UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEȚII

„ION IONESCU DE LA BRAD”

IAŞI
FACULTATEA DE INGINERIA RESURSELOR ANIMALE ȘI ALIMENTARE
-SPECIALIZAREA ZOOTEHNIE-

PROIECT LA DISCIPLINA

„NUTRIŢIE ŞI ALIMENTAŢIE ANIMALĂ”

Coordonator:
Șef lucr. dr. Cristina RADU-RUSU

Studentă: Merfea Oana- Maria

ANUL al III-lea, gr. 334

2022

1
 Tema proiectului:

„Stabilirea necesarului de nutreţuri şi a eficienţei

utilizării lor pentru o exploataţie zootehnică”

2
 Cuprins
INTRODUCERE

1. Definirea exploataţiei.................................................................................5

2. Norme de hrană .........................................................................................8

3. Caracteristicile nutritive ale nutreţurilor utilizate......................................9

4. Raţii de hrană pentru vaci de lapte............................................................11

5. Amestec de nutreţuri concentrate pentru monogastrice............................13

6. Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru vacile de lapte..........................16

7. Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru monogastrice............................19

8.Aspecte privind eficienţa economică a utilizării nutreţurilor...................... 20

CONSIDERAŢII PROPRII

3
 Introducere

Nutriţia şi alimentaţia influenţeaza direct şi nu numai nivelul producţiilor animale dar

şi reproducţia, procesele de creştere şi dezvoltare, starea de sănătate a animalelor şi nu în
ultimul rând eficienţa economică – obiectiv determinant în desfăşurarea activităţii din
zootehnie.
O alimentaţie performantă sub aspect productiv şi economic impune cunoaşterea şi
aplicarea conceptelor şi recomandărilor nutriţiei animale, ştiinţă aflată în continuu progres.
Nutriţia animală are în vedere faptul că, în timp ce producţia vegetală se bazează exclusiv pe
elementele anorganice şi energia solară, producţia animală este realizată prin folosirea
compuşilor organici produşi de plante. În acest fel se stabileşte o strânsă legătură între sol şi
animal, prin intermediul plantelor.
Cunoscându-se rolul deosebit de important al alimentației în creșterea animalelor, în
prezent nu poate fi concepută o creștere dirijată, științifică a animalelor, fără o hrănire
rațională.
Cum, însă, nu poate fi făcută o hrănire rațională fără a dispune de o puternică bază
furajeră, este de înțeles că toate eforturile sunt îndreptate în această direcție.
Acest proiect a fost întocmit cu scopul de a se asigura o rație cât mai eficientă și, în
același timp, cât mai ieftină pentru vaci de lapte din rasa Fleckvieh, și pentru a alcătui,
analog, rețete pentru puii de carne (hibrid Ross 308-broiler).
Astfel, am urmărit ca profitabilitatea să fie cat mai mare astfel încat costurile pentru
întreținerea animalelor și costurile pentru producerea și achiziționarea nutrețurilor să fie
acoperite cu succes.

4
 1. Definirea exploataţiei

Ferma „SC VACA ȘI PUIUL SRL”, înființată în anul 2020 este situată în județul
Neamț la aproximativ 20 km de orașul Roman, în comuna Poienari, sat Fag. Are o activitate
mixtă, cuprinzând un sector de creștere şi exploatare a bovinelor pentru producția de lapte cu
un efectiv de 50 de capete, şi un sector de creșterea puilor de carne.
Ferma este amplasată pe un teren intravilan situat la marginea satului. Sectorul de
creștere a vacilor cuprinde:
 două adăposturi pentru vacile în lactaţie;
 adăpost pentru vaci şi juninci în pregătire pentru fătare;
 maternitate şi creşă;
 două adăposturi pentru tineretul taurin femel de reproducţie;
 construcţii auxiliare şi anexe (depozite pentru nutrețuri, depozitele de
combustibili,filtrul sanitar);
 sectorul de gospodărire raţională a dejecţiilor;
 centrala termică;
 rezervorul de apă şi staţiile de pompare;
Efectivul de pui este alcătuit din 500 de capete de pui hibrid Ross 308. Aceştia vor fi
dați spre vânzare cu preţul de 5,5 lei/kg viu.
Ferma deţine rasa Fleckvieh în numar de 50 de capete, cu o producţie medie de 30
kg lapte/zi, cu o greutate de 600kg și cu un procent de 4% grăsime, pe cap de animal. Vaca
din rasa Fleckvieh este un animal masiv, cu un cap relativ mic, corp solid, dar suplu, acoperit
cu o piele de diferite culori. Vacile din această rasă sunt capabile să se deplaseze ușor chiar și
pe cele mai dificile terenuri.
Laptele acestei vaci are o cantitate redusă de celule somatice, în comparație cu alte
rase de vaci de lapte, ceea ce înseamnă că vaca Fleckvieh este mai puțin predispusă la
mastită. În plus, cu cât laptele conține mai puține celule somatice, cu atât rezistă mai mult
fără depozitare la rece.
Laptele obținut este destinat vânzării către MERFEA SA cu sediul în orașul Roman
care transformă laptele în diferite brânzeturi, câteva varietăți de iaurturi și smântână destinate
comercializării în magazinele proprii din zonă.

5
Laptele este dat spre vânzare la preţul de 1,2 lei/kg. Suprafaţa fermei este aproximativ de 200
ha.

Descrierea culturilor furajere şi a nutreţurilor cumpărate

Fânul de lucernă - Este cel mai valoros nutreţ fibros şi se obţine din cultura lucernei.
Fânul de lucernă este bogat în proteine (101-114 g PDIN/kg SU şi 83-94 g PDIE/kg SU), în
substanţe minerale, în special în Ca, (12-16 g/kg) iar dacă este uscat şi conservat
corespunzător, este bogat în caroten (100-150 mg/kg).
Datorită conţinutului ridicat în proteină, fânul de lucernă constituie principalul nutreţ
proteic şi corector al deficitului de proteine în raţiile pe timp de iarnă. De asemenea, dacă este
recoltat în faza vegetativă şi uscat artificial, fânul de lucernă poate fi măcinat şi utilizat sub
formă de făină de fân de lucernă în structura nutreţurilor combinate destinate porcinelor şi
păsărilor (5-8%).
La vacile 89 de lapte se utilizează în cantităţi de 4-7 kg, în funcţie de nivelul productiv
al acestora şi de aportul în proteine a celorlalte nutreţuri din raţie, la taurii de reproducţie 5-8
kg, la tineretul taurin 3-5 kg, la ovine 0,5-1,5 kg iar la cabaline 6- 10 kg.
Siloz de porumb - reprezintă cea mai importantă cultură pentru crescatorii de taurine,
in special pentru vacile de lapte. Ponderea silozului in hrana acestor animale constituie 60-
70%. Pe de altă parte, marile companii de semințe au oferte tot mai variate si mai tentante.
Porumbul – cea mai răspândită cultură de cereale din ţara noastră şi care produce
cantitatea cea mai mare de substanţe digestibile pe unitate de suprafaţă; producţii de peste
10000 kg porumb boabe/ha nu mai sunt astăzi excepţii. Grăunţele de porumb sunt foarte
digestibile (85-90 % pentru SO) dar şi deosebit de palatabile, la toate speciile de animale
domestice. Porumbul conține cantități mari de caroten și xantofile (precursori pentru vitamina
A); este o sursă bună de vitamina E, dar este sărac în vitamine B și nu conține vitamine D.
Şroturile de soia – sunt cele mai valoroase surse proteice de origine vegetală; după
extragerea uleiului din seminţele de soia (conţinut variabil, 15-21 %), în general cu solvenţi şi
dupa tratament termic adecvat (toastare) se obţine un produs cu un conţinut proteic
standardizat (44-50 % protein brută).
Şroturile de soia au palatabilitate şi digestibilitate ridicate şi datorită conţinutului redus
în celuloză brută (cca. 6 %) şi respective în pereţi celulari ( sub 15 % din SU), ceea ce le
asigură o valoare energetic bună la toate speciile de animale; conţinutul în amidon este redus

6
(pana la 10 % din SU). Conţin cantitaţi reduse de vitamine din complexul B. Au o proporţie
mică de Ca, iar P disponibil nu depaşeşte 20 % din P total, la păsări.

7
 2. Norme de hrană

Tabelul 2.1. Norme de hrană pentru taurine

PDI Ca P SU
Categoria de animale UFL UIDL
(g) (g) (g) (Kg)
Vaci în lactație cu
greutatea de 600 kg și o
18,2 1835 140 75 20,1 17,5
producție de 30 kg lapte,
4% grăsime
Vaci gestante în luna a 9-a
7,6 600 61 35 11 11,5
de gestație

Tabelul 2.2 Norme de hrană pentru pui de carne

Starter Grower Finisher
SPECIFICARE (demaraj) (creştere) (finisare)
1-10zile 11-31 zile 32-40 zile
EM (KCal) 3000-3200 3000-3100 3000-3200
PB % 22-23,7 19,4-20 18-19
LIZ % 1,16-1,24 0,97-1,00 0,87-0,90
M+C% 0,87-0,93 0,74-0,76 0,71-0,73
Ca % 1,03-1,10 0,93-0,97 0,83-0,87
P% 0,68-0,70 0,64-0,65 0,61-0,62
Sare (%) 0,20 0,20 0,20
Premix (%) 1 1 1

8
 3. Caracteristicile nutritive ale nutreţurilor utilizate

Tabelul 3.1 Valoarea nutritivă a nutreţurilorutilizate în hrana vacilor de lapte

Preţ S.U. g / kg S.U.
NUTREŢ
Lei/kg (g/Kg) UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
Fân 0,7 0,85 0,6 108 89 13 2,5 1,09
lucernă
Siloz de 0,3
0,9 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13
porumb
Porumb 0,8 0,86 1,27 82 120 0,3 3,5 0
boabe
Fosfat 2 0,9 0 0 0 240 185 0
dicalcic
Creta 0,2 0,9 0 0 0 350 0 0
furajera

Tabelul 3.2 Valoarea nutritivă a nutreţurilor utilizate în hrana puilor de carne

Valoarea nutritivă / kg nutreţ
Preţ EM C
NUTREŢ PB %M+ LIZ Ca
Lei/kg (Kcal/ B P%
% C % %
Kg) %
2,
Porumb 0,8 3315 9 0,39 0,25 0,01 0,3
2
7,
Șrot soia 44 1,9 3135 43 1,27 2,7 0,3 7
4
Srot soia 48 2,2 3185 46 1,37 2,91 5, 0,3 7

9
 6
2,
Grâu 0,9 3210 11,3 0,47 0,32 0,06
3
10
Ovăz 0,85 2650 10 0,5 0,4 0,08 1
,2
DL-
32 5280 58,7 99 - - - -
Metionină
L-Lizină 9 4250 95,6 - 78,4 - - -
Cretă furajeră 0,2 - - - - - 0,3 -
Fosfat
2 - - - - - 24 -
Monocalcic
Premix 4 - - - - - - -

10
 4.Rații de hrană pentru vaci de lapte

Raţie de hrană pentru o vacă de 600 Kg, producţia de 30 kg lapte, grăsime 4%

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului (g/Kg SU)
Kg Preţ 20,1 18,2 1835 1835 140 75 17,5
NUTREŢ Kg brut Cost
SU PDIN PDIE Ca UID lei/kg Kg PDIE Ca P UID
UFL Pg UFL PDIN g lei
g g g L SU g g g L
0,85 0,6 108 89 13 2,5 1,09 0,7 Fân lucernă 4 3,6 2,16 388,8 320,4 46,8 9 3,92 2,8
24,1
0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 0,3 Siloz porumb 23 6,9 6,21 358,8 455,4 17,25 7,8 6,9
5
Porumb
0,86 1,27 82 120 0,3 3,5 - 0,8 8,1 7 8,89 574 840 2,1 24,5 0 6,48
boabe
0,89 10, Șrot fl.
0,81 245 128 3,1 - 1,1 2,3 2,08 1,68 509,6 509,6 6,45 21,42 0 2,53
5 3 Soarelui
23 Fosfat
0,95 - - - 185 - 2 0,01 0,02 0 0 0 4,6 3,7 0 0,02
0 dicalcic
39 0,01
0,98 - - - - - 0,2 Cretă furajeră 0,07 0,07 0 0 0 27,3 0 0
0 4
TOTAL 37,4 19,67 18,9 1831,2 2125, 111, 75,87 11,72 18,7

11
 8 4 0 4 4 4
DEFICIT -0,43 0,74 -3,80 290,4 -28,6 0,87 -5,78 -

Rație de hrană pentru vaci gestante în luna a IX-a

Kg Valoarea nutritiva a nutretului la 1 UID Preț NUTREȚ Kg 15 7,6 600 600 61 35 11,5 Cost
SU Kg SU L lei/ brut lei
kg
UFL PDIN PDIE Ca P Kg UFL PDIN PDIE Ca P UID
SU L
0,85 0,69 62 75 5,5 2,5 1,16 0,2 Paie de 9,4 8 5,52 496 600 44 20 9,28 1,88
grâu
0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 0,3 Siloz 11,6 3,5 3,15 182 231 12, 8,75 3,96 3,48
porumb 25
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 0 0,8 Porumb 1,16 1 1,27 82 120 3,5 0,3 0,00 0,92
5 boabe 0
0,95 0 0 0 230 10,3   2 Fosfat 0,6 0,6 0,00 0 0 138 6,18 0 1,2
dicalcic
              TOTAL 22,7 13,1 9,94 760,0 951,0 197 35,2 13,2 7,48
0 0 ,75 3 4
              DEFICIt   -1,9 2,34 160,0 351 136 0,23 1,74 -

12
 0 ,75

5. Rețete de nutreț combinat

Tabelul 5.1 Reţetă nutreţ combinat pentru categoria DEMARAJ

3000- 22- 0,87- 1,16- 1,03- 0,68

Valoarea nutritivă a nutreţurilor/kg
3200 23,7 0,93 1,24 1,1 -0,7
% în
Preţ Nutreţuri
Kcal % % amestec Kcal
%L % CB % Ca %P lei/ % PB % M+C %L % CB % Ca %P Cost
EM PB M+C EM/kg
kg lei
0,2
3300 9 0,39 0,25 2,2 0,01 7 0,8 Porumnb 56 1848 5,04 0,22 0,14 1,23 0,006 0,15 44,8
0,3
3050 11,3 0,47 0,32 2,3 0,06 3 0,9 Grâu 17 519 1,92 0,08 0,05 0,39 0,010 0,06 15,3
0,6 39,8
2440 46 1,37 0,32 5,6 0,3 9 2,2 Șrot de soia 48 18,1 442 8,33 0,25 0,56 1,01 0,05 0,12 2
3870 95,6 78,4 0 0 0 9 L-Lizină 0,05 2 0,05 0 0,4 0 0 0 0,45
0,00
0 0 0 0 0 35 0 0,2 Cretă furajeră 0,02 0 0 0 0 0 0,01 0 4
18,
0 0 0 0 0 24 5 2 Fosfat monocalcic 1,83 0 0 0 0 0 0,44 0,34 3,66

13
4950 58,7 99 0 0 0 0 32 DL-Metionină 0 109 1,67 0,04 0 0 0 0,04 0

3115 47,8 1,14 3,47 2,4 0,55 1 9 Drojdie furajeră 3,5 259 0 0,02 0,12 0,08 0 0 31,5
9250 0 0 0 0 0 0 4,5 Ulei de soia 2,8 0 0 0 0 0 0 0 12,6
1,4 Sare 0,2 0 0 0 0 0 0 0 0,28
4 Premix 0,5 0 0 0 0 0 0 0 2
TOTAL 100,00 3178 17,01 0,59 0,88 2,72 0,54 0,71 1,50

Tabelul 5.2 Reţetă nutreţ combinat pentru categoria CREȘTERE

0,64
3000- 19,4- 0,74- 0,93-
Valoarea nutritivă a nutreţurilor/kg 0,97-1 -
3100 20 0,76 0,97
% în 0,65
Nutreţuri
Preţ amestec
Kcal % % Kcal
%L % CB % Ca %P lei/ % PB % M+C %L % CB % Ca %P Cost
EM PB M+C EM/kg
kg lei
0,2 38,1
3300 9 0,39 0,25 2,5 0,01 7 0,8 Porumb 47,69 1574 4,29 0,19 0,12 1,19 0,005 0,13 5
0,6
2270 43 1,27 2,7 7 0,3 9 1,90 Srot soia 44 28 636 12,04 0,36 0,76 1,96 0,084 0,19 53,2
2560 10 0,5 0,4 10,2 0,08 0,3 0,85 Ovăz 14 5 1,4 0,07 0,06 1,43 0,01 0,05 11,9

14
 4
4950 58,7 99 0 0 0 0 32 DL-Metionină 0,11 4 0,06 0,11 0 0 0 0 3,52
3870 95,6 0 78,4 0 0 0 9 L-Lizină 0,10 0 0,1 0 0,08 0 0 0 0,9
0 0 0 0 0 35 0 0,2 Cretă furajeră 1,90 0 0 0 0 0 0,67 0 0,38
18,
0 0 0 0 0 24 5 2 Fosfat dicalcic 0,5 60 0 0 0 0 0,12 0,09 1
Drojdie furajeră
3000 73 1,1 2,4 0 0,1 1 10 hidrolizată 2 463 1,46 0,02 0,05 0 0 0,02 20
9250 0 0 0 0 0 0 4,5 Ulei vegetal (soia) 5 0 0 0 0 0 0 0 22,5
0 0 0 0 0 0 0 1,4 Sare 0,2 0 0 0 0 0 0 0 0,28
0 0 0 0 0 0 0 4 Premix 0,5 0 0 0 0 0 0 0 2
TOTAL 100,00 3100 19,35 0,74 1,06 4,58 0,89 0,48 1,53

Tabelul 5.3 Reţetă nutreţ combinat pentru categoria FINISARE

3000- 0,71- 0,87- 0,83- 0,61-

Valoarea nutritivă a nutreţurilor/kg 18-19
% în 3200 0,73 0,9 0,87 0,62
Nutreţuri
Kcal % % Preţ amestec Kcal Cost
%L % CB % Ca %P % PB % M+C %L % CB % Ca %P
EM PB M+C lei/kg EM/kg lei
3300 9 0,39 0,25 2,2 0,01 0,27 0,8 Porumb 62 2046 4,29 0,24 0,16 1,36 0,01 0,17 49,6

15
3050 11,3 0,47 0,32 2,3 0,06 0,33 0,9 Grâu 34 1037 12,04 0,16 0,11 0,78 0,02 0,11 30,6
2440 46 1,37 2,91 5,6 0,3 0,69 2,2 Srot soia 48 2 49 1,4 0,03 0,06 0,11 0,01 0,01 4,4
3870 95,6 0 78,4 0 0 0 9 L-Lizină 0,02 1 0,06 0 0,02 0 0 0 0,18
0 0 0 0 0 35 0 0,2 Cretă furajeră 1,8 0 0,1 0 0 0 0,63 0 0,36
0 0 0 0 0 24 18,5 2 Fosfat monocalcic 0,1 0 0 0 0 0 0,02 0,02 0,2
0 0 0 0 0 0 0 1,4 Sare 0,2 0 0 0 0 0 0 0 0,28
0 0 0 0 0 0 0 4 Premix 0,5 0 1,46 0 0 0 0 0 2
TOTAL 100,00 3133 10,36 0,43 0,34 2,26 0,69 0,31 0,87

6.1. STABILIREA NECESARULUI DE NUTREŢURI PENTRU VACILE DE LAPTE

16
 Categoria EM NZ NZA NUTREŢUR NUTREŢURI NUTREŢURI NUTREŢURI ALTE NUTREŢURI
de P P F I USCATE MURATE CONCENTRATE
animale VERZI
Fan de Paie de Siloz Porumb Fosfat dic Creta
lucerna grâu porumb boabe alcic furajera
R N R N R N R N R N R N R N R N R N R N R N R N
Vaci U 50 305 1525 - - - - 4 610 - - 23 3507 - - 8,1 1235 - - 0,0 152, 0,0 1067 - - - -
în 0 00 50 25 1 5 7 ,5
lactaţi
e Cost
Vaci U 50 60 3000 - - - - - - 9, 2820 11, 3448 - - 1,1 3480 - - 0,6 180 - - - - - - total
gestan 4 00 6 00 6 0 hran
te ă
Necesar total (kg) 61000 282000 695550 127005 1952,5 1067,5 (LEI
/kg 0,7 0,2 0,3 0,8 2 0,2 )
Cost nutreţ
42700 56400 208665 101604 390,5 213,5 4099
(lei) Total
73

E.M.P= efectivul mediu pe perioadă

N.Z.P = numărul de zile din perioadă
I= iarna 210 zile
V= vara 155 zile

N.Z.A.F = număr zile animale furajate

17
N.Z.A.F = E.M.P x N.Z.P

R= kg brut din raţie

N= kg brut necesar pe perioadă

N= R x NZAF
Necesar total (kg) se stabileşte însumând N pt fiecare nutreţ în parte.
Cost/kg- costul nutreţului pe kg
Cost total de hrană= Necesar total(kg) x Cost/kg

18
Tabelul 6.2. Planificarea suprafeţei de teren alocat culturilor furajere şi calculul
cheltuielilor de producţie a acestor culturi

Suprafaţa Cost
Necesar Productivitatea Cheltuieli
Cultura necesară producţie/tonă
(tone) (t/ ha) (lei)
(ha) (lei)
Fân de 61 19 3,2 700 42700
lucernă
Siloz de 695,5 13 53,5 300 208650
porumb

TOTAL 56,7 1000 251350

Tabelul 6.3. Planul de cumpărări pentru nutreţuri

Nutreţ Necesar (tone) Cost(lei/tonă) Cheltuieli(lei)

Paie de grâu 282 200 56400
Porumb boabe 127 800 101600

TOTAL: 158000

19
 7. STABILIREA NECESARULUI DE NUTREŢURI
PENTRU MONOGASTRICE

Tabelul 7. 1.Necesar nutreţuri şi cheltuieli cu nutreţurile la puii de carne

Greut. Greut. Spor I.C. Necesar Preţ/kg Cheltuieli cu

Consum Efectiv
Specificare intrare finală Total (Kg nutreţ nutreţuri n.c. nutreţurile
/pui (kg) pui
(kg) (kg) (kg) /Kg spor) (kg) (lei) (lei)
Starter 0.04 0.25 0.21 1.3 0.273 500 136,5 1,50 204,7
1-10 zile
Grower 0.25 1.5 1.25 1.9 2.37 500 1185 1,53 1813,05
11-30 zile
Finisher 1.5 2.5 1.0 1.8 1.8 500 90 0,87 78,3
31-40 zile
TOTAL: 2096,05

20
8. ASPECTE PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ
A UTILIZĂRII NUTREŢURILOR

Tabelul 8.1 Eficienţa economică a utilizării nutreţurilor la diferite categorii de animale

Cheltuieli cu
Cheltuieli
nutreţurile Venituri Rezultat economic
Categoria totale
(lei) Profit /Pierdere
(lei)
lei %
Vaca de lapte 409973 60 68328,8 695,4 -67633,4
Pui de carne 2096,5 75 2795,3 8250 5454,7

21
 Consideraţii proprii

În creşterea animalelor, am observat o mai bună eficienţă economică în exploatarea

vacilor de lapte și am obţinut pierderi de 67633,4 lei. Pentru un venit mai mare aş putea
creşte efectivul de vaci de lapte.
O altă metodă de a obține plus valoare ar putea fi procesarea laptelui în cadrul fermei
şi comercializarea produselor lactate obţinute într-un lanţ de magazine propriu, obţinând astfel
un preţ mai bun pe kg de lapte comparativ cu preţul obţinut pe kg brut lapte vândut în
momentul de faţă către procesator.
În cazul puilor am obținut profit de 5454,7 lei. Pentru a putea avea profit mai mare
cea mai practică soluţie ar fi înfiinţarea unui centru de sacrificare în cadrul fermei şi
comercializarea cărnii obținute într-un lanţ de magazine propriu sub formă de carne proaspătă
şi produse alimentare.

22
 Bibliografie

1. Maciuc, V., Managemetul creşterii bovinelor, Editura Alfa, Iaşi, 2006;

2. Pop, I.M., Halga, P., Avarvarei, T., Nutriție și alimentație animală, vol. I,
II, III, Editura Tipo Moldova;
3. Samuil, C., Material de studiu i.d. Producerea si concervarea furajelor,
2009.

23