,
secara, orzul, ovazul, raigrasul italian (lolium multiflorum).
Porumbul furajer pentru masa verde este folosit ca sursa de hrana in
lunile iulie si august utilizand soiul Fundulea la densitarea de 80000 plante/ha,
reultand 34 t masa verde/ha, soiul Calea la densitatea de 60000 plante/ha
rezultand 40t/ha.
Se recolteaza porumbul la inaltimea de 60 – 70 cm, cand pruductia
ajunge la 15 – 20 t/ha si pana la faza de aparitie a paniculelor, dupa care scade
gradul de consumabilitate. Nutritiv porumbul are 0,18 UN/kg, 16g PBD/kg, 53
mg caroten/kg, 0,6g Ca/kg, 0,3g P/kg.
Se administreaza in cantitati de 30 –40 kg/zi la vacile lactante, in
amestec cu lucerna 25 – 30 kg/zi. Cultura se poare esantiona pana in octombrie
prin esalonarea in timp a culturii.
Raigrasul italian (Loloum multiflorum) asigura 60 – 80 t/ha in doua
coase dupa care poate fi urmat in cultura de hibridul iarba de Sudnsorg.
Se utilizeaza cosit la iesle, este palatabil si mai proteic daca se cultiva in
amestec cu mazarichea de toamna,dand rezultate productive la vaci cu lapte si
tineretul taurin in crestere,in conditii asemanatoare cu cele recomandate la
porumbul verde.
Nutritiv,are 0,16 UN/kg,26 g PBD/kg,1 g Ca/kg,0,6 g P/kg,61 mg
caroten/kg.
Alte culturi furajere pentru producere de nutret verde
Rapita furajera soiul Liho asigura masa verde timpurie cu productia de
30 t/ha, utilizata pana la inflorire in cantitati mici si in amestec cu alte
furaje.Valoarea nutritiva este apreciata la 0,09 UN/kg, 20 g PBD/kg, 1,9 g
Ca/kg, 0,5 g P/kg si 20 mg caroten/kg.
Frunzele si coletele de sfecla au digestibilitate ridicata, valoarea
nutritiva fiind estimata la 0,09 UN/kg , 20 g PBD/kg, 0,5 g Ca/kg, 0,3 g P/kg si
40 mg caroten/kg. Au efect purgativ, din care cauza se dau in amestec cu fan
tocat, curatate de impuritati si neinghetate.
Datorita continutului ridicat de acid oxatic fixeaza calciul, formand
compusi insolubili in digestia ruminala; de aceea la utilizarea frunzelor de
sfecla se suplimenteaza hrana cu 1,5 g CaCO3 la fiecare kg de frunze de sfecla,
la circa 3 ore dupa consumarea acestora. Se recomanda un consum zilnic de 15
kg la vaci lactante, 30 kg la bovine in ingrasare, 1-2 kg la oi. Datorita
dezavantajelor mentionate anterior se evita utilizarea in hrana gestantelor,
tineretului si a cabalinelor.

b) Nutreturi insolizate
insolizarea este un procedeu de conservare a plantelor verzi prin
murare, in scopul asigurarii unei hrane bogate in substante nutritive si
vitamine, suculenta si dietetica, la un cost redus.

PROCESELE BIOCHIMICE CE AU LOC IN MASA NUTRETULUI


MURAT:
Procesele biochimice determinate de respiratia plantelor
Datorita oxigenului ramas in masa nutretului, plantele continua sa
respire maximum 20 ore daca nutretul este bine tasat; oxigenul se epuizeaza si
plantele mor asfixiate de CO2 acumulat prin oxidarea glucidelor, fenomen
urmat si de o crestere a temperaturii interne a nutretului, ideal la 30oC.
C6H12O6 + 6O2 + 6CO2 + 6H2O + 674 cal.
Daca tasarea nu este suficienta, plantele continua sa respire si au loc
pierderi de substante nutritive.
Procesele biochimice determinate de fermentatiile bacteriene
Dupa tasarea energica si moartea celulelor, CO2 creeaza conditii de
anaerobioza favorabile dezvoltarii bacteriilor lactice. Acestea secreta acid
lactic, cu efect conservant al nutretului (daca reprezinta minimum 2% din
masa nutretului), prin transformarea glucozei. Alaturi de fermentatia lactica
are loc si o usoara fermentatie acetica, data de activitatea bacteriilor acetice,
atunci cand nutretul nu este suficient tasat. Cand tasarea este insuficienta se
creeaza conditii de aerobioza favorabile dezvoltarii bacteriilor butirice, care
secreta acid butiric, toxic la o concentratie de 0,3% si imprima nutretului gust
si miros neplacut. Nutretul murat de calitate nu trebuie sa contina acid butiric
decat maximum 0,06%.
Drojdiile furajere se pot adauga la insilozare, ele sunt consumatoare de
oxigen si vor crea conditiile favorabile dezvoltarii bacteriilor daunatoare prin
secretia de alcool care, in cantitati mici, imprima nutretului gust si aroma
placuta, crescand palabilitatea nutretului.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA CONSERVAREA NORMALA
A NUTRETULUI:
- Continutul plantelor in zaharuri usor fermentescibile din care sa se
formeze suficient acid lactic.
- Continutul plantelor in apa. Murarea obisnuita se face cand plantele
au umiditatea de 65 – 75%; in acest caz aerul se elimina repede din siloz si
mentine o temperatura redusa , favorabila fermentatiei lactice.
Daca se reduce umiditatea de insolizare prin ofilirea plantelor pana la
umiditatea de 50 – 55%, se reduc mai mult pierderile datorate activitatii
bacteriilor, nutretul murat fiind mai nutritiv.
- Gradul de tocare a plantelor, pana la limita de 0,5 cm grosime,
asigura o tasare buna, O2 se elimina repede, se formeaza CO2 care asigura
conditii favorabile dezvoltarii bacteriilor lactice necesare unei murari de buna
natura.
o
- Temperatura din siloz trebuie sa aiba valoarea ideala (30 C), cu
limita maxima pana la 50oC, peste care sunt afectate insusirile gustative, scade
digestibilitatea proteinei si cresc pierderile de substante nutritive. Aceste valori
ale temperaturii sunt asigurate prin murarea de plante cu un bogat continut in
zahar fermentescibil, tocarea marunt (0,5 cm), tasarea puternica, reducerea
timpului de insolizare la 3 – 4 zile si inchiderea ermetica a silozului pentru
formarea rapida CO2 favorabil dezvoltarii bacteriilor lactice.
ORGANIZAREA INSOLIZARII NUTRETULUI VERDE:
- pregatirea silozurilor prin curatire mecanica, spalarea si
dezinfectarea prin varuiri;
- tocarea materialului de insolizat la 0,5 cm grosime, in faza optima de
dezvoltare a plantei. Porumbul pentru siloz se toaca in faza de bob sticlos,
leguminoasele (lucerna, trifoiul) cand 30 – 40% din plante sunt inflorite se
cosesc, se ofilesc pana la 55 – 60% umiditate, apoi se toaca marunt si in
amestec cu furaje grosiere (paie, coceni) se taseaza energic. Borceagurile se
insolizeaza dupa aceeasi tehnica aplicata leguminoaselor fara insa a mai fi
amestecate cu grosiere fiindca gramineele din componenta au zaharuri
fermentescibile suficiente obtinerii unui siloz de calitate;
- umplerea silozului in maximum 3 – 4 zile si tasarea permanenta in
acest interval de timp pentru a scoate aerul din masa nutretului;
- acoperirea silozului cu folie de polietilena si cu baloti de paie sau
borhot de sfecla in strat de 50 cm.

TEHNICA INSOLIZARII NUTRETURILOR


Murarea porumbului planta intreaga se face in faza de bob-sticlos prin
tocare mecanica la 0,5 – 1 cm grosiere si tasare energica.
Pentru cresterea continutului de proteina se foloseste o solutie din 0,72
kg uree sintetica si 0,28 kg sulfat de amoniu la 200 litri apa, necesara pentru
1.000 kg nutret verde sau in amestec cu leguminoase (lucerna, trifoi, mazare)
in raport 1:5.
Murarea leguminoaselor se face cand conditiile atmosferice nu permit
producerea fanului de calitate. Leguminoasele nu se pot mura bine singure
datorita continutului redus de zaharuri fermentescibile. Se lasa 1 – 2 zile
pentru scaderea continutului de apa pana la 65 – 70%, se toaca si se amesteca
cu graminee in raport de 1:2 sau melasa in raport de 1:50, solutie 25%. Se
recolteaza la inceputul infloririi.
Murarea borceagurilor se face prin cosire si ofilire pana la 65% in
brazda,tocare la 0,5/1cm grosime si tasare energica. Borceagurile contin
suficient zahar fermentescibil si se mureaza usor.Se recolteaza cand
leguminoasele sunt in floare,iar graminele in faza de burduf.
Murarea stiuletilor de porumb se aplica cand conditiile atmosferice nu
au permis maturare deplina a stiuletilor.Se insilozeaza cu sau fara panusi,tocat
sau macinati sub forma de pasta,apoi se taseaza simplu sau in amestec cu fan
tocat sau pleava in proportie de 10%,pentru a reduce continutul de apa din
nutretul tocat.
Murarea cocenilor uscati de porumb.Cocenii uscati prin murare isi
maresc palatabilitatea.
Pentru murarea buna se amesteca cu porumb verde in faza lapteceara
ambele tocate marunt,in proportie 1:2,incat sa se realizeze umiditatea de 60-
75%.
Pentru cresterea cantitatii de proteina se poate amesteca masa tocata de
coceni uscati si porumb verde cu o solutie de melasa si uree in apa, in raport
1:9:10.Se calculeaza un necesar de 0,5% uree din calitatea de morare.

APRECIEREA CALITATII NUTRETULUI MURAT

Organoleptic se verifica culoarea,mirosul si gustul.Culoarea unui nutret


murat de calitate este galbuie-verzuie-masinie.Culoarea galbena denota o
aciditare ridicata si cand va fi folosita se suplimenteaza hrana cu 2 g CaCO 3
pe un kg nutret murat.Culoarea bruna denota ca in siloz au fost temperaturi
ridicate,nutretul este sarac in caroten si are o valoare nutritiva mai scazuta.
Mirosul normal este aromat,de paine proaspata coapta,in urma frecarii
intre palme se mentine mirosul maxim 30 minute.
Gustul normal este dulce acrisor.
Cantitatea de acizi organici se determina prin exprimarea aciditatii
totale.
Se considera un nutret de calitate cand acidul lactic reprezinta
2%,acidul acetic cel mult 0,6%, iara acidul butiric maximul 0,06%.

Valoarea nutritiva a nutreturilor insilozate


Denumirea furajului SU UN/ PBD Ca P Caroten
(g/kg) kg (g/kg) (g/ kg) (g/kg) (mg/kg)
Porumb
-inainte de inspicare 150 0.12 8 0.7 0.3 27
-cu bob in lapre 230 0.21 9 1.0 0.5 19
-cu bob in lapte-ceara 250 0.22 11 1.2 0.5 18
-tulpina fara stiuleti 200 0.17 5 4.0 1.5 17
Coceni de porumb+melasa 2%+uree 5% 350 0.19 17 1.6 0.6 -
Coceni de porumb+taitei de sfecle1/1 460 0.22 12 1.6 0.6 -
Siloz frunze si colete sfecla 150 0.10 10 1.8 0.4 30
Semisiloz lucerna palit 450 0.31 57 10.0 1.5 72
Siloz primavara – verde 300 0.20 15 2.2 0.9 18
Semisiloz borceag primavara palit 450 0.30 53 3.1 1.3 68
Pasta de stiuleti porumb cu pasuni 600 0.70 53 1.5 0.6 15
Pasta de stiuletiporumb fara panusi 700 0.80 60 1.8 0.8 15

Cantitatea de nutret murat recomandat in hrana zilnica a animalelor este


tedata in tabel.
Cantitati de nutret recomandat in hrana
TAURINE OVINE PORCINE PASARI CAI
Adulte

Porc igrasiTineretScroafeVieri

Gaini
Tineret 1-2 aniTineret 1 anJuninciVaci lapte Tauri

Gaste
Tineret
Denumirea
nutretului
murat

Porumb lapte-ceara 12 25 20 10 15 2 1 - - - - - - 15
Coceni tocati+1% melasa 10 20 15 7 15 2 1 - - - - - - -
Porumb pasta fara panuse - - - - - - - 1-2 3 2 4 - - -
Porump pasta cu panuse 12 20 15 8 10 1,5 0,8 - - - - - - -
Lucerna palita 12 20 15 10 15 2 1 1-2 3 1 3 0,05 0,15 15

Semisilozurile.Sub denumirea de sermisiloz se intelege murarea


borceagurilor sau a altor plante furajere cand umiditatea lor este cuprinsa intre
40-50% .Metoda are avantajul obtinerii unui nutret mai bogat in substante
nutritive,care se poate utiliza si in perioada de gestatie avansata la
rumegatoare.Pentru obtinerea semisilozului ,plantele sunt plasate 24-48 ore in
brazda pentru a se ofili 50% umiditate,sunt tocate la 0,5 cm si tasate puternic
in silozuri de suprafata. Semisilozurile de consum au umiditatea minima de
30%, ceilalti parametri de calitate fiind identice cu ai nutretului verde murat
prin metode clasica.
Borhoturile sunt produse de fabricatie rezultate din din
industrializarea sfeclei de zahar, cartofului de la fabricile de spirt sau bere.
Taiteii de sfecla contin cantitati mici de zahar, proteina, grasimi si
saruri minerale. Valoarea nutritiva este de 0,08 UN/kg, 6g PBD/kg, 0,7g
Ca/kg, 0,1g P/kg. Se comercializeaza sub forma proaspata, care se pastraza
prin murare, fiind singur sau in amestec cu grosiere tocate sau sub forma,
uscata, cu 15% umiditate. cAntitatea consumabila la vacile cu lapte este de 20
kg taitei proaspeti, 14 kg murati sau 5 kg uscati; tineretul beneficiaza de 1 – 2
kg. Taiteii uscati se administreaza dupa inmuiere in apa calda sau se macina
sub forma de faina si se dau in amestec cu nutreturi concentrate cultivate.
Borhotul de cartof din industria amidonului contine 150g SU/kg, 0,16
UN/kg, 10g PBD/kg, 0,1g Ca/kg, si se foloseste in hrana taurinelor la ingrasat;
30 kg in stare proaspata sau 2kg dub forma uscata; in hrana oilor la ingrasat
0,5kg sub forma uscata si in hrana porcilor la ingrasat 0,5kg sub forma uscata.
Borhotul de cartofi din industria spirtului contine 50g SU/kg, 0,05
UN/kg, 7g PBD/kg, 0,1g Ca/kg, 0,5g P/kg. Se utilizeaza 30 kg la vacile cu
lapte si 40kg la bovinele adulte.
Borhotul de porumb din industria amidonului contine in stare proaspata
240g SU/kg, 0,32 UN/kg, 22g PBD/kg, 0,1g Ca/kg, 0,3g P/kg, iar sub forma
uscata contine 1,24 UN/kg si 122g PBD/kg. Se utilizeaza in hrana bovinelor la
ingrasat (25kg, proaspete), la vacile cu lapte (3kg uscate) si porcii la ingrasat
(0,5 kg uscat).
Borhotul de porumb din industria spirtului contine in stare proaspata
80g SU/kg, 0,09 UN/kg,13g PBD/kg, 0,5g Ca/kg si 3,1g P/kg. Cantitatile
utilizate sunt 30 kg pentru taurine la ingrasat si lactante sub forma proaspata,
in cantitate de 15kg.
Radacinoase.
Sfecla furajera este apreciata datorita digestibilitatii ridicate 85% la
rumegatoare, 92% la cabaline, 87% la suine, 89% la pasari. Este utilizata la
inceputul stabulatiei fiindca pastrarea prin insilozare este limitata la 4 – 6 luni.
Valoarea nutritiva este apreciata la 0,12 UN/kg, 10g PBD/kg, 0,3g Ca/kg, 0,3g
P/kg si 130g SU/kg nutret. Se administreaza in stare cruda si tocata, in
urmatoarele cantitati: la vaci cu lapte 25kg/zi, cai de munca 15kg/zi, porcine
5kg.zi, ovine adulte 3 – 4 kg/zi. Pe timpul hranirii cu sfecla se suplimenteaza
ratia cu 3g CaCO3 pentru fiecare kg sfecla.
Gulia furajera are o valoare nutritiva apropiata sfeclei furajere: 0,01
Un/kg, 14g PBD/k, 0,3g Ca/kg, 0,5g P/kg si 190g SU/kg nutret. Este folosita
in frana vacilor lactate in cantitate de 15g/zi, ea imprimand laptelui o culoare
galbuie dar si un miros de gulie; in hrana bovinelor la ingrasat se
administreaza 15kg/zi, iar in alimentatia cailor de tractiune 10kg/zi si pe
animal.
Morcovul furajer este consumat cu placere mai ales de tineret si este
usor digestibil. Este utilizat frecvent in hrana reproducatorilor masculi si a
femelelor gestante, administrat crud si tocat pentru a asigura necesarul zilnic
de caroten in ratoe. Valoarea nutritiva este de 0,15 UN/kg,10g PBD/kg, 0,6g
CA/kg, 0,4g P/kg, 60 MG carote/kg si 130g SU/kg nutret.
Tuberculi.
Cartoful contine 23 l g SU/kg, in care amidonul reprezinta circa 75%;
are 0,2 l UN/kg, 17g PBD/kg, 0,1g CA/kg, 0,5g P/kg.
Cartoful este rentabil valorifivat de suine (93%), celelalte specii,
rumegatoare sau pasarile il valorifica partial. Se recomanda pastrarea la
intuneric si fara a incolti fiindca creste continutul de solanina de la 0,01% la
0,5% devenind toxic. Se foloseste in hrana dupa fierbere si amestecat cu nutret
concentrat; la porci adulti 10kg, vaci cu lapte 10 kg, la gaste si rate cate 100g
cartofi fierti.
Pe timpul franirii cu cartofi se suplimenteaza ratia cu 3g CaCO3 pentru
fiecare kg de cartofi.
Bostanoase.
Fructele suculente contin 90 – 94/apa si sunt reprezentate de bostanul
furajer si pepenele verde furajer.
Bostanul furajer contine 100g SU/kg, 0,11 UN/kg, 13g PBD/kg, iar
semintele sale sunt bogate in grasimi. Se recomanda in hrana porcilor la
ingrasat 6kg, sub forma pisata si la vaci lactate 10kg, la ambele specii
amestecandu-se cu nutret macinat.
Pepenele verde furajer contine 89g SU/kg, 0,1g UN/kg si 8g PBD/kg;
are o digestibilitate ridicata datorita suculentei si gustului placut dat de
glucide. Este folosit tocat, la vaci cu lapte se administreaza 20kg si la porci la
ingrasat 10kg.
Resturi culinare rezultate de la restaurante, cantine s epot utiliza mai
bine in stare proaspata la furajarea porcilor la ingrasat, pana la 10kg zilnic.
Fibroase.
Fanuri.
Fanul se obtine prin uscarea naturala sau artificiala a plantelor verzi
inainte de a ajunge la maturitatea fiziolofica, prin reducerea umiditatii de la
80% la 13 – 14%, forma sub care se poate conserva.
Fanurile pot fi obtinute din ierburile zonei alpine, de pe pasunile
cultivate, dun borceaguri sau leguminoase perene.
Obtinerea fanului din pajistile naturale din zonele de munte, deal
sau campie se face prin cosirea ierburilor de pe pasunile naturale ale zonei
respective.momentul cosirii este cand gramineele se afla la inceputul infloririi,
iar leguminoasele la imbutonate; in acest moment plantele au un continut mare
de substante nutritive, iar productia cantitativa de masa verde este superioara.
Cosirea inainte de perioada optima determina obtinerea unui fan valoros,
vitaminic, dar in cantitate mica, cosirea dupa perioada optima determina
obtinerea unei cantitati mai mari de fan dar de valoare nutritiva mai redusa
prin scuturarea frunzelor si pierderile vitaminice in timpul uscarii.
Dupa cosire, iarba se usuca natural sau artificial prin mai multe
metode; durata de uscare este variabila, fapt ca va influenta direct calitatea
fanului.
Uscarea naturala.
- uscarea in brazda timp de trei zile, de la 80% la 17% umiditate in fan. Are
dejavantajul pierderilor reletiv mari de substante nutritive (20 – 30%);
- uscarea in valuri (suluri) se deosebeste de cea anterioara prin faptul ca
zilnic se intorc brazdele sub forma de valuri, reducand pierderile la 15/prin
scuturarea uscarii la doua zile;
- uscarea pe suporturi (prepelegi, paliere, garduri)se aplica in zonele
ploioase si mai ales la plantele leguminoase, pierderile fiind de 10%
substante nutritive;
- uscarea in baloti se face prin cosirea ierburilor si uscarea naturala pana la
30% umiditate, apoi balotarea si lasarea pe camp a balotilor pana cand
umiditatea ajunge la 17%, apoi asezarea acestora in sira ci sistam de
aerisire prin canale verticale.
Uscarea artificiala se face prin ventilarea cuaer rece sau cald produs
in instalatii spaciale.
Plantele se cosesc si se lasa in brazda 30 ore pentru a se reduce
umiditatea pana la 40%, apoi se depoziteaza sub forma de sira cu latura mare
de directia vantului dominat, pe o instalatie de uscare cu aercald la 35 - 40°C
sau cu aer rece, cand timpul este frumos. Se interzice ventilarea cu aer rece pe
timp ploios fiindca se introduc vapoti de apa in masa deuscare. Pentru
ventilatie eficienta in intreaga sira se folosesc tuburi din tabla care se ridica pe
masura incarcarii nutretului in sira, lasnd in urma canale verticale prin care va
circula aerul de uscare trimis de un ventilator amplasat la capatul sirei. Dupa
uscare se inveleste coama sirei cu un strat de paie de 1 m grosime sau folii de
polietilena.
Fanul se lasa in sira cel putin doua luni pana la consumare, pentru
definitivarea proceselor de fermentare si se poate pastra pana la 10 – 12 luni,
dupa care devine prafos isi pierde aroma si culoarea.
Fanul se utilizeaza la toate animalele: bovine 2 – 12 kg/zi, ovine intre
0,5 si 2kg/zi, iar cabaline intre 5 si 12 kg zilnic.
Valoarea nutritiva a fanului obtinut din ierburi ale pasunilor este
redata in tabelul urmator.
Valoarea nutritiva a fanului natural
Denumirea fanului SU UN/kg PBD Ca P Caroten
(g/kg) (g/kg) (g/kg) (g/kg) (mg/kg)
Fan de munte 870 0.52 57 6.8 2.1 24
Fan de deal 860 0.47 56 5.4 2.0 18
Fanul natural cuprinde mai multe subtipuri si anume: fan de lunca, fan
de balta, fan de campie, fande deal, fan de munte si otava, care este fanulde la
ultima cosire intr-un stadiu timpuriu, cu continut mai bogat in proteina si mai
fraged.
Obtinerea fanului din plantele pasunilor cultivate.
Se foloseste tehnica de uscare amintita la pasunile naturale; particular
aici este gradul mai mare de mecanizare a uscarii in cazul tehnicii de pasunare,
cand annual o parcela a pasunii se lasa pentru autoinsamantare.
Valoarea nutritiva a acestei grupe de fanuri este redata in tabelul urmator.

Valoarea nutritiva a fanului cultivat


Denumirea fanului SU UN/kg PBD Ca P Caroten
(g/kg) (g/kg) (g/ kg) (g/kg) (mg/kg)
Dactylis + lucerna 840 0.54 77 13.7 2.6 25
Dactylis + lucerna 820 0.63 70 10.2 2.1 22

Obtinerea fanului din borceaguri se bazeaza pe metoda clasica de


uscare la rece a plantelor recoltate, cand leguminoasele sunt la inflorire iar
gramineele isi formeaza inflorescenta.
Valoarea nutritina a fanului de borceag este influentata de procesul
leguminoaelor se al gramineelor care compn amestecul; in general raportul
este 70:30% in favoarea gramineelor.
Valoarea nutritiva a fanului de borceag
Denumirea fanului SU UN/kg PBD Ca P Caroten
(g/kg) (g/kg) (g/kg) (g/kg) (mg/kg)
Mazare + ovaz
(b. primavara) 860 0,49 84 6,4 1,9 19
Mazariche + secara
(b. toamna) 850 0,54 56 6,3 1,8 20
Obtinerea fanului din leguminoase perene.
Fanul de lucerna este de cea mai buna calitate, datorita digestibilitatii
ridicate si valorii sale nutritive riducate, prin continutul de proteina,
provitamine si saruri minerale.
Valoarea nutritiva depinde de faza de vegetatie la care este recoltata
planta.
Valoarea nutritiva a fanului de lucerna
Faza de recoltare a SU UN/kg PBD Ca P Caroten
lucernei (g/kg) (g/kg) (g/kg) (g/kg) (mg/kg)
Imbobocire 853 0,53 132 19,8 1,9 32
Inceput de inflorire (30%) 844 0,48 122 16,8 1,3 26
Inflorire deplina 853 0,41 96 10,0 1,6 18
Metoda de uscare trebuie sa tina cont de faptul ca elementele nutritive
sunt acumulate 4/5 din totalul lor in frunze si flori. Tehnica va fi astfel aplicata
ca pierderile de frunze si flori sunt minime.
Acest deziderat se obtine prin cosirea plantelor cand 30% din ele sunt
inflorite, fiindca procentul de scuturare este redus in ecest moment. Se usuca
30 ore in brazda pana la 40% umiditate , se lasa 1 –2 zile in camp apoi se
depoziteaza in sire si se usuca in continuare cu aier rece pana la 14 – 15%
umiditate.
Fanul de lucerna este recomandat la toate speciile si categoriile de
animale.Se distribuie ca atarea sau macinat (la porci si ouatoare) sub forma de
faina de fan.
Fanul de trifoi se coseste la inflorire deoarece recoltat mai
timpuriu,datorita suculentei ingreuneaza uscarea.Valoare nutritiva difera de
faza de vegetatie la care afost recoltat, dupa cum se arata in tabel.

Valoarea nutritiva a fanului trifoi


Faza de recoltare a SU UN/kg PBD Ca P Caroten
trifoiului (g/k (g/kg) (g/kg) (g/kg) (mg/kg)
g)
La inceputul infloririi 836 0,62 105 10,3 3,2 36
La inflorirea completa 836 0,59 92 9,8 2,8 25
Trecut de inflorit 840 0,52 79 9,3 2,2 17

b) Faina si granule din plante verzi deshidratate


Deshidratarea se face la circa 8000C,pentru inlaturarea rapida a apei din
plante,folosind instalatii cu mare capacitate de incalzire.
Pentru a produce fainuri de fan se foloseste lucerna sau trifoiul
verde,plante bogate in proteine,provitamine si saruri minerale.Dupa recoltare
se toaca la 1 cm, se deshidrateaza la 850-10000 C, se macina sub forma de
faina la moara cu ciocanele sau se bricheteaza(granuleaza) in granulator, sub
presiune, in prezenta unui liant(melasa,bentonita de sodiu). Dupa racire la
curent de aer rece se ambaleaza granulele in saci si ferite de lumina solara,mai
ales faina de fan.valorile nutritive ale fainuilor sunt redate in tabel.

Valoarea nutritiva a fainii de leguminoase


Denumirea nutretului SU UN/kg PBD Lizina Ca P Caroten
deshidratat (g/kg) (g/kg) (g/kg) (g/kg) (g/kg) (mg/kg)
Lucerna (continut in PB
peste 19%) 910 0,69 204 7,1 18,9 2,9 146
Lucerna (PB 16-19%) 910 0,63 172 5,9 13,9 2,1 137
Lucerna (PB 13-16%) 910 0,56 143 5,0 13,4 2,0 130
Trifoi rosu inainte de
imbobocire 900 0,62 215 7,9 17,6 3,1 135
Trifoi rosu in timpul
imbobocirii 900 0,59 180 6,7 14,9 2,6 130
Faina de lucerna 930 1,10 170 7,1 18,0 2,4 150

3.3. GROSIERE

a) Paiele de cereale sunt produse secundare ale cerealelor de toamna


sau primavara(grau,orz,secara,orez,avaz). Paiele cerealelor recoltate in parga
sunt mai nutritive deacat acele recoltate la coacerea deplina. Ele au un continut
ridicat de celuloza,deaceea sunt valorificate mai bine de rumegatoare,care
digera 50% din substanta uscata, iar cabalinele numai 30%.
Dintre paie, cele de ovaz sunt mai palatabile si se folosesc mai des la
cabaline. Pentru a imbunatati valoarea valoarea nutritiva se aplica diferite
procedee de preparare: prin murare, melasare, saramurare.

Valoarea nutritiva a grosierelor


Sortimentul de paie SU (g/kg) UN/kg PBD Ca P Caroten
(g/kg) (g/kg) (g/kg) (mg/kg)
Paie de ovaz 900 0,37 13 4,3 1,0 1,0
Paie de orz 830 0,35 8 3,7 1,2 1,0
Paie de grau 870 0,37 3 3,2 0,7 1,0
Paie de secara 910 0,30 12 3,6 0,9 1,0
Paie de orez 890 0,23 18 5,4 0,6 -

b) Cocenii de porumb sunt mai nutritivi decat paiele de cereale; ei se


conserva prin saramurare, melasare, insolizare cu taitei de sfecla de zahar.
Valoarea nutritiva a unui kg de coceni uscati este de 840 g SU/kg, 0,38 g
UN/kg, 18 g PBD/kg, 3,1 g Ca/kg, 1,1 P/kg.
Sunt utilizati in hrana vacilor cu lapte si bovinelor la ingrasare cu rol
de balast intestinal, fara a fi un aliment de baza in hrana animalelor.
c) Ciucalaii de porumb contin pana la 35% celuloza; se utilizeaza sub
forma macinata si in amestec cu meleasa, borhot umed, nutret combinat si
nutret murat.
Valoarea nutritiva este apreciata la 0,4 UN/kg, 18 g PBD/kg, 0,6 g
Ca/kg, 0,2 g P/kg si 860 g SU/kg nutret.
d) Vrejurile leguminoase provin din recoltarea boabelor de fasole,
soia, mazare, lucerna sau trifoi, fiind reprezentate de tulpine, frunzele si
pastaile uscate ale plantelor.sunt mai proteice si mai digestibile decat paiele,cu
valoare nutritiva apreciata la 0,33 UN/kg,38 g PBD/kg, 12,6 g Ca/kg, 1,4 g
P/kg, 2 mg caroten/kg si 870 SU/kg.
Se utilizeaza in hrana bovinelor adulte 4 kg, iar la ovine 1 kg sub forma
tocata si saramurata (melasata) sau tocata si in amestec cu nutret murat.
e) Pleava cerealelor este nutritiv superioara paielor, mai digestibila;
pleava de leguminoase (lucerna, trifoi) are continutul de proteina similar
fanului natural. Se pastreaza ca atare sau insilozata cu pasta de porumb la
35% umiditate.
Plevurile se consuma ca atare, dar este mai indicat in amestec cu sfecla
sau bostani tocati si melasati. Se recomanda in hrana bovinelor adulte in
cantitate zilnica de 3 kg.

Valoarea nutritiva a plevurilor


Categoria de plevuri SU UN/kg PBD Ca P Caroten
(g/kg) (g/kg) (g/kg) (g/kg) (mg/kg)
Pleava de ovaz 840 0,38 27 6,0 1,5 0,2
Pleava de grau 840 0,34 22 6,3 1,4 0,2
Pleava de lucerna 850 0,73 91 17,0 1,1 8,0
Pleava de trifoi 850 0,65 83 16,1 1,9 8,0

f)Grozurile II sunt sparturi de cereale rezultate dupa a II-a selectare a


boabelor pentru samanta.Valoarea lor nutritiva este influentata de felul
boabelor si de cantitatea de impuritati din masa gozurilor,care de regula sunt
particule de pamant, pietris. Gozurile II se pot gasi in hrana ovinelor adulte
fiindca acestea au posibilitatea fiziologica de a alege fragmentele de cereale
din masa gozurilor.
g)Dejectiile de pasare au o anumita valoare nutritiva pot sa contina
pana la 35% proteina buna.Se utilizeaza in hrana taurinelor la ingrasat in
primele faze de ingrasare, prin uscare, macinare si amestecare cu nutretul
concentrat si nutretul murat. Se pot utiliza si in hrana pasarilor de carne,
reprezentand 10% din hrana zilnica a acestora.

3.4. CONCENTRATE

a) Concentrate cultivate
Din aceasta grupa fac parte grauntele de graminee, semintele de la
leguminoase, oleaginoase, caracterizate prin digestibilitate ridicata si un
continut ridicat de substante nutritive.
Boabele de gramineee mai des utilizate sunt boabele de porumb, orz,
ovaz, secara, grau, care nu se administreaza in hrana animalelor imediat dupa
recoltare, ci numai dupao perioada de maturare de circa 6 – 8 saptamani.
Boabele de porumb intra in proportie mare in hrana pasarilor si
porcilor si au un continut ridicat de amidon, grasime (4%), proteina (10%),
(soiul Opague 2), continut redus de saruri minerale (1 – 2%), din care 45%
saruri de fosfor si numai 2% saruri de calciu. Vitaminele bine reprezentate
sunt: E, B2 si provitamina A. Digestibilitatea nutritiva este ridicata (80%
pentru proteina, 75% pentru grasime, 85% pentru amidon).
Valoarea nutritiva medie a boabelor de porumb este estimata la 66 g
PBD/kg, 1,2 UN/kg, 0,2 g Ca/kg, 2, 3 g P/kg, 2 mg caroten/kg, 0,2 g lizina/kg
si 860 g SU/kg boabe.
In hrana animalelor se administreza sub forma de uruiala, in amestecuri
de ferma sau nutreturi combinate industriale in care porumbul participa in
proportie variabila, 25 – 30% pentru taurine, 60 – 80% pentru porcine, 40% la
cabaline, 70% la gaini ouatoare si 60% la puii de carne.
Grauntele de orz sunt eficiente in hrana porcilor la ingrasat, mai ales in
ultima parte de ingrasare cand influenteaza pozitiv calitatea carnii si a
grasimii. Orzul boabe intra in structura nutretului combinat in proportie de
50% si are o valoare nutritiva estimata la 84 g PBD/kg, 1,1 UN/kg, 1,8 g
Ca/kg, 3,8 g P/kg, 0,2 mg caroten/kg, 3 g lizina/kg si 860 g SU/kg boabe.
Grauntele de ovaz contin proteina cu cea mai ridicata valoare biologica
din toate grauntele de graminee, datorita procentului mai mare de aminoacizi
in proteina. Digestibilitatea substantelor nutritive este ridicata: 84% pentru
proteina, 90% pentru grasime, 87% pentru glucide, si 24% pentru saruri
minerale. Valoarea nutritiva este estimata la 92 g PBD/kg, 1 UN/kg, 1,3 g
Ca/kg, 3,0 g P/kg, 4 g lizina/kg si 870 g SU/kg boabe. Boabele de ovaz sunt
recomandate pentru alimentatia reproducatorilor masculi (50% din ratia de
concentrate), a animalelor de tractiune (40 – 50%).
Grauntele de secara au valoare asemanatoare orzului, dar utilizarea lor
se face dupa un atent control al prezentei de corpuri straine, mai ales, “cornul
secarei”, care contine alcaloidul carnitina (0,1 – 0,4%) ce poate provoca
afectiuni respiratorii, circulatorii, digestive si nervoase la animalele ce au
consumat seminte atacate. Din laptele vacilor ce au consumat 2 kg secara
zilnic se obtine un unt sfaramicios.
Grauntele de grau recomandata pentru consumul furajer fac parte din
grupa celor improprii panificatiei sau sparturilor, in cazul selectarii graului de
samanta. Se utilizeaza, la puii de carne, prin participarea in structura nutretului
combinate.
Valoarea nutritiva este estimata la 101 g PBD/kg, 1,23 UN/kg, 0,5 g
Ca/kg, 3,5 g P/kg, 3 g lizina/kg si 870 SU/kg boabe.
Semintele de leguminoase furajere mai des utilizate sunt mazarea,
fasolea si soia, ele avand un continut ridicat de proteina, vitamina B, saruri de
P, dar si substante inhibitoare a cresterii prin actiunea lor de reducere a
absorbtiei grasimilor si a glucidelor. Pentru evitarea acestor actiuni se
recomanda ca utilizarea acestor boabe de leguminoase sa fie precedata de un
tratament termic de incalzire 1 – 2 minute la 300oC sau fierberea boabelor,
procedee prin care creste si digestibilitatea proteinei.
Semintele de mazare se pot utiliza in hrana tuturor animalelor, mai
eficient in hrana lactantelor, ouatoarelor, reproducatorilor masculi si a
tineretului in crestere. Valoarea nutritiva este apreciata la 182 g PBD/kg, 1,13
UN/kg, 2,2 g Ca/kg, 4 g P/kg si 870 g SU/kg boabe. Digestibilitatea
substantelor nutritive este apreciabila, coeficientii au valori de 85% la
proteina, 95% la grasima si 65% la zaharuri. Se dau in hrana dupa oparire si in
cantitati moderate, in medie 10 – 15% din structura unui nutret combinat.
Semintele de soia au cel mai ridicat procent de proteina (34%) si lipide
(20%) si sunt usor digestibile si cu mare valoare biologica. Boabele se
utilizeaza, dupa tratare termica prin fierbere pentru distrugerea factorilor
antienzimatici, sub forma de faina de soia cca. 15% din structura nutreturilor
combinate pentru hrana pasarilor, porcilor si tineretului bovin.
Valoarea nutritiva este estimata la 480 g PBD/kg, 1,15 UN/kg, 2,2 g
Ca/kg, 7 g P/kg, 27 g lizina/kg si 880 g SU/kg boabe tratate termic.
Semintele de oleaginoase au un continut ridicat de grasimi (30%) si
proteina (20%) cu o digestibilitate ridicata; sunt bogate in fosfor dar mai ales
in calciu.
Semintele de in sunt folosite in scop dietetic intrucat sunt utilizate in
afectiunile gastrointestinale ale tineretului, prin formarea unui mucilagiu
rezultat la fierberea boabelor. Se administreaza sub forma de supe de in in
perioada de intarcare a viteilor si manjilor sau ca adaos suplimentar pana la
30%. Sunt utilizate la pasari in perioada de naparlire pentru a scurta aceasta
perioada si la pregatirea animalelor de expozitie, pentru imprimarea unui luciu
placut al parului sau penelor.
Valoarea nutritiva este estimata la 341 g PBD/kg, 0,76 UN/kg, 12,9 g
lizina/kg, 3,7 g Ca/kg, 8,5 g P/kg si 880 g SU/kg boabe.
Boabele de canepa se folosesc in hrana ouatoarelor pentru stimularea
ouatului; in hrana pasarilor de expozitie si a cailor.
Valoarea nutritiva este estimata la 128 g PBD/kg si 1,7 UN/kg, fiind
mai celulozice decat boabele de in.

b) Concentrate industriale
- Taratele rezultate in urma macinarii cerealelor; sunt valoroase pentru
consumul furajer datorita continutului ridicat de proteina, vitamine din
complexul B (B2, B3, B5, B12), fosfor sub forma de fitina cu actiune
laxativa.
Taratele de grau si secara sunt recomandate pentru vacile cu lapte,
scroafele lactante si pasari, iar cele de orz, ovaz si porumb, mai bogate in
celuloza, se recomanda bovinelor la ingrasat.
Valoarea nutritiva a taratelor este redata in tabel.
Se recomanda furajarea cu cantitati moderate de tarate fiindca in cazul
folosirii lor in exces din laptele animalelor se obtine unt moale sau
sfaramicios.

Valoarea nutritiva a taratelor


Sortimentul de tarate SU UN/kg PBD Ca P Caroten
(g/kg) (g/kg) (g/kg) (g/kg) (mg/kg)
Tarate de grau 860 0,77 108 1,4 10,0 0.1
Tarate de porumb 870 0,85 60 0,2 3,7 0.3
Tarate de secara 880 0,77 88 1,0 6,9 -
Tarate de orz 880 1,05 71 1,4 4,0 -
Tarate de orez 880 0,77 82 0,8 13,3 -

- Sroturile sunt reziduuri industriale de la extractia uleiului din plante


oleaginoase si au un continut ridicat de proteina, vitamina B, fosfor. Se cunosc
mai multe sortimente de sroturi dar cele mai folosite in furajarea animalelor si
mai nutritive sunt cele de floarea-soarelui, sroturile din germeni de porumb,
sroturile de soia si cele de in.
Valoarea nutritiva a acestor stroturi este variabila in functie de
continutul de coji si este redata in tabelul urmator:

Valoarea nutritiva a sroturilor


Sortimentul de sroturi SU UN/kg PBD Ca P Lizina
(g/mg) (g/kg) (g/kg) (g/kg) (mg/kg)
Srot de floarea-soarelui “tip A” 910 0,79 390 4,0 10,0 14,7
Srot de soia – calitatea I 880 1,15 480 2,2 7,0 27,0
Srot de germeni de porumb 900 1,1 00 0,7 4,6 9,0
Srot de in 880 0,76 341 3,7 8,5 12,9

Stroturile de floarea soarelui participa cu cca 10 – 20 % in structura


combinatelor pentru vacile cu lapte, reproducatorii masculi, porci adulti si
pasari ; ele completeaza nutreturile cu proteina de mare valoare biologica prin
continutul in metionina.
Stroturile de soia au o valoare biologica ridicata datorita proteinei cu un
continut ridicat de aminoacizi esentiali , mai putin metionina; de aceea va
participa in structura nutreturilor combinate (25 – 30%) pentru porcine si
pasari in asociere cu srot de floarea soarelui.
Extractul de proteina din soia se utilizeaza la prepararea inlocuitorilor de
lapte (SOIALACT).
- Taieteii uscati din sfecla de zahar se obtin prin uscarea taieteiilor umezi
pana la 10 – 15% umiditate si apoi brichetarea in amestec de uree si
melasa. Se administreaza in urmatoarele cantitati: vitei 0,05 – 2kg. suine
0,75-1 kg.
Valoarea nutritiva este estimata la 103 g PBD \ kg; 0,89 UN \ kg, 5,8 g
Ca \ kg, 0,5 g P \ kg si 894 g Su \ kg nutret.
- Drojdiile furajere sunt bogate de in proteine (52-57 %) si au mare valoare
biologica prin continutul lor in aminoacizi esentiali (mai putin metionina
si cistina), in vitamina B si microelemente.
Drojdiile se obtin pe cale industriala prin utilizarea de suse de drojdii din
genul Candida si Torula care se dezvolta in medii nutritive, de regula la
noi in tara dejectiile de porcine hidrolizate, acid, melasa, coceni si paie
hidrolizate sau deseuri din lemn. Digestibilitatea substantelor nutritive este
foarte ridicata (90-96 %).
Drojdiile sub forma de faina galbena pana la bruna au o valoare nutritiva
ridicata si variabila in functie de substatul nutritiv pe care sau format.

Valoarea nutritiva a drojdiilor


Sortimentul de drojdii SU UN/kg PBD Lizina Ca P
(g/mg) (g/kg) (g/kg) (g/kg) (g/kg)
Drojdie de bere uscata 875 1,12 445 2,2 1,6 12,8
Drojdie de melasa 900 1,08 465 3,8 - -
Drojdie de lesii bisulfitice 900 1,08 420 3,2 5,3 16,3
Drojdie de “n” parafina 940 1,08 505 33 5,0 16,0
Drojdie de hidrolizate din lemn 900 1,08 472 - 5,5 16,9

Drojdiile se pot folosi in componenta nutreturilor combinate in proportie


de 10% pentru toate speciile de animale, pentru innobilarea nutritiva a
grosierilor folosite in hrana rumegatoarelor sau in inlocuitorii de lapte 3-6 %.
c) Fainurile proteice de origine vegetala.
- faina furajera se obtine de la macinarea graului, orzului si de la glasarea
orezului. Valoarea nutritiva este data de cantitatea de tarate rezultata la
extractia fainei de cereale. Faina furajera este utilizata in hrana porcilor la
ingrasat.
- Praful de moara este un amestec de tarate, faina si cantitati variabile de
pamant si praf recomandat in hrana animalelor la ingrasat, daca impuritaile
nu depasesc 50% din masa prafului de moara. Valoarea nutritiva a prafului
este valabila de la 0,45 UN \ kg la praful cenusiu si 90 g PBD \ kg, pana la
0,53 UN \ kg la praful alb si 110 g PBD \ kg.
d) Fainurile proetice de origine animala reprezinta o sursa
importanta de proteine, grasimi si vitamina B, rezultate din
prelucrarea produselor animaliere in fabricile de lapte, de conserve
de peste sau abatoare.
Laptele smantanit deshidradat este folosit in hrana purceilor si viteilor
ca inlocuitor de lapte (INLAVIT si PORLAVIT), valoarea nutritiva fie
estimata la 334 g PBD \ kg , 1,4 UN \ kg, 26 g lizina \ kg, 13 g Ca\kg, 10
g P\kg.
Zerul deshidratat rezulta din prepararea branzeturilor si se
utilizeaza mai ales in hrana porcilor. Valoarea nutritiva este de 120 g
PBD \ kg, 1,4 UN \kg, 11 g lizina\ kg, 9 g Ca\ kg si 8 g P\kg.
Zara deshidratata rezulta din prelucrarea untului; se foloseste in
hrana porcilor si are valoarea nutritiva estimata la 325 g PBD\ kg, 1.3
UN\ kg, 22,4 g lizina\ kg, 13 g Ca\kg, si 9,6 g P\kg.
Faina de peste rezulta din rezidurile ramase in urma fabricarii
conservelor de peste sau din pesti cu valoare alimentara redusa, avand
un coeficent de degestibilitate de cca 90% si fiind bogata in proteine,
grasimi si fosfor. Valoarea nutritiva este ridicata: 650 g PBD \kg, 1,0
UN \ kg, 44 g lizina\ kg, 60 g Ca \ kg, 33 g P\kg, 2880 Kcal EM si 10%
grasime bruta.
Faina de carne este utilizata in hrana tineretului in crestere a
pasarilor, intrand in componenta nutreturilor combinate in proportie de
3-5%. Faina de carne este folosita pentru suplimentul de proteina ce il
asigura, valoarea sa nutritiva fiind estimata g PBD\ kg, 1,16 UN \ kg,
206 g lizina \ kg, 100 g Ca\ kg, 45 g P\kg, 2070 Kcal EM si 10%
grasime bruta.
Faina de sange se obtine din sangele rezultat prin sacrificarea
animalelor in abatoare , fiind utilizata in prepararea nutreturilor
combinate (6%) pentru hrana puilor de cane si a porcilor. Valoarea
nutrtiva este de 800 g PBD \ kg, 1,3 UN \kg , 24 kg lizina\ Kg, 2,8 g Ca\
kg, 2,2 g P\kg, 2845 Kcal EM si doar 1% grasime bruta.
Faina de carne – oase se obtine prin fierberea carnii, 8 ore la 1350
C si 5 atm. Impreuna cu oasele, in unitati specializate de ecarisaj
(PROTAN) rezultand un produs bogat in saruri munerale si fara grasimi,
care se foloseste la prepararea nutreturilor combinate (6%) pentru porci
si pasari. Valoarea nutritiva este de 250 g PBD\kg, 1,05 UN \ kg, 14 g
lizina\kg, 150 g Ca\ kg si 100 g P\kg.
e) Sparturile de cereale (gozuri I) sunt formate din boabe sparte sau
seci, seminte de buruieni, ele reprezentand aproximatic 10\din
productia totala de cereale recoltata. Gozurile sunt utilizate, dupa
macinare in hrana taurinelor la ingrasat sau a ovinelor si au o
valoare nutritiva variabila (0,4-0,9 UN\kg si 100-140 g PBD\kg).

3.5 ENERGETICE

a) Grasimile vegetale de uz furajer sunt utilizate nuami sub forma de


ulei de porump sau soia in prepararea inlocuitorilor de lapte, in
drojdiile furajere, in sroturi si nutreturi combinate, aducand un aport
important de grasimi fiindca contin 99,4% grasime bruta iar energia
metabolizata (EM) asigurata se estimeaza la 8800 Kcal \kg . Au
digestibilitate ridicata si un continut ridicat de acizi grasi nesaturati
care au efect productiv scazut.
b) Grasimi animale de uz furajer
Din aceasta grupa fac parte untura de porc, seul si jumarile de abator
rezultate din prelucrarea produselor de abator.
Untura de porc se foloseste in producerea nutreturilor combinate (5%),
dar pentru a preveni oxidarea ei se adauga in retelele combinate
substante antioxidante (Etoxiquin, Topanol).
Valoarea nutritiva aunturii se estimeaza la 2,4 UN\kg, 8800 Kcal
EM\kg, la un continut de 99,4% grasime bruta.
Jumarile de abator dau rezultate brute in hrana tineretului porcin si a
pasarilor datorita continutului relativ bun de proteine (38%) si grasimi
(34%), valoarea nutritiva fiind estimata la 1,7 UN\kg si 350 g PBD\kg.
c) Zaharul furajer este utilizat ca stimulator energetic pentru
animalele care depun eforturi fizice – caii de galop, trap sau de
obstacole, cainii de curse – care au nevoie de resurse furajere
energetice concentrate. Zaharul furajer are 1,8 UN\kg si 2545
Kcal\kg.
d) Melasa este un subprodus de la fabricarea zaharului;contine 60%
zahar, 10% saruri minerale, in special microelemente (K,Fe,Zn,Mn,
Cu, Co) iar in cantitati mai mici proteine (9%). Melasa se utilizeaza,
dupa diluare cu apa (1\4), pentru innobilarea gustului la nutreturile
celulozice tocate, cu rol de diant in prepararea granulelor combinate
sau diluant al ureei de uz furajer.
Melasa administrata zilnic se asociaza obligatoriu cu furaje fibroase
si grosiere pentru a preveni tulburarile gastro-intestinale. Cantitatea
recomandata zilnic este de 1,5-2 kg la taurine adulte, 0,2 kg la ovine
si porci la ingrosat.
Valoarea nutritiva este la 60 g PBD\kg, 0,81 UN\kg, 1950 Kcal,
EM \kg, 1 g Ca\kg si 0,2 g P\kg.

3.6 MINERALE

a) Macroelementele furajere (Ca, P, K, Na, Mg, Cl, S)


Surse de calciu:
- creta furajera este principala surasa de calciu; ea contine 39% (390 g)
Ca\kg creta furajera, sub forma de CaCo3. Este utilizata mai des in
perioada de stabularie, la toate animalele in amestecul de concentrare, in
cantitate zilnica de 50-80 g taurine adulte, 25 g la tineretul taurin, 2 g la
puii de carne, 6 g la gainile ouatoare;
- cojile de oua contin 95% saruri minerale, din care Ca pur 38%. Este un
supliment de Ca in hrana ouatoarelor si porcilor, continand 70 g proteine,
30 g grasimi la kg de coji;
- varul stins se utilizeaza in conditii gospodaresti de crestere, dupa o
pastrare de 3 luni; el contine 54,1% Ca.
Sursele de fosfor:
- faina de oase provine din macinarea oaselor; contine 150 g P\kg, 330 g
Ca \kg, 15 g grasimi\kg. Cele mai bune rezultate se obtin la pasari, prin
folosirea preparatului FOSFOMAR, care contine 80% fosfor sub forma de
fosfat dicalcic, care se descompune numai in apa calda si se pun in
libertate 240 g Ca si 185 g P la kg preparat.
Sursele de potasiu suplimentat, mai eficiente, sunt carbonatul de potasiu
(K2Co3), care contin 56% K solubul la 200 C si clorura de potasiu (KCl),
care contine 52% K solubil la 200 C, dar si clor 47%.
Cerintele de potasiu sunt de regula asigurate prin furajele din ratie sau
jurajele combinate.

Sursele de sodiu
Majoritatea furajelor au continut redus in sodiu; adesea, satisfacerea
sodiului se face prin clorura de sodiu care contine 40% Na, dar si 60 % Cl.
Sarea de bucatarie se utilizeza macinata atunci cand intra in structura
nutreturilor combinate sau bulagari pentru lins la cabaline, ovine si taurine.
In zonele cu solul sarac in iod se utilizeaza sarea iodata cu 5 mg iod \kg
sare.
Sursele de magneziu suplimentar completeaza deficitul natural al
plantelor pentru a satisface cerintele animalelor.
Oxidul de magneziu (MgO) contine 60,3% Mg si se adauga in sarea
administrata taurinelor (15-30%), fiind cea mai utilizata sursa
suplimentara de Mg.
Sursele de clor sunt prezentate in diferite suplimente minerale; cel mai
obisnuit mod de asigurare il constituie clorura de sodiu care contine 60 %
Cl.
Sursele de sulf sunt reprezentate prin “floarea de sulf” (participa in
structura premixurilor minerale pentru animale) si prin sulfatul de sodiu
care contine 10% S si 14% Na.
b) Microelementele furajere (Fe,Cu,Co,Mn,Zn,I) Sursele de fier sunt
necesare pentru suplimentarea fierului in perioada lactanta, prin
utilizarea de preparate complexe injectabile sau complecsi chelatici
care sporesc solubilitatea microelementelor.
Sulafatul feros (FeSO4. 7H2O) contine 20% Fe si 34 % SO4, este solubil
in apa si se introduce in premxurile numerale. El este elementul
principal fier – Dextrant injectabil, necesari prevenirii anemiei feriprive
la purcei.
Sursele de cupru
- Sulfatul de cupru (CuSO4) contine 40% Cu si se utilizeaza eficient in
hrana porcilor, in cantitate de 250 mg \kg furaj combinat.
- Clorura de cupru contine 37% Cu si este mai eficienta in cazul utilizarii in
alimentatia ovinelor.
Sursele de cobalt sunt necesare in zonele geografice deficitare pentru a
intensifica ritmul de crestere al animalelor.
Cea mai utilizata sursa este clorura de cobalt (CoCl2), ea intrand in
structura premixturilor minerale.
Sursele de mangan:
- oxidul de mangan contine 77,4% Mn si este o sursa buna de mangan
pentru preparerea premixurilor minerale chelatate;
- premanganatul de potasiu (KMnO4) contine 35% Mn cu solubilitate in apa
de 25 g la 65o C si utilizabil mai ales la pasari;
- sulfatul de mangan intra in structutra premixurilor de microelemente; are
solubilitatea in apa de la 48o C de 98,5g . Accesibilitatea lui in organism
depinde de structura ratiei in ceilalti compusi organici si minerali.
Surse de zinc:
- carbonatul de zinc se utilizeaza cu bune rezultate la puii de gaina si de
curca; contine 52% Zn;
- sulfatul de zinc contine 37% Zn si este utilizat in special pentru pasari si
porci;
- oxidul de zinc contine 80% Zn si este recomandat pentru sulplimentarea
minerala la ierbivore si porcime.

Sursele de iod:
- iodura de potasiu (IK) este cea mai utilizata sursa de iod, ea contine 76,4%
iod. Are dezavantajul instabilitatii in masa premixurilor, de aceea se
trateaza premixul cu sterat de calciu pentru a mari stabilitatea iodului de
doua ori. Se utilizeaza pe scara larga si sarea iodata, care contine 5mg IK
pe 100 g sare, care va fi pastrata la intuneric pentru stabilizarea iodului. In
ultimul timp se recomanda inlocuirea iodului cu iodati, in special iodat de
potasiu inclus in sare iodata.
Surse minerale chelatice. Chelatii metalici sunt complecsi organici (saruri
de microelemente + EDTA) sau anorganici (sticla solubila +
Fe,Cu,Mn,Co,Zn) prin care se asigura stabilitate ridicata ionilor metalici si
se mareste gradul lor de aborbtie la nivel intestinal.

3.7 ADEZIVI FURAJERI

a)Vitaminele
-vitamina A poate fi sintetizata pe cale industriala pentru suplimentarea
nutreturilor combinate cu aceasta. Preparatele sintetice mai utilizate sunt:
- vitamina A alcoolica – pulbere, contine 3 333 UI vit. A\mg
- vitamina A palminat – solutie uleioasa, contine 1 810 UI vit.A\mg
- vitamina A acetat – pulbere, preparat cu vitamina A in forma stabila
contine 2 910 UI vit. A\mg
Vitamina A sintetica este sensibila la agenti oxidativi; de aceea se
stabilizeaza prin inglobatrea in gelatina si zahar, impreuna cu un
antioxidant corespunzator (BHT,BHA), rezultand preparatul Microvit A,
care contine 500 mii UI vit.A\g.
- vitamina D3 sintetica este utilizata in amestecurile combinate pentru a
sulplini lipsa lor din nutreturile de origine vegetala. Dozele sunt cuprinse
intre 7000 UI la vaci cu lapte si 1000 UI la pui prin utilizarea preparatului
Microvit D3, in care vitamina D3 este protejata in gelatina.
- Vitamina E este necesar a se suplimenta mai ales la animalele crescute in
sistem intensiv, care nu pot sintetiza vitamina E. se foloseste Microvit-E,
intre 30 mii UI la gaini ouatoare si 200 mii UI la vaci cu lapte.
- Vitamina K se suplimenteaza pe cale sintetica folosind preparatul MBS, in
cantitate de 200 mg, dizolvat in 100 l apa, la 1 kg nutret combinat fiind
necesar 1 ml solutie.
- Vitamina B1 se suplimenteaza folosind clorhidrat de tiamina si mononitrat
de tiamina, in doze de 1,5-2,5 mg\kg nutret combinat.
- Vitamina B2. Riboflavina se obtine pe cale sintetica prin biosinteza
(drojdii, antibiotice) sau prin sinteza chimica si se comercializeaza sub
forma sarii de sodiu a riboflavin-5’-fosfatului si a zoofsforul PL + 2.
Dozele biostimulatoare sunt cuprinse intre 3,5 si 6,0 mg vitaminaB2\kg
nutret combinat. Se utilizeaza si zoofosforul PL + 2.
- Vitamina B3 se poate suplimenta in nutreturile combinate preparate prin
utilizarea pantotenatului de calciu produs pe scara industriala, necesarul
de substanta activa (acid pantotenic – vit. B3) fiind de 12-15 mg\kg nutret
combinat.
- Vitamina B6 se obtine suplimentar din drojdiile furajere, cereale incoltite,
iar pe cale chimica se obtine clorhidrat de piridoxina.
Dozele biostimulatoare care intra in structura nutreturilor combinate sunt
cuprinse intre 3 si 6 mg vit. B6\kg nutret.
Vitamina B12 se produce prin biosinteza sub forma unui premix furajer
denumit Bevitex cu 200 gama vitamina B12\g. Pentru stimularea
alimentatiilor animalelor se recomanda ca nutreturile combinate sa fie
suplimentate cu doze de 10-15 mg vit B12\ tona nutret combinat.
- Vitamina C se produce si pe cale sintetica, acidul ascorbic fiind necesar
mai ales la animalele crescute in conditii intensive de exploatare. Se
recomanda o doza stimulativa de 50-100 ppm acid ascorbic in nutret
combinat.
Aminoacizii
Solutionarea “formei de proteina” implica cresterea productiei de
aminoacizi obtinuti prin biosinteza sau sinteza chimica, care sa suplineasca
lipsa de proteina din nutreturile vegetale sointetice si de origine animala.
Cele mai utilizate preparate de aminoacizi sunt:
L – lizina furajera folosita in doza de 2-5 kg\nutret combinat pe baza de
porumb (porci si vitei 0-6 luni).
DL – metionina folosita in doza de 0,4-1 kg\tona combinate (purcei, pui
de carne si tineret de inlocuire).
Antibioticele furajere reprezinta un grup de compusi chimici sintetici
care au proptietati bacteriostatice si bactericide impotriva germenilor patogeni,
iar ca scop secundar stimuleaza productiile animaliere.
Antibioticele furajere se folosesc insa cu mare discernamant, in doze
sub 10ppm pentru a evita fenomenul de antibiorezistenta a germenilor prin
consum prelungit de antibiotice.
Flavomicina este un bactericid care stimuleaza sporul de crestere in
greutate, ecloziunea, productia de oua, daca este cu 10ppm in nutretul
combinat.
Eritronicina se utilizeaza in doze de 5 – 20 ppm in nutreturi combinate
pentru pasari, porci si taurina in vederea stimularii cresterii si reducerii
cunsumului de nutret.
Doza de 100ppm previne starea de stress in timpul transportului
indelungat, in timpul vaccinarilor sau a erorilor tehnologice de crestere si
furajere. Substanta activa se gaseste si in preparatul Gallimicin.
Tylan este un antibiotic furajer eficace in prevenirea tulburarilor
degestive la porci sau la purcei, a microplaziei la pui si a sintezei infectioase la
curci, in doza de 10 – 40ppm.
Apramicina este activa in tratarea si prevenirea tulburarilor digestive
la porci sau in cazul bronho-pneumoniilor, doza eficienta fiind de 100ppm prin
utilizare 10 – 40 zile.
Se utilizeaza preparatul Apralan care intra in structura premixurilor
medicamente pentru nutretule combinate.
Substantele enzimatice. Enzimele sunt biocatalizatori chimici cu rol
in reglarea metabolismului nutritiv; sint produse de glandele endocrine sau
eliberate de plante, bacterii sau ciuperci.
Subtilaza – Z intervine in “predigerarea” amidonului si partial a
substantelor proteice din amestecurile furajere alcatuite pe baza de cereale
(porumb, orz, ovaz, grau). Preparatul sporeste degestibilitatea amidonului
foloseste la tineretul intarcat timpuriu la care echipamentul enzimatic propriu
este incomplet dezvoltat.
Aspergilaza – Z este un preparat enzimatic de uz furajer obtinut prin
cultivarea submersa a unor tulpini de Aspergillus pentru producerea de
proteina usor asimilabila destinata rumegatoarelor supuse ingrasarii.
Suifort este un preparat lipido-proteic usor asimilabil cu 6% grasime si
9% proteina, destinat intarcarii purceilor prin distribuire peste nutretul
combinat in prorortie de 5 – 10%, iar la purceii tratati 15 – 20%.
Lactosilul este un preparat biologic realizat din culturi selectionate de
bacterii acidolactice, utilizat pentru oprirea proceselor fermentative
nefavorabile din furaje insilozate; contine arome placute, imprima nutretului
insusiri dietetice. Folosit ca adaos in furaje se utilizeaza 1kg/t, iar ca adaos in
furajarea directa la tineret sau gestante cantitatea de 0,3 kg/zi.
Lactosiul conserva bine vitaminele si enzilele din nutret insilozat, fapt
ce-I creste gradul de cunsumabilitate si digestibilitate.
Substante colorate. Pigmentii vegetali se realizeaza din extract de
lucerna sau faina de ardei, se folosesc in cantitati de 0,2% in nutreturile
combinate, cu scopul realizarii pigmentarii pielii puilor broiler sau a
galbenusului de ou. Extractul de faina de lucerna contine 1500mg xantofila si
750 mg caroten/kg.
Substante hormonale. Hormonii se folosesc ca biostimulenti in scopul
ridicarii eficientei substantelor nutritive . substantele sintetice SINOVEX si
ROLGRE sunt utilizate in hrana oilor adulte (2mg), tineretului taurin la
ingrasat (10 mg) si bovinelor adulte (30 mg), la care se recomanda si
preparatul MELENGESTEROL – acetat (MGA)- 0,5 mg/zi.
Hormonii asigura sporisea cresterii ci 18%, stratul de grasime se
reduce si creste productia de carne.
Substantele antioxidante. Se adauga cu scolul de a preveni oxidarea
grasimilor cat si degradarea unor substante active (vitamine liposolubile).
Lecitina pritejeaza impotriva oxidarii grasimilor; contribuie la
conservarea inlocuitorilor de lapte timp de 30 zile, daca se adauga in proportie
de 2 – 5%.
BHT,BHA Santoquin (butil hidroxitoluen, butil hidroxianisol) sunt
antioxidante metabolice , active si in organismul animal; reduc oxidarea β-
carotenului din faina de lucerna, agrasimilor din faina de peste si de carne-
oase, a ileiului din germeni de cereale, a vitaminelor liposolubile, contribuie la
conservarea pigmentilor naturali din faina de lucerna si porumb. Doza
utilizata este de 125 – 150 mg/t nutret combinat.
Acidul citric se utilizeaza ca antioxidant in conservarea grasimilor in
produse destinate consumului uman si in inlocuitorii de lapte pentru vitei.
Acidul propionic are actiunea fungicida si bactericida, asigura
conservarea cerealelor cu umiditate ridicata (1 l/t) prin pulverizarea sub forma
de aerosoli in masa cerealelor.
Substante azotate sintetice neproteice (SASN). Utilizarea SASN a
pornit de la necesittea asigurarii cerintelor sporite de proteine pe cale sintetica,
prin surse conventionale de proteina anorganica. Utilizarea SASN a fost
posibila datorita specificului microorganismelor ruminale a rumegatoarelor de
a-si sintetiza proteina proprie pe seama azotului neproteic, urmand ca in
stomac glandular si intestin, bacteriile sa fie distruse, iar proteina sa fie
descompusa pana la aminoaciziii utilizabili de organismul animalului gazda.
Cele mai utilizate SASN sunt ureea (carbanida) si starea
(amidon+uree).
Ureea – CO(NH2)2 este o pulbere fina, incolora si foarte higroscopica,
care poate inlocui proteina naturala; o tona de uree poate inlocui 7 t sroturi de
floarea-soarelui sau 12 t mazare sau 30 t porumb.
Ureea se descompune usor in amoniac (NH3) cand ajunge in rumenul
rumegatoarelor, iar acesta este utilizat de bacteriile ruminale, ca sursa de
hrana. Pe aceasta cale azotul anorganic din uree partucupa la formarea
proteinei vegetale bacteriene. Bacteriile vor fi consumatede protozoare astfel
incat proteina vegetala bacteriana se trabsforma in proteina de origine animala
cu mare valoare biologica, iar protozoarele, prin descompunerea intestinala,
pun la dispozitia organismului gazda aceasta valoroasa sursa de prpteina.
Urilizarea ureei trebuie facuta insa cu mult discernamant, in doze
verificate si dupa o acomodare a organismului cu ureea sintetica. Excesul de
amoniac determina stari de intoxicatie, manifestate prin hipersalivatie,
timpanism, tulburari de echilibru si stare de coma. Pentru a preveni
intoxicatiile, se utilizeaza zaharul si acizii organici (acetic, lactic, propionic),
care fermenteaza in rumen si favorizeaza o degakare lenta a amoniacului,
astfel ca se poate preveni sau interveni cu succes in cazurile de intoxicatie.
Doza optima este de 25 grame uree pentru 100 kg greutate vie, la toate
categoriile de rumegatoare, dupa intarcarea si cu respectarea urmatoarelor
masuri:
- folosirea alimentelor bogate in glucide (faina de porumb)pentru
dezvoltarae numeroasa a bacteriilor ruminale;
- asigurarea sarurilor minerale (NaCl 3,5%, Ca 1%, P 0,8%) si a vitaminei A
(40mil. Ul/t combinate);
- se aplica numai la animalele sanatoase dupa o acomodare cu doze mici de
uree, pe o perioada de 10 zile, pentru a preveni intoxicatiile.
In cazul intoxicatiilor se intervine cu unul din antidoturile administrate
pe cale bucala:5l lapte, 1 l otet 9˚ diluat 1:3 ci apa.
In completare, se administreaza 1 l solutie de 30% melasa saau zahar.
Cand a aparut timpanism se face trocarizarea ruminala pentru
evacuarea gazelor din rumen, apoi se injecteaza glucoza si cofeina in vena
jugulara. Dupa inlaturarea formei acute se intervine cu 1 l ulei de soia sau
floarea-soarelui pentru actionatrea peristaltismului intestinal. Pentru a preveni
intoxicatiile cu uree, au aparut noi tehnologii de preparare bazate in special pe
amestecarea ureei cu amidon gelatinizat.
STAREA (amidon +uree) este un amestec eficace, dintre uree (20%) si
amidon gelatinizat provenit din cereale supuse unui tratament termic (75%),
in prezenta unui liant (bentonita de sodiu 50%).
Produsul elimina riscul intoxicatiei, inbunatateste plalatabilitatea
furajului prin modificarea gustului din amar in dulce.
“STAREA” se utilizeaza ca supliment de proteina, in functie de
greutatea vie, varsta si starea fiziologica.
Preparate furajere.
Nutreturi cominate.
Nutretul cobinat este un amestec omogen forma din mai multe macro si
microcomponente care satisface cerintele nutritive pentru specia si categoria
pentru care este detinat.
- RETETE DE NUTRETURI COMBINATE PENTRU PASARI

21 – 1 Pui de carne: 0 – 35 zile 23,5%


21 – 2 Pui de carne 35 – 63 zile 22%
31 – 3 Pui inlocuire: 0 – 56 zile 20%
21 – 4 Pui inlocuire: peste 56 zile 18%
21 – 5 Gaini oua incubatie 17%
21 – 6 Gaini oua incubatie 17%
21 – 7 Rase grele de gaini 17%
25 – 1 Boboci gasca: 0 –56 zile 20%
25 – 2 Boboci gasca: peste 56 zile 15%
25 – 3 Gaste reproductie 15%
26 – 1 Boboci rata: 0 – 35 zile 19%
26 – 2 Boboci rata 36 – 90 zile 17%
26 – 3 Tineret 15%
26 – 4 Adulte 17%
27 – 1 Pui de curca 28%
27 – 2 Pui de curca 28%
27 – 3 Tineret de curca-broiler 24 – 16%
27 – 4 Tineret de curca-broiler 24 – 16%
27 – 5 Tineret de curca-broiler 24 – 16%
27 – 6 Tineret de reproductie 22 – 12%
27 – 7 Tineret de reproductie 22 – 12%
27 – 8 Tineret de reproductie 22 – 12%
27 – 9 Curci ouatoare 16%
- 50%
- 70%
- 80%
27 – 10 Curci ouatoare 16%
- 50%
- 70%
- 80%
27 – 11 Curci ouatoare 16%
- 50%
- 70%
80%
27 – 12 curci de reproductie 15%
27 – 13 curci de reproductie 15%
28 – 1 fazani 25 – 22%
28 – 2 fazani 25 – 22%
28 – 3 fazani 25 – 22%

RETELE DE NUTRETUTI COMBINATE PENTRU PORCINE


0–1 Purcei sugari 20%
0–2 Purcei inintarcati 18%
0–3 Porci de carne(25 – 50 kg) 16%
0–4 Porci carne (50 – 100kg) 12%
0–5 Lactate, vieri 14%
0–6 Gestante 13%
0–7 Porci pentru bacon 16%
0–8 Porci pentru bacon 16%
0 – 10 Tineret in testare 17%
0 – 11 Tineret in testare 17%

RETELE NUTRETURICOMBINATE PENTRU TAURINE


30 – 1 Tauri 2545 kcal. ED/kg
30 – 2 Vaci de lapte 2965 kcal. ED/kg
30 – 3 Vitei 0 – 3 luni 3060 kcal. ED/kg
30 – 4 Vitei 3 – 6 luni 2865 kcal. ED/kg
30 – 5 Tineret 6 – 12 luni 2960 kcal. ED/kg
30 – 6 Tineret 12 – 18 luni 2960 kcal. ED/kg
30 – 7 Gestante 2895 kcal. ED/kg
30 – 8 Ingrasare intensiva 2970 kcal. ED/kg
30 – 9 Ingrasare intensiva 2970 kcal. ED/kg
30 - 10 Ingrasare intensiva 2970 kcal. ED/kg

RETELE DE NUTRETURI CAOMBINATE PENTRU OVINE


40 – 1 Berbeci 2735 kcal. ED/kg
40 – 2 Oi mame 2760 kcal. ED/kg
40 – 3 Miei 0 – 6 luni 2760 kcal. ED/kg
40 – 4 Tineret 6 – 18 luni 2725 kcal. ED/kg
40 – 5 Miei la ingrasat 2750 kcal. ED/kg
40 – 6 Miei in finisare 2905 kcal. ED/kg

Nutreturile furajere sunt amestecuri vitaminice, proteice si minerale


care, prin participarea in structura nutreturilor combinate, imbunatatesc
valorea biologica a acestora in directia satisfacerii cerintelor nutritionale la
animale la care se administreaza.
Din aceasta grupa fac parte zoofortrile pentru pasari (A1, A2, A3, A4,
A5, A6), porci (P1, P2, P3), taurine (T1, T2, T3, T4, T5, T6,) si ovine (O1).
Din grupa nucleelor furajere fac parte si concentratele proteino-
vitamino-minerale (PVM), in structura carora intra zoofoforturi specufice
speciilor de animale cat si furaje de origine vegetala si animala.
Pentru pui de carne se prepara retetele de PVM 21–1–1 si 21–2–1
pentru porcine crescute in sistem intensiv se prepara retelele de PVM 1–1,
1–2, 1 – 3, 1 – 4, 1 – 5, 1 – 6, 1 – 7 si 1 – 8, iar pentru taurine se prepara
retetele de PVM 30 – 12, 30 – 13, 30 – 14, 30 – 15, si 30 – 16.
Premixurile sunt amestecuri de vitamine, antibiotice, aminoacizi,
minerale si furaje proteice, care sunt utilizate pentru combaterea stresurilor, a
unor afectiuni nutritionale sau simularea productiei.
- Premixurile pentru pasari
STRESOL – contine un complex de vitamine (A, D3, B, C),
antibiotice si lactoza; se da in apa de baut, avand rol antistress si se foloseste
inainte si duapa transportul pasarilor la destinati mari sau in momentul
vaccinarilor, cand ele sunt agitate;
STREGAL – contine un complex de vitamine, antibiotice si drojdie
furajera, care participa in proportie de 1% in nutretul combinat; are rol
antistress datorat transportului sau vaccinarilor;
CANIGAL – este un amestec de vitamina D3, clordelazin
(tranchilizant) si saruri minerale (Mn, Zn, P) pe suport de sroturi de soia care,
utilizat in proportie de 1% din masa nutretului combinat, combate
canibalismul la pasari.
OVOGAL – este utilizat pentru stimularea productiei de oua prin
participarea cu 1% la structura nutretului combinat. Este alcatuit din vitamine
(E, k3, B), aminoacizii, sarurile minerale (Mn, ZN), pe suport de drojdie
furajera.
- premixuri pentru porcine.
STREPOR – este utilizat pentru combaterea stresului de transport prin
participarea cu 2% la structura nutretului cimbinat, este alcatuit din
vitamine(A, D3, E, B, C), sulfamide, antibiotice, saruri minerale (Fe, Zn, Co,
Mn, Cu, Mg, I), pe suport de porumb boabe macinat;
ENTEROSOL – se utilieaza pentru combaterea enteritelor la tineret
porcin prin administrarea in apa de baut, fiind compus din vitamine (A, B, C),
sulfamid, pe suport de lactoza.
- Premixuri pentru bovine
BOVIENTER – este un premix pentru tratamentul enteritelor la vitei
sugari, administrat per-os; este alcatuit din vitamine (B1, B2, B6), sulfamide,
seleniu, pe suport de lactoza.
GESTAVA – este in premix pentru vaci in ultimile luni de gestatie,
administrat in nutretul combinat si alcatuit din vitaminele (A, D3, E), saruri
minerale (Fe, Zn, Co, Mn, Cu, Mg, I), faina de oase, toate pe suport de
porumb boabe fin macinat;
PREMIX “B” INLAVIT – este un premix votamino – mineral pentru
Inlavit, alcatuit din vitaminele A, D3, E, K3, B si C,antibiotice si saruri
minerale (Fe, CU, CO, Mn, I) care intra in structura substituentului de lapte
pentru a creste valoarea alimentara a acestuia, aducandu0l cat mai aproape de
compozitia chimica a laptelui natural de vaca.
- premixuri pentru ovine.
OVIFORT – contine vitamine (A, D3, E, K3, B1 si B2), elemente
minerale (Mn, Mg, Cu, K si Co) si aminoacizi, toate cu actiune
biostimulatoare asupra metabolismului general, marind rezistenta
organismului fata de infectii si totodata favorizeaza sporul de crestere la
tineretul ovin.
Se administreaza in functie de furaj in proportie de 1%, timp de 10 –
15 zile.
- Premixuri pentru iepuri
CUNIFORT – contine vitamine (A, D3, E, PP, K3), substante
antioxidante, elemente minerale (Mn, Mg, Cu, K si Ca) si aminoacizi , cu
actiune remineralizanta, ajuta la resorbtia Ca si P din tubul digestiv. Se
recomanda in cazuri de satcina si lactatie cand necesarul de Ca si P este marit.
Doza zilnica este de 6 g/zi, timp de 5 – 10 zile.
Premixiuni pentru nutrii.
NUTRIFORT – contine vitamine (A, D3, E, K3, B), si elementele
minerale (Fe, CU, CO, Mn, I), cu rol in crestere si reproductie, administrat in
proportie de 1% in furazul nurcilor.
Substituenti.
PORLAVIT – substituent pentru laptele natural de scroafa: din
structura lui fac parte:
- lapre praf degresat 65 %
- drojdie furajera 7 %
- grasime de porc 7 %
- zahar 5,3 %
- lecitina 4 %
- bevitex – premix 2,2 %
- faina de oase 1,2 %
- carbonat de calciu 0,5 %
- strepor – premix 2,3 %
- aminoacizi x
- vitamine (A, D3, K3, Cu) x
- saruri minerale (Fe, Zn, Cu) x
- sulfamide
INLAVIT – substituent de lapte pentru vitei; din structura lui fac parte:
- lapte praf samntanit 70,8 %
- seu de vaca 10 %
- untura de porc 7 %
- ulei vegetal 2 %
- lecitina 1 %
- colina clorhidrica 0,1 %
- glucoza 4 %
- lactoza 1 %
- amidon hidrolizat 3 %
- antiozidant 0,1 %
premix antibio – vit.-mineral 1 %
100,0
Substutuentul contine 17% GB, 25% PB , 95% SU;se utilizeaza la vitei
dupa perioada colostrala de 5 zile, pana la 40 zile cand viteii se intarca. In
timpul folosirii Inlavitului (tabelul de mai jos) se administreaza la disc fanuri
de lucerna, nutret combinat (30 – 3) si premix “B” – Inlavit.

INLAVIT (preparat) TOTAL pe


Varsta(zile) Colostru
Dimineata Pranz Seara zi (l)
0–5 5 - - - 5
6 – 10 - 2 - 2 4
11 – 35 - 2,5 - 2,5 5
36 – 40 - - 2 - 2

Pentru a prepara un litru Inlavit se folosesc 100g Inlavit praf dizolvat in


0,9 l apa calda la temperatura de 45°C.
SOIALACT – se bazeaza pe utilizarea surselor vegetale completate cu
diferiti aditivi furajeri fara a folosi lapte degresat praf; este un hidroizolat din
sroturi de soia, sterilizat si completat ci grasimi emulsionabile si vitamine.
Soialactul contine 2,4% PROBLEMA,1,5 GB, 33% SEN, are culoare
alb – galbuie si gust dulceag, prezinta o valoare nutritionala a laptelui integral
intre 70% si 80%, valoare ce poate fi ridicata prin substituirea apei potabile cu
zer dulce.
Introducerea Soialctuluio se face treptat, timp de 4 zile, prin
amestecare in raport crescand cu lapte integral pana la 1:2 la finalul alaptarii
(75 zile). Substitientul se introduce in alimentatia viteilor de la 21 zile de la
fatare, concomitent fiind necesara introducerea in alimentatie a fanului
vitaminos din trifoliene ce se distribuie la discretie, sub forma tocata 25% si
intreaga 75%, cat si utilitatea folosirii nutretului combinat cu un minimum de
650 g\zi. In perioada de 55 zile de alaptare cu Soialact se realizeaza 600 g spor
de crestere in greutate; viteii depasesc mai usor criza de intarcare.
RALTAN – substituient de lapte pentru tineret animalier, obtunut prin
hidroliza enzimatica a viscerilor de pasare, rezultate din abatoare avicole, in
adaos cu grasime anumala si lecitina.
Reltanul se administreaza viteilore incepand cu a 10-cea zi de viata. In
intervalul 1-120 zile se itilieaza in duoa tainuri 6 l \zi; un tain de 3l este format
din 75g Reltan diluat in 4,125 l lapte tras si amestecat cu 1,5 l lapte integral, la
care se adauga 3 g premix vutaminic ( A, D3, E, C ) pe suport de drojdie
furajera. De la 120 la 140 zile se administreaza 4 l \zi substituent in doua
tainuri, iar de la 140 la 150 zile se administreaza 2l \zi intr-un singur tain si
intarcarea. In periada folosirii Raltanului se vor administra la discretie fanuri
vitaminoase de trifoliene.