UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECTARE TEHNOLOGICĂ
LA DISCIPLINA
CREŞTEREA BOVINELOR

TEMĂ PROIECT
„Elaborarea proiectului tehnologic pentru o fermă de vaci de lapte,
întreținere liberă, cu un efectiv de 500 capete, rasă Friză”

Coordonatori:
Conf. dr. Vasile Maciuc
Asist.univ. Eugen C.Popescu
Studenți:
Lascăr Delia-Mirela
Rusu Vasile

Iaşi
2014-2015
CUPRINS
CAPITOLUL 1 NOTĂ DE FUNDAMENTARE

1.1 Oportunitatea şi necesitatea înfiinţǎrii unei ferme familiale de vaci de lapte.

1.2 Amplasarea fermei. Cadru natural

1.3 Memoriu justificativ

1.4 Caracterizarea rasei

CAPITOLUL 2 PROGRAMAREA REPRODUCŢIEI EFECTIVULUI DE

ANIMALE ŞI FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A ACESTUIA

2.1 Stabilirea structurii efectivului de taurine

2.2 Organizarea şi programarea montelor şi fătărilor

2.3 Programarea evoluţiei lunare a efectivelor de taurine

CAPITOLUL 3 PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LAPTE

3.1 Date teoretice

3.2 Mişcarea efectivelui de vaci pe luni de lactaţie

CAPITOLUL 4 CALCULUL RAŢIILOR FURAJERE LA TAURINE

4.1 Aspecte generale

4.2 Norme de hrană pentru taurine

4.3 Valoarea nutritivǎ a nutreţurilor folosite în calculul raţiilor la taurine

4.4 Raţii folosite în alimentaţia vacilor de lapte

4.5 Alimentaţia tineretului taurin

CAPITOLUL 5 ASIGURAREA BAZEI FURAJERE

5.1 Optimizarea marimii şi structurii bazei furajere

2
 5.2 Calculul necesarului de furaje

5.3 Suprafaţa necesara pentru asigurarea bazei furajere

5.4 Tehnologia de cultivare pentru furaje

CAPITOLUL 6 PROIECTAREA ACTIVITAŢII ZOOTEHNICE

6.1 Aspecte organizatorice ale microfermei

6.2 Planul general al fermei

6.3 Alcatuirea constructivǎ a grajdului

6.4 Construcţii anexe în fermă

6.5 Utilaje fixe şi mobile din cadrul fermei

CAPITOLUL 7 SISTEMUL DE ÎNTREŢINERE

7.1 Întreţinerea vacilor pe timp de iarnă

7.2 Întreţinerea vacilor pe timp de vară

7.3 Întreţinerea viţeilor

7.4 Programul de lucru în fermă

CAPITOLUL 8 EFICIENŢA ECONOMICĂ

CAPITOLUL 9 CONCLUZII

CAPITOLUL 10 BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1
NOTĂ DE FUNDAMENTARE

3
 1.1 Oportunitatea şi necesitatea înfiinţării unei ferme familiale de vaci de
lapte.

Creşterea animalelor pe teritoriul României a fost, este şi va fi întotdeauna o

activitate productivă de primă însemnătate în asigurarea bunurilor agroalimentare
necesare pentru hrana populaţiei, pentru industria prelucrătoare ca şi pentru participarea
ţării noastre la schimburile internaţionale.

Condiţiile naturale, solul şi clima deosebit de favorabile, tradiţia în agricultură ca şi

calitatea remarcabilă a cercetării ştiinţifice şi învăţământului românesc, reprezintă tot
atâţia factori care au construit temelia practicării unei zootehnii permanente şi
competitive.

Transformările fundamentale care au avut loc dupa anul 1989, cu toată scăderea
drastică a efectivelor de animale ca şi a producţiei obţinute de la acestea, au avut totuşi
premizele unor noi orientări în proiectarea creşterii animalelor.

Nu peste multă vreme cu un sprijin substanţial şi susţinut din partea societaţii în

general şi a statului în special, zootehnia românească poate redeveni, realmente o imensă
avuţie naţională.

Creşterea bovinelor reprezintă o importantă sursă furnizoare de produse alimentare

cu valoare biologică ridicată, constituind pentru omenire o permanentă şi continuă
preocupare.

Importanţa acestei ramuri rezultă şi din faptul că bovinele asigură aproape 90% din
producţia de lapte, mai mult de un sfert din producţia de carne şi circa 90% din totalul
pieilor ce se folosesc în industria pielăriei, la care se adaugă şi numeroase alte subproduse
de largă utilizare.

Laptele de vacă este unul dintre produsele zootehnice cu deosebită importanţă

pentru om, calităţile sale, compoziţia biochimică complexă, valoarea nutritivă ridicată,
gradul mare de digestibilitate, recomandându-l ca aliment de bază pentru toate categoriile

4
de consumatori, dar în special pentru copii, convalescenţi, femei gravide, bătrâni sau
personae care lucrează în medii toxice.

În România, laptele participă în structura consumului alimentar cu circa 7%

(exprimat în calorii) şi cu circa 14%, în consumul de proteine.

În ceea ce priveşte carnea de bovină, pe plan mondial se manifestă tendinţa de

creştere continiă a consumului, fapt ce se explică şi prin ponderea destul de mare a
raselor pentru carne în efectivul total de vaci şi junici.

De la bovine se obţin şi numeroase producţii secundare (gunoiul de grajd, piei,

oase, sânge, păr, etc.), care pot constitui fie un valoros îngrăşământ natural, fie materii
prime pentru alte industrii a bunurilor de larg consum.

Bovinele nu concurează omul în alimentaţie, ele consumă şi convertesc produsele

vegetale în energie şi proteină, realizând cea mai mare cantitate de proteină pe hectarul de
teren arabil.

Rolul deosebit al bovinelor în economie rezultă din însăşi efectul stimulator asupra
vieţii materiale a omenirii.

Înfiinţarea unor microferme de vaci (10-50 capete) este o necesitate obiectivă în

special în jurul marilor oraşe în scopul asigurării hranei pentru populaţie.

1.2 Amplasarea fermei. Cadru natural

Ferma este amplasată în zona de podis a Moldovei, localitatea Munteni de jos, la

numai 5 km de Municipiul Vaslui. În această zona altitudinea medie este de 450-500 m,
predominând masele de aer continental şi efectele de fond, legate de circulaţia dinspre
vest a maselor de aer, precum şi frontoliza. Temperatura medie depaşeşte anual 8.5ºC, iar
în iulie 2ºC. În cursul verii predomină timpul senin şi secetos. Iarna, sudul Podişului
Moldovei este acoperit frecvent de aer rece din est şi nord,fiind adesea expus viscolului.
Amplitudinea medie anuală a temperaturii aerului este de circa 25ºC. Anual, numărul

5
zilelor de iarnă este mai mare de 40, iar celor de îngheţ trece de 125. Zilele calde
tropicale ajung la 15-30 pe an, iar cele de vară, de la 75 până la 90. Cantităţile anuale de
precipitaţii scad în general sub 500 mm. Ploile de vară cad rar şi torenţial.

În ceea ce priveşte solul, în regiune predomină cernoziomurile (carbonatice sau

levigate) dar sunt şi soluri argiloiluviale cenuşii. Astfel suprafaţa agricolă a zonei este
propice culturilor de cereale păioase şi porumbului dar şi culturilor de floarea-soarelui,
sfeclă de zahăr, cartofului etc.

1.3 Memoriu justificativ

Pentru întocmirea acestui proiect tehnologic, am avut în vedere că fermele de mici

dimensiuni sunt printre cele mai profitabile. De aceea am plecat de la idea exploatarii
unei ferme de vaci cu circuit închis, cu un efectiv mediu de 500 de capete de vaci de
lapte, ce valorifică întreaga suprafaţă agricolă proprie.

Ferma este populată cu taurine din rasa Friză, o rasă care se pretează pentru
creşterea şi exploatarea semiintensivă în această zonă.

Exploataţia zootehnică dispune de o suprafaţă de 68.18 ha, în propritate, din care

53.18 ha teren arabil şi 15 ha paşuni şi fâneţe. Din totalul suprafeţei arabile, 25.51 ha sunt
pentru asigurarea bazei furajere, iar restul de 27.67 ha sunt cultivate cu floarea soarelui,
soia, cartofi şi porumb, reprezentând o altă sursă de venit, producţiile obţinute fiind
vândute către unităţile de specialitate. Completarea necesarului de furaje, respectiv
concentratele şi premixurile vitamino-minerale sunt asigurate de la diverşi furnizori.

Ferma mai are în dotare o instalaţie de muls mecanic dotată dupa ultimele cerinţe
U.E, şi de asemenea dispune de un separator de smântână, de curând achiziţionat ce
urmează a fi pus în funcţiune.

Raţiile sunt stabilite conform normelor INRA. În cadrul fermei se încearcă

optimizarea alimentaţiei la vacile de lapte prin folosirea mai multor raţii, iar cea mai
eficientă va constitui raţia de bază.

6
 Datorită distanţei mici între adăpost şi terenul deţinut, s-a optat pe timpul verii
pentru sistemul de întreţinere în tabăra de vară, asigurându-le acestora condiţii optime de
microclimat, igiena corporală şi mişcare,încercând să se asigure normele Comunităţii
Europene. Pe timp de iarnă s-a optat pentru stabulaţia legată obişnuită, aceasta făcându-se
pe doua rânduri. Evacuarea dejecţiilor se face mecanic, întreaga cantitate de gunoi de
grajd este folosită ca îngrăşământ natural pe propria suprafaţă de teren agricol .În fermă
se practică numai însămânţări artificiale cu material seminal achiziţionat de la centrele de
testare a masculilor reproducători. Vârsta de introducere la însămânţare artificială este de
18 luni, la greutatea de 380kg.

Tineretul mascul şi animalele reformate se valorifică după prealabila lor îngrăşare în

unitate.

Luându-se în calcul toate aceste aspecte, considerăm ca fiind necesară înfiinţarea de

asemenea ferme în toate zonele ţării, având ca scop iniţial satisfacerea nevoilor locale, iar
apoi mărirea efectivului de animale şi implicit mărirea fermei, procurarea laptelui în
fermă şi chiar cucerirea de noi pieţi.

1.4 Caracterizarea rasei

Este o rasă caracterizată pentru producția ridicată de lapte. S-a format în nord-
vestul Europei, începând cu Frezonia olandeza, și până la Iutlanda daneză. Provine din
vechile populații locale bălțate cu negru, supuse din sec XVIII, unei intense activită ți de
selecție, îndeosebi pentru producția de lapte.

7
 În selecția realizată pentru formarea acestei rase s-au urmărit producția ridicata de
lapte și adaptarea rase la mulsul mecanic (mulsul mecanic a fost introdus la începutul
formarii acestei rase). Amelioratorii au încercat să schimbe cât mai puțin în mediu
înconjurător pentru a fi cât mai apropiata de condițiile naturale. Totdeauna s-au folosit
mijloacele cele mai simple și ieftine. Toate acestea au dus la formarea unei rase care nu
are nevoie de condiții speciale deosebite de întreținere și este ușor adaptativă la condi țiile
climatice. Poate fi foarte bine întreținute în hale parțial acoperite, în sistem liber, în grup,
rezistând foarte bine la temperaturile scăzute.
Din punct de vedere nutrițional necesită condiții de întreținere bune datorită
genotipului care a fost orientat spre o digestie activă și o produc ție cât mai mare de lapte.
Dacă condițiile nutriționale nu sunt asigurate în primul rând își va pierde condi ția fizica,
capacitatea de reproducție și în ultimul rând va scade producția lactată (este o rasă care se
„sacrifică”). Indicele de reproducție se poate ameliora cu o furajare uscată adecvată
deoarece deficiențele nu au o bază genetica și se datorează dereglării metabolice apărute
ca urmarea a superproducției lactate.
Fătarea de obicei se desfășoară în condiții normale. Fătarea distrofică nu este
caracteristică acestei rase. Maturitatea este precoce și atinge productivitatea maximă la
mijlocul nivelului de dezvoltare.
Creșterea tăurașilor de reproducție se începe de la vârsta de 16-18 luni când ating

8
360-380 kg. Producția de carne este considerata medie. Tăurașii se pot îngra șă până la
greutatea de aproximativ 500 de kg. Calitatea carcasei fiind mijlocie sau slabă.
Aspectul exterior este armonios cu o bună dezvoltare corporală. Prezintă o robă
bălțată cu negru, cu proporții diferite între zonele pigmentate și cele nepigmentate, însă
cu regiunea capului pigmentat.
Trunchiul este larg lung și adânc, cu linia superioară dreaptă, iar membrele sunt
puternice cu aplombul corect, uger voluminos și constituție fină.
Caracteristica rasei este culoarea bălțată cu negru. Dar apar variante de culoare
bălțate cu roșu (Red Holstein) care sunt homozigote (varianta de culoare roșie este
recesivă în cazul animalelor bălțate cu negru). Animalele bălțate cu roșu nu se deosebesc
cu nimica de animalele bălțate cu negru numai prin faptul ca ele sunt în număr mai scăzut
în populația de bovine. Animalele Holstein bălțate cu roșu sunt îndeosebi utilizate în
încrucișări în care nu se dorește amestecarea culorilor (de exemplu Bălțată cu Ro șu se
încrucișează cu Red Holstein).
În primul rând aceasta rasă este utilizată pentru producția de lapte. Producție
ridicată de lapte și predispoziția pentru mulsul automatizat permite ca aceasta rasă să fie
crescută foarte bine în marile ferme. Potențialul de lapte este de 8000-10 000 litri pe
lactație cu un procent de grăsime de 3,9. Producția maximă o realizează în lactația a IV.
Se întrebuințează atât ca și rasa curată cât și încrucișată, pentru ameliorarea
producției de lapte.

9
 CAPITOLUL 2

PROGRAMAREA REPRODUCŢIEI EFECTIVULUI DE ANIMALE

ŞI FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ

A ACESTUIA

2.1 Stabilirea structurii efectivului de taurine

Structura efectivului de animale reprezintă raportul procentual dintre grupele sau

categoriile de vârstă sau sex, faţă de efectivul total al unei specii de animale. Ea poate fi
naturală, atunci când omul nu intervine în proporţionarea raportului dintre diferite
categorii de animale şi organizată atunci când este dirijată de om în funcţie de direcţia de
specializare a producţiei.

Din punct de vedere metodologic, stabilirea structurii efectivului de animale la o

specie, se bazează pe necesitatea asigurării efectivelor din categoriile inferioare de vârstă
pentru înlocuirea animalelor care ies din categoriile imediat superioare. Aceste efective se
dimensionează luându-se în considerare şi un anumit procent de rezervă pentru înlocuirea
reformelor din propria grupă, concomitent cu activitatea de selecţie.

2.2 Organizarea şi programarea montelor şi fătărilor

Programarea montelor şi fătărilor constituie baza de calcul pentru întocmirea

efectivelui de animale, calculul producţiei de lapte, dimensionarea optimă a sectorului de
maternitate.

Programul de montă şi fătări cuprinde date repartizate pe luni, trimester şi pe ani

privind:

▪ montele normale şi reprogramările la montă a vacilor şi viţeilor;

▪ fătările la vaci şi junici;

10
 ▪ produşii obţinuţi;

▪ situaţia rezultată în urma controlului gestaţiei;

▪ efectivele de vaci, junici şi viţele ce se vor reforma;

▪ pierderile la viţei;

Pentru uşurinţa calculelor, la programul de montă şi fătări este aşezată situaţia

vârstei tineretului la început de an.

11
 Situaţia vârstei animalelor tinere
Tabelul 1

Categoria de Efectivul (cap.) Vârsta luna Luna când vor Luna în care se
trece în
animale ianuarie categoria programează la
superioară de montă
vârstă

Tineret femel 22 6 luni Ianuarie x

0-6 luni 10 5 luni Februarie x

20 4 luni Martie x

10 3 luni Aprilie x

20 2 luni Mai x

20 1 lună Iunie x

Tineret femel 21 12 luni Ianuarie Septembrie

6-12 luni 20 11 luni Februarie Octombrie

20 10 luni Martie Noiembrie

20 9 luni Aprilie Decembrie

20 8 luni Mai x

20 7 luni Iunie x

Tineret femel 27 18 luni Ianuarie Martie

12-18 luni 20 17 luni Februarie Aprilie

20 16 luni Martie Mai

15 15 luni Aprilie Iunie

10 14 luni Mai Iulie

10 13 luni Iunie August

12
Tineret femel 11 20 luni Ianuarie Ianuarie

peste 18 luni 10 19 luni februarie Februarie

10 18 luni martie x

Tineret mascul 16 3 luni Ianuarie x

(0-3 luni sau 20 2 luni Februarie x

0-25 de zile) 20 1 lună Martie x

13
 2.2 Programul de monte şi fătări
Tabelul 2

Specificare Lunile calendaristice To

sem.II sem.
Sem.I sem II I IV

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Gestante - - - - - - 50 25 45 55 40 60 27

Montate - - - - - - - - - 35 35 30 10

Vaci Fătate - - - - - - - - - 35 50 40 12

An Propuse pentru - - - - - - - - - - - -
precedent reformă

Negestante - - - - - - - - - - - - -

Junici - - - - - - 15 10 15 10 15 10 75

Viţele Montate - - - - - - - - - 12 15 15 42

Nemontate - - - - - - - - - - - -

Monte:

Monta I 35 50 40 50 25 45 55 40 60 30 26

Monta II - 5 3 4 5 1 2 2 3 2 2 2 31

Vaci Total

Negestanta la 5 3 4 5 1 2 2 3 2 2 2
control

Reforme din
negestante - - - - - - - - - - - - -

Monta I 11 10 27 20 20 15 10 10 21 20 20 20

Monta II - 2 1 1 1 2 4 2 3 1 1 3
An curent Viţele

14
 Total

Negestante la 2 1 1 1 2 4 2 3 1 1 3 3
control

Reforme din - - - - - - - - - - - - -
negestante

Vaci 50 25 45 55 40 60 30 26 23 42 53 38

Fătări Junici 15 10 15 10 15 10 14 14 10 8 23 18

Total 65 35 60 65 55 70 34 40 33 50 76 56

Reforme din
fătări 7 6 6 6 6 7 6 6 6 6 7 6

Viței masculi 33 13 30 32 23 35 27 20 12 25 38 28

Produși Viţele 32 12 30 33 22 35 27 20 11 25 38 28

obținuți Total 63 25 60 55 45 70 54 40 33 50 76 56

Pierderi (1%) 2 - 2 1 2 4 1 - - - 3 1 16

Reforme vaci fătări 7 6 6 6 6 7 6 6 6 6 7 6 75

TOTAL reforme vaci (din

fătări şi negestante) 7 6 6 6 6 7 6 6 6 6 7 6 75

15
 2.3 Programarea evoluţiei lunare a efectivului de taurinre

Evoluţia efectivelor de animale reprezintă o lucrare tehnică şi organizatorică care

evidenţiază totalitatea modificărilor ce intervin în strictura efectivelor pe vârstă, sex şi
destinaţie de producţie, într-o anumită perioadă (lună, trimestru, an).

Această lucrare serveşte, alături de programul de monte şi fătări, la: programarea

producţiilor, a vânzărilor sau cumpărărilor de animale, a necesarului de forţă de muncă, a
fondului de salarizare, necesarului de furaje, la stabilirea măsurilor sanitar-veterinare.

În formularul în care se operează evoluţia efectivului de taurine se înscriu pe

categorii de vârstă şi sex destinaţia de producţie, efectivele existente la începutul anului şi
cele programate pentru sfârşitul anului.

În cadrul fiecărei categorii se urmăreşte corelaţia efectivului la începutul perioadei

+ efectivul intrat – efectivul ieşit = efectivul la sfârşitul perioadei (perioadele sunt: luna,
trimestrul, anul).

16
 2.3 Mişcarea lunară a efectivelor

Tabelul 3

Lunile
Nr. Categoria Efectiv anului Efectiv
la 1.01 la
crt. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
31.12

1. Vaci 500 +15 +10 +15 +10 +15 +10 +14 +14 +10 +8 +23 +18 587

-7 -6 -6 -6 -6 -7 -6 -6 -6 -6 -7 -6

2. Junici 75 +12 +13 +14 +12 +13 +14 +10 +8 +23 +27 +20 +20 99

-15 -10 -15 -10 -15 -10 -14 -14 -10 -8 -23 -18

3. Viţele 42 +27 +20 +20 +15 +10 +10 +21 +20 +20 +20 +20 +20 83
montate
-12 -13 -14 -10 -8 -23 -27 -20 -20 -15 -10 -10

4. Tineret 107 +21 +20 +20 +20 +20 +20 +22 +10 +20 +10 +20 +20 107
femel 12-
18
-27 -20 -20 -15 -10 -10 -21 -20 -20 -20 -20 -20
luni

5. Tineret 121 +22 +10 +20 +10 +20 +20 +32 +12 +30 +33 +22 +35 165
femel 6-12
-21 -20 -20 -20 -20 -20 -21 -10 -20 -10 -20 -20
luni

6. Tineret 112 +32 +12 +30 +33 +22 +35 +27 +20 +11 +25 +38 +28 159
femel 0-6
-22 -10 -20 -10 -20 -20 -32 -12 -30 -33 -22 -35
luni

7. Tineret 56 +33 +13 +30 +32 +23 +35 +27 +20 +12 +25 +38 +28 91
mascul 0-3
-16 -20 -20 -33 -13 -30 -32 -23 -35 -27 -20 -12
luni

8. Taurine la 75 +7 +6 +6 +6 +6 +7 +6 +6 +6 +6 +7 +6 19
îngrășat

17
7 13 19 -7 -6 -6 -6 -6 -7 -6 -6 -6

18
 CAPITOLUL 3

PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LAPTE

3.1 Date teoretice

Producţia de lapte este influienţată de o serie de factori astfel încât este neuniformă
în decursul perioadei de lactaţie. Programarea acesteia pe luni şi trimester se poate face
utilizând diferite metode (metoda curbei de lactaţie, metoda producţiei zilnice de lapte pe
luni de lactaţie şi metoda bazată pe folosirea unităţii convenţionale ,,vacă ipotetica”), care
se bazează pe luni de lactaţie şi pe luni calendaristice.

▪ Metoda ,,curbei de lactaţie” are ca element specific de calculaţie producţia medie

pe un animal, repartizată pe luni de lactaţie determinată cu ajutorul curbei de lactaţie,
ponderea procentuală a producţiei de lapte pe luni

de lactaţie şi pe luni calendaristice;

▪ Metoda ,,producţiei medii zilnice pe luni de lactaţie” se bazează pe utilizarea

producţiilor medii zilnice pe luni de lactaţie, determinate în mod diferenţiat, în raport cu
producţia medie anuală pe animal furajat;

▪ Cea de-a treia metodă presupune transformarea prealabilă a efectivului de vaci

fizice, pe luni de lactaţie în ,,vaci unităţi ipotetice”. Astfel producţia zilnică de lapte este
constantă şi corespunde lunii a 6-a de lactaţie, diferenţiindu-se în raport cu nivelul
programat al producţiei medii de lapte pe animal furajat.

19
 3.2 Mişcarea efectivelor de vaci pe luni de lactaţie

Tabelul 4

Lunile
Efectiv
Nr. Categoria Efectiv anului la 31.12
la 1.01
crt. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1. Vaci 500 +15 +10 +15 +10 +15 +10 +14 +14 +10 +8 +23 +18 587

-7 -6 -6 -6 -6 -7 -6 -6 -6 -6 -7 -6

2. Junici 75 +12 +13 +14 +12 +13 +14 +10 +8 +23 +27 +20 +20 99

-15 -10 -15 -10 -15 -10 -14 -14 -10 -8 -23 -18

3. Viţele 42 +27 +20 +20 +15 +10 +10 +21 +20 +20 +20 +20 +20 83
montate
-12 -13 -14 -10 -8 -23 -27 -20 -20 -15 -10 -10

4. Tineret 107 +21 +20 +20 +20 +20 +20 +22 +10 +20 +10 +20 +20 107
femel 12-
18
-27 -20 -20 -15 -10 -10 -21 -20 -20 -20 -20 -20
luni

5. Tineret 121 +22 +10 +20 +10 +20 +20 +32 +12 +30 +33 +22 +35 165
femel 6-12
-21 -20 -20 -20 -20 -20 -21 -10 -20 -10 -20 -20
luni

6. Tineret 112 +32 +12 +30 +33 +22 +35 +27 +20 +11 +25 +38 +28 159
femel 0-6
-22 -10 -20 -10 -20 -20 -32 -12 -30 -33 -22 -35
luni

7. Tineret 56 +33 +13 +30 +32 +23 +35 +27 +20 +12 +25 +38 +28 91
mascul 0-3
-16 -20 -20 -33 -13 -30 -32 -23 -35 -27 -20 -12
luni

20
8. Taurine la 75 +7 +6 +6 +6 +6 +7 +6 +6 +6 +6 +7 +6 19
îngrășat
7 13 19 -7 -6 -6 -6 -6 -7 -6 -6 -6

21
.3 Programarea producţiei de lapte după metoda curbei de lactaţie

22
 Tabelul 5

23
 Lunile de
Lunile lactație I II III IV V VI VII VIII IX X
% din
producția
calenda- medie 12 14,5 13,5 12,5 10,5 10,0 9,0 8,0 6,0 4,0
ristice Producţia de Total
lapte/vacă
litri 1116 1348,5 1255,5 1162,5 976,5 930 837 744 558 372 (hl)
Efectiv
Ianuarie (cap.) 65 40 50 35 30 35 35 60 40 55 445
Producţia
(hl) 725,4 539,4 627,75 406,87 292,95 325,5 292,95 446,4 223,2 204,6 4085,02
Efectiv
Februarie (cap.) 35 65 40 50 35 30 35 35 60 40 425
Producţia
(hl) 390,6 876,52 502,2 581,21 341,77 279 292,95 260,4 334,8 148,8 4007,84
Efectiv
Martie (cap.) 60 35 65 40 50 35 30 35 35 60 445
Producţia
(hl) 669,6 471,97 816,07 465 488,25 325,5 251,1 260,4 195,3 223,2 4274,39
Efectiv
Aprilie (cap.) 65 60 35 65 40 50 28 30 35 35 443
Producţia
(hl) 725,4 809,1 439,43 755,63 390,6 465 234,36 223,2 195,3 130,2 4359,22
Efectiv
Mai (cap.) 55 65 60 33 65 40 44 28 30 35 457
Producţia
(hl) 613,8 876,53 753,3 406,88 634,73 372 368,28 208,32 167,4 130,2 4531,44
Efectiv
Iunie (cap.) 70 55 65 60 35 65 34 44 28 30 486
Producţia
(hl) 781,2 741,68 816,08 697,5 341,78 604,5 284,58 327,36 156,24 111,6 4862,51
Efectiv
Iulie (cap.) 34 70 55 65 60 35 59 34 44 28 484
Producţia
(hl) 379,44 943,95 690,53 755,63 585,9 325,5 493,83 252,96 245,52 104,16 4777,42
Efectiv
August (cap.) 40 34 70 55 65 60 29 59 34 44 490
Producţia
(hl) 446,4 458,49 878,85 639,38 634,73 558 242,73 438,96 189,72 163,98 4650,94
Efectiv 24
Septembrie (cap.) 33 40 34 70 55 65 53 29 59 34 472
Producţia
(hl) 361,28 539,4 426,87 813,75 537,07 604,5 443,61 215,76 329,22 126,48 4397,94
Efectiv
 CAPITOLUL 4

CALCULUL RAŢIILOR FURAJERE LA TAURUINE

4.1 Aspecte generale

Hrănirea raţională a vacilor lactante are ca obiective principale exprimarea potenţialului

productiv dat de baza ereditară, obţinerea unui produs sănătos şi bine dezvoltat, menţinerea stării de
sănătate, realizarea producţiei de lapte în condiţii cât mai economice,precum şi pregătirea în
continuare a vacii pentru lactaţia următoare. O hrănire bine condusă poate influienţa în mod
determinant producţia de lapte realizată de fiecare vacă în parte şi de fermă în general, are
repercusiuni majore asupra costului producţiei şi rentabilităţii fermei. Organizarea hrănirii vacilor
trebuie să ţină seama de particularităţile fiziologice ale acestora, cât şi de schimbările care au loc de-
a lungul curbei de lactaţie în ceea ce priveşte capacitatea digestivă şi apetitul, precum şi de
necesarul de substanţe nutritive şi schimbarile în greutatea corporală.

Optimizarea raţiilor furajere stă la baza optimizării marimii şi structurii bazei furajere.
Întocmirea modelului economico-matematic pentru optimizarea raţiilor necesită cunoaşterea
următoarelor date: normele de furajare corespunzătoare categoriei de animale stare fiziologică,
nivelul producţiei de lapte şi perioada de timp când se va utilize raţia, sortimentul de furaje produs în
fermă sau posibil de cumpărat, conţinutul real în principii nutritive ai furajelor, costul furajelor,
cantităţile maxime sau minime de furaje corespunzătoare unei alimentaţii raţionale.

Cantităţile necesare în macro şi microelemente, vitamine şi biostimulatori se completează de

obicei cu preamestecuri obţinute pe cale industrială.

25
4.2 Norme de hrană pentru taurine

Norme de hrană pentru tineret taurin

Tabelul 6

Categoria Greut. SMZ UFL PDI Ca P SUI

medie(kg) (kg) (g) (g) (g)

0-3 luni 95 0.6 1.9 237 15 9 2.15

3-6 luni 150 0.6 2.7 286 18 11 3.6

6-12 luni 288 0.75 4.51 428.24 30.15 18.9 6.48

12-18 luni 380 0.5 4.92 438.5 29.3 26.7 5.8

Norme de hrană pentru vaci de lapte

26
 Tabelul 7

Rasă Greutate Prod. % Norme de hrană

UFL PDI Ca P SU UID

medie medie Grăsime
L
(g) (g) (g (kg)
(kg) lapte/zi în lapte
)
furajare

BRUNA 510 17 4 11.74 1151.4 100.85 80 15.2 16

4.3 Valoarea nutritivă a nutrţurilor folosite în calculul raţiilor la taurine

Tabelul 8

Fel SU /kg nutreţ

nutreţ g/kg Lei/kg

UFL PDIN PDIE Ca P UIDL

(g) (g) (g) (g)

Pajişte 202 0.79 68 76 6 3 1.11 0.1

de şes

Lucern 189 0.73 112 85 16.5 3 1 0.2

ă

masă v.

Porumb 300 0.90 52 66 3.5 2.5 1.13 0.1

27
siloz

Fân 850 0.69 62 75 5.5 2.5 1.16 0.25

natural

Fân 850 0.6 108 89 13.0 2.5 1.09 0.5

lucernă

Sfeclă 130 1.15 62 86 2.5 1.5 0.6 0.1

furajeră

Tărâţe 870 0.84 106 55 1.6 14.0 - 0.45

Grâu

Şrot 888 1.17 421 382 3.4 7.8 - 1.2

soia 48

Fosfat 900 - - - 240 185 - 1.45

dicalcic

Cretă 900 - - - 350 - - 0.25

furajeră

Uree 980 - 1472 - - - - 1.45

4.4 Raţii folosite în alimentaţia vacilor de lapte

Raţie de hrană pentru vaci lapte, iarna, 510 kg, 17 kg lapte, 4% grăsime

28
 Tabelul 9

Felul Kg/zi 15.2 11.74 1151 1151 100.8 80 16 Lei

5
nutreţulu
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
i

(kg) (g) (g) (g) (g)

Porumb 16.52 4.95 4.46 257.7 327.1 17.34 12.39 5.60 1.652
5 5
siloz

Fân 6.90 5.87 3.52 633.9 522.4 76.31 14.67 6.39 3.45
6 3
lucernă

Sfeclă 14.13 1.83 2.11 113.9 158.0 4.59 2.75 1.10 1.413
2 3
furajeră

Tărâţe 2.24 1.95 1.64 207.4 107.6 3.13 27.39 1.95 1

0 1
grâu

Fosfat 0.11 0.13 - - - 31.2 24.5 - 0.156

dicalcic

Total 39.8 14.75 11.74 1213 1115 132.6 81.27 15.06 7.665

Raţie de hrană pentruvaci lapte, vara, 510 kg, 17 kg lapte, 4% grăsime

Tabelul 10

29
Felul Kg/zi 15.2 11.74 1151 1151 100.8 80 16
5
nutreţulu Lei
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
i

(kg) (g) (g) (g) (g)

Pajişte 55.17 11.14 8.80 757.8 847.0 66.87 33.43 12.37 5.517
9 6
de şes

Lucernă 13.61 2.57 1.87 288.1 218.7 42.45 7.71 2.57 2.722
9 1
masă v.

Tărâţe 1.44 1.25 1.05 133.3 69.18 2.01 17.61 1.25 0.648
3
grâu

Fosfat 0.13 0.12 - - - 28.8 22.2 - 0.188

dicalcic

Total 70.37 15.1 11.74 1179 1135 140.1 80.97 16.2 9.075

Raţie de hrană pentru vaci gestante luna a 8 a, iarna, 510 kg

Tabelul 11

Felul Kg/zi 11.83 6.06 485 485 46.6 27.5 10.6 Lei

SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL

nutreţulu

30
i (kg) (g) (g) (g) (g)

Fân 6.20 5.27 3.64 326.7 395.2 28.98 10.54 6.11 1.55
1 2
natural

Porumb 8.98 2.69 2.42 140.0 177.7 9.43 6.73 3.04 0.89
5 6
siloz

Fosfat 0.07 0.06 - - - 14.40 11.10 - 0.101

dicalcic

Uree 0.02 0.02 - 29.44 - - - - 0.029

Total 15.26 8.04 6.06 496.2 572.9 52.81 28.37 9.16 2.57
1 8

Raţie de hrană pentru vaci gestante luna a 8 a,vara, 510 kg

Tabelul 12

Felul Kg/zi 11.83 6.06 485 485 46.6 27.5 10.6 Lei

SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL

nutreţulu
i (kg) (g) (g) (g) (g)

Pajişte 37.97 7.67 6.06 521.6 582.9 46.03 23.01 8.51 3.797
2 9
de şes

Fosfat 0.05 0.04 - - - 9.72 7.49 - 0.072

dicalcic

Total 38.03 7.71 6.06 521.6 582.9 55.75 30.51 8.51 3.869
2 9

Raţie de hrană pentru vaci gestante luna a 9 a, iarna, 510 kg

31
 Tabelul 13

Felul Kg/zi 13.83 7.06 555 555 55.6 30.5 14.6 Lei

SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL

nutreţulu
i (kg) (g) (g) (g) (g)

Fân 6.62 5.63 3.88 348.9 422.0 30.95 14.07 6.53 1.655
1 7
natural

Porumb 11.77 3.53 3.18 183.5 232.9 12.36 8.83 3.99 1.177
6 8
siloz

Fosfat 0.08 0.07 - - - 16.8 12.95 - 0.116

dicalcic

Uree 0.03 0.03 - 44.16 - - - - 0.044

Total 18.49 9.26 7.06 576.6 655.0 60.11 35.84 10.52 2.992
3 5

Raţie de hrană pentru vaci gestante luna a 9 a, vara, 510 kg

Tabelul 14

Felul Kg/zi 13.83 7.06 555 555 55.6 30.5 14.6 Lei

SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL

nutreţulu
i (kg) (g) (g) (g) (g)

Pajişte 44.24 8.94 7.6 607.7 679.1 53.62 27.04 9.92 4.424
0 9
de şes

Fosfat 0.03 0.03 - - - 7.20 5.55 - 0.043

32
dicalcic

Total 44.27 8.97 7.06 607.7 679.1 60.82 32.36 9.92 4.467
0 9

Raţie de hrana pentru viţele 380 kg, 12-18 luni, SMZ 500 g, iarna

Tabelul 15

Felul Kg/zi 5.8 4.92 438.5 438.5 29.3 26.7 7.55 Lei

SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL

nutreţulu
i (kg) (g) (g) (g) (g)

Porumb 12.39 3.71 3.34 193.3 245.3 13.01 9.29 4.20 1.239
3 8
siloz

Fân 1.68 1.43 0.85 121.5 124.4 9.29 5.005 1.48 0.84

33
lucernă 5 1

Tărâţe 0.39 0..34 0.28 36.37 18.87 0.54 4.80 0.34 0.171

grâu

Şrot 0.25 0.22 0.22 96.32 87.40 0.77 1.78 0.22 0.3

soia 48

Fosfat 0.033 0.03 - - - 4.8 5.55 - 0.047

dicalcic

Creta 0.11 0.01 - - - 3.5 - - 0.027

Total 14.77 5.8 4.721 447.6 476.1 31.94 26.44 6.28 2.624
2

Raţie de hrană pentru viţele 380 kg, 12-18 luni, SMZ 500 g, vara

Tabelul 16

Felul Kg/zi 5.8 4.492 438.5 438.5 29.3 26.7 7.55 Lei

SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL

nutreţulu
i (kg) (g) (g) (g) (g)

Pajişte 25.55 5.16 4.07 351.1 392.3 30.97 15.48 5.72 2.555
6 1
de şes

Tărâţe 0.6 0.52 0.43 55.33 28.71 0.83 7.30 0.52 0.27

34
grâu

Şrot 0.13 0.116 0.116 48.83 43.31 0.39 0.90 0.116 0.156

soia 48

Fosfat 0.22 0.02 - - - 4.8 3.7 - 0.319

dicalcic

Total 26.30 5.8 4.63 455.2 465.3 37 27.4 6.36 3.314

Raţie de hrana pentru viţele 288 kg, 6-12 luni, SMZ 750 g, iarna

Tabelul 17

Felul Kg/zi 5.25 4.51 428.2 428.2 30.15 18.9 6.48 Lei
4 4
nutreţulu
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
i

(kg) (g) (g) (g) (g)

Porumb 9.8 2.94 2.64 152.8 194.0 10.29 7.35 3.32 0.98
8 4
siloz

Fân 1.66 1.41 0.85 153.1 126.2 18.42 3.54 1.54 0.83

lucernă
35
Tărâţe 0.78 0.68 0.657 72.34 37.53 1.092 9.55 0.68 0.351

grâu

Şrot 0.23 0.121 0.21 88.41 80.22 0.714 1.638 0.21 0.276

soia 48

Total 12.48 5.25 4.28 466.7 438 30.52 22.09 5.76 2.437

Raţie de hrană pentru viţele 288 kg, 6-12 luni, SMZ 750 g, vara

Tabelul 18
Felul Kg/zi 5.25 4.51 428.2 428.2 30.15 18.9 6.48 Lei
4 4
nutreţulu
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
i

(kg) (g) (g) (g) (g)

Pajişte 22.87 4.62 3.64 314.1 351.1 27.72 13.86 5.12 2.287
6 2
de şes

Tărâţe 0.54 0.47 0.439 50.08 25.98 0.756 6.16 0.47 0.243

grâu

Şrot 0.17 0.15 0.15 66.30 66.16 0.53 1.22 0.15 0.204
36
soia 48

Creta 0.11 0.01 - - - 3.5 - - 0.02

Total 23.60 5.25 4.2 430. 437.3 32.51 21.7 5.75 2.754
6

Raţie de hrană pentru viţele 150 kg, 3-6 luni, SMZ 00 g, iarna

Tabelul 19

Felul Kg/zi 3.6 2.7 286 286 18 11 4.1 Lei

SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL

nutreţulu
i (kg) (g) (g) (g) (g)

Porumb 6 1.8 1.62 93.6 118.8 6.3 4.5 2.03 0.6

siloz

Fân 1.48 1.26 0.75 136.1 112.1 16.38 3.15 1.37 0.74

lucernă

Tărâţe 1.45 0.39 0.33 41.97 21.78 0.63 5.54 0.39 0.652

37
grâu

Şrot 0.16 0.14 0.14 60.62 55.00 0.48 1.12 0.14 0.192

soia 48

Total 8.09 3.6 2.85 332.3 307.7 23.8 14.32 3.94 2.184

CAPITOLUL 5

ASIGURAREA BAZEI FURAJERE

5.1 Optimizarea mărimii şi structurii bazei furajere

Optimizarea urmăreşte alegerea unor culture furajere care dau randament ridicat în unitate şi
precizarea suprefeţelor ce vor fi ocupate de fiecare cultură, în condiţiile asigurării integrale a
necesarului de furaje, cu cheltuieli minime, folosind programarea liniară. Întocmirea modelului
economico-matematic se bazează pe următoarele informaţii: efectivul fermei, tehnologia de hrănire,
structura raţiilor, necesarul de substanţe nutritive, cantităţile maxime de furaje ce se pot cumpăra,
suprafaţa maximă afectată, cheltuielile la ha pe fiecare cultură furajere şi costul pe tonă pentru
furajele cumpărate.

5.2 Calculul necesarului de furaje

Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru 30 capete vaci de lapte

38
 Nutreţuri
Categori Nutreţuri Nutreţuri
EM NZ Nutreţuri uscate
a de NZAF verzi murate
P P
animale Total
Pajişte de Amestec
Fân natural Fân lucernă Siloz porumb Cheltuieli
deal concentrate
lei
R N R N R N R N R N

10500 4. 50400 73500 19. 205800 1.5 16065

I 500 210 7
0 8 0 0 6 0 3 0
Vaci 2013961
5 403000 4.0 31387 1.9 15190
V 500 155 77500 6 465000
2 0 5 5 6 0

Necesar nutreţ
4030000 504000 1048875 2523000 312550
kg

Preţ/kg (RON) 0.1 0.5 0.6 0.2 0.72

Cheltuieli lei 403000 252000 629325 504600 225036

SUPRAFAŢA NECESARĂ PENTRU ASIGURAREA BAZEI FURAJERE

Nutreţ Cantitatea necesară (t) Producţia medie (t/ha) Suprafaţa necesară (ha)

Pajişte naturală deal 4030 25 161.2

Fân natural deal 504 5 100.8

Fân lucernă 1048 8 131

Siloz porumb 2523 35 72.08

Amestec concentrate 312.55 120 2.60

Total suprafaţă necesară 467.68 ha

5.4 Tehnologia de cultivare pentru furaje

Lucernă masă verde şi fânul de lucernă

39
 Lucerna albastră, originară din sudul Caucazului şi Asia de sud-vest, este cea mai veche plantă
de nutreţ. Este o plantă de climat temperat, cu o plasticitate ecologică foarte largă, fiind adaptată la
diferite condiţii de climă şi sol.

Larga răspândire în cultură a lucernei se explică prin productivitatea ei ridicată, însuşirile

biologice deosebite şi calitatea superioară a furajului.

Lucerna poate fi utilizată cu rezultate foarte bune sub formă de nutreţ verde, fân, nutreţ
însilozat, granule sau brichete, constituind o componentă importantă în raţiile furajere la multe specii
şi categorii de animale.Este considerată planta furajeră ce produce cea mai mare cantitate de proteină
digestibilă la unitatea de suprafaţă.

Lucerna are un grad de digestibilitate atât în stare verde cât şi sub formă de fân sau nutreţ
însilozat. Astfel, valorile coeficienţilor de digestibilitate sunt în medie de 85.5% la P.B. din masa
verde, 77.3% la P.B. din fân, 49.1% la C.B. din masa verde şi 44.8% la C.B. din fân, la recoltare în
faza de îmbobocire.

Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde în principal de: faza de vegetaţie la recoltare,
tehnica de uscare şi modul de depozitare.

O caracteristică morfologică a lucernei constă în apariţia tulpinilor primare încă din momentul
începerii vegetaţiei iar mai târziu din această tulpină nu rămâne decât ,,coletul” pe care în fiecare
primăvară sau după fiecare coasă se formează numeroşi lăstari ramificaţi, dând plantei aspect de
tufă.

La lucernă proporţia de frunze creşte cu numarul coaselor, fiind mai mare în toamnă decât la
începutul vegetaţiei; florile au o pondere mai redusă în planta întreagă comparativ cu spicul la
graminee.

Proporţia cea mai mare de proteină şi cea mai redusă de celuloză se gaseşte în frunzele
lucernei, în timp ce în tulpini celuloza este în proporţii mari şi creşte continuu pe măsura înaintării în
vegetaţie, în Frunze celuloza variază în limite relative reduse.

Fânul de lucernă este un nutreţ excelent pentru taurine, în special pentru vacile de lapte la care
se asociază foarte bine cu nutreţuri bogate în energie (porumb siloz, concentrate, în special
40
cerealele). Nu se recomandă folosirea lui ca singur nutreţ în hrana animalelor, deoarece este
dezechilibrat energo-proteic.

Porumbul masă verde

Porumbul este una din cele mai importante plante, datorită multiplelor sale întrebuinţari: în
alimentaţia omului,ca nutreţ pentru animale şi ca materie primă în industria alimentară.

În furajarea animalelor, porumbul poate fi folosit sub formă de concentrate, nutreţ verde, nutreţ
murat, fân, coceni.

Porumbul pentru masă verde semănat cu o desime 50-60 plante/m 2, se foloseşte în furajarea
animalelor în perioadele secetoase din vară(iulie şi august), în cazul culturilor în ogor propriu şi în
lunile septembrie-octombrie, în cazul culturilor successive.

Porumbul sub formă de nutreţ verde, poate fi folosit prin păşunat direct sau se recoltează şi se
administrează la iesle. Importanţa porumbului ca masă verde constă în faptul că asigură producţii
mari la unitatea de suprafaţă, nutreţul obţinut este valorosdin punct de vedere calitativ, bogat în
principii nutritive şi cu un grad ridicat de consumabilitate şi digestibilitate. Prezintă şi avantajul că
se poate cultiva eşalonat pe o perioadă lungă de timp, se poate semăna în miriştea culturilor ce
părăsesc terenul devreme şi asigură hrănirea animalelor cu furaje verzi în perioada iulie-septembrie,
când lipsesc alte furaje verzi sau se produc în cantităţi insuficiente. Prezintă neajunsul că are un
conţinut scăzut în substanţe proteice.

Porumbul pentru siloz

Murarea constituie una din cele mai vechi metode de conservare a nutreţurilor umede, iar
originea ei se pierde în antichitate; murarea are ca scop conservarea plantelor cu umiditate mare, cu
minimum de pierderi.

41
 Murarea se realizează în absenţa oxigenului, pentru a împiedica dezvoltarea florei aerobe (floră
de putrefacţie) şi la o aciditate mare pentru a inhiba sau reduce dezvoltarea florei butirice, care
degradează proteinele (rezultând amine, NH3, acizi graşi volatili). Această aciditate este obţinută
graţie bacteriilor lactice, prezente în nutreţ, care transformă zaharurile din plante în acid lactic.
Bacteriile lactice se dezvoltă bine când în masa silozului temperature ajunge la maximum 52-550C.

Calitatea şi valoarea nutritivă a nutreţului murat depend, pe de o parte, de modificările care au

loc în nutreţurile supuse murării, iar pe de altă parte, de pierderile de substanţe nutritive care se pot
înregistra prin şi în timpul murării.

Porumbul ocupă un loc important în asigurarea nutreţului însilozat, deoarece are un potenţial
de producţie ridicat, se cultivă cu rezultate bune în diferite condiţii pedoclimatice şi se însilozează
uşor, având un conţinut ridicat de glucide solubile.

Pentru însilozarea porumbului plantă întreagă momentul optim de recoltare este în faza de
lapte-ceară la porumbul neirigat şi în faza de ceară la cel irigat. La porumbul siloz din cultură
succesivă, faza optimă de recoltare corespunde cu perioada 10-25 octombrie, funcţie de zona şi
evoluţia vremii. Recoltarea se face cu combine speciale, plantele se mărunţesc prin tocare la
dimensiuni de 2-3 cm, iar tasarea şi acoperirea se fac în mod obişnuit. Datorită conţinutului ridicat în
glucide solubile, porumbul se însilozează singur sau în amestec cu plante greu însilozabile, pentru a
le asigura minimul de glucide necesar unei bune însilozări. Valoarea nutritivă este de 0.21-0.24 UN
la 1 kg siloz.

Sfecla furajeră

Este o valoroasă plantă de nutreţ datorită productivităţii mari şi calităţii deosebite a furajului.
În hrana animalelor se folosesc rădăcinile tuberizate şi frunzele, în stare proaspătă sau însilozată, sub
formă tocată şi amestec cu alte plante furajere. Corpul tuberizat al sfeclei furajere reprezintă un
valoros furaj succulent, cu 8-14% substanţă uscată, bogat în hidraţi de carbon, conţinut ridicat de
vitamina C şi mai scăzut în vitamine din complexul B.

42
 Are un bun effect dietetic fiind uşor digestibilă. Acest furaj este indicat în hrana tuturor
speciilor şi categoriilor de animale. Se poate administra tocată mărunt, în hrana animalelor tinere, în
amestec cu nutreţurile concentrate (la viţei).

În continuare se redau cantităţile de sfeclă furajeră care se pot administra zilnic diferitelor
categorii de animale:

-viţei la înţărcat 4-5 kg

-tineret taurin 10-15 kg

-vaci în lactaţie 15-25 kg

-bovine la îngrăşat 30-40 kg

Sfecla furajeră se poate administra până toamna târziu după terminarea furajării cu nutreţuri
verzi, prelungind aşa-numitul conveer-verde până iarna târziu. Prin păstrarea sfeclei în silozuri
speciale aceasta poate fi folosită în hrana animalelor pe toată perioada de stabulaţie. Depozitarea şi
păstrarea sfecleifurajere în silozuri se face respectând o serie de cerinţe şi anume:

a. să se asigure o temperatură de circa +3 0C cu o umiditate relativă a aerului de 89-90%. La o

umiditate de peste 90% se produce mucegăirea rădăcinilor de sfeclă, iar la o umiditate mai mică se
produce pierderea apei (reducerea dimensiunii sfeclei prin zbârcire);

b. să se asigure condiţii de întuneric prin acoperire perfectă intrucât lumina favorizează

încolţirea plantelor;

c. obligatoriu trebuie asigurată aerisirea plantelor pentru reglarea temperaturii şi a umidităţii

acestora.

Silozurile constau în şanţuri săpate în pământ căptuşite cu un strat de paie de 5-6 cm, cu un
material uscat (paie, stuf) peste care se pune pământ. Pe toată lungimea şanţului se prevăd coşuri de
aerisire la 2-3 cm distanţă unul de altul. Aceste guri de aerisire pot fi făcute şi din snopi de coceni,
beţe de floarea-soarelui, etc.,care trebuie să iasă deasupra nivelului acoperit de pământ cu 50-60 cm.

Sfecla mai pote fi depozitată în beciuri, unde rădăcinile se aşează pe un pat de paie în straturi
de 0.5-0.8 m grosime.

43
 Valoarea nutritivă a sfeclei furajere este 0.082 UN/kg furaj, cu 85g proteină brută digestibilă/kg
şi 11% SU.

Acest furaj are o mare valoare dietetică fiind foarte indicat în hrănirea animalelor lactante.
Acest furaj succulent deosebit de valoros se poate asocia cu nutreţuri uscate.

Tărâţa de grâu

Reprezintă până la 25% din greutatea grăunţelor măcinate. În componenţa lor intră: pericarpul
seminţelor, stratul de aleuronă, embrionul şi cantităţi diferite de amidon (după ,,fineţea” făinurilor).

Compoziţia chimică a tărâţelor de grâu evidenţiază faptul că au un conţinut mai ridicat în

proteine decât grăunţele, dar şi un conţinut mult mai mare de celuloză brută; de altfel, se remarcă
faptul că mai mult de jumătate din substanţa uscată a tărâţelor o reprezintă pereţii celulari, motiv
pentru care digestibilitatea energiei este redusă. Prin măcinare fină digestibilitatea tărâţelor creşte.

Proteina din tărâţele de grâu este deficitară în lizină şi metionină, precum şi în alţi aminoacizi
esenţiali.

Tărâţele de grâu sunt surse bune pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile, cu excepţia
niacinei (B5) care are o biodisponibilitate redusă.

Caracteristic tărâţelor este conţinutul redus în Ca, dar ridicat în P şi Mg; disponibilitatea
fosforului din tărâţele de grâu este relative ridicată (cca 50%).

Tărâţele de grâu se utilizează cu foarte bune rezultate în hrana vacilor de lapte, la care
constituie o importantă sursă de proteine şi de energie; de altfel, la taurine palatabilitatea tărâţelor
este ridicată.

CAPITOLUL 6

PROIECTAREA ACTIVITĂŢII ZOOTEHNICE

6.1 Aspecte organizatorice ale microfermei

44
 Efectivul de vaci este reprezentat de 25 de vaci din rasa Bruna. Sistemul de întreţinere al
vacilor, datorită condiţiilor specifice din microfermă, este pe timpul verii in tabere de vara, iar pe
timpul iernii in stabulatie legata: activitatea de reproducţie se desfăşoară în circuit deschis şi este
lărgită, urmărindu-se asigurarea reformei, plus rata creşterii efectivului.

Tineretul mascul obţinut se livrează către fermele de îngrăşare la vârsta de 3-4 săptămâni.

Vacile exploatate în cadrul microfermei sunt vaci cu greutăţi de 510 kg, asigurând producţii
medii zilnice de 17 kg lapte cu 4% grăsime.

Adăposturile au fost concepute de aşa natură încât să permită organizarea tuturor lucrărilor.
Pentru tot efectivul de animale există două grajduri-unul pentru animalele de producţie, iar cel de-al
doilea pentru tineretul de prăsilă, maternitate şi creşă.

În fermă se vor lua măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor: extinctoare, panouri PSI cu
unelte specifice (lopeţi, târnăcoape, găleţi), lăzi cu nisip, etc.

Respectarea tuturor cerinţelor de amplasare afermei, ţinând cont de condiţiile hidrografice şi

hidrologice precum şi cele sanitare, contribuie la crearea unui mediu sănătos în incinta de producţie
şi în vecinătatea ta.

Pentru evitarea poluării din fermă şi a răspândirii epizootiilor, ferma a fost amplasată în aval de
cea mai apropiată localitate. S-a avut în vedere şi distanţa minimă de protecţie sanitară între fermă şi
zonele locuite (200m), iar amplasamentul s-a ales în concordanţă cu direcţia vântului dominant
astfel încât, aceasta să fie dinspre localitata cea mai apropiată spre fermă. Prin plantarea unei perdele
forestiere se iau măsuri de protecţie a mediului, mai ales pentru climatul interior, cât şi ca aspect
visual.

În ceea ce priveşte alimentaţia animalelor, se asigură o hrănire adecvată realizării unei

producţii cât mai mari de lapte şi sporuri cât mai mari de creştere. Raţia de bază este compusă din
nutreţuri de volum şi suculente optimizându-se în aşa fel încât să se asigure necesarul de întreţinere
şi producţiile urmărite.

Furajele sunt transportate din baza furajeră mecanizat, fiind încărcate şi distribuite manual.

45
 - Variants adapost maternitate, cu intretinere in hose tip "vaca cu vitelul"
I - boxy tip,, vaca cu vifelul" (1,0.5 x 3,00 m), cu ayter+aut din pate; 2 - taste din baton armat; 3
-adaplrtoare cu nivel constant; 4- alee de senvciu,flancar ;.

6.3 Alcătuirea constructivă a grajdului

46
 ▪ Fundaţia-beton;

▪ Sistemul constructiv-schelet din beton armat;

▪ Pereţii exteriori-zidărie din BCA;

▪ Acoperiş-şarpantă din lemn de brad în două ape cu învelitoare de azbociment (panta de 45%);

▪ Lucrări de finisaj-tencuitul şi văruitul cu lapte de var stins;

▪ Tâmplăria exterioară-material din lemn de brad;

▪ Datorită abundenţei ploilor şi zăpezilor din zonă se propune varianta cu şarpanta în două
ape;

▪ Fiind o zonă cu mare intensitate atmosferică manifestată sub toate formele se va instala şi un
paratrăsnet;

▪ Apa pentru animale va fi adusă prin aducţiune din amonte prin tuburi, printr-o instalaţie
specifică.

6.4 Construcţii anexe în fermă

Pe lângă adăposturile pentru vacile în lactaţie, în procesul tehnologic de producţie din fermele
de vaci sunt necesare şi construcţii anexe. Acestea pot fi grupate astfel:

▪ Construcţiile social-administrative-cuprind biroul şefului de fermă, al economistului şi filtrul

sanitar;

▪ Construcţiile pentru reproducţie-punct de însămânţări artificiale, adăpost pentru vacile în

gestaţie avansată, maternitate, profilactoriu, creşă, adăpost pentru tineretul femel de reproducţie;

▪ Construcţiile pentru conservarea, depozitarea şi prepararea furajelor-silozuri pentru nutreţuri

conservate prin murare, fânare, magazii pentru concentrate;

▪ Construcţii sanitar-veterinare-compartimentcu boxe de izolare a animalelor bolnave şi

adăpost carantină;

47
 ▪ Alte construcţii anexe: sala de muls, lăptăria, castelul de apă, atelierul mechanic, centrala
termică, etc.

Magazia are structura din lemn, fundaţia din beton cu izolaţie, planşeul şi şarpanta din lemn,
invelitori din plăci ondulate de azbociment, închideree din lemn. Hambarul are şi el structura din
lemn, fundaţia din piatră, planşeul şi şarpanta din lemn, închidere din plasă de sârmă (sau şipci),
învelititori din plăci ondulate de azbociment. Platforma pentru utilajele agricole şi bazinul pentru
colectarea dejecţiilor sunt realizate din beton armat. Puţul absorbent este alcătuit din tuburi de beton.

Capacitatea construcţiilor principale şi anexelor principale:

-grajdul-50 capete;

-fânarul-80-85 tone;

-silozul-200 tone;

-magazia-80 tone;

-hambarul-60 tone;

-bazinul pentru colectarea dejecţiilor-100 tone;

-drumuri-100x5=500 m2.

6.5 Utilaje fixe şi mobile din cadrul fermei

Aceste utilaje sunt:

1. instalaţie de muls la conductă;

2. boiler sau instalaţie heliometrică;

3. adăpători;

4. cărucior platformă pe roţi din cauciuc;

5. tractor U-445 cu remorcă.

6. separator pentru smântână

48
 Utilaje pentru lucrări agricole sunt:

-două tractoare U-650;

- un tractor U-450 ;

-două pluguri;

-tocătoare pentru siloz;

-combinator;

-semănătoare SUP-29;

-cultivator;

-grapă;

-freză;

-cositoare;

-balotieră cilindrică;

-MIC

-MET

-greblă mecanică;

-remorcă monoax;remorca biaxiala;

CAPITOLUL 7

SISTEMUL DE ÎTREŢINERE

7.1 Întreţinerea vacilor pe timp de iarnă

49
 Adoptarea acestei tehnologii de crestere si exploatare, stabulatia legata a vacilor de lapte,se
impune ca solutie de intretinere, deoarece intruneste cerintele legete de sanatatea animalelor impuse
de legislatie sanitar-veterinara romaneasca cat si cea din spatiul UE. Un avantaj al stabulatiei legate
iarna este acela ca animalele sunt protejate de conditiile meteorologice nefavorabile ale iernii.
Furajarea se face in iesle,cu ajutorul remorcii tehnologice, frontul de furajare permitandu-le
animalelor un spatiu larg de miscare. In iesle se pun la discretie calupuri de sare.

Adaparea se face in adapatori cu supapa, individuale cu ajutorul conductelor de

adapare.Adaposturile pe timp de iarna sunt prevazute cu padocuri exterioare,unde animalele se pot
misca,ferindu-le da anumite boli.

7.2 Intreţinerea vacilor pe timp de vară

Pe timp de vara vacile sunt intretinute in tabere de vara. In cazul pasunarii vacilor li se
asigura umbrare cu adapatori pentru a se putea odihni.

Din acest punct de vedere pasunatul pe timp de vara este economic.In taberele de vara se va
avea in vedere existenta unei surse permanente de apa,iar umbrarele sa fie bine construite pentru a
putea proteja animalele de caldura torida a verii si pentru a le ocroti de ploile torentiale.

CAPITOLUL 8

EFICIENŢA ECONOMICĂ

8.1.Calculul profitului

50
 Elemente necesare studiului economic

Principii generale
Ferma cu vaci este un ecosistem, o formaţie biologică, o unitate spatio temporară, un nivel de
organizare a materiei vii, tot atât de real ca şi individul şi populaţia. Ferma are câteva atribute
similare cu cele ale individualei şi populaţiei, astfel:
- o structură, o compoziţie bine definită;
- o anumită „ontogenie" adică apare, se dezvoltă şi dispare;
- o anumită coeziune, coadaptare a structurii şi funcţiilor componentelor sale care îi conferă
stabilitate.
Ferma cu vaci cuprinde astfel, în termeni zootehnici, următoarele componente:
- populaţia de animale utilizată, alegerea raselor se face în funcţie de capacitatea de
adaptabilitate la mediul existent, rezistenţă la boli, longevitate productivă şi producţia totală. Nu
trebuie să se neglijeze nici importanţa conservării diversităţii materialului genetic.
Factorii de mediu zilnic;
- factorii de climat (temperatură, umiditate, radiaţie);
- adăpost;
- spaţiu de cazare; Factorii de mediu biologic:
- factori nutritivi (fitocentoză utilă şi apă);
- interacţiuni sociale;
- Interacţiuni sexuale;
- interacţiune cu omul;
- paraziţi;
- prădători;
- microorganisme simbiotice şi saprofite.
Procurarea materialului biologic se face prin şi cu ajutorul specialiştilor din reţeaua de
reproducţie şi selecţie a animalelor cu ajutorul asociaţiilor crescătorilor de taurine.
Odată ferma instituită sau în curs de înfiinţare se iau autorizaţii de funcţionare din partea
DADR, OCOT, serviciul veterinar, sanepid, secţia financiară, oficiul de protecţia mediului, oficiul
pentru protecţia muncii, şi aprobările necesare legate de PSI (pompieri).

51
 Cheltuieli de exploatare

Calculul furajelor necesare: categoria vaci cu lapte (sezonul de vară).

-Masă verde (leguminoase + graminee perene)
75 kg/ cap x 500 vaci x 180 zile = 6750000 kg
-Nutreţ combinat
5 kg/ zi x 500 vaci x 180 zile = 450000 kg
-Grosiere (paie)
3 kg/ zi x 500 vaci x 180 zile = 270000 kg

Furajarea în medie a 10 viţei în sezonul de vară

- masă verde 28 kg/ cap/ zi x 10 cap x 180 zile = 50400 kg
- nutreţ combinat 1 kg x 10 cap x 180 zile = 1800 kg
- paie 3 kg x 10 cap x 180 zile = 5400 kg

Categoria vaci cu lapte (sezon de iarnă)

- fân 8 kg x 500 x 180 = 720000 kg
- suculente (sfeclă furajeră, siloz de porumb)
20 kg x 500 x 180 = 1800000 kg
-nutreţ combinat
5 kg x 500 x 180 = 450000 kg
2 kg x 500 x 180 = 180000 kg
Furajarea înmedie a 10 viţei în sezonul de iarnă
-fân 4 kg x 10 x 180 = 7200 kg
-suculente 5 kg x 10 x 180 = 9000 kg
-nutreţ combinat 2 kg x 10 x 180 = 3600 kg

Costul furajelor

Masă verde 4050000 + 25200 = 430200 kg x 0,1 lei/ kg = 43020 lei

Fân 432000+ 3600 = 435600 kg x 0,25lei= 108900 lei

52
Concentrate 27000 + 900 + 2700 + 10800+1800 = 43200 x 0,4 lei/ kg = 17280 lei
Suculente 108000 + 4500 = 112500 x 0,2 lei/ kg = 22500 lei
Paie 16200 kg + 2700 kg = 18900 x 0,08 = 1512 lei
Total = 193212 lei

Preţul apei
55 l/cap x 137 animale x 365 zile = 2750275 litri x 0,005 lei/ l = 13751,375 lei
- Costul energiei pentru muls 6 kw/zi x 365 x 0,1529 lei kw ≈ 335 lei
- Costul energiei pentru iluminat
20 becuri la 100 w/ h x 5 ore x 365 zile = 182500 kw x 0,1529 lei/ kw = 27904lei
Total costul energiei electrice = 3.125 lei
Cheltuieli cu îngrijirea şi mulsul vacilor 350 lei/om x 12 luni = 4.200 lei
Cheltuieli sanitar veterinare inclusiv monta vacilor 80 lei/vacă x 167 cap = 13360 lei

Asigurare (ASIROM) 0,5% din valoarea animalelor şi a fondurilor fixe grajd, instalaţie de
smuls, de adăpare;
- valoarea animalelor 3.000/vacă x 500 = 1500000 lei
- valoarea grajdului + inst. de muls + inst. adăpat 796320 + 15000 + 1000 = 812320 lei
Total fonduri fixe
60.000 + 812.320 = 1412320 lei x 0,5% = Total asigurare = 7061.6 lei
Amortizarea. În cazul în care am construit un grajd nou amortizarea este de:
796320 lei ÷ 50 ani = 15.926.4 lei/ an
Instalaţie de adăpat
1000 lei ÷ 10 ani =100 lei/ an
Aparate muls
15000 ÷ 10 ani =1500 lei/ an
Total amortismente = 17526.4 lei/an

53
 CAPITOLUL 9

CONCLUZII

Obiectul prezentului studiu l-a constituit elaborarea unui proiect pentru o fermă de vaci cu
circuit închis, amplasată în Podişul Moldovei,în Comuna Munteni de jos, judeţul Vaslui.

Zona în care se găseşte microferma se caracterizează prin condiţii favorabile din punct de
vedere climatic şi economic pentru obţinerea unei producţii zootehnice eficiente. În această zonă
creşterea animalelor în general, şi a taurinelor în special, a ramas o ocupaţie de bază a locuitorilor,
existând resurse financiare pentru obţinerea furajelor de volum. Ferma dispune de o buna aşezare
geografică în vederea valorificarii subproduselor obţinute, catre cele doua oraşe, Vaslui respectiv
Iaşi.

Lucrarea şi-a propus proiectarea fermei astfel încât să asigure o producţie eficientă care să
permită recuperarea investiţiilor. Lucrarea cuprinde proiectarea activităţilor de producţie într-un an
calendaristic.

Întreaga cantitate de lapte obţinută este livrată către diverşi cumpărători sub formă de lapte
marfă.

În fermă se practică însămânţări artificiale cu material seminal congelar provenit din centrele
de testare a taurilor performanţi.

54
 În viitorul apropiat ferma îşi propune să-şi lărgească dimensiunile aceasta însemnând
achiziţionarea de utilaje şi maşini în vederea ambalării laptelui, de procesare a iaurtului şi încercarea
de a obţine brânzeturi de înaltă calitate,toate aceste ducând la creşterea efectivului de bovine din
ferma.

BIBLIOGRAFIE

1. Avarvarei Teona-2002

,,Agricultura generala ”- vol II- Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iasi

2. Chiran A.,Ciurea I., Gandu E.,Ungureanu G.-1995-

,,Unele consideratii privind rentabilitatea productiei de lapte de vaca in ferme de diferite marimi”-
Lucrare st. U.S.A.M.V. Iasi, vol 38

3. Ciurea I. si colab.-2002

,,Management, aplicatii practice in zootehnie”-Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi

4. Cucu I. si colab.-1977

,,Curs de constructii zootehnice”-I.I.A Iasi

5. Halga P. si colab.-2002

,,Nutritie animala”- Ed. Dosoftei Iasi

6. Halga P.si colab.- 2002

’’Alimentatie animala’’- Ed. PIM Iasi

6. Iacob T. si colab. - 1998

55
 ,,Tehnologia producerii si conservarii furajelor”- Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iasi

8. Margarit Iolanda, Chelaru Ana- 1998

’’Fiziologia animalelor’’- Ed Ion Ionescu de la Brad,Iasi

7. Ujica V. si colab.
,,Tehnologia cresterii bovinelor”-Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti

56