UNIVERSITATEA PENTRU ŞTIINŢELE VIEȚII „ION IONESCU DE BRAD”

FACULTATEA DE INGINERIA RESURSELOR ANIMALE ȘI ALIMENTARE

PROIECT TEHNOLOGIC LA DISCIPLINA CREŞTEREA BOVINELOR

ÎNDRUMĂTOR,
Profesor Univ. Dr. Vasile MACIUC
Student,
VÎLCU Ionuț

IAŞI
2023-2024

1
 Tema proiectului
Înfiinţarea unei ferme de vaci cu un efectiv de 50 de capete aparținând rasei Friză,
întreţinute în stabulație permanentă liberă

Iași
2023-2024

2
 CUPRINS

CAPITOLUL 1. MEMORIU EXPLICATIV .............................................................................. 4

1.1. Amplasarea și descrierea fermei ................................................................................... 4

1.2. Caracterizarea rasei ...................................................................................................... 7

CAPITOLUL 2. PROGRAMAREA REPRODUCŢIEI EFECTIVELOR DE ANIMALE ŞI

FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A ACESTEIA............................................. 10

2.1. Organizarea procesului de reproducţie ............................................................................ 10

2.2. Fundamentarea tehnico-economică a structurii efectivului de animale ............................ 12

2.3. Programarea montelor şi fătărilor ................................................................................... 14

2.4. Programarea evoluţiei efectivelor de animale ................................................................. 17

2.5. Programarea producţiei de lapte ..................................................................................... 17

CAPITOLUL 3. ALIMENTAŢIA ANIMALELOR .................................................................. 20

3.1. Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor ...................................................... 20

3.2. Raţii de hrană pentru categoriile de animale ................................................................... 23

3.3. Stabilirea necesarului de furaje ....................................................................................... 25

3.3.1.Determinarea numărul de zile animale furajate (Z.A.F.) ............................................ 25

3.3.2.Stabilirea necesarului total de furaje .......................................................................... 26

CAPITOLUL 4. TEHNOLOGIA DE ÎNTREŢINERE ŞI EXPLOATARE ............................... 27

4.1. Sistemul de întreţinere liberă a vacilor lactante ................. Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL 5. EFICIENȚA ECONOMICĂ........................................................................... 31

CAPITOLUL 6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ................................................................ 33

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 34

3
CAPITOLUL 1. MEMORIU EXPLICATIV

1.1. Amplasarea și descrierea ferme

Ferma zootehnică este situată în satul Ceardac, comuna Golești, județul Vrancea, pe o
suprafaţă de 2 ha. Comuna se află în partea central-estică a județului, fiind traversată de DN2
care leagă Focșani de Buzău și calea ferată care Buzău-Mărășești și este considerată o comună
suburbană a reședinței de județ.

Figura 1.1. Primăria comunei Golăiești (sursa: Wikipedia)

Accesul la drumul național și faptul că prin comună trece și calea ferată facilitează pe de
o parte aprovizionarea cu materii prime a fermei dar și posibilitatea livrării constante și
desfacerii produselor lactate pe piața din zonă. Municipiul Focșani se află la o distanță de 100
km de sat (1 oră și 30 min de mers cu mașina) iar orașul Odobești este la 18 km distanță de
comună.
Ferma are un efectiv de 50 de vaci din Friză achiziționate din Olanda, rasa de vaci fiind
una specializată pentru producția de lapte. Greutatea corporală a femelelor aflate în lactație este
în medie de 650 kg iar producția medie de lapte este de 8800 kg / lactație normală (305 zile).

4
Calitatea laptelui este una foarte bună având în vedere conținutul mediu de 3,85% în grăsime și
de 3,35% pentru proteină.
In producţia de carne se comportă satisfăcător dacă ținem cont de faptul că tineretul
îngrăşat intensiv realizează un spor mediu zilnic de circa 900 g, cu un consum specific de cca.
7,46 UNC iar la cea semiintensivă de 750 g cu un consum specific de 7,7-8,5 UNC la un kg spor
în greutate. Randamentul carcasei este în medie de 52-54% iar proprietățile organoleptice ale
cărnii sunt inferioare raselor Bălţată românească şi Brună.
Unul dintre factori majori de influență ai producției de lapte este tehnologia de
întreţinerea a vacilor, cu asigurarea condiţiilor optime de hrănire, mulgere, odihnă și igienă
ținând cont de „pretențiile” rasei față de mediul de creștere. Efectivul de vaci de lapte din fermă
este exploatat în stabulație permanentă cu întreținerea liberă a animalelor, în adăposturi închise,
fiind protejate de factorii externi nefavorabili dar cu optimizarea factorilor de microclimat.
Opțiunile tehnice care au stat la baza proiectării grajdului și a tehnologiei a avut în vedere
asigurarea bunăstării animalelor.
Ferma a fost astfel dimensionată încât să asigure creşterea şi exploatarea unui număr de
50 capete vaci de lapte cu posibilitatea de extindere a spațiului de cazare având în vedere dorința
fermierului de a crește efectivul pentru anul următor. Este asigurată și rularea anuală a unui
număr de 100 de capete tineret de diferite categorii de vârstă. În fermă, la sfârșitul anului 2023
efectivul era structurat astfel:
-50 capete vaci-51%;
-5 capete juninci-3,1%;
-9 capete viţele montate şi tineret femel peste 18 luni-9,22%;
-6 capete viţele 12-18 luni-5,12%;
-7 capete viţele 6-12 luni-7,14 %;
-11 capete viţele 0-6 luni-11,22%;
-11 capete tineret mascul 0-3 luni-11,22%;
-5 capete taurin la îngrasat-5,1%.
Valorile optime ale structurii efectivelor de vaci pentru producţia de lapte se sunt
optime și se prezintă astfel:
- 40 de capete - vaci în producţie (80%);
-10 capete - vaci în repaus mamar (20%);
-27 capete - vaci în diferite stadii de gestaţie (54%)
-23 capete vaci care au fătat recent sau care sunt montate dar nu au diagnosticul gestanției (46%).
-procentul de reformă a vacilor de 10%,
-pierderile la fătare se încadrează în procentul de 3%

5
 Indicii de eproducere în efectiv sunt foarte buni: procentul de natalitate este de 83%,
indicele de însămânţare are valoarea de 1,1 la vaci și 1,07 la vițele iar procentul de fecunditate
peste 95%. Reproducerea animalelor în fermă este în sistem închis, tineretul femel fiind reținut și
crescut pentru reproducere. Masculii sunt crecuți până la vârsta de 3 luni când ating o greutate de
105-110 kg și sunt valorificați la această vârstă pentru abatorizare sau îngrășare. Vacile
reformate sunt îngrășate și exploatate până în luna a VII-a de lactație când sunt vândute pentru a
fi valorificate pentru carne.
Edificarea fermei s-a realizat după normele sanitar-veterinare care prevăd ca terenul să
fie salubru, neinundabil, cu structura uniformă şi cu pante line (de preferat cu înclinare spre sud,
sud-est sau sud-vest), având acces uşor spre căile de comunicaţii și culturile furajere.
Adăposturile sunt orientate în direcţia opusă celei din care bat vânturile dominante, fiind
proiectate astfel încât luminozitatea să fie bună şi să evite supraîncalzirea în perioada de vară.
Pentru preîntâmpinarea scurgerii dejecţiilor şi/sau a apelor uzate în exteriorul adăposturilor, s-a
luat în considerare că temelia construcţiile trebuie fie înalte de minimum 20 cm faţă de sol și că
pardoseala trebuie să reziste la uzură fizică şi chimică, cu o pantă de înclinaţie a acesteia de de
1,5 - 3%. Amplasamentul fermei permite posibilitatea extinderii construcțiilor cu respectarea
distanţei minime faţă de zonele locuite (200 m faţă de casele de locuit, sursele de apă, staţia de
prelucrare a apei), de drumuri (18 m), şosele şi căi ferate (20-22 m).
Suprafeţele minime necesare fiecărui animal sunt reglementate prin norme sanitar
veterinare, fiind prevăzută asigurarea obligatorie a următoarelor suprafeţe: 0,73 mp pentru
tineret; 2,10 mp pentru vacile de lapte; 2,30 mp pentru vacile aflate în maternitate.
Adăpostul este conceput pentru întreținerea liberă cu un rând de cuşete dispus pe
peretele longitudinal. Aleea centrală de furajare are dispusă pe partea cealaltă maternitatea și
âarcurile de tineret iar de o parte și de alta a acesteia sunt gardurile fronturilor de furajare. În
țarcul vacilor de lapte, între standurile cu cușete și frontul de furajare se află aleea de plimbare cu
acces la hrană, la buvetele cu apă pentru adăpare și la periile de igienizare. Frontul de furajare
este în raport de 1:1, cuprinzând un spaţiu de 70 centimetri/loc, astfel încât toate animalele să
aibă acces la hrană simultan.
Standurile sunt scurte, cu lungime de 1,8 m, ceea ce face ca vacile să defece în afara
acestuia, pe spațiul de plimbare de unde dejecţiile sunt eliminate cu ajutorul unui tractor de
capacitate mică prevăzut cu lamă şi bandă de cauciuc. Curăţarea dejecţiilor din zona
cuşetelor/țarcuri tineret se face manual.
Cantitatea totală de dejecţii evacuate se estimeaza astfel :
- în medie 20 tone de gunoi de grajd, anual, pentru o bovina adultă : 50 capete de vaci x 20 tone
= 1.000 tone gunoi de grajd/an

6
- în medie 10 tone gunoi de grajd anual pentru un animal tânar : 100 capete tineret x 10 tone =
1000 tone gunoi de grajd/an
Total gunoi pe an: 2000 tone gunoi/an
Aleea de circulaţie se află în zona centrală a adăpostului, între cele doua rânduri de
stâlpi de susţinere ai acoperişului. Între cușete și frontul de furajare paralele cu aleeea de acces,
se află spațiul de plimbare a animalelor.
Mulsul se face în sala de muls unde instalația este de tip brăduleț cu 28 de locuri
simultan. Într-o anexă separată a fermei și a sălii de muls se găsește tancul de răcire a laptelui cu
capacitatea de 4.000 litri pentru a depozita producţia de lapte pentru 2 zile.
O altă anexă a fermei, este bucătăria furajeră unde, pe baza rețetarului se prepară
amestecul furajer.
Adăparea animalelor se face ad libtum prin adăpători cu nivel constat care se găsesc în
număr suficient pentru a permite adăparea vacilor de câte ori e necesar. La tineretul neînțărcat
apa se administrează la găleată la fiecare cușetă, iar în șarcurile cu tineret lotizat adăpătorile sunt
cu plutitor. Adăpătorile nu necesită încălzire electrică ceea ce duce la un cost scăzut de
exploatare şi se întreţin foarte uşor. Debitul de apă necesar pentru întregul efectiv (vaci plus
tineret pe categorii de vârstă) este reprezentat în calculul de mai jos:
- în medie 50 l pe vacă/zi : 50 capete de vaci x 50 l apă = 2.500 l apă/zi
- în medie 25 l pe animal tânăr/zi : 100 capete tineret x 25 l apă = 2500 l apă/zi.
Total zi pentru efectivul de animale = 2500 + 2500 = 5.000 l apă/zi
Total an pentru efectivul de animale = 5.000 x 366 = 1.830.000 l apă/an
Având în vedere faptul că pentru automatul de spălare a tancului de lapte (de 4 tone) şi
a instalaţiei de muls, sunt necesare 60 l apă fiartă şi 50 l apă rece (clătirea iniţială plus clătirea
finală), la care se mai adaugă apa pentru spălarea sălii de muls, avem : 110 l pe zi x 366 zile =
40260 l apă pe an
Total apă zi /efectiv plus spălare = 5.000 + 110 = 5.110 l. Total apă an pentru adăpare și
spălare tanc= 1.830.000 + 40.260 = 1.870.260 l apă ≈1.900.000 l apă an.
Considerăm că o sursa de apă trebuie să asigure necesarul, pentru a putea obţine
producţiile estimate şi nu în ultimul rând pentru a evita blocarea fluxului tehnologic.
Întreţinerea vacilor în repaus mamar, fătarea, creşterea viţeilor şi a tineretului bovin,
precum şi depozitarea furajelor se efectuează în același adăpost, pe partea opusă țarcului cu vaci
de lapte.

1.2. Caracterizarea rasei

Actualmente, rasa Friză crescută în Europa este cunoscută sub denumirea de Holstein-
Friză sau Holstein-Friză olandeză. În Olanda rasa Holstein-Friză reprezintă cca. 70% din
7
efectivul total de taurine. Vitele aparținând rasei se caracterizează printr-o dezvoltare corporală
mijlocie spre mare, talia la vaci fiind de 135 cm, iar masa corporală de 650 kg. Are o
conformație corporală tipică raselor de lapte: cap uscățiv și expresiv, gâtul relativ lung și cu
masă musculară puțin dezvoltată, cu salbă redusă.
Trunchiul este larg, potrivit de lung și destul de adânc. Linia superioară a trunchiului este
dreaptă, crupa este orizontală, fiind lungă și largă. Toracele este potrivit de adânc, profund, cu
coastele lungi, lățite, oblice și puțin arcuite, cu spații intercostale mari, iar abdomenul este bine
dezvoltat.
Ugerul este foarte mare (34 dm²) cu baza de prindere largă, cu extindere anterioară și
posterioară foarte bună, simetric, glandular, cu arborizație vasculară foarte evidentă.
Mameloanele, de lungime și grosime mijlocie sunt simetrice ca prindere, egal distanțate între ele,
cu direcție verticală. Membrele sunt relativ scurte, uscățive, puternice, cu ongloane rezistente.
Culoarea robei este bălțată negru cu alb. Pe trunchi apar două zone de culoare albă, una
pe trenul anterior (în dreptul grebănului), iar cealaltă pe trenul posterior (în zona crupei),
cuprinzând partea inferioară a trunchiului, glanda mamară, parțial coada și membrele de la
genunchi, respectiv de la jaret în jos. Capul este de culoare neagră, cu diferite particularități de
culoare (stea, brezătură). Mucoasele aparente, ongloanele și vârful coarnelor sunt de culoare
neagră-ardezie.

Figura 1.2. Vacă de lapte rasa Holstein-Friză

Rasa Holstein-Friză este o rasă cu aptitudini remarcabile pentru producția de lapte și

performanțe satisfăcătoare pentru producția de carne. Începând cu anul 1970, în vederea
îmbunătățirii aptitudinilor pentru producția de lapte, în Olanda se practică infuzia rasei Friză cu
rasa Holstein. Vacile hibride obținute au realizat producții de lapte cu 18-20% mai mari față de

8
rasa Friză, s-a redus conținutul în grăsime, iar însușirile ugerului pentru mulsul mecanic s-au
îmbunătățit.
Producția de carne la vacile din rasa Holstein-Friză olandeză este relativ bună. Tineretul
taurin supus procesului de îngrășare intensivă realizează sporuri medii zilnice de cca. 900 g.
Randament la tăiere este de 52-54%. Carnea nu are însușiri organoleptice și culinare deosebite,
motiv pentru care cerințele pieței pentru acest produs sunt reduse. Acest aspect este valabil
pentru toate rasele de tip Holstein-Friză crescute în Europa. În unele țări europene (Olanda,
Germania, Belgia, Franța), pentru îmbunătățirea calităților organoleptice și culinare ale cărnii, se
practică încrucișări între unele vaci și vițele de rasa Holstein-Friză olandeză cu tauri din rasele de
carne.
Precocitatea rasei Holstein-Friză este foarte bună, maturitatea morfologică fiind
înregistrată la vârsta de cca. 4 ani. Vițelele pot fi admise la reproducție la vârsta de 16-17 luni.
Producția maximă de lapte se înregistrează la lactația a IV-a, iar la lactația I se realizează peste
70% din nivelul productiv maxim. Longevitatea productivă este redusă, durata medie de
exploatare fiind de 3-4 lactații, însă nivelul productiv raportat la întreaga viață productivă este
ridicat (peste 32.000 kg lapte).
Economicitatea rasei este mult apreciată de crescători, înregistrând un consum specific de
0,9-1 UN/kg lapte, iar indicele somato-productiv (indicele lapte) este de peste 1/8. Are
constituție fină, temperament vioi și caracter blând.
Rasa Holstein-Friză este pretențioasă față de condițiile de creștere și exploatare;
condițiile necorespunzătoare de furajare și de întreținere determină reducerea rapidă și
semnificativă a producției de lapte, mărind sensibilitatea la îmbolnăviri (afecțiuni genitale,
podale și ale glandei mamare).

9
CAPITOLUL 2. PROGRAMAREA REPRODUCŢIEI EFECTIVELOR DE
ANIMALE ŞI FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A ACESTEIA

2.1. Organizarea procesului de reproducţie

Obiectivul principal în cazul procesului de reproducţie este de a obţine în fiecare an, un
vițel de la fiecae vacă. Proiectarea activităţii de reproducţie în fermele de taurine presupune:
a) stabilirea sistemului de programare la însămânţări şi fătări preconizat;
b) programarea introducerii viţelelor la reproducţie;
c) programarea la însămânţare şi stabilirea termenului optim de însămânţare al vacilor
după fătare;
d) stabilirea duratei repausului mamar.
Stabilirea sistemului de programare a însămânţărilor şi fătărilor. În funcţie de condiţiile
concrete din fermă, de baza tehnico-materială existentă, de mărimea efectivului de vaci din
fermă şi de distanţa de amplasare a fermei faţă de centrele de valorificare a producţiilor obţinute
(lapte sau/şi carne), programarea însămânţărilor şi fătărilor se poate realiza în sistem “eşalonat”
sau “grupat”.
În ferma pentru care se face acest proiect se aplică sistemul fătărilor eșalonate care este
specific fermelor de vaci exploatate pentru producţia de lapte, urmărindu-se repartizarea relativ
uniformă a fătărilor pe parcursul întregului an.
Se recomandă ca pe perioada rece să fie programate la fătare câte 30% din vaci pe
trimestru I și IV, iar în sezonul cald (trimestrele II şi III) să fie programate la fătare câte 20% din
vaci trimestrial. Literatura de specialitate recomandă ca procentual, pe stări fiziologice, structura
optimă a efectivului de vaci să fie următoarea: 80% din vaci să fie în lactaţie (50% să fie recent
fătate sau însămânţate în primele 3 luni de la fătare, iar 30% să fie gestante în lunile 3-7) şi 20%
să fie în repaus mamar.
Principalul avantaj al fătărilor eșalonate este acela că se obțin producţii de lapte
constante pe parcursul anului asigurându-se aprovizionarea ritmică a pieței cu produse proaspete.
De altfel, se recomandă ca acest sistem de planificare al fătărilor să se practice în fermele aflate
în vecinătatea marilor centre urbane. Reuşita aplicării acestui sistem presupune asigurarea în
fermă a bazei furajere pe tot parcursul anului, precum şi existenţa unor adăposturi
corespunzătoare pentru viţei.
Programarea introducerii viţelelor la reproducţie. Programarea introducerii viţelelor la
reproducţie este o acţiune tehnologică deosebit de importantă, cu implicaţii directe asupra

10
dezvoltării ulterioare a femelelor şi a performanţelor productive ale acestora. Vârsta primei
însămânțări este determinată de apariţia pubertăţii și de dezvoltarea corporală. La rasa Friză
pubertatea apare la vârsta de 8-12 luni și sunt introduse la reproducere la vârsta de 18 luni, după
manifestarea clinică a 3 cicluri estrale. La această vârstă viţelele care vor fi însămânţate trebuie
să fi ajuns la o dezvoltare corporală de 65% din cea a femelelor adulte. Viţelele admise la
reproducţie trebuie să aibă o dezvoltare corporală armonioasă, principalele segmente corporale
să fie corect proporţionate, să se afle într-o bună stare de întreţinere şi să fie sănătoase.
Abaterile privitoare la stabilirea corectă a momentului optim de introducere a viţelelor
la reproducţie, cu însămânțarea la o vârstă mai mică sau la o dezvoltare necorespunzătoare a
acestora vor avea efecte negative bilogice dar și economice: fătări distocice, producţii de lapte
reduse semnificativ în primele două lactaţii iar viţeii obţinuţi sunt tarați din punct de vedere al
greutății și al rezistenței la îmbolnăviri.
Și amânarea introducerii viţelelor la reproducţie are implicaţii negative în principal
fiind afectate segmentele aparatului genital (ovare, oviduct, uter) și ugerul ca urmare a depunerii
de țesut adipos.
Programarea la însămânţare a vacilor după fătare. Durata de timp după care se face
inseminarea artificială a vacilor de lapte care au fătat este determinată de o serie de factori
precum: nivelul productiv din lactaţia anterioară, vârsta vacii, starea de întreţinere şi modul în
care s-a desfăşurat parturiţia. Primiparele cu producţii de 15 kg lapte/zi în primele două luni de
lactaţie vor fi însămânţate la primul ciclu de călduri care apare după 60 de zile de la fătare, iar
cele cu producţii de peste 15 kg lapte/zi se vor însămânța la primul ciclu de călduri care apare
după 75 de zile de la fătare. Vacile multipare cu producţii mari de lapte se vor însămânţa la
primul ciclu de călduri care apare după 60 de zile de la fătare iar vacile recordiste vor fi
însămânţate la primul ciclu de călduri care apare după 80 de zile de la fătare.
În cazul vacilor aflate într-o stare necorespunzătoare de întreţinere, cele care au avut
fătări distocice sau afecţiuni post-partum, însămânţarea va fi amânată cu un ciclu de călduri (cca.
21 zile) faţă de valorile care au fost stabilite în funcţie de performanţele productive realizate.
Pentru a obţine o fecunditate ridicată, cu 2-4 săptămâni înainte de data stabilită pentru
însămânţare, se vor administra raţii furajere stimulative (mai bogate în proteină, săruri minerale
şi vitamine).
Obținerea gestației este efectul acțiunii mai multor factori care concură pentru a mări
șansele de instalare a acesteia: sănătatea femelei, depistarea la timp a femelelor în perioada de
estru, tehnica de însămânțare, calitatea materialului seminal. Controlul pentru diagnoscticul
gestației se efectuează la 3 luni după însămânțare prin palpare transrectală a coranelor uterine și a
ovarelor.

11
Stabilirea duratei repausului mamar. Durata repausului mamar (R.M.) este de 60 de zile și se
stabileşte diferenţiat, în funcţie de vârsta vacilor (primipare sau multipare), de nivelul productiv
dar și de anotimp. Astfel, durata perioadei este de regulă de 46-60 de zile: mai mare la primipare
comparativ cu multiparele, mai extinsă la cele cu producții mari și de obicei puțin mai mare iarna
pentru toate categoriil

2.2. Fundamentarea tehnico-economică a structurii efectivului de animale

Structura efectivului de animale reprezintă raportul procentual dintre grupele sau
categoriile de vârstă şi sex, faţă de efectivul total al unei specii de animale și poate fi organizată,
atunci când este dirijată de om în funcţie de direcţia de specializare a producţiei. Stabilirea
structurii efectivului de animale este organzată și se bazează în principal pe necesitatea asigurării
efectivelor din categoriile inferioare de vârstă, pentru înlocuirea animalelor care ies din categoria
imediat superioară. Aceste efective se dimensionează luându-se în considerare şi un anumit
procent de rezervă pentru înlocuirea reformelor din propria grupă, concomitent cu activitatea de
selecţie.

12
 Stabilirea structurii efectivului de taurine
Tabel 2.1.
Categoria de animale Date de calcul Efectivul rulat Viteza de rulare Efectiv mediu programat Str %
E vi - 50
Vaci de lapte Cc = 6%=3 50 1 50 51
E vr = 10%=5
D p – 12 luni
Juninci gestante D c – 6 luni 9 2 5 5,1
K - 9%
D p – 12 luni
Vițele montate D c – 3 luni 10 4 3 3,1
K - 12%
D p – 12 luni
Tineret femel
12-18 luni D c – 6 luni 11 2 6 6,12
K - 12%
D p – 12 luni
Tineret femel
6-12 luni D c – 6 luni 13 2 7 7,14
K - 15%
E vi – 50
Tineret femel D c – 6 luni
22 2 11 11,22
0-6 luni N – 90%
R - 50%
E vi – 50
Tineret mascul D c – 3 luni
44 4 11 11,22
0-3 luni N – 90%
R - 50%
Taurine la îngrășat/recondiționat
30 6 5 5,1
(2 luni)
204 98 100
TOTAL

13
 Situaţia vârstei animalelor tinere (prima însămânţare artificială la 18 luni)
Tabel 2.2.

Luna în care vor trece Luna în care se

Efectivul Vârsta în luna
Categoria de animale in categoria superioara programează la
(capete) Ianuarie
de vârstă montă

2 6 Ianuarie x
2 5 Februarie x
2 4 Martie x
Tineret femel 0-6 luni
2 3 Aprilie x
2 2 Mai x
1 1 Iunie x
2 12 Ianuarie Iulie
1 11 Februarie August
1 10 Martie Septembrie
Tineret femel 6-12 luni
1 9 Aprilie Octombrie
1 8 Mai Noiembrie
1 7 Iunie Decembrie
1 18 Ianuarie Ianuarie
1 17 Februarie Februarie
1 16 Martie Martie
Tineret femel 12-18 luni
1 15 Aprilie Aprilie
1 14 Mai Mai
1 13 Iunie Iunie
5 3 Ianuarie x
Tineret mascul 0-3 luni 4 2 Februarie x
2 1 Martie x

2.3. Programarea montelor şi fătărilor

Programarea montelor şi fătărilor constituie baza de calcul pentru întocmirea mișcării
efectivului de animale pe luni calendaristice și pe luni de lactație etc. și cuprinde date lunare,
trimestriale şi în total pe an, privind programările femelelor la montă/IA, fătările și produşii
obţinuţi, situaţia în urma controlului gestaţiei, reformele și pierderile de la viţei.
Întocmirea planului de montă şi fătări se face pe baza următoarelor date:
- numărul de vaci, junici şi viţele existente la sfârşitul anului, structurat pe stări fiziologice;
- efectivul de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe luni, în vederea stabilirii
momentului programării la montă;
- vârsta programată la montă a tineretului femel (18 luni)
- durata Service-period (90 zile);
-diagnosticul gestației se efectuează la 3 luni de la IA.

14
- valorile indicilor de reproducție: procentul de fecunditate (95%), procentul de natalitate (95%);
- procentul de reformă la vaci (10%);
- se va ține cont că raportul între sexe este de 1:1
- sistemul de fătări adoptat: eşalonat.
În cazul efectivului de vaci de lapte din prezentul proiect, întocmirea planului de monte şi
fătări a are la bază următoarelor date:
-Efectivul de vaci de lapte la început de anului = 50 de capete;
-juninci = 5 capete și vițele = 3 capete (însămânțate)
-vaci aflate în lactaţie-gestaţie =40 capete (80%);
-animale în repaus mamar = 10 capete (20%);
-vaci aflate în diferite stadii de gestaţie = 27 capete (54%);
-animale care au fătat (F.R.)+ cele însămânțate artificial dar fără diagnostic de gestație =
23 capete (46%).

15
 Planul de monte şi fătări
Tabel 2.3.
Lunile calendaristice
Specificare Trim I Trim II Trim III Trim IV Total
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Gestante 4 4 4 5 5 5 27
Montate 3 4 4 11
Fătate 4 4 4 12
Vaci Propuse pentru
ref.
An
precedent
Negestante

Junici 1 2 2 5
Montate 1 2 3
Viţele
Nemontate

Monte:
Monta I 4 4 4 4 3 4 6 6 6 3 4 4 52
Monta II 1 1 1 1 1 5
Total 4 4 5 5 3 4 7 7 6 3 4 5 57
Vaci Negest. la
1 1 1 1 1 5
control

Ref. din
1 1
negestante

Monta I 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 13
Monta II 1 1
Total 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 2 1 14
Viţele Negest. la
1 1
control

An curent Ref.din
negestante

Vaci 4 4 4 5 5 5 3 3 3 4 4 4 48
Junici 0 0 0 1 2 2 0 1 2 1 1 1 11
Fătări Total 4 4 4 6 7 7 3 4 5 5 5 5 59
Reforme din
1 1 1 1 1 5
fătări
Viţei 2 2 2 3 4 4 1 2 3 2 3 2 30
Viţele 2 2 2 3 3 3 2 2 2 3 2 2 28
Produşi
obţinuţi Total 4 4 4 6 7 7 3 4 5 5 5 4 58

Pierderi (3%) 1 1 2

Reforme vaci din fătări 1 1 1 1 1 5

TOTAL reforme vaci
1 1 1 1 1 5
(fătări şi negest.)

16
2.4. Programarea evoluţiei efectivelor de animale
Evoluţia efectivelor de animale reprezintă o lucrare tehnico-organizatorică care
evidenţiază totalitatea modificărilor ce intervin în structura efectivelor pe grupe de vârstă, sex şi
destinaţie de producţie într-o anumită perioadă (lună, trimestru, an). Programarea se face pornind
de la structura efectivului de la sfârșitul anului pe categorii de vârstă și producție și având la bază
planul de monte și fătări.

Mişcarea lunară a efectivelor de taurine

Tabel 2.4.
Efectiv
la 01 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total
ian.
+0 +0 +0 +1 +2 +2 +0 +1 +2 +1 +1 +1
Vaci 50 54
-0 -1 -0 -0 -1 -1 -0 -0 -1 -1 -05 -0
Junici +0 +1 +2 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +2 +1 +1
5 7
gestante -0 -0 -0 -1 -2 -2 -0 -1 -2 -1 -1 -1
Vițele +1 +1 +1 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +1 +1
3 3
montate -0 -1 -2 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -2 -1 -1
T.F. 12- +2 +1 +1 +1 +1 +1 +2 +2 +2 +2 +2 +1
6 11
18 luni -1 -1 -1 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1 -1 -1
T.F. 6- +2 +2 +2 +2 +2 +1 +2 +2 +2 +3 +3 +3
7 15
12 luni -2 -1 -1 -1 -1 -1 -2 -2 -2 -2 -2 -1
T.F. 0-6 +2 +2 +2 +3 +3 +3 +2 +2 +1 +3 +2 +2
11 12
luni -2 -2 -2 -2 -2 -1 -2 -2 -2 -3 -3 -3
T.M. 0- +2 +2 +2 +3 +3 +4 +1 +2 +3 +2 +3 +2
11 7
3 luni -5 -4 -2 -2 -2 -2 -3 -3 -4 -1 -2 -3
Taurine +0 +1 +0 +0 +1 +1 +0 +0 +1 +1 +0 +0
0
îngrășat -0 -5 -0 -1 -0 -0 -1 -1 -0 -0 1 -1

2.5. Programarea producţiei de lapte

Cunoscând mișcarea efectivului pe luni calendaristice se poate face organizarea
producţiei de lapte pe un an întreg în funcție și de volumul producţiei medii individuale.
Estimarea pe luni luni se poate face utilizând diferite metode, cum ar fi: metoda curbei de
lactaţie, metoda producţiei medii zilnice pe luni de lactaţie şi metoda bazată pe folosirea unităţii
convenţionale „vacă unitate genetică”. Toate aceste metode au ca punct de pornire efectivul de
vaci pe luni de lactaţie si pe luni calendaristice.
Metoda „curbei de lactaţie” are ca element specific de calculaţie, producţia medie pe un
animal, repartizată pe luni de lactaţie, determinată cu ajutorul curbei de lactaţie.

17
 Mişcarea efectivului de vaci pe luni de lactaţie
Tabel 2.5.
Lunile de lactație

Luni Total vaci în Efectiv la % vaci în

I II III IV V VI VII VII IX X
calendaristice lactație începutul lunii lactație

ianuarie 4 4 4 4 4 4 3 5 5 5 42 50 84
februarie 4 4 4 4 4 4 3 3 5 5 40 50 80
martie 4 4 4 4 4 4 4 3 3 5 39 49 80
aprilie 6 4 4 4 4 4 4 4 3 3 40 49 82
mai 7 6 4 4 4 4 3 4 4 3 43 50 86
iunie 7 7 6 4 4 4 3 3 4 4 46 51 90
iulie 3 7 7 6 4 4 4 3 3 4 45 52 87
august 4 3 7 7 6 4 4 4 3 3 45 52 87
septembrie 5 4 3 7 7 6 3 4 4 3 46 53 87
octombrie 5 5 4 3 7 7 5 3 4 4 47 54 87
noiembrie 5 5 5 4 3 7 7 5 3 4 48 54 89
decembrie 4 5 5 5 4 3 7 7 5 3 48 55 87

18
 Programarea producţiei lunare de lapte după metoda „curbei de lactaţie”
Tabel 2.6.

Lunile de lactație I II III IV V VI VII VIII IX X

TOTAL (litri)
Lunile calendaristice % din producția medie 12 14,5 13,5 12,5 10,5 10 9 8 6 4

Producția de lapte/vacă 1056 1276 1188 1100 924 880 792 704 528 352 8800

Efectiv(cap) 4 4 4 4 4 4 3 5 5 5
Ianuarie
Producția(hl) 42,24 51,04 47,52 44 36,96 35,2 23,76 35,2 26,4 17,6 359,92
Efectiv(cap) 4 4 4 4 4 4 3 3 5 5
Februarie
Producția (hl) 42,24 51,04 47,52 44 36,96 35,2 23,76 21,12 26,4 17,6 345,84
Efectiv(cap) 4 4 4 4 4 4 4 3 3 5
Martie
Producția(hl) 42,24 51,04 47,52 44 36,96 35,2 31,68 21,12 15,84 17,6 343,2
Efectiv(cap) 6 4 4 4 4 4 4 4 3 3
Aprilie
Producția(hl) 63,36 51,04 47,52 44 36,96 35,2 31,68 28,16 15,84 10,56 364,32
Efectiv(cap) 7 6 4 4 4 4 3 4 4 3
Mai
Producția(hl) 73,92 76,56 47,52 44 36,96 35,2 23,76 28,16 21,12 10,56 397,76
Efectiv(cap) 7 7 6 4 4 4 3 3 4 4
Iunie
Producția(hl) 73,92 89,32 71,28 44 36,96 35,2 23,76 21,12 21,12 14,08 430,76
Efectiv(cap) 3 7 7 6 4 4 4 3 3 4
Iulie
Producția(hl) 31,68 89,32 83,16 66 36,96 35,2 31,68 21,12 15,84 14,08 425,04
Efectiv(cap) 4 3 7 7 6 4 4 4 3 3
August
Producția(hl) 42,24 38,28 83,16 77 55,44 35,2 31,68 28,16 15,84 10,56 417,56
Efectiv(cap) 5 4 3 7 7 6 3 4 4 3
Septembrie
Producția(hl) 52,8 51,04 35,64 77 64,68 52,8 23,76 28,16 21,12 10,56 417,56
Efectiv(cap) 5 5 4 3 7 7 5 3 4 4
Octombrie
Producția(hl) 52,8 63,8 47,52 33 64,68 61,6 39,6 21,12 21,12 14,08 419,32
Efectiv(cap) 5 5 5 4 3 7 7 5 3 4
Noiembrie
Producția(hl) 52,8 63,8 59,4 44 27,72 61,6 55,44 35,2 15,84 14,08 429,88
Efectiv(cap) 4 5 5 5 4 3 7 7 5 3
Decembrie
Producția(hl) 42,24 63,8 59,4 55 36,96 26,4 55,44 49,28 26,4 10,56 425,48
Total producție anuală lapte (hl) 612,48 740,08 677,16 616 508,2 484 396 337,92 242,88 161,92 4776,64

19
CAPITOLUL 3. ALIMENTAŢIA ANIMALELOR

3.1. Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor

Nivelul producțiilor de lapte este influențat direct de nutriţia si alimentaţia animalelor de

la care seobțin producții. Evident, nu doar nivelul producţiilor animale este afectat dar şi
reproducţia, procesele de creştere şi dezvoltare, starea de sănatate a animalelor şi nu în ultimul
rând eficienţa economică a activității de creștere. În costurile produselor animale ponderea
cheltuielilor cu hrana reprezintă mai bine de 50% de aceea trebuie dată mare atenție felului cum
sunt hrănite animalele din fermă, element determinant al rentabilității economice. Hrănirea se
face diferențait, pe nivele productive, vârstă, orientarea producției, condiție fiziologică etc. Între
două fătări, se disting de obicei câteva perioade:
1). perioada de mobilizare a rezervelor corporale - începe imediat după fătare şi se încheie la 2-
3 săptămâni după ce s-a atins vârful lactaţiei și se caracterizează prin pierdere în greutate. Are o
durată care depinde de nivelul producţiei de lapte, în medie fiind de circa 10 săptămâni. În mod
normal, pierderile în greutate sunt de circa 0,5 kg/zi, putând ajunge chiar la 1 kg/zi. Pentru a
compensa pierderile, vaca trebuie să aibă suficiente rezerve constituite din perioada anterioară,
deci să înceapă lactaţia într-o stare bună de întreţinere, datorită unei hrăniri corespunzătoare în
ultimele luni de lactaţie; de asemenea, trebuie să fie pregătită pentru a consuma nutreţuri
concentrate încă din ultimele luni de gestaţie.
În raţie trebuie incluse furaje precum: fân de cea mai bună calitate, nutreţuri însilozate cu
conţinut crescut de substanţă uscată şi cu valoare energetică, în special porumb însilozat cu 30-
35% S.U. sau semifân cu 45-55% S.U., care au palatabilitatea maximă.
2). perioada de stabilizare a masei corporale şi de refacere a greutăţii pierdute durează până în
jurul celei de a 30-a săptămâni de lactaţie când vacile se află în luna a 5-a de gestaţie, apetitul
este maxim, iar producţia de lapte este vizibil în scădere, reprezentând circa 2/3 din producţia
maximă. La sfârşitul acestei perioade trebuie să fie refăcută greutatea corporală pierdută în prima
parte.
3). Săptămâna a 30-a de lactaţie până la înţărcare, perioadă în care începe scăderea accentuată a
producţiei de lapte deși apetitul se menţine încă ridicat, iar necesarul de nutrienţi pentru creşterea
fetusului este încă destul de scăzut. În această perioadă trebuie refăcute marea majoritate a

20
rezervelor pentru lactaţia următoare și se pot utiliza cantităţi mari de nutreţuri de volum.
Creşterea în greutate în această perioadă nu trebuie să depăşească 500-750 g/zi.
4). perioada de încheiere a formării rezervelor corporale astfel că prin hrănire se va asigura peste
necesarul de întreţinere un plus de numai 1-2 U.N. pentru creşterea fetusului.
Vacile care înregistrează creşteri mari de greutate în această perioadă, imediat după fătare
au un apetit foarte scăzut, slăbesc mult în primele săptămâni şi sunt cel mai adesea predispuse la
cetoze. Hrănirea se face pe bază de nutreţuri de volum iar concentratele se utilizează cu 2-3
săptămâni înainte de fătare.
Vacile aflate în stabulație permanentă sunt hrănite din stoc, cu nutrețuri conservate prin diferite
metode (murare, uscare) și care asigură rația de bază ce este completată cu concentrate.
Fânul de lucernă acoperă cea mai mare parte a proteinei necesare, a sărurilor minerale şi
a vitaminelor. Stimulează dezvoltarea microflorei şi microfaunei ruminale, dirijând-o spre
producerea precursorilor laptelui..
Silozul din ierburi are valoare energetică ridicată fiind obținut cu costuri reduse.
Consumabilitatea lui este determinată de tehnica de însolizare
Nutreţurile concentrate nu sunt specifice hrănirii vacilor în lactaţie, însă sunt absolut
necesare pentru a se putea susţine producţii mari de lapte. Ele participă în rație pentru a completa
nutreţurile de volum mai ales sub aspect energetic. Cantitatea de nutreţuri concentrate este, deci,
condiţionată de calitatea furajelor de volum şi de producţia de lapte a vacilor, putând ajunge în
unele cazuri până la 10-12 kg/zi şi să reprezinte până la 60% din valoarea nutritivă a raţiei. Dacă
sunt necesare cantităţi mai mari de concentrate, acestea trebuie administrate în mai multe tainuri.
Se recomandă ca un tain de concentrate să nu depăşească 2,5 kg.
Pentru a se realiza o hrănire diferenţiată în cadrul grupei de vaci de lapte se stabileşte o
raţie de bază formată în special din nutreţuri de volum care se suplimentează cu nutrețuri
concentrate în cazul vacilor al căror necesar nu este satisfăcut de raţia de bază. Pentru vacile în
repaus mamar se stabilesc raţii speciale.

21
 Norme de hrană pentru animalele crescute în fermă
Tabel 3.1.

Greut
Categoria UFL PDI (g) Ca (g) P (g) SU (g) UIL
corp. (kg)

Vacă de lapte 650 18,5 1860 143 77,5 20,7 17

Vacă gestantă luna IX 650 7,9 625 64 37,5 11,06 12
Juninci 550 6,9 598 45 32 10,3 10,9
Viţele 12-18 luni 450 6,7 550 44 30 8 9,3
Viţele 6-12 luni 300 5 446 32 20 5 6,8
Viţele 0-6 luni 200 3,9 373 25 14 4 5
(sursa: INRA, 1988)

Valoarea nutritivă a nutreţurilor folosite în calculul raţiilor la taurine

Tabel 3.2.
S.U. g/kg S.U. Preţ
NUTREŢ (g/kg) (lei/kg)
UFL PDIN PDIE Ca P UIL
Siloz ierburi 0,191 0,81 80 70 6,5 3,5 1,13 0,3

Fân lucernă 0,850 0,6 108 89 13 2.5 1,09 0,7

Porumb boabe 0,860 1,27 82 120 3,5 0,3 0,9
Fosfat dicalcic 0,950 240 185 4
(sursa: Simeanu, D., 2012)

22
3.2. Raţii de hrană pentru categoriile de animale

Raţie unică de hrană folosită în alimentația unei vaci de 650 kg, cu o producţie de 29 kg lapte cu
3,85% grăsime

20,7 18,5 1860 1860 143 77,5 18

NUTREŢ Kg brut
Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
Siloz de ierburi 49,12 9,38 7,60 750,62 656,79 60,99 32,84 10,60
Fân lucernă 7,65 6,50 3,90 702,00 578,50 84,50 16,25 7,09
Porumb boabe 6,41 5,51 7,00 451,97 661,42 19,29 1,65 -
Fosfat dicalcic 0,16 0,15 - - - 34,50 27,75 -
TOTAL 63,34 21,54 18,50 1904,59 1896,71 199,28 78,49 17,69
RH-NH 0,84 - 44,59 36,71 56,28 0,99 -0,31

Raţie unică de hrană folosită în alimentația unei vaci de 650 Kg, în luna a IX-a de gestaţie
11,06 7,9 625 625 64 37,5 12
NUTREŢ Kg brut
Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
Siloz de ierburi 51,06 9,75 7,90 780,25 682,72 63,40 34,14 11,02
Fosfat dicalcic 0,02 0,02 - - - 4,60 3,70 -
TOTAL 51,08 9,77 7,90 780,25 682,72 68,00 37,84 11,02
RH-NH -1,29 - 155,25 57,72 4,00 0,34 -0,98

Raţie unică folosită în alimentaţia junincilor de 500 kg, cu un spor mediu zilnic 600 g/zi
10,3 6,4 553 553 43 30 10,1
NUTREŢ Kg brut
Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
Siloz de ierburi 40,07 7,65 6,20 612,35 535,80 49,75 26,79 8,65
Fân lucernă 0,39 0,33 0,20 36,00 29,67 4,33 0,83 0,36
Fosfat dicalcic 0,02 0,02 - - - 3,45 2,78 -
TOTAL 40,48 10,01 6,40 648,35 565,47 57,54 30,40 9,01
RH-NH -0,29 - 95,35 12,47 14,54 0,40 -1,09

23
 Raţie unică pentru viţele de 12-18 luni cu greutate de 450 kg și spor mediu zilnic de 800 g/zi

8 6,7 550 550 44 30 9,3

NUTREŢ Kg brut Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
Siloz de ierburi 38,78 7,41 6,00 592,59 518,52 48,15 25,93 8,37
Porumb boabe 0,64 0,55 0,70 45,20 66,14 1,93 0,17 -
Fosfat dicalcic 0,03 0,03 - - - 5,75 4,63 -
TOTAL 39,45 7,98 6,70 637,79 584,66 55,83 30,72 8,37
RH-NH -0,02 - 87,79 34,66 11,83 0,72 -0,93

Raţie unică folosită în alimentaţia viţelelor de 6-12 luni, greutatea 300 kg, spor mediu zilnic 800
g/zi

6 5 446 446 32 20 6,8

NUTREŢ Kg brut
Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
Siloz de ierburi 25,21 4,81 3,90 385,19 337,04 31,30 16,85 5,44
Fân lucernă 1,18 1,00 0,60 108,00 89,00 13,00 2,50 1,09
Porumb boabe 0,46 0,39 0,50 32,28 47,24 1,38 0,12 -
TOTAL 26,84 6,21 5,00 525,47 473,28 45,67 19,47 6,53
RH-NH 0,21 - 79,47 27,28 13,67 -0,53 -0,27

Raţie unică folosită în alimentaţia viţelelor de 3-6 luni, greutatea 200 kg, spor mediu zilnic 800
g/zi
4 3,9 373 373 25 14 5
NUTREŢ Kg brut
Kg SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
Siloz de ierburi 14,87 2,84 2,30 227,16 198,77 18,46 9,94 3,21
Fân lucernă 0,98 0,83 0,50 90,00 74,17 10,83 2,08 0,91
Porumb boabe 1,01 0,87 1,10 71,02 103,94 3,03 0,26 -
TOTAL 16,85 4,54 3,90 388,18 376,87 32,32 12,28 4,12
RH-NH 0,54 - 15,18 3,87 7,32 -1,72 -0,88

24
 3.3. Stabilirea necesarului de furaje
3.3.1. Determinarea numărul de zile animale furajate (Z.A.F.)
Tabel 3.3.

Lunile anului
Categoria de Din
Nr.crt. Specificare
animale I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII stabulație
31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
E.M. 50,00 49,50 49,00 49,50 50,50 51,50 52,00 52,50 53,50 54,00 54,50 55,50
1 Vaci
Z.A.F. 1550 1386 1519 1485 1565,5 1545 1612 1627,5 1605 1674 1635 1720,5 1577,04
E.M. 5,00 5,50 7,00 8,00 7,50 6,50 6,50 7,00 6,50 6,50 7,00 7,00
2 Juninci
Z.A.F. 155 154 217 240 232,5 195 201,5 217 195 201,5 210 217 2435,50
E.M. 3,50 4,00 3,50 3,00 3,00 3,00 3,50 4,00 4,00 3,50 3,00 3,00
3 Vițele montate
Z.A.F 108,5 112 108,5 90 93 90 108,5 124 120 108,5 90 93 1246,00
E.M. 6,50 7,00 7,00 7,00 7,00 7,00 7,00 7,50 8,50 9,50 10,50 11,00
4 T.F. 12-18 luni
Z.A.F 201,5 196 217 210 217 210 217 232,5 255 294,5 315 341 2906,50
E.M. 7,00 7,50 8,50 9,50 10,50 11,00 11,00 11,00 11,00 11,50 12,50 14,00
5 T.F. 6-12 luni
Z.A.F 217 210 263,5 285 325,5 330 341 341 330 356,5 375 434 3808,50
E.M. 11,00 11,00 11,00 11,50 12,50 14,00 15,00 15,00 14,50 14,00 13,50 12,50
6 T.F. 0-6 luni
Z.A.F 341 308 341 345 387,5 420 465 465 435 434 405 387,5 4734,00
E.M. 9,50 7,00 6,00 6,50 7,50 9,00 9,00 7,50 6,50 6,50 7,50 7,50
7 T.M. 0-3 luni
Z.A.F. 294,5 196 186 195 232,5 270 279 232,5 195 201,5 225 232,5 2739,50
Taurine la E.M. 0 0,5 1 0,5 0,5 1,5 1,5 0,5 0,5 1,5 1,5 0,5
8
îngrășat Z.A.F. 0 14 31 15 15,5 45 46,5 15,5 15 46,5 45 15,5 304,50

Total anual 19751,54

25
 3.3.2. Stabilirea necesarului total de furaje
Tabel 3.4.

Siloz ierburi Fân lucernă Porumb boabe Fosfat dicalcic

Categorie animale ZF
kg/cap necesar (t) kg/cap necesar (t) kg/cap necesar (t) kg/cap necesar (t)

Vaci lapte 15577 49,12 765,14 7,65 119,16 6,41 99,85 0,16 2,49
Vaci gestante 9 luni 1488 51,06 75,98 0 0,00 0 0,00 0,02 0,03
Juninci 2435,5 40,07 97,59 0,39 0,95 0 0,00 0,02 0,05
T.F. 12-18 luni 4152,5 38,78 161,03 0 0,00 0,64 2,66 0,03 0,12
T.F. 6-12 luni 3808,5 25,21 96,01 1,18 4,49 0,46 1,75 0 0,00
T.F. 3-6 luni 2367 14,87 35,20 0,98 2,32 1,01 2,39 0 0,00
Necesar (t) 1230,96 126,93 106,65 2,70
Preț (lei/t) 300,00 400,00 900,00 4000,00
Costuri 369286,65 50771,16 95984,11 10781,49
Total cheltuieli 526823,4

26
CAPITOLUL 4. TEHNOLOGIA DE ÎNTREŢINERE ŞI EXPLOATARE

Întreținerea liberă este cel mai răsăpândit sistem de creștere a vacilor de lapte și are
marele avantaj că productivitatea muncii este de 2-4 ori mai mare comparativ cu întreţinerea
legată ca urmare a faptului că procesele de producție sunt mecanizate şi automatizate.
Cușetele sunt amplasate începând de la rândul de stâlpi de susţinere ai acoperişului spre
perete, pe o singură parte a adăpostului. Pe partea longitudinală opusă se găsesc țarcurile de
tineret și maternitatea. În mijlocul grajdului, pe lungimea lui, este aleea centrală pe care se face
furajarea pentru că fronturile de furajare a animalelor sunt spre marginile laterale a acestei alei.
Accesul tractorului pentru eliminarea dejecțiilor se face pe uși laterale celei principale, pe spațiul
de plimbare a animalelor. Frontul de furajare cuprinde câte un loc pentru fiecare animal,
respectiv un spaţiu de 70 centimetri, astfel încât toate animalele să aibă acces la hrană simultan.
Pardoselile sunt betonate şi se curăţă cu ajutorul unui tractor de capacitate mică prevăzut
cu lamă şi bandă de cauciuc. Cuşetele au pardoseli betonate acoperite cu covoare (saltele) de
cauciuc.Curăţarea dejecţiilor din zona cuşetelor se face manual.
Mulsul se desfăşoară într-o sală de muls tip brăduleţ 1x28 locuri aflată în apropierea
adăpostului spre care animalele au acces printr-o alee care face legătura cu aceasta. Camera de
depozitare a laptelui este dotată cu un tanc de răcire de 4.000 litri, putând depozita producţia de
lapte pentru 2 zile. Capacitatea de depozitare este stabilită pentru un efectiv de vaci cu producţie
mare. Echipamentul tehnic necesar este amplasat într-o încăpere separată.
Întreţinerea vacilor în repaus mamar, fătarea, creşterea viţeilor şi a tineretului bovin,
precum şi depozitarea furajelor se efectuează în spaţii (țarcuri care se regăsesc în același adăpost.
Între despărţitoarele de cuşete şi peretele din faţă există o bară metalică amplasată la o distanţă
de 30 centimetri, pentru a se evita trecerea animalelor pe sub limitatorul de greabăn spre perete.
Furajarea se face în mai multe tainuri: siloz de ierburi, fân de lucernă şi concentrate.
Aceste tainuri sunt distribuite în ieslea de beton de pe aleea de furajare. Frontul de furajare este
dotat cu bariere metalice fixe, cu sisteme autoblocante, înclinate la un unghi de 20° faţă de
verticală. În ce privește adăpătorile colective, acestea sunt montate pe aleea de plimbare, fiind
destinate grupului de vaci de lapte.

27
 Figura 4.1. Aspecte din grajd

Evacuarea dejecțiilor se realizează cu ajutorul unui tractor de capacitate mică, prevăzut

cu lamă. Dejecţiile sunt curăţate şi împinse până la capătul grajdului de unde sunt încărcate cu
ajutorul cupei și depozitate pe platforma de dejecţii solide. Aceasta este prevăzută cu un canal de
colectare a lichidelor (purinul şi apa de ploaie) care deversează într-un bazin vidanjabil etanş.
Aşternutul din tarcurile vițeilor este împrospătat zilnic cu cel puţin 0,5 kg de paie pentru
a-l menţine curat şi uscat.
În ce privește ventilația în adăpost, acesta este naturală, fiind realizată prin pereții laterali
prevăzuți cu ferestre de aerisire care permit admisia aerului, iar în acoperiş lângă coamă,
existând 6 deschideri de evacuare a aerului.

Figura 4.2. Aerisirea naturală a grajdului

28
 În întregul adăpost, intensitatea luminii este de 100 de lucşi la nivelul pardoselii iar în
timpul nopţii poate fi reglată manual la 5 lucşi. Lumina naturală care pătrunde prin ferestrele
prevăzute în pereţii laterali asigură necesarul de lumină pe durata zilei. În sala de muls și în
celelalte spații intensitatea luminii este de 200 de lucşi.
Particularităţi pentru proiectarea şi construcţia adăpostului
Structura adăpostului este formată din stâlpi şi grinzi de metal şi pereţi din zidărie de
cărămidă. Pereţii exteriori, interiori şi despărţitori se sprijină pe o fundaţie continuă din beton.
Pentru a se evita infiltrarea umezelii sau a apei din sol şi exfiltrarea apei din adăpost este necesar
ca fundaţia să fie izolată cu două straturi de carton asfaltat, fixate cu bitum. De asemenea,
fundaţia este protejată pe exterior cu un material de impermeabilizare. Suprafeţele interioare ale
construcţiei sunt acoperite cu tencuială şi sunt văruite. Colţurile sunt rotunjite.
Ambele frontoane sunt realizate din zidărie de cărămidă şi sunt prevăzute cu câte două
uşi duble cu dimensinile de 3 x 2,45 metri care permit accesul şi retragerea remorcii pe aleea
centrală. De o parte și de alta a ușii princiipale sunt două uși de acces care permit intrarea
tractorului pe suprafața de plimbare a vacilor pentru a se realiza evacuarea dejecțiilor.
4.2. Sistemul de întreţinere liberă a tineretului
Partea din adăpost destinată creșterii tineretului femel de reproducţie cu vârsta de peste 3
luni (după înțărcare) este organizat în sistem de stabulaţie liberă, cu zonă de odihnă.
Până la înțărcare, vițeii sunt crescuți în țarcuri câte doi. Administrarea colostrului și a
laptelui se face cu găleata cu tetine. Încă din prima zi se administrează ad libitum concentrate și
fân de lucernă, pentru stimularea dezvoltării compartimentelor gastrice. La vârsta de 3 luni,
masculii sunt valorificați, la greutatea corporală de aproximativ 110 kg. Țarcurile au deschidere
spre aleea centrală pentru administrarea mai ușoară a hranei dar și spre partea din spate pentru
eliminarea gunoiului de grajd. Standurile sunt din beton cu așternut de paie care este primenit
zilnic și eliminat săptămânal.
Stabilirea numărului de locuri pentru tineret taurin este următoarea:
Pentru tineret femel 0-6 luni
N% TF 0-6 luni = (180/365)*100 = 49,31% = 50%
n = 22*(50+5)]/100 = 12,1 = 12 locuri
Pentru vițele 6-12 luni
N% TF 6-12 luni = (180/365)*100 = 49,31% = 50%
n = [13*(50+5)]/100 = 7,15 = 7 locuri
Pentru vițele 12-18 luni
N% TF 12-18 luni = (180/365)*100 = 49,31% = 50%
n = [11*(50+5)]/100 = 6,05 = 6 locuri
29
Vițele montate
N = (90/365)*100 = 25%
n = [10*(25+5)]/100 = 3 locuri
Pentru juninci
N% juninci=(180/365)*100=49,31%=50%
n = [9*(50+5)]/100= 4,95 = 5 locuri
Tineret mascul 0-3 luni
N% TM 0-3 luni = (90/365)*100 = 25%
n = [44*(25+5)]/100=13,2 = 13 locuri.

30
 CAPITOLUL 5. EFICIENȚA ECONOMICĂ

Analiza performanţelor realizate la nivelul fermei vizează identificarea şi corectarea

operativă a deficienţelor care apar pe parcursul procesului de producţie. În practica productivă,
cel mai uşor de controlat sunt efectul de reproducţie, consumul de concentrate şi producţia de
lapte realizată. Prin analiza indicilor de reproducţie se poate lua rapid decizia de tratament sau
reformare a vacilor infertile.
Având în vedere că furajele concentrate se procură, în general, prin cumpărare, la preţuri
ridicate, se impune analizarea cantitaţii de concentrate consumată zilnic şi producţia totală de
lapte obţinută. Se estimează cantitatea de lapte care poate fi obţinută prin furajele de volum
administrate, în funcţie de sezon, cantitatea administrată şi calitatea acestora şi producţia medie
zilnică realizată la care participă şi concenratele. Plusul de producţie de lapte obţinut prin
folosirea concentratelor este economic, dacă acest lapte se obţine cu un consum de cca. 500-600g
concentrate/kg lapte. Pentru calcularea venitului net total pe vacă şi pe ha cultivat cu nutreţuri de
volun se va raporta veniturile anuale realizate din vânzarea laptelui, viţeilor a vacilor reformate
la cheltuielile effectuate.
Tabel 5.1.
Vaci: 50 capete cu producție medie de 29 l/zi (8800 l/lactație normală), cu 3,85% conținut de grăsime,
Reforma anuală -10%,
Creșterea efectivului matcă – 6%
fecunditate 95%, natalitate 95%
Producție lapte: 29 litri*366 zile *50 capete = 530.700 litri/an
4 % este autoconsum = 21.228 l/an
509.472 litri x (3,85%/3,5%)= 560419 litri x 2,5 lei = 1.401.047,5 lei
Subvenție/cap vacă : 50 cap x 2.250 lei = 11.500 lei
Venituri

Vaci reformă :5 capete*650 kg*13 lei=42.250 lei

Taurasi 3 luni: 11 capete x 110 kg x 12 lei/kg = 14.520 lei

Vânzare juninci: -

Total venituri: 1.469.317,5 lei

Siloz de ierburi: 369.286,65 lei

Cheltuieli

furaje

Fân lucernă: 50.771,16 lei

Porumb boabe: 95984,11 lei

31
 Fosfat dicalcic: 10.781,49 lei
Total cheltuieli cu furajele: 526.823,40 lei
Fond de salarii (brut): - 2 angajați *4.000 lei*12 luni = 96.000 lei
Asistență sanitar veterinară: 50 lei/an/cap x 50 vaci = 2.500 lei
Consum energie electrică: 0,7 Kw/hl x 4776,64 hl = 3343,65 kW x 0,32 lei/Kw = 1070 lei

Consum carburanți (motorină): 2,5 l/hl x 4776,64 = 11941,6 l x 7,3 lei = 87173,7 lei
Alte cheltuieli (piese de schimb, material de uz general) : 100 lei/cap/an * 50 vaci = 5000 lei
Amortismente: 8.000 lei
Total cheltuieli: 726.567,1 lei
Costuri aferente producerii a 1 litru de lapte marfă: 726.567,1 lei / 1.469.317,5 lei = 0,5 lei/litru
Beneficiu (total venit-total cheltuieli): 1.469.317,5 lei – 726.567,1 lei = 742.750,4 lei
Impozit pe profit (16% din beneficiu) : 118.840 lei
Profit net (beneficiu-impozit pe profit): 623.910,4 lei

Activitățile zilnice și sezoniere din fermă sunt desfășurate de fermier și cei doi angajați.

32
CAPITOLUL 6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Analiza fiecărui factor care determină eficiența economică a exploatației este foarte
importantă iar profitul este unul dintre indicatorii de bază ai oricărei activități.
În ce privește creșterea vacilor pentru producția de lapte, principalele cheltuieli sunt cele
prilejuite cu asigurarea hranei animalelor care reprezintă până la și 60% din acestea.
Valorile optime a principalilor indici reproductivi vor fi atinși dacă animalelor li se vor
asigura necesrul de nutrienți în funcție de starea fiziologică și de producție. Tineretul femel va fi
atent monitorizat pentru ca atunci când este introdus la reproducție să corespundă ca dezvoltare
corporală.
Reducerea cheltuielilor în fermă se pot realiza astfel:
-asigurea bazei furajere prin cultivarea furajelor pe terenuri proprietate/arendate;
-echilibrarea mai bună a rațiilor pentru a se evita risipa;
-folosirea gunoiului de grajd, după perioada de fermentare, ca sursă de nutrienți pentru sol,
scăzându-se astfel costurile cu îngrășămintele;
-găsirea unor alternative de valorificare directă a laptelui către consumatori (automate de lapte);
-propun în viitor înființarea unei linii de prelucrare a laptelui și obținerea de produse lactate care
vor aduce venituri suplimentare în fermă (iaurt, sana, smântână, brânză).
Desfășurarea sustenabilă a activității din punct de vedere economic se face urmărind
atent consumul de furaje raportat la producția obținută dar și valorile indicilor de reproducție
care sunt oglinda stării de sănătate a animalelor și a condițiilor de creștere a acestora.
Nu în ultimul rând, în creșterea animalele este foarte important ca personalul să fie cu
dragoste de animale, responsabil pentru munca efectuată și calificat.

33
BIBLIOGRAFIE
- Acatincăi, S. - Producţiile bovinelor. Editura Eurobit, Timişoara, 2004.
- Ciurea, I.V., Vasilescu, N., Ungureanu, G., Filip, C., Brezuleanu, S. - Management. Îndrumător
metodologic pentru fermele zootehnice. Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 1999
- Maciuc, V. - Managementul creşterii bovinelor. Editura Alfa, Iaşi, 2006.
- Pop, I.M., Halga, P., Teona Avarvarei, Popa, V., Bădeliţă, C. - Alimentaţie animală. Editura
Pim, Iaşi, 2002.
- Simeanu, D. - Nutriţie şi alimentaţie. Material de studiu. Iași, 2012
-www.scridoc.com (accesat 27.12.2023)
-www.veterinariromania.ro (accesat 27.12.2023)

34