UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Program de studii universitare de licență:
Agricultură - IF

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific:
Șef lucrări Dr. Mihaela NICHITA

Absolvent:
Nicoleta BĂTRÎNU

BUCUREȘTI
2023
 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE
ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Program de studii universitare de licență:
Agricultură - IF

PROIECT DE DIPLOMĂ

STUDIU PRIVIND INFLUENȚA ÎNGRĂȘĂMINTELOR MINERALE ȘI

A HIBRIZILOR ASUPRA PRODUCȚIEI LA CULTURA DE PORUMB
ÎN CONDIȚIILE UNUI CERNOZIOM LEVIGAT DIN JUDEȚUL
GIURGIU

Coordonator științific:
Șef lucrări Dr. Mihaela NICHITA

Absolvent:
Nicoleta BĂTRÎNU

BUCUREȘTI
2023
 Cuprins

Pag.
Introducere 2
CAPITOLUL I - Stadiul actual al cunoaşterii în domeniul temei abordate
1.1. Importanță și utilizare................................................................................................. 4
1.2. Sistematică și hibrizi................................................................................................... 5
1.3. Fazele de creștere și dezvoltare stadială ale porumbului (fenofazele)........................ 6
1.4. Răspândire, suprafețe, producții................................................................................. 8
1.5. Bolile porumbului și combaterea acestora.................................................................. 9
1.6. Combaterea dăunătorilor............................................................................................. 10
CAPITOLUL II - Material şi metodă
2.1. Obiective ................................................................................................................... 11
2.2. Materialul studiat ...................................................................................................... 11
2.3. Determinări efectuate................................................................................................. 12
2.4. Descrierea hibrizilor studiați ..................................................................................... 14
2.5. Tehnologia de cultură utilizată................................................................................... 16
CAPITOLUL III - Condiţiile generale în care s-au efectuat cercetările
3.1. Amplasarea experienţelor .......................................................................................... 20
3.2. Condiţiile pedoclimatice ............................................................................................ 21
3.3. Prezentarea fermei în care s-au desfășurat activitățile................................................ 22
CAPITOLUL IV - Rezultate obţinute
4.1. Rezultate privind talia plantei la recoltare.................................................................. 24
4.2. Rezultate privind punctul de inserție al știuleților pe plantă....................... .............. 24
4.3. Rezultate privind elementele de productivitate...................................................... .. 25
4.4. Rezultate privind masa a 1000 boabe (MMB).......................................................... 26
4.5. Producția de porumb boabe....................................................................................... 27
CONCLUZII .................................................................................................................. 28
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................... 31
ANEXE ............................................................................................................................

1
 INTRODUCERE

Oriunde în lume, dezvoltarea și bunăstarea nu pot fi concepute fără a deține surse de

hrană disponibile, porumbul fiind una dintre cele mai importante (Peste 130 de milioane de
hectare). Ocupând o importanță economică certă, porumbul a fost, este și va continua să fie un
obiect de cercetare. Acesta are atât de multe întrebuințări încât americanii consideră că “fără
porumb, viața ar fi foarte dificilă” (National Corn Growers Association, 1994)
Potrivit studiilor realizate în domeniul culturii de porumb, s-a concluzionat faptul că
România se află în topul producătorilor din Uniunea Europeană, chiar dacă nu deține o
productivitate mare, aceasta dispune de o suprafață agricolă impresionantă. Indiferent de aria
aleasă pentru cultivare, porumbul este extrem de profitabil, dar, pentru a ajunge la rezultate
satisfăcătoare, este esențială respectarea anumitor particularități ale plantei.
Cunoscut și sub denumirea științifica de Zea mays, porumbul face parte din familia
Poaceae, subfamilia Panicoidae, tribul Maydeae, fiind o plantă unisexuat-monoică. Acesta
deține o capacitate mare de producție, suportă monocultura și este o plantă premergătoare bună
pentru majoritatea culturilor, fapt ce îl clasează pe locul al treilea ca importanță a plantelor de
pe Pământ.
Agricultura are ca țel de viitor dezvoltarea unei soluții pentru o creștere a randamentului
pe unitatea de suprafață, fără a avea consecințe negative asupra mediulului înconjurător și
solulului cultivat. Pentru această agricultură modernă este necesară folosirea semințelor
certificate, de calitate, și cu potențial genetic de producție mare.
„Porumbul are o capacitate de producție cu circa 50% mai mare față de celelalte cereale,
dar și o arie largă de răspândire, deoarece este puțin influențată de schimbările climatice”
(Viorel Ion, 2012). În plus, cultura de porumb poate suporta ploile abundente, totodată
prezentând o rezistență ridicată la secetă, la boli și dăunători, iar lucrările realizate în vederea
recoltării se pot mecaniza total.
Planul de fertilizare al culturii de porumb reprezintă un aspect fundamental în vederea
dezvoltării optime a plantei și obținerea unei producții profitabile. Macro-elemente esențiale
plantei sunt: azotul (N), fosforul (P) și potasiul (K), urmați de către magneziu (Mg), sulf (S),
calciu (ca), zinc (Zn) și mangan (Mn). Pe baza acestor necesități, cultura se poate fertiliza cu
îngrășaminte chimice, minerale, sau organice, care au în componența lor elementele prezentate
mai sus. În general, la 100 de kilograme de boabe sunt necesare: 1,8-2,6 de kilograme de azot,
0,86-1,4 de kilograme de pentaoxid de fosfor, 2,4-3,6 kg oxid de potasiu. De asemenea,

2
tratamentele de protecție, cum ar fi aplicarea de erbicide, fungicide și insecticide este la fel de
importantă. (Hera Cr., 1980)
În ceea ce privește utilitatea porumbului, acesta este folosit în industria glucozei, a
spirtului, amidonului, dextrinei și celulozei. Germenii acestuia sunt utilizați în extragerea
uleiului, care urmează a fi valorificat în alimentația dietetică. De asemenea, porumbul are o
contribuție imensă în furajarea animalelor ca nutreț concentrat, masă verde și tulpini.
Plasticitatea sa ecologică îi permite o arie largă de răspândire, de aceea producția globală
de porumb depașește toate celelalte cereale în fiecare an, fiind produse pe o suprafață de 162
milioane de hectare circa 850 milioane de tone de boabe, de unde rezultă randamentul de 5,2
tone/hectar. Privind calculele care vizează solicitările pieței la nivel mondial în continuă
creștere, Departamentul de Cercetare a propus crearea de hibrizi adaptabili condițiilor de
dezvoltare a plantelor dispuse, pentru a deține soiuri cât mai stabile, tolerante la secetă, capabile
să satisfacă prin potențialul lor de producție nevoile cele mai variate ale fermierilor din Sud-
Estul Europei. Mașinile agricole, tehnologia și soiurile create sunt supuse unei continue
perfecționări, fapt care pune în evidență, de asemenea, o evoluție permanentă a producției.
Concluzionând faptul că porumbul este o plantă cultivată la scară largă în țara noastră,
s-a apreciat ca fiind util prezentarea unui studiu în lucrarea actuală, vizând efectul condițiilor
pedoclimatice prezente în zona comunei Daia, județul Giurgiu asupra unor soiuri de hibrizi, cu
diferențe în clasele de precocitate. Scopul acestui studiu îl reprezintă urmărirea dezvoltării
hibrizilor și alegerea celui care întrunește cele mai impresionante rezultate din punct de vedere
al evoluției și productivității, având ca urmare cultivarea lui în ultima perioadă, în ferma
proprie.

3
 CAPITOLUL I
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII
ÎN DOMENIUL TEMEI ABORDATE

1.1. Importanță și utilizare.

Actual, porumbul este atât una dintre cele mai capitale surse de hrană pentru om și
pentru animale, dar și o importantă materie primă pentru industrii variate, cum ar fi cea a
amidonului și dextrinei. Porumbul este apreciat, după merit, ca fiind una dintre cele mai
indispensabile plante în agricultura numeroaselor țări din aproximativ toate regiunile globului
pământesc. Acesta este o plantă cu fotosinteză de tipul C4, care se recomandă printr-o
adaptibilitate generoasă la condițiile de iluminare intensă și temperaturi ridicate pe parcursul
zilei, cu valori restrânse ale fotorespirației.
Toți hibrizii de porumb sunt descendenți din specia de origine Zea mays, însa, de-a
lungul timpului, s-au obținut peste 100 de subspecii și varietăți, enumerându-se: porumbul cu
cu bob alb, galben, roșu, roz, negru sau mov. Porumbul deține peste 4200 utilizări în viața
cotidiană, numărul fiind în continuă creștere datorită noilor întrebuințări descoperite pe
parcursul fiecărui an. Oricare dintre speciile de porumb înglobează o combinație inimitabilă de
fitonutrienți și antioxidanți deosebit de importanți pentru sănătate.
Consumul de porumb poate facilita aportul cotidian de fibre și proteine. Acesta poate fi
servit fiert, copt, prăjit, convertit în produse de panificație precum mămăliga, fulgii de porumb,
popcornul, dar și adăugat în multiple preparate culinare, cum ar fi în salate, preparate la cuptor
sau supe. Concomitent, planta de porumb deține uz farmaceutic cunoscut în producerea de
antibiotice, medicamente, ceaiuri.
Înglobarea boabelor de porumb într-o dietă echilibrată, facilitează conservarea sănătății
sistemului imunitar, nervos, muscular și ajută la prevenirea afecțiunilor precum diabetul, bolile
cardiovasculare sau constipația.
Porumbul își atribuie un rol important în industria producției de bioplastice, dar și în
producția de biocombustibil, fiind folosit ca sursă de etanol. (Corn and corn Impprovement, cap
15, G.F Sprague, J. W. Dudley, 1988)

4
 Consumul de porumb este în continuă creștere, atât la nivel mondial, cât și la nivel UE.

Figura 1.1. Creșterea continuă a consumului de porumb la nivel mondial- milioane

tone/an. (Sursa: FNPSMS- Pascal Coquin, 2007)
Porumbul a devenit unul dintre cele mai importante produse în economia unei țări.
Acesta deține atât de multe întrebuințări încât americanii consideră faptul că “Fără porumb,
viața ar fi foarte dificilă”, conform National Corn Growers Association- Asociația Națională a
Cultivatorilor de porumb, 1944.
1.2. Sistematică și hibrizi
Porumbul este reprezentant al familiei Graminaceae, specia Zea mays, în care sunt
cuprinse următoarele convarietăți:
❖ Conv. Indurata, cunoscută drept porumbul cu boabe tari, cu endospermul la periferia
bobului și făinos în partea central;
❖ Conv. Indentata, cunoscută drept porumbul dinte de cal, cu endospermul făinos care ocupă
cea mai mare parte a bobului;
❖ Conv. Everta, cunoscută drept porumbul pentru floricele, având bobul albicios cu luciu,
endospermul fiind cărnos, excepție făcând o porțiune în dreptul embrionului;
❖ Conv. Amylacea, cunoscută drept porumbul amidonos, care are endospermul făinos în
totalitate;
❖ Conv. Saccharata, cunoscută drept porumbul zaharat, fiind bogat în hidrați de carbon,
conținând un nivel scăzut în amidon, iar boabele prezintă aspect zbârcit la uscare;
❖ Conv. Ceratina, cunoscută drept porumbul cerat, cu endospermul cărnos în totalitate;
❖ Conv. Tunicata, cunoscută drept porumbul “îmbrăcat”, prezentând boabele acoperite de
glume.

5
 În aproximativ toate zonele de cultură din lume a porumbului nu se mai practică
cultivarea de soiuri, fiind înlocuită de cea cu hibrizi. Obținerea acestora este rezultată din linii
consangvinizate prin autofecuntarea dirijată.
Ca primă apariție, hibrizii de porumb au fost creați în S.U.A, urmând introducerea
acestora în cultură după anul 1954.
Având la bază modul său de obținere, hibrizii se clasifică în:
❖ Hibrizi simpli (HS), fiind realizați prin hibridarea a două linii consangvinizate.
❖ Hibrizi dubli (HD), prin hibridarea a doi hibrizi simpli.
❖ Hibrizi triliniari (HT), prin hibridarea dintre o linie consangvinizată și un hibrid simplu.
Examinând perioada de vegetație a hibrizilor cultivați în România, aceștia au nevoie de
50-85 de zile în intervalul dintre răsărit-înflorit și 60-70 de zile pentru creșterea și maturarea
boabelor, de unde rezultă un ansamblu de 110-155 de zile (în sudul țării).
Având în vedere perioada de vegetație, clasificarea hibrizilor în sistemul FAO cuprinde
nouă grupe, fiecare având ca etalon durata de vegetație a unui hibrid american. Dintre cele nouă,
prezintă importanță doar un număr de șase.
Tabelul 1.1
Casificarea hibrizilor după perioada de vegetație

Clasificarea românească
Grupa de precocitate Clasificarea F.A.O (nr cod)
(nr cod)

Hibrizi foarte timpurii Sub 100 100-199

Hibrizi timpurii 100-199 200-299

Hibrizi semitimpurii 200-299 300-399

Hibrizi semitârzii 300-399 400-499 și 500-599

Hibrizi târzii Peste 400 Peste 600

Sursa: Roman Gh. V., 2011, pagina 205

1.3 Fazele de creștere și dezvoltare stadială ale porumbului (fenofazele)

➢ Faza 0 caracterizată prin stadiul de germinare-răsărire, durează între 8 și 16 zile,
având nevoie de acumularea a 120-180 grade Celsius. Aceasta se declanșează la temperatura
minimă de 8 grade Celasius și prin absorbția apei în proporție de 35-40% față de masa pe care
o are sămânța. În condiții optime, germinarea și răsărirea au loc în 6-16 zile.
➢ Faza 0,5 este caracterizata prin stadiul a două frunze complet formate, care apar
după 7-10 zile de la răsărire. În această fază se ivesc primele rădăcini coronare care au multe
6
ramificații și perișori absorbanți, iar frunzele asigură întreaga cantitate de fotoasimilate necesare
plantei. Se realizează greoi nutriția minerală datorită dezvoltării slabe a sistemului radicular.
➢ Faza 1 este faza a patru frunze complet formate, la 15-20 zile după răsărire,
planta având 35-45 cm înălțime. Cel de-al doilea verticil al rădăcinilor coronare s-a alungit, iar
cele primare vor crește foarte puțin după acest stadiu. Începe procesul de inițiere a paniculului,
aflându-se încă sub suprafața solului, în vârful tulpinii.
➢ Faza 1,5 este completată de cele șase frunze dezvoltate pe deplin, la 22-25 de
zile după răsărire. Rădăcinile coronare alcătuiesc acum cea mai mare parte a sistemului
radicular. Au început să se lungească internodiile de sub cea de-a cincea, a șasea și a șaptea
frunză, de aceea, vârful de creștere al tulpinii este situat ori la suprafața solului, ori puțin ieșit
sub suprafața acestuia. În această perioadă crește consumul de azot, fosfor și potasiu al plantei.
➢ Faza 2 o reprezintă cele opt frunze complet formate la hibrizii din grupele
mijlocii și 40-52 de zile la hibrizii tardivi. În această perioadă se formează rapid frunzele 9, 10,
11 și ating dimensiunea normală, nefiind complet ieșite. Internodiile de sub frunzele 5 și 6 au
aatins lungimea maximă, cele de sub frunzele 7, 8 și 9 continuă alungirea tulpinii, iar vârful de
creșstere se află la 5-7,5 cm deasupra suprafeței solului. Creșterile vegetative sunt puternice și
crește continuu consumul de elemente nutritive.
➢ Faza 2,5 în care zece frunze sunt complet dezvoltate, la 36-38 de zile, sau 48-50
zile la hibrizii tardivi. Internodul situat sub frunza 9 s-a alungit complet, cele de sub frunzele
10-11 și 12 începând să se alungească. Paniculul începe să crească rapid, iar formațiunile
viitorilor știuleți își continuă dezvoltarea la 6-8 noduri ale tulpinii deasupra solului
➢ Faza 3 prezintă 12 frunze complet dezvoltate în decursul a aproximativ 49-52
zile de la răsărire, iar in cazul hibrizilor tardivi 61-63 de zile. Vor dispărea cele patru frunze din
josul plantei, iar tulpina și paniculul vor crește rapid. Pornesc rădăcini rădăcini adventive de la
primul nod de deasupra solului. Această perioadă determină numărul potențial de boabe pe
știuletele principal. Începe o rată zilnică de creștere a greutății masei uscate a plantei, care, până
aproape la maturitatea acesteia, se va menține constantă. Planta trebuie să fie bine apovizionată
cu apă și substanțe nutritive deoarece este o perioadă critică.
➢ Faza 4 este predominată de apariția paniculului, realizată după 64-68 de zile, sau
78-82 de zile la hibrizii tardivi. Prin alungirea ultimelor internodii, creșterea tulpinii se
desfășoară rapid, iar vârful paniculului apare din verticil. De asemenea, tot într-un mod rapid
se vor alungii și știuletele și mătasea.
➢ Faza 5, când planta prezintă apariția mătăsii și scuturarea polenului, stadiu
realizat după 64-68 de zile, sau 78-82 zile la hibrizii tardivi. Suprafața foliară ajunge la 5-6

7
metri pătrați și solul este umbrit în proporție de 90-95%, formarea frunzelor fiind încheiată
complet. Mătasea este în continuă alungire de la florile din vârful știuletelui care sunt încă
nefecundate. Are loc scuturare polenului, iar planta nu mai este consumatoare de potasiu, având
loc, de altfel, un consum rapid de fosfor și azot.
➢ Faza 6 aduce umplerea bobului, acest stadiu având loc la 12 zile după apariția
mătăsii. Complet dezvoltate vor fi ciocălăul, tulpina și pănușile, aceelerând procesul de formare
și depunere în bob a substanței uscate. Începe translocarea compușilor cu azot și fosfor ușor
transportabili spre bob, din diferite organe ale plantei. În interiorul embrionului apare
coleoptilul, radicula și prima frunză.
➢ Faza 7 este caracterizată prin coacerea în lapte a bobului, realizându-se la circa
24 de zile după apariția mătăsii. Are loc în ritm rapid depunerea substanțelor de rezervă în bob.
În embrion s-au diferențiat cea de-a 4-a frunză și mugurele de creștere. S-a încetat diviziunea
celulară în stratul epidermic.
➢ Faza 8 este cunoscută pentru coacerea în lapte-ceară a bobului, care are loc la 36
de zile de la mătăsire. Bobul își continuă creșteres în greutate, avănd ritmul mai redus.
Embrionul prestează o creștere rapidă, în care sunt diferențiate complet frunzele embrionare și
radicula.
➢ Faza 9 reprezintă coacerea în ceară a bobului instalată la 48 de zile după
fenomenul de mătăsire. În acest stadiu se încheie procesul de depunere a substanțelor de rezervă
în bob. La majoritatea hibrizilor se formează un strat negru de separare între embrion și
endosperm, împiedicând continuarea afluirii asimilatelor către endosperm.
➢ Faza 10 se conturează prin maturitatea fiziologică, avănd loc la 60 de zile de la
mătăsire. Se accentuează uscarea boabelor, acestora fiindu-le oprită creșterea în greutate, fiind
urmată de uscarea frunzelor și a pănușilor.
1.4. Răspândire, suprafețe, producții.
Prin efectuarea săpăturilor arheologice s-a demonstrat că locul de origine al porumbului
este America centrală și regiunile de sud ale Mexicului. Se cultivă acolo din epoca
precolumbiană. (V. Starodub, Tehnologii în fitotehnie).
Opiniile existente spun că porumbul provine de la o rudă de-a sa îndepărtată numită teo-
sinte Euchlianu meximu, care este puțin asemănătoare cu porumbul propriu-zis, aceasta
aparținând de tribul Maydeae și are același număr de cromozomi, anume 2n=20.
În 1954, în timp ce se desfășurau săpăturile, la adâncimea de 70 de metri a fost
descoperit polen de porumb, în apropiere de regiunea Mexico-City. Vârsta stratului de la acea
adâncime este de aproximativ 60 de mii de ani.

8
 La începutul secolului al XVI lea, porumbul a pătruns în Basarabia.
Privind scara agriculturii mondiale, porumbul ocupă locul al treilea, fiind precedat de
grâu și orez, se extinde pe o suprafață de 147 de milioane de hectare.
Cei mai mari producători de porumb sunt SUA cu aproximativ 29 milioane de hectare,
urmată de China cu circa 25 milioane de hectare și Brazilia cu suprafața de 12 milioane de
hectare.

Suprafețele și producțiile de porumb pe plan mondial

Tabelul 1.2
Țara Suprafața (mil. ha) Producția (kh/ha) Producția globală (mil. t)

SUA 28,5 9359,8 267,5

China 27,1 5365,1 145,6
Brazilia 12,6 3382,7 42,6
Mexic 7,3 2966,0 21,7
India 75,9 1938,0 14,7
România 2,5 3575,3 8,9

Sursa: V. Starodub, 2011, pagina 144

1.5. Bolile porumbului și combaterea acestora.

Porumbul are ca particularitate comună cu celelalte plante de cultură apariția bolilor
care pot afecta toate organele plantei, împiedicându-i atât dezvoltarea și creșterea, dar, totodată,
producând și pierderi de producție. Principalele boli ale porumbului sunt:
▪ Virozele, cum ar fi mozaicul european (European maize mosaic virus) - apare
preponderant în anii secetoși și călduroși. Are ca manifestare pete de culoare verde deschisă
apărute la baza frunzelor tinere. Concomitent cu evoluția bolii, petele se unesc și formează
dungi de culoare galbenă, paralele cu nervurile., astfel căpătând un aspect mozaicat. Plantele
atacate au talia redusă, sunt sterile sau cantitatea de semințe produsă este mică. Transmiterea
virusului este realizată de către costrei, boala iernând în rizomii acestuia, primăvara fiind
transportat de către afide pe plantele de porumb.
▪ Bacteriozele sunt exemplificate prin putregaiul moale al tulpinilor de porumb
(Erwinia chrysanthemi pv. zeae). Cum spune și numele, această boală se manifestă pe tulpina
porumbului, apșrând pete de 10-20 cm închise la culoare pe zonele aflate în apropierea

9
nodurilor. Frunzele care se află deasupra locului atacat se usucă, rădăcinile capătă o culoare
roșiatică, planta pierzându-și rezistența mecanică.
▪ Micozele au ca reprezentant putregaiul tulpinilor și știuleților (Gibberella zeae).
În România această boală se întâlnește în toate zonele geografice, manifestându-se pe
internodiile bazale, acestea se îngălbenesc, apoi devin brune. Atacul cel mai frecvent este
înregistrat pe știuleți, aceștia fiind acoperiți de un mucegai roz, iar boabele sunt invadate de
miceliu. În condiții de umiditate ridicată, știuleții putrezesc în totalitate. Prin reprezentanții
acestei boli se numără și Înflorirea albă a boabelor (Gibberella fujikuroi), tăciunele comun
(Ustilago maydis) și rugina porumbului (Puccinia sorghi)
Măsurile de prevenire și combatere ale acestor boli se manifestă prin rotația corectă a
culturilor, cultivarea hibrizilor rezistenți, tratamente aplicate cu fungicide specifice, fertilizarea
echilibrată. (https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-cereale-porumb/)
1.6. Combaterea dăunătorilor.
Porumbul este expus pericolului de atac al dăunătorilor în perioada de vegetație când nu
s-au efectuat tratamentele adecvate la sămânță, sau atunci când acesta este amplasat după
pășiuni, fânețe sau leguminoase perene. Porumbul poate fi predispus la atacul de:
Gărgărița frunzelor (Tanymecus dilaticollis), cunoscută și sub denumirea de
rățișoara porumbului, care apare în situația monoculturii poumbului.
Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis), care nu se poate considera o
insectă problematică în țara noastră.
Viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera) care iernează în
stadiul de ou, în pământ. După eclozare, larvele se hrănesc cu rădăcinile de porumb.
Păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum). Adulții și larvele acestor
specii colonizează frunzele și tulpinile, de unde sug seva din țesuturi.
Lăcusta călătoare (Locusta migratoria) este un dăunător care atacă agresiv părțile
aeriene, fiind o specie periculoasă și greu de combătut, deoarece atacul acesteia este sub formă
de colonie.
Combaterea dăunătorilor menționați și nu numai se va face prin aplicarea de insecticide
adecvate și evitându-se monocultura.

10
 CAPITOLUL II
MATERIAL ŞI METODĂ

2.1. Obiective
Obiectivul general urmărit în urma cercetărilor a fost stabilirea unui sortiment de hibrizi
de porumb și a regimului de fertilizare minerală în condițiile unui cernoziom levigat din județul
Giurgiu. Producția la cultura de porumb poate fi influențată de numeroși factori agronomici,
cuprinzând alegerea hibrizilor corespunzători, condițiile climatice, de sol și aportul necesar de
nutrienți.
Pentru întocmirea obiectivului general a fost nevoie de analizarea unui sortiment de
hibrizi de porumb și stabilirea necesarului de îngrășăminte. Acestă operațiune a fost defășurată
pentru a stabili cea mai bună combinație hibrid-îngrășământ, pentru condițiile pedoclimatice
specifice zonei comunei Daia, județul Giurgiu, în vederea cultivării acestora în anii următori.
Experiența a fost bifactorială de tipul 4x3, așezată după metoda blocurilor etajate cu următorii
factori și graduări:
Factorul A: hibrizi de porumb
a1- DonJuan
a2 - P0217
a3 - Olt
a4 - P0412
Factorul B: fertilizare minerală
b1- nefertilizat
b2 - fertilizare minerală cu azot
b3 - îngrășământ complex
În urma realizării acestei cercetări au fost stabilite mai multe obiective secundare,
vizând efectuarea determinărilor biometrice, evaluarea producției de boabe și determinarea
indicatorilor fizici ai acesteia.

2.2. Materialul studiat

Materialul studiat a fost reprezentat de un sortiment de hibrizi din diferite grupe FAO
380-480, (Tabelul 2.1). Hibrizii de porumb au fost achiziționați prin intermediul a diferiți
producători autorizați ai pieței din România, urmărindu-se studiul asupra dezvoltării și

11
productivității acestora în condițiile pedoclimatice existente în comuna Daia, județul Giurgiu,
în urma aplicării sau nu a unor îngrășăminte chimice.
Îngrășămintele chimice utilizate în cultura de hibrizi studiată au fost Azomureș azot
33% substanță activă și NPK 16:16:16.

Tabelul 2.1
Prezentarea hibrizilor de porumb utilizați

Denumirea Grupa Producător Sursa

Hibridului FAO
DonJuan 400 KWS https://www.verdon.ro/seminte-cereale/samanta-
porumb-kws-4484-50000-boabe.html
P0217 420 Pioneer https://www.plantmaster.ro/p0217-semine-porumb-
pioneer-80000-boabe/
Olt 430 Fundulea https://fundulea.ro/produs/samanta-porumb-olt/

P0412 480 Pioneer https://www.verdon.ro/seminte-cereale/seminte-

porumb-pioneer-p0412-aquamax-80000-boabe.html

2.3. Determinări efectuate

Pe parcursul perioadei de vegetație s-au făcut observații fenologice asupra celor 4 hibrizi
de porumb. Determinările au fost efectuate în câmp pentru precizarea diferențelor dintre hibrizi,
fiind stabilite următoarele obiective secundare:
❖ Efectuarea de determinari biometrice:
▪ Lungimea știuletelui (cm);
▪ Numărul de rânduri de boabe pe știulete;
▪ Numărul de boabe pe un rând;
▪ Numărul de plante (m²/ha);
▪ Înălțimea punctului de inserție a știuletelui (cm);
▪ Talia plantei (cm);

12
 Figura 2.1. Efectuarea determinărilor -29 august 2022
(Daia, Giurgiu-Fotografii originale)
❖ Determinarea producției de boabe și stabilirea indicatorilor fizici ai acesteia:
➢ Greutatea știuleților (m²/ha);
➢ Greutatea boabelor (m²/ha);
➢ Umiditatea la recoltare (%);
➢ Masa hectolirică (Mh);
➢ Masa a 1000 de boabe (MMB).

Figura 2.2. Stabilirea indicilor fizici ai producției de boabe - 25 septembrie 2022

(Daia, Giurgiu- Fotografii originale)

13
2.4. Descrierea hibrizilor studiți
1) DonJuan este un hibrid de porumb simplu, semi-tardiv, de stabilitate din grupa
CLIMACONTROL 3, fiind deținut de KWS, fiind competent prin următoarele caracteristici
agronomice:
✓ Puritatea fizică de 99,9%;
✓ MMB 293,6 g;
✓ Înălțimea plantei de 250 cm;
✓ Înălțimea de inserție a știuletelui 90 cm;
✓ 65.000 boabe germinabile/ha;
✓ 16 rânduri pe știulete;
✓ 35 de boabe/rând;
✓ Toleranță foarte bună la temperaturi scăzute;
✓ Sincronizare perfectă între apariția mătăsii și eliberarea polenului;
✓ Tulpina robustă și foarte echilibrată (conferă rezitență la cădere și frângere);
✓ O eliberare mai ușoară a polenului abundent datorită elasticității paniculului ;
✓ După atingerea maturității fiziologice, dinamica pierderii apei din bob este foarte bună;
✓ Adaptabilitate foarte bună;
✓ Toleranță foarte bună la tăciunele comun (Ustilago maydis).
2) P0217 este un hibrid amiral al acestei grupe, având o productivitate foarte bună și
următoarele caracteristici agronomice:
✓ Puritatea fizică de 99%;
✓ Înălțimea plantei de 230 cm;
✓ MMB 225,8 g;
✓ Înălțimea de inserție a știuletelui 85 cm;
✓ 60.000 boabe germinabile/ha;
✓ 18 rânduri pe știulete;
✓ 32 boabe/rând;
✓ Toleranță foarte bună la secetă;
✓ Arhitectură favorabilă cu rădăcini și tulpină puternică;
✓ Control eficient asupra stomatelor.

14
 Figura 2.3. Prezentarea la maturitate a hibridului DonJuan - 25 august 2022
(Daia, Județul Giurgiu - Fotografie originală)

3) Olt este un hibrid simplu, semitardiv, cu o plantă riguroasă și știulete mare,

prezentând următoarele caracteristici agronomice:
✓ Puritatea fizică 99,9%;
✓ MMB 320,8 g;
✓ Înălțimea plantei 230 cm;
✓ Înălțimea de inserție a știuletelui 110 cm;
✓ 62.000 boabe germinabile/ha;
✓ Perioada de vegetație 130-135 zile;
✓ Foarte rezistent la atacul de rățișoară;
✓ Rezistent la secetă;
✓ Potential de productie greu de depășit.
4) P0412 este un hibrid de porumb din grupa Optinum Aquamax, fiind un hibrid simplu,
semitardiv, având următoarele caracteristici agronomice:
✓ Puritate fizică 97%;
✓ MMB 300,6 g;
✓ Înălțimea plantei 270 cm;
✓ Înălțimea de inserție a știuletelui 150 cm;
✓ 63.000 boabe germinabile/ha;

15
 ✓ 13 rânduri/știulete;
✓ 40 boabe/rând;
✓ Toleranță excepțională la secetă;
✓ Amidon de calitate superioară pentru industria alimentară;
✓ Recomandat pentru semănatul timpuriu;
✓ Pierde foarte repede apa la maturitate;
✓ Rezistență bună la tăciunele prăfos (Sorosporium holci-sorghi) și Fusarium.

2.5. Tehnologia de cultură utilizată

Această experiență s-a desfășurat prin înființarea unei sole cu suprafața de 0,25 ha, în
formă dreptunghiulară. Planta premergătoare a fost, de asemenea, tot porumb.
Lucrarea de bază a solului a fost reprezentată de arătura de toamnă la aproximativ 30 cm
adâncime, fiind urmată de o discuire care a avut ca scop mărunțirea bolovanilor și totodată,
nivelarea terenului.
Terenul pentru semănat a fost pregătit printr-o trecere cu combinatorul. Semănatul s-a
desfășurat în data de 6 aprilie, cu o semănătoare Alp cu 6 rânduri, la o densitate de 68.000
boabe/hectar (figura 2.4).
Pentru precizarea exactă a celei mai potrivite combinații de hibrid-îngrășământ, s-a efectuat
aplicarea simultană a îngrășămintelor chimice de tip 16:16:16 (N;P;K) și azot Azomureș,
ambele în doza de 200 kg/ha. Prind închiderea secțiilor de la semănătoarea de porumb s-au
înființat 2 rânduri prin aplicarea Azotului, 2 rânduri prin aplicarea complexului NPK 16:16:16,
iar 2 rânduri lăsate în carența ambelor îngrășămintelor. Această operațiune s-a desfășurat pentru
fiecare hibrid în parte.

16
 Figura 2.4. Semănat-6 aprilie 2022
(Daia, Giurgiu-Fotografii originale)

Dăunătorul cel mai remarcat în cultura de porumb a fost rățișoara porumbului

(Tanymecus dilaticollis). Combaterea acesteia s-a efectuat prin tratamentul semințelor destinate
însămânțărilor cu insecticid Nuprid AL 600 FS în doza de 8L/tonă. Acest tratament s-a efectuat
în data de 5 aprilie 2022.
Combaterea buruienilor s-a efectuat prin prisma unei erbicidări postemergentă cu Astral
40 SC, în doza de 1 litru/ha. Această erbicidare a fost urmată de efectuarea unei treceri cu
prășitoarea.
Buruienile combătute au fost, în principal, costreiul (Sorghum halepense), urmat de
rapiță (Brassica napus), pălămidă (Cirsium arvense), traista ciobanului (Capsella bursa-
pastoris), sugelul (Lamium purpureum) și macul (Papaver rhoeas).
Recoltarea s-a realizat cu ajutorul combinei John Deere W440, în data de 20 septembrie
2022.

17
 Figura 2.5. Prezentarea culturii de porumb-11 iunie 2022
(Daia, Giurgiu-Fotografie originală)

Figura 2.6. Recoltarea porumbului- 20 septembrie 2022

(Daia, Giurgiu- Fotografii originale)

18
 Figura 2.7. Prezentarea probelor recoltate- 28 septembrie 2022
(Daia, Giurgiu- Fotografii originale)

CAPITOLUL III
CONDIŢIILE GENERALE ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE

3.1. Amplasarea experienţelor

Județul Giurgiu este situat în partea de Sud a țării, deținând o suprafață de 3526 km²,
reprezentând aproximativ 1,48% din suprafața totală a țării. Acesta se învecinează la est cu
județul Călărași, la vest cu județul Teleorman, la nord-est cu județul Ilfov, la nord cu județul
Dâmbovița, iar la sud pe o lungime de 72 km îl desparte fluviul Dunărea de Bulgaria.
Județul Giurgiu cuprinde 3 orașe și 51 comune, printer care și comuna Daia. Această comună
este poziționată în sudul Județului, străbătută de șoseaua națională DN5, care face legătura
dintrr Giurgiu și București. Suprafața totală deținută este de 63,59 km², cu o populație de 2850
locuitori.
La nivelul anului 2014, suprafața fondului funciar din comuna Daia este de 6.360 ha,
dintre care 5.769 ha reprezintă suprafața agricolă. Agricultura deține rolul principal în economia
comunei Daia, cu o suprafață de teren arabil de 5257 ha, deținută în mare parte de micii fermieri.
Conform rezultatelor obținute în urma studiului elaborat asupra opiniei populației din Comuna
Daia în luna Septembrie 2018, cea mai mare parte dintre localnici cultivă porumb pe suprafețele
de teren proprii.
Tabelul 3.1
Suprafața agricolă a comunei Daia

Suprafața agricolă Ha %

19
 Arabilă 5257 91,1%

Pășuni 463 8%

Vii și pepiniere viticole 47 0,8%

Livezi și pepiniere pomicole 2 0,1%

Fânețe - -

TOTAL 5769 100%

Sursa: INS, prelucrări Andressen.

Figura 3.1. Harta comunei Daia în județul Giurgiu. (Sursa: Primăria-Daia)

3.2. Condiţiile pedoclimatice
Pe teritoriul din comuna Daia, cele mai răspândite soluri sunt acoperite în mare parte cu
depozite loess pe care s-au format soluri cernoziomice și brun-roșcate de pădure (cu diferite
grade de podzolire), propice culturilor agricole, cu un conțtinut de humus cuprins între 2,5-4%.
Clima comunei Daia este temperat-continentală, ca urmare a uniformității reliefului,
aceasta fiind caracterizata prin veri călduroase și secetoase, iernile fiind friguroase, deseori
marcate de viscole puternice. Cantitatea medie anuală a precipitațiilor totalizează aproximativ

20
550 mm, dar există și ani mai secetoși când vor scade sub 400mm. Vânturile predominante bat
cu o frecvență mai mare dinspre est și nord-est (18-20%) și dinspre sud-vest (17%). Vânturile
dinspre nord-est pot ajunge la 125 km/oră în timpul iernii.
Comuna Daia se încadrează în zona de vegetație a silvostepei, în care se mai păstrează
mici pajiști degradate, alcătuite din specii de firuță (Poa bulbosa, Poa pratensis), de păiuș
(Festuca valesiaca) și deseori peliniță (Artemisia austriaca).
Rețeaua hidrografică a zonei Daia este destul de scăzută în comparație cu celelalte zone
ale județului (sub 0,1 km/km2 ). Aceasta este reprezentată, în principal, de sectoarele inferioare
ale fluviului Dunărea.

Figura 3.2. Temperatura și precipitațile medii în comuna Daia (Sursa: meteoblue)

„Maxima medie zilnică” (linia roșie continuă) indică temperatura maximă medie a unei
zile pentru fiecare lună, înregistrându-se maximul de 31 de grade Celsius în lunile iulie și
august. De asemenea, “minima medie zilnică (linia albastră continuă) indică media temperaturii
minime, înregistrându-se media celei mai scăzute temperaturi de -2 grade Celsius în decursul
lunii ianuarie.

3.3. Prezentarea fermei în care s-au desfășurat activitățile

Ferma Bătrînu Daniel este o fermă agricolă de familie care are sediul în comuna Daia,
județul Giurgiu, lucrând în jur de 200 ha atât în comuna Daia, cât și în comunele din apropiere.

21
 Ferma a fost înființată în anul 2010, se află în continuă dezvoltare și cuprinde clădirea
administrativă a sediului, un depozit pentru îngrășăminte, un depozit pentru înmagazinarea
cerealelor, o anexă de depozitare a substanțelor, o hală pentru depozitarea utilajelor și o basculă.
Codul CAEN principal al fermei este 0111, având activitatea de cultivare a cerealelor
(exclusiv orez), plante leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase.
Totodată, ferma dispune în dotarea sa de următoarele mașini agricole:
✓ Tractor Case Farmall 120c;
✓ Tractor Belarus 1221.3, 136 cai;
✓ Tractor U650;
✓ Combină JohnDeere W440;
✓ Combinator Akpil Rylec XL 5m;
✓ Disc Unia de 3,5 m;
✓ Semănătoare Irtem cu 6 rânduri, 3,5 m;
✓ Semănătoare plante prășitoare Alp 6 rânduri;
✓ Prășitoare cu fertilizare 6 rânduri;
✓ Disc 4,2 m lățime;
✓ Plug Akpil cu 4 brazde;
✓ Plug Lemken cu 4 brazde;
✓ Balotieră New Holland 420;
✓ Cositoare rotativă 1,65 m lățime;;
✓ Greblă cu 4 sori;
✓ 4 Remorci cu capacitatea de încărcare de 5-7 t.;
✓ Met 12 m;
✓ Met 21 m.

22
 CAPITOLUL IV
REZULTATE OBŢINUTE

4.1. Rezultate privind talia plantelor la recoltare

Talia medie a celor patru hibrizi de porumb examinați la maturitatea fiziologică a fost
de 206,7 cm.
Cea mai ridicată valoare a acestui parametru a înregistrat-o hibridul Pioneer P0412
fertilizat cu Azot Azomureș (250 cm) în condiții de fertilizare cu azot, în timp ce valoarea cea
mai scăzută de 143,3 cm s-a înregistrat la hibridul P0217 în condiții de neaplicare a
îngrășămintelor.

Tabelul 4.1
Influența hibridului și a fertilizării asupra taliei plantelor (cm)
Media
DonJuan P0217 Olt P0412 variantelor
Nefertilizat 166.7 143.3 190 190 172.5
Fetilizare cu azot 230.1 243.3 210 250 233.35
Complex 206.7 203.3 223.3 240 218.325

Media variantelor

P0412 250

Olt

P0217
143.3

DonJuan

0 50 100 150 200 250 300

Complex Fetilizare cu Azot Nefertilizat

Figura 4.1 Influența hibridului și a fertilizării asupra taliei plantelor (cm)

4.2. Rezultate privind înălțimea punctului de inserție al știuleților pe plantă (cm)
În ceea ce privește înălțimea punctului de inserție a știuleților, s-a înregistrat o medie a
celor 4 hibrizi de 102, 03 cm. Cea mai ridicată valoare a înălțimii de inserție a știuletelui pe
plantă s-a înregistrat la hibridul P0412 fertilizat cu azot, mai precis 150 cm. Cea mai mică

23
valoare a prezentat-o hibridul DonJuan nefertilizat, indicând punctul de inserție la înălțimea de
74,3 cm.

4.2 Influența hibridului și a fertilizării asupra înălțimii punctului de inserție al știuleților

pe plantă
DonJuan P0217 Olt P0412 Media variantelor
Nefertilizat 74,3 85 82,3 91,6 85
Fetilizare cu 92,6 143,3 123,3 150 150
Azot
Complex 75,8 90 100 116,6 95
Tabelul 4.2
Influența hibridului și a fertilizării asupra înălțimii punctului de inserție
al știuleților pe plantă (cm)
Media
DonJuan P0217 Olt P0412
variantelor
Nefertilizat 74,3 85 82,3 91,6 85
Fetilizare cu Azot 92,6 143,3 123,3 150 150
Complex 75,8 90 100 116,6 95

Media variantelor

P0412 150

Olt

P0217

DonJuan
74.3

0 20 40 60 80 100 120 140 160

Complex Fetilizare cu Azot Nefertilizat

Figura 4.2. Influența hibridului și a fertilizării asupra punctului de inserție

al știuleților pe plantă (cm).

4.3. Rezultate privind elementele de productivitate.

24
 Determinările efectuate asupra știuleților prezintă hibridul Olt fertilizat cu azot, cu o
lungime a știuletelui de 23,5 cm, având cea mai ridicată valoare. A doua cea mai ridicată valoare
a acestui parametru a înregistrat-o hibridul P0217 fertilizat cu complex 16:16:16 cu o lungime
a știuletelui de 21 cm, iar cea mai mică valoare înregistrată a fost la hibridul P0217 nefertilizat.
În ceea ce privește numărul de rânduri de boabe/știulete, cea mai ridicată valoare a fost
atinsă de hibridul DonJuan fertilizat cu azot, iar cea mai scăzută valoare a fost dată de hibridul
P0217 nefertilizat.
Cea mai ridicată valoare privind numărul de boabe/rând a fost prezentată de către
hibridul Olt fertilizat cu azot, iar cea mai mică hibridul DonJuan nefertilizat.

4.4. Rezultate privind masa a 1000 boabe (MMB)

Valoarea medie dintre hibrizi a MMB-ului a fost de 240,91 g. Cea mai ridicată valoare a
prezentat-o hibridul Olt fertilizat cu azot (306 g), urmat de hibridul P0217 fertilizat cu
complexul 16:16:16 (283 g). Cea mai scăzută valoare a MMB-ului s-a înregistrat la hibridul
P0412 nefertilizat, prezentând o greutate de 182g.

4.3. Influența hibridului și a fertilizării asupra MMB.

Tabelul 4.3
Influența hibridului și a fertilizării asupra MMB (g)
Media
DonJuan P0217 Olt P0412
variantelor
Nefertilizat 225 263 220 195 225,75
Fetilizare cu Azot 250 283 306 182 255.25
Complex 230 269 238 225 240.5

25
 Media variantelor

P0412 182

Olt 306

P0217

DonJuan

0 50 100 150 200 250 300 350

Complex Fetilizare cu Azot Nefertilizat

Figura 4.3. Influența hibridului și a fertilizării asupra MMB (g)

4.5. Producția de porumb boabe (kg/ha)
Producția de boabe a prezentat valori cuprinse între 8900 - 3600 kg/ha. Media tuturor
hibrizilor a prezentat valoarea de 6708,3 kg/ha.
Valoarea de 8900 kg/ha s-a înregistrat la hibridul P0217 fertilizat cu complexul
16:16:16, iar cea de 3600 kg/ha la hibridul DonJuan nefertilizat.
4.4. Influența hibridului și a fertilizării minerale asupra producției de porumb
boabe
Tabelul 4.4.
Influența hibridului și a fertilizării minerale asupra producției de
porumb boabe (kg/ha)
Media
DonJuan P0217 Olt P0412
variantelor
Nefertilizat 3600 6100 4800 4200 4675
Fetilizare cu Azot 6500 8600 8400 7600 7775
Complex 6700 8900 8100 7800 7875

26
 Media variantelor

P0412

Olt

8900
P0217

DonJuan
3600
0 2000 4000 6000 8000 10000

Complex Fetilizare cu Azot Nefertilizat

Figura 4.4. Influența hibridului și a fertilizării minerale asupra producției de

porumb boabe (kg/ha)

CONCLUZII

Studiul efectuat în condițiile anului 2022 deține următoarele concluzii generale privind
influența aplicării îngrășămintelor chimice asura unui sortiment de hibrizi de porumb din
diferite grupe FAO, având ca influență condițiile pedoclimatice specifice zonei Daia, județul
Giurgiu:
Concluzii analizând dezvoltarea plantelor și a elementelor de productivitate în
momentul recoltării:
1. Talia plantelor (cm):
➢ Combinația hibrid-îngrășământ cu cea mai mare înălțime exprimată în cm a fost
P0412 fertilizat cu azot, prezentând o talie de 250 cm, urmat de către același hibrid fertilizat cu
complexul 16:16:16 și hibridul DonJuan fertilizat cu azot.
➢ Combinațiile de hibrid-îngrășământ cu cea mai mică înălțime au ca reprezentanți
hibrizii nefertilizați, mai exact: hibridul P0217 prezentând o talie de 143,3 cm, urmat de către
hibridul DonJuan de 166,7 cm, iar hibridul Olt și DonJuan nefertilizați au avut talia de 190cm.

27
 ➢ Înălțimea medie a hibrizilor fertilizați cu azot a fost de 236,67 cm, hibrizii
fertilizați cu complexul 16:16:16 de 215 cm, iar media hibrizilor nefertilizați a fot de 172,5 cm.
2. Înălțimea punctului de inserție a știuleților pe plantă (cm):
➢ Combinația hibrid-îngrășământ cu cea mai mare înălțime a punctului de inserție
a știuletelui pe plantă a fost hibridul P0412 fertilizat cu azot (150cm), urmat de combinația
P0217-azot (143,3cm) și Olt-azot, prezentând punctul de inserție la o înâlțime de 123,3.
➢ Combinațiile hibrid-îngrățământ cu cea mai mică înălțime a punctului de inserție
a știuletelui pe plantă a fost, din nou, hibrizii nefertilizați, cum ar fi: hibridul DonJuan (74,3
cm); hibridul Olt (82,3) și hibridul P0217 (85 cm).
➢ Înălțimea medie a punctului de inserție a știuletelui pe plantă a fost:
I. Hibrizii fertilizați cu azot: 127,3 cm;
II. Hibrizii fertilizați cu complexul 16:16:16: 95,6 cm;
III. Hibrizii nefertilizați:83,3 cm.
3. Lungimea știuleților:
➢ Combinația hibrid-îngrășământ cu lungimea cea mai mare a știuleților a fost
hibridul Olt fertilizat cu azot, prezentând un știulete de 23,5 cm, urmat de combinația P0217-
16:16:16 de 21 cm.
➢ Combinațiile cu cea mai mică lungime a știuleților au fost hibrizii nefertilizați,
cum ar fi: hibridul P0217 (16,8), hibridul P0412 (17,2 cm) și hibridul DonJuan (18,8).
➢ Lungimea medie a știuleților a fost de:
I. Hibrizii fertilizați cu azot: 20,65 cm
II. Hibrizii fertilizați cu complexul 16:16:16: 19,8.
III. Hibrizii nefertilizați: 17,2.
4. Numărul de rânduri de boabe pe știulete:
➢ Combinația hibrid-îngrășământ cu cel mai mare număr de rânduri de boabe pe
știulete a fost hibridul DonJuan fertilizat cu azot cu un număr de 22 rânduri, urmat de P0412
fertilizat cu complexul 16:16:16 (20,5 rânduri)
➢ Combinațiile cu cel mai mic număr de rânduri de boabe pe știulete sunt: P0217
nefertilizat (14) și Olt nefertilizat (16,5)
➢ Exprimat ca medie între hibrizi, numărul de boabe pe rând a fost:
I. Hibrizii fertilizați cu azot: 20,5 rânduri de boabe;
II. Hibrizii fertilizați cu complexul 16:16:16: 18 rânduri de boabe;
III. Hibrizii nefertilizați: 15 rânduri de boabe.
5. Numărul de boabe pe rând:

28
 ➢ Combinația hibrid-îngrășământ cu cel mai mare număr de boabe pe rând s-a
înregistrat a fi hibridul Olt fertilizat cu azot, prezentând un număr de 43 de boabe pe rând.
Aceste este urmat de hibridul P0412 fertilizat cu azot cu 42 boabe pe rând și hibridul DonJuan
fertilizt cu complexul 16:16:16 cu un număr de 39,5 boabe.
➢ Combinațiile hibrid-îngrășământ cu cel mai mic număr de boabe pe rând au fost
hibrizii nefertilizați: hibridul DonJuan cu 36,5 de boabe pe rând și hibridul P0217 cu 37 de
boabe pe rând.
➢ Media dintre hibrizi a randamentului de boabe a fost:
I. Hibrizii fertilizați cu azot: 41,7 de boabe;
II. Hibrizii fertilizați cu complexul 16:16:16: 39,5 de boabe;
III. Hibrizii nefertilizați: 37 de boabe.
6. Randamentul în boabe:
➢ Combinația hibrid-îngrășământ cu randamentul în boabe cel mai ridicat a fost
Olt fertilizat cu azot, deținând procentul de 89%.
➢ Hibridul cu cel mai scăzut randament în boabe a fost p0217 nefertilizat cu un
procent de 83%.
➢ Media dintre hibrizi a randamentului de boabe a fost:
I. Hibrizii fertilizați cu azot: 87,5%;
II. Hibrizii fertilizati cu complexul 16:16:16: 85%;
III. Hibrizii nefertilizati: 79%.
7. Masa a 1000 boabe (MMB)
➢ Combinația hibrid-îngrășământ cu cea mai mare masă a o mie de boabe a fost
Hibridul olt fertilizat cu azot, prezentând o greutate de 306g, urmat de combinația P0217-
16.16.16 de 283 g.
➢ Combinațiile cu cea mai mică masă a o mie de boabe au fost hibrizii nefertilizați,
cum ar fi: hibridul P0412 (182g), hibridul Olt (220) și hibridul DonJuan (225)
➢ Masa a o mie de boabe medie a hibrizilor a fost:
I. Hibrizii fertilizați cu azot-240,5 g
II. Hibrizii fertilizați cu complexul 16:16:16: 255,25g
III. Hibrizii nefertilizați: 225,75g.
8. Producția de porumb boabe.
➢ Combinația hibrid-îngrășământ cu cea mai mare producție de porumb boabe s-a
înregistrat a fi hibridul P0217 la care s-a aplicat complexul 16:16:16, presentând o producție de

29
8900 kg/ha, urmat de către același hibrid fertilizat cu azot (8600kg/ha) și hibridul Olt fertilizat
cu azot, cu producția de 8400 kg/ha.
➢ Combinațiile hibrid-îngrășământ cu cea mai mică producție înregistrată au fost
hibrizii nefertilizați, mai exact hibridul DonJuan (3600 kg/ha), hibridul P0412 (4200 kg/ha) și
hibridul Olt (4800 kg/ha)
➢ Media producției de porumb boabe a fost:
I. Hibrizii fertilizați cu azot: 7775 kg/ha;
II. Hibrizii fertilizați cu complexul 16:16:16: 7875 kg/ha;
III. Hibrizii nefertilizați: 4675 kg/ha.

30
 BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Budoi, Agrochimie, II - Îngrășăminte, tehnologii, eficiență. Editura didactică

și pedagogică, R.A. București, pag.20
2. Gerad Jităreanu, Tratat de Agrotehnică, pag. 627, 629.
3. Traian Sparca, Ion Picu Ion Antohe. Tehnologii agricole, cultura porumbului și sorgului.
4. T. Mureșean, S. Voimnea. Tehnica producerii seminței la porumbul dublu hibrid, 1959.
Editura Agro-Silvica de stat.
5. Ionescu D., I. Popescu, 2008. Tehnici neconvenţionale de lucrare a solului. Editura Agro,
Bucureşti.
6. Porumbul, Dr. Ing Marian Teodor, pag.14
7. National Corn Growers Association, 1994.
8. Conf. Univ. dr. Viorel Ion, Manual de Fitotehnie, 2012
9. Mihai Berca. Agrotehnică. Transformarea modernă a agriculturii. Editura Ceres
10. Mihai Rusu. Tratat de agrochimie. Editura Ceres, București, 2005.
11. https://agrimanet.ro/tehnologia-de-cultura-a-porumbului/
12. https://www.drmax.ro/articole/porumb-proprietati-beneficii-utilizari
13. https://www.rador.ro/2015/07/27/documentar-zea-mays-istoria-unei-plante-milenare/
14. https://www.agrimedia.ro/articole/cresterea-si-dezvoltarea-plantei-de-porumb
15. https://www.madr.ro/jurnal-agricol/6872-jurnal-agricol-7-iulie-2021.html
16. https://www.verdon.ro/seminte-cereale/samanta-porumb-pioneer-p0217.html
17. https://www.corteva.ro/produse-si-solutii/seminte-corteva/porumb-pioner-P0412.html
18. https://primaria-daia.ro/localizare/
19. https://romaniadategeografice.net/unitati-admin-teritoriale/judete/judete-g/giurgiu/
20. https://www.gardenfarm.ro/boli-daunatori-porumb/
21. https://www.plantmaster.ro/blog/agricultura/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-cultura-de-
porumb-recomandari-si-produse-pentru-ingrijire/
22. https://www.azomures.com/
23. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

31