Div

Etapa 1: Caracterizarea pedo-climatică a zonelor alese pentru testarea biostimulatorilor
vegetali, în experiențe de câmp și sistem protejat
Raport științific și tehnic

(RST)
Denumirea proiectului:
“Cercetări privind obținerea de biostimulatori vegetali din deșeuri agricole
post-recoltare și plante medicinale, pentru creșterea calității produselor
agricole și horticole”
PN-III-P2-2.1-PTE-2016-0073
Contract Nr. 38PTE din 06/10/2016
FAZA DE EXECUȚIE NR. 1

CU TITLUL:
”Caracterizarea pedo-climatică a zonelor alese pentru testarea biostimulatorilor
vegetali, în experiențe de câmp și sistem protejat”
COLECTIV DE ELABORARE
CO – BRAICOOP Cooperativa Agricolă
Director proiect: Responsabil tehnic: Responsabil economic:

Daniela TRIFAN Constantin MOCANU Viorica PUȘCUȚĂ
Adrian COTEȚ – inginer mecanizare, doctorand

Eduard IVAN – inginer tehnic
Cristina Ramona MARTIN – inginer agronom
Mihai MOCANU – inginer horticol
Eduard OLTEANU – student agronom
P1 – Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Brăila:

Responsabil P1: Marcel BULARDA
Ioan VIȘINESCU – cercetător senior
Ion ROTEA – cercetător senior
Emanuela LUNGU – Asistent cercetare
Ionel Alin GHIORGHE– Asistent cercetare
Viorica BERCEA– Tehnician agricol
Ionel PESCEANU– Tehnician agricol
P2 – Universitatea ”Dunărea de Jos” Galați:

Responsabil P2: Diana Gina ANGHELACHE
Ioana DIACONESCU – Cercetător senior
Florin NEDELCUȚ– Cercetător senior
Nicoleta AXINTI - Cercetător
Adrian LEOPA – Cercetător senior
Memet Givan NIZAMI– Masterand proiectare
BRAICOOP Cooperativa Agricolă - PN-III-P2-2.1-PTE-2016-0073- Contract 38 PTE/2016

REZUMATUL ETAPEI 1
Prima etapă a proiectului cuprinde trei activități, respectiv:
 Activitatea 1.1. – Alegerea locațiilor e xperimentale și efectuarea unor determinări complexe
privind caracterizarea pedoclimatică și agrochimică a zonelor respective – partenerii participanți la
această activitate au fost Braicoop Cooperativa Agricolă – Coordonator și Stațiunea de Cercetare
Dezvoltare Agricolă Brăila – Partener 1.
În cadrul acestei activități , s-a realizat o documentare pentru dezvoltarea protocolului de
cercetare, urmată de alegerea a trei locații pentru experiențele de câmp și în sistem protejat, pentru
care s-a făcut caracterizarea pedoclimatică. Cele trei perimetre experimentale sunt reprezentate de:
C.E. Chiscani, din cadrul S.C.D.A. Braila – care este Partenerul 1 în proiect, P.E. Vădeni, din cadrul
S.C. Mihapple S.R.L. și P.E. Măxineni, din cadrul S.C. Midagra Invest S.R.L ., care sunt membri ai
Braicoop Cooperativa Agricolă, coordonatorul proiectului. Pentru toate aceste perimetre experimentale
s-a realizat caracterizarea climatică a zonelor și s-au efectuat cartările agrochimice ale terenurilor în
care vor fi amplasate experiențele de testare a biostimulatorilor obținuți.
 Activitatea 1.2. – Proiectarea unor experiențe care să evidențieze impactul folosirii biostimulatorilor
vegetali și a substratului organic solid asupra calității producțiilor agricole și horticole – cu partenerii participanți
reprezentați de Braicoop Cooperativa Agricolă – Coordonator și Stațiunea de Cercetare Dezvoltare
Agricolă Brăila – Partener 1.
În cadrul acestei activități, s -a realizat planul experimental pentru anul 2017, cu stabilirea
protocolului experimental pentru fiecare activitate și experiență, stabilirea măsurătorilor biometrice și
analizelor care vor fi efectuate, metodele de laborator, metodele de calcul statistic și fișele de
cercetare, inclusiv cu stabilirea echipelor de lucru pentru fiecare experiență. Pentru o interpretare
corectă a rezultatelor, protocolul experimental va fi similar în toate perimetrele experimentale
(Chiscani, Vădeni și Măxineni), conform cu schemele și fișele de cercetare formulate.
 Activitatea 1.3. - Analiza zonei de amplasament a platformei de biodegradare și efectuarea
măsurătorilor – cu partenerii participanți reprezentați de Braicoop Cooperativa Agricolă – Coordonator,
Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Brăila – Partener 1 și Universitatea ”Dunărea de Jos” din
Galați – Facultatea de Inginerie și Agricultură Brăila – Partener 2
Cei trei parteneri în această activitate, au realizat mai multe vizite de lucru la Baza de la
Baldovinești, unde va fi amplasată platforma de biodegradare, au făcut măsurătorile și au discutat cu
furnizorii de echipamente pentru a stabili exact zona de construire a incintei și detaliile legate de fluxul
tehnologic pentru producerea de biostimulatori vegetali din deșeuri agricole postrecoltare și extracte
de plante medicinale. Echipa Partenerului 2 a realizat studiul de amplasament pentru incintă și
platforma de biodegradare, cu modelarea computerizată în 2D și 3D și explicarea fluxului tehnologic ,
din punct de vedere mecanic.
ACTIVITATEA 1.1. Alegerea locațiilor experimentale și efectuarea unor determinări complexe

privind caracterizarea pedoclimatică și agrochimică a zonelor respective
Parteneri implicați:
BRAICOOP Cooperativa Agricolă - Coordonator
Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Brăila – Partener 1
1.1. INTRODUCERE
Resturile vegetale constituie cea mai accesibilă și ieftină sursă de materie organică, având în
compoziția chimică toate elementele nutritive de care plantele au nevoie pentru o creștere și
dezvoltare echilibrată. Prin tocarea și încorporarea resturilor vegetale î n sol, se pot îmbunătăți indicii
fizico-chimici de fertilitate ai solului, de la scăderea densității aparente și creșterea porozității solului,
prin creșterea conținutului de materie organică care se biodegradează în timp, până la creșterea
semnificativă a conținutului de humus. Tehnologiile agricole actuale recomandă folosirea acestor
practici de tocare și încorporare a resturilor vegetale în sol, precum și folosirea îngrășămintelor verzi ,
pentru ameliorarea stării de fertilitate a solului.
Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că biodegradarea resturilor vegetale în sol este
lentă, iar plantele de cultură nu pot beneficia imediat de elementele minerale conținute de resturile
vegetale, deoarece acestea trebuie să fie mai întâi descompuse de microorganismele din sol până la
humus și apoi până la elementele chimice asimilabile de către plante, proces care este influențat de
dimensiunea resturilor vegetale, adâncimea de încorporare a acestora în sol, umiditatea solului,
temperatură, pH, existența microorganismelor descompunătoare, raportul C/N etc.
2
Viteza de descompunere a resturilor vegetale este foarte mult influenţată de condiţiile

climatice, fiind mai rapidă în zonele cu temperaturi ridicate, umiditate scăzută, aeraţie bună şi reacţie
neutră. În zonele umede şi răcoroase cu o slabă activitate biologică, în condiţii de aciditate pronunţată,
și conţinut redus de azot în materia organică, humificarea se desfăşoară foarte lent (Mihalache, 2014).
În experiențe de lungă durată, s-a remarcat faptul că gunoiul de grajd participă mai activ decât
resturile vegetale (paie și coceni) în procesele de humificare (coeficient de humificare de 0,38 față de
0,19) (Hera, 1994). Conceptul proiectului BIOSTIM se bazează pe experiențe anterioare realizate în
condiții de la borator, prin care s-au obținut substanțe biofertilizante prind biodegradarea resturilor
vegetale post-recoltare, folosind microorganisme lignocelulozolitice, precum și extracte de pla nte
medicinale cu efect pesticid, care au fost testate ulterior, demonstrându-se astfel potențialul de a se
obține biostimulatori vegetali prin cumularea biofertilizanților cu extractele vegetale, care vor fi testați
ulterior în câmp și spații protejate, pentru a stabili dozele necesare, momentele de aplicare și influența
pe care o au asupra plantelor și calității produselor agricole și horticole.
1.1.1. Proprietățile agro-chimice ale deșeurilor agricole vegetale post-recoltare și

potențialul de utilizare pentru obținerea de biostimulatori vegetali
Principalele categorii de resturi vegetale care ramân după recoltarea producțiilor agricole și
horticole și cantitățile de substanță uscată pe care le pot oferi sunt ( după Popescu, 2014):
 Resturi care rămân pe teren după recoltare:
- rădăcinile tuturor plantelor totalizează în jur de 1,5 t/ha s.u. (substanță uscată);
- miriștea rămasă după recoltare reprezintă 80 kg/ha pentru fiecare 1 cm înălțime (de ex. la înălțimea
de 20 cm x 80 kg = 1,6 t/ha s.u.);
- buruienile care n-au fost distruse prin măsuri agrotehnice, pot ajunge în verile ploioase până la 20 –
30 t/ha s.u.
 Resturi care pot fi adunate și folosite după recoltare:
- paiele culturilor de cereale pot ajunge la 4 – 6 t/ha s.u.;
- vrejii de leguminoase, de cartofi ș.a. pot ajunge la 3 – 4 t/ha s.u.;
- tulpinile de porumb, tulpinile și calatidiile de floarea soarelui ajung la 4 – 6 t/ha s.u.;
- coletele și frunzele de sfeclă de zahăr ajung la 5 – 6 t/ha s.u.;
- crengile de la pomii fructiferi și lăstarii de la vița de vie, care se îndepărtează prin tăierile practicate
periodic, ajung la 8 – 10 t/ha s.u.
Masa rădăcinilor rămase în sol după plantele de cultură anuale este cea mai mică (comparativ
cu alte biocenoze) – 3-4 t/ha, astfel încât raportul masă aeriană : masă radiculară este de 2,8 – în
agrocenoze şi de 0,15 – în stepă. După diverși autori, conținutul în azot, fosfor şi potasiu al resturilor
vegetale reziduale după recoltarea produselor agricole, este cuprins între valori minime și maxime,
după cum urmează (figura 1.1.): conținut de azot total cuprins între valoarea minimă de 0,3 % N - la
resturile de floarea-soarelui și sfecla de zahăr și valoarea maximă de 0,7% N - la cocenii de porumb;
conținut de fosfor (P2O5) cuprins între valoarea minimă de 0,1 % P2O5 – la sfecla de zahăr și valoarea
maximă de 0,4 % P2O5 – tulpinile și calatidiile de floarea-soarelui; conținut de potasiu (K 2O) cuprins
între valoarea minima de 0,45 % K2O – la resturile de sfeclă de zahăr și valoarea maximă de 2% K 2O
– la resturile de floarea soarelui.
Figura 1.1. Graficul valorilor minime și

maxime de azot, fosfor și potasiu la
diferite resturi vegetale reziduale
după recoltarea producției la câteva
culturi agricole
Calculând aportul de elemente nutritive din resturile vegetale rămase după recoltarea
cerealelor păioase și porumbului, care este trecut în tabelul 1.1., se poate estima că dintr-un hectar de
cultură de grâu, prin descompunerea resturilor vegetale, se pot obține în medie 25 kg N, 10,5 kg P 2O5,
3
47,5 kg K2O, 1,5kg S, 21 kg CaO, 10,5kg MgO, iar din descompunerea cocenilor de porumb se pot
obț ine în medie 35kg N, 17,5kg P2O5, 14,5 kg K2O, 1,5kg S, 35kg CaO, 17,5kg MgO.
Tabel 1.1. Aportul de elemente nutritive din resturile vegetale (Popescu, 2014)
Categoria de resturi vegetale N (kg/t) P2O5 (kg/t) K2O (kg/t) S (kg/t) CaO (kg/t) MgO (kg/t)
Paie de grâu 5,0 2,1 9,5 0,3 4,2 2,1
Coceni de porumb 7,0 3,5 2,9 0,3 7,0 3,5
Deşeurile organice reziduale post-recoltare (lujeri, frunze, tulpini) pot fi biodegradate aerob,
utilizând diferite combinaţii de microorganisme lignocelulozolitice (ex. Aspergillus niger, Trichoderma
viridae, Saccharomyces cerevisiae). Această descompunere se desfășoară în trei etape distincte,
în care se obțin molecule chimice din ce în ce mai simple, până la elementele minerale care po t fi
asimilate direct de plante: hidroliza, oxido-reducerea și mineralizarea totală (fig ura 1.2.).
Intensitatea procesului de biodegradare depinde de raportul carbon / azot, astfel:
– Când raportul C/N este mai mic de 15 = descompunere foarte intensă.
– Când raportul C/N este cuprins între 15 - 30 = intensitate medie.
– Când raportul C/N este mai mare de 30 intensitatea este redusă şi aceasta se întâlneşte la paie care
au raportul C/N cuprins între 50-100.
Figura 1.2. Fazele

biodegradării
resturilor vegetale
și produșii chimici
rezultați
În cadrul proiectului, pentru scurtarea timpului de descompunere, va exista o primă etapă

aerobă, cu bioinocul bacterian și fungic, de 7 – 10 zile, urmată de o etapă anaerobă, în care se va
o
inunda masa compostului cu apă adusă la temperatura de 70 C pentru dizolvarea substanțelor
minerale nutritive timp de 3 – 4 zile, urmată de omogenizarea și separarea fazei lichide de faza
solidă. Faza lichidă va ajunge ulterior într-un rezervor de captare, în care vor fi adăugate extracte
de plante medicinale testate chimic și microscopic în laborator, cu scopul obținerii biostimulatorilor
vegetali care vor fi îmbuteliați și testați ulterior în câmp și spații protejate, iar faza solidă va fi
presată si ambalată, putând fi utilizată ca substrat solid în culturile hidroponice sau pentru vase de
vegetație, în amestec cu sol.
1.1.2. Standarde naționale și europene privind biofertilizanții și biostimulatorii vegetali
Agricultura ecologică este un sector dinamic în România care a cunoscut în ultimii ani
o evoluţie ascendentă în sectorul vegetal. În decurs de numai cinci ani, numărul operatorilor certificați
în agricultura ecologică a crescut de patru ori, iar suprafața folosită la nivel național a crescut
semnificativ, atât la culturile agricole, dar mai ales la culturile horticole. Această creștere a numărului
operatorilor certificați în agricultura ecologică derivă din interesul tot mai crescut al consumatorilor
pentru calitatea produselor agricole și horticole, dar ș i pentru calitatea produselor animaliere, deoarece
nu se poate vorbi de un produs ecologic animalier (carne, lapte, ouă și produse derivate), dacă
4
animalele respective nu au consumat produse vegetale ecologice (nutreț, siloz, pășune etc) (figura
1.3).
Figura 1.3. Graficul evoluției

numărului de operatori
certificați în agricultura
ecologică și a suprafețelor
totale (ha) cultivate ecologic, în
România, în perioada 2010 –
2015 (după EUROSTAT)
De aceea, necesitatea apariției unor biofertilizanți și biostimulatori vegetali este într -o continuă
creștere, în corelație cu folosirea resurselor regenerabile și cu Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al
Parlamentului European si al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrășă mintele, cu adăugirile
ulterioare. Prin implementarea proiectului BIOSTIM, se vor avea în vedere toate reglementările
legislative cu privire la producerea de biostimulatori vegetali, utilizarea acestora pentru o agricultură și
horticultură ecologică durabilă, cu scopul creșterii calității produselor agricole și horticole (figura 1.4).
Figura 1.4. Grafice cu suprafețele de culturi ecologice din România, în 2015, comparativ cu
2010 (după EUROSTAT)
1.1.3. Tipuri de biofertilizanți și biostimulatori vegetali folosiți pe plan internațional și național

Biofertilizanții și biostimulatorii vegetali sunt reprezentați de diverși compuși care includ
substanțe minerale și organice de proveniență biologică, precum și microorganisme, care sunt aplicate
pe plantele de cultură sau pe sol, cu scopul îmbunătățirii calității acestora, vigorii plantelor,
productivității, precum și a toleranței la stressul abiotic (http://www.biostimulants.eu/).
În general, biostimulatorii organici pentru plante conțin hormoni vegetali, vitamine, enzime,
acid humic, zaharuri, alge marine, emulsii de pește etc., cu funcții diferite, în funcție de produs, de la
stimularea activității microbiologice din sol, la reducerea sau stimulare a creșterii vegetative,
îmbunătățirea stării de sănătate a plantelor, până la creșterea randamentului culturilor
(http://www.lawn-care-academy.com/organic-biostimulants.html)
Biostimulatorii vegetali favorizează creșterea și dezvoltarea plantelor, de -a lungul întregului
ciclu de vegetație a culturilor, de la germinarea semințelor, până la maturitate, având următoarele
efecte asupra plantelor:
- Îmbunătățirea eficienței metabolismul ui plantei cu scopul creșterii producției și a calității produselor
agricole;
- Creșterea toleranței plantelor la stressul abiotic și la atacul bolilor și dăunătorilor;
- Facilitarea asimilării nutrienților, translocarea și utilizarea eficientă a acestora;
- Îmbunătățirea calității produselor, inclusiv conținutul de proteină la cereale, conținutul de ulei la
plantele tehnice, conținutul de zahăr, aroma și culoarea la produsele horticole etc.,
- Extragerea și utilizarea mai eficientă a apei din sol;
- Sporirea fertilității solului, în special prin stimularea dezvoltării microorganismelor din sol (atunci
când sunt aplicate pe sol).
5
Programul Horizon 2020, de dezvoltare durabilă a Europei, propune trei priorități care susțin
reciproc o creștere inteligentă, dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare, de aceea
se poate afirma că sectorul biostimulatorilor vegetali este considerat ca o industrie bazată pe
cercetare, care generează cunoaștere și inovație pentru economia bazată pe resurse
biologice. Creșterea durabilă pentru acest sector se realizează prin promovarea unei resurse mai
eficiente, economii ecologice și competitive, creștere a favorabilă a incluziunii prin promovarea unei
economii cu grad înalt de ocupare, care să asigure coeziunea socială și teritorială. La nivel European,
s-a înființat Consiliul European pentru Industria Biostimulatorilor, care în noiembrie 2014 a elaborat
Codul EBIC (European Biostimulants Industry Council) de contuită pentru plasarea biostimulatorilor
vegetali pe piaț ă (http://www.biostimulants.eu/wp-
content/uploads/2014/12/EBICCodeofConduct_Updated18NOV2014.pdf).
Acest cod de conduită întruchipează angajamentul membrilor EBIC de a plasa biostimulatorii
de plante pe piață într -un mod care să promoveze transparența și permite agricultorilor să facă alegeri
în cunoștință de cauză cu privire la beneficiile suplimentare pe care biostimulatori i le pot aduce la
sistemele lor de gestionare a culturilor. Multe companii producătoare de biostimulatori vegetali sunt
situate în zone rurale sau orașe mici, astfel încât ajută la crearea de locuri de muncă și sprijinirea
dezvoltării economice de producție prin utilizarea biostimulatorilor (http://eur-lex.europa.eu/).
Tocmai de aceea, prin implementarea proiectului BIOSTIM, vor putea fi create rețete noi de
biostimulatori vegetali, pornind de la deșeuri organice provenite după recoltarea culturilor agricole și
horticole, care, prin descompunerea accelerată cu ajutorul microorganismelor lignocelulozolitice până
la substanțe simple, asimilabile de către plante, să conțină macro- și microelemente nutritive,
aminoacizi, enzime etc., la care se vor adăuga amestecuri de extracte de plante medicinale, testate în
laborator, și se vor obține rețete diferite de biostimulatori vegetali, pentru fiecare cultură agricolă și
horticolă din cadrul experiențelor programate. Baza BRAICOOP în care se va implementa proiectul
BIOSTIM se află în zona Baldovinești, care este o zonă rurală, la distanță de 7 km față de Brăila și 23
km față de Galați, iar prin dezvoltarea ulterioară a cercetărilor întreprinse în cadrul proiectului, se vor
putea creea în viitor locuri de muncă noi, care să contribuie la dezvoltarea rurală. Apropierea față de
oraș ele Brăila și Galați va favoriza o dezvoltare a pieții pentru produsele obținute, pe lângă piața deja
asigurată de coordonatorul proiectului, care este o cooperativă agricolă în continuă creștere, având 46
de membri cooperatori și o suprafață exploatată de peste 15000 ha.
1.1.4. Tipuri de plante medicinale care pot fi utilizate pentru obținerea de extracte cu
proprietăți fungicide, bactericide și insecticide
Cele mai importante surse de compuși farmaceutici, aromatici și industriali sunt sintetizate de
plantele medicinale și aromatice, care reprezintă adevărate uzine biochimice acționate de energia
solară, producând nu numai compușii de bază necesari supraviețuirii lor, din categoria hidraților de
carbon, proteinelor și lipidelor, ci și o gamă largă de substanțe organice cu efect fungicid, bactericid și
insecticid. Conținutul de antibiotice care se găsesc în organele plantelor medicinale s -a dovedit eficient
și în practicile agricole, când s-au folosit culturi intercalate cu benzi de plante medicinale, precum și în
practicile de agricultură biologică, realizate cu extracte din plante medicinale și ciuperci (Stangarlin,
2011). O serie de plante din flora spontană (care pot fi buruieni în culturile de câmp și horticole) au
capacitatea de a se apăra singure de boli și dăunatori, datorită conținutului bogat de substanțe
antibiotice și insecticide. Tocmai de aceea, multe plante spontane se folosesc în medicina naturistă,
precum și î n prepararea unor săpunuri cu efect antiseptic. Ideea de a folosi plantele medicinale ca
plante pesticide nu este nouă, ea fiind folosită în culturi mixte de mult timp.
De exemplu, multe pesticide botanice sunt deja cunoscute pentru activitatea lor biologică
(http://www.icechim.ro):
- extractul de mărar (Anethum graveolens) – acțiune insecticidă;
- extractul de cimbru (Thymus sp.) – acțiune acaricidă;
- extractul de ardei (Capsicum annuum) – regulator de creștere pentru viticultu ră;
- uleiul esențial de busuioc ( Ocimum basilicum) și rozmarin ( Rosmarinus officinalis) – acțiune
insecticidă pentru dăunătorii de depozit;
Din anul 2012 până în 2015, în cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Brăila, au
fost testate în laborator extracte de plante medicinale în diferite concentrații și combinații pentru efectul
fungicid, a căror compoziție chimică e prezentată în Anexa 1.
6
1.2. ANALIZA PERIMETRELOR EXPERIMENTALE PRIVIND SITUAȚIA PEDOCLIMATICĂ ȘI

AGROCHIMICĂ
Pentru desfășurarea e xperiențelor în câmp și spații protejate, s-au ales mai multe locații ,
pentru realizarea concomitentă a studiului comparativ privind efectul biostimultatorilor vegetali asupra
calității producției agricole și horticole (fig. 1.5.):
1. Centrul Experimental Chiscani, din cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă
Brăila – pentru culturi agricole în câmp, experiențe în vase de vegetație , în sistem protejat și culturi de
plante medicinale în câmp și spații protejate.
2. Baza experimentală de la Baldovinești, com. Vădeni, din cadrul BRAICOOP Cooperativa
Agricolă, pentru construirea platformei de biodegradare.
3. Câmpul experimental de la Vădeni, aparținând S.C. Mihapple S.R.L. – membru
BRAICOOP – pentru culturi agricole și horticole (livadă).
4. Câmpul experimental de la Măxineni, din cadrul S.C. Midagra Invest S.R.L. – membru
BRAICOOP, pentru culturi de câmp.
Teritoriul Bărăganului de Nord, ca dealtfel întregul spaţiu al Câmpiei Române orientale, se
caracterizează printr-un climat temperat continental. Verile sunt călduroase şi uscate datorită maselor
2
de aer continentalizate sub influenţa valorilor mari ale radiaţiei solare totale (125 kcal/cm ) și a
precipitaţiilor reduse, cu caracter torenţial şi inegal repartizate. Iernile sunt reci, fără un strat de zăpadă
stabil şi continuu şi influenţate de anticiclonul siberian. Uniformitatea reliefului face ca trăsăturile de
bază ale climei să fie puţin modificate pe cuprinsul teritoriului Bărăganului de Nord.
Valoarea ridicată a radiaţiei solare este în strânsă legătură cu durata de strălucire a soarelui
care, în Câmpia Română, înregistrează un număr de 2200 de ore an. Perioada aprilie-septembrie
totalizează circa 72% din numărul de ore (1500 - 1550), aceasta fiind o consecinţă a predominării
timpului senin datorită maselor de aer continental de pe teritoriile Ucrainei, Asiei Mici şi Africii de Nord.
Figura 1.5. Harta satelitara cu

locațiile alese pentru câmpurile
experimentale, în cadrul proiectului
BIOSTIM
1.2.1. Caracterizarea climatică a Bărăganului de Nord

Regimul temperaturii aerului, prin valorile medii lunare şi în special prin amplitudinea
absolută, reflectă cel mai clar caracteristicile climatului temperat continental. Temperatura medie
anuală la Brăila (an agricol) pe perioada 1900-2016 înregistrează valoarea de 11,0 °C, celelalte staţii
climatice zonale înregistrând temperaturi puțin mai coborâte. Temperaturile medii lunare variază pe un
ecart destul de mare, de la luna cea mai rece (ianuarie) la luna cea mai caldă (iulie). Se remarcă
aceleaşi valori apropiate la toate staţiile climatice, exceptând, şi de data aceasta, cea de la Brăila.
Cauzele constau în rolul de moderator al apei, pe de o parte, şi în creşterea gradului de
continentalism, pe de alta. Pentru luna ianuarie, temperatura medie multianuală la Brăila este - 2.1°C
şi - 3.2°C la Griviţa. Celelalte luni reci (decembrie şi februarie) au valori apropiate de 0°C, respectiv la
Brăila 0,6°C ș i - 0,2 °C la Grivița . Luna cea mai caldă, iulie - se diferenţiază foarte puţin de luna
august, temperaturile la Brăila variind între 22,9°C în luna iulie și 22,1°C în luna august. Amplitudinea
temperaturilor medii lunare este de 26°C. Faţă de temperaturile medii lunare, cele extreme absolute
sunt mult mai distanţate, în sens pozitiv şi negativ. Temperatura maximă absolută de + 44,5°C,
omologată ca record pe ţară, s-a înregistrat la staţia Ion Sion la 10 august 1951. Temperatura minimă
absolută, în valoare de -30,0°C a fost înregistrată la Griviţa la 25 ianuarie 1942, sub influenţa maselor
de aer arctic. La aceeaşi dată, la staţia Ion Sion s-au înregistrat - 29.0°C. Amplitudinea maximă între
7
temperaturile extreme pe teritoriul Bărăganului de Nord de 74,5°C este printre cele mai mari de pe
teritoriul României punând în evidență caracterul continental al climei temperate din teritoriu.
O importanţă deosebită pentru agricultură prezintă cunoașterea câtorva caracteristici ale
temperaturii, şi anume datele medii de trecere a temperaturii aerului prin valorile 0, 5, 15 şi 20°C (așa-
numitele praguri de temperatură), durata intervalului în zile cu temperaturi mai mari decât aceste
praguri şi sumele temperaturilor medii zilnice din intervalele respective. Pragul de 0°C este important
pentru începerea activităților agricole. În teritoriul Bărăganului de Nord - Est trecerea temperaturii
medii zilnice peste 0°C se face în general în a doua parte a lunii februarie (22.II pentru staţiile Ion
Sion, Făurei, Viziru şi Griviţa şi ceva mai devreme, 17.II, pentru Brăila), iar scăderea sub 0°C se
produce în prima jumătate a lunii decembrie (între 12 şi 17 decembrie). Str â n s l eg at de regimul
termic este fenomenul de îngheţ. Data medie de apariț ie a primului îngheţ (toamna) se situează în
ultima decadă a lunii octombrie, iar ultimul îngheţ (primăvara) se produce în prima jumătate a lunii
aprilie.
Evapotranspirația potențială , element comensurând efectul cadrului termic asupra solului,
prin pierderile de apă utile datorită consumului plantelor și neutile prin evaporație, este determinată
prin relații de calcul. Valoarea medie multianuală a anului agricol este 715 mm. Valorile cele mai mari
s-au determinat în lunile de vară, 128 mm în iunie, 147 mm în iulie și 130 mm în august, iar cele mai
mici în iarnă, 1 - 3 mm pe lună. Evapotranspirația potenț iala este element util calculului
evapotranspiraț iei reale ale culturii (consumul de apă al plantei) și astfel putându-se determina cerința
de irigație ș i programa aplicarea udărilor.
Precipitaţiile lichide şi solide totalizate în cursul unui an (valori medii) sunt sub 500 mm, cu
excepţia staţiei Griviţa, unde sunt peste această cifră. Ca şi regimul termic, şi cel al precipitaţiilor
reflectă caracterul continental al climei, în sensul că acestea cad în cantităţi variabile de la un an la
altul şi sunt repartizate inegal în timpul anului. Analizate lunar, se constată că lunile mai şi iunie
înregistrează constant cele mai mari valori, după care urmează iulie şi aprilie. Din cantitatea totală
anuală de precipitaţii, în luna iunie cad circa 14 %, iar în lunile mai şi iulie aproximativ câte 10 %. Deci
se poate vorbi de un maxim al precipitaţiilor în lunile mai - iunie, când cantitatea totală a acestora
înregistrează circa 24% din totalul multianual. Dacă ne referim la semestrele cald (1 aprilie - 30
septembrie) şi rece (1 octombrie - 31 martie), se constată că circa 59-6 2 % din cantitatea de
precipitaţii cade în perioada caldă, atunci când este nevoie mai mare de apă pentru plantele de
cultură. Astfel, la Brăila, din cei 439,8 mm/an agricol, în semestrul cald cad 262,5 mm ( 5 9 %) ; la Viziru
din 488,0 mm/an cad 287,3 mm (61%) şi la Griviţa din 511,0 mm/an cad 323,2 mm ( 6 2 %) .
În majoritatea cazurilor, ploile din semestrul cald sunt de natură convectivă, ca rezultat al
încălzirii puternice a uscatului, sau ploi frontale, cauzate de întâlnirea a două mase de aer cu
particularităţi termice diferite. În ambele cazuri, ploile sunt repezi şi de scurtă durată, cu caracter de
aversă, însoţite uneori de grindină. Numărul ploilor cu grindină este de 1 - 5 pe semestru şi produc
importante pagube culturilor agricole. Din cantitatea de precipitaţii care cade în semestrul rece, o bună
parte este în stare solidă, sub formă de zăpadă. Se apreciază că în cadrul Câmpiei Brăilei, cantitatea
de apă rezultată din zăpadă este de circa 100 mm, reprezentând 20 - 23 % din totalul anual al
precipitaţiilor. În semestrul rece se produc ploi de lungă durată (noiembrie), permiţând acumularea
apei în sol. În luna decembrie şi uneori în ianuarie cad lapoviţe şi ninsori.
Stratul de zăpadă nu este continuu și de lungă durată, ca în alte regiuni ale țării. Din
observațiile făcute la stațiile climatice, rezultă că stratul de zăpadă persistă, în medie, 40 de zile în
câmpie iar numărul zilelor cu ninsoare este între 15 și 20 . Prima ninsoare are loc între 1 şi 1 0
decembrie, iar ultima în a doua parte a lunii martie. Grosimea medie decadică a stratului de zăpadă
este destul de mică, sub 10 cm, iar grosimea maximă absolută decadică a fost de 82 cm în ultima
decadă a lunii februarie (după datele de la staţia Brăila). Datorită uniformităţii reliefului şi a vântului
puternic de nord-est şi nord, în timpul iernii zăpada este spulberată şi troienită în jurul aşezărilor sau a
altor obstacole. Frecvent se poate observa în Câmpia Brăilei, în timpul iernii, câmpul complet dezgolit,
iar în apropierea satelor troiene de câte 2 - 3 m înălţime. Acest aspect climatic defavorizează mult
culturile agricole de toamnă, nefiind protejate contra gerului.
Vântul constituie un element climatic cu o mare influenţă în condiţiile morfografice ale
Câmpiei Române orientale. Lipsa obstacolelor orografice şi forestiere face ca deplasarea maselor de
aer să se facă cu uşurinţă, iar influenţele asupra culturilor, căilor de comunicaţie şi aşezărilor să fie
mari. La Brăila, viteza medie pe direcţia nord este de 3,1 m/s, iar pe cea de nord-est de 2,9 m/s. În
zona de câmpie, valorile medii ale vitezei vântului sunt ceva mai mari decât cele menţionate la Brăila.
Numărul mediu anual al zilelor cu vânt tare (peste 11 m/s) este în zona de câmpie de circa 70,
iar vitezele maxime se înregistrează în timpul iernii, deci la vânturile de nord şi nord-est, când acestea
pot depăşi 100 km/oră. În cadrul proiectului BIOSTIM, se vor monitoriza în permanență indicii climatici
8
caracteristici zonei Bărăganului de Nord, care vor ajuta la interpretarea corectă a efectului
biostimulatorilor vegetali asupra calității produselor agricole și horticole.
În figura 1.6 este reprezentat graficul valorilor medii lunare ale precipitațiilor și ale strălucirii
soarelui, înregistrate în anul calendaristic 2016, observându-se un deficit major de precipitații în
perioada iulie – septembrie, coroborat cu maxime valorice privind strălucirea soarelui.
În ceea ce privește dinamica valorilor medii ale temperaturilor din aer și sol (figura 1.7), cele
o o
mai mici valori au fost înregistrate în luna ianuarie, cu valori de – 6,3 C în sol și – 2,6 C în aer, iar
o o
maximele înregistrate au fost în luna iulie, cu valori medii lunare de 23,9 C în aer și 32 C în sol.
Figura 1.6. Graficul valorilor medii ale Figura 1.7. Graficul valorilor medii lunare ale
o
precipitatiilor lunare (mm) ș i strălucirii temperaturilor din aer si sol ( C) și ale
soarelui (ore), în anul calendaristic 2016 vântului (m/s), în anul 2016 (Stația Meteo
(Stația Meteo Brăila – CE Chiscani) Brăila – CE Chiscani)
1.2.2. Caracterizarea agrochimică a perimetrelor experimentale

Pentru fiecare perimetru experimental, prelevarea probelor de sol s-a realizat cu ajutorul sondei
agrochimice, prin metoda diagonalei, recoltându-se în medie 20 – 25 probe individuale de pe fiecare
parcelă experimentală, care au format în final câte o probă medie, dar au fost recoltate probe de sol și
cu ajutorul cilindrilor metalici, pentru determinarea umidității și densității aparente a solului.
Metodele de laborator folosite pentru analiza agrochimică a perimetrelor experimentale au fost
următoarele:
o reacţia solului (pH) în suspensie apoasă raport sol : apă de 1 : 2,5, determinată
potenţiometric, cu ajutorul pH-metrului HI 9811-5, SR7184-4 2001.
o conţinutul total de săruri solubile, în extract apos raport sol: apă de 1:5, în mg/l, s-a
determinat conductometric, cu ajutorul conductometrului HI 993310, STAS 7184/7-87
o conţinutul de azot amoniacal și azot nitric, în mg/l (N-NH4 – metoda standard Nessler, STAS
10812-76 şi N-NO3 – metoda Standard de reducere a cadmiului - STAS 10314 – 84) - prin
fotocolorimetrie, cu ajutorul fotocolorimetrului HI 83225. În cadrul aceleiaşi metode de lucru
s-au determinat conţinuturile de amoniu şi nitrat, prin funcția de transformare chimică a
fotocolorimetrului ;
o conţinutul în fosfor mobil exprimat în părţi per milion (ppm P) s-a determinat prin
3
fotocolorimetrie, cu determinarea concomitentă a fosfaților (PO 4 ) și pentaoxidului de fosfor
(P2O5) (în mg/l) – metoda Standard Aminoacid - STAS 7184/14-79.
+
o conţinutul de potasiu mobil exprimat în mg/l (K și în K2O) s-a determinat prin
fotocolorimetrie, cu ajutorul fotocolorimetrului HI 83225 – metoda Standard turbidimetrică -
SR ISO 5317:1997.
o conținutul de ioni de calciu (metoda Standard cu oxalat - SR EN 15961:2012), magneziu
(metoda Standard cu Calmagit - SR EN 15961:2012) și sulfați (metoda turbidimetrică -
STAS 6182/12-77) s-a determinat prin fotocolorimetrie, cu ajutorul fotocolorimetrului HI
83225.
o conţinutul de humus, prin metoda oxidării umede şi dozării titrimetrice după metoda
Standard Walkley-Black, în modificare Gogoaşă - STAS 7184 21/82.
1.2.2.1. Perimetrul experimental Chiscani – Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Brăila
Perimetrul Chiscani reprezintă un areal relativ plan având limitele: estică, Lunca Dunării –
incinta îndiguită Noianu-Chiscani, sudică comuna Chiscani, vestică drumul național Brăila-Slobozia și
nordică Stațiunea balneară Lacu Sărat. Depozitele pe care s-au format solurile sunt alcatuite din loess,
având o textură predominant lutoasă pe adâncimea de 1 m și luto-nisipoasă pe adâncimi mai mari.
Depozitele de loess sunt poroase și bogate în carbonați de calciu. Teritoriul este bine drenat,
ca urmare a efectului exercitat de Dunăre. Adâncimile nivelului apei freatice sunt în general mai mari
de 5-6 m. Aspectele privind caracterizarea morfologică a solurilor şi însuşirile fizico-chimice ale
9
acestora se prezintă pentru un profil pedologic pe care s-au efectuat observațiile și s-au recoltat
probele de sol.
Descrierea morfologică a profilului Localizare - Perimetrul centrului experimental Chiscani
Relief - câmpie, terasa Brăilei, altitudine absoltă 15 m Apa freatică la adâncime mai mare de
5-6 m Depozite – loess Folosinţă – culturi de câmp Tipul - Cernoziom vermic, moderat carbonatic pe
loess, lutonisipos/lutonisipos, arabil, irigat – unitatea de sol US2 .
Ap 0-20 cm – lut, brun foarte închis (10YR 2/2) în stare umedă, brun cenuşiu închis (l0YR 4/2)
în stare uscată, nestructurat şi local grăunţos, friabil, afânat, rădăcini ierboase; efervescenţă puternică
de la suprafaţă, material organic în cea mai mare parte nedescompus; trecere treptată.
Am 20-40 cm – lut, brun foarte închis (10YR 2/2) în stare umedă, brun cenuşiu închis (10YR
4/2) în stare uscată grăunțos, mediu dezvoltat, de regulă în agregate mai mari ce se desfac uşor,
pseudomicelii de CaCO3 mai ales în partea inferioară, activitate zoogen intensă, crotovine cu material
din orizonturile superioare şi coprolite, trecere treptată.
A/XC 40-72 cm - lut, brun cenușiu foarte închis (10 YR 3/2 ) în stare umedă, brun-brun închis
(10 YR 4/3) în stare uscată, structură poliedric subangulară medie şi mare în cea mai mare parte
friabil, pseudomicelii dese, local vinişoare de CaCO3, activitate zoogenă intensă, crotovine cu material
din orizonturile inferioare şi superioare precum şi coprolite, rădăcini ierboase rare şi numai in partea
superioară, trecere treptată.
C1 72-90 cm - lut brun - brun închis (10YR 4/3) în stare umedă; brun gălbui (10 YR 5/4) în
stare uscată, nestructurat concreţiuni mici şi medii, precum şi vinişoare de CaCO3, crotovine cu
material din orizonturile superioare, trecere treptată.
C2 90 - 130 cm - lut nisipos, brun gălbui închis (10 YR 4/4) în stare umedă, brun gălbui (l0YR
5/4) în stare uscată, nestructurat, concreţiuni de CaCO3 mici şi medii, crotovine cu material din
orizonturile superioare, trecere treptată.
C//D 130 - 160 cm - lut nisipos, brun gălbui închis (10 YR 4/4) în stare umedă, brun gălbui (10
YR 5/6) în stare uscată nestructurat.
Caracterizare fizico-chimică
Din datele analitice prezentate în tabelul 1.2 se constată următoarele:
-alcătuirea granulometrică a cernoziomurilor vermice, moderat carbonatice, formate pe loess
lutonisipos, arabil, irigat, este caracteristică pentru o gamă largă de soluri formate pe loess. Se
constată că există diferenţieri minore în distribuţia diferitelor fracţiuni granulometrice. Astfel, conţinutul
de argilă (<0,002 mm) este cuprins în limitele 22,5-24,2 % în orizonturile superioare, 29,2-21,2 % în
orizonturile de tranziţie şi 17,6-17,9 % în bază (la adâncimi mai mari de 130 cm). Conţinutul de praf
(0,02-0,002 mm) prezintă variaţii reduse între 22,6-27,5%, pe secţiunea de 180 cm. Conț inutul de nisip
fin este de 51,0-52,9 % în orizonturile superioare şi între 54,7-57,4% pe profil şi în baza acestuia. În
cadrul fracţiunii granulometrice nisip fin, un loc deosebit, peste 80% îl ocupă fracţiunile de 0,05-0,02
mm. Conţinutul de nisip grosier este foarte scăzut în orizonturile superioare, 0,3-2,2 %, iar pe profil şi
în baze, nu se constată prezenţa nisipului grosier.
-conţinutul de carbonat de calciu variază între 4,3-5,0% în orizonturile superioare, deci slab
moderat carbonatic însă pe profil şi spre bază, conţinutul de CaCO3 creşte până la 19,3% - puternic
carbonatic ;
-conţinutul de humus este mijlociu în orizonturile superioare, 2,4-3,1 %, însă scade la 1,6% în
orizontul de tranziție (A/C).
Tabel 1.2. Analiza granulometrică (mm, %) a unui profil de cernoziom vermic
-conţinutul de azot total este normal în orizonturile superioare iar conţinutul de fosfor (P2O5)
este mediocru şi submediocru;
-conţinutul de fosfor mobil este foarte bun, 174-225 ppm în orizonturile superioare şi mijlociu
sub 32 ppm în orizontul de tranziţie;
10
-conţinutul de potasiu mobil este foarte bun numai în orizontul superior (0-20 cm) şi bun în
orizontul Am;
-reacţia acestor soluri prezintă valori cuprinse între pH 7,9-8,4 (dominant alcalină). Această
creştere a valorilor pH nu poate fi explicată decât pe seama influenţei irigaţiei.
Răspândirea solurilor şi caracterizarea agronomică - Cernoziomurile vermice, formate pe
loess au o răspândire largă pe teritoriul SCDA Brăila. Ele ocupă suprafeţele relativ plane ale terasei
Brăila, cu nivelul apei freatice la adâncimi de peste 5-6 m. Cernoziomurile vermice, formate pe loess
au condiţii optime atât pentru lucrările agrotehnice cât şi pentru obţinerea de producţii bune şi stabile
mai ales în condiţii de irigare. Ele se pot lucra relativ uşor pe perioade lungi de timp.
În cadrul Centrului Experimental Chiscani, care aparține de Stațiunea de Cercetare Dezvoltare
Agricolă Brăila, s-au putut delimita cu precizie parcelele experimentale programate pentru testarea
biostimultorilor obținuți prin implementarea proiectului BIOSTIM, în anul 2017, așa cum se observă în
figura 1.8, și s-a realizat și analiza parcelei în care vor fi cultivate plante medicinale pentru obținerea
de extracte cu efect pesticid.
Solul din cele șase sole unde vor fi amplasate experiențele de câmp la C.E. Chiscani face
parte din clasa Cernisoluri, fiind de tip cernoziom vermic carbonatic și are următoarele proprietăți
fizice: structura solului e glomerulară spre grăunțoasă, iar textura solului este mijlocie - lutoasă în toate
solele analizate; densitatea aparentă este cuprinsă între valorile de 1.17 (la grâu) și 1,40 (plante
medicinale), porozitatea medie este cuprinsă între valorile de 42% (la plante medicinale) și 53% (la
3 3
grâu), rezerva de apă din sol, în luna noiembrie 2016, de 712 m /ha (la grâu) și 864 m /ha (la plante
medicinale).
Figura 1.8. Vedere satelitară a solelor

experimentale din cadrul C.E. Chiscani
Reacția solului în solele analizate din perimetrul experimental Chiscani este neutră spre slab
alcalină, cu valori cuprinse între 6,9 (sola cu rapiță) și 7,8 (plante medicinale) (fig. 1.9 și fig 1.10.), fiind
optimă pentru toate culturile programate.
Figura 1.9. Graficul cu valorile pH-ului solului Figura 1.11. Graficul conținutului total de săruri
în cadrul perimetrului experimental solubile din sol în cadrul perimetrului
din C.E. Chiscani – S.C.D.A. Brăila experimental din C.E. Chiscani – S.C.D.A.
Brăila, noiembrie 2016
Figura. 1.12. Graficul valorilor determinate pentru Figura 1.13. Cartarea agrochimică pentru azot
aprovizionarea solului cu humus, în solele asimilabil, pentru solele analizate
experimentale din CE Chiscani, noiembrie 2016 din cadrul C.E. Chiscani, noiembrie 2016
11
În ceea ce privește aprovizionarea solului cu fosfor mobil, în cele șase sole experimentale
din cadrul C.E. Chiscani, valorile determinate au indicat faptul că solul este de la foarte slab
aprovizionat (sola porumb – 2,7 ppm P2O5), la foarte bine aprovizionat (sola grâu – 85,5 ppm P2O5 și
sola plante medicinale – 100 ppm P2O5) (Figura 1.14).
În privința aprovizionării solului cu potasiu mobil, în cadrul solelor experimentale din C.E.
Chiscani, valorile determinate au pus în evidență de la o slabă aprovizionare (sola rapiță – 94,5 ppm
K2O și floarea-soarelui – 124,1 ppm K2O), până la o foarte bună aprovizionare (sola grâu – 279,6 ppm
K2O), restul solelor fiind mijlociu aprovizionate.
Figura 1.14. Cartarea agrochimică pentru fosfor Figura 1.15. Cartarea agrochimică pentru potasiu
asimilabil, pentru solele analizate asimilabil, pentru solele analizate din cadrul C.E.
din cadrul C.E. Chiscani, noiembrie 2016 Chiscani, noiembrie 2016
1.2.2.2. Perimetrul experimental Vădeni – pentru culturi de câmp și livadă

În perimetrul experimental Vădeni nu s-au putut săpa profile de sol, deoarece apa freatică
este la mică adâncime, datorită precipitațiilor care s-au înregistrat în perioada octombrie – noiembrie.
Cartarea pentru perimetrul experimental Vădeni, aparținând S.C. Mihapple S.R.L. – membru
BRAICOOP, s-a realizat pe o suprafață de 50 ha, respectiv din 5 sole omogene, din care s-au prelevat
câte 20 probe individuale, formându-se în final 5 probe medii de sol. În anul 2017, vor fi amplasate
experiențele, în funcție de structura de culturi agricole și protocolul stabilit, pentru testarea
biostimulatorilor vegetali obținuți , descrise în Activitatea 1.2. (capitolul 2). Solul studiat din cadrul
exploatației agricole S.C. MIHAPPLE S.R.L. prezintă o structură grăunțoasă și o textură mijlocie
(lutoasă și luto -argiloasă), având o porozitate totală mică, cuprinsă între valorile de 43 – 47%, ceea ce
indică o tendință de compactare ușoară a solului, motiv pentru care se indică efectuarea periodică a
afânării adânci a solului
Reacția solului - Situația sintetică a reacției solului (pH -ul) din exploatația agricolă a S.C.
MIHAPPLE S.R.L. este următoarea (Figurile 1.16 și 1.18): 38 ha, reprezentând 76 % solul are un pH
neutru, iar 12 ha, reprezentând 24 % solul are un pH slab alcalin.
Situația conținutului total de săruri solubile din sol - În cadrul exploatației agricole S.C.
MIHAPPLE S.R.L, solul este nesalinizat pe întreaga suprafață analizată 50 ha (100 %), conținutul de
săruri solubile din sol fiind sub limita de 180 mg/100 g sol (figura 1.17).
Aprovizionarea solului cu humus și azot - În cadrul exploatației agricole a S.C. MIHAPPLE
S.R.L., solul are o aprovizionare slabă spre mijlocie cu humus, ținând cont de textura mijlocie a solului,
având un conținut mediu cuprins între 2,09 – 3,3 % humus. Situația aprovizionării cu azot a solului
este următoarea (figura 1.19): 30 ha, reprezentând 60 %, solul are o aprovizionare foarte slabă cu
azot, 10 ha, reprezentând 20 %, solul are o aprovizionare slabă cu azot, 10 ha, reprezentând 20 %,
solul are o aprovizionare excesivă cu azot.
Figura 1.16. Graficul valorilor pH-ului Figura 1.17. Graficul valorilor conținutului total de
solului în cadrul perimetrului experimental Vădeni – săruri solubile din sol, în cadrul perimetrului
S.C. Mihapple S.R.L. – membru BRAICOOP experimental Vădeni – S.C. Mihapple S.R.L. –
12
membru BRAICOOP
Figura 1.19. Cartarea agrochimică pentru conținutul

Figura 1.18. Cartarea solului pentru reacția solului
de azot asimilabil, în cadrul perimetrului
(pH-ul în H2O) în perimetrul experimental Vădeni –
experimental Vădeni – S.C. Mihapple S.R.L. –
S.C. Mihapple S.R.L. – membru BRAICOOP
membru BRAICOOP
În ceea ce privește aprovizionarea solului cu fosfor mobil, în cele cinci sole din exploatația
agricolă a S.C. MIHAPPLE S.R.L, situaţia este următoarea (Figura1.20.): 10 ha, reprezentând 20 %
solul are o aprovizionare mijlocie cu fosfor mobil; 18 ha, reprezentând 36 %, solul are o aprovizionare
bună cu fosfor mobil; 12 ha, reprezentând 24 %, solul are o aprovizionare foarte bună cu fosfor mobil;
10 ha, reprezentând 20 %, solul are o aprovizionare excesivă cu fosfor mobil.
Situația sintetică a aprovizionării cu potasiu mobil a solului pentru terenul analizat în
cadrul perimetrului experimental Vădeni – S.C. Mihapple S.R.L., membru al BRAICOOP Cooperativa
Agricolă, este următoarea:50 ha, reprezentând 100 % solul are o aprovizionare foarte bună cu potasiu
mobil (Figura 1.21.).
Figura 1.21. Cartarea agrochimică pentru

Figura 1.20. Cartarea agrochimică pentru conținutul
conținutul de potasiu mobil, în cadrul perimetrului
de fosfor mobil, în cadrul perimetrului experimental
experimental Vădeni – S.C. Mihapple S.R.L. –
Vădeni – S.C. Mihapple S.R.L. – membru BRAICOOP
membru BRAICOOP
1.2.2.3. Perimetrul experimental Măxineni – S.C. Midagra Invest S.R.L. – membru al
Braicoop Cooperativa Agricolă
Cartarea solelor în cadrul fermei de la Măxineni s-a realizat pentru un perimetru mult mai mare
decât va fi necesar în cadrul experiențelor care țin de proiect, deoarece în mare parte suprafețele au
fost cu exces de umiditate în perioada octombrie – noiembrie 2016. Solul studiat din cadrul
13
exploatației agricole S.C. Midagra Invest S.R.L. – membru al BRAICOOP Cooperativa Agricolă
prezintă o structură grăunțoasă și o textură mijlocie (lutoasă), având o porozitate totală mijlo cie în sola
A, cuprinsă între valorile de 50 - 55%, și o porozitate toală mică spre mijlocie în sola B, cuprinsă între
valorile de 47 – 56% și o porozitate mijlocie spre mare în sola C, cuprinsă între valorile de 51 – 59%,
ceea ce indică o tendință de compactare ușoară a solului, în solele A și B, motiv pentru care se indică
efectuarea periodică a afânării adânci a solului.
Reacția solului - Din rezultatele analizelor transpuse pe cartograma pH-ului, rezultă că
solurile analizate din punct de vedere agrochimic prezintă reacție slab acidă, cu valori cuprinse între
6,3 și 6,6 ( figurile 1.22. și 1.23.).
Situația conținutului total de săruri solubile din sol - În cadrul exploatației agricole S.C.
Midagra Invest S.R.L – membru al BRAICOOP Cooperativa Agricolă, solul este nesalinizat pe întreaga
suprafață analizată de 104 ha (100 %), conținutul de săruri solubile din sol fiind sub limita de 180
mg/100 g sol (figura 1.24).
Figura 1.24. Graficul valorilor conținutului total de

Figura 1.22. Graficul cu valorile pH-ului solului în săruri solubile din sol, în cadrul perimetrului
solele analizate în câmpul experimental Măxineni experimental Măxineni – S.C. Midagra Invest
S.R.L.
Situația sintetică a reacției solului (pH-ul) din exploatația agricolă a S.C. Midagra Invest
S.R.L. pentru perimetrul experimental Măxineni este următoarea:74 ha, reprezentând 71,15 %, solul
are un pH slab acid; 10 ha, reprezentând 9,61 %, solul are un pH neutru; 20 ha, reprezentând 19,23
%, solul are un pH slab alcalin (Figura 1.23).
Situația aprovizionării cu azot a solului în cele trei sole analizate este următoarea: 32,7 ha,
reprezentând 31,44% din suprafața analizată, are o aprovizionare ridicată cu azot; 71,3 ha,
reprezentând 68,56 % solul are o aprovizionare excesivă cu azot (Figura 1.25).
Figura 1.25. Cartarea agrochimică pentru

Figura 1.23. Cartarea agrochimică pentru pH-ul
conținutul de azot total, în cadr ul perimetrului
solului, în cadrul perimetrului experimental Măxineni –
experimental Măxineni – S.C. Midagra Invest
S.C. Midagra Invest S.R.L. – membru BRAICOOP
S.R.L. – membru BRAICOOP
Situația aprovizionării solului cu fosfor mobil - În ceea ce privește aprovizionarea solului
cu fosfor mobil, în cele trei sole analizate în cadrul exploatației agricole a S.C. Midagra Invest S.R.L,
situaţia este următoarea (figura 1.26): 31,3 ha, reprezentând 30,1 % solul are o aprovizionare foarte
slabă cu fosfor mobil; 21,4 ha, reprezentând 20,6 %, solul are o aprovizionare slabă cu fosfor mobil;
11,3 ha, reprezentând 10,9 %, solul are o aprovizionare mijlocie cu fosfor mobil; 40 ha, reprezentând
38,4 %, solul are o aprovizionare bună cu fosfor mobil.
Situația aprovizionării solului cu potasiu mobil - Situația sintetică a aprovizionării cu
potasiu mobil a solului pentru terenul analizat este următoarea (figura 1.28.): 20 ha, reprezentând
19,23 % solul are o aprovizionare mijlocie cu potasiu mobil; 20 ha, reprezentând 19,23 %, solul are o
14
aprovizionare bună cu potasiu mobil; 64 ha, reprezentând 61,54 %, solul are o aprovizionare foarte
bună cu potasiu mobil.
Figura 1.27. Cartarea agrochimică pentru conținutul Figura 1.28. Cartarea agrochimică pentru
de fosfor mobil, în cadrul perimetrului experimental conținutul de potasiu mobil, în cadrul
Măxineni – S.C. Midagra Invest S.R.L. – membru perimetrului experimental Măxineni – S.C.
BRAICOOP Midagra Invest S.R.L. – membru BRAICOOP
ACTIVITATEA 1.2. Proiectarea unor experiențe care să evidențieze impactul folosirii biostimulatorilor
vegetali și a substratului organic solid asupra calității producțiilor agricole și horticole
Parteneri implicați:
BRAICOOP Cooperativa Agricolă - Coordonator
2.1. PLANUL EXPERIMENTAL PENTRU 2017

2.1.1. Amplasarea experiențelor
Experiențele de testare a biostimulatorilor vegetali obținuți vor avea următoarele obiective:
- stabilirea influenței aplicării biostimulatorilor asupra stării de vegetație a plantelor și asupra producției la
culturile agricole de toamnă (grâu, orz, rapiță), la culturi agricole de primăvară (porumb, floarea-soarelui) și la
culturi horticole (măr, piersic, prun, cireș, cais, zmeur);
- stabilirea dozelor de biostimulatori vegetali și a numărului de aplicări necesare pentru creșterea producției la
culturile agricole și horticole;
Experiențele pentru culturile de câmp (grâu, orz, rapiță, porumb, floarea-soarelui) vor fi
amplasate în perimetrele experimentale:
 perimetrul experimental Chiscani – la Stațiunea de Cercetare Dezvolt are Agricolă Brăila –
Partener 1,
 perimetrul experimental Vădeni – la S.C. Mihapple S.R.L. – membru BRAICOOP Cooperativa
Agricolă – Coordonator;
 perimetrul experimental Măxineni – la S.C. Midagra Invest S.R.L. – membru BRAICOOP
Cooperativa Agricolă – Coordonator.
Fiecare experiență va cuprinde cinci variante experimentale, așezate în dreptunghi latin, în 8
repetiții randomizate, din care 4 cu două aplicări și 4 cu trei aplicări, reprezentate de:
- V1 – varianta cu doză minimă – concentrație 50 %; - V2 – varianta cu concentrație de 100 %;
- V3 – varianta cu concentrație de 150 %; - V4 – varianta cu concentrație de 200 %;
- V5 – varianta netratată – martor;
Suprafața fiecărei experiențe / cultură va fi de 2542 m , respectiv 62 m /41m, cu alei între
2
2 2 2
variante de 1m , banda de izolare de 2,5 m , parcela experimentală fiind de 36m (6m / 6m) (figura
2.1).
Experiențele pentru culturile horticole vor fi amplasate în perimetrul experimental Vădeni la
S.C. Mihapple S.R.L. – membru BRAICOOP Cooperativa Agricolă – Coordonator, variantele
experimentale fiind aceleași ca la culturile de câmp. Având în vedere faptul că distanțele dintre rânduri
la culturile pomicole și horticole sunt mai mari, mărimea parcelei experimentale va fi diferită, în funcție
15
de sistemul de cultură. Astfel, fiecare parcelă va conține câte 4 pomi sau arbuști din speciile prun
(Prunus domestica), măr (Malus domestica), cais (Prunus armeniaca), cireș (Prunus avium), piersic
(Prunus persica), zmeur (Rubus idaeus). Fiecare experiență va cuprinde cinci variante experimentale,
așezate în dreptunghi latin, în 4 repetiții randomizate, reprezentate de:
- V1 – varianta cu doză minimă – concentrație 50 %; - V2 – varianta cu concentrație de 100 %;
- V3 – varianta cu concentrație de 150 %; - V4 – varianta cu concentrație de 200 %;
- V5 – varianta netratată – martor;
Fiecare parcelă experimentală va conține căte patru pomi / arbuști, din care 2 cu două aplicări
și 2 cu trei aplicări ale biostimulatorilor vegetali. În consecință, vor exista 15 subexperiențe de câm p,
câte 3 pentru fiecare cultură, în perimetrele experimentale Chiscani, Vădeni și Măxineni, precum și 6
subexperiențe horticole în perimetrul experimental Vădeni. Pe lângă aceste experiențe, se vor face
testări și în condiții protejate, în vase de vegetație, în sera experimentală care va fi construită în cadrul
Centrului experimental Chiscani, care aparține Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Brăila –
Partener 1. Aceste testări vor viza specii legumicole, pentru a stabili modul în care biostimulatorii
vegetali obținuți acționează asupra plantelor legumicole și dozele necesare pentru tratamentele cu
biostimulatori. Atât în cadrul laboratorului din cadrul Braicoop Cooperativa Agricolă, care este
coordonatorul proiectului, cât și în cadrul celor două laboratoare din cadrul Stațiunii de Cercetare
Dezvoltare Agricolă Brăila, se vor întreprinde experiențe de laborator care vor consta u în:
o Izolarea și însămânțarea pe medii de cultură a microorganismelor lignocelulozolitice și realizarea
bioinoculului pentru grăbirea degradării compostului în platforma de biodegradare;
o Însămânțarea pe medii de cultură a microorganismelor patogene specifice culturilor incluse în
planul experimental și monitorizarea dezvoltării culturilor, în condiții optime, la termostat;
o Efectuarea de diferite extracte de plante medicinale și combinații de extracte medicinale, care vor fi
testate pe culturile cu microorganisme patogene, atât microscopic, pe mediile de cultură, cât și în
vase de vegetație, pentru alegerea concentrațiilor optime necesare pentru combaterea bolilor.
o Analiza chimică a extractelor de plante medicinale alese pentru efectuarea amestecului cu
biofertilizanții obținuți prin biodegradarea deșeurilor agricole și efectuarea de combinații multiple,
pentru alegerea rețetei optime de biostimulator vegetal pentru fiecare specie agricolă și horticolă
inclusă in planul experimental.
Figura 2.1. Schema generală a experiențelor Figura 2.2. Schema generală a

agricole pentru testarea biostimulatorilor experiențelor horticole pentru testarea
vegetali biostimulatorilor vegetali
Tabelul cu planul experimental și experiențele programate pentru implementarea proiectului
se află în Anexa 2.
ACTIVITATEA 1.3. ANALIZA ZONEI DE AMPLASAMENT A PLATFORMEI DE BIODEGRADARE ȘI

EFECTUAREA MĂSURĂTORILOR
Parteneri implicați: BRAICOOP Cooperativa Agricolă – Coordonator
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați – Facultatea de Inginerie și Agricultură Brăila –
Partener 2
3.1. STUDIU DE AMPLASAMENT

3.1.1. Amplasarea incintei pentru fluxul tehnologic de obținere a biostimulatorilor vegetali
Platforma de biodegradare va fi amplasată în Baza Baldovinești, achiziționată de curând de
Braicoop Cooperativa Agricolă, care este coordonatorul proiectului. Sediul este amplasat la ieşirea din
Baldovineşti, cu acces direct la DN 2B, pe partea stângă a drumului pe direcţia de mers spre Galaţi
(figura 3.1.). Staţia pilot şi spaţiile de depozitare anexe vor fi construite pe o platformă betonată cu o
16
2
suprafaţă totală de 140 m , aflată în spatele sediului firmei, în paralel cu şoseaua principală.
Amplasarea acestei platforme, dimensiunile ei cât şi posibilitatile de racordare la utilităţi a acesteia s-
au determinat de către echipa proiectului, la faţa locului, prin mai multe vizite, în luna noiembrie 2016
(Anexa 3).
Figura 3.1. Zona de amplasare a staţiei pilot

Accesul auto este facil, făcându-se pe aleile betonate din curtea interioară a societăţii. De
asemenea societatea va putea asigura alimentarea cu apă şi energie electrică a platformei de
biodegradare (Anexa 4).
3.1.2. Studiu de amplasament al platformei de biodegradare

Procesul tehnologic de producere a biostimulatorilor este etapizat după cum urmează:
- Alimentarea depozitului de materiale cu deşeuri organice (biomasă), în principal sub formă de paie,
coceni, lujeri şi frunze;
- Tocarea deşeurilor organice la dimensiuni convenabile, cuprinse între 15 – 20 mm;
- Transportarea compostului (tocăturii) într-un bazin de amestec;
- Omogenizarea compostului şi aplicarea bioinoculului cu microorganism lignocelulozolitice, care
grăbesc biodegradarea aerobă, timp de o săptămână;
- Umplerea bazinului cu apă, având ca rezultat compostul final, care se amestecă periodic, în vedera
omogenizării şi biodegradării anaerobe, timp de încă o săptămână;
- Evacuarea compostului şi presarea lui;
- Separarea prin presare a părţii lichide (biofertilizant) de partea solidă;
- Biofertilizantul lichid se acumulează prin pompare într-un bazin de evacuare, unde se amestecă cu
extract de plante medicinale rezultând astfel biostimulatorul vegetal;
- Biostimulatorul vegetal este pompat spre o staţie de îmbuteliere în recipiente de plastic;
- Partea solidă a compostului se evacuează pe o bandă transportoare şi se foloseste ca substrat solid
pentru vase de vegetaţie şi culturi hidroponice sau se însăcuieste şi se livrează spre sere sub formă
de substrat organic solid.
Identificarea preliminară a echipamentelor
În cadrul acestui capitol s-au stabilit echipamentele necesare procesului tehnologic de
obţinere a biostimulatorilor vegetali (Figura 3.2), urmând ca amplasamentul final al acestora cât şi
dimensionarea lor să se facă în cadrul etapei de proiectare a platformei de biodegradare.
1 - banda transportoare
de biomasă,
2 - tocător de paie tip
tambur,
3 - bazin amestec,
4 - ciclon desprăfuitor,
5 - amestecător elicoidal,
6 - raclor lamă,
7 - presa hidraulică,
8 - cazan apă fierbinte,
9 - banda transportoare
pentru compost solid de la
presă,
10 - rezervor produs finit,
11 - pompa
Figura 3.2. Schema de flux preliminară a staţiei pilot
2
Staţia pilot va fi amplasată într-o hală industrială cu o suprafaţă totală de 140 m şi va avea
2
anexat un depozit de materie primă (biomasă) cu o suprafaţa disponibilă de 50 m , având capacitatea
17
3
maximă de depozitare de circa 75 m . Hala va fi construită pe stâlpi metalici din profiluri laminate, cu
pereţi tip sandwich, vitraţi 60%, cu geam termopan. Acoperişul va fi o construcţie uşoară din tablă
ondulată, aşezată pe grinzi cu zăbrele. În interiorul halei vor fi amplasate utilajele de bază: tocătorul,
ciclonul, bazinul de amestec cu amestecător şi lamă racloare, presa hidraulică, cazanul sau boilerul de
apă fierbinte, banda de evacuare a compostului solid, bazinul de stocare pentru produs finit, pompa
pentru trimiterea produsului finit la îmbuteliere, vestiare şi magazii de depozitare.
Alimentarea cu energie electrică va fi asigurată de către un post de transformare amplasat
adiacent halei. Postul va fi dotat cu un transformator cu S=200 kVA, cu raportul de transformare de
15/0,4 kV. Boxa transformatorului va conţine şi celula de alimentare de înaltă tensiune cu separator şi
întrerupător automat. Partea de 0,4 kV va alimenta prin cablu un tablou de distribuţie de joasă
tensiune la care se vor conecta consumatorii: motoare de acţionare, reţeaua de iluminat interior,
reţeaua de iluminat exterior, prizele fixe de 0,4 şi 0,22 kV. Întreaga aparatură de comutaţie, corpurile
de iluminat, tabloul de distribuţie vor fi executate ANTIEX. Alimentarea cu apă se va face prin
intermediul unui rezervor tampon, care va fi dimensionat în funcţie da vârful de consum al staţiei pilot.
Reţeaua de aer comprimat va fi formată dintr-un inel pozat pe periferia interioară a halei
industriale şi va fi alimentată de un compresor. Inelul format dintr-o conductă cu diametrul aproximativ
de 30 mm va fi racordat la un rezervor tampon alimentat de un compresor dotat cu reglaj de presiune.
Aerul comprimat va fi folosit la curăţarea suprafeţelor echipamentelor din hală, periodic, de praful
degajat de tocătura transportată pneumatic sau în anumite etape ale procesului de biodegradare a
biomasei. Depozitul este alimentat cu mijloace auto, iar amestecul din deşeuri biodegradabile va fi
descărcat prin basculare. Basculantele vor intra prin uşi metalice duble, iar încărcătura va fi basculată
în interiorul depozitului. Depozitul este traversat de o bandă transportoare (1), acţionată electric, având
lăţimea de 1m, dotată cu un alimentator la capătul dinspre tocătorul de resturi vegetale (2).
Transportoarele cu bandă reprezintă tipul cel mai răspândit de transportor continuu, putând fi
utilizat atât ca instalaţie staţionară cât şi ca transportor mobil. Transportoarele cu bandă se pot utiliza
0
pentru transportul pe orizontală sau pe direcţie înclinată faţă de orizontală cu un unghi de 5-25 ,
atât a sarcinilor vărsate cât şi a sarcinilor în bucăţi. Se recomandă ca unghiul de înclinare al benzii să
fie mai mic decât unghiul de frecare al materialului cu bandă, pentru a se evita alunecarea materialului
în timpul transportului, datorită şocurilor. Vitezele de transport sunt variate în funcţie de natura sarcinii
fiind cuprinse între 0,4 - 4m/s (vitezele mici sunt pentru sarcini individuale şi cele mari pentru
materiale în vrac cu granulaţie mijlocie).
Tocătorul este de tip tambur rotativ cu şase cuţite pe generatoare şi un contracuţit fixat pe
carcasă. Tamburul rotativ al tocătorului este dotat cu aripioare pentru transportul pneumatic al tocăturii
şi este acţionat de un motor electric. Tocătura rezultată va avea dimensiunea cuprinsă între 15 - 20
mm. Tocătura va fi refulată de tocător în ciclonul de desprăfuire (4) a cărui aerisire va fi trecută prin
plafonul halei în exterior pentru evacuarea prafului rezultat în urma procesului de tocare. În timpul
funcţionării, tocătorul tambur va produce un efect de ventilare ce potențează transportul pneumatic al
tocăturii la înălţime suficient de mare pentru alimentarea ciclonului desprăfuitor. La partea inferioară a
tocătorului se poate anexa un ventilator, care poate fi utilizat pentru evacuarea tocăturii în situaţia de
staţionare a tamburului sau ca auxiliar de transport pneumatic al tocăturii.
Ciclonul este amplasat central deasupra bazinului de amestec (3), iar compostul va cădea
prin ştuţul inferior al ciclonului în cuva de amestec. Instalaţia de desprăfuire are drept scop captarea
particulelor de substanţe degajate şi evacuarea lor în afara spaţiului încăperii
Bazinul de amestec se poate amplasa pe o fundaţie de beton cu o înălţime de cca. 0,6 m,
fundaţie ce asigură căderea de nivel necesară unei bune desfăşurări a procesului de presare a
compostului final. Fundaţia trebuie să fie bine hidroizolată în exterior. În dreptul pereţilor, fundul
bazinului se va înălţa cu 10 cm, cu încastrarea unei benzi de compensare. Banda de compensare
asigură o barieră de capilare între fundul bazinului şi peretele acestuia. După întărirea betonului se va
trece la turnarea pereţilor. Se va acorda o foarte mare atenţie la calitatea cofrajelor folosite, deoarece
placările hidroizolante ulterioare necesită suprafeţe perfect netede. Suprafaţa interioară a bazinului va
fi acoperită cu o folie hidroizolantă pentru a se evita modificarea compoziţiei chimice şi ale
proprietăţilor fizice ale compostului în urma contactului direct cu pereţii de beton ai cuvei, pe perioada
celor două săptămâni de biodegradare.
Pe parcursul celor două etape, compostul va fi periodic amestecat cu amestecătorul
orizontal/vertical (5), în vederea omogenizării şi biodegradării. Amestecătorul este destinat transmiterii
energiei mecanice de la elementele dinamice ale utilajului către mediul amestecat (compostul
umidificat). Tipul amestecătorului se alege în primul rând în funcţie de procesul tehnologic urmărit.
Această operaţie este complexă, având în vedere problemele multiple ce apar în obţinerea unui
spectru de curgere optim şi asigurarea unui timp redus de amestecare. Majoritatea proceselor de
18
amestecare se realizează cu amestecătoare standardizate în funcţie de tipul mediului de amestecat. În

situaţia actuală, amestecarea va trebui sa fie făcută periodic pe direcţie orizontală concomitent cu cea
pe direcţie verticală. Astfel, soluţia aleasă va fi un amestecător acţionat electric, care se deplasează
orizontal pe nişte ghidaje montate pe marginea bazinului, iar pe axul acestuia se vor monta palete cu
geometrie convenabilă, care asigură, în urma mişcării de rotaţie în jurul axului, amestecarea pe
verticală a compostului. De asemenea, omogenizarea compostului pe direcţie orizontală este
asigurată de deplasarea axului pe ghidajele laterale. După terminarea procesului de biodegradare în
două trepte, compostul va fi dirijat spre o presă hidraulică (7) şi va fi evacuat cu ajutorul unui raclor
lamă (6). Prin forma geometrică a raclorului lamă, determinată în funcţie de dimensiunile bazinului şi
de cantitatea finală de compost, compostul se adună în jurul vanei de evacuare având o viteza
constantă de curgere. Vana de evacuare va fi un ventil cu lamă, cu secţiune mărită pentru asigurarea
evacuării cu viteza constantă a compostului cu consistentă ridicată. Prin acţionarea controlată a lamei
racloare se va menţine debitul de evacuare la valori dorite. Secţiunea vanei va fi dimensionată la valori
suficient de mari pentru a asigura curgerea liberă a compostului.
Pentru situaţia în care în vana de evacuare vor apărea debite de compost cu consistenţă
mărită, rezervorul va fi dotat la evacuare cu un extractor elicoidal (12), care va asigura alimentarea
continuă a presei. Compostul final este evacuat într-o presă hidraulică (7), care are rolul de a separa
partea lichidă de partea solidă. Presa folosită va fi formată în principiu dintr-un recipient şi un element
mobil, care în timpul procesului de separare, micşorează volumul de presare. Recipientul de presare
are pereţi rigizi şi găuriţi, lăsând astfel să treacă lichidul. Partea lichidă rezultată în urma presării
reprezintă o substanţă biofertilizantă şi se colectează într-un rezervor de produs finit (10) unde se
amestecă cu un extract de plante medicinale. În urma amestecului rezultă produsul final, adică
biostimulatorul lichid, care este transportat prin pompare (11) la staţia de îmbuteliere în ambalaje de
plastic. Recipientele rezultate se etichetează şi se trimit spre comercializare.
Partea solidă va avea o umiditate finală de maxim 20% şi va fi evacuată prin intermediul unei
benzi transportoare (9) spre o platformă de beton amplasată în faţa bazinului, urmând a fi livrat sub
formă de substrat solid pentru vase de vegetaţie şi culturi hidroponice sau va fi însăcuită şi
comercializată ca substrat organic solid. Soluţia preliminară identificată anterior poate fi prezentată
sub forma unor reprezentări 3D, realizate cu un soft specializat şi prezentate în figurile 3.3 şi 3.4.
A doua etapă a procesului tehnologic necesită apă fierbinte, care va fi asigurată de un cazan
de apă fierbinte (8), amplasat în interiorul staţiei pilot în zona părţii umede a procesului pentru a evita
pericolul de incendiu ce există din cauza că incinta este încărcată de praf uşor combustibil, în zona
tocătorului şi a ciclonului de desprăfuire. Cazanul poate fi folosit pentru a produce apă fierbinte atât
pentru procesul tehnologic, dar şi pentru un sistem de încălzire a halei proiectate. După cum s-a
menţionat, acest cazan va fi situat în interiorul halei, într-o centrală termică. Agentul termic produs de
acest cazan va putea fi folosit şi pentru a produce apă caldă de consum, cu ajutorul unui schimbător
de căldură. Tipul cazanului folosit va fi adaptat cererii de apă fierbinte, adică consumului periodic de
apă pentru tehnologie cât şi mărimii spaţiului care va trebui sa fie încălzit.
Se poate avea în vedere şi soluţia unui boiler electric, mai sigură din punct de vedere al
protecţiei împotriva incendiilor pentru că nu există flacără deschisă, care va asigura consumul de apă
fierbinte pentru tehnologie şi consum, dar prezintă inconvenientul că nu poate asigura încălzirea halei
în perioada rece a anului.
Figura 3.3. Etape de modelare 3D a staţiei pilot
Fig. 3.4. Etape de modelare 3D a platformei de bidegradare

19
CONCLUZII
Etapa 1 din cadrul proiectului BIOSTIM a cuprins trei activități, care au avut ca obiective
principale alegerea locațiilor pentru efectuarea testărilor în câmp și spațiu protejat a biostimulatorilor
obținuți prin implementarea proiectului, caracterizarea pedo-climatică a zonelor alese și efectuarea
studiului de amplasament al platformei de biodegradare.
Gradul de realizare al etapei este de 100%, iar rezultatele au fost prezentate în cadrul celor 3
activități ale etapei și cuprind
- Activitatea 1.1. - 1 buc analiză a perimetrelor experimentale privind situația pedoclimatică și
agrochimică
- Activitatea 1.2. - 1 buc Plan experimental 2017 cu fișe de cercetare
- Activitatea 1.3. - 1 buc Studiu de amplasament.
Diseminarea rezultatelor pentru prima etapă s-a realizat prin intermediul website-ului bilingv al
proiectului (română – engleză), http://biostim2016.wixsite.com/braicoop, urmând ca în etapa a doua,
când rezultatele experimentale vor fi mai complexe, să se disemineze prin prezentarea și publicarea
unor lucrări științifice în cadrul unor conferințe international de specialitate.
BIBLIOGRAFIE
1. ALĂMOREANU Mircea, COMAN Liviu, NICOLESCU Şerban - „Maşini de ridicat“, Vol. 1, Vol.
2, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996, ISBN 973-31-0827-8, ISBN 073-91-0920-
2. GOANŢĂ A. M., BORDEI M. – „Proiectare asistată de calculator“, ISBN 973-700-070-6,
Editura Aius, Craiova 2005.
3. GOANŢĂ A. M. – “Infografica 2D/3D”, ISBN(13) 978-973-9458-81-8, Editura LUX LIBRIS,
Braşov, 2006
4. HERA, Cristian, ELIADE, Gheorghe, GHINEA, Lucian, POPESCU, Ana, 1994, Asigurarea
azotului necesar culturilor agricole, Editura Ceres, Bucureşti, 283 pag.
5. LIHTEŢCHI I., IVAN M-C., ş.a., „Grafică asistată 3D în AutoCAD”, Editura Universităţii
Transilvania din Braşov, 2003
6. MARIN Gh.,și colab., 2005, Pedologie generală, vol I, Pedogeneza și proprietățile solului,
[pag.51-123];
7. MIHALACHE M., 2014. Pedologie. Editura Estfalia, București, ISBN 978 -606-8284-88-0, 337
pp.
8. OPROESCU Gheorghe - „Maşini si instalaţii de transport industrial“, Editura Edmunt, 2001,
Brăila, ISBN 973 98906-9-5.
9. PĂUNESCU Rodica, „Grafica tehnică asistată de calculator“, Editura Universităţii Transilvania
din Braşov, 2003
10. POPESCU V., 2014. Virtuțile resturilor vegetale – Revista online Lumea satului
http://www.lumeasatului.ro/articole-revista/1844-virtutile-resturilor-vegetale.html
11. SEGAL R. ’’Alimente functionale’’,1999, Ed.Academica
12. SEGALL H. - „Maşini de ridicat şi transportat pentru construcţii“, EDP Bucuresti 1966
13. SPIVAKOVSKI A, RUDENKO N. - „Maşini de ridicat şi transportat“, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1953.
14. VIȘINESCU I., TRIFAN D., ISPAS R., POPESCU N., 2015, Schimbări climatice preconizate și
impactul acestora asupra mediului și asupra agriculturii. Lucrarile stiintifice prezentate în
cadrul simpozionului Schimbarile climatice si impactul acestora asupra mediului înconjurator si
modul de adaptare a tehnicilor agricole la noile conditii, Brãila, 2015, ISBN 978-606-28-0254-7
DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062802547
15. ZAMFIR D., STOICA V., PETRIȘOR I., 2010, PATZ Periurban Brăila – etapa 2: Analiza
multicriterială, iulie 2010, capitolul 2, [pag.1-36] (www.portal-braila.ro/.../Braila/CJBraila/.../012-
Cad);
16. www.madr.ro
17. http://www.cjbraila.ro,
18. http://www.umprrsi.ro
19. http://www.meteoromania.ro
20. http://www.revistahofigal.ro/
21. http://www.csid.ro/
***
22. AutoCAD Release 10, 11, 12, 13, 14,15 User’s Guide.
20

Div

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Div

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Etapa 1: Caracterizarea pedo-climatică a zonelor alese pentru testarea biostimulatorilor

vegetali, în experiențe de câmp și sistem protejat

Raport științific și tehnic

FAZA DE EXECUȚIE NR. 1

Director proiect: Responsabil tehnic: Responsabil economic:

Adrian COTEȚ – inginer mecanizare, doctorand

P1 – Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Brăila:

P2 – Universitatea ”Dunărea de Jos” Galați:

BRAICOOP Cooperativa Agricolă - PN-III-P2-2.1-PTE-2016-0073- Contract 38 PTE/2016

ACTIVITATEA 1.1. Alegerea locațiilor experimentale și efectuarea unor determinări complexe

Viteza de descompunere a resturilor vegetale este foarte mult influenţată de condiţiile

1.1.1. Proprietățile agro-chimice ale deșeurilor agricole vegetale post-recoltare și

Figura 1.1. Graficul valorilor minime și

Figura 1.2. Fazele

În cadrul proiectului, pentru scurtarea timpului de descompunere, va exista o primă etapă

Figura 1.3. Graficul evoluției

1.1.3. Tipuri de biofertilizanți și biostimulatori vegetali folosiți pe plan internațional și național

1.2. ANALIZA PERIMETRELOR EXPERIMENTALE PRIVIND SITUAȚIA PEDOCLIMATICĂ ȘI

Figura 1.5. Harta satelitara cu

1.2.1. Caracterizarea climatică a Bărăganului de Nord

1.2.2. Caracterizarea agrochimică a perimetrelor experimentale

Figura 1.8. Vedere satelitară a solelor

1.2.2.2. Perimetrul experimental Vădeni – pentru culturi de câmp și livadă

Figura 1.19. Cartarea agrochimică pentru conținutul

Figura 1.21. Cartarea agrochimică pentru

Figura 1.24. Graficul valorilor conținutului total de

Figura 1.25. Cartarea agrochimică pentru

2.1. PLANUL EXPERIMENTAL PENTRU 2017

Figura 2.1. Schema generală a experiențelor Figura 2.2. Schema generală a

ACTIVITATEA 1.3. ANALIZA ZONEI DE AMPLASAMENT A PLATFORMEI DE BIODEGRADARE ȘI

3.1. STUDIU DE AMPLASAMENT

Figura 3.1. Zona de amplasare a staţiei pilot

3.1.2. Studiu de amplasament al platformei de biodegradare

amestecare se realizează cu amestecătoare standardizate în funcţie de tipul mediului de amestecat. În

Figura 3.3. Etape de modelare 3D a staţiei pilot

Fig. 3.4. Etape de modelare 3D a platformei de bidegradare

S-ar putea să vă placă și