UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEȚII “ION IONESCU DE

LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE INGINERIA RESURSELOR ANIMALE ȘI
ALIMENTARE
SPECIALIZAREA ZOOTEHNIE

PROIECT TEHNOLOGIC
LA DSCIPLINA
“CREŞTEREA SUINELOR”

Îndrumator: Studenţ:
Prof. Univ. Dr. Benone Păsărin Balan Tiberiu

Conferenţiar dr. Hoha Gabriel Vasile Anul IV Gr 341

IAŞI
2023-2024
 CUPRINS

Importanța creșterii suinelor................................................................................................................

SCOPUL LUCRĂRII..........................................................................................................................
FIȘA INDIVIDUALĂ PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI DE LA DISCIPLINA DE
CREȘTEREA SUINELOR.................................................................................................................
EVOLUȚIA STĂRII FIZIOLOGICE LA SCROAFELE ȘI SCROFIȚELE DE
REPRODUCȚIE.................................................................................................................................
EVOLUȚIA VÂRSTEI ȘI A GREUTĂȚII CORPORALE.............................................................
LA TINERETUL SUIN....................................................................................................................
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ TINERET ÎNȚĂRCAT..............................................................................
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PORC GRAS..............................................................................................
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ SCROAFE ȘI VIERI..................................................................................
ALIMENTAȚIA SUINELOR...........................................................................................................
NORME DE HRANĂ.......................................................................................................................
REȚETE............................................................................................................................................
Rețeta R 01 ( purcei sugari)...........................................................................................................
Reteta R 02 ( Starter).....................................................................................................................
Rețeta R 03 ( Grower)....................................................................................................................
Rețeta R 04 ( Finisher)...................................................................................................................
Rețeta R 05 ( Scroafe lactante)......................................................................................................
Rețeta R 06 ( Scroafe gestante)......................................................................................................
CONCLUZII.....................................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................
 IMPORTANŢA CREŞTERII SUINELOR
Ca urmare a exploziei demografice și a ridicării continue a nivelului de trai, alimentația
umană capătă noi caracteristici, impunăndu-se:
- Sporirea cantitativă şi calitativă a produselor alimentare
- Repartizarea lor echitabilă , pe plan general dar şi zonal
- Găsirea de noi sortimente cu conţinuturi sporite în substanţe proteice.
Oamenii de ştiinţă au apreciat ca şi în perspectiva anilor 2050 produsele animaliere
vor continua să deţină ponderea în alimentaţia umană. În prezent se apreciază că necesarul
mediu zilnic de substanţe proteice pentru om este de cca.70g, din care cel puţin 40g trebuie să
provină din produsele animaliere.
Carnea rezultată din creşterea suinelor, a contribuit şi va continua să aducă un aport
substanţial în acoperirea necesarului de substanţe proteice, se apreciază că are în medie 2700
kcal /kg, deci cu o valoare energo-protrică superioară.
Importanţa pentru consum a acestor produse, rezidă în aprecierea nivelului de trai şi
de dezvoltarea unei ţări sau popor, luându-se în vedere un complex de indicatori, între care
sunt incluşi şi nivelurile producţiilor animaliere, raportate pe locuitor.
Produsele animaliere conţinând cele mai mari proporţii de substanţe proteice, unele cu
mare valoare biologică, sunt asimilate într-o alimentaţie raţională.
Avantajele creşterii suinelor
În aprecierea productivităţii suinelor, precocitatea este de mare importanţă şi se
apreciază aptitudinile pentru valorificarea hranei şi pentru sporul de creştere în greutate vie.
Privind în ansamblu putem certifica date despre nivelul productiv, despre sănătate sau
constituţie etc.
Avantajele crescătorului depinde foarte mult de următoarele aspecte de reproducţie :
- Maturitatea sexuală a femelelor să fie atinsă la vârste cât mai timpurii;
- Prolificitatea să fie cât mai mare;
- Perioada de exploatare economică a reproducătorilor să fie cât mai extinsă.
Atât pe plan mondial cât şi în ţara noastră se înregistreză un consum pentru carnea de
porc din ce în ce mai mare, aceasta datorându-se anumitor însuşiri biologice productive foarte
fevorabile acestei specii, în comparaţie cu alte animale.
În urma sacrificării suinelor, rezultă în proporţii mari ţesutul adipos, adică slănina şi
osânza dar şi o carne cu valoare energetică mare, iar în proporţii mici rezultă oasele şi
subproduse care sunt utilizate în diverse industrii alimentare, de nutreţuri combinate şi
farmaceutice.

3
 Carnea de porc se caracterizează prin valoare energetică destul de mare şi conţinut în
substanţe grase care îi conferă fragezime şi savoare. Carnea reprezintă cca 54 % din greutatea
animalului viu; aceasta se poate întrebuinţa sub formă de semipreparate, mezeluri, afumături,
conserve dar şi ca atare(https://biblioteca.regielive.ro/).
Cresterea suinelor la nivelul Uniunii Europene si in tara noastra
Conform datelor publicate de catre Institutul National de Statistica, la nivelul Uniunii
Europene cresterea suinelor a cunoscut o scadere numerica constanta a efectivelor de
animale, astfel ca in anul 2014, spre deosebire de anul 2006, numarul porcinelor a fost cu
26% mai mic. Romania, la finalul anului 2013 se situeaza pe locul noua in Uniunea
Europeana, dupa Germania, Danemarca, Franta, Spania, Olanda, Italia, Belgia si Polonia In
tabelul 1.1. sunt prezentate efectivele de porcine din tarile membre ale Uniunii Europene,
existente la sfarsitul anului 2014 (https://www.diploma.ro/).
Avantaje sociale, cum ar fi:
- forta de munca permanenta, deoarece procesele de productie sunt continue si
asemanator repartizate pe lunile unui an calendaristic, dand posibilitatea lucratorilor de a se
specializa pe o activitate si sa isi imbogateasca cunostintele practice dar si teoretice;
- porcinele fiind o specie cu particularitati biologice si productivitate mari alaturi de
mecanizarea si automatizarea fluxului de productie duc la obtinerea de venituri ridicate;
- datorita esalonarii proceselor de productie dar si a unui management corespunzator,
se obtin venituri pe tot parcursul anului, necesare pentru plata salariilor angajatilor(Dinu si
colab., 1990).

4
 SCOPUL LUCRĂRII

Scopul acestei lucrări este stabilirea celor mai importante conditiisi parametrii
tehnologici si biologici de functionare a unei ferme de suine cu un efectiv de 65 de capete
porci. Pentru acest efectiv se prevede exploatarea unui efectiv de 33 scroafe gestante, 1 vier
utilizat la reproducție.
Societatea S.C MEET S.R.L este amplasată în comuna Miroslava care se situează la
aproximativ 9 km față de județul Iași.
La nivel de construcție ferma este împărțită în mai multe sectoare cum ar fi montă-
gestație, cresă, îngrășare și maternitate fiecare reprezentând o puternică importanță.
Porcii din această fermă sunt repartizați în boxe, acestea fiind dotate cu sisteme
mecanizate pentru administratea de apă și hrană cât și de eliminare a dejecțiilor. Furajarea
animalelor se face permanent în fiecare zi. Programul de administrare al furajelor trebuie să
fie unul foarte bine stabilit și programat la ore fixe.
Alimentația suinelor se realizează după rețete corect echlibrate energo-proteic, care
asigură necesarul de substanțe nutritive, esențiale pentru creșterea corectă a animalelor.
Pentru fiecare categorie sunt realizate fișe tehonlogice în care se găsesc trecute: intrările,
ieșirile, sporurile medii zilnice, zilele animale furajate, precum precum și costurile pentru
fiecare rețetă în parte.
Un alt aspect important în creșterea suinelor este managementul adecvat. Acesta include
monitorizarea stării de sănătate a animalelor, administrarea de vaccinuri și tratamente
preventive împotriva bolilor, precum și gestionarea corectă a reproducerii și a creșterii
purceilor.
Astfel, creșterea și exploatarea suinelor pentru carne, necesită o serie de cunoștințe
referitoare la managementul de fermă ce trebuie a fi implementat, producțiile vizate a se
realiza într-o anumită perioadă de timp, sistemul de nutriție utilizat, eficiența tehnologiilor de
exploatare, perioada de amortizare a construcțiilor și facilitățile de mecanizare a principalelor
activități de producție.
Acest sector implică o atenție și grijă constantă pentru a asigura o dezvoltare
sănătoasă și eficientă a animalelor.

5
 1. FIȘA INDIVIDUALĂ PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI DE AN
LA DISCIPLINA DE TEHNOLOGIA CREȘTERII SUINELOR

1. Efective stoc la 1.I. 2023 -65

 Vieri de reproducție: 1 cap.
 Scroafe gestante, total: 33 cap.
din care, în perioada:
0-20 zile: 6 cap.
21-45 zile: 6 cap.
46-65 zile: 7 cap.
66-90 zile: 7 cap.
91-114 zile: 7 cap.
 Scroafe în lactație, total: 16 cap.
din care în perioada: 1-20 zile. 8 cap.
21-35 zile: 8 cap.
 Scroafe în așteptare, total: 8 cap.
 Tineret de reproducție (scrofițe) total: 16 cap.
din care, între: 60-90 kg: 8 cap.
91-110 kg: 8 cap. (spor creștere= 360g/zi)
 Vieruși de înlocuire, total: 1 cap.
 Tineret sugar, total:130 cap.
 Tineret înțărcat, total:162 cap.
din care, între 5-12 kg:81 cap.
13-27 kg:81 cap. ( spor creștere= 310 g/zi)
 Porci grași, total: 270 cap.
din care, între 28-50 kg: 90 cap
51-78 kg: 90 cap
79-110 kg: 90 cap (spor creștere=555 g/zi)

6
 2. EVOLUȚIA STĂRII FIZIOLOGICE LA SCROAFELE ȘI

SCROFIȚELE DE REPRODUCȚIE

Tabelul privind evoluţia stării fiziologice la scroafe şi scrofiţele de reproducţie este

astfel conceput încât grupele de animale să treacă dintr-o stare fiziologică în alta prin
deplasarea lor pe diagonală în jos. Acesta este împărţit în perioade, din 5 în 5 zile
(semidecade), atât pe verticală cât şi pe orizontală.
În primul rând, efectivele din fişa individuală se împart pe grupe şi se înscriu în
tabel, la coloana 2, mai întâi scoafele gestante, apoi cele în lactaţie şi în final cele în
aşteptarea montei, aşa încât adunate pe coloană să concorde cu datele din fişa individuală.
În continuare, grupele de animale se deplasează pe diagonală în jos conform
perioadelor calendaristice. Se va avea în vedere ca după 21 de zile de la efectuarea montei
(durata unui ciclu) să se aplice procentul de fecunditate, care este (conform bazei de calcul)
de 90% în sezonul răcoros, (respectiv între datele de 1 februarie-30 aprilie şi între 1
octombrie şi 31 decembrie) şi de 80% în sezonul călduros (între 1 mai şi 30 septembrie).
Prin urmare, la trecerea de la rândul 9 la 10, se aplică procentul respectiv de
fecunditate (în sezonul răcoros de 100 de scroafe, iar în cel călduros de 60 animale). Prin
deplasarea grupelor de animale pe diagonală în jos se poate constata că grupa de scroafe
montate în semidecada 1-5 ianuarie urmează să fete în semidecada 26-30 aprilie, când se
totalizează 114 zile de gestaţie. În aceeaşi grupă, perioada de lactaţie este cuprinsă între 26
aprilie şi 30 mai, iar cea de formare a grupelor pentru aşteptarea montei se încheie la data de
20 iunie, cu o durată de 170 de zile.
Indicele de utilizare a scroafelor (I.us.) se calculează după formula:
365 365 365
Ius= Ius= =
pg + pl + ps sau 115 +35+20 170 =2,2
 p.g. – perioada de gestaţie
 p.l. – perioada de lactaţie
 p.s. – perioada de aşteptare pentur formarea grupelor din scroafe şi scrofiţe
De menţionat că, în aşteptarea montei, la rândul 33 (începând cu coloana 3), se vor
include şi diferenţele dintre rândurile 4-5 şi 9-10, care reprezintă scroafele şi scrofiţele la care
nu s-a instalat gestaţia (acţiune care se efectuează între 18-22 zile de la data însămânţării cu
ajutorul vierului încercător şi între 36-42 zile cu aparatele cu ultrasunete. De asemenea,

7
menţionăm că efectivul optim de scroafe şi scrofiţe în aşteptarea formării grupelor de montă
(Ef.op.aşt) trebuie să fie ca, cel puţin cel rezultat din relaţia:
Mgm
Ef . op . ast=21
Pfg
 21 – durata ciclului sexual (C.s.)
 M.g.m. – mărimea grupei de montă (nr. scroafe şi scrofiţe din grupă)
 P.f.g. – perioada de formare a grupelor (55 zile)
Numărul de animale însămânţate (sau montate), atât pe luni cât şi anual, rezultă prin
însumarea rândului 1, a celor fătate prin însumarea rândului 23, iar a celor înţărcate prin
însumarea rândului 31.
Se precizează că în componenţa fiecărei grupe de montă vor fi 85% scroafe şi 15%
scrofiţe. Numărul de animale existente la un moment dat, pe categorii şi stări fiziologice, se
determină prin însumarea acestora, pe coloane. În cazul efectivelor de scroafe matcă
reducerea acestora se efectuează numai la sfârşitul lunii, respectiv a coloanelor 7, 13, 19
ş.a.m.d. Această determinare are importanţă în aplicarea alimentaţiei, conform normativelor
în vigoare. De asemenea, se poate stabili cu exactitate spaţiile de cazare pe sectoarele de
producţie, precum şi nivelul retribuirii personalului muncitor.
De remarcat că, fluxul tehnologic se stabileşte în partea a doua a anului (după luna
iulie); în prima parte se rezolvă de fapt o situaţie dată. În general, însămânţările se efectuează
cât mai grupat în cadrul semidecadelor (uneori a decadelor) pentru ca şi fătările să aibă loc tot
grupate, dând posibilitatea uniformizării cuiburilor de purcei pe scroafe lactante (în cel mult 2
zile de la fătare).
Cu privire la introducerea fluxului tehnologic de producţie în scopul uniformizării
efectivelor de purcei sugari şi înţărcaţi, de grăsuni şi porci livraţi la sacrificare se face
precizarea că elementul de constanţă îl constituie numărul egal de animale din cadrul grupei
de fătare (N.g.f.), care se calculează ţinând seama de efectivul matcă (Ef.m.) din unitate, de
indicele de utilizare a scroafelor (I.u.s.) şi de numărul grupelor de animale (N.g.a.) dintr-un
an calendaristic. În cazul nostru N.g.s. se calculează împărţind 365 la 5, deci 73 de grupe de
animale. Numărul de animale din grupa de fătare (M.g.f.) se calculează după relaţia:
EfmxIus Efmx 2, 2
Mgf = Mgf =
Ngs sau 73
Pentru determinarea numărului de scroafe şi scrofiţe din grupa de montă (M.g.m.) se
ţine cont de procentul de fecunditate (mai mare în sezoanele răcoroase şi mai reduse în cele

8
călduroase). În cazul nostru, procentul de fecunditate este de 90% şi, respectiv de 80%. Deci
se efectuează operaţiunea:
Mgfx 100 Mgfx 100
M . g . m= Mgm=
90 sau 80
EQ În mod practic începând cu coloana 11 din rândul 5, numărul de animale din
grupa de montă (M.g.m.) trebuie să fie egal cu cel din grupa de fătare (M.g.f.). De exemplu,
dacă M.g.f. este egal cu 9 scroafe atunci în sezonul răcoros M.g.m. va fi de 12 scroafe şi
scrofiţe, iar în cel călduros (1 mai-30 septembrie) de 15 animale.
Numărul de purcei obţinuţi se determină prin înmulţirea numărului de scroafe care
fată (rândul 23) cu prolificitatea medie a scroafelor şi scrofiţelor (în cazul prezentat 9 purcei).
Numărul purceilor înţărcaţi se calculează prin deplasarea la dreapta, cu 7 coloane
(35 zile) a purceilor obţinuţi după scăderea pierderilor (în cazul nostru 15%). De menţionat
că, numărul purceilor înţărcaţi, din primele 7 coloane de la rândul 39 se calculează luând
drept bază tineretul sugar din fişa individuală (stoc la 31.XII din anul anterior) din care se
scade 15% pierderi şi se împarte apoi la cifra 7 (dacă nu există date exacte asupra categoriilor
de vârstă şi greutate corporală). Numărul total de purcei obţinuţi sau înţărcaţi atât pe luni cât
şi anual, se obţine prin adunarea rândului 38 sau 40.

9
 LUNILE CALENDARISTICE
IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE
STAREA
FIZIOLOGICĂ TOTAL

11-20 Zile

11-20 Zile

11-20 Zile

11-20 Zile

11-20 Zile

11-20 Zile

11-20 Zile

11-20 Zile

11-20 Zile

11-20 Zile

11-20 Zile

11-20 Zile
21-30 zile

21-30 zile

21-30 zile

21-30 zile

21-30 zile

21-30 zile

21-30 zile

21-30 zile

21-30 zile

21-30 zile

21-30 zile

21-30 zile

11-40 zile
1-10 Zile

1-10 Zile

1-10 Zile

1-10 Zile

1-10 Zile

1-10 Zile

1-10 Zile

1-10 Zile

1-10 Zile

1-10 Zile

1-10 Zile

1-10 Zile
A ANIMALELOR AN

0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39
1-10z 1 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
11-20z 2 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
21-30z 3 2 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
PARTEA –I-A

31-40z 4 2 2 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
41-50z 5 3 2 2 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
GESTAȚIE

51-60z 6 4 3 2 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
61-70z 7 3 4 3 2 2 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
71-80z 8 3 3 4 2 2 2 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
81-90z 9 3 3 3 3 3 2 2 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
91-100 10 3 3 3 4 4 3 2 2 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Partea a
–II-a

101-110 11 2 3 3 3 3 4 3 2 2 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
111-120 12 2 2 3 3 3 3 4 3 2 2 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
TOTAL PE COLOANĂ 33 37 38 40 41 42 44 47 48 48 48 48 48 48 48 48 48 48 48 48 48 48 48 48
13
TOTAL LUNAR
1-10 z 14 3 2 2 3 3 3 3 4 3 2 2 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
LACTAȚIE11-20z 15 5 3 2 2 3 3 3 3 4 3 2 2 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
21-30 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
z
16 8 5 3 2 2 3 3 3 4 3 2 2 3 3 4
TOTAL PE COLOANĂ
17
TOTAL LUNAR
1-10 z 18 3 2 2 3 3 3 3 4 3 2 2 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
AȘTEPTARE 11-20 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
z
19 5 3 2 2 3 3 3 3 4 3 2 2 3 3
A MONTEI
21-30 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
z
20 8 5 3 2 2 3 3 3 3 4 3 2 2 3 3
STOC PE COLOANĂ 21
EFECTIV OPTIM ÎN
22
AȘTEPTARE
TRANSFER PRĂSILĂ 23 32 32 48 48 48 48 64 48 32 32 42 42 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 2064
PURCEI OBȚINUȚI 24
TOTAL LUNAR 25 112 144 144 128 192 192 192 192 192 192 192 192 2064
PURCEI ÎNȚĂRCAȚI 26 42 41 41 30 30 46 46 46 46 61 46 30 30 46 46 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 1896
TOTAL LUNAR 27 124 106 138 137 122 183 183 183 183 183 183 183 1869
EVOLUȚIA STĂRII FIZIOLOGICE LA SCROAFELE ȘI SCROFIȚELE DE REPRODUCȚIE (PE DECADE)

10
11
 EVOLUȚIA VÂRSTEI ȘI A GREUTĂȚII CORPORALE LA
TINERETUL SUIN

În coloana 2 se înscriu datele din evidenţa zootehnică şi economică a unităţii, pe

categorii de vârstă şi greutate (în cazul dat din fişa individuală), începând din coloana 3,
rândul 1, datele se înscriu din rândul 39 din tabelul anterior, dar însumate câte 2 semidecade.
Greutatea medie iniţială, în cazul nostru, este de 6 kg, iar cea finală de 25 kg, ca
urmare a unui spor mediu zilnic de 310 g, într-o perioadă de 60 de zile (între vârstele de 40 şi
100 de zile). De menţionat că, numărul total al suinleor înţărcate din rândul 39 (tabelul
anterior) nu poate fi egal cu cel al tineretului suin din rândul 1 (tabelul actual).
La deplasarea pe diagnoală în jos, între rândul 3 şi 4 se va aplica procentul de
pierderi (în cazul nostru de 5% conform bazei de calcul). Numărul de tineret suin trecut la
categoria grăsuni (la vârsta de 100 zile pi 25 kg greutate), deci la îngrăşătorie, se determină
prin însumarea rândului 7, atât pe luni cât şi anual.
Prin adunarea pe coloană se determină numărul de animale existente la un moment
dat, cu importanţă în alimentaţia diferenţiată, calcularea spaţiilor de cazare, asigurarea forţei
de muncă, planificarea medicamentelor etc.
În mod identic se lucrează şi la categoria de porci graşi, cu deosebirea că nu se
acceptă pierderi, animalele valorificându-se la greutatea de 107 kg la întreprinderile de
industrializare a cărnii, iar cele cu stări morbide nerecuperabile, prin sacrificări de necesitate.
Prin însumarea rândului 23 rezultă numărul de animale care se pot livra la abatoare,
atât pe luni cât şi pe întreg anul calendaristic. De menţionat că, de numărul relativ constant de
porci graşi livrabili la abatoare nu se beneficiază în acelaşi an, ci în următorul an de plan,
începând cu decada 10-20 februarie.
În mod identic se lucrează şi la tineretul de reproducţie (scroafe şi vieruşi de
înlocuire) însă se ţine seama de numărul de animale care trebuie să înlocuiască scroafele şi
vieruşii reformaţi. Anual se va reforma 30% din scroafe şi 50% din vieri, deci în fiecare
grupă de montă se vor înlocui 15% scroafe cu scrofiţe. În cazul efectivelor reduse, procurarea
se face lunar şi chiar trimestrial, acordându-se o atenţie sporită sezoanelor călduroase.

12
 EVOLUȚIA VÎRSTEI ȘI GREUTĂȚII CORPORALE LA TINERETUL PORCIN PE DECADE

LUNILE CALENDARISTICE
Categoria de IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIEOCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE
vârstă și greutate 0-10 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21-
20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38
36-45 5-7 1 27 42 41 41 30 30 46 46 46 46 61 46 30 30 46 46 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61
Tineret porcin

46-55 7-9 2 27 27 42 41 41 30 30 46 46 46 46 61 46 30 30 46 46 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61 61
56-65 9-12 3 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
66-75 12-15 4 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
76-85 15-17 5 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
86-95 18-23 6 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
95-105 23-27 7 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
COLOANĂ 8 202 230 272 312 295 312 384 412 412 412 412 412
TOTAL
LUNAR 60 73 105 97 132 146 102 160 174 174 174 232
106-115 27-31 9 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
116-125 31-45 10 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
126-135 35-40 11 20 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
136-145 40-45 12 20 20 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58
146-155 45-50 13 20 20 20 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58 58 58 58 58
Porci la îngrășat

156-155 50-65 14 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58 58 58 58
166-175 55-61 15 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58 58 58
176-185 61-66 16 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58 58
186-195 66-72 17 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58 58
196-205 72-78 18 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58 58
206-215 78-84 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58 58
216-225 84-91 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58 58
226-235 91-99 21 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44 58
236-245 99-105 22 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44 44
246-255 105-110 23 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 27 26 26 40 39 39 29 29 44 44 44 44 58 44 29 29 44
COLOANĂ 24
TOTAL
LUNAR 60 60 60 60 60 60 8 73 105 87 132 146 102
180-190 60-63 25 8 8
191-200 63-67 26 8 8
Scrofițe de înlocuire

201-210 67-71 27 8 8
211-220 71-76 28 8 8
221-230 76-81 29 8 8
231-240 81-86 30 8 8
241-250 86-91 31 8 8
251-260 91-96 32 8 8
261-270 96-100 33 8 8
271-280 101-105 34 8 8
281-290 105-110 35 8 8
COLOANĂ 36 8 8
TOTAL
LUNAR 8 8

13
 FIȘĂ TEHNOLOGICĂ TNERET ÎNȚĂRCAT

Datele cu privire la stocul de tineret suin la 1.I., şi greutatea animalelor se extrag din
evidenţele zootehnice şi economice ale unităţii (în cazul nostru din fişa individuală).
Numărul de animale intrate (mutaţii) se extrag din fişa anterioară - purcei înţărcaţi la
greutatea medie de 5 kg/cap, iar livrările la alte unităţi sau mutaţiile la alte categorii, la
greutatea medie de 25 kg.
Numărul de animale livrate la alte unităţi sau mutaţiile la alte categorii se extrage din
tabelul întocmit la punctul 2, cumulându-se cele 3 decade pentru luni şi a celor 12 luni pentru
animalele livrate anual.
În continuare, se procedează la mişcarea pe luni a efectivului de tineret suin, după
care se calculează efectivele medii lunare şi a zilelor furajate. Sporul de creştere în greutate
vie se calculează prin înmulţirea zilelor furajate cu sporul mediu zilnic (în cazul redat cu 310
g).

14
15
 FIȘĂ TEHNOLOGICĂ Categoria: tineret înțărcat

SPECIFICARE U/M Ian. Febr. Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Sept. Oct. Noiem. Dec. TOTAL

162 220 248 274 307 291 319 391 405 405 405 405
Intrări Nașteri, intrări prin cap k 124 106 138 137 122 183 183 183 183 183 183 244 1869
g
mutații

Cumpărări cap K
g
Spor în greutate zile 5921 6552 8091 8715 9269 9150 11005 12338 12150 12555 12150 12555
furaje
gr.zi K 60 73 105 97 132 146 102 160 174 174 174 232
g
Evoluția și producția

Ieșiri Livrări g/zi cap 330 330 330 330 330 330 330 330 330 330 330 330
Mutații kg cap 1954 2162 2670 2876 305 302 363 407 400 414 4009 4143
9 0 2 2 9 3
Pierderi cap 6 5 7 7 6 9 9 9 9 9 9 12

Stoc la sfârșitul perioadei cap 220 248 274 307 291 319 405 405 405 405 405 405
R01 3 kg/purcel intrat 3 0.37 0.31 0.41 0.41 0.3 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.55 0.73 5,9
7 5 5 5 5 5
R02 2,5 NC/ kg spor 2.5 4,9 5.4 6.7 7.1 7.6 7.6 9.0 10. 10 10. 10 10.4 99.3
2 4
TOTAL NC 5.2 5.7 7.1 7.5 7. 8. 9. 10 10 10 10 10. 103.
7 1 1 1 97 15 55 .7 .5 .9 4 62
5 5 5
Concentrate
industriale

VALOARE R01 2.73 2. 1.0 0.8 1.1 1.1 1. 1. 1. 1. 1. 1. 1.5 1.5 15.5
1 5 1 1 01 50 50 50 50 50 0 0
VALOARE R02 2.30 11. 12. 15. 16. 17 17 20 23 23 23 23 23. 228.
27 42 41 33 .4 .4 .7 .5 .9 9 39
8 8
TOTAL R01+R02 12. 13. 16. 17. 18 18 22 25 24 25 24. 25. 243.
28 27 52 44 .4 .4 .2 .5 .4 5 89 98
9 9

16
 FIȘĂ TEHNOLOGICĂ PORC GRAS

Datele cu privire la stocul de porci graşi şi greutatea acestora la 1.I. se extrag din
evidenţele zootehnice şi economice ale unităţii (în cazul redat din fişa individuală), iar cele cu
privire la intrări prin mutaţii, din fişa tehnologică a tineretului porcin – ieşiri prin mutaţii (în
cazul redat la greutatea de 25 kg/animal).

Numărul de porci graşi livraţi lunar la abator se determină prin însumarea celor 3
decade, din tabelul întocmit la punctul 2, rândul 23. Greutatea la livrare este de 107
kg/animal.
În continuare se procedează la efectuarea mişcării efectivului de animale pe luni şi
apoi anual, după care se calculează efectivele medii şi numărul de zile furajate. Sporul de
creştere în greutate vie pe luni se calculează prin înmulţirea zilelor furajate cu sporul mediu
zilnic (în cazul nostru este de 555 g).

17
 FIȘĂ TEHNOLOGICĂ Categoria: porc gras

SPECIFICARE U/M Ian. Febr. Marti April Mai Iunie Iulie August Sept. Oct. Noiem. Dec TOTAL
e ie .
270 270 283 328 437 523 552 607 694 736 764
Intrări Nașteri, intrări prin cap k 60 73 105 97 132 146 102 160 174 174 174 232
mutații g

Cumpărări cap K
g
Spor în greutate zile furaje 8370 7742 9471 1039 1243 1440 1666 17965 19515 221 22500 256
5 1 0 2 65 99
gr.zi K 58 54 66 72 87 10 11 12 1 1 15 1
g 59 19 29 77 02 08 66 57 3 5 75 7
0 4 6 6 5 0 9
6 1 8
1 6 9
Ieșiri Livrări g/zi cap 0. 0.7 0. 0. 0. 0. 0. 0.7 0 0 0.7 0
7 7 7 7 7 7 . . .
Evoluția și producția

7 7 7
Mutații cap
Pierderi cap 60 60 60 60 60 60 73 10 8 1 14 1
5 7 3 6 0
2 2
Stoc la sfârșitul perioadei cap

R03+R04 3.5 kg/purcel intrat 2.30

R04 2,5 NC/ kg spor

Concentrate

TOTAL NC
industriale

VALOARE R01 3.5 NC 4 5 6

21 19 23 26 30 35 41 44 8 4 55 3
VALOARE R02 1.79
TOTAL R01+R02

18
 FIȘĂ TEHNOLOGICĂ SCROAFE ȘI VIERI

În prima parte a acestei fişe se efectueză mişcarea animalelor pe categorii de

exploatare şi luni. Efectivul de la începutul lunii ianuarie este cel indicat de evidenţele
zootehnice şi economice (în cazul nostru din fişa individuală, prin însumarea scroafelor
gestante, lactante şi în aşteptarea montei – rândurile 24, 32 şi 36 din coloana 2).
Efectivul de la finele anului se detemină prin însumarea acelorași rânduri, dar din
coloana 74. Numărul anual de animale ieşite pentru recondiţionare va fi de 30% din numărul
iniţial de scroafe şi de 50% din numărul de vieri, împărţit pe luni şi trimestre. Numărul de
scroafe apte pentru montă va fi cel puţin egal cu cel al scroafelor recondiţionate.
Numărul mediu lunar de scroafe se află prin însumarea efectivului iniţial cu numărul
de zile din luna respectivă, determinându-se numărul de zile furajate. Numărul de monte se
extrag din fişa întocmită la punctul 1, rândul 1 (cumulate pe luni), iar cel de fătări de la rândul
23.
Fătările realizate pe scroafe (media) se determină prin împărţirea fătărilor lunare la
efectivul mediu lunar, având grijă ca pentru lunile următoare numărul de fătări să fie cumulat
cu cele anterioare. Efectivul stoc de purcei neînţărcaţi (sugari) la începutul lunii este cel
extras din evidenţe (în cazul nostru din fişa individuală).
Numărul de purcei fătaţi se determină prin însumarea rândului 38 (total lunar), iar a
celui de purcei înţărcaţi din rândul 40 (total lunar), iar a pierderilor din diferenţa lor.
Producţia medie de purcei pe scroafă furajată se obţine din împărţirea numărului de
purcei fătaţi la numărul mediu de scroafe (pentru lunile următoare numărul de purcei se va
cumula şi se va împărţi la efectivul mediu de scroafe din luna respectivă). În mod identic se
va proceda şi cu numărul mediu de purcei înţărcaţi.

19
SPECIFICARE U/M Ian. Febr. Mart Apri Mai Iunie Iulie Aug Sept. Oct. Noie Dec. TOTAL
ie lie ust m.

Intrări Nașteri, intrări prin mutații cap kg 3 1 3 1 4 1 4 1 4 1 4 1 4 1 4 1 4 1 4 1 4 1 4 1

3 8 1 4 8 8 8 8 8 8 8 8

Cumpărări cap Kg

Spor în greutate zile furaje 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

0 0 2 3 4 4 4 4 4 4 4 4
8 9 8 6 8 4 8 8 4 8 4 8
5 2 7 5 8 0 8 8 0 8 0 8
gr.zi Kg
Evoluția și producția

Ieșiri Livrări cap

Mutații cap

Pierderi cap

Stoc la sfârșitul perioadei cap 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4

7 0 2 7 8 8 8 8 8 8 8 8
R05 3 kg/porc 4 9 4 8 5 9 6 9 6 9 6 9 6 9 6 9 6 9 6 9 6 9 6 9
Concen

4 3 6 4 6 3 1 0 6 3 4 0 6 3 6 3 6 0 6 3 6 0 6 3
trate

R06 3 kg/scrofa
6 6 7 2 9 8 9 9 9 9 9 9
8 2 3 0 6 0 6 6 6 6 6 6
R05 2 1 2 1 2 1 2 2 1 2 1 2
0 8 0 9 0 9 0 0 9 0 9 0
5 5 5 8 5 8 5 5 8 5 8 5
R06 8 8 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 3 0 1 2 1 2 2 2 2 2 2
4 9 2 0 0 6 0 0 0 0 0 0
2 2 1 1 5 6 5 5 5 5 5 5
1 6 3 4 3 3 3 3 3 3

FIȘĂ TEHNOLOGICĂ
Categoria: scroafe și vieri

20
 Alimentaţia suinelor
Alimentaţia are influenţă hotărâtoare asupra valorificării hranei, pentru care trebuie să
se ţină seama de nivelul substanţelor nutritive din raţie, de raportuirle dintre acestea, de modul de
prelucrare , de administrare şi de distribuire a furajelor, toate depinzând în mare măsură şi de
calitatea componentelor (indicându-se şi înlăturarea celor alterate).
Problematica alimentaţiei suinelor este foarte complexă, constituind unul dintre
factorii externi cu cea mai mare influenţă asupra performanţelor de reproducţie şi
producţie, a calităţii carcaselor şi a sănătăţii animalelor. În acest context, considerăm utilă
prezentarea furajelor sau a componentelor care se utilizează în raţiile de hrană la această
specie, alături de factorii interni şi externi care influenţează indicatorii menţionaţi mai
sus, punându-se un accent deosebit pe categoria de porci graşi, care solicită, cele mai mari
cantităţi de furaje, iar prin modul de îngrăşare se hotăreşte calitatea cărnii şi grăsimii şi
care utilizate judicios asigură rentabilitatea crescătoriei.
Aparatul digestiv la suine prezintă o serie de particularităţi morfologice şi
fiziologice care determină o digestie specifică, încadrând această specie în categoria
animalelor omnivore. Aparatul digestiv al suinelor este mai adaptat pentru utilizarea
nutreţurilor concentrate, deşi cantităţi limitate şi de alte furaje pot fi incluse în raţiile de
hrană.
Prin urmare, utilizarea diferitelor furaje este determinată, în primul rând, de
particularităţile de ordin morfo-fiziologic şi, în al doilea rând, de o serie de condiţii
tehnice şi economice.
În acest context, se au în vedere următoarele aspecte:
 furajele (alături de posibilităţile de asigurare cu nutreţuri) trebuie să fie de
bună calitate şi în cantităţi suficiente;
 costurile de producţie ale furajelor trebuie să asigure rentabilitatea unităţii
crescătoare;
 tehnologia de preparare trebuie să concorde cu utilizarea eficientă a furajului
de către animal şi cu posibilităţile reale din unitate (măcinare, granulare, fermentare,
tocare etc.);
 tehnologiile de administrare şi de distribuire trebuie să ţină seama de sistemul
de creştere şi de exploatare, condiţionate la rândul lor de posibilitatea de mecanizare şi de
automatizare;

21
  tehnica furajării trebuie să concorde cu scopul producţiei, adică cu destinaţia
finală (sacrificare, reproducţie, prelucrarea carcaselor în preparate speciale etc.).
De asemenea, se va ţine cont şi de unele aspectele pozitive ce se pot aduce
activităţii de reproducţie (prin utilizarea făinii de lucernă, a ovăzului etc.) şi chiar asupra
sănătăţii (prin administrarea suplimentară de orz şi ovăz prăjite). Alte amănunte cu privire
la cantităţile şi proporţiile optime ale diferitelor furaje sau componente, din raţii şi reţete
precum şi tehnica de administrare şi de distribuire a lor se vor prezenta (la categoriile
respective) în partea a doua a cursului.

Furajele concentrate
În această categorie intră furajele care înglobează într-un volum redus o
valoare nutritivă ridicată şi care corespund cel mai bine cerinţelor specifice ale suinelor.
Cerealele şi leguminoasele cultivate deţin ponderea, mai ales pentru condiţiile
pedoclimatice din ţara noastră.
Porumbul are ponderea cea mai mare dintre cereale în alimentaţia speciei
suine. Porumbul se utilizează în hrana acestei specii sub formă măcinată, granulaţia
trebuind să fie medie, cu excepţia purceilor sugari unde trebuie să fie fină spre medie.
Făina de porumb este consumată cu plăcere de către toate categoriile de
porcine, dar în anumite proporţii. Are o valoare energetică ridicată, de circa 3360 Kcal
EM/kg şi între 1,1-1,3 UN. Posedă însă un conţinut redus de substanţe proteice (între 7,0-
10,0% P.B.) cu valoarea biologică scăzută, ca urmare a proporţiilor reduse de lizină (sub
0,3%%) şi de triptofan (0,07%).
Făina de porumb este componentul principal energetic pentru fabricarea
nutreţurilor combinate la porcine; valoarea biologică a proteinei putându-se echilibra prin
utilizarea în amestecuri a concentratelor proteice şi chiar a aminoacizilor sintetici. La
categoriile adulte se pot utiliza şi ştiuleţi de porumb depănuşaţi şi măcinaţi, în anumite
proporţii.
Utilizarea făinei de porumb în exces, la finisarea îngrăşării, determină la porcii
graşi obţinerea unor carcase mai grase, cu slănină “moale” sau lipsită de consistenţă, pe
lângă valorificarea mai slabă a hranei.
Consistenţa redusă a slăninei se datoreşte fixării, în proporţii mai mari, a
acizilor graşi nesaturaţi.
Orzul este considerat, pentru multe ţări europene, ca furajul cel mai adecvat
pentru hrănirea porcilor. În hrană se administrează numai sub formă măcinată, cu

22
granulaţia medie, având cca. 2910 Kcal EM/kg, cca. 1,12 UN şi cca. 10,0 % P.B.B. (0,4%
lizină).
Porcii hrăniţi cu orz produc carne şi grăsime cu calităţi foarte bune şi cu
conservabilitate ridicată.
Orzul este preferat şi bine tolerat de purceii înţărcaţi, precum şi de celelalte
categorii de suine, cu condiţia ca acesta să fie omogenizat cu alte componente mai bogate
în substanţe proteice. La purceii sugari şi la cei înţărcaţi excesul de celuloză se
diminuează prin cernerea făinii de orz înainte de formarea amestecului, sau prin prăjirea
boabelor, în cazul utilizării la purceii cu stări de diaree (cărbunele rezultat din arderea
parţială a paleelor are o mare putere de absorbţie a gazelor de fermentaţie, nedorite).
Utilizarea de raţii pe bază de orz şi lapte ecremat produce o carne de calitate
superioară, o slănină albă şi consistentă, specifice pentru producţia de bacon.
Făina de orz, în combinaţie cu cartofii fierţi şi terciuiţi utilizaţi în hrana
porcinelor, asigură producerea, de carne şi grăsime de calitate. Orzul nu se introduce în
raţie în primele 2-3 săptămâni de la recoltare, datorită conţinutului ridicat în hordeină.
Hrănirea suinelor cu proporţii ridicate de orz poate produce ulcere gastrice, mai ales când
granulaţia este mare.
Ovăzul este un furaj bogat în substanţe nutritive uşor digestibile, având circa
2720 Kcal EM/kg şi cca. 11,0% P.B. (0,4% lizină). În reţetele destinate tineretului porcin,
ovăzul se macină şi apoi se separă paleele, prin cernere, deoarece acestea au un conţinut
ridicat în celuloză.
Ovăzul se recomandă pentru hrana reproducătorilor masculi, deoarece
stimulează spermatogeneza şi sporeşte apetitul sexual. La femele, stimulează apariţia
căldurilor şi creşterea producţiei de lapte; aceste efecte sunt atribuite conţinutului său mai
ridicat în colină. La categoriile de suine adulte nu este necesară separarea paleelor.
Nu se recomandă în finisarea îngrăşării, deoarece reduce din calităţile grăsimii şi
chiar ale cărnii.
Grâul se administrează în hrana suinelor când cantităţile întrec cererea pentru
consumul uman. Valoarea energetică este de cca. 3280 Kcal EM/kg şi 1,23 UN, iar
conţinutul în proteină de cca. 9,8% P.B.D.
Se administrează numai sub formă măcinată, cu granulaţie medie spre mare, în
combinaţie cu alte cereale din componenţa nutreţurilor combinate. Soiul triticale
(încrucişarea dintre grâu şi secară) corespunde mai mult hrănirii suinelor, putând substitui
parţial porumbul din raţie.

23
 Îngrăşarea suinelor cu raţii pe bază de grâu determină carcase de calitate bună.
În multe ţări se cultivă grâu cu destinaţie specială pentru furajare, care posedă o calitate
medie a glutenului şi la un cost mai scăzut.
Secara se utilizează în hrana porcilor, mai ales în zonele pretabile acestei
culturi (în general nordice). Făina de secară cu granulaţia medie conţine cca. 3190 Kcal
EM/kg, 1,20 UN şi 7,70% P.B.D.
Raţiile de hrană pe baza acestei cereale determină carne şi grăsimi de bună
calitate. Proporţiile de secară din reţete nu trebuie să depăşească 25-30%, deoarece poate
provoca accidente, cum sunt: deranjamente respiratorii şi nervoase, stări de diaree şi
unele eczeme.
Sorgul este o cereală cultivată pe suprafeţe relativ reduse în ţara noastră, însă
are tendinţa de extindere, mai ales în zonele secetoase, înlocuind parţial porumbul din
raţiile de hrană, însă numai pentru suinele adulte şi cele la îngrăşare. Făina de sorg
conţine cca. 3290 Kcal EM/kg, 1,16 UN şi cca. 9,0% P.B. (0,2% lizină). Boabele de
sorg trebuie să fie bine maturate în momentul preluării lor şi numai după aceea să fie
introduse în reţetele de fabricaţie a nutreţurilor combinate.
Soia este o leguminoasă ce se cultivă pe suprafeţe din ce în ce mai mari la noi
în ţară, oferind cantităţi crescute de proteină/ha. Boabele de soia se indică a fi tratate
termic înainte de introducerea în raţiile de hrană. Cea mai bună utilizare este sub formă de
soia toastată, care conţine cca. 4030 Kcal EM/kg şi cca. 34,5% P.B. (2,4% lizină).

Nivelul substanţelor nutritive are importanţă deoarece conversia bună a hranei se

realizează numai atunci când toate aceste substanţe puse la dispoziţia animalului, sunt la un nivel
optim.

Nivelul optim este specific fiecărei categorii de vârstă, stare fiziologică, stadiul de
ameliorare etc, şi nu depinde de condiţiile de exploatare (atât în unităţile gospodăreşti cât şi în
cele industriale cerinţele sunt aceleaşi).

La asigurarea substanţelor nutritive se ţine seama de acţiunea "legii minimului", adică

raţia se valorifică în funcţie de substanţa nutritivă care este la nivelul cel mai scăzut; substanţa
deficitară constituindu-se în factor limitant. Este necesar ca toate substanţele nutritive să posede
valori biologice ridicate, condiţionate de cantităţile şi rapoartele dintre elementele de bază.

24
 Astfel, animalului trebuie să i se asigure substanţele energetice, care se obţin, în
principal, pe seama hidraţilor de carbon (şi în special a amidonului), a grăsimilor şi mai puţin pe
cea a substanţelor proteice din raţie.
Substanţele proteice care asigură structura de bază a organismului, trebuie să fie
administrate la nivelul cerut de fiecare categorie şi formă de producţie în parte. Acest lucru este
cu atât mai important cu cât se cunoaşte că nici o altă grupă de substanţe nutritive nu poate fi
transformată de către organismul animal în proteine proprii.
Pe această linie, MADSEN, A. şi colab. (1979), sintetizează cercetările mai multor
autori, demonstrând că la porcii graşi din rasa Landrace, hrăniţi cu nivele scăzute de substanţe
proteice, se înregistrează rezultate foarte slabe în privinţa indicilor tehnico-economici şi de
calitate a carcasei, faţă de cei hrăniţi normal, în special cu privire la proporţia de carne în carcasă
(tab.47).
Nivelurile proteice apropiate de cerinţele specifice determină ritmuri de creştere
superioare şi, în consecinţă, valorificarea bună a hranei.
Trebuie să se ţină seama şi de calitatea proteinei, prin asigurarea fiecărui aminoacid
indispensabil, în special a lizinei şi a triptofanului - aminoacizi cu importanţă în dezvoltarea
corporală, care în majoritatea cazurilor sunt deficitari în furajele clasice.
În unele lucrări ştiinţifice se ia în calcul şi consumul specific de proteină brută,
ce reprezintă raportul dintre cosumul de P.B. pentru realizarea unui kg spor în greutate
vie şi care indică valoarea biologică a acestei substanţe nutritive.
Un rol plastic însemnat îl au şi unele substanţe minerale (în special Ca şi P), care
participă la structura scheletului. Pe lângă acestea se vor asigura şi vitaminele, precum şi
alte categorii de substanţe (de creştere, stimulatoare etc).
Metodele de furajare (sau de hrănire) au influenţă considerabilă asupra
valorificării hranei, precum şi asupra sporului de creştere şi a calităţii carcasei; alegerea
acestora depinzând de condiţiile concrete din unitate şi de destinaţia animalelor.
a. Furajarea la discreţie -"ad libitum"- este metoda cea mai des întâlnită în
unităţile industriale, fiind indicată la categorile: purcei sugari, tineret înţărcat, porci la
îngrăşat în special la cei din rasele specializate pentru carne (în prima perioadă şi chiar
până la sacrificare) şi la scroafele lactante.
Avantajele oferite de această metodă sunt:
 obţinerea de sporuri medii zilnice mari;
 sporirea randamentului la sacrificare;
 ridicarea productivităţii muncii (permite mecanizarea distribuirii hranei).

25
 Cu toate acestea valorificarea hranei este mai slabă, iar calitatea carcasei
inferioară (stratul de slănină este mare).

b. Furajarea restricţionată (pe bază de tainuri) este aplicată cu precădere la

animalele tinere de reproducţie, la porcii graşi în finisare (cu destinaţie specială) şi la
scroafele gestante.
Avantajele oferite de această metodă sunt:
 îmbunătăţeşte valorificarea hranei (cu condiţia ca restricţia să nu fie prea
severă, 85-90% din “la discreţie”);
 sporeşte calitatea carcasei;
 asigură menţinerea stării de reproducător.
Dezavantajele constau în:
 scăderea sporului mediu zilnic şi, în consecinţă, prelungirea duratei de finisare
(cu 10-30 zile);
 reducerea productivităţii muncii (necesită forţă de muncă şi echipament
specializat în plus pentru dozare şi administrare);
 mărirea cheltuielilor pentru întreţinerea animalelor şi asigurarea frontului de
furajare.
La scrofiţe, furajarea la discreţie, de la pubertate până la montă, sporeşte rata
ovulaţiei. Pe timpul gestaţiei, aceasta trebuie să fie restrictivă, pentru a se evita îngrăşarea
animalelor. La vieri este necesară furajarea restricţionată pe toată durata exploatării.
Furajarea restricţionată dă rezultate bune şi în perioada de nidaţie la scroafe,
contribuind la sporirea fecundităţii şi prolificităţii, pe lângă refacerea rapidă a stării de
întreţinere. Cazarea femelelor în boxele individuale facilitează furajarea restricţionată,
întreţinerea extinzându-se pe o perioadă de cel mult 21 zile după însămânţare.
În sistem gospodăresc şi în unităţile cu efective reduse folosirea metodei de
furajare restricţionată a reproducătorilor conduce la obţinerea celor mai avantajoase
rezultate tehnico-economice, inclusiv de conversie a hranei.
Cu privire la numărul de tainuri administrate zilnic, majoritatea autorilor sunt
de părere că cele mai bune rezultate, cu privire la valorificarea hranei, se înregistrează la
variantele cu mai multe tainuri; dar dacă se pune în balanţă şi munca prestată, atunci
varianta optimă, pentru porcii graşi şi scroafele gestante, rămâne cea de 2 tainuri pe zi.

26
 Formele de prezentare a hranei influenţează valorificarea acesteia, în sensul
că furajele sub formă de grăunţe întregi sau zdrobite duc la pierderi importante de
substanţe nutritive. Concentratele măcinate cu fineţe medie, contribuie la o mai bună
utilizare a hranei faţă de granulaţia fină (când se formează boluri, îngreunând digestia).
În cazul utilizării furajelor combinate s-a constatat superioaritatea granulelor în
comparaţie cu făinurile, cu condiţia ca pentru tineret acestea să fie uşor friabile.
În cazul utilizării masei verzi şi a suculentelor s-a constatat superioritatea
lucernei tocate uşor pălită, a cartofilor fierţi şi sfeclei tocate etc. faţă de formele de
prezentare ca atare. Administrarea nutreţurilor combinate în stare "lichidă" (1 parte nutreţ
şi 3 părţi apă), impusă de funcţionarea instalaţiilor automate, nu oferă rezultate pe măsura
celor umectate şi chiar uscate. În cazul folosirii hranei lichide se obţin sporuri medii
zilnice mai mari, însă pierderile de furaje sunt mai ridicate, iar randamentul la sacrificare
este redus
Cu privire la formele de administrare s-a constatat superioritatea nutreţurilor
combinate umectate, şi în special cu zer sau zară, cel puţin la tineretul înţărcat, scroafe
lactante şi chiar la îngrăşat , cu condiţia ca lichidele să fie proaspete şi uşor încălzite pe
timp de iarnă.
Programul de furajare are influenţă asupra valorificării hranei, ştiindu-se că
suinele sunt animale lacome, care consumă hrana în cca. 20 minute, intrând în panică
atunci când nu se respectă ora stabilită de administrare, soldându-se cu consumuri
nejustificate (datorate necorelării ingestiei cu capacitatea de digestie). Având în vedere
aceste aspecte s-a constatat că porcii graşi trebuie să se furajeze de 2 ori pe zi; dimineaţa
şi după amiaza. În vederea reducerii forţei de muncă şi, în special, pentru acordarea unei
jumătăţi de zi repaus pentru muncitori, la această categorie , se poate institui o jumătate
de zi de post (duminică) fără pierderi semnificative.
La scroafele lactante, la purceii sugari şi la tineretul înţărcat, cele mai bune
rezultate se obţin când se instituie 4-5 tainuri zilnic, sau reîmprospătarea la nevoie cu
furaje a buncărelor de alimentare şi a jgheaburilor (hrănirea la discreţie). Furajele
neconsumate sunt colectate periodic şi dirijate la porcii graşi sau la alte categorii cu
pretenţii mai scăzute în privinţa substanţelor nutritive.
În unităţile gospodăreşti şi cu efective reduse, la porcii graşi se pot institui 3
tainuri zilnice, mai ales pe timp de vară. În alte unităţi se pot administra 2 tainuri
umectate, iar între acestea se pun la dispoziţie nutreţuri combinate uscate.

27
 NORME DE HRANĂ

Tabelul 1. Norme de hrană pentru porci în creștere si îngrășare

Purcei înțărcați Porci în Porci la finisare

creștere
SPECIFICARE 10-25 kg 60-100 kg
25-60 kg
25-90 zile 130- 180 zile
90-130 zile
STARTER FINISHER
GROWER

EM(Kcal) 3200-3325 3050-3100 3050-3100

PB % 18-19 15-17 13-15

LIZ % 1,2 0,8 0,7

M+C % 0,65 0,5 0,42

Ca % 1,05 0,95 0,85

P% 0,75 0,6 0,5

Sare (%) 0,3 0,3 0,4

Premix (%) 1 1 1

SMZ (g) 300-500 600-800 700-800

IC (kg nutreț/kg spor) 2,4 3,2-3,4 4-4,2

Tabelul 2. Norme de hrană pentru scroafe cu purcei

SPECIFICAR Scroafe în perioada de gestație Scroafe în perioada de lactație Purcei sugari

E

EM(Kcal) 2900-2950 2900-3000 3200-3325

PB % 13-14 14-15 20-22

LIZ % 0,4-0,5 0,65 1,4

M+C % 0,4 0,45 0,8

Ca % 1,1 1 1,1

P% 0,5-0,6 0,6 0,9

Sare (%) 0,5 0,5 0,2

Premix (%) 1 1 1

28
 REȚETE

Rețeta R 01 ( purcei sugari)

Prestarter 2.08 lei

Valoarea nutritivă a furajelor -kg % în 20-22 0.8 1.4 3.5 1.1 0.9

EM %PB %M+C %L %CB %Ca %P Nutreţuri n.c. %PB %M+C %L %CB %Ca %P

3315 9 0.39 0.25 2.5 0.01 0.27 Porumb 59.09 5.32 0.23 0.15 1.48 0.006 0.16

3135 43 1.27 2.7 7 0.3 0.69 Şrot soia 44 24.5 10.54 0.31 0.66 1.72 0.074 0.17

2770 35 2.81 1.25 0 1.3 1 Lapte praf 4 1.4 0.11 0.05 0 0.05 0.04

5280 58.7 99 0 0 0 0 DL-Metionina 0.11 0.06 0.11 0 0 0 0

4250 95.6 0 78.4 0 0 0 L- Lizină 0.6 0.57 0 0.47 0 0 0

0 0 0 0 0 35 0 Cretă furaj 0.9 0 0 0 0 0.32 0

0 0 0 0 0 24 18.5 Fosfat dicalcic 2.7 0 0 0 0 0.65 0.5

3000 73 1.1 2.4 0 0.1 1 drojdie hidrolizata 3 2.19 0.03 0.07 0 0 0.03

4050 zahar furajer 2 0 0 0 0 0 0

8500 0 0 0 0 0 0 Ulei soia 1.9 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 Sare 0.2 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 Premix 1 0 0 0 0 0 0
Total 100 20.08 0.8 1.4 3.19 1.1 0.9

27
 Reteta R 02 ( Starter)
Starter
Valoarea nutritivă a furajelor -kg Lei/ Kg Nutreţuri % în 3200- 18-19 0.65 1.2 4 1.05 0.75 Lei/kg n.c.
3325
EM %PB %M+ %L %CB %Ca %P n.c. Kcal %PB %M+C %L %CB %Ca %P
C EM/kg
3315 9 0.39 0.25 2.5 0.01 0.27 1.5 Porumb 69.56 2306 6.26 0.27 0.17 1.74 0.007 0.19 1.04
3135 43 1.27 2.7 7 0.3 0.69 2.9 Şrot soia 44 18.22 571 7.83 0.23 0.49 1.28 0.055 0.13 0.53
5280 58.7 99 0 0 0 0 13.2 Dl-Metionină 0.09 5 0.05 0.09 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01
4250 95.6 0 78.4 0 0 0 9.5 L- Lizină 0.53 23 0.51 0.00 0.42 0.00 0.00 0.00 0.05
0 0 0 0 0 35 0 2.3 Cretă furajeră 1.35 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.47 0.00 0.03
0 0 0 0 0 24 18.5 6.87 Fosfat dicalcic 2.11 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.51 0.39 0.14
3000 73 1.1 2.4 0 0.1 1 14 Drojdie 4.94 148 3.61 0.05 0.12 0.00 0.00 0.05 0.69
hidrolizată
8500 0 0 0 0 0 0 6.5 Ulei de soia 2.00 170 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.13
0 0 0 0 0 0 0 0.61 Sare 0.20 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 0 0 10 Premix 1.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.10

Total 100.0 3223 18.26 0.65 1.20 3.01 1.05 0.75 2.73
0

28
 Rețeta R 03 ( Grower)

Valoarea nutritivă a furajelor -kg Lei/ Kg Nutreţuri % în 3050- 15-17 0.5 0.8 4 0.95 0.6 Lei/kg
3100 n.c.
EM %PB %M+C %L %CB %Ca %P n.c. Kcal %PB %M+ %L %CB %Ca %P
EM/kg C
3315 9 0.39 0.25 2.5 0.01 0.27 1.5 Porumb 65.99 2188 5.94 0.26 0.16 1.65 0.007 0.18 0.99
3135 43 1.27 2.7 7 0.3 0.69 2.9 Şrot soia 44 12.00 376 5.16 0.15 0.32 0.84 0.036 0.08 0.35
2650 10 0.5 0.4 10.2 0.08 0.34 1.3 Ovăz 14.00 371 1.40 0.07 0.06 1.43 0.011 0.05 0.18
4250 95.6 0 78.4 0 0 0 9.5 L- Lizină 0.22 9 0.21 0.00 0.17 0.00 0.00 0.00 0.02
0 0 0 0 0 35 0 2.3 Cretă furajera 1.62 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.57 0.00 0.04
0 0 0 0 0 24 18.5 6.87 Fosfat dicalcic 1.37 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.33 0.25 0.09
3000 73 1.1 2.4 0 0.1 1 15 Drojdie 3.50 105 2.56 0.04 0.08 0.00 0.00 0.04 0.53
hidrolizată
0 0 0 0 0 0 0 0.6 Sare 0.30 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 0 0 10 Premix 1.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.10

Total 100.00 3049 15.26 0.52 0.80 3.92 0.95 0.60 2.30

29
 Rețeta R 04 ( Finisher)

Valoarea nutritivă a furajelor -kg Lei/ Kg Nutreţuri % în 3050- 13-15 0.42 0.7 4.5 0.85 0.5 Lei/kg
3100 n.c.
EM %PB %M+ %L %CB %Ca %P n.c. Kcal %PB %M+ %L %CB %Ca %P
C EM/kg C
3315 9 0.39 0.25 2.5 0.01 0.27 1.5 Porumb 66.00 2188 5.94 0.26 0.17 1.65 0.007 0.18 0.99
3135 43 1.27 2.7 7 0.3 0.69 2.9 Şrot soia 44 12.00 376 5.16 0.15 0.32 0.84 0.036 0.08 0.35
2650 10 0.5 0.4 10.2 0.08 0.34 1.3 Ovăz 18.02 478 1.80 0.09 0.07 1.84 0.014 0.06 0.23
4250 95.6 0 78.4 0 0 0 9.5 L- Lizină 0.18 8 0.17 0.00 0.14 0.00 0.00 0.00 0.02
0 0 0 0 0 35 0 2.3 Cretă furajeră 1.62 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.57 0.00 0.04
0 0 0 0 0 24 18.5 6.87 Fosfat dicalcic 0.95 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.23 0.18 0.07
0 0 0 0 0 0 0 0.6 Sare 0.23 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0 0 0 0 0 0 0 10 Premix 1.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.10

Total 100.00 3055 13.07 0.50 0.70 4.33 0.85 0.50 1.79

30
 Rețeta R 05 ( Scroafe lactante)

Valoarea nutritivă a furajelor -kg Lei/ Kg Nutreţuri % în 3000 13-14 0.3-0.4 0.4 4.0- 1 0.75 Lei/kg
5.0 n.c.
EM %PB %M+C %L %CB %Ca %P n.c. Kcal %PB %M+C % L %CB %Ca %P
EM/kg
3315 9 0.39 0.25 2.5 0.01 0.27 1.5 Porumb 79.80 2645 7.18 0.31 0.20 2.00 0.008 0.22 1.197
3135 43 1.27 2.7 7 0.3 0.69 2.9 Şrot soia 44 12.00 376 5.16 0.15 0.32 0.84 0.036 0.08 0.348
5280 58.7 99 0 0 0 0 13.2 DL-Metionina 0.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.000
4250 95.6 0 78.4 0 0 0 9.5 L- Lizină 0.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.000
0 0 0 0 0 35 0 2.3 Cretă furaj 1.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.35 0.00 0.023
0 0 0 0 0 24 18.5 6.87 Fosfat dicalcic 2.50 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.60 0.46 0.172
3000 73 1.1 2.4 0 0.1 1 15 drojdie 1.50 45 1.10 0.02 0.04 0.00 0.00 0.02 0.225
hidrolizata
8500 0 0 0 0 0 0 6.9 Ulei soia 2.00 170 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.138
0 0 0 0 0 0 0 0.6 Sare 0.20 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.001
0 0 0 0 0 0 0 10 Premix 1.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.100

Total 100.00 3237 13.44 0.48 0.56 2.84 1.00 0.78 2.20

31
 Reteta R 06 ( scroafe gestante)

Valoarea nutritivă a furajelor -kg Lei/ Kg Nutreţuri % în 3000- 14-15 0.4 0.6 5.0- 0.8 0.6 Lei/kg
3200 6.0 n.c.
EM %PB %M+C %L %CB %Ca %P n.c. Kcal %PB %M+C %L %CB %Ca %P
EM/kg
3315 9 0.39 0.25 2.5 0.01 0.27 1.5 Porumb 76.27 2528 6.86 0.30 0.19 1.91 0.008 0.21 1.144
3135 43 1.27 2.7 7 0.3 0.69 2.9 Şrot soia 44 10.00 314 4.30 0.13 0.27 0.70 0.030 0.07 0.290
5280 58.7 99 0 0 0 0 13.2 DL-Metionina 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.000
4250 95.6 0 78.4 0 0 0 9.5 L- Lizină 0.05 2 0.05 0.00 0.04 0.00 0.00 0.00 0.005
0 0 0 0 0 35 0 2.3 Cretă furaj 1.25 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.44 0.00 0.029
0 0 0 0 0 24 18.5 6.87 Fosfat dicalcic 1.23 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.30 0.23 0.085
3000 73 1.1 2.4 0 0.1 1 15 drojdie 0.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.000
hidrolizata
1850 29.5 1.26 1.07 14.8 0.35 0.9 1.5 Srot floarea 10.00 185 2.95 0.13 0.11 1.48 0.04 0.09 0.150
soarelui
0 0 0 0 0 0 0 0.6 Sare 0.20 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.001
0 0 0 0 0 0 0 10 Premix 1.00 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.100

Total 100.00 3029 14.16 0.55 0.61 4.09 0.81 0.59 1.80

32
 Concluzii

În concluzie pentru a avea o uniformitate a fluxului tehnologic este necesar ca scroafele și

scrofițele să fie repartizate în grupe de montă, astfel în cadrul fermei vom avea animale în
diferite stadii fiziologice.

Pentru a descoperi cat mai repede scroafele in călduri se recomandă folosirea vierilor
incercători.

Totodată punerea la punct a manoperei de insămânțare, prin folosirea de personal calificat și

material seminal de bună calitate va scădea gradul de pierderi din fermă.

În cadrul unei ferme de mare importanță este si baza furajeră, deoarece prin alimentație
putem reduce perioada de așteptare si de alăptare a femelelor, ceea ce duce la obținerea unui
număr mai mare de fătări pe an, prin administrarea unei alimentații de tip flushing.

Fătările fiind grupate, putem utiliza mai eficient spatiul din fermă, astfel nu există pericolul
producerii unor aglomerări.

Evidența clară asupra greutății și vârstei animalelor, permite mișcarea lunară a acestora în
categoriile superioare, astfel li se va asigura densitatea corespunzătoare în boxe dar și o
alimentație conform cu vârsta.

33
 Bibliografie

1. Păsărin, B., Traian, S., (1990) Iaşi – Creşterea Suinelor, Material de studiu I.D., anul
IV, semestrul I.
2. Păsărin, B., - Tehnologia creșterii suinelor. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iași, 2007.
3. https://www.gazetadeagricultura.info/animale/porcine/17466-tehnologii-moderne-pentru-
cresterea-porcilor.html
4. https://graduo.ro/cursuri/medicina-veterinara/tehnologia-cresterii-suinelor-147341
5. https://ferme-porci.ro/importanta-economica-cresterii-porcilor/

34