UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEȚII „ION IONESCU DE

LA BRAD”din IAŞI
ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE INGINEREȘTI
DOMENIUL AGRONOMIE
DISCIPLINA : FIZIOLOGIA PLANTELOR

METODE MODERNE DE CERCETARE

PROIECT DE PREZENTARE ȘI
FUNDAMENTARE A UNEI TEME DE
CERCETARE

Coordonator ştiinţific,
Conf. univ. Dr. Lucian RĂUS

Doctorand,
MINEAȚĂ Iulia

IAȘI
2022
 CUPRINS

1. SCOPUL ȘI IMPORTANȚA CERCETĂRILOR ÎNTREPRINSE

2. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

3.PLANUL DE CERCETARE (Metode de cercetare și determinări efectuate)

a) Precizarea factorilor experimentali și a graduărilor acestora.

b) Stabilirea parametrilor experimentali (metode de așezare a experiențelor,
caracterul mono sau polifactorial, marimea și numărul parcelelor experimentale, numărul de
repetiții, suprafață, parcele de protecție, formă, dimensiuni).

c) Elaborarea programului de recoltare a probelor (modul, perioada și ritmicitatea

recoltării probelor).

d) Precizarea metodelor de cercetare din teren și laborator (tehnologia de cultură,

echipamente utilizate, aparatura necesară pentru efectuarea experimentelor, metode de
analiză în laborator).

e) Modul de înregistrare, calculare și interpretare a rezultatelor (tipuri de analize,

teste utilizate în prelucrarea statistică a datelor obținute, corelații între parametrii urmăriți).

f) Precizarea executantului, a beneficiarului și a modului cum vor fi utilizate

rezultatele (schițe, grafice, tabele).
 1. SCOPUL ȘI IMPORTANȚA CERCETĂRILOR ÎNTREPRINSE

Scopul cercetărilor întreprinse

Cercetările întreprinse în cadrul studiilor de doctorat la disciplina Fiziologia plantelor,
sub îndrumarea Prof. univ. Dr. Doina Carmenica JITĂREANU sintetizează ansamblul
cunoștiințelor teoretice și aplicative pe baza cărora este posibil a se interveni, pe principii
științifice și eficiente, în desfășurarea principalelor surse vitale precum creșterea, dezvoltarea,
fotosinteza și fructificarea speciei pomicole cireș, cu scopul cunoașterii proceselor fiziologice
și metabolice ce au loc în plantele agricole și horticole și care concură la realizarea cantitativă
și calitativă a produselor, la un plafon corespunzător progresului tehnic actual.
Titlul tezei de doctorat: CERCETĂRI FIZIOLOGICE ȘI BIOCHIMICE LA UNELE
SOIURI DE CIREȘ ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
Scopul cercetării îl reprezintă evaluarea proprietăților fiziologice și biochimice a
speciei pomicole cireș din cadrul Stațiunii de Cercetare- Dezvoltare pentru Pomicultură din
Iași și evaluarea acestora în contextul schimbărilor climatice actuale.
Importanța cercetărilor întreprinse
Cunoscând natura și proporția diferitelor substanțe ce alcătuiesc plantele, putem crea
de-a lungul timpului o legătură între organismele vegetale și mediul înconjurător, astfel încât
ne putem forma o imagine destul de clară asupra cerințelor care trebuie satisfăcute în privința
cunoașterii mecanismelor biochimice și fiziologice implicate în creșterea și dezvoltarea
normală a tuturor plantelor.
În ultimele decenii, în toate țările lumii s-au intensificat preocupările pentru creșterea
producției horticole și satisfacerea nevoilor în vederea producției și a consumului la nivelul
cerințelor proceselor biochimice și fiziologice. Mecanismele acestor procese, care au loc în
dezvoltarea culturii pomilor fructiferi prezintă însă o serie de particularități, unele dintre ele
încă neelucidate, iar transformările calitative ale fructelor sunt consecințe a cunoașterii
interdependenței dintre procesele metabolice, biochimice și fiziologice cu posibilitatea de
dirijare a acestora în direcțiile dorite (Milică și colab., 1982).
Pentru cultivarea pomilor fructiferi, cu o productivitate ridicată și susținută, a fost
absolut necesar ca, o dată cu aprofundarea însușirilor biologice ale pomilor, pe specii și
soiuri, să se cerceteze și modul de funcționare a mecanismelor biochimice și fiziologice a
tuturor organelor ale speciilor pomicole: rădăcină, trunchi, lăstari, muguri, frunze,
inflorescențe, fructe, sâmburi sau semințe (Sumedrea, 2011).
 Cireşul (Prunus avium L.) este o specie pomicolă cu deosebită importanţă economică,
dată de însuşirile nutritive, tehnologice şi comerciale ale fructelor. Cireşele sunt primele
fructe proaspete ale anului, au un aspect atrăgător, gust plăcut, răcoritor şi un conţinut
important în vitamine, săruri minerale, zaharuri uşor asimilabile. Ele reprezintă domeniul
unei activităţi comerciale foarte eficiente ce se desfăşoară începând cu luna mai şi până în
iulie, fără a avea concurenţă din partea altor specii pomicole (Budan & Grădinariu, 2000).
Condiţiile pedoclimatice din N-E ţării sunt favorabile pentru cultura cireşului, cu
excepţia unor ani când au intervenit unele calamităţi naturale. Situaţia actuală şi de
perspectivă a culturii cireşului, precum şi rezultatele cercetărilor anterioare, au constituit
factori dinamizatori pentru continuarea şi aprofundarea cercetărilor la specia cireş în această
zonă a ţării.
Importanţa alimentară a cireşelor depinde în primul rând de compoziţia biochimică a
fructelor ce variază în funcție de condițiile climatice, de soi și de condițiile de cultură :
substanță uscată solubilă, zaharuri, substanțe tanoide, substanțe pectice, acizi organici.
Cunoșterea modului de acțiune fiziologică a diferitelor grupe de substanțe și utilizarea
acestora în practică deschide perspectiva unei largi posibilități de dirijare a proceselor
fiziologice la plante, inclusiv la nivelul speciilor pomicole.
Importanţa ecofiziologică este reliefată prin determinarea influenţei factorilor externi
(temperatură, lumină, umiditate), specifici arealului de recoltare, asupra sintezei unor
substanţe active, în ţesutul unor soiuri de cireș.
Importanţa biochimică reiese din faptul că, prin intermediul acestor studii sunt
evidențiate prezenţa unor substanţe bioactive, existente în ţesutul plantelor analizate
(Jităreanu, 2007).
Teza de doctorat cuprinde 5 capitole, fiind structurată în două părţi:
Partea I va cuprinde stadiul actual al cunoașterii: originea speciei, producţia de cireș,
descrierea fiziologică a cireșului, compoziţia chimică, acumularea și transformarea
compușilor biochimici din fructe.
În partea a II-a vor fi prezentate rezultatele cercetărilor proprii, cu privire la subiectul
tezei de doctorat.
Cercetările se vor efectua în perioada 2021 – 2024, în Laboratorul de de fiziologie a
plantelor, Facultatea de Agricultură, din cadrul USV Iaşi, iar experienţa va fi amplasată în
poligonul experimental din cadrul Stațiunii de Cercetare- Dezvoltare pentru Pomicultură din
Iași localizată pe teritoriul cadastral al teritoriului Iaşi.
 2. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

Obiectivele propuse în realizarea acestui studiu sunt:

 Evaluarea procesului fiziologic de creștere (elemente ale lăstarului și fructelor) prin

metode biometrice și gravimetrice în corelație cu factorii externi de influență (lumină,
temperatură, umiditate);
 Evaluarea regimului de apă și al intensității transpirației al soiurilor de cireș luate în
studiu;
 Evaluarea influenței schimbărilor climatice actuale asupra procesului de fotosinteză
și a conținutului în pigmenți clorofilieni și carotenoizi al soiurilor de cireș luate în studiu;
 Determinarea calității fructelor de cireș prin efectuarea analizelor fiziologice și
biochimice (conținutul în substanță uscată solubilă, zaharuri solubile, aciditate titrabilă, acizi
organici) în contextual condițiilor climatice actuale;

3.PLANUL DE CERCETARE

Metode de cercetare și determinări efectuate

 În vederea evaluării procesului fiziologic de creștere a lăstarilor cu elementele sale
componente (ax, frunze, muguri) și a fructului, pot fi utilizate următoarele metode:
-metode biometrice, ce măsoară modificarea în timp a dimensiunilor organelor (lungime și
grosime ramuri anuale, suprafața la frunze, grosime trunchi, evoluția creșterii diametrului la
fruct ș.a);
-metode gravimetrice, ce măsoară modificarea în timp a greutății organelor în plante.
-metoda cronofotografică, care permite stabilirea precisă a vitezei de creștere după un sistem
modern, ce constă în fotografierea plantei la interval regulate de timp și compararea
imaginilor obținute pentru a reconstitui viteza de creștere, variațiile zilnice sau sezoniere de
ritm și acțiunea factorilor de mediu
 În ceea ce privește regimul de apă al plantelor, se va urmări procesul fiziologic prin
care plantele elimină apa prin intermediul transpirației și intensitatea acesteia în contextul
schimbărilor climatice existente.
Procesul de transpirație poate fi pus în evidență la nivelul frunzei prin:
-metode calitative, care apreciază transpirația prin evidențierea vaporilor de apă
eliminate și prin determinarea numărului de stomate și a gradului lor de deschidere pe
secțiuni de la nivelul epidermei frunzelor( Metoda F.E. Lloyd)
 -metode cantitative, care determină intensitatea transpirației într-o unitate de timp și pe
unitate de suprafață foliară (Metoda aerului aspirat).
La nivelul fructului, regimul de apă poate fi evaluat prin determinarea umidității
raportat la conținutul substanței uscate a fructului prin uscarea la etuvă.
 Procesul de fotosinteză de la nivelul soiurilor luate în studiu va fi evidențiat prin
evaluarea intensității fotosintezei la nivel foliar prin metoda monitorizării conținutului de
dioxid de carbon (Metoda curentului de aer).
Determinarea conținutului de pigmenți, atât clorofilieni (clorofiala a și b), cât și
carotenoizi (carotene și xantofile) se realizează prin separarea acestora pe baza gradului
diferențiat de solubilitate sau gradul diferit de adsorbție pe unele medii inerte (Jităreanu,
2011).
Atât intensitatea procesului de fotosinteză, cât și conținutul de pigmenți fotosintetici se
vor evalua la unitate de timp și fenofază de creștere, dezvoltare și fructificare.
Metodele evaluării conținutului de pigmenți fotosintetici pe unitate de suprafață foliară
sunt spectrofotometrice și cromatografice.
Rezultatele obținute în cadrul cercetărilor efectuate asupra proceselor fiziologice la
unele soiuri de cireș, vor fi corelate în funcție de condițiile climatice existente pe durata
efectuării studiului.
Datele climatice utilizate vor fi cele în care este organizată experiența, poligonul
experimental al SCDP Iași, fiind monitorizat printr-o stație AgroExpert, ce oferă
utilizatorului o evidenţă strictă a condiţiilor climatice.
În vederea interpretării rezultatelor obţinute s-au făcut calcule statistice bazate pe
analiza varianţei şi testul comparaţiilor multiple (testul Duncan).
a) Precizarea factorilor experimentali și a graduărilor acestora.
Factorii experimentali sunt reprezentați de:
Cadrul natural de desfășurare a experienței este Staţiunea de Cercetare –Dezvoltare
pentru Pomicultură Iaşi, unitate de cercetare-dezvoltare a principalelor specii pomicole: măr,
păr, prun, cais, piersic, cireș, vișin și nuc, iar activitatea de cercetare în vederea realizării
studiului este reprezentată de Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din
Iași.
Materialul biologic utilizat este reprezentat de 6 soiuri de cireș create și omologate în
cadrul instituției SCDP Iași: Andreiaș, Margonia, Amaris, Alexus, Mihailis, Cociuvaș.
Andreiaș- soi de maturitate mijlocie (decada a doua a lunii iunie) , cu fructul de culoare roșie-
brună.
Margonia- fruct de culoare galben, cu maturare la sfârșitul lunii iunie, începutul lunii iulie.
Amaris – fruct amar de culoare roșu-închis, cu maturare la sfârșitul lunii mai.
Alexus- soi cu maturare mijlocie, ftuctul de culoare roșu-intens;
Mihailis- soi de maturitate mijlocie (decada a doua a lunii iunie), cu fructul de culoare roșie.
Cociuvaș- fruct de culoare roșie, cu epocă de maturare în a doua decadă a lunii iunie.

Soiurile alese prezintă caractere specifice soiului dar și varietate în ceea ce privește
aspectul, culoarea și gustul fructului, precum și diferențe din punct de vedere al epocilor de
desfășurare al fenofazelor. Soiurile de cireș luate în studiu prezintă aceeași vârstă de plantare
și se regăsesc în același areal de cultură.
b) Stabilirea parametrilor experimentali
Fiecare variantă cuprinde nouă pomi alcătuită din trei repetiţii a câte trei pomi,
aşezarea variantelor fiind în blocuri randomizate.
Pomii au fost altoiţi pe mahaleb şi conduşi sub formă de palmetă liberă aplatizată fără
sistem de susţinere.
În cursul experimentării, pe rândul de pomi, solul a fost lucrat cu discul cu palpator,
iar între rândurile de pomi solul este întreţinut sub formă înierbată în mod natural.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor la cireş, s-a făcut la avertizările primite,
efectuându-se tratamente fitosanitare: antracnoza frunzelor (Coccomyces hiemalis Higg),
ciuruirea micotică a frunzelor (Ascospora beijerinkii), monilioză (Monilinia sp) şi musca
cireşelor (Rhagoletis cerasi).
Tehnologia de cultură a fost cea specifică culturii cireşului.
Plantaţia experimentală este amplasată pe un sol de tip cernoziom cambic cu un
conţinut de 2,34 % humus, aciditate 1,1 m.e./100 g sol, indicele de azot 2,24; P= 66 p.p.m., K
= 376 p.p.m. şi pH = 6,7.
c) Elaborarea programului de recoltare a probelor (modul, perioada și ritmicitatea
recoltării probelor).
 Probele biologice (muguri, lăstari, frunze și fructe) au fost recoltate pe parcursul
dezvoltării fenologice a fiecărui soi de cireș luat în studiu, din aceeaşi livadă, din aceeaşi
pomi, pomii având aceeaşi expunere în livadă. Prelevarea probelor s-a realizat identic pentru
toate cele șase soiuri de cireș. Mugurii au fost recoltați în fenofazele de umflare a mugurilor
și de dezmugurit, prelevarea efectuându-se atât pe diferite etaje ale coroanei, cât și a
lăstarilor.
Lăstarii și frunzele vor fi recoltate în perioada de creștere intensă a acestora, la diferiți
timpi de creștere și de fenofază.
Fructele au fost recoltate din interiorul coroanei şi din exteriorul acesteia la diferiţi
timpi de dezvoltare, până la maturarea fiziologică.
Probele vor fi transportate din livadă în laborator, din cadrul poligonului experimental
al SCDP Iași până în laboratorul disciplinei Fiziologia Plantelor, într-o ladă frigorifică (dacă
este cazul), după care au fost vidate şi depozitate la -18oC în vederea efectuării analizelor.

d) Precizarea metodelor de cercetare din teren și laborator

Cercetarea din teren implică cunoașterea metodelor de determinare a observaţiile
fenologice asupra organelor de creştere şi de rod, prin înregistrarea datelor după stadiile
reper; determinarea perioadei de vegetaţie; cunoașterea însuşirilor fizice şi chimice ale
fructelor;
Metodele de analiză în laborator, sunt:
-metode biometrice, ce măsoară modificarea în timp a dimensiunilor organelor
(lungime și grosime ramuri anuale, suprafața la frunze, grosime trunchi, evoluția creșterii
diametrului la fruct ș.a);
-metode gravimetrice, ce măsoară modificarea în timp a greutății organelor în plante.
-metoda cronofotografică, care permite stabilirea precisă a vitezei de creștere;
-metode calitative (Metoda F.E. Lloyd);
-metode cantitative, care determină intensitatea transpirației într-o unitate de timp și pe
unitate de suprafață foliară (Metoda aerului aspirat).
- metoda curentului de aer (evaluarea intensității fotosintezei la nivel foliar prin metoda
monitorizării conținutului de dioxid de carbon);
-metode spectrofotometrice și cromatografice.
Aparatura necesară cuprinde: balanță analitică, sticlărie de laborator, microscop
orizontal pentru determinarea vitezei de creștere, șubler digital, spectofotometru de tip Zeiss,
reactivi chimici etc.
 e) Modul de înregistrare, calculare și interpretare a rezultatelor
Analizele efectuate sunt de tip biochimic și fiziologic. Prelucrarea statistică a
rezultatelor obținute va fi prin analiza varianței a diferențelor limită și testul comparațiilor
multiple (testul Duncan). Toate datele vor fi corelate cu indicii de temperatură și precipitații
din perioada de cercetare.
f) Precizarea executantului, a beneficiarului și a modului cum vor fi utilizate
rezultatele (schițe, grafice, tabele).
Rezultatele obținute vor fi reprezentate prin tabele, schițe și grafice. Parcursul
desfășurării etapelor de cercetare va fi reprezentat prin fotografii.
 BIBLIOGRAFIE

1. Budan S. & Grădinariu G., 2000, Cireșul, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iași, p. 9-10

2. Jităreanu C. D., 2007 - Fiziologia plantelor, Edit. “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi,
ISBN: 973-8014-88-3

3. Jităreanu C.D, Toma L., Slabu C., Marta A., 2011- Lucrări practice de Fiziologia
plantelor, Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 190 pag., ISBN 978-973-147-076-4

4. Milică C.I., Dorobanțu N., Nedelcu P., Baia V., Suciu., Popescu F., Teșu V., Molea
I., 1982, Fiziologie vegetală, Ed. Didactică și pedagogică, București
5. Sumedrea D., Sumedrea M., 2011, Pomicultură specială, Ed. Invel, ISBN 978-973-
1886-60-2
6. Trifu M., Bărbat I., 1997, Fiziologia plantelor, Ed. Viitorul românesc, ISBN 973-
9172-45-8