Cuprins

1. Memoriu justificativ
1.1. Importanța, originea și începutul creșterii ovinelor
1.2. Situația actual a creșterii ovinelor în țara noastră
1.3. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Karakul de Botoşani
2. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine
2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică
2.1.1 Programul de montă și fătări
2.2. Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine
2.3. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine
2.4. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine
2.5. Programarea numărului de zile furajate
3. Programarea producțiilor
3.1. Programarea producției de lână
3.2. Recoltarea și valorificarea producției de lână
3.2.1. Organizarea, dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine
3.3. Programarea producției de lapte
3.4. Recoltarea și valorificarea producției de lapte
3.4.1. Sistemul de muls, stâna şi strunga,organizare, dotare și functionare
4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor
4.1. Fluxul tehnologic anual de producție
4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii
5. Programarea și organizarea bazei furajere
5.1. Hrănirea ovinelor pe categorii
5.2. Sortimente de furaje utilizate
5.3. Norme și rații utilizate
5.4. Modul de preparare și administrare a hranei
6. Eficiența pragului de rentabilitate a producției
7. Concluzii
8. Bibliografie
 Memoriu justificativ

Ferma zootehnică pe care o deţin este amplasată la o distanță de 4 km de județul Botoșani, în

comuna Richiți. Ferma are un sector de creştere a ovinelor de rasă Karakul de Botoşani.

În municipiul Botoșani există o piaţă de aproximativ 113.000 consumatori, cu o mare

capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de instruire destul de ridicat,
structurat pe o gamă largă de profesii, începând de la cele tradiţionale până la noile tehnologii..
Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone agricole extinse şi sector terţiar în plină
dezvoltare. Mediu natural este protejat fără surse majore de poluare. Investiția este motivată de
faptul că în această zonă, este specifică creşterii acestei rase de oi.

Clima comunei Răchiți se încadrează în tipologia celei temperat-continentală, specifică

județului în ansamblu, cu influențe climatice din estul continentului, caracterizată de veri
călduroase și ierni geroase cu viscole. Regimul climato-meteorologic Temperatura medie anuală
este de +8,6°C, sub media anuală a României de+9,4°C.

Pe arealul comunei Răchiți sunt prezente două categorii de ape subterane: captive (de
adâncime) şi libere. Vegetația floristic şi geobotanic comuna Răchiți aparține regiunii euro-
siberiene. Din punct de vedere al vegetației, teritoriul comunei se încadrează în zona silvostepă şi
parțial zona de luncă – culoarul Sitnei.Vegetația naturală este caracteristică zonei de silvostepă,
ocupată în special de terenuri agricole iar pajiştile ocupă locul fostelor păduri. Pajiştile sunt
formate din colilie, păiuş, negară, firuță, bărboasă, pir, peliniță etc.

  Hrana se poate asigura relativ uşor în zonă, datorită suprafeţelor mari de teren agricol şi
pasune din zonă, ceea ce duce la:

 -asigurarea furajelor din producţie proprie;

 -asigurarea ritmică, uniformă şi la nivel optim a hranei;

 -extinderea culturilor duble şi succesive;

 -practicarea unui păsunat raţional şi extinderea pajiştilor cultivate.

  Înfiinţarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine din zona atât calitativ
cât şi numeric. Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici, cheltuieli de întreţinere reduse.
1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor

Multiplele producţii ce  se obţin ca urmare a creșterii și a exploatării ovinelor ,precum și calitatea deosebită și
valoarea biologică ridicată acestora, dar și economicitatea obținerii lor, au făcut ca încă din cele mai stră vechi
timpuri speciile de ovine și caprine să fie extrem de apreciate, bucurându-se totodată și de o
atenție deosebită din partea crescatorilor.

Actualmente, la nivel internaţional și național, creșterea ovinelor reprezintă o activitate de bază și o ramură
principală a zootehniei având o contribuție deosebită la dezvoltarea economic a statelor crescătoare,
participând în mod direct, la îmbunătațirea nivelului de trai al fermierilor.Cu toate că de-a lungul
timpului obiectivele creșterii ovinelor au suferit modificări sub influența diferitelor etape ale
istoriei, crescătorul a căutat mereu să selecționeze, să amelioreze și să perfecționeze, pentru
creștere în interesul său, doar a acelor animale care corepundeau scopului urmărit. Procedându-se în
acest fel s-au creat și perfecționat diferite tipuri de rase specializate pentru diferite producții
existând în prezent, pe glob, conform multor date publicate în literatura de specialitate, peste 800
de rase de ovine, având diferite direcţii de exploatatre (carne, lapte, lână, pielicele,blănuri).De
asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții decreștere, întretinere, exploatare și
alimentație la parametrii optimi au permis crearea unor rase cu performanțe de producție și de
reproducție remarcabile. Așa este cazul raselor englezești care dispun de calitați pentru
producția de carne deosebită, a raselor germane și franceze de lapte care produc peste
400 l pe duruta unei lactații normale, a rasei Karakul care produce pielicele de o valoare estetică și
comercială remarcabilă, araselor Romanov, Blueface Leicester, Friza și Finnish Landrace
care au procentul de prolificitate de peste 200%.Cu toate acestea, pe plan internațional,
datorită condițiilor diferite, de la țară lațară și adesea în arealul aceluiași stat, producțiile totale și medii
înregistrează diferențieri accentuate în funcție de gradul de intensivizare al agriculturii dar și de
realizările înregistrate în directia exploatării și a ameliorării ovinelor, la care se adaugă șifactorii naturali de
influenţă.

Dezvoltarea creșterii animalelor și nivelul producțiilor acestora sunt determinate de substratul ereditar
și de condițiile de mediu.Raportul dintre aceste două mari grupe de factori este net în favoarea condițiilor
de mediu. Astfel, coeficientul de heritabilitate,care exprimă ponderea de influentă a factorilor genetici
asupra productiilor animale,pentru diferitele producții ale ovinelor.Altă cale de creștere a
producțiilor rezultate prin creșterea și exploatarea ovinelor o constituie ridicarea performanțelor
reproductive la efectivelor existente și îmbunătațirea tehnologiilor de creștere aplicate în cazul tineretului
ovin.

1.2. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră

Studiul izvoarelor istorice care au dăinuit până în present confirm faptul că ovinelor sunt
crescute pe teritorul actual al României încă de la începutul formării acestui stat, iar numeroși
istorici, scriitori și poeți subliniază contribuția acestei specii la unitatea de limbă și tradiție a
poporului roman.
În mare parte oile crescute în țara noastră până în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea erau reprezentate în principal de rasa Țurcană și Țigaie la care se adauga și diverse
populații de Șpancă și Stogoșe. Aceste efective erau însă neameliorate și se caracterizau prin
rezistență organic deosebită, adaptabilitate ridicată și rusticitate accentuată.
Primele date statistice referitoare la efectivele de ovine crescute în țara noastră datează
din anul 1860. În acel an numărul total de ovine era de 4.411 mii indivizi după care evoluția
numeric înregistrează o curbă ascendentă înregistrându-se o sporire a acestora cu 55,5% la
sfârșitul anului 1920. În perioada interbelică numărul ce l mai mare de ovine se află în creștere și
exploatare în anul 1938 și era reprezentată de peste 10 milioane ovine.
După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, datorită conjuncturii internaționale
favorabile, numărul de ovine aflat între granițele act uale ale României a
înregistrat o evoluție progresivă, ajungându-se practice ca, într-un interval de circa cinci decenii,
efectivul total înregistrat în anul 1985 să fie de 18,6 milioane de ovine, reprezentând maximul
atins vreodată de țara noastră.
Începând cu anul 1986 curba ce redă evoluția numeric a efectivului total de ovine crescut
în țara noastră intră pe o pantă descendentă. Cauzele care au impus acest trend sunt multiple însă
în mare măsură se datoreazsă desființării marilor ferme și complexe zootehnice de stat și
cooperatiste pe de o parte și a schimbării formei de proprietate asupra fondului funciar pe de altă
parte.
În aceste condiții, nemaideținând teren agricol, pășuni s-au fânețe, marii crescătorii au
purces la diminuarea efectivului de animale, inclusive a celor de ovine.
Astfel, pe fondul diminuarii interesului față de producția de lână dar și a vânzărilor
reduse de material biologic de reproducție, efective valoroase care aparțineau unor
nuclee de elită, constituie în cadrul fiecărei rase autohtone sau de import, au fost valorificate la
producția de carne, fiind livrate, într-o pondere de peste 90% în viu, pe piețele tradiționale aflate
în țări din oriental apropiat și în cel mijlociu.
La nivel mondial, România era situată în 1980 pe locul 10 în ceea ce privește efectivul de
oi și pe același loc la producția de lână, ocupând, de asemenea, și un loc important în primele țări
producătoare de carne. Față de anul 1989 reducerea efectivelor a fost cu 29,1% la finele lui 1994,
cu 40,38% în 1997 și c u 50,09% la finalul anului 2000
După anul 2001, în evoluția efectivelor totale de ovine din țara noastră, se conturează
două tendințe diferite ca sens și valoare. Prima tendință se referă la intervalul 2001-2002 și
practice coincide cu cea conturată déjà, adică de reducere a efectivului. În continuare, începand
cu anul 2002 se constată o reducere a efectivului total cu 406 mii capete ceea ce în valori relative
înseamnă 5,3%
A doua tendință corespunde cu intervalul de timp 2002-2004 se caracterizează printr-o
evoluție pozitivă în ceea ce privește numărului total de ovine. Față de anul 2002, în anul 2003,
are loc o creștere a efectivelor totale cu 61 mii indivizi, iar în 2004 cca 416 mii adică cu 0,8% și
respective cu 5,74%. Tot în 2004, la finele anului efectivul total de ovine era mai mare cu 10 mii
capete față de cel înregistrat în aceeași perioadă însă în anul 2000.
Conform ultimelor date statistice în România media efectivului de ovine present
în fiecare exploatație agricolă este actualmente de 7,73 indivizi. Cu toate acestea prin
promovarea unor acțiuni susținute și prin aplicarea de măsuri specific de acordare ale unor prime
pentru creșterea tineretului de ovine de prăsilă și pentru berbecuții din rasele de carne și lapte, se
preconizează o creștere semnificativă a efectivelor totale și, de asemenea, se estimează ca până în
anul 2008 numărul de ovine din fiecare exploatație va depași 12 capete. În aceste condiții
aproximativ 98% din totalul efectivului va îndeplini condițiile de eligibilitate precizate în
documentele încheiate ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeană.
Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă național va ajunge la
aproximativ 9.100.000 oi mame dar și faptul că acest nivel ar corespunde întru totul numărului
de 8.900.000 capete eligibile la prime anuale, la care se adaugă și o rezervă națională
suplimentară de ovine de cca. 3%.
Procentul de 3% reprezintă în cazul țării noastre cca. 270.000 capete ovine, care,
împreuna cu plafonul național solicitat, vor acoperi necesarul de prime ce vor fi acordate
efectivului eligibil prognozat pentru 2007 și perioada următoare.
 Din cadrul unitaților cu personalitate juridică, exploatațiile agricole care au în creștere și
exploatare această specie, cele mai numeroase sunt societățile comerciale. Acestea formă de
proprietate dețin o pondere totală de 46,19 din totalul celor cu personalitate juridică.
Prin particularitățile biologice valoroase de care dispun, ovinele vor constitui și în
viitoarea Europă lărgită o specie apreciată de către marii și micii fermieri.
Ca urmare a avantajelor care derivă din faptul că oile aparțin unor grupe care fac obiectul
acțiunilor specific controlului official în ultimul timp au crescut efectivele care aparțin
exploatațiilor agricole cu peste 200 de indivizi. În anul 2004 în acest gen de exploatații se
regăseau aproximativ 25% din numărul total al ovinelor din țara noastră.
1.3. Date din literatură de specialitate privitoare la rasa Karakul de Botoşani

În numărul total al ovinelor din România, oile din rasa Karakul dețin o pondere de 2%,
potrivit ultimului raport al ANARZ, publicat în urma controalelor efectuate până la 31
martie 2013.
În prezent, efective mai importante din rasa Karakul se regăsesc în zonele de câmpie din nord-
estul țării, precum și în areale cu precipitații anuale de până la 700 mm. Oile din rasa Karakul
sunt crescute mai ales pentru pielicele și producția de lapte.
Rasa Karakul este una dintre cele mai vechi rase de oi domestice. Au fost descoperite dovezi ale
existenței sale datând din anul 1.400 înaintea erei noastre. Locul de naștere al rasei Karakul este
Asia Centrală. Această rasă mai este cunoscută și sub denumirile Astrahan, Bukhara sau mielul
persan.
În ceea ce privește activitatea de ameliorare a speciilor, trebuie precizat că cercetătorii de la
Stațiunea de cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și a Caprinelor Popauți au obținut,
după trei generații de încrucișări și o selecție bine dirijată, rasa Karakul de Botoșani. Aceasta are
ca strămoși berbeci din rasa Karakul importați (care au fost folosiți pentru caracteristicile
pielicelelor) și oi din rasa Țurcană, care au fost alese pentru rezistență și adaptabilitate. Rasa
Karakul de Botoșani, varietatea neagră și brumărie, a fost omologată în 1988.
Colorit
Cele mai multe exemplare de oi din rasa Karakul au lâna neagră. Ca pondere, urmează cele cu
lâna brumărie, cafenie. Rar, apar exemplare cu lâna argintie sau aurie.
Oile din rasa Karakul au o constituție robustă, trupul în formă de pară, iar coada are la bază un
depozit de grăsime bilobat, aceasta fiind una dintre caracteristicile specifice rasei. Capul este
alungit și uscățiv, iar profilul feței este ușor convex, în special la berbeci.
Reproducție
Berbecii din rasa Karakul sunt folosiți pentru încrucișări mai ales cu oi din rasa Țurcană, în
special cu exemplare din varietățile neagră sau brumărie.
Parametrii rasei Karakul:
1. Suprafața pielicelelor: 1200 – 1600 cm2 ;
2. Greutatea la naștere: 4,0 – 4,5 KG;
3. Greutatea oilor adulte: 42 – 45 KG;
4. Greutatea berbecilor: 70 – 80 KG;
5. Producția medie de lapte marfă: 55 – 60 l ;
6. Producția medie de lână: 2,5 kg la oi; 4,0 kg la berbeci;
7. Fecunditatea: 95-97%;
8. Prolificitatea: 105 – 108%
 2. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine

1. Programarea efectivelor de ovine.

a) Efectivul de ovine total si pe categorii, existent la inceputul anului si cel
programat pentru sfarsitul anului.

Efectiv existent la
Efectiv programat pentru
Nr. crt. Categoria de ovine inceputul anului
sfarsitul anului (nr./to)
(nr./greutate med. Kg)
1 Berbeci reproducatori 10 10
2 Oi adulte 340 385
3 Tineret femel 0-3 luni 0 0
4 Tineret femel 3-6 luni 0 0
5 Tineret femel 6-9 luni 0
33
0
6 Tineret femel 9-12 luni 65 15
Tineret femel 12-18 65
7 65
luni 32

8 Tineret mascul 0-3 luni 0 0

9 Tineret ovin la ingrasat 0 10
10 Ovine adulte la recond. 0 0
11 Efectiv de ovine total 480 485

b) Programul de monte si fatari pentru anul curent

Luna Total
Specificare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 anual
Anul Oi 56 238 46 340
precedent Mioare 6 42 17 65
Monta Total 62 280 63 405
Anul Oi 62 262 81 405
curent Mioare 11 46 14 71
Total 73 308 95 476
 2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică

Reproductia ovinelor reprezintă o verigă importantă în tehnologia de exploatare a

acestora şi de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea creşterii oilor.
În ultimele decenii, reproducţia la ovine s -a imbunătăţit datorită aplicării la scară largă a
insămânţărilor artificiale, iar pe de altă parte, datorită cercetării ştiinţifice in combaterea
sterilităţii şi imbunătăţirii indicilor de reproducţie.
Manifestarea instinctului genezic apare odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală
atunci când este capabil să fecundeze (masculul) sau să rămană fecundat (femela).
Vârsta optima de utilizare la reproducţie este atunci când organismul a ajuns la
maturitate fiziologică, iar greutatea corporală reprezintă minim 75% din greutatea specifică
categoriilor adulte.
Durata de folosire la reproducţie pentru rasele cu lână fină este cuprinsă intre 6-
8 ani.
Ciclul sexual la ovine este poliestric si dureazã 18 zile împărtit in 4 stadii: proestru,
estru, metestru, anestru, fiecare cu o durată variabilă.
S-a constatat că 85% din oile care dau naştere la un miel in perioada de vară, manifestă
călduri după parturiţie, încă din perioada de alăptare, permiţând realizarea a
2 fătări pe an fară tratamente hormonale.
În ultimele decenii s-au facut cerecetări privind naşterea fără fecundare sau clonarea,
astfel In 1986 s-a obtinut prima clonă la oi, folosind celule de embrioni, formaţi din 16 si 32
diviziuni reuşindu-se să se obţină un embrion identic.
2.1.1. Programul de montă și fătări
Programul de montă şi fătări la ovine
Perioada 1ianuarie 2015 -31 decembrie 2016
Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Total/an
Specificare
I II III Total IV V VI Total VII VIII IX Total X XI XII Total
Ovin

Gestanta 62 62 280 63 343 405

Anulpre
cedent

Negestante
Fătate
Miei fătaţi
Oi 62 62 262 81 343 405
Mon
te

Mioare 11 11 46 14 60 71
Total 73 73 308 95 404 476
Oi 56 238 294 46 46 340
Făt
ări
cur
ent

Total

Mioare 6
25
42 48 17 17 65

Total 62 280 342 63 63 405

Anul
duşi

Masculi 31 140 171 31 31 202

obţi
nuţi
Pro

Femele 31 140 171 32 32 203

Total 62 280 342 63 63 405
Mortalităţi
Miei înţărcaţi
 2.3. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine
Trimestrul I: Ianuarie – Martie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Treceri
Efectivul la Efectivu Vânzăr Vânzări Treceri Sacrifică la animal SMZ(g Reform
de la Total
Categoria de ovine Începutul naşte Cumpăr l iniţial i pentri la alte ri de Pierder Total sfârşitul e ) ă (%)
alte Spor intrăr
perioadei ri ări +intrări pentru îngrăşa categori necesita i ieşiri perioade furajat
catego i
prăsilă t i te I e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Berbeci nr 10 10 10 540
1
reproducători T 0.8 0.8 0.8

nr 340 9 340 340 22329 0

2 Oi adulte
T 17 0.270 17 17
112
nr 112 3 3 109 4026
3 Tineret femel 0-3
0.33
T 0.395 0.725 0.009 0.009 0.716 170

nr
4 Tineret feme 3-6
T 156
nr
5 Tineret feme 6-9
T 73
nr 55 55 55 55 0 4895
6 Tineret feme 9-12 0.07
T 2,35 1.89 1.890 1.890 0 14

Tineret feme 12- nr 65 44 35 35 9 3681

7
18 T 2,40 0.051 1.551 1.22 1.22 0.331 14
112
Tineret mascul 0- nr 112 2 2 110 4057
8
3
T 0.33 0.4 0.73 0.006 0.006 0.724 170
nr
9 Tineret la îngrăşat
T 156

1 Ovine la nr
0 recondiţionat T
nr 480 124 9 583 90 5 95 488 39583
EFECTIV TOTAL
T 23.42 0.66 0.270 0.916 15.266 3.11 0.0153 3.125 12.140
 Trimestrul II: Aprilie – Iunie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Treceri
Efectivul la Efectivu Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări La animal SMZ(g Reform
de la Total
Categoria de ovine Începutul naşte Cumpăr l iniţial i pentri la alte de Pierde Total sfârşitul e ) ă (%)
alte Spor intrăr
Perioadei ri ări +intrări pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri perioade furajat
catego i
prăsilă t i e I e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Berbeci nr 10 10 10 546 180
1
reproducători T 0.8 0.8 0.300

Nr 340 35 35 340 30 30 340 25129 0

2 Oi adulte
T 17 1.125 1.125 17 0.227 0.227 17
nr 31 32 37 146 110 1 111 35 16860
3 Tineret femel 0-3 2.052 0.003
T 0,33 0.128 0.110 2.878 2.156 2.159 0.719 170
+
nr 20 20 20 20 600
4 Tineret feme 3-6
T 0.308 0.094 0.308 0.402 0.402 156
nr
5 Tineret feme 6-9
T 73
nr
6 Tineret feme 9-12
T 14

Tineret feme 12- Nr 9 55 55 64 9 9 55 5305

7
18 T 0.331 0.890 0.074 0.890 1.295 0.175 0.175 1.120 14

Tineret mascul 0- nr 110 31 37 147 111 1 112 35 12686

8
3 T 0.724 0.139 2.062 0.110 2.896 2.173 0.003 2.176 0.720 170
nr 21 21 21 21 630
9 Tineret la îngrăşat
T 0.324 0.098 0.324 0.422 0.422 156

1 Ovine la nr 30 30 30 30 900 0
0 recondiţionat T 0.227 0.014 0.227 0.241 0.241 0
nr 488 74 161 235 723 260 2 262 461 58391
EFECTIV TOTAL
T 12.141 0.220 2.874 4.394 3.094 19.629 4.731 0.006 4.737 14.890
 Trimestrul III: Iulie – Septembrie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Treceri
Efectivul la Efectivu Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări La animal SMZ(g Reform
de la Total
Categoria de ovine Începutul naşt Cumpărăr l iniţial i pentri la alte de Pierde Total sfârşitul e ) ă (%)
alte Spor intrăr
Perioadei eri i +intrări pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri perioade furajat
catego i
prăsilă t i e I e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Berbeci nr 10 10 10 556
1
reproducători T 0,8 0.8 0.8

nr 340 340 23 23 340 23888 0

2 Oi adulte
T 17 10.968 0.973 0.973 9.995
nr 35 35 35 35 0 1085
3 Tineret femel 0-3
T 0.719 0.903 0.898 0.898 0 170
0.184
nr 20 125 125 145 20 20 125 12255
4 Tineret feme 3-6 1.912
T 0.402 2.746 2.746 5.060 0.692 0.692 4.329 156

nr
5 Tineret feme 6-9
T 73
nr
6 Tineret feme 9-12
T 14

Tineret feme 12- nr 55 55 55 5060

7
18 T 1.120 0.071 1.191 1.189 14

Tineret mascul 0- nr 35 35 35 35 0 1085

8
3 T 0.720 0.184 0.904 0.899 0.899 0 170
nr 21 125 125 146 21 21 125 12347
9 Tineret la îngrăşat
T 0.422 2.748 1.926 2.748 5.096 0.727 0.727 4.328 156

1 Ovine la nr 30 30 30 30 0 1860
0 recondiţionat T 0.241 0.028 0.269 0.269 0.269 0
nr 461 150 711 53 21 90 164 547 58072
EFECTIV TOTAL
T 14.892 5.494 4.305 5.494 24.691 1.242 0.727 2.489 4.458 20.141
 Trimestrul IV: Octombrie – Decembrie
Intrări Ieşiri Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări La animal
Categoria de ovine Începutul Total l iniţial Sfârşitul e SMZ(g Reform
Naşt Cumpă de la i pentri la alte de Pierd Total
Perioadei Spor intrăr +intrări Perioade furajat ) ă (%)
eri rări alte pentru îngrăşa categori necesitat eri ieşiri
i I e
categorii prăsilă t i e
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Berbeci nr 10 10 10 552
1
reproducători T 0.8 0.8 0.8

nr 340 11 11 340 340 22053 0

2 Oi adulte
T 17 0.247 0.247 17 17
nr
3 Tineret femel 0-3
T 170

nr 125 125 125 125 0 4925

4 Tineret feme 3-6
T 4.329 0.769 5.098 5.098 5.098 0 156
nr 145 145 145 45 20 65 80 7795
5 Tineret feme 6-9
T 5.79 0.569 4.790 6.359 1.993 0.821 2.814 3.545 73
nr
6 Tineret feme 9-12
T 14

Tineret feme 12- nr 55 55 11 11 44 4719

7
18 T 1.189 0.066 1.255 0.247 0.247 1.008 14

Tineret mascul 0- nr
8
3 T 170
Nr 125 125 125 125 0 4925
9 Tineret la îngrăşat
T 4.238 0.769 5.007 5.097 5.097 0 156

1 Ovine la nr
0 recondiţionat T
nr 547 156 156 703 45 281 326 377 44969
EFECTIV TOTAL
T 20.141 6.037 2.173 5.037 28.261 1.993 11.263 13.256 15.095
 2.4. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine
Intrări Ieşiri Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări La animal SMZ(g Reform
Categoria de ovine Începutul Cumpăr de la Total l iniţial i pentri la alte de Pierd Total sfârşitul e ) ă (%)
naşteri Spor
Perioadei ări alte intrări +intrări pentru îngrăşa categori necesitat eri ieşiri perioade furajat
categorii prăsilă t i e I e
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Berbeci nr 10 10 10 2194
1
reproducători T 0.8 0.8 0.8

nr 340 55 55 340 23 30 53 340 93399 0

2 Oi adulte
T 17 1.642 1.642 17 0.973 0.227 1.2 17
nr 149 149 149 145 4 149 0 21971
3 Tineret femel 0-3 2.631
T 0.44 3.071 3.071 3.054 0.012 0 170

nr 145 145 145 145 145 0 17780

4 Tineret feme 3-6
T 3.054 2.775 5,829 5.829 5.790 0 156
nr 145 145 145 45 20 65 80 7795
5 Tineret feme 6-9
T 5.79 0.569 6,359 6.359 1.993 0.821 2.814 3.545 73
nr 55 55 55 55 0 10200
6 Tineret feme 9-12
T 1.820 0.07 1.87 1.87 1.890 0 14

Tineret feme 12- nr 44 55 55 99 55 55 44 18765

7
18 T 1.500 0.890 0.262 1.152 2.652 1.642 1.642 1.008 14

Tineret mascul 0- nr 149 149 149 146 3 149 0 13771

8
3 T 0.44 2.646 3.086 3.086 3.072 0.009 3.081 0 170
nr 146 146 146 21 125 146 0 17902
9 Tineret la îngrăşat
T 3.072 2.793 5.865 5.865 0,727 5,097 5.824 0 156

1 Ovine la nr 30 30 30 30 30 0 2760
0 recondiţionat T 0.227 0.014 0.241 0.241 0.269 0.269 0
nr 485 298 576 1224 119 125 721 7 847 485 206537
EFECTIV TOTAL
T 26,89 0.88 14.675 11.76 40.715 3,962 5,097 21.593 0.021 25.606 26,89
 2.5. Programarea numărului de zile furajate

Categorii 0-3 3-6 6-9 9-12 12-18 Ovine partea I de Ovine partea a II a de
Ovine lactație Berbeci Total
cuprinse luni luni luni luni luni gestație gestație
Număr zile
3.720 2.982 1.835 7.750 14.198 98.838 63.162 24.363 3.660 220.508
furajate
3. Programarea producțiilor

3.1. Programarea producției de lână

Însuşirile fizice și tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acestor
producții. Lâna prin insușirile fizice și tehnologice constituie pentru industria textilă din ţara
noastră, materia primă de bază pentru obţinerea unor confecţii de calitate superioară.
Recoltarea lânii de la oi se face prin tuns mecanic.
Lâna fină produsă de oile Karakul este rară, iar cusătură de pe linia superioară este
largă.
Programarea producției de lână în cadrul acestei ferme se face prirmăvara (între 15
aprilie - 15 mai) când timpul este suficient de călduros, fără vânt rece și fără temperaturi
scăzute.
Momentul optim al tunsului este indicat și de apariția la baza şuviţei a unei porțiuni
de 1-1,5 cm de lână nou crescută primavăra și denumită ,,lână de pai”. Are diametrul mai
redus, usucul mai puțin consistent, ceea ce usurează tunsul.
De modul de organizare și de efectuarea tunsului depinde în mare măsură, atât
cantitatea cât și calitatea lânii, cât și de efectivul de animale din unitate.
Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. În acest, sens se
intocmește planul de tunsori cu ordinea de desfașurare pe categorii, stabilirea componentei
echipei de tuns, stabilirea inventarului necesar, instruirea personalului implicat.
În cadrul speciei se programează la început batalii, oile sterpe, mioarele, oile mame si
berbecii de reproducţie.
Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor accidente
produse de încarcarea tubului digestiv. Pentru ca tunsul să se efectueze corespunzător se
recomandã urmatoarele:
-în seara premergătoare tunsului, turmele programate la tuns se țin la adăpost pentru a
preveni umezirea lânii;
-tunsul lânei trebuie să se facă uniform pe tot corpul și la distantă de 5-10 mm de
suprafața pielii;
-nu se trece de doua ori pe aceiași suprafață pentru a nu tăia lâna;

-nu este permisă tunderea și depozitarea lânii umede.

Programarea producției de lână

Cantitatea de lâna Cantitatea de lâna

Categoria Număr de indivizi
pe animal (kg) totală (kg)

Berbeci
10 3 30
reproducători

Oi adulte 340 2 680

Mioare 65 1 65

Total 480 - 775

3.2. Recoltarea și valorificarea producției de lână

După tuns lâna este recoltată, iar în interior este pus un bilețel pe care au fost înscrise
numele tunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la cântar.
Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia, după care va fi trecut pe
masa de sortare. Sortarea lânii se face dupa anumite criterii, finețe, lungime, uniformitate,
rezistență, nuanța de culoare, cantitatea de impurități vegetale și minerale din masa lânii.
Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată să fie cât mai omogenă din punct de
vedere al însușirilor calitative, cea cu defecte fiind depozitată separat.
Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare, suportă căldura cu ușurintã și
favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale.
Lâna recoltată se vinde unor intreprinderi de prelucrare a lânii, preţurile variind în
funcție de cerințele pieţii.
Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societăţile de prelucrare a lânii prin
preţuri negociabile, în funcţie de cerințele pieții. După recepție în societate, lâna se spală, se
usucă, se toarce iar lâna rezultată după aceste operații se foloseşte la fabricarea stofelor din
lână, a păturilor de lână, covoarelor şi a diferitelor tricotaje. În felul acesta lâna se valorifică
la un preț superior.
3.2.1. Organizarea, dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine

Pentru desfașurarea corespunzătoare a acțiunii de tuns, centrul este dotat astfel încat să
asigure ritmul intens și calitatea lucrărilor de tuns, cântărirea cojoacelor și a animalelor, sortarea și
balotarea, depozitarea temporară a lânii, precum și prevenirea accidentelor de orice natură.
Înainte cu 12-14 ore de tuns, oile nu se scot la pășune și nu li se administrează furaje la padoc
pentru a se evita încărcarea tubului digestiv.
Datorită efectivului mare se utilizează tunsul electromecanic.
Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul tehnic și de protecție
al muncii.
Ca organizare centrul de tuns cuprinde:
> padoc pentru oile ce urmează a fi tunse;
> culoar de trecere a oilor netunse;
> punct de tuns;
> boxe pentru oile care sunt tunse;
> cântar pentru oi;
> cântar pentru lână;
> masă pentru înregistrări;
> masă pentru sortarea lâ nii;
> spații pentru îmbalotare;
> spații pentru pastrarea temporară a lâ nii;
> punct mecanic pentru ascutirea cuțitelor de tuns;
> punct sanitar veterinar.

Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază, uniform, fără scari și fără a se trece de
multe ori cu aparatul pe același loc, urmărindu-se menținerea întregității cojocului de lână după tuns.
 3.3. Programarea producției de lapte

Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes.
De asemenea, el și derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în hrana omului.
În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. Mulsul oilor începe
imediat după înțărcarea mieilor sau sacrificarea acestora.
La începutul lactației oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineața, la prânz și seara),
către sfarsitul lactației se trece la douã mulsori, iar cu 15- 20 de zile înainte de înțărcarea oilor
se trece la practicarea unei singure mulsori.

Număr capete Producția de lapte pe lactație / cap Producția totală de lapte

Oi oaie pe tot efectivul

340 80 l 27.200

27.200:4= 6.800 kg caș

27.200-6.800=20.400 l zer
20.400:12= 1.700 kg urdă

Venituri din vânzarea producţiilor:

Producţia Cantitatea Lei/ kg TOTAL (lei)

(kg)

Caş de oaie 6.800 13 88.400

Urdă 1.700 30 51.000

Lâna 775 3 2.325

Carne miei 1372 15 20.580

Pielicele 343 90 30.870
TOTAL 193,175
3.4. Recoltarea și valorificarea producției de lapte

Recoltarea laptelui se face prin muls manual executat în trei faze.

Pentru muls sunt utilizate găleți din materiale inoxidabile, tablă zincată sau din
material plastic prevă zute cu cupe pentru a evita pierderea laptelui și obținerea unui lapte
igienic.
Pentru a evita reducerea duratei de pășunat și a oboselii ciobanilor, mulsul se va
efectua rapid, total, la ore fixe și nu trebuie să depășească pe toatä turma 90 de minute
dimineața și 60-80 de minute la prânz și seara. Durata de mulgere a unei oi diferä în funcție
de cantitatea de lapte pe care o dă și este de aproximativ 60 de secunde dimineața și 30-40 de
secunde la pranz și seara.
Pe toată durata procesului de muls se urmărește respectarea măsurilor de igienă,
recoltare și depistare a laptelui.
Laptele recoltat este colectat în bidoane și transportă t la centre de recoltare și
valorificare a laptelui.
Laptele de oaie se valorifica prin metode rapide de prelucrare. În urma prelucrării
laptelui de oaie pot fi obținute: cașul proaspăt, brânza telemea, brânza de putină, brânza de
burduf și cascavalul. Se mai obține și untul din lapte de oaie. Ca produs secundar prin
fierberea zarei rezultată din prepararea cașului se obține urdă și zerul.
Toate produsele obținute din prelucrarea laptelui de oaie se valorifică la prețuri
negociabile prin magazine specializate, corespunzătoare, unde se păstrează la o temperaturã
de 0- 8 grade C in vitrine frigorifice sau depozite frigorifice.
3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga-organizare, dotare și functional

Sistemul de muls este cel manual, varianta manuăl lateral.

Efectuarea mulsului manual presup une amenajarea unui culoar prevăzut cu un perete
cu mai multe ușite (strungă) prin care oile, una câte una vin pe platforma de muls.
Acestea sunt prevãzute cu un acoperiș denumit comornic. Platforma de staționare este
confecționată din scandură dispusă ușor înclinat.
Strunga din fermă este mobilă, find mutată pe un amplasament nou ori de cate ori este
nevoie.
4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor

4.1. Fluxul tehnologic anual de producție

Organizarea fluxului tehnologic în cele două sisteme de întreținere (pășune,

stabulație) durează 6 luni la pășune și 6 luni în stabulație.
Fazele fluxului tehnologic sunt:
1. Categoria berbeci de reproducţie
- pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică
cantitatea și calitatea materialului seminal;
- perioada de montă;
- perioada de repaus.
2. Categoria de oi și mioare
- pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într-o stare bună de
întreținere;
- perioada de montă care are loc în lunile: august, septembrie, octombrie;
- gestația: se acordã o îngrijire deosebită și se asigură supravegherea atentă a oilor.
Se asigurã spațiu suficient și nu se administrează furaje mucegăite și apă rece;
- perioada fătărilor- pregatireă pentru fătăre vizează:
instruirea personalului de îngrijire și supravegherea fătărilor 24 din 24 de
ore;
pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru oi gestante,
maternității și compartimentului de întreținere a oilor fătate cu miei de vârsta de peste 30 zile.
3. Categoria miei sugari cu vârstã de 0 - 35 zile.
4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de 3 - 18 luni și tineretul
mascul întărcat.
4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii

Creșterea și îndeosebi întreținerea oilor în perioada de stabulație, necesită

construirea unor adăposturi pentru a le feri de întreruperile specifice sezonului rece.
Unitatea constructivă destinată cazării oilor pentru perioada de stabulație o
reprezintă saivanul. Adăpostul este semideschis, are forma lite rei ,,U”, fiind prevăzut cu
două compartimente, unul deschis unde stau oile gestante până aproape de fătare, tineretul
ovin și berbecii și unul închis complet și amenajat pentru fătări, reprezentând 30% din
suprafata adăpostului.
Amenajarea interioara a saivanului constă în împărțirea încăperii în boxe pentru
fiecare categorie de ovine și pe stă ri fiziologice.
Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cu frontul de furaje pe
ambele părti, asigurâ ndu-se un spațiu de furajare de 15-25 cm / individ. Ieslea este prevazută
în partea superioară cu grătar pentru administrarea furajelor fibroase, iar la partea inferioară
cu un jgheab în care se administrează concentratele. Adăparea se face cu apă de la retea
administrată în jgheaburi. Întreținerea se face pe așternut permanent.
Înainte de scoaterea oilor la pașune, acestea se obișnuiesc cu furaj verde cosit și
administrat la iesle.
Pentru perioada de pașunat pe pajiști se amplasează construcții simple tip ,,sopron”
pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă și pe timp de noapte, asigurându-se o
suprafată de 0,5 m2 pentru oi și 0,4 m2 pentru tineret ovin.
5. Programarea și organizarea bazei furajere

5.1. Hrănirea ovinelor pe categorii

Structura rațiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de timp,
berbeci find sensibili la schimbările bruște și dese ale acesteia.
La stabilirea normelor și rațiilor furajere pentru oile mame trebuie să se țină seama de
starea fiziologică — perioada de repaus, perioada de pregătire pentru montă și de montă
propriu-zisă, perioada de gestație, perioada de lactație.
Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă și a montei propriu-zise
începe încă din luna august și dureazã până în prima parte a lunii noiembrie. Această perioadă
coincide cu perioada de pășunat. Se repartizează oilor pașuni de cea mai bună calitate. Li se
administrează fân și nutrețuri concentrate (porumb, grâu, ovăz) precum și srot de soia.
În prima parte a gestației, nevoile de hrană ale oii sunt reduse, fiindcă dezvoltarea
fătului este mică. În partea a II-a a gestației nevoile de hrană cresc substanțial, apărând
necesitatea hră nirii stimulatoare.
Hrănirea corectă a oilor în ultima parte de gestație este necesară pentru dezvoltarea
normală a fătului, crearea de rezerve pentru producția de lapte, dezvoltarea glandei mamare și
cresterea normală a lânii. Ultima parte a gestației corespunde cu perioada de iarna (stabulație)
cand hrănirea se face cu nutreț uri conservate.
Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru a avea o concentrație energetică și
proteică cât mai mare. Se pot folosi silozuri de bună calitate, fânuri și nutrețuri concentrate.
În perioada de lactație se administrează nutrețuri concentrate care stimulează
producția lactogenă (tărâte de grâu) pe lângă celelalte nutreț uri.
Hrănirea mieilor sugari în primele 7 zile sunt hrăniți exclusiv cu lapte. Începând din a
II-a săptămână de viața li se administrează nutreț uri
concentrate, energetice și mici cantități de fân. La început consumă aproximativ 70 g de fân,
iar la sfârșitul alăptării ajung la 200 — 300 g fân pe zi. De asemenea li se administrează și
nutrețuri suculente în special masă verde.
5.2. Sortimente de furaje utilizate
Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU
PDIN PDIE Ca P
Nutret KgSU UFL g g g g UIL

Fân de
0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.03
lucernă
Fân natural 0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2

Pajiște de
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05
deal

Lucernă
început 0,189 0,73 112 85 7,5 4 1,2
înflorire
Tărâţe de
0.868 0.9 114 96 1.5 12.8
grâu
Fosfat
0.95 240 185
dicalcic
5.3. Norme și rații utilizate
Rație la berbeci în perioada de montă-iarna

Valoarea nutritive a g/ Norme de

nutreturilor KgSU hrana /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ

KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutret Kg B g g g g lei

1.51 1.25 120 120 6.2 4 2.1

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.03 0.5 Fân de lucernă 0.527 0.448 0.300 50.149 42.090 6.940 1.119 0.461 0.263

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2 0.4 Fân natural 1.531 1.301 0.950 87.192 88.493 12.363 3.904 1.562 0.612

TOTAL RB 2.058 1.749 1.250 137.341 130.583 19.303 5.024 2.023 0.876

Rație la berbeci în perioada de montă-vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ

KgSU UFL UIL
KgSU UFL g G g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei

1.51 1.25 120 120 6.2 4 2.1

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05 0.03 Pajiște de deal 7.980 1.404 1.250 132.022 125.000 10.534 5.618 1.475 0.239

TOTAL RB 7.980 1.404 1.250 132.022 125.000 10.534 5.618 1.475 0.239
 Rație la berbeci în pregatire pentru montă-vară

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ

KgSU UFL UIL
KgSU UFL G g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei

1.53 1.01 83 83 4.6 3.5 2.1

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05 0.03 Pajiște de deal 6.447 1.134 1.01 106.674 101 8.511 4.539 1.191 0.193

TOTAL RB 6.447 1.134 1.01 106.674 101 8.511 4.539 1.191 0.644

Rație la berbeci în repaos sexual-iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ

KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g G g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei

1.51 0.88 70 70 6.6 3.3 2.2

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2 0.4 Fân natural 1.418 1.205 0.88 80.767 81.972 11.452 3.616 1.446 0.567

TOTAL RB 1.418 1.205 0.88 80.767 81.972 11.452 3.616 1.446 0.567
 Rație la oi în prima parte de gestație –iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.2 0.71 57 57 4 3 1.7

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2 0.4 Fân natural 1.144 0.973 0.710 65.164 66.137 9.240 2.918 1.167 0.458

TOTAL RB 1.144 0.973 0.710 65.164 66.137 9.240 2.918 1.167 0.458

Rație la oi în prima parte de gestație –vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.2 0.71 57 57 4 3 1.7

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05 0.03 Pajiște de deal 4.533 0.798 0.710 74.989 71.000 5.983 3.191 0.838 0.135

TOTAL RB 4.533 0.798 0.710 74.989 71.000 5.983 3.191 0.838 0.135
 Rație la oi în a doua parte a gestației iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g G g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.1 0.83 98 98 7.9 3.9 1.6

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.527 0.448 0.300 50.149 42.090 6.940 1.119 0.537 0.263

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 0.854 0.726 0.530 48.644 49.370 6.897 2.178 1.082 0.342

TOTAL RB 1.381 1.174 0.830 98.793 91.459 13.838 3.297 1.619 0.605

DIF.NH-RB -0.074 0.000 -0.793 6.541 -5.938 0.603 -0.019

0.95 240 185 2.5 Fosfat dicalcic 0.004 0.004 0.960 0.740 0.011

TOTAL RB+RS 1.381 1.174 0.830 98.793 91.459 14.798 4.037 1.619 0.605
 Rație oi la începutul lactației

Valoarea nutritive a nutreturilor g/KgSU Norme de hrana /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutret Kg B g g g g lei
1.8 1.58 172 172 10.3 5.6 2.5

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.492 0.418 0.280 46.806 39.284 6.478 1.045 0.501 0.246

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 1.450 1.233 0.900 82.603 83.836 11.712 3.699 1.837 0.580

TOTAL RB 1.942 1.651 1.180 129.409 123.119 18.190 4.743 2.338 0.826

DIF.NH-RB 0.149 0.400 42.591 48.881 -7.890 0.857 0.162

0.868 0.9 114 96 1.5 12.8 0.32 Tărâţe de grâu 0.512 0.444 0.400 50.667 42.667 0.667 5.689 0.164

TOTAL RS 0.512 0.444 0.400 50.667 42.667 0.667 5.689 0.164

TOTAL
2.454 2.095 1.580 180.075 165.786 18.857 10.432 2.338 0.990
RB+RS
 Rație la oi în lactație vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.7 1.34 137 137 8.8 4 2.3

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 8.555 1.506 1.340 141.528 134.000 11.292 6.022 1.686 0.256

TOTAL RB 8.555 1.506 1.340 141.528 134.000 11.292 6.022 1.686 0.256
 Rație la tineret 0-3 luni iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
0.9 0.58 64 64 3.8 1.8 0.9

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.263 0.224 0.150 25.075 21.045 3.470 0.560 0.269 0.132

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 0.693 0.589 0.430 39.466 40.055 5.596 1.767 0.878 0.277

TOTAL RB 0.956 0.813 0.580 64.540 61.100 9.066 2.327 1.146 0.409

Rație la tineret 0-3 luni vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
0.9 0.58 64 64 3.8 1.8 0.9

Lucernă început
0.189 0.73 112 85 7.5 4 1.05 0.35 3.117 0.589 0.430 65.973 50.068 4.418 2.356 0.618 1.090
înflorire

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 0.958 0.169 0.150 15.843 15.000 1.264 0.674 0.189 0.028

TOTAL RB 4.074 0.758 0.580 81.815 65.068 5.682 3.030 0.807 1.118
 Rație la tineret 3-6 luni iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.1 0.62 63 63 4.1 1.8 1.2

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.176 0.149 0.100 16.716 14.030 2.313 0.373 0.179 0.088

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 0.838 0.712 0.520 47.726 48.438 6.767 2.137 1.061 0.335

TOTAL RB 1.014 0.862 0.620 64.442 62.468 9.081 2.510 1.240 0.423

Rație la tineret 3-6 luni vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
g G g g KgSU UFL g g g g UIL lei
KgSU UFL UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.1 0.62 63 63 4.1 1.8 1.2

Lucernă
inceput
0.189 0.73 112 85 7.5 4 1.05 0.4 inflorire 2.247 0.425 0.310 47.562 36.096 3.185 1.699 0.446 0.899

Pajiste de
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 deal 1.979 0.348 0.310 32.742 31.000 2.612 1.393 0.390 0.059

TOTAL
RB 4.226 0.773 0.620 80.303 67.096 5.797 3.092 0.836 0.958
 Rație la tineret 6-9 luni iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.2 0.69 57 57 3.9 1.9 1.25

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 1.112 0.945 0.690 63.329 64.274 8.979 2.836 1.408 0.445

TOTAL RB 1.112 0.945 0.690 63.329 64.274 8.979 2.836 1.408 0.445

Rație la tineret 6-9 luni vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.2 0.69 57 57 3.9 1.9 1.25

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 4.405 0.775 0.690 72.876 69.000 5.815 3.101 0.868 0.132

TOTAL RB 4.405 0.775 0.690 72.876 69.000 5.815 3.101 0.868 0.132

52
 Rație la tineret 9-12 luni iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.25 0.65 45 45 3.3 2.1 1.35

Fân
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 1.048 0.890 0.650 59.658 60.548 8.459 2.671 1.327 0.419
natural

TOTAL
1.048 0.890 0.650 59.658 60.548 8.459 2.671 1.327 0.419
RB

Rație la tineret 9-12 luni vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.25 0.65 45 45 3.3 2.1 1.35

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 4.150 0.730 0.650 68.652 65.000 5.478 2.921 0.818 0.124

TOTAL RB 4.150 0.730 0.650 68.652 65.000 5.478 2.921 0.818 0.124
 Rație la tineret 12-18 luni iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
g g g g KgSU UFL g g g g UIL lei

KgSU UFL UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.3 0.64 49 49 3.5 2.4 1.55

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 1.031 0.877 0.640 58.740 59.616 8.329 2.630 1.306 0.413

TOTAL RB 1.031 0.877 0.640 58.740 59.616 8.329 2.630 1.306 0.413

Rație la tineret 12-18 vara

Valoarea nutritivă a nuțreturilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.3 0.64 49 49 3.5 2.4 1.55

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 4.086 0.719 0.640 67.596 64.000 5.393 2.876 0.805 0.122

TOTAL RB 4.086 0.719 0.640 67.596 64.000 5.393 2.876 0.805 0.122
5.4. Modul de preparare și administrare a hranei

Lucerna
Este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț, fiind folosită
atât verde cât și conservat (fân, siloz).
Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative sunt antagoniste celor
calitative. De aceea este indicată recoltarea ei în stadiul optim de dezvoltare, funcție de care
să se obțină producții maxime de energie și proteină pe unitatea de suprafață cultivată.
La lucernă, proporția cea mai mare de proteină se înregistrează înainte de îmbobocire,
fază în care conținutul în celuloză este cel mai redus.
Creșterea conținutului de celuloză brută este expresia depozitării progresive a
substanțelor scheletice, greu digestibile, care explică și reducerea digestibilității energiei,
urmată de scăderea valorii energetice a nutrețului.

Pășunea
O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale erbivore, prin
pășunat.
Pășunatul are numeroase avantaje. Plantele tinere au palatabilitate ridicată si ca
urmare sunt consumate cu plăcere de către animale, care au și posibilitatea să selecteze
plantele pe care le consumă. În același timp, pățunatul este mijlocul cel mai economic de
administrare a nutrețurilor. Sănă tatea animalelor este mai bun în perioada pășunatului,
acestea putând face mișcare și beneficia de efectul razelor solare. În țara noastră, regimul de
păș unat trebuie să asigure consumul de nutreț verde pentru o perioadă lungă de timp (5-7
luni), în funcție de zonă și specia de animale; durata minimă de pășunat pentru taurine este
apreciată la 150-155 zile, iar pentru oi la cca 200 zile.
Valoarea nutritivă a nutrețurilor verzi de pe pășuni depinde de compoziția floristică,
considerându-se o pășune bună cea care are 60-80 % graminee și 40-20 % leguminoase; faza
de vegetație la pășunare influențează și ea valoarea nutritivă dar în general pășunatul se face
pe plante tinere, frunzoase, înainte de înspicare sau cel mult la începutul formării spicului.

Fânul natural
Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe pajiști
permanente exploatate prin cosire, când masa verde este conservată prin uscare.
Sub aspect nutrițional, fânurile naturale diferă în funcție de compoziția floristică, care
la rândul ei este dependentă de condițiile geografice, sol, climă etc.
 Fânul de lucernă
Este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un loc deosebit în
alimentația tuturor speciilor de animale.
Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde în principal de: faza de
Vegetație la recoltare, tehnica de uscare și modul de depozitare.
Calitatea fânului de lucernă este apreciată atât de crescătorii de animale cât
și de către cumpărătorii de fân, printr-un examen organoleptic, bazându-se pe câteva criterii:
faza de vegetație, cantitatea și finețea frunzelor, prezența corpurilor străine, starea tulpinilor
(tijelor), mirosul și culoarea verde.

Tărâțele de Grâu
Reprezintă până la 25 % din greutatea grăunțelor măcinate. În componeța lor intră:
pericarpul semințelor, stratul de aleuronă , embrionul și cantități diferite de amidon
Compoziția chimică a tărâțelor de grâu evidențiază faptul că au un conținut mai ridicat
în proteine decât grăunțele, dar și un conținut mult mai mare de celuloză brută; de altfel, se
remarcă faptul că mai mult de jumătate din substanța uscată a tărâțelor o reprezintă pereții
celulari, motiv pentru care digestibilitatea energiei este redusă, în special la păsări. Prin
măcinare fină, digestibilitatea tărâțelor crește.

Proteina din tărțele de grâu este deficitară în lizină și metionină, precum și în alți
aminoacizi esențiali.
Tărâțele de grâu sunt surse bune pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile, cu
excepția niacinei care are o biodisponibilitate redusă . Caracteristic tărâțelor este conținutul
redus în Ca, dar ridicat în P și Mg; disponibilitatea fosforului din tărâțele de grâu este relativ
ridicată (cca 50%).
 6. Eficiența pragului de rentabilitate a producției

Necesarul de nutreţuri pe categorii

Nutreţuri utilizate
Peri
Categorii
oadă
Fân natural Fân de lucernă Pajiştede deal Lucernă masă verde Fosfar dicalcic Tărâţe de grâu

Zile Zile Total Zile Zile Zile Zile

Total Total Total Total Total
Kg/zi furajer Kg/zi furajat tone Kg/zi furajat Kg/zi furajat Kg/zi furajat Kg/zi furajat
tone Tone tone tone tone
e e e e e e

Berbeci 14,427 3660 52,80

Oi 13,088 98838 1293,6

V
a

Tineret 0-3
r

0,958 3720 3,56 3,117 3720 11,59

luni
Tineret f. 3-6 1,971 2982 5,87 2,247 2982 6,70
luni
Tineret f. 12- 4,086 14198 58,01
18 luni

Berbeci 2,949 3660 10,793 0,527 3660 1,92

Oi 3,448 98838 340,793 1,019 98838 100,71 0,004 98838 0,395 0,512 98838 50,60
n
a

ă
r

Tineret 6-9
I

1,112 1835 2,04

luni
Tineret f. 9-12
1.048 7750 8,12
luni
Tineret f. 12- 4.048 14198 57,47
18 luni

Total 351,65 102,63 1413,8 18,29 0,395 50,60

 Costul necesarului total de nutreţuri

Nutreţuri Tone Lei/tonă Total

Fân natural 351,65 200 70.330
Fân de lucernă 102,63 250 25.657,5
Pajişte de deal 1413,8 20 28.276
Lucernă masă
18,29 300 5.487
verde
Fosfat dicalcic 0,395 2500 987,5
Tărâţe de grâu 50,60 300 15.180
Total 145.918,05

Trebuie menţionat că la categoria rumegătoare, cheltuielile cu furaje

reprezintă 70% din totalul cheltuielilor.

Venituri din vânzarea producțiilor:

Producţia Cantitatea Lei/ kg TOTAL (lei)

(kg)
Caş de oaie 6.800 13 88.400

Urdă 1.700 30 51.000

Carne miei 1372 15 20.580

Lâna 775 2,8 2.170

Pielicele 343 90 30.870

Vânzări pt.prasilă 37 2.000 74.000

TOTAL 267.020
 Venituri, cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2016

Denumire Suma lei

Venituri totale, din care: 287.905,78

- Venituri din vânzarea animalelor 74.000

- Venituri din vânzarea brănzei 139.400

- Venituri din vănzarea lânei 2.170

- Subvenţii pentru diferenţe de preţ 20.885,78

Cheltuieli totale 201.911,19

- Cheltuieli cu nutreţuri 145.918,05

- Salarii+taxe şi impozite 14.250

- T.V.A. –(19%) 36.178,14

- Alte cheltuieli 5565

Profit impozabil 85.994,59

Impozit pe profit – (16%) 13.759,13

Profit net 72.235,46

Rata profitului 35,77%

 Concluzii

În urma stabilirii ncesarului de nutreţuri şi a eficienţei utilizării lor în exploataţia

zootehnică pe care o conduc am constatat următoarele:

1. Efectivul ovin de 480 de capete rasa Karakul de Botoşani, din care 340 în lacaţie,
pe care îl deţin cu o producţie medie de 80 kg lapte şi 2 kg lână. În urma valorificării acestora
respectiv vânzarea pentru abatorizare şi vânzare pentru prăsila şi vânzarea pielicelelor, îmi
aduce un profit anual de 72.235,46 lei. Un profit uşor satisfăcător,datorită potenţialului
genetic de care dispun, cât şi datorită condiţiilor de întreţinere asigurate (alimentaţie raţională
şi microclimatul corespunzător).
2..Creşterea numărului de pielicele şi a valorii acestora, prin sporirea efectivului.

3.Se va avea în vedere pe viitor ameliorarea efectivului pentru o producţie mai

crescuta de lapte.

4.Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta un lapte

de calitate.

5.Căutarea unei firme de distribuire a laptelui şi brănzeturilor care sa ofere un preţ

mai bun pe kg.

6. Stabilirea unor raţii de hrană mai eficiente şi înlăturănd fosfatul dicalcic din
acestea.
 BIBLIOGRAFIE

Pascal C.(2003) - Rase autohtone de ovine și caprine. Editura PIM Iași;

Pascal C(2007) - Creșterea ovinelor și caprinelor. Editura PIM Iași;

Pop I.M.,Halga P., Avarvarei T.,(2006) - Nutriția și alimentația animalelor. Editura

Tipo Moldova;