Proiect Tehnologic Bovine, 2014, FACULTATEA de ZOOTEHNIE

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași
Facultatea de Zootehnie
PROIECTARE TEHNOLOGICĂ LA
DISCIPLINA CREȘTEREA
BOVINELOR
Coordonatori:
Conf. univ. dr. Vasile Maciuc
Asist. Univ. Dr. Eugen C. Popescu
Studenți : Iacob Silviu-Teodor
Ailenei Ionuț-Gheorghe
2014
1
Tema proiectului
Înființarea unei ferme de vaci de rasă

Brună, cu un efectiv de 40 de capete,
întreținere liberă.
2
Cuprins
Capitolul 1. Memoriu justificativ si datele necesare pentru tema proiectului ............................... 4

Capitolul 2. Documentare din literatura de specialitate ................................................................. 6
Capitolul 3. Structura de varsta a efectivului ................................................................................. 8
Capitolul 4. Programarea reproductiei cu planul de monta si fatari ............................................ 10
Capitolul 5. Miscarea lunara si pe luni de lactatie a efectivului de bovine ................................. 11
5.1. Miscarea lunara a efectivului de bovine ............................................................... 11
5.2. Miscarea pe luni de lactatie a efectivului de bovine ............................................. 12
Capitolul 6. Programarea productiei de lapte .............................................................................. 13
Capitolul 7. Lista de nutreturi folosite in hrana taurinelor .......................................................... 15
Capitolul 8. Norme de hrana si ratii pe categorii de varsta.......................................................... 18
Capitolul 9. Numarul de zile furajate........................................................................................... 31
Capitolul 10 .Necesarul de furaje ................................................................................................ 32
Capitolul 11. Suprafata de teren necesara pentru asigurarea bazei furajere ................................ 35
Capitolul 12.Constructii zootehnice, descrierea pentru fiecare categorie de animale ................. 36
Capitolul 13. Eficienta economica ............................................................................................... 39
Bibliografie .................................................................................................................................. 41
3
Capitolul 1.
1.1 Memoriu justificativ
Ferma de vaci este situata in judetul Neamt,comuna Sabaoani. In cadrul acestei ferme se
cresc vaci de rasa Bruna, iar productia medie anuala este aproximativ de 4117 kg lapte cu un
procent de 3,85 % grasime si 3,25% proteine, iar greutatea corporala este de 560 kg. Ferma
detine o suprafata de 55 ha de teren.
Structura efectivului este urmatoarea: 40 de vaci in productie, juninci 5 capete, vitele

montate 3 capete, tineret femel peste 18 luni 2 capete, tineret femel 12-18 luni 7 capete, tineret
femel 6-12 luni 7 capete, tineret femel 0-6 luni 9 capete, tineret mascul 0-3 luni 5 capete, tineret
la ingrasat 6 capete.Efectivul va creste pana la sfarsitul anului pana la 84 de capete.
Ferma detine un adapost, o magazie pentru furaje, un fanar, sursa proprie de apa, energie
electrica de la reteaua existenta. In ceea ce priveste mulsul acesta se va efectua mecanic, optand
pentru mulsul de tip bradulet. Evacuarea dejectiilor se va efectua mecanizat, amplasarea acestuia
se va face pe platforme special amenajate, urmand ca apoi sa fie folosit pentru culturile proprii
din cadrul aceleasi ferme. Laptele va fi vandut la centrele de colectare pentru fabricarea
diferitelor produse lactate.
Vacile intretinute corespunzator vor avea rezultate benefice pentru productia de lapte,
optand astfel pentru un sistem de intretinere liber in adaposturi inchise.
1.2 Datele necesare intocmirii proiectului

Intretinerea nelegata a vacilor este rentabila atunci cand in ferma avem un efectiv cuprins
intre 100 si 400 de capete.Pentru inceput ferma va fi populata cu doar 45 de capete ,urmand ca
efectivul sa creasca pana la 84 de capete, pentru a asigura o structura relative eficienta. Astfel
structura se va imparti astfel:
- 40 de capete vaci de lapte
- 5 capete junici
4
- 3 capete vitele montate
- 2 capete tineret femel > 18 luni
- 7 capete tineret femel 12-18 luni
- 5 capete tineret mascul 0-3 luni
- 6 capete tineret la ingrasat
5
Capitolul 2
2.1. Importanta cresterii bovinelor
Astazi, pe plan mondial din totalul efectivelor de animale domestice, o pondere de cca.
65% o au bovinele. Acestea se costituie intr-o importanta sursa in realizarea fondului mondial de
produse alimentare, asigurand peste 95% din productia de lapte, aproape 33% din productia de
carne si aproximativ 90% din totalul pieilor ce se utilizeaza in industria pielariei, la care se
adauga si alte produse si subproduse de larga utilizare.
Laptele este cel mai important, datorita compozitiei complexe, valorii biologice si
gradului inalt de digestibilitate. El contine peste 100 substante necesare organismului uman, toti
cei 20 aminoacizi, 10 acizi grasi, 25 vitamine si 45 elemente minerale. Exprimata in calorii,
valoarea nutritiva a unui litru de lapte este echivalenta cu cca. 400 grame carne porc, 750 gr.
carne vitel, 7-8 oua, 500 gr. peste si 125 grame de paine, 100g branza, 100g miere, 1400g mere si
2400g varza.
Carnea contine numeroase proteine, vitamine, animo acizi esentiali dar si o sursa
importanta de energie. Bovinele furnizeaza materie prima necesara industriei laptelui si carnii
pentru obtinerea produselor carnate si lactate.
In afara de carne, in alimentatie se foloseste si cel de al treilea sfert (ficat, creier, inima,
pulmon, splina, limba, testicole, uger, burta, buze si seu). De asemenea se foloseste si sangele,
atat ca atare, pentru unele preparate din carne, cat si pentru faina de sange, plasma uscata etc.
Glandele endocrine se folosesc pentru prepararea unor medicamente.Pielea constituie materie
prima pentru industria pielariei, din oase se prepara faina de oase si cleiuri pentru folosinte
diverse.
Taurinele produc mari cantitati de dejectii: 8-12 tone / 1 UVM, ele furnizand 70% din
ingrasamintele organice utilizate in agricultura, de la o singura bovina obtinandu-se pe an 100 kg
azot, 20-30 kg fosfor si 80-90 kg potasiu. Prin necesitatea cultivarii plantelor ameliorative: trifoi,
lucerna, ghizdei, sparceta, soia, mazare, ca surse de proteina pentru rumegatoare, acestea lasa in
sol cantitati importante de azot, circa 100-150 kg.
6
2.2. Caracterizarea rasei
Rasa Bruna in Romania s-a format prin incrucisarea taurinelor autohtone neameliorate –
rasa Sura de Stepa si rasa de munte Mocanita cu tauri din rasa Bruna proveniti din Austria si mai
apoi din Elvetia.
Rezultatele bune obtinute in urma incrucisarilor cu rasele locale a impulsionat

raspandirea rasei Brune pe o arie mare, cuprinzand zonele montane si submontane din intreg
arcul carpatic, unde din cauza unor conditii mai putin favorabile, in special lipsa cerealelor, nu
au patruns rasele specializate in productia de lapte de tip Holstein-Friza.
La aceasta a contribuit puterea mare de adaptare la conditiile de mediu din zonele

montane si colinare, precum si capacitatea buna de valorificare a hranei in aceste conditii.
Sistemul pastoral specific acestor zone, denumit pendulare, constand in aceea ca pe timpul verii
vacile sunt intretinute in comun la stane iar in restul anului in gospodariile populatiei a condus la
aparitia unor sortimente de cascavaluri deosebit de apreciate de catre consumatorii din tara si de
peste hotare (Penteleu, Rucar, Bradet, etc.).
Conform datelor oficiale, efectivul de rasa Bruna cuprins in Controlul Oficial al

Productiei de lapte (COP), a realizat in anul 2006 o productie de 4065 kg lapte cu un procent de
3,85 % grasime si 3,25% proteina, viteza de eliberarea a laptelui fiind de 1,3 l/min.
Un top 50 al rasei brune arata productii cuprinse intre 5800 si 10244 kg lapte/lactatie.
Trebuie precizat ca nu productia de lapte pe lactatie face din rasa Bruna o rasa deosebita,
ci alte insusiri, legate in special de calitatea laptelui. Randamentul la sacrificare este de 52-54%
la animale adulte si 54-58% la tineretul ingrasat intensiv. Carnea in carcasa este de 75% cu 18%
oase.Viteii la nastere au o greutate de 38 kg. Rasa Bruna poate fi folosita la reproductie la
greutatea corporala de 370-380 kg.
Raportul intre grasime este foarte strans. De asemenea, calitatea proteinei este una foarte
buna, cu un continut foarte crescut de cazeina (78% din totalul proteinei din lapte), in special k-
cazeina. Vacile din rasa Bruna produc un lapte care contine cu 7-8% mai mult calciu si fosfor,
mai multa lactoza (zaharul din lapte), dar mai putine cloruri, ceea ce face ca acest lapte sa fie
mai gustos.
Performantele productive ale rasei sunt sustinute de o longevitate productiva remarcabila.

La aceasta contribuie robustetea membrelor, a danturii, precum si conformatia ugerului, care nu
este foarte voluminos, are o textura supla, o simetrie acceptabila a sfarcurilor, ceea ce face ca
acesta sa fie mai putin predispus la diverse afectiuni.
Longevitatea productiva a rasei ii sporeste valoarea si compenseaza oarecum nivelul

productiv mai scazut pe timpul unei singure lactatii. Astfel, cantitatea de proteina produsa pe
parcursul intregii vieti productive de vacile din rasa Bruna este comparabila cu rasa Holstein-
Friza.
7
In ameliorarea rasei se urmarraeste: sporirea efectivului, ridicarea potentialului genetic
pentru lapte, ridicarea taliei si a greutatii corporale, imbunatatirea precocitatii, a longevitatii
productive, imbunatatirea aptitudinilor pentru mulsul mecanic.
Capitolul 3
Organizarea rationala a reproductiei este problema de interes economic care trebuie sa

preocupre orice crescator de animale, aceasta fiind conditia esentiala pentru obtinerea de
rezultate cu eficienta ridicata.
Structura de varsta a efectivului

Categoria de Date de calcul Efectiv Viteza de Efectiv mediu Str %
animale rulat rulare programat
Vaci Evi(cap)=40 40 1 40 47,62
Ce(%)=6%
de lapte Evr(%)=15
Juninci Dp(luni)=12 9 2 5 5,95
Dc(luni)=6
K(%)=9
Vitele montate Dp(luni)=12 10 4 3 3,57
Dc(luni)=3
K(%)=12
TF>18 luni Dp(luni)=12 11 6 2 2,38
Dc(luni)=6
K(%)=12
TF 12-18 luni Dp(luni)=12 13 2 7 8,33
Dc(luni)=6
K(%)=12%
TF 6-12 Dp(luni)=12 15 2 7 8,33
Dc(luni)=6
K(luni)=12
TF 0-6 luni Evi(cap)=40 18 2 9 10,72
Dc(luni)=6
N(%)=90%
R(%)=50%
TM 0-3 luni Evi(cap)=40 20 4 5 5,95
Dc(luni)=3
N(%)=90%
R(%)=50%
Taurine la Perioada de 34 6 6 7,15
ingrasat reconditionat = 2 luni
Total 170 - 84 100
8
Situatia varstei animalelor tinere
Categoria de Efectivul Varsta in Luna cand vor Luna in care se

animale (cap.) luna ianuarie trece in programeaza la
categoria monta
superioara de
varsta
Tineret femel 2 6l Ian x
0-6 luni 2 5l Feb x
2 4l Martie x
1 3l Aprilie x
1 2l Mai x
1 1l Iun x
Tineret femel 2 12l Ian August
6-12 luni 1 11 l Feb Septembrie
1 10 l Martie Octombrie
1 9l Aprilie Noiembrie
1 8l Mai Decembrie
1 7l Iun x
Tineret femel 1 18 l Ian Februarie
12-18 luni 1 17 l Feb Martie
2 16 l Martie Aprilie
1 15 l Aprilie Mai
1 14 l Mai Iunie
1 13 l Iun Iulie
Tineret femel 1 20 l Ian x
>18 luni 1 19 l Feb x
Tineret mascul 2 3l Ian x
0-3 luni 1 2l Feb x
1 1l martie x
9
Capitolul 4
Planul de monta si fatari
Sem 1 Sem 2 Sem 3 Sem4 Total

Specificare I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Gestante 6 3 4 3 3 2 21
Montate 3 3 4 10
Vaci
Fatate 3 3 3 9
Anul Propuse pt 2 2 2 6
precedent ref.
Negestante
Juninci 1 1 2
Vitele Montate
Nemontate
Monte:
Monta 1 1 1 1 6 4 3 3 3 1 3 3 3 32
Monta 2 2 1 1 1 1 - 1 1 8
Total 1 1 1 6 6 4 4 4 2 3 4 4 40
Vaci Negest la 2 2 1 1 1 - 7
control
Reforme din 1 1
negestante
Monta 1 1 1 2 1 1 1 2 1 1 1 1 13
Anul curent
Monta 2 1 1 2
Total 1 1 2 2 1 1 2 2 1 1 1 15
Vitele Negest la 1 1 2
control
Reforme din
negestante
Vaci 6 3 4 3 3 2 3 3 4 3 3 3 40
Juninci 1 1 1 1 4
Fatari Total 7 4 4 3 3 2 3 3 4 3 3 3 42
Reforme din 1 1 1 1 4
fatari
Produsi Vitei masculi 4 2 2 1 2 1 2 1 2 1 2 2 22
obt. Vitele 3 2 2 2 1 1 1 2 2 2 1 1 20
Total 7 4 4 3 3 2 3 3 4 3 3 3 44
Pierderi 1 1 2
Reforme vaci din fatari 2 2 2 1 1 1 9
TOTAL reforme vaci (din fatari si 2 2 2 1 1 1 1 10
negestante)
10
Capitolul 5
5.1. Miscarea lunara a efectivului de bovine
Miscarea efectivelor este necesara pentru a asigura cresterea productivitatii, cresterea

efectivului, imbunatatirea structurii efectivului pe categorii de productie dar si de varsta,
posibilitatea practicarii reformei , marirea cantitatii de lapte.
Miscarea lunara a efectivului

Nr crt. Categoria Efectiv la I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Efectiv la
01.01 31.12
1 Vaci 40 +2 +1 +0 +1 +1 +1 +1 +2 +2 +1 +1 +1 43
42 43 43 42 41 40 39 40 41 42 43 43
-0 -0 -0 -2 -2 -2 -1 -1 -1 -0 -0 -1
2 juninci 4 +0 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +1 13
3 3 4 6 7 8 9 11 12 12 12 13
-1 -1 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -1 -1 -0
3 Vitele M. 3 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +1 +1 4
4 4 5 4 4 4 5 4 4 4 4 4
-0 -1 -1 -2 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1 -1
4 Tineret 7 +2 +1 +1 +1 +1 +1 +2 +2 +2 +1 +1 +1 9
femel 12- 8 8 7 7 7 7 7 8 9 9 9 9
18 l -1 -1 -2 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1 -1 -1
5 Tineret 7 +2 +2 +2 +1 +1 +1 +3 +2 +2 +2 +1 +1 11
femel 6 – 7 8 9 9 9 9 10 10 10 11 11 11
12 l -2 -1 -1 -1 -1 -1 -2 -2 -2 -1 -1 -1
6 Tineret 7 +3 +2 +2 +2 +1 +1 +1 +2 +2 +2 +1 +1 7
femel 0-6 8 8 8 9 9 9 7 7 7 7 7 7
luni -2 -2 -2 -1 -1 -1 -3 -2 -2 -2 -1 -1
7 Tineret 4 +4 +2 +2 +1 +2 +1 +2 +1 +2 +1 +2 +2 5
mascul 0-3 6 7 8 5 5 4 5 4 5 4 5 5
luni -2 -1 -1 -4 -2 -2 -1 -2 -1 -2 -1 -2
8 Tineret la 6 - - - +2 +2 +2 +1 +0 +1 +0 +0 +1 8
ingrasat - - - 8 10 12 11 9 10 8 7 8
-0 -0 -0 -2 -2 -0 -2 -1 -0
Total 95
11
5.2. Miscarea pe luni de lactatie a efectivului de bovine
Organizarea productiei in fermele zootehnice este conditionata de durata de programare,

prin care se stabileste, volumul productiei de origine animla ce se va realiza in decursul unui an,
precum si complexul de activitati ce asigura realizarea productiei programate.Programarea
productiei de lapte este influentata de o multitudine de factori, dintre care enumeram: rasa,
structura de varsta a efectivului de vaci,sistemul de fatari,durata unei lactatii,conditiile de
intretinere,etc.
Deoarece productia de lapte este neuniforma in decursul perioadei de lactatie, programarea

pe luni si trimestre se poate face utilizand diferite metode, cum ar fi: metoda curbei de lactatie,
metoda productiei medii zilnice pe luni de lactatie si metoda bazata pe folosirea unitatii
conventionale „vaca unitate genetica”. Toate aceste metode se bazeaza pe stabilirea in prealabil,
a efectivului de vaci pe luni de lactatie si pe luni .
Metoda „curbei de lactatie” are ca element specific de calculatie, productia medie pe un

animal, repartizata pe luni de lactatie, determinata cu ajutorul curbei de lactatie.Curba de lactatie
reprezinta ponderea procentuala a productiei de lapte pe luni de lactatie, in raport cu productia
medie pe intreaga lactatie.
Lunile Total vaci in Efectiv la %vaci in

anului I II III IV V VI VII VIII IX X lactatie inceputul lactatie
lunii
Ian 6 3 3 3 4 3 3 2 3 3 39 42 92,05
Feb 3 6 3 3 3 4 3 3 2 3 33 43 76,74
Martie 4 3 6 3 3 3 4 3 3 2 34 43 79,06
Apr 3 4 3 6 3 3(-2) 3 4 3 3 33 42 78,57
Mai 3 3 4 3 6 3(-2) 1 3 4 3 32 41 78,04
Iunie 2 3 3 4 3 6(-1) 1 1 3 4 29 40 72,5
Iulie 3 2 3 3 4 3(-1) 4 1 1 3 26 40 65
Aug 3 3 2 3 3 4(-1) 2 4 1 1 25 41 60,97
Sept 4 3 3 2 3 3(-1) 3 2 4 1 27 42 64,28
Oct 3 4 3 3 2 3 2 3 2 4 29 43 67,44
Noi 3 3 4 3 3 2 3 2 3 2 28 44 63,63
Dec 3 3 3 4 3 3(-1) 2 3 2 3 28 44 63,63
12
Capitolul 6
6.1 Programarea productiei de lapte
Date necesare:
- programul de monte si fatari;
- situatia efectivului de vaci la inceputul anului, pe luni de lactatie (se detrmina in raport cu
fatarile inregistrate in anul precedent, pe luni calendaristice);
- programul de reformare a vacilor precum si cel de cumparare sau vanzare;
- productia medie anuala de lapte prevazuta;
- curba lactatiei;
- productiile medii zilnice pe luni de lactatie in functie de productia medie anuala;
- coeficientii de transformare a vacilor fizice in „vaci unitati ipotetice”;
- durata periodei de lactatie;
Programarea productiei de lapte be baza curbei de lactatie consta in stabilirea prealabila a

productiei lunare pe vaca unitate productiva.Aceasta productie se determina pe baza productiei
procentuale pe luni de lactatie, conform datelor din curba de lactatie.
In mod asemanator se procedeaza pentru toate lunile de lactatie. In continuare, luand in

considerare fiecare luna calendaristica se face produsul intre efectivele de vaci pe luni de lactatie
si productia de lapte de vaca. Se obtine astfel productia de lapte pe luni de lactatie de la intregul
efectiv al lunii resprective de lactatie.
Productia de lapte pe fiecare luna calendaristica, rezulta din insumarea productiei de lapte
de la cele 10 luni de lactatie.Productia de lapte trimestriala se determina prin insumarea
productiilor din lunile calendaristice respective
13
6.2 Tabel programarea productiei de lapte
LUNILE DE LACTATIE I II III IV V VI VII VIII IX X TOTAL

LUNILE
% DIN PRODUCTIA MEDIE 12 14,5 13,5 12,5 10,5 10 9 8 6 4 (hl)
ANULUI PRODUCTIA DE LAPTE 494 596 556 515 432 411 371 330 247 165 4117
pe luna/vaca (hl)
IAN EFECTIV (cap) 6 3 3 3 4 3 3 2 3 3 33
PRODUCTIA (hl) 29,64 17,88 16,68 15,45 17,28 12,33 11,13 6,6 7,41 4,95 139,35
FEB EFECTIV (cap) 3 6 3 3 3 4 3 3 2 3 33
PRODUCTIA (hl) 14,82 35,76 16,68 15,45 12,96 16,44 11,13 9,9 4,94 4,95 143,03
MAR EFECTIV (cap) 4 3 6 3 3 3 4 3 3 2 34
PRODUCTIA (hl) 19,76 17,88 33,36 15,45 12,96 12,33 14,84 9,9 7,41 3,3 147,19
APR EFECTIV (cap) 3 4 3 6 3 3 3 4 3 3 35
PRODUCTIA (hl) 14,82 23,84 16,68 30,9 12,96 12,33 11,13 13,2 7,41 4,95 148,22
MAI EFECTIV (cap) 3 3 4 3 6 1 1 3 4 3 31
PRODUCTIA (hl) 14,82 17,88 22,24 15,45 25,92 4,11 3,71 9,9 9,88 4,95 128,86
IUN EFECTIV (cap) 2 3 3 4 3 4 1 1 3 4 28
PRODUCTIA (hl) 9,88 17,88 16,68 20,6 12,96 16,44 3,71 3,3 7,41 6,6 115,46
IUL EFECTIV (cap) 3 2 3 3 4 2 4 1 1 3 26
PRODUCTI (hl) 14,82 11,92 16,68 15,45 17,28 8,22 14,84 3,3 2,47 4,95 109,93
AUG EFECTIV (cap) 3 3 2 3 3 3 2 4 1 1 25
PRODUCTIA (hl) 14,82 17,88 11,12 15,45 12,96 12,33 7,42 13,2 2,47 1,65 109,3
SEP EFECTIV (cap) 4 3 3 2 3 2 3 2 4 1 27
PRODUCTIA (hl) 19,76 17,88 16,68 10,3 12,96 8,22 11,13 6,6 9,88 1,65 115,06
OCT EFECTIV (cap) 3 4 3 3 2 3 2 3 2 4 29
PRODUCTIA (hl) 14,82 23,84 16,68 15,45 8,64 12,33 7,42 9,9 4,94 6,6 120,62
NOV EFECTIV (cap) 3 3 4 3 3 2 3 2 3 2 28
PRODUCTIA (hl) 14,82 17,88 22,24 15,42 12,96 8,22 11,13 6,6 7,41 3,3 119,91
DEC EFECTIV (cap) 3 3 3 4 3 2 2 3 2 3 28
PRODUCTIA (hl) 14,82 17,88 16,62 20,6 12,96 8,22 7,42 9,9 4,94 4,95 118,37
1515,3
PRODUCTIA ANUALA DE LAPTE (hl)
14
Capitolul 7
7.1 Hranirea animalelor
Nutritia si alimentatia influenteaza direct si evident nu numai nivelul productiilor animale dar si
reproductia, procesele de crestere si dezvoltare, starea de sanatate a animalelor si nu in ultimul
rand eficienta economica – obiectiv determinant in desfasurarea activitatii din zootehnie.
O alimentatie performanta sub aspect productiv si economic impune cunoasterea si

aplicarea conceptelor si recomandarilor nutritiei animale, stiinta aflata in continuu progres.
Nutritia a contribuit decisiv, alaturi de ameliorarea genetica, la evolutia spectaculoasa in ultimii
zeci de ani a performantelor obtinute in zootehnie; intre acestea, poate cea mai elocventa este
reducerea cu zeci de procente a consumului specific de hrana pentru realizarea diferitelor
productii.
Importanta nutiritiei in productia animala este evidentiata si prin ponderea costului hranei
(peste 50%) in costurile produselor animale. Atentia pe care crescatorii de animale o dau nutritiei
si alimentatiei efectivului, determina in mare masura, rentabilitatea activitatii lor.
Sistemul de hranire este conditionat de modul cum variaza diferitele sortimente de furaje
care intra in ratia vacilor in cursul anului. Pe baza acestui criteriu se disting doua sisteme de
hranire si anume: sistemul de hranire diferentiat sezonier si sistemul de hranire din stoc
(unisortimental).
Tehnologia traditionala de pregatire a fanului de lucerna pe sol este urmatoarea:

recoltarea cu coasa, manual, cu cositori mecanice sau vindrover; uscarea in brazde timp de 8-10
ore, din care acestea se intorc, iar dupa inca 10-12 ore, cand umiditatea plantelor scade la 20-30
%, lucerna se aduna in capite de 150-200 kg; dupa 1-2 zile, timp in care umiditatea scade la 15-
17 %, lucerna se transporta la locurile de depozitare.
Pregatirea fanului de lucerna prin balotare presupune parcurgerea urmatoarelor faze

tehnologice: recoltarea cu cositori. Cand umiditatea plantelor ajunge la 30-35 %, are loc
balotarea la o presiune medie, in acest caz baloturile se transporta in baza furajera si se continua
uscarea cu ajutorul curentilor de aer. Daca definitivarea uscarii se va realiza in camp, balotarea
va avea loca la umiditatea de 25-30 %, dupa care se vor aseza in grupuri de cate 3-4 in forma de
piramida cu baza mica la sol, unde vor ramane 2-3 zile, pentru ca umiditatea sa scada la 15-17
%.
Productia de fan obtinuta este de 20-25 % din cantitatea de masa verde.
Porumbul se preteaza cel mai bine la insilozare, deoarece are un continut ridicat in
glucide fermentescibile. Aceasta caracteristica, dar si potentialul mare de productie si conditiile
15
pedoclimatice din tara noastra, fac ca porumbul sa ocupe locul I, ca pondere si calitate, in cadrul
grupei de plate care concura la asigurarea nutreturilor insilozate.
Insilozarea porumbului planta intreaga :
Recoltarea se face in faza de lapte-ceara. In cazul unei recoltari timpurii se pot inregistra
unele pierderi deoarece se obtin productii scazute; nici recoltarea mai tarzie nu are avantaje
pentru ca poate fi influentata negativ calitatea nutretului murat de eventualele brume sau
ingheturi.
Recoltarea se face cu diferite masini ce au posibilitatea de a toca la dimensiuni de

aproximativ 2 cm si de a zdrobi boabele. Masa de nutret astfel pregatita se va depozita pe o pista
betonata cu doi pereti laterali sau un teren ce nu poate fi inundat pe care se va aseza in prealabil
un strat de paie. Nutretul de depune in straturi succesive de aproximativ 30 cm, dupa care se
taseaza cu un tractor cu senile. Tasarea este facuta foarte bine pentru a crea cat mai repede
conditii optime pentru insilozare. Aceasta este una din cele mai importante conditii pentru a
obtine un nutret murat de cea mai buna calitate. O alta conditie, la fel de importanta, este
inchiderea silozului in cel mai scut timp (de preferat 24 ore) cu o folie care sa poata etanseiza
foarte bine masa de nutret, fapt ce asigura o reusita in procesul de murare. Dupa trei saptamani
de la inchiderea silozului, nutretul murat poate fi administrat in alimentatia animalelor.
Un nutret bine insilozat poate fi utilizat in alimentatia: viteilor, incepand cu a treia luna de
viata; tineretului taurin pentru prasila sau pentru carne; vacilor pentru lapte, fiind un nutret de
baza al acestora (poate acoperi 50-60% din necesarul de energetic al unei vaci lactante).
Spatiul pentru formarea si depozitarea silozului este amenajat in apropierea adaposturilor

pentru vaci si va asigura formarea si pastrarea a cca. 1000 tone siloz. Este un spatiu construit la
nivelul solului, din beton, cu urmatoarele dimensiuni : lungime 50 m, latime 10 m, adancime 2m
sau o a doua varianta : lungime 40 m, latime 10 m si adancime 2,5 m.
Fanarul este destinat stocarii fanului si grosierelor utilizate in furajarea animalelor. Zona
trebuie sa asigure depozitarea a cca. 210 tone fan si este traversata de o zona de acces, necesara
aducerii de furaje si preluarii furajelor destinate animalelor. Ea va fi prevazuta cu o copertina si
gratare din lemn care sa asigure pastrarea in conditii optime a fibroaselor si grosierelor.
16
7.2 Lista de nutreturi folosite in hrana taurinelor
S.U. g/kg S.U. Pret

NUTRET (g/kg) Lei/kg
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
Siloz porumb 0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 0,2
Siloz ierburi 0,191 0,81 80 76 6,5 3,5 1,31 0,2
Pajiste de ses 0,172 0,89 84 85 6,5 3,5 1,02 0,07
Paie de grau 0,88 0,42 22 44 2 1 1,6 0,07
Porumb boabe 0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 -

0,7
Fan natural 0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,16

0,5
Creta furajera 0,98 - - - 390 - - 0,2
Srot fl.soarelui 0,89 0,81 245 128 3,1 10,3 - 0,9
Fosfat dicalcic 0,9 _ _ _ 240 185 _ 2,5
17
Capitolul 8
Norme de hrana si ratii pe categorii de varsta
CATEGORIA SU(kg) UFL PDIN(g) PDIE Ca(g) P(g) UIDL
Tineret taurin la varsta de 03-06 luni 5 4,4 410 410 29 17 6
Tineret taurin la varsta de 06-12 luni 6,5 5,5 482 482 35 24 7,6
Tineret taurin la varsta de 12-18 luni 8 6,7 550 550 44 30 9,3
Juninci 9,5 7,9 623 623 51 34 10,9
Vaci in productie 24,3 14,9 1340 1340 119 72 14,6
Vaci gestante 13,5 6,6 530 530 52 32 12,5
18
Ratie de hrana pentru tineret taurin 3-6 luni (ratie de vara)
Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU)
Kg SU Nutret Kg brut Norme de hrana

UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 5 4,4 410 410 29 17 6
g g Kg SU U.F.C PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
0,88 0,83 84 85 6,5 3,5 1,02 Pajiste de ses 4,09 3,6 2,99 3,02 306 23,4 12,6 3,67
TOTAL R.B. 3,6 2,99 3,02 306 23,4 12,6 3,67
N.H. – R.B. 3,6 -1,41 -1,08 -104 -5,6 -4,4 -2,33
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 1,29 1,11 1,41 91 133 3,89 0,33 0
TOTAL R.S. 1,11 1,41 91 133 3,89 0,33 0
TOTAL R.H. 4,71 4,4 393 439 27,29 12,93 3,67
N.H. – TOTAL R.H. 16,58 -29,2 1,71 4,06 2,33
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,02 0,022 5,28 4,07
TOTAL final 5,40 4,73 4,4 393 439 32,56 17 3,67
19
Ratie de hrana pentru tineret taurin 3-6 luni (ratie de iarna)

UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 5 4,4 410 410 29 17 6
g g Kg SU U.F.C PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
0,191 0,81 80 76 6,5 3,5 1,31 Siloz de ierburi 19,9 3,80 3,08 304 289 24,7 13,3 4,98
TOTAL R.B. 3,80 3,08 304 289 24,7 13,3 4,98
N.H. – R.B. -1,32 -106 -121 -4,3 -3,7 -1,02
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 1,06 0,91 1,16 75 109 3,19 0,27
Srot floarea soarelui 0,22 0,2 0,16 49 26 0,62 2,6
TOTAL R.S. 1,11 1,32 124 135 3,81 2,33
TOTAL R.H. 4,91 4,4 428 424 28,51 15,63 4,98
0,95 240 185 N.H. – TOTAL R.H. -17,62 -13,6 0,49 1,36 1,02
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Fosfat dicalcic 0,01 0,01 2,4 1,85
TOTAL final 21,19 4,92 4,4 428 424 30,9 17 4,98
20

UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 6,5 5,5 482 482 35 24 7,6
g g Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
0,17 0,83 84 85 6,5 3,5 1,02 Pajiste de ses 23,2 3,99 3,31 335 339 25,94 13,97 4,07
0,3 0,8 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz porumb 3,33 1 0,8 52 66 3,5 2,5 1,13
TOTAL R.B. 4,99 4,11 387 4,05 29,44 16,47 5,2
N.H. – R.B. -1,51 -1,39 -95 -77 -5,57 -7,54 -2,4
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 1,05 0,9 1,14 74 108 3,15 0,27
0,895 0,81 245 128 3,1 10,3 Srot floarea soarelui 0,34 0,3 0,24 74 38 0,93 3,09
TOTAL R.S. 1,2 1,39 147 146 4,08 3,36
TOTAL R.H. 6,19 5,5 534 552 33,52 19,82 5,2
N.H. – TOTAL R.H. 0,31 -52,46 -69,55 1,48 4,17 2,4
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,02 0,023 5,52 4,25

TOTAL final 27,94 6,21 5,5 534 552 39,03 24 5,2
21
Valoarea nutritive a nutretului (g/kg SU) Norme de hrana

Kg SU Nutret Kg brut
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,16 Fan natural 2,94 2,5 1,83 168 170 23,75 7,5 2,9
0,3 0,8 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz porumb 6,33 1,9 1,52 99 125 6,65 4,75 2,15
TOTAL R.B. 4,4 3,35 266 295 30,4 12,25 5,05
N.H. – R.B. -2,1 -2,16 -216 -187 -4,6 -11,75 -2,55
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 1,4 1,2 1,52 98 144 4,2 0,36
TOTAL R.S. 1,98 2,16 290 244 6,62 8,39
TOTAL R.H. 6,38 5,5 556 539 37,02 20,64 5,05
N.H. – TOTAL R.H. 0,12 -73,8 -57,24 -2,01 3,35 2,55
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,02 0,019 4,56 3,51

TOTAL final 11,56 6,39 5,5 556 539 41,57 24 5,05
22

UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 8 6,7 550 550 44 30 9,3
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,16 Fan natural 4,13 3,51 2,56 235 239 33,35 10,53 4,07
0,3 0,8 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz porumb 6,33 1,9 1,52 99 125 6,65 4,75 2,15
TOTAL R.B. 5,41 4,08 334 364 40 15,28 6,22
N.H. – R.B. -2,59 2,62 -216 -186 -4 -14,72 -3,08
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 2,17 1,87 2,37 153 224 6,55 0,56
TOTAL R.S. 2,17 2,62 227 263 7,48 3,65
TOTAL R.H. 7,58 6,7 561 627 47,47 18,93 6,22
N.H. – TOTAL R.H. 0,42 -10,81 -76,88 -3,47 11,06 3,08
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,06 0,06 14,4 11,1
TOTAL final 13,04 7,64 6,7 561 627 61,87 30 6,22
23

UFL PDIN PDIE Ca g Pg UIDL 8 6,7 550 550 44 30 9,3
0,172 0,89 84 85 6,5 3,5 1,02 Pajiste de ses 43,78 7,53 6,7 633 640 48,95 26,3 7,68
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,02 0,02 4,8 3,7
TOTAL final 43,8 7,55 6,7 633 640 53,75 30 7,68
24
Ratie de hrana pentru junici (ratie de vara)

Kg SU g g Nutret Kg brut Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
0,172 0,89 84 85 6,5 3,5 1,02 Pajiste de ses 51,63 8,88 7,90 746 755 57,72 31,08 9,06
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,02 0,016 3,84 2,92
TOTAL final 51,65 8,89 7,90 746 755 61,56 34 9,06
25
Ratie de hrana pentru junici (ratie de iarna)

Kg SU g g Nutret Kg brut Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,16 Fan natural 5,94 5,05 3,69 338 343 47,98 15,15 5,89
0,3 0,8 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz porumb 8,57 2,57 2,06 134 170 9 6,43 2,9
TOTAL R.B. 7,62 5,74 472 513 56,97 21,58 8,76
N.H. – R.B. -1,88 -2,16 -151 -110 5,97 -12,43 -2,14
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 1,60 1,38 1,75 113 166 4,83 0,41
TOTAL R.S. 1,88 2,16 236 230 6,38 5,56
TOTAL R.H. 9,5 7,9 708 743 63,35 27,14 8,76
N.H. – TOTAL R.H. 0 -84,65 -119 -12,35 6,86 2,14
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,04 0,037 8,88 6,85

TOTAL final 16,71 9,5 7,9 708 743 72,23 34 8,76
26
Ratie de hrana pentru o vaca de 500 kg cu o productie de 13,5 kg lapte cu 3.85 % grasime (ratie de iarna)

Kg g g
Nutret Kg brut Kg SU U.F.L PDIN / g PDIE / g Ca / g P/g UIDL
SU
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,16 Fan natural 9,66 8,21 5,99 550 558 78 24,63 9,52
0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz porumb 13,27 3,98 3,58 207 263 13,93 9,95 4,5
TOTAL R.B. - 12,19 9,58 757 821 91,93 34,58 14,02
N.H. – R.B. - -12,11 -5,32 -583 -519 -27,08 -37,42 -0,58
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 3,87 3,33 4,23 273 400 11,66 1 0
0,895 0,81 245 128 3,1 10,3 Srot floarea soarelui 1,51 1,35 1,09 331 173 4,18 13,9 0
TOTAL R.S. - 4,68 5,32 604 572 15,84 14,9 0
TOTAL R.H. - 16,87 14,9 1361 1393 107,77 49,48 14,02
N.H. – TOTAL R.H. - 7,43 0 -20,84 -53,36 11,23 22,51 0,58
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,13 0,122 - - - 29,28 22,57 -
TOTAL final 28,43 16,99 14,9 1361 1393 137,04 72 14,52
27
Ratie de hrana pentru o vaca de 500 kg cu o productie de 13,5 kg lapte cu 3.85 % grasime (ratie de vara)

Kg SU g g
0,172 0,89 84 85 6,5 3,5 1,02 Pajiste de ses 38,08 6,55 5,83 550 557 42,58 22,93 6,68
0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz porumb 12,33 3,70 3,33 192 244 12,95 9,25 4,18
TOTAL R.B. 10,25 9,16 743 801 55,53 32,18 10,86
N.H. – R.B. -14,05 -5,74 -597 -539 -63,48 -39,83 -3,74
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 4,27 3,67 4,66 301 440 12,85 1,1 0
TOTAL R.S. 5 5,74 627 611 16,97 14,80 0
TOTAL R.H. 15,25 14,9 1369 1412 72,49 46,97 10,86
N.H. – TOTAL R.H. 9,05 0 -29,39 -71,59 46,5 25,02 3,74
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,14 0,136 0 0 0 32,64 25,16 0
0,98 390 Creta furajera 0,04 0,036 0 0 0 14,04 0 0
TOTAL final 56,35 15,42 14,9 1369 1412 119 72 11,68
28
Ratie de hrana pentru o vaca gestanta (ratie de vara)

Kg SU g g
0,172 0,89 84 85 6,5 3,5 1,02 Pajiste de ses 32,33 5,56 4,95 467 473 36,14 19,46 5,67
TOTAL R.B. 5,56 4,95 467 473 36,14 19,46 5,67
N.H. – R.B. -7,94 -1,65 -63 -57 -15,86 -12,54 -6,83
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 1,51 1,3 1,65 107 156 4,55 0,39 0
TOTAL R.S. 1,3 1,65 107 156 4,55 0,39 0
TOTAL R.H. 6,86 6,60 574 629 40,69 19,85 5,67
N.H. – TOTAL R.H. 6,64 0 -43,64 -98,6 11,31 12,15 6,83
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,07 0,07 0 0 0 16,8 12,15 0
TOTAL final 33,91 6,93 6,60 574 629 57,49 32 5,67
29
Ratie de hrana pentru o vaca gestanta (ratie de iarna)

Kg SU g g
0,88 0,42 22 44 2 1 1,6 Paie grau 8,86 7,80 3,28 172 343 15,6 7,80 12,48
TOTAL R.B. 7,80 3,28 172 343 15,6 7,80 12,48
N.H. – R.B. -570 3,32 -358 -187 -36,4 -24,2 -0,02
0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 Porumb 2,37 2,04 2,59 167 245 7,14 0,61 0
TOTAL R.S. 2,95 3,33 390 361 9,96 9,99 0
TOTAL R.H. 10,75 6,60 562 704 25,56 17,78 12,48
N.H. – TOTAL R.H. 2,75 0 -31,83 -174 26,43 14,21 0,02
0,95 240 185 Fosfat dicalcic 0,08 0,08 0 0 0 19,2 14,8 0
0,98 390 Creta furajera 0,02 0,019 0 0 0 7,41 0 0
TOTAL final 12,36 10,85 6,6 562 704 52 32 12,48
30
Capitolul 9
Numarul de zile furajate
Nr.crt. Categoria de animale Specificare I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total zile de
furajat
LUNILE ANULUI Din stabulatie La pasune
31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
1. Vaci E.M. 42 43 39 42 41 39 40 40 42 43 44 43
Z.A.F. 1317 1218 1219 1273 1284 1213 1254 1244 1274 1348 1335 1334 7696 7617
2. Junici E.M. 3 3 4 6 7 8 9 11 12 12 12 13
Z.A.F. 118 84 124 180 217 240 279 341 360 372 360 403 1259 1809
3. V.M. E.M. 4 4 5 4 4 4 5 4 4 4 4 4
Z.A.F. 124 112 155 120 124 120 155 124 120 124 120 124 755 767
4. T.F. 12-18 E.M. 8 8 7 7 7 7 7 8 9 9 9 9
Z.A.F. 248 224 217 210 217 210 217 248 270 279 270 279 1428 1441
5. T.F E.M. 7 8 9 9 9 9 10 10 10 11 11 11
6-12. Z.A.F. 217 224 279 270 279 270 310 300 300 341 330 341 1661 1800
6. T.F. E.M. 8 8 8 9 9 9 7 7 7 7 7 7
0-6 Z.A.F. 248 224 248 270 279 270 217 214 210 217 210 217 1417 1410
7. T.M. E.M. 6 7 8 5 5 4 5 4 5 4 5 5
0-3 Z.A.F. 186 196 248 150 155 120 155 124 150 124 150 155 1085 828
8. Ingrasat E.M. 0 0 0 8 10 12 11 9 10 8 7 8
Z.A.F. 0 0 0 240 310 360 341 279 300 248 210 248 698 1838
31
Capitolul 10
10.1 Necesarul de furaje vara
Categoria de Tip nutret Zile Cantitate kg/zi Total

animale furajate furajata tone
Vaci Pajiste de ses 38,08 290
Siloz porumb 12,33 93,91
Porumb 4,27 32,52
Srot floarea 1,49 11,34
soarelui 7617
Fosfat dicalcic 0,14 1,06
Creta furajera 0,04 0,30
Vaci gestante Pajiste de ses 32,33 24,79
Porumb 1,51 1,15
Fosfat dicalcic 767 0,07 0,05
Tineret taurin 3-6 Pajiste de ses 4,09 5,76
luni Porumb 1,29 1,81
Fosfat dicalcic 1410 0,02 0,02
Tineret taurin 6-12 Pajiste de ses 1800 23,2 41,76
luni Siloz porumb 3,33 5,99
Porumb 1,05 1,89
soarelui
Tineret taurin 12-18 Pajiste de ses 1441 43,78 63,08
luni Fosfat dicalcic 0,02 0,02
Juninci Pajiste de ses 1809 51,63 93,39
32
10.2 Necesarul de furaje iarna
Categoria de animale Tip nutret Zile Cantitate kg/zi Total

furajate furajata tone
Vaci Fan natural 9,66 74,34
Porumb 7696 3,87 29,78
soarelui
Fosfat dicalcic 0,13 1
Vaci gestante Paie grau 8,86 6,68
Porumb 2,37 1,78
Srot floarea 755 1,02 0,77
soarelui
Creta furajera 0,02 0,01
Tineret taurin 3-6 luni Siloz de ierburi 19,9 28,41
Porumb 1,06 1,51
Srot floarea 1428 0,22 0,31
soarelui
Tineret taurin 6-12 Fan natural 2,94 4,88
Porumb 1661 1,4 2,32
soarelui
Tineret taurin 12-18 Fan natural 4,13 5,85
Porumb 1417 2,17 3,07
soarelui
Juninci Fan natural 5,94 7,47
Porumb 1259 1,60 2,01
soarelui
33
10.3. Total nutret necesar
Total tone
NUTRET
Siloz porumb
132,37
Siloz ierburi 28,41
Pajiste de ses 425,39
Paie de grau 6,68
Porumb boabe 77,84
Fan natural 92,54
Creta furajera 0,31

Srot fl.soarelui 27,27
Fosfat dicalcic 2,43
34
Capitolul 11
11.1. Suprafata de teren necesara pentru asigurarea bazei furajere
11.2 Producerea furajelor
NUTRET Total tone Productia la hectar / tone Suprafata necesara (ha)
Siloz porumb 36 3,67

132,37
Siloz ierburi 28,41 15 1,89
Pajiste de ses 425,39 26 16,36
Paie de grau 6,68 4 1,67
Porumb boabe 77,84 5 15,56
Fan natural 92,54 6,5 14,23
Total 53,38
35
Capitolul 12
12.1. Constructii zootehnice
Adapostul este proiectat cu doua intrari largi, miscarea animalelor, indiferent de varsta, sa
fie libera in tot timpul zilei si al noptii.
Adapostul are 4 pereti si usi largi de acces care comunica cu padocul. In interiorul
adapostului se disting 3 zone functionale, de odihna, de furajare si de miscare.
Zona de odihna este reprezentata de cusetele individuale de odihna. Zona de odihna se

asterne cu un strat subtire de paie tocate. Asternutul se improspateaza periodic de cate ori este
nevoie pentru bunastarea animalelor.
Cuseta are lungimea de 2,2m si 1,10 m latime.
Zona de furajare este amplasata amplasata in partea opusa zonei de odihna, in fata
cusetelor de odihna de-a lungul unui perete longitudinal.
Frontul de furajare (50-65 cm pentru fiecare vaca) este individualizat prin bare metalice
si prevazut cu sistem de blocare a capului la iesle. Daca furajarea este restrictionata, fiecarui
animal trebuie sa i se asigure un loc de furajare. In cazul furajarii ad libitum, se asigura un loc de
furajare la 2-3 vaci.
Administrarea furajelor de volum se realizeaza manual, iar furajele concentrate se

administreaza restrictionat la muls. Pe timpul verii, vacile sunt tinute pe pasune.
36
Zona de circulatie este situata intre zona de odihna si zona de furajare, pardoseala zonei
de circulatie se afla mai jos cu 15-20 cm fata de zona de odihna.
Aceasta zona trebuie sa fie suficient de larga (minim 3 m) astfel incat sa asigure circulatia
facila a vacilor si sa se evite incomodarea animalelor aflate in zona de furajare. In zona de
miscare se amplaseaza jgheabul de adapare, unul pentru 20-25 de vaci.
Evacuarea dejectiilor se face cu tractor echipat cu lama de buldozer.
Intretinerea libera a vacilor in adaposturi inchise cu spatiu individualizat de odihna

asigura conditii corespunzatoare de microclimat si confort in timpul odihnei, cu efecte pozitive
asupra capacitatii de exteriorizare a potentialului productiv al vacilor.
12.2 Sistemul de muls
Am ales ca varianta constructiva pentru standul de muls un stand bradulet deoarece

acesta este indicat pentru 40-60 de capete. Sala de muls brăduleţ îmbunătăţeşte productivitatea
prin prioritizarea confortului şi poziţiei bune a vacii pentru un acces uşor, în siguranţă.
Avantajele oferite de aceast tip de stand sunt:
 Productivitate si eficienta marita ( mulsul efectuat de catre 1 mulgator intr-un interval de

aprox. 1,5h pentru intregul efectiv ) si un raport calitate / pret foarte bun.
 Mulsul centralizat asigura cele mai bune conditii pentru obtinerea unui lapte de o calitate
SUPERIOARA ( NTG < 50.000 germeni / ml ) si o urmarire confortabila a animalelor
Standurile de muls ''bradulet'' 2x3, cu productivitati de 30 animale / ora, au urmatoarele

avantaje :
- Obtinerea laptelui in conditii de igiena si calitate superioara
- Productivitate si eficienta marita
- Raport calitate / pret foarte bun.
- Posibilitati de introducere a sistemului de urmarire si gestiune a intregii cirezi ( productii,

furajare, etc. ).
- Posibilitatea separarii traseelor tehnologice in ferma (zone "curate"/zone "murdare"), conform

normelor europene.
37
Productivitatea standului de muls depinde si de experienta mulgatorilor, iar timpul a fost
calculat in asa fel incit sa includa si timpii auxiliari ( intrare/iesire animale, rutina mulsului, etc.
).
Sala de muls tip bradulet
38
Capitolul 13. Eficienta economica
13.1.Calculul profitului
Analiza performantelor realizate la nivelul fermei vizeaza identificarea si corectarea

operativa a deficientelor care apar pe parcursul procesului de productie. Pentru operativitate,
zilnic, se face compararea unor indicatori tehnici a performentelor realizate si cele programate,
astfel incat efectul tehnico-productivi analizati la sfarsitul anului sa fie cei proiectati.
In parctica productiva, cel mai usor de controlat sunt effectu de reproductie, consumul de
concentrate si productia de lapte realizata.
Prin analiza indicilor de reproductie se poate lua rapid decizia de tratament sau reformare
a vacilor infertile.
Avand in vedere ca furajele concentrate se procura, in general, prin cumparare, la preturi

ridicate, se impune analizarea cantitatii de concentrate consumata zilnic si productia totala de
lapte obtinuta. Se estimeaza cantitatea de lapte care poate fi obtinuta prin furajele de volum
administrate, in functie de sezon, cantitatea administrata si calitatea acestora si productia medie
zilnica realizata la care participa si concentratele. Plusul de productie de lapte obtinut prin
folosirea concentratelor este economic, daca acest lapte se obtine cu un consum de cca. 500-600g
concentrate/kg lapte. Pentru calcularea venitului net total pe vaca si pe ha cultivat cu nutreturi de
volun se va raporta veniturile anuale realizate din vanzarea laptelui, viteilor a vacilor reformate
la cheltuielile efectuate.
39
13.2. Tabel eficienta economica
Subventii vaca : 490 cap/an x 40 cap = 19600 ron/an

Lapte marfa: (4117 l/cap x 40 capete) x 1,7 ron/l = 279956 ron/an
Vaci reforma: (6 cap) = 6 x 560kg (in viu) = 3360 kg x 8,5 ron/kg = 28560 ron/an
VENITURI Vitei (20cap - 6 la ingrasat) = 14 x 500 ron/cap = 7000 ron /an
Vitei la ingrasat (6cap)= 6 x 510kg (in viu) = 3060 kg x 9,5 ron/kg = 29070 ron/an
TOTAL VENITURI: = 279956 + 28560 + 7000 + 29070 + 19600 = 364186 ron/an
Fan natural: 92,54 t/an x 500 ron/t = 46270 ron /an
Prumb siloz: 132,37 t/an x 200 ron/t = 26474 ron /an
Siloz ierburi : 28,41t/an x 200 ron /t = 5682 ron /an
Pajiste de ses: 425,39 t/an x 70 ron/t = 29777,3 ron/an
CHELTUIELI Paie de grau: 6,68t/an x 70 ron/t = 467,6 ron/an
Porumb boabe: 77,84t/an x 700 ron/t = 54488 ron/an
FURAJE
Srot fl.soarelui: 27,27t/an x 900 ron/t = 24543 ron/an
Creta furajera: 0,31t/an x 200 ron/t = 62 ron/an
Fosfat de calciu: 2,43 t/an x 2500 ron/t = 6075 ron/an

TOTAL CHELTUILEI CU FURAJAREA: 46270 + 26474 + 5682 + 29777,3 + 467,6 + 54488
+ 24543 + 62 + 6075= 193838,9
ALTE Asistenta veterinara efectuata: 80 ron/cap x 40 capete = 3200 ron/an

CHELTUIELI Fond salarii brute : 2 muncitori x 1600 ron/luna x 12 luni = 38400 ron / an
Consum energie efectuata: 3.78 KW/hl lapte x 1646,8 hl lapte = 6224,9 x 0,5 ron/KW = 3112,45
Consum carburant : 2,5 l/hl lapte x 1646,8 hl lapte = 4117 l carburant x 5 ron/l carburant = 20585
Alte cheltuieli: 100 ron/cap/an x 40 capete = 4000 ron/an
Amortismente: 2000 ron/an
TOTAL CHELTUIELI =193.838,9+ 3200 +38400 + 3112,45 + 20585 + 4000 + 2000 =
265136,35 ron
Costuri aferente producerii a 1 litru lapte: 265136,35 : 164680 l lapte = 1,61 ron/l lapte
Profit brut: 364186 - 265136,35 = 99049,65 ron/an
Impozit pe venit: 99049,65 x 24% = 23771,76 ron/an
PROFIT NET: 99049,65 – 23771,76 = 75277,89 ron/an
Eficienta economica: (75277,89: 265136,35) x 100 = 28,39 %
40
Bibliografie
1. Vasile Maciuc, Managementul cresterii bovinelor, Iasi, Editura Alfa, 2006;
2. Vasile Ujica si Ioan Gilca, Tehnologia cresterii bovinelor, Iasi, Editura Ion Ionescu de la
Brad, 1994;
3. Stelian Acatincai, Productiile bovinelor, Editia a-2-a , Timisoara, Editura Eurobit, 2004;
4. http://www.anarz.eu
5. http://www.fabricadelapte.ro/stabulatia-libera
6. http://www.scritub.com/
7. http://www.delaval.ro/
8. http://www.brown-swiss.org/
9. http://www.agrinet.ro/
41

Proiect Tehnologic Bovine, 2014, FACULTATEA de ZOOTEHNIE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Tehnologic Bovine, 2014, FACULTATEA de ZOOTEHNIE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași

Conf. univ. dr. Vasile Maciuc

Asist. Univ. Dr. Eugen C. Popescu

Studenți : Iacob Silviu-Teodor

Înființarea unei ferme de vaci de rasă

Capitolul 1. Memoriu justificativ si datele necesare pentru tema proiectului ............................... 4

1.1 Memoriu justificativ

Structura efectivului este urmatoarea: 40 de vaci in productie, juninci 5 capete, vitele

1.2 Datele necesare intocmirii proiectului

- 40 de capete vaci de lapte

- 2 capete tineret femel > 18 luni

- 7 capete tineret femel 12-18 luni

- 7 capete tineret femel 6-12 luni

- 9 capete tineret femel 0-6 luni

- 5 capete tineret mascul 0-3 luni

- 6 capete tineret la ingrasat

2.1. Importanta cresterii bovinelor

Rezultatele bune obtinute in urma incrucisarilor cu rasele locale a impulsionat

La aceasta a contribuit puterea mare de adaptare la conditiile de mediu din zonele

Conform datelor oficiale, efectivul de rasa Bruna cuprins in Controlul Oficial al

Performantele productive ale rasei sunt sustinute de o longevitate productiva remarcabila.

Longevitatea productiva a rasei ii sporeste valoarea si compenseaza oarecum nivelul

Organizarea rationala a reproductiei este problema de interes economic care trebuie sa

Structura de varsta a efectivului

Categoria de Efectivul Varsta in Luna cand vor Luna in care se

Planul de monta si fatari

Sem 1 Sem 2 Sem 3 Sem4 Total

5.1. Miscarea lunara a efectivului de bovine

Miscarea efectivelor este necesara pentru a asigura cresterea productivitatii, cresterea

Miscarea lunara a efectivului

Organizarea productiei in fermele zootehnice este conditionata de durata de programare,

Deoarece productia de lapte este neuniforma in decursul perioadei de lactatie, programarea

Metoda „curbei de lactatie” are ca element specific de calculatie, productia medie pe un

Lunile Total vaci in Efectiv la %vaci in

6.1 Programarea productiei de lapte

- programul de monte si fatari;

- programul de reformare a vacilor precum si cel de cumparare sau vanzare;

- productia medie anuala de lapte prevazuta;

- productiile medii zilnice pe luni de lactatie in functie de productia medie anuala;

- coeficientii de transformare a vacilor fizice in „vaci unitati ipotetice”;

- durata periodei de lactatie;

Programarea productiei de lapte be baza curbei de lactatie consta in stabilirea prealabila a

In mod asemanator se procedeaza pentru toate lunile de lactatie. In continuare, luand in

LUNILE DE LACTATIE I II III IV V VI VII VIII IX X TOTAL

7.1 Hranirea animalelor

O alimentatie performanta sub aspect productiv si economic impune cunoasterea si

Tehnologia traditionala de pregatire a fanului de lucerna pe sol este urmatoarea:

Pregatirea fanului de lucerna prin balotare presupune parcurgerea urmatoarelor faze

Productia de fan obtinuta este de 20-25 % din cantitatea de masa verde.

Insilozarea porumbului planta intreaga :

Recoltarea se face cu diferite masini ce au posibilitatea de a toca la dimensiuni de

Spatiul pentru formarea si depozitarea silozului este amenajat in apropierea adaposturilor

S.U. g/kg S.U. Pret

Siloz porumb 0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 0,2

Siloz ierburi 0,191 0,81 80 76 6,5 3,5 1,31 0,2

Pajiste de ses 0,172 0,89 84 85 6,5 3,5 1,02 0,07

Paie de grau 0,88 0,42 22 44 2 1 1,6 0,07

Porumb boabe 0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 -

Fan natural 0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,16

Creta furajera 0,98 - - - 390 - - 0,2

Srot fl.soarelui 0,89 0,81 245 128 3,1 10,3 - 0,9

Fosfat dicalcic 0,9 _ _ _ 240 185 _ 2,5

Norme de hrana si ratii pe categorii de varsta

CATEGORIA SU(kg) UFL PDIN(g) PDIE Ca(g) P(g) UIDL