Anic Sumedrea Dorin

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/339137126
Tehnologii privind obţinerea materialului săditor pomicol organic
Book · December 2006
CITATION READS
1 2,401
12 authors, including:
Dorin Ioan Sumedrea Emil Chitu

National Research and Development Institute for Biotechnology in Horticulture Research Institute for Fruit Growing Pitesti - Romania
78 PUBLICATIONS 137 CITATIONS 118 PUBLICATIONS 473 CITATIONS
SEE PROFILE SEE PROFILE
F.C. Marin Irina Titirica
37 PUBLICATIONS 64 CITATIONS
Dăbuleni Research-Development Station for Plant Cultivation on Sandy Soil, Rom…
29 PUBLICATIONS 70 CITATIONS
SEE PROFILE
SEE PROFILE
All content following this page was uploaded by Dorin Ioan Sumedrea on 09 February 2020.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

1
INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU
POMICULTURA PITESTI, MARACINENI
Str. Marului, Maracineni, jud. Arges, cod 117450, CP 73
Tel: +40-248-278066; Fax: +40-248-278477;
E-mail: icpp_mar@geostar.ro ; Internet: http://www.icdp-m.com
TEHNOLOGII PRIVIND OBŢINEREA
MATERIALULUI SĂDITOR
POMICOL ORGANIC
Autorii:
Dr.ing. Dorin SUMEDREA Dr.ing. Georgeta TEODORESCU
Dr.ing. Mihail COMAN Dr.ing. Paulina MLADIN
Dr.ing. Ion DUŢU Dr.ing. Mihaela SUMEDREA
Dr.ing. Crăişor MAZILU Drd.ing. Cosmina DIACONU
Dr.ing. Emil CHIŢU Drd.ing. Silvia PETRESCU
Dr. ing. Florin C. MARIN Drd.biol. Irina ANCU
Editura INVEL Multimedia, Bucureşti
2006
2
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE INSTITUTUL DE CERCETARE –
AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ
BUCUREŞTI PITEŞTI-MĂRĂCINENI
PROGRAMUL AGRAL
Proiect AGRAL nr. 294/1.09.2004

„Cercetări privind tehnologia producerii materialului săditor destinat înfiinţării
plantaţiilor pomicole organice,
conform standardelor în domeniu”
Director proiect,
Dr.ing. Dorin SUMEDREA
MATERIALULUI SĂDITOR
POMICOL ORGANIC
Autorii:
Dr.ing. Dorin SUMEDREA Dr.ing. Georgeta TEODORESCU
Dr.ing. Mihail COMAN Dr.ing. Paulina MLADIN
Dr.ing. Ion DUŢU Dr.ing. Mihaela SUMEDREA
Dr.ing. Crăişor MAZILU Drd.ing. Cosmina DIACONU
Dr.ing. Emil CHIŢU Drd.ing. Silvia PETRESCU
Dr. ing. Florin C. MARIN Drd.biol. Irina ANCU
Editura INVEL MULTIMEDIA, Bucureşti
2006
3
MATERIALULUI SĂDITOR POMICOL ORGANIC
Introducere
Cap. I. Tehnologia obţinerii materialului săditor pomicol organic la speciile
sâmburoase (prun, cireş, vişin şi piersic)
1.1.Alegerea portaltoilor pretabili pentru cultura organică

1.2.Tehnologia obţinerii portaltoilor
1.3.Înfiinţarea şi întreţinerea câmpului I al pepinierei
1.4.Lucrări de întreţinere în câmpul II al pepinierei
1.5. Analiza comparativă a indicatorilor economico-financiari în producerea
materialului săditor organic în funcţie de portaltoi şi specia pomicolă
Cap. II. Tehnologia obţinerii materialului săditor la speciile de arbuşti

fructiferi, coacăz negru, afin, zmeur, mur şi căpşun
2.1. Alegerea soiurilor şi substraturilor pentru înmulţirea organică a speciilor

de arbuşti fructiferi
2.2. Înmulţirea coacăzului negru prin butaşi în verde şi în uscat
2.3. Înmulţirea zmeurului şi murului prin butaşi în verde
2.4. Înmulţirea afinului prin butaşi în verde şi în uscat
2.5. Înmulţirea căpşunului pe diferite substraturi de cultură
2.6. Analiza comparativă a eficienţei economice în producerea materialului
săditor organic în funcţie de specia de arbust fructifer
4
Introducere
Mult timp societatea cerea agricultorilor să producă alimente la un nivel
cantitativ cât mai ridicat. Provocarea era în primul rând economică: obţinerea de
produse agroalimentare pentru satisfacerea cerinţelor pieţei.
Tehnologiile intensive curente, practicate în producţia pomicolă, se bazează
pe un mare număr de tratamente chimice (uneori chiar 16-18 pe an) pentru
combaterea numeroaselor boli şi dăunători ce atacă speciile pomicole şi asigurarea
unui aspect comercial atrăgător al fructelor.
Odată cu descoperirile geografice şi vehicularea de material săditor dintr-o
parte în alta, s-au introdus şi numeroşi agenţi patogeni care s-au instalat în zone fără
factori restrictivi în dezvoltarea şi răspândirea lor, atacând speciile pomicole
neadaptate în lupta cu aceşti inamici necunoscuţi.
Descoperirile ştiinţifice în domeniul geneticii şi implicit a ameliorării
plantelor în scopul creării de noi soiuri rezistente la boli şi dăunători s-au dezvoltat
mult mai târziu (practic în prima jumătate a sec. XX), aşa încât omul a apelat la
mijlocul cel mai simplu de combatere: substanţele chimice (chimia fiind mult mai
evoluată ca ştiinţă în sec. XIX decât genetica, unde primele legi mendeliene au fost
descoperite la mijlocul acelui secol, dar luate în considerare mult mai târziu).
Substanţele chimice neselective, au distrus totul fără discernământ şi
dăunători şi fauna utilă, creând mari dezechilibre în ecosisteme.
Începând cu anii ’90 îngrijorările privind impactul negativ al activităţilor
agricole asupra mediului, resurselor naturale şi chiar asupra sănătăţii oamenilor sunt
din ce în ce mai mari şi în acest sens, pe plan mondial, acestea se transformă în
politici financiare şi legislaţie de sprijinire a agriculturii organice.
În prezent, omul conştient de greşelile făcute, încearcă să refacă echilibrele şi
să împingă pomicultura înspre tehnologii naturale/organice. Procesul este însă de
durată, având în vedere atât numărul mare de specii pomicole luate în cultură, cât şi
faptul că grosul soiurilor cultivate nu sunt rezistente la boli, principiul ce a primat în
selecţia lor fiind calitatea.
Soiurile rezistente, factor de primă importanţă în procesul de întoarcere înspre
pomicultura organică, nu au o acceptabilitate unanimă în rândul consumatorilor,
deoarece nu ating încă (cu puţine excepţii) calităţile gustative ale soiurilor ce s-au
impus pe piaţă.
Plantaţiile pomicole organice realizate în prezent, dau o producţie marfă de
calitate, pe unitatea de suprafaţă, mai mică decât cele în care se aplică tehnologii
curente.
Fructele obţinute din astfel de plantaţii sunt mai scumpe iar guvernele ţărilor
în care a început să se practice pomicultura organică subvenţionează această
activitate pentru ca preţul de piaţă al fructelor organice şi implicit creşterea
consumului, să fie acceptate de consumatorul final.
Producerea de material săditor organic, însă a rămas în urmă datorită regulilor
stricte şi parametrilor limitativi impuşi unei astfel de activităţi. De aceea cercetările
în acest domeniu sunt noi atât pe plan mondial cât şi european. Datorită cerinţelor
5
mari de material săditor, deocamdată în majoritatea cazurilor se acceptă la plantare
material obţinut după tehnologiile curente, iar reconversia către cultura organică se
realizează în livadă până la recoltarea primelor fructe pentru consum.
Producerea materialului săditor pomicol organic este reglementată prin legi şi
regulamente atât pe plan mondial cât şi în România. Astfel, Regulamentul U.E.
2092/1991 şi amendamentele ulterioare prevăd ca, seminţele şi materialul săditor
destinate agriculturii organice să fie obţinute prin metode de producţie organice.
Standardele Federaţiei Internaţionale a Mişcărilor pentru Agricultură Organică
(IFOAM) prevăd, în secţiunea D cap. 9.2: „seminţele şi materialul săditor vor fi
obţinute în condiţiile unui management organic”.
În procesul de negociere cu Uniunea Europeană în Documentul de poziţie al
României, cap. 7 Agricultura, la punctul 6 Agricultura ecologică, se arată că
România acceptă acquis-ul comunitar în domeniu şi nu solicită perioade de tranziţie.
Astfel, în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele
agroalimentare ecologice (art. 4, litera c) şi normele metodologice de aplicare a
acesteia (art. 3, alin. 3, litera c) se stipulează că „metodele de producţie ecologică
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: .... folosirea de seminţe sau material
săditor obţinut prin metode de producţie ecologice” (menţionăm că în Normele de
aplicare a OUG nr. 34/2000, art. 1, alin 3, se arată că termenul ”ecologic” este
similar cu termenii ”biologic” şi ”organic”).
În toate ţările UE, s-au înfiinţat institute de cercetare publice şi private,
specializate în programe de cercetare privind agricultura organică. De asemenea, în
Programul Cadrul 6, prioritatea ”Calitate şi siguranţă alimentară”, sunt prevăzute ca
obiective principale cercetări privind metode şi tehnologii “prietenoase” pentru
mediu, care să aibă ca efect îmbunătăţirea sănătăţii şi calităţii vieţii consumatorilor.
Ţările în curs de aderare sunt presate să opteze pentru o agricultură durabilă,
să acorde un loc special măsurilor ce trebuie să le ia în materie de dezvoltare rurală,
în scopul reducerii la minim a presiunilor faţă de mediu datorate agriculturii
(Euronews 88, martie, 2004).
În ultimele reglementări ale U.E. privind Politica Agricolă Comună se arată
că, începând cu anul 2013 se vor elimina subvenţiile din agricultură, cu excepţia
celor acordate pentru culturile organice.
În plus, literatura de specialitate europeană semnalează oportunitatea
dezvoltării agriculturii organice în ţările din Europa de Est, mai ales Cehia, Polonia,
România, unde, tehnologiile practicate în ultimul deceniu nu s-au bazat pe inputuri
mari de substanţe chimice de sinteză, mai ales, datorită decapitalizării fermierilor.
Partenerii angajaţi în realizarea obiectivelor proiectului AGRAL 294
„Cercetări privind tehnologia producerii materialului săditor destinat înfiinţării
plantaţiilor pomicole organice, conform standardelor în domeniu” îşi propun să
vină în întâmpinarea acestor priorităţi ale agriculturii româneşti, cultura organică
fiind considerată o şansă a agriculturii româneşti în contextul aderării României la
U.E.
6
Capitolul I. Tehnologia obţinerii materialului săditor pomicol organic la
speciile sâmburoase (prun, cireş, vişin şi piersic)
Speciile pomicole sâmburoase au, în general, nevoie de un număr mai mic de

tratamente, faţă de cele seminţoase, pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor în
livadă şi asigurarea unei producţii de calitate.
La prun ( şi la piersic) principalul factor restrictiv este un virus (Plum-pox)
care la unele soiuri calitativ superioare se manifestă puternic şi pe fruct depreciind
atât aspectul comercial cât şi calităţile gustative. În unele ţări a început să se
manifeste şi la cireş. Vectorii principali de transmitere a acestei viroze sunt afidele
în aer şi două specii de nematozi ce atacă rădăcinile în sol.
La cireş, viermele fructelor, este principalul factor de respingere a lor de către
consumator.
Probleme pun şi unele boli foliare provocate de ciuperci îndeosebi la cireş
(antracnoza) şi la piersic (deformarea frunzelor) dar aceste boli pot fi combătute cu
substanţe pe bază de cupru, admise în pomicultura organică.
Alegerea soiurilor pentru pomicultura organică trebuie să ţină cont de cele
specificate mai sus. Acolo unde există soiuri rezistente la boli, utilizarea lor se
impune cu prioritate.
1.1. Alegerea portaltoilor pretabili pentru cultura organică.

Principalii portaltoi utilizaţi pe scară comercială, în producerea materialului
săditor pomicol în ţara noastră sunt:
● pentru prun:
- portaltoi franc de prun din cadrul speciilor Prunus domestica şi Prunus
insititia.
- Portaltoi generativi de corcoduş (selecţii omologate).
Deşi s-au omologat şi portaltoi vegetativi de prun şi corcoduş, totuşi din cauza
facilităţilor tehnice slabe de care dispun pepinierele comerciale, utilizarea lor nu s-a
răspândit.
Din cele două grupe de portaltoi răspândite pe scară comercială,
CORCODUŞUL se pretează mai bine pentru obţinerea materialului săditor organic,
datorită în special rezistenţei mult mai mari la atacul bolilor foliare, faţă de prunul
european (P.domestica + P. instititia) dar şi creşterii mai uniforme şi altoirii mai
uşoare în pepinieră (îşi menţine seva mai mult timp):
Portaltoi generativi înscrişi în Catalogul Oficial şi pe care-i recomandăm sunt:
Mirobolan C5, Mirobolan Dwarf; BN 4Kr.
Primii doi omologaţi la ICDP Piteşti – Mărăcineni, au făcut obiectul studiilor
desfăşurate în cadrul acestui proiect.
● pentru cireş şi vişin, portaltoii generativi utilizaţi în prezent în practica
pepinieristică sunt foarte slabi rezistenţi la boli foliare (şi îndeosebi la antracnoză)
necesitând un număr mare de tratamente pentru menţinerea frunzişului în pepinieră,
unde datorită densităţii mari a platelor există o puternică presiune de infecţie.
7
Mahalebul poate fi folosit în cultura organică datorită rezistenţei lui mari la
boli foliare, dar utilizarea lui este restrânsă, numai pentru plantaţii ce se înfiinţează
pe soluri uşoare extrem de permeabile, deoarece pomii pier foarte rapid la cele mai
scurte perioade cu exces de umiditate în sol.
Datorită înmulţirii destul de uşoare în pepinieră, prin facilităţi tehnice rapid de
realizat, recomandăm ca portaltoi pentru obţinerea de material săditor organic,
hibrizii interspecifici din seria IP-C(numerele2-3-4-5-6) omologaţi la ICDP Piteşti –
Mărăcineni şi înscrişi în Catalogul Oficial ca portaltoi vegetativi pentru cireş şi
vişin. Ei sunt foarte rezistenţi la boli foliare.
Portaltoiul vegetativ IP –C4, a fost utilizat în cadrul studiilor desfăşurate în
cadrul proiectului.
● pentru piersic, larg utilizat în practica pepinieristică este piersicul franc
(portaltoi generativ) obţinut din selecţii omologate şi înscrise în Catalogul Oficial.
Piersicul franc este însă sensibil la boli foliare şi la excesul temporar de umiditate ce
apare pe soluri grele.
Corcoduşul este folosit în locul piersicului, ca portaltoi pentru plantaţii ce
urmează a se înfiinţa pe soluri mai grele însă el nu este compatibil cu soiurile de
nectarin.
Datorită înmulţirii uşoare, rezistenţei deosebite la boli foliare şi adaptabilităţii
pe o gamă foarte largă de soluri recomandăm pentru a fi folosit la obţinerea
materialului săditor organic, portaltoiul vegetativ, ADAPTABIL (care este un hibrid
interspecific), compatibil atât cu soiurile de piersic cât şi cu cele de nectarin.
Portaltoiul ADAPTABIL, a fost utilizat în cadrul studiilor desfăşurate în
cadrul proiectului.
1.2 . Tehnologia obţinerii portaltoilor

Portaltoii cu înmulţire generativă se pot obţine prin: puieţi la ghivece, semănat
direct în câmpul I al şcoli de pomi şi altoire pe loc, precum şi prin semănat în şcoala
de puieţi unde stau un ciclu de vegetaţie, după care se scot, se sortează şi se
plantează în anul următor în câmpul I al şcolii de pomi. Deşi prin metoda puieţilor la
ghivece şi metoda semănării directe în câmpul I al şcolii de pomi se reduce cu un an
timpul de producere a pomului altoit (de la 3 ani la 2 ani), totuşi pentru obţinerea
portaltoilor generativi, în procesul general de obţinere a materialului săditor pomicol
organic, recomandăm tehnologia de obţinere în şcoala de puieţi, din următoarele
motive:
- materialul este mai uniform, deoarece după scoatere se calibrează şi
sortează;
- în timpul sortării se elimină portaltoii ce manifestă eventual atac de boli şi
dăunători în zona sistemului radicular.
Semănatul în şcolile de puieţi se poate face din toamna anului premergător
anului de vegetaţie sau în primăvara anului de vegetaţie. Majoritatea pepinieriştilor
preferă semănatul din toamnă, deoarece în cazul unor primăveri nefavorabile din
8
punct de vedere climatic, se întârzie semănatul, sâmburii încolţesc în stratificare iar
puieţi ce vor rezulta vor avea un sistem radicular strâmb.
Atenţia principală trebuie acordată pregătirii solului în vederea semănatului.
Substanţele chimice puternic dezinfectante destinate distrugerii agenţilor patogeni
din sol sunt interzise în cultura organică, aşa încât problema igienizării solului se
poate rezolva printr-un asolament corespunzător şi utilizarea unor plante
dezinfectante în anul premergător anului de vegetaţie al şcolii de puieţi.
În tehnologia pepinieristică curentă se recomandă pentru şcolile de puieţi un
asolament de 3-4 ani (3-4 sole). De regulă, se foloseşte mai frecvent asolamentul de
3 ani, ţinând cont de faptul că se folosesc la dezinfecţia solului substanţe chimice cu
efect puternic. În unele ţări s-a folosit chiar bromura de metil, interzisă în ultimul
timp (dar încă folosită) din cauza efectului cancerigen.
În tehnologia pepinieristică organică, recomandăm un asolament de 4 ani, ce
se poate realiza după schema de mai jos:
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV

Cultură de
leguminoase
Cultură de leguminoase
Şcoala de puieţi Cultură de Tagetes anuale sau
anuale (ex. mazăre)
perene (ex.
lucerna)
Din schemă se observă că şcoala de puieţi revine pe aceiaşi solă din 4 în 4 ani,
iar în rotaţie sola cu Tagetes va precede sola şcolii de puieţi.
Rolul fiecărei culturi din sole este următorul:
Tagetes (Crăiţe, specie floricolă) conţin substanţe fitoncide naturale cu efect
asupra nematozilor din sol. Masa vegetativă ce rămâne pe sol (se toacă) înainte de
executarea arăturii adânci /desfundatului, îmbogăţeşte solul în materie organică şi
menţine efectul antiseptic pe durata de existenţă a şcolii de puieţi (anul următor).
Asolament în pepinieră – cultură de Tagetes
9
Leguminoasele anuale, îmbogăţesc solul deoarece au capacitatea de a fixa
azotul atmosferic prin rădăcinile lor. De asemenea prin tocarea masei vegetative
îmbogăţesc solul în materie organică.
Leguminoasele perene (lucernă, trifoi, în funcţie de zonă) au de asemenea
capacitatea de a fixa azotul atmosferic prin rădăcini. Pot fi menţinute în plină
producţie 2 şi chiar 3 ani. Prin livrarea masei vegetative ca sursă proteică vegetală
pentru furajarea animalelor, recuperează din cheltuielile efectuate pentru fertilizarea
solului.
Fetilizarea. Gunoiul de grajd fermentat este mai greu de utilizat din cauza
cantităţii mari necesare şi a transportului costisitor dacă în apropiere nu se află ferme
zootehnice. De asemenea el încarcă costurile de producţie deoarece trebuie aplicat
fie înainte de semănarea Tagetes-ului fie după şi trebuie să provină, conform
legislaţiei în domeniu, din grajduri în care nu se utilizează substanţe chimice de
sinteză pentru dezinfeţii sau alte activităţi specifice.
Lucrările de întreţinere a solului în şcoala de puieţi se rezumă la lucrări
mecanice pe intervale şi lucrări manuale pe rânduri, fiind interzisă utilizarea
erbicidelor. Din fericire în România încă se mai foloseşte praşila manuală în
culturile agricole, aşa încât se mai pot găsi muncitori care să execute această lucrare.
Restul lucrărilor sunt identice cu cele din tehnologia curentă (răritul puieţilor
dacă sunt prea deşi, irigat).
O atenţie specială se acordă stării fitosanitare, folosind procedeele şi
substanţele admise în cultura organică, care vor descrise în subcapitolul 1.4 al
acestei lucrări, atât pentru câmpul I cât şi pentru câmpul II.
1.3. Înfiinţarea şi întreţinerea câmpului I al pepinierei

Câmpul I şi câmpul II formează împreună şcoala de pomi.
Aici se asamblează cei doi simbionţi soiul şi portaltoiul pentru a forma pomul
altoit ce se plantează în livadă.
Asamblarea se poate face şi înainte de plantarea portaltoiului în câmpul I, prin
altoire la masă şi preforţarea uşoară, dar procedeul este utilizat în practică la speciile
seminţoase îndeosebi la măr).
Distanţele de plantare a portaltoilor utilizate în practica pepinierstică din
România au fost de 80 sau 90 cm între rânduri şi 10, 15, 20 25, 30 cm între plante pe
rând în funcţie de specie (mai mici la seminţoase) şi de durata de menţinere în şcoala
de pomi ( 25 şi 30 cm, în şcolile de pomi unde se menţinea şi câmpul III, pentru a se
obţine pomi cu coroană formată; în prezent există tehnologii ce permit obţinerea
coroanei în 2 ani: câmpul I + câmpul II).
Distanţa de 90 cm între rânduri s-a generalizat în pepinierele din România (în
unele, ţări ca SUA, se practică distanţe mai mari). Distanţele de plantare pe rând cele
mai utilizate sunt de 15 şi 20 cm între plante, ceea ce asigură densităţi de plantare de
cca 74.000 buc şi respectiv 55.000 plante /ha.
10
Aspect privind înfiinţarea experienţei – câmpul I al pepinierei
11
Pentru scăderea presiunii de infecţie cu boli, prin crearea unui regim de
aeraţie mai bun, recomandăm în cultura organică distanţa de 90 x 20 cm, respectiv
55.000 plante/ha.
La fel ca şi în cazul şcolii de puieţi, o atenţie deosebită trebuie acordată
dezinfecţiei solului, prin metode permise în cultura organică. În acest sens
recomandăm un asolament minim de 5 ani, după schema de mai jos:
ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V

Cultură de Cultură de
Cultură de
Câmpul I Câmpul II leguminoase leguminoase
Tagetes
anuale perene
În cadrul acestui asolament, câmpul I revine pe aceiaşi solă din 5 în 5 ani. A

fost necesar un an în plus faţă de şcoala de puieţi deoarece şcoala de pomi, prin cele
două câmpuri, ocupă solele din asolament 2 ani (câmpul I nou înfiinţată există în
paralel cu câmpul II, fost câmp I în anul anterior).
Lucrările de întreţinere a solului sunt efectuate prin praşile mecanice şi
manuale.
Fertilizarea. Substanţele hrănitoare sunt asigurate prin plantarea solelor
premergătoare cu leguminoase anuale şi/sau perene.
Aportul de materie organică în sol este susţinut prin masa vegetală tocată
(Tagetes, leguminoase anuale, dar şi prin tocarea şi răspândirea pe sol a masei
lemnoase rezultate prin îndepărtarea portaltoiului de deasupra zonei de altoire).
În cadrul proiectului AGRAL 294 s-a realizat fertilizarea organică cu gunoi de
vită, pregătit conform agriculturii biodinamice, (introdus din toamnă în coarne de
vită în sol la adâncimea de 50 cm) şi aplicat la sol sub formă de soluţii în 2
concentraţii 40 g la 10 l de apă, respectiv 60 g la 10 l de apă. Aceste tratamente,
aplicate în câmpul I al pepinierei nu au dus la diferenţe mari, asigurate statistic între
cele 2 concentraţii, cu excepţia portaltoiului IP-C4 la care concentraţia mai mare a
indus un diametru mai mare (cu 3,2 mm), dar a avut o influenţă mare asupra creşterii
în diametru a portaltoilor, mai ales la tratamentul al doilea din luna iulie. În perioada
iulie-august (până la altoire) portaltoi au câştigat mai mult în diametru decât în
perioada anterioară, sporul de creştere al diametrului realizat în această perioadă
asigurând grosimea optimă necesară pentru altoire la majoritatea portaltoilor
(tabelul 1).
12
Tabelul 1. Efectul fertilizării organice cu gunoi de vită asupra
diametrului portaltoilor
Nr. Diametrul portaltoilor

Portaltoiul Variante de fertilizare
crt la altoire (mm)
1 MIROBOLAN C5 V1 (40g/10 l) 7,9 a*
V2 (60g/10 l) 8,5 a
Media 8,2
2 MIROBOLAN DWARF V1 (40g/10 l) 8,5 a
V2 (60g/10 l) 8,9 a
Media 8,7
3 SEMAVIUM V1 (40g/10 l) 8,1 a
V2 (60g/10 l) 8,3 a
Media 8,2
4 IP-C4 V1 (40g/10 l) 6,3 b
V2 (60g/10 l) 9,5 a
Media 7,9
5 ADAPTABIL V1 (40g/10 l) 6,2 a
V2 (60g/10 l) 6,8 a
Media 6,5
*Valorile din coloane care nu au litere comune difera semnificativ pentru un nivel de asigurare statistica de 5%
În cadrul proiectului s-au urmărit transformările care au loc în ceea ce priveşte

unele componente chimice din gunoiul de grajd prin păstrarea lui pe perioada de
iarnă în corn de vită îngropat la 50 cm adâncime. Analizele de laborator au arătat că
atât la gunoiul proaspăt din toamnă cât şi la cel din primăvară pH-ul este slab alcalin
mai exact având valorile de 8,82 respectiv 7,26. Deci în condiţii de anaerobioză şi
umiditate ridicată are loc o acidifiere a cestuia. Sărurile solubile reprezentate în
principal prin cloruri şi sulfaţi de calciu, magneziu sau sodiu nu prezintă diferenţe
semnificative între cele două variante. Ele sunt exprimate în % din materialul uscat
în fig. 1.
Carbonul total din gunoiul de grajd depinde de materia păioasă incorporată. În
perioada de iarnă când acesta de află în condiţii de anaerobioză, are loc o pierdere a
materiei organice prin transformarea ei în dioxid de carbon prin procese microbiene
şi biochimice (prin decarboxilare). Aşa se explică scăderea conţinutului în carbon
total de la 35,1% toamna, la 30,86% primăvara.
13
8,82
9
7,26
8
7
5
Gunoi de grajd
4
- toamna
3 Gunoi de grajd
1,026 1,04
2 - primavara
1
0
pH Săruri solubile (%)
Fig.1. pH-ul şi conţinutul în săruri solubile a gunoiului de grajd înainte şi după

păstrarea lui în corn de vită peste iarnă
Azotul nitric şi amoniacal sunt forme de azot accesibil, ce pot fi uşor absorbite
de rădăcinile plantelor. Se ştie că în condiţii de umiditate ridicată amoniul se
desprinde hidrolitic din materia organică şi se oxidează rapid în nitraţi. De aceea în
cazul de faţă la gunoiul de grajd proaspăt luat toamna şi îngropat peste iarnă, având
condiţii de umiditate ridicată, scade conţinutul de azot amoniacal de la 50 ppm
toamna la 37,5 ppm primăvara. În acelaşi timp la umiditate ridicată activitatea
bacteriilor nitrificatoare (care sunt strict aerobe şi care participă la oxidarea
amoniacului la nitriţi şi apoi nitraţi) este redusă având astfel loc o acumulare a
azotului nitric de la 27,5 ppm în toamnă până la 95 ppm în primăvară.(Fig.2).
95
100
90
80
70
60 50
50
35,51 37,5
Gunoi de grajd -
40 30,865
27,5 toamna
30 Gunoi de grajd -
primavara
20
5,25 2,1
10
0
Ct (%) N-NH4 (ppm) N-NO3 (ppm) P2O5 (ppm)
Fig. 2. Conţinutul în Ct, P2O5 şi în două forme de azot (amoniacal şi nitric) din gunoiul de
grajd proaspăt din toamnă şi gunoiul de grajd îngropat peste iarnă
14
În ceea ce priveşte fosforul total acesta scade peste iarnă de la 5,25 ppm
toamna la 2,1 ppm primăvara o parte din el fiind solubilizat în soluţia solului prin
acţiunea microflorei din sol (Fig.2).
Cantitatea de potasiu din gunoiul de grajd proaspăt a fost mai mare de 1775
ppm diferenţiindu-se foarte mult de cel din primăvară când s-a înregistrat o valoare
mai mică de 10 ori şi anume 167 ppm.
Pe parcursul iernii gunoiul de grajd suferă procese de mineralizare care
determină o transformare a substanţelor minerale în forme uşor accesibile pentru
plante şi care pot aduce un aport rapid de elemente nutritive prin aplicarea lor la sol
sub formă de soluţii, în fenofazele cu creştere intensă.
Menţinerea unui conţinut optim de apă în sol se completează prin irigare, atât
pentru prinderea şi dezvoltarea portaltoiului cât şi prin menţinerea circulaţiei sevei
pe toată perioada de desfăşurare a altoitului.
Toaletarea zonei de altoire a portaltoiului trebuie finalizată cu cel puţin 3
săptămâni înainte de executarea altoitului, altfel substanţele hormonale endogene
merg în zonele de vindecare a rănilor rămase în urma eliminării lăstarilor în loc să se
concentreze în zona de altoire pentru calusarea rănii.
O atenţie deosebită trebuie acordată dezinfectării foarfecelor şi bricegelor de
altoit, în mod repetat, cu substanţe admise (ex. alcool etilic).
Altoitul se realizează în funcţie de zonă şi de maturarea ramurilor altoi, dar şi
de dezvoltarea portaltoilor, între 1-15 iulie (începutul) şi 1-15 septembrie (sfârşitul).
Cele mai utilizate metode de altoire sunt altoirea în T sub coajă cu ochi
dormind şi altoirea în „Chip budding”(mugure cu lemn). Portaltoii neprinşi, se pot
altoi prin aceleaşi procedee, în primăvara anului următor (în câmpul II) odată cu
începutul circulaţiei sevei. Deoarece în perioada respectivă mugurele altoi se
pregăteşte de pornire în vegetaţie, altoirea în T sub coajă se spune că se face în ochi
crescând. Tot pentru altoirea portaltoilor neprinşi se mai utilizează altoirea cu
ramură detaşată (un segment de ramură altoi cu 2 max. 3 ochi), protejând partea de
sus a altoiului împotriva deshidratării (parafină, ceară de albine, etc).
La 3-4 săptămâni după altoirea din câmpul I se monitorizează prinderea la
altoire. În prezent operaţiunea este uşurată prin utilizarea foliei de altoit ce se auto-
degradează după 3-4 săptămâni în urma acţiunii razelor solare. În funcţie de
procentul de prindere la altoire se hotărăşte dacă se realtoiesc sau nu portaltoii în
primăvara anului următor. Peste iarnă, mai ales în iernile fără zăpezi, mai survine
pericolul pierderii unui număr de ochi altoi în urma îngheţului, mai ales în urma
unor temperaturi prea scăzute la nivelul solului (sub -200C), efect amplificat de un
an precedent extrem de ploios ce duce la o maturare necorespunzătoare atât a
ramurii cu muguri altoi cât şi a portaltoilor din câmpul I, prin prelungirea excesivă a
perioadei de vegetaţie.
15
Aspect general din câmpul I al pepinierei, tehnologie organică
1.4. Lucrări de întreţinere în câmpul II al pepinierei.
16
Îndepărtarea sălbaticului (a porţiunii de portaltoi de deasupra ochiului altoi
prins) este operaţiunea ce necesită un mare consum de forţă de muncă manuală, dacă
nu este completată de maşini destinate acestui scop.
Îndepărtarea sălbaticului manual (cu foarfeca) presupune un volum mare de
muncă pentru scoaterea resturilor vegetale la capetele parcelei. Reglementările
actuale privind protecţia mediului interzic arderea lor, astfel încât este nevoie de
cheltuieli suplimentare pentru depozitarea lor în locuri permise. Pepinierele moderne
dispun de maşini adecvate pentru tăierea sălbaticului la cca 10 cm deasupra ochiului
altoi, tocarea şi împrăştierea pe loc a lemnului ce contribuie în timp la sporirea
conţinutului solului în materie organică. Îndepărtarea cepului rămas deasupra
ochiului altoi se face ulterior, cu foarfeci manuale sau acţionate pneumatic, el
rămânând de asemenea pe sol sau fiind colectat în găleţi şi scos din parcelă.
Pe parcursul perioadei de vegetaţie se execută mai multe operaţiuni de
eliminare a lăstarilor ce dau din portaltoi, pentru a permite lăstarului ce dă din
mugurele altoi să se dezvolte şi să preia rolul fotosintezei. La începutul dezvoltării,
lăstarul altoi nelemnificat la bază se poate desprinde/dezbina în cazul unor vânturi
prea puternice, ceea ce contribuie la scăderea randamentului final în pomi altoiţi.
Ca măsuri de protecţie sunt: amplasarea şcoli de pomi în locuri ferite, perdele
de protecţie sau tutorarea fiecărui altoi de un tutore înfipt alături în sol, pe direcţia
rândului.
După lemnificarea bazei altoiului, ce se realizează de regulă în a doua
jumătate a lunii iulie, se elimină lăstarii ce apar pe porţiunea viitorului trunchi (50-
60 cm).
Fertilizarea pomilor altoiţi în câmpul II se poate realiza la fel ca la câmpul I,
însă concentraţiile utilizate în proiect au avut ca efect obţinere de pomi cu o creştere
vegetativă mai mică în comparaţie cu tehnologia curentă, şi în consecinţă o
producţie de pomi STAS mai mică.
Tabelul 2. Efectul fertilizării organice cu gunoi de vită asupra

creşterii vegetative a pomilor în câmpul II pepinierei
NR TEHNOLOGIE ORGANICĂ
.
SPECIA PORTALTOIUL SOIUL Ø Altoi „H” Altoi
CR
-mm- -cm-
T.
0 1 2 3 4 5
V1 (40g/10 l) 10,2 a 158,2 a
SEMAVIUM V2 (60g/10 l) 11,0 a 165,0 a
Media 10,6 161,6
1. CIREŞ
V1 (40g/10 l) 9,2 a 150,0 a
IP-C4 V2 (60g/10 l) 10,0 a 156,0 a
Media 9,6 153,0
V1 (40g/10 l) 7,0 b 137,2 a
2. VIŞIN IP-C4 V2 (60g/10 l) 8,2 a 140,0 a
Media 7,6 138,6
17
0 1 2 3 4 5
V1 (40g/10 l) 11,8 a 130,0 b
3. PIERSIC ADAPTABIL V2 (60g/10 l) 12,2 a 140,0 a
Media 12,0 135,0
V1 (40g/10 l) 14,0 a 176,6 a
MIROBOLAN
V2 (60g/10 l) 14,6 a 180,0 a
C5
Media 14,3 178,3
4. PRUN
V1 (40g/10 l) 12,0 a 165,0 a
MIROBOLAN
V2 (60g/10 l) 13,2 b 173,0 a
Dwarf
Media 12,6 169,0
* Valorile din coloane care nu au litere comune diferă semnificativ pentru un nivel de asigurare statistica de 5%
Aspecte din câmpul II al pepinierei, tehnologie organică – specia vişin
Aspecte din câmpul II al

pepinierei, tehnologie
organică – specia prun
18
pepinierei, tehnologie
organică – specia piersic

pepinierei, tehnologie organică –
specia cireş
19
La portaltoii altoiţi la masă, anterior plantării în câmpul I, pot apare
inflorescenţe în câmpul II, pe lemnul altoiului, inflorescenţe ce trebuiesc eliminate
manual deoarece reprezintă o cale de infecţie pentru unele virusuri, iar dacă leagă
fructe acestea sunt în detrimentul dezvoltării pomului în pepinieră.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor. Pomii din pepinierele pomicole
manifestă cea mai mare vulnerabilitate la atacul cauzat de fungii fitopatogeni şi de
dăunători.
În cazul speciilor sâmburoase cireş, vişin, piersic şi prun pericolul cel mai
mare îl reprezintă ciupercile fitopatogene: Blumeriella jaapii – antracnoza frunzelor,
Stigmina carpophila – ciuruirea frunzelor şi Taphrina deformans – băşicarea
frunzelor, iar dintre insecte Myzus cerasi – păduchele negru al cireşului, Myzus
persicae – păduchele verde al piersicului, Hyalopterus pruni – păduchele cenuşiu şi
acarianul filocoptid al puieţilor de prun Aculus fockeni.
În condiţiile în care nu se aplică un număr minim de tratamente fitosanitare
cca 30% din pomii aflaţi în câmpul I şi II pepinieră sunt predispuşi pieirii, iar din cei
rămaşi o mare parte sunt declasaţi STAS.
Pentru combaterea acestor paraziţi extrem de periculoşi din pepinierele
pomicole pe perioada derulării proiectului s-au experimentat mai multe produse
agreate în conceptul de cultură organică.
Aceste produse au diferite baze active: bacterii Seccheropolyspora spinosa,
extract uleios din fructele de Azodiractha indica, extracte vegetale din Tagetes
patula şi Cynara scolymus, inhibitori ai metamorfozei insectelor – tiacloprid, uleiuri
minerale, extracte brute de nicotină singure sau asociate cu săpun potasic, hidroxid
de cupru, cupru metalic etc.
Pe baza rezultatelor obţinute se apreciază că unele dintre aceste produse au o
eficacitate bună în combaterea unor agenţi fitopatogeni şi dăunători la speciile
sâmburoase şi pot fi folosite în tehnologia producerii materialului săditor în sistem
organic la tratamentele fitosanitare.
Produsele care au manifestat cea mai bună eficacitate în combaterea
paraziţilor sunt prezentate în tabelul 3.
Prezenţa entomofaunei utile în condiţiile aplicării tratamentelor organice
20
Tabelul 3. Planul tratamentelor fitosanitare recomandat pentru combaterea principalilor
agenţi fitopatogeni şi dăunători la speciile sâmburoase în câmpul I şi II pepinieră.
PRODUSE
PERIOADA
NUMĂR RECOMANDATE
EFECTUĂRII
TRATA PENTRU BAZA ACTIVĂ
TRATAMENTEL
MENT COMBATEREA
OR
PARAZIŢILOR
Champion 50 WP conc.
Hidroxid de cupru 50 %
Mai 0,3%
1. Extract uleios Azodiractha
Decada I +
indica
Neem Azal TS conc. 0,5%
Extract vegetal Tagetes
patula
Extract vegetal Cynara
CRF conc. 10% sau
scolymus
Mai 2 Hexan conc. 10%
2. Extract vegetal Tagetes
Decada II sau CRF + 2 Hexan 10% +
patula + Cynara scolymus
Neem Azal TS conc. 0,5%
Extract uleios Azodiractha
indica
Alcupral 50 PU conc.0,3% Cupru metalic 50%

+
Spinosad + Fastac conc. Sacchoropolispora spinosa
Mai
3. 0,025% sau + alfacipermetrin
Decada III
Spinosad + Fastac conc. Sacchoropolispora spinosa
0,02% sau + alfacipermetrin
Spinosad conc. 0,025% Sacchoropolispora spinosa
CRF conc. 10% + Extract vegetal Tagetes
Mai
4. Calypso 480 SC conc. patula
Decada III
0,025% Tiacloprid
Cupru metalic 30%
Iunie Cuprofert 0,3%+
5. Extract uleios Azodiractha
Decada I Neem Azal TS conc. 0,5%
indica
Iunie Kocide 101 50 PU conc.
6. Hidroxid de cupru 50%
Decada II 0,3% + CF1 Cetone
Iunie Alcupral 50 PU conc. 0,3%
7. Cupru metalic 50%
Decada III + CF1 cetone
Kocide 101 50 PU conc.
Iulie 0,3% + Hidroxid de cupru 50%
8.
Decada I CF1 Cetone + Ulei mineral
US1 conc. 1,5%
Kocide 101 50 PU conc.
Iulie Hidroxid de cupru 50%
9. 0,3% +
Decada II Ulei mineral
US1 conc. 1,5%
August Cuprofert + Cupru metalic 30%
10.
Decada I US 1 conc. 1,5% Ulei mineral
August Cuprofert + Cupru metalic 30%
11.
Decada III US 1 conc. 1,5% Ulei mineral
21
După etichetarea pomilor, în urma inspecţiei oficiale care certifică respectarea
metodologiei de producere organică, după apariţia primelor brume se execută
defoliatul manual, neexistând încă substanţe admise în cultura organică destinate
acestui scop.
Scoaterea, sortarea şi legarea pomilor în pachete este similară cu cea din
tehnologia pepinieristică curentă. După scoatere, inspecţia oficială verifică
eventualele nereguli ale sistemului radicular. Dacă nu sunt probleme se eliberează
actul final ce permite comercializarea pomilor, ca produs organic.
Producţia de pomi.
Conform standardelor în vigoare un pom altoit (specia sâmburoase) pentru a
putea fi livrat trebuie ca înălţimea lui (măsurată de la punctul de altoire) să fie minim
de 100 cm. Înălţimea şi diametrul (media) pomilor determinate evidenţiază faptul că
prin aplicarea tehnologiei curente se obţin pomi mai viguroşi şi uniformi dar aşa
cum precizam fără mari diferenţe faţă de tehnologia organică.
Punctul de referinţă al câmpurilor de formare ale pomilor altoiţi (câmpul I şi
II) îl constituie producţia de pomi altoiţi STAS / ha.
În câmpul I pentru portaltoii vegetativi, distanţa de plantare este de 90/15 cm,
ceea ce reprezintă o densitate la hectar de 74.000 buc portaltoi. În mod normal,
aplicând tehnologia corectă şi fără accidente climatice (îngheţuri târzii de primăvară,
precipitaţii abundente) se poate obţine o producţie de pomi altoiţi STAS/ha de
40.000 – 45.000 buc. în funcţie de specie, soi, portaltoi.
Pentru portaltoii generativi (de obicei mai viguroşi şi neuniformi) distanţa de
plantare este de 90/20 cm, ceea ce reprezintă o densitate la hectar de 55.000 buc. ,
obţinându-se în final (câmpul II) o producţie de 30 – 35 mii pomi altoiţi STAS/ha.
În cazul cercetărilor efectuate, conform obiectivelor propuse şi în condiţiile
climatice nefavorabile în general agriculturii nu numai pomiculturii rezultatele
obţinute în ceea ce priveşte producţia de pomi altoiţi STAS raportată la hectar au
fost mulţumitoare. Desigur, că rezultate mai bune s-au obţinut în cazul aplicării
tehnologiei curente, dar şi cu costuri mai mari. Astfel, se evidenţiază soiurile de prun
altoit pe cei doi portaltoi Mirobolan C5 şi Mirobolan Dwarf cu o medie de 34,6 şi
respectiv 34,7 mii buc/ha, însă cu diferenţe mici (3,6 şi respectiv 3,2 mii buc/ha) faţă
de „tehnologia organică”.
Prin aplicarea ”tehnologiei organice” de producere a materialului săditor
pomicol s-au obţinut rezultate bune şi în cazul soiurilor de piersic altoite pe
portaltoiul vegetativ ADAPTABIL (32,7 mii buc pomi STAS/ha).
Cele mai slabe producţii s-au obţinut în cazul soiurilor de cireş altoite pe
portaltoiul generativ ”SEMAVIUM” (23,1 mii buc, respectiv 25,2 mii buc/ha).
Având în vedere randamentele mai mici, în majoritatea cazurilor, la
producerea materialului săditor pomicol organic, comparativ cu cel practicat curent
(intens chimizat, cu tratamente fitosanitare la acoperire şi fertilizare abundentă), este
nevoie de a subvenţiona producerea acestui material dacă se consideră că aduce un
aport suplimentar la eficienţa plantaţiilor pentru fructe, organice.
22
Tabel nr. 4 Comportarea materialului săditor pomicol (pomi câmpul II pepinieră)
produs prin „tehnologie organică” comparativ cu cel produs prin tehnologia curentă
(dimensiunile pomilor, producţia pomi total/ha, producţia pomi STAS/ha)
NR TEHNOLOGIE ORGANICĂ TEHNOLOGIA CURENTĂ DIFERENŢE

. PORTALTOIU Ø „H” Prod.totală Prod.pomi Ø „H” Prod.totală Prod.pomi Ø „H” Prod.totală Prod.pomi
SPECIA SOIUL
CR L Altoi Altoi pomi/ha STAS/ha Altoi Altoi pomi/ha STAS/ha Altoi Altoi pomi/ha STAS/ha
T. -mm- -cm- mii buc. mii buc. -mm- -cm- mii buc. mii buc. mm- -cm- mii buc. mii buc.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Van 10,0 155,0 26,0 22,2 12,0 160,0 27,7 25,4 2,0 5,0 1,7 3,2
Stella 11,0 165,0 26,0 23,7 13,0 175,0 27,8 25,5 2,0 10,0 1,8 1,8
SEMAVIUM
Ponoare 11,0 165,0 26,0 23,4 13,0 170,0 26,9 24,7 2,0 5,0 0,9 1,3
Media 10,6 161,6 26,0 23,1 12,6 168,3 27,4 25,2 2,0 6,7 1,4 2,1
1. CIREŞ
Van 9,0 150,0 33,9 30,5 11,0 156,0 34,0 30,6 2,0 6,0 0,1 0,1
Stella 10,0 157,0 34,1 30,3 13,0 165,0 35,5 31,9 3,0 5,0 1,4 1,6
IP-C4
Ponoare 10,0 152,0 33,2 29,8 14,0 160,0 34,0 30,6 4,0 8,0 0,8 0,8
Media 9,6 153,0 33,7 30,2 12,6 160,3 34,5 31,0 3,0 6,3 0,7 0,8
Nana 8,0 131,0 31,7 28,5 9,0 140,0 32,8 29,8 1,0 9,0 1,1 1,3
Ţarina 7,0 140,0 31,3 28,1 7,0 148,0 32,4 29,4 0,0 8,0 1,1 1,3
2. VIŞIN IP-C4
Bucovina 8,0 145,0 30,6 27,5 9,0 156,0 31,6 28,7 1,0 11,0 1,0 1,2
Media 7,6 138,6 31,2 28,0 8,3 148,0 32,2 29,3 0,7 9,4 1,0 1,3
Cardinal 12,0 130,0 34,7 33,6 14,0 150,0 42,6 38,3 2,0 20,0 7,9 4,7
RedHaven 13,0 140,0 35,9 33,8 14,0 168,0 42,8 38,9 1,0 28,0 6,9 5,1
3. PIERSIC ADAPTABIL
Springold 11,0 135,0 32,0 30,8 12,0 168,0 39,0 35,1 1,0 33,0 7,0 4,3
Media 12,0 135,0 34,2 32,7 13,3 162,0 41,4 37,4 1,3 27,0 7,2 4,7
A.Spath 14,0 180,0 36,0 32,0 16,0 195,0 40,0 36,0 2,0 15,0 4,0 4,0
MIROBOLAN Stanley 14,0 175,0 35,0 32,1 15,0 190,0 39,0 35,0 1,0 15,0 4,0 2,9
C5 Centenar 15,0 180,0 33,0 29,0 17,0 192,0 37,7 32,7 2,0 12,0 4,7 3,7
Media 14,3 178,3 34,6 31,0 16,0 192,3 38,9 34,6 1,7 14,0 4,3 3,6
4. PRUN
A.Spath 13,0 173,0 36,9 32,6 14,0 185,0 40,0 35,6 1,0 12,0 3,1 3,0
MIROBOLAN Stanley 12,0 166,0 36,4 33,8 14,0 180,0 40,3 35,0 2,0 14,0 3,9 1,9
Dwarf Centenar 13,0 170,0 36,1 28,8 15,0 184,0 39,4 33,5 2,0 14,0 3,3 4,7
Media 12,6 169,0 36,4 31,5 14,3 183,0 39,9 34,7 1,7 14,0 3,5 3,2
23
1.5. Analiza comparativă a indicatorilor economico-financiari în producerea
materialului săditor organic în funcţie de portaltoi şi specia pomicolă
Obţinerea de pomi STAS prin folosirea de portaltoi vegetativi asigură o

producţie de 30.900 bucăţi, cu 9,57 % mai mare comparativ cu 28.200 bucăţi în
cazul folosirii portaltoilor generativi.
Cheltuielile de producţie la unitatea de suprafaţă în cazul tehnologiei organice
aplicată la portaltoi vegetativi se cifrează la 252.385 RON, fiind cu 101.721 RON
(67,51 %) mai mici decât în cazul tehnologiei organice aplicată la portaltoi
generativi.
Costul unitar al pomului STAS este 8,17 RON/buc în cazul celor altoiţi pe
portaltoi vegetativ, cu 2,83 RON (52,99 %) mai mare decât costul pomilor STAS
obţinuţi din portaltoi generativi.
Preţul de livrare este mai mare la pomii STAS proveniţi din portaltoi
vegetativi – 13,80 RON/buc faţă de 11,50 RON/buc în cazul pomilor STAS din
portaltoi generativi.
Din valorificarea producţiei de pomi STAS ecologici se obţin venituri în
valoare de 426.420 RON la hectar în cazul utilizării de portaltoi vegetativi si de
324.300 RON/ha in cazul folosirii portaltoilor generativi.
Profitul pe pom STAS este 5,63 RON/buc în cazul utilizării portaltoilor
vegetativi, cu 0,53 RON/buc mai mic decât în cazul folosirii portaltoilor generativi.
La 1 hectar pepinieră pentru produceea pomilor STAS, prin folosirea
portaltoilor vegetativi se obţine un profit de 174.035 RON, cu 399 RON mai mic
decât în cazul utilizării portaltoilor generativi. Ca urmare, rata rentabilităţii este de
68,95 % în cazul în care altoirea se face pe portaltoi vegetativi faţă de 115,25 % in
cazul pomilor obţinuţi prin altoire pe portaltoi generativi (Tabel 5).
În raport cu specia pomicolă, datele din tabelul 5 arată că rentabilitatea este
mai mare (115,25 %) în producerea materialului săditor ecologic din speciile cireş şi
prun, obţinut prin altoire pe portaltoi generativi decât în cazul producerii pomilor
STAS din speciile cireş, vişin şi piersic prin folosirea portaltoilor vegetativi.
În urma efectuării studiului de fezabilitate privind implementarea proiectului
la ICDP Mărăcineni Argeş s-au desprins următoarele concluzii:
1.Producerea materialului săditor prin aplicarea tehnologiei moderne organice
constituie o necesitate impusă de creşterea cererii de fructe ecologice atât în ţara
noastră, dar mai ales pe piaţa europeană, având în vedere exigenţele sporite ale
consumatorului modern faţă de calitatea fructelor.
2.Sunt tot mai preferate fructele care provin din ferme care au plantaţii
ecologice, înfiinţate din material săditor de mare valoare biologică, rezistent la boli
şi dăunători şi în care se aplică tehnologii moderne bazate pe principiile organice,
care stimulează diminuarea substanţelor chimice nocive pentru plantă, mediu şi om,
pe fluxul de producţie, mai exact în practica fertilizării, erbicidării şi protecţiei
fitosanitare.
24
3.În cadrul tehnologiilor organice, fertilizarea chimică este înlocuită cu
fertilizarea organică (gunoi de grajd), iar protecţia fitosanitară prin tratamente
chimice este înlocuită cu metode şi tehnici biologice de combatere a bolilor şi
dăunătorilor (extracte biologice, capcane cu feromoni etc).
4.În cazul aplicării tehnologiei organice pe 1 ha de pepinieră Câmpul I şi II
pentru producerea pomilor STAS din speciile prun şi cireş, folosind portaltoi
generativi , cheltuielile de producţie, în condiţiile ICDP Mărăcineni Argeş şi ale
anilor pedoclimatici 2005-2006 s-au cifrat la 150.664 RON, fiind cu 0,76 % mai
reduse decât în cazul aplicării tehnologiei actuale. Acest lucru se explică prin
diminuarea cheltuielilor cu fertilizarea şi protecţia fitosanitară cu 25 %.
5.Producţia de pomi STAS livrabili, este cu 10,48 % mai redusă la unitatea de
suprafaţă, respectiv 28.200 pomi în cazul aplicării tehnologiei organice faţă de
31.500 pomi în condiţiile utilizării tehnologiei clasice, bazată pe substanţe chimice
pentru fertilizare şi tratamente fitosanitare.
6.Costul de producţie al pomilor STAS obţinuţi prin tehnologia organică este
5,34 RON/bucată cu 10,28 % mai ridicat decât în cazul aplicării tehnologiei clasice.
7.Având în vedere calitatea deosebită a materialului săditor, preţul de
valorificare pe piaţa pomilor STAS din specia prun şi cireş, proveniţi din portaltoi
generativi poate creşte cu 15 %, de la 10 RON/buc în cazul tehnologiei clasice la
11,50 RON/buc în cazul pomilor ecologici.
8.Ca urmare, în cazul folosirii tehnologiei organice în producerea materialului
săditor, la 1 ha pepinieră se poate realiza un profit de 173.636 RON în condiţiile
unei rate a profitului de 115,25 %.
9.În cazul aplicării tehnologiei organice în pepinieră pentru producerea
pomilor STAS din speciile cireş, vişin şi piersic folosind portaltoi vegetativi, s-a
constatat că cheltuielile de producţie la unitatea de suprafaţă se cifrează la 252.385
RON, fiind cu 1672 RON (0,66 %) mai mici decât în cazul aplicării tehnologiei
clasice. Acest lucru a fost determinat de diminuarea cu 25 % a cheltuielilor aferente
lucrărilor de fertilizare şi combatere a bolilor şi dăunătorilor.
10.Producţia totală de pomi STAS/hectar a fost mai redusă, cu 5,22 % în cazul
aplicării tehnologiei organice, respectiv de 30.900 bucăţi faţă de 32.600 bucăţi în
cazul utilizării tehnologiei clasice.
11.Costul unitar al pomului STAS este mai ridicat cu 4,88 %, respectiv 8,17
RON/buc în cazul aplicării tehnologiei organice comparativ cu tehnologia clasică.
12.Preţul de livrare însă, ca urmare a calităţii deosebite a materialului săditor,
poate atinge 13,80 RON/bucată, cu 15 % mai mult decât preţul pomilor STAS
obţinuţi prin tehnologia clasică.
13.În condiţiile tehnologiei organice aplicate la 1 ha pepinieră cu speciile
cireş, vişin şi piersic, se poate obţine un profit total de 174.035 RON , cu 26,90 %
mai mare decât profitul realizabil în condiţiile tehnologiei clasice.
14.Utilizarea tehnologiei organice în pepiniera pentru producerea pomilor
STAS de cireş, vişin şi piersic prin utilizarea de portaltoi vegetativi asigură o rată a
25
rentabilităţii de 68,95 %, mai mare cu 15,97 % decât în situaţia aplicării tehnologiei
actuale bazate pe fertilizarea şi protecţia fitosanitară chimică.
15.Analizând în mod comparativ efectele economice ale aplicării
tehnologiilor clasică şi organică de producere a materialului săditor, în funcţie de
portaltoi, s-a constatat că rentabilitatea este mai mare (115,25 %) în cazul folosirii
portaltoilor generativi la specia cireş şi prun, decât în cazul producerii pomilor
STAS din speciile cireş, vişin şi piersic prin folosirea portaltoilor vegetativi.
Tabelul 5
Indicatorii economico-financiari în producerea de pomi STAS ecologici
pe suprafaţă de 1 ha în funcţie de portaltoi şi specia pomicolă
Nr. UM Tehnologie organică P2-P1

Crt. Portaltoi Portaltoi Valori Valori
generativi vegetativi absolute relative
Indicatorul speciile speciile RON %
Cireş şi Cireş,
Prun Vişin şi
P1 Piersic
P2
Parametrii tehnologici
1. Distanţa de plantare cm 90/20 90/15 - -
2. Nr.de portaltoi Buc 55.000 74.000 +19.000 +34,54
plantaţi
3. Nr.de portaltoi Buc 48.900 54.000 +5100 +10,43
altoiţi
Parametrii de producţie
4. Producţia totală de buc 31.400 33.600 +2200 7,00
pomi
5. Producţia de pomi Buc 28.200 30.900 2700 +9,57
STAS
Indicatori economico-financiari si de eficienta economica
6. Cheltuieli totale de RON/ha 150.664 252.385 +101.721 +67.51
producţie
7. Costul unitar al RON/buc 4,80 7,51 +2,71 +56,45
pomului STAS
8. Costul unitar al RON/buc 5,34 8,17 +2,83 +52,99
pomului STAS
9. Preţul de livrare al RON/buc 11,50 13,80 +2,30 +20,00
pomului STAS
10. Venit la hectar RON/ha 324.300 426.420 +102.120 +31,49
11. Profit/pom STAS RON/buc 6,16 5,63 -0,53 -8,61
12. Profit la hectar RON/ha 173.636 174.035 +399 +0,23
13. Rata rentabilităţii % 115,25 68,95 -46,30 -
26
Capitolul 2. Tehnologia obţinerii materialului săditor la speciile
de arbuşti fructiferi (coacăz negru, afin, zmeur, mur) şi la căpşun
2.1. Alegerea soiurilor şi substraturilor pentru înmulţirea organică a

speciilor de arbuşti fructiferi
Pentru înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi şi căpşun în sistem de

cultură organică se aleg soiurile rezistente sau tolerante la agenţii fitopatogeni şi la
unele insecte dăunătoare. Acest fapt conduce la reducerea tratamentelor de
fitoprotecţie cu 40-60% în funcţie de specie.
Ţinând cont de această cerinţă, în cadrul Proiectului Agral 294 s-a
experimentat la coacăzul negru cu soiurile Abanos şi Deea: la afin cu soiurile
Blueray şi Coville, la zmeur cu soiurile Cayuga şi Latham, la mur cu Darrow (soi cu
ghimpi) şi Chester şi Loch Ness (soiuri fără ghimpi), iar la căpşun sortimentul luat în
cercetare a fost compus din soiurile Premial, Magic şi Ideea.
În afară de rezistenţă la boli şi dăunători, la selecţia sortimentului de arbuşti
fructiferi s-a ţinut cont şi de nivelul ridicat şi constant de producţie, calitatea
fructelor şi adaptarea ecologică
Astfel, la coacăzul negru soiurile selectate au o producţie de peste 3 kg/tufă,
fructele conţin 140 mg% acid ascorbic, 9% zaharuri totale, aciditate totală de 3%,
sunt mari (de peste 1 g), intens şi uniform colorate şi bogate în antociani.
Pentru zmeur soiurile Latham şi Cayuga au o plasticitate ecologică ridicat şi
producţie constantă an de an.
La specia mur, sortimentul fără ghimpi Chester şi Loch Ness sunt foarte
productive şi cu toleranţă la gerurile din timpul iernii, iar soiul Darrow cu ghimpi s-
a dovedit cel mai adaptabil la condiţiile de sol şi climă, cu maturarea mai devreme a
fructelor fapt ce le sporeşte valoarea comercială de piaţă.
Pentru afinul de cultură soiurile stabilite pentru cultura organică Blueray şi
Coville sunt foarte bine adaptate la gerurile din timpul iernii, cu fructe mari, albastru
deschis, cu pruină, foarte mult căutate de consumatori ca fructe de desert.
În vederea promovării în producţie a soiurilor respective, în cadrul Proiectului
A 294 s-au efectuat cercetări pentru stabilirea verigilor tehnologice optime de
propagare. S-au experimentat mai multe variante de butăşire în substraturi de
înrădăcinare alcătuite din părţi egale turbă + perlit, dar şi 3 părţi perlit + 1 parte
turbă (tabelul 6 şi 7).
27
Tabelul nr.6 Procentul de prindere şi dezvoltarea părţii aeriene a butaşilor
lemnificaţi la 1,5 luni de la plantare
LUNGIMEA
NR. % DE TOTALĂ A
SPECIA/SOIUL VARIANTA DE SUBSTRAT
CRT. ÎNRĂDĂCINARE PĂRŢII
AERIENE
Coacăz negru (butaşi plantati pentru fortificat în câmp)
1 Abanos V1 – perlit 75% + turbă 25% 93,3 8,9
3 Deea V1 – perlit 75% + turbă 25% 89,4 8,2
Afin cu tufa înaltă (butaşi plantati pentru fortificat în solarii)
5 Coville V1- turbă 75% + mraniţă 25% 42,2 19,7
6 Coville V2- Turbă 100% 100 10,3
7 Coville V3- Turbă 50%+mraniţă 50% 85,7 20,7
8 Coville V4- turbă 75% + mraniţă 25%+5g 91,6 10,5
sulf praf
9 Coville V5- turbă 75% + mraniţă 100 2,8
25%+10g sulf praf
10 Coville V6-turbă 50%+mraniţă 50%+5g 0 0
sulf praf
11 Coville V7-turbă 50%+mraniţă 50%+10g 0 0
sulf praf
12 Blueray V1- turbă 75% + mraniţă 25% 91,6 16,8
13 Blueray V2- Turbă 100% 100 15,0
14 Blueray V3- Turbă 50%+mraniţă 50% 100 12,8
15 Blueray V4- turbă 75% + mraniţă 25%+5g 91,7 12,4
sulf praf
16 Blueray V5- turbă 75% + mraniţă 85,7 12,3
25%+10g sulf praf
17 Blueray V6-turbă 50%+mraniţă 50%+5g 85,7 11,1
sulf praf
18 Blueray V7-turbă 50%+mraniţă 50%+10g 87,5 16,7
sulf praf
Tabelul nr. 7 Procentul de prindere şi dezvoltarea părţii aeriene a butaşilor verzi de coacăz negru şi
mur şi de zmeur la 1,5 luni după transplantarea în câmp
NR. SPECIA/SOIUL VARIANTA DE SUBSTRAT % DE LUNGIMEA TOTALĂ
CRT. ÎNRĂDĂCINARE A PĂRŢII AERIENE
Coacăz negru (butaşi plantati pentru fortificat în câmp)
Zmeur (drajoni plantati pentru fortificat în câmp)
5 Cayuga V1-Turbă 75%+Perlit 25% 75 9,5
6 Latham V1- Turbă 75%+Perlit 25% 81,8 10,5
Mur (butaşi plantati pentru fortificat în câmp)
7 Chester V1-Turbă 75%+Perlit 25% 83,3 9,2
8 Chester V2 – perlit 50% + turbă 50% 66,6 20,5
9 Loch Ness V1-Turbă 75%+Perlit 25% 50 9,4
10 Loch Ness V2 – perlit 50% + turbă 50% 57,6 11,8
28
La sortimentul de afin, pe lângă turbă şi perlit, în substrat s-a introdus şi litieră
de conifere în proporţii diferite: litieră în proporţie de 100% şi turbă + litieră în părţi
egale. Din multitudinea de variante s-a selecţionat varianta optimă pentru fiecare
specie şi soi. Astfel, la coacăzul negru înmulţit prin butăşire în verde se recomandă
amestecul format din turbă + perlit în părţi egale cu un randament de 96 – 100%, la
zmeur: turbă 75% + perlit 25%; la mur: amestecul în părţi egale turbă 50% + perlit
50% iar, în cazul sortimentului de afin, randamente superioare de peste 60% s-au
obţinut în cazul când s-a folosit turba proaspătă cu un ph de 4,8 în amestec cu perlit,
în proporţie de 75% turbă + 25% perlit. De menţionat că atunci când s-a folosit
litiera singură, randamentul a fost de numai 4%în cazul soiului Blueray şi de 28% la
soiul Coville.
Pe baza rezultatelor cercetărilor întreprinse în cadrul Proiectului Agral 294, se
recomandă la coacăzul negru înrădăcinarea butaşilor într-un amestec format din
turbă şi perlit în proporţie de 75% şi respectiv 25%, şi fortificarea lor prin
transplantarea în câmp (şcoala de butaşi) pentru un an de vegetaţie (tabelul 8).
Pentru genotipurile de afin se recomandă înrădăcinarea fie în turbă+perlit în
proporţii de 75 % turbă şi 25% perlit. Atât în faza de înrădăcinare cât şi în cea de
fortificare nu se recomandă folosirea sulfului în amestecul nutritiv în amestec cu
turbă acidă, deoarece acidifierea mediului creşte peste limita de suportabilitate a
plantelor, mraniţa introdusă în amestec nu diminuează efectul foarte puternic
acidifiant al sulfului.
Aspect din câmpul de fortificare - arbuşti şi căpşun
29
La zmeur soiurile Cayuga şi Latham s-au comportat diferit în câmpul de
fortificare, randamentul de 50% plante fortificate s-a consemnat la soiul Latham şi
de 38,8 % la soiul Cayuga. Tulpinile s-au dezvoltat într-un ritm mai mare la Latham
(63,3 cm) şi mai slab la Cayuga (37,07 cm).
La murul fără ghimpi, varianta V2 s-a dovedit a fi mai bună pentru ambele
soiuri în procesul de fortificare cu un randament de 15-50% comparativ cu varianta
V1, care se practică în producţie. Se recomandă noua variantă cu înrădăcinarea în
perlit + turbă (25+75%) şi fertilizarea în câmp un an de vegetaţie.
Tabelul nr. 8. Procentul de prindere şi dezvoltarea părţii aeriene a butaşilor
lemnificaţi de coacăz negru şi afin plantaţi pentru fortificare
LUNGIMEA
NR. % DE TOTALĂ A
SPECIA/SOIUL VARIANTA DE SUBSTRAT
CRT. ÎNRĂDĂCINARE PĂRŢII
AERIENE
Coacăz negru (butaşi plantaţi pentru fortificat în câmp)
1 Abanos V1 – perlit 75% + turbă 25% 90 25,20
Afin cu tufa înaltă (butaşi plantaţi pentru fortificat în containere)
5 Blueray V1- turbă 75% + mraniţă 25% 100 21,71
6 Blueray V2- Turbă 100% 100 16,15
7 Blueray V3- Turbă 50%+mraniţă 50% 100 20,44
25%+5g sulf
25%+10g sulf
10 Blueray V6-turbă 50%+mraniţă 85,71 12,94
50%+5g sulf
11 Blueray V7-turbă 50%+mraniţă 85,71 17,4
50%+10g sulf
12 Coville V1- turbă 75% + mraniţă 25% 85,71 19,95
13 Coville V2- Turbă 100% 100 17,28
14 Coville V3- Turbă 50%+mraniţă 50% 85,71 18,32
15 Coville V4- turbă 75% + mraniţă 71,4 16,91
25%+5g sulf
16 Coville V5- turbă 75% + mraniţă 85,71 18,03
25%+10g sulf
17 Coville V6-turbă 50%+mraniţă 0 0
50%+5g sulf
18 Coville V7-turbă 50%+mraniţă 0 0
50%+10g sulf
Zmeur (drajoni plantaţi pentru fortificat în câmp)
5 Cayuga V1-Turbă 75%+Perlit 25% 38,8 37,07
6 Latham V1- Turbă 75%+Perlit 25% 50,0 63,3
Mur (butaşi plantaţi pentru fortificat în câmp)
7 Chester V1-Turbă 75%+Perlit 25% 41,66 17,7
8 Chester V2 – perlit 50% + turbă 50% 93,3 33,44
9 Loch Ness V1-Turbă 75%+Perlit 25% 25 20,3
10 Loch Ness V2 – perlit 50% + turbă 50% 42,3 20,01
30
2.2. Înmulţirea coacăzului negru prin butaşi în verde şi în uscat
2.2.1. Verigile tehnologice la butăşirea în verde

2..2.1.1. Prelevarea lăstarilor de pe plantele mamă. Lucrarea se efectuează
începând din data de 10-15 iunie şi durează până la mijlocul lunii august.
Aspect general de la experimentul privind testarea

capacităţii de înmulţirea prin butaşi lemnificaţi la coacăz
negru şi afin, în condiţii de solar
31
Butaşi înrădăcinaţi- soiul Deea în varianta V1- butăşire de
vară- pregătiţi pentru plantare fortificare
Butaşi înrădăcinaţi - soiul Abanos în varianta V1-

butăşire de vară- pregătiţi pentru plantare fortificare
32
Butaşi de iarnă - soiul Deea - pregătiţi pentru Butaşi de iarnă- soiul Abanos- pregătiţi pentru
plantare fortificare plantare fortificare
2.2.1.2. Confecţionarea butaşilor. Imediat după ce lăstarii s-au prelevat de pe

planta mamă, aceştia se fasonează alcătuind două tipuri de butaşi: butaşi fasonaţi din
zona apicală a lăstarilor de 8-12 cm lungime cu 1-2 frunze la vârf şi butaşi fasonaţi
din zona subapicală a lăstarilor de 15-20 cm lungime, cu 1-2 frunze la polul apical.
După fasonare, baza butaşilor se tratează cu biostimulator de înrădăcinare (de
exemplu cu Radistim – 2, sub formă de pudră), după care se plantează pe substratul
de înrădăcinare în solarii sub ceaţă artificială.
2.2.1.3. Transplantarea butaşilor înrădăcinaţi. După 1-2 luni, funcţie de soi,
butaşii plantaţi în prima parte a perioadei de vegetaţie înrădăcinează, fiind necesară
transplantarea lor în câmpuri de fortificare, într-un sol nisipo-lutos sau luto-nisipos,
fertilizat cu mraniţă şi prevăzut cu sisteme de irigare. Toamna butaşii se scot şi se
plantează la locul definitiv în plantaţii comerciale de fructe.
În cazul butaşilor plantaţi în solarii pentru înrădăcinare în partea a -II-a a
perioadei de vegetaţie, aceştia după înrădăcinare rămân pe loc până toamna în
septembrie - octombrie sau până în primăvara următoare, când se scot şi se plantează
în câmpul de fortificare (şcoala de butaşi). După o perioadă de vegetaţie, plantele
rezultate din butaşii fortificaţi se pot planta la locul definitiv
Aplicând acest procedeu tehnologic se pot realiza mai multe serii de butaşi în
acelaşi spaţiu de solar, iar randamentul la multiplicare este superior butăşirii în
uscat, atingând la unele soiuri peste 85% plante înrădăcinate livrabile.
33
2.2.2. Verigile tehnologice la butăşirea în uscat.
2.2.2.1. Prelevarea tulpinilor din plantaţiile mamă: Lucrarea se efectuează în
perioada 20 octombrie – 20 noiembrie sau 20 februarie - 5 martie. Până în momentul
confecţionării butaşilor, tulpinile se păstrează fie în spaţii frigorifice în pungi de
plastic, fie în beciuri stratificate în nisip reavăn, legate în pachete de 50 buc. şi
etichetate pe soiuri.
2.2.2.2. Confecţionarea butaşilor. Pentru plantarea directă în câmp, butaşii se
fasonează în lungime de 18-20 cm, iar pentru plantarea pe paturi, în solarii, tulpinile
se fasonează în segmente de 2-3 muguri. În acest din urmă caz, se folosesc numai
porţiunile de tulpină din zona bazală sau mediană a acestora. După fasonare, butaşii
se leagă în pachete, se etichetează şi se stratifică în teren nisipos. Dacă fasonarea se
efectuează în acelaşi timp cu plantatul, se exclude stratificarea butaşilor.
Butaşi înrădăcinaţi de coacăz- soiul Abanos- butăşirea de

vară- plantare în câmp pentru fortificare
2.2.2.3. Plantarea butaşilor. Când plantatul se face direct în câmp, are loc
mai întâi tratarea lor cu un fungicid, apoi se introduc cu baza în pudra de Radistim-2,
după care se plantează pe şanţuri în şcoala de butaşi. Distanţele de plantare sunt de
90 cm între rânduri şi 15 cm între butaşi pe rând, realizând o densitate de 74 mii
plante/ha.
Plantarea butaşilor scurţi de 2-3 muguri, pe paturi în solarii sau sere, se face
într-un substrat de înrădăcinare format din 40% mraniţă şi 20% perlit sau nisip
spălat de râu. După tratarea cu Radisti-2, butaşii se introduc cu primul nod în
34
substratul de înrădăcinare la distanţa de 10 cm între rânduleţe şi 5-8 cm între butaşi
pe rând. Temperatura şi umiditatea din spaţiul de înrădăcinare se menţine la
parametrii optimi, la 20-250 C şi respectiv la 80-90%, care să favorizeze procesele de
rizogeneză şi de creştere a lăstarilor pe butaşi.
Detaliu privind capacitatea de multiplicare la coacăz (sus)

şi la afin (jos)
35
2.2.2.4. Recoltarea butaşilor înrădăcinaţi. În cazul butaşilor înrădăcinaţi în
câmp, în şcoli de butaşi, după parcurgerea unei perioade de vegetaţie, aceştia se scot
la finele lunii octombrie, se leagă în pachete, se etichetează şi se stratifică. Butaşii de
calitatea întâia se plantează la locul definitiv, iar cei de calitatea a-II-a se plantează
în câmpul de fortificare. După fortificare butaşii respectivi pot fi plantaţi în plantaţii
comerciale.
Butaşii scurţi, înrădăcinaţi în solarii sau sere, după înrădăcinare se
transplantează în câmpul de fortificare fie toamna fie primăvara.
Butaşi înrădăcinaţi de mur fără ghimpi

(varianta V1-perlit 3 părţi + turbă 1)
pregătiţi pentru plantare -fortificare

(varianta V1- turbă 1 părţi + perlit 3
parte)-pregătiţi pentru plantare fortificare
36
2.3. Înmulţirea zmeurului şi murului prin butaşi în verde.

(varianta V2-perlit 1 părte + turbă 1
parte)- pregătiţi pentru plantare
fortificare

–soiul Loch Ness (varianta V2-perlit 1
părte + turbă 1 parte)- pregătiţi pentru
plantare fortificare
37
2.3.1. Înmulţirea sortimentului de zmeur prin butaşi în verde prezintă unele
particularităţi şi anume:
- Lăstarii care apar în jurul plantei mamă din mugurii adventivi de pe rădăcini,
când ating o înălţime de 6-8 cm, se detaşează de planta mamă la 1-2 cm sub nivelul
solului, astfel că zona bazală a lăstarului să fie etiolată;
- După detaşarea de planta mamă butaşii se plantează în alveolele platourilor
de polistiren, umplute cu un amestec de turbă şi perlit în părţi egale, aşezate pe
paturi în solarii sau sere, sub ceaţă artificială;
- Butaşii înrădăcinaţi în alveole se transplantează în containere (ghivece de
producţie) cu capacitate de 2,5 – 5,0 l, într-un amestec de pământ similar ce cel din
alveole;
- Fertilizarea butaşilor transplantaţi în containere se face la un interval de 10
zile cu o soluţie de balegă de vită preparată conform agriculturii biodinamice
(conform descrierii de la capitolul 1.2) în concentraţie de 40-60 g/10 l apă, în funcţie
de stadiul de dezvoltare al plantelor.
- După fertilizarea în containere, plantele sunt corespunzătoare pentru a fi
folosite la înfiinţarea plantaţiilor comerciale de zmeur.
Drajoni de zmeur-soiul Latham obţinuţi în Drajoni de zmeur –soiul Cayuga- obţinuţi în

varianta V1- pregătiţi în vederea fortificării varianta V1- pregătiţi în vederea fortificării
38
2.3.2. Înmulţirea sortimentului de mur prin butaşi în verde
2.3.2.1. Prelevarea lăstarilor. Momentul optim al executării acestei lucrării

este când lăstarii au intrat într-un proces accentuat de lignificare (15 iulie – 15
august). Lăstarii se recoltează de pe plantele mamă în prima parte a zilei până la
orele 1000 când timpul este călduros, cu insolaţie puternică sau pe toată durat zilei
când vremea este ploioasă şi cerul înnorat. Se aleg lăstarii din creşteri moderate,
laterale, cu grosimi în zona bazală de 5-7 mm şi cu internodii scurte.
Butaşi înrădăcinaţi de mur – soiul Chester- plantare în

câmp în vederea fortificării
2.3.2.2. Confecţionarea butaşilor. Imediat după prelevarea de pe planta

mamă, lăstarii se segmentează în lungimi de 10-12 cm. Se opresc la polul apical 1-2
foliole, iar celelalte se elimină.
2.3.2.3. Plantarea butaşilor. Butaşii fasonaţi se tratează cu un biostimulator
de înrădăcinare (Radistim-2), apoi se plantează pe substratul de înrădăcinare, pe
paturi sau lăzi de plastic, în solarii sau sere reci dotate cu instalaţie de ceaţă
artificială cu funcţionare în regim automat.
39
Zmeur – înmulţire prin
butaşi verzi
Mur – înmulţire prin

butaşi verzi
40
2.3.2.4.Transplantarea butaşilor. După înrădăcinare în spaţiile adăpostite
butaşi se transplantează în câmpul de fortificare. Seriile de butaşi înrădăcinaţi în
partea a II-a a perioadei de vegetaţie, după înrădăcinare rămân pe loc până
primăvara, când se scot din solarii sau seră şi se transplantează în câmpul de
fortificare. Înrădăcinarea în solarii are loc după 2-3 luni de la plantare, în proporţie
mai mare sau mai mică în funcţie de genotip, momentul butăşirii, tratamentul
hormonal şi dirijarea în optim a factorilor de vegetaţie din spaţiul adăpostit.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor. Cu excepţia afinului, specie care nu
necesită nici un tratament pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, la celelalte
specii (coacăz negru, zmeur şi mur) tratamentele fitosanitare s-au efectuat numai cu
produse pe bază de sulf şi cupru, acceptate în agricultura organică.
La coacăz, principalele boli cauzate de ciuperci sunt: făinarea americană
(Sphaerotheca mors-uvae (Schw) Berk.et Curt), rugina (Cronartium ribicola Dietr.)
şi antracnoza (Pseudopeziza ribis Kleb.).
Combaterea infecţiilor de făinare se realizează prin tratamente fitosanitare
aplicate la avertizare, cu produse pe bază de sulf, precum: Microthiol conc. 0,4%,
Kumulus S conc. 0,4%, Thiovit Jet 80 WG conc. 0,4%, Cosavet 80 DF conc. 0,4%
sau Sulfomat PU conc. 0,4%.
Pentru prevenirea şi combaterea infecţiilor de rugină şi antracnoză, sunt
recomandate produsele cuprice, ca de ex.: Funguran OH 50 WP conc. 0,3%, Kocide
101 50 PU conc. 0,3%, Champion 50 WP conc. 0,3%, Alcupral 50 PU conc. 0,3%,
etc.
În cazul speciilor zmeur şi mur, bolile cele mai frecvent întâlnite sunt:
cancerul bacterian - Agrobacterium tumefaciens (Smith et Towns.) Conn.,
antracnoza zmeurului - Elsinöe veneta (Burkholder) Jenk., rugina murului -
Phragmidium violaceum (C.F. Schultz) G. Wint., pătarea brună-violacee a
tulpinilor - Didymella applanata (Niessl) Sacc.
Preventiv, se recomandă efectuarea de tratamente chimice, la avertizare, cu
unul din produsele cuprice menţionate la specia coacăz.
2.4. Înmulţirea afinului prin butaşi în verde şi în uscat.
2.4.1. Înmulţirea afinului prin butaşi în verde. În urma cercetărilor s-au
stabilit următoarele verigi tehnologice:
2.4.1.1.Plantaţia mamă furnizoare de lăstari, cu sortimentul adecvat culturii
organice. Distanţa de plantare este de 2,5 m între rânduri şi 1,0 m între plante pe
rând. La fiecare plantă mamă se opresc câte 5-6 tulpini anuale inserate pe lemn
multianual. Tulpinile respective se scurtează primăvara în lungimi de 40-80 cm, în
funcţie de vigoarea soiului. În timpul vegetaţiei, pe fiecare tulpină scurtată se
formează câte 5-8 lăstari laterali de 8-15 cm lungime care se folosesc pentru
înmulţire.
2.4.1.2. Prelevarea lăstarilor de pe planta mamă. Lucrarea se execută în cea
de-a doua decadă a lunii iunie, care se suprapune fenologic cu declanşarea valului al
II-lea de creştere a lăstarilor. Desprinderea lăstarilor de pe tulpina purtătoare se face
în aşa fel ca la baza acestora să rămână inelul de creştere cu porţiune mică de lemn
41
de 2 ani (aşa numitul „calcâi”). Tulpinile de pe care s-au desprins lăstarii se
scurtează în cepi de 10-15 cm pentru a stimula creşterea de lăstari pentru butăşirea în
uscat.
2.4.1.3. Confecţionarea butaşilor. Concomitent cu prelevarea butaşilor, o altă
echipă de muncitori execută operaţiunile de pregătire a butaşilor pentru plantare:
elimină frunzele din zona bazală a lăstarilor, lăsând numai la polul apical un număr
de 3-4 frunze, selectează butaşii corespunzător pentru butăşire (cei cu lungime de 8-
15 cm) şi îi introduc cu baza în soluţia sau pulberea de biostimulator.
Aspect general privind înmulţirea prin butaşi verzi
42
2.4.1.4. Plantarea butaşilor. După selectare şi pregătire, butaşi se plantează
în solarii sau sere într-un substrat de înrădăcinare cu pH = 4,5-5,0, format din turbă
acidă 75% şi perlit 25%. Distribuirea apei se face în regim automat sub formă de
ceaţă artificială, iar temperatura se menţine la nivelul mediu d 15-170C noaptea şi
23-280C ziua.
2.4.1.5. Îngrijirea butaşilor în faza de înrădăcinare. Programarea ceţei
artificiale la un interval de 10 minute cu o durata a unei pulverizări de 10 secunde în
primele 3 săptămâni de la plantare, după care se măreşte treptat intervalul dintre 2
pulverizări la 30',60' şi în final de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara). Se va evita
formarea excesului de umiditate în substratul de înrădăcinare care poate duce la
brunificarea bazei butăşite şi uscarea lor ulterioară.
În timpul zilelor călduroase cu insolaţie puternică se recurge la cretizarea
gemurilor şi a foliei (PAS) sau folosirea unor fâşii din material textil pentru umbrire.
2.4.1.6. Transplantarea butaşilor înrădăcinaţi. După înrădăcinare, butaşii se
transplantează în containere cu capacitatea de 0,5-1,5 l în acelaşi substrat ca cel
folosit la înrădăcinare. După două săptămâni de la transplantare se aplică fertilizări
cu gunoi de vită (vezi cap. 2.3.1).
Transplantarea se efectuează toamna la finele lunii septembrie s-au primăvara
devreme (prima parte a lunii martie). După fortificarea în containere, plantele se
transferă în câmp la locul de plantare definitiv (plantaţii comerciale).
2.4.2. Înmulţirea afinului prin butaşi în uscat. La afin particularităţile
tehnologice, comparativ cu cele de la coacăzul negru sunt următoarele:
2.4.2.1. Plantaţiile mamă furnizoare de butaşi în uscat. Distanţa de plantare
este de 2,5/0,8 m. Prin tăieri se formează tufe cu un număr de 4-5 tulpini multianuale
scurte de 10-15 cm pe care apar creşteri anuale (bice) ce se folosesc la butăşire.
2.4.2.2. Prelevarea tulpinilor. Creşterile anuale se detaşează de tulpinile
multianuale în cepi de 1-2 muguri, astfel încât pe fiecare plantă să se producă în
medie 45-50 tulpini, respectiv 225-250 mii tulpini/ha, cu 25-40% mai mult faţă de
tehnologia clasică. Lucrarea se execută la finele lunii noiembrie când înrădăcinarea
butaşilor are loc în sere calde s-au în cea de-a doua parte a lunii februarie când
înrădăcinarea se produce în solarii şi sere reci.
2.4.2.3. Confecţionarea butaşilor, constă în segmentarea tulpinilor în
fragmente de 8-12 cm. După fasonare, baza butaşilor se tratează cu biostimulatorul
de înrădăcinare, se parafinează în zona apicală apoi se trec la plantare.
2.4.2.4. Plantarea butaşilor, se face în mod obligatoriu în turbă proaspătă cu
pH de 4,5-4,8 în amestec cu perlit în proporţie de 75% şi respectiv 25%.
2.4.2.5. Fortificarea butaşilor. După înrădăcinare, butaşii se transplantează în
containere cu capacitatea de 0,5-1,5 l folosind acelaşi amestec de pământ ca şi în
faza de înrădăcinare. Pentru o desfăşurare normală a creşterilor se efectuează 3-4
fertilizări repetate cu balegă de vită preparată conform agriculturii biodinamice.
43
2.5. Înmulţirea căpşunului pe diferite substraturi de cultură
Specie cu un areal mare de răspândire, importantă pentru valoarea sa

alimentară şi terapeutică, puţin pretenţioasă faţă de factorii pedoclimatici, căpşunul
se bucură de o mare apreciere datorită:
- plasticităţii ecologice;
- înmulţirii uşoare prin stoloni şi microînmulţire;
- precocitatea fructificării;
- fructe de primă apariţie şi perioadă lungă de valorificare datorită epocilor diferite
de coacere;
- moduri diferite de cultură dar şi de valorificare a fructelor;
- conţinut bogat în elemente nutritive.
Ca o alternativă a chimizării intensive şi exagerate a agriculturii, cultura
organică oferă o variantă pozitivă pentru obţinerea materialului săditor la căpşun, cu
rezultate foarte bune, care pot fi valorificate în mod practic în viitor de către micii
fermieri şi asociaţiile familiale.
In acest sens s-a propus abordarea următoarelor probleme:
1. testarea şi verificarea capacităţii de multiplicare a soiurilor de căpşun,
cultivate pe diferite substraturi de înrădăcinare
2. efectul tipului de substrat utilizat asupra înmulţirii şi creşterii vegetative a
căpşunului
3. efectul fertilizantului organic asupra capacităţii de multiplicare,
caracteristicilor vegetative şi a capacităţii de adaptare la condiţiile de câmp;
Pentru cultura organică, selecţia soiurilor s-a făcut având în vedere valoarea
agronomică şi culturală, precum şi rezistenţele specifice la boli, valorificarea
potenţialului biologic al soiurilor putând constitui un element esenţial in tehnologia
de înmulţire a căpşunului pe diferite substraturi (tabelul 9).
Tabel nr. 9. Alegerea soiurilor în funcţie de caracteristici
Soiul / % în Epoca de Rezistenţe

caracteristici sortiment maturare
Premial 30 Timpurie făinare (Sphaerotheca macularis)
Magic 20 Mijlocie pătarea albă (Mycosphaerella
fragariae)
Idea 30 Tardivă făinare (Sphaerotheca macularis)
Sintetic verigile tehnologice de înmulţire a căpşunului în condiţiile agriculturii

organice sunt prezentate în tabelul 10.
44
Tabel nr. 10. Calendarul lucrărilor pentru înmulţirea căpşunului în agricultura
organică
Lucrarea /anul 1 2
Plantare stoloni în solar x
(ultima decadă luna martie)
Tratamente fertilizante 3 4
(gunoi de vită, 60g/10 l apă)
Plantare stoloni înrădăcinaţi în x
câmpul de fortificare
(prima decadă luna aprilie)
Lucrări de îngrijire specifice x x
Înmulţirea căpşunului în condiţiile respectării cerinţelor agriculturii organice

se realizează mai uşor în solarii, având în vedere următoarele avantaje:
- Se foloseşte spaţiul superintensiv;
- Se asigură un control mai bun fitosanitar, practic posibilitatea de infecţie cu boli
de rădăcină cu rezerve existente în sol, fiind inexistentă;
- Folosirea optimă a apei şi substanţelor nutritive.
Substraturile organice de înrădăcinare recomandate în urma cercetărilor efectuate în
cadrul proiectului AGRAL 294 sunt:
- V1 - amestec turbă 50% + perlit 50%;
- V2 - amestec 1 parte turbă + 1 parte perlit + 1 parte mraniţă.
Amestecurile vor fi introduse în lăzi PVC, cu dimensiunile 60/40/20 cm,
amplasate într-un solar neîncălzit.
Fertilizantul organic este gunoiul de vită, (pregătit conform agriculturii
biodinamice, care a fost introdus în sol din toamnă, în coarne de vită, la adâncimea
de 50 cm), în concentraţie de 60 g/10 l apă.
Materialul de plantat este reprezentat de stoloni certificaţi, liberi de viroze şi boli
micoplasmatice, viguroşi, cu rozete formate din 3-4 frunze bine dezvoltate, cu un
mugure central sănătos, şi un sistem radicular bogat. În fiecare ladă cu amestec se
plantează câte 45 de stoloni din fiecare soi, având grijă ca baza mugurelui central să
fie la nivelul solului, se tasează şi se udă bine.
Imagini de la plantarea în solar Detaliu plantare soiul Magic
45
De pe tulpină, din mugurii vegetativi iau naştere filamentele, lungi de 30-50
cm ( putând ajunge şi până la 1 m, funcţie de soi), groase de 2-5 mm şi care din loc
în loc formează câte un nod, cu câte o rozetă de frunze.
Procesul de formare a stolonilor poate continua pe tot parcursul sezonului de
creştere. Pe internodul al doilea se dezvoltă stoloni de ordinul al doilea, iar pe ei,
stoloni de ordinul al treilea. După înrădăcinarea rozetelor, filamentele se usucă, iar
acestea devin plante de sine stătătoare, ce constituie material săditor. Rozetele bine
dezvoltate au 5-7 frunze, aşezate în formă de spirală pe un lăstar scurt, iar la bază
apar fasciculele de rădăcini.
Lucrările de îngrijire constau în udări repetate, plivitul buruienilor(în
agricultura organică nu este permisă utilizarea erbicidelor), eliminarea
inflorescenţelor, menţinerea amestecului afânat şi reavăn, fertilizarea cu gunoi de
vită (administrându-se 3 tratamente), tratamente de prevenire şi combatere a bolilor
(numai cu produse cuprice, permise de agricultura organică), precum şi mulcirea cu
paie (toamna, pentru menţinerea temperaturii şi prevenirea îngheţului).
Cele mai bune variante de substrat şi rezultatele obţinute în cadrul proiectului
AGRAL 294 sunt prezentate în tabelul 11.
Tabel nr. 11 Influenţa substraturilor de înrădăcinare

asupra prinderii la plantare şi a capacităţii de multiplicare
Nr rozete
% de prindere Nr filamente
Variantă înrădăcinate Observaţii
Soi după plantare /plantă
/plantă
Premial V1 63,3 2,5 3,7 Dezvoltare normală
V2 60 3 4,2 Dezvoltare normală
V1 66,7 2,2 4,5 Dezvoltare normală
Magic V2 84 3,6 6,3 Dezvoltare normală
V1 71,4 2,7 5,4 Dezvoltare normală
Idea V2 79,4 3,5 6,5 Dezvoltare normală
Recomandări:
- soiurile alese trebuie să aibă peste 60% coeficientul de prindere la plantare;
- amestecul compus din 1 parte turbă + 1 parte perlit + 1 parte mraniţa (V2) oferă
cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte capacitatea de multiplicare a soiurilor;
rozetele înrădăcinate având o evoluţie şi o dezvoltare normală
- produsele cuprice utilizate sunt: Alcupral 50PU şi Champion, ambele în
concentraţii de 0,3 - 0,4%, precum şi Cuprofert 0,3%.
- fertilizarea cu gunoi de vită, (la 5-6 săptămâni de la plantare când plantele sunt în
perioada de creştere intensă, la sfârşitul lunii iulie când apar ramificaţiile coaxiale
ale plantei, şi în luna septembrie, pentru o mai bună rezistenţă la condiţiile
sezonului rece).
46
Plantele mamă şi stolonii rezultaţi, înrădăcinaţi sunt astfel menţinuţi până la
momentul plantării în câmpul de fortificare, primăvara, în prima decadă a lunii
aprilie, când vor fi scoşi din substraturile de înrădăcinare.
Pentru înfiinţarea câmpului de fortificare se alege un teren cu fertilitate naturală
ridicată şi cu o textură uşoară, plan sau uşor înclinat, pretabil la mecanizare şi
irigare. Dacă este posibil se recomandă terenurile din asolament cultivate cu specii
din familia Crucifere (în special rapiţă şi muştar), care în afară de faptul că
îmbunătăţesc structura solului, inhibă dezvoltarea buruienilor, îmbogăţesc solul cu
materie organică, dar au şi capacitatea de a controla agenţii patogeni şi paraziţii din
sol prin degajarea din propriile ţesuturi a glucosinatelor (asemănătoare cu bromura
de metil), care au proprietăţi biocide.
Pe terenul desfundat, mărunţit şi nivelat se marchează rândurile şi apoi de
deschid şanţuri, mecanizat sau manual. Stolonii scoşi din lăzile cu substraturi
diferite de înrădăcinare, se plantează manual conform schemei 90 x 30 cm. Imediat
după plantare se execută o udare.
Calitatea stolonilor este dată de calitatea biologică şi de starea fizică, adică
vigoarea stolonilor, care este exprimată prin diametrul la colet şi de numărul şi
lungimea rădăcinilor. Materialul de plantat trebuie să aibă un sistem radicular bogat,
cu o lungime corespunzătoare (10 cm), de culoare alb deschis, să aibă o rozetă
compusă din 3-4 frunze şi mugurele terminal sănătos, şi să nu prezinte urme ale
atacului de boli şi dăunători.
Detaliu la plantarea stolonilor

în câmpul de fortificare
Lucrările specifice în câpul de fortificare:

1. Eliminarea florilor şi inflorescenţelor, pentru favorizarea dezvoltării unor
muguri centrali centrali viguroşi.
2. Irigarea. Aportul suplimentar de apă trebuie realizat în strictă concordanţă cu

nevoile plantelor, excesul de udări putând avea rezultate contrare celor urmărite,
atât asupra proceselor de creştere şi fructificare, dar mai ales asupra însuşirilor
naturale ale solului. Se aplică două-trei udări, care umezesc stratul de sol pe
întreaga adâncime de răspândire a masei principale de rădăcini active, respectiv
până la 30-35 cm., utilizând doze de 250-300 m3/h.
3. Lucrarea superficială a solului. În funcţie de gradul de îmburuienare şi de

textura solului, se aplică 3 praşile pe intervalele dintre rânduri, dar şi pliviri pe
rând, avându-se în vedere ca mugurele central să nu fie acoperit cu pământ.
47
Buruienile trebuie distruse în faza incipientă de creştere, când sunt puţine şi mici,
prezenţa lor poate influenţa negativ durata plantaţiilor, deoarece debilitează şi
chiar sufocă plantele, le consumă din apă şi hrană, constituie gazde pentru unele
boli şi dăunători.
Întreţinerea solului se face numai prin lucrări mecanice şi manuale, erbicidarea
nefiind permisă în agricultura organică.
4. Fertilizarea organică. Se aplică tratamente fertilizante cu gunoi de vită, pregătit

conform agriculturii biodinamice, în concentraţie de 60 g/10 l de apă. Aplicarea
îngrăţământului organic asigură aprovizionarea plantelor cu NPK într-o măsură
apropiată de cea a variantelor fertilizate suplimentar cu îngrăşăminte chimice.
Recomandăm pentru cultura organică ca fertilizarea cu gunoi de vită să se
facă la datele stabilite conform cerinţelor fenofazelor de creştere a căpşunului, după
cum urmează:
Tratament Data şi fenofaza

Prima decada a lunii iunie (la 5-6 săptămâni de la plantare) când plantele
I încep să crească puternic
II Sfârşitul lunii iulie – august, când încep să apară ramificaţiile coaxiale ale
plantei
III Sfârşitul lunii august când începe inducţia florală
IV În ultima decadă a lunii septembrie, când are loc diferenţierea mugurilor de
rod
5. Combaterea bolilor şi dăunătorilor. Manifestarea potenţialului productiv al

căpşunului se realizează numai în condiţii de sănătate deplină a plantelor.
Producţia de fructe poate fi diminuată până la compromiterea totală, dacă
măsurile de protecţie fitosanitară nu sunt aplicate corespunzător şi preventiv. Se
aplică tratamente de prevenire şi combatere cu fungicide pe bază de Cu (Alcupral
0,3%, Champion 0,4%, Cuprofert 0,3%), iar frunzele uscate se strâng şi se ard.
6. Dirijarea stolonilor pe direcţia rândului pentru formarea unei benzi roditoare de

30-40 cm lăţime. Lucrarea se execută după formarea filamentelor, când acestea
ating lungimea de 15-25 cm, înainte ca la primul nod să fie emise rădăcini care să
fixeze deja stolonii în sol. Trebuie avut în vedere faptul că, pentru anul următor
(anul I de rod) numai stolonii de la baza filamentelor (nodul 1-2) sunt capabili de
fructificare. Restul stolonilor dinspre vârful filamentelor, formaţi spre toamnă, se
fortifică pentru anul II de producţie.
Soiul Magic
Soiul Premial
48
Aspect general cu experienţa la specia căpşun
Varianta (V1) cu cel mai bun procent de prindere – soiul Magic
49
Capacitatea redusă de emitere a stolonilor în cazul variantei V1
(turbă 100%)
Capacitatea de emitere a
stolonilor – căpşun V2
Capacitatea de emitere a
stolonilor – căpşun V3
50
2.6. Analiza comparativă a eficienţei economice în producerea materialului
săditor ecologic în funcţie de specia de arbust fructifer
Analizând în mod comparativ, în funcţie de specia de arbust fructifer supusă

experimentării, nivelul ratei rentabilităţii în cazul aplicării noii tehnologii organice în
producerea materialului săditor (butaşi înrădăcinaţi) pe suprafaţa de 100 mp de solar
se constată că cea mai rentabilă activitate este producerea de material săditor din
specia căpşun, fiind urmată, în ordine , de speciile: coacăz negru, mur, zmeur şi afin.
În raport cu nivelul cel mai ridicat al profitului /butaş sau stolon, ordinea
importanţei speciilor de arbuşti fructiferi este următoarea: mur, zmeur, afin, coacăz
negru şi căpşun.
În raport cu nivelul costului unitar de producţie pe butaş/stolon, ordinea de
economicitate a speciilor de arbuşti fructiferi în cultură este: căpşun, coacăz negru,
mur, zmeur, afin.
În raport cu nivelul cheltuielilor de producţie la 100 mp de solar, cea mai
costisitoare este producerea butaşilor înrădăcinaţi de afin, urmată, în ordine, de:
zmeur, mur şi coacăz.
Situaţia comparativă a eficienţei economice în producerea materialului săditor
ecologic în funcţie de specia de arbuşti fructiferi este prezentată în tabelul 12.
Tabel 12
Situaţia comparativă a eficienţei economice în producerea materialului
săditor ecologic în funcţie de specia de arbust fructifer
Nr. Indicatorul UM Specia de arbust fructifer

Crt. Coacăz Zmeur Mur Afin Căpşun*
negru
1. Producţia Buc/100 10.560 9240 9240 8580 100
(butaşi/stoloni) mp
2. Cheltuieli totale RON/100 6844 21.844 21.790 31.104 20,20
de producţie mp
3. Costul unitar al RON/buc 0,64 2,36 2,35 3,62 0,20
butaşului
4. Preţ de livrare RON/buc 0,92 2,88 2,88 4,03 0,29
5. Venituri RON/buc 9715 26.611 26.611 34.577 29
100 mp
6. Profit total RON/100 2871 4767 4821 3473 8,8
mp
7. Profit pe RON 0,28 0,52 0,53 0,41 0,088
butaş/stolon
8. Rata profitului % 41,95 21,82 22,12 11,16 43,56
* La căpşun, cheltuielile totale, veniturile şi profitul total sunt exprimate în RON/100
bucăţi stoloni
51
În urma evaluării eficienţei economice în producerea de material săditor
ecologic de arbuşti fructiferi din speciile zmeur, mur, coacăz, afin şi căpşun
comparativ cu eficienţa economică aferentă aplicării tehnologiei actuale, s-au
desprins următoarele concluzii:
1.Tehnologia organică de producere a materialului săditor ecologic în spaţii
protejate se bazează pe reducerea şi chiar eliminarea substanţelor chimice toxice
pentru plantă, mediu şi om care sunt folosite în fertilizare şi combaterea bolilor şi
dăunătorilor.
2.Fertilizarea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor se asigură în mod
preponderent pe cale organică şi biologică, substanţele chimice utilizate fiind doar
cele admise de legislaţia UE, conform principiilor tehnologiilor „prietenoase” cu
mediul ambiant.
3.Ca urmare, comparativ cu tehnologia clasică în cazul tehnologiei organice,
cheltuielile materiale se diminuează cu 325 RON (20,43 %) la specia coacăz negru,
cu 2150 RON (17,92 %) la specia zmeur, cu 2200 RON (18,34 %) la specia mur, cu
1000 RON (5,89 %) la specia afin pe 100 mp solar şi cu 1,10 RON (15 %) la 100
stoloni de căpşuni.
4.Producţia de material săditor este cu cca 12 % mai redusă în cazul
tehnologiei organice comparativ cu tehnologia clasică.
5.Deşi cheltuielile de producţie la unitatea de suprafaţă sunt mai reduse, în
cazul tehnologiei organice, randamentul de producţie diminuat, determina costul
unitar de producţie pe butaş/stolon să fie mai mare decât în cazul tehnologiei clasice.
Astfel, creşterea costului unitar pe butaş/stolon ecologic este de 6,66 % la specia
coacăz negru, de 2,60 % la specia zmeur, de 2,17 % la specia mur şi de 9,70 % la
specia afin. Excepţie, face specia căpşun, unde costul unitar al stolonului ecologic
este cu 9,10 % mai ridicat.
6.Preţul de valorificare al materialului săditor ecologic este cu 15 % mai
ridicat decât preţul butaşilor/stolonilor obţinuţi prin tehnologia clasică, lucru
explicabil prin calitatea deosebită a acestor produse realizate prin aplicarea
tehnologiei organice.
7.Din valorificarea butaşilor organici obţinuţi pe suprafaţa de 100 mp de solar
se obţin venituri mai mari cu: 1,20 % la coacăz negru, cu 1,37 % la zmeur, cu 1,38
% la mur, cu 1,25 % la afin. În cazul căpşunului, veniturile la 100 stoloni certificaţi
vânduţi sunt cu 15 % mai mari decât în cazul tehnologiei clasice.
8.Profitul/butaş şi stolon ecologic este mai mare cu 40 % la coacăz negru, cu
160 % la zmeur, cu 129,57 % la mur, cu 105 % la afin şi cu 166,66 % la căpşun
decât în cazul producerii materialului săditor prin tehnologia clasică.
9.Rata rentabilităţii este mai ridicată în producerea de butaşi/stoloni ecologici,
cu 8,62 % la coacăz negru, cu 13,12 % la zmeur, cu 13,42 % la mur, cu 5,02 % la
afin şi cu 28,36 % la căpşun. Aşadar, în funcţie de nivelul rentabilităţii, ordinea
importanţei speciilor de arbuşti fructiferi este următoarea: căpşun, coacăz negru,
mur, zmeur şi afin.
52
10.Nivelul indicatorilor economico-financiari reflectă faptul că elaborarea şi
implementarea tehnologiei organice în producerea de material săditor din speciile
coacăz negru, zmeur, mur, afin şi căpşun în spaţii protejate este o activitate rentabilă
din punct de vedere economic.
11.Materialul săditor organic certificat produs poate asigura înfiinţarea de
plantaţii organice, unde se vor aplica tehnologii moderne de producţie destinate
obţinerii de fructe de înaltă calitate şi sănătoase atât pentru consumul în stare
proaspătă cât şi pentru industria alimentară, farmaceutică şi cosmetică, medicina
naturistă.
În concluzie, studiul de fezabilitate evidenţiază că tehnologiile organice de
producere a materialului săditor organic la speciile pomicole: cireş, vişin, prun şi
piersic, precum şi la speciile de arbuşti fructiferi: coacăz negru, zmeur, mur, afin şi
căpşun asigură nu numai produse de calitate competitivă pe piaţa fructelor din ţara
noastră şi europeană, dar şi creşterea rentabilităţii în pepinierele care vor aplica
aceste tehnologii.
53
View publication stats

Anic Sumedrea Dorin

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anic Sumedrea Dorin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

Tehnologii privind obţinerea materialului săditor pomicol organic

Book · December 2006

Dorin Ioan Sumedrea Emil Chitu

SEE PROFILE SEE PROFILE

F.C. Marin Irina Titirica

The user has requested enhancement of the downloaded file.

TEHNOLOGII PRIVIND OBŢINEREA

Editura INVEL Multimedia, Bucureşti

Proiect AGRAL nr. 294/1.09.2004

TEHNOLOGII PRIVIND OBŢINEREA

Editura INVEL MULTIMEDIA, Bucureşti

1.1.Alegerea portaltoilor pretabili pentru cultura organică

Cap. II. Tehnologia obţinerii materialului săditor la speciile de arbuşti

2.1. Alegerea soiurilor şi substraturilor pentru înmulţirea organică a speciilor

Speciile pomicole sâmburoase au, în general, nevoie de un număr mai mic de

1.1. Alegerea portaltoilor pretabili pentru cultura organică.

1.2 . Tehnologia obţinerii portaltoilor

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV

Asolament în pepinieră – cultură de Tagetes

1.3. Înfiinţarea şi întreţinerea câmpului I al pepinierei

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V

În cadrul acestui asolament, câmpul I revine pe aceiaşi solă din 5 în 5 ani. A

Nr. Diametrul portaltoilor

În cadrul proiectului s-au urmărit transformările care au loc în ceea ce priveşte

Fig.1. pH-ul şi conţinutul în săruri solubile a gunoiului de grajd înainte şi după

1.4. Lucrări de întreţinere în câmpul II al pepinierei.

Tabelul 2. Efectul fertilizării organice cu gunoi de vită asupra

Aspecte din câmpul II al pepinierei, tehnologie organică – specia vişin

Aspecte din câmpul II al

Aspecte din câmpul II al

Prezenţa entomofaunei utile în condiţiile aplicării tratamentelor organice

Alcupral 50 PU conc.0,3% Cupru metalic 50%

NR TEHNOLOGIE ORGANICĂ TEHNOLOGIA CURENTĂ DIFERENŢE

Obţinerea de pomi STAS prin folosirea de portaltoi vegetativi asigură o

Nr. UM Tehnologie organică P2-P1

2.1. Alegerea soiurilor şi substraturilor pentru înmulţirea organică a

Pentru înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi şi căpşun în sistem de

Aspect din câmpul de fortificare - arbuşti şi căpşun

2.2.1. Verigile tehnologice la butăşirea în verde

Aspect general de la experimentul privind testarea

Butaşi înrădăcinaţi - soiul Abanos în varianta V1-

2.2.1.2. Confecţionarea butaşilor. Imediat după ce lăstarii s-au prelevat de pe

Butaşi înrădăcinaţi de coacăz- soiul Abanos- butăşirea de

Detaliu privind capacitatea de multiplicare la coacăz (sus)

Butaşi înrădăcinaţi de mur fără ghimpi

Butaşi înrădăcinaţi de mur fără ghimpi

Butaşi înrădăcinaţi de mur fără ghimpi

Butaşi înrădăcinaţi de mur fără ghimpi

Drajoni de zmeur-soiul Latham obţinuţi în Drajoni de zmeur –soiul Cayuga- obţinuţi în

2.3.2.1. Prelevarea lăstarilor. Momentul optim al executării acestei lucrării

Butaşi înrădăcinaţi de mur – soiul Chester- plantare în

2.3.2.2. Confecţionarea butaşilor. Imediat după prelevarea de pe planta

Mur – înmulţire prin

Aspect general privind înmulţirea prin butaşi verzi

Specie cu un areal mare de răspândire, importantă pentru valoarea sa

Tabel nr. 9. Alegerea soiurilor în funcţie de caracteristici

Soiul / % în Epoca de Rezistenţe

Sintetic verigile tehnologice de înmulţire a căpşunului în condiţiile agriculturii

Înmulţirea căpşunului în condiţiile respectării cerinţelor agriculturii organice

Imagini de la plantarea în solar Detaliu plantare soiul Magic

Tabel nr. 11 Influenţa substraturilor de înrădăcinare

Detaliu la plantarea stolonilor