UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ “Ion Ionescu de la Brad” IAŞI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
SPECALZAREA ZOOTEHNIE

PROIECT TEHNOLOGIC
LA DSCIPLINA
“CREŞTEREA BOVINELOR”

Îndrumator: Studenţii:
Prof Univ. Dr Maciuc Vasile Bulai Laurențiu
Chirteș George-Adrian

IAȘI
2018-2019

1
 Cuprins

Capitolul 1 ......................................................................................................................................................................3
Memoriu justificativ ......................................................................................................................................................3
Capitolul 2 ......................................................................................................................................................................5
Documentare din literatura de specialitate...................................................................................................................5
Capitolul 3 ......................................................................................................................................................................7
Structura de vârstă a efectivului ....................................................................................................................................7
Capitolul 4 ......................................................................................................................................................................9
Programarea reproducţiei cu planul de montă şi fătări ................................................................................................9
Capitolul 5 ....................................................................................................................................................................11
Mişcarea lunară şi pe luni de lactaţie a efectivelor de bovine ....................................................................................11
Capitolul 6 ....................................................................................................................................................................13
Programarea producţiei de lapte ................................................................................................................................13
CAPITOLUL 7 ................................................................................................................................................................15
Construcții zootehnice .................................................................................................................................................15
Capitolul 8 ....................................................................................................................................................................18
Hrănirea vacilor ...........................................................................................................................................................18
8.1. Numărul de zile furajate .......................................................................................................................................24
Capitolul 9 ....................................................................................................................................................................27
REZULTATELE TEHNICO – ECONOMICE ÎN FERMĂ ......................................................................................................27
Bibliografie ...................................................................................................................................................................28

2
 Capitolul 1

Memoriu justificativ

Ferma de vaci de lapte este situată în judeţul Iași, comuna Ion Neculce.
În cadrul acestei exploataţii sunt crescute vaci din rasa Brună de Maramureș, în
stabulaţie legată, producţia medie realizată pe cap vacă furajată este de 6000 litrii (producţia
totală de lapte este de 1273,3 hl) cu un procent de grăsime de 4%.
Ferma are o capacitate de 20 de capete, structura efectivului fiind: 1 juninci gestante, 1
vițele montate, 1 tineret femel peste 18 luni, 4 tineret femel 12-18 luni, 4 tineret femel 6-12 luni,
5 tineret femel 0-6, 2 tineret mascul 0-15 luni, 3 taurine la îngrășat, întreținute într-un adăpost cu
dispunere crupă la crupă așezarea vacilor fiind pe două rânduri.
Pentru hrănirea vacilor se folosește o rație unică alcătuită din:
-fân natural;
-fân de lucernă;
-siloz porumb;
-porumb boabe;
-șrot floarea soarelui;
-fosfat dicalcic;
-cretă furajeră.
Am optat pentru rația unică, deoarece este mai avantajoasă din punct de vedere
economic, a raportului energo-proteic și amplasarea fermei fiind într-o zonă cu pășune slab
productivă.
Pe o suprafață de 600ha de teren arabil reușim să producem necesarul de fân natural și
de lucernă, silozul de porumb și porumbul boabe. Șrotul de floarea soarelui, fosfatul dicalcic și
creta furajeră le achiziționăm de la producători interni.
Rasa prezintă aptitudini bune pentru mulsul mecanic, cu o viteză de eliberare a laptelui
de 2,7 kg/minut prin urmare în cadrul fermei se practică mulsul mecanic. Mulsul se face
mecanic cu instalații de muls la bidon, colectarea laptelui facându-se în tanc.

3
 Dejecţiile din adăpost sunt evacuate printr-un sistem mecanizat reprezentat de un plug
raclor, ce le dirijeză către fosă, urmând ca toamna să fie utilizate ca îngrăşământ organic pe
terenurile proprii ceea ce duce la creşterea producţiilor la hectar.
În fermă femelele sunt însămânţate artificial, iar controlul e gestaţie este realizat la 3
luni după însămânţare. Rasa are o natalitate de 90% cu rată a concepţiei de 83%. Viţelele se
introduc la reproducţie la vârsta de 20 de luni, când ating greutatea de 510 kg.
Laptele se colectează în tancuri de răcire cu o capacitate de 2000l și este stocat pe o
perioadă de 48 de ore urmând a fi preluat și prelucrat de către firma Albalact cu sediul în
județul Iași, la preţul de 1,4 lei/litru.
După recondiţionarea vacilor reformate şi a tăuraşilor timp de 3 luni aceştia sunt
valorificaţi prin vânzare la preţul 8 ron/kg, respectiv 4800 ron/cap. Procentul de reformă este de
7 % iar mortalitatea de 2%.

4
 Capitolul 2

Documentare din literatura de specialitate

2.1 Importanța creșterii bovinelor

Laptele:

Laptele este cel mai important produs, datorită compoziţiei chimice complexe, valorii
biologice ridicate şi gradului înalt de digestibilitate. Conţine peste 100 de substanţe necesare
organismului uman, din care 20 de aminoacizi, 10 acizi graşi, 25 vitamine şi 45elemente
minerale.

Exprimată în calorii, valoare nutritivă a unui litru de lapte este echivalentă cu circa 400 g
carne de porc, 750 g carne de viţel, 7-8 ouă, 500 g peşte, 2,6 kg varză, 125 g pâine etc.

Importanţa laptelui constă nu numai în valoarea nutritivă deosebită, ci şi în faptul că poate fi

transformat într-un număr foarte mare de produse lactate (peste 1000), ceea ce contribuie la
diversificarea alimentaţiei umane.

Hrana consumată este transformată cel mai economic în lapte; astfel, la acelaşi consum de
hrană, vacile de lapte dau o producţie echivalentă din punct de vedere energetic cu 1000 Kcal, pe
când animalele supuse îngăşării produc, prin depunerile de carne şi seu, cca. 840 Kcal.

Din producţia totală de lapte produsă pe glob, mai mult de 90% este dată de vaci.

Carnea:
Deşi producţia de carne furnizată de bovine reprezintă cca. 35-40% din producţia mondială
de carne, se estimează o creştere a ponderii acesteia în consumul mondial.

Creşterea cerinţelor pentru carne de bovine se explică prin valoarea nutritivă şi dietetică a
acesteia.

Alte produse:

Bovinele furnizează de asemenea şi produse secundare deosebit de valoroase, respectiv

peste 90% din pieile folosite în industrie şi 75% din gunoiul de grajd produs de toate speciile.

Creşterea bovinelor prezintă importanţă şi prin contribuţia la creşterea eficienţei

economice datorită faptului că foloseşte judicios furajele fibroase şi suculente, precum şi toate
produsele secundare din producţia vegetală.

5
2.2 Descrierea rasei:

Omologată în anul 1959, rasa Brună de Maramureș s-a format prin absorbția taurinelor
locale (Sura de Stepă și Mocănița) cu rasa Schwyz. De origine elvețiană, rasa Brună a fost adusă
în România pentru prima dată spre sfârșitul secolului XIX. Importurile de exemplare din această
rasă au continuat în perioada interbelică și au crescut după cel de-al doilea război mondial.

Bruna este una dintre cele mai răspândite rase de vaci, fiind prezentă și în țara noastră unde, în
ultimii ani, a intrat parcă într-un con de umbră. În goana după rase performante și foarte promovate,
crescătorii au neglijat una dintre vacile cu cea mai mare putere de adaptare la condițiile de la noi din
țară și care poate reprezenta ”baza” unei ferme de lapte, putând fi folosită și pentru producția de carne.
În prezent, Bruna ocupă locul trei în structura de rase reprezentând circa 29 % din totalul
taurinelor din țară. Este răspândită în principal în județele din zona subcarpatică a Moldovei, Munteniei
și Olteniei dar și în zona de nord a țării. Astfel, avem peste 220.000 de capete de Brună, din care doar
10.000 în ferme mari, iar celelalte exemplare sunt în gospodăriile ţărăneşti unde este prezentă mai ales
Bruna de Maramureș.

La lista de avantaje ale rasei se adaugă temperamentul blând, membre sănătoase și rezistență
deosebită la condiții climatice. Și calitatea cărnii este excelentă cu un randament bun la sacrificare cu
un gust foarte bun.

Exemplarele din această rasă sunt de talie mijlocie (124-130 cm) și cu greutate corporală
la adult de 450-600 kg la vaci și 800-900 la tauri. Potențialul genetic pentru producția de lapte
este de 3200-3500 litri cu procent de 4% grăsime.

Bruna are o lactație uniformă, iar calitatea laptelui este printre cele mai bune, fiind mai
gustos prin conținutul mai ridicat de calciu și fosfor, lactoză și conține mai puțin cloruri.
Totodată, potrivit unui document al rasei elaborat la Agenția Națională pentru Zootehnie, laptele
vacilor din rasa brună are o proporție aparte de cazeină, ceea ce îl face ideal pentru obținerea
brânzeturilor de calitate.
Recordul rasei este deținut de vaca Iza, proprietate a Stațiunii de Cercetare pentru
creșterea Taurinelor Sighet, Maramureș, care în 1990 la lactația a 4-a a dat 11.662 litri lapte cu
4,33 procent de grăsime. Exemplarele din această rasă se pretează la exploatarea semiintensivă
pentru producție de lapte și intensivă pentru cea de carne.

6
 Capitolul 3

Structura de vârstă a efectivului

Tabelul 3.1
Categoria Viteza
Efectiv Efectivvmediu
de Date de calcul de Str %
rulat programat
animale rulare
Evi (cap)= 20
Vaci de
Ce (%)= 7 20 1 20 48,78
lapte
Evr (%)= 15
Dp(luni) = 12
Junici Dc(luni) = 6 3 2 1 2,44
K(%)= 10
Dp(luni)= 12
Viţele
Dc(luni)= 3 5 4 1 2,44
montate
K(%)= 12
Dp(luni)= 12
TF > 18 Dc(luni)= 2
6 6 1 2,44
luni K(%)= 12

Dp(luni)= 12
TF 12-18
Dc(luni)= 6 7 2 4 9,76
luni
K(%)= 12
Dp(luni)= 12
TF 6-12
Dc(luni)= 6 8 2 4 9,76
luni
K(%)= 12
Evi(cap)= 20
Dc(luni)= 6
TF 0-6 luni 10 2 5 12,19
N(%)= 90
R(%)= 50
Evi(cap)= 20
TM 0-3 Dc(luni)= 3
8 4 2 4,87
luni N(%)= 90
R(%) = 50
Perioadacla
Taurine la
recondiţionat 18 6 3 7,32
îngrăşat 2
(luni)=
TOTAL 85 41 100,0

7
3.1 Situaţia vârstei animalelor tinere
Introducerea după vârstă este posibilă după pubertate, repectiv după ce glandele sexuale
s-au dezvoltat atât funcţional cât şi morfologic. În general pubertatea apare la 7-12 luni la
masculi şi la 9-12 luni la femele avân o variabilitate destul de mare, în funcţi de hrănire în
special dar şi de alţi factori, precum este rasa.
După dezvoltarea corporală, introducerea la montă se face atunci când indivizii prezintă:
70% - 50% din greutate, 85% - 90% din lungime şi adâncime şi 80% - 85% din lărgime.
În ceea ce priveşte prporţionalitatea organismului, acesta trebuie să aibă segmentele şi
regiunilebine proporţionate în special cele care pot influenţa parturiţia.

Tabelul 3.2.
Vârsta în Luna când vor trece în
Categoria de Efectivul Luna în care se
luna ianuarie categoria superioară de
animale (cap.) programează la montă
(luni) vârstă
1 5 Ianuarie x
1 4 Februarie x
Tineret femel 1 3 Martie x
(0-6 luni) 1 2 Aprilie x
1 1 Mai X
- - - X
1 12 Ianuarie August
1 11 Februarie Septembrie
Tineret femel 1 10 Martie Octombrie
(6-12luni) 1 9 Aprilie Noiembrie
- - -
¤ - - -
1 18 Ianuarie Martie
1 17 Februarie Aprilie
Tineret femel 1 16 Martie Mai
(12-18 luni) 1 15 Aprilie Iunie
- - -
- - -
1 20 Ianuarie x
Tineret femel - - -
(> 18 luni) - - -
- - -
1 2 Ianuarie X
Tineret mascul
1 1 Februarie X
(0-3 luni sau
0-25 zile) - - - -

8
 Capitolul 4

Programarea reproducţiei cu planul de montă şi fătări

Pentru întocmirea planului de monte şi fătări se ţine cont de următoarele elemente:

 Efectivele de vaci şi junici, viţele existente la sârşitul anului, structurat pe stări

fiziologice;
 Efectivului de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe luni pentru a stabili
momentul programării la montă;

 Vârsta programării la montă a tineretului (20 luni);

 Durata service-periodului;

 Procentul de fecunditate

 Procentul de reformă;

 Procentul de natalitate;

 Raportul între sexe (1:1);

9
 Sem
Total
Sem I Sem II Sem III IV
Specificare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Gestante 4 2 1 2 1 1 11
Montate 2 1 1 4
Fătate 2 2 1 5
Vaci Propuse pt.
1 - - 1
reformă
Negestante - 1 - 1
Anul
precedent Juninci 1 - - 1
Montate - 1 - 1
Viţele
Nemontate
Monte:
Monta I 1 2 1 4 2 1 2 1 1 1 1 1 18
Monta II 1 - - - - - - - - - - - 1
TOTAL 2 2 1 4 2 1 2 1 1 1 1 1 19
Negest. la
- 1 - - - - - - - - - - 1
comtrol
Vaci Reforme
din negest. - - -
la control
Monta I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 - - - 9
Monta II 1 - 1 2
TOTAL 1 1 1 1 2 1 1 1 2 - - - 11
Negest. la
- 1 1 2
control
Viţele Reforme
din
negestante
Vaci 4 2 1 2 1 1 1 1 1 1 2 1 17
Anul Junici 1 - - 1 - - - - - 1 1 1 5
curent
TOTAL 5 2 1 3 1 1 1 1 1 2 3 2 23
Fătări Reforme
1 1 2
din fătări
Viţei
2 1 1 1 1 - - 1 1 1 1 1 11
Produşi masculi
obţinu- Viţele 3 1 - 2 - 1 1 - - 1 2 1 12
ţi TOTAL 4 2 1 3 1 1 1 1 1 2 3 2 22
Pierderi 1 1
Reforme vaci din
1 1 1 3
fătări
Total reforme vaci
1 1 1 3
(din fătări)

10
 Capitolul 5

Mişcarea lunară şi pe luni de lactaţie a efectivelor de bovine

5.1. Mişcarea lunară a efectivului de bovine

Pentru a avea o evidenţă clară a structurii pe categorii de vârstă şi de producţie este

necesară intocmirea mișcării lunare a efectivelor, ca în final să obținem o cantitate mai mare de
lapte.
Tabelul
5.1.
Efectiv Efectiv
Nr.
Categoria la I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII la sf
Crt.
1.01. perioadei
+1 +0 +0 +1 +0 +0 +0 +0 +0 +1 +1 +1
1 Vaci 20 21 21 21 21 21 21 21 20 20 21 21 22 22
-0 -0 -0 -1 -0 -0 -0 -1 -0 -0 -1 -0
+1 +2
+0 +0 +0 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +2
0 5
2 Junici 1 0 0 0 1 2 3 6 6 6 7 7
-1 -0
-1 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -1 -1 -1
+1 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +2 +0 +0 +0
3 Viţele M. 1 2 2 3 3 4 4 4 3 4 3 2 0 0
-0 -1 -0 -1 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1 -2
Tineret +1 +1 +1 +1 +0 +0 +1 +1 +1 +1 +1 +0
4 femel 12- 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5
18 luni -1 -1 -1 -1 -0 -0 -1 -1 -1 -1 -0 -0
Tineret +1 +1 +1 +1 +1 +0 +3 +1 +0 +2 +0 +1
5 femel 6- 4 4 4 4 4 5 5 7 7 6 7 6 7 7
12 luni -1 -1 -1 -1 -0 -0 -1 -1 -1 -1 -1 -0
Tineret +3 +1 +0 +2 +0 +1 +1 +0 +0 +1 +2 +1
6 femel 0-6 5 7 7 6 7 6 7 5 4 4 3 5 5 5
luni -1 -1 -1 -1 -1 -0 -3 -1 -0 -2 -0 -1
Tineret +2 +1 +1 +1 +1 +0 +0 +1 +1 +1 +1 +1
7 mascul 0- 2 3 3 4 5 6 +6 4 4 4 4 4 5 5
6 luni -1 -1 -0 -0 -0 -0 -2 -1 -1 -1 -1 -0
Tineret +1 +1 +0 +0 +0 +0 +2 +1 +1 +1 +1 +0
mascul 6-12
luni
8 0 1 2 2 -2 2 2 4 5 6 7 7 6 6
-0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -1 -1
Taurine +0 +0 +0 +1 +0 +0 +0 +1 +0 +0 +2 +1
9 la 3 3 3 3 4 4 4 3 4 4 4 5 6 6
îngrăşat -0 -0 -0 -0 -0 -0 -1 -0 -0 -0 -1 -0
TOTAL 40 62

11
 5.2. Mişcarea pe luni de lactaţie a efectivului de bovine

Importanta cresterii taurinelor consta in modul deosebit de rentabil in care aceasta specie
transforma produsele vegetale in lapte, produs de o excelenta valoare nutritiva si biologica.
Compozitia laptelui si factorii care influenteaza productia de lapte sunt cunoscuti. Pentru
producerea unui Kg de carne care contine circa 1600-1200 Kcal, taurinele consuma 4-6 UN, iar
pentru producerea a 2,5-3l lapte, care au aceeasi valoare energetica, vacile consuma 2,5-3 UN.
Programarea producției de lapte pe baza curbei de lactație constă în stabilirea prealabilă a
producției lunare pe vacă unitate productivă. Această producție se determină pe baza producției
procentuale pe luni de lactație, conform datelor din curba de lactație. Așa de exemplu, dacă
producția medie anuală stabilită este 6000l/cap, atunci productia de lapte pe vacă în prima lună
de lactație va fi:6000*12/100=720/vacă.
În continuare, luând în considerare fiecare lună calendaristică se face produsul între
efectivele de vaci pe luni de lactație și producția de lapte de vacă. Se obține astfel producția de
lapte pe luni de lactație de la întregul efectiv al lunii respective de lactație.
Producția de lapte pe fiecare lună calendaristică, rezultă din însumarea producției de lapte de
la cele 10 luni de lactație. Producția de lapte trimestrială se determină prin însumarea
producțiilor din lunile calendaristice respective.

Tabelul 5.2.
Lunile de Efectiv la % vaci
Lunile lactaţie Total
începutul în
Anului vaci în
I II III IV V VI VII VIII IX X prioadei lactaţie
lactaţie
Ianuarie 5 1 2 2 1 1 2 1 1 2 18 21 85,7
Februarie 2 5 1 2 2 1 1 2 1 1 18 21 85,7
Martie 1 2 5 1 2 2 1 1 2 1 17 21 80,9
Aprilie 3 1 2 5 1 2 *1 1 1 2 18 21 85,7
Mai 1 3 1 2 5 1 2 1 1 1 18 21 85,7
Iunie 1 1 3 1 2 5 1 2 1 1 18 21 85.7
Iulie 1 1 1 3 1 2 5 1 2 1 18 21 85,7
August 1 1 1 1 3 1 *1 5 1 2 17 20 85
Septembrie 1 1 1 1 1 3 1 1 5 1 18 20 90
Octombrie 2 1 1 1 1 1 3 1 1 5 17 21 80,9
Noiembrie 3 2 1 1 1 1 *0 3 1 1 14 21 66,6
Decembrie 2 3 2 1 1 1 1 0 3 1 15 22 68,1

12
 Capitolul 6

Programarea producţiei de lapte

Pentru întocmirea anticipată a producției lunare pe vacă unitate productivă se poate

întocmi curba de lactaţie pentru a putea programa producţia de lapte. Această producție se
determină pe baza producției procentuale pe luni, conform datelor din curba de lactație.

Date indispensabile:
1. programarea de monte și fătări;
2. situația efectivului de vaci la începutul anului, pe luni de lactație;
3. programul de reformare a vacilor;
4. producția medie anuala de lapte prevăzută;
5. curba de lactație;
6. productiile medii zilnice pe luni de lactație în funcție de producția medie anuală;
7. coeficienții de transformare a vacilor fizice in „vaci unități ipotetice”;
8. durata perioadei de lactație.

13
 Tabelul 6.1.
Lunile Lunile de I II III IV V VI VII VIII IX X
anului lactaţie
% din 12 14,5 13,5 12,5 10,5 10,0 9,0 8,0 6,0 4,0 TOTAL
producţia de (hl)
lapte
Producţia de 720 870 810 750 630 600 540 480 360 240 6000
lapte
IAN. Efectiv (cap) 5 1 2 2 1 1 2 1 1 2 18
Producţia(hl) 36 8,7 16,2 15 6,3 6 10,8 4,8 3,6 4,8 112,2
FEB. Efectiv (cap) 2 5 1 2 2 1 1 2 1 1 18
Producţia(hl) 14,4 43,5 8,1 15 12,6 6 5,4 9,6 3,6 2,4 120,6
MAR. Efectiv (cap) 1 2 5 1 2 2 1 1 2 1 18
Producţia(hl) 7,2 17,4 40,5 7,5 12,6 12 5,4 4,8 7,2 2,4 117
APR. Efectiv (cap) 3 1 2 5 1 2 1 1 1 2 19
Producţia(hl) 21,6 8,7 16,2 37,5 6,3 12 5,4 4,8 3,6 4,8 120,9
MAI Efectiv (cap) 1 3 1 2 5 1 2 1 1 1 18
Producţia(hl) 7,2 26,1 8,1 15 31,5 6 10,8 4,8 3,6 2,4 115,5
IUN Efectiv (cap) 1 1 3 1 2 5 1 2 1 1 18
Producţia(hl) 7,2 8,7 24,3 7,5 12,6 30 5,4 9,6 3,6 2,4 111,3
IUL. Efectiv (cap) 1 1 1 3 1 2 5 1 2 1 18
Producţia(hl) 7,2 8,7 8,1 22,5 6,3 12 27 4,8 7,2 2,4 106,2
AUG. Efectiv (cap) 1 1 1 1 3 1 1 5 1 2 17
Producţia(hl) 7,2 8,7 8,1 7,5 18,9 6 5,4 24 3,6 4,8 94,2
SEP. Efectiv (cap) 1 1 1 1 1 3 1 1 5 1 16
Producţia(hl) 7,2 8,7 8,1 7,5 6,3 18 5,4 4,8 18 2,4 86,4
OCT. Efectiv (cap) 2 1 1 1 1 1 3 1 1 5 17
Producţia(hl) 14,4 8,7 8,1 7,5 6,3 6 16,2 4,8 3,6 12 87,6
NOV. Efectiv (cap) 3 2 1 1 1 1 0 3 1 1 14
Producţia(hl) 21,6 17,4 8,1 7,5 6,3 6 0 14,4 3,6 21,4 106,3
DEC. Efectiv (cap) 2 3 2 1 1 1 1 0 3 1 15
Producţia(hl) 14,4 26,1 16,2 7,5 6,3 6 5,4 0 10,8 2,4 95,1
TOTAL Anual (hl) 1273,3

14
 CAPITOLUL 7

Construcții zootehnice

7.1. Întreţinerea legată a vacilor în adăpost închis

Acest sistem presupune ţinerea animalelor tot timpul anului în adăpost, pe

standuri, legate la iesle, precum şi în padoc. Prin specificul adăposturilor construite în
cadrul acestui sistem de întreţinere, se urmăreşte săse asigure fiecărei vaci, spaţiu optim
pentru odihnăşi igienă, precum şi posibilitatea unei hrăniri şi mulgeri cât mai
corespunzătoare.
Întreţinerea legată cu aşezarea vacilor pe două rânduri şi dispunerea lor crupă la crupă, se
foloseşte în exploataţii mici de 15-20 capete, însă, capacitatea unui adăpost poate ajunge şi la
100 capete. În ţara noastră, astfel de adăposturi au fost construite în anii 1950-1960 dar şi după
anul 1990 (Ferma Natanael, judeţul Suceava). Amenajarea interioară diferă în funcţie de modul
de amplasare a jgheabului de furajare şi a numărului de alei din adăpost. Una din variante
presupune amplasarea celor două jgheaburi de furajare de-a lungul pereţilor longitudinali ai
adăpostului. Lungimea standului este de 2,3 – 2,5 m iar lăţimea de 1,3 – 1,4 m. vacile sunt legate
cu gâtare şi au o libertate de mişcare pe o distanţă de cca 50 cm, înainte, înapoi sau lateral.

15
 Gâtarul este confecţionat din lanţ cu trei capete, două înconjoară gâtul animalului, iar cel
de al treilea se fixează de inelul de la iesle. Ca aşternut se folosesc paiele, ceea ce înseamnă o
cantitate mare de aşternut şi efort manual pentru curăţirea standului. Defecarea şi urinarea au loc
direct pe stand, vacile menţinându-se mai greu curate. Lucrările tehnologice, circulaţia
animalelor şi a personalului de îngrijire, se face pe aleea centrală, amplasată la mijlocul
adăpostului şi cu o lăţime de cca 2 m. Între aleea centrală, de altfel, singura alee din adăpost şi
standuri se găsesc cele două rigole pentru colectarea dejecţiilor, cu lăţimea de 30 cm şi
adâncimea de 12 cm. Distribuirea furajelor în iesle şi evacuarea dejecţiilor se face manual.
Adăparea vacilor se realizează mecanic sau la jgheab. De asemenea, mulgerea vacilor
poate fi manuală sau cu instalaţia de muls mecanică la bidon. Ventilaţia este naturală folosind
coşuri de aerisire. Este o variantă tehnologică care se întâlneşte din ce în ce mai rar, întrucât
necesită un volum mare de muncă manuală, iar productivitatea muncii este redusă. Pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă la această variantă tehnologică, s-a recurs la amplasarea ieslei
în pereţii longitudinali, distribuirea furajelor făcându-se din căruţă sau din remorcă, direct în
iesle, prin exteriorul adăpostului. La exterior, ieslea este acoperită cu panouri mobile care se
ridică numai în timpul distribuirii hranei, evitându-se astfel formarea unor curenţi puternici de
aer în adăpost.
Evacuarea dejecţiilor în rigolele din spatele standului se poate mecaniza prin montarea
unui transportor cu racleţi. În aceste condiţii se măreşte productivitatea muncii şi se reduce
efortul fizic depus de lucrători.
O altă variantă a întreţinerii legate, a vacilor pe două rânduri, cu dispunerea crupă la
crupă, constă în amenajarea în adăpost a trei alei, două de furajare şi una de serviciu. Aleile de
furajare amplasate între pereţii longitudinali ai adăpostului şi iesle, având lăţimea de 1,2 m iar
aleea de serviciu este amplasată la mijlocul adăpostului, având lâţimea de 1,5 – 2 m. Standurile
sunt lungi sau mijlocii situate între iesle şi aleea de serviciu şi ca aşternut se folosesc paiele.
Adăpostul este prevăzut cu două uşi amplasate lateral în dreptul aleilor de furajare şi o uşă
centrală care comunică cu aleea de serviciu. Pe uşile laterale se introduc furajele în adăpost iar
uşa centrală, este folosită la evacuarea dejecţiilor, circulaţia animalelor şi a personalului de
îngrijire. Dejecţiile pot fi evacuate din adăpost manual sau folosind transportorul cu racleţi.
Adăparea vacilor se realizează la adăpători mecanice. Mulgerea se execută manual sau mecanic
cu instalaţii de muls la bidon.

16
7.2. Organizarea mulsului

Sistemul de muls la bidon are un avantaj primar faţă de mulsul manual deoarece vă
permite să creşteţi capacitatea producţiei de muls. Acest sistem permite mulgerea a opt până la
zece vaci pe oră cu ajutorul unei singure unităţi de muls.

Sistemul de muls la bidon este proiectat să scurteze timpul de muls al operatorului de

muls. Cu ajutorul mulsului la bidon, puteţi mulge de două ori mai multe vaci într-un timp mai
scurt decât în cazul musului manual. Datorită faptului că un operator de muls poate opera
consecutiv două până la trei unităţi de muls, se îmbunătăţeşte eficienţa în timp. Minimalizarea
duratei mulsului permite oprirea mulsului în timpul perioadei de mulgere reflexive optime a
vacilor - stresând mai puţin vaca şi operatorul de muls.

7.3. Tratarea și păstrarea laptelui în fermă

Pentru răcirea laptelui, se utilizează tancuri de diverse dimensiuni şi capacităţi, sisteme de

răcire instantanee şi alte sisteme care asigură o răcire rapidă şi modernă. Tancurile cu spălare
automată vin în sprijinul fermierilor prin economia de timp şi energie, limitând totodată
expunerea interiorului la neajunsurile mediului exterior.

Schimbătorul de căldură este izolat în exterior de un strat poliuretanic, cu grosimea de 55

mm, fapt ce permite reducerea temperaturii laptelui de la +32 grade la +4 grade, în 3 ore şi
jumătate. Tancul este prevăzut cu sistem de ventilare şi un sistem automat de spălare, care
utilizează detergent dintr-o cupă montată în partea dreaptă a consolei.

Agitatorul este echipat cu un motor de 0,33-0,37 kW şi 35 rotaţii/minut. Datorită

sistemului de agitare sub formă de ancoră, dispus în partea inferioară a tancului, cât şi a
sistemului de expansiune directă, se obţine atât un transfer termic eficient asupra laptelui, cât şi
împiedicarea congelării lui, atunci când se găseşte în cantităţi mici în tanc, evitându-se totodată
apariţia fenomenului de precipitare a cazeinei. Înclinaţia standard a tancului este de 2%, putând
ajunge până la 5% prin reglarea picioarelor de susţinere.

17
 Capitolul 8

Hrănirea vacilor

Furajarea vacilor presupune, în prima fază, „furajarea” bacteriilor ruminale. Dacă

bacteriile ruminale sunt „sătule”, îi merge bine şi vacii. Prin respectarea câtorva reguli de bază
este posibilă furajarea cu succes a vacilor, ceea ce va determina o producţie de lapte crescută, cu
o compoziţie optimă şi, totodată, vom avea în fermă vaci sănătoase şi fertile.

Reguli „de aur” în furajarea vacilor de lapte

1. Toate componentele furajului de bază şi ale furajului concentrat să fie administrate în

fiecare zi (365 de zile pe an).

2. Toate componentele furajului de bază şi ale furajului concentrat să fie amestecate şi

omogenizate, astfel încât vaca să nu poată selecta.

De ce sunt aceste reguli de bază aşa de importante? Dacă unul din componente este scos
din raţie, numărul bacteriilor din rumen, care sunt specializate în digestia acestui component,
scade dramatic în decurs de trei zile. Dacă mai apoi se reintroduce componentul respectiv în
raţie, durează cel puţin 30 de zile până ce bacteriile specializate în digestia acestuia revin la
valoarea optimă şi pot digera în proporţie de sută la sută componentul respectiv.

Furajarea viitorului

Furajarea optimă pentru un rumegător, care să asigure producţia cea mai mare, să fie
potrivită rumegării şi deci şi cea mai sănătoasă este furajarea cu furaj unic (TMR - Total Mixed
Ratio). Sunt evitate astfel oscilaţiile mari ale pH-ului prin consumul separat al furajului
concentrat (ca de exemplu, furajarea la sala de muls).

În permanenţă, vaca ingeră o cantitate constantă de furaj de bază şi de furaj concentrat.

În cazul consumului separat de furaj concentrat, oscilaţiile valorii pH-ului din rumen sunt
cu atât mai mari, cu cât vaca ingeră o cantitate mai mare de furaj concentrat. Prin administrarea
de furaj unic, fermierul este cel care stabileşte ce consumă vaca, iar vaca va hotărî doar cantitatea
pe care o va consuma din furajul unic pe care fermierul i-l pune la dispoziţie.
Vacile consumă în funcţie de producţia de lapte; cele cu o producţie mai mare, consumă
mai mult furaj unic, faţă de vacile cu o producţie mai mică.

18
 Asigurarea necesarului de minerale şi substanţe active

Mineralele şi substanţele active care trebuie asigurate vacii prin furajare sunt:
macroelemente (calciu, fosfor, sodiu, magneziu, clor şi sulf); oligoelemente (zinc, cupru,
mangan, cobalt, iod şi seleniu); vitamine liposolubile (A, D, E şi K); vitamine hidrosolubile (B şi
C); drojdii vii.

Mineralele şi substanţele active sunt asemenea cărămizilor folosite în construcţii, fiecare

având propriul rol în organism. Introducerea în exces a unui element nu poate înlocui efectul
unui alt component.

Cu fiecare litru de lapte produs, vaca pierde în jur de 10 g de cenuşă (minerale,

oligoelemente şi vitamine). Vacile cu producţii mai mari de lapte au tendinţa de a pierde prin
lapte mai multe minerale şi substanţe active decât vacile cu producţii mai mici. Aceste pierderi
trebuie înlocuite în funcţie de producţia de lapte şi starea de sănătate a vacilor.

De aceea este eficientă furajarea cu 10 grame de premix pe litru de lapte producţie

(înainte de introducerea furajului de compensare mineralizat şi a furajului concentrat).

Unui furaj unic destinat unei producţii de 25 kg lapte îi corespund 250 g premix, iar unui
furaj unic destinat unei producţii de 30 kg lapte îi corespund 300 g premix.

Pregătirea vacilor pentru lactaţie

Vaca de lapte trece prin trei perioade, care se succed: perioada de repaus mamar; fătarea;
perioada de lactaţie.

Perioadele de repaus mamar sunt cele mai importante din viaţa productivă unei vaci.
Repausul mamar înseamnă, pregătirea pentru următoarea lactaţie, perioada în care ugerul,
rumenul şi metabolismul se antrenează. Să ne gândim că numai în rumen are loc prelucrarea a
80% din furajul ingerat, iar în jur de 50% din substanţele nutritive sunt resorbite la nivelul
rumenului. De aceea, lactaţia începe cu ziua înţărcării şi nu cu ziua fătării!

Furajarea vacilor în repaus mamar este foarte uşor de realizat dacă raţia va fi compusă
dintr-o parte furaj finit folosit la furajarea vacilor lactante şi va fi amestecat cu o cantitate
corespunzătoare de paie. Cu cât furajul unic este destinat unei producţii mai mari de lapte, cu atât
mai puţin furaj unic şi mai multe paie va conţine raţia pentru furajarea vacilor în repaus mamar.

Pentru profilaxia febrei laptelui se recomandă introducerea în raţie a 50 g dintr-un adaos

nutritiv ce are la bază sulfatul de magneziu. Acesta acţionează împotriva conţinutului crescut în
potasiu, în special din silozul de iarbă şi din fânul provenit de pe terenurile tratate cu o cantitate
prea mare de gunoi de grajd.

19
 În cazul folosirii adaosurilor minerale acide este necesară asigurarea unei catităţi
suficiente de calciu, prin administrarea a 150 g premix destinat vacilor lactante cu un conţinut
ridicat de calciu, deoarece vaca mobilizează calciul şi îl descompune. Introducerea
componentelor bazice, precum bicarbonatul de sodiu, trebuie evitată.
Concepte de furajare pentru perioada de repaus mamar

• TMR < 24 kg lapte => 60% amestec pentru lactante 2 kg paie

• TMR 25-30 kg lapte => 50% amestec pentru lactante 2,5 kg paie
• TMR > 31 kg lapte => 40% amestec pentru lactante 3 kg paie

Paiele care se folosesc în raţie trebuie să fie lipsite de ciuperci, mucegaiuri, într-o stare
bună din punct de vedere igienic şi să nu fie mai lungi decât lăţimea pe care o are botul unei vaci.
Altfel, vaca va selecta şi nu va consuma paiele. Din această cauză, se recomandă tocarea
prealabilă a paielor.

Tabelul 8 Norme de hrană pentru taurine

Greut
UFL/ PDI
Categoria corp. Ca (g) P (g) UIDL
UFC (g)
(kg)
Vaci lapte 600 10,8 1020 91 51 15,8
Juninci + viţele
450 5,9 515 38 28 9,3
18-20 luni
Viţele 12-18 luni 400 5,4 479 33 26 8,5
Viţele 6-12 luni 300 4,4 404 27 18 6,8
Viţele 3-6 luni 200 3,4 329 21 12 5

20
 Rație tineret femel pentru reproducție 3-6 luni

UFL PDIN PDIE Ca P UIB

Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ Kg brut Kg SU
3,4 329 329 21 12 5
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 FÂN NATURAL 4,83 4,11 3,00 275,34 279,45 24,66 12,33 4,77

0,86 1,27 82,00 120,00 3,50 0,30 0,00 PORUMB BOABE 0,37 0,31 0,40 25,83 37,80 1,10 0,09 0,00
TOTAL 5,20 4,42 3,40 301,17 317,25 25,76 12,42 4,77

Rație pentru tineret femel pentru reproducție cu vârsta de 6-12 luni și greutatea de 300 Kg
KG
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ KG BRUT KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB
0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 1,13 SILOZ PORUMB 5,19 1,56 1,40 80,89 102,67 5,44 3,89 1,76
0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 FÂN LUCERNĂ 3,51 2,99 2,00 334,33 280,60 46,27 7,46 3,07
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 FÂN NATURAL 1,61 1,37 1,00 91,78 93,15 8,22 4,11 1,59
TOTAL 10,31 5,91 4,40 507,00 476,41 59,93 15,46 6,42

Rație pentru tineret femel reproducător cu vârsta de 12-18 luni și greutate de 400 kg

KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ KG BRUT KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB
0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 1,13 SILOZ PORUMB 11,11 3,33 3,00 173,33 220,00 11,67 8,33 3,77
0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 FÂN LUCERNĂ 2,46 2,09 1,40 234,03 196,42 32,39 5,22 2,15
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 FÂN NATURAL 1,61 1,37 1,00 91,78 93,15 8,22 4,11 1,59
TOTAL 15,18 6,79 5,40 499,14 509,57 52,27 17,67 7,51

21
 Rație pentru tineret femel reproducător cu vârsta mai mare de 18 luni (juninci)

KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ KG BRUT KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB
0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 SILOZ PORUMB
1,13 12,22 3,67 3,30 190,67 242,00 12,83 9,17 4,14
0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 FÂN LUCERNĂ 2,81 2,39 1,60 267,46 224,48 37,01 5,97 2,46
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 FÂN NATURAL 1,61 1,37 1,00 91,78 93,15 8,22 4,11 1,59
TOTAL 16,64 7,42 5,90 549,91 559,63 58,07 19,25 8,19

Raţie de hrană pentru o vacă gestantă

Norme de
hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 11 7.6 600 600 61 35 11.5
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.16 Fân natural 4.71 4 2.92 268 272 38 12 4.64
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz porumb 10.00 3 2.7 156 198 10.5 7.5 3.39

0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1.05 0.9 1.143 73.8 108 3.15 0.27 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.78 0.7 0.567 171.5 89.6 2.17 7.21 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.04 0.04 10.40 8.02 0
Total 8.64 7.33 669.3 667.6 64.22 35.00 8.03
RH-NH -2.36 -0.27 69.3 67.6 3.22 0 -3.47

22
 Raţie de hrană pentru o vacă de 600 kg cu 4 % grăsime

Norme de
hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg
Kg S.U. Nutreţ brut
16.7 13.8 1355 1355 115 62 16.5
Kg
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL S.U. U.F.L P.D.I.N P.D.I.E Ca P UIDL
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.16 Fân natural 4.94 4.2 3.066 281.4 285.6 39.9 12.6 4.872
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz porumb 21.67 6.5 5.85 338 429 22.75 16.25 7.345
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb boabe 3.49 3 3.81 246 360 10.5 0.9 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 2.35 2.1 1.701 514.5 268.8 6.51 21.63 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.06 0.06 13.78 10.62 0
Cretă
0.98 390 0.06 0.06 21.56 0 0
furajeră
Total 15.92 14.43 1379.9 1343.4 115.0 62 12.22
RH-NH -0.78 0.63 24.9 -11.6 0.00 0 -4.28

23
 8.1. Numărul de zile furajate

Nr. Categoria Specif Lunile anului Total zile

furajate
Crt de icare
animale I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1 Vaci E.M. 20,5 21 21 21 21 21 21 20,5 20 20,5 21 21,5

Z.A.F 635,5 588 651 630 651 651 651 635,5 600 635,5 651 666,5 7646
.
2 Junici E.M. 0,5 0 0 0,5 0,5 1,5 2,5 4 5,5 6 6 6,5 1025

Z.A.F 15,5 0 0 15 15,5 45 77,5 124 165 186 180 201,5 1025
.
3 V.M. E.M. 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4 3,5 3,5 3,5 2,5 1
Z.A.F 46,5 56 77,5 90 108,5 120 124 108,5 105 108,5 75 31 1050,5
.
4 T.F. 12-18 E.M. 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4,5 5
Z.A.F 124 112 124 120 124 120 124 124 120 124 135 155 1506
.
5 T.F. 6-12 E.M. 4 4 4 4 4,5 5 6 7 6,5 6,5 6,5 6,5
Z.A.F 124 112 124 120 139,5 150 186 217 195 201,5 195 201,5 1965,5
.
6 T.F. 0-6 E.M. 6 7 6,5 6,5 6,5 6,5 6 4,5 4 3,5 4 5
Z.A.F 186 196 201,5 195 201,5 195 186 139,5 120 108,5 120 155 2004
.
7 T.M. 0-3 E.M. 2,5 3 3,5 4,5 5,5 6 5 4 4 4 4 4,5
Z.A.F 77,5 84 108,5 135 170,5 120 155 124 120 124 120 139,5 1478
.
8 Tm. 6-12 E.M. 0,5 1,5 2 2 2 2 3 4,5 5,5 6,5 7 6,5
Z.A.F 15,5 42 62 60 62 60 93 139,5 165 201,5 210 201,5 1312
.
9 Tineret E.M. 3 3 3 3,5 4 4 3,5 3,5 4 4 4,5 5,5
îngrăşat Z.A.F 93 84 93 105 124 120 108,5 108,5 120 124 135 170,5 1385,5
.

24
 Calcul necesar furaje

Categoria de Tip nutreţ Zile furajate Cantitate Total

animale Kg/zi furajată (Tone)
Fân natural 4,94 38
Siloz porumb 21,67 165,68
Porumb 3,49 26,68
Vaci Şrot de floare 7646
2,35 17,96
Soarelui
Fosfat dicalcic 0,06 0,45
Cretă furajeră 0,06 0,45
Fân natural 4,71 4,94
Siloz porumb 10 10,5
Porumb 1,05 1,1
Vaci gestante 1050,5
Şrot de floare
0,78 0,82
Soarelui
Fosfat dicalcic 0,04 0,04
Fân natural 4,83 9,67
Tineret taurin 1,74 3,48
Porumb 2004
0-6 luni

Siloz porumb 5,19 10,2

Fân lucernă 3,51 6,9
Tineret taurin
Fân natural 1965,5
6-12 luni 1,61 3,16

Siloz porumb 11,11 16,73

Fân natural 1,61 2,42
Tineret taurin
1506
12-18 luni Fân lucernă
2,46 3,7

Fân natural 1,61 1,65

Juninci Siloz de pormb 1025 12,22 12,52
Fân lucernă
2,81 2,88

25
 O parte din furaje sunt produse pe terenurile unității, iar o altă parte sunt achiziționate de
la diverși terți.

Calculul suprafețelor de teren arabil sau pășune care vor fi exploatate pentru asigurarea
bazei furajere a exploatației.

În cazul producerii silozului se cunoaște că o parte din acesta este impropriu pentru hrana
bovinelor. Astfel la necesarul pentru alimentația animalelor se mai adaugă un procent de 10% ce
reprezintă pierderile(marginile silozului se alterează datorită infiltrațiilor de apă sau a
oxigenului).

Pe lângă aceste cheltuieli se mai adaugă cheltuielile cu blocurile minerale, care satisfac
nevoia vacilor de vitamine, minerale și sare. Aceste blocuri sunt achiziționate la prețul de 15 lei
bucata și se estimează un consum de 1 bloc pe cap de vacă adultă și 1 bloc la 4 viței, pe an având
astfel nevoie de 60 de blocuri.
Cheltuieli cu blocuri minerale: 15*60=900 lei.

Calculul suprafeței necesare și a cheltuielii cu nutrețurile

Furaj Necesar Productivitate Suprafață Cheltuieli la Total
la ha în tone necesară(ha) ha cheltuieli
Porumb siloz 414,42 36 11,51 200 2302,32
Fân lucernă 110,87 8,5 13,04 700 9130,47
Fân natural 71,17 3 23,72 500 11861,66
Porumb
21,18 7 3,02 200 605,14
boabe
Total 51,30 23899,61

26
 Capitolul 9

REZULTATELE TEHNICO – ECONOMICE ÎN FERMĂ

I. Venituri:

1. Producţia de lapte: 127330 kg(lapte) * 1,4 lei/kg =178.262 lei

2. Vaci reformate: 3 vaci*600 kgGV * 8 lei/kg =14.400 lei
3. Viţei 3 luni: 8 cap. *150 kg * 10 lei/kg=12.000 lei
4. Subvenţii: 3400 lei/cap. * 20 cap.=68.000 lei
5. Subvenţii lapte: 127,3 tone lapte * 89 lei/tonă =11.333 lei
6. TOTAL VENITURI= 283.995 lei.
II. Cheltuieli:

1. Furaje: 24.799,61 lei

2. Fond de salarizare: 1 oameni * 1900lei *12 luni*1,36(impozite) =31.000 lei/an
3. Asistenţă sanitar veterinară: 100 lei/cap*20cap.=2.000 lei
4. Consum de energie: 3,78 kw/hl lapte * 1273,3 hl lapte * 0,5 lei/kw= 2406,5 lei
5. Carburanţi: 2,5 litri/hl lapte * 1273,3 hl * 5,5 lei/litri =17.505 lei
6. Alte cheltuieli(reparații, unelte, cheltuieli neprevăzute) 100 lei/animal*20=2000 lei
7. Material seminal 40 doze (45 lei doza)=1800 lei
8. Apă 36m3/animal*20 capete*3,3lei/m3=2376 lei
Total cheltuieli: 83.887,11 lei

Costuri pentru producerea unui litru de lapte 127500,36/133900=0,95 lei

Profit brut: 283.995-83.887,11 =200.107 lei

Impozit pe profit 19%=38.020 lei

Profit net. 200.107-38.020 =162.087 lei

27
 Bibliografie

1. Vasile Maciuc, Managementul cresterii bovinelor, Iași, Editura

Alfa, 2006;
2. Vasile Maciuc, Corneliu Leonte și Răzvan Radu-Rusu, Manual de
bune practici în creșterea bovinelor, Iași, 2015
3. https://agrointel.ro
4. https://www.revista-ferma.ro
5. http://www.delaval.ro/
6. http://www.meat-milk.ro

28