22 Teza Rozsa Sandor

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/348164952
Study of some technological aspects of Agaricus blazei Murrill mushroom

culture
Thesis · July 2017

DOI: 10.13140/RG.2.2.31962.57283
CITATIONS READS
4 103
1 author:
Rózsa Sándor
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine
74 PUBLICATIONS 55 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
Agaricus blazei Murrill View project
All content following this page was uploaded by Rózsa Sándor on 03 January 2021.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

Rodica Oana
2017.07.21 14:34:10
RO UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

Universitatea de Stiinte Agricole si Med. Vet. Cluj-Napoca
Functia: Secretar ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINȚE AGRICOLE INGINEREŞTI
CLUJ-NAPOCA, 2017
TEZA DE DOCTORAT
Studiul unor aspecte tehnologice

privind cultura ciupercilor
Agaricus blazei Murrill
Doctorand Rózsa Sándor
Conducător de doctorat
Prof.univ. dr. Dănuț-Nicolae Măniuțiu
2017
PhD THESIS
Study of some technological aspects

of Agaricus blazei Murrill
mushroom culture
PhD student Rózsa Sándor
Scientific coordinator
2017
“Nimic nu este prea dificil
dacă împarți în pași mici ceea ce ai de făcut.”
Henry Ford
Cu ocazia finalizării studiilor de doctorat, doresc să adresez câteva cuvinte de

mulțumire tuturor celor care m-au îndrumat, sprijinit și susținut pe parcursul celor
patru ani de studii și cercetări.
Mulțumirile și respectul meu se îndreaptă către toți acei oameni minunați,
care și-au rupt din timpul lor pentru a-mi fi de ajutor mie și care mi-au oferit
consultanță științifică, sprijin și sugestii.
Deosebită recunoștință datorez domnului prof. univ. dr. Dănuț-Nicolae
Măniuțiu în calitate de conducător științific, pentru efortul depus și pentru răbdarea de
care a dat dovadă în îndrumarea competentă și permanentă pe parcursul elaborării și
realizării acestei teze de doctorat.
Mulțumesc în special familiei mele, pentru încurajarea, sprijinul moral și mai
ales pentru încrederea pe care mi-au acordat-o.
LISTA DE PUBLICAŢII
Articole publicate in extenso ca rezultat al cercetării doctorale
1. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, TINCUȚA-MARTA GOCAN, STELA DAVID, FELICIA-

SUZANA BUTUZA-BUMB, 2016, Cercetări privind influența temperaturii
asupra creșterii miceliului ciupercii Agaricus blazei Murrill, Agricultura –
revistă de știință și practică agricolă, USAMV Cluj-Napoca, anul XXV, nr. 1-2
(97-98), 53-57. (Studiu cuprins în cap. 6.1.)
SUZANA BUTUZA-BUMB, 2016, Influența pasteurizării asupra conținutului
de amoniac și a nivelului pH-ului în diferite composturi utilizate la cultivarea
ciupercilor Agaricus ssp., Agricultura – revistă de știință și practică agricolă,
USAMV Cluj-Napoca, anul XXV, nr. 3-4 (99-100), 34-39. (Studiu cuprins în cap.
6.2.)
SUZANA BUTUZA-BUMB, 2016, Dinamica creșterii miceliului ciupercii
Agaricus blazei Murrill, pe diferite surse de carbon și azot, Journal of
Horticulture, Forestry and Biotechnology, USAB Timișoara, 20(1), 120-122.
(Studiu cuprins în cap. 6.1.)
SUZANA BUTUZA-BUMB, 2016, Cercetări privind biologia miceliului
ciupercii Agaricus blazei Murrill, Journal of Horticulture, Forestry and
Biotechnology, USAB Timișoara, 20(1), 123-126. (Studiu cuprins în cap. 6.1.)
5. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, RODICA SIMA, TINCUȚA-MARTA GOCAN, FELICIA-
SUZANA BUTUZA-BUMB, 2016, Cercetări privind materialul de transfer
pentru obținerea de miceliu pe suport granular la ciuperca Agaricus blazei
Murrill, Lucrări științifice – seria Agronomie, USAMV Iași, vol. 59. (Studiu
cuprins în cap. 5.2. și 6.1.)
6. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, RODICA SIMA, TINCUȚA-MARTA GOCAN, ILEANA
ANDREICA, 2016, Influența tehnologiei de cultură asupra producției și a
conținutului chimic la ciuperca Agaricus blazei Murrill, Lucrări științifice –
seria Agronomie, USAMV Iași, vol. 59. (Studiu cuprins în cap. 6.3. și 6.4.)
7. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, TINCUȚA-MARTA GOCAN, RODICA SIMA, ILEANA
ANDREICA, MELINDA RÓZSA, 2017, Producția de biomasă miceliană la
ciuperca soarelui Agaricus blazei Murrill, Current Trends in Natural Sciences,
Universitatea din Pitești, în curs de publicare. (Studiu cuprins în cap. 6.4.)
ANDREICA, MELINDA RÓZSA, 2017, Studiul compostului pentru cultura
ciupercilor Agaricus blazei Murrill – fazele anaerobă și aerobă, Current
Trends in Natural Sciences, Universitatea din Pitești, în curs de publicare.
(Studiu cuprins în cap. 6.2.)
9. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, TINCUȚA-MARTA GOCAN, RODICA SIMA, V. LAZĂR,
MELINDA RÓZSA, 2017, Influența temperaturii și a umidității relative asupra
împânzirii compostului la ciuperca Agaricus blazei Murrill, Current Trends in
Natural Sciences, Universitatea din Pitești, în curs de publicare. (Studiu
cuprins în cap. 6.2.)
10. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, TINCUȚA-MARTA GOCAN, RODICA SIMA, MELINDA
RÓZSA, 2017, Creșterea productivității ciupercii Agaricus blazei Murrill, prin
utilizarea de Scytalidium thermophillum la pregătirea compostului, Journal of
Horticulture, Forestry and Biotechnology, USAB Timișoara, în curs de
publicare. (Studiu cuprins în cap. 6.3.)
11. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, TINCUȚA-MARTA GOCAN, RODICA SIMA, MELINDA
RÓZSA, 2017, Studiu asupra compoziției chimice la ciuperca Agaricus blazei
Murrill, produsă pe diferite substraturi, Journal of Horticulture, Forestry and
Biotechnology, USAB Timișoara, în curs de publicare. (Studiu cuprins în cap.
6.4.)
12. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, TINCUȚA-MARTA GOCAN, V. LAZĂR, RODICA-MARIA
SIMA, ILEANA ANDREICA, MELINDA RÓZSA, 2017, Efectul ptocesării asupra
constituenților chimici la unele specii de Agaricus ssp., Notulae Botanicae
Horti Agrobotanici Cluj-Napoca, acceptată, în curs de publicare.
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………. 13
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII …………………………………………………………. 15
1. Importanța și biologia ciupercilor ………………………………………………………. 17
1.1. Scurt istoric privind ciupercile ………………………………………………………………………….. 17
1.2. Importanța cultivării ciupercilor ………………………………………………………………………. 18
1.2.1. Importanța alimentară a ciupercilor cultivate …………………………………………………. 19
1.2.2. Importanța medicinală a ciupercilor cultivate …………………………………………………. 23
1.2.3. Importanța economică a ciupercilor cultivate ………………………………………………….. 27
1.3. Sistematica genului Agaricus ……………………………………………………………………………... 28
1.4. Biologia celulară a ciupercilor …………………………………………………………………………… 30
1.5. Descrierea principalelor specii din genul Agaricus ssp. ……………………………………..... 30
1.6. Faze fenologice ale fructificării ciupercii Agaricus ssp. ………………………………………... 33
1.7. Caracteristicile eco-fiziologice ale creșterii și fructificării ciupercilor Agaricus ssp. 34
1.8. Nutriția ciupercilor Agaricus ssp. ……………………………………………………………………….. 37
2. Situația actuală a cunoașterii privind specificul tehnologiilor
de cultivare a ciupercilor Agaricus blazei Murrill ……………………………… 39
2.1. Generalități privind tehnologiile de cultivare a ciupercii Agaricus blazei Murrill ….. 39
2.2. Substratul pentru cultivarea ciupercii Agaricus blazei Murrill …………………………….. 39
2.2.1. Componentele substratului …………………………………………………………………………….. 39
2.2.2. Compostarea componentelor din substrat ………………………………………………………. 42
2.2.3. Condiționarea/pasteurizarea substratului .............................................................................. 44
2.2.4. Însămânțarea compostului cu miceliu ....................................................................................... 45
2.2.5. Incubarea compostului însămânțat cu miceliu ...................................................................... 46
2.2.6. Acoperirea substratului împânzit de miceliul ciupercii ..................................................... 46
2.2.7. Condiții de microclimat pentru cultivarea ciupercii Agaricus blazei Murrill ............ 47
2.2.8. Recoltarea ciupercilor ....................................................................................................................... 49
CONTRIBUŢIA PERSONALĂ ....................................................................................................... 51
3. Obiectivele urmărite .................................................................................................................. 53
3.1. Studiul condițiilor de creștere a miceliului ciupercii Agaricus blazei Murrill .............. 53
3.2. Studiul compostului pentru creșterea ciupercilor Agaricus blazei Murrill ................... 53
3.3. Analiza conținutului chimic al ciupercilor Agaricus blazei Murrill pentru fiecare
variantă experimentală de compost ........................................................................................................ 53
4. Particularitățile mediului artificial în care au avut loc
experiențele .............................................................................................................................................. 54
5. Material şi metodă ........................................................................................................................ 55
5.1. Materialul biologic utilizat în experiență ..................................................................................... 55
5.2. Metode de lucru utilizate pentru studiul condițiilor de creștere a miceliului
ciupercii Agaricus blazei Murrill ............................................................................................................... 55
5.2.1. Materialul biologic utilizat în experiența I ............................................................................... 55
5.2.2. Materialul biologic utilizat în experiența II .............................................................................. 59
5.3. Metode de lucru utilizate pentru studiul tehnologiei de cultură a ciupercii
Agaricus blazei Murrill .................................................................................................................................. 61
5.3.1. Organizarea experiențelor și factorii experimentali ............................................................ 61
5.3.2. Instalații pentru realizarea compostului în tehnologia aplicată ..................................... 61
5.4. Observații, analize și determinări .................................................................................................... 67
6. Rezultate şi discuţii ..................................................................................................................... 70
6.1. Rezultate și discuții privind creșterea miceliului ciupercii Agaricus blazei Murrill .. 70
6.1.1. Influența sursei de carbon asupra creșterii miceliului ....................................................... 70
6.1.2. Influența sursei de azot asupra creșterii miceliului ............................................................. 71
6.1.3. Influența raportului C/N asupra creșterii miceliului .......................................................... 72
6.1.4. Influența temperaturii asupra creșterii miceliului ............................................................... 72
6.1.5. Influența pH-ului asupra creșterii miceliului .......................................................................... 73
6.1.6. Influența intensității luminoase asupra creșterii miceliului ............................................ 74
6.2. Rezultate și discuții privind studiul compostului ..................................................................... 74
6.2.1. Evoluția caracterelor fizico-chimice și organoleptice în perioada preparării
composturilor ................................................................................................................................................... 74
6.2.2. Evoluția microclimatului în spațiul de cultură, a temperaturii și a gradului de
împânzire a compostului .............................................................................................................................. 82
6.2.3. Producția de ciuperci ......................................................................................................................... 88
6.3. Compoziția chimică a ciupercilor Agaricus blazei Murrill ..................................................... 92
6.3.1. Substanța uscată .................................................................................................................................. 92
6.3.2. Conținutul de proteină ...................................................................................................................... 94
6.3.3. Conținutul în grăsimi ......................................................................................................................... 97
6.3.4. Conținutul în carbohidrați ............................................................................................................... 101
6.3.5. Conținutului în β-1,3 D-glucan ...................................................................................................... 105
6.3.6. Valoarea energetică ............................................................................................................................ 109
6.3.7. Conținutul în ergosterol (vitamina D2) ...................................................................................... 110
6.3.8. Conținutul în vitamina C .................................................................................................................. 114
6.3.9. Conținutul în vitaminele B ............................................................................................................... 117
6.3.9.1. Vitamina B1 (Tiamină) ................................................................................................................... 117
6.3.9.2. Vitamina B2 (Riboflavină) ............................................................................................................ 119
6.3.9.3. Vitamina B9 (Acid folic) ................................................................................................................. 120
6.3.9.4. Vitamina B12 (Cobalamină) ......................................................................................................... 121
6.3.9.5. Vitamina PP (B3 - Niacină) ........................................................................................................... 121
6.3.10 Conținutul în lovastatin (mevinolin) ......................................................................................... 122
7. Concluzii și recomandări ....................................................................................................... 127
7.1. Concluzii privind studiul condițiilor de creștere a miceliului ciupercii Agaricus
blazei Murrill ..................................................................................................................................................... 127
7.2. Concluzii privind studiul compostului pentru creșterea ciupercilor Agaricus blazei
Murrill .................................................................................................................................................................. 127
7.3. Concluzii privind compoziția chimică a ciupercilor Agaricus blazei Murrill ................ 129
7.4. Recomandări ............................................................................................................................................. 129
8. Originalitatea și contribuțiile inovative ale tezei ....................................... 131
ANEXE .............................................................................................................................................................. 132
BIBLIOGRAFIA ......................................................................................................................................... 138
CONTENTS
INTRODUCTION ………………………………………………………………………………………………. 13
LITERATURE REVIEW …………………………………………………………………………………… 15
1. The importance and biology of mushrooms …………………………………….. 17
1.1. Short history of mushrooms ……………………………………………………………………………... 17
1.2. The importance of harvested mushrooms …………………………………………………………. 18
1.2.1. Alimentary importance of harvested mushrooms ……………………………………………. 19
1.2.2. Medicinal importance of harvested mushrooms ………………………………………………. 23
1.2.3. Economic importance of harvested mushrooms ………………………………………………. 27
1.3. Agaricus genre systematic …………………………………………………………………………………. 28
1.4. Mushrooms cellular biology ………………………………………………………………………………. 30
1.5. Description of Agaricus ssp. genre main species …………………………………………………. 30
1.6. Phenological phases of Agaricus ssp. mushrooms fructification …………………………... 33
1.7. The eco-physiological characteristics of mushroom growth and fructification …….. 34
1.8. Agaricus ssp. mushroom nutrition ……………………………………………………………………... 37
2. Current situation of knowledge about the specifics of Agaricus
blazei Murrill mushroom cultivation technologies ……………………………. 39
2.1. Generalities on cultivation technologies of Agaricus blazei Murrill mushrooms …… 39
2.2. Substrate for cultivation of Agaricus blazei Murrill mushrooms ………………………….. 39
2.2.1. Substrate components ……………………………………………………………………………………. 39
2.2.2. Composting the components of the substrate ………………………………………………….. 42
2.2.3. Conditioning/pasteurisation of the substrate ………………………………………………….. 44
2.2.4. Sowing compost with mycelium ……………………………………………………………………… 45
2.2.5. Sowed compost incubation ……………………………………………………………………………... 46
2.2.6. Coating the mycelium studded substrate ………………………………………………………… 46
2.2.7. Microclimate conditions for Agaricus blazei Murrill mushroom harvesting ………. 47
2.2.8. Mushrooms harvesting …………………………………………………………………………………… 49
PERSONAL CONTRIBUTION ………………………………………………………………………… 51
3. Research objectives …………………………………………………………………………………... 53
3.1. Study of mycelium growth conditions of Agaricus blazei Murrill mushrooms ………. 53
3.2. Study of compost for growing Agaricus blazei Murrill mushroom ……………………….. 53
3.3. Agaricus blazei Murrill mushrooms chemical content for each experimental
compost variant ……………………………………………………………………………………………………… 53
4. The peculiarities of the artificial environment in which the
experiences took place …………………………………………………………………………………. 54
5. Material and method ………………………………………………………………………………… 55
5.1. The biological material used in the experience …………………………………………………… 55
5.2. Methods of work used to study of Agaricus blazei Murrill mushrooms mycelium
growth conditions …………………………………………………………………………………………………… 55
5.2.1. Biological material used in the experience I …………………………………………………….. 55
5.2.2. Biological material used in the experience II ……………………………………………………. 59
5.3. Methods of work used for the study of Agaricus blazei Murrill mushroom growth
conditions ………………………………………………………………………………………………………………. 61
5.3.1. Organization of experiments and experimental factors ……………………………………. 61
5.3.2. Installations for composting in applied technology ………………………………………….. 61
5.4. Observations, analyses and determinations ……………………………………………………….. 67
6. Results and discussions …………………………………………………………………………… 70
6.1. Results and discussion of Agaricus blazei Murrill mushroom mycelium growth …… 70
6.1.1. The influence of the carbon source on mycelium growth …………………………………. 70
6.1.2. Influence of the source of nitrogen on mycelium growth ………………………………….. 71
6.1.3. Influence of C/N ratio on mycelium growth …………………………………………………….. 72
6.1.4. The influence of temperature on mycelium growth …………………………………………. 72
6.1.5. Influence of pH on mycelium growth ………………………………………………………………. 73
6.1.6. Influence of light intensity on mycelium growth ……………………………………………… 74
6.2. Results and discussions on compost study …………………………………………………………. 74
6.2.1. Evolution of physico-chemical and organoleptic characters during composting ... 74
6.2.2. Evolution of microclimate in the culture area, temperature and compost studd
degree …………………………………………………………………………………………………………………….. 82
6.2.3. Mushrooms production ………………………………………………………………………………….. 88
6.3. Chemical composition of Agaricus blazei Murrill mushrooms ……………………………… 92
6.3.1. Dry matter content ………………………………………………………………………………………… 92
6.3.2. Protein content ………………………………………………………………………………………………. 94
6.3.3. Fats content …………………………………………………………………………………………………… 97
6.3.4. Carbohydrate content …………………………………………………………………………………….. 101
6.3.5. β-1,3 D-glucan content …………………………………………………………………………………… 105
6.3.6. Energy value ………………………………………………………………………………………………….. 109
6.3.7. Ergosterol content (D2 vitamin) ……………………………………………………………………… 110
6.3.8. C vitamin content …………………………………………………………………………………………… 114
6.3.9. B vitamin content …………………………………………………………………………………………… 117
6.3.9.1. B1 vitamin (Thiamin) …………………………………………………………………………………… 117
6.3.9.2. B2 vitamin (Riboflavin) ………………………………………………………………………………… 119
6.3.9.3. B9 vitamin (Folic acid) …………………………………………………………………………………. 120
6.3.9.4. B12 vitamin (Cobalamin) ………………………………………………………………………………. 121
6.3.9.5. PP vitamin (B3 - Niacin) ……………………………………………………………………………….. 121
6.3.10 Lovastatin content (Mevinolin) ……………………………………………………………………… 122
7. Conclusions and recommendations ……………………………………………………. 127

7.1. Conclusions on the study of Agaricus blazei Murrill mushroom mycelium growth
conditions ………………………………………………………………………………………………………………. 127
7.2. Conclusions on the study of compost for Agaricus blazei Murrill mushrooms
harvesting ………………………………………………………………………………………………………………. 127
7.3. Conclusions on the analysis of the chemical content of Agaricus blazei Murrill
mushrooms …………………………………………………………………………………………………………….. 129
7.4. Recommendations …………………………………………………………………………………………….. 129
8. Innovative contributions of the thesis ……………………………………………….. 131
ANNEXES ……………………………………………………………………………………………………………. 132
REFERENCES …………………………………………………………………………………………………….. 138
Studiul unor aspecte tehnologice privind cultura ciupercilor Agaricus blazei Murrill
INTRODUCERE
Modificările climatice din prezent și cele prevăzute în viitor îi determină pe

specialiști să găsească noi surse de hrană pentru populația în continuă creștere.
Obținerea de ciuperci comestibile tot timpul anului în ciupercării intensive este una
din posibilitățile de a asigura o parte din hrana populației.
Pe lângă valoarea lor alimentară, ciupercile constituie și o cultură rentabilă,
care asigură o producție ridicată, ce se obține pe unitatea de suprafață folosită, în spații
amenajate în acest scop. De reținut mai este și faptul că în cultura ciupercilor nu se
folosește teren agricol. Avantajele unei culturi de ciuperci sunt mai multe, atât de ordin
economic, ocupațional, medicinal, cât și de reconversie a deșeurilor ligno-celulozice.
Pe plan mondial specialiștii caută noi produse din diferite plante precum și din
ciuperci, cu conținut în vitamine, săruri minerale, enzime, care să îmbunătățească
sănătatea oamenilor. Privite din acest punct de vedere, ciupercile constituie un aliment
cu o ridicată valoare nutritivă, ce conțin în structura proteinelor complexe aminoacizi
esențiali, iar unele specii au și reale virtuți terapeutice și medicinale.
Tradițional, ciupercilor li s-au acordat și virtuți terapeutice antitumorale şi
imunologice care au început să fie testate în mod ştiinţific, în special în ultimele trei
decenii. Cele mai importante efecte medicale ale ciupercilor sunt următoarele:
imunomodulatoare, antioxidante genoprotectoare, antialergice, antitumorale,
hepatoprotectoare, antidiabetice, antiaterogenice, hipocolesterolice. Cultivatorii de
ciuperci furnizează astfel consumatorilor un produs proaspăt şi valoros.
Cultivarea ciupercilor este o artă bazată pe ştiinţă şi tehnologie. Ştiinţa
cultivării ciupercilor este binecunoscută, iar progresele înregistrate în ultimele decenii
sunt remarcabile. Arta producerii acestora constă însă în dirijarea unor factori
variabili, cu rol determinant în obținerea rezultatelor dorite. Printre aceşti factori se
numără spaţiul destinat cultivării, materiile prime utilizate, materialul biologic
disponibil, condiţiile de microclimat asigurate, biosecuritatea procesului tehnologic şi
nu în ultimul rând experienţa în producerea ciupercilor.
Majoritatea celor ce pornesc această activitate se aşteaptă la rezultate rapide,
obţinute într-un mod relativ facil, dar succesul în acest domeniu se află, spre
surprinderea multora, la capătul unei liste destul de lungi referitoare la condiţiile
minime ce trebuie îndeplinite.
În prezent, suplimentele nutritive și medicamentele naturiste sunt asigurate și
de foarte multe produse pe bază de ciuperci, bazidiomicete cultivate și medicinale.
Una dintre ciupercile medicinale cele mai interesante este Agaricus blazei
Murill.
Mulți cercetători au demonstrat științific că beta-glucanul conținut de aceste
ciuperci este mai valoros față de glucanii din alte ciuperci medicinale.
Până acum 40-50 de ani, proprietățile medicinale ale acestei ciuperci erau
cunoscute doar unor locuitori ai satelor din jurul pădurii amazoniene din Brazilia, dar
după recunoașterea științifică a acestei ciuperci, Agaricus blazei Murrill a ajuns să fie
una dintre cele mai importante ciuperci imunomodulatoare și de apărare împotriva
tumorilor.
13
Rózsa Sándor
Încercările de a cultiva ciuperca Agaricus blazei Murrill, cu ajutorul
biotehnologiilor, nu au dat rezultate satisfăcătoare până în jurul anilor 2000. Mediul
tropical nativ al ciupercii Agaricus blazei Murrill este foarte greu de reprodus în
spațiile de cultură. În prezent ciuperca este cultivată la o scară foarte redusă în Japonia,
Coreea, SUA, Danemarca, Olanda și Brazilia, dar tehnologia completă de cultură a
acestor ciuperci nu este făcută publică integral de către nici o companie din domeniu.
Acum câțiva ani, când cererea de Agaricus blazei Murrill a crescut foarte mult, iar
prețul ciupercilor a crescut de asemenea, în regiunea Piedade din Brazilia, ciupercile
au dispărut aproape cu desăvârșire.
Cercetările internaționale privind producerea de suplimente alimentare, de tip
nutraceutic (nutraceutical supplements), obținute din diferite specii de bazidiomicete,
sunt avansate. Multe studii aprofundate efectuate în China și SUA, au arătat efectele
benefice ale producerii de suplimente alimentare din biomasa fungică nutritivă, a
ciupercii Agaricus blazei Murrill, pentru utilizarea lor la prevenirea și tratarea
anumitor afecțiuni umane.
Toate aceste considerente ne-au determinat să abordăm în teza de doctorat
cercetări privind biotehnologiile de cultură a speciei Agaricus blazei Murrill.
Lucrarea este structurată pe 8 capitole, ilustrată cu 83 de tabele, 28 de planșe
și 6 figuri. Având în vedere faptul că am întâmpinat dificultăți în procurarea miceliului,
am efectuat și studii legate de producerea miceliului pentru specia Agaricus blazei
Murrill.
14
STADIUL
ACTUAL
AL
CUNOAŞTERII
1. Importanța și biologia ciupercilor

1. 1. Scurt istoric privind ciupercile
Unii autori consideră că primii fungi datează de cca. 550 milioane de ani și
făceau parte din Diviziunea Chytridiomycota, aceștia nefiind alcătuiți din părți
morfologice distincte. (MANZI și colab., 1999).
După BALDAUF și DOOLITTLE (1997), ciupercile sunt organisme inferioare,
unele de câțiva zeci de microni, care au apărut încă din Cretacic, cu 90 de milioane de
ani în urmă, prezența lor fiind menționată și în Jurasic, cu 20-35 milioane de ani în
urmă.
Fungi cu corp fructifer format din pălărie și picior, au fost descoperiți în
Republica Dominicană, aceștia având o vechime de 40 milioane de ani.
Egiptenii considerau ciupercile comestibile hrană de la Dumnezeu. Într-un
mormânt al faraonului Amenemhet datat din anul 1450 î.Hr., s-au găsit și desene
reprezentând ciuperci. (TĂNASE și ȘESAN, 2006).
Încă de la începutul civilizației ciupercile i-au intrigat pe oameni. Consumul de
ciuperci se pierde în negura vremurilor. Omul primitiv le consuma crude, iar după
descoperirea focului fripte pe pietre încinse. Tot de atunci au început să observe cum
unele specii de ciuperci prezintă calități de vindecare ale unor boli. (LITCHFIELD,
1967).
Legendele, ca în orice alt domeniu, au însoțit și ciupercile. Se credea despre ele
că sunt produsul întâlnirii unei raze de soare cu o picătură de rouă. Chinezii sunt
deținătorii cunoștințelor despre ciuperci încă din anul 533 î.Hr. Referințe despre
ciuperci se găsesc în scrierile clasice în limbile hindu, ebraică și musulmană. (GIBAULT,
1912).
Dacă ne referim la ciupercile cu acțiune terapeutică, acestea apar amintite în
anul 1100 î.Hr., cu privire la cornul de secară - Claviceps purpurea. Ciupercile aparțin
medicamentelor naturale cunoscute din cele mai vechi timpuri ale omenirii.
Încă de acum 4000 de ani, acestea au fost folosite în medicina Orientului
Îndepărtat, datorită efectelor pozitive asupra stării de sănătate a persoanelor bolnave.
Legat de succesele obținute, aceste ciuperci au fost administrate atât profilactic, cât și
pentru vindecarea și ameliorarea unei serii foarte largi de boli – acest fapt rămânând
neschimbat până în zilele noastre. (AINSWORTH, 1976).
Romanii le apreciau atât de mult, încât le dedicaseră o sărbătoare numită
Robigalia, iar poetul Suetonius le preaslăvea calitățile culinare în versuri. (PÂRVU și
colab., 2004).
Prin diversitate și colorit, prin formă ori locațiile de creștere, ciupercile au
incitat imaginația omului încă din vremuri străvechi. Oamenii nu înțelegeau cum cresc
17
Rózsa Sándor
fără rădăcină aparentă, din ce apar dacă nu produc flori și semințe, cum se hrănesc
dacă nu au frunze sau organe verzi, cum pot să apară la întuneric și întrebările au
continuat până aproape de era tehnologizării, a descoperirii microscopului, pentru a
înțelege și a le descifra misterele. (GAMS și colab., 2000).
Informații despre cultura ciupercilor datează din secolul al II-lea î.Hr., unde
medicul grec Nicandru îi sfătuia pe contemporanii săi să cultive ciuperci în scorburi de
copaci, pe care le umpleau cu mraniță pentru a se păstra umiditatea.
Dioscoride, originar din Asia Mică, (sec. I, î.Hr.), medic și botanist grec, descrie în
lucrarea “Despre mijloacele de vindecare” medicamente de origine vegetală, inclusiv
din ciuperci.
Pliniu cel Bătrân (27-79 d.Hr.), istoric roman, în lucrarea “Istoria naturală” face
referiri la ciupercile bune de consum. (TĂNASE și ȘESAN, 2006).
De asemenea, AINSWORTH (1965) arăta că ciupercile erau deosebit de apreciate
la romani, fapt dovedit și de descoperirea unor ciuperci carbonizate și anume râșcovi –
Lactarius deliciosus, în orașul Pompei, în urma erupției Vezuviului (79 d.Hr.).
Cultivarea ciupercilor comestibile, are o vechime consemnată de peste 350 de
ani (TUDOR IOANA, 2013), primele însemnări datând de la 1650, iar în anul 1810,
Chambry, fost general în armata lui Napoleon, menționa culturi de ciuperci cu caracter
“industrial”, în carierele de piatră în jurul Parisului. (TĂNASE și ȘESAN, 2006).
Primele culturi de ciuperci în țara noastră au fost cele de Agaricus spp. începând
cu anul 1950, iar în anul 1962 s-a produs pentru prima dată miceliu, pe suport clasic,
renunțându-se la import. (TĂNASE și ȘESAN, 2006).
1. 2. Importanța cultivării ciupercilor

După datele din “The International Society for Mushroom Science”
(http://www.isms.biz, 2012), ponderea în producția mondială a speciilor de ciuperci
cultivate este prezentată în tabelul 1.1.
Tabelul (Table) 1.1.
Ponderea în producția mondială a speciilor de ciuperci cultivate
Share in world production of cultivated mushrooms
Specia Ponderea în producția mondială
Species Share in world production
Agaricus bisporus 38%
Letinus edodes 10%
Pleurotus ssp. 25%
Volvariela volvacea 16%
Alte specii * / Other species* 11%
*Coprinus comatus, Tuber magnatum, T. estivum, T. melanosporum, T. brumale, Morchella esculenta, M. elata,
M. vulgaris, Agaricus edulis, Pleurotus tuber-regium.
Sursa / Source: The International Society for Mushroom Science (ISMS 2012) www.isms.biz
18
1.2.1. Importanța alimentară a ciupercilor cultivate

Valoarea alimentară a unui produs, depinde în principal de doi factori și anume:
compoziția chimică și digestibilitatea compușilor ce intră în alcătuirea lui. (CHANG și
MSHIGENI, 2001).
Ciupercile comestibile, sunt considerate alimente cu o valoare nutritivă ridicată,
proteina vegetală obținută din ele fiind clasată pe locul doi, pe plan mondial după cea
obținută din soia. (BREENE, 1990).
Astfel, din datele obținute de cercetătorii de la Stațiunea de cercetări pentru
cultura ciupercilor Bordeaux (Franța), partea comestibilă a ciupercilor reprezintă mai
mult de ¾ din produsul utilizat de consumator. Datele referitoare la partea comestibilă
a unor legume, sunt prezentate în tabelul 1.2.
Proporții comestibile la unele produse legumicole
Edible proportions in some vegetable products
Denumire produs % de utilizare
Product name % of use
Tomate / Tomatoes 96
Fasole verde / Green beans 92
Morcov / Carrots 82
Cartof / Potatoes 79
Ciuperci de cultură / Harvested mushrooms 76
Praz / Leek 65
Sparanghel / Sparrow grass 61
Fasole uscată / Beans 49
Mazăre / Peas 43
Sursa: Stațiunea de cercetări pentru cultura ciupercilor Bordeaux – Franța
Source: mushroom Research Station for Bordeaux – France
Compoziția chimică a ciupercilor diferă de la o specie la alta, de stadiul de

dezvoltare al acestora, de substratul nutritiv utilizat la producerea lor, de partea
ciupercii de unde se recoltează probele, de durata de creștere și dezvoltare a
ciupercilor, precum și de microclimatul din spațiile de cultură. (MANZI și colab., 1999).
Analizele chimice ale unor ciuperci comestibile comune, au arătat că, pe baza
substanței proaspete, conținutul de umiditate este de 89-91%, cenușa de 0,97-1,26%,
proteina 1,78-4,94%, grăsimea 0,1-0,65%, fibra brută 0,09-1,67%, carbohidrații
2,3-6,28% și valoarea energetică 24,4-34,4 Kcal. Glucoza este prezentă în cantitate
foarte mică și, ca orice alte legume, ciupercile conțin grăsimi în cantități foarte mici.
Valoarea lor calorică este destul de scăzută în comparație cu alte alimente, prin
urmare, acestea pot fi recomandate în dietele de slăbire (KAPOOR, 2004).
Comparativ cu ciupercile, potasiul din totalul sărurilor minerale, se găsește în
proporții mai ridicate în alte legume, astfel: dovlecei 63%, mazăre 72%, ceapă verde
79%, tomate 66%, morcovi 47% iar la varza roșie 53%. (CHAKRAVARTY, 2011).
19
Rózsa Sándor
Conținutul de substanțe nutritive al ciupercilor proaspete în comparație cu alte

produse alimentare (% din sp.) este prezentat în tabelul 1.3.
Conținutul de substanțe nutritive al ciupercilor proaspete (% sp.)
The content of fresh nutrients of mushrooms (% fresh substance)
Denumire produs Apă Proteine Grăsimi Carbohidrați Fibră brută
Product name Water Protein Fat Carbohydrates Crude fiber
Mazăre verde / Green pea 74,3 6,7 0,4 17,7 -
Cartof / Potatoes 74,9 2,0 0,1 20,9 1,0
Morcov / Carrots 86,0 1,2 0,3 9,0 1,7
Varză / Cabbage 92,1 1,5 0,1 4,2 1,2
Spanac / Spinach 93,4 2,2 0,3 1,7 0,5
Agaricus bisporus 90,0 2,7-4 0,1 3,5-5 1,1
Lapte / Milk 87,2 3,5 3,7 4,8 -
Unt / Butter 13,6 0,7 84,4 0,6 -
Ouă / Eggs 73,7 12,5 12,1 0,5 -
Carne de vită / Beef meat 72,3 19,0 7,5 0,1 -
Ficat / Liver 71,5 20,0 3,5 - -
Sursa: / Source: CHAKRAVARTY, 2011
Ciupercile au un conținut scăzut de calorii, dar sunt bogate în proteine, acestea

fiind plasate între carne și legume. Datorită conținutului de cenușă alcalină și a
conținutului ridicat de fibre, ciupercile sunt foarte potrivite pentru persoanele cu
hiperaciditate și constipație. Ciupercile conțin o cantitate relativ mai mare de proteine
de bună calitate, acizi grași nesaturați, carbohidrați, fibre, vitamine solubile în apă,
precum și minerale și cantități foarte reduse de grăsime totală. (RAI, 1997 și RAI și
VERMA, 2000).
SHU-YAO și colab., 2007, menționează că la ciupercile Agaricus ssp., recoltate la
diferite stadii de maturitate, raportul dintre conținutul de proteine a variat de la 21,3%
la 27,0% raportat la substanța uscată.
Comparativ cu ciupercile din flora spontană, ciupercile de cultură sunt mult mai
apreciate datorită sporului de substanțe proteice și calităților comerciale mai ridicate.
Spre exemplu, conținutul în proteină brută reprezintă față de ciupercile Agaricus
bisporus: 53% la Russula viriscens – hulubițe, 40% la Cantharellus cibarius – gălbiori,
44% la Russula cyanoxantha – pâinișoare, 38% la Armillaria mellea – ghebe și 25 % la
Pleurotus ostreatus – păstrăv de fag. (ABAH și ABAH, 2010).
Contribuția de proteine a ciupercilor în alimentația omului a fost în 1977 de
35.000 tone, în 1979 de 43.000 tone, în 1987, la o producție de 2 milioane tone
ciuperci recoltate – 70.000 tone proteine, iar în 2012, la o producție de 7.959.000 tone
ciuperci recoltate – 278.000 tone proteine. (www.fao.org/faostat, 2013).
Structura proteinelor complexe din ciuperci, are caracteristici și asemănări mai
mult cu cele ale produselor animaliere, decât cu ale plantelor și sunt prezenți 10
aminoacizi, dintre care 8 esențiali pentru om, tabelul 1.4. (DELMAS, 1989).
20

Conținutul în aminoacizi esențiali la unele alimente și
legume comparativ cu cele din ciuperci (% din proteină)
The content of essential amino acids in certain foods and vegetables compared with
mushrooms (% of protein)
Păine
Denumire aminoacid Lapte albă Orez Varză Salată Cartofi Ciuperci
Amino acid name Milk White Rice Cabbage Salad Potato Mushrooms
bread
Fenilalanină / Phenylalanine 170 400 400 30 - 90 30
Isoleucină / Isoleucine 200 300 350 40 - 90 200
Leucină / Leucine 350 600 600 60 - 100 200
Lisină / Lysine 300 170 300 70 70 100 200
Metionină / Methionine 90 120 130 13 4 20 50-200
Triptofan / Typtophan 60 70 80 10 12 30 10
Valină / Valine 200 300 60 40 - 100 50-200
Sursa: / Source: DELMAS, 1989
Glucidele, (manita, trehaloza, zaharoza și glucoza) și alte substanțe lipsite de

azot (glicogen, chitină, hemiceluloză), sunt substanțe organice cu rol important în
metabolism, fiind constituenții fundamentali ai materiei vii. (VERSTRAETE și TOP,
1992).
Conținutul în glucide sub formă de xiloză, riboză, glucoză, zaharoză, manitol și
altele s-a dovedit a fi cel mai ridicat la ciupercile tinere, mai mult în pălărie decât în
picior. Pe măsură ce ciuperca îmbătrânește, în 2-3 zile de la formare, velumul se rupe și
pălăria se deschide, zaharurile sunt consumate în procesul de formare a sporilor –
sporogeneză, care se desăvârșește în stratul cu lamele. (TUDOR IOANA, 2010).
Caracteristica de bază a glucidelor din ciuperci constă în faptul că jumătate din
ele sunt formate din glicogen, care de altfel nu se mai găsește în regnul vegetal.
(VERSTRAETE și TOP, 1992).
Lipidele în ciuperci se află numai în formă combinată de agaricine, lecitine,
ergosterine, fosfatide. (JAWORSKA și colab., 2003).
Principalul acid gras nesaturat din ciuperci este acidul linoleic, care este și
compusul de aromă al ciupercilor și se află în concentrație de 63-74% din totalul
acizilor grași. La tulpinile brune, eliberarea compușilor aromatici este mai mare decât
la tulpinile albe, în toate stadiile de dezvoltare. (NUNES și colab., 2012).
Conținutul în vitamine arată că dintre toate produsele vegetale, ciupercile sunt
adevărate izvoare de vitamine, în special ale celor din complexul B (thiamină, biotină,
acidul nicotinic, acidul pantotenic), precum și vitamina D, care nu se mai găsește în nici
o altă plantă, fiind specifică unturii și cărnii de pește. De asemenea, în ciupercile
cultivate se găsesc cantități însemnate de vitamina A, A1 și de vitamina C (acid
ascorbic). Referitor la vitamina C din ciuperci, s-a stabilit că, în condiții de lumină
difuză, conținutul acesteia crește, iar în lipsa luminii scade. Ciupercile conțin, de
21
Rózsa Sándor
asemenea, cantități apreciabile de acizi organici, dintre care predomină acidul fumaric,
succinic, malic și mai puțin acidul citric. (KUBIAK, 2001).
În tabelul 1.5. se prezintă compoziția chimică a ciupercii Agaricus bisporus, la
100g ciuperci proaspete, după Departamentul de Agricultură al SUA
(www.fas.usda.gov/data, 2012).
Compoziția chimică la Agaricus bisporus la 100g ciuperci proaspete
Chemical composition from Agaricus bisporus compared to 100g fresh mushrooms
Denumire Cantitate
Name Amount
Proteine / Protein 1,8-4 g
Carbohidrați / Carbohydrates 0,4-1,5 g
Lipide / Lipids 0,3-0,5 g
Fibre / Fiber 1,1-2,5 g
Zahăr / Sugar 0,2 g
Vitamina A / Vitamin A 0-5,0 micrograme
Vitamina C / Vitamin C 0,12-1,0 mg
Vitamina D / Vitamin D 0,10 mg
Vitamina E / Vitamin E 0,12 mg
Vitamina B1 / Vitamin B1 0,03-0,09 mg
Vitamina B12 / Vitamin B12 0,16 micrograme
Vitamina B6 / Vitamin B6 0,18 mg
Sodiu (Na) / Sodium (Na) 5-7,0 mg
Potasiu (K) / Potassium (K) 305-320 mg
Calciu (Ca) / Calcium (Ca) 2-6,0 mg
Fier (Fe) / Iron (Fe) 0,2-0,6 mg
Zinc (Zn) / Zinc (Zn) 0,2-0,4 mg
Magneziu (Mg) / Magnesium (Mg) 9,0 mg
Fosfor (P) / Phosphorus (P) 0,13-80,0 mg
Clor (Cl) / Chlorine (Cl) 0,8-69,0 mg
Iod (I) / Iodine (I) 0,017 micrograme
Mangan (Mn) / Manganese (Mn) 0,57 mg
Cupru (Cu) / Copper (Cu) 0,65-0,72 mg
Seleniu (Se) / Selenium (Se) 9 micrograme
Energie / Energy (kcal) 13 kcal
Energie / Energy (kJ) 55 kJ
Sursa: Departamentul de Agricultură al SUA (2012) / Source: U.S. Department of Agriculture (2012)
Din grupul vitaminelor D, cea mai importantă este vitamina D2 (calciferol) al

cărei rol esențial este resorbția calciului și fosforului alimentar. (HUSSEIN și colab.,
2004).
Conținutul în substanțe minerale din cenușa ciupercilor scoate în evidență
prezența potasiului în proporție de 44-47%, a fosforului 13,5-20% și a siliciului 8%,
fapt care contribuie de asemenea la ridicarea valorii nutritive a ciupercilor. Cantitatea
22
de cenușă reprezintă față de greutatea ciupercilor proaspete 1,5% și față de cele uscate
10%. (SUGANYA și SURIYAVATHANA, 2012).
Fosforul din ciuperci are un aport nutritiv important prin faptul că acidul
fosforic este unul dintre elementele de bază ale țesutului nervos la om și la animale,
fosforul intrând în compoziția albuminelor cu rol în diferite transformări chimice și
energetice din nutriția omului. Și pe baza conținutului în fosfor, ciupercile sunt socotite
cu o valoare nutritivă asemănătoare produselor din pește. (COMAN și MAREȘ, 2000).
Valoarea energetică a substanțelor din diferite produse, la 100g substanță
proaspătă, este prezentat în tabelul 1.6., după Departamentul de Agricultură al Spaniei
(www.mapama.gob.es/en, 2010).
Ar mai fi de menționat faptul că ciupercile suportă foarte bine orice asociere cu
alte alimente sau ingrediente, care contribuie la îmbunătățirea calității preparatelor.
Număr de calorii la diferite produse / 100g s.p.
Number of calories in various products / 100g fresh substance
Denumire Calorii / 100g s.p.
Name Calories / 100g f.s.
Castraveți / Cucumbers 13
Tomate / Tomatoes 15
Spanac / Spinach 23
Conopidă / Cauliflower 24
Ciuperci / Mushrooms – Agaricus bisporus 27
Lapte / Milk 60
Cartofi / Potatoes 87
Cereale / Cereals 108
Pui / Chicken 165
Soia / Soy 173
Carne de vită / Beef meat 214
Carne de porc / Pork meat 318
Sursa: Departamentul de Agricultură al Spaniei (2010) / Source: Spain Department of Agriculture (2010)
http://www.mapama.gob.es/en/
1.2.2. Importanța medicinală a ciupercilor cultivate

Utilizarea de ciuperci cu efecte terapeutice este una dintre zonele cele mai
interesante ale medicinii naturiste, oferind un beneficiu terapeutic semnificativ,
sprijinit de o lungă istorie de utilizare tradițională și tot mai multe dovezi științifice.
(WASSER, 2010).
RAMBELLI (1987) scoate în evidență acțiunea antibiotică constatată la Agaricus
bisporus. Astfel, 11 specii de Basidyomicete, în majoritate comestibile, dintre care și
Agaricus campestris, s-au dovedit a avea o acțiune inhibitoare față de virusul
poliomelitei, fapt constatat în verificările de laborator pe șoareci și maimuțe. (VALNET,
1986 și RAMBELLI, 1987).
23
Rózsa Sándor
Este emisă ipoteza că ciupercile de cultură, în special Agaricus bisporus, sunt

producători potențiali ai unor acțiuni metabolice capabile să oprească și să vindece
cancerul. (SUGANYA și SURIYAVATHANA, 2012).
La cultivatorii francezi de ciuperci, într-o perioadă lungă de timp nu s-au
înregistrat decese cauzate de cancer, probabil datorită consumului mare de ciuperci.
(MIZUNO și colab., 1995).
De asemenea, RAMBELLI (1987) arată că populația din Golful Guineii și țările
înconjurătoare utilizează ciupercile pentru tratarea cancerului stomacal și intestinal.
Pe plan internațional, cercetările referitoare la producerea de suplimente
alimentare, de tip nutraceutic (nutraceutical supplements), obținute din biomasa
diferitelor specii de bazidiomicete, comestibile și medicinale, sunt destul de avansate.
Studii aprofundate efectuate în China, Japonia, SUA și Rusia, au demonstrat efectele
benefice ale producerii de suplimente alimentare din biomasa fungică nutritivă,
obținută prin cultivarea unor bazidiomicete comestibile din speciile: Cordyceps
sinensis, Agaricus blazei, Grifola frondosa, Ganoderma lucidum, Lentinula edodes,
Pleurotus ostreatus, Schizophyllum commune, Trametes versicolor, în vederea utilizării
acestora pentru prevenirea și tratarea unor multiple afecțiuni umane. (HOBBS, 1995).
Cu toate că este una dintre cele mai noi ciuperci cu efecte terapeutice, Agaricus
blazei Murrill devine rapid una dintre cele mai populare ciuperci medicinale de cultură.
A fost raportat într-un studiu recent ca fiind consumată de 31% dintre pacienții cu
cancer al aparatului uro-genital în Japonia (YOSHINURA și colab., 2005), cu cea mai
rapidă creștere de vânzări din SUA ale oricărei ciuperci medicinale (ADAMS, 2008) și
una dintre cele trei ciuperci medicinale cele mai populare în Taiwan, această specie
înrudită cu ciuperca albă, Agaricus bisporus, care prezintă o activitate clinică largă.
(FIRENZUOLI și colab., 2008).
Compușii bioactivi din ciuperci pot fi izolați din corpurile fructifere sau extracția
culturilor din cultura pură a miceliului (CHANG și MILES, 2004). A fost raportat faptul
că ciuperca Agaricus blazei Murrill produce diverși compuși bioactivi, care au
potențialul de a trata mai multe boli (FIRENZUOLI și colab., 2008). Această ciupercă a
fost utilizată ca hrană medicamentoasă pentru prevenirea cancerului, diabetului,
hiperlipidemiei, arteriosclerozei și hepatitei cronice și este cunoscută ca stimulator al
sistemul imunitar (TAKAKU și colab., 2001).
Polizaharidele din Agaricus blazei Murrill, includ câteva fracțiuni cu greutate
moleculară mică activi imunologic: α-1.6 și α-1.4 complexe glucan, câteva complexe
polizaharid-proteină și o heteropolizaharidă compusă în principal din glucoză,
arabinoză și manoză, toate prezentând proprietăți anti tumorale (KAWAGISHI și colab.,
1989; FUJIMIYA și colab., 1999; EBINA și FUJIMYA, 1998; FUJIMYAMA și colab., 2000;
OHNO și colab., 2004; GONZAGA și colab., 2005; DONG și colab., 2007; MORIMOTO și
colab., 2008; JOHNSON și colab., 2009; NIU și colab., 2009; FORLAND și colab., 2010;
ZHANG și colab., 2010). Important este faptul că există o creștere a diversității
24
structurale a polizaharidelor cu maturarea corpului fructifer. (CAMELINI și colab.,

2005).
Experimentele realizate de MIZUNO și colab., (1995), privind extracția de
substanțe antitumorale, de tipul unor polizaharide complexe cu proteine, au
demonstrat efectele favorabile și imunostimulatoare ale preparatelor biologic active
obținute din biomasa anumitor specii de ciuperci din grupul bazidiomicetelor.
Astfel, este bine cunoscută activitatea antitumorală a fracțiilor polizaharidice GF-
1, de tip β-1,3-glucan, denumite generic grifolan, extrase din biomasa miceliană și
corpurile de fructificație ale speciei Grifola frondosa. (ITOH și colab., 1994).
Cercetările efectuate până în prezent, au demonstrat, în mod elocvent, faptul că
polizaharidele extrase din Agaricus blazei și Ganoderma lucidum au un efect terapeutic
important în tratamentul leucemiei. (GONZAGA și colab., 2013).
Spre deosebire de alte ciuperci medicinale, Agaricus blazei Murrill nu a fost
niciodată folosită în medicina naturistă din Asia de Est. În schimb, are o istorie vastă de
utilizare ca un remediu popular în Brazilia. Deoarece sătenii din zona Piedade, situată
la 200 km sud est de São Paulo, considerau această ciupercă ca tonic pentru
longevitate, cercetătorii au început să o studieze mai în detaliu. (BENSKY, 1993).
Această specie conține un complex unic de beta-glucan, care pare să activeze mai multe
componente ale sistemului imunitar, inclusiv limfocite T, granulocite și complementul
C3. Studiile pe animale au demonstrat că ciuperca Agaricus blazei Murrill are
proprietăți anticancerigene și antitumorale. De asemenea, un studiu a constatat că
această ciupercă induce autodistrugerea (apoptoza) celulelor maligne. (FUJIMIYA și
colab., 1998, HE și SELEEN, 2004).
Ciuperca Agaricus blazei Murrill, prezintă proprietăți antitumorale (în special
uterocervicală), ajută la întărirea sistemului imunitar, la menținerea nivelului de
interferon și interleukină, prezintă proprietăți antivirale și de reducere a
colesterolului, și proprietăți modulatoare a zahărului din sânge (MIZUNO, 1995;
MIZUNO și colab., 1989; KAWAGISHI și colab., 1988, 1989).
Inducerea factorilor de necroză tumorală alfa, interleukină și exprimarea de oxid
nitric din macrofage a fost demonstrat de ELLERSTEN (2005), folosind precipitat
dintr-un extract de miceliu de Agaricus blazei Murrill în etanol.
Polizaharidele solubile în apă și compușii înrudiți din clasa majoră a moleculei
active din punct de vedere imunologic din ciuperci și acțiunea lor asupra sistemului
imunitar au fost foarte mult cercetate. (HOBBS, 1986; KIDD, 2000; RESHETNIKOV și
TAN, 2001).
KAWAKAMI și colab., (2002) au constatat că la 8-12 ore de la expunerea la
fracțiuni de polizaharide extrase din Agaricus blazei Murrill, macrofagele secretate de
factorii de necroză tumorală alfa, au produs oxid nitric, care este specific celulelor
canceroase slăbite. TAKAKU și colab., (2001) au identificat, de asemenea, o altă fracție
de lipide din această ciupercă, solubilă în alcool, cu activitate orală ridicată, identificate
25
Rózsa Sándor
ulterior ca fiind ergosterol. OSAKI și colab., (1994) au raportat proprietăți anti-

mutagene și bactericide, în special împotriva Salmonella ssp. Atât fracțiile solubile în
apă și cele insolubile, arată promițător în tratamentul cancerului (MIZUNO și colab.,
1989, 1995).
Un complex nou polizaharid-proteină extras din această ciupercă, nu a prezentat
activitate citotoxică împotriva a patru tipuri de cancer „in vitro”, dar a pronunțat
activitate împotriva acelorași tipuri de cancer „in vivo”, ceea ce sugerează un răspuns
mediat al gazdei (ITO și colab., 1997). Un inedit agent de reducere a tumorilor format
din 90% extract de ciupercă cu glucoză, cu o masă moleculară de 380.000, a fost izolat
din această specie și „in vivo” a prezentat efect retardant al creșterii tumorilor.
(FUJIMIYA și colab., 1998).
Cercetările recente indică faptul că polizaharidele din ciuperci au un efect
probiotic asupra microflorei intestinale, cu creșteri ale speciilor de Bifidobacterium și
Lactobacillus și scăderi ale speciilor de Clostridium, Stafilococcus și Enterococcus,
împreună cu concentrația crescută de acizi organici (acizii lactici și acizii grași cu lanț
scurt), scăderea pH-ului și creșterea activității β-glucozidaza β-galactozidaza și s-a
sugerat că acest efect poate contribui de asemenea la diverse beneficii ale sănătății.
(YU și colab., 2013; PALLAV 2014).
Nivelul de activitate anticancerigen pare a fi legat de gradul de ramificare și de
solubilitatea în apă a polizaharidelor. O solubilitate mai mare și un grad ridicat de
ramificare, fiind asociat cu o activitate sporită.
Polizaharidele cele mai active au grade de ramificare între 0,20 și 0,33, adică,
totdeauna o catenă de o parte, pentru 3-5 unități principale de zahăr în lanț. (SMITH și
colab., 2002).
Niveluri mai ridicate de structuri au fost investigate ca posibili factori ai
activității biologice cu dovezi că o structură triplă elicoidală poate fi un factor care
contribuie la activitatea unor polizaharide din ciuperci. (WASSER, 2002).
KAWAGISHI și colab., (1988, 1989) au izolat un polizaharid insolubil în apă, cu
activitate antitumorală având o greutate moleculară de aproximativ 10.000. ITOH și
colab., (1994) și ITO (1997) au izolat un nou complex de polizaharid-proteină, care
este extrem de activ față de o varietate de tipuri de cancer implantat la șoareci.
Constituentul izolat nu a avut nici un efect citotoxic împotriva creșterii tumorilor
„in vitro”, dar a fost extrem de eficient împotriva tumorilor implantate la șoarece, la
doze cuprinse între 10-100 mg / kg corp / zi, ceea ce sugerează un răspuns imediat al
gazdei.
Deși studiile umane nu au fost finalizate, această specie este o nouă stea în
tratamentul potențial al cancerului. Această ciupercă conține, de asemenea, compuși
care inhibă aromataza enzimelor. Aromataza este asociată cu creșterea tumorii.
Compușii care inhibă aromataza au potențial pentru tratamentul sau prevenirea
cancerului de sân (BANKHEAD, 1999).
26
Ciupercile sunt producătoare de enzime și de inhibitori ai enzimelor, care sunt

utili pentru medici și nutriționiști, la realizarea meniurilor personalizate pentru
pacienți. (CHEN, și colab., 1997).
Unele enzime sunt secretate de miceliul ciupercilor ca exudate extracelulare.
Aceste enzime cum sunt lacaza, celulaza, lignin-peroxidaza, superoxid dismutaza de
mangan, sunt cunoscute pentru puterea lor în descompunerea fibrelor vegetale în
natură. (MDACHI, 2004).
Ciuperca Agaricus blazei Murrill conține, de asemenea, un nivel ridicat de lipide,
incluzând acid linoleic, acid oleic, acid stearic și ergosterol. (TAKAKU și colab., 2001).
În două studii clinice din China, se arată că o doză de 20g de infuzie sub formă de
ceai din Agaricus blazei Murrill, a îmbunătățit parametrii hematici și rezultatele
tratamentului la pacienții cărora li se administrează chimioterapie pentru leucemie
acută non-limfocitară și a îmbunătățit starea sistemului imunitar și a parametrilor
hematoproteici în cazul tumorilor tractului digestiv în stadiu avansat. (TIAN și colab.,
1994; WANG și colab., 1994).
Mai multe ciuperci au o concentrație deosebit de mare a inhibitorilor de
aromatază. Acestea întrerup conversia androgenilor în estrogeni, care sunt foarte
importanți pentru femeile în post-menopauză cu risc pentru cancerul de sân.
În mod similar, unele ciuperci inhibă 5-alfa-reductaza, o enzimă care transformă
testosteronul în dihidrotestosteron, și care stimulează creșterea prostatei. Creșteri ale
dihidrotestosteronului sunt asociate cu cancerul de prostată. (MAU și colab., 2002).
Pe lângă valoarea nutritivă, acțiunea dietetică și terapeutică, ciupercile sunt
apreciate și pentru gustul lor plăcut, constituind o variație delicioasă și necesară în
alimentație, cu importanță fiziologică deosebită. (HAMLYN și SCHMIDT, 1994).
La sfârșitul anului 2005, în S.U.A., s-au determinat pentru prima dată,
importante cantități de ergotioneină în ciupercile de cultură Agaricus bisporus.
Ergotioneina este un metabolit unic, produs și de ciuperci, ce s-a dovedit a avea
proprietăți antioxidante și care asigură protecția celulelor umane împotriva unor
îmbolnăviri. (ZICARI și colab., 2012).
O contradicție rămâne nerezolvată: ciupercile din speciile Agaricus ssp. conțin,
de asemenea, agaritine cancerigene.
Agaritinele sunt hidrazine, care atunci când se metabolizează, sunt transformate
în subderivați foarte cancerigeni. Studiile nu au delimitat încă efectele atenuante ale
agaritinelor asupra proprietăților medicinale ale ciupercilor.
Procedeele speciale de prelucrare ale ciupercilor, pot elimina agaritinele, astfel
încât să nu se afecteze în mod negativ proprietățile benefice ale acestora. (STIJVE și
AMAZONAS, 2001).
1.2.3. Importanța economică a ciupercilor cultivate

În afara faptului că ciupercile sunt un produs alimentar și chiar terapeutic sau
tocmai de aceea, cultura ciupercilor prezintă și unele avantaje economice. Prin
27
Rózsa Sándor
conservare, ciupercile nu-și modifică parametrii organoleptici, iar prin deshidratare se

prelungește considerabil perioada de păstrare. (KOTWALIWALE și colab., 2007).
Ciupercile asigură importante surse de proteine extrase din materiale cu valoare
economică foarte scăzută, cum ar fi gunoiul de grajd, deșeurile din agricultură, din
silvicultură, industria lemnului. (ZĂGREAN, 2003).
Se folosește cu maximum de randament substratul nutritiv creat care, după un
ciclu de cultură de 3-5 luni, poate fi refolosit ca îngrășământ organic pentru agricultură
(ciupercile Agaricus, Coprinus, Stropharia), ca furaj pentru animale sau drept
combustibil (ciupercile Pleurotus). (CHUWA, 1997).
Cultura ciupercilor permite, în cazul tehnologiei clasice, folosirea cu maximum
de randament a diferitelor spații (pivnițe, construcții vechi, galerii de mină
abandonate, tuneluri, grajduri vechi – improprii pentru alte scopuri). (APAHIDEAN și
INDREA, 1999).
Cultura ciupercilor nu necesită teren agricol și poate fi executată atât cu
tehnologie clasică, cu 1-2 cicluri pe an, cât și cu tehnologie intensivă, cu 5-6 cicluri de
cultură pe an, constituind o adevărată industrie cu producția prognosticată și realizată
fără riscuri. (APAHIDEAN și APAHIDEAN, 2004).
Datorită acestor avantaje, cultura ciupercilor s-a dezvoltat în ultimii 35 de ani de
9 ori în SUA, de 9,2 ori în Franța, de 5,8 ori în Anglia și cel mai mult, de 350 de ori, în
Olanda. (KLIGMAN, 2010).
Ciupercile au un randament bioenergetic ridicat. Astfel, de pe un metru pătrat
cultivat cu ciuperci, pe suprafețe neagricole, se pot realiza până la 3 kg substanțe
proteice, în timp ce pe acceași suprafață cultivată cu grâu se obțin doar 200g.
(KLIGMAN, 2010).
Munca în ciupercărie este foarte variată și se desfășoară după programe
tehnologice bine studiate și judicios planificate pe perioade de timp, ținând cont de
etapele fenologice ale ciupercii. (TODOR IOANA, 2013).
Un volum mai mare de muncă necesită recoltarea, dar mai ales condiționarea
ciupercilor în vederea valorificării imediate sau a depozitării. În acest caz veniturile
sunt influențate de nivelul producției și calitatea ciupercilor. (GYŐRFI JULIA, 2010).
În literatura de specialitate se face referire la necesarul de muncă manuală la
cultura ciupercilor, după gradul de mecanizare al lucrărilor.
Astfel, la recoltarea ciupercilor pentru industrializare se poate utiliza mașina de
recoltat ciuperci, dar pentru consum în stare proaspătă sau valorificarea ciupercilor în
industria farmaceutică, recoltarea se face manual. (GYŐRFI, JULIA și GEÖSEL, 2008).
În sistemele de cultură intensive și în condițiile folosirii unor mijloace mecanice
moderne, de mare performanță, necesarul de muncă mecanică, chiar dacă volumul de
muncă este mai ridicat, poate fi redus prin mecanizare complexă astfel că, necesarul de
ore om este de 100 în cazul mecanizării complexe și de 125 la o mecanizare medie
pentru o tonă de compost. (RÁCZ, J., KORONCZY IMRÉNÉ, 2009).
28
1. 3. Sistematica genului Agaricus

Regnul Fungi cuprinde cinci clase principale, în care sunt încadrate atât
ciupercile microscopice, care prezintă un miceliu slab dezvoltat, acoperit cu o masă
abundentă de spori, numite micromicete, cât și ciupercile evoluate al căror miceliu
bine dezvoltat este format din celule unicelulare, dispuse liniar, separate prin septum
transversal, care formează filamente ramificate și prezintă corpuri fructifere de
dimensiuni mari, numite macromicete. Macromicetele aparțin claselor Ascomycetes și
Basidiomycetes.
Majoritatea ciupercilor din clasa Ascomycetes sunt saprofite sau parazite și au
dimensiuni microscopice, chiar dacă unele specii posedă corpuri de fructificare mari,
așa cum sunt speciile care fac parte din familiile Morchellaceae, Helvellaceae,
Tuberaceae, Piezizaceae.
Basidiomicetele reprezintă grupul cel mai evoluat de ciuperci, în cadrul căruia
este cuprinsă marea majoritate a macromicetelor.
Aparatul somatic al acestor ciuperci macroscopice este alcătuit din hife sau
filamente miceliene, iar organul lor caracteristic este reprezentat de bazidia cu
bazidiospori. Bazidiomicetele prezintă trei tipuri de miceliu, respectiv: miceliu primar,
secundar și terțiar. (PETRE, 2006).
Miceliul primar, haploid sau gametofitic – este alcătuit din celule uninucleate, ia
naștere și se dezvoltă din germinarea ascosporilor și bazidiosporilor rezultați în urma
procesului sexuat, care are loc în conidii multinucleate, pe ască sau pe bazidie. Dacă în
ciclul de dezvoltare ciuperca prezintă un singur tip de miceliu primar, rezultat prin
germinarea unui singur spor, care indică ambele potențe, ciupercile se numesc
homotalice, iar dacă ciupercile prezintă două feluri de micelii primare, provenite din
doi spori de potență diferită (+, -), ciupercile se numesc heterotalice. Miceliul primar la
ascomicete este de lungă durată, iar la bazidiomicete este de scurtă durată, slab
dezvoltat și foarte rar produce carpofori. În urma copulării miceliilor primare rezultă
miceliul secundar. (TĂNASE și TATIANA EUGENIA ȘESAN, 2006).
Miceliul secundar, diploid sau sporofitic – constă din celule dicariotice, apare din
miceliu primar în urma plasmogamiei a două celule miceliene. Se întâlnește la
bazidiomicete și la ascomicete. Din miceliul secundar, de lungă durată, se formează
bazidii în bazidiocarp. Caracteristic pentru miceliul secundar al basidiomicetelor este
prezența unor formațiuni în cârlige, care fac legătura între două celule învecinate. Tot
pe acest miceliu se formează basidiile. Basidia rezultă din celula terminală a unui
filament dicariotic. Cele două nuclee din basidia tânără fuzionează și rezultă un nucleu
diploid. Acesta suferă apoi diviziunea reducătoare, urmată de o diviziune tipică, mai
rar două, din care rezultă 4 nuclee. Din nuclee se diferențiază 4 basidiospori, mai rar 8.
Odată cu formarea basidiosporilor are loc și diferențierea lor sexuală. Basidiile se pot
forma izolat, dar în majoritatea cazurilor sunt asociate, constituind un strat himenial
sau himeniu. (PETRE, 2006).
29
Rózsa Sándor
Miceliul terțiar la basidiomicete este miceliul de fructificare. Bazidiofructele se

numesc carpofor, popular – ciuperci. Acest tip de înmulțire se caracterizează prin
apariția organelor special diferențiate, care se formează în dependență de factorii de
mediu, în special condițiile de nutriție. La cele mai multe specii de ciuperci, numai o
parte din corpul vegetativ este folosit pentru formarea organelor de fructificare, restul
își păstrează funcția de organ vegetativ, deci cele două stadii, vegetativ și fructificare,
sunt separate atât în timp cât și în spațiu. Organele de înmulțire sunt sporii care au
dublă funcție: organe de înmulțire și propagare și organe de rezistență. (TĂNASE și
TATIANA EUGENIA ȘESAN, 2006).
Domeniu: Eukaryota – Whittaker & Margulis, 1978

Regnul: Fungi – R. Moore, 1980
Subregnul: Dikarya – D.s. Hibbett Et Al., in D.s. Hibbett Et Al., 2007
Filumu: Basidiomycota – H.c. Bold, 1957 Ex R.t. Moore, 1980 – Basidiomycetes
Subfilumul: Agaricomycotina – Dowell, 2001
Clasa: Basidiomycetes – Dowell, 2001 – Fleshy Fungi
Subclasa: Agaricomycetidae – Locquin, 1984 Ex Parmasto, 1986
Ordinul: Agaricales – Underw, 1899
Familia: Agaricaceae – Chevall., 1826
Genul: Agaricus – cuprinde cca. 100 de specii
Specii descrise: bisporus, bitorquis, blazei.
1. 4. Biologia celulară a ciupercilor

Indiferent de specie, celulele ciupercilor prezintă o structură morfologică
alcătuită din următoarele componente celulare de bază: membrana celulară, nucleul și
matricea citoplasmatică, în care se află distribuite alte organite celulare, cum sunt:
mitocondriile, reticulul endoplasmatic, lizozomii, peroxizomii, condriozomii și
vacuolele. (PETRE, 2004).
Aparatul somatic al ciupercilor este format dintr-o rețea de celule filamentoase,
septate, unicelulare, numite hife, care se anastomozează pentru a constitui o structură
reticulară, de tip tisular, care poartă denumirea de miceliu. (CARLILE și WATKINSON,
1994).
Peretele celular al ciupercilor este alcătuit la interior dintr-un perete primar,
compus din microfibrile de chitină, un polimer al N-acetil-glucozaminei, și un perete
secundar, situat spre exteriorul celulei fungice, format din mai multe tipuri de polimeri
ai glucozei, de tipul β-1-3 și β-1-6-glucani. (WAINWRIGHT, 1992).
Totodată, peretele celular fungic definește forma hifelor și asigură capacitatea de
rezistență mecanică la presiunea internă de turgescență. Sinteza peretelui celular se
realizează de către membrana plasmatică existentă la nivelul apexului hifelor,
respectiv, al vârfurilor de creștere ale acestora. (PETRE, 2006).
30
1. 5. Descrierea principalelor specii din genul Agaricus ssp.

Ciuperca de cultură este formată din două părţi: una subterană denumită miceliu
şi una aeriană, denumită carpofor sau basidiofruct.
Miceliul, constituie partea vegetativă a ciupercii, fiind alcătuit dintr-o împletitură
de filamente miceliene (hife miceliene) cu diametrul de 10 mm, de formă cilindrică şi
divizate în celule prin pereţi transversali. (TUDOR IOANA, 2013).
Miceliul are rolul de hrănire a carpoforului sau basidiofructului, pentru care
constituie suportul de formare. Basidiofructul ia naştere din nişte mici umflături -
primordii, care se formează la extremitatea hifelor celor mai tinere. (ZĂGREAN, 2003).
Carpoforul este alcătuit din două părţi distincte: pălăria, denumită şi pileus, şi
piciorul, denumit şi stipes.
Pălăria ciupercii este formată din următoarele părţi componente: cuticula, pulpa
sau carnea, zona de creştere, stratul himenal, camera subhimenală şi velum. (TUDOR
IOANA, 2010).
Cuticula este uşor detaşabilă şi prezintă o culoare anume, după varietatea
cultivată: albă, crem şi brună. Poate fi netedă, scuamoasă şi solzoasă. Prezenţa
scuamelor pe suprafaţa pălăriei poate fi determinată şi de existenţa unor curenţi
puternici de aer în localul de cultivare. De asemenea, culoarea cuticulei poate fi
influenţată de lumina solară, tulpinile de culoare albă devin crem. Curenţii de aer
produc de asemenea o brunificare a cuticulei. (COUTECUISSE, 2000).
Pulpa pălăriei, ca şi întreg carpoforul sau basidiofructul (ciuperca propriu-zisă),
constituie o împletitură compactă de filamente miceliene. Culoarea pulpei pălăriei este
întotdeauna albă, indiferent de culoarea cuticulei, însă prin tăiere suferă fenomenul de
oxidare şi devine rozalie-gălbuie-brunie. Gustul este foarte plăcut.
Zona de creştere se găseşte la limita dintre partea inferioară a pulpei pălăriei şi
partea superioară a piciorului. Această parte prezintă importanţă pentru cultivator,
prin faptul că, prin cădere sau lovirea ciupercii, piciorul se desprinde cu uşurinţă.
(WUEST și DUFFY, 2013).
Stratul himenial este constituit din lame basidiale cu dispunere radială pe partea
inferioară a pălăriei. Lamele şi lamelele sunt constituite dintr-o tramă centrală cu o
structură identică cu cea a pălăriei, pe care se găseşte o zonă sporiferă reprezentată
prin nişte formaţiuni de formă măciucată, denumite basidii. De basidii sunt prinşi pe
sterigme câte doi basidiospori ovoido-eliptici cu dimensiuni cuprinse între 4-7 µm x 6-
9 µm. (DELMAS, 1989).
Când sporii ajung la maturitatea fiziologică se detaşează şi cad. O ciupercă cu
diametrul pălăriei de 7 cm produce cca 1 milion de spori/minut, ceea ce reprezintă mai
multe miliarde. Sporii sunt foarte uşori, 1 miligram conţinând cca 20 milioane de spori,
dispersându-se foarte ușor. (DELMAS, 1989).
31
Rózsa Sándor
Velumul este reprezentat prin membrana care uneşte marginea pălăriei cu

piciorul. La început cutat, dar ulterior, prin creşterea pălăriei în diametru, velumul se
întinde, devenind din ce în ce mai subţire, până în momentul când se va rupe.
Pentru cultivatorul de ciuperci, velumul prezintă importanţă prin faptul că
starea sa indică momentul executării recoltării (velumul întreg, nedesfăcut). (WUEST și
DUFFY, 2013).
Trebuie remarcat faptul că, şi după recoltare, pălăria ciupercii suferă o acţiune
de desfacere, favorizând astfel ruperea velumului. Din acest considerent, ciupercile nu
trebuie recoltate în faza de întindere totală a velumului, deoarece există pericolul
ruperii lui ulterioare, făcând să scadă calitatea comercială a produsului.
Piciorul ciupercii constituie, de asemenea, o împletitură densă de filamente
miceliene cu o compactitate mai mică decât cea a pălăriei.
La picior, de la exterior spre interior, se deosebesc următoarele formaţiuni:
cuticula, pulpa, canalul medular, iar la baza piciorului postamentul micelian. Cuticula
este greu detaşabilă, de culoare albă şi de regulă netedă, uneori foarte uşor fibroasă.
(VEDDER, 2012).
Canalul medular este reprezentat prin partea mediană a pulpei piciorului. În faza
foarte tânără a ciupercii, canalul medular este imperceptibil. La apariţia velumului se
poate distinge, fiind conturat, iar pe măsură ce ciuperca îmbătrâneşte canalul medular
se măreşte în diametru, ocupând în unele cazuri, la ciupercile cu pălăria recurbată, tot
piciorul.
Postamentul micelian bazal al piciorului reprezintă, de asemenea, o împletitură
densă de filamente miceliene care se formează în stratul acoperitor. Postamentul
micelian este strâns sudat de picior, însă prin torsiunea acestuia cu mâna se desface. La
ciupercile apărute în buchet, acest postament micelian rămâne la recoltare în
interiorul stratului de acoperire, de unde va trebui să fie îndepărtat ulterior.
(CHAKRAVARTY, 2011).
Specia Agaricus bisporus, (planșa 1.1.) se numește popular ciuperca de bălegar
sau ciuperca de strat albă, crem sau brună.
Pălăria este cărnoasă, la început convexă, iar la maturitate se aplatizează, cu
diametrul de 5-10 cm, carnea groasă de 1-2 cm. Cuticula este albă, netedă, și se
desprinde ușor de pe pălărie. Lamelele sunt dese, libere, late, la început roz
(WAKCHAURE și colab. 2013), iar la maturitate devin brune (VOURINENE, 2002), sau
brun închis (VILLARES și colab., 2014). Piciorul este gros, scurt de 4-6 cm (TUDOR
IOANA, 2007), cărnos (TIWARI, 2000), cu diametrul de 1-3 cm (TEICHMANNA și colab.
2007), alb, cu inel subțire (TABATABAI, 1994). Pulpa pălăriei este compactă (STROM,
1995), de culoare albă (SHINO și colab., 1995), cu miros plăcut (MATILLA și colab.,
2000). De asemenea, pulpa piciorului are culoarea albă (MATILLA și colab., 2001). În
secțiune se poate înroși slab. Basidiosporii sunt de formă ovală spre rotundă, cu
dimensiuni de 4,5-5,5 x 5-7,5 microni, de culoare brună (MANZI și colab., 2004). Pe o
basidie sunt 2 spori (bisporus).
32
Specia Agaricus bitorquis (A. edulis), (planșa 1.2.) se numește popular ciuperca
termofilă, bulgăre de zăpadă (MATEESCU, 1989). Este o ciupercă de mărime mijlocie
(MATEESCU, 1989) și seamănă foarte mult cu specia Agaricus bisporus (MATEESCU,
1996).
Pălăria este cărnoasă (LYONS și colab., 2000), aplatizată (LIU și colab., 2014), cu
diametrul între 5-15 cm (JOY și colab., 2007), cu carnea groasă de 2-3 cm (JAWORSKA
și BERNAS, 2012). Cuticula este albă (HUNTE și GRABBE, 1983), netedă (HORGOȘ,
1999) și se desprinde ușor de pe pălărie (HORGOȘ, 2002). La început este semisferică
(FURLANI și GODOY, 2007), iar după ce crește, se întinde (ELIADE și TOMA, 1971) și
devine aproape plană (DEMIRER și colab., 2005), iar marginile poartă resturi de văl
(BERNAS și JAWORSKA, 2015), care îi dau un aspect ușor dințat (BENNET și BETH,
2014).
Lamelele sunt libere (BAARS și colab., 1996), fine-subțiri, decurente (BARREIRA
și colab., 2014), având culoarea alb-cenușiu (WAKCHAURE și colab., 2013), care la
maturitate devin brune (VOURINENE, 2002) sau brun-închis (VILLARES și colab.,
2014).
Piciorul, de obicei este scurt și gros (TUDOR IOANA, 2007), lungimea acestuia
variind între 4-10 cm (MATEESCU, 1989). Piciorul este cărnos (MATILLA și colab.,
2000), cu diametrul de 2-4 cm (MATEESCU, 1989), alb, subțiat la bază (MANZI și colab.,
2004).
Piciorul prezintă un inel dublu (LYONS și colab., 2000), caracteristic.
Pulpa pălăriei este compactă (LIU și colab., 2014), de culoare albă (MATEESCU,
1996), rezistentă la tăiere (TIWARI, 2000), cu miros plăcut (MATILLA și colab., 2000).
Pulpa piciorului are culoare albă (TABATABI, 1994).
Bazidiosporii sunt elipsoizi (BERNAS, JAWORSKA, 2015), având mărimi de 5-6,5
x 5-5,5 microni (BENNET și BETH, 2014), fiind de culoare brun gălbuie (FURLANI și
GODOY, 2007), brun-roșietici (HORGOȘ, 2002) sau brun ciocolatiu (BAARS și colab.,
1996). Pe o basidie se află 4 spori (BARREIRA și colab., 2014).
Planșa 1.1. Agaricus bisporus Planșa 1.2. Agaricus bitorquis

Sursa / Source : www.smma.argenson.free.fr Sursa / Source : www.mykoweb.com
33
Rózsa Sándor
1.6. Faze fenologice ale fructificării ciupercii Agaricus ssp.

Primordiile de fructificare reprezintă prima fază fenologică. Primordiile se
formează în interiorul stratului de acoperire şi cantitatea lor este în corelaţie directă cu
viitoarea producţie de ciuperci. Cu cât numărul de primordii va fi mai mare, cu atât
viitoarea producţie de ciuperci şi în special primele valuri de creştere vor fi mai
abundente. (KLIGMAN, 2010).
Cea de-a două fază fenologică este reprezentată prin butoni. Faza de buton se
manifestă până la diametrul de 10 mm pentru tulpinile de culoare albă şi până la 15
mm pentru tulpinile de culoare crem-brună. (KLIGMAN, 2010).
Individualizarea ciupercii reprezintă faza a III-a în care se diferenţiază pălăria şi
piciorul. (MATEESCU, 1969).
Apariţia velumului este faza imediat următoare care corespunde cu maturitatea
comercială. Recoltarea ciupercilor în această fază corespunde unei valorificări cu
maximum de eficientă. (MATEESCU, 1972; APAHIDEAN, 2006).
Ruperea velumului este cea de-a V-a fază. Ciupercile ajunse în această fază nu
mai pot fi valorificate la calitatea extra, ci numai la calitatea I-a.
Pălăria pe jumătate desfăcută reprezintă cea de-a VI-a fază, în care velumul este
rupt complet, din el a rămas un inel aderent pe picior şi franjuri pe marginea pălăriei.
Pălăria desfăcută pe trei sferturi constituie cea de-a VII-a fază, în care stratul cu
lame basidiale este mai brunificat. (MATEESCU, 1972; APAHIDEAN, 2006).
Ciupercile ajunse în această fază nu mai pot fi valorificate decât la calitatea a II-a.
Pălăria total desfăcută constituie faza a VIII-a, în care stratul cu lamele a devenit
aproape negru, piciorul, cu canal medular proeminent, a devenit fibros. Ciupercile nu
mai pot fi valorificate. (MATEESCU, 1972; APAHIDEAN și INDREA, 1999).
Pălăria recurbată reprezintă cea de-a IX-a fază fenologică care corespunde cu
maturitatea fiziologică.
Ciuperca îşi diseminează sporii din stratul himenial devenit în totalitate negru,
cu lamele basidiale distanţate. (APAHIDEAN, 2006).
Succesiunea acestor faze fenologice din faza de buton se petrece în 6-7 zile la tulpinile
albe şi 8-10 zile la tulpinile brune. (MATEESCU, 1969; APAHIDEAN și INDREA. 1999).
Din faza de buton până în faza de apariţie a velumului este un interval de 3-4
zile. (APAHIDEAN și INDREA. 1999)
1.7. Caracteristicile eco-fiziologice ale creșterii și fructificării

ciupercilor Agaricus ssp.
Temperatura constituie unul dintre factorii de importantă majoră, atât în
creşterea miceliului, cât şi în formarea ciupercilor. Temperatura optimă (Tabelul 1.7.)
variază în funcție de fenofază. (MATEESCU, 1982).
34

Limitele termice în funcție de fenofază
Thermal limits according to the phenophase
Fenofaza / Phenophase
Temperatura aerului Perioada de Perioada de formare a
din localul de cultură împânzire a primordiilor de
(˚C) miceliului în substrat fructificare Perioada de recoltare
Mycelium studd period Period of formation of Harvesting period
The air temperature in in substrate fructification primordia
the culture place (˚C) Durata în zile / Duration in days
15-21 15-21 60-70
Optimă / Optimal 18-22 16-18 14-16
Minimă / Minimum 8-10 8-10 11-12
Maximă / Maximum 26-28 22-24 18-19
LETALĂ / LETHAL 30-32 26-28 21-26
Sursa: / Source: MATEESCU (1982)
Pentru creșterea miceliului de ciuperci sunt mai puţin dăunătoare

temperaturile mai scăzute decât cele ridicate. Miceliul rămâne viabil chiar şi la
temperaturi de 0°C. (KLIGMAN, 2010).
Temperatura din interiorul substratului este mai ridicată cu 2-4°C decât
temperatura din mediul înconjurător. (MATEESCU, 1994, RÁCZ și KORONCZY IMRÉNÉ,
2009).
Dacă temperaturile din spaţiul de cultură variază între 8 şi 14°C, producţia va
dura 5-6 luni, iar dacă limitele de temperatură din cursul perioadei de vegetaţie sunt
cuprinse între 14 şi 18°C, durează aproximativ 3 luni, în culturi clasice, sau chiar cu
tehnologie monozonă. (MATEESCU, 1994; APAHIDEAN, 2006).
Temperatura influenţează şi calitatea basidiofructelor. (ZICARI și colab., 2012).
Basidiofructele formate la temperaturi mai scăzute, cuprinse între 12 şi 14°C,
sunt mai mari şi mai compacte decât cele formate la temperaturi mai ridicate de cca
16-18°C.
Pentru a putea cunoaște influenţa temperaturii în cele trei mari etape culturale
ale culturii de ciuperci, se prezintă tabelul 1.8.
Din tabel rezultă că pentru împânzirea miceliului sunt necesare temperaturi mai
ridicate decât pentru formarea primordiilor de fructificare şi formarea ciupercilor.
Inversarea acestor necesităţi termice poate duce la compromiterea totală a recoltei.
(COLAK, 2004).
Umiditatea din substratul nutritiv de cultură. Ciuperca are pretenţii medii faţă
de apă şi necesită ca substratul de cultură să prezinte o umiditate de 60-70%, cu
optimum de 62-65% (mezohidrofilă). (MATEESCU și colab., 1975).
35
Rózsa Sándor

Influența temperaturii asupra creșterii miceliului și asupra formării ciupercilor Agaricus
The influence of temperature on mycelial growth and the formation of Agaricus mushrooms
Temperatura localului Împânzirea miceliului Formarea primordiilor Recoltarea
(˚C) în substrat de fructificare
Growing space Mycelium studd in Formation of Harvesting

temperature (˚C) substrate fructification primordia
10 0/+ ++ +
12 + +++ +++
14 ++ +++ ++++
16 ++ ++++ ++++
18 +++ ++++ ++
20 +++ +++ +
22 ++++ ++ 0
24 ++++ + 0
26 +++ 0 0
28 + 0 0
30 0 0 0
0 = fără împânzire; + = împânzire slabă; ++ = satisfăcătoare; +++ = bună; ++++ = foarte bună
Sursa: / Source: COLAK (2004)
Excesul de umiditate în substratul nutritiv creează condiţii favorabile pentru

dezvoltarea ciupercilor saprofite şi a bacteriilor şi duce la distrugerea prin, asfixie a
miceliului ciupercii de cultură, care este foarte avid de oxigen. Cu cât procentul de
umiditate din substrat este mai ridicat, peste limita optimă, substratul va trebui să fie
mai afânat, pentru a permite accesul aerului în interior. De asemenea, cu cât substratul
va fi mai mărunt, cu paie foarte scurte, va trebui ca tasarea să se facă mai slab, tot din
acelaşi considerent. (RÁCZ și KORONCZY IMRÉNÉ, 2009).
Exemplificarea influenţei umidităţii substratului asupra creşterii miceliului este
prezentată în tabelul 1.9. (MATEESCU, 1982).
Influența umidității substratului asupra împânzirii miceliului
Influence of substrate moisture on mycelium studd
Umiditatea % Note de apreciere
Moisture % Appreciation notes
50-54 0
55-59 +
60-64 +++
65-69 ++++
70-74 +
75-79 0
80-84 0
85 0
0 = fără împânzire; + = împânzire slabă; ++ = satisfăcătoare; +++ = bună; ++++ = foarte bună
Sursa: / Source: MATEESCU (1982)
36
Umiditatea relativă a aerului. Spaţiul de cultivare, pentru a putea fi folosit, este

necesar să prezinte o umiditate relativă iniţială de 80-90%, corespunzătoare cerinţelor
biologice ale ciupercii de cultură. În încăperile cu o umiditate atmosferică iniţială
ridicată, datorată prezenţei pânzei de apă freatică la suprafaţă sau infiltraţiilor de apă
din exterior, este necesar să se asigure o ventilaţie puternică. (WUEST și DUFFY, 2013).
O umiditate atmosferică scăzută favorizează creşterea miceliului, însă reduce
producţia de ciuperci, prin formarea acestora în interiorul stratului de acoperire,
asemănător unor muşuroaie de cârtiţă. (ZICARI și colab., 2012).
Concentraţia maximă de dioxid de carbon în compost este de 4% şi, pe măsură
ce aceasta creşte, se produce o scădere şi chiar o reducere totală a potenţialului de
fructificare, precum şi o deformare a carpoforilor. (VEDIE și RETAILLEAU, 1994). În
timpul creșterii ciupercii Agaricus bisporus, concentrația de CO2 ar trebui să fie între
340 și 1000 ppm, deoarece concentrațiile mai mari pot întârzia fructificarea și reduce
numărul de ciuperci produse. (CHANG și MILES, 2004).
La împânzire, concentrația de CO2 din substrat poate ajunge până la 5.000 ppm,
după adăugarea stratului de acoperire, acesta trebuie să fie cuprins între 1000-2000
ppm, iar la inducerea fructificării, nivelul de CO2 trebuie să fie mai mic de 500 ppm. La
formarea organelor de fructificare, concentrația de CO2 se situează între 400-800 ppm.
(STAMETS, 2000; LARGETEAU și colab., 2011). Necesarul de aer este diferit (tabelul
1.10) în funcție de fenofază. (RÁCZ și KORONCZY IMRÉNÉ, 2009).
Asigurarea necesarului de aer în cursul perioadei de vegetație a ciupercii Agaricus ssp.
Providing the necessary air during the vegetation period of the Agaricus ssp. mushrooms
Ventilație dirijată / Directed ventilation
Ventilație % de ferestre mc aer / ore
Etapa culturii liberă de ventilație mp / oră funcționare /
deschise cubic zi
Culture stage Free % opened meters air
ventilation venlitation / square operating
windows meter / hours / day
hour
Însămânțare / Sowing
Împânzirea miceliului în substrat / Slabă / Poor 10-20 1-3 4
Studding the mycelium in the
substrate
Acoperire / Covering
Formarea primordiilor de Bună / Good 30-50 4-6 12
fructificare / Fructification
primordia formation
Recoltare / Harvesting Foarte
Succesiunea valurilor / The bună / Very 60-100 8-20 18
succession of harvesting waves good
Sursa: / Source: RÁCZ și KORONCZY IMRÉNÉ (2009)
În cazul unei ventilaţii prea accentuate, se creează curenţi de aer care au o viteză
de circulaţie mai mare de 0,2-0,3 m/s provocând scăderea umidității atmosferice,
37
Rózsa Sándor
variații mari de temperatură cu efecte nefavorabile asupra culturii. (RÁCZ și

KORONCZY IMRÉNÉ, 2009). Reacția chimică a substratului. Creşterea miceliului se
petrece între limitele de pH 4,5-9, în care există ca valori optime de pH 6,8-7,5.
Ciuperca de cultură creşte bine pe un substrat neutru sau foarte uşor alcalin. (VEDDER,
2012).
1.8. Nutriția ciupercilor Agaricus ssp.

Ciupercile de cultură, având un regim de nutriţie heterotrof saprofit sunt
obligate să-şi ia hrana din substanţele organice în descompunere, cu ajutorul
enzimelor pe care le posedă. La ciupercile de cultură se disting, ca surse importante de
nutriţie, cea cu carbon, reprezentant prim al substanţelor organice, şi nutriţia
minerală. (COLAK, 2004). Nutriţia cu carbon se referă la produşii aflaţi în substratul de
cultură: hemiceluloza, celuloza şi lignina. Aceşti hidraţi de carbon compuşi au un rol
important în procesele de diviziune celulară a ciupercii. În substratul nutrivit, acești
hidraţi de carbon se găsesc în paiele de grâu sau orz, turbă, rumeguş, folosite ca
aşternut în grajd. O îmbogăţire a compostului în hidraţi de carbon se face adăugând
paie de grâu sau orz, coceni de porumb, ciocălăi de porumb, care reprezintă materiale
cu un procent ridicat de hidraţi de carbon în componenta lor. (CHAKRAVARTY, 2011).
Datorită enzimelor hidrolitice pe care le emite miceliul ciupercii, aceşti hidraţi de
carbon se transformă în zaharuri direct asimilabile. (VEDDER, 2012).
În timpul compostării şi pasteurizării substratului, azotul proteic se transformă
în peptide şi acizi aminici, care sunt absorbiţi de celulele hifelor miceliene. În urma
unor cercetări executate la noi, a reieşit că între conţinutul de azot total al substratului
nutritiv (până la 2,7%), producţia de ciuperci şi conţinutul în proteină al ciupercilor
există o corelaţie directă. (ZICARI și colab., 2012).
Alte elemente minerale importante în nutriția ciupercilor sunt reprezentate de
fosfor, potasiu, sulf, calciu. Fosforul trebuie să se găsească în cantitatea de 3 kg/tona de
gunoi proaspăt. În absenţa fosforului din compost, producţia de ciuperci scade
simţitor. (ZICARI și colab., 2012). Fosforul se aplică în faza de compostare sub formă
de superfosfat. Calciul, reprezentat sub formă de sulfat de calciu sau carbonat de calciu,
reduce efectul inhibitor al unor elemente prezente în cantităţi prea ridicate în compost.
Sulfatul de calciu sau carbonatul de calciu se adaugă eşalonat în timpul
întoarcerilor compostului. Zincul, cuprul, magneziul, molibdenul sunt indispensabile
nutriției ciupercilor. (ZICARI și colab., 2012). Asimilaţia substanţelor hrănitoare se face
la extremitatea hifelor miceliene pe calea osmozei. (VERSTRAETE și TOP, 1992).
În urma cercetărilor s-a putut constata că presiunea osmotică, gradul de
difuziune prin membrana celulară sunt în funcţie de concentraţia sărurilor minerale în
substratul nutritiv sau amestecul de acoperire. Cu cât această concentraţie va fi mai
mare, cu atât mai puţine substanţe hrănitoare vor pătrunde prin fenomenul osmozei în
interiorul hifei de miceliu. (CHAKRAVARTY, 2011).
38
2. Situația actuală a cunoașterii privind specificul

tehnologiilor de cultivare a ciupercilor
2.1. Generalități privind tehnologiile de cultivare a ciupercii
Cultivarea ciupercii Agaricus blazei Murrill (WASSER și colab., 2002) pe o scară
comercială, este relativ recentă și are nevoie de dezvoltarea unor tehnologii adecvate.
Ciupercile Agaricus blazei Murrill sunt saprofite secundare, care se dezvoltă pe
substrat parțial prelucrat, în care microorganismele reduc compușii complecși ai ligno-
celulozei (CHEN, 2003).
Numeroși autori au arătat că, datorită ciclului similar de viață, tehnologiile de
cultură ale ciupercilor Agaricus bisporus pot fi aplicate și în cultivarea ciupercilor
Agaricus blazei Murrill. Cu toate acestea, ciupercile Agaricus blazei Murrill necesită
temperaturi ridicate și umiditate ridicată, precum și accesul la lumină pentru a forma
primordii de fructificare (CHEN 2003, DIAS și colab. 2004, SIWULSKI și SOBIERALSKI
2004, MANTOVANI și colab. 2007, DIAS 2010).
În Brazilia, datorită condițiilor climatice avantajoase, această specie este adesea
cultivată în liber. Totuși, în alte țări - în principal datorită cerințelor sale ridicate de
temperatură - un astfel de sistem de cultivare este riscant și nu poate avea succes decât
în veri calde (STAMETS 2000, SIWULSKI și SOBIERALSKI 2004, LARGETEAU și colab.
2011).
Rezultatele cultivării ciupercilor Agaricus ssp. sunt influențate într-un grad
considerabil de compoziția substratului utilizat. Din păcate, există un număr restrâns
de date privind mediile de creștere pentru cultivarea ciupercilor Agaricus blazei
Murrill. În mod frecvent, producătorii, în special în Brazilia și Japonia, utilizează
substratul cu compoziția dezvoltată pentru ciupercile Agaricus bisporus (MANTOVANI
și colab. 2007). Cu toate acestea, ambele specii pot răspunde diferit la o compoziție de
substrat identică. Din acest motiv, este esențial să se dezvolte un substrat ideal pentru
cerințele ciupercii Agaricus blazei Murrill (ZIED și colab. 2011).
2.2. Substratul pentru cultivarea ciupercii

2.2.1. Componentele substratului
Componentele primare dintr-un astfel de substrat, sunt cel mai frecvent
materiale disponibile local, supuse compostării, de ex. deșeuri agricole bogate în
complexe ligno-celulozice, adică paie, bureți de bumbac, ierburi, rumeguș îmbogățit cu
gunoi de grajd, gunoi de pasăre, tărâțe de grâu, tărâțe de orez și calciu (IWADE și
39
Rózsa Sándor
MIZUNO 1997, OEI 2003, POKHREL și OHGA 2007, HORM și OHGA 2008, SIQUEIRA și
colab. 2009, LARGETEAU și colab. 2011).
WANG și colab. (2010) au stabilit aplicabilitatea reziduurilor post-recoltare de
sparanghel în cultivarea ciupercii Agaricus blazei Murrill. La rândul său, GERN și colab.
(2010) a utilizat cu succes substratul uzat rămas după cultivarea ciupercilor Pleurotus
ssp., cu adaos de tărâțe de orez. Substratul este fermentat în timpul compostării, cu
modificări microbiologice și schimbări în raportul C:N, care apar în cursul procesului
de compostare (CHEN, 2003). Așa cum a fost raportat de același autor, în timpul
fermentării, de regulă cu durata de 23-25 de zile, temperatura nu trebuie să
depășească 60°C. Un studiu realizat de GONZALEZ MATUTE și colab. (2011) a arătat că
substratul necompostat poate fi de asemenea utilizat în cultivarea ciupercii Agaricus
blazei Murrill.
Creșterea calității nutriționale a compostului de ciuperci este un factor prim în
creșterea randamentului. SCHISLER și SINDEN (1966) au arătat că, atunci când
compostul a fost suplimentat cu diferite semințe măcinate împreună cu uleiuri rafinate
și brute de semințe, aplicate pe compost înainte de aplicarea stratului de acoperire, a
crescut producția de ciuperci. Creșterea numărului și randamentul ciupercilor a fost
raportată, de asemenea, atunci când anumite substanțe chimice au fost pulverizate ca
supliment nutritiv pe compost (SING și JAIN, 1982).
Suplimentele bogate în proteine, cum ar fi boabele de soia (Glycine max L.),
fasole (Phaseolus vulgaris L.) și mazăre (Pisum sativum L.) adăugate în compost, au
stimulat în mod semnificativ producția de ciuperci, au scurtat durata ciclului de cultură
și au grăbit împânzirea substratului, comparativ cu probele martor fără suplimente.
Eficacitatea biologică (BE) a variat de la 26,1% la substratul nesuplimentat până la
73,1% la compostul suplimentat cu soia (Glycine max L.). Nu s-au observat diferențe
semnificative în ceea ce privește randamentul de ciuperci observat între suplimentele
evaluate. (COELLO-CASTILLO și colab. 2009).
Avantajele suplimentării compostului cu proteine și cu materiale bogate în
lipide, cum ar fi porumbul (Zea mays L.) sau soia (Glycine max L.), la împânzirea
miceliului în substrat și ulterior la împânzirea stratului de acoperire, au fost
demonstrate și de CARROLL și SCHISLER (1976).
SCHISLER (1967) a raportat că compostul de ciuperci suplimentat cu diferite
uleiuri rafinate și brute din semințe au condus la o creștere a producției de ciuperci cu
0,45 până la 0,68 kg/m2. S-a determinat că semințele măcinate sau combinațiile de
proteine și ulei au îmbunătățit randamentul carpoforilor până la 0,9 – 1,13 Kg.
Suplimentarea compostului cu diverse adaosuri proteice, a fost încercat și de
SINDEN și SEHIALER (1962). VIJAY și colab. (2002) au constatat că suplimentele în
compost și în stratul de acoperire au sporit randamentul ciupercii Agaricus bisporus.
Cu toate acestea, aplicarea a fost mai benefică în stratul de acoperire. GERRITS (1986),
a constatat că suplimentarea în compost a fost mai benefică decât suplimentarea
stratului de acoperire.
40
După SIQUEIRA și colab. (2011), dacă la un substrat bogat în carbon se adaugă o

cantitate adecvată de azot, se îmbunătățește considerabil creșterea miceliului și
calitatea corpurilor de fructificare. Potrivit lui ANDRADE și colab. (2007) și SIQUEIRA
și colab. (2011), conținutul optim de azot inițial în substrat ar trebui să fie de 1-1.5%.
Selectarea sursei de azot este esențială, deoarece ciupercile din diviziunea
Basidiomycetes nu produc enzime de reducere a nitraților (GERRITS 1998). Pentru
ciupercile Agaricus blazei Murrill, cea mai bună sursă de azot este ureea, iar raportul
C:N cel mai util, variază de la 10:1 până la 50:1 (MANTOVANI și colab. 2007).
Tabelul 2.1., prezintă câteva rețete de substraturi utilizate pentru cultivarea
ciupercii Agaricus blazei Murrill, pentru o suprafață de 10m2.
Rețete de substraturi utilizate la cultivarea ciupercilor Agaricus blazei Murrill
Recipes of substrates used to cultivate Agaricus blazei Murrill mushrooms
Autor / Sursa Compoziție
Reference / Source Composition
Paie de orez sau grâu (357 kg)
Tărâțe de orez (10kg)
IWADE și MIZUNO (1997) Gunoi de pasăre (15kg)
HUANG (1997) Carbonat de calciu CaCO3 (8kg)
Sulfat de amoniu (NH4)2SO4 (10kg)
Fosfat de calciu Ca(H2PO4)2 (5kg)
Paie de grâu (700kg)
Burete de bumbac (125kg)
Gunoiul de grajd uscat (150kg)
HUANG (1997)
Sulfat de calciu CaSO4 (10kg)
Uree CH4N2O (5kg)
Paie de grâu (750kg)
Rumeguș (700kg)
HUANG (1997)
Uree CH4N2O (5kg)
Pleavă de orez (850kg)
Uree CH4N2O (10kg)
OEI (2003) Taiwan
Sulfat de potasiu K2SO4 (8kg)
Carbonat de calciu CaCO3 (25kg)
Pleavă de orez (850kg)
Uree CH4N2O (0.5kg)
OEI (2003) Korea Gunoi de pasăre (63kg)
Sursa / Source: IWADE și MIZUNO (1997), HUANG (1997), OEI (2003).
41
Rózsa Sándor
Substratul nutritiv trebuie să prezinte produși de degradare sau de sinteză

microbiană sub formă asimilabilă cât mai rapidă de către ciupercă, având o
specificitate biochimică corespunzătoare cerințelor metabolice ale ciupercii. (ZICARI,
2012).
Substratul de cultură constituie unul din factorii hotărâtori, socotit de unii
specialişti ca alfa şi omega în reuşita unei culturi de ciuperci Agaricus ssp.
Pentru cultura ciupercilor Agaricus ssp., în sistem clasic, se folosesc în prezent,
următoarele substraturi:
 compost pe bază de gunoi de cal (compost clasic).
 compost pe bază de paie şi gunoi de păsări, porc (compost sintetic);
 compost pe bază de paie sau alte materiale şi gunoi de cal, bovine, porc
(compost mixt);
Compostul, materia primă pentru pregătirea substratului nutritiv pentru cultura
ciupercilor, necesită diverse componente de bază şi componente suport, la care se
adaugă amendamente şi îngrăşăminte organo-minerale. (WUEST și DUFFY, 2013).
Componenta de baza este gunoiul de grajd, iar componentele suport sunt: paiele,
ciocălăii, tulpinile de porumb, rumeguşul, talaşul.
Amendamentele cu calciu, respectiv sulfatul şi carbonatul de calciu, se
administrează în proporţie de 16-25 kg/tonă. Calciul este indispensabil pentru
creşterea miceliului şi formarea basidiofructelor. La pregătirea compostului este
folosit mai frecvent sulfatul de calciu decât carbonatul de calciu. (VEDDER, 2012).
Substanţele minerale care se folosesc la pregătirea substratului nutritiv asigură
sursa de azot (ureea tehnică) şi cea de calciu. Calciul este elementul indispensabil
pentru miceliu deoarece prezența lui înlătură efectul inhibitor al altor elemente.
(NOGUEIRA MEIRE CRISTINA și colab., 2013).
2.2.2. Compostarea componentelor din substrat

Compostarea este un proces necesar pentru obținerea unui substrat selectiv și
adecvat pentru cultivarea ciupercilor din genul Agaricus (CHANG și MILES, 2004;
SÁNCHEZ, 2004). În cadrul procesului, materialele sunt supuse acțiunii naturale a mai
multor microorganisme diferite. În timpul procesului, zaharurile solubile sunt
degradate și temperatura crește. Aceasta favorizează dezvoltarea microorganismelor
termofile, rezultând în generarea de compost selectiv pentru ciuperci (ROSS și HARRIS,
1983; STÖLZER și GRABBLE, 1991).
Nivelul inițial de azot din substrat este o condiție importantă pentru dezvoltarea
florei microbiote. Substraturile care sunt foarte sărace în azot nu permit procesului să
se dezvolte într-un mod adecvat. În substraturile care nu au un raport adecvat
carbon/azot (raport C/N), se observă o creștere mai mică a temperaturii substratului.
Pentru ciupercile Agaricus, în general, o concentrație inițială de azot (N inițial) de
aproximativ 1.5% este considerată normală (CHANG și MILES, 2004). În plus, există
dovezi că nivelul concentrației de azot tinde să se stabilizeze în jur de 2%, atât atunci
42
când se folosește o concentrație inițială de azot de 1,3%, cât și atunci când se folosește
o concentrație inițială de 2,5% (VAN GRIENSVEN 1988, OEI 2003). Cu toate acestea,
atunci când concentrația inițială de azot este mare, există o producție mai intensă de
amoniac, în funcție de degradarea proteinei. Ca urmare, este necesar să se extindă
procesul de reducere a concentrației de amoniac la niveluri sigure pentru creșterea
miceliană (FLEGG și colab., 1985; FLETCHER și GAZE, 2008).
Substratul se realizează în două procese numite Faza I și Faza II. Faza I include
amestecarea și umezirea ingredientelor și o perioadă de autocurățare necontrolată, în
care temperaturile vor crește la 80°C. Faza II începe cu o perioadă de pasteurizare de 8
ore la 56-60° C și continuă cu o perioadă de condiționare la 45° C timp de până la 7 zile
până când NH3 volatil a fost eliminat din aerul proactiv (FLEGG și colab. 1985, VAN
GRIENSVEN 1988). După faza a II-a, substratul este pregătit pentru creșterea
miceliului de ciuperci.
Parametrii calitativi ai compușilor gata să se producă sunt: lipsa NH3 volatil
(ROSS, 1976), prezența ciupercii termofile Scytalidium thermophilum (STRAATSMA și
colab. 1989, 2000), nivelurile de substanță uscată de 0,25-0,30% (fracțiune din materia
totală), de azot de 0,015-0,020 (fracțiune de substanță uscată) și de pH de 7-8.
Compostul trebuie să aibă o greutate mare pe volum pentru a umple zona de
cultivare cu o cantitate mare de substrat, dar trebuie să rămână o textură relativ rigidă
pentru a facilita schimbul de gaze și absorbția apei.
Cu toate acestea, degradarea este relevantă pentru cantitatea de compost
produsă și, deoarece raportul dintre apă și materia uscată nu este constant,
degradarea joacă un rol în conținutul de materie uscată finală a compostului.
(GERRITS și colab., 1997).
Prima fază se evidențiază prin:
 umectarea paielor; compostul degajă un miros pătrunzător de amoniac,
iar culoarea brun negricioasă care se dezvoltă reprezintă un indice al unei
bune evoluții a materiilor primare;
 conținutul în apă scade de la 75% la 71%;
 pH-ul scade sub 8,5;
 raportul C/N scade de la 30 la 20;
 amoniacul liber scade de la 1,5 la 0,40%;
 lignina rămâne staţionară;
 celuloza şi hemiceluloza, principalii hidraţi de carbon, scad aproape la
jumătate;
 zaharurile uşor degradabile scad;
 prezența actinomicetelor.
(NOGUEIRA MEIRE CRISTINA și colab., 2013).
43
Rózsa Sándor
2.2.3. Condiționarea/pasteurizarea substratului

Substraturile, în special cele care au în componență deșeuri industriale și
agricole, conțin cantități considerabile de microorganisme (SILVA și colab. 2009).
Pentru a elimina infestarea cu agenți patogeni, substratul fermentat este pasteurizat la
o temperatură de 55-60°C (IWADE și MIZUNO 1997, CHEN 2003). Pasteurizarea
durează 8-10 ore, după care substratul se condiționează timp de 8-12 zile la aprox.
48°C (KOPYTOWSKI FILHO și colab. 2006).
Pentru cultivarea ciupercii Agaricus bisporus, perioada de condiționare a
compostului în faza a II-a durează 5 până la 6 zile, timp suficient, astfel încât compostul
să nu conțină amoniac în exces, în detrimentul dezvoltării ciupercii. Cu toate acestea, în
Brazilia, este comună extinderea fazei II timp de 8 până la 14 zile pentru cultivarea
ciupercii Agaricus blazei Murrill (EIRA, 2003). Nu se știe dacă ciuperca Agaricus blazei
Murrill este mai sensibilă decât Agaricus bisporus sau dacă condițiile utilizate în
Brazilia sunt mai puțin eficiente în eliminarea amoniacului (EIRA, 2003). Prin urmare,
studiul factorilor care influențează procesul poate contribui la stabilirea unei
tehnologii de cultură adecvate pentru ciuperca Agaricus blazei Murrill.
Compostul pentru ciuperci, pregătit pentru sistemul semiintensiv şi intensiv de
cultură, se supune pasteurizării sau fermentării dirijate şi controlate, după cum o
denumesc cultivatorii francezi, cu scopul:
 eliminării din compost cu ajutorul temperaturilor de 58-60°C a unor
dăunători ca: nematozii, acarienii, ouăle şi larvele de muște (MATEESCU,
1994);
 în cadrul pasteurizării, datorită temperaturilor mai ridicate şi condiţiilor
de ventilaţie intensă se produce şi o finisare a compostului în vederea
transformării acestuia în substrat nutritiv pentru ciuperci
Schimbările fizico-chimice care au loc în substrat în timpul pasteurizării sunt
datorate conţinutului în azot total şi azot amoniacal, pH-ului şi umidităţii, după cum
urmează:
 conţinutul în azot total creşte până la sfârşitul pasteurizării şi din această
cauză compostul nu trebuie să prezinte înainte de pasteurizare un
conţinut în azot total care să depășească 3% din s.u., valoarea optimă
limită fiind de 2,4% din s.u., întrucât poate deveni dăunător la o
concentrație mai mare (MATEESCU, 1994).
 azotul amoniacal scade simţitor până la limite de 0,03%, când nu mai
poate influenţa defavorabil creşterea miceliului. În cazul în care cantitatea
de azot amoniacal este mai mare de 0,16%, se creează în substrat condiţii
pentru apariţia diferitelor ciuperci saprofite, competitoare, care pot
compromite în întregime cultura (MATEESCU, 1994).
 umiditatea compostului, datorită ventilaţiei existente scade cu circa 6%;
44
 pH-ul compostului scade, de asemenea, în timpul pasteurizării.

Principalele calități ale compostului transformat în substrat nutritiv după
pasteurizarea dirijată sunt prezentate în tabelul 2.2.
Caracteristici ale compostului înainte și după pasteurizare
Characteristics of compost before and after pasteurization
Caracteristica Înainte de pasteurizare După pasteurizare
Characteristics Before pasteurization After pasteurization
Culoarea / Color Galben-brunie Brună, ușor negricioasă, cu pete
Yellow-brown albe
Textura (proba strângerii în Elastic (paiele se rup) Moale (paiele se rup ușor, este
mână) / Texture (sample Elastic (straw break) înfoiat)
gathering in hand)
Extract substrat (analiza - Aproape incolor, fără bacterii
microbiologică) / Substrate mobile
extract (microbiological analysis)
Miros / Smell Ușor de amoniac Plăcut
Sursa: / Source: ZĂGREAN (2003)
După specialiștii francezi (DELMAS J. 1989), în timpul celor două faze

(compostarea şi pasteurizarea) de pregătire a substratului nutritiv pentru ciuperci, în
masa de compost se petrec modificări în compoziţia chimică:
 zaharurile sunt uşor degradabile în ambele faze;
 celuloza şi hemiceluloza scad de la o fază la alta;
 lignina nu este afectată;
 amoniacul liber scade în faza I de la 0,4% la 0,1% - 0,05% în faza a II-a;
 raportul C/N scade în faza I de la 30 la 20 şi în faza a II-a la 16;
 pH-ul scade în faza I de compostare anaerobă şi aerobă la mai puţin de 8,0
şi în faza a II-a la 7,5 sau chiar mai puţin;
 conţinutul în apă din masa de compost suferă scăderi uşoare de la 75 Ia
72% în faza I, până la 66-67% în faza a II-a de pasteurizare.
Prin strângerea în mână a substratului nutritiv rezultat nu mai apar picături de
apă, ci numai se umezeşte uşor mâna. (MATEESCU și MITROI, 1965).
2.2.4. Însămânțarea compostului cu miceliu

Cultura pură de miceliu este rezultatul cercetării ştiinţifice (fiind obţinută pe
cale sporală, clonală sau hibridare) şi este caracteristică fiecărei specii şi tulpini de
ciuperci. Culturile pure fiind provenite din culturi comparative, atât în faza de
subcultură, pe medii de creştere în condiţii de laborator, cât şi de culturi în condiţii de
ciupercărie. (STAMETS, 2000).
Așa cum a fost menționat de CHEN (2003), atunci când temperatura substratului
scade la 25-35°C, se efectuează însămânțarea substratului cu miceliu granular, plasat
45
Rózsa Sándor
în substrat în găuri la fiecare 20 cm la o adâncime de aproximativ 10 cm. Cantitatea de

miceliu granular utilizat pe 1 m2 de cultură, variază de la 0.75 la 1 kg (CHEN 2003,
PARK 2001).
SIQUEIRA și colab. (2009) și WANG și colab. (2010) menționează că miceliul
trebuie să fie cuprins între 1 și 2% raportat la substrat.
După însămânțare, substratul trebuie acoperit cu un strat transparent de plastic
perforat pentru o perioadă de 7-10 zile (LARGETEAU și colab. 2011), care oferă un
conținut de umiditate ridicat și acces ușor de lumină (SIWULSKI și SOBIERALSKI
2004).
2.2.5. Incubarea compostului însămânțat cu miceliu

În perioada de incubație temperatura trebuie controlată în mod regulat,
deoarece ar trebui să fie cuprinsă între 25-27°C. Trebuie acordată o atenție sporită,
prevenirii deteriorării culturii, ca rezultat al încălzirii excesive a substratului, prin
căldura eliberată de miceliul în creștere (CHEN 2003, SIWULSKI și SOBIERALSKI
2004).
Miceliul împânzește complet substratul după 15-20 de zile (PARK 2001, CHEN
2003, SIWULSKI și SOBIERALSKI 2004, MENDONCA și colab. 2005).
După ce substratul a fost împânzit cu miceliu, folia de plastic trebuie îndepărtată
și substratul trebuie acoperit cu un strat de 2,5-5 cm (CHEN 2003, MENDONCA și
colab. 2005).
2.2.6. Acoperirea substratului împânzit de miceliul ciupercii

Ciupercile din genul Agaricus, necesită două substraturi diferite pentru a-și
forma corpurile de fructificare. Compostul în care acesta crește vegetativ și un strat de
acoperire cu conținut nutritiv slab, în care condițiile fizice, chimice și biologice
adecvate, stimulează procesul de inițiere și dezvoltare a corpurilor de fructificare
(SEGULA și colab. 1987, COLAK 2004).
MENDONCA și colab. (2005) au raportat că stratul de acoperire este pus, atunci
când substratul este împânzit în proporție de 75% cu miceliu. Aceasta se întâmplă în
mod obișnuit, după 20 de zile de la însămânțare (CHEN 2003).
Conform lui MENDONCA și colab. (2005) și STAMETS (2000), turba este
materialul optim utilizat la acoperire.
La rândul său, în opinia lui CHEN [2003], cel mai bun strat de acoperire, este
asigurat de pământ proaspăt colectat din orizonturi profunde, fără agenți patogeni, cu
o capacitate mare de reținere a apei, friabilă, cu un conținut de umiditate de 70-75%.
Turba neagră, datorită proprietăților sale unice de aprovizionare cu apă și a
proprietăților structurale, este larg acceptată ca fiind ideală pentru acoperire. Are un
pH neutru și, din cauza consistenței sale în materie organică și structură granulară,
rămâne poros chiar după o succesiune de udare, menține umiditatea, permite
schimburi gazoase adecvate și susține populația microbiană capabilă să elibereze
46
substanțe asemănătoare hormonilor care sunt implicați în stimularea inițierii

corpurilor de fructificare (EGER 1972, HAYES 1981, HAYES și colab. 1969).
Rezultatele numeroaselor studii, indică faptul că stratul de acoperire, prin
compoziția sa, are un efect semnificativ asupra volumului și timpului de producție
(SIQUEIRA și colab. 2009, ZIED și colab. 2010, 2011, COLAUTO și colab. 2010, 2011).
Suprafața stratului de acoperire trebuie să fie nivelată, plană sau cu brazde de 10
cm lățime, aprox. 5 cm înălțime, distanțate la 10-15 cm (IWADE și MIZUNO 1997,
CHEN 2003, SIWULSKI și SOBIERALSKI 2004).
Potrivit lui SIWULSKI și SOBIERALSKI (2004), suprafața stratului de acoperire
brăzdat, promovează creșterea numărului de corpuri de fructificare pe unitatea de
suprafață.
Primele hife de miceliu sunt vizibile pe suprafața stratului de acoperire după 7-
10 zile (PARK 2001) și, uneori, după 14 zile (SIWULSKI și SOBIERALSKI 2004).
După apariția hifelor, în camera de cultivare, temperatura trebuie redusă cu 2-
3°C, ceea ce are un efect pozitiv asupra formării primordiilor de fructificare, care apar
de obicei după 13-15 zile.
PARK (2001), SIWULSKI și SOBIERALSKI (2004), MENDONCA și colab. (2005)
au raportat că de la acoperire și până la prima fructificare, trec 15-20 de zile.
Potrivit lui CHEN (2003), de la apariția primordiilor de fructificare și până la
faza de recoltare a ciupercilor trec aproximativ 10 zile, cu un ciclu de producție între
40 și 60 de zile.
2.2.7. Condiții de microclimat pentru cultivarea ciupercii

Ciuperca Agaricus blazei Murrill, are cerințe ridicate față de temperatură, lumină
și umiditate (PARK 2001, CHEN 2003, SIWULSKI și SOBIERALSKI 2004). Potrivit lui
CHANG (2008), miceliul acestei specii crește pe o gamă relativ largă de temperaturi,
adică de la 15 la 35°C, în timp ce COLAUTO și colab. (2008) menționează temperaturi
cuprinse între 22 și 34°C.
În schimb, datele referitoare la temperaturile optime sunt relativ divergente și
se încadrează în următoarele valori: 28-31°C (COLAUTO și colab. 2008), 28-30°C
(NEVES și colab. 2005), 25-30°C (SIWULSKI și SOBIERALSKI 2004), 25-28°C
(MENDONCA și colab. 2005), 23-27°C (CHANG 2008) și 20-33°C (HUANG 1997).
După SIWULSKI și SOBIERALSKI (2004), temperaturile de sub 20°C și peste
35°C, inhibă creșterea mielului ciupercii Agaricus blazei Murrill, în timp ce la o
temperatură de 45°C miceliul moare.
LARGETEAU și colab. (2011) au susținut că o temperatură de 4°C menținută pe o
perioadă mai lungă poate, de asemenea, distruge miceliul.
În perioada de incubare a miceliului, adică în prima etapă de cultivare,
temperatura trebuie să fie cuprinsă între 23 și 27°C (HUANG 1997, IWADE și MIZUNO
1997). La rândul său, STAMETS (2000) a recomandat o gamă de temperaturi ușor mai
47
Rózsa Sándor
largi, adică de la 21 la 27°C. MENDONCA și colab. (2005) au menționat că în perioada

de creștere a miceliului, trebuie menținută temperatura în intervalul de 25-30°C.
Primordiile corpurilor de fructificare ale ciupercii Agaricus blazei Murrill, se
formează la 21-25°C (HUANG 1997, STAMETS 2000, MENDONCA și colab. 2005), în
timp ce dezvoltarea corpurilor de fructificare necesită o temperatură de 23-27°C
(STAMETS 2000).
LARGETEAU și colab. (2011) au raportat că fluctuația temperaturii, în perioada
de formare a primordiilor de fructificare și în timpul dezvoltării acestora, promovează
o producție sporită.
Potrivit lui IWADE și MIZUNO (1997) și CHANG (2008), umiditatea relativă în
timpul creșterii miceliului ar trebui să fie de 60-75%. MENDONCA și colab. (2005) au
recomandat menținerea umidității în intervalul 80-85%. La rândul său, STAMETS
(2000) și SIWULSKI și SOBIERALSKI (2004) au sugerat 90-100%.
După MENDONCA și colab. (2005), formarea primordiilor de fructificare este
indusă de intensificarea schimbului de aer, de creșterea umidității relative a acestuia și
de creșterea umidității substratului. În timpul formării primordiilor de fructificare,
umiditatea relativă, ar trebui să rămână la 80-90% (HUANG 1997, STAMETS 2000,
LARGETEAU și colab. 2011), în timp ce pe parcursul dezvoltării corpurilor de
fructificare, ar trebui să fie 75-85% (IWADE și MIZUNO 1997, STAMETS 2000). La
rândul său, CHANG (2008) a recomandat, atât în perioada de formare, cât și în cea de
creștere a corpurilor de fructificare, o umiditate de 70-85%.
Concentrația de CO2 în timpul creșterii miceliului în substrat nu este
semnificativă. Potrivit lui STAMETS (2000), nu ar trebui să depășească 5000 ppm.
În perioada de cultivare, în special în timpul formării primordiilor de
fructificare, când urmare a respirației intense, se formează cantități mari de CO2,
excesul trebuie eliminat prin ventilație regulată (CHEN 2003).
STAMETS (2000) a raportat că în timpul formării primordiilor, nivelul de CO2 nu
trebuie să depășească 800 ppm, în timp ce în timpul formării corpurilor de fructificare,
nu trebuie să depășească 2000 ppm.
Miceliul ciupercii Agaricus blazei Murrill, în perioada de împânzire a substratului
nu necesită lumină. Totuși, studiile efectuate de PARK (2001) au arătat că, la
expunerea la lumină, miceliul crește mai repede.
După studiile efectuate de STAMETS (2000), iluminarea este necesară în timpul
formării primordiilor și a creșterii corpurilor de fructificare.
HORM și OHGA (2008) în perioada de fructificare, au utilizat lumină cu o
intensitate de 500 lux timp de 12 ore, ciupercile dezvoltându-se la fel de bine ca și fără
accesul la lumină.
Reacția substratului trebuie să aibă un pH de 6-7, în timp ce mediul prea acid sau
prea bazic inhibă creșterea miceliului (PARK 2001).
Conform COLAUTO și colab. (2008), dezvoltarea miceliului ciupercii Agaricus
blazei Murrill, este inhibată la pH sub 3 și peste 8.
48
După cum a fost raportat de KOPYTOWSKI FILHO și colab. (2006), utilizarea

substratului și a stratului de acoperire la pH 7.0-7.5, contribuie la creșterea corpurilor
de fructificare și, în același timp, inhibă dezvoltarea ciupercilor competitive, în special
a speciilor de Trichoderma spp.
Tabelul 2.3., prezintă comparativ factorii, care afectează creșterea și producția
ciupercii Agaricus blazei Murrill.
Factorii care afectează creșterea și producția ciupercii Agaricus blazei Murrill
Factors affecting growth and yielding of Agaricus blazei Murrill mushrooms
Formarea corpurilor
Factor Creșterea miceliului Formarea primordiilor de fructificare
Factor Mycelium growth Primordia formation Fruiting bodies
development
Temperatura 21-27°C (7) 23-27°C (2, 3) 21-25°C (2, 5-7) 23-27°C (7)
Temperature 25-30°C (5)
Umiditatea relativă a 60-75%(1, 3) 80-85%(5) 70-85%(1) 70-85%(1) 75-85%(3, 7)
aerului 90-100%(6, 7) 80-90%(2, 4, 7)
Relative air humidity
Concentrația de CO2 < 5000ppm(7) < 800ppm(7) < 2000ppm(7)
CO2 concentration
Sursa / Source: 1 – (CHANG 2008), 2 – (HUANG 1997), 3 – (IWADE și MIZUNO 1997), 4 – (LARGETEAU și
colab. 2011), 5 – (MENDONCA și colab. 2005), 6 – (SIWULSKI și SOBIERALSKI 2004), 7 – (STAMETS 2000).
2.2.8. Recoltarea ciupercilor

Recoltarea ciupercilor Agaricus blazei Murrill începe atunci când vălul parțial
este încă neîntrerupt și pălăria este convexă (PARK 2001, CHEN 2003, SIWULSKI și
SOBIERALSKI 2004). Ruperea velumului parțial și împrăștierea sporilor, afectează
calitatea corpurilor de fructificare (CHEN 2003).
După recoltare, corpurile de fructificarea ale ciupercii Agaricus blazei Murrill,
întregi sau felii, pot fi uscate în aproximativ 40 ore (CHEN 2003). Inițial, temperatura
de 40-50°C este menținută timp de 1-2 ore și apoi este mărită în fiecare oră cu 1-2°C
până la 70°C (PARK 2001).
KOPYTOWSKI FILHO și colab. (2006), au raportat scăderea în greutate a
corpurilor de fructificare după uscare, de la 10 kg la cca. 1 kg.
STAMETS (2000), pentru a prelungi termenul de valabilitate al corpurilor de
fructificare, a recomandat răcirea imediată a acestora după recoltare la 2˚C.
La recoltare trebuie păstrată atât calitatea comercială a ciupercilor, cât şi a
stratului de acoperire, ținând seama că, ciupercile apar în valuri. (VEDDER, 2012).
În comparație cu alte specii din genul Agaricus ssp., producția de ciuperci la
specia Agaricus blazei Murrill, este relativ scăzută (LARGETEAU și colab. 2011).
49
Rózsa Sándor
ZHOU și colab. (2010) de la o cultură de 1 m2 au obținut cantitatea de 9 kg

ciuperci. KOPYTOWSKI FILHO și colab. (2006) menționează faptul că randamentul
acestei specii de Agaricus este de 8-17 kg/m2.
IWADE și MIZUNO (1997) au menționat producții cuprinse între 30 și 50 kg/m2.
De asemenea, STAMETS (2000) menționează că eficiența biologică a culturilor
de Agaricus blazei Murrill este situată la 50-75%, ciupercile se formează mai mult în
buchete decât solitar, iar primele ciuperci care apar în primul val, sunt totdeauna mai
mari decât cele din valurile următoare.
Recoltarea poate dura timp de 3-4 luni, în 4-5 valuri (CHEN 2003, SIWULSKI și
SOBIERALSKI 2004), efectuându-se la intervale de cca. 10 zile (CHEN 2003).
Într-un studiu realizat de MENDONCA și colab. (2005), ciupercile Agaricus blazei
Murrill s-au recoltat timp de 50-80 de zile, în 2-3 valuri, în timp ce întregul ciclu de
producție a fost de 90-120 de zile. Ciclul de cultivare, într-un studiu realizat de ZIED și
colab. (2010), a durat de la 70 la 100 de zile. KOPYTOWSKI FILHO și colab. (2006) au
menționat că, în condiții de cultivare controlată, ciclul de cultură al ciupercilor
Agaricus blazei Murrill, poate fi redus la 70-90 de zile.
50
CONTRIBUŢIA
PERSONALĂ
3. Obiectivele urmărite
Scopul principal al cercetărilor a fost acela de a perfecționa o metodă de
cultură și de a elabora o tehnologie corespunzătoare pentru cultivarea ciupercii
Agaricus blazei Murill și de a stabili influența tehnologiei de cultură asupra producției
și a conținutului chimic la această ciupercă, cultura fiind puțin cunoscută și informațiile
despre tehnologia de cultură fiind reduse.
Conform tendințelor actuale în practicile horticole, de o mărire a capacității de
producție pe unitatea de suprafață, pe de o parte și de a scădea costurile pe unitatea de
produs, pe de altă parte, se impune tot mai mult perfecționarea de metode noi și
eficiente în vederea atingerii acestor scopuri.
3.1. Studiul condițiilor de creștere a miceliului ciupercii

 Influența sursei de carbon, a sursei de azot, a raportului C/N, a temperaturii, a pH-
ului și a intensității luminoase asupra creșterii miceliului
3.2. Studiul compostului pentru creșterea ciupercilor

 Rețete de compost utilizate în experiență
 Caracteristicile chimice ale amestecurilor pentru compost la începutul fazei I
 Caracteristicile chimice ale amestecurilor pentru compost la începutul fazei II
 Caracteristicile fizico-chimice ale composturilor după pasteurizare
 Influența condițiilor de microclimat din camerele de cultură pe perioada incubării,
formării primordiilor și a fructificării
 Producția realizată
3.3. Analiza conținutului chimic al ciupercilor Agaricus blazei

Murrill pentru fiecare variantă experimentală de compost
 Determinarea substanței uscate;
 Determinarea proteinei totale;
 Determinarea grăsimilor totale;
 Determinarea carbohidraților;
 Determinarea β 1-3 D-glucanului;
 Determinarea valorii energetice;
 Determinarea vitaminei D2 (ergosterol);
 Determinarea vitaminelor hidrosolubile (C, B1, B2, B9, B12, PP (B3));
 Determinarea lovastatinului.
53
Rózsa Sándor

experiențele
Experiențele privind studiul condițiilor de creștere a miceliului și studiul
compostului pentru creșterea ciupercilor Agaricus blazei Murrill, precum și analizele
privind conținutului chimic al ciupercilor Agaricus blazei Murrill pentru fiecare
variantă experimentală de compost în parte, s-au desfășurat în localitatea Aghireșu-
Fabrici, județul Cluj, în cadrul firmei SC CIUPERCĂRIA SRL, firmă specializată în
producerea miceliului pentru ciuperci și cultivarea ciupercilor. (Planșa 4.1).
Planșa / Plate 4.1. Localizarea pe hartă a SC CIUPERCĂRIA SRL

Sursa / Source : www.comune.ro; https://earth.google.com
Firma SC CIUPERCĂRIA SRL, deține un laborator uzinal pentru analize fizico-

chimice și microbiologice, spații aclimatizate pentru toate fazele de producere a
miceliului pentru ciuperci, precum și spații de cultură a ciupercilor, cu posibilități de
dirijare, monitorizare și înregistrare computerizată a tuturor factorilor microclimatici
importanți la producerea miceliului pentru ciuperci, la producerea compostului și la
cultivarea ciupercilor comestibile.
54
5. Material şi metodă
5.1. Materialul biologic utilizat în experiență

Materialul biologic care s-a utilizat în cadrul experienței, provine dintr-o
cultură pură, obținut de la laboratoarele Mycelia din Belgia.
Specia Agaricus blazei Murrill (planșa 5.1.), se numește popular ciuperca
regală, ciuperca lui Dumnezeu, ciuperca zeului, ciuperca soarelui.
Planșa / Plate 5.1. Ciuperci Agaricus blazei Murrill / ABM mushrooms

Sursa / Source : Foto original – SC CIUPERCĂRIA SRL, loc. Aghireșu-Fabrici, jud. Cluj
5.2. Metode de lucru utilizate pentru studiul condițiilor de creștere

a miceliului ciupercii Agaricus blazei Murrill
5.2.1. Materialul biologic utilizat în experiența I

Caracteristici ale miceliului: Miceliul este striat longitudinal, cu rizomorfe
radiante care suprapun o subpietă micelară din bumbac (planșa 5.2.).
Planșa / Plate 5.2. Miceliul ciupercii Agaricus blazei

Murrill / ABM mushroom mycelium
Sursa / Source : Foto original – SC CIUPERCĂRIA SRL, loc.
Aghireșu-Fabrici, jud. Cluj
55
Rózsa Sándor
Miceliile rizomorfe în cultură produc agregate hifale și pseudo-primordii după

o lună de incubare pe agar cu extract de malț 2%, care nu se măresc până la maturitate
(planșa 5.3).
Planșa / Plate 5.3. Pseudo-primordii de Agaricus blazei Murrill, pe mediu de agar /

ABM pseudo-primordia on agar medium
Înaintând în vârstă, miceliul exudă adesea un metabolit gălbui (planșa 5.4), cu

miros de migdale. Când se realizează subculturi ale acestei tulpini, unele culturi
avortează în creștere datorită unor factori necunoscuți. Este recomandată menținerea
tulpinilor aproape de originea genetică. Repetarea subculturilor poate duce la mutații
și senescență. Semnătură de parfum: cereale, cu tonuri de migdale.
Planșa / Plate 5.4. Miceliul ciupercii

Agaricus blazei Murrill cu exudat gălbui /
ABM mushroom mycelium yellow exudate
Sursa / Source : Foto original –
SC CIUPERCĂRIA SRL, loc. Aghireșu-Fabrici,
jud. Cluj
56
Culturile pure de miceliu, au fost produse în eprubete și vase Petri, pe mediu

agarizat (planșa 5.5), au fost incubate la temperatura de 26°C, iar după împânzirea,
mediului de cultură cu miceliu, culturile pure de miceliu de Agaricus blazei Murrill au
fost păstrate la un interval de temperatură cuprins între 15-24°C.
Planșa / Plate 5.5. Cultură pură de miceliu la ciuperca Agaricus blazei Murrill /
Pure culture of ABM mushroom mycelium
Rețetele de medii de cultură utilizate sunt prezentate în tabelul 5.1.

Rețete de medii de cultură utilizate la multiplicarea miceliului la Agaricus blazei Murrill
Recipes for culture media used at Agaricus blazei Murrill mycelium multiplication
Rețeta Componente Cantitate Timp de sterilizare
Recipe Components Cantity Sterilization time
Cartof 200g
1 Dextroză 20g
1 oră la 121°C
(PDA) Agar 20g
Apă distilată 1000ml
1 oră la 121°C în
Extract de compost de Agaricus 50g prima zi, după 24 de
2
Agar 20g ore 1 oră la 121°C și
(CEA)
Apă distilată 1000ml după încă 24 de ore 1
oră la 121°C
Extract de malț 50g
3
Agar 20g 1 oră la 121°C
(MEA)
Apă distilată 1000ml
Sursa / Source : (STAMETS 2000).
Pentru obținerea de miceliu pe suport granulat, din cultura pură s-a pregătit
inocul, care a fost multiplicat pe mediu agarizat în eprubete, apoi a fost incoculat în
sticle de 1 litru pe suport granulat format din semințe de grâu (Triticum aestivum). Un
flacon de inocul cu capacitatea de 1 litru (planșa 5.6.A), care cuprinde aproximativ 0,5
kilograme, asigură producerea a 50 kilograme de miceliu comercial granulat prin
inocularea a 10 borcane de 4,25 litri (planșa 5.6.B).
57
Rózsa Sándor
În mediul de cultură pentru experiență, ca și sursă de carbon a fost utilizat

cartoful, dextroza și extractul de compost de Agaricus ssp., care a fost uscat în prealabil,
iar ca și surse organice de azot, mediul de cultură a fost suplimentat cu peptonă și
drojdie.
A B
Planșa / Plate 5.6. Miceliu de Agaricus blazei Murrill pe suport granulat A. sticle de 1 litru, B. borcane de
4,25 litri / ABM mushroom mycelium on granular support A. 1 litre bottle, B. 4,25 litre jar.
Pentru determinarea influenței temperaturii asupra creșterii miceliului s-a

utilizat incubatorul de laborator cu temperatură reglabilă, experiența desfășurându-se
cu următoarele praguri de temperatură: 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28 și 29ºC.
Pentru determinarea influenței pH-ului asupra creșterii miceliului s-au
preparat medii de cultură (planșa 5.7) cu următoarele valori ale pH-ului: 3,0*; 4,0*;
5,0*; 6,0**; 7,0** și 8,0** (* mediu pH ajustat cu acid citric C6H8O7, ** mediu pH ajustat
cu hidroxid de sodiu NaOH).
Planșa / Plate 5.7. Ajustarea pH-ului mediului de cultură /

Adjusting the pH of the culture medium
58
5.2.2. Materialul biologic utilizat în experiența II

Descrierea ciupercii:
Pălăria se prezintă groasă, cărnoasă, tare, de dimensiuni mici spre mari, cu
diametrul de 5-11 cm, la început semiglobuloasă, apoi convexă, netedă pe margini și cu
scvame în centru, de culoare albă, galbenă-crem ca o migdală, sau brun deschis până la
brun închis, maro. Pe marginea pălăriei rămân prinse bucăți de văl. Are aromă de
migdală. (Planșa 5.8).
Planșa / Plate 5.8. Pălăria ciupercii Agaricus blazei Murrill / A. blazei Murrill mushroom hat
Lamele sunt libere, dense, cu lățime de 8-10 mm de culoare albă, roz palid
când sunt tinere, iar mai târziu ciocolatiu-brun. (Planșa 5.9).
Planșa / Plate 5.9. Lamelele ciupercii Agaricus blazei Murrill / A. blazei mushroom hat slides
Basidiosporii sunt de culoare brun închis până la ciocolatiu de 6-8 x 4-5

microni, de formă lat-eliptică până la oviformi și nu prezintă epispor. (Planșa 5.10).
Piciorul este scurt și tare, ca o coloană, plin în interior, cilindric, de culoare
albă, fixat de un postament micelian. Atins cu mâna se îngălbenește (Planșa 5.11). Pe
59
Rózsa Sándor
picior rămâne un inel după ce se rupe velumul. Lungimea este de 6-13 cm, iar
diametrul de 1-3 cm.
Planșa / Plate 5.10. Colectarea sporilor la ciuperca Agaricus blazei Murrill / Mushroom spore print
Planșa / plate 5.11. Îngălbenirea piciorului ciupercii Agaricus blazei Murrill după îndepărtarea
postamentului micelian / Yellowing the A. blazei mushroom foot after removing the micelian base
60
5.3. Metode de lucru utilizate pentru studiul

tehnologiei de cultură a ciupercii Agaricus blazei Murrill
5.3.1. Organizarea experiențelor și factorii experimentali
Pentru studiul influenței rețetelor de compost asupra calității substratului și a
producției de ciuperci, s-a organizat o experiență bifactorială.
Factorul A a fost reprezentat de substratul de cultură cu 4 graduări:
 a1 –clasic
 a2 –sintetic
 a3 –mixt
 a4 –trestie+gunoi de cal
Factorul B a fost reprezentat de adaosul proteic cu 3 graduări:
 b1 –fără adaos
 b2 – tărâțe de grâu 3%
 b3 –făină de mălai 3%
Din combinarea factorilor experimentali au rezultat 12 variante prezentate în
tabelul 5.2.
Variante experimentale
Experimental variants
Varianta Substratul de cultură Adaosul proteic
Variant Culture substrate Protein addition
V1 (a1b1) clasic fără adaos
V2 (a1b2) clasic tărâțe de grâu 3%
V3 (a1b3) clasic făină de mălai 3%
V4 (a2b1) sintetic fără adaos
V5 (a2b2) sintetic tărâțe de grâu 3%
V6 (a2b3) sintetic făină de mălai 3%
V7 (a3b1) mixt fără adaos
V8 (a3b2) mixt tărâțe de grâu 3%
V9 (a3b3) mixt făină de mălai 3%
V10 (a4b1) trestie+gunoi de cal fără adaos
V11 (a4b2) trestie+gunoi de cal tărâțe de grâu 3%
V12 (a4b3) trestie+gunoi de cal făină de mălai 3%
5.3.2. Instalații pentru realizarea compostului în tehnologia aplicată

Având în vedere că în experiența realizată factorul A – substratul de cultură,
prezintă 4 graduări (a1-compost clasic, a2-compost sintetic, a3-compost mixt, a4-
compost cu trestie), pentru realizarea dirijată a compostării, a fost realizată o instalație
de compostare cu 4 cuve identice pentru a se putea controla, realiza și înregistra
condițiile optime de mediu necesare compostării. (planșa 5.12., 5.13.A, B și C).
61
Rózsa Sándor
Planșa 5.12. Schița instalației pentru compostare – 4 module:

1 – cuvă cu capacitate de 1 m3 pentru componentele compostului; 2 – grătar pentru compost; 3 –
instalație de încălzire pentru cuva de compostare; 4 – cuvă pentru colectarea și recircuitarea excesului
de apă; 5 – element de încălzire pentru apa de umectare (purin); 6 – pompă pentru recircuitarea
apei/purinului; 7 – țevi pentru recircuitarea apei de umectare/purin; 8 – ușă pentru evacuarea
compostului; 9 – ventil pentru controlul debitului de aer la compostarea aerobă; 10 – țeavă pentru
admisia aerului de la compresor la compostarea aerobă; 11 – nivelul solului.
Plate 5.12. Sketch for the composting facility - 4 modules:
1 - tank with capacity of 1 m3 for compost components; 2 – rack for compost; 3 - tank heating system
for composting; 4 - tank for the collection and recirculation the water excess; 5 - heating elements for
wetting water (purine); 6 – water/purine recirculation pump; 7 - recirculation pipes for wetting water/
purine; 8 - compost discharge door; 9 - air flow control valve for aerobic composting; 10 - air inlet pipe
to aerobic composting from the compressor; 11 - ground level.
Sursa / Source : Original – SC CIUPERCĂRIA SRL, loc. Aghireșu-Fabrici, jud. Cluj
A B C
Planșa 5.13. A – cuve de compostare; B – cuvă cu încălzire și pompă pentru recircularea purinului;
C – compressor cu filtru pentru aerarea compostului. / Plate 5.13. A - composting tanks;
B - heating bowl and pump for purine recirculation; C - compressor with filter for compost aeration.
Pentru înregistrarea temperaturilor din cadrul experiențelor derulate, cuvele

de compostare și cuvele pentru apa de umectare/purin, au fost dotate cu dispozitive de
citire a temperaturilor de tipul LOGGER S0141, care sunt proiectate pentru
înregistrarea temperaturilor citite la diferite intervale de timp, setabile de către
utilizator. Valorile sunt stocate într-o memorie electronică nevolatilă. În cadrul
62
experiențelor desfășurate, dispozitivul S0141 a fost configurat pentru citirea

temperaturilor din oră în oră.
Rețetele de compost utilizate în experiență, sunt prezentate în tabelul 5.3.
Rețete de compost utilizate în experiență
Recipes for compost used in experience
Tipul Cantitate pentru 1
compostului Componente tonă de compost
Type of Components Cantity for 1 tone of
compost compost
Gunoi de cal (compus din bălegar de cal și paie de 500 kg
grâu din așternut 70-75%)
Clasic
Ipsos (sulfat de calciu) 25 kg
Classical
Superfosfat 7 kg
Sulfat de amoniu 7 kg
Paie de grâu 350 kg
Sintetic Gunoi de păsări 150 kg
Synthetic Ipsos (sulfat de calciu) 20 kg
Uree 7 kg
grâu din așternut 70-75%)
Mixt Gunoi de păsări 100 kg
Mixed Paie de grâu 150 kg
Uree 2 kg
Trestie mărunțită 100 kg
Trestie grâu din așternut 70-75%)
Reed Gunoi de pasăre 150 kg
Uree 2 kg
Faza I – preînmuierea (faza anaerobă) s-a desfășurat pe parcursul a 5-6 zile.

(planșa 5.14). Având în vedere faptul că instalația experimentală pentru compostare
are o capacitate de 1 m3 pentru o variantă experimentală, în ziua a 6-a s-a ridicat
temperatura compostului la 60°C pentru a declanșa procesul de fermentare anaerobă a
compostului.
La începerea compostării aerobe, s-a pornit instalația de aerare, care
introduce aer în fiecare cuvă de compostare, astfel, în ziua a 7-a s-a început cu 25m3 de
aer/tonă/oră, apoi în ziua a 11-a s-a redus la 10m3 de aer/tonă/oră, iar din ziua a 15-a
s-au administrat doar 5m3 de aer/tonă/oră.
Aerul este introdus în cuvele de compostare sub grătarul pe care este așezat
compostul. (planșa 5.15). Aerul introdus este filtrat printr-un filtru de tip HEPA 13.
Faza a II-a a pregătirii compostului, tratamentul termic / pasteurizarea, s-a
realizat prin ridicarea temperaturii compostului la 58-60°C pentru o perioadă de
63
Rózsa Sándor
aproximativ 8 ore, apoi s-a scăzut temperatura compostului la 50°C, cu amestecare de

aer proaspăt și s-a continuat răcirea până la 45°C.
Planșa 5.14. Faza I – preînmuierea Planșa 5.15. Cuvă pentru compostare, vedere
componentelor compostului interioară
Plate 5.14. Phase I - compost components Plate 5.15. Composting tank, internal view
presoaking
Temperatura de 45°C a fost menținută până când conținutul de amoniac al

compostului a scăzut sub valoarea de 0,05% și pH-ul s-a stabilizat în intervalul 7,3-7,5.
Pentru pregătirea compostului pentru însămânțare, temperatura acestuia s-a
scăzut la 25°C cu ajutorul ventilației.
Însămânțarea compostului cu miceliu
Pentru a se putea urmării, în detaliu, împânzirea compostului cu miceliu, s-a
realizat o probă într-o cutie de PVC cu capacitatea de 1 kg și în vase Petrii. După
însămânțarea probei, cutia de PVC s-a acoperit cu folie de aluminiu. (Planșa 5.16).
Planșa / Plate 5.16. Însămânțarea compostului cu miceliul ciupercii Agaricus blazei Murrill /
Compost sowing with ABM mushroom mycelium
Compostul a fost așezat în spațiile de cultură, pe rafturi, în rame cu suprafața

de 1m2 pentru fiecare variantă experimentală.
După aclimatizarea miceliului în spațiul de cultură, s-a efectuat însămânțarea
64
prin împrăștierea miceliului uniform la suprafața compostului, apoi, prin încorporarea

acestuia în masa de compost, până la adâncimea de 10-12 cm.
Norma de miceliu folosită pentru însămânțare a fost de 1%, raportată la masa
compostului. Din cantitatea de miceliu folosită pentru însămânțare, a fost reținută o
cantitate de 10%, care după ce s-a efectuat tasarea compostului s-a împrăștiat la
suprafața straturilor ca și miceliu de control.
Pentru a preveni pierderea apei din substrat, suprafața compostului a fost
acoperită cu hârtie poroasă.
Înainte de așezarea hârtiei, suprafața compostului s-a prăfuit cu Dithane-M45
1g/m2, având ca și substanță activă mancozeb, pentru a preveni apariția diferitelor
ciuperci competitoare.
Incubarea – perioada de împânzire
În perioada de împânzire (planșa 5.17), în spațiul de cultură, condițiile de
microclimat au fost asigurate de sistemul computerizat Fancom 765.xl.
Planșa / Plate 5.17. Împânzirea miceliului ciupercii Agaricus blazei Murrill /

A. blazei Murrill mushroom mycelium studding
În perioada de incubare, ventilația s-a executat cu intensitate minimă, fiind

efectuat un schimb de aer pe oră.
Scuturarea substratului
În ziua a 10-a de la însămânțare s-a aplicat scuturarea (zdruncinarea)
substratului nutritiv, în vederea ruperii hifelor miceliene, a dispersării lor în întreaga
masă de substrat, a aerisirii substratului și a creării de condiții favorabile pentru
împânzirea rapidă și totală a întregii mase de substrat.
Scuturarea s-a efectuat prin mobilizarea totală a substratului nutritiv, având în
vedere că acesta era împânzit mai mult de jumătate cu miceliu.
Aprecierea împânzirii substratului, s-a efectuat în ziua a 14-a de la
însămânțare, urmărindu-se intensitatea de împânzire a miceliului în substrat (foarte
slabă, slabă, relativ bună, bună, foarte bună).
65
Rózsa Sándor
Acoperirea substratului împânzit (goobtarea)

Acoperirea substratului împânzit (goobtarea) a fost efectuată în a 15-a zi de la
însămânțare (planșa 5.18).
Planșa / Plate 5.18. Acoperirea substratului împânzit cu miceliu /

Covering the mycelium coated substrate
Acoperirea s-a efectuat prin așezarea peste compost a unui amestec de

acoperire cu grosimea de 3-4 cm, având o structură granulată, fiind format din
particule de 2-3 mm, alcătuit din turbă neagră, pământ de țelină din lucernieră, piatră
calcaroasă și nisip, având pH-ul ușor alcalin (7,5-7,8), cu un conținut de calciu de 2,7%,
azot organic 0,15%. Amestecul de acoperire a fost aplicat în stare jilavă, având o
umiditate de 71%.
Înainte de utilizare, amestecul de acoperire a fost dezinfectat chimic cu o
soluție de 0,6% Mirage 45EC, având ca și substanță activă procloraz.
După acoperirea straturilor de cultură, s-a aplicat un tratament cu Dithane-
M45 1g/m2, având ca și substanță activă mancozeb.
Scarificarea
Scarificarea a fost efectuată în a 10-a zi de la acoperire, când miceliul a
împânzit aproximativ 2/3 din stratul de acoperire (planșa 5.19).
Planșa / Plate 5.19. Strat de acoperire împânzit cu miceliu /

Coated cover layer with mycelium
66
Formarea primordiilor – fructificarea

Trecerea pe fructificare s-a realizat la 5 zile după scarificare, când miceliul a
ajuns din nou la suprafața stratului de acoperire. De la trecerea pe fructificare și până
la începerea formării primordiilor (planșa 5.20) au trecut 7 zile.
Planșa / Plate 5.20. Formarea primordiilor de fructificare /

Formation of fructification primes
5.4. Observații, analize și determinări
Determinările fizice și chimice, din fiecare variantă experimentală de compost,

s-au realizat dintr-un extract apos, folosind 100 grame compost într-un litru de apă
distilată, iar după filtrare soluția obținută a fost utilizată la efectuarea determinărilor.
Cantitatea de 100 grame compost a fost compusă din 5 recoltări aleatorii a
câte 20 grame de compost din locuri diferite ale fiecărei variante experimentale.
Pentru realizarea determinărilor fizice și chimice s-au utilizat următoarele
materiale și aparate: conductometru portabil pentru măsurarea conductivității
electrice HI993310, pH-metru portabil HI99121, fotocolorimetrului HI 83225
multiparametru proiectat pentru analiza nutrienților (planșa 5.21).
Aparatul permite efectuarea analizelor folosind 15 metode diferite cu reactivi
specifici sub formă de lichid sau pulbere. Cantitatea de reactiv este dozată cu precizie
pentru a asigura o repetabilitate maximă. Metodele de analize chimice și seturile de
reactivi utilizați sunt prezentate în tabelul 5.4.
67
Rózsa Sándor

Metode de analize chimice utilizate la compost
Chemical analysis methods used on the compost
Elementul analizat Domeniu Metodă Reactiv
Analyzed element Domain Method Reagent
Amoniac / Ammonia de la 0 la 100 mg/l Nessler HI 93715-01
Fosfor / Phosphorus de la 0 la 100 mg/l Aminoacid HI 93706-01
Calciu / Calcium de la 0 la 400 mg/l Oxalat HI 937521-01
Magneziu / Magnesium de la 0 la 150 mg/l Calmagit HI 937520-01
Sulfați / Sulphates de la 0 la 100 mg/l Turbidimetrică HI 93751-01
Gestionarea datelor obținute în urma măsurătorilor s-a efectuat cu ajutorul

softului HI 92000 versiunea 5.0.26.
Planșa / Plate 5.21. Efectuarea determinărilor fizico-chimice ale compostului /

Compost physico-chemical determinations
Pentru analiza organoleptică a substratului s-au utilizat pentru fiecare

variantă experimentală în parte, ”Fișa pentru analiza organoleptică a compostului” și a
constat în determinarea culorii, texturii și a mirosului.
Pentru a putea determina principalele calități ale compostului transformat în
68
substrat nutritiv după pasteurizarea dirijată, din extractul apos, care a fost realizat
pentru analizele fizico-chimice, s-au realizat culturi în vase Petri pentru identificarea
unor agenți patogeni cu care ar putea fi infestat compostul (ex. Aspergillus ssp.,
Trichoderma spp.). Pentru aceste determinări, vasele cu extract apos de compost au
fost ținute în incubator la 24°C pentru 48 ore, apoi pentru a interpreta rezultatele s-a
utilizat ”Fișa pentru analiza microbiologică a compostului” pentru fiecare variantă
experimentală în parte.
Pentru determinarea calității compostului din fiecare variantă experimentală,
au fost înregistrate condițiile de microclimat și proprietățile fizico-chimice ale
compostului în fiecare etapă a procesului de compostare.
Înregistrarea condițiilor de microclimat a presupus stabilirea variației
temperaturii amestecului la preînmuiere, la compostarea aerobă și la pasteurizare,
precum și înregistrarea variației temperaturii aerului din camera de cultură și a
compostului la însămânțare, la incubare, după acoperire și după trecerea pe
fructificare.
Analiza fizico-chimică a probelor de compost a presupus: determinarea
conținutului de apă, a materiei organice/s.u., a azotului/s.u., a calciului, a magneziului,
a amoniacului (NH3), a pH-ului și a conductivității electrice EC.
Analiza conținutului chimic al ciupercilor Agaricus blazei Murrill pentru
fiecare variantă experimentală a presupus: determinarea substanței uscate, a proteinei
totale, a grăsimilor totale, a carbohidraților, a valorii energetice, a vitaminei D2
(ergosterol), a vitaminelor hidrosolubile (C, B1, B2, B9, B12, PP (B3)), a β 1-3 D-
glucanului și a lovastatinului.
Pentru analizele cromatografice a compușilor de interes din aceste probe s-au
utilizat compuși etalon (Merk și Sigma Aldrich) și s-au utilizat solvenți de puritate
HPLC: acid orthofosforic (soluție 2%), acetonitril (Fluka Chemie AG) și apă bidistilată.
Pregătirea probelor a presupus utilizarea solvenților de extracție de puritate
cromatografică (etanol 96% - Fluka Chemie AG, apă bidistilată) și interpretarea
rezultatelor pentru studiul condițiilor de creștere a miceliului ciupercii Agaricus blazei
Murrill. Observațiile au fost efectuate utilizând tehnica curentă de luare a acestora pe
baza descriptorilor și a notelor de bonitare specifice. (CIULCA, 2002).
Datele experimentale privind compostul și compoziția chimică a ciupercilor
Agaricus blazei Murrill, au fost prelucrate pe baza metodelor statistice curente.
(ARDELEAN, 2010).
Prelucrarea rezultatelor obținute s-a realizat prin analiza varianței
polifactoriale, asupra fiecărui caracter analizat, iar interpretarea statistică, prin
diferențe limită (DL) pentru probabilitatea de transgresiune P=5%, 1% și 0,1% și prin
testul Duncan.
69
Rózsa Sándor
6. Rezultate și discuții
6.1. Rezultate și discuții privind creșterea miceliului ciupercii

Având în vedere faptul că am întâmpinat dificultăți în procurarea miceliului
pentru specia Agaricus blazei Murrill, iar unele datele privind condițiile de creștere a
miceliului ciupercii, care se regăsesc în literatura de specialitate și pe care le-am
prezentat în capitolul Situația actuală a cunoașterii privind specificul
tehnologiilor de cultivare a ciupercilor Agaricus blazei Murrill, sunt diferite de la
autor la autor, am efectuat și studii legate de condițiile de creștere și dezvoltare a
tulpinii de miceliu utilizate în experiență.
6.1.1. Influența sursei de carbon asupra creșterii miceliului

Influența sursei de carbon asupra creșterii miceliului ciupercii Agaricus blazei
Murrill, s-a determinat utilizând cele 3 medii de cultură (PDA, CEA și MEA),
efectuându-se 3 repetiții, iar ca și martor s-a luat rețeta nr. 1 PDA.
Creșterea miceliului s-a exprimat în milimetri, iar mediile creșterilor zilnice
sunt prezentate în tabelul 6.1.
Efectul creșterii miceliului pe diferite surse de carbon, exprimat în mm/zi
The effect of mycelial growth on various carbon sources, expressed in mm/day
Sursa de Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua
carbon 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL
Carbon Day Day Day Day Day Day Day Day Day Day Total
sources 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Rețeta
Recipe 1 0,5 0,9 1,2 1,1 1,2 1,3 1,3 1,1 1,1 1,2 10,9
PDA
Rețeta
Recipe 2 0,4 1,1 1,3 1,4 1,5 1,2 1,4 1,3 1,4 1,4 12,4
CEA
Rețeta
Recipe 3 0,5 0,8 1,2 1,2 1,3 1,3 1,3 1,1 1,2 1,2 11,1
MEA
Miceliul ciupercii Agaricus blazei Murrill a înregistrat cea mai rapidă creștere
pe mediul cu rețeta nr. 2 – CEA cu 12,4mm/10zile, fiind urmată de rețeta nr. 3 – MEA
cu 11,1mm/10zile. Datele obținute pe mediile de PDA și MEA sunt confirmate și de
literatura de specialitate (STAMETS 2000), cu 1,12 mm/zi creștere pe mediul PDA și
1,14 mm/zi pe mediul MEA.
70
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan, privind creșterea miceliului pe

diferite surse de carbon este prezentată în tabelul 6.2., valoarea cea mai mare
înregistrându-se pentru rețeta CEA cu o creștere totală de 12,40 mm, cu o diferență
asigurată statistic de 1,3% mm față de rețeta MEA și de 1,63 mm față de rețeta PDA.
Creșterea miceliului pe diferite surse de carbon, exprimat în mm
The mycelial growth on various carbon sources, expressed in mm
Rețeta Creștere miceliu Semnificația*

Recipe Mycelial growth Significance*
CEA 12,40 mm A
MEA 11,03 mm B
PDA 10,87 mm B
Valori DS 0,19-0,19
* Valorile marcate cu litere diferite sunt semnificative
6.1.2. Influența sursei de azot asupra creșterii miceliului

Analizând influența combinată a factorilor experimentali, rețetă și sursă de
azot, se constată că indiferent de sursa suplimentară de azot utilizată, rețeta CEA a
înregistrat diferențe foarte semnificativ pozitive (1,53 mm/zi), față de rețeta PDA luată
ca și martor. (Tabelul 6.3.).
Efectul creșterii miceliului pe diferite surse de azot, exprimat în mm
The effect of mycelial growth on various nitrogen sources, expressed in mm
Creștere miceliu
Sursă Diferența
Mycelial growth Semnificația
suplimentară de mm/zi
Rețeta mm/10 diferenței
azot Difference
Recipe zile Signification
Additional source % mm/day
mm/10 of difference
of nitrogen ±D
days
CEA fără 12,40 114,1 1,53 ***
MEA fără 11,03 101,5 0,17 -
PDA fără 10,87 100,0 0,00 Mt.
CEA peptonă 13,00 113,4 1,53 ***
MEA peptonă 11,63 101,5 0,17 -
PDA peptonă 11,47 100,0 0,00 Mt.
CEA drojdie 12,80 113,6 1,53 ***
MEA drojdie 11,43 101,5 0,17 -
PDA (Mt) drojdie 11,27 100,0 0,00 Mt.
DL/LSD (p 5 %) 0,19
DL/LSD (p 1 %) 0,31
DL/LSD (p 0,1%) 0,57
Cea mai mare creștere a fost înregistrată de mediul CEA, cu un maxim de 13,00
mm/10zile, indiferent de sursa suplimentară de azot utilizată. Cea mai mică valoare s-a
înregistrat la mediul PDA fără adaos de azot suplimentar, cu 1,09 mm/zi, valoare
71
Rózsa Sándor
asemănătoare cu cea obținută de STAMETS (2000), de 1,12 mm/zi.
6.1.3. Influența raportului C/N asupra creșterii miceliului

S-a analizat influența unilaterală a raportului carbon/azot asupra creșterii
miceliului ciupercii Agaricus blazei Murrill, tabelul 6.4 ne prezintă valorile obținute.
Rapoartele carbon/azot de 10:1 și 20:1, au înregistrat diferențe foarte
semnificativ pozitive (10,52 și 12,66mm) față de medie.
Efectul raportului C/N asupra creșterii miceliului, exprimat în mm
Effect of C/N ratio on the growth of mycelium, expressed in mm
Creștere miceliu (mm) Semnificația

Diferența (mm)
Raport C/N Mycelial growth (mm) diferenței
Difference (mm)
C/N ratio Valori obținute Signification of
% ±D
Obtained values difference
3:1 2,52 30,1 -5,87 000
6:1 4,84 57,7 -3,54 000
10:1 18,91 225,4 10,52 ***
20:1 21,04 250,9 12,66 ***
35:1 5,47 65,2 -2,92 000
68:1 4,36 51,9 -4,03 000
130:1 1,58 18,8 -6,81 000
Md/Me 8,39 100,0 0,00 Mt.
DL/LSD (p 5 %) 0,39
DL/LSD (p 1 %) 0,53
DL/LSD (p 0,1%) 0,69
Valoarea cea mai mare a creșterii s-a înregistrat pentru rețeta CEA cu raportul
carbon/azot de 20:1, cu o creștere totală de 21,04 mm, fiind urmată de rețeta MEA și
PDA cu același raport C/N de 20:1.
6.1.4. Influența temperaturii asupra creșterii miceliului
S-a analizat influența unilaterală a temperaturii asupra creșterii miceliului

ciupercii Agaricus blazei Murrill. Tabelul 6.5 prezintă valorile obținute la temperaturile
25, 26, 27 și 28˚C, au înregistrat diferențe foarte semnificativ pozitive (0,36, 1,69, 2,52
și 1,31) față de temperatura luată ca și martor 24˚C, valorile obținute regăsindu-se și în
literatura de specialitate (MENDONCA și colab. 2005).
72

Influența temperaturii asupra creșterii miceliului
The influence of temperature on the mycelium growth
Creștere miceliu(mm) Semnificația

Diferența (mm)
Temperatura ˚C Mycelial growth(mm) diferenței
Difference (mm)
Temperature ˚C Valori obținute Signification of
% ±D
T1 = 22 ˚C 8,16 71,3 -3,28 000
T2 = 23 ˚C 9,64 84,4 -1,79 000
T4 = 25 ˚C 11,79 103,1 0,36 ***
T5 = 26 ˚C 13,12 114,8 1,69 ***
T6 = 27 ˚C 13,96 122,1 2,53 ***
T7 = 28 ˚C 12,74 111,5 1,31 ***
T8 = 29 ˚C 11,13 97,4 -0,30 000
T3 = 24 ˚C (Mt) 11,43 100,0 0,00 Mt.
DL/LSD (p 5 %) 0,09
DL/LSD (p 1 %) 0,11
DL/LSD (p 0,1%) 0,15
6.1.5. Influența pH-ului asupra creșterii miceliului

S-a analizat influența unilaterală a pH-ului asupra creșterii miceliului ciupercii
Agaricus blazei Murrill, în tabelul 6.6 se prezintă valorile obținute.
La valorile 5, 6 și 7 al pH-ului s-au înregistrat diferențe foarte semnificativ
pozitive (2,66, 8,48 și 1,37) față de medie, valori care se regăsesc și în literatura de
specialitate după diverși autori. (SIWULSKI și SOBIERALSKI 2004, CHANG 2008).
Influența pH-ului asupra creșterii miceliului
The influence of pH on the mycelium growth
Creștere miceliu(mm) Semnificația

Diferența (mm)
Valoare pH Mycelial growth(mm) diferenței
Difference (mm)
pH value Valori obținute Signification of
% ±D
3,00 2,04 22,2 -7,17 000
4,00 5,80 62,9 -3.42 000
5,00 11,88 128,9 2,66 ***
6,00 17,70 192,0 8,48 ***
7,00 10,59 114,9 1,37 ***
8,00 7,29 79,10 -1,93 000
Md/Me 9,22 100,0 0,00 Mt.
DL/LSD (p 5 %) 0,19
DL/LSD (p 1 %) 0,25
DL/LSD (p 0,1%) 0,33
73
Rózsa Sándor
6.1.6. Influența intensității luminoase asupra creșterii miceliului

Pentru determinarea influenței intensității luminoase asupra creșterii
miceliului ciupercii Agaricus blazei Murrill, mediile de cultură au fost expuse le
următoarele valori ale intensității luminoase: 0, 40-60, 100-200, 200-300 lucși.
S-a analizat influența unilaterală a luminii asupra creșterii miceliului ciupercii
Agaricus blazei Murrill, în tabelul 6.7 se prezintă valorile obținute. Nici una dintre
intervalele analizate nu influențează semnificativ creșterea miceliului.
Influența intensității luminoase asupra creșterii miceliului
The influence of light intensity on the mycelium growth
Creștere miceliu(mm)
Diferența
Intensitatea Mycelial growth(mm) Semnificația
(mm)
luminoasă - lux Valori diferenței
Difference
Light intensity - obținute Signification of
% (mm)
lux Obtained difference
±D
values
0 16,24 97,1 -0.49 -
40-60 17,46 104,3 0.72 -
100-200 16,33 97,6 -0.40 -
200-300 16,90 101,0 0.17 -
Md/Me 16,73 100,0 0.00 Mt.
DL/LSD (p 5 %) 0,87
DL/LSD (p 1 %) 1,19
DL/LSD (p 0,1%) 1,62
6.2. Rezultate și discuții privind studiul compostului

6.2.1. Evoluția caracterelor fizico-chimice și organoleptice în
perioada preparării composturilor
Preînmuierea - faza anaerobă, s-a desfășurat pe parcursul a 6 zile. Graficul de

evoluție al temperaturilor din compost în perioada de preînmuiere este prezentat în
figura nr. 6.1.
Temperatura minimă înregistrată în prima zi a fost de 13˚C și a fost
înregistrată la amestecul pentru compostul clasic (a 1). În ziua a 5-a temperatura
maximă înregistrată a fost de 26˚C și a fost înregistrată la amestecul pentru compostul
mixt (a3). După pornirea încălzirii la instalația de compostare, în ziua a 6-a,
temperatura maximă s-a înregistrat la amestecul pentru compostul sintetic (a 2) și a
fost de 62˚C.
74
Figura 6.1. Variația temperaturii amestecului la preînmuiere.

Figure 6.1. Mixture temperature variation at presoaking.
Caracteristicile fizico-chimice ale amestecurilor puse la compostat, la

începutul fazei de compostare anaerobă, sunt prezentate în tabelul 6.8.
Caracteristicile chimice ale amestecului la începutul fazei I
Chemical characteristics of the mixture at the beginning of phase I
Elementul determinat
Determinated element
Materie
Tipul de Conductivitate
Conținut organică Azot/ Amoniac
compost electrică
de apă / s.u. s.u. Calciu Magneziu (NH3)
Type of pH Electrical
Water Organic Nitrogen Calcium Magnesium Ammonia
compost pH conductivity
content matter / /d.m. mg/l mg/l (NH3)
(EC)
% d.m. % %
dS/cm
%
Clasic
75 65 1,8 95 4 0,5 8,95 3,45
Classical
Sintetic
78 63 1,9 85 5 0,6 8,98 3,65
Synthetic
Mixt
74 68 1,7 87 4 0,55 8,87 3,78
Mixed
Trestie
75 68 1,8 82 4,6 0,58 8,92 3,67
Reed
La începutul fazei de compostare anaerobă, conținutul de apă al amestecurilor

pentru fiecare variantă experimentală s-a situat în intervalul 74-78%, materia organică
determinată la s.u., 63-68%, azotul 1,7-1,9%, calciul 82-95 mg/l, magneziul 4-5 mg/l,
amoniacul (NH3) 0,5-0,6%, pH-ul determinat 8,87-8,98, iar conductivitatea electrică
(EC) 3,45-3,78 dS/cm. Datele obținute se regăsesc și în literatura de specialitate
(ANDRADE și colab. 2007, CHATTERJEE și colab. 2013, XIANG și colab. 2014).
75
Rózsa Sándor
Valorile temperaturilor înregistrate în cuvele de compostare în faza aerobă,

zilele 7-22, sunt prezentate în figura nr. 6.2.
Figura 6.2. Variația temperaturii amestecului la compostarea aerobă, zilele 7-22.

Figure 6.2. Temperature variation at aerobic composting of mixture, days 7-22.
În aceată fază s-au efectuat întoarcerile, în zilele 10, 14, 18, respectiv 22.
Temperaturile amestecurilor puse la compostat s-au situat în intervalul 50-59˚C. În
general, pe parcursul compostării aerobe, temperaturile sunt ușor mai ridicate în
compostul sintetic și cel mixt, comparativ cu compostul clasic, ceea ce indică un proces
mai activ de fermentație, constatat și de NOGUEIRA și colab. (2013).
Caracteristicile fizico-chimice ale amestecului la sfârșitul compostării aerobe,
respectiv începutul pasteurizării pentru fiecare variantă experimentală sunt
prezentate în tabelul 6.9.
Caracteristicile chimice ale amestecului la sfârșitul compostării aerobe
Chemical characteristics of the mixture at the end of aerobic composting
Materie
Tipul de Conductivitate
Conținut organică Azot/ Amoniac
compost electrică
de apă / s.u. s.u. Calciu Magneziu (NH3)
Type of pH Electrical
Water Organic Nitrogen Calcium Magnesium Ammonia
compost pH conductivity
content matter / /d.m. mg/l mg/l (NH3)
(EC)
% d.m. % %
dS/cm
%
Clasic
69 55 1,7 90 4 0,20 8,11 2,92
Classical
Sintetic
71 53 1,8 80 4,85 0,25 8,24 2,98
Synthetic
Mixt
68 56 1,7 82 3,7 0,21 7,98 2,83
Mixed
Trestie
67 56 1,8 79 4,1 0,29 8,12 2,93
Reed
76
La sfârșitul fazei de compostare aerobă, conținutul de apă al amestecurilor s-a

situat în intervalul 67-71%, materia organică determinată la s.u. 53-56%, azotul între
1,7-1,8%, calciul între 79-90 mg/l, magneziul între 3,7-4,85 mg/l, amoniacul (NH3)
între 0,20-0,29%, pH-ul între 7,98-8,24, iar conductivitatea electrică (EC) determinată
în această fază, s-a situat în intervalul 2,83-2,98 dS/cm.
Comparând datele din tabelele nr. 6.8 și 6.9, se poate spune că în timpul
compostării aerobe, conținutul de apă din compost scade de la 74-75% la 67-71%,
conținutul de materie organică scade de la 63-68% la 53-56%, conținutul de azot scade
cu aproximativ 0,1%, conținutul de calciu scade cu 5mg/l, magneziul scade cu 0,1-
0,3mg/l, amoniacul (NH3) scade cu 0,3%, iar pH-ul scade de la 8,95 la 8,24, cele mai
bune valori fiind la varianta compostului mixt.
Valorile temperaturilor înregistrate în compost la pasteurizare sunt
prezentate în figura nr. 6.3.
Figura 6.3. Variația temperaturii compostului la pasteurizare, zilele 22-33.

Figure 6.3. The compost pasteurization temperature variation, days 22-33.
Temperatura de 45°C a fost menținută până când conținutul de amoniac al

compostului a scăzut sub valoarea de 0.05% și pH-ul s-a stabilizat în intervalul 7,3-7,5.
Pentru pregătirea compostului pentru însămânțare, temperatura acestuia s-a scăzut la
25°C cu ajutorul ventilației.
Dinamica transformărilor fizico-chimice în timpul pasteurizării pentru fiecare
tip de compost sunt prezentate în tabelul 6.10. Se poate observa că după pasteurizare
umiditatea relativă a compostului a scăzut și s-a stabilizat în intervalul 63-65% pentru
fiecare tip de compost, datele regăsindu-se și în literatura de specialitate, GARCIA și
colab., (1992) menționează 60-70%. După pasteurizare pH-ul compostului a scăzut de
77
Rózsa Sándor
la 7,98-8,24 la 7,21-7,5, fiind în intervalul stabilit de GONZALES MATUTE și colab.

(2011), 7,1-7,9. După pasteurizare azotul total din compost a crescut cu până la 85%,
situându-se în intervalul 2,1-2,6%. COLAK (2004) menționează 2,8% azot total după
pasteurizare.

Dinamica transformărilor fizico-chimice ale compostului în timpul pasteurizării
The dynamics of the physico-chemical properties of the compost during pasteurization
Elementul Durata pasteurizării (zile)

determinat Pasteurization duration (days)
Determinated Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua
element Day 0 Day 1 Day 2 Day 3 Day 4 Day 5 Day 6
Compost CLASIC – a1
CLASSICAL compost - a1
Apă %
69 68 68 67 66 66 65
Water %
pH
8,11 8,21 8,05 7,63 7,45 7,31 7,21
pH
Azot total (s.u.)
Total nitrogen 1,7 1,7 1,85 2 2,2 2,3 2,4
(d.m.) %
NH4 mg/100g
220 200 175 125 82 54 30
(s.u./d.m.)
Pierderi % s.p.
0 12,8 17,2 19,1 28,3 32,1 33,2
Losses % f.s.
Pierderi % s.u.
0 11,2 16,1 26,2 26,3 26,5 27,6
Losses % d.m.
Compost SINTETIC – a2
SYNTHETIC compost – a2
Apă %
71 71 69 65 64 63 63
Water %
pH
8,24 8,14 7,98 7,71 7,42 7,39 7,32
pH
Azot total (s.u.)
Total nitrogen 1,8 1,9 1,9 2,2 2,4 2,5 2,6
(d.m.) %
NH4 mg/100g
270 250 189 150 98 52 32
(s.u./d.m.)
Pierderi % s.p.
0 12,5 18,2 20,8 29,4 33,2 35, 6
Losses % f.s.
Pierderi % s.u.
0 11,2 16,5 27,2 27,3 27,6 27,9
Losses % d.m.
78

Continuare / Continuation
Elementul Durata pasteurizării (zile)
determinat Pasteurization duration (days)
Determinated Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua
element Day 0 Day 1 Day 2 Day 3 Day 4 Day 5 Day 6
Compost MIXT – a3
MIXT compost – a3
Apă %
68 68 67 66 66 65 64
Water %
pH
7,98 7,88 7,70 7,54 7,44 7,39 7,35
pH
Azot total (s.u.)
Total nitrogen 1,7 1,8 1,8 2,0 2,2 2,3 2,4
(d.m.) %
NH4 mg/100g
230 220 171 110 85 62 45
(s.u./d.m.)
Pierderi % s.p.
0 13,3 19,2 21,2 29,4 31,1 35,6
Losses % f.s.
Pierderi % s.u.
0 12,1 17,1 26,1 27,6 29,2 30,1
Losses % d.m.
Compost cu TRESTIE – a4
REED compost – a4
Apă %
67 67 66 65 64 64 63
Water %
pH
8,12 8,01 7,91 7,82 7,66 7,59 7,5
pH
Azot total (s.u.)
Total nitrogen 1,8 1,8 1,9 1,9 2 2 2,1
(d.m.) %
NH4 mg/100g
342 320 280 210 165 89 54
(s.u./d.m.)
Pierderi % s.p.
0 11,8 18,1 21,2 29,8 33,4 36,3
Losses % f.s.
Pierderi % s.u.
0 10,1 14,4 24,2 26,1 27,5 27,9
Losses % d.m.
Din datele prezentate, se poate observa că pe parcursul pasteurizării

compostului au loc pierderi de până la 36,3% din substanță proaspătă și de până la
30,1% din substanța uscată a compostului, cele mai mari pierderi înregistrându-se la
compostul cu trestie pentru substanța proaspătă și la compostul mixt pentru substanța
uscată. GERRITS și colab. (1997) menționează pierderi pe parcursul pasteurizării
compostului de până la 40% din substanța proaspătă și 35% din substanța uscată a
compostului, valori mai ridicate decât cele din experiența noastră.
79
Rózsa Sándor
Caracteristicile fizico-chimice ale compostului după pasteurizare sunt

Caracteristicile chimice ale amestecului după pasteurizare
Chemical characteristics of mixture after pasteurization
Materie Conductivit
Tipul de Conți
organică Azot/ Amoniac ate
compost nut de
/ s.u. s.u. Calciu Magneziu (NH3) electrică
Type of apă pH
Organic Nitrogen Calcium Magnesium Ammonia Electrical
compost Water / d.m. pH
matter / mg/l mg/l (NH3) conductivity
content %
d.m. % (EC)
%
% dS/cm
Clasic
65 51 2,4 87 3,8 0,03 7,21 2,32
Classical
Sintetic
Synthetic
63 49 2,6 78 4,7 0,032 7,32 2,48
Mixt
64 52 2,4 78 3,2 0,045 7,35 2,53
Mixed
Trestie
63 51 2,1 75 3,8 0,054 7,5 2,63
Reed
La sfârșitul fazei de pasteurizare, conținutul de apă al composturilor pentru

fiecare variantă experimentală s-a situat în intervalul 63-65%, HORM și OHGA (2008)
menționând 60-65%, CHATTERJEE și colab., (2013) 60-70%.
Materia organică determinată la s.u. în această fază, s-a situat în intervalul 49-
52%, încadrându-se în valorile studiate și de alți autori STANEK (2010) 45-50% și
SIQUEIRA și colab. (2011) 50%.
Azotul determinat la s.u. în această fază, s-a situat în intervalul 2,1-2,6%, sub
valoarea obținută de GERBEN și colab., (1998) 2.8%.
Calciul s-a situat în intervalul 75-87 mg/l, iar magneziul în intervalul 3,2-4,7
mg/l, SILVA și colab. (2009) raportând 80 mg/l pentru calciu și COLAK (2004)
raportând 5,3 mg/l pentru magneziu.
Amoniacul (NH3) determinat în această fază, s-a situat în intervalul 0,03-
0,054%, XIANG și colab. (2014) raportând 0,049% (NH3).
pH-ul s-a situat în intervalul 7,21-7,5, valorile regăsindu-se la mai mulți autori.
(GARCIA și colab. 1992, GERBEN și colab., 1998, MAYNARD 2000, HORM și OHGA
2008). Conductivitatea electrică (EC) determinată s-a situat în intervalul 2,32-2,63
dS/cm, XIANG și colab. (2014) raportând 2,2-2,9 dS/cm.
Caracteristicile organoleptice ale fiecărei variante experimentale de compost,
sunt sintetizate în tabelul 6.12. În general, compostul sintetic are valorile
componentelor chimice cele mai favorabile, comparate cu rezultatele obținute și de alți
cercetători. La toate variantele experimentale mirosul este plăcut, specific de compost,
fără mirosuri de mucegai sau amoniac, iar pe compost au început să apară pete albe,
reprezentate de Actinomicetae.
80

Caracteristicile organoleptice ale compostului
Organoleptic characteristics of compost
Varianta Culoare Textură Miros

Variant Color Texture Odor
V1 brună, cu pete albe moale, paie scurte plăcut

V3 brună moale, paie scurte plăcut
V4 brună, ușor negricioasă moale, paie scurte plăcut
V5 brună, ușor negricioasă moale, paie scurte plăcut
V6 brună, ușor negricioasă, cu pete albe moale, paie scurte plăcut
V8 brună, ușor negricioasă, cu pete albe moale, paie scurte plăcut
V9 brună, ușor negricioasă moale plăcut
V10 brună, cu pete albe aproape moale, paie mai lungi plăcut
Rezultatele obținute privind caracteristicile microbiologice ale compostului,

pentru fiecare variantă experimentală sunt prezentate în tabelul 6.13.
Caracteristicile microbiologice ale extractului de compost
Organoleptic characteristics of compost extract
Varianta Culoare
Aspergillus sp. Trichoderma sp.
Variant Color
V1 aproape incolor fără fără

În urma analizelor microbiogice, toate variantele experimentale de compost se

prezintă fără urme de Aspergillus sp. și Trichoderma sp., ceea ce demonstrează că
pasteurizarea a avut efectele scontate.
81
Rózsa Sándor
6.2.2. Evoluția microclimatului în spațiul de cultură, a temperaturii

și a gradului de împânzire a compostului
Datele referitoare la temperatura și umiditatea relativă a aerului, precum și
cele referitoare la temperatura compostului, înregistrate în perioada de incubare, sunt
Condiții de microclimat înregistrate la incubare, zilele 1-15
Microclimate conditions registered at incubation, days 1-15
Caracteristica Ziua / Day
Characteristics 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Temp. aer °C
22,1 23,2 22,1 22,5 23,1 22,8 23,8 22,2 21,2 23 23,1 22,2 23,4 22,2 21,5
Air temp. °C
UR aer %
81 81 82 82 82 82 83 83 85 85 82 82 84 82 82
Air RH %
Varianta
Temperatura compostului °C / Compost temperature °C
Variant
V1 26,2 26,1 25,8 25,4 25,1 25,4 25,5 24,8 24,9 25,3 25,4 24,9 24,9 25,2 25,1
V2 27,2 27,1 27,1 26,8 26,4 26,5 26,2 26,1 25,8 25,9 26,1 25,8 25,4 25,5 25,8
V3 26,8 26,7 26,7 26,5 26,2 26,5 26,8 25,9 25,8 25,9 26,3 26,5 25,7 25,9 26,2
V4 27,1 27,2 27,3 26,5 26,2 26,5 26,8 26,5 26,8 26,4 26,1 25,7 26,2 25,5 26,4
V5 27,3 27,2 27,4 27,6 27,5 27,8 27,2 26,5 27,1 26,8 27,4 26,1 27,2 27,4 26,8
V6 26,8 26,8 26,7 26,7 26,9 27,1 27,4 27,1 27,1 27,4 27,5 27,3 27,2 27,2 26,9
V7 26,5 26,4 26,4 26,8 26,9 27,2 27,2 27,3 27,3 27,2 27,4 26,8 26,8 26,7 26,6
V8 26,4 26,5 26,4 27,1 27,2 27,3 27,1 27,1 27,1 26,5 26,9 26,4 26,5 26,9 26,8
V9 26,9 26,8 26,8 26,9 27,1 27,1 27,3 27,4 27,3 27,4 27,4 26,9 26,4 26,8 26,7
V10 27,1 26,8 26,7 26,8 26,7 26,6 26,4 25,5 25,4 26,1 26,4 26,8 26,4 26,3 26,4
V11 26,7 26,8 26,9 26,9 26,9 27,2 27,2 27,1 27,1 26,8 26,9 26,8 26,9 27,2 26,9
V12 26,5 26,5 26,5 27,1 27,2 27,3 27,1 27,1 27,2 26,9 26,9 26,8 26,4 26,5 26,8
Temperatura aerului în perioada de incubare s-a situat în intervalul 21,2-

23,8°C, valoarea minimă de 21,2°C înregistrându-se în ziua a 9-a, iar valoarea maximă
de 23,8°C înregistrându-se în ziua a 7-a.
Umiditatea relativă a aerului în perioada de incubare s-a situat în intervalul
81-85%, valoarea minimă de 81% înregistrându-se în zilele 1 și 2, iar valoarea maximă
de 85% înregistrându-se în zilele 9 și 10.
Temperatura compostului în perioada de incubare s-a situat în intervalul 24,8-
27,8°C, valoarea minimă de 24,8°C înregistrându-se la compostul clasic fără adaos
proteic în ziua a 8-a, iar valoarea maximă de 27,8°C înregistrându-se la compostul
sintetic cu adaos proteic de tărâțe de grâu în ziua a 6-a.
Atât temperatura aerului, cât și UR se încadreză în recomandările privind
cultura cipercilor Agaricus. Aprecierea împânzirii substratului, s-a efectuat în ziua a
14-a de la însămânțare, urmărindu-se intensitatea de împânzire a miceliului în
substrat (foarte slabă, slabă, relativ bună, bună, foarte bună). Datele obținute, în urma
aprecierii împânzirii substratului, sunt prezentate în tabelul 6.15.
Culoarea compostului cu o împânzire foarte bună este albă-cenușie în
totalitate, atât la suprafață, cât și în interior, substratul apare țesut într-o împletitură
densă și compactă de hife miceliene. Hifele miceliene prezintă insulițe dese de miceliu,
ușor aerian, pufos. Substratul opune rezistență la rupere și emană un miros puternic
de ciupercă. (Planșa 6.1).
82
Culoarea compostului cu o împânzire bună este cenușie cu nuanțe argintii la

suprafață, hife dese de miceliu împânzesc în totalitate substratul, la rupere substratul
opune rezistență. Hifele miceliene au aspect pufos și prezintă din loc în loc un miceliu
aerian de culoare alb-argintie, care reprezintă primordiile în stare incipientă. (Planșa
6.2).
Aprecierea împânzirii substratului
Appreciation of studded substrate
Gradul de
Varianta împânzire Aspectul substratului Aspectul miceliului
Variant The degree of Substrate appearance Mycelium appearance
studd
Substrat împânzit Hifele miceliului cu aspect pufos
V1 Bună
Miros de ciupercă
V2 Bună
Miros de ciupercă
V3 Bună
Miros de ciupercă
V4 Bună
Miros de ciupercă
Substrat împânzit, apare țesut Hifele miceliene prezintă insulițe
V5 Foarte bună într-o împletitură densă dese de miceliu, ușor aerian, pufos
Miros puternic de ciupercă
V7 Bună
Miros de ciupercă
Substrat foarte puțin împânzit Hifele miceliene sunt puțin evidente
V10 Slabă
cu miceliu
Substrat împânzit Hifele miceliului sunt relativ subțiri
V11 Relativ bună
Miros de ciupercă și distanțate unele de altele
Substrat împânzit Hifele miceliului sunt relativ subțiri
V12 Relativ bună
Miros de ciupercă și distanțate unele de altele
Compostul (substrat împânzit cu miros de ciupercă) cu o împânzire relativ

bună, substratul se prezintă împânzit, însă hifele miceliului sunt relativ subțiri și
distanțate unele de altele. La rupere, substratul manifestă rezistență, iar mirosul este
caracteristic de ciuperci. În profunzime există anumite porțiuni mai puțin împânzite.
(Planșa 6.3).
La compostul cu o împânzire slabă, substratul se prezintă împânzit, însă hifele
miceliene sunt relativ subțiri și distanțate unele de altele. La rupere, substratul
manifestă rezistență, iar mirosul este caracteristic de ciuperci. În profunzime există
83
Rózsa Sándor
anumite porțiuni mai puțin împânzite, însă la suprafață culoarea are o puternică
nuanță cenușie. (Planșa 6.4).
Împânzirea cea mai puternică se constată la variantele de compost sintetic și
mixt în ambele variante de adaos proteic atât cu tărâțe de grâu, cât și cu făină de mălai.
Planșa / Plate 6.1. Aspectul compostului cu o împânzire foarte bună /

Compost appearance with a very good stud
Planșa / Plate 6.2. Aspectul compostului cu o împânzire bună /

Compost appearance with a good stud.
84
Planșa / Planșa 6.3. Aspectul compostului cu o împânzire relativ bună /

Compost appearance with a relative good stud.
Planșa / Plate 6.4. Aspectul compostului cu o împânzire slabă /

Compost appearance with a weak stud.
Datele referitoare la temperatura și umiditatea relativă a aerului, precum și

cele referitoare la temperatura compostului, înregistrate după acoperire, sunt
Temperatura aerului în perioada de după acoperire s-a situat în intervalul
17,7-22,1°C, valoarea minimă de 17,7°C înregistrându-se în ziua 29, iar valoarea
85
Rózsa Sándor
maximă de 22,1°C înregistrându-se în ziua 18.

Umiditatea relativă a aerului în perioada de după acoperire s-a situat în
intervalul 82-87%, valoarea minimă de 82% înregistrându-se în ziua 16, iar valoarea
maximă de 87% înregistrându-se în ziua 21.
Condiții de microclimat înregistrate după acoperire, zilele 16-30
Microclimate conditions recorded after coating, days 16-30
Ziua / Day
Caracteristica
Characteristics
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Temp. aer °C
21,5 21,8 22,1 21,9 20,5 20,1 19,5 19,1 18,9 18,8 18,1 18,1 17,8 17,7 17,7
Air. temp. °C
UR aer %
82 85 86 86 86 87 87 87 85 85 86 86 86 87 87
Air RH %
25% aer proapăt+75% aer
Ventilație 50% aer proaspăt+50% aer recirculat 75% aer proaspăt+25% aer recirculat
recirculat
Ventilation (3+3 mc/h/mp) (4,5+1,5 mc/h/mp)
(1,5+4,5 mc/h/mp)
Varianta Temperatura compostului °C

Variant Compost temperature °C
V1 25,1 25,1 24,9 24,9 24,8 24,2 24,2 24,1 23,9 23,8 23,9 24,2 24,3 24,2 24,1
V2 25,8 25,9 25,8 25,7 25,5 25,5 25,3 25,3 25,1 24,8 24,6 24,2 24,3 24,4 24,4
V3 26,2 26,2 25,9 25,9 25,9 25,8 25,7 25,6 25,6 25,3 25,2 24,9 24,9 24,8 24,7
V4 26,4 26,4 26,5 26,5 26,2 25,9 25,8 25,8 25,6 25,4 25,1 24,8 24,8 24,7 24,6
V5 26,8 26,7 26,7 26,5 26,5 26,1 25,9 25,9 25,8 25,4 25,4 25,2 24,9 24,9 24,8
V6 26,9 26,7 26,5 26,5 26,6 25,8 25,8 25,7 25,6 25,6 25,7 25,6 25,4 25,3 24,9
V7 26,6 26,4 26,4 26,1 26,1 25,9 25,8 25,8 25,5 25,3 25,1 24,8 24,7 24,5 24,5
V8 26,8 26,8 26,7 26,4 26,3 26,2 26,2 26,1 25,8 25,4 25,4 25,1 24,9 24,9 24,8
V9 26,7 26,8 26,8 26,7 26,6 26,1 26,1 25,8 25,9 25,9 25,7 25,4 24,9 25,1 24,9
V10 26,4 26,4 26,3 26,1 25,8 25,7 25,4 25,3 25,2 25,1 25,1 24,8 24,6 24,2 23,8
V11 26,9 26,8 26,8 26,5 26,1 25,8 25,6 25,5 25,1 25,1 24,8 24,7 24,5 24,2 23,9
V12 26,8 26,5 26,1 26,2 26,1 25,9 25,7 25,4 25,2 25,1 24,9 24,5 24,3 24,1 23,7
Temperatura compostului în perioada de după acoperire s-a situat în

intervalul 23,7-26,9°C, valoarea minimă de 23,7°C înregistrându-se la compostul de
trestie cu adaos proteic de făină de mălai (V12) în ziua 30, iar valoarea maximă de
26,9°C la compostul sintetic cu adaos proteic de făină de mălai (V6) și compostul de
trestie cu adaos proteic de tărâțe de grâu (V11) în ziua 16.
Urmărind datele din tabelul 6.16, se poate observa că fiecare variantă
experimentală de compost este activă, temperatura compostului fiind mai ridicată cu
2-5°C față de temperatura aerului.
Aprecierea gradului de împânzire a stratului de acoperire cu miceliu, s-a
efectuat pentru fiecare variantă experimentală, rezultatele fiind prezentate în tabelul
6.17.
86

Aprecierea gradului de împânzire a stratului de acoperire cu miceliu
Appreciating the degree of the mycelium studded coating
Varianta Gradul de împânzire Varianta Gradul de împânzire

Variant Degree of studd Variant Degree of studd
V1 B V7 B
V2 FB V8 FB
V3 FB V9 FB
V4 B V10 S
V5 FB V11 B
V6 FB V12 B
S – satisfăcător/satisfactorily, B – bine/good, FB – foarte bine/very good
Nici o variantă experimentală de compost nu a prezentat ciuperci parazite sau

saprofite la suprafața sau în profunzimea acestora.
Gradul de împânzire a substratului de acoperire este în relație directă cu acela
din perioada de incubație, fiind foarte bună la composturile clasic, sintetic și mixt cu
adaosuri proteice și foarte slabă la compostul de trestie fără adaos proteic.
Temperatura și umiditatea relativă a aerului, precum și cele referitoare la
temperatura compostului, înregistrate după trecerea pe fructificare, sunt prezentate în
tabelul 6.18.
Condiții de microclimat înregistrate după trecerea pe fructificare, zilele 31-45
Microclimate conditions recorded after switching to fructification, days 31-45
Caracteristica Ziua / Day

Characteristics
31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45
Temp. aer °C
17,7 17,5 17,6 17,4 17,2 17,1 16,9 17,1 17,5 17,8 18,1 18,1 17,8 17,7 17,7
Air temp. °C
UR aer %
87 89 90 94 96 95 94 94 95 95 96 94 95 96 94
Air RH %
Ventilație 75% aer proaspăt+25% aer recirculat
Ventilation (4,5+1,5 mc/h/mp)
Varianta Temperatura compostului °C
Variant Compost temperature °C
V1 25,1 24,8 24,6 24,2 23,9 23,5 23,3 23,1 23,4 23,3 23,1 22,9 22,9 23,2 23,1
V2 25,8 25,4 25,1 24,7 24,1 23,8 23,5 23,4 23,5 23,6 23,2 23,2 22,8 22,9 23,3
V3 26,2 25,8 25,4 25,1 24,5 24,1 23,9 23,2 23,1 23,3 22,9 22,8 23,2 23,1 23,1
V4 26,4 26,1 25,5 24,8 24,2 23,8 23,7 23,4 22,9 22,2 22,2 22,6 22,1 22,6 22,5
V5 26,8 26,1 25,4 25,1 24,5 24,1 23,8 23,5 23,1 22,9 22,5 22,6 22,8 22,1 22,4
V6 26,9 26,7 26,1 25,9 25,5 25,1 24,8 24,5 24,3 23,9 23,5 23,5 23,1 22,9 22,8
V7 26,6 26,4 25,9 25,5 25,1 24,8 24,7 24,5 24,1 23,8 23,2 23,3 23,1 22,8 22,8
V8 26,8 26,2 25,8 25,4 24,9 24,3 23,9 23,9 23,2 22,9 22,8 22,5 22,2 22,1 22,1
V9 26,7 26,7 26,1 25,5 25,2 24,8 24,4 23,9 23,8 23,5 23,1 22,9 23,1 23,1 22,9
V10 26,4 26,1 25,9 25,5 25,8 25,1 24,8 24,3 23,8 23,2 22,9 22,5 22,1 21,9 21,8
V11 26,8 26,5 26,2 25,8 25,2 24,7 24,2 24,1 23,4 23,5 23,1 22,8 22,7 22,5 22,5
V12 26,8 26,1 25,8 25,2 25,1 24,7 24,1 23,9 23,5 23,5 23,2 22,9 22,8 22,7 22,4
Temperatura aerului din spațiul de cultură, la trecerea pe fructificare, s-a

situat în intervalul 16,9-18,1°C, valoarea minimă de 16,9°C înregistrându-se în ziua 37,
iar valoarea maximă de 18,1°C înregistrându-se în ziua 41.
87
Rózsa Sándor
Umiditatea relativă a aerului, la trecerea pe fructificare, s-a situat în intervalul

87-96%, valoarea minimă de 87% înregistrându-se în ziua 31, iar valoarea maximă de
96% înregistrându-se în zilele 35, 41 și 44.
Temperatura compostului, la trecerea pe fructificare, s-a situat în intervalul
21,8-26,9°C, valoarea minimă de 21,8°C înregistrându-se la compostul cu trestie fără
adaos proteic suplimentar (V10) în ziua 45, iar valoarea maximă de 26,9°C
înregistrându-se la compostul sintetic cu adaos proteic de făină mălai (V6) în ziua 31.
6.2.3. Producția de ciuperci

Mediile cantităților recoltate, pentru fiecare an experimental în parte, pe
valuri de producție (1, 2 și 3) sunt prezentate în tabelul 6.19. Rezultatele sunt
exprimate în kg și se referă la o suprafață cultivată de 1m2.
Valul 1 a reprezentat 49,95% din producția totală în anul 2015, respectiv
52,59% în anul 2016, valul 2 29,79% în anul 2015, respectiv 28,29% în anul 2016, iar
valul 3 a 20,26% în anul 2015, respectiv 19,16% în anul 2016.
Cantitățile recolate la valul 1, 2 și 3 exprimat în kg/m2
Harvest amounts at 1, 2 and 3 flush expressed in kg/m2
Anul / Year 2015 Anul / Year 2016

Varianta
Variant
Valul 1 Valul 2 Valul 3 Valul 1 Valul 2 Valul 3
Total Total
Flush 1 Flush 2 Flush 3 Flush 1 Flush 2 Flush 3
V1 16,30 9,20 5,70 31,20 18,30 10,50 6,20 35,00

V2 17,10 10,30 6,77 34,17 19,20 9,80 7,93 36,93
V3 14,80 8,80 7,70 31,30 17,50 10,90 7,57 35,97
V4 16,20 10,50 8,10 34,80 21,30 11,20 7,60 40,10
V5 19,20 13,20 8,87 41,27 22,30 12,80 6,73 41,83
V6 18,50 12,70 7,37 38,57 20,90 11,70 8,40 41,00
V7 17,70 11,60 6,20 35,50 19,50 11,10 8,20 38,80
V8 19,50 11,90 8,67 40,07 21,40 12,40 6,77 40,57
V9 19,60 12,50 6,57 38,67 19,90 10,7 9,03 39,63
V10 15,30 7,20 5,07 27,57 16,50 7,10 5,20 28,80
V11 16,10 8,50 6,83 31,43 17,20 8,9 5,23 31,33
V12 14,80 7,50 5,73 28,03 16,70 7,80 5,67 30,17
Dinamica valurilor de fructificare este prezentată grafic în figura nr. 6.4.
88
Figura 6.4. Dinamica valurilor de fructificare în anii 2015-2016.

Figure 6.4. Dynamic of fructification flush in years 2015-2016.
Din influența unilaterală a compostului asupra producției la ciuperca Agaricus

blazei Murrill, în anii de experiență 2015-2016 (Tabelul 6.20.), se poate observa că cele
mai mari producții se obțin la compostul sintetic (C2) și la cel mixt (C3), înregistrând în
ambii ani diferențe foarte semnificativ pozitive față de media experiențelor.
89
Rózsa Sándor

Influența unilaterală a compostului asupra producției obținute
Unilateral influence of the compost on the obtained yield
Anul / Year
2015 2016
Producție Producție
Compost
Compost
Semnificație Semnificație
Yield (kg/m2) diferențe
Valoare Valoare ±D Significance Valoare Valoare ±D Significance
absolute relativă % of absolute relativă % of
Absolute Relative difference Absolute Relative difference
value value value value
C1 32,22 93,0 -2,44 00 33,78 96,3 -1,31 -
C2 39,32 113,5 4,66 *** 39,50 112,6 4,42 ***
C3 38,08 109,9 3,42 ** 38,30 109,2 3,22 **
C4 29,01 83,7 -5,65 000 28,76 82,0 -6,33 000
Md/Me 34,66 100,0 - Mt. 35,08 100,0 - Mt.
DL/LSD 5 % 1,53 1,34
DL/LSD 1% 2,31 2,03
DL/LSD 0,1% 3,72 3,27
Influența unilaterală a adaosului proteic din compost asupra producției
obținute la ciuperca Agaricus blazei Murrill, în anii de experiență 2015-2016 (Tabelul
6.21.). La adaosul proteic suplimentar de tărâțe de grâu (A2) s-au înregistrat diferențe
asigurate statistic, iar la adaosul proteic suplimentar de făină de mălai (A3) nu s-a
înregistrat diferențe asigurate statistic față de media experienței.
Influența unilaterală a adaosului proteic asupra producției obținute
Unilateral influence of the protein addition on the obtained yield
Anul / Year
2015 2016
Protein addition
Adaos proteic
Valoare Valoare ±D Valoare Valoare ±D
Significance Significance
A1 33,10 95,5 -1,56 0 33,87 96,5 -1,22 0
A2 36,73 106,0 2,07 * 36,74 104,7 1,66 **
A3 34,14 98,5 -0,52 - 34,64 98,7 -0,44 -
Md/Me 34,66 100,0 - Mt. 35,08 100,0 - Mt.
DL/LSD 5 % 1,53 1,02
DL/LSD 1% 2,31 1,41
DL/LSD 0,1% 3,72 1,94
În ceea ce privește analiza combinată a factorilor experimentali, rețeta de
compost (C) și adaos proteic (A), (Tabelul 6.22.), se constată că composturile sintetic
(C2) și cel mixt (C3), indiferent de adaosul proteic utilizat, au înregistrat diferențe
foarte semnificative și distinct semnificative față de medie, în fiecare an de experiență,
90
compostul clasic (C1) nu a înregistrat diferențe asigurate statistic, iar la compostul cu

trestie (C4), indiferent de adaosul proteic utilizat, a înregistrat diferențe distinct
semnificativ negative în anul 2015 și diferențe foarte semnificativ negative față de
medie în anul 2016.
Influența combinată a factorilor compost x adaos proteic asupra producției obținute
Combined factors influence of compost x protein addition on the obtained yield
Anul / Year
Protein addition
Adaos proteic
2015 2016
Compost
Compost
Significance of
Significance of
Yield (kg/m2) Yield (kg/m2)
Semnificație
Semnificație
diferențe
diferențe
difference
difference
absolute relativă % absolute relativă %
Absolute Relative Absolute Relative
C1 A1 31,20 94,3 -1,90 - 32,63 96,4 -1,23 -
C2 A1 38,13 115,2 5,03 ** 38,63 114,1 4,77 ***
C3 A1 35,50 107,3 2,40 - 36,73 108,5 2,87 *
C4 A1 27,57 83,3 -5,53 00 27,47 81,1 -6,40 000
Media/Mean 33,10 100,0 - Mt 33,87 100,0 - Mt
C1 A2 34,17 93,0 -2,57 - 34,80 94,7 -1,94 -
C2 A2 41,27 112,3 4,53 ** 41,17 112,0 4,42 **
C3 A2 40,07 109,1 3,33 * 40,07 109,0 3,32 **
C4 A2 31,43 85,6 -5,30 00 30,93 84,2 -5,81 000
Media/Mean 36,73 100,0 - Mt 36,74 100,0 - Mt
C1 A3 31,30 91,7 -2,84 - 33,90 97,9 -0,74 -
C2 A3 38,57 113,0 4,42 ** 38,70 111,7 4,06 **
C3 A3 38,67 113,3 4,53 ** 38,10 110,0 3,46 **
C4 A3 28,03 82,1 -6,11 000 27,87 80,4 -6,77 000
Media/Mean 34,14 100,0 - Mt 34,64 100,0 - Mt
DL/LSD 5% 2,91 2,14
DL/LSD 1% 4,10 3,05
DL/LSD 0,1% 5,90 4,47
Sinteza comparațiilor prin testul Duncan, privind influența combinată a

adaosului proteic (A) asupra compostului (C), este prezentată în tabelul 6.23, valoarea
cea mai mare înregistrându-se pentru compostul sintetic cu adaos proteic de tărâțe de
grâu (V5), cu o producție de 41,27 kg/m2 în anul 2015 și 41,17 kg/m2 în anul 2016,
urmată de compostul mixt cu adaos de tărâțe de grâu (V8) în ambii ani experimentali.
Pe ultimul loc s-a clasat compostul cu trestie fără adaos proteic suplimentar
(V10), cu o producție de 27,57 kg/m2 în anul 2015 și 27,47 kg/m2 în anul 2016,
precedată de compostul cu trestie și adaos de făină de mălai, în ambii ani
experimentali.
91
Rózsa Sándor

Efectul interacțiunii adaos proteic x compost (A x C) asupra producției de ciuperci,
media anilor 2015-2016 (kg/m2)
Effect of protein addition x compost (A x C) interaction on the mushrooms yield,
mean of years 2015-2016 (kg/m2)
Varianta Combinaţia Producție Semnificaţia*

Variant Combination Yield (kg/m2) Significance*
V5 A2 C2 41,22 A
V8 A2 C3 40,07 AB
V6 A3C2 38,68 B
V4 A1 C2 38,38 B
V9 A3 C3 38,38 B
V7 A1 C3 36,12 C
V2 A2 C1 34,48 CD
V3 A3 C1 32,60 DE
V1 A1 C1 31,92 E
V11 A2 C4 31,18 E
V12 A3 C4 27,95 F
V10 A1 C4 27,52 F
DS 2,24-2,58
6.3. Compoziția chimică a ciupercilor Agaricus blazei Murrill

6.3.1. Substanța uscată
Analizând rezultatele din cei doi ani de experienţă asupra conţinutului de
substanţă uscată totală şi solubilă în ciuperci (Tabelul 6.24), se constată că, în anul
2015 intervalul de variaţie al substanţei uscate totale a fost de 7,60% la ciupercile
recoltate de pe compostul cu trestie (C4) fără adaos proteic suplimentar (A1) și de
9,77% la ciupercile recoltate de pe compostul mixt (C3) cu adaos proteic de tărâțe de
grâu (A2).
În anul 2016 s-au înregistrat valori mai scăzute ale conţinutului de substanţă
uscată la toate variantele experimentale în comparaţie cu anul 2015.
Factorii experimentali au avut acelaşi efect atât în 2015 cât şi în 2016.
Ciupercile recoltate de pe compostul mixt (C3) cu adaos de tărâțe de grâu (A2) au
înregistrat valorile cele mai bune la substanța uscată solubilă, de 8,83% în 2015 și de
8,17% în 2016. Media înregistrată la substanța uscată solubilă în cei doi ani a obținut
valoarea de 8,50%.
În ce priveşte substanţa uscată insolubilă (s.u.i), se poate observa că în anul de
experiență 2015 ciupercile recoltate de pe compostul de trestie (C4) cu adaos de făină
de mălai (A2) au conținutul cel mai scăzut, de 0,13% s.u.i, iar pentru anul 2016 cele
92
mai scăzute valori s-au obținut la ciupercile recoltate de pe compostul sintetic (C2) cu
adaos de făină de mălai (A3), de 0,04% s.u.i.
Efectul interacțiunii, compost x adaos proteic (C x A), asupra substanței uscate din ciuperci
Effect of compost x protein addition (C x A) interaction on the mushrooms dry matter
content (g/100g s.p./f.s.)
Factorii Conţinutul în:/Content of:
experimentali Substanță uscată totală Subst. uscată solubilă Subst.uscată insolubilă
Experimental Total dry matter (d.m.) Soluble d.m. Insoluble d.m.
factors % % %
Varianta Media Media Media
2015 2016 2015 2016 2015 2016
Variant Avg. Avg. Avg.
V1 C1 A1 9,03 8,23 8,63 7,73 7,07 7,40 1,30 1,16 1,23
V2 C1 A2 9,43 8,70 9,07 8,80 8,13 8,47 0,63 0,57 0,60
V3 C1 A3 9,73 8,87 9,30 8,07 7,40 7,73 1,66 1,47 1,57
V4 C2 A1 8,20 7,57 7,87 8,17 7,30 7,75 0,13 0,27 0,12
V5 C2 A2 9,10 8,50 8,80 8,50 7,77 8,13 0,60 0,73 0,67
V6 C2 A3 8,70 7,77 8,23 8,33 7,73 8,03 0,37 0,04 0,20
V7 C3 A1 9,40 8,60 9,00 7,93 7,27 7,60 1,47 1,33 1,40
V8 C3 A2 9,77 9,10 9,43 8,83 8,17 8,50 0,94 0,93 0,93
V9 C3 A3 8,47 7,80 8,13 7,43 6,77 7,10 1,04 1,03 1,03
V10 C4 A1 7,60 6,83 7,13 7,37 6,67 7,10 0,23 0,16 0,03
V11 C4 A2 8,37 7,83 8,10 7,63 6,87 7,25 0,74 0,96 0,85
V12 C4 A3 7,70 7,17 7,43 7,57 6,57 7,07 0,13 0,60 0,36
Influenţa factorilor urmăriţi (compost și adaos proteic) în experienţa din anii

2015-2016 asupra conţinutului în substanţa uscată solubilă la ciuperca Agaricus blazei
Murrill, a fost prelucrată statistic cu ajutorul testului Duncan (Tabelul 6.25.).
Efectul interacțiunii adaos proteic x compost (A x C) asupra substanței uscate solubile din
ciuperci, media anilor 2015-2016 (g/100g s.p.)
Effect of protein addition x compost (A x C) interaction on the mushrooms dry matter
content, mean of year 2015-2016 (g/100g f.m.)
Varianta Combinaţia SU solubilă % Semnificaţia*
Variant Combination Soluble DM % Significance*
V5 A2 C2 8,80 A
V8 A2 C3 8,50 B
V2 A2 C1 8,47 B
V9 A3 C3 8,13 C
V11 A2 C4 8,10 C
V6 A3 C2 8,03 C
V4 A1 C2 7,87 CD
V3 A3 C1 7,73 D
V7 A1 C3 7,60 E
V12 A3 C4 7,43 F
V1 A1 C1 7,40 F
V10 A1 C4 7,10 G
DS 0,16-0,18
93
Rózsa Sándor
Interpretarea diferenţelor dintre variante s-a realizat prin testul Duncan

pentru a se observa cât mai corect acest aspect.
Cantitatea cea mai mică a conţinutului de substanţă uscată solubilă în medie
pe cei doi ani experimetali s-a înregistrat la ciupercile recoltate de pe compostul cu
trestie (C4), fără adaos proteic suplimentar (A1), fiind de 7,10%. Valoare mai mare s-a
obținut la combinația compost sintetic (C2) cu adaos proteic de tărâțe de grâu (A2), de
8,80%.
6.3.2. Conținutul de proteină

Conținutul de proteină (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a variat
între 13,83% și 31,97% în anul 2015 și 12,43% și 29,3% în anul 2016. (Tabelul 6.26).
În ambii ani experimentali, valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile recoltate de pe
compost sintetic cu adaos proteic de tărâțe de grâu (V5) cu un maxim de 31,97% în
anul 2015 și 29,30% în anul 2016.
Conținutul de proteină (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Protein content of Agaricus blazei Murrill mushrooms (% from d.m.)
Factori experimentali Conţinutul în proteină (% din s.u.)

Experimental factors Protein content (% from d.m.)
Varianta Combinaţia
2015 2016
Variant Combination
V1 C1 A1 25,50 24,07
V2 C1 A2 26,67 25,83
V3 C1 A3 26,47 25,97
V4 C2 A1 30,93 28,83
V5 C2 A2 31,97 29,30
V6 C2 A3 31,30 29,20
V7 C3 A1 27,43 26,00
V8 C3 A2 27,70 27,07
V9 C3 A3 28,20 27,37
V10 C4 A1 16,40 12,43
V11 C4 A2 16,30 13,37
V12 C4 A3 13,83 12,97
Urmărind influența unilaterală a compostului asupra conținutului de proteină

(% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill (Tabelul 6.27), se poate observa că
proteina conținută de ciupercile recoltate de pe compostul sintetic (C2), prezintă
sporuri foarte semnificative față de media experienței, în ambii ani experimentali,
înregistrând valori de 31,40% în anul 2015 și 29,11% în anul 2017.
94

Influența unilaterală a compostului asupra conținutului de proteină
(% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Unilateral influence of the compost on the Agaricus blazei Murrill mushrooms protein
content (% from d.m.)
Anul / Year
2015 2016
Proteină %
Compost
Proteină %
Compost
Significance of
Significance of
Semnificație
Semnificație
Protein % Protein %
difference
difference
diferențe
diferențe
Valoare Valoare ±D Valoare Valoare
±D
C1 26,21 103,9 0,99 * 25,29 107,2 1,69 *
C2 31,40 124,5 6,17 *** 29,11 123,4 5,51 ***
C3 27,78 110,1 2,55 *** 27,08 114,7 3,48 **
C4 15,51 61,5 -9,7 000 12,92 54,8 -10,68 000
Md/Me 25,23 100,0 - Mt 23,60 100,0 - Mt
DL/LSD 5 % 0,94 1,58
DL/LSD 1% 1,42 2,40
DL/LSD 0,1% 2,28 3,85
Analizând influența unilaterală a adaosului proteic din compost asupra

conținutului de proteină (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill (Tabelul
6.28), se poate spune că adaosul proteic din compost nu influențează cantitatea de
proteină conținută de ciupercile Agaricus blazei Murrill.

Influența unilaterală a adaosului proteic din compost asupra conținutului de proteină
Unilateral influence of the protein addition of compost on the Agaricus blazei Murrill
mushrooms protein content (% from d.m.)
Anul / Year
2015 2016
Protein addition
Adaos proteic
Proteină % Proteină %
Protein % diferențe
Protein % diferențe
A1 25,07 99,4 -0,16 - 23,03 97,6 -0,57 -
A2 25,66 101,7 0,43 - 23,89 101,2 0,29 -
A3 24,95 98,9 -0,27 - 23,88 101,2 0,27 -
Md/Me 25,23 100,0 - Mt 23,60 100,0 - Mt
DL/LSD 5 % 0,44 0,60
DL/LSD 1% 0,60 0,82
DL/LSD 0,1% 0,83 1,13
95
Rózsa Sándor
Analizând influența combinată a factorilor experimentali compost și adaos

proteic (C x A), (Tabelul 6.29), se poate spune că în ambii ani experimentali, indiferent
de adaosul proteic utilizat, compostul sintetic (C2), a asigurat cea mai mare cantitate
de proteină în ciuperci, fiind urmat de composturile mixt (C3) și clasic (C1).
Rezultatele obținute sunt asigurate statistic prin diferențe foarte semnificativ
pozitive pentru compostul sintetic (C2), atât în anul 2015, cât și în anul 2016.
Compostul mixt (C3) a înregistrat diferențe foarte semnificative în anul 2015 și
diferențe distinct semnificative în anul 2016, față de media experienței considerată
martor.
Conținutul în proteină al ciupercilor obținute pe compostul cu trestie (C4) a
înregistrat diferențe foarte semnificativ negative față de media experienței, atât în anul
2015, cât și în anul 2016.
Influența combinată a factorilor, compost x adaos proteic (C x A), asupra conținutului
de proteină (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Combined factors influence, compost x protein addition (C x A), on the protein content (%
from d.m.) of Agaricus blazei Murrill mushrooms
Anul / Year
2015 2016
Protein addition
Adaos proteic
Proteină % Proteină %
Compost
Compost
Protein % Protein %
Significance of
Significance of
Semnificație
Semnificație
diferențe
diferențe
difference
difference
C1 A1 25,50 101,7 0,43 - 24,07 104,5 1,03 -

C2 A1 30,93 123,4 5,87 *** 28,83 125,2 5,80 ***
C3 A1 27,43 109,4 2,37 ** 26,80 116,4 3,77 **
C4 A1 16,40 65,4 -8,67 000 12,43 54,0 -10,60 000
Md/Me 25,07 100,0 0,00 Mt 23,03 100,0 0,00 Mt
C1 A2 26,67 103,9 1,01 - 25,83 108,1 1,94 *
C2 A2 31,97 124,6 6,31 *** 29,30 122,6 5,41 ***
C3 A2 27,70 108,0 2,04 ** 27,07 113,3 3,17 **
C4 A2 16,30 63,5 -9,36 000 13,37 55,9 -10,53 000
Md/Me 25,66 100,0 0,00 Mt 23,89 100,0 0,00 Mt
C1 A3 26,47 106,1 1,52 * 25,97 108,8 2,09 *
C2 A3 31,30 125,5 6,35 *** 29,20 122,3 5,33 ***
C3 A3 28,20 113,0 3,25 *** 27,37 114,6 3,49 **
C4 A3 13,83 55,4 -11,12 000 12,97 54,3 -10,91 000
Md/Me 24,95 100,0 0,00 Mt 23,88 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5% 1,18 1,85
DL/LSD 1% 1,72 2,73
DL/LSD 0,1% 2,61 4,21
Urmărind efectul interacțiunii, adaosul proteic x compost în anii de experiență,

asupra conținutului de proteină (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
(Tabelul 6.30) se poate observa că pe primul loc s-au situat ciupercile recoltate de pe
compostul sintetic cu adaos proteic de tărâțe de grâu (V5) cu 30,63% proteine, fiind
96
urmată de ciupercile recoltate de pe compostul sintetic cu adaos proteic de făină de

mălai (V6) cu 30,25%. Ciupercile recoltate de pe composturile sinteic (C2) și mixt
(C3), indiferent de adaosul proteic utilizat, au înregistrat cel mai ridicat conținut de
proteină.
Efectul interacțiunii, adaosul proteic x compost (A x C), asupra conținutului de proteină
(% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill, media anilor 2015-2016
Effect of protein addition x compost (A x C) interaction, on the protein content (%from d.m.)
of Agaricus blazei Murrill mushrooms, mean of years 2015-2016
Varianta Combinaţia Proteină % Semnificaţia*

Variant Combination Protein % Significance*
V5 A2 C2 30,63 A
V6 A3 C2 30,25 A
V4 A1 C2 29,88 A
V9 A3 C3 27,78 B
V8 A2 C3 27,38 B
V7 A1 C3 27,12 BC
V2 A2 C1 26,25 C
V3 A3 C1 26,22 C
V1 A1 C1 24,78 D
V11 A2 C4 14,83 E
V10 A1 C4 14,42 E
V12 A3 C4 13,40 F
DS 0,91-1,05
Referitor la conținutul de proteină al ciupercii Agaricus blazei Murrill, TSAI și

colab. (2008) menționează cantitatea de 26,7% proteină din s.u., CARNEIRO și colab.
(2013) 31,3% și COHEN și colab. (2014) 28,0% iar STOJKOVIC și colab. (2014) 13,4%.
Comparativ cu ciuperca Agaricus bisporus, conținutul de proteină al ciupercii
Agaricus blazei Murrill se află la valori similare. Astfel, MATILLA și colab. (2002) 26,5-
27,1%, AKYUZ și KIRBAG (2010) 36,3%, ULZIIJARGAL și MAU (2011) 26,5%, REIS și
colab. (2012) 14,1-15,4%.
6.3.3. Conținutul în grăsimi

Conținutul în grăsimi (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a variat
între 1,47% și 2,97% în anul 2015 și 1,00% și 2,47% în anul 2016. (Tabelul 6.31). În
ambii ani experimentali, valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile recoltate de pe
compostul mixt (C3) cu adaos proteic de făină de mălai (A3) cu un maxim de 2,97%
grăsimi/100g s.u. în anul 2015 și 2,47% grăsimi/100g s.u. în anul 2016.
Valoarea cea mai redusă a conținutului de grăsimi s-a înregistrat, în ambii ani
experimentali, la ciupercile recoltate de pe compostul cu trestie (C4) fără adaos proteic
suplimentar (A1), cu 1,47% grăsimi/100g s.u. în anul 2015 și 1,00% grăsimi/100g s.u.
în anul 2016.
97
Rózsa Sándor

Conținutul de grăsimi (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Fat content of Agaricus blazei Murrill mushrooms (% from d.m.)
Factori experimentali Conținutul în grăsimi (% din s.u.)
Experimental factors Fat content (% from d.m.)
Varianta Combinația
2015 2016
Variant Combination
V1 C1 A1 2,50 2,10
V2 C1 A2 2,73 2,33
V3 C1 A3 2,83 2,43
V4 C2 A1 1,73 1,27
V5 C2 A2 1,80 1,20
V6 C2 A3 1,87 1,27
V7 C3 A1 2,53 1,93
V8 C3 A2 2,77 2,37
V9 C3 A3 2,97 2,47
V10 C4 A1 1,47 1,00
V11 C4 A2 1,57 1,07
V12 C4 A3 1,63 1,17
Urmărind influența unilaterală a compostului asupra conținutului de grăsimi

(% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill (Tabelul 6.32), se poate observa că
conținutul de grăsimi al ciupercilor recoltate de pe compostul clasic (C1) și compostul
mixt (C3), prezintă diferențe foarte semnificativ pozitive față de medie în anul 2015 și
diferențe distinct semnificative în anul 2016. Composturile sintetic (C2) și cu trestie
(C4), prezintă diferențe foarte semnificativ negative, față de medie, în anul 2015 și
diferențe distinct semnificativ negative, față de medie, în anul de experiență 2016.
Influența unilaterală a compostului asupra conținutului de grăsimi (% din s.u.) în
ciupercile Agaricus blazei Murrill
Unilateral influence of the compost on the Agaricus blazei Murrill mushrooms fat content
(% from d.m.)
Anul / Year
2015 2016
Compost
Compost
Grăsimi / Fat % Grăsimi / Fat %

Significance of
Significance of
Semnificație
Semnificație
Valoare Valoare
difference
difference
diferențe
diferențe
Valoare Valoare ±D ±D
absolute relativă absolute relativă
% %
C1 2,69 122,2 0,49 *** 2,29 133,3 0,57 **
C2 1,80 81,8 -0,40 000 1,24 72,5 -0,47 00
C3 2,76 125,3 0,56 *** 2,26 131,4 0,54 **
C4 1,56 70,7 -0,64 000 1,08 62,8 -0,64 00
Md/Me 2,20 100,0 0,00 Mt 1,72 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5 % 0,11 0,29
DL/LSD 1% 0,17 0,45
DL/LSD 0,1% 0,27 0,72
98

conținutului de grăsimi (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill (Tabelul 6.33),
se poate spune că adaosul proteic de făină de mălai (A3) din compost a influențat în
anul 2015 distinct semnificativ cantitatea de grăsimi conținută de ciupercile Agaricus
blazei Murrill.
Deși, în anul 2016 rezultatele obținute nu sunt asigurate statistic, adaosul
proteic de făină de mălai (A3) a influențat conținutul de grăsimi al ciupercilor.
Influența unilaterală a adaosului proteic din compost asupra conținutului de grăsimi
mushrooms fat content (% from d.m.)
Anul / Year
Protein addition
Adaos proteic
2015 2016
Grăsimi /Fat % Semnificație Grăsimi / Fat % Semnificație
Valoare Valoare ±D diferențe Valoare Valoare ±D diferențe
absolute relativă Significance absolute relativă Significance
Absolute Relative
% of Absolute Relative
% of
difference difference
A1 2,06 93,6 -0,14 00 1,58 91,7 -0,14 0
A2 2,22 100,8 0,02 - 1,74 101,5 0,03 -
A3 2,33 105,7 0,13 ** 1,83 106,8 0,12 -
Md/Me 2,20 100,0 0,00 Mt 1,72 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5 % 0,08 0,14
DL/LSD 1% 0,11 0,19
DL/LSD 0,1% 0,15 0,26

proteic (C x A), (Tabelul 6.34), se poate spune că atât compostul clasic (C1), cât și
compostul mixt (C3), indiferent de adaosul proteic utilizat, în ambii ani experimentali
au asigurat cea mai mare cantitate de grăsimi în ciuperci, fiind urmate de composturile
sintetic (C2) și cel cu trestie (C4).
Rezultatele obținute sunt asigurate statistic prin diferențe foarte semnificativ
pozitive, în anul 2015, atât pentru compostul clasic (C1), cât și pentru compostul mixt
(C3).
În anul 2016 compostul clasic (C1) și compostul mixt (C3) cu adaosurile
proteice de tărâțe de grâu (A2) și făină de mălai (A3) au înregistrat diferențe distinct
semnificativ pozitive față de media experienței.
Conținutul în grăsimi al ciupercilor obținute pe compostul sintetic (C2) și
compostul cu trestie (C4) au înregistrat diferențe foarte semnificative, negative față de
media experienței în anul 2015 și diferențe distinct semnificativ negative în anul 2016.
99
Rózsa Sándor
Tabelul (Table) 6.34

de grăsimi (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Combined factors influence, compost x protein addition (C x A), on the fat content (% from
d.m.) of Agaricus blazei Murrill mushrooms
Anul / Year
Protein addition
2015 2016
Adaos proteic
Grăsimi / Fat % Grăsimi / Fat %

Compost
Compost
Significance of
Significance of
Semnificație
Semnificație
diferențe
diferențe
difference
difference
% %
C1 A1 2,50 121,5 0,44 *** 2,10 133,3 0,53 *

C2 A1 1,73 84,2 -0,33 00 1,27 80,4 -0,31 -
C3 A1 2,53 123,1 0,74 *** 1,93 122,8 0,36 -
C4 A1 1,47 71,3 -0,59 000 1,00 63,5 -0,58 00
Md/Me 2,06 100,0 0,00 Mt 1,58 100,0 0,00 Mt
C1 A2 2,73 123,3 0,52 *** 2,33 134,0 0,59 **
C2 A2 1,80 81,2 -0,42 000 1,20 68,9 -0,54 00
C3 A2 2,77 124,8 0,55 *** 2,37 135,9 0,63 **
C4 A2 1,57 70,7 -0,65 000 1,07 61,2 -0,68 00
Md/Me 2,22 100,0 0,00 Mt 1,74 100,0 0,00 Mt
C1 A3 2,83 121,9 0,51 *** 2,43 132,7 0,60 **
C2 A3 1,87 80,3 -0,46 000 1,27 69,1 -0,57 00
C3 A3 2,97 127,6 0,64 *** 2,47 134,5 0,63 **
C4 A3 1,63 70,3 -0,69 000 1,17 63,6 -0,67 00
Md/Me 2,97 100,0 0,00 Mt 1,83 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5% 0,17 0,37
DL/LSD 1% 0,24 0,54
DL/LSD 0,1% 0,35 0,82
Referitor la conținutul de grăsimi al ciupercii Agaricus blazei Murrill, TSAI și

colab. (2008) au găsit cantitatea de 2,6% grăsimi din s.u., CARNEIRO și colab. (2013)
1,8% grăsimi din s.u., COHEN și colab. (2014) 2,6% grăsimi din s.u.
Comparativ cu ciuperca Agaricus bisporus, conținutul de grăsimi al ciupercii
Agaricus blazei Murrill se află la valori mai scăzute.
Astfel, MATILLA și colab. (2002) au determinat 4,3% grăsimi din s.u., AKYUZ și
KIRBAG (2010), 3,7% grăsimi din s.u., ULZIIJARGAL și MAU (2011) 4% grăsimi din s.u.,
REIS și colab. (2012) 4,2% grăsimi din s.u., STOJKOVIC și colab. (2014) 3,9% grăsimi
din s.u., GLAMOCLIJA și colab. (2015) 4,3% grăsimi din s.u.
Urmărind efectul interacțiunii, adaosul proteic x compost (A x C) în anii de
experiență 2015-2016, asupra conținutului de grăsimi (% din s.u.) în ciupercile
Agaricus blazei Murrill (Tabelul 6.35), se poate observa că varianta de compost mixt
(C3) cu adaos de făină mălai (A3) cu 2,72% grăsimi/100g s.u. s-a clasat pe primul loc,
fiind urmată de varianta de compost clasic (C1) cu adaos de făină de mălai (A3) cu
2,63%.
100

Efectul interacțiunii, adaosul proteic x compost (A x C) în anii de experiență 2015-2016,
asupra conținutului de grăsimi (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Effect of protein addition x compost (A x C) interaction, on the fat content (%from d.m.) of
Agaricus blazei Murrill mushrooms, in years 2015-2016 of experience
Varianta Combinaţia Grăsimi % Semnificaţia*

Variant Combination Fat % Significance*
V9 A3 C3 2,72 A
V3 A3 C1 2,63 A
V8 A2 C3 2,57 A
V2 A2 C1 2,53 A
V1 A1 C1 2,30 B
V7 A1 C3 2,23 B
V6 A3 C2 1,57 C
V4 A1 C2 1,50 CD
V5 A2 C2 1,50 CD
V12 A3 C4 1,40 CDE
V11 A2 C4 1,32 DE
V10 A1 C4 1,23 E
DS 0,20-0,23
6.3.4. Conținutul în carbohidrați
În ce privește cantitatea de carbohidrați din ciupercile studiate acestea au

înregistrat valori apropiate cu cele din literatura de specialitate, studiate de mai mulți
cercetători.
Referitor la conținutul de carbohidrați al ciupercii Agaricus blazei Murrill, TSAI
și colab. (2008) menționează cantitatea de 63,9% carbohidrați din s.u., CARNEIRO și
colab. (2013) 59,4% carbohidrați din s.u., COHEN și colab. (2014) 59,9% carbohidrați
din s.u., STOJKOVIC și colab. (2014) 75,6% carbohidrați din s.u., astfel încât și valorile
determinate de noi se regăsesc în aceste intervale.
Conținutul în carbohidrați (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a
variat între 44,47% și 64,23% în anul 2015 și 38,23% și 59,23% în anul 2016. (Tabelul
6.36).
În ambii ani experimentali, valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile
recoltate de pe compostul clasic (C1) cu adaos proteic de tărâțe de grâu (A2) cu un
maxim de 64,23% carbohidrați din s.u. în anul 2015 și 59,23% carbohidrați din s.u. în
anul 2016.
101
Rózsa Sándor

Conținutul de carbohidrați (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Carbohydrates of Agaricus blazei Murrill mushrooms (% from d.m.)
Factori experimentali Conținutul în carbohidrați (% din s.u.)

Experimental factors Carbohydrates content (% from d.m.)
2015 2016
Variant Combination
V1 C1 A1 56,97 49,40
V2 C1 A2 64,23 59,23
V3 C1 A3 63,80 58,80
V4 C2 A1 52,77 46,23
V5 C2 A2 57,67 51,43
V6 C2 A3 60,80 54,57
V7 C3 A1 53,13 48,13
V8 C3 A2 60,80 55,80
V9 C3 A3 61,57 53,23
V10 C4 A1 44,97 38,73
V11 C4 A2 44,47 38,23
V12 C4 A3 44,77 38,53
Influența unilaterală a compostului asupra conținutului de carbohidrați (% din

s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill este prezentată în tabelul 6.37. Cantitatea de
carbohidrați conținută de ciupercile recoltate de pe compostul clasic (C1), prezintă
diferențe foarte semnificativ pozitive față de medie, atât în anul 2015, cât și în anul
2016.
Influența unilaterală a compostului asupra conținutului de carbohidrați (% din s.u.) în
Unilateral influence of the compost on the Agaricus blazei Murrill mushrooms
carbohydrates content (% from d.m.)
Anul / Year
2015 2016
Carbohidrați % Carbohidrați %
Compost
Compost
Significance of
Significance of
Carbohydrates % Carbohydrates %
Semnificație
Semnificație
difference
difference
diferențe
diferențe
±D Valoare Valoare ±D
Valoare Valoare
C1 61,67 111,1 6,17 *** 55,81 113,1 6,45 ***
C2 57,08 102,9 1,58 - 50,74 102,8 1,38 -
C3 58,50 105,4 3,01 ** 52,39 106,1 3,03 *
C4 44,73 80,6 -10,76 000 38,50 78,0 -10,86 000
Md/Me 55,49 100,0 0,00 Mt 49,36 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5 % 1,95 2,51
DL/LSD 1% 2,96 3,81
DL/LSD 0,1% 4,75 6,12
102
Compostul clasic (C1), a influențat conținutul de carbohidrați al ciupercilor

recoltate, având un spor de 6,17% fiind foarte semnificativ în anul de experiență 2015
și un spor de 6,45% foarte semnificativ în anul de experiență 2016, față de media
experiențelor anilor de referință. Valori pozitive și asigurate statistic a înregistrat și
compostul mixt (C3) în cei doi ani experimentali.
Influența compostului sintetic (C2) asupra conținutului de carbohidrați al
ciupercilor nu a înregistrat valori asigurate statistic în nici un an luat în studiu
indiferent de adaosul proteic suplimentar folosit.
conținutului de carbohidrați (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill (Tabelul
6.38), se poate spune că adaosul proteic de făină de mălai (A3) din compost a
înregistrat în anul 2015 valori de 57,73 % fiind distinct semnificativ, față de media
anului respectiv.
În anul 2016 la aceeași variantă a obținut valoarea de 51,28% influențând
semnificativ cantitatea de carbohidrați conținută de ciupercile Agaricus blazei Murrill.
Deși, pentru adaosul proteic de tărâțe de grâu (A2), rezultatele obținute nu
sunt asigurate statistic, și acest adaos a influențat benefic conținutul de carbohidrați al
ciupercilor.
Cantitatea de carbohidrați din ciupercile recoltate de pe composturile fără
adaos proteic suplimentar (A1), a prezentat diferențe negative asigurate statistic, atât
în anul 2015, cât și în anul 2016, față de media din cei doi ani.
Influența unilaterală a adaosului proteic din compost asupra conținutului de carbohidrați
mushrooms carbohydrates content (% from d.m.)
Anul / Year
2015 2016
Protein addition
Adaos proteic
Carbohydrates % diferențe
Carbohydrates % diferențe
A1 51,96 93,6 -3,54 000 45,63 92,4 -3,74 00
A2 56,79 102,3 1,30 - 51,18 103,7 1,81 -
A3 57,73 104,0 2,29 ** 51,28 103,9 1,92 *
Md/Me 55,49 100,0 0,00 Mt 49,36 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5 % 1,58 2,68
DL/LSD 1% 2,17 3,69
DL/LSD 0,1% 2,99 5,08
Urmărind influența combinată a factorilor experimentali compost și adaos
proteic (C x A), (Tabelul 6.39), se poate spune că ciupercile recoltate de pe compostul
clasic (C1), indiferent de adaosul proteic utilizat, în ambii ani experimentali, au avut un
103
Rózsa Sándor
conținut de carbohidrați între 56,97% și 64,23% în anul 2015 și între 49,40% și

58,80% în anul 2016, fiind urmat de ciupercile recoltate de pe compostul mixt (C3).
Rezultatele obținute în anul 2015, sunt asigurate statistic prin diferențe foarte
semnificativ pozitive, pentru compostul clasic (C1) cu adaosul proteic de tărâțe de grâu
(A2) și prin diferențe distinct semnificative pentru compostul clasic (C1) fără adaos
proteic (A1) și cu adaos proteic de făină de mălai (A3).
În anul 2016, ciupercile recoltate de de compostul clasic (C1) cu adaosul
proteic de făină de mălai (A3) și cele de pe compostul mixt (C3) cu adaos proteic de
tărâțe de grâu (A2), au înregistrat diferențe distinct semnificativ pozitive față de media
experienței în ceea ce privește conținutul de carbohidrați.
de carbohidrați (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Combined factors influence, compost x protein addition (C x A), on the carbohydrates
content (% from d.m.) of Agaricus blazei Murrill mushrooms
Anul / Year
2015 2016
Protein addition
Adaos proteic
Compost
Compost
Carbohydrates % Carbohydrates %
Significance of
Significance of
Semnificație
Semnificație
diferențe
diferențe
difference
difference
C1 A1 56,97 104,6 5,01 ** 49,40 108,3 3,77 -

C2 A1 52,77 101,6 0,81 - 46,23 101,3 0,61 -
C3 A1 53,13 102,3 1,18 - 48,13 105,5 2,51 -
C4 A1 44,97 86,5 -6,99 000 38,73 84,9 -6,89 0
Md/Me 51,96 100,0 0,00 Mt 45,63 100,0 0,00 Mt
C1 A2 64,23 113,1 7,44 *** 59,30 115,7 8,06 -
C2 A2 57,67 101,5 0,88 - 51,43 100,5 0,26 -
C3 A2 60,80 107,1 4,01 * 55,80 109,0 4,62 **
C4 A2 44,47 78,3 -12,33 000 38,23 74,7 -12,94 000
Md/Me 56,79 100,0 0,00 Mt 51,18 100,0 0,00 Mt
C1 A3 63,80 110,5 6,07 ** 58,80 114,7 7,52 **
C2 A3 60,80 105,3 3,07 - 54,57 106,4 3,28 -
C3 A3 61,57 106,6 3,83 * 53,23 103,8 1,95 -
C4 A3 44,77 77,5 -12,97 000 38,53 75,1 -12,75 000
Md/Me 57,73 100,0 0,00 Mt 51,28 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5% 3,23 5,04
DL/LSD 1% 4,59 7,10
DL/LSD 0,1% 6,64 10,16
Influenţa combinată factorilor în anii experimentali 2015-2016 asupra

conţinutului de carbohidrați (Tabelul 6.40.), poate fi formulată astfel:
 Valorile medii ale conţinutului de carbohidrați au fost cuprinse între 41,35% și
61,73%.
104
 Ciupercile recoltate de pe compostul clasic (C1) cu adaos proteic de tărâțe de

grâu (A2) și cele de pe compostul clasic (C1) cu adaos proteic de făină de
mălai, au avut cel mai ridicat conținut de carbohidrați și anume 61,73%
respectiv 61,30%.
Efectul interacțiunii, adaosul proteic x compost (A x C) în anii de experiență, asupra
conținutului de carbohidrați (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill 2015-2016
Effect of protein addition x compost (A x C) interaction, on the carbohydrates content
(%from d.m.) of Agaricus blazei Murrill mushrooms, in years 2015-2016
Varianta Combinaţia Carbohidrați % Semnificaţia*
Variant Combination Carbohydrates % Significance*
V2 A2 C1 61,73 A
V3 A3 C1 61,30 A
V8 A2 C3 58,30 BC
V6 A3 C2 57,68 BC
V9 A3 C3 57,40 BC
V5 A2C2 54,55 CD
V1 A1 C1 53,15 DE
V7 A1 C3 50,63 DE
V4 A1 C2 49,50 D
V10 A1 C4 41,85 E
V12 A3 C4 41,65 E
V11 A2 C4 41,35 E
DS 4,01-4,62
Comparativ cu ciuperca Agaricus bisporus, conținutul de carbohidrați al

ciupercii Agaricus blazei Murrill se află la valori relativ similare obținute de alți
cercetători.
MATILLA și colab. (2002) menționează 58,5% carbohidrați din s.u., AKYUZ și
KIRBAG (2010) 50,9%, ULZIIJARGAL și MAU (2011) 62,2%, REIS și colab. (2012)
71,5%, STOJKOVIC și colab. (2014) 89,1%, GLAMOCLIJA și colab. (2015) 71,9%
carbohidrați din s.u.
Adaosul proteic cu tărâțe de grâu și făină de mălai asigură o creștere a
conținutului de carbohidrați, în special pe composturile clasic (C1) și sintetic (C2).
6.3.5. Conținutul în β-1,3 D-glucan

Conținutul în β-1,3 D-glucan (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei
Murrill a variat între 2875 și 3605 mg/100g s.u. în anul 2015 și 2640 și 3381 mg/100g
s.u. în anul 2016. (Tabelul 6.57).
Atât în anul de experiență 2015, cât și 2016, valoarea maximă s-a înregistrat la
ciupercile recoltare de pe compostul clasic (C1) cu adaos proteic de făină de mălai
(A3), cu un maxim de 3414 mg/100g s.u. în anul 2015, și 3411 mg/100g s.u. în anul
2016.
105
Rózsa Sándor

Conținutul de β-1,3 D-glucan (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
β-1,3 D-glucan content of Agaricus blazei Murrill mushrooms (mg/100g d.m.)
Factori experimentali Conținutul în β-1,3 D-glucan (mg/100g s.u.)
Experimental factors β-1,3 D-glucan content (mg/100g d.m.)
2015 2016
Variant Combination
V1 C1 A1 3143 3143
V2 C1 A2 3208 3244
V3 C1 A3 3414 3411
V4 C2 A1 2917 2917
V5 C2 A2 3076 3078
V6 C2 A3 3155 3158
V7 C3 A1 3109 3110
V8 C3 A2 3133 3133
V9 C3 A3 3167 3167
V10 C4 A1 2581 2651
V11 C4 A2 2766 2766
V12 C4 A3 2990 2990
Influența unilaterală a compostului asupra conținutului de β-1,3 D-glucan

(mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill este prezentată în tabelul 6.58.

Influența unilaterală a compostului asupra conținutului de β-1,3 D-glucan (mg/100g s.u.)
în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Unilateral influence of the compost on the Agaricus blazei Murrill mushrooms
β-1,3 D-glucan content (mg/100g d.m.)
Anul / Year
2015 2016
β-1,3 D-glucan β-1,3 D-glucan
Compost
Compost
Significance of
Significance of
mg/100g s.u./d.m. mg/100g s.u./d.m.

Semnificație
Semnificație
difference
difference
diferențe
diferențe

C1 3254,89 106,5 200,03 ** 3266,11 106,8 207,94 **
C2 3049,56 99,8 -5,31 - 3051,11 99,8 -7,06 -
C3 3136,00 102,7 81,14 - 3136,44 102,6 78,28 -
C4 2779,00 91,0 -275,86 000 2779,00 90,9 -279,17 00
Md/Me 3054,86 100,0 0,00 Mt 3058,17 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5 % 112,29 115,64
DL/LSD 1% 170,03 175,12
DL/LSD 0,1% 273,15 281,32
106
Astfel, în anul 2015, cantitatea de β-1,3 D-glucan conținută de ciupercile

cultivate pe compostul clasic (C1), prezintă un spor de 200,03 % distinct semnificativ
față de media experienței, iar cantitatea de β-1,3 D-glucan conținută de ciupercile
cultivate pe compostul sintetic (C2) și compostul mixt (C3), nu prezintă diferențe
asigurate statistic față de media experienței.
Și în anul 2016, conținutul de β-1,3 D-glucan în ciupercile cultivate se prezintă
la fel, doar că valorile sunt puțin mai ridicate.
conținutului de β-1,3 D-glucan (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
(Tabelul 6.59), se constată că adaosul proteic de făină de mălai (A3) din compost, a
influențat cantitatea de β-1,3 D-glucan conținută de ciupercile Agaricus blazei Murrill.
Astfel, în anul de experiență 2015, diferența a fost foarte semnificativă (47,42
mg/100g s.u.), iar în anul 2016 a fost semnificativă (55 mg/100g s.u.), față de media
experienței.

Influența unilaterală a adaosului proteic din compost asupra conținutului de β-1,3 D-glucan
(mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
mushrooms β-1,3 D-glucan content (mg/100g d.m.)
Anul / Year
Protein addition
2015 2016
Adaos proteic

mg/100g s.u./d.m. Semnificație mg/100g s.u./d.m. Semnificație
diferențe diferențe
Valoare Valoare ±D
Significance Valoare Valoare ±D Significance
A1 2937,42 96,2 -117,44 0 2937,75 96,1 -120,42 0
A2 3045,58 99,7 -9,28 3055,08 99,9 -3,08 -
A3 3181,58 104,1 126,12 * 3181,67 104,0 123,50 *
Md/Me 3054,86 100,0 0,00 Mt 3058,17 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5 % 101,93 104,29
DL/LSD 1% 140,39 143,65
DL/LSD 0,1% 139,28 197,76

proteic (C x A), (Tabelul 6.60), se constată că pe compostul clasic (C1), indiferent de
adaosul proteic utilizat, în ambii ani experimentali, sau realizat valorile cele mai mari
ale conținutului de β-1,3 D-glucan în ciuperci, fiind urmat de compostul mixt (C3).
Rezultatele obținute în ambii ani de experiență, pentru compostul clasic (C1)
fără adaos proteic suplimentar (A1) și cu adaos proteic de făină de mălai (A3), sunt
asigurate statistic prin diferențe semnificative, față de medie.
107
Rózsa Sándor
Referitor la conținutul în β-1,3 D-glucan al ciupercii Agaricus blazei Murrill,

ZIED și colab. (2014) a găsit cantitatea de 5000 mg/100g s.u., COHEN și colab. (2014)
2550 mg/100g s.u., astfel încât și valorile determinate de noi se regăsesc în aceste
intervale.

de β-1,3 D-glucan (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Combined factors influence, compost x protein addition (C x A), on the β-1,3 D-glucan
content (mg/100g d.m.) of Agaricus blazei Murrill mushrooms
Anul / Year
2015 2016
Protein addition
Adaos proteic

Compost
Compost
mg/100g s.u./d.m. mg/100g s.u./d.m.

Significance of
Significance of
Semnificație
Semnificație
diferențe
diferențe
difference
difference
C1 A1 3143 107,0 205,58 * 3143 107,0 205,58 *

C2 A1 2917 99,3 -20,08 - 2917 99,3 -20,42 -
C3 A1 3108 105,8 171,25 - 3109 105,9 171,92 -
C4 A1 2580 87,9 -356,75 00 2580 87,8 -357,08 00
Md/Me 2937 100,0 0,00 Mt 2937 100,0 0,00 Mt
C1 A2 3207 105,3 162,08 - 3243 106,2 188,58 -
C2 A2 3076 101,0 30,42 - 3078 100,8 22,92 -
C3 A2 3132 102,9 87,08 - 3132 102,5 77,58 -
C4 A2 766 90,8 -279,58 0 2766 90,5 -289,08 0
Md/Me 3045 100,0 0,00 Mt 3055 100,0 0,00 Mt
C1 A3 3414 107,3 232,42 * 3411 107,2 229,67 *
C2 A3 3155 99,2 -26,25 - 3158 99,3 -23,67 -
C3 A3 3166 99,5 -14,92 - 3167 99,5 -14,67 -
C4 A3 2990 94,0 -191,25 2990 94,0 -191,33 -
Md/Me 3187 100,0 0,00 Mt 3181 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5% 200,36 205,42
DL/LSD 1% 283,72 290,96
DL/LSD 0,1% 410,29 420,95

experiență, asupra conținutului de β-1,3 D-glucan (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus
blazei Murrill (Tabelul 6.61) se poate observa că ciupercile recoltate de pe compostul
clasic (C1) cu adaos proteic de făină mălai (A3) au avut cel mai ridicat conținut de β-1,3
D-glucan, 3413 mg/100g s.u., fiind urmate de ciupercile recoltate de pe compostul
clasic (A1) cu adaos proteic de grâu (A2) cu 3225,67 mg/100g s.u. β-1,3 D-glucan.
La toate tipurile de compost, adaosul de făină de mălai, realizează valori mai
ridicate decât la acelea cu adaos de tărâțe de grâu sau fără adaos proteic.
108

Efectul interacțiunii, adaosului proteic x compost (A x C) în anii de experiență 2015-2016,
asupra conținutului de β-1,3 D-glucan (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Effect of protein addition x compost (A x C) interaction, on the β-1,3 D-glucan content
(mg/100g d.m.) of Agaricus blazei Murrill mushrooms in years 2015-2016
Varianta Combinaţia β-1,3 D-glucan Semnificaţia*

mg/100g
Variant Combination s.u./d.m.
Significance*
V3 A3 C1 3413,00 A
V2 A2 C1 3225,67 AB
V9 A3 C3 3167,00 BC
V6 A3 C2 3156,67 BC
V1 A1 C1 3143,33 BCD
V8 A2 C3 3132,67 BCD
V7 A1 C3 3109,33 BCD
V5 A2 C2 3077,00 BCD
V12 A3 C4 2929,33 CD
V4 A1 C2 2917,33 DE
V11 A2 C4 2766,00 EF
V10 A1 C4 2615,67 F
DS 203,46-234,66
6.3.6. Valoarea energetică (kcal/kg s.p.)

proteic (C x A), (Tabelul 6.41), asupra valorii energetice a ciupercilor Agaricus blazei
Murrill, se poate constata că ciupercile recoltate de pe compostul sintetic (C2) cu adaos
proteic de făină de mălai (A3), au avut cea mai mare valoare energetică, atât în anul
2015 (399,67 kcal/kg s.p.), cât și în anul 2016 (391,33 kcal/kg s.p.).
Cea mai mică valoare energetică au avut-o ciupercile recoltate de pe
compostul cu trestie (C4), cu adaos proteic de făină de mălai (A3), atât în anul 2015
(214,67 kcal/kg s.p.), cât și în anul 2016 (206,33 kcal/kg s.p.).
Urmărind efectul interacțiunii, adaosului proteic x compost (A x C) în anii de
experiență, asupra valorii energetice a ciupercilor recoltate, cea mai mare valoare s-a
înregistrat la combinația adaos proteic de făină de mălai (A3) și compostul sintetic
(C2) cu 395,67 kcal/kg s.p., iar cea mai mică valoare s-a înregistrat la combinația adaos
proteic făină de mălai (A3) și compostul cu trestie (C4) cu 210,67 kcal/kg s.p.
Referitor la valoarea energetică a ciupercilor Agaricus blazei Murrill, TSAI și
colab. (2008) a obținut valorile de 309 kcal/kg s.p., iar CARNEIRO și colab. (2013) de
387 kcal/kg s.p.
109
Rózsa Sándor

Valoarea energetică a ciupercilor Agaricus blazei Murrill (kcal/kg s.p.)
Agaricus blazei Murrill mushrooms energy value (kcal/kg f.m.)
Prelucrarea valorilor
Valoarea
Factori experimentali cu testul Duncan (2015-2016)
energetică kcal
Experimental factors Value processing
Energetic value
with the Duncan test (2015-2016)
Varianta Combinația Varianta Combinația Valoarea Semnificaţia
2015 2016
Variant Combination Variant Combination Value Signifiance
V1 C1 A1 339,67 326,33 V6 A3 C2 395,67 A
V2 C1 A2 346,33 333,00 V5 A2 C2 380,33 AB
V3 C1 A3 350,00 336,67 V4 A1 C2 365,33 BC
V4 C2 A1 369,33 361,00 V3 A3 C1 343,33 CD
V5 C2 A2 384,33 376,00 V2 A2 C1 339,67 CDE
V6 C2 A3 399,67 391,33 V1 A1 C1 333,00 CDE
V7 C3 A1 317,67 304,33 V11 A2 C4 319,00 DE
V8 C3 A2 296,33 283,00 V10 A1 C4 314,67 DEF
V9 C3 A3 296,00 282,67 V7 A1 C3 311,00 DEF
V10 C4 A1 318,67 310,33 V8 A2 C3 289,67 F
V11 C4 A2 322,33 315,00 V9 A3 C3 289,33 F
V12 C4 A3 214,67 206,33 V12 A3 C4 210,67 G
Media experienței
329,58 318,88 DS 27,29----31,48
Mean of experience
Comparativ cu ciuperca Agaricus bisporus, valoarea energetică a ciupercii

Agaricus blazei Murrill se află la valori relativ similare cu cele înregistrate de MATILLA
și colab. (2002) 293 kcal/kg s.p. și AKYUZ și KIRBAG (2010) 377 kcal/kg s.p.
6.3.7. Conținutul în ergosterol (vitamina D2)

În tabelul 6.42 se prezintă conținutul în ergosterol al ciupercilor Agaricus
blazei Murrill, în anii de experiență.
Conținutul de ergosterol (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Ergosterol content of Agaricus blazei Murrill mushrooms (mg/100g d.m.)
Factori experimentali Conținutul în ergosterol (mg/100g s.u.)
Experimental factors Ergosterol content (mg/100g d.m.)
2015 2016
Variant Combination
V1 C1 A1 88,33 86,33
V2 C1 A2 92,00 88,33
V3 C1 A3 95,67 92,33
V4 C2 A1 80,67 83,67
V5 C2 A2 82,67 82,67
V6 C2 A3 85,67 84,00
V7 C3 A1 86,33 78,33
V8 C3 A2 82,00 82,67
V9 C3 A3 89,00 86,00
V10 C4 A1 75,00 71,00
V11 C4 A2 77,00 71,33
V12 C4 A3 82,00 72,00
110
Conținutul în ergosterol (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a

variat între 75,00 și 95,67mg/100g s.u. în anul 2015 și 71,00 și 92,33mg în anul 2016.
recoltate de pe compostul clasic (C1) cu adaos proteic de făină de mălai (A3), cu un
maxim de 95,67mg/100g s.u. în anul 2015 și 92,33mg/100g s.u. în anul 2016.
Valoarea cea mai redusă a conținutului de ergosterol s-a înregistrat la
ciupercile recoltate de pe compostul cu trestie (C4) fară adaos proteic suplimentar
(A1), cu 75,00 mg/100g s.u. în anul 2015 și 71,00 mg/100g s.u. în anul 2016.
Urmărind influența unilaterală a compostului asupra conținutului de
ergosterol în ciupercile Agaricus blazei Murrill, se poate observa că nivelul conținutului
de ergosterol în ciupercile recoltate de pe compostul clasic (C1), este asigurat statistic,
și prezintă diferențe foarte semnificativ pozitive (7,33mg) în anul 2015 și (7,44 mg) în
anul 2016 față de media experienței.
Compostul pe bază de trestie reduce foarte mult conținutul de ergosterol din
compoziția ciupercilor.
Influența unilaterală a compostului asupra conținutului de ergosterol (mg/100g s.u.)
în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Unilateral influence of the compost on the Agaricus blazei Murrill mushrooms ergosterol
content (mg/100g d.m.)
Anul / Year
2015 2016
Ergosterol mg Ergosterol mg
Compost
Compost
Significance of
Significance of
Semnificație
Semnificație
difference
difference
diferențe
diferențe
C1 92,00 108,7 7,33 *** 89,00 109,1 7,44 ***
C2 82,89 97,9 -1,78 - 83,44 102,3 1,89 -
C3 85,78 101,3 1,11 - 82,33 101,0 0,78 -
C4 78,00 92,1 -6,67 000 71,44 87,6 -10,1 000
Md/Me 84,67 100,0 0,00 Mt 81,56 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5 % 2,00 2,04
DL/LSD 1% 3,02 3,09
DL/LSD 0,1% 4,86 4,96

conținutului de ergosterol (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill (Tabelul
6.44), se poate spune că adaosul proteic cu făină de mălai (A3) duce la creșterea
conținutului de ergosterol al ciupercilor până la 88,08mg/100g s.u. în anul 2015 și
83,58mg/100g s.u. în anul 2016.
111
Rózsa Sándor

Influența unilaterală a adaosului proteic din compost asupra conținutului de ergosterol
mushrooms ergosterol content (mg/100g d.m.)
Anul / Year
Protein addition
2015 2016
Adaos proteic
Ergosterol mg Semnificație Ergosterol mg Semnificație
diferențe ±D diferențe
Valoare Valoare ±D Valoare Valoare
Significance Significance
A1 82,50 97,4 -2,17 0 79,83 97,9 -1,72 -
A2 83,42 98,5 -1,25 - 81,25 99,6 -0,31 -
A3 88,08 104,0 3,42 ** 83,58 102,5 2,03 -
Md/Me 84,67 100,0 0,00 Mt 81,56 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5 % 2,02 3,12
DL/LSD 1% 2,78 4,29
DL/LSD 0,1% 3,82 5,91

proteic (C x A), (Tabelul 6.45), se observă că cel mai ridicat conținut în ergosterol se
înregistrează în ciupercile crescute pe compost clasic (C1) cu adaos proteic de făină de
mălai (A3).
Rezultatele obținute în anul 2015, sunt asigurate statistic prin diferențe foarte
semnificativ pozitive, pentru compostul clasic cu un spor de 8,58% .
În anul 2016 la toate variantele experimentale, conținutul în ergosterol a
înregistrat valori mai mici, situându-se între 71,00% și 92,33%.
Analizând comparativ toate variantele (Tabelul 6.46.) se observă că în medie pe doi
ani sunt asigurate rezultate semnificative. Compostul clasic (C1) cu făină de mălai (A3) a
înregistrat cel mai bogat conținut de ergosterol 94,00 mg/100g s.u.
Între variantele de compost sintetic (C2) fără adaos proteic suplimentar (A1),
compost sintetic (C2) cu adaos proteic de tărâțe de grâu (A2), compost mixt (C3) fără adaos
proteic suplimentar (A1) și compost mixt (C3) cu adaos proteic de tărâțe de grâu (A2) nu
sunt diferențe semnificative.
Referitor la conținutul în ergosterol al ciupercii Agaricus blazei Murrill, TSAI și
colab. (2008) menționează cantitatea de 77,8 mg/100g s.u., CARNEIRO și colab. (2013)
au obținut 89 mg/100g s.u., COHEN și colab. (2014) 73,25 mg/100g s.u. și STOJKOVIC
și colab. (2014) 62 mg/100g s.u., astfel încât și valorile determinate de noi se regăsesc
în aceste intervale.
112

de ergosterol (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Combined factors influence, compost x protein addition (C x A), on the ergosterol content
(mg/100g d.m.) of Agaricus blazei Murrill mushrooms
Anul / Year
2015 2016
Protein addition
Adaos proteic
Compost
Compost
Significance of
Significance of
Semnificație
Semnificație
diferențe
diferențe
difference
difference
C1 A1 88,33 107,1 5,83 ** 86,33 108,1 6,50 *

C2 A1 80,33 97,4 -2,17 - 83,67 104,8 3,83 -
C3 A1 86,33 104,6 3,83 - 78,33 98,1 -1,50 -
C4 A1 75,00 90,6 -7,50 00 71,00 88,9 -8,83 00
Md/Me 82,50 100,0 0,00 Mt 79,83 100,0 0,00 Mt
C1 A2 92,00 110,3 8,58 *** 88,33 108,7 7,08 *
C2 A2 82,67 99,1 -0,75 - 82,67 101,7 1,42 -
C3 A2 82,00 98,3 -1,42 - 82,67 101,7 1,42 -
C4 A2 77,00 92,3 -6,42 00 71,33 87,8 -9,92 00
Md/Me 83,42 100,0 0,00 Mt 82,25 100,0 0,00 Mt
C1 A3 95,67 108,6 7,58 ** 92,33 110,5 8,75 **
C2 A3 85,67 97,3 -2,42 - 84,00 100,5 0,42 -
C3 A3 89,00 101,0 0,92 - 86,00 102,9 2,42 -
C4 A3 82,00 93,1 -6,08 00 72,00 86,1 -11,58 000
Md/Me 88,08 100,0 0,00 Mt 83,58 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5% 3,84 5,48
DL/LSD 1% 5,42 7,64
DL/LSD 0,1% 7,79 10,75
Tabelul (Table) 6.46

Efectul interacțiunii, adaosului proteic x compost (A x C) în anii de experiență, asupra
conținutului de ergosterol (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill 2015-2016
Effect of protein addition x compost (A x C) interaction, on the ergosterol
content (mg/100g d.m.) of Agaricus blazei Murrill mushrooms in years 2015-2016
Varianta Combinaţia Ergosterol mg Semnificaţia*
Variant Combination Ergosterol mg Significance*
V3 A3 C1 94,00 A
V2 A2 C1 90,17 B
V9 A3 C3 87,50 BC
V1 A1 C1 87,33 BC
V6 A3 C2 84,83 CD
V5 A2 C2 82,67 D
V8 A2 C3 82,33 D
V7 A1 C3 82,33 D
V4 A1 C2 82,17 D
V12 A3 C4 77,00 E
V11 A2 C4 74,17 EF
V10 A1 C4 73,00 F
DS 3,34-3,85 * Valorile marcate cu litere diferite sunt semnificative
113
Rózsa Sándor
Comparativ cu ciuperca Agaricus bisporus, conținutul de ergosterol al ciupercii

Agaricus blazei Murrill este mai mic în comparație cu valorile prezentate de alți
cercetători din străinătate. La noi în țară studiile sunt încă la început.
Astfel, TEICHMANN și colab. (2007) menționează 399-474 mg
ergosterol/100g s.u., BARREIRA și colab. (2014) 77-352 mg/100g s.u., VILLARES și
colab. (2014) 642 mg/100g s.u., STOJKOVIC și colab. (2014) 139 mg/100g s.u.
6.3.8. Conținutul în vitamina C
Conținutul în vitamina C (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a

(Tabelul 6.47).
În anul 2015, valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile recoltate de pe
compostul clasic (C1) cu adaos proteic de făină de mălai (A3), cu un maxim de
24,33mg/100g s.u., iar în anul 2016, valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile
recoltate de pe compostul mixt (C3) cu adaos proteic suplimentar de făină de mălai
(A3).
Conținutul de vitamina C (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
C vitamin content of Agaricus blazei Murrill mushrooms (mg/100g d.m.)
Factori experimentali Conținutul în vitamina C (mg/100g s.u.)
Experimental factors C vitamin content (mg/100g d.m.)
2015 2016
Variant Combination
V1 C1 A1 21,33 15,67
V2 C1 A2 22,00 16,33
V3 C1 A3 24,33 18,67
V4 C2 A1 14,33 11,00
V5 C2 A2 16,33 13,67
V6 C2 A3 17,00 14,33
V7 C3 A1 19,33 16,67
V8 C3 A2 20,67 17,67
V9 C3 A3 23,00 20,33
V10 C4 A1 12,33 9,67
V11 C4 A2 15,00 12,33
V12 C4 A3 18,33 15,67
Conținutul în vitamina C, în medie pe experiență, în ambii ani, este mai ridicată

la ciupercile cultivate pe compost clasic și mixt. (Tabelul 6.48).
114

Influența unilaterală a compostului asupra conținutului de vitamina C (mg/100g s.u.) în
Unilateral influence of the compost on the Agaricus blazei Murrill mushrooms C vitamin
Anul / Year
2015 2016
Vitamina C mg Vitamina C mg
Compost
Compost
Significance of
Significance of
C vitamin mg C vitamin mg
Semnificație
Semnificație
difference
difference
diferențe
diferențe
C1 22,56 120,8 3,89 ** 16,89 111,4 1,72 *
C2 15,89 85,1 -2,78 0 13,0 85,7 -2,17 0
C3 21,00 112,5 2,33 * 18,22 120,1 3,06 **
C4 15,22 81,5 -3,44 00 12,56 82,8 -2,61 00
Md/Me 18,67 100,0 0,00 Mt 15,17 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5 % 1,88 1,58
DL/LSD 1% 2,84 2,39
DL/LSD 0,1% 4,56 3,83
Influența unilaterală a adaosului proteic din compost asupra conținutului de
vitamina C (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill se prezintă în tabelul
6.49).
Adaosul proteic cu făină de mălai (A3) din compost a influențat cantitatea de
vitamina C conținută de ciupercile Agaricus blazei Murrill. Astfel, influența a fost
distinct semnificativă (2,00-2,08mg) atât în anul 2015, cât și în anul 2016.
Influența unilaterală a adaosului proteic din compost asupra conținutului de vitamina C
mushrooms C vitamin content (mg/100g d.m.)
Anul / Year
2015 2016
Protein addition
Adaos proteic
C vitamin mg diferențe
C vitamin mg diferențe
A1 16,83 90,2 -1,83 00 13,26 87,4 -1,92 00
A2 18,50 99,1 -0,17 - 16,00 98,9 -0,17 -
A3 20,67 110,7 2,00 ** 17,25 113,7 2,08 **
Md/Me 18,67 100,0 0,00 Mt 15,17 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5 % 1,13 1,26
DL/LSD 1% 1,56 1,74
DL/LSD 0,1% 2,15 2,39
115
Rózsa Sándor
Cantitatea de vitamina C din ciupercile recoltate de pe composturile fără adaos

proteic suplimentar (A1), a prezentat scăderi semnificative, în ambii ani experimentali.
proteic (C x A), (Tabelul 6.50), se constată că pe compostul clasic (C1), cu adaos de
făină de mălai, s-a obținut cea mai mare cantitate de vitamina C în ciuperci, fiind urmat
de compostul mixt (C3) cu același adaos.
de vitamina C (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Combined factors influence, compost x protein addition (C x A), on the C vitamin content
Anul / Year
2015 2016
Protein addition
Adaos proteic
Compost
Compost
C vitamin mg C vitamin mg
Significance of
Significance of
Semnificație
Semnificație
diferențe
diferențe
difference
difference
C1 A1 21,33 126,7 4,50 ** 15,67 118,2 2,42 -

C2 A1 14,33 85,1 -2,50 - 11,00 83,0 -2,25 -
C3 A1 19,33 114,9 2,50 - 16,67 125,8 3,42 *
C4 A1 12,33 73,3 -4,50 00 9,67 73,0 -3,58 0
Md/Me 16,83 100,0 0,00 Mt 13,25 100,0 0,00 Mt
C1 A2 22,50 118,9 3,50 * 16,33 108,9 1,33 -
C2 A2 16,33 88,3 -2,17 - 13,67 91,1 -1,33 -
C3 A2 20,67 111,7 2,17 - 17,67 117,8 2,67 *
C4 A2 15,00 81,1 -3,50 0 12,33 82,2 -2,67 0
Md/Me 18,50 100,0 0,00 Mt 15,00 100,0 0,00 Mt
C1 A3 24,33 117,7 3,67 * 18,67 108,2 1,42 -
C2 A3 17,00 82,3 -3,67 0 14,33 83,1 -2,92 0
C3 A3 23,00 111,3 2,33 - 20,33 117,9 3,08 *
C4 A3 18,33 88,7 -2,33 - 15,67 90,8 -1,50 -
Md/Me 20,67 100,0 0,00 Mt 17,25 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5% 2,63 2,59
DL/LSD 1% 3,79 3,68
DL/LSD 0,1% 5,64 5,37
Rezultatele obținute în anul 2015, sunt asigurate statistic prin diferențe

semnificative și distinct semnificative, pentru compostul clasic (C1) cu toate adaosurile
proteice. În anul 2016, pentru compostul mixt (C3) s-au obținut diferențe semnificative
privind conținutul ciupercilor în vitamina C, indiferent de adaosul proteic suplimentar
utilizat. Deși rezultatele nu sunt asigurate statistic, în anul 2016, ciupercile recoltate de
pe compostul clasic (C1) au avut conținut ridicat de vitamina C.
Compostul cu trestie (C4), indiferent de adaosul proteic suplimentar utilizat, a
înregistrat diferențe negative, față de media experienței, privind influența asupra
cantității de vitamina C din ciuperci.
116

experiență, asupra conținutului de vitamina C (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus
blazei Murrill (Tabelul 6.51), se poate observa că cel mai ridicat conținut în vitamina C
s-a înregistrat la ciupercile recoltate de pe compostul mixt (C3) cu adaos proteic de
făină de mălai (A3) cu 21,67 mg/100g s.u., fiind urmată de ciupercile recoltate de pe
compostul clasic (C1) cu făină de mălai (A3) cu 21,50 mg/100g s.u. vitamina C.
Efectul interacțiunii, adaosului proteic x compost (A x C) în anii de experiență, asupra
conținutului de vitamina C (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill 2015-2016
Effect of protein addition x compost (A x C) interaction, on the C vitamin content
(mg/100g d.m.) of Agaricus blazei Murrill mushrooms in years 2015-2016
Varianta Combinaţia Vitamina C mg Semnificaţia*
Variant Combination C vitamin mg Significance*
V9 A3 C3 21,67 A
V3 A3 C1 21,50 A
V8 A2 C3 19,17 AB
V2 A2 C1 19,17 AB
V1 A1 C1 18,50 B
V7 A1 C3 18,00 BC
V12 A3 C4 17,00 BCD
V6 A3 C2 15,67 CDE
V5 A2 C2 15,00 DEF
V11 A2 C4 16,67 EF
V4 A1 C2 12,67 GF
V10 A1 C4 11,00 G
DS 2,38-2,74
Referitor la conținutul în vitamina C al ciupercii Agaricus blazei Murrill, din

studii efectuate TSAI și colab. (2008) determină 14,25 mg vitamina C/100g s.u.,
CARNEIRO și colab. (2013) 21,23 mg/100g s.u. și COHEN și colab. (2014) 16,42
mg/100g s.u., astfel încât și valorile determinate de noi se regăsesc în aceste intervale.
Comparativ cu ciuperca Agaricus bisporus, conținutul de vitamina C al ciupercii
Agaricus blazei Murrill este asemănătoare.
Astfel, MATTILA și colab. (2001) menționează 19 mg vitamina C/100g s.u.,
FURLANI și GODOY (2007) 18,01 mg/100g s.u., iar BERNAS și JAWORSKA (2015)
19,17 mg/100g s.u.
6.3.9. Conținutul în vitaminele B

6.3.9.1. Vitamina B1 (Tiamină)
Conținutul în vitamina B1 (μg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a
variat între 403 și 1180μg/100g s.u. în anul 2015 și între 360 și 1123μg/100g s.u. în
anul 2016. (Tabelul 6.52). În ambii ani experimentali valoarea maximă s-a înregistrat
117
Rózsa Sándor
la ciupercile recoltate de pe compostul clasic (C1) cu adaos proteic de făină de mălai

(A3).
Analizând efectul interacțiunii compost x adaos (A x C) în medie pe anii de
experiență asupra conținutului în vitamina B1 (μg/100g s.u.), se poate observa că
adaosul proteic cu făină de mălai (A3) a sporit conținutul de vitamina B1 al ciupercilor
Agaricus blazei Murrill., la toate cele patru tipuri de compost.
Valorile cele mai ridicate s-au obținut pe compostul clasic (C1) (1151 μg/100g
s.u.) și pe cel sintetic (C2) (956 μg/100g s.u.).
Efectul interacțiunii compost x adaos (A x C) în anii de experiență asupra conținutului în
vitamina B1 2015-2016 (μg/100g s.u.) la ciupercile Agaricus blazei Murrill
Effect of interaction compost x protein addition, in years of experience, on the B 1 vitamin
content of Agaricus blazei Murrill mushroom 2015-2016 (μg/100g d.m.)
Prelucrarea valorilor pentru vitamin B1
Conţinutul în
vitamina B1
Experimental factors Value processing for B1 vitamin
B1 vitamin content
Varianta Combinația Varianta Combinația Valoarea Semificaţia*
2015 2016
Variant Combination Variant Combination Value Signification*
V1 C1 A1 1053 1007 V3 A3 C1 1151 A
V2 C1 A2 1123 1077 V2 A2 C1 1100 B
V3 C1 A3 1180 1123 V1 A1 C1 1030 C
V4 C2 A1 923 877 V6 A3 C2 956 D
V5 C2 A2 963 917 V5 A2 C2 940 D
V6 C2 A3 980 933 V4 A1 C2 900 E
V7 C3 A1 600 547 V9 A3 C3 635 F
V8 C3 A2 640 593 V8 A2 C3 616 F
V9 C3 A3 667 603 V7 A1 C3 573 G
V10 C4 A1 403 360 V12 A3 C4 423 H
V11 C4 A2 427 363 V11 A2 C4 395 HI
V12 C4 A3 447 400 V10 A1 C4 381 I
Media experienţei
783,83 733,33 DS 35,68----41,15
Mean of experience
Referitor la conținutul în vitamina B1 al ciupercii Agaricus blazei Murrill, TSAI

și colab. (2008) menționează cantitatea de 720 μg/100g s.u., CARNEIRO și colab.
(2013) 940 μg/100g s.u., COHEN și colab. (2014) 1150 μg/100g s.u., astfel încât și
valorile determinate de noi se regăsesc în aceste intervale.
Comparativ cu ciuperca Agaricus bisporus, conținutul de vitamina B1 al
ciupercii Agaricus blazei Murrill obținut de noi este mai ridicat, fiind confirmat și de
alți autori.
Astfel, MATTILA și colab. (2001) menționează 920 μg/100g s.u., FURLANI și
GODOY (2007) menționează 630 μg/100g s.u., iar BERNAS și JAWORSKA (2015)
menționează 710 μg/100g s.u.
118
6.3.9.2. Vitamina B2 (Riboflavină)

anul 2016. (Tabelul 6.53). În ambii ani experimentali valoarea maximă s-a înregistrat
la ciupercile recoltate de pe compostul clasic (C1) cu adaos proteic de făină de mălai
(A3).
Analizând efectul interacțiunii compost x adaos (A x C) în anii de experiență
asupra conținutului în vitamina B2 (μg/100g s.u.), se poate observa că adaosul proteic
cu făină de mălai (A3) a influențat conținutul de vitamina B 2 al ciupercilor Agaricus
blazei Murrill, pe primul loc fiind combinația adaos proteic de făină de mălai (A3) cu
compostul clasic (C1), cu 5616 μg vitamina B2/100 g s.u. Și pe compostul mixt (C3) cu
adaos proteic de tărâțe de grâu (A2), conținutul în vitamina B 2 al ciupercilor Agaricus
blazei Murrill este ridicat (4983 μg/100g s.u.), dar cu diferențe neasigurate statistic
față de prima variantă.
vitamina B2 2015-2016 (μg/100g s.u.) la ciupercile Agaricus blazei Murrill
Effect of interaction compost x protein addition, in years of experience, on the B2 vitamin
content of Agaricus blazei Murrill mushroom 2015-2016 (μg/100g d.m.)
Conţinutul în
vitamina B2
B2 vitamin content
2015 2016
V1 C1 A1 5300 4667 V3 A3 C1 5616 A
V2 C1 A2 5667 5233 V2 A2 C1 5450 A
V3 C1 A3 5800 5433 V9 A3 C3 5350 A
V4 C2 A1 4033 3600 V8 A2 C3 4983 B
V5 C2 A2 4533 4100 V1 A1 C1 4983 B
V6 C2 A3 4767 4333 V7 A1 C3 4800 BC
V7 C3 A1 5000 4600 V6 A3 C2 4550 CD
V8 C3 A2 5300 4667 V5 A2 C2 4316 D
V9 C3 A3 5533 5167 V4 A1 C2 3816 E
V10 C4 A1 3400 2967 V12 A3 C4 3533 EF
V11 C4 A2 3700 3200 V11 A2 C4 3450 FG
V12 C4 A3 3767 3300 V10 A1 C4 3183 G
Media experienţei
4733,3 4272,2 DS 309,23---356,65
Mean of experience
Referitor la conținutul în vitamina B2 al ciupercii Agaricus blazei Murrill, TSAI

și colab. (2008) au găsit cantitatea de 3550 μg/100g s.u., CARNEIRO și colab. (2013)
4625 μg/100g s.u și COHEN și colab. (2014) 6200 μg/100g s.u., astfel încât și valorile
119
Rózsa Sándor

ciupercii Agaricus blazei Murrill prezintă valori mai scăzute, asftel, MATTILA și colab.
(2001) menționează 5100 μg/100g s.u., FURLANI și GODOY (2007) 2500 μg/100g s.u.,
iar BERNAS și JAWORSKA (2015) 1800 μg/100g s.u.
6.3.9.3. Vitamina B9 (Acid folic)

variat între 290 și 687μg/100g s.u. în anul 2015 și între 277 și 657μg/100g s.u. în anul
2016. (Tabelul 6.54).
Și în cazul conținutului în vitamina B9, ciupercile recoltate de pe composturile
clasic (C1) și mixt (C3) cu adaos suplimentar de făină de mălai (A3), realizează valorile
cele mai ridicate.
vitamina B9 (μg/100g s.u.) la ciupercile Agaricus blazei Murrill
content of Agaricus blazei Murrill mushroom (μg/100g d.m.)
Conţinutul în
vitamina B9
B9 vitamin content
2015 2016
V1 C1 A1 580 567 V9 A3 C3 671 A
V2 C1 A2 610 587 V3 A3 C1 631 B
V3 C1 A3 643 620 V8 A2 C3 631 B
V4 C2 A1 443 427 V7 A1 C3 618 B
V5 C2 A2 467 450 V2 A2 C1 598 C
V6 C2 A3 483 467 V1 A1 C1 579 D
V7 C3 A1 643 593 V6 A3 C2 475 E
V8 C3 A2 673 590 V5 A2 C2 458 F
V9 C3 A3 687 657 V4 A1 C2 435 G
V10 C4 A1 290 277 V12 A3 C4 313 H
V11 C4 A2 303 280 V11 A2 C4 291 I
V12 C4 A3 323 303 V10 A1 C4 283 I
Media experienţei
512,08 484,8 DS 13,77----15,88
Mean of experience
Referitor la conținutul în vitamina B9 al ciupercii Agaricus blazei Murrill,

COHEN și colab. (2014) determină valoarea de 220 μg/100g s.u., astfel încât valorile
determinate de noi, le depășesc pe cele constatate de alți autori.
ciupercii Agaricus blazei Murrill este aproape identică cu cele prezentate de, MATTILA
și colab. (2001), 430 μg/100g s.u., FURLANI și GODOY (2007) 240 μg/100g s.u., iar
BERNAS și JAWORSKA (2015) 750 μg/100g s.u.
120
6.3.9.4. Vitamina B12 (Cobalamină)

2016. (Tabelul 6.55). În ambii ani experimentali valoarea maximă s-a înregistrat la
ciupercile recoltate de pe compostul mixt (C3) cu adaos proteic de făină de mălai (A3).
vitamina B12 (μg/100g s.u.) la ciupercile Agaricus blazei Murrill
content of Agaricus blazei Murrill mushroom (μg/100g d.m.)
Conţinutul în
vitamina B12
B12 vitamin content
2015 2016
V1 C1 A1 527 510 V9 A3 C3 906 A
V2 C1 A2 540 523 V8 A2 C3 866 B
V3 C1 A3 560 557 V7 A1 C3 828 C
V4 C2 A1 727 680 V6 A3 C2 761 D
V5 C2 A2 747 710 V5 A2 C2 728 E
V6 C2 A3 767 757 V4 A1 C2 703 E
V7 C3 A1 843 813 V12 A3 C4 573 F
V8 C3 A2 877 857 V3 A3 C1 558 FG
V9 C3 A3 913 900 V11 A2 C4 538 GH
V10 C4 A1 487 440 V2 A2 C1 531 GH
V11 C4 A2 550 527 V1 A1 C1 518 H
V12 C4 A3 583 563 V10 A1 C4 463 I
Media experienţei
676,75 653,08 DS 32,40----37,37
Mean of experience
Conținutul cel mai ridicat de vitamina B12 se remarcă la ciupercile crescute pe

compost mixt (C3), în deosebi pe acela cu adaos proteic suplimentar de făină de mălai
(A3), urmat îndeaproape, dar cu diferențe asigurate statistic, de adaosul proteic de
tărâțe de grâu (A2).
Referitor la conținutul în vitamina B12 al ciupercii Agaricus blazei se regăsesc
în intervale găsite în literatura studiată CARNEIRO și colab. (2013) 920 μg/100g s.u. și
COHEN și colab. (2014) 760 μg/100g s.u.
6.3.9.5. Vitamina PP (B3 - Niacină)

Conținutul în vitamina PP (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a
variat între 30,33 și 56 mg/100g s.u. în anul 2015 și între 29 și 54,67 mg/100g s.u. în
anul 2016, în funcție de variantele experimentale de compost utilizate. (Tabelul 6.56).
În ambii ani experimentali valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile recoltate de pe
121
Rózsa Sándor
compostul mixt (C3) cu adaos proteic de făină de mălai (A3).

vitamina PP (mg/100g s.u.) la ciupercile Agaricus blazei Murrill
Effect of interaction compost x protein addition, in years of experience, on the PP vitamin
content of Agaricus blazei Murrill mushroom (mg/100g d.m.)
Prelucrarea valorilor pentru vitamin PP
Conţinutul în
vitamina PP
Experimental factors Value processing for PP vitamin
PP vitamin content
2015 2016
V1 C1 A1 44,00 42,00 V9 A3 C3 55,33 A
V2 C1 A2 46,33 45,00 V8 A2C3 52,17 B
V3 C1 A3 50,33 49,00 V7 A1 C3 50,00 BC
V4 C2 A1 30,33 29,00 V3 A3 C1 49,67 C
V5 C2 A2 32,33 31,00 V2 A2 C1 45,67 D
V6 C2 A3 35,67 34,33 V1 A1 C1 43,00 E
V7 C3 A1 50,67 49,33 V12 A3 C4 40,00 F
V8 C3 A2 53,00 51,67 V11 A2 C4 38,33 F
V9 C3 A3 56,00 54,67 V10 A1 C4 35,67 G
V10 C4 A1 36,33 35,00 V6 A3 C2 35,00 G
V11 C4 A2 39,00 37,67 V5 A2 C2 31,67 H
V12 C4 A3 40,67 39,33 V4 A1 C2 29,67 H
Media experienţei
42,88 41,50 DS 2,38---2.,75
Mean of experience
Ca și la celelalte vitamine din complexul B, valorile conținutului vitaminei PP

sunt mai ridicate la ciupercile cultivate pe compost mixt (C3), atât în cazul folosirii
adaosului proteic, cât și în lipsa acestuia. Valoarea cea mai ridicată (55,33 mg/100g
s.u.) s-a obținut în cazul folosirii adaosului proteic de făină de mălai (A3).
Referitor la conținutul în vitamina PP al ciupercii Agaricus blazei Murrill, TSAI
și colab. (2008) au găsit cantitatea de 45 mg/100g s.u., CARNEIRO și colab. (2013) 53
mg/100g s.u. și COHEN și colab. (2014) 36 mg/100g s.u., astfel încât și valorile
Comparativ cu ciuperca Agaricus bisporus, conținutul de vitamina PP al
ciupercii Agaricus blazei Murrill este asemănătoare. Aceasta este afirmat si de către
MATTILA și colab. (2001) 54 mg/100g s.u., FURLANI și GODOY (2007) 39 mg/100g
s.u., iar BERNAS și JAWORSKA (2015) 46 mg/100g s.u.
6.3.10 Conținutul în lovastatin (mevinolin)

Conținutul în lovastatin (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a
variat între 14,9 și 17,33 mg/100g s.u. în anul 2015 și 15,23 și 17,60 mg/100g s.u. în
anul 2016. (Tabelul 6.62).
122
Valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile recoltate de pe compost clasic

(C1) fără adaos proteic suplimentar, cu un maxim de 17,33 mg/100g s.u. în anul 2015
și 17,60 mg/100g s.u. în anul 2016. Și la compostul sintetic (C2) fără adaos proteic (A1)
prezintă valori ridicate ale lovastatinului.
Valorile medii ale lovastatinului, obținute la variantele experimentale în cei
doi ani, au fost apropiate cu cele la care fac referire, TSAI și colab. (2008) 13,5
mg/100g s.u., CARNEIRO și colab. (2013) 18,5 mg/100g s.u., COHEN și colab. (2014)
21,4 mg/100g s.u.

Conținutul de lovastatin (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Lovastatin content of Agaricus blazei Murrill mushrooms (mg/100g d.m.)
Factori experimentali Conținutul în lovastatin (mg/100g s.u.)
Experimental factors Lovastatin content (mg/100g d.m.)
2015 2016
Variant Combination
V1 C1 A1 17,33 17,60
V2 C1 A2 16,97 17,20
V3 C1 A3 17,10 17,33
V4 C2 A1 16,33 16,80
V5 C2 A2 15,63 16,10
V6 C2 A3 15,87 16,40
V7 C3 A1 15,93 16,30
V8 C3 A2 16,17 16,50
V9 C3 A3 16,33 16,63
V10 C4 A1 14,90 15,23
V11 C4 A2 15,13 15,50
V12 C4 A3 15,37 15,70
Urmărind influența unilaterală a compostului asupra conținutului de

lovastatin (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill (Tabelul 6.63), în anul
2015, cantitatea de lovastatin conținută de ciupercile cultivate pe compostul clasic
(C1), prezintă valorile cele mai ridicate, cu diferențe distinct semnificative (1,04
mg/100g s.u.) față de media experienței.
În anul 2016, cantitatea de lovastatin conținută de ciupercile cultivate pe
compostul clasic (C1), a înregistrat diferențe foarte semnificative (0,84 mg/100g s.u.)
față de media experienței.
Cantitatea de lovastatin, în anii 2015-2016, pe compostul sintetic (C2) și
compostul mixt (C3), nu a înregistrat diferențe asigurate statistic.
123
Rózsa Sándor

Influența unilaterală a compostului asupra conținutului de lovastatin (mg/100g s.u.) în
Unilateral influence of the compost on the Agaricus blazei Murrill mushrooms lovastatin
Anul / Year
2015 2016
Compost
Compost
Lovastatin mg Lovastatin mg
Significance of
Significance of
Semnificație
Semnificație
Valoare Valoare
difference
difference
diferențe
diferențe
Valoare Valoare ±D ±D
% %
C1 17,13 106,5 1,04 ** 17,26 109,1 0,84 ***
C2 15,94 99,1 -0,14 - 16,43 100,1 0,02 -
C3 16,14 100,3 0,06 - 16,48 100,4 0,07 -
C4 15,13 94,1 -0,96 00 15,48 94,3 -0,93 000
Md/Me 16,09 100,0 0,00 Mt 16,41 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5 % 0,49 0,20
DL/LSD 1% 0,74 0,30
DL/LSD 0,1% 1,19 0,48

conținutului de lovastatin (mg/100g s.u.), (Tabelul 6.64), se poate spune că adaosul
proteic de făină de mălai (A3) din compost, a influențat cantitatea de lovastatin
conținută de ciupercile Agaricus blazei Murrill. Astfel, influența a fost distinct
semnificativă (0,08 mg/100g s.u.) în anul 2015, și semnificativă în anul 2016 (0,11
mg/100g s.u.), față de media experienței.
Influența unilaterală a adaosului proteic din compost asupra conținutului de lovastatin
mushrooms lovastatin content (mg/100g d.m.)
Anul / Year
Protein addition
Adaos proteic
2015 2016
Lovastatin mg Semnificație Lovastatin mg Semnificație
Valoare Valoare ±D diferențe Valoare Valoare ±D diferențe
absolute relativă Significance absolute relativă Significance
Absolute Relative
% of Absolute Relative
% of
difference difference
A1 16,13 100,2 0,04 - 16,43 100,1 0,02 -
A2 15,98 99,3 -0,11 000 16,28 99,2 -0,13 00
A3 16,17 100,5 0,08 ** 16,52 100,6 0,11 *
Md/Me 16,09 100,0 0,00 Mt 16,41 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5 % 0,05 0,09
DL/LSD 1% 0,07 0,12
DL/LSD 0,1% 0,09 0,16
Adaosul proteic de tărâțe de grâu (A2) a influențat negativ cantitatea de

lovastatin conținută de ciupercile Agaricus blazei Murrill în ambii ani ai experienței.
124
Cantitatea de lovastatin din ciupercile recoltate de pe composturile fără adaos

proteic suplimentar (A1), atât în anul 2015, cât și în anul 2016, nu a fost asigurată din
punct de vedere statistic.
proteic (C x A), (Tabelul 6.65), se observă că la ciupercile crescute pe compostul clasic
(C1) se obțin valorile cele mai ridicate de lovastatin, atât în varianta fără adaos proteic,
cât și în cele cu adaos. În varianta de compost clasic (C1), fără adaos proteic
suplimentar (A1), se obține o diferență pozitivă, asigurată statistic, față de variantele
cu adaos proteic de tărâțe de grâu (A2) și făină de mălai (A3).
În ordine descrescândă al conținutului de lovastatin, urmează valorile obținute
la ciupercile crescute pe compost sintetic (C3), constatând că varianta fără adaos
proteic suplimentar, realizează un nivel mai ridicat decât cele cu adaos.
de lovastatin (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Combined factors influence, compost x protein addition (C x A), on the lovastatin content
Anul / Year
Protein addition
2015 2016
Adaos proteic
Lovastatin mg Lovastatin mg
Compost
Compost
Significance of
Significance of
Semnificație
Semnificație
diferențe
diferențe
difference
difference
% %
C1 A1 17,33 107,5 1,21 *** 17,40 105,9 0,97 ***

C2 A1 16,33 101,3 0,21 - 16,80 102,2 0,37 **
C3 A1 15,93 98,8 -0,19 - 16,30 99,2 -0,13 -
C4 A1 14,90 92,5 -1,23 000 15,23 92,7 -1,20 000
Md/Me 16,13 100,0 0,00 Mt 16,43 100,0 0,00 Mt
C1 A2 16,97 106,2 0,99 ** 17,03 104,6 0,75 ***
C2 A2 15,63 97,9 -0,34 - 16,10 98,9 -0,18 -
C3 A2 16,17 101,2 0,19 - 16,50 101,3 0,22 -
C4 A2 15,13 94,7 -0,84 00 1,50 95,2 -0,78 000
Md/Me 15,98 100,0 0,00 Mt 16,28 100,0 0,00 Mt
C1 A3 17,10 105,8 0,93 *** 17,33 104,9 0,82 ***
C2 A3 15,87 98,1 -0,30 - 16,40 99,3 -0,12 -
C3 A3 16,33 101,0 0,17 - 16,63 100,7 0,12 -
C4 A3 15,37 95,1 -0,80 00 15,70 95,1 -0,82 000
Md/Me 16,17 100,0 0,00 Mt 16,52 100,0 0,00 Mt
DL/LSD 5% 0,50 0,24
DL/LSD 1% 0,75 0,35
DL/LSD 0,1% 1,20 0,54

experiență, asupra conținutului de lovastatin (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus
blazei Murrill (Tabelul 6.66) se poate observa că ciupercile crescute pe compost clasic
(C1), fără adaos proteic suplimentar (A1) au înregistrat 17,37 mg/100g s.u. lovastatin
fiind clasate pe primul loc.
125
Rózsa Sándor

Efectul interacțiunii, adaosul proteic x compost (A x C) în anii de experiență 2015-2016,
asupra conținutului de lovastatin (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill
Effect of protein addition x compost (A x C) interaction, on the lovastatin content (mg/100g
d.m.) of Agaricus blazei Murrill mushrooms in years 2015-2016
Varianta Combinaţia Semnificaţia*
Lovastatin mg
Variant Combination Significance*
V1 A1 C1 17,37 A
V3 A3 C1 17,22 B
V2 A2 C1 17,00 C
V4 A1 C2 16,57 D
V9 A3 C3 16,48 D
V8 A2 C3 16,33 E
V6 A3 C2 16,13 F
V7 A1 C3 16,12 F
V5 A2 C2 15,87 G
V12 A3 C4 15,53 H
V11 A2 C4 15,32 I
V10 A1 C4 15,07 J
DS 0,10-0,12
Comparativ cu ciuperca Agaricus bisporus, conținutul de lovastatin al ciupercii

Agaricus blazei Murrill este mai mică.
Astfel, MATTILA și colab. (2001) menționează 32 mg lovastatin/100g s.u.,
FURLANI și GODOY (2007) menționează 42 mg/100g s.u., iar BERNAS și JAWORSKA
(2015) menționează 37,5 mg/100g s.u.
126
7. Concluzii şi recomandări
7.1. Concluzii privind studiul condițiilor de creștere a
miceliului ciupercii Agaricus blazei Murrill
7.1.1. Sursa de carbon optimă pentru creșterea miceliului ciupercii Agaricus
blazei Murrill, este asigurată de rețeta de extract de compost CEA.
7.1.2. În mediile de cultură pentru creșterea miceliului ciupercii Agaricus
blazei Murrill, ca sursă suplimentară de azot, este peptona.
7.1.3. Miceliul ciupercii Agaricus blazei Murrill crește cel mai bine pe un mediu
de cultură cu raportul C/N cuprins între 10:1 și 20:1, rețeta cea mai eficientă fiind
mediul de cultură de extract de compost CEA.
7.1.4. Temperatura optimă de creștere a miceliului ciupercii Agaricus blazei
Murrill, în perioada de multiplicare, este cuprinsă între 25°C și 28°C, demonstrând
astfel că este o ciupercă termofilă.
7.1.5. Aciditatea optimă a mediului de cultură pentru dezvoltarea miceliul
ciupercii Agaricus blazei Murrill, în faza de multiplicare, este la valoarea pH=6, cu
limite între 5,00 şi 7,00.
7.1.6. Intensitatea luminoasă nu influențează creșterea miceliului ciupercii
Agaricus blazei Murrill, în faza de multiplicare.
7.2. Concluzii privind studiul tehnologiei de cultură a

ciupercii Agaricus blazei Murrill
7.2.1. Cercetând compoziția și metodologia de preparare a compostului pentru
cultura ciupercii Agaricus blazei Murrill, prin analogie cu specificul culturii ciupercii
Agaricus bisporus, se constată că rezultate bune se obțin prin folosirea paielor de
cereale și a gunoiului de cabaline sau a gunoiului de păsări.
7.2.2. Sub raportul condițiilor de compostare și a calității substratului de
cultură obținut, cel mai bine se comportă compostul sintetic compus din paie de grâu,
gunoi de păsări, ipsos și uree.
7.2.3. La prepararea compostului sintetic, factorii de fermentare cu fazele
anaerobă și aerobă întrunesc indicatorii cei mai favorabili, care asigură caracteristicile
fizice, chimice și biologice unui compost de cea mai bună calitate, față de celelalte
variante de compost.
7.2.4. Pe parcursul compostării aerobe, temperaturile sunt ușor mai ridicate în
mai activ de fermentație.
7.2.5. În timpul compostării aerobe, conținutul de apă din compostul sintetic
scade de la 78% la 71%, conținutul de materie organică de la 63% la 53%, conținutul
127
Rózsa Sándor
de azot scade cu aproximativ 0,1%, conținutul de calciu cu 5mg/l, magneziul cu

0,15mg/l, amoniacul NH3 scade cu 0,35%, iar pH-ul se reduce de la 8,98 la 8,24.
7.2.6. Pe parcursul pasteurizării compostului au loc pierderi de până la 36,3%
din substanța proaspătă și de până la 30,1% din substanța uscată a compostului,
conductivitatea electrică a compostului sintetic are valorile mai ridicate (2,98 dS/cm),
aspectul general, culoare, miros, textură și prezența actinomicetelor sunt mai
favorabile culturii ciupercilor, decât la celelalte variante de compost.
7.2.7. Compostul mixt, alcătuit din gunoi de cal (47,5%), gunoi de păsări
(19%), paie de grâu (28,5%), ipsos (4,5%) și uree (0,5%) asigură condiții de
fermentare și indicatori fizici, chimici și biologici în fazele anaerobă, aerobă și
pasteurizare, în perioada de incubare a miceliului și de fructificare, apropiați de cei ai
compostului sintetic.
7.2.8. În vederea preparării unor cantități limitate de compost, în scop
experimental, se poate folosi instalația complexă, de concepție proprie, alcătuită din
cuvă și grătare pentru compost, bazin pentru recircularea și încălzirea purinului,
compresor pentru aerare.
7.2.9. În perioada de creștere și recoltare compostul sintetic asigură nivelul
cel mai bun de împânzire a miceliului și condiții mai favorabile de temperatură și
umiditate, necesare declanșării fructificării și evoluției recoltei, în comparație cu
celelalte variante de compost.
7.2.10. Producția cea mai ridicată de carpofori, determinată de alcătuirea și
modul de preparare a compostului se obține pe substratul de compost sintetic cu o
valoare medie de 39,5kg/m2, depășind producția medie a celorlalte variante de
compost. Rezultate de producție bune se pot obține și pe compostul mixt. (38,3kg/m 2).
7.2.11. Calitățile compostului și efectele asupra producției pot fi îmbunătățite
în mod esențial prin adăugarea unui supliment proteic în compoziția compostului.
Adaosul proteic cu tărâțe de grâu, în proporție de 3%, asigură un spor mediu de
producție de 6,9% la compostul sintetic și de 10,9% la compostul mixt.
7.2.12. Adaosul de făină de mălai 3% are efecte semnificative în ceea ce
privește nivelul de producție, față de varianta de compost fără adaos proteic
suplimentar.
7.2.13. Sporul de producție obținut în cazul suplimentului cu tărâțe de grâu,
poate fi atribuit aportului nutritiv cu substanțe proteice din compost.
7.2.14. Condițiile de mediu în perioada de incubare, recomandate pentru
cultura speciei Agaricus bisposus sunt potrivite și pentru ciuperca Agaricus blazei
Murrill.
128
7.3. Concluzii privind compoziția chimică a ciupercilor

7.3.1. Calitățile alimentare ale ciupercilor Agaricus blazei Murrill, evaluate prin
compoziția chimică, scot în evidență, în general, produsul obținut pe compost clasic,
îmbunătățit cu adaos proteic de făină de mălai. Ciupercile recoltate de pe acest
substrat, au valorile cele mai ridicate ale conținutului de glucide, vitaminele B 1, B9, B12,
PP și vitamina C.
7.3.2. Ciupercile cultivate pe compostul sintetic cu adaos de tărâțe de grâu, au
un conținut mai ridicat de substanță uscată solubilă (8,80%) și proteine (30,63% din
s.u.).
7.3.3. Conținutul de ergosterol, ca precursor al vitaminei D 2, fiind mai ridicat,
în general, în ciuperci decât în alte vegetale, are valori mai ridicate în produsul obținut
pe compostul clasic, cu adaos de făină de mălai (94 mg/100g s.u.), cât și pe cel cu
supliment de tărâțe de grâu (90,17 mg/100g s.u.).
7.3.4. Conținutul de β 1,3 D glucan, substanță specifică în ciupercile Agaricus
blazei Murrill, cu valoare biologică ridicată, cu proprietăți terapeutice, este relativ
ridicat în produsul obținut pe compost clasic cu adaos de făină de mălai și cu tărâțe de
grâu (3,41-3,22 mg/100g s.u.), precum și în compostul mixt și sintetic cu adaos de
făină de mălai (3,16-3,15mg/100g s.u.).
7.3.5. Lovastatinul, ca substanță bioactivă specifică în conținutul ciupercilor,
cu efecte de reglare a metabolismului colesterolului, se găsește în cantități ridicate în
carpoforii de Agaricus blazei Murrill, conținutul cel mai ridicat fiind constatat în
produsul obținut pe compost clasic (17,37 mg/100g s.u.) fără adaos proteic.
7.4. Recomandări
Pe baza rezultatelor cercetărilor și a concluziilor generale formulate, se pot

face următoarele recomandări pentru producție:
7.4.1. Pentru cultura ciupercilor Agaricus blazei Murrill se va folosi de

preferință compostul sintetic alcătuit din paie de grâu (66%), gunoi de pasăre (28%),
ipsos (4%) și uree (2%).
7.4.2. În funcție de resursele de materiale locale existente în zonă, se poate
folosi ca substrat de cultură compostul clasic, format din gunoi de cal cu paiele din
așternut (93%), ipsos (5%), superfosfat (1%) și sulfat de amoniu (1%).
129
Rózsa Sándor
7.4.3. Prepararea composturilor în fazele de fermentare anaerobă, aerobă și de

pasteurizare se va face după metodologia folosită la cultura ciupercii albe, Agaricus
bisporus.
7.4.4. Însămânțarea, incubarea, goobtarea, întreținerea culturii și recoltarea
produsului se vor face în condițiile de microclimat specifice ciupercilor din genul
Agaricus ssp. de tip termofile.
130
8. Originalitatea şi contribuțiile
inovative ale tezei
8.1. Deoarece procurarea miceliului pentru cultura ciupercii Agaricus blazei

Murrill a prezentat dificultăți deosebite, iar în literatura de specialitate sunt informații
puține privind particularitățile producerii miceliului la această specie, s-au efectuat
studii privind condițiile de multiplicare a acestuia, pentru necesitățile proprii de
cercetare și producție. S-au stabilit sursa de carbon, de azot, pH-ul, raportul C/N și
temperatura optimă pentru creșterea miceliului ciupercii.
8.2. În dorința de a contribui la introducerea și răspândirea în cultură a
ciupercii Agaricus blazei Murrill, ținând cont de faptul că în literatura de specialitate
sunt informații puține privind specificul tehnologiei de cultură a acestei specii, s-au
efectuat cercetări privind compoziția și prelucrarea substratului organic, care să
asigure caracteristici fizice, chimice și biologice favorabile culturii, pornind prin
analogie cu practicile de cultură a unei specii răspândite în cultură, Agaricus bisporus.
8.3. Ca urmare a cercetărilor efectuate pe patru tipuri de compost, cu și fără
adaos proteic, s-a stabilit compoziția cea mai bună a compostului, dintre cele studiate,
precum și modul de preparare, prin instalații complexe de compostare și dirijare a
factorilor microclimatici la nivelulul compostului, care au asigurat calitatea optimă a
acestuia, prin nivelul și calitatea producției.
8.4. Au fost stabilite perioada și durata recoltărilor, producția la unitatea de
suprafață și valoarea alimentară a ciupercilor, prin analize riguroase ale principalelor
componente chimice, mai ales a unor substanțe bioactive (vitamine din complexul B,
lovastatin, ergosterol, β-1,3 D-glucan).
131
Rózsa Sándor
ANEXE
Etapele producerii miceliului la ciuperca Agaricus blazei Murrill, prin cultură de țesut
Planșa / Plate 1. Ciuperci Agaricus blazei Murrill produse în condiții sterile de laborator pentru obținere
de material de multiplicare (spori și țesut) / ABM mushrooms produced under sterile laboratory conditions
to obtain multiplication material (spores and tissue).
Planșa / Plate 2. Ciuperci Agaricus blazei Murrill recoltate în condiții sterile de laborator pentru obținere
de material de multiplicare (spori și țesut) / Harvested ABM mushrooms under sterile laboratory conditions
to obtain multiplication material (spores and tissue).
132
Planșa / Plate 3. Prelevarea de țesut din ciuperca Agaricus blazei Murrill, în condiții sterile de laborator și
inocularea acesteia în vase Petri pe mediu steril de agar CEA / Sampling of ABM mushroom tissue under
sterile laboratory conditions and inoculation into Petri dishes on sterile CEA medium.
Planșa / Plate 4. Vase Petri inoculate cu porțiuni de țesut din ciuperca Agaricus blazei Murrill / Petri
dishes inoculated with portions of Agaricus blazei Murrill mushroom tissue.
133
Rózsa Sándor
Planșa / Plate 5. Așezarea pălăriilor de ciuperci Agaricus blazei Murrill pe folie de aluminiu pentru
prelevarea sporilor ciupercii în condiții sterile de laborator / The placement of Agaricus blazei Murrill
mushroom hats on aluminium foil for the extraction of mushroom spores in sterile laboratory conditions.
Planșa / Plate 6. Așezarea pălăriei ciupercii Agaricus blazei Murrill pe un vas Petri cu mediu de agar
pentru prelevarea sporilor ciupercii în condiții sterile de laborator / Placing the ABM mushroom hat on a
Petri dish with agar medium to collect spores of the fungus under sterile laboratory conditions.
134
Planșa / Plate 7. Cutie pentru prelevarea sporilor de ciuperci în condiții sterile de laborator / Box for the
sampling of mushroom spores in sterile laboratory conditions.
Planșa / Plate 8. Sporii ciupercii Agaricus blazei Murrill recoltați direct pe mediu de agar în vas Petri, la 24
de ore după așezarea ciupercii pe vas / Agaricus blazei Murrill mushroom spore print directly on agar
medium in Petri dish, 24 hours after placing the mushroom on the Petri dish.
135
Rózsa Sándor
Planșa / Plate 9. Sporii ciupercii Agaricus blazei Murrill recoltați pe folie de aluminiu, la 24 de ore după
așezarea ciupercii pe folie / Agaricus blazei Murrill mushroom spore print on aluminium foil, 24 hours after
placing the mushroom on the foil.
Planșa / Plate 10. Păstrarea sporilor ciupercii Agaricus blazei Murrill în folia de aluminiu pe care s-au
recoltat / Preservation of spores of ABM mushroom in the aluminium foil that have been harvested.
136
Planșa / Plate 11. Început de dezvoltare al țesutului inoculat pe mediu de agar la ciuperca Agaricus blazei
Murrill / Beginning of development of inoculated tissue on agar medium of the ABM mushroom.
Planșa / Plate 12. Miceliul ciupercii Agaricus blazei Murrill / ABM mushroom mycelium.
137
Rózsa Sándor
BIBLIOGRAFIA
1. ABAH S.E., G. ABAH, 2010, Antimicrobial and antioxidant potentials of Agaricus
bisporus, Advances in Biological Research, Nigeria, 4 (5): 277-282.
2. ADAMS C., 2008, Uncloaking the mysteries of medicinal mushrooms: the U.S. medicinal
mushroom market continues to grow and evolve rapidly but its size still pales in
comparison to the rest of the world, Nutraceuticals World.
3. AINSWORTH G.C., 1976, Introduction to the history of mycology, Cambridge Univ. Press:
1-359.
4. AKYUZ M., KIRBAG S., 2010, Nutritive value of wild edible and cultured mushrooms.
Turk. J. Biol. 34, 97-102.
5. ANDRADE M.C.N., KOPYTOWSKI FILHO J., MINHONI M.T.A., COUTINHO L.N.,
FIGUEIREDO M.B., 2007, Productivity, biological efficiency, and number of Agaricus
blazei mushrooms grown in compost in the presence of Trichoderma sp. and
Chaetomium olivacearum contaminants. Braz. J. Microbiol. 38, 243-247.
6. APAHIDEAN A.S., 2006, Ciuperci cultivate și din flora spontană, Editura AcademicPres,
Cluj-Napoca.
7. APAHIDEAN A.S., D. INDREA, 1999, Ciuperci proaspete pe 10m 2, Editura Grand
București.
8. APAHIDEAN A.S., MARIA APAHIDEAN, 2004, Cultura legumelor și ciupercilor, Editura
AcademicPres, Cluj-Napoca.
9. ARDELEAN, M., 2010, Principii ale metodologiei cercetării agronomice și medical
veterinare, Editura Academic Pres, Cluj-Napoca.
10. BAARS J.P., J.M. HUUB, C. DRIFT, J.M. JOORDENS, SYBREN WIJMENGA, L.D. GRIENSVEN,
D. VOGELS, 1996, N-NMR study of ammonium assimilation in Agaricus bisporus,
Biochimica et Biophysica Acta 1310 74-80.
11. BALDAUF S.L., DOOLITTLE W.F., 1997, Originand evolution of the slime molds
(Mycetozoa), Preoceedings of the National Academy of Sciences (USA), 94:12007-12012.
12. BANKHEAD C., 1999, Mushrooms may play role in breast cancer prevention and
treatment, Medicine Science News Dec. 10th.
13. BARREIRA J.C.M., OLIVEIR M.B.P.P., FERREIRA I.C.F.R., 2014, Development of a novel
methodology for the analysis of ergosterol in mushrooms, Food Anal. Methods 7,217-
223.
14. BENNETT MARY BETH, 2014, National Mushroom Month, West Virginia University.
15. BENSKY D. 1993, Materia Medica of Chinese Herbal Medicine, Eastland Press, Seattle,
pp.338-39.
16. BERNAS E., JAWORSKA G., 2015, Effect of microwave blanching on the quality of frozen
Agaricus bisporus, Food Sci.Technol. Int. 21, 245—255.
17. BREENE W.M., 1990, Nutritional and medicinal value of specially mushrooms, Journal
of Food Protection, 53(10): 833-894.
18. CAMELINI C.M., MARASCHIN M., DE MENDONA M.M., ZUCCO C., FERREIRA A.G.,
TAVARES L.A., 2005, Structural characterization of beta-glucans of Agaricus
brasiliensis in different stages of fruiting body maturity and their use in nutraceutical
products. Biotechnol Lett. 27(17): 1295-9.
138
19. CARLILE M.J., WATKINSON S.C., 1994, The Fungi, Academic Press, London, p.125-140.
20. CARNEIRO A.A.J., FERREIRA I.C.F.R., DUEÑAS M., BARROS L., DA SILVA R., GOMES E.,
2013, Chemical composition and antioxidant activity of dried powder formulations of
Agaricus blazei and Lentinus edodes, Food Chem. 138, 2168-2173.
21. CARROLL A.D., SCHISLER L.C., 1976, Delayed release nutrient supplement for
mushroom culture, American Society for Microbiology, 31, 499-503.
22. CHAKRAVARTY B., 2011, Trends in mushroom cultivation and breeding, Australian
Journal of Agricultural Engineering 2 (4): 102-109.
23. CHANG S.T., 2008. Overview of mushroom cultivation and utilization as functional
foods. W, Mushrooms as functional foods. Cheung P.C.K. (ed.). J. Wiley & Sons Inc.
24. CHANG S.T., K. MSHIGENI, 2001, Mushrooms and human health: their growing
significance as potent dietary supplements, Windhoek: University of Namibia, pp.24-57.
25. CHANG S.T., P.G. MILES, 2004, Mushrooms: cultivation, nutritional values, medicinal
effect and environmental impact, 2nd ed. Boca Raton: CRC, 451 p.
26. CHATTERJEE N., FLURY M., HINMAN C., COGGER C.G., 2013, Chemical and Physical
Characteristics of Compost Leachates, Washington State University Journal, p. 79-85.
27. CHEN A., 2003, A practical Guide to the Cultivation of Agaricus blazei, a Mushroom of
Culinary and Biomedical Importance. MushWorld website, http//www.mushworld.com.
28. CHEN S., Y.C. KAO, C.A. LAUGHTON, 1997, Binding characteristics of aromatase
inhibitors and phytoestrogens to human aromatase, The Journal of Steroid
Biochemistry and Molecular Biology 61:107-115.
29. CHUWA P.C., 1997, Use of market waste as a substrate for cultivation of edible
mushrooms, M.Sc. Thesis, University of Dar El Salaam, Tanzania.
30. CIULCA S., 2002, Tehnică experimentală, Editura Mitron, Timișoara.
31. COELLO-CASTILLO M.M., SANCHEZ J.E. and ROYSE, D.J., 2009, Production of Agaricus
bisporus on substrates pre colonized by Scytalidium thermophilum and supplemented
at casing with protein-rich supplements. Bioresource Technology, 100, 4488-4492.
doi:10.1016/i.biortech.2008.10.Q61.
32. COHEN N., COHEN J., ASATIANI M.D., VARSHNEY V.K., YU H.T., YANG Y.C., 2014,
Chemical composition and nutritional and medicinal value of fruit bodies and
submerged cultured mycelia of culinary-medicinal higher Basidiomycetes mushrooms.
Int.J. Med. Mushrooms 16, 273-291.
33. COLAK M., 2004, Temperature profiles of Agaricus bisporus in composting stages and
effects of different composts formulas and casing materials on yield, African Journal of
Biotechnology Vol. 3 (9), pp. 456-462.
34. COLAUTO N.B., AIZONO P.M., CARVALHO L.R.M., PACCOLA-MEIRELLES L.D., LINDE
G.A., 2008. Temperature and pH conditions for mycelial growth of Agaricus
brasiliensis on axenic cultivation. Semina, Londrina 29(2), 307-312.
35. COLAUTO N.B., SILVEIRA A.R., EIRA A.F., LINDE G.A., 2010. Alternative to peat for
Agaricus brasiliensis yield. Biores. Technol. 101, 712-716.
36. COLAUTO N.B., SILVEIRA A.R., EIRA A.F., LINDE G.A., 2011. Production flush of Agaricus
blazei on brazilian casing layers. Braz. J. Microbiol. 42, 616-623.
37. COMAN I., M. MAREȘ, 2000, Micologie medicală și aplicată, Ed. Junimea, Iași: 1-354
139
Rózsa Sándor
38. COUTECUISSE R., 2000, Champignons d’Europe, Ed. Delachaux et Niestlé, S.A., Lausanne,
Paris: 1-465.
39. DELMAS J., 1989, Les champignon et leurs culture, Ed. La maison rustique, Paris.
40. DEMIRER T., RÖCK-OKUYUCU B., ÖZER I., 2005, Effect of different types and doses of
nitrogen fertilizers on yield and quality characteristics of mushrooms, Journal of
Agriculture and Rural Development in the Tropics and Subtropics Volume 106, No.1,
2005, pages 71–77.
41. DIAS E.S., 2010, Mushroom cultivation in Brazil, challenges and potential for growth,
Cienc. agrotec. Lavras 34(4), 795-803.
42. DIAS E.S., ABE C., SCHWAN R.F., 2004, Truths and myths about the mushroom Agaricus
blazei, Sci. Agric. 61, 545-549.
43. DONG Q., YAO J., YANG X.T., FANG J.N., 2007, Structural characterization of a water-
soluble β-d-glucan from fruiting bodies of Agaricus blazei Murrill., Carbohydrated.
Research, 337:1417-1421.
44. EBINA T., FUJIMIYA Y., 1998, Antitumour effect of a peptide-glucan preparation
extracted from Agaricus blazei in a double-grafted tumour system in mice, Biotherapy.
11:259-265.
45. EGER G., 1972, Experiments and comments on the action of bacteria on sphorophore
initation in Agaricus bisporus. Mush. Sci. 8: 719-725.
46. EIRA A., 2003, Cultivo do cogumelo medicinal Agaricus blazei (Murrill) SS Heinemann
ou Agaricus brasiliensis (Wasser et al.). Viçosa, Aprenda Fácil, 398p.
47. ELIADE EUGENIA, M. TOMA, 1971, Ciuperci, Editura Didactică și Pedagogică, București.
48. ELLERSTEN L.K., 2005, Effect of a Medicinal Extract from Agaricus blazei Murrill on
Gene Expression in Human Monocytes, Poster 1454, World Allergy Congress, Münich,
Germany, June 26-30.
49. EPSTEIN A., 1997, The science of composting. Pennysylvania, Technomic Publishing
Company.
50. FIRENZUOLI F., GORI L., LOMBARDO G., 2008, The medicinal mushroom Agaricus blazei
Murrill: Review of literature and Pharmaco-toxicological problems, Evid Based
Complement Alternat Med. 5(1):3-15.
51. FLEGG P., SPENCER D., WOOD D., 1985, The biology and technology of the cultivated
mushroom, Chichester: John Wiley and Sons. 177p.
52. FLETCHER J., GAZE R., 2008, Mushroom Pest and Disease Control, A Color Handbook.
London: Academic Press. 195p.
53. FORLAND D.T., JOHNSON E., TRYGGESTAD A.M., LYBERG T., HETLAND G., 2010, An
extract based on the medicinal mushroom Agaricus blazei Murill stimulates monocyte-
derived dendritic cells to cytokine and chemokine production in vitro. Cytokine. 49
(3):245-50.
54. FUJIMIYA Y., SUZUKI Y., KATAKURA R., EBINA T., 1999, Tumour-specific cytocidal and
immunopotentiating effects of relatively low molecular weight products derived from
the basidiomycete Agaricus blazei Murrill, Anticancer Research 19:113—118.
55. FUJIMIYA Y., Y. SUZUKI, KI. OSHIMAN, H. KOBORI, K. MORIGUCHI, H. NAKASHIMA, Y.
MATUMOTO, S. TAKAHARA, T. EBINA, R. KATAKURA, 1998, Selective tumoricidal
effect of soluble proteoglucan extracted from the basidiomycetes, Agaricus blazei
140
Murrill, mediated via natural killer cell activation and apoptosis, Cancer Immunology
Immunotherapy, 46:147-159.
56. FUJIYAMA Y., YAMOMOTO H., NOJI M., SUZUKI I., 2000, Peroral effect on tumour
progression of soluble beta 1-6 glucans prepared by acid treatment from Agaricus
blazei Murrill, International Journal of Medicinal Mushrooms 2:43-49.
57. FURLANI R.P.Z., GODOY H.T., 2007, Contents of folates in edible mushrooms
commercialised in the city of Campinas, Sào Paulo, Brazil. Ciéncia e Tecnologia de
Alimentos 27, 278-280.
58. GAMS W., HOEKSTRA E.S., APTROOT A., 2000, CBS Course of Mycology, Fourth Edition,
Centraalbureau voor Schimmelcultures, Baarn, Delft, The Netherlands: 1-165.
59. GARCIA C., HERNANDEZ T., COSTA F., CECCANTI B., CIARDI C., 1992, Changes in ATP
copntent, enzyme activity and inorganic nitrogen species during composting of
organic wastes. Can. J. Soil. Sci 72: 243-253. http://dx.doi.org/10.4141/cjss92-023.
60. GERBEN STRAATSMA, JAN P.G., JAC T.N.M., JOS G.M., 1998, Adjustment of the
composting process for mushroom cultivation based on initial substrate composition,
Bioresource Technology 72:67-74.
61. GERN R.M.M., LIBARDI JUNIOR N., PATRICIO G.N., WISBECK E., CHAVES M.B., FURLAN
S.A., 2010. Cultivation of Agaricus blazei on Pleurotus spp. spent substrate. Braz. Arch.
Biol. Technol. 53(4), 939-944.
62. GERRITS J.P.G., 1986, Supplementation with formaldehyde treated soybean meal.
Journal of Mushroom, 161, 169-174.
63. GERRITS J.P.G., 1998, Nutrition and compost. In: The cultivation of mushrooms. L.J.L.D.
van Griensven (red.). Mushroom Experimental Station, Horst. Netherlands, 29-38.
64. GERRITS J.P.G., AMSING J.G.M., STRAATSMA G., 1997, Vochtgehalte en volumegewicht
van indoor compost, Champignoncultuur 41, 179-183.
65. GIBAULT M.G., 1912, Histoire des legumes, Paris.
66. GLAMOCLIJA J., STOJKOVIC D., NIKOLIC M., CIRIC A., REIS F.S., BARROS L., 2015, A
comparative study on edible Agaricus mushrooms as functional foods. Food Funct. 6,
1900-1910.
67. GONZAGA C., RICARDO N.M.P.S, HEATLEY F., SOARES S.A., 2005, Isolation and
characterization of polysaccharides from Agaricus blazei Murrill. Carbohyd. Polym.
60(43) 19.
68. GONZAGA MARIA LEONIA, M. F. MENEZES, J. R. SOUZA, SANDRA SOARES, 2013,
Structural characterization of β glucans isolated frum Agaricus blazei Murill using
NMR and FTIR spectroscopy, Bioactive Carbohydrates and Dietary Fibre, Brasil, 2, 152-
156.
69. GONZALEZ MATUTE R., FIGLAS D., CURVETTO N., 2011, Agaricus blazei production on
non-composted substrates based on sunflower seed hulls and spent oyster mushroom
substrate, World J. Microbiol. Biotechnol. 27, 1331-1339.
70. GYŐRFI, JULIA, GEÖSEL A., 2008, Gondolatok a gombatermesztésről, Agrofórum, 19, 1:
36-38.
71. GYŐRFI, JULIA., 2010, Gombafajok termesztése a világon, Európában és
Magyarországon. (In: Győrfi, J. (szerk): Gombabiológia, gombatermesztés. Mezőgazda
Kiadó, Budapest, 114-121.
141
Rózsa Sándor
72. HAMLYN P.F., R.J. SCHMIDT, 1994, Potential therapeutic application of fungal filaments
in wound management, Mycologist, 8:147-152.
73. HAYES W.A., 1981, Interrelation studies of physical, chemical and biological factors in
casing soils and relationships with productivity in commercial culture of Agaricus
bisporus, Lang. Plant. Mushroom Sci. 11(1): 163 -179.
74. HAYES W.A., RANDLE P.E., LAST F.T., 1969, The nature of the microbial stimulus
effecting sprophore formation in Agaricus bisporus (Lange) Sing. Ann. Appl. Boil;
64:177-187. http://dx.doi.org/10.1111/j. 1744-7348.1969.tb02867.x.
75. HE X., G. SELEEN, 2004, Chemical analysis as quality control method for medicinal
mushroom extracts, International Journal of Medicinal Mushrooms, 6(3): 253-261.
76. HOBBS C., 1986,
77. HOBBS C., 1995, Medicinal Mushrooms: An Exploration of tradition, healing & culture,
Publication Botanica Press, Williams, p.7-10.
78. HORGOȘ A., 1999, Cultura ciupercilor de consum, Editura Mirton, Timișoara.
79. HORGOȘ A., 2002, Tehnologia cultivării ciupercilor comestibile, Editura Solnes,
Timișoara.
80. HORM V., OHGA S., 2008, Potential of compost with some added supplementary
materials on the development of Agaricus blazei Murill, J. Fac. Agr. Kyushu Univ. 53(2),
417-422.
81. HUANG N.L., 1997, Brazilian mushroom (Gee Song Rong) in Huang (ed.) Cultivation of
eighteen rare and precious gourmet mushrooms. Chinese Agricultural Press, Beijng,
China, 95-101.
82. HUNTE W., K. GRABBE, 1989, Champignonbau, Ed. Paul Parey, Berlin.
83. HUSSEIN F.R., K.H.M. EL-WASEEF, M.A.G. RABEE, 2004, Mushroom production, Report
No. 896, Research Institute of food Technology, Giza, Egypt.
84. ITO H., K. SHIMURA, H. ITOH, M. KAWADE, 1997, Antitumor effects of a new
polysaccharide-protein complex (ATOM) prepared from Agaricus blazei Murrill
(Iwade strain 101) “Himematsutake” and its mechanism in tumor-bearing mice,
Anticancer Research Jan-Feb 17(1A): 277-84.
85. ITOH H., H. ITO, H. AMANO, H. NODA, 1994, Inhibitory action of a (1->6)beta-D-glucan-
protein complex (FIII-2-b) isolated from Agaricus blazei Murrill (“Himematsutake”) on
Meth A fibrosarcoma-bearing mice and its antitumor mechanism, Japanese Journal of
Pharmacology, Oct; (66) (2):265-71.
86. IWADE I., MIZUNO T., 1997, Cultivation of Kawariharatake (Agaricus blazei Murill).
Food Rev. Int. 13(3), 338-390.
87. JAWORSKA G., BERNAS E., 2012, Amino acid content of frozen Agaricus bisporus and
Boletus edulis mushrooms: effects of pretreatments. Int.J. Food Prop. 16, 139-153.
88. JAWORSKA G., P. GEBEZYNSKI, A. GOLYSZNY, 2003, The use of mushrooms (Agaricus
bisporus) in the production of frozen and canned stuffings, Zywnnose, Supl. 36(3): 63-
71.
89. JAWORSKA G., POGORI K., BERNAS E., DUDA-CHODAK A., 2015, Nutraceuticals and
antioxidant activity of prepared for consumption commercial mushrooms Agaricus
bisporus and Pleurotus ostreatus. Food Qual. 38, 111-122.
90. JOHNSON E., FORLAND D.T., SAETRE L., BERNARDSHAW S.V., LYBERG T., HETLAND G.,
2009, Effect of an extract based on the medicinal mushroom Agaricus blazei murill on
142
release of cytokines, chemokines and leukocyte growth factors in human blood ex-vivo
and in vivo. Scand J.Immunol. 69(3):242-50.
91. JOY C.R., DIANE, M.B., CHRISTINE, M.B., 2007, Nutritional comparison of fresh, frozen
and canned fruits and vegetables, J. Sci. food Agric. 87:930-944.
92. KAPOOR J.N., 2004, Mushroom cultivation, Department of Mycology and Plant
Pathology, IARI, New Delhi, p. 14-15.
93. KAWAGISHI H., A. NOMURA, T. YUMEN, T. MIZUNO, T. HAGWARA, T. NAKAMURA,
1988, Isolation and properties of a lectin from the fruiting bodies of Agaricus blazei
Murrill, Carbohydrate Research, Nov 15:183(1):150-4.
94. KAWAGISHI H., R. INAGAKI, T. KANAO, T. MIZUNO, K. SHIMURA, H. ITO, T. HAGIWARA,
T. NAKAMURA, 1989, Fractionation and antitumor activity of the water insoluble
residue of Agaricus blazei Murrill fruiting bodies, Carbohydrate Research, Mar. 15;
186(2):267-273.
95. KAWAGISHI H., R. KATSUMI, T. SAZAWA, T. MIZUNO, T. HAGIWARA, T. NAKAMURA,
1988, Phytochemistry, 27, 2777.
96. KAWAKAMI S., K. MINTAO, T. HASHIMOTO, H. ASHIDA, M. MIZUNO, 2002, TNF-alpha
and NO production from macrophages is enhanced through up-regulation of NF-kB by
polysaccharides purified from Agaricus blazei Murrill, Proceedings of the 7th
International Mycological Congress Oslo 11-17 August, pg. 55.
97. KIDD P., 2000, The use of mushroom glucans and proteoglucans in cancer treatment,
Alt Medicinal Journal, 5(1):4-27.
98. KLIGMAN A., 2010, Handbook of mushroom culture, Kennett Square, Pa: J.B. Swayne.
99. KOPYTOWSKI FILHO J., MINHONI M.T.A., RODRIGUEZ ESTRADA A., 2006. Agaricus
blazei, „The Almond Portobello”, cultivation and commercialization. Mushr. News 54,
22-28.
100. KOTWALIWALE N., P. BAKANE, A. VERMA, 2007, Changes in textural and optical
properties of oyster mushroom during hot air drying, Journal of Food Engineering,
78:1207-1211.
101. KUBIAK K., 2001, Market of fresh and processed cultivated mushrooms in Poland,
Prezem. Ferment. Owoc-Warz. 53 (8):50-52.
102. LARGETEAU M.L., 2001, The medicinal Agaricus mushroom cultivated in Brazil:
biology, cultivation and non-medicinal valorization, Applied Microbiology and
Biotechnology, Berlin, v. 5, n. 92, p. 897-907.
103. LARGETEAU M.L., LLARENA-HERNANDEZ R.C., REGNAULT-ROGER C., SAVOIE J.M.,
2011, The medicinal Agaricus mushroom cultivated in Brazil, biology, cultivation and
non-medicinal valorisation. Appl. Microbiol. Biotech. DOI 10.1007/s00253-011-3630-7.
104. LITCHFIELD J.D., 1967, Mushroom mycelium as a food flavouring material, Bio
technology and Bioengineering, 9:289-304.
105. LIU Y., HUANG F., YANG H., IBRAHIM S.A., WANG Y., HUANG W., 2014. Effects of
preservation methods on amino acids and 5'-nucleotides of Agaricus bisporus
mushrooms. Food Chem. 149, 221-225.
106. LYONS G.A., MCKAY G.J., SHARMA S.H., 2000, Molecular comparison of Cytalidium
thermophilum isolates using RAPD and ITS nucleotide sequence analysis. Mycol. Res
104: 1431-1438. http://dx.doi.org HO. 1017/S0953756200002872.
143
Rózsa Sándor
107. MANTOVANI T.R.D., LINDE G.A., COLAUTO N.B., 2007. Effect of addition of nitrogen
sources to cassava fiber and carbon-to-nitrogen ratios on Agaricus brasiliensis
growth. Can. J. Microbiol. 53, 139-143.
108. MANZI P., GAMBELLI, L., MARCONI, S., VIVANTI, V., PIZZOFERRATO, L., 1999,
Nutrients in edible mushrooms: An inter-species comparative study, Food chem.
65:477-482.
109. MANZI P., MARCONI, S., AGUZZI, A., PIZZOFERRATO, L., 2004, Commercial
mushrooms: nutritional quality and effect of cooking, Food Chem. 84:201-206.
110. MATEESCU N., 1969, Teratological forms of the hymenophore in the mushroom
Psalliota Bispora, Rev. Roumanie de biologie, Tom 14.
111. MATEESCU N., 1972, Călăuza cultivatorului de ciuperci, Red. Revistelor Agricole,
București.
112. MATEESCU N., 1982, Producerea ciupercilor, Editura Ceres, București.
113. MATEESCU N., 1982, Raport vizită documentare în R.P. Chineză, ICLF Vidra.
114. MATEESCU N., 1989, Ghidul cultivatorului de ciuperci, Editura Recoop, București.
115. MATEESCU N., 1994, Ciupercile Șampinion, Editura Gramar, București.
116. MATEESCU N., 1996, Ciupercile, Editura Mast, Odorheiu Secuiesc.
117. MATEESCU N., I. BENGULESCU, C. JURCOVAN, 1975, Tehnologia culturii ciupercilor,
Editura Ceres, București.
118. MATEESCU N., V. MITROI, 1965, Dinamica principalelor caracteristici de producție la
ciupercile cultivate, Rev. Grădina, via și livada, 1965, 11.
119. MATTILA P., KONKO K., PIHLAVA J.M., ASTOLA J., VAHTERISTO L., HIETANIEMI V.,
2001, Contents of vitamins, mineral elements, and some phenolic compounds in
cultivated mushrooms. J. Agric. Food Chem. 49, 2343-2348.
120. MATTILA P., SUONPAA K., PIIRONEN V., 2000, Functional Properties of Edible Fungi,
Nutrition 16(7/8), 694-696.
121. MATTILA R, SALO-VAANANE P., KONKO K., ARO H., JALAVA T., 2002, Basic
composition and amino acid contents of mushrooms cultivated in Finland. J. Agric.
Food Chem. 50, 6419-6422.
122. MAU J., H. LIN, S.F. SONG, 2002, Antioxidant properties of several specialty
mushrooms, Food Research International, 35.(6):519-528.
123. MAYNARD ABIGAIL, 2000, Compost: The process, Connecticut agricultural experiment
station, New Haven, p. 128-145.
124. MDACHI S.I.T., 2004, Amino acid compositionof some Tanzanian wild mushrooms,
Journal Food Chemistry, 86:179-182.
125. MENDONCA M., KASUYA M.C., CADORIN A., VIEIRA A.J., 2005, Agaricus blazei
cultivation for a living in Brazil, Mushroom grower’s handbook 2, Shiitake cultivation,
Seul Korea, MushWorld, 247-257.
126. MIZUNO M., M. MORIMOTO, K. MINATO, H. TSUCHIDA, 1989, Polysaccharides from
Agaricus blazei Murrill stimulate lymphocyte T-cell subsets in mice, Bioscience
Biotechnology & Biochemistry Mar; 62(3):434-7.
127. MIZUNO T., 1995, Mushrooms: The versatile fungus – food and medicinal properties,
Food Reviews International, vol. 11, no.1. Marcel Dekker, Inc., New York.
144
128. MIZUNO T., H. SAITO, T. NISCHITOBA, H. KAWAGISHI, 1995, Antitumor active

substances from mushrooms, Food Reviews International, 111:23-61.
129. MORIMOTO T., MICHIHIRO T.M., MASASHI M.M., 2008, Oral administration of Agaricus
brasiliensis S. Wasser et al. (Agarico-mycetideae) extract downregulates serum
immuno-globulin E levels by enhancing Thl response. International Journal of
Medicinal Mushrooms, 10(1):30.
130. NEVES M.A., KASUYA M.C.M., ARAUJO E., LEITE C.L., CAMELINI C.M., RIBAS L.C.C.,
MENDONCA M.M., 2005. Physiological and genetic variability of commercial isolates of
culinary-medicinal mushroom Agaricus brasiliensis S. Wasser et al.
(Agaricomycetidae) cultivated in Brazil. Int. J. Med. Mushr. 7, 553-563.
131. NIU Y.C., LIU J.C., ZHAO X.M., SU F.Q., CUI H.X., 2009, Immunostimulatory activities of a
low molecular weight antitumoural polysaccharide isolated from Agaricus blazei
Murill (LMPAB) in Sarcoma 180 ascitic tumour-bearing mice, Pharmazie. 64(7):472-6.
132. NOGUEIRA MEIRE CRISTINA, J. P. FURLAN, F. R. VIEIRA, STHEFANY RODRIGUES,
MARTA HELENA FILLET, M. T. ALMEIDA, 2013, Dynamics of the chemical composition
and productivity of composts for the cultivation of Agaricus bisporus strains, Brazilian
Journal of Microbiology 44, 4, 1139-1146.
133. NUNES M.D., MARIA RODRIGUES, S. A. PAES, J. J. RIBEIRO, MARLIANE SILVA, MARIA
KASUYA, 2012, Nitrogen supplementation on the productivity and the chemical
composition of oyster mushroom, Journal of Food Research, 1 (2) 113-119.
134. OEI P., 2003. Mushroom cultivation 3rd edition. Appropriate technology for
mushroom growers. Backhuys Publishers, Leiden, The Netherlands, 429 pp.
135. OHNO N., FURUKAWA N., MIURA N., 2004, Antitumour beta-glucan from the cultured
fruit body of Agaricus blazei, Biology Pharmacology Bulletine 24:820-828.
136. OSAKI Y., T. KATO, K. YAMAMTO, J. OKUBO, T. MIYAZAKI, 1994, Antimutagenic and
bactericidal substances in fruit body of a Basidiomycete Agaricus blazei Murrill,
Journal of the Pharmaceutical Society of Japan, May, 114(5):342-50.
137. PALLAV K., 2014, Effects of polysaccharopeptide from Trametes versicolor and
amoxicillin on the gut microbiome of healthy volunteers: A randomized clinical trial,
Gut Microbes, 5(4).
138. PARK J.S., 2001, Characteristics and Cultivation Technology of Agaricus blazei,
MushWorld website, http//www.mushworld.com
139. PÂRVU M., ADRIANA POP, CHERECHEȘIU V., 2004, Mycological studies, Editura Presa
Universitară Clujeană, p.104.
140. PETRE M., 2004, Biologie celulară, Editura Printech, București, p.23-28.
141. PETRE M., 2006, Manual de utilizare a biotehnologiilor ecologice de cultivare a
ciupercilor comestibile, Ed. Didactică și Pedagogică R.A., București.
142. PETRE M., V. PETRE, 2003, Medicinal Mushrooms Used as Natural Adaptogens and
Stimulants of Immune System, Proceedings of the 8th National Symposium ”Medicinal
Plants Present and Perspectives”, Piatra Neamț, p. 12-15.
143. POKHREL C.P., OHGA S., 2007, Cattle bedding waste used as a substrate in the
cultivation of Agaricus blazei Murill, J. Fac. Agr. Kyushu Univ. 52(2), 295-298.
144. RÁCZ J., KORONCZY IMRÉNÉ, 2009, Cum să cultivăm ciuperca de bălegar, Uniunea
Națională a Intreprinzătorilor Cultivatori de Ciuperci Korona, Eger, Ungaria.
145
Rózsa Sándor
145. RAI R.D., 1997, Medicinal mushrooms, Advances in mushroom biology and production.
Proceedings of the Indian Mushroom conference, Secretary Mushroom Society of Indian
Publishers, p.355-368.
146. RAI R.D., VERMA R.N., 2000, Medicinal mushrooms, Current status and prospects in Ind.
J. Mycol. PI. Pathol.. 30(2):283.
147. RAMBELLI A., 1987, Manual On Mushroom Cultivation, Zanichelli, Italia.
148. REIS F.S., BARROS L., MARTINS A., FERREIRA I.C.F.R., 2012, Chemical composition and
nutritional value of the most widely appreciated cultivated mushrooms: an inter-
species comparative study. Food Chem.Toxicol. 50,191-197.
149. RESHETNIKOV S.V., TAN K.K., 2001, Higher Basidiomycota as a source of antitumor
and immunostimulating polysaccharides, International Journal of Medicinal Mushroom,
3(4):361-394.
150. ROSS R., 1976, A study of the preparation of compost for the cultivated mushroom,
Agaricus bisporus. PhD Thesis, University of Reading.
151. ROSS R.C., HARRIS P.J., 1983, An investigation into the selective nature of mushroom
compost, Scientia Horticulturae 19: 55-64.
152. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, RODICA SIMA, TINCUȚA-MARTA GOCAN, FELICIA-SUZANA
BUTUZA-BUMB, 2016, Research on the transfer material to obtain mycelium on the
granular support at Agaricus blazei Murrill mushrooms, Lucrări științifice – seria
Agronomie, USAMV Iași, vol. 59.
153. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, RODICA SIMA, TINCUȚA-MARTA GOCAN, ILEANA
ANDREICA, 2016, The influence of culture technology on production and chemical
content in Agaricus blazei Murrill mushrooms, Lucrări științifice – seria Agronomie,
USAMV Iași, vol. 59.
ANDREICA, MELINDA RÓZSA, 2017, Mycelial biomass production of the sun
mushroom Agaricus blazei Murrill, Current Trends in Natural Sciences, Universitatea
din Pitești, acceptată, în curs de publicare.
ANDREICA, MELINDA RÓZSA, 2017, Agaricus blazei Murrill mushroom compost study
anaerobic and aerobic phases, Current Trends in Natural Sciences, Universitatea din
Pitești, acceptată, în curs de publicare.
156. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, TINCUȚA-MARTA GOCAN, RODICA SIMA, MELINDA RÓZSA,
2017, Increasing Agaricus blazei Murrill production by using Scytalidium
thermophillum at compost preparation, Journal of Horticulture, Forestry and
Biotechnology, USAB Timișoara, acceptată, în curs de publicare.
157. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, TINCUȚA-MARTA GOCAN, RODICA SIMA, MELINDA RÓZSA,
2017, Study on chemical composition of Agaricus blazei Murrill mushroom, produced
on different substrates, Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology, USAB
Timișoara, acceptată, în curs de publicare.
158. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, TINCUȚA-MARTA GOCAN, RODICA SIMA, V. LAZĂR,
MELINDA RÓZSA, 2017, Influence of temperature and relative humidity on the
studded Agaricus blazei Murrill mushroom compost, Current Trends in Natural
Sciences, Universitatea din Pitești, acceptată, în curs de publicare.
159. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, TINCUȚA-MARTA GOCAN, STELA DAVID, FELICIA-SUZANA
BUTUZA-BUMB, 2016, Research on the influence of temperature on the growth of
146
Agaricus blazei Murrill mushroom mycelium, Agriculture – science and practice,

USAMV Cluj-Napoca, anul XXV, nr. 1-2 (97-98), 53-57.
BUTUZA-BUMB, 2016, Influence of pasteurization on different composts used for
Agaricus ssp. mushrooms cultivation on changing the ammonia concentration and pH
level, Agriculture – science and practice, USAMV Cluj-Napoca, anul XXV, nr. 3-4 (99-100),
34-39.
BUTUZA-BUMB, 2016, Dynamic of Agaricus blazei Murrill mushroom mycelium
growth, Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology, USAB Timișoara, 20(1),
120-122.
BUTUZA-BUMB, 2016, Research on the biology of the Agaricus blazei Murrill
mushroom mycelium, Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology, USAB
Timișoara, 20(1), 123-126.
163. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, TINCUȚA-MARTA GOCAN, V. LAZĂR, RODICA-MARIA SIMA,
ILEANA ANDREICA, MELINDA RÓZSA, 2017, The effect of processing on chemical
constituents of Agaricus ssp. mushrooms, Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-
Napoca, acceptată, în curs de publicare.
164. SÁNCHEZ C., 2004, Modern aspects of mushroom culture technology. Applied
Microbiology and Biotechnology 64: 756-762.
165. SCHISLER L.C., 1967, Stimulation of yield in the cultivated mushroom by vegetable
oils. American Society for Microbiology, 15, 844-850.
166. SCHISLER, L.C. and SINDEN, J.W. (1966), Nutrient supplementation of mushroom
compost at casing. Canadian Journal of Botany, 4, 287-293.
167. SEGULA M., LEVANON D., DANAI O., HENIS Y., 1987, Nutritional supplementation to
the casing soil: Ecological aspects and mushroom production, Mushroom Science XII
Proceedings of the Twelfth International Congress on the Science and Cultivation of
Edible Fungi, pp. 417-426.
168. SHINO-BU ATSUKO, K., YASUO, A., TATSUYUK, S., 1995, Nitrogen to protein conversion
factors for some common edible mushrooms, J. Food Sci. 60(5):1045-1047.
169. SHU-YAO C., SING R.N., JAIN V.B., 2007, Medicinal mushrooms: thei therapeutic
properties with special emphasis on cancer treatments, Cancer Research UK, p.245.
170. SILVA C.F., AZEVEDO R.S., BRAGA C., SILVA R., DIAS E.S., SCHWAL R.F., 2009, Microbial
diversity in a bagasse-based compost prepared for the production of Agaricus
brasiliensis, Braz. J. Microbiol. 40, 590-600.
171. SINDEN J.W. and SEHIALER, L.C., 1962, Nutrient supplementation of mushroom
compost at casing. Mushroom Science, 5, 267-280.
172. SING R.N., JAIN V.B. (1982) Nutrient supplementation for good yield of button
mushroom. Indian Phytopathology, 35, 535-536.
173. SIQUEIRA F.G., DIAS E.S., SILVA R., MARTOS E.T., RINKER D.L., 2009, Cultivation of
Agaricus blazei ss. Heinemann using different soils as source of casing materials, Sci.
Agric. 66(6), 827-830.
174. SIQUEIRA F.G., MARTOS E.T., SILVA E.G., SILVA R., DIAS E.S., 2011, Biological efficiency
of Agaricus brasiliensis cultivated in compost with nitrogen concentrations, Hortic.
Bras. 29, 157-161.
147
Rózsa Sándor
175. SIWULSKI M., SOBIERALSKI K., 2004. Uprawa grzybów jadalnych i leczniczych w
warunkach naturalnych. Kurpisz, Poznan. 158 pp.
176. SMITH J., ROWAN N., SULLIVAN R., 2002, Medicinal mushrooms: thei therapeutic
properties and current medical usage with special emphasis on cancer treatments,
Cancer Research UK, p.101.
177. STAMETS P., 2000, Growing Gourmet and Medicinal Mushrooms, Third edition, ten
Speed Press Berkeley, CA.
178. STANEK M., 2010, Microorganisms inhabiting mushroom compost during
fermentation, Mushroom Sci 8: 797-811.
179. STIJVE T., M.A.L. de A. AMAZONAS, 2001, Agaricus blazei Murrill, un nouveau
champignon gourmet et medicament qui nous vient du Brésil, Miscellanea Mycologica
69:41-47.
180. STOJKOVIC D., REIS F.S., GLAMOCLIJA J., CIRIC A., BARROS L., VAN GRIENSVEN L.J.L.D.,
, 2014, Cultivated strains of Agaricus bisporus and A. brasiliensis: chemical
characterization and evaluation of antioxidant and antimicrobial properties for the
final healthy product - natural preservatives in yoghurt. Food Funct. 5, 1602-1612.
181. STÖLZER S., GRABBLE K., 1991, Mechanisms of substrate selectivity in the cultivation
of edible fungi. In: MAHERMJ. (Ed.). Science and cultivation of edible fungi. Rotterdam:
Balkema 1: 141-146.
182. STRAATSMA G., GERRITS P.G., THISSEN T.N.M., AMSING G.M., HENNIE LOEFFEN, VAN
GRIENSVEN J.L.D., 2000, Adjustment of the composting process for mushroom
cultivation based on initial substrate composition, Bioresource Technology 72, 67-74.
183. STRAATSMA G., GERRITS, P.G., AUGUSTIJN P.A.M., CAMP, J.M., VOGELS, G.D.,
GRIENSVEN, L.J.L.D., 1989, Population dynamics of Scytalidium thermophilum in
mushroom compost and stimulatory effects on growth rate and yield of Agaricus
bisporus, J. Gen. Microbiol. 135, 751-759.
184. STROM P.F., 1985, Identification of thermophilic bacteria in solid-cuaste composting.
Appl. Environ. Microbiol; 50: 906-913.
185. SUGANYA M., SURIYAVATHANA M., 2012, Antioxidant profile of Agaricus bisporus and
Calocybe indica, International Journal of Pharmacy & Life Sciences, India, 3 (6) 1780-
1783.
186. TABATABAI M., 1994, Soil enzymes. In methods of soil analysis. Part2. Microbiological
and Biochemical Properties. In: Weaver RW, Angle JS and Bottomley PS Wisconsin
(Eds.). Soil Science Society of America; p. 775-833.
187. TAKAKU T., Y. KIMURA, H. OKUDA, 2001, Isolation of an antitumor compound from
Agaricus blazei Murrill (sic) and its mechanism of action, Journal of Nutrition May
131(5):1409-1413.
188. TĂNASE C., TATIANA EUGENIA ȘESAN, 2006, Concepte actuale în taxonomia
ciupercilor, Ed. Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași.
189. TEICHMANN A., DUTTA P.C., STAFFAS A., JÂGERSTAD M., 2007, Sterol and vitamin D2
concentration in cultivated and wild grown mushrooms: effects of UV irradiation.
LWT-Food Sci.Technol. 40, 815-822.
190. TIAN X., LUN Z., ITO H., 1994, Clinical observation on treatment of acute non
lymphocytic leukaemia with Agaricus blazei, Journal Lanzhou Med. Coll. 20, pp. 169-
171.
148
191. TIWARI P., 2000, Thermophilic microorganisms from mushroom compost and their
polysaccharolytic activities, GB Pant Univ. of Agric. and Technol. Pantnagar, India; p. 99.
192. TSAI S.Y.,TSAI H.L, MAU J., 2008, Non-volatile taste components of Agaricus blazei,
Agrocybe cylindracea and Boletus edulis, Food Chem. 107, 977-983.
193. TUDOR IOANA, 2007, Ciuperci comestibile și medicinale, Ed. Lucman, București.
194. TUDOR IOANA, 2010, Champignon – Tehnologia de cultură, Ed. Lucman, București.
195. TUDOR IOANA, 2010, Champignon, Ed. Lucman, București.
196. TUDOR IOANA, 2010, Ciupercile – aliment și medicament, New Agris, Horticultura, nr.
9-11, pag. 9-11.
197. TUDOR IOANA, 2010, Cultura ciupercilor pentru începători, Ed. Nomina Lex, București.
198. TUDOR IOANA, 2010, Primul seminar: Ciuperca românească între producție și
vânzare, New Agris, Horticultura, nr. 9-11, pag. 3 și Hortinform, Anul XVII, 6/182, pag.
22.
199. TUDOR IOANA, 2013, Ghid de cultura ciupercilor în gospodăriile individuale, Ed.
Universitară, București.
200. ULZIIJARGAL E., MAU J.H., 2011, Nutrient compositions of culinary-medicinal
mushroom fruiting bodies and mycelia. Int.J. Med. Mushrooms 13, 343-349.
201. VALNET J, 1986, Tatamentul bolilor, prin legume, fructe și cereale, Editura Ceres,
București.
202. VAN GRIENSVEN L.D., 1988, The cultivation of mushrooms, Darlington Mushroom
Laboratories Ltda. 515p.
203. VEDDER P.C., 2012, Modern mushroom growing, Madisonville, Tex.: Pitman Press.
204. VEDIE R., F. RETAILLEAU, 1994, Le CO2 et la culture de champignon de Paris, PHM,
350, p.24-30.
205. VERSTRAETE W., E. TOP, 1992, Holistic Environmental Biotechnology, Cambridge
Univ. Press, pp. 1-18.
206. VIJAY B., SHARMA, S.R. and LAKHANPAL, T.N., 2002, Effect of treating post-
composting with different concentrations of formaldehyde on the yield of Agaricus
bisporus. Mushroom Biology and Mushroom Products, 239-242.
207. VILLARES A., MATEO-VIVARACHO L., GARCÍA-LAFUENTE A., GUILLAMÓN E., 2014,
Storage temperature and UV-irradiation influence on the ergosterol content in edible
mushrooms. Food Chem. 147, 252-256.
208. VOURINENE A.H., 2002, Effect of bulking agent on acid and alkaline
phosphomonoesterase and p-D glucosidase activities during manure composting.
Bioresour. Technol 75: 1177-1183.
209. WAINWRIGHT M., 1992, An introduction to fungal biotechnology, Wiley, Chichester,
p.122-125.
210. WAKCHAURE G. C., KAMLESH K.M., CHOUDHARY R.L., MANJIT SINGH, MAHESH S.Y.,
2013, An improved rapid composting procedure enhance the substrate quality and
yield of Agaricus bisporus, African Journal of Agricultural Research Vol. 8(35), pp. 4523-
4536.
211. WANG J., MOU X.M., CHENG R.Z., 1994, Observation on treatment effect of Agaricus
blazei against alimentary tract tumour, Gansu Medicine Journal 13:5-7.
149
Rózsa Sándor
212. WANG Q., LI B.B., LI H., HAN J.R., 2010. Yield, dry matter and polysaccharides content
of the mushroom Agaricus blazei produced on asparagus straw substrate. Sci. Hort.
125, 16-18.
213. WASSER S.P., 2002, Medicinal mushrooms as a source of antitumor and immuno-
modulating polysaccharides, Applied Environ Microbiology, 60:258-274.
214. WASSER S.P., 2010, Medicinal mushroom science: history, current status, future
trends and unsolved problems, International Journal of Medicinal Mushroom, 12(1):1-
16.
215. WUEST P. J., M. D. DUFFY, 2013, Six steps to mushroom growing, The Pennsylvania
State University Extension Bulletin, Special Circular 268.
216. XIANG Z., KENLIN C., XINGDONG W., MENG L., YIN W., 2014, Effects of Biochar from
Spent Mushroom Substrate on Physic-chemical Properties during Pig Manure
Composting, Frontier of Environmental Science, June 2014, Volume 3, Issue 2, PP.67-74.
217. YOSHINURA W., UEDA N., ICHIOKA K., MATSUI Y., TERAI A., ARAI Y., 2005, Use of
complementary and alternative medicine by patients with urologic cancer: a
prospective study at a single Japanese institution, Support Care Cancer. 13:685-90.
218. YU Z.T., LIU B., MUKHERJEE P., NEWBURG D.S., Trametes versicolor extract modifies
human fecal microbiota composition in vitro, Plant Foods Hum Nutr., 68(2):107-112.
219. ZĂGREAN V., 2003, Cultivarea ciupercilor champignon, Ed. Rentrop&Straton, București.
220. ZHANG S., HE B., GE J., ZHAI C., LIU X., LIU P., 2010, Characterization of chemical
composition of Agaricus brasiliensis polysaccharides and its effect on myocardial SOD
activity, MDA and caspase-3 level in ischemia-reperfusion rats, International Journal
of Biology Macromolecular, 46(3):363-6.
221. ZHOU Q., TANG X., HUANG Z., SONG P., ZHOU J., 2010. Novel method for cultivating
Agaricus blazei. Acta Edulis Fungi 17, 29-42.
222. ZICARI G., D. RIVETTI, V. SOARDO, E. CERRATO, 2012, The cultivation of the
mushroom Agaricus bisporus (Champignon) and some environmental and health
aspects, Brazilian Sanita Pubbl. May-Jun, 68(3):435-46.
223. ZIED D.C., MINHONI M.T.A., KOPYTOWSKI FILHO J., ANDRADE M.C.N., 2010,
Production of Agaricus blazei ss. Heinemann (A. brasiliensis) on different casing layers
and its environments. World J. Microbiol. Biotechnol. 26, 1857-1863.
224. ZIED D.C., MINHONI M.T.A., KOPYTOWSKI FILHO J., BARBOSA L., ANDRADE M.C.N.,
2011, Medicinal mushroom growth as affected by non-axenic casing soil, Pedosphere
21(2), 146-153.
225. www.comune.ro
226. www.earth.google.com
227. www.isms.biz
228. www.fao.org/faostat
229. www.fas.usda.gov/data
150
TEZA DE DOCTORAT
Studiul unor aspecte tehnologice

privind cultura ciupercilor
(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)
Doctorand Rózsa Sándor
Conducător de doctorat
2017
151
Rózsa Sándor
Introducere
Modificările climatice din prezent și cele prevăzute în viitor îi determină pe
specialiști să găsească noi surse de hrană pentru populația în continuă creștere.
Obținerea de ciuperci comestibile tot timpul anului în ciupercării intensive este una
din posibilitățile de a asigura o parte din hrana populației.
Pe lângă valoarea lor alimentară, ciupercile constituie și o cultură rentabilă,
care asigură o producție ridicată, ce se obține pe unitatea de suprafață folosită, în spații
amenajate în acest scop. De reținut mai este și faptul că în cultura ciupercilor nu se
folosește teren agricol. Avantajele unei culturi de ciuperci sunt mai multe, atât de ordin
economic, ocupațional, medicinal, cât și de reconversie a deșeurilor ligno-celulozice.
Pe plan mondial specialiștii caută noi produse din diferite plante precum și din
ciuperci, cu conținut în vitamine, săruri minerale, enzime, care să îmbunătățească
sănătatea oamenilor. Privite din acest punct de vedere, ciupercile constituie un aliment
cu o ridicată valoare nutritivă, ce conțin în structura proteinelor complexe aminoacizi
esențiali, iar unele specii au și reale virtuți terapeutice și medicinale.
Stadiul actual al cunoașterii

1. Importanța și biologia ciupercilor
1.1. Scurt istoric privind ciupercile
Încă de acum 4000 de ani, acestea au fost folosite în medicina Orientului
Îndepărtat, datorită efectelor pozitive asupra stării de sănătate a persoanelor bolnave.
Legat de succesele obținute, aceste ciuperci au fost administrate atât profilactic, cât și
pentru vindecarea și ameliorarea unei serii foarte largi de boli – acest fapt rămânând
neschimbat până în zilele noastre. (AINSWORTH, 1976).
1.2. Importanța cultivării ciupercilor
1.2.1. Importanța alimentară a ciupercilor cultivate
Valoarea alimentară a unui produs, depinde în principal de doi factori și
anume: compoziția chimică și digestibilitatea compușilor ce intră în alcătuirea lui.
(CHANG și MSHIGENI, 2001).
Ciupercile comestibile, sunt considerate alimente cu o valoare nutritivă
ridicată, proteina vegetală obținută din ele fiind clasată pe locul doi, pe plan mondial
după cea obținută din soia. (BREENE, 1990).
1.2.2. Importanța medicinală a ciupercilor cultivate
Utilizarea de ciuperci cu efecte terapeutice este una dintre zonele cele mai
interesante ale medicinii naturiste, oferind un beneficiu terapeutic semnificativ,
sprijinit de o lungă istorie de utilizare tradițională și tot mai multe dovezi științifice.
(WASSER, 2010).
Compușii bioactivi din ciuperci pot fi izolați din corpurile fructifere sau
extracția culturilor din cultura pură a miceliului (CHANG și MILES, 2004). A fost
raportat faptul că ciuperca Agaricus blazei Murrill produce diverși compuși bioactivi,
152
care au potențialul de a trata mai multe boli (FIRENZUOLI și colab., 2008). Această
ciupercă a fost utilizată ca hrană medicamentoasă pentru prevenirea cancerului,
diabetului, hiperlipidemiei, arteriosclerozei și hepatitei cronice și este cunoscută ca
stimulator al sistemul imunitar (TAKAKU și colab., 2001).
1.2.3. Importanța economică a ciupercilor cultivate
În afara faptului că ciupercile sunt un produs alimentar și chiar terapeutic sau
tocmai de aceea, cultura ciupercilor prezintă și unele avantaje economice. Prin
conservare, ciupercile nu-și modifică parametrii organoleptici, iar prin deshidratare se
prelungește considerabil perioada de păstrare. (KOTWALIWALE et al., 2007).
Ciupercile asigură importante surse de proteine extrase din materiale cu
valoare economică foarte scăzută, cum ar fi gunoiul de grajd, deșeurile din agricultură,
din silvicultură, industria lemnului. (ZĂGREAN, 2003).
1. 3. Sistematica genului Agaricus
Regnul Fungi cuprinde cinci clase principale, în care sunt încadrate atât
ciupercile microscopice, care prezintă un miceliu slab dezvoltat, acoperit cu o masă
abundentă de spori, numite micromicete, cât și ciupercile evoluate al căror miceliu
bine dezvoltat este format din celule unicelulare, dispuse liniar, separate prin septum
transversal, care formează filamente ramificate și prezintă corpuri fructifere de
dimensiuni mari, numite macromicete. Macromicetele aparțin claselor Ascomycetes și
Basidiomycetes.
Aparatul somatic al acestor ciuperci macroscopice este alcătuit din hife sau
filamente miceliene, iar organul lor caracteristic este reprezentat de bazidia cu
bazidiospori. Bazidiomicetele prezintă trei tipuri de miceliu, respectiv: miceliu primar,
secundar și terțiar. (PETRE, 2006).
1. 4. Biologia celulară a ciupercilor
Indiferent de specie, celulele ciupercilor prezintă o structură morfologică
alcătuită din următoarele componente celulare de bază: membrana celulară, nucleul și
matricea citoplasmatică, în care se află distribuite alte organite celulare, cum sunt:
mitocondriile, reticulul endoplasmatic, lizozomii, peroxizomii, condriozomii și
vacuolele. (PETRE, 2004).
Aparatul somatic al ciupercilor este format dintr-o rețea de celule
filamentoase, septate, unicelulare, numite hife, care se anastomozează pentru a
constitui o structură reticulară, de tip tisular, care poartă denumirea de miceliu.
(CARLILE și WATKINSON, 1994).
1. 5. Descrierea principalelor specii din genul Agaricus ssp.
Ciuperca de cultură este formată din două părţi: una subterană denumită
miceliu şi una aeriană, denumită carpofor sau basidiofruct.
Miceliul, constituie partea vegetativă a ciupercii, fiind alcătuit dintr-o
împletitură de filamente miceliene (hife miceliene) cu diametrul de 10 mm, de formă
cilindrică şi divizate în celule prin pereți transversali. (TUDOR IOANA, 2013).
153
Rózsa Sándor
Miceliul are rolul de hrănire a carpoforului sau basidiofructului, pentru care

constituie suportul de formare. Basidiofructul ia naștere din niște mici umflături -
primordii, care se formează la extremitatea hifelor celor mai tinere. (ZĂGREAN, 2003).
Speciile descrise în lucrare sunt Agaricus bisporus și Agaricus bitorquis.
1.6. Faze fenologice ale fructificării ciupercii Agaricus ssp.
Fazele fenologice ale fructificării ciupercilor Agaricus ssp. sunt: apariția
primordiilor de fructificare, apariția butonilor fructiferi, individualizarea ciupercii,
apariția velumului, ruperea velumului, desfacerea pălăriei pe jumătate, pe trei sferturi
și total, precum și pălăria recurbată.
1.7. Caracteristicile eco-fiziologice ale creșterii și fructificării ciupercilor
Agaricus ssp.
În acest subcapitol se descriu caracteristicile eco-fiziologice ale creșterii și
fructificării ciupercilor Agaricus ssp.
1.8. Nutriția ciupercilor Agaricus ssp.
Ciupercile de cultură, având un regim de nutriţie heterotrof saprofit sunt
obligate să-şi ia hrana din substanţele organice în descompunere, cu ajutorul
enzimelor pe care le posedă. La ciupercile de cultură se disting, ca surse importante de
nutriţie, cea cu carbon, reprezentant prim al substanţelor organice, şi nutriţia
minerală. (COLAK, 2004).
În timpul compostării şi pasteurizării substratului, azotul proteic se
transformă în peptide şi acizi aminici, care sunt absorbiţi de celulele hifelor miceliene.
În urma unor cercetări executate la noi, a reieşit că între conţinutul de azot total al
substratului nutritiv (până la 2,7%), producţia de ciuperci şi conţinutul în proteină al
ciupercilor există o corelaţie directă. (ZICARI și colab., 2012).
2. Situația actuală a cunoașterii privind specificul

tehnologiilor de cultivare a ciupercilor Agaricus blazei Murrill
2.1. Generalități privind tehnologiile de cultivare a ciupercii Agaricus
blazei Murrill
Cultivarea ciupercii Agaricus blazei Murrill (WASSER și colab., 2002) pe o
scară comercială, este relativ recentă și are nevoie de dezvoltarea unor tehnologii
adecvate.
Numeroși autori au arătat că, datorită ciclului similar de viață, tehnologiile de
cultură ale ciupercilor Agaricus bisporus pot fi aplicate și în cultivarea ciupercilor
Agaricus blazei Murrill. Cu toate acestea, ciupercile Agaricus blazei Murrill necesită
temperaturi ridicate și umiditate ridicată, precum și accesul la lumină pentru a forma
primordii de fructificare (CHEN 2003, DIAS și colab. 2004, SIWULSKI și SOBIERALSKI
2004, MANTOVANI și colab. 2007, DIAS 2010).
În Brazilia, datorită condițiilor climatice avantajoase, această specie este
adesea cultivată în liber. Totuși, în alte țări - în principal datorită cerințelor sale
154
ridicate de temperatură - un astfel de sistem de cultivare este riscant și nu poate avea

succes decât în veri calde (STAMETS 2000, SIWULSKI și SOBIERALSKI 2004,
LARGETEAU și colab. 2011).
2.2. Substratul pentru cultivarea ciupercii Agaricus blazei Murrill
În acest subcapitol, se prezintă particularități privind componentele
substratului, compostarea componentelor din substrat, condiționarea/pasteurizarea
substratului, însămânțarea compostului cu miceliu, incubarea compostului însămânțat
cu miceliu, acoperirea substratului împânzit de miceliu și condiții de microclimat
pentru cultivarea ciupercii Agaricus blazei Murrill.
Contribuția proprie
3. Obiectivele urmărite
Scopul principal al cercetărilor a fost acela de a perfecționa o metodă de
cultură și de a elabora o tehnologie corespunzătoare pentru cultivarea ciupercii
Agaricus blazei Murill și de a stabili influența tehnologiei de cultură asupra producției
și a conținutului chimic la această ciupercă, cultura fiind puțin cunoscută și informațiile
despre tehnologia de cultură fiind reduse.
experiențele
Experiențele privind studiul condițiilor de creștere a miceliului și studiul
compostului pentru creșterea ciupercilor Agaricus blazei Murrill, precum și analizele
privind conținutului chimic al ciupercilor Agaricus blazei Murrill pentru fiecare
variantă experimentală de compost în parte, s-au desfășurat în localitatea Aghireșu-
Fabrici, județul Cluj, în cadrul firmei SC CIUPERCĂRIA SRL.
5. Material şi metodă
5.1. Materialul biologic utilizat în experiență
Materialul biologic care s-a utilizat în cadrul experienței, provine dintr-o
cultură pură, obținut de la laboratoarele Mycelia din Belgia.
5.2. Metode de lucru utilizate pentru studiul condițiilor de creștere a
miceliului ciupercii Agaricus blazei Murrill
În acest subcapitol sunt prezentate metodele de lucru utilizate pentru studiul
condițiilor de creștere a miceliului ciupercii Agaricus blazei Murrill
5.3. Metode de lucru utilizate pentru studiul tehnologiei de cultură a
În acest subcapitol sunt prezentate metodele de lucru utilizate pentru studiul
tehnologiei de cultură a ciupercii Agaricus blazei Murrill
5.4. Observații, analize și determinări
În acest subcapitol este prezentată aparatura de laborator utilizată pe
parcursul experiențelor.
155
Rózsa Sándor
6. Rezultate și discuții
6.1. Rezultate și discuții privind creșterea miceliului ciupercii Agaricus
blazei Murrill
6.1.1. Influența sursei de carbon asupra creșterii miceliului
Miceliul ciupercii Agaricus blazei Murrill a înregistrat cea mai rapidă creștere
pe mediul cu rețeta nr. 2 – CEA cu 12,4mm/10zile, fiind urmată de rețeta nr. 3 – MEA
cu 11,1mm/10zile.
6.1.2. Influența sursei de azot asupra creșterii miceliului
Analizând influența combinată a factorilor experimentali, rețetă și sursă de
azot, se constată că indiferent de sursa suplimentară de azot utilizată, rețeta CEA a
înregistrat diferențe foarte semnificativ pozitive (1,53 mm/zi), față de rețeta PDA luată
ca și martor.
6.1.3. Influența raportului C/N asupra creșterii miceliului
Rapoartele carbon/azot de 10:1 și 20:1, au înregistrat diferențe foarte
semnificativ pozitive (10,52 și 12,66mm) față de medie.
6.1.4. Influența temperaturii asupra creșterii miceliului
Temperaturile 25, 26, 27 și 28˚C, au înregistrat diferențe foarte semnificativ
pozitive (0,36, 1,69, 2,52 și 1,31) față de temperatura luată ca și martor 24˚C, valorile
obținute regăsindu-se și în literatura de specialitate (MENDONCA și colab. 2005).
6.1.5. Influența pH-ului asupra creșterii miceliului
La valorile 5, 6 și 7 al pH-ului s-au înregistrat diferențe foarte semnificativ
pozitive (2,66, 8,48 și 1,37) față de medie, valori care se regăsesc și în literatura de
specialitate după diverși autori. (SIWULSKI și SOBIERALSKI 2004, CHANG 2008).
6.2. Rezultate și discuții privind studiul compostului
6.2.1. Evoluția caracterelor fizico-chimice și organoleptice în perioada
preparării composturilor
În acest subcapitol se prezintă evoluția caracterelor fizico-chimice și
organoleptice în perioada preparării composturilor.
6.2.2. Evoluția microclimatului în spațiul de cultură, a temperaturii și a
gradului de împânzire a compostului
În acest subcapitol se prezintă evoluția microclimatului în spațiul de cultură, a
temperaturii și a gradului de împânzire a compostului.
6.2.3. Producția de ciuperci
Din influența unilaterală a compostului asupra producției la ciuperca Agaricus
blazei Murrill, în anii de experiență 2015-2016, se poate observa că cele mai mari
producții se obțin la compostul sintetic (C2) și la cel mixt (C3), înregistrând în ambii
ani diferențe foarte semnificativ pozitive față de media experiențelor.
Urmărind influența unilaterală a adaosului proteic din compost asupra
producției obținute la ciuperca Agaricus blazei Murrill, în anii de experiență 2015-2016
la adaosul proteic suplimentar de tărâțe de grâu (A2) s-au înregistrat diferențe
156
asigurate statistic, iar la adaosul proteic suplimentar de făină de mălai (A3) nu s-a
înregistrat diferențe asigurate statistic față de media experienței.
6.3. Compoziția chimică a ciupercilor Agaricus blazei Murrill
6.3.1. Substanța uscată
Analizând rezultatele din cei doi ani de experienţă asupra conţinutului de
substanţă uscată totală şi solubilă în ciuperci, se constată că, în anul 2015 intervalul de
variaţie al substanţei uscate totale a fost de 7,60% la ciupercile recoltate de pe
compostul cu trestie (C4) fără adaos proteic suplimentar (A1) și de 9,77% la ciupercile
recoltate de pe compostul mixt (C3) cu adaos proteic de tărâțe de grâu (A2).
6.3.2. Conținutul de proteină
Conținutul de proteină (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a variat
între 13,83% și 31,97% în anul 2015 și 12,43% și 29,3% în anul 2016. În ambii ani
experimentali, valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile recoltate de pe compost
sintetic cu adaos proteic de tărâțe de grâu (V5) cu un maxim de 31,97% în anul 2015 și
29,30% în anul 2016.
6.3.3. Conținutul în grăsimi
Conținutul în grăsimi (% din s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a variat
între 1,47% și 2,97% în anul 2015 și 1,00% și 2,47% în anul 2016.
6.3.4. Conținutul în carbohidrați
recoltate de pe compostul clasic (C1) cu adaos proteic de tărâțe de grâu (A2) cu un
maxim de 64,23% carbohidrați din s.u. în anul 2015 și 59,23% carbohidrați din s.u. în
anul 2016.
6.3.5. Conținutul în β-1,3 D-glucan
Conținutul în β-1,3 D-glucan (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei
Murrill a variat între 2875 și 3605 mg/100g s.u. în anul 2015 și 2640 și 3381 mg/100g
s.u. în anul 2016.
Atât în anul de experiență 2015, cât și 2016, valoarea maximă s-a înregistrat la
ciupercile recoltare de pe compostul clasic (C1) cu adaos proteic de făină de mălai
(A3), cu un maxim de 3414 mg/100g s.u. în anul 2015, și 3411 mg/100g s.u. în anul
2016.
6.3.6. Valoarea energetică (kcal/kg s.p.)
proteic (C x A), asupra valorii energetice a ciupercilor Agaricus blazei Murrill, se poate
constata că ciupercile recoltate de pe compostul sintetic (C2) cu adaos proteic de făină
de mălai (A3), au avut cea mai mare valoare energetică, atât în anul 2015 (399,67
kcal/kg s.p.), cât și în anul 2016 (391,33 kcal/kg s.p.).
6.3.7. Conținutul în ergosterol (vitamina D2)
Conținutul în ergosterol (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a
157
Rózsa Sándor

recoltate de pe compostul clasic (C1) cu adaos proteic de făină de mălai (A3), cu un
maxim de 95,67mg/100g s.u. în anul 2015 și 92,33mg/100g s.u. în anul 2016.
6.3.8. Conținutul în vitamina C
Conținutul în vitamina C (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a
În anul 2015, valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile recoltate de pe
compostul clasic (C1) cu adaos proteic de făină de mălai (A3), cu un maxim de
24,33mg/100g s.u., iar în anul 2016, valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile
recoltate de pe compostul mixt (C3) cu adaos proteic suplimentar de făină de mălai
(A3).
6.3.9. Conținutul în vitaminele B
6.3.9.1. Vitamina B1 (Tiamină)
anul 2016. În ambii ani experimentali valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile
recoltate de pe compostul clasic (C1) cu adaos proteic de făină de mălai (A3).
6.3.9.2. Vitamina B2 (Riboflavină)
anul 2016. În ambii ani experimentali valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile
recoltate de pe compostul clasic (C1) cu adaos proteic de făină de mălai (A3).
6.3.9.3. Vitamina B9 (Acid folic)
2016. Și în cazul conținutului în vitamina B9, ciupercile recoltate de pe composturile
clasic (C1) și mixt (C3) cu adaos suplimentar de făină de mălai (A3), realizează valorile
cele mai ridicate.
6.3.9.4. Vitamina B12 (Cobalamină)
2016. În ambii ani experimentali valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile recoltate
de pe compostul mixt (C3) cu adaos proteic de făină de mălai (A3).
6.3.9.5. Vitamina PP (B3 - Niacină)
Conținutul în vitamina PP (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a
variat între 30,33 și 56 mg/100g s.u. în anul 2015 și între 29 și 54,67 mg/100g s.u. în
anul 2016, în funcție de variantele experimentale de compost utilizate. În ambii ani
experimentali valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile recoltate de pe compostul
mixt (C3) cu adaos proteic de făină de mălai (A3).
158
6.3.10 Conținutul în lovastatin (mevinolin)

Conținutul în lovastatin (mg/100g s.u.) în ciupercile Agaricus blazei Murrill a
variat între 14,9 și 17,33 mg/100g s.u. în anul 2015 și 15,23 și 17,60 mg/100g s.u. în
anul 2016.
Valoarea maximă s-a înregistrat la ciupercile recoltate de pe compost clasic
(C1) fără adaos proteic suplimentar, cu un maxim de 17,33 mg/100g s.u. în anul 2015
și 17,60 mg/100g s.u. în anul 2016. Și la compostul sintetic (C2) fără adaos proteic (A1)
prezintă valori ridicate ale lovastatinului.
7. Concluzii şi recomandări
7.1. Concluzii privind studiul condițiilor de creștere a miceliului
7.1.1. Sursa de carbon optimă pentru creșterea miceliului ciupercii Agaricus
blazei Murrill, este asigurată de rețeta de extract de compost CEA.
7.1.2. În mediile de cultură pentru creșterea miceliului ciupercii Agaricus
blazei Murrill, ca sursă suplimentară de azot, este peptona.
7.1.3. Miceliul ciupercii Agaricus blazei Murrill crește cel mai bine pe un mediu
de cultură cu raportul C/N cuprins între 10:1 și 20:1, rețeta cea mai eficientă fiind
mediul de cultură de extract de compost CEA.
7.1.4. Temperatura optimă de creștere a miceliului ciupercii Agaricus blazei
Murrill, în perioada de multiplicare, este cuprinsă între 25°C și 28°C, demonstrând
astfel că este o ciupercă termofilă.
7.1.5. Aciditatea optimă a mediului de cultură pentru dezvoltarea miceliul
ciupercii Agaricus blazei Murrill, în faza de multiplicare, este la valoarea pH=6, cu
limite între 5,00 şi 7,00.
7.1.6. Intensitatea luminoasă nu influențează creșterea miceliului ciupercii
Agaricus blazei Murrill, în faza de multiplicare.
7.2. Concluzii privind studiul tehnologiei de cultură a ciupercii Agaricus
blazei Murrill
7.2.1. Cercetând compoziția și metodologia de preparare a compostului pentru
cultura ciupercii Agaricus blazei Murrill, prin analogie cu specificul culturii ciupercii
Agaricus bisporus, se constată că rezultate bune se obțin prin folosirea paielor de
cereale și a gunoiului de cabaline sau a gunoiului de păsări.
7.2.2. Sub raportul condițiilor de compostare și a calității substratului de
cultură obținut, cel mai bine se comportă compostul sintetic compus din paie de grâu,
gunoi de păsări, ipsos și uree.
7.2.3. La prepararea compostului sintetic, factorii de fermentare cu fazele
anaerobă și aerobă întrunesc indicatorii cei mai favorabili, care asigură caracteristicile
fizice, chimice și biologice unui compost de cea mai bună calitate, față de celelalte
variante de compost.
159
Rózsa Sándor
7.2.4. Pe parcursul compostării aerobe, temperaturile sunt ușor mai ridicate în

mai activ de fermentație.
7.2.5. În timpul compostării aerobe, conținutul de apă din compostul sintetic
scade de la 78% la 71%, conținutul de materie organică de la 63% la 53%, conținutul
de azot scade cu aproximativ 0,1%, conținutul de calciu cu 5mg/l, magneziul cu
0,15mg/l, amoniacul NH3 scade cu 0,35%, iar pH-ul se reduce de la 8,98 la 8,24.
7.2.6. Pe parcursul pasteurizării compostului au loc pierderi de până la 36,3%
din substanța proaspătă și de până la 30,1% din substanța uscată a compostului,
conductivitatea electrică a compostului sintetic are valorile mai ridicate (2,98 dS/cm),
aspectul general, culoare, miros, textură și prezența actinomicetelor sunt mai
favorabile culturii ciupercilor, decât la celelalte variante de compost.
7.2.7. Compostul mixt, alcătuit din gunoi de cal (47,5%), gunoi de păsări
(19%), paie de grâu (28,5%), ipsos (4,5%) și uree (0,5%) asigură condiții de
fermentare și indicatori fizici, chimici și biologici în fazele anaerobă, aerobă și
pasteurizare, în perioada de incubare a miceliului și de fructificare, apropiați de cei ai
compostului sintetic.
7.2.8. În vederea preparării unor cantități limitate de compost, în scop
experimental, se poate folosi instalația complexă, de concepție proprie, alcătuită din
cuvă și grătare pentru compost, bazin pentru recircularea și încălzirea purinului,
compresor pentru aerare.
7.2.9. În perioada de creștere și recoltare compostul sintetic asigură nivelul
cel mai bun de împânzire a miceliului și condiții mai favorabile de temperatură și
umiditate, necesare declanșării fructificării și evoluției recoltei, în comparație cu
celelalte variante de compost.
7.2.10. Producția cea mai ridicată de carpofori, determinată de alcătuirea și
modul de preparare a compostului se obține pe substratul de compost sintetic cu o
valoare medie de 39,5kg/m2, depășind producția medie a celorlalte variante de
compost. Rezultate de producție bune se pot obține și pe compostul mixt. (38,3kg/m2).
7.2.11. Calitățile compostului și efectele asupra producției pot fi îmbunătățite
în mod esențial prin adăugarea unui supliment proteic în compoziția compostului.
Adaosul proteic cu tărâțe de grâu, în proporție de 3%, asigură un spor mediu de
producție de 6,9% la compostul sintetic și de 10,9% la compostul mixt.
7.2.12. Adaosul de făină de mălai 3% are efecte semnificative în ceea ce
privește nivelul de producție, față de varianta de compost fără adaos proteic
suplimentar.
7.2.13. Sporul de producție obținut în cazul suplimentului cu tărâțe de grâu,
poate fi atribuit aportului nutritiv cu substanțe proteice din compost.
160
7.2.14. Condițiile de mediu în perioada de incubare, recomandate pentru

cultura speciei Agaricus bisposus sunt potrivite și pentru ciuperca Agaricus blazei
Murrill.
7.3. Concluzii privind compoziția chimică a ciupercilor Agaricus blazei
Murrill
7.3.1. Calitățile alimentare ale ciupercilor Agaricus blazei Murrill, evaluate prin
compoziția chimică, scot în evidență, în general, produsul obținut pe compost clasic,
îmbunătățit cu adaos proteic de făină de mălai. Ciupercile recoltate de pe acest
substrat, au valorile cele mai ridicate ale conținutului de glucide, vitaminele B 1, B9, B12,
PP și vitamina C.
7.3.2. Ciupercile cultivate pe compostul sintetic cu adaos de tărâțe de grâu, au
un conținut mai ridicat de substanță uscată solubilă (8,80%) și proteine (30,63% din
s.u.).
7.3.3. Conținutul de ergosterol, ca precursor al vitaminei D 2, fiind mai ridicat,
în general, în ciuperci decât în alte vegetale, are valori mai ridicate în produsul obținut
pe compostul clasic, cu adaos de făină de mălai (94 mg/100g s.u.), cât și pe cel cu
supliment de tărâțe de grâu (90,17 mg/100g s.u.).
7.3.4. Conținutul de β 1,3 D glucan, substanță specifică în ciupercile Agaricus
blazei Murrill, cu valoare biologică ridicată, cu proprietăți terapeutice, este relativ
ridicat în produsul obținut pe compost clasic cu adaos de făină de mălai și cu tărâțe de
grâu (3,41-3,22 mg/100g s.u.), precum și în compostul mixt și sintetic cu adaos de
făină de mălai (3,16-3,15mg/100g s.u.).
7.4. Recomandări
Pe baza rezultatelor cercetărilor și a concluziilor generale formulate, se pot
face următoarele recomandări pentru producție:
7.4.1. Pentru cultura ciupercilor Agaricus blazei Murrill se va folosi de
preferință compostul sintetic alcătuit din paie de grâu (66%), gunoi de pasăre (28%),
ipsos (4%) și uree (2%).
7.4.2. În funcție de resursele de materiale locale existente în zonă, se poate
folosi ca substrat de cultură compostul clasic, format din gunoi de cal cu paiele din
așternut (93%), ipsos (5%), superfosfat (1%) și sulfat de amoniu (1%).
7.4.3. Prepararea composturilor în fazele de fermentare anaerobă, aerobă și de
pasteurizare se va face după metodologia folosită la cultura ciupercii albe, Agaricus
bisporus.
7.4.4. Însămânțarea, incubarea, goobtarea, întreținerea culturii și recoltarea
produsului se vor face în condițiile de microclimat specifice ciupercilor din genul
Agaricus ssp. de tip termofile.
161
Rózsa Sándor
PhD THESIS
Study of some technological aspects

of Agaricus blazei Murrill
mushroom culture
(SUMMARY OF THE PhD THESIS)
PhD student Rózsa Sándor
Scientific coordinator
2017
162
Introduction
Current and future climate changes make specialists find new sources of food
for the ever-growing population. Obtaining edible mushrooms throughout the year in
intensive mushrooming is one of the possibilities to provide some of the population's
food.
In addition to their food value, the mushrooms are also a cost-effective crop,
which ensures high production, which is obtained on the surface unit used, in spaces
arranged for this purpose. It is also worth noting that the cultivation of mushrooms
does not use agricultural land. The advantages of a mushroom culture are many, both
economic, occupational, medicinal, and reconversion of ligno-cellulosic waste.
Worldwide, specialists are looking for new products from different plants as
well as mushrooms, containing vitamins, minerals, enzymes that improve people's
health. Viewed from this point of view, mushrooms are a food of high nutritional value,
containing essential amino acids in the structure of complex proteins, and some
species also have real therapeutic and medicinal virtues.
Literature review
1. The importance and biology of the mushrooms
1.1. Brief history of mushrooms
Since 4000 years ago, they have been used in the Far East Medicine because of
the positive effects on the health of the sick. Regarding the successes achieved, these
mushrooms have been administered both prophylactically and for healing and
ameliorating a wide range of diseases - this fact remains unchanged to this day.
(AINSWORTH, 1976).
1.2. The importance of mushrooms harvesting
1.2.1. Food importance of harvested mushrooms
The food value of a product depends mainly on two factors: the chemical
composition and the digestibility of the compounds that make up its composition.
(CHANG and MSHIGENI, 2001).
Edible mushrooms are considered foods of high nutritional value, the plant
protein obtained from them being ranked second in the world after that obtained from
soybeans. (BREENE, 1990).
1.2.2. The medicinal importance of harvested mushrooms
The use of therapeutic fungi is one of the most exciting areas of natural
medicine, providing a significant therapeutic benefit, backed by a long history of
traditional use and more and more scientific evidence. (WASSER, 2010).
Bioactive compounds in mushrooms can be isolated from fruit bodies or
extraction of pure mycelial culture. (CHANG și MILES, 2004). It has been reported that
the Agaricus blazei Murrill mushrooms produces various bioactive compounds that
have the potential to treat several diseases (FIRENZUOLI et al., 2008). This fungus has
163
Rózsa Sándor
been used as a drug for the prevention of cancer, diabetes, hyperlipidaemias,

arteriosclerosis and chronic hepatitis and is known as an immune system stimulant.
(TAKAKU et al., 2001).
1.2.3. The economic importance of harvested mushrooms
Apart from the fact that the mushrooms are a food and even therapeutically,
or because of that, the mushroom culture also has some economic advantages. By
preservation, the mushrooms do not change organoleptic parameters, and dehydration
considerably prolongs the shelf life. (KOTWALIWALE et al., 2007).
Mushrooms provide important sources of protein extracted from materials of
very low economic value, such as manure, farm waste, forestry, wood industry.
(ZĂGREAN, 2003).
1. 3. Systematic of Agaricus genus
The Fungi kingdom comprises five main classes, which include both
microscopic mushrooms, which have a poorly developed mycelium, covered with an
abundant spore mass called micromycotes and evolved mushrooms whose well-
developed mycelium consists of linear cells. Separated by transverse septum, forming
branched filaments and showing large fruiting bodies, called macromycetes.
Mucoromycetes belong to the Ascomycetes and Basidiomycetes classes.
The somatic apparatus of these macroscopic mushrooms consists of hay or
mycelial filaments, and their characteristic organ is basidia with basidiospores.
Basidiomycetes present three types of mycelium: primary, secondary and tertiary
mycelium. (PETRE, 2006).
1. 4. Cellular biology of mushrooms
Regardless of the species, fungi cells have a morphological structure consisting
of the following cellular components: the cell membrane, nucleus and cytoplasmic
matrix in which other cellular organisms are distributed, such as mitochondria,
endoplasmic reticulum, lysosomes, peroxisomes, condorosomes and vacuoles. (PETRE,
2004).
The somatic apparatus of the mushrooms consists of a network of filamentous,
septate, unicellular cells called hyphae, which are anastomized to form a reticular,
tissue-like structure called mycelium. (CARLILE și WATKINSON, 1994).
1. 5. Description of the main species of Agaricus genus
The harvested mushroom is made up of two parts: an underground called
mycelium and an aerial, called carpophore.
Mycelium is the vegetative part of the mushroom, consisting of a mat of
mycelium filaments (hyphae mycelia) with a diameter of 10 mm, a cylindrical shape,
and divided by transverse walls into the cells. (TUDOR IOANA, 2013).
The mycelium has the role of feeding the carpophores, which constitutes the
forming support. Carpophores comes from some small swellings - primordial, which
164
form at the end of the youngest hyphae. The species described in this PhD thesis work
are Agaricus bisporus and Agaricus bitorquis.
1.6. Phenological stages of Agaricus spp mushrooms fructification
The phenological phases of the Agaricus ssp. fructification are: the appearance
of the fructification primordias, the appearance of the fruit buttons, the
individualization of the mushroom, the appearance of the velum, the rupture of the
velum, the half hat, the three quarters and the total hat, as well as the recurrent hat.
1.7. The eco-physiological characteristics of the growth and fructification
of Agaricus ssp. mushrooms
This subchapter describes the eco-physiological characteristics of the growth
and fructification of the Agaricus ssp. mushrooms.
1.8. Nutrition of Agaricus ssp. mushrooms
Cultivated mushrooms with a saprophyte diet of heterotroph are forced to
feed their decomposing organic substances with the enzymes they possess. Cultivated
mushrooms are distinguished as important sources of nutrition, the carbon, the prime
representative of organic substances, and mineral nutrition. (COLAK, 2004).
During the composting and pasteurization of the substrate, the protein
nitrogen is transformed into peptides and amino acids that are absorbed by myelinous
hippocampal cells. As a result of research carried out in our country, it was found that
between the total nitrogen content of the nutrient substrate (up to 2.7%), the
production of mushrooms and the protein content of the mushrooms has a direct
correlation. (ZICARI et al., 2012).
2. Current situation of knowledge on the specifics of

cultivation technologies of Agaricus blazei Murrill mushrooms
2.1. Generalities on cultivation techniques of Agaricus blazei Murrill
mushrooms
Cultivation of the Agaricus blazei Murrill mushrooms (WASSER et al., 2002) on
a commercial scale is relatively recent and needs the development of appropriate
technologies.
Numerous authors have shown that due to the similar lifecycle, the culture
technologies of Agaricus bisporus can also be applied to the cultivation of Agaricus
blazei Murrill mushrooms. However, Agaricus blazei Murrill mushrooms require high
temperatures and high humidity, as well as access to light to form primordial
fructification (CHEN 2003, DIAS et al. 2004, SIWULSKI și SOBIERALSKI 2004,
MANTOVANI et al. 2007, DIAS 2010).
In Brazil, due to favorable climatic conditions, this species is often cultivated in
the wild. However, in other countries - mainly because of its high temperature
requirements - such a cultivation system is risky and can only be successful in hot
summers (STAMETS 2000, SIWULSKI și SOBIERALSKI 2004, LARGETEAU et al. 2011).
165
Rózsa Sándor
2.2. Substrate for Agaricus blazei Murrill mushroom cultivation

In this subchapter, there are presented particularities of substrate
components, composting of substrate components, substrate conditioning /
pasteurization, sowing of compost with mycelium, incubation of mycelium, mycelium-
coated substrate, coating and microclimate conditions for Agaricus blazei Murrill
cultivation.
Personal contribution
3. Research objectives
The main purpose of the research was to improve a culture method and to
develop a suitable technology for the cultivation of Agaricus blazei Murill mushroom
and to establish the influence of culture technology on the production and chemical
content of this fungus, information on crop technology being reduced.
4. The peculiarities of the artificial environment in which the

experiences took place.
Experiments on the study of mycelium growth conditions and compost study
for the growth of Agaricus blazei Murrill mushrooms, as well as the analyses on the
chemical content of the Agaricus blazei Murrill mushrooms for each experimental
compost variant, took place in Aghireşu-Fabrici, Cluj County , within SC CIUPERCĂRIA
SRL.
5. Material and method

5.1. The biological material used in the experience
The biological material used in the experience comes from a pure culture,
obtained from the Mycelia laboratories in Belgium.
5.2. Working methods used to study the growth conditions of the
Agaricus blazei Murrill mushroom mycelium
In this subchapter, there are presented the working methods used for the
study of growing conditions of Agaricus blazei Murrill mushroom mycelium.
5.3. Methods of work used to study Agaricus blazei Murrill mushroom
culture technology
In this subchapter, there are presented the working methods used for
studying the culture of the Agaricus blazei Murrill mushroom
5.4. Observations, analyzes and determinations
This subchapter presents the laboratory equipment used during the
experiments.
166
6. Results and discussions

6.1. Results and discussions on the growth of Agaricus blazei Murrill
mushroom mycelium
6.1.1. The influence of the carbon source on mycelium growth
The mycelium of the Agaricus blazei Murrill mushroom recorded the fastest
growth on the environment with recipe no. 2 - CEA with 12.4mm/10days, followed by
the recipe no. 3 - MEA 11.1mm/10days.
6.1.2. Influence of the source of nitrogen on mycelium growth
Analysing the combined influence of the experimental factors, the recipe and
the nitrogen source, it is noted that regardless of the additional nitrogen source used,
the CEA recipe recorded very significant positive differences (1.53 mm/day) compared
to the PDA recipe taken as a control.
6.1.3. Influence of the C/N ratio on mycelium growth
The carbon/nitrogen ratios of 10:1 and 20:1 recorded very significant positive
differences (10.52 and 12.66mm) from the mean.
6.1.4. The influence of temperature on mycelium growth
Temperatures 25, 26, 27 and 28°C, recorded very significant positive
differences (0.36, 1.69, 2.52 and 1.31) compared to the temperature taken as control,
24°C, the values obtained being recovered in the scientific literature (MENDONCA et al.
2005).
6.1.5. Influence of pH on mycelium growth
At pH values 5, 6 and 7 there were very significant positive differences (2.66,
8.48 and 1.37) from the average, values which are also found in the literature
according to various authors. (SIWULSKI și SOBIERALSKI 2004, CHANG 2008).
6.2. Results and discussions on compost study
6.2.1. Evolution of physico-chemical and organoleptic characters during
composting
This subchapter presents the evolution of the physico-chemical and
organoleptic characteristics during the preparation of the composts.
6.2.2. Evolution of microclimate in the culture area, of temperature and
studding degree of compost
This subchapter presents the evolution of microclimate in the culture area, of
temperature and studding degree of compost.
6.2.3. Production of mushrooms
From the unilateral influence of compost on the production of the Agaricus
blazei Murrill mushrooms, in the years 2015-2016, it can be noticed that the highest
yields are obtained in synthetic (C2) and mixed (C3) composts, with positive
differences in both years in relation to the average of experiences. Following the
unilateral influence of the protein addition from the compost on the production of the
Agaricus blazei Murrill mushroom, in the years of experience 2015-2016 additional
167
Rózsa Sándor
wheat bran (A2) added statistically ensured differences, and with the addition of
additional protein flour (A3) there were no statistical differences compared to the
average of the experience.
6.3. Chemical composition of Agaricus blazei Murrill mushrooms
6.3.1. Dry substance
Analysing the results of the two years of experience on the total and soluble
dry matter content of mushrooms, it is noted that in 2015 the total dry substance
variation range was 7.60% for the mushrooms harvested from the reed compost (C4)
with no additional protein supplement (A1) and 9.77% for the mushrooms harvested
on the mixed compost (C3) with wheat bran (A2) addition.
6.3.2. Protein content
Protein content (% of d.m.) in Agaricus blazei Murrill ranged between 13.83%
and 31.97% in 2015 and 12.43% and 29.3% in 2016. In both experimental years, its
maximum value registered on mushrooms harvested from synthetic compost with
wheat protein supplement (V5) with a maximum of 31,97% in 2015 and 29,30% in
2016.
6.3.3. Fat content
Fat content (% of d.m.) in Agaricus blazei Murrill ranged between 1.47% and
2.97% in 2015 and 1.00% and 2.47% in 2016.
6.3.4. Carbohydrate content
In both experimental years, the maximum value was recorded in the
mushrooms harvested on the classical compost (C1) with proteinaceous wheat bran
(A2) with a maximum of 64.23% carbohydrates from the d.m. in 2015 and 59.23% of
carbohydrates from the d.m. in 2016.
6.3.5. β-1,3 D-glucan content
The content of β-1,3-D-glucan (mg/100 g d.s.) in Agaricus blazei Murrill
mushrooms, ranged between 2875 and 3605 mg/100g d.m. in 2015 and 2640 and
3381 mg/100g d.m. in 2016.
Both in the 2015 and 2016 experimental years, the maximum value was
recorded in the harvesting fungi on the classical compost (C1) with protein admixture
(A3), with a maximum of 3414 mg/100g d.m. in 2015, and 3411 mg/100g d.m. in 2016.
6.3.6. Energy value (kcal/kg f.s.)
Analysing the combined influence of the experimental factors of compost and
protein addition (C x A) on the energy value of Agaricus blazei Murrill mushrooms, it
can be observed that the mushrooms harvested from the synthetic compost (C2) with
the protein admixture of flour (A3) had the highest energy value in both 2015 (399.67
kcal/kg f.m.) and in 2016 (391.33 kcal/kg f.m.).
6.3.7. Ergosterol content (D2 vitamin)
168
The content of ergosterol (mg/100g d.m.) in Agaricus blazei Murrill

mushrooms, varied between 75.00 and 95.67mg/100g d.m. in 2015 and 71.00 and
92.33mg in 2016.
In both experimental years, the maximum value was recorded in the
mushrooms harvested on the classical compost (C1) with protein admixture (A3), with
a maximum of 95,67mg/100g d.m. in 2015 and 92.33mg/100g d.m. in 2016.
6.3.8. C vitamin content
The vitamin C content (mg/100g d.m.) in Agaricus blazei Murrill mushrooms,
ranged between 12.33 and 24.33mg/100g d.m. in 2015 and 9.67 and 20.33mg in 2016.
In 2015, the maximum value was recorded in the mushrooms harvested on the
classical compost (C1) with protein admixture (A3) with a maximum of 24,33
mg/100g d.m. and in 2016, the maximum value was recorded at mushrooms harvested
on the mixed compost (C3) with additional protein addition of flour (A3).
6.3.9. B vitamin content
6.3.9.1. B1 vitamin (Thiamin)
The content of B1 vitamin (μg/100g d.m.) in Agaricus blazei Murrill
mushrooms, ranged between 403 and 1180μg/100g d.m. in 2015 and between 360
and 1123μg/100g d.m. in 2016. In both experimental years the maximum value was
recorded in the mushrooms harvested on the classical compost (C1) with protein
admixture of flour (A3).
6.3.9.2. B2 vitamin (Riboflavin)
The content of vitamin B2 (μg/100g d.m.) in Agaricus blazei Murrill
mushrooms varied between 3400 and 5800μg/100g d.m. in 2015 and between 2967
and 5433μg/100g d.m. in 2016. In both experimental years the maximum value was
recorded in the mushrooms harvested on the classical compost (C1) with protein
admixture of flour (A3).
6.3.9.3. B9 vitamin (Folic acid)
The content of B9 vitamin (μg/100g d.m) in Agaricus blazei Murrill mushrooms
ranged between 290 and 687μg/100g d.m. in 2015 and between 277 and 657μg/100g
d.m. in 2016. In the case of the B9 vitamin content, the mushrooms harvested from the
classical (C1) and mixed (C3) composts with the added addition of flour (A3) make the
highest values.
6.3.9.4. B12 vitamin (Cobalamin)
The B12 vitamin content (μg/100g d.m.) in Agaricus blazei Murrill mushrooms
ranged between 487 and 913μg/100g d.m. in 2015 and between 440 and 900μg/100g
d.m. in 2016. In both experimental years the maximum value was recorded in the
mushrooms harvested on the mixed compost (C3) with protein admixture of flour
(A3).
6.3.9.5. PP vitamin (B3 - Niacin)
The content of PP vitamin (mg/100g d.m.) in Agaricus blazei Murrill
mushrooms ranged between 30.33 and 56 mg/100g d.m. in 2015 and between 29 and
169
Rózsa Sándor
54.67 mg/100g d.m. in 2016, depending on the experimental variants of used compost.
In both experimental years the maximum value was recorded in the mushrooms
harvested on the mixed compost (C3) with protein admixture of flour (A3).
6.3.10 Lovastatin content (Mevinolin)
The content of lovastatin (mg/100g d.m.) in Agaricus blazei Murrill
mushrooms varied between 14.9 and 17.33 mg/100g d.m. in 2015 and 15.23 and 17.60
mg/100g d.m. in 2016.
The maximum value was recorded in mushrooms harvested from classical
compost (C1) without added protein supplement, with a maximum of 17.33 mg/100g
d.m. in 2015 and 17.60 mg100g d.m. in 2016. Also, synthetic compost (C2) without
protein addition (A1) shows high values of lovastatin.
7. Conclusions and recommendations
7.1. Conclusions on studying the growth conditions of Agaricus blazei
Murrill mushroom mycelium
7.1.1. The optimal carbon source for growing Agaricus blazei Murrill
mushroom mycelium is provided by the CEA compost extract agar.
7.1.2. In culture media for growing the Agaricus blazei Murrill mushroom
mycelium, as an additional source of nitrogen, is the peptone.
7.1.3. The best C/N ratio of culture medium to grow Agaricus blazei Murrill
mushroom mycelium is between 10:1 and 20:1, the most efficient formulation is the
compost extract medium.
7.1.4. The optimal growth temperature of the Agaricus blazei Murrill
mushroom mycelium, during the multiplication period, is between 25 °C and 28 °C,
thus demonstrating that it is a thermophilic fungus.
7.1.5. The optimal acidity of the culture medium for the Agaricus blazei Murrill
mushroom mycelium, in the multiplication phase, is pH = 6, with a range between 5.00
and 7.00.
7.1.6. The light intensity does not influence the growth of the Agaricus blazei
Murrill mushroom mycelium in the multiplication phase.
7.2. Conclusions on Agaricus blazei Murrill mushroom culture technology
study
7.2.1. Researching the composition and methodology of composting for
Agaricus blazei Murrill mushroom culture, by analogy with the specificity of the culture
of the Agaricus bisporus mushroom, it is found that good results are obtained by using
grain straws and horse mackerel or poultry manure.
7.2.2. In terms of composting conditions and the quality of the substrate,
synthetic compost composed of wheat straw, poultry manure, plaster and urea is best
treated.
7.2.3. In the preparation of synthetic compost, the fermentation factors with
the anaerobic and aerobic phases meet the most favorable indicators, which ensure the
170
physical, chemical and biological characteristics of a best quality compost compared to

the other compost variants.
7.2.4. During aerobic composting, temperatures are slightly higher in synthetic
and mixed compost than in conventional compost, indicating a more active
fermentation process.
7.2.5. During aerobic composting, the water content in synthetic compost
decreases from 78% to 71%, the organic matter content from 63% to 53%, the
nitrogen content drops by about 0.1%, the calcium content by 5mg/l, magnesium with
0.15 mg/l, ammonia decreases by 0.35%, and the pH is reduced from 8.98 to 8.24.
7.2.6. During the pasteurization of the compost there are losses of up to 36.3%
of the fresh material and up to 30.1% of the dry matter of the compost, the electrical
conductivity of the synthetic compost has the higher values (2.98 dS/cm). General
aspect, colour, smell, texture and presence of actinomycetes are more favorable to the
culture of mushrooms than to the other compost variants.
7.2.7. Mixed compost, made up of manure (47.5%), bird litter (19%), wheat
straw (28.5%), plaster (4.5%) and urea (0.5%), ensures fermentation and physical,
chemical and biological indicators in the anaerobic, aerobic and pasteurization phases,
during mycelium incubation and fructification, close to those of synthetic compost.
7.2.8. In order to prepare limited quantities of compost, for experimental
purposes, the complex, own conception plant, consisting of a composting bowl and
grids, a purine recirculation and heating basin, a compressor for aeration, can be used.
7.2.9. In the growing and harvesting period, synthetic compost provides the
best level of mycelium peeling and more favorable conditions of temperature and
humidity, necessary to trigger the fructification and the evolution of the crop,
compared to the other compost variants.
7.2.10. The highest production of carpophores, determined by the composition
and mode of composting, is obtained on the synthetic compost substrate with an
average value of 39.5 kg/m2, exceeding the average production of the other compost
variants. Good production results can also be obtained on mixed compost.
(38,3kg/m2).
7.2.11. Compost quality and effects on production can be substantially
improved by adding a protein supplement to the composition of the compost. Protein
with 3% wheat bran provides a mean production increase of 6.9% for synthetic
compost and 10.9% for mixed compost.
7.2.12. The addition of 3% honey flour has significant effects on the level of
production compared to the compost variant without additional protein
supplementation.
7.2.13. The production gained from the wheat bran supplement can be
attributed to nutrient intake with compost protein.
171
Rózsa Sándor
7.2.14. The environmental conditions during the incubation period

recommended for the Agaricus bisposus species are also suitable for the Agaricus blazei
Murrill fungus.
7.3. Conclusions on chemical composition of Agaricus blazei Murrill
mushrooms
7.3.1. The food qualities of the Agaricus blazei Murrill mushroom, which are
evaluated by the chemical composition, generally reveal the product obtained on the
classic compost, improved with the addition of proteinaceous flour. Mushrooms
harvested on this substrate have the highest levels of carbohydrates, vitamins B 1, B9,
B12, PP and vitamin C.
7.3.2. Mushrooms grown on synthetic wheatgrass compost have a higher
content of soluble dry matter (8.80%) and proteins (30.63% of the dry matter).
7.3.3. The content of ergosterol as a precursor of D 2 vitamin, generally higher
in mushrooms than in other crops, has higher values in the product obtained on the
classic compost, with the addition of grain flour (94 mg/100g d.m.) and wheat bran
supplement (90.17 mg/100g d.m.).
7.3.4. The content of β 1,3 D glucan, a specific biologically substance in high
levels in Agaricus blazei Murrill mushrooms, with therapeutic properties, is relatively
high in the product obtained on the classic compost with the addition of flour and
wheat bran (3,41 -3.22 mg/100g d.m.), as well as mixed and synthetic compost with
the addition of grain flour (3.16-3.15mg/100g d.m.).
7.4. Recommendations
Based on the results of the research and the general conclusions formulated,
the following recommendations for production can be made:
7.4.1. For culture of Agaricus blazei Murrill mushrooms, synthetic compost
with wheat straw (66%), poultry manure (28%), gypsum (4%) and urea (2%) will be
used.
7.4.2. Depending on the local material resources available in the area, we can
use classical compost consisting of garbage with bedding (93%), gypsum (5%),
superphosphate (1%) and ammonium sulphate (1%).
7.4.3. The preparation of the composts in the anaerobic, aerobic and
pasteurization fermentation phases will be done according to the methodology used
for the white mushroom culture, Agaricus bisporus.
7.4.4. Sowing, incubation, grubbing, crop maintenance and harvesting of the
product will be done under microclimate conditions specific to Agaricus ssp.
mushroom of thermophilic type.
172
View publication stats

22 Teza Rozsa Sandor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

22 Teza Rozsa Sandor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

Study of some technological aspects of Agaricus blazei Murrill mushroom

Thesis · July 2017

Agaricus blazei Murrill View project

The user has requested enhancement of the downloaded file.

RO UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

Studiul unor aspecte tehnologice

Doctorand Rózsa Sándor

Study of some technological aspects

Cu ocazia finalizării studiilor de doctorat, doresc să adresez câteva cuvinte de

1. RÓZSA S., D.N. MĂNIUȚIU, TINCUȚA-MARTA GOCAN, STELA DAVID, FELICIA-

7. Conclusions and recommendations ……………………………………………………. 127

Modificările climatice din prezent și cele prevăzute în viitor îi determină pe

1. Importanța și biologia ciupercilor

1. 2. Importanța cultivării ciupercilor

1.2.1. Importanța alimentară a ciupercilor cultivate

Compoziția chimică a ciupercilor diferă de la o specie la alta, de stadiul de

Conținutul de substanțe nutritive al ciupercilor proaspete în comparație cu alte

Ciupercile au un conținut scăzut de calorii, dar sunt bogate în proteine, acestea

Tabelul (Table) 1.4.

Glucidele, (manita, trehaloza, zaharoza și glucoza) și alte substanțe lipsite de

Din grupul vitaminelor D, cea mai importantă este vitamina D2 (calciferol) al

1.2.2. Importanța medicinală a ciupercilor cultivate

Este emisă ipoteza că ciupercile de cultură, în special Agaricus bisporus, sunt

structurale a polizaharidelor cu maturarea corpului fructifer. (CAMELINI și colab.,

ulterior ca fiind ergosterol. OSAKI și colab., (1994) au raportat proprietăți anti-

Ciupercile sunt producătoare de enzime și de inhibitori ai enzimelor, care sunt

1.2.3. Importanța economică a ciupercilor cultivate

conservare, ciupercile nu-și modifică parametrii organoleptici, iar prin deshidratare se

1. 3. Sistematica genului Agaricus

Miceliul terțiar la basidiomicete este miceliul de fructificare. Bazidiofructele se

Domeniu: Eukaryota – Whittaker & Margulis, 1978

1. 4. Biologia celulară a ciupercilor

1. 5. Descrierea principalelor specii din genul Agaricus ssp.

Velumul este reprezentat prin membrana care uneşte marginea pălăriei cu

Planșa 1.1. Agaricus bisporus Planșa 1.2. Agaricus bitorquis

1.6. Faze fenologice ale fructificării ciupercii Agaricus ssp.

1.7. Caracteristicile eco-fiziologice ale creșterii și fructificării

Tabelul (Table) 1.7.

Pentru creșterea miceliului de ciuperci sunt mai puţin dăunătoare

Tabelul (Table) 1.8.

Growing space Mycelium studd in Formation of Harvesting

Excesul de umiditate în substratul nutritiv creează condiţii favorabile pentru

Umiditatea relativă a aerului. Spaţiul de cultivare, pentru a putea fi folosit, este

variații mari de temperatură cu efecte nefavorabile asupra culturii. (RÁCZ și

1.8. Nutriția ciupercilor Agaricus ssp.

2. Situația actuală a cunoașterii privind specificul

2.2. Substratul pentru cultivarea ciupercii

După SIQUEIRA și colab. (2011), dacă la un substrat bogat în carbon se adaugă o

Substratul nutritiv trebuie să prezinte produși de degradare sau de sinteză

2.2.2. Compostarea componentelor din substrat

2.2.3. Condiționarea/pasteurizarea substratului

 pH-ul compostului scade, de asemenea, în timpul pasteurizării.

După specialiștii francezi (DELMAS J. 1989), în timpul celor două faze

2.2.4. Însămânțarea compostului cu miceliu

în substrat în găuri la fiecare 20 cm la o adâncime de aproximativ 10 cm. Cantitatea de

2.2.5. Incubarea compostului însămânțat cu miceliu

2.2.6. Acoperirea substratului împânzit de miceliul ciupercii

substanțe asemănătoare hormonilor care sunt implicați în stimularea inițierii

2.2.7. Condiții de microclimat pentru cultivarea ciupercii

largi, adică de la 21 la 27°C. MENDONCA și colab. (2005) au menționat că în perioada

După cum a fost raportat de KOPYTOWSKI FILHO și colab. (2006), utilizarea

2.2.8. Recoltarea ciupercilor

ZHOU și colab. (2010) de la o cultură de 1 m2 au obținut cantitatea de 9 kg