Masini Agricole

Rezumatul tezei de doctorat
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE ALIMENTAŢIE ŞI TURISM
Ing. ILYÉS Szilárd
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMETALE COMPARATIVE

PRIVIND INFLUENȚA APARATELOR DE DISTRIBUȚIE A
TUBERCULILOR ASUPRA PRECIZIEI DE LUCRU A MAȘINILOR DE
PLANTAT CARTOFI
COMPARATIVE THEORETICAL AND EXPERIMENTAL RESEARCH ON

THE INFLUENCE OF TUBER DISTRIBUTION DEVICES ON THE
WORKING PRECISION OF POTATO PLANTERS
Rezumatul tezei de doctorat

Summary of PhD Thesis
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,
Prof. univ. dr. ing. Simion POPESCU
Membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice
"Gheorghe Ionescu Sisești"
Brașov
2015
Autor: ing. Szilárd ILYÉS Conducător știinţific: Prof. univ. dr. ing. Simion POPESCU
Rezumatul tezei de doctorat 1
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-dul Eroilor Nr. 29, 500036, Tel. +40-268-413000, Fax +40-268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei)
................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 7319 din 8 mai 2015
PREŞEDINTE: - Prof. univ. dr. ing. Carol CSATLOS

DECAN - Facultatea de Alimentație și Turism
Universitatea “Transilvania din Brașov”
COND. ŞTIINŢIFIC: - Prof. univ. dr. ing. POPESCU Simion

REFERENŢI: - Cerc. șt. pr. I, dr. ing. Ion PIRNĂ

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii
și Industriei Alimentare- București
- Prof. univ. dr. ing. Adrian MITROI

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină
Veterinară București
- Prof. univ. dr. ing. Florean RUS

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 03 iulie 2015, ora 11:00, sala RP 6
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le

transmiteţi în timp util, pe adresa: simipop38@yahoo.com și/sau: ilyes_szilard@yahoo.de
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.
Vă mulţumim.
CUPRINS
Prefață .......................................................................................................................8
1. INTRODUCERE
1.1. Rolul şi importanţa mecanizării lucrărilor în cultivarea cartofului ......................10
1.2. Consideraţii generale privind procesul de plantare a tuberculilor de cartof ......10
1.3. Cerinţe agrotehnice privind procesul de plantare mecanizată a tuberculilor
de cartof.....................................................................................................................11
1.3.1. Cerinţe agrotehnice privind distanţa între rânduri ................................11
1.3.2. Cerinţe agrotehnice privind distanţa dintre tuberculi pe rând...............12
1.3.3. Cerinţe agrotehnice privind adâncimea de plantare.............................12
1.3.4. Cerinţe agrotehnice privind forma biloanelor de acoperire ..................12
1.3.5. Particularitățile tehnologiilor de plantare cu tuberculi de
cartofi preîncolţiţi
1.3.6.Tehnologii de plantare a cartofului cu exces de pietre
1.4. Concluzii
2. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONSTRUCȚIA ȘI UTILIZAREA MAŞINILOR DE

PLANTAT CARTOFI
2.1. Clasificarea echipamentelor şi maşinilor de plantat cartofi
2.2. Construcția generală și a echipamentelor de lucru ale maşinilor de plantat
cartofi .........................................................................................................................14
2.2.1. Aspecte generale
2.2.2. Organe de deschidere a rigolelor .........................................................14
2.2.3. Organe de acoperire a tuberculilor .......................................................14
2.2.4. Buncărul pentru tuberculi......................................................................15
2.2.5. Instalațiile auxiliare folosite la mașinilor de plantat cartofi
2.3. Aparate de distribuţie a tuberculilor folosite la mașinile de plantat cartofi .........15
2.3.1. Clasificarea aparatelor de distribuţie a tuberculilor
2.3.2. Aparate de distribuţie cu elevator vertical.............................................16
2.3.3. Aparate de distribuţie cu disc vertical rotativ .......................................17
2.3.4. Aparate de distribuţie cu tambur rotativ şi braţe de aspiraţie
imersate cu formă de trompă.........................................................................19
2.3.5. Aparate de distribuţie cu benzi şi curele orizontale şi organe
elastice rotative de dirijare ..............................................................................20
2.4. Realizări constructive de echipamente și maşini de plantat pe plan mondial....23
2.4.1. Construcții reprezentative de maşini de plantat cartofi produse
pe plan internaţional........................................................................................23
2.4.2. Realizări pe plan internațional de echipamente pentru controlul
și automatizarea funcționării mașinilor de plantat tuberculi
2.5. Concluzii
3. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE

PRIVIND PROCESELE DE LUCRU ALE MAȘINILOR DE PLANTAT CARTOFI
3.1. Stadiul actual al cercetărilor privind influența diferiților factori asupra
tehnologiei de plantare și producției de cartofi..........................................................26
3.1.1 Rezultatele cercetărilor privind influența compactării solului asupra
tehnologiei de plantare a cartofului
3.1.2. Rezultatele cercetărilor privind influenta distantelor de plantare a

tuberculilor asupra producției de cartofi
3.2. Stadiul actual al cercetărilor privind comportarea în lucru a aparatelor de
distribuție a mașinilor de plantat tuberculi .................................................................26
3.3. Stadiul actual al cercetărilor privind cinematica și dinamica aparatelor de
distribuție a tuberculilor..............................................................................................27
3.3.1. Cercetările teoretice referitoare la aparate de distribuție tuberculi
de tip bandă și cupe (lanţ cu linguri)...............................................................27
3.3.2. Cercetări teoretice referitoare la aparate de distribuție tuberculi
cu disc vertical și palete ..................................................................................31
3.4. Stadiul actual al cercetărilor teoretice asupra dinamicii sistemelor tractor -
mașină de lucru .........................................................................................................32
3.5. Concluzii privind stadiul actual a cercetărilor teoretice și experimentale
privind procesele de lucru ale mașinilor de plantat cartofi
3.6. Necesitatea si obiectivele lucrării de doctorat ...................................................34
3.6.1. Necesitatea lucrării de doctorat ............................................................34
3.6.2. Obiectivele principale ale lucrării de doctorat.......................................34
4. CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND INFLUENȚA TIPULUI APARATELOR DE

DISTRIBUŢIE A TUBERCULILOR ASUPRA PRECIZIEI DE LUCRU A MAŞINILOR
DE PLANTAT CARTOFI
4.1. Obiectivele cercetării teoretice ...........................................................................36
4.2. Cercetări teoretice privind procesul de eliberare a tuberculilor din aparatele
de distribuţie şi cădere în rigolă ................................................................................36
4.2.1. Studiul procesului de eliberare a tuberculilor la aparatele de
distribuţie cu lanţ (bandă) cu cupe..................................................................36
distribuie cu cupe montate pe disc
distribuţie cu disc şi palete .............................................................................40
4.3. Cercetări teoretice asupra dinamicii şi cinematicii tuberculului eliberat în
rigolă ..........................................................................................................................43
4.3.1. Echilibrul static al tuberculului în rigolă
4.3.2. Echilibrul dinamic al tuberculului în rigolă
4.3.3. Cinematica tuberculului la căderea în rigolă ........................................43
4.4. Concluzii
5. CONTRIBUȚII LA CERCETAREA DINAMICII ȘI ENERGETICII SISTEMELOR

TRACTOR-MAȘINI DE PLANTAT CARTOFI
5.1. Obiectivele cercetării teoretice ...........................................................................45
5.2. Analiza dinamicii organelor de lucru ale maşinilor de plantat cartofi .................45
5.2.1. Dinamica organelor de deschidere a rigolelor .....................................45
5.2.2. Dinamica organelor de acoperire a tuberculilor....................................47
5.2.3. Cercetări teoretice privind dinamica roţii de antrenare a aparatelor
de distribuţie a tuberculilor..............................................................................50
5.3. Cercetarea teoretică a dinamicii sistemelor tractor- maşină de plantat cartofi .52
5.3.1. Aspecte generale ................................................................................
5.3.2. Modelarea dinamică a sistemelor tractor - maşină de plantat cartofi
tip Cramer .......................................................................................................52
tip MARS .........................................................................................................54
5.4. Cercetarea teoretică a energeticii a sistemelor tractor- maşină de plantat

cartofi .........................................................................................................................55
5.4.1. Modelarea energetică a sistemului de lucru tractor -
maşină de plantat tip CRAMER ......................................................................55
5.4.2. Modelarea energetică a sistemului de lucru tractor -
maşină de plantat cartofi tip MARS ................................................................57
5.4.3. Determinarea analitică a puterii necesare acționării aparatelor de
distribuție a tuberculilor
5.5. Concluzii
6. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENȚA APARATELOR DE

DISTRIBUȚIE TUBERCULI ASUPRA PRECIZIEI DE LUCRU A MAȘINILOR DE
PLANTAT CARTOFI
6.1. Obiectivele cercetării experimentale ..................................................................59
6.1.1. Obiectivele cercetării experimentale
6.1.2. Etapele cercetării experimentale
6.2. Obiectul supus cercetării experimentale ............................................................60
6.3. Etapele și programul de cercetare experimentală.............................................62
6.4. Metodologia de efectuare a cercetărilor experimentale .....................................63
6.4.1. Alegerea și pregătirea terenului pentru experimentări .........................63
6.4.2. Pregătirea materialului pentru plantat...................................................64
6.4.3. Aparate și instrumente pentru efectuarea măsurătorilor ......................65
6.4.4. Desfășurarea procesului de efectuare a măsurătorilor ........................65
6.5. Achiziția, prelucrarea și analiza rezultatelor experimentale ...............................67
6.5.1. Colectarea și înregistrarea datelor experimentale
6.5.2. Întocmirea tabelelor de calcul...............................................................67
6.5.3. Întocmirea tabelelor cumulative............................................................67
6.5.4. Prelucrarea şi analiza rezultatelor experimentale ................................69
6.6. Concluzii
7. CONCLUZII FINALE, CONTRIBUȚII PERSONALE ȘI DIRECȚII VIITOARE DE

CERCETARE
7.1. Concluzii generale ..............................................................................................75
7.2. Concluzii privind cercetările teoretice.................................................................75
7.3. Concluzii privind cercetările experimentale........................................................76
7.4. Contribuții personale...........................................................................................77
7.5. Direcţii viitoare de cercetare ...............................................................................77
BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................79
ANEXE
NOTĂ: Subcapitolele și paragrafele scrise cu caractere italice prezentate numai în teză
CONTENTS
Foreword ...................................................................................................................8
1. INTRODUCTION
1.1. Role and importance of mechanization in potato production .............................10
1.2. General considerations on the planting process of potato tubers......................10
1.3. Agrotechnical requirements concerning the mechanized planting of
potato tubers..............................................................................................................11
1.3.1. Agrotechnical requirements concerning the distance between rows ...11
1.3.2. Agrotechnical requirements concerning the distance between
tubers in a row ................................................................................................12
1.3.3. Agrotechnical requirements concerning the planting depth .................12
1.3.4. Agrotechnical requirements concerning the ridge shape .....................12
1.3.5. Particularities of the planting technologies of pre-sprouted
potato tubers
1.3.6. Planting technologies of potatoes in excessively stony soil
1.4. Conclusions
2. GENERAL ASPECTS CONCERNING CONSTRUCTION AND DEPLOYMENT OF

POTATO PLANTERS
2.1. Classification of potato planting equipment and machines
2.2. General construction of working equipment of potato planters..........................14
2.2.1. General aspects
2.2.2. Ditch opening machinery ......................................................................14
2.2.3. Tuber covering machinery ....................................................................14
2.2.4. Potato tuber bunkers ............................................................................15
2.2.5. Auxiliary equipment used in potato planters
2.3. Tuber distribution devices used in potato planters.............................................15
2.3.1. Classification of tuber distribution devices
2.3.2. Vertical elevator distribution devices ....................................................16
2.3.3. Rotating vertical disk distribution devices.............................................17
2.3.4. Rotating drum distribution devices with immersed trunk shaped
aspiration arms ...............................................................................................19
2.3.5. Horizontal belt and chain distribution devices with elastic
components ....................................................................................................20
2.4. Construction of potato planting equipment and machines worldwide................23
2.4.1. International representative constructions of potato planters...............23
2.4.2. International potato tuber planter control and automation equipment
2.5. Conclusions
3. STATE OF THE ART OF THEORETICAL AND EXPERIMENTAL RESEARCH ON

THE WORKING PROCESSES OF POTATO PLANTERS
3.1. State of the art of research on the influence of various factors on potato
planting technology and potato production ...............................................................26
3.1.1 Research results on the influence of soil compaction on potato
planting technology
3.1.2. Research results on the influence of tuber planting distances
on potato production
3.2. State of the art of research on the working behaviour tuber planter..................26
distribution devices
3.3. State of the art of research on the kinematics and dynamics of tuber
distribution devices ....................................................................................................27
3.3.1. Theoretical research on belt and cup - chain tuber distribution
devices ............................................................................................................27
3.3.2. Theoretical research on vertical disk and blades distribution
devices ............................................................................................................31
3.4. State of the art of theoretical research on the dynamics of tractor -
implement systems ....................................................................................................32
3.5. Conclusions concerning the state of the art of theoretical and
experimental research on the working process of potato planters
3.6. Necessity and objectives of the doctoral dissertation ........................................34
3.6.1. Necessity of the doctoral dissertation...................................................34
3.6.2. Main objectives of the doctoral dissertation ........................................34
4. THEORETICAL RESEARCH ON THE INFLUENCE OF THE TYPE OF TUBER

DISTRIBUTION DEVICES ON THE WORKING PRECISION OF POTATO PLANTERS
4.1. Objectives of the theoretical research ................................................................36
4.2. Theoretical research on the releasing process of tubers from the
distribution devices and their dropping into the ditches ............................................36
4.2.1. Study of the tuber releasing process in cup-chain (belt)
distribution devices .........................................................................................36
4.2.2. Study of the tuber releasing process in distribution devices
with disk - mounted cups
4.2.3. Study of the tuber releasing process in disk and blades
distribution equipment.....................................................................................40
4.3. Theoretical research on the dynamics and kinematics of the tuber
released into the ditch ...............................................................................................43
4.3.1. Static balance of the tuber in the ditch
4.3.2. Dynamic balance of the tuber in the ditch
4.3.3. Kinematics of the tuber during the drop into the ditch ..........................43
4.4. Conclusions
5. CONTRIBUTIONS TO RESEARCH ON THE DYNAMICS AND ENERGETICS

OF TRACTOR - POTATO PLANTER SYSTEMS
5.1. Objectives of the theoretical research ................................................................45
5.2. Analysis of the dynamics of potato planters effectors elements ........................45
5.2.1. Dynamics of the ditch opening machinery............................................45
5.2.2. Dynamics of the tuber covering machinery ..........................................47
5.2.3. Theoretical research on the dynamics of the driving wheel
of tuber distribution devices ............................................................................50
5.3. Theoretical research on the dynamics of tractor – potato planter systems .......52
5.3.1. General aspects
5.3.2. Dynamic modelling of tractor – CRAMER potato planter systems.......52
5.3.3. Dynamic modelling of tractor – MARS potato planter systems ............54
5.4. Theoretical research on the energy consumption of tractor – potato planter
systems......................................................................................................................55
5.4.1. Energetics modelling of the tractor – CRAMER potato planter
working system ...............................................................................................55
5.4.2. Energetics modelling of the tractor – MARS potato planter working....57
5.4.3. Analytical determination of the power necessary for driving

tuber distribution devices
5.5. Conclusions
6. EXPERIMENTAL RESEARCH CONCERNING THE INFLUENCE OF TUBER

DISTRIBUTION DEVICES ON THE WORKING PRECISION OF POTATO PLANTERS
6.1. Objectives of the experimental research............................................................59
6.1.1. Objectives of the experimental research
6.1.2. Stages of the experimental research
6.2. The object subject to experimental research .....................................................60
6.3. Stages and schedule of the experimental research experimentală ...................62
6.4. Exeperimental research methodology................................................................63
6.4.1. Selection and preparation of the soil for experiments ..........................63
6.4.2. Preparation of the planting material......................................................64
6.4.3. Measurement devices and instruments................................................65
6.4.4. The measurement process ...................................................................65
6.5. Experimental data acquisition, processing and analysis....................................67
6.5.1. Experimental data acquisition and recording
6.5.2. Devising the computational tables........................................................67
6.5.3. Devising of the cumulative tables .........................................................67
6.5.4. Experimental data processing and analysis .........................................69
6.6. Conclusions
7. FINAL CONCLUSIONS, PERSONAL CONTRIBUTIONS AND DIRECTIONS OF

FUTURE RESEARCH
7.1. General conclusions ...........................................................................................75
7.2. Conclusions concerning the theoretical research ..............................................75
7.3. Conclusions concerning the experimental research ..........................................76
7.4. Personal contributions ........................................................................................77
7.5. Directions of future research ..............................................................................77
REFERNCES.............................................................................................................79
ANNEXES
PREFAŢĂ
Tehnologia de plantare a cartofului necesită o dezvoltare continuă a cercetărilor

teoretice și experimentale din domeniu mecanizarea lucrărilor de plantare. Pentru
optimizarea indicilor calitativi ai proceselor de plantare a tuberculilor este necesară
cunoaşterea sub aspect constructiv și funcțional a diferitelor tipuri de maşini de plantat
şi, mai ales, cunoaștere comportării în lucru a diferitelor tipuri de aparate și sisteme de
distribuţie a tuberculilor. În literatura actuală de specialitate, lipseşte o parte din suportul
teoretic și experimental referitor la procesul de lucru ale aparatelor de distribuţie
mecanică a tuberculilor de cartofi. Pornind de la aceste considerente, prezenta lucrarea
de doctorat are ca obiectiv principal, dezvoltarea unor cercetări teoretice şi aplicative
privind compararea indicilor preciziei de lucru la plantare realizați de aparate de
distribuție a tuberculilor la folosite în mod curent la mașinile de plantat cartofi. Ca
urmare lucrarea de doctorat intitulată "Cercetări teoretice şi experimentale
comparative privind influenţa aparatelor de distribuţie a tuberculilor asupra
preciziei de lucru a maşinilor de plantat cartofi", urmărește să aducă contribuții la
găsirea unor soluții pentru perfecționarea sub aspect calitativ a procesului de plantare a
tuberculilor.
Lucrarea de doctorat este structurată în 7 capitole (ultimul prezintă concluziile
finale) şi cuprinde şi o listă bibliografică cu 166 titluri de lucrări reprezentative publicate
în domeniu (inclusiv cele 5 lucrări publicate de autor). De asemenea, lucrarea este
însoţită de anexe cu tabele şi grafice rezultate din studiul teoretic şi din cercetarea
experimentală efectuată în condiţii de lucru în câmp.
În capitolul 1, intitulat "Introducere", sunt prezentate rolul şi importanţa
mecanizării lucrărilor în cultivarea cartofului, consideraţii generale privind procesul de
plantare a tuberculilor de cartof și cerinţe agrotehnice privind procesul de plantare
mecanizată a tuberculilor de cartof
În capitolul 2, intitulat "Aspecte generale privind construcţia şi utilizarea
maşinilor de plantat cartofi" este prezentată construcția generală a echipamentelor
de lucru ale maşinilor de plantat cartofi insistându-se asupra tipurilor constructive de
aparatele de distribuţie a tuberculilor. In final sunt prezentate realizările reprezentative
pe plan naţional şi internaţional a diferitelor tipuri de maşini de plantat cartof și unele
tendințe de control ți automatizare a proceselor de lucru ale mașinilor de plantat cartofi.
În capitolul 3, intitulat "Stadiul actual al cercetărilor teoretice şi
experimentale privind procesele de lucru ale maşinilor de plantat cartofi.
Necesitatea și obiectivele lucrării de doctorat", este prezentat sintetic stadiul
actual al cercetărilor privind influenţa diferiţilor factori asupra tehnologiei de plantare şi,
implicit, asupra producţiei de cartofi, stadiul cercetărilor teoretice privind cinematica şi
dinamica aparatelor de distribuţie a tuberculilor şi stadiul cercetărilor teoretice asupra
dinamicii și energeticii sistemelor tractor-maşini de lucru. În finalul se prezintă
necesitatea şi obiectivele principale ale cercetărilor teoretice şi experimentale a
lucrărilor de doctorat.
În capitolul 4, intitulat "Cercetări teoretice privind influenţa tipului aparatelor de
distribuţie a tuberculilor, asupra preciziei de lucru a maşinilor de plantat cartofi",
sunt elaborate modelele cinematice și matematice ale procesului de eliberare şi cădere
în pe sol a tuberculilor la diferite tipuri de aparate de distribuţie a tuberculilor precum şi
unele aspecte privind dinamica şi cinematica tuberculului la cădere și deplasare în
rigole..Modelele matematice elaborate permit simularea pe calculator a proceselor de lucru
realizate de aparatelor de distribuție analizate și determinarea teoretică a indicilor preciziei

de lucru a aparatelor de distribuție comparate.
În capitolul 5, intitulat "Contribuţii la cercetarea dinamicii şi energeticii
sistemelor tractor - maşini de plantat cartofi", este prezentată, la început, modelarea
dinamică şi matematică a organelor de lucru ale maşinilor de plantat cartofi (organele
de deschidere a rigolelor, de acoperire a tuberculilor prin bilonare), după care se face
modelarea dinamică şi matematică a sistemelor de lucru tractor - maşină de plantat
cartofi precum și o analiză a energeticii acestor sisteme. Modelele matematice elaborate
permit simularea pe calculator a comportării dinamice și energetice a sistemelor tractor-
mașini de plantat cartofi.
În capitolul 6, intitulat "Cercetări experimentale privind influenţa tipului
aparatelor de distribuţie tuberculi asupra preciziei de lucru a maşinilor de plantat
cartofi", se prezintă modelul experimental de maşină de plantat realizată de autor,
formată din două secţii de plantat diferite montate pe același cadru: o secție echipată cu
aparat de distribuţie lanţ și linguri (model Cramer) și o secție echipată cu aparat de
distribuţie cu disc vertical rotativ și palete de prindere (model Mars). Se prezintă
metodologia de determinare, achiziție și prelucrare a datelor experimentale în vederea
calcului indicilor preciziei de lucru a aparatelor de distribuție comparate: distanţa reală
de plantare a tuberculilor, abaterea standard a distanței de plantare pe rând,
uniformitatea de distribuţie a tuberculilor în cuib, frecvenţa cuiburilor cu tuberculi lipsă și
a cuiburilor cu doi tuberculi etc. Rezultatele cu datele determinate experimental și cele
cu indicii calculați sunt prezentate tabelar și ilustrate prin numeroase grafice, fiind
analizate și interpretate.
În capitolul 7, intitulat "Concluzii finale, contribuții personale și direcții
viitoare de cercetare", sunt prezentate concluziile generale, referitor la cercetarea
teoretică şi experimentală a lucrării şi se subliniază contribuţiile autorului la cercetarea
teoretică şi experimentală.
Teza de doctorat a fost realizată sub conducerea ştiinţifică competentă a
domnului Prof. univ. dr. ing. Simion POPESCU, membru titular al Academiei de Științe
Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Siseşti", căruia doresc să-i mulţumesc sincer pentru
îndrumarea ştiinţifică, profesionalismul şi sprijinul moral deosebit acordat pe întreaga
perioadă de doctorat.
Doresc să mulţumesc colectivului de cadre didactice al Catedrei de Ingineria
Produselor Alimentare din cadrul Facultăţii de Alimentaţie şi Turism, în mod special
domnilor Prof. univ. dr. ing. Florean Rus şi Prof. univ. dr. ing. Carol Csatlos, care m-au
sprijinit în perioada elaborării lucrării de doctorat.
Mulţumesc de asemenea domnilor Prof. univ. dr. ing. Fűzy József de la Institutul
tehnic FVM GM Kht. Gödöllő pentru disponibilitatea de a mă sprijini la documentare,
respectiv domnilor ing. Ferencz Béla, fiz. Gál Árpád şi ing. Len Emil pentru punerea la
dispoziţie a bazei materiale în scopul realizării cercetărilor experimentale (maşini de
plantat, tractor şi material pentru sămânţa de cartofi).
Nu în ultimul rând, mulţumesc părinţilor şi familiei pentru înţelegerea şi sprijinul

moral, material şi fizic acordat de-a lungul întregii acestei perioade.
Braşov, aprilie 2015 ing. ILYÉS Szilárd
1. INTRODUCERE
1.1. Rolul şi importanţa mecanizării lucrărilor în cultivarea cartofului

Cartoful (denumire latină, Solanum tuberosum), a fost descoperit de coloniştii
spanioli ca o cultură de bază a indienilor Incaşi din zona podişurilor lanţului muntos
al Anzilor. Conform documentelor existente planta de cartof a fost introdusă în
Europa de către spanioli înainte de anul 1565 [40].
În teritoriul de astăzi al României cartoful a apărut pentru prima dată în anul
1769 în ţinutul Transilvania, s-a impus forţat iniţial şi s-a acceptat mai greu însă după
aceea a devenit o plantă principală de cultură.Ca urmare a dezvoltării permanente a
acestei culturi, s-a ajuns ca România să se situeze în prezent pe locul al treilea din
Europa după suprafaţa cultivată de cartofi [165].
Cartoful este important din punct de vedere fitotehnic, fiind plantă prăşitoare:
lasă terenul curat de buruieni; valorifică economic îngrăşămintele organice şi
minerale; reacţionează cu mari sporuri de recoltă la irigare; se cultivă în zone mai
reci şi muntoase unde porumbul nu ajunge la maturitate; în bazine specializate se
extinde în cultură pe întreg teritoriul agricol al ţării; este o plantă premergătoare,
deosebit de valoroasă pentru grâul de toamnă, orzoaică şi alte culturi.
Producţia anuală de cartofi a României se cifrează între trei şi patru milioane de
tone, cantitate suficientă pentru asigurarea consumului intern – de circa două milioane
de tone anual - dar şi pentru material de sămânţă (circa un milion tone), pentru
procesare industrială şi ca material furajer (circa 40.000 de tone În România se
raportează anual o suprafaţă cultivată cu cartofi în jur de 240.000 hectare, existând un
număr de aproximativ 200 de exploataţii cu suprafaţa de peste 10 hectare, majoritatea
exploataţiilor mici deţin suprafeţe de la 0,10 până la 10 hectare.
În România se cultivă în prezent peste 100 soiuri de cartof de mare performanţă,
majoritatea soiurilor provenind din Uniunea Europeană şi doar câteva sunt soiuri
româneşti. Zonele cele mai prielnice pentru cultura cartofului în România sunt plasate în
judeţele Brașov, Covasna, Harghita, Neamţ, Suceava, Botoşani, zonă închisă pentru
cartoful de sămânţă, iar cartoful timpuriu se cultivă în anumite zone din judeţele
Dâmboviţa, Teleorman, Olt şi Constanţa.
1.2. Consideraţii generale privind procesul de plantare a tuberculilor de cartof

Condiţiile climatice nu formează o limită distinctivă a răspândirii culturii cartofului,
condiţiile de sol fiind mult mai limitative. Între umiditatea solului şi producţia de tuberculi
există ceea mai evidentă interdependenţă.
Epoca de plantare a cartofului este caracteristică fiecărei zone şi este în funcţie de
temperatură şi umiditate. În general, epoca de plantare este în jur de 15 martie în zona
de stepă, 20-25 martie în zonă colinară, în jur de 1 aprilie în zonă umedă submontană
şi în depresiunile intramontane 6, 10.
Tipul de sol şi gradul de tasare a solului au o deosebită importanţă pentru cultura
cartofului. Cele mai potrivite tipuri de sol pentru cartof sunt solurile uşoare şi cele mijlocii
bine afânate, care au o aerisire bună, au un conţinut bogat de apă și sunt bogate în
materiale nutritive. Cele mai corespunzătoare din acest punct de vedere sunt solurile
nisipo-lutoase, luto-nisipoase şi cele lutoase [6].
Metoda de cultivare a cartofului se aplică în funcţie de zonele pedoclimatice,

deosebindu-se două metode distincte de plantare: plantare în biloane, caracteristică zonelor
umede şi reci, şi metoda de plantare fără biloane (în benzi), caracteristică zonelor uscate.
Soiul de cartof cultivat are influenţă asupra culturii iar cercetările efectuate în direcţia
ameliorării soiurilor au condus la mărirea capacităţii de producţie, creşterea rezistenţei la
condiţiile climatice, la boli (mai ales la bolile virotice), mărirea rezistenţei la mecanizare
recoltării, transportului şi păstrării.
Calitatea materialului de plantat se realizează prin pregătirea, respectiv sortarea şi
calibrarea materialului de plantat.
1.3. Cerinţe agrotehnice privind procesul de plantare mecanizată a

tuberculilor de cartof
1.3.1 . Cerinţe agrotehnice privind distanţa dintre rânduri
Distanţa între rândurile de cartofi variază în funcţie de posibilităţile de mecanizare
a lucrărilor de plantare, recoltare şi întreţinere. Unul din considerentele care a permis
mărirea distanţei între rânduri este capacitatea biologică a plantei de cartof de a se
adapta formei spaţiului de nutriţie din sol. Distanţa între rânduri (biloane) a crescut în
România de la de 60 cm în anul 1964, la 62,5 cm în 1967 iar apoi la 70 cm [7, 15].
În Europa distanța dintre rândurile de plante de cartofi a crescut treptat ajungând
la 75 cm iar în SUA la peste peste 80 cm [7, 18].
O metodă introdusa relativ recent o reprezintă plantarea în rânduri apropiate cu
cuiburi decalate, metodă cunoscută sub denumirea de sistem Quad [149], care în
transformarea unui rând de tuberculi plantat după o singură linie rândurile obișnuite (fig.
1.4,a), în două rânduri apropiate cu cuiburi decalate (fig. 1.4, b).
a b
Fig. 1.4. Scheme comparative între sistemul de plantare [149]:

a - rânduri tradiţionale; b - rânduri apropiate cu cuiburi decalate (sistem Quad):
În ultimii ani pe plan internațional se utilizează atât tehnologia plantării cartofului

în biloane, cu distanta între rânduri de 90 cm și distanța dintre tuberculi pe rând de 22
cm (fig. 1.7,a), cât și tehnologia plantării în fâșii cu 3 rânduri in sistem quad, (fig. 1.7,b)
cu distanța între rândurile duble de 42,5 cm și distanța pe rând de 33.3 cm [89, 167].
Fig. 1.7.Reprezentarea schematică a plantării tuberculilor utilizând tractoare cu

ecartament de 180 cm [89, 167]:
a - în biloane pe 2 rânduri; b - în fâșii (benzi) cu 3 rânduri cu cuiburi decalate].
1.3.2. Cerinţe agrotehnice privind distanţa dintre tuberculi pe rând

Distanţa între tuberculi pe rând se stabileşte în funcţie de densitatea (desimea)
optimă de plantare (și de distanța dintre rânduri) determinată în primul rând de mărimea
(dimensiunea) tuberculilor pentru sămânţă. Se ţine seama şi de soi (forma şi mărimea
tufelor, respectiv talia plantelor), de condiţiile de cultură, respectiv nivelul de
fertilizare sau de asigurare a apei, precum și numărul de tulpini principale şi numărul
de tuberculi care se formează în medie la un cuib.
Cercetările experimentale în cultură au arătat că densitatea optimă de tuberculi de
sămânță la hectar în cazul tuberculilor din gama dimensională (fracţia) 45…60 mm
este de 40.000…45.000 tuberculi/ha pentru culturile de cartof de consum şi de
50.000…55.000 tuberculi/ha în cazul culturilor pentru cartof de sămânţă. Dacă se
utilizează material de plantat din fracţia 30…45 mm, densitatea optimă este de
45.000…55.000 tuberculi/ha la cartof de consum și, respectiv, 55.000…65.000
tuberculi/ha la cartoful de sămânță [7, 137].
1.3.3. Cerinţe agrotehnice privind adâncimea de plantare

Pentru solurile mijlocii şi uşoare adâncimea de plantare este de 4…6 cm pentru
tuberculi mici, 6…7 cm pentru tuberculi medii şi 8 cm pentru tuberculi mari. Pentru
solurile grele adâncimea de plantare este cu 1…2 cm mai mică decât la solurile
mijlocii. Ca urmare, tuberculii mici se plantează la adâncimea de 3…4 cm, iar cei de
mărime medie, la adâncimea de 6 cm [13].
1.3.4. Cerinţe agrotehnice privind forma biloanelor de acoperire

La plantarea în biloane, organele de acoperire a tuberculilor care echipează
maşinile de plantat preiau stratul de pământ de la suprafaţa solului (pe o adâncime de
10…12 cm) şi-l depun simetric peste tuberculi, formându-se astfel un bilon cu secţiune
triunghiulară (fig. 1.8.) sau trapezoidală (fig. 1.9.).
Realizarea unor producţii ridicate şi de calitate în cultura cartofului se asigură

numai în condiţiile efectuării unor biloane mari, bine afânate şi fără bulgări după răsărirea
culturii (fig. 1.9,a, b).
Fig. 1.8. Schema ilustrativă a geometriei bilonului și a adâncimii de plantare a

tuberculilor, în raport cu suprafața solului [103]
Fig. 1.9. Metode tipice de plantare a tuberculilor:

a - în rânduri cu biloane normale; b - în benzi cu rânduri apropiate cu cuiburi decalate
(sistem Quad)
La nevoie biloanele pot fi compactate conform cerinţelor agrotehnice de

cultivare a diferitelor soiuri şi tehnologii de plantare-cultivare (fig. 1.10).
Fig. 1.10. Metode de compactare a biloanelor:

a - cu role profilate; b - cu două role alăturate; c - cu benzi de tasare alăturate
Pentru a îmbunătăţi structura solurilor grele este de preferat formarea biloanelor

primare încă în toamnă (începând de luna august, septembrie), procedeu care conduce
şi la posibilitatea de plantare mai timpurie în primăvară [123].
2. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONSTRUCȚIA ȘI UTILIZAREA MAŞINILOR

DE PLANTAT CARTOFI
2.2. Construcția generală și echipamentul de lucru a maşinilor de plantat cartofi
2.2.2. Organe de deschidere a rigolelor
Pentru deschiderea în sol rigolelor în care urmează să fie plasați tuberculii eliberați
de la aparatul de distribuţie, se utilizează organe de lucru denumite brăzdare), a căror
construcţie trebuie să asigure pătrunderea cu uşurinţă în sol. Din punct de vedere
constructiv (fig. 2.6) brăzdarele pot fi cu cuţite de tip pană, sub formă de rariță, cu
discuri sau cu rotor.
Fig. 2.6. Construcții de brăzdare cu cuțite pentru plantat tuberculi: a - brăzdar cu cuţite,
care afânează fundul rigolei [7]; b - brăzdar cu cuţite şi rotor cu palete [7]; c - brăzdar
dublu cu cuţite pentru plantare în rânduri duble (QUAD) [146]:
1 – brăzdar; 2 – suport de prindere; 3 – rotor
2.2.3. Organe de acoperire a tuberculilor
În funcţie de tehnologia de plantare utilizată, acoperirea tuberculilor aşezaţi în

rigolele deschise de brăzdare se poate realiza prin bilonare sau fără bilonare,
utilizând organe de acoperire corespunzătoare. La mașinile actuale brăzdarele sunt
realizate în două variante constructive distincte de organe de acoperire a
tuberculilor: cu discuri (fig. 2.9) şi cu rariță (fig. 2.10)..
Fig. 2.9. Construcția organe de bilonare a tuberculilor prin folosirea discurilor

sferice [148]:
a - cu discuri montate pe același suport; b,c - cu discuri independente (montate pe
suporturi diferite)
Fig. 2.10. Construcția organelor de bilonare a tuberculilor prin folosirea rariţelor de

acoperire [148].
2.2.4. Buncăre pentru tuberculi

Din punct de vedere constructiv, buncărele de tuberculi pot fi fixe sau basculabile
cu acționare hidraulic. Unele construcții de buncăre, pot fi coborâte până la nivelul
solului, pentru a putea prelua materialul de plantat direct din mijloacele de transport.
Fig. 2.12. Buncărul unei mașini de Fig. 2.14. Buncărul unei maşini de
plantat cu aparat de distribuție cu disc plantat cu aparat
vertical (model 6 SAD-75) [148]. de distribuţie bandă orizontală (model
STRUCTURAL) [130]
2.3. Aparate de distribuţie a tuberculilor folosite la maşinile de plantat cartofi
Din punct de vedere constructiv şi funcţional, aparatele de distribuţie pot fi

clasificate în următoarele grupe şi subgrupe: a) aparate de distribuţie cu
elevator(transportor) vertical, care pot fi: cu bandă cu cupe şi cu lanţ cu linguri/cupe; b)
aparate de distribuţie cu disc rotativ vertical, care pot fi: cu disc și clapete (palete) de
apăsare (prindere) a tuberculilor, cu disc cu alveole (cupe) montate şi degete de
apăsare (prindere) a tuberculilor, cu mecanism de prindere a tuberculilor prin înțepare cu
ace; c) aparate de distribuţie pneumatice, cu tambur rotativ şi braţe trompetice de
imersie; d) aparate de distribuţie benzi sau curele orizontale respectiv şi elemente
elastice rotative de dirijare finală.
În cele ce urmează vor fi prezentate scheme constructiv-funcţionale ale
principalelor tipuri de aparate de distribuţie a tuberculilor, folosite la maşinile de plantat
cartofi.
2.3.2. Aparate de distribuţie cu elevator vertical

a) Aparatele de distribuţie cu bandă şi cupe (fig. 2.16) [140] sunt formate
dintr-o bandă de cauciuc pe care sunt montate cupe la o anumită distanţă (pasul),
banda fiind plasată între roata de întindere (partea de sus) şi roata de antrenare de
antrenare (partea de jos).
Fig. 2.16. Schema constructiv-funcțională a aparatului de distribuţie de tip bandă cu

cupe [140]:
1 - cupă transportoare de tubercul; 2 - role vibratoare a benzii de transport; 3 - roata de
antrenare a benzii; 4 - zona de coborâre pe partea posterioară a cupelor; 5 - roata de
antrenare a aparatului de distribuţie; 6 - lanţul cinematic de antrenare al aparatului de
distribuţie îngrăşăminte chimice; 7 - buncăr tuberculi; 8 - şibăr de dozare tuberculi în
camera de alimentare; 9 – brăzdar pentru deschiderea rigolelor; 10 - roata de sprijin
(copiere) a brăzdarului; 11 - discuri de acoperire a tuberculilor.
Fig. 2.17. Aparat de distribuţie de tip cu lanţ și linguri [140]:

1 - linguri cu tuberculi preluați din buncăr; 2 - surplusul de tubercul eliberat din linguri; 3
- roata de antrenare a lanţului; 4 - tub de transport tuberculi în zona de coborâre; 5 -
zona de reîntoarcere tuberculi în camera de alimentare; 6 - lanţul cinematic de
antrenare al aparatului de distribuţie îngrăşăminte chimice; 7 - buncăr tuberculi; 8 - şibăr
de dozare tuberculi în camera de alimentare; 9 - brăzdar; 10 - roata de copiere a
brăzdarului; 11 - discuri de acoperire; 12 - roata de antrenare.
b) Aparatul de distribuţie cu lanţ şi linguri (fig. 2.17) [140] este format din
elevatorul cu lanţ 1, care la preluarea tuberculilor din buncărul 7 se deplasează în sus
pe direcţie verticală, după care se deplasează pe o porțiune orizontală, unde, datorită
unui proces vibrator, surplusul de tuberculi cade în buncăr, rămânând numai un singur
tubercul în fiecare lingură
2.3.3. Aparate de distribuţie cu disc vertical rotativ

a) Aparatele de distribuţie cu disc vertical cu clapete (palete) de prindere
(fig. 3.24) sunt formate dintr-un disc vertical rotitor 1 pe care sunt montate dispozitive cu
paletă pentru prinderea tuberculului, format dintr-o paleta 3, fixată (prin sudură) pe un
ax cotit 2, articulat la un suport montat pe discul rotitor.
Fig. 2.24. Schema şi graficul de funcţionare a aparatului de distribuţie tuberculi

cu disc vertical și palete de prindere (A, B, C, D, E – suprafețele camei profilate fixe 5):
1 - disc vertical rotativ; 2- ax cotit sudat de paletă: 3 - paleta de prindere; 4 - arc de
torsiune pretensionat pentru apăsarea paletei de prindere; 7 - camă fixă pentru
acţionarea cotului axului cotit al paletei de prindere [7, 36]
b) Aparatele de distribuţie cu disc vertical cu linguri (cupe) montate pe disc

şi degete de apăsare (fig. 2.25) [14, 64] sunt formate dintr-un disc rotativ vertical 2 pe
care sunt fixate linguri (cupe) bifurcate 14 pentru antrenarea tuberculilor și reținuți în cupe de
degete de pretindere (apăsare) 15 (în caz de lipsă a tuberculului din cupe, în bifurcaţia
acesteia pot să intre degetele). Degetele sunt prinse pe faţa cealaltă a discului și sunt
apăsate de câte un arc pretensionate.
Fig. 2.25. Construcţia unui aparat de distribuţie cu disc cu cupe (linguri) şi degete de
susţinere:
13 - tubercul; 14 - lingură de prindere a tuberculului de pe discul vertical rotativ; 15 -
degete de apăsare a tuberculului; 16 - camă profilată pentru dirijarea degetelor de
prindere; 17 - capătul dezaxat a tijei degetului de prindere (intră în contact cu cama); 18
- tija degetului de prindere; 19 - arcul de pretensionare a degetului de prindere.
c) Aparatele de distribuţie cu disc vertical şi dispozitiv de prindere cu ace.

efectuează prinderea tuberculilor cu dispozitive cu ace montate pe periferia unui disc
vertical (fig. 2.26) sau pe palete periferice (fig.2.28).
Fig. 2.26. Aparat de distribuţie tuberculi cu disc vertical și dispozitiv de prindere cu ace
de [112]:1- falca fixă a dispozitivului de prindere; 2 – falca mobilă cu ace de prindere; 3 -
ace de prindere; 6 - tubul de evacuare a tuberculilor; 7-tubercul desprins
Fig. 2.28. Aparat de distribuţie cu

palete şi ace de prindere (firma
Lockwood) [77];
1 - şibăr de dozare a camerei de
alimentare; 2 - camera de alimentare;
3 - mecanism de prindere cu ace;
4 - palete; 5 - roata de antrenare al
aparatului de distribuţie; 6 - tub de
eliberare a tuberculilor în rigolă;
7 - brăzdar; 8 - partea de alimentare
(interioară) a camerei de distribuţie;
9 - partea de evacuare (exterioară) a
camerei de distribuţie; 10 - bandă de
alimentare a camerei de distribuţie;
11 - şibăr de golire a buncărului
2.3.4. Aparate de distribuţie cu tambur rotativ şi braţe de aspiraţie imersate cu

formă de trompă.
Aceste tipuri de aparate de distribuţie au fost concepute şi realizate de firma
Lackwood (SUA) şi au principiul de funcţionare asemănător cu cel al aparatelor de
distribuţie pneumatice prin absorbţie folosite la mașinii de semănat de precizie a
plantelor prăşitoare.(fig.2.29).
Fig. 2.29. Schema

funcţională al aparatului de
distribuţie tuberculi cu
tambur rotativ şi tuburi de
aspiraţie:
1- tuburi de absorbţie în
formă de trompă montate
radial pe tamburul rotativ; 2
- motor hidraulic de
antrenare a secţiilor cu
tambur rotativ pneumatic 3
- arborele cardanic de
antrenare a exhaustorului
pneumatic; 4 - obturator a
tuburilor pneumatice pentru
eliberarea tuberculilor; 5 -
tuberculi feliaţi; 6 - camera
de alimentare; 7 - tub distribuitor pneumatic pentru secţii; 8 - bandă de dozare tuberculi
din buncăr; 9 - roata de curea de antrenare al exhaustorului pneumatic; 10 - motor
hidraulic de antrenare a benzii de dozare; 11 - rezervorul de apă a instalaţiei de spălare
proprie al sistemului pneumatic; 12 - exhaustorul; 13 - buncărul de tuberculi
Autor: ing. Szilárd ILYÉS Conducător Ştiinţific: Prof. univ. dr. ing. Simion POPESCU
2.3.5. Aparate de distribuţie cu benzi şi curele orizontale şi organe

elastice rotative de dirijare
Din punct de vedere funcțional, la ceste aparate direcţia de deplasare a
tuberculilor din buncăr spre aparatul de distribuţie se realizează prin cădere
gravitaţională (de sus în jos), trecând de pe o bandă de transport pe cealaltă..În cele ce
urmează vor fi prezentate două variante constructiv-funcţionale: a) aparate de distribuţie
cu benzi orizontale (fig. 2.32); b) aparatele de distribuţie cu curele orizontale rotunde
(fig. 2.34); c) aparatele de distribuţie cu curele orizontale rotunde si benzi (fig. 2.35).
Fig. 2.32. Schema funcţională a aparatului de distribuţie cu benzi orizontale şi profile

circulare folosit la maşina de plantat model Köningsplanter [60]:
1 - corp rotativ din cauciuc de formă de clopot; 2 - placă de dirijare-întoarcere a
tuberculilor; 3 - parte culisantă a buncărului; 4 - tubercul; 5 - bandă de dozare
intermitentă; 6 - buncăr basculabil; 7- paletă de dirijare; 8 - paletă de întindere; 9 - disc
rotativ de întindere din cauciuc; 10 - banda de transport spre eliberare tuberculi; 11 -
disc de aliniere din cauciuc; 12 - banda de întoarcere; 13 - peretele delimitator a zonei
de alimentare de zona de întoarcere; 14 - motor electric de 12Vcc. de alimentare a
benzii de dozare; 15 - peretele vibratoriu al jgheabului cu dispozitiv de reglare cu arc; 16
- bandă de eliberare. I. - zona de alimentare; II. - zona de cădere a tuberculilor pe
banda de transport; III. - zona de întindere întrun singur strat a tuberculilor; IV. - zona de
circulare periferică a tuberculilor; V. - zona de dirijare spre banda de eliberare a
tuberculilor; VI. - zona de selecţie într-un singur rând a tuberculilor, sub acţiunea
peretelui vibrator; VII. - zona de aliniere înainte de prindere a tuberculilor; VIII. - zona
de prindere şi transport a tuberculilor cu banda cu peri (pinteni); IX. - zona de eliberare;
X. - zona de reîntoarcere a tuberculilor în surplus.
Fig. 2.34. Schema funcţională a aparatului de distribuţie orizontală cu curele

rotunde folosit la maşina de plantat tuberculi de cartofi tip Structural [60]:
1 - grupul de roţi de curele rotunde din mijloc, pentru alinierea tuberculilor pentru
eliberare; 2 - tamburii de rotaţie din plastic pentru antrenarea tuberculilor spre mijlocul
aparatului de distribuţie; 3 - grupul de roţi de curele rotunde laterale, pentru întoarcerea
tuberculilor surplus; 4 - curele rotunde; 5 - ghid curele rotunde; 6 - banda de dozare din
fundul buncărului de alimentare; 7 - clapeta de reţinere a tuberculilor pe banda de
dozare; 8 - buncăr basculabil; 9 - tuberculi; 10 - roţi de curele pentru ridicarea
tuberculilor aliniate; 11 - corp vibrator pentru eliminarea surplusului din jgheabul de
aliniere; 12 - plăci de reîntoarcere a tuberculilor; 13 - grup de roţi de curele rotunde
laterale pentru antrenarea curelelor rotunde de reîntoarcere a tuberculilor surplus; 14 -
rolă din spumă pentru prinderea şi eliberarea tuberculilor în rigolă. I. - zona de
alimentare; II. - zona de cădere şi început de aliniere a tuberculilor; III. - mijlocul zonei
de aglomerare (vâltoare); IV. - periferiile circulare a zonei de aglomerare; V. - zona de
trecere din mișcare circulară în mişcare de aliniere a tuberculilor; VI. - Zona de aliniere
în jgheabul de curele a tuberculilor; VII. - zona de selecţie sub acţionarea mecanismului
vibrator; VIII. - zona de prindere şi susţinere a tuberculilor de rola din spumă; IX. - zona
de eliberare.
Fig. 2.35. Schema funcţională a aparatului de distribuţie orizontală cu curele şi

benzi plate, folosit la maşina de plantat cartofi tip Grime [60]:
1 - grupul de roţi de curele rotunde din mijloc, pentru alinierea tuberculilor pentru
eliberare; 2 - tamburul de rotaţie din plastic cu nervuri profilate pe suprafaţă sub formă
de filete convergente cu antrenare spre mijloc; 3 - tamburi pentru benzile plate laterale
de întoarcerea tuberculilor surplus; 4 - plăci de reîntoarcere a tuberculilor; 5 - roţi de
curele pentru ridicarea tuberculilor aliniate; 6 - roţi de curele pentru ridicarea
tuberculilor aliniate; 7 - rolă din spumă pentru prinderea şi eliberarea tuberculilor în
rigolă; 8 - corp vibrator pentru eliminarea surplusului din jgheabul de aliniere; 9 - banda
de dozare din fundul buncărului de alimentare; 10 - tuberculi; 11 - clapeta de reţinere a
tuberculilor pe banda de dozare; 12 - agitatoare elastice pentru întinderea într-un singur
strat a masei de tuberculi; 13 - plăci de reîntoarcere supraînălţate; 14 - benzi laterale de
reîntoarcere a surplusului de tuberculi. I. - zona de alimentare; II. - zona de cădere şi
început de aliniere a tuberculilor; III. - mijlocul zonei de aglomerare (vâltoare); IV. -
periferiile circulare a zonei de aglomerare; V. - zona de trecere din mișcare circulară în
mişcare de aliniere a tuberculilor; VI. - Zona de aliniere în jgheabul de curele a
tuberculilor; VII. - zona de selecţie sub acţionarea mecanismului vibrator; VIII. - zona de
prindere şi susţinere a tuberculilor de rola din spumă; IX. - zona de eliberare.
2.4. REALIZĂRI CONSTRUCTIVE DE ECHIPAMENTE ȘI MAŞINI DE PLANTAT

CARTOFI PE PLAN MONDIAL
2.4.1. Construcții reprezentative de maşini de plantat cartofi produse pe plan

internaţional
În cele ce urmează vor fi prezentate în sinteză, din punct de vedere constructiv și
funcțional, o serie de tipuri și modele de maşini de plantat tuberculi de cartofi realizate de
firme reprezentative pe plan internaţional.
Firma DOBMAC (Australia /Noua Zeelandă) produce maşini de plantat pe 2, 4, 6
şi 8 rânduri sau în fâșii, fiind echipate cu aparate de plantat tip "High Speed, Double
Disc Planting Mechanism" cu sistem de distribuție cu disc vertical rotativ cu palete de
prindere (original Cehoslovacă).
Fig. 2.42. Maşina de plantat

cartofi purtată pe2 rânduri, produsă de
firma DOBMAC (Australia/ Noua Zeelandă)
[150]
Firma SPUDNIK (SUA) produce maşini de plantat care se utilizează în

tehnologia de plantare a tuberculilor în benzi (fig. 2.56) sau în biloane.
Fig. 2.56. Mașina de

plantat în benzi de 7 rânduri,
în spaţiul a 4 biloane
normale, model SPUDNIK
(SUA) [163]
Firma Köningsplanter (Olanda) produce mașini de plantat cartofi speciale de

2, 4, 6, 3 rânduri, variante pentru biloane și pentru plantare în fâșii (fig. 2.72), cu
sistem de distribuție orizontal cu corpuri rotative și bandă de eliberare cu spini de
cauciuc, pentru gama de tuberculi de sămânță cu mărime obișnuită și până la foarte
mici și bulbi respectiv pentru tuberculi preîncolţiţi din saci de preîncolţire (fig. 2.75) [148].
Fig. 2.72. Maşina de plantat cartofi pentru trei rânduri în benzi,

firma Köningsplanter (Olanda) [148, 157]
Fig. 2.75. Maşină tractată de

plantat pe 4 rânduri pentru
plantat tuberculi preîncolţiţi,
firma Köningsplanter (Olanda)
[148]
Firma Lockwood (SUA) a conceput și realizat mașini de plantat, echipate cu

diferite tipuri de aparate de distribuţie a tuberculilor, începând cu variantele mecanice
cu prindere cu ace, cu ace și sertare (fig. 2.80.), până la variante pneumatice (fig.
2.84.).
Mașinile de plantat echipate cu aparate pneumatice de distribuție a tuberculilor
se produc în diverse modele constructive: Air Coup Planter 604, pe 4 rânduri, Air Coup
Planter 606, pe 6 rânduri (fig. 2.84) şi Air Coup Planter 608 pe 8 rânduri [148, 156]).
Aparatul de distribuție pneumatic cu tambur rotativ permit o viteză mare de lucru şi
precizie de plantare ridicată, performanţa aparatului de distribuție fiind mărit prin
utilizarea unui sistem electronice de control cu senzori pentru monitorizarea tuberculilor
prinşi.
Fig. 2.80. Construcția și schema funcțională a maşinii de plantat tuberculi echipată cu

aparat de distribuţie cu disc vertical cu dispozitive de prindere a tuberculilor cu ace
model Lockwood L06200-00403 (SUA) [77]::
1-șibăr ajustabil pentru tuberculi; 2-aparat de distribuție cu disc cu dispozitiv de prindere
cu ace (asamblat); 3-marcator de rând; 4-dispozitiv de cuplare a maşinii la tractor; 5-
roata de acţionare a aparatului de distribuție a tuberculilor; 6-tub de ghidare a
tuberculului; 7-brăzdarde deschidere a rigolei; 8-disc de acoperire a tuberculilor; 9-roată
de sprijin; 10-transportor cu lanţ cu vergele şi raclete; 11-buncăr de tuberculi.
Fig. 2.84. Maşina de plantat cartofi pe şase rânduri,

model Air Coup Planter 606, firma Lockwood (SUA) [148, 156]).
3. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE

PRIVIND PROCESELE DE LUCRU ALE MAȘINILOR DE PLANTAT CARTOFI
3.1. Stadiul actual al cercetărilor privind influența diferiților factori asupra

tehnologiei de plantarea și a producție de cartofi
Din practica cultivării cartofului rezultă că solurile cele mai corespunzătoare sunt
solurile nisipo-lutoase, luto-nisipoase şi cele lutoase. Solurile grele, argiloase rețin
umiditate în exces şi se mențin compacte. Aceste soluri se tasează foarte puternic,
blochează aerisirea și devin contraproductive. Drept rezultat, se obțin tuberculi mai mici,
se mărește cantitatea de tuberculi stricați, care are ca rezultat o producție de calitate
slabă. În procesul de recoltare bulgării determină vătămări nedorite care conduce la
răspândirea bolilor de putrezire în timpul păstrării cartofilor.
Între distanţa de plantare și norma de plantare la hectar și dimensiunea de
tuberculi de sămânță există o corelație bine stabilită. Din analiza rezultatelor
cercetărilor experimentale a rezultat că norma optimă de plantare este de
2.000…3.500 kg/ha, dar aceasta se stabileşte în funcţie de mărimea tuberculilor,
condiţiile de cultură, etc.
Pentru culturile de cartofi de sămânţă şi a celor cele obţinute în condiţii de
irigare sau pe trenuri foarte fertile se admite o normă de plantare mai mare
(3.500…4.675 kg/ha) rezultată în urma unei densităţi mai mare de plantare [41]. În
cazul culturilor pentru cartofi de consum şi a celor obţinute în condiţii de neirigare sau
pe terenuri cu fertilitate slabă, norma de plantare este mai redusă (2.500…3.500).
3.2. Stadiul actual al cercetărilor privind comportarea în lucru a aparatelor de

distribuție a mașinilor de plantat tuberculi
În vederea verificării parametrilor de lucru, tehnici, calitativi și economici ai mașinilor
de plantat tuberculi concepute de diverse firmele producătoare, modelele experimentale
sau cele introduse în fabricație au fost supuse unor testări experimentale, în condiții de
laborator sau condiții câmp. În cele ce urmează vor fi prezentate o serie de rezultate ale
încercărilor experimentale ale firmelor producătoare reprezentative, de mașini de plantat
cartofi.
Firma CRAMER (Germania), ale căror maşini de plantat au fost menționare în cap.
2.4, a conceput și produs modelele de maşini de plantat Junior, Minor şi Marathon, la care
plantarea se efectuează pe 2, 4 sau 6 rânduri la distanţa între rânduri de 70…75 cm.
Cercetările efectuate în condiţii de laborator cu mai multe tipuri de maşini de plantat la
Staţiunea de cercetări KTBL din Dethlingen/ Germania au scos în evidență că numărul
de tuberculi de cartof distribuiţi pe minut pe rând este în funcţie de mărimea fracţiei,
forma tuberculilor şi viteza de lucru a maşinii de plantat. În condiţiile în care distanţa
nominală de plantare pe rând este reglată la 30 cm, numărul cuiburilor fără tubercul de
cartof a fost sub 2 % iar plantările cu doi tuberculi la cuib (dubluri) a fost sub 3 %.
Firma ACME (SUA), ale căror mașini de plantat au fost menționare în cap. 2.4, a
conceput mașini de plantat modelul ACME 400 PT, cu buncăr cu fundul mobil cu bandă
transportoare cu lanţ cu vergele care alimentează cu tuberculi aparatul de distribuţie cu
lanţ cu cupe. Din cercetările experimentale efectuate a rezultat că distanţa între
tuberculi pe rând a fost corespunzătoare. Astfel la plantarea la distanţa nominală de 460
mm, 72% din tuberculi au fost plantați la o distanţa medie de 450 mm, abaterea
distanței fiind cuprinsă în intervalul 220...860 mm. Valoarea coeficientului pentru
plantarea unui singur tubercul în cuib a fost de 36%, pentru toată gama de viteză de
deplasare în lucru. Valoarea coeficientului de plantare a fost de 64% pentru tuberculi
tăiați şi de 66% pentru tuberculi întregi. Adâncimea de plantare a tuberculilor, reglată la
12 mm, fost uniformă. Discurile de acoperire fiind ajustabile au format brazde cu
acoperire corespunzătoare și uniforme în orice condiţii de sol.
Firma McConnell (SUA), ale căror mașini de plantat au fost menționare în cap.
2.4, a realizat mașini de plantat echipate cu aparate de distribuţie cu disc și sistem de
prindere a tuberculului cu ace. Din cercetările experimentale efectuate asupra modelului
McConnell 555 a rezultat că distanţa între tuberculi pe rând a fost corespunzătoare.
Astfel la distanţa de plantare nominală de 460 mm, 82% din tuberculi s-au stabilit la
distanţa medie de 465 mm pe o abatere inclusă în intervalul de 160 şi 760 mm.
Valoarea coeficientului pentru plantarea unui singur tubercul în cuib a fost de 31%
pentru viteza de deplasare a mașinii de 8,6 km/h, acelaşi rezultat fiind obținut și pentru
toate vitezele de deplasare cuprinse între 3 şi 10 km/h. Tuberculii au fost aşezați
uniform la adâncimea reglată de 12 mm iar brazdele au avut acoperire uniformă în orice
condiţii de sol, datorită discurilor de acoperire ajustabile.
Firma Lockwood (SUA), ale căror mașini de plantat au fost menționare în cap.
2.4, a realizat modelul de mașină de plantat Lockwood LO6200-00403 pentru patru
rânduri, echipat cu aparat de distribuție cu disc vertical cu prinderea tuberculilor cu ace
şi sertare pe periferie orientate spre interior. Din cercetările experimentale efectuate a
rezultat că la plantarea pe rând la distanţa nominală de 460 mm, 70% din tuberculi s-au
stabilit la o distanță medie de 490 mm cu o abatere cuprinsă în intervalul 240...780 mm.
Abaterile de la distanţa de plantare au fost acceptabile pe toată gama de viteze până la
12 km/h. Valoarea coeficientului pentru plantarea unui singur tubercul în cuib a fost de
28% la viteza de plantare de 9,4 km/h. A rezultat că mașina poate fi tractată și acționată
de un tractorul cu puterea de 87 CP în orice condiţii de sol până la viteza de 12 km/h.
Mecanismul de plantare a fost ușor adaptabil condiţiilor de întreținere şi operare și la
buncărul de tuberculi nu au fost necesare intervenții de curăţire în timpul lucrului.
3.3. Stadiul actual al cercetărilor teoretice privind cinematica și dinamica

aparatelor de distribuţie a tuberculilor
3.3.1. Cercetările teoretice referitoare la aparate de distribuție tuberculi de
tip bandă și cupe sau lanţ cu linguri
Cercetările teoretice referitoare la aparate de distribuție tuberculi de tip bandă cu
cupe (lanţ cu linguri), au urmărit în special modelarea cinematică, dinamică și
matematică a proceselor de lucru, care să conducă la realizarea şi experimentarea
ulterioară a unor modele fizice corespunzătoare.
O atenție deosebită s-a acordat procesului de evacuare a tuberculilor de la cupe
către rigolă (fig.3.16), proces care se realizează în zona în care tuberculul pierde
contactul cu peretele carcasei şi suprafaţa posterioară a cupei pe care a fost transportat
anterior de ramura descendentă a benzii (lanțului) ( punctul F). Din punct de vedere
constructiv pot exista două variante terminale de carcase [7]: a) carcase la care
peretele se termină chiar în punctul F și b) carcase la care peretele se continuă cu o
porţiune curbată. Forma prelungirii peretelui carcasei aceasta poate fi profilată după
diferite tipuri de curbe: cerc (FG), parabolă (FG') și hiperbolă (FG'').
Fig. 3.16. Variante posibile ale traiectoriilor tuberculului după ieşirea din carcasă
curbată, în funcție de forma porţiunii terminale a peretelui carcasei:
C - carcasă de formă circulară; P - carcasă de formă parabolică;
H - carcasă de formă hiperbolică
În funcție de forma concretă a curbelor prelungirii peretelui carcasei în partea

terminală există relațiile matematice cunoscute:
tg θh > tg θp > tg θc (3.8)
unde: tg θh este panta hiperbolei; tg θp – panta parabolei; tg θc - panta cercului.

Ca urmare și căderea (eliberarea) tuberculului are loc la înălţimi diferite faţă de
sol: h1 - pentru hiperbolă, h2 - pentru parabolă, h3 - pentru cerc. Între aceste valori ale
înălțimilor, există relațiile:
h1 > h2 >h3.. (3.9)
O consecinţă a acestor particularităţi constructive ale peretelui carcasei este

faptul că, unghiurile formate de cupă cu orizontală dusă prin punctul F (punctul în care
cupa trece din mişcarea de translație în cea de rotaţie) sunt diferite. Dacă se notează cu
φ1, φ2 şi φ3 unghiurile în cazul hiperbolei, parabolei, respectiv cercului, rezultă [7]:
φ1 < φ2 < φ3 (3.10)
Dacă raportul dintre viteze este supraunitar, adică Vb/Vm > 1, această condiție
poate conduce la modificări semnificative ale vitezei absolute a centrului de masă al
tuberculului, care caracterizează deplasarea tuberculului de cartof în această zonă
finală. Astfel, tuberculul de cartof poate părăsi banda (lanţul) transportor la unghiuri de
rotaţie diferite, ale cupei (φh, φp, φc), după cum peretele carcasei are forma unei
hiperbole, parabole sau a unui cerc (φh, φp, φc), (fig. 3.17)
Fig. 3.17. Traiectoriile descrise de tubercul la unghiuri de deschidere şi înălţimi diferite,

în funcţie de dimensiunea tuberculului:C - carcasă de formă circulară; P - carcasă de
formă parabolică; H - carcasă de formă hiperbolică.
Fig. 3.18. Traiectoriile descrise de tubercul în varianta în care părăsește carcasa la

acelaşi unghi de rotaţie şi aceleaşi înălţimi față de sol: C - carcasă de formă circulară; P
- carcasă de formă parabolică; H - carcasă de formă hiperbolică
A doua posibilitate este aceea în care tuberculul părăseşte lanţul transportor la
aceeaşi înălţime faţă de sol (h1= h2= h3) şi la acelaşi unghi de rotaţie a cupei în toate
variantele (φ1 = φ2 = φ3 ) (fig. 3.18)
Fig. 3.19. Traiectoriile descrise de tubercul în varianta în care părăseşte lanţul

transportor la acelaşi unghi de rotaţie a cupei,la diferite lungimi de raze a curburii
cursei de cădere: C- carcasă de formă circulară; P- carcasă de formă parabolică; H-
carcasă de formă hiperbolică
O a treia posibilitate este când tuberculul de cartof părăseşte banda (lanţul)

transportor la acelaşi unghi de rotaţie a cupei φc în raport cu orizontala care trece prin
punctul F (fig. 3.19).
Elementele ce definesc teoretic comportamentul tuberculului după părăsirea
zonei de contact cu carcasa și cupa purtătoare sunt: viteza absolută Va şi unghiurile
care determină suportul acestuia, faţă de o direcţie fixă (θ' şi α"). Stabilirea unor relaţii
efective de calcul este posibilă dacă se consideră, aprioric, că centrul de masă al
tuberculului se deplasează între punctele F și G pe o traiectorie dată de o curbă Г (fig.
3.20).
Fig. 3.20. Determinarea ecuaţiei pentru traiectoria curbei căderii tuberculului
3.3.2. Cercetări teoretice referitoare la aparate de distribuție tuberculi de tip cu

disc vertical și palete
Cercetările teoretice aferente aparatelor de distribuţie cu disc vertical și palete se
referă la echilibrul dinamic al tuberculului în procesul de prindere între paletă și discul
rotitor. Forţa de apăsare necesară prinderii tuberculului între paleta de prindere și discul
rotitor se realizează prin intermediul unui arc și are o valoare care să nu permită ca
tuberculul să cadă jos sub acţiunea forţei gravitaţionale. În figura 3.21. este prezentată
schema forțelor care acționează asupra tuberculului prins între paletă și discul rotitor al
aparatului de distribuție;
Fig. 3.21. Condiţia de echilibru la prinderea

tuberculului de către paletă pe disc în poziţia
inferioară a discului [103]
Dacă se neglijează forţa centrifugă care acționează asupra tuberculului (Fc =

mω2) care are valori reduse Fc = 0,6 G), condiţia de menţinere al echilibrului pe direcţia
verticală este dată de ecuația:
μRN + μ1Pcosψ - Psinψ ≥ G (3.18)
unde:
G = mg este greutatea tuberculului;
m – masa tuberculului;
P - forța de apăsare (prindere) a tuberculului din partea paletei;
RN - forța de reacțiune dintre tubercul și disc;
ψ - unghiul de deschidere a paletei în raport cu suprafața discului;
μ= tg φ - coeficientul de frecare dintre disc şi tubercul;
φ – unghiul de frecare dintre disc şi tubercul;
μ1 = tg φ1 - coeficientul de frecare dintre paletă şi tubercul;
φ1 – unghiul de frecare dintre paletă şi tubercul
Forța P de apăsare a paletei pe tubercul, necesară prinderii acestuia pe disc, se
poate exprima cu relația:
P = RN.cosφ/cos(φ - ψ) (3.21)
din care rezultă valoarea reacţiunii normale P dintre disc și tubercul, exprimată prin
condiția:
P ≥ G / [μ + tg(φ – ψ)] (3.22)
Din relația μ = tgφ rezultă că unghiul φ nu poate să fie egal cu 0 iar din (3.21) se
poate observa ca φ nu poate să fie egal cu π/2. De asemenea din relația (3.22) se
poate observa ca φ nu poate să fie egal cu unghiul de deschidere a paletei ψ. De
asemenea, din considerente constructive rezultă, că unghiul ψ de deschidere a paletei
nu poate să fie egal cu π/2. Trebuie menționat că unghiul ψ poate să fie ψ = 0 numai
dacă discul are alveole iar tuberculul intră complet în alveolă.
3.4. Stadiul actual al cercetărilor teoretice asupra dinamicii sistemelor tractor -

mașină de lucru
Dinamica sistemelor de lucru tractor - mașină agricolă se studiază înlocuind

sistemul real tractor - mașină cu un model dinamic. Modelul dinamic generalizat al unui
sistem tractor - mașină agricolă la deplasarea în lucru cu viteză constantă în urcare pe
pantă longitudinală (fără forțe de inerție) este prezentat în schema din figura 3.23 [94].
Fig. 3.23. Modelul dinamic echivalent în plan longitudinal – vertical la urcarea în lucru
pe pantă a sistemului tractor - maşină de lucru cu roţi de sprijin (a) şi forţele de legătură
care acționează în centrul instantaneu de rotaţie O al mecanismului de suspendare (b).
Gt – greutatea tractorului, aplicată în centrul de masă (coordonatele ac şi hc );

Gm – greutatea maşinii, aplicată în centrul de masă (coordonatele am şi hm );
Z1 şi Z2 – sarcinile normale pe roțile punții din faţă şi spate ale tractorului;
Zm – sarcina normală pe puntea (roata) de sprijin a maşinii;
Rrm – rezistenţa la rulare a roţilor de sprijin ale maşinii (Rrm = fm Zm);
Rr1 şi Rr2 – rezistenţele la rulare ale roţilor punţilor tractorului (Rr1 = f1Z1; Rr2 = f2 Z2).
Forţa motoare Fm totală dezvoltată de roțile tractorului este dată de relația:
Fm = Fm1 + Fm2 = φ ( Z1+ Z2) (3.24)
Sarcinile (încărcările) pe punţile din faţă şi spate ale tractorului, Z1 şi, respectiv,
Z2, date de relaţiile:
Gt  a c cos   hc sin   Gm  lt  a m   cos   hm sin   Fz  (lt  l r ) Fx  hr Z m  lt  l s 

Z1      ;
Lt Lt Lt Lt Lt (3.26)
Gt .Lt  ac   cos  hc sin   Gm  lt  am   cos  hm sin   Fz  (lt  lr )

Z2    
Lt Lt Lt
(3.27)
F  h Z  l  l 
 x r  m t s  (Gm . cos  Fz  Z m ).
Lt Lt
Sarcina pe roata de sprijin a maşinii Zm se obţine din ecuaţia de echilibru a

maşinii în raport cu punctul de oscilaţie O (centrul instantaneu de rotaţie) al
mecanismului de suspendare, din care rezultă relaţia:
Gm  a0  lt  am   cos   (h0  hm ) sin   Fz  a0  lt  lr   Fx  hr  h0 

Zm  ;
a0  lt  ls  f m h0  (3.28)
Sistemul de ecuaţii (3.26)...(3.28) reprezintă modelul matematic care descrie

comportarea dinamică a sistemului în plan vertical-longitudinal la deplasarea tractorului
pe teren înclinat (urcare) cu viteză constantă.
Condiția asigurării stabilității la răsturnarea tractorului în jurul punții din spate este
ca sarcina Z1 pe puntea din față să fie mai mare ca zero (Z1 >0).
Condiția asigurării maniabilității tractorului este ca sarcina Z1 pe roțile punții din
față să fie mai mare decât 20% din greutatea Gt a tractorului (Z1 >0,2 Gt).
Din ecuaţiile de echilibru al forţelor care acţionează asupra tractorului şi maşinii
pe direcţia de deplasare se obţin următoarele relaţii de legătură:
Fm  Ft  Rrt  Gt sin  ; (3.30)
Ft  Rx  Fx  Gm sin   Rrm (3.31)

Relaţia (3.30) reprezintă ecuaţia bilanţului de tracţiune al tractorului, iar ecuaţia
(3.31) reprezintă bilanţul rezistenţei la tracţiune a maşinii, la deplasare sistemului
tractor-mașină cu viteză constantă pe teren înclinat (pantă longitudinală).
Fig. 3.24. Forţele exterioare care acţionează asupra sistemului tractor - maşină purtată
fără roţi de sprijin la deplasarea cu viteză constantă, pe pantă longitudinală.
Reacţiunea pe roata de sprijin Zm este influenţată de coordonatele a0 şi h0 ale

centrului instantaneu de rotaţie, care pot fi modificate prin montarea tirantului superior al
mecanismului de suspendare în diferite poziţii (T1, T2, T3) pe corpul tractorului şi pe
corpul maşinii (M1, M2, M3) (v. fig. 3.24.). În acest fel, prin calcule de simulare, se pot
găsi poziţiile optime în care pe roata maşinii rămâne numai o sarcină minimă Zmmin
(necesară copierii terenului), restul transferându-se pe tractor în vederea creșterii
sarcinii aderente a acestuia.
În vederea transferului integral pe corpul tractorului al forţelor care acţionează
asupra maşinii se utilizează maşini purtate fără roţi de sprijin (fig. 3.24.). Ca urmare
corpul tractorului se încarcă suplimentar cu sarcina ∆Zt dată de relația:
Z t  Gm cos   Fz (3.34)
Prin transferul total al sarcinilor de pe maşină pe corpul tractorului, creşte sarcina

aderentă a tractorului și, implicit, forța de tracțiune a tractorului. Concomitent se reduce
însă și sarcina Z1 pe puntea din față și, are ca efect negativ reducerea stabilitatea
longitudinală a sistemului și, implicit scăderea maniabilității tractorului.
3.6. Necesitatea și obiectivele lucrării de doctorat

3.6.1. Necesitatea lucrării de doctorat
Pentru optimizarea indicilor calitativi ai proceselor de plantare a tuberculilor este
necesară cunoaşterea sub aspect constructiv și funcțional a diferitelor tipuri de maşini
de plantat şi, mai ales, cunoaștere comportării în lucru a diferitelor tipuri de aparate și
sisteme de distribuţie a tuberculilor. În literatura actuală de specialitate, lipseşte o parte
din suportul teoretic și experimental referitor la procesul de lucru ale aparatelor de
distribuţie mecanică a tuberculilor de cartofi. Pornind de la aceste considerente,
prezenta lucrarea de doctorat are ca obiectiv principal, dezvoltarea unor cercetări
teoretice şi aplicative privind compararea indicilor preciziei de lucru la plantare realizați
de aparate de distribuție a tuberculilor la folosite în mod curent la mașinile de plantat
cartofi
3.6.2. Obiectivele principale ale lucrării de doctorat
Obiectivul principal al lucrării de doctorat constă în analiza comparativă
teoretică și experimentală a procesului de plantare a tuberculilor de cartofi efectuat de
două aparate de distribuție diferite din punct de vedere constructiv și funcțional: aparatul
de distribuție cu lanţ și linguri (folosite la mașinile model CRAMER) şi aparatul de
distribuţie cu disc vertical rotativ cu alveole și palete de prindere (folosite la mașinile
model MARS). Scopul final constă în determinare și analiza comparativă a indicilor care
caracterizează precizia procesului de plantare efectuat de cele două tipuri aparate de
distribuție în vederea determinării condițiilor optime de funcționare a acestora. Ca
obiective secundare lucrarea și-a propus analiza dinamicii și energeticii organelor de
lucru ale mașinilor de plantat și elaborarea modelelor dinamice, energetice și
matematice care caracterizează comportare în lucru sistemelor tractor-mașini de plantat
cartofi.
Obiectivele cercetărilor teoretice constau în analiza comparativă sub aspect
teoretic atât a comportării a celor două tipuri de aparate de distribuție a mașinii
experimentale cât şi a parametrilor calitativi de lucru ai maşinilor de plantat echipate cu
cele două tipuri de aparate de distribuție , prin parcurgerea a următoarelor aspecte:
 cercetări teoretice privind procesul de eliberare a tuberculilor la aparatele de
distribuţie: aparatul de distribuție cu lanţ și linguri (model CRAMER) şi la aparatul
de distribuţie cu disc vertical rotativ și palete de prindere (folosite la mașinile
model MARS);
 cercetări teoretice asupra cinematicii și dinamicii eliberării și căderii tuberculului
în rigolă;
 cercetări teoretice asupra dinamicii și energeticii sistemului tehnic tractor -
mașină de plantat cartofi, cu aplicații la tipurile de mașini folosite la cercetarea
experimentală ( modele CRAMER și MARS);
 elaborarea unor modele matematice complexe pentru simularea pe calculator a
indicilor care caracterizează precizia de plantare a tuberculilor pe rând aplicabile
la secțiile de plantat echipate cu cele două tipuri de aparate de distribuţie a
tuberculilor folosite la cercetarea experimentală ( modele CRAMER și MARS).
Obiectivele cercetărilor experimentale au ca scop investigarea comparativă pe
un model experimentală a indicilor calitativi ai preciziei proceselor de plantare realizate
cu două secții de plantat echipate cu aparate de distribuție diferite ( modele Cramer și,
respectiv, Mars). Principalii indici calitativi ai preciziei proceselor de plantare sunt:
distanţa reală pe rând, uniformitatea de distribuţie a tuberculilor în cuib, frecvenţa
lipsurilor, frecvenţa dublurilor, numărul mediu de tuberculi în cuib, abaterea standard a
distanţei de plantare, coeficientul de variaţie a distanţei între tuberculi, uniformitatea de
distribuţie a tuberculilor în cuib. La încercarea comparativă a celor două tipuri de secții
de plantat cartofi acestea trebuie sa lucreze în paralel și în acelaşi condiţii de lucru, cu
următorii parametrii variabili: forma geometrică a tuberculilor, mărimea fracţiei
dimensionale de tuberculi, distanţa teoretică de plantare reglată și viteza de plantare a
mașinii experimentale.
4. CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND INFLUENȚA TIPULUI APARATELOR DE

DISTRIBUŢIE A TUBERCULILOR ASUPRA PRECIZIEI DE LUCRU A MAŞINILOR
DE PLANTAT CARTOFI
4.1. Obiectivele cercetării teoretice

Obiectivele cercetării teoretice au constat în primul rând în elaborarea modelelor
cinematice şi matematice care descriu procesele de eliberare a tuberculilor de către
aparatelor de distribuție, în baza cărora să poată fi analizați (prin simulare pe
calculator) indicii preciziei de plantare pe rând a tuberculilor, cu aplicație la cele două
tipuri de aparate de distribuţie a tuberculilor: aparatul de distribuție cu lanţ cu linguri
(folosite la mașinile model CRAMER) şi pentru aparatul de distribuţie cu disc vertical
rotativ cu alveole și palete de prindere (folosite la mașinile model MARS).
Un obiectiv secundar al cercetărilor teoretice se refera la aprofundarea dinamicii
şi cinematicii a procesului de cădere și deplasare în rigola deschisă de brăzdar a
tuberculului eliberați de aparatele de distribuție.
4.2. Cercetări teoretice privind procesul de eliberare a tuberculilor din aparatele

de distribuţie şi cădere în rigolă
distribuţie cu lanţ (bandă) și cupe
Fig. 4.2. Schema procesului de eliberare a tuberculilor la mașina de plantat

cu transportor vertical cu cupe.
Un indice calitativ esenţial al procesului de plantare a tuberculilor este

uniformitatea distribuirii tuberculilor pe rând, indice influenţat direct de particularităţile
constructive şi funcţionale ale aparatului de distribuţie, forma si dimensiunile
tuberculilor, direcţia şi valoarea vitezei tuberculilor după eliberarea din aparatul de
distribuţie pentru căderea spre fundul rigolei, viteza de deplasare a maşinii, forma şi
starea suprafeţei rigolei etc.
Pentru analiza cinematicii căderi tuberculilor pe sol și determinarea abaterii
teoretice a distanței reglate pe rând în cele ce urmează se va analiza schema unei
secții de planta cu aparat de distribuție cu lanț și cupe, al cărui proces de lucru este
prezentat schematic în figura 4.2. Un asemenea aparat de distribuție echipează secția
de plantat tip CRAMER folosită la modelul realizat de autor pentru cercetarea
experimentală (v. cap.6).
Durata de timp dintre două evacuări succesive de tuberculi din două cupe
succesive ale lanţului (benzii) se determină cu relaţia:
p 60  p
t  [s] (4.1.)
vb   D  n d
în care: p este pasul între cupele montate pe lanț (bandă), în m, vb - viteza liniară a
lanţului cu cupe, în m/s, D - diametrul roţii de acționare a lanţului cu cupe, în m, nd -
turaţia axului roţii de acționare a lanțului, în rot/min.
Distanţa între tuberculi pe rând se determină cu relaţia:
  Dr  n r 60  p D p
d c  vm  t    r [m] (4.2.)
60   D  nd D i
în care: vm este viteza de deplasare a maşinii, în m/s, Dr - diametrul roţii de antrenare

(de câmp) care transmite mișcarea la roata de acţionare a lanţului cu cupe, în m; i=nd/nr
- raportul de transmitere al transmisiei mecanice între roata de antrenare (de câmp) şi
roata de acţionare a lanţului cu cupe; nr - turaţia roţii de antrenare a aparatului de
distribuţie;
Înainte de eliberare, tuberculul se află pe ramura descendentă a lanțului sprijinit
pe partea posterioară a cupelor (v. fig. 4.2.). Începerea căderii tuberculilor spre rigola
coincide cu momentul în care tuberculii, cu o anumită dimensiune, pot să treacă prin
spaţiul (interstiţiul) delimitat de vârful cupei şi carcasă, care are o lățime cu mărimea b.
Ca urmare, tuberculii cu dimensiunile (diametrele) b1 mai mici decât interstiţiul dintre
vârful cupei și carcasă vor fi eliberaţi și lansaţi de mai devreme spre sol, căzând liber de
la o înălţime mai mare h1, cu viteza inițială a lanțului transportor al cupelor. Tuberculii cei
mai mari vor fi lansaţi mai târziu şi de la o înălţime h2 mai mică h2, adică h1 >h2.
În momentul eliberării unui tubercul aflat în punctul A şi lansării acestuia spre
fundul rigolei din sol, valoarea unghiului αi la centru roţii de acționare a lanţului, măsurat
în raport cu axa orizontală a roţii de acționare, se determină cu relaţia:
 i  arccos1  bi R  (4.3.)
 
în care: bi este dimensiunea tuberculului, R – raza cercului descris de extremitatea
vârfului cupei care se roteşte odată cu lanţul transportor.
Rezultă că tuberculul cu dimensiune mică, cu diametrul b1, va fi eliberat la
unghiul de rotaţie α1, iar tuberculul cu dimensiune mare, cu diametrul b2, va fi eliberat la
unghiul de rotaţie α2 , adică:
 1  arccos1  b1 R  (4.4.)
 
 2  arccos 1  b2 R 
 
La eliberare tuberculii au o viteză absolută va dată de componentele orizontala vx
=vm (în care vm este viteza de deplasare a maşinii) şi o componentă verticală vz =vb (în
care vb este viteza benzii, respectiv a cupei).
După eliberare, deplasarea tuberculilor în cădere reprezintă cinematic o aruncare
pe direcţie oblică care formează unghiul γ = arc tg (vm/vb) cu direcţia verticală. Durata ti
a mişcării tuberculului în cădere liberă de la înălţimea hi se determină cu relaţia
cunoscută:
v z2  2  g  h i  v z
ti  (4.5.)
g
unde: vz = vb este viteza inițială de cădere pe verticală a tuberculului, g - acceleraţia
gravitaţională.
În baza relației (4.5.) rezultă că durata t2 a mişcării în cădere liberă a tuberculului
mai mare (cu diametrul b2) este mai mică decât durata t1 a căderii libere a tuberculului
mai mic (cu diametrul b1), deoarece înălţimea h2 este mai mică decât înălţimea h1
Înălţimile hi de cădere a tuberculilor se determină în funcție de unghiul αi la
centru a roţii de acționare a lanțului în momentul eliberării tuberculului și, în baza
schemei din figura 4.2. înălţimea hi se determină cu relația:
hi  H  R  sin  i (4.6)
Ca urmare, înălţimile de cădere a tuberculului mic h1 şi tuberculului mare h2 sunt

date de relaţiile:
h1  H  R  sin  1 ; h2  H  R  sin  2 (4.7)
unde α1 şi α2 sunt unghiurile la centru ale roţii de antrenarea a lanţului (benzii) în

momentul desprinderii tuberculului cu diametru mic şi, respectiv, a tuberculului mare.
Ținând seama de relaţia (4.5), valoarea diferenţei t  t1  t 2 dintre duratele de
cădere a celor doi tuberculi cu dimensiuni diferite este dată de relaţia:
v z2  2  g  h 1 v z2  2  g  h2
t  t1  t 2   (4.8)
g g
Luând ca referinţă momentul în care tuberculii trec prin dreptul axei orizontale a
roţii de acționare a lanţului (benzii) transportorului, durata de timp τi consumată până în
momentul eliberării tuberculului (la unghiul de rotaţie αi) este dat de relaţia: τi = αi /ω,
unde: ω este viteza unghiulară a roţii de antrenarea a lanţului: ω= π.nd /30; nd – turaţia
roţii de acționare a lanţului (benzii) (rot/min). Ca urmare, tuberculul mic, cu diametrul b1,
este eliberat la unghiul de rotaţie α1 în raport cu axa orizontală a tamburului, adică după
un timp τ1 =α1/ω. Tuberculul mare, cu diametrul b2, este eliberat la unghiul de rotaţie α2,
adică după un timp τ2 =α2/ω.
Dacă se consideră, ipotetic, că după un tubercul mic (cu diametrul b1) urmează
un tubercul mare (cu diametrul b2), rezultă că tuberculului mare este eliberat cu o
întârziere ∆τ faţă de cel mic, dată de relaţia:
 2  1
   2   1  (4.9)

Ținând seama că după desprinderea tuberculului de pe spatele cupei are loc şi o

întârziere în timp ∆t datorită diferenţei dintre înălţimea de cădere a tuberculului mic h1
şi , respectiv, a tuberculului mare h2, date de relaţia (4.7), rezultă că întârzierea reală
totala ∆tr dintre căderile celor doi tuberculi consecutivi se obţine din însumarea celor
două categorii de întârzieri, ∆t şi ∆τ, adică: ∆tr= ∆τ- ∆t
Deoarece maşina de plantat se deplasează cu o viteză de lucru vm, rezultă că
abaterea dintre distanţa reală dintre tuberculi pe rând dr faţă de distanţă teoretică dc,
calculată cu relaţia (4.2), se determină cu relaţia:
d  v m  t r  v m      t  (4.10)
în care ∆tr este timpul real de întârziere dintre momentele în care doi tuberculi, unul cu
diametrul mic şi următorul cu diametrul mare, sunt eliberaţi consecutiv şi cad liber în
rigolă.
Introducând în relaţia (4.10) relaţiile pentru calculul întârzierilor ∆t şi ∆τ se obține
valoarea maximă ∆d a abaterii de la distanța pe rând, exprimată cu relația:
d  v m     t  (4.11)
Înlocuind relațiile (4.9) și (4.8), în relația (4.11), se obține:
 2  1 v z2  2  g  h 1 v 2  2  g  h2
d  vm  t r  vm (   z ) (4.12)
 g g
La prelucrarea datelor experimentale (v. cap. 6) s-au utilizat diferiţi indici care
caracterizează precizia procesului de plantare efectuat de aparatul de distribuție a
tuberculilor, cei mai importanţi fiind următorii: coeficientul de variaţie a distanţei între
tuberculi Cv (%), coeficientul de variaţie a abaterii standard a distanţei de plantare σ
[cm], precizia de plantare Udc (%) şi variaţia uniformităţii de distribuţie Udnt [%].
Calculul teoretic al acestor indici se poate realiza prin simularea pe calculator în
funcţie de diferiţi parametri constructivi şi de lucru ai secţiei de plantat: înălțimea H față
de fundul rigolei a axului roții de acționare, raza R a roții de antrenare a lanțului cu cupe,
diametrul roţii de antrenare (de câmp) Dr, raportul de transmitere i al transmisiei dintre
roata de antrenare (de câmp) şi roata de acţionare a lanţului, pasul dintre cupe p,
distanţa de plantare reglată dc, fracţia de mărime b1 și b2 a tuberculilor etc.
Pentru simularea pe calculator a comportării cinematice a aparatului de
distribuție analizat se utilizează modelul matematic care reprezintă un sistem format din
ecuaţiile cinematice și relațiile de legătură aferente prezentate mai sus. Parametrii
constructivi şi funcţionali introduși sunt cei existenți la secţia de plantat cu lanț cu cupe
(tip Cramer) utilizată la cercetarea experimentală prezentați sintetizat în cap. 6 (v.
subcap. 6.2)

distribuţie cu disc vertical şi palete
Aparatele de distribuţie a tuberculilor au fost prezentate în subcap. 2.3.

Ciclograma de funcţionare a aparatului de plantat este prezentată în figura 4.8. pe care
s-au marcat diferitele faze de lucru ale dispozitivelor de prindere, descrise anterior: 1 -
axul cotit vine în contact cu cama fixă; 1-2 - paleta se îndepărtează de disc; 2-3- paleta
este menţinută în poziţia complet deschisă; 3-4 - paleta se apropie de disc pentru a
putea intra în camera de alimentare; 4-5 – paleta în poziţie apropiată de disc intră în
camera de alimentare; 5-6 - paleta se îndepărtează de disc pentru a permite intrarea
tuberculilor în spaţiul dintre palete şi disc; 6-7 - paleta prinde şi fixează tuberculul; 7-8 -
acţiunea camei asupra axului cotit se întrerupe; 8-1 - transportul tuberculilor de către
aparatul de plantat spre locul da eliberare.
Fig. 4.8. Ciclograma de funcționare

a aparatului de plantat cu disc
și palete
Dacă dimensiunile tuberculilor ar fi egale, atunci şi intervalele de timp între

eliberărilor succesive ale tuberculilor ar fi egale, calculate cu relația:
t = 2/zpd (4.36)
unde: zp este numărul de palete pe disc, d – viteza unghiulară a discului ( d = .nd

/30), nd - turaţia discului aparatului de distribuţie, în rot/min.
În timpul apăsării tuberculului în dispozitivul de prindere (fig. 4.9) paleta 1
ocupă diferite poziţii față de suprafața discului, în funcție de dimensiunile tuberculilor.
Ca urmare, eliberarea tuberculilor pentru trimitere în rigolă se face în perioade de
timp diferite. Datorită momentului diferit de eliberare de către palete, înălţimea hi de la
care tuberculii se desprind de pe disc este variabilă, deoarece tuberculii cu
dimensiuni mai mici, fiind lansaţi de la înălţimi mai mari decât tuberculii mai mari, vor
avea un timp de cădere liberă mai mare.
Fig. 4.11. Schema pentru determinarea spațiilor de cădere a tuberculilor pe sol

după eliberarea de pe disc:
a - sensul de rotație a discului este invers față de sensul de deplasare al mașinii
de plantat; b - sensul de rotație a discului este același cu sensul de deplasare al maşinii
de plantat
Direcția mişcării de lansare a tuberculilor formează cu direcţia verticală unghiuri

variabile γi (corespunzătoare momentului de eliberare) încât și componenta verticală a
vitezei de lansare este variabilă. Timpul de cădere tc a tuberculilor pe sol se determină
din ecuaţia căderii libere cu viteză iniţială, având valoarea datî de relația:
v z2  2  g  h i  vz
tc  (4.41)
g
în care: v z    R  cos  i este viteza iniţială de lansare a tuberculului pe verticală;
hi  H  R  sin i - înălţimea de cădere a tuberculilor faţă de suprafaţa solului; H -
înălțimea de amplasare față de sol a axului roșii de acționare a discului; R - raza de
amplasare a tuberculilor pe discul aparatului de plantare; ω –viteza unghiulară axului
discului aparatului de plantare.
Spațiul xc parcurs de tubercul în cădere liberă în situația în care sensul de rotație
a discului este invers față de sensul de deplasare al mașinii (fig. 4.11,a) se determină
cu relația:
x c  v m    R  sin  i   t c (4.42)
În situația în care sensul de rotație a discului este același cu sensul de deplasare
a mașinii (fig. 4.11,b), spațiul xc parcurs de tubercul în cădere liberă se determină cu
relația:
x c  v m    R  sin  i   t c . (4.43)
Pentru cazul, în care discul aparatului de plantat se roteşte în sens invers

sensului de deplasare a maşinii de plantat (fig. 4.11,a), variaţia ∆x1 a distanţei pe rând
între tuberculii cu dimensuni mici și medii se determină cu relația:
x1  x 2  x1  v m  t 2  t c 2  t 0c1  t c1   R  cos  1  cos  2   ( xc 2  xc1 ) (4.44)
iar variaţia distanţei ∆x2 pe rând între tuberculii cu dimensiuni cei medii și mari se
determină cu relația:
x 2  x3  x 2  v m  t 3  t c 3  t 0 c 2  t c 2   R  cos  2  cos  3   ( x c 3  x c 2 ) (4.45)

în care:
x1, x2 şi x3 sunt spaţiile totale pe direcţie orizontală parcurse de tuberculii mici,
medii și mari, din momentul eliberării de pe disc până în momentul impactului cu fundul
rigolei (v. fig. 4.10); tα1, tα2 şi tα3 – duratele de timp pentru rotirea discului aparatului de
plantare cu unghiurile la centru α1, α2 şi α3, corespunzătoare eliberării tuberculilor mici,
medii și mari (v. fig. 4.10); tc1, tc2 şi tc3 - duratele de timp consumate pentru căderea
liberă a tuberculilor la diferite momente de eliberare corespunzătoare eliberării
tuberculilor mici, medii și mari (pentru unghiurile la centrul discului α1, α2 şi α3 ).
Dacă în relațiile (4.44) şi (4.45) se fac notaţiile: t 2  t 3  t 1 ; t c1  t c1  t c 2 ;
t c 2  t c 2  t c 3 ; x c1  x c 2  x c1 ; x c 2  xc 3  xc 2 , atunci variaţia ∆x1 a distanţei pe rând
între tuberculii cu dimensiuni mici și medii se determină cu relația:
x1  v m  t 1  t c1   R  cos  1  cos  2   x c1 (4.46)
Variaţia ∆x2 a distanţei pe rând între tuberculii cu dimensiuni mari și medii se

determină cu relația:
x 2  v m  t 2  t c 2   R  cos  2  cos  3   xc 2 (4.47)
Valoarea intervalul maxim de variaţie a distanţei pe rând ∆x între tuberculii

cu dimensiuni mici si mari din cadrul unei fracții dimensionale se determină deci cu
relaţia:
x  x1  x2  vm  t  tc   R  cos  1  cos  3   xc (4.48)
În baza aceluiaşi raţionament, pentru cazul în care discul aparatului plantat se

roteşte în acelaşi sens cu sensul de mişcare al maşinii de plantat (fig. 4.11,b), intervalul
maxim de variaţie a distantei între tuberculi pe rând se determină prin relaţia:
x  v m  t  t c   R  cos  1  cos  3   x c . (4.49)
Reunirea ecuaţiilor şi relaţiilor de legătură stabilite în studiul cinematic anterior

duc la elaborarea unui model matematic care permite simularea pe calculator a
comportării sistemului de plantat cu aparat de distribuție cu disc rotitor și paletă, a
indicilor care caracterizează precizia de plantare pe rând, în funcţie de diferii parametri
constructivi şi de lucru ai mașinilor de plantat: viteza de deplasare a maşinii, distanţa de
plantare reglată, fracţia de mărime a tuberculilor, distanța față de sol a axului de rotație
a discului aparatului etc.
Pentru simularea pe calculator a comportării cinematice a aparatului de
distribuție analizat se utilizează modelul matematic format din ecuaţiile cinematice și
relațiile de legătură aferente prezentate mai sus. Parametrii constructivi şi funcţionali
introduși sunt cei existenți la secţia de plantat cu lanț cu cupe (tip Cramer) utilizată la
cercetarea experimentală prezentați sintetizat în cap. 6 (v. subcap. 6.2)
4.3. Cercetări teoretice asupra dinamicii şi cinematicii tuberculului eliberat în

rigolă
4.3.3. Cinematica tuberculului la căderea în rigolă
Pentru studiul mişcării tuberculului în rigolă se consideră că după eliberarea din
aparatul de distribuţie tuberculul se deplasează într-o mişcare de cădere liberă cu o
viteză de aruncare (viteză iniţială) până la ciocnirea cu solul din suprafaţa rigolei. Se
neglijează rezistenţa aerului la înaintare.
Considerând că eliberare a tuberculului se face în punctul O, aflat la înălţimea h
de sol, viteza de aruncare iniţială a acestuia se descompune în componenta VX după
axa orizontală OX şi în componenta VZ după axa verticală OZ (fig. 4.13. și fig. 4.14.) .
La căderea tuberculului după aruncare se pot distinge următoarele cazuri
distincte:
I – tuberculul căzut în rigolă în punctul A se deplasează pe direcţie cu viteza
orizontală iniţială se opreşte în punctul C datorită forţelor de frecare între tubercul şi sol
sau/şi a rezistenţei la rostogolire (fig. 4.14.);
II – tuberculul căzut în rigolă în punctul A se deplasează cu frecare cu viteza
orizontală iniţială și după ce ajunge în poziţia D, tuberculul se ciocneşte cu un corp rigid
(bulgăre de pământ sau piatră), care îi modifică viteza de deplasare.
Pentru o poziţie oarecare B la deplasarea pe sol cu frecare se scrie legea
conservării energiei, dată relaţia:
m  v BX
2
mg h   LBX (4.60)
2
în care m est masa tuberculului; g – acceleraţia gravitaţională;h – înălţimea de la care
cade tuberculul prin aruncare liberă; μ – coeficient de frecare dintre tubercul şi sol; LBX -
lucrul mecanic efectuat din punctul A până la punctul B, datorită forţei de frecare;
Fig. 4.14. Schema cinematicii

căderii tuberculului în rigolă cu Fig. 4.15. Schema cinematicii
deplasare pe orizontală fără căderii tuberculului în rigolă cu
ciocnire (cazul I.) deplasare pe orizontală cu
ciocnire (cazul II.)
Distanţa XB în raport cu proiecţia punctului O pe axa orizontală parcursă de

tubercul prin mişcare cu frecare până în punctul B, se determină cu relaţia:
2  g  h  v BX
2
XB  (4.61)
2  g
Pentru cazul din figura 4.14. tuberculul se opreşte în punctul C la distanţa XC , datorită
forţei de frecare. Din relaţia (4.61) se obţine valoarea spațiului XC:
h
XC  (4.62)

Din relația (12) se observă că distanţa de oprire prin frecare fără ciocnire a
tuberculului depinde de înălţimea de cădere şi de coeficientul de frecare între tubercul şi
sol.
Pentru cazul din figura 4.15. tuberculul se ciocneşte în punctul D de un obstacol
(bulgăre de pământ sau o piatră) plasat la o distanţă XD, în raport cu proiecţia punctului
O pe axa orizontală. Viteza tuberculului înainte de momentul ciocnirii în punctul D se
determină din formula:
v XD  2  g  h    g  X D (4.63)
Pentru studiul ciocnirii tuberculului cu un corp care se sparge în mai multe bucăţi
se aplică legea conservării impulsurilor, dată de relaţia:
N
m  v XD   m i vi  m  u XD (4.64)
i 1
unde uXD este viteza tuberculului imediat după ciocnire; N - numărul de bucăţi de corpuri
sparte. (Se defineşte i  1...N bucăţi, cu i = 1 dacă ciocnirea se realizează cu un corp
solid care nu se sparge, iar i = 2, … , N, în situaţia în care ciocnirea se realizează cu un
bulgăr de pământ care se sparge în bucăţi).
Viteza uXD a tuberculului imediat după ciocnire este dată de relaţia:
N
m  2  g  h    g  X E   mi  vi
u XD  i 1
(4.65)
m
Se observă că rezultanta vitezei poate să fie de acelaşi sens cu viteza iniţială a
tuberculului sau cu sens invers, (şi în caz particular poate să rămână pe loc).
Dacă se scrie legea conservării a energiei pentru punctul D după ciocnire:
m  u XD
2
  m g  X ' (4.66)
2
se obţine distanţa finală X’ după ciocnire a tuberculului, prin înlocuirea relaţiei (4.65) în
relaţia (4.66), exprimată prin relația:
N
( m  2  g  h    g  X E   mi  vi ) 2
X' i 1
(4.67)
2    m2  g
Rezultă că după ciocnire de un obstacol, mărimea distanţei pe care se

deplasează tuberculul până la oprire prin frecare depinde de o complexitate mare de
factori, începând de la înălţimea iniţială de cădere, până la numărul de bucăţi de corpuri
în care se va descompune corpul cu care se ciocneşte tuberculul.
5. CONTRIBUȚII LA CERCETAREA DINAMICII ȘI ENERGETICII SISTEMELOR

TRACTOR-MAȘINI DE PLANTAT CARTOFI
5.1. Obiectivele cercetării teoretice
Cercetările teoretice au urmărit analiza comparativă a comportării din punct

dinamic și energetic a sistemului de lucru format din tractor și mașinile de plantat
tuberculi, cu aplicație la mașinile model CRAMER și, respectiv, MARS (de la care s-au
folosit secțiile de plantat montate pe modelul experimental de maşină realizat de autor
(v. cap. 6). Obiectivele cercetării teoretice au constat în următoarele:
 elaborarea modelelor dinamice și matematice pentru organele de lucru ale
mașinilor de plantat: organe de deschidere a rigolelor, organe de acoperire a
tuberculilor prin bilonare și roțile de antrenare a transmisiei aparatelor de plantat.
 elaborarea modelelor dinamice și matematice pentru sistemele de lucru formate
din tractor și mașini de plantat, prin cuplarea modelele dinamice ale tractorului pe
roți (ca sursă de tracțiune) și modelele dinamice ale organelor de lucru (ca
elemente consumatoare de energie). Aceste modele sunt aplicate concret pentru
mașinile de plantat model CRAMER și, respectiv, model MARS.
 elaborarea modele energetice și matematice pentru sistemele de lucru formate
din tractor și mașini de plantat
5.2. Analiza dinamicii organelor de lucru ale maşinilor de plantat cartofi
5.2.1. Dinamica organelor de deschidere a rigolelor
În cazul brăzdarului cu tăişul cu unghi obtuz asupra suprafeţelor aflate în contact

cu solul în procesul de lucru acţionează forţele exterioare menţionate în figura 5.1 , care
au următoarele semnificaţii: R - forţa rezultantă de rezistenţă a solului, care se
descompune în componenta orizontală Rbx şi verticală Rbz; Fnb - forţa normală pe
suprafaţa brăzdarului; Ff = μ Fn - forţele de frecare dintre suprafaţa brăzdarului cu
solul (în care μ este coeficientul de frecare dintre brăzdar şi sol).
Fig. 5.1. Forţele care acţionează în procesul de

lucru asupra brăzdarului
cu unghi obtuz
Rezultanta acţiunii solului asupra suprafeţei brăzdarului R este dată de relaţia:
R  Fnb2  Ftb2 (5.1)
Pentru unghiul de frecare φ dintre sol şi suprafaţa brăzdarului şi coeficientul de

frecare μ se defineşte relaţia: tg φ = μ, de unde rezultă:
F f  N  tg  R  sin  (5.2)

.
Fig. 5.2. Forţele care acţionează asupra

brăzdarului cu unghi ascuţit
În cazul brăzdarului cu tăişul cu unghi ascuţit asupra suprafeţelor aflate în

contact cu solul în procesul de lucru acţionează forţele exterioare menţionate în figura
5.2, exprimate prin relaţiile rezultate din ecuaţiile de echilibru:
Fnb  R  cos  (5.14)
F fb  Fnb  tg  R  sin  (5.15)
R x  R  sin(   ) (5.17)
Rz  R  cos(   ) (5.18)
unde semnificaţiile forţelor sunt aceleaşi ca în cazul brăzdarelor cu unghi obtuz
Maşinile de plantat tip MARS au secţiile de plantare duble şi simetrice cu cameră
de alimentare comună a aparatelor de distribuţie a două secţii, care se sprijină pe
brăzdare cu patine (fig. 5.3), reglabile pe adâncime prin mecanismul format din ghidajul
4 cu şurubul de blocare a poziţiei pe adâncime şi articulaţia 7. În poziţia blocată,
brăzdarul devine fixat solidar de aceste două puncte de corpul camerei de alimentare.
Patina 1 este prinsă de partea de faţă a corpul brăzdarului prin articulaţia 7. Tăişul
vertical 3, pana 5 şi pereţii laterali 6 formează ansamblul brăzdarului.
Fig. 5.3 Schema constructiv-

funcţională a brăzdarului cu patină a secţiei
maşinii de plantat tuberculi tip MARS
Asupra brăzdarului acţionează forţă de rezistenţă la tracţiune Ftb , respectiv

forţele de rezistenţă a solului care acţionează asupra diferitelor elemente constructive a
brăzdarului.
Fig. 5.5. Schema echivalentă a

dinamicii brăzdarului cu unghi obtuz şi patină
al maşinii de plantat tip MARS
Forţele rezultante de rezistenţă a solului asupra tăişului patinei în punctul B, al

tăişului în punctul D, al profilului de pană în punctul E şi al profilului lateral în punctul F
al brăzdarului, cu notațiile: RB, RD, RE, RF.
Pentru studiul dinamicii brăzdarului cu patină prezentat în figura 5.4, forţele
concentrate care acţionează în punctele B, D, E, F se înlocuieşte cu componentele
acestora după cele două axe (X şi Z) în planul vertical-longitudinal plasate în punctul B,
conform schemei echivalente dinamice a brăzdarului dată în figura 5.5. Semnificaţia
forţelor este următoarea: Rbx, şi Rbz - componentele orizontală şi, respectiv, verticală a
rezultantei forţei de rezistenţă a solului asupra tăişului brăzdarului; Zb = Rbz - reacţiunea
verticală a brăzdarului asupra cadrului maşinii în punctul de prindere prin încastrare A;
Ftb= Rbx - rezistenţa la tracţiune a brăzdarului transmisă la corpul secţiei prin punctul A,
dată de relația: Zb=Rbz.
În punctul A, acţionează momentul de încastrare MA dat de relaţia de echilibru:
MA=Rbx hb - Rbz b (5.19)
5.2.2.Dinamica organelor de acoperire a tuberculilor

Maşina de plantat de tip MARS are organe de acoperire cu rariţă, mecanismul de
amplasare a rariţei pe corpul secţiei de plantat fiind prezentată în figura 5.6. Elementele
constructive ale brăzdarului sunt următoarele: vârful daltă simetric 1, cu un unghiul α de
aşezare a cormanelor simetrice 4, aripile 5 cu unghi de deschidere reglabil, braţul
suport 2 legat prin articulaţie de alunecare cu arcul lamelar 3 articulat la un capăt în
suportul mecanismului de acoperire. Arcul lamelar 3 apasă cu forţa Fa asupra braţului 2,
pentru preluarea reacţiei solului în procesul de lucru
Fig. 5.6. Schema constructivă a

rariţei de acoperire a maşinii de
plantat cartofi tip MARS
Forţele din figură au următoarele semnificaţii:Ftra - forţa de tracţiune a rariţei

transmisă la cadrul secţiei de plantat; RD - forţa de rezistenţă a solului a cărei rezultantă
acţionează în punctul D asupra tăişului brăzdarului, care se descompune după axa
orizontală și verticală prin RDx şi RDz;FnD - forţa normală în punctul D care acţionează
din partea solului pe suprafaţa brăzdarului;
FfD - forţa de frecare în punctul D dintre suprafaţa brăzdarului și sol, dată de relaţia:
F fD    FnD ,
unde μ este coeficient de frecare între sol şi suprafaţa metalică a rariţei.
Notaţiile geometrice ale pozițiilor diferitelor puncte ale sistemului, raportate la
articulaţia O3 şi linia de bază a vârfului rariţei: lGR şi hGR – coordonatele centrului de
greutate a rariţei; lB şi hB – coordonatele punctului B de acţionare a rezultantei solului
asupra rariţei; lK şi hK – coordonatele punctului K de acţionare a forţei Fa al arcului
lamelar; lO6 şi hO6 – coordonatele articulaţiei O6 ; hO3 – înălţimea punctului O3; h –
grosimea solului de ridicat de rariţă; H – înălţimea brazdei ridicate de rariţă.
Fig. 5.8. Modelul dinamic echivalent în plan vertical longitudinal a rariţei de acoperire a
secţiei de plantat tip MARS
Ecuaţiile de echilibru dinamic ale ansamblului rariţei maşinii de plantat tip MARS
stabilite în baza modelului dinamic din figura 5.8 sunt:
X O3  X K  X B  0
Z O 3  Z B  GR  Z K  0 (5.20)
M O 6  Z K  l K  X K  ( h O 3  h K )  G R  lGR  Z B  l B  X B  ( hO 3  hB )  0
Având în vedere relaţiile de legătura FtRa  X O 3  Z O 3ctg , Z K  Fa cos  ,

X K  Fa sin  , X O 3  FtRa , din ecuaţiile de echilibru (5.20) se determină componentele
reacţiunii din punctul B, date de relațiile:
X B  Z O 3ctg  Fa sin  (5.21)
MO6  lK Fa cos  (hO3  hK )Fa sin  lGR  GR  (hO3  hB )  (ZO3ctg  Fa sin )

ZB 
lB
și, respectiv, componentele reacţiunii din articulaţia O3, date de relațiile:
X O 3  Z O 3tg , (5.21)
l B  (GR  Fa cos )  MO6  l K Fa cos  (hO3  hK )Fa sin  lGR  GR  (hO3  hB )  (ZO3ctg  Fa sin )
Z O3 
lB
În general, maşinile de plantat cartofi cu secţii de plantat antrenate individual
necesită organe de acoperire individuale, care să fie ataşabile la fiecare secţie. Pentru
acesta cele mai potrivite organe sunt perechile de discuri adună pământul din două
laturi într-o singură brazdă. În cazul maşinii de plantat CRAMER (cu aparat de
distribuţie de tip lanţ cu linguri), discurile de acoperire au următoarele elemente
constructive după figura 5.9.: arcul de apăsare (elicoidal) 1 fixat în articulaţia O4, care
exercită forţa de apăsare Fa asupra organelor de acoperire, prin articulaţia O5 de pe
braţele suport 2 prinse în articulaţia O3.
Fig. 5.9. Schema constructivă a

mecanismului de acoperire cu discuri;
Momentul de rezistenţă Md din lagărul O6 a discului şi momentul de rezistenţă la

rostogolire Mr din partea solului în punctul C, date de expresiile:
FaZ  G  Ftd  tg

Md  h  f  (5.33)
2
F  G  Ftd  tg
M r  r  f  aZ (5.34)
2
în care s-au folosit următoarele notații: r – raza discului; s – distanţa pe orizontală a
reacţiunii componente RCZ faţă de lagărul O6 al discului; h - distanţa pe verticală a
reacţiunii componente RCX faţă de lagărul O6 al discului.
Fig. 5.12. Modelul dinamic

echivalent a mecanismului cu
discuri de acoperire
Pentru determinarea relaţiilor privind echilibrului dinamic al mecanismului cu

discuri de acoperire se elaborează modelul dinamic echivalent din figura 5.12, în care s-
au făcut următoarele notaţii: hC, hO6, ha, - înălţimile punctului C şi a articulaţiilor O6, O5,
faţă de punctul de articulaţie O3, a braţului suport a mecanismului; lC, lO6, la, - distanţele
pe orizontală a punctului C şi a articulaţiilor O6, O5, faţă de punctul de articulaţie
O3;.Pentru ansamblul perechii de discuri ecuaţiile de echilibru au următoarea formă:
Ftd  hO6 Ftd  tg lO6  FaZ  (lO6 la ) FaX(hO6 ha ) 2 RCX(hC hO6 ) 2 RCZ  (lC lO6 ) Md  MrC
Ftd  FaX  2  RCX  0
Ftd  tg  FaZ  G  2  RCZ  0 (5.35)
5.2.3. Cercetări teoretice privind dinamica roţii de antrenare a aparatelor de

distribuţie a tuberculilor
Roata de antrenare a aparatelor de distribuţie tuberculi utilizate la maşina de
plantat de tip MARS este cu obadă și pneu, fiind montată pe braţul 5 (fig. 5.13) articulat
de suportul 7 a maşinii. De la roata de antrenare 2 aparatul de distribuţie primeşte
mişcarea de rotaţie prin roata de lanţ 1, lanţul 3 şi roata de lanţ 6 (care are lagăr comun
cu braţul pendular 5). Prin construcţie, maşina de plantat tip MARS este tractată, braţul
roţii de antrenare fiind ridicat cu cilindru hidraulic. În cazul maşinii experimentale secţia
este purtată, iar braţul de pendulare a fost ancorat de un lanţ 4 pentru a evita căderea.
Fig. 5.13. Schema generală a roţii de

antrenare a maşinii de plantat tip MARS
Din condiţiile de echilibru a forţelor, se rezultă următoarele ecuaţii:

RCX  Ftr
RCZ  Gra  Z O 5  Gra  Ftr  tg (5.36)
RCX  ( rC  h )  RCZ  s  M d  M rC  M d  RCZ  s
din care rezultă valoarea momentelor Mrc şi Md :

M rC  (Gra  Ftr  tg )  s (5.37)
M d  Ftr  ( rC  h )  2  (Gra  Ftr  tg )  s (5.38)
Fig. 5.16. Modelul dinamic echivalent al ansamblului roţii de antrenare cu pneu a

maşinii de plantat cartofi tip MARS
Modelul dinamic echivalent a roţii de antrenare a maşinii MARS este dat în

figura 5.16, unde s-au făcut următoarele notaţii: hO4, hO5, hGs hGr - înălţimile articulaţiilor
O4, O5 şi a centrelor de greutate a braţului suport respectiv a roţii de antrenare, faţă de
punctul C; lO4, lO5, lGs, lGr - distanţele pe orizontală a articulaţiilor O4 şi O5, şi a centrelor
de greutate a braţului suport şi, respectiv, a roţii de antrenare, faţă de punctul C.
Reacţiunile din articulaţiile O4 şi O5 date sunt de relaţiile:
G s lGs  RCX  rC  M d  M r
X O4  (5.39)
hO 4  rC  lO 4  tg
G s lGs  RCX  rC  M d  M r
ZO4   tg
hO 4  rC  lO 4  tg
RCX  hO 4  RCZ  lO 4  M d  M r
X O5  (5.40)
hO 4  rC  lO 4  tg
RCX  hO 4  RCZ  lO 4  M d  M r
ZO5   tg
hO 4  rC  lO 4  tg
Roata de antrenare cu palete a aparatului de distribuţie tuberculi de la maşina de
plantat cartofi de tip Cramer este cu obadă cu palete, care, în acelaşi timp, este şi roată
sprijin a secţiilor de plantat independente. Constructiv, roata de sprijin cu palete este
realizată dintr-o placă ambutisată (fig. 5.17) cu partea rulare 3 de lăţime br şi raza Rr.
Pe discul 2, cu lăţimea δ şi raza Rd , sunt sudate paletele 1 de lăţime bp şi lungime lp, cu
direcţii radiale şi echidistante cu unghiul Ψ, la o rază exterioară Rp. Arborele de sprijin al
secţiei (articulaţia O7) antrenează, prin intermediul unei roţi de lanţ cu eclise, cutia de
viteze cu roţi de lanţ, a transmisiei aparatului de distribuţie a secţiei de plantat, articulată
la suportul transversal printr-un mecanism paralelogram.
Fig. 5.17. Schema generală a roţii

de antrenare cu palete a maşinii Fig. .19. Schema echivalentă a
experimentale de plantat cartofi tip dinamicii roţii de antrenare cu palete în
Cramer. procesul rulării prin împingere pe sol
Pentru determinare momentului necesar de antrenare a mecanismului de

distribuţie Md a sistemului cu lanţ cu linguri, se defineşte ecuaţia de echilibru dinamic a
momentelor din roata de antrenare cu palete echivalentă din figura 5.19.
M d  M r  RBX  rB  0 (5.43)
Momentul Md necesar antrenării aparatelor de distribuție a tuberculilor, conform

relației:
M d  Ftr  rB  Gr  SB  Ftr  rB  f  Gr  rB  ( Ftr  f  Gr )  rB (5.44)
5.3. Cercetarea teoretică a dinamicii sistemelor tractor - maşină de plantat cartofi

tip CRAMER
Modelul dinamic echivalent sistemului tractor-maşină la deplasarea în lucru în

urcare pe pantă longitudinală cu viteză constantă este prezentat în figura 5.20.
Semnificația forțelor și a momentelor la mașină este cea echivalentă, adică suma obținută
de la elementele simetrice (perechi de roți, organele active de la secțiile simetrice),
concentrată în punctele de referință din figură. În schema din figura 5.20 cu Lt s-a notat
baza longitudinală (ampatamentul) tractorului. Semnificaţia forţelor care acţionează asupra
maşinii este următoarea (fig. 5.20):
• RBz şi RBx – componentele pe direcție normală (axa OZ) și paralelă cu suprafața solului
(axa OX) a forței de rezistență care acționează din partea solului asupra roții de
antrenare a transmisiei aparatului de distribuție a tuberculilor, în punctul B (poziționat
prin distanța LB faţă de axa punţii motoare din spate şi înălțimea hB faţă de nivelul
solului);
• RCz şi RCx – componentele pe direcție normală (axa OZ) și paralelă cu suprafața solului
(axa OX) a forței de rezistență care acționează din partea solului asupra discurilor de
coperire, aplicate în punctul C, poziționat prin distanța LC faţă axa punţii motoare din
spate şi înălțimea hC faţă de nivelul solului;
• Mr - momentul de rezistenţă la rulare, care acționează asupra roţilor de antrenare cu
palete, care antrenează aparatului de distribuție a tuberculilor ;
• Mrr - momentul de rezistenţă la rostogolire, care acționează supra perechilor de discuri de
acoperire în procesul formării biloanelor.
• Gt - greutatea tractorului aplicată în centrul de masă la distanţa şi LGt faţă de linia de
referinţă şi hGt faţă de nivelul solului);
• Fm1 şi Fm2 - forţele motoare (de tracţiune) dezvoltate de tractor prin aderenţa roţilor cu
solul, plasate în suprafaţa de contact a roţilor cu solul la cele două punţi motoare;
• Z1 şi Z2 - sarcinile normale repartizate pe punţile din faţă şi, respectiv, spate ale
tractorului, unde Lt este baza longitudinală a tractorului (ampatamentul);
• R şi R - forțele de rezistenţă la rulare pe sol ale roţilor punţilor tractorului Rr1  f  Z1 şi
r1 r2
Rr 2  f  Z 2
• Mr1 şi Mr2 - momentele de rezistenţă la rulare ale roţilor punţilor tractorului din față și,
respectiv, spate;
Fig.5.20. Schema forţelor exterioare care acţionează în lucru asupra sistemului tractor –
maşină de plantat tip Mars la urcare pe panta longitudinală cu viteză constantă.
Ecuația bilanțului de tracțiune (5.45) poate fi scrisă sub următoarea formă:
Fm  f t  ( Z1  Z 2 )  RAX  RBX  RCX  Gt  sin   Gs  sin  (5.46)
Valorile sarcinilor normale Z1, şi Z2 sunt exprimate prin relaţiile:
Gt  (LGt  cos  hGt sin)  Gs  (LGs  cos  hGs  sin)  RAz  LA  RBz  LB  RCz LC
Z1  
Lt
(5.48)
R  h  R  h  R  h  Mr  Mrr
 AX A BX B CX C ;
Lt
G  (L  L )  cos  Gt  hGt  sin  Gs  (Lt  LGs )  cos  Gs  hGs  sin
Z 2  t t Gt 
Lt
(5.49)
R  (L  LA )  RBZ  (Lt  LB )  RCZ  (Lt  LC )  RAX  hA  RBX  hB  RCX  hC  M r  M rr
 AZ t .
Lt
Stabilitatea longitudinală la răsturnare se verifică punând condiţia ca sarcina pe
puntea din faţă să fie mai mare ca zero, adică să fie îndeplinită condiţia Z1>0.
Stabilitatea longitudinală în mişcare a tractorului (denumită maniabilitate) este
asigurată dacă pe rotile de direcţie (roţile punţii din faţă) apasă o sarcină de cel puţin 20%
din greutatea statică a tractorului, adică dacă Z1>0,2·Gt .
5.3.3. Modelarea dinamică a sistemelor tractor - maşină de plantat

cartofi tip MARS
Modelul dinamic echivalent sistemului tractor-maşină la deplasarea în lucru în

urcare pe pantă longitudinală cu viteză constantă este prezentat în figura 5.22.
Elementele de referinţă pentru forţele din sistem şi coordonatele acestora se consideră
pentru punctul de contact al axei punţii din spate a tractorului (punctul O2) și suprafaţa pe
care rulează roțile tractorului. Se consideră pentru axă OZ, perpendiculara la suprafața
solului care trece prin punctul de contact al roților punții din spate cu solul iar pentru axă
OX, se consideră suprafața solului.
Semnificaţia forţelor care acţionează asupra sistemului tractor - maşină purtate tip
Mars şi a distanţelor menţionate în schemă este următoarea (fig. 5.22.):
• Gs - greutatea maşinii fără roata de antrenare, aplicată în centrul de masă, plasat la
distanţa LGt faţă de axa punţii motoare din spate şi la înălţimea hGt (faţă de
suprafața solului);
• Gr - greutatea roţii de antrenare aplicată în centrul de masă al roţii, plasat la distanţa
Lr faţă axa punţii motoare din spate şi la înălţimea hO5 = hr = r faţă de suprafața
solului;
• RAze şi RAxe – componentele pe direcție normală (axa OZ) și paralelă cu suprafața
solului (axa OX) a forței de rezistență care acționează din partea solului asupra
brăzdarului maşinii aplicate în punctul A (poziționat prin distanța LA faţă de axa
punţii motoare din spate şi înălțimea hA faţă de suprafața solului;
• RBze şi RBxe – componentele pe direcție normală (axa OZ) și paralelă cu suprafața
solului (axa OX) a forței de rezistență care acționează din partea solului asupra roții
de antrenare a aparatului de distribuție a tuberculilor, în punctul B (poziționat prin
distanța LB faţă de axa punţii motoare din spate şi înălțimea hB faţă de suprafața
solului);
Fig. 5.22. Schema forţelor exterioare care acţionează în lucru asupra sistemului
tractor – maşină deplantat tip MARS, la urcare pe panta longitudinală cu viteză
constantă.
• RCze şi RCxe – componentele pe direcție normală (axa OZ) și paralelă cu suprafața

solului (axa OX) a forței de rezistență care acționează din partea solului asupra
organelor de acoperire (rarițe de acoperire), aplicate în punctul C (poziționat prin
distanța Lc faţă axa punţii motoare din spate şi înălțimea hC faţă de solului);
• Mr - momentul de rezistenţă care acționează asupra roţii de antrenare, care prin forța
de aderență pe suprafața solului, antrenează transmisia aparatului de distribuție a
tuberculilor în procesul de lucru.
Ecuația bilanțului de tracțiune este dată de relația:
Fm  f t  ( Z 1  Z 2 )  R AX  R BX  RCX  Gt  sin   G s  sin  (5.58)
Sarcinile Z1, şi Z2 pe punţile faţă și, respectiv, din spate ale tractorului pot fi
exprimate prin relaţiile:
Gt  (LGt  cos  hGt sin)  Gs  (LGs  cos  hGs  sin)  RAz  LA  RBz  LB  RCz LC
Z1  
Lt
(5.60)
R  h  R  h  Mr
 AX A BX B ;
Lt
Gt  (Lt  LGt )  cos  Gt  hGt  sin  Gs  (Lt  LGs )  cos  Gs  hGs  sin
Z2  
Lt
(5.61)
R  (L  L )  RBZ  (Lt  LB )  RCZ  (Lt  LC )  RAX  hA  RBZ  LB  Mr
 AZ t A .
Lt
Stabilitatea longitudinală la răsturnare la deplasarea cu maşina în lucru se
verifică punând condiţia ca sarcina pe puntea din faţă să fie mai mare ca zero, adică să fie
îndeplinită condiţii Z1>0.
Stabilitatea longitudinală în mişcare (denumită maniabilitate) este asigurată dacă pe
rotile de direcţie (roţile punţii din faţă) apasă o sarcină de cel puţin 20% din greutatea statică
a tractorului, adică dacă Z1>0,2·Gt .
5.4. Cercetarea teoretică a energeticii a sistemelor tractor - maşină de plantat cartofi

5.4.1. Modelarea energetică a sistemului de lucru tractor - maşină de
plantat tip Cramer
Tractorul este echipat cu motorul cu ardere internă M, care transformă puterea Pc

rezultată prin arderea combustibilului în putere efectivă Pe transmisă arborelui motorului,
definită prin relaţia Pe  M e  e (în care Me este cuplul efectiv la arborele motorului şi
ωe - viteza unghiulară a arborelui motor). Prin intermediul transmisiei tractorului T,
puterea efectivă Pe se transmite la roţile motoare ale tractorului care dezvoltă puterea
motoare Pm, definită prin relaţia Pm  M m  m (în care Mm este cuplul efectiv dezvoltat la
arborii roţii motoare şi ωm - viteza unghiulară a arborilor roţilor motoare). Puterea Pm
dezvoltată de roţile motoare este transmisă prin aderenţa roţilor cu drumul (solul), la
dispozitivul de cuplare - tracţiune de pe corpul tractorului C, la care este cuplată mașina,
unde se dezvoltă puterea de tracţiune Pt necesară tractării maşinilor definită prin relaţia
Pt  Ft  Vt (în care Ft, este forţa de tracţiune a tractorului iar vt - viteza de deplasare a
tractorului).
Puterea de tracţiune Pt este transmisă maşinii de plantat cu utilizare pentru tractarea
în lucru și este egală cu suma puterilor consumate separat de componentele constructiv-
funcţionale, fiind dată de relația:
PuC  PB  PD  PMd (5.70)

unde:
• PB este puterea de tracțiune consumată de brăzdarele D de deschidere a rigolelor;
• PD - puterea de tracțiune consumată de rarițele de acoperire, pentru formarea biloanelor;
• PMd - puterea de tracțiune consumată de aparatele de distribuţie a tuberculilor Md primită
de la roata de antrenare Ra, prin intermediul aderenței cu solul.
Fig. 5.24. Modelul structural şi energetic al sistemului tractor – maşină de plantat

tuberculi tip Cramer, echipată cu aparate de distribuţie lanţ cu linguri .
Puterea de tracțiune PB necesară deschiderii rigolei depinde de forţele de rezistenţă

din partea solului care acționează asupra brăzdarului B și este transmisă prin suportul său la
corpul mașinii MPC. Puterea de tracțiune PB se defineşte cu relaţia PB  FtB  Vt (în care FtB
este forţa de rezistență la tracţiune a brăzdarului și Vt - viteza de deplasare a tractorului ).
Forţa de rezistență la tracţiune FtB a brăzdarului s-a analizat în subcapitolul 5.2.1.1.
Puterea de tracțiune PD este generată de forţele de rezistenţă care acționează din
partea solului asupra discurilor D în procesul acoperirii rigolei (prin bilonare) și este
transmisă prin suport articulat cilindric şi arc de tensionare la corpul mașinii MPC. Puterea
de tracțiune PD se defineşte cu relaţia PD  FtD  Vt (unde FtD este forţa de tracţiune necesară
discurilor). FtD s-a analizat în subcapitolul 5.2.2.2.
Puterea de tracțiune PRa generată de forţele de rezistenţă care acționează din partea
solului asupra roţilor de antrenare cu palete Ra pentru antrenarea aparatelor de distribuţie a
tuberculilor se defineşte cu relaţia: PMd  M Md   Md (în care MMd este momentul de torsiune
efectiv la arborelui roţii de antrenare și ωMd - viteza unghiulară a arborelui roţilor de
antrenare). Momentul MMd necesar acţionării roţii de antrenare s-a analizat în subcapitolul
5.2.3.2
5.4.2. Modelarea energetică a sistemului de lucru tractor - maşină de plantat

cartofi tip Mars
În figura 5.25. este prezentat modelul structural şi energetic al sistemului tractor –
maşină de plantat MARS, care este de tip purtată pe tractor, echipată cu brăzdarele B
pentru deschiderea rigolelor și cu rarițele de acoperire R pentru formarea biloanelor.
Aparatele de distribuţie a tuberculilor Md sunt de tip cu disc vertical rotativ şi palete de
prindere și antrenate, prin intermediul unei transmisii mecanice, de la o roată de câmp
cu anvelopă Ra
Fig. 5.25. Modelul structural şi energetic al sistemului tractor – secţie maşină de plantat
cartofi tip MARS, cu sistem de distribuţie disc vertical rotativ cu palete de prindere .
Puterea de tracţiune PtM transmisă maşinii de plantat model MARS este utilizată pentru
tractarea în lucru a mașinii și este egală cu suma puterilor consumate separat de
componentele constructiv-funcţionale ale mașinii analizate, fiind dată de relația:
PtM  PB  PD  PMd (5.71)

unde:
• PB este puterea de tracțiune consumată de brăzdarele B de deschidere a rigolelor;
• PR - puterea de tracțiune consumată de rarițele de acoperire R, pentru formarea
biloanelor;
• PMd - puterea de tracțiune consumată de roata de antrenare Ra, prin intermediul
aderenței cu solul pentru acționarea (prin transmisie mecanică) a aparatelor de
distribuţie a tuberculilor.
Puterea de tracțiune a brăzdarelor PB se calculează cu relaţia PB  FtB  Vt (în care FtB
este forţa de rezistență la tracţiune a brăzdarului și Vt - viteza de deplasare a tractorului).
Forţa de rezistență la tracţiune FtB a brăzdarului s-a analizat în subcapitolul 5.2.1.1.
Puterea de tracțiune a organelor de acoperire (rarițelor) PR este generată de forţele
de rezistenţă care acționează din partea solului asupra rarițelor R în procesul acoperirii
rigolei (prin bilonare) și se defineşte cu relaţia PR  FtR  Vt (unde FtR este forţa de tracţiune
necesară discurilor). Forţa de tracţiune FtR necesară discurilor de acoperire, s-a analizat în
subcapitolul 5.2.2.1.
Puterea de tracțiune PRa generată de forţele de rezistenţă care acționează din partea
solului asupra roţilor de antrenare cu pneu Ra este transmisă aparatelor de distribuţie a
tuberculilor. Puterea de tracțiune PRa se defineşte cu relaţia: PMd  M Md   Md (în care MMd
este cuplul efectiv la arborelui roţii de antrenare Ra şi ωMd - viteza unghiulară a arborelui
roţilor de antrenare). Momentul MMd necesar acţionării roţii de antrenare sa analizat în
subcapitolul 5.2.3.1.
6. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENȚA APARATELOR DE

DISTRIBUȚIE TUBERCULI ASUPRA PRECIZIEI DE LUCRU A MAȘINILOR DE
PLANTAT CARTOFI
6.1. Obiectivele cercetării experimentale

Obiectivul principal al cercetării experimentale o reprezintă realizarea unei
analize experimentale comparative a funcționării în condiţii de lucru identice, a două
secţii de mașini cu aparate de distribuție diferite din punct de vedere constructiv și
funcțional pentru plantarea tuberculilor de cartofi, (aparat cu disc și palete și, respectiv,
aparat cu lanț cu linguri), după rezultatelor obținute pentru compararea indicilor de
calitative de lucru care caracterizează precizia la plantare. Condiţiile de testare sunt
determinate de următorii parametri: forma geometrică a tuberculilor, mărimea fracţiei
dimensionale (după calibrare) a tuberculilor, distanţa teoretică de plantare (reglată la
secțiile de plantare) și viteza de deplasare a secțiilor montate pe cadrul aceleiași
mașini.
Fig. 6.1. Modelul experimental de mașină de plantat cartofi, format dintr-o secţie de
plantat al mașinii CRAMER (cu aparat de distribuție de tip cu lanţ cu linguri) montată pe
cadrul cu secţii duble al maşinii MARS (cu aparat de tip disc cu alveole şi palete): 1-
secția dublă a mașinii de plantat MARS; 2- Secția mașinii de plantat CRAMER; 3-
aparat de distribuție de tip lanț cu linguri; 4- disc vertical de distribuție cu palete de
prindere; 5- suporturile de prindere în trei puncte executate ulterior pentru mașina
experimentală; 6- Brăzdar cu patine; 7- bară transversală auxiliară pentru prinderea
secției CRAMER; 8- cadrul mașinii MARS; 9- Cutia de viteze Norton a mașinii MARS;
10- Transmisia cu lanț cu roțile de lanț de schimb a mașinii MARS; 11- Roata de
antrenare a mașinii MARS.
6.2. Obiectul supus cercetării experimentale

Pentru realizarea cercetărilor experimentale autorul a conceput și realizat un model
funcțional de mașină experimentală de plantat tuberculi (fig. 6.1.) și pe care
funcționează concomitent următoarele două tipuri de secții de lucru cu aparate diferite
de plantat tuberculi:
a) maşina de plantat tuberculi de tip MARS, model SA 2-070 - fabricată în fosta
Cehoslovacie de firma Agrostroi Prostejov, filiala din Komarno - este tractabilă,cu
aparate de distribuție a tuberculilor cu disc și palete;
b) maşina de plantat purtată pe tractor tip CRAMER, model: SD 55, de fabricaţie
germană, de firma RAMR Maschinenfabrik din Leer / Ostrfriesland, cu aparate de
distribuție a tuberculilor cu lanț și cupe (linguri).
Schema cinematică funcțională a secției de plantat model CRAMER este
prezentată în figura 6.9, unde sunt menționați și parametrii care se utilizează la
simularea modelele matematice pentru calculul indicilor referitori la precizia de plantare
(v. cap. 4, paragraf 4.2.1). Distanțele de plantare se reglează prin schimbarea roților de
lanț (și al lanțului cu diferite lungimi) în cutia de lanțuri. Cotele date în figura 6.9 au
următoarele valori (măsurate):
D - diametrul roţii de acționare a lanţului cu cupe: D = 0,108 m;
R – raza cercului descris de extremitatea vârfului cupei care se roteşte odată cu
lanţul transportor: R = 0,195 m;
p - pasul între cupele montate pe lanț: p = 0,120 m;
Dr - diametrul roţii de antrenare (de câmp) care transmite mișcarea la roata
de acţionare a lanţului cu cupe: Dr = 0,450 m;
H - înălțimea față de sol (fundul rigolei) a axului roții de acționare a lanțului:
H = 0,350 m;
Fig. 6.9. Schema funcțională a secției CRAMER, pentru determinarea distanțelor de

plantare la modelul matematic: Dr - diametrul de rostogolire a roții de antrenare; D -
diametrul de divizare a roții de antrenare cu lanț cu linguri; Z1 și; Z2 - numărul de dinți al
roții de lanț de antrenare și antrenate din cutia de roți de lanț; R - raza segmentului de
cerc descrisă de vârful lingurii la partea cea mai joasă a lanțului cu cupe; p - pasul între
linguri; H - înălțimea față fundul rigolei a axului roții de acționare a lanțului; ω - viteza
unghiulară a roții de antrenare; vm - viteza de înaintare a mașinii de plantat.
Din tabelele date în cartea tehnică a mașinii CRAMER rezultă că, pentru
obținerea distanței de plantare d = 20 cm, la cutia de lanț, se montează roțile de lanț cu
Z1 = 34 dinți pe arborele de antrenare cu cuplaj unisens și Z2 = 11 dinți pe arborele de
antrenare a lanțului cu linguri. Raportul de transmitere al lanțului cinematic de la roata
de antrenare până la lanțul cu linguri este: i20 = 0,0776. Pentru obținerea distanței de
plantare de d = 28 cm, la cutia de lanț, se montează roțile de lanț cu Z1 = 28 dinți pe
arborele de antrenare cu cuplaj unisens și Z2 = 13 dinți pe arborele de antrenare a
lanțului cu linguri. Raportul de transmitere al lanțului cinematic de la roata de antrenare
până la lanțul cu linguri este: i28 = 0,1114..Pentru obținerea distanței de plantare de d =
33 cm, la cutia de lanț, se montează roțile de lanț cu Z1 = 28 dinți pe arborele de
antrenare cu cuplaj unisens și Z2 = 15 dinți pe arborele de antrenare a lanțului cu linguri.
Raportul de transmitere al lanțului cinematic de la roata de antrenare până la lanțul cu
linguri este: i33 = 0,1286.
Schema cinematică funcțională a secției MARS este prezentată în figura 6.10,
unde sunt menționați si parametrii folosiți la calculul teoretic al indicilor referitori la
precizia de plantare (v. cap. 4, paragraf 4.2.3).
Fig. 6.10. Schema funcțională a secției MARS, pentru determinarea distanțelor de

plantare la modelul matematic: Dr - diametrul roții de antrenare; R - raza de dispunere a
tuberculilor pe disc; Z1 ,... Z'12 - nr. de dinți a roților de lanț în lanțul cinematic; CV -
cutia viteze cu roți dințate; H - înălțimea față fundul rigolei a axului discului cu palete de
prindere; ω - viteza unghiulară a roții de antrenare; vm - viteza de înaintare a mașinii de
plantat.
Cotele date în figura 6.10 au următoarele valori (măsurate):
R - raza de dispunere a tuberculilor pe disc; R = 0,290 m;
Dr - diametrul roţii de antrenare care transmite mișcarea la mecanismul de
distribuție cu disc cu palete de prindere; Dr = 0,740 m;
H - înălțimea față de fundul rigolei a axului roții de acționare a discului cu
palete: H = 0,500 ... 0.550 m;
Din determinări experimentale al raportului de transmitere de la roata de
antrenare până la discul cu palete, se obține pentru distanța reglată de d = 21 cm, a
cutiei de viteze a mașinii (conform etichetei de reglaj), și montarea roții de lanț Z7 = 13
dinți, respectiv Z8 = 15 dinți raportul de transmitere este: i = 1,0220. Pentru distanța
reglată de d = 27 cm, a cutiei de viteze a mașinii și pentru roata de lanț cu Z7 = 13 dinți,
respectiv cu Z8 = 15 dinți, raportul de transmitere este: i = 1,3855. Pentru distanța
reglată de d = 33 cm, a cutiei de viteze a mașinii și pentru roata de lanț cu Z7 = 15 dinți,

respectiv cu Z8 = 13 dinți, raportul de transmitere este: i = 1,6787
6.3. Etapele și programul de cercetare experimentală

Pentru realizarea cercetării experimentale conform obiectivelor stabilite au fost
parcurse următoarele etape:
 pregătirea tuberculilor, și gruparea acestora în clase, după formă şi dimensiuni,
prin efectuarea de măsurători la dimensiune și greutate;
 pregătirea și organizarea terenului pentru efectuarea încercărilor;
 executarea probelor experimentale în teren și efectuarea determinărilor, prin
măsurători, a valorilor efective ale distanțelor de plantare obținute pentru diferite
distanțe nominale de plantare reglate la mașină. Aceste probe s-au făcut pentru
diferitele forme și grupe de dimensiuni de tuberculi pentru diferite viteze de
deplasare a mașinii pe baza unui program de lucru stabilit în prealabil.
Parametrii variabililor independenți pentru realizarea obiectivelor stabilite pe
parcursul încercărilor pe teren, au fost următorii:
 distanţele de plantare pe rând, (care au fost alese pentru valori cât mai apropiate
la cele două tipuri de secţii ale maşinilor de plantat folosite). Acestea au fost
alese pentru secția Cramer respectiv secția Mars, la următoarele: 20 / 21 cm, 28
/ 27 cm și 33 / 33 cm;
 vitezele de plantare au fost stabilite în conformitate cu cele indicate în cărțile
tehnice ale maşinilor, utilizând astfel următoarele patru valori: 1,5 km/h, 2,2 km/h,
3 km/h și 3,5 km/h. Pentru respectarea acestei condiţii s-au folosit tractoare
moderne cu dotări corespunzătoare care au permis reglarea, menținerea la
viteza constantă și urmărirea vitezelor de deplasare a mașinii.
 tuberculii au fost grupați după formă în următoarele categorii: rotund, oval şi lung
și după mărime în următoarele trei fracții: 30…40 cm, 40…50 cm și 50…60 cm.
La încercări nu s-a folosit fracţia de 50…60 cm pentru tuberculii lungi, deoarece
nu s-a putut achiziționa acest material.
Pentru a stabili influența diferiților parametri asupra indicilor preciziei de plantare,
s-a realizat o gamă largă de combinaţie dintre cei patru parametrii independenți
menționați. Ținând seama de acestea, (4 viteze diferite de deplasare a mașinii, 3
distanțe diferite de plantare pe rând, 3 fracții dimensionale diferite și 3 forme de
tuberculi diferite). În mod teoretic se pot realiza (3x4x3x3) = 108 probe pentru fiecare tip
de aparat de distribuție (fig. 6.11), în practică însă s-au putut efectua un număr de (96 x
2) = 192 probe, pe distanţe de 50 m, respectiv s-au efectuat 96 de treceri ale mașinii de
plantat pe lungimea utilă de 100 m a terenului amenajat.
Fig. 6.11. Schema combinaţiilor de parametri independenți aleşi pentru

elaborarea programului de cercetare experimentală
6.4. Metodologia de efectuare a cercetărilor experimentale

6.4.1. Alegerea și pregătirea terenului pentru experimentări
Fig. 6.12. Organizarea terenului pentru efectuarea

încercărilor experimentale cu delimitarea zonelor
de lucru, a zonelor de reglare a vitezelor de lucru
și a zonelor de întoarcere de la capetele terenului.
Încercările experimentale s-au făcut în luna mai pe un teren plasat în zona

municipiului Gheorgheni, jud. Harghita. Suprafața terenului pentru încercări a avut o
formă dreptunghiulară (fig. 6.12.) cu lungimea de 130 m și lățimea de 40 m, delimitarea
zonelor s-a făcut prin pichetarea (realizată după măsurători). Zonele de lucru efectiv, cu
aparatele de plantat în funcțiune, sunt formate din câte două benzi (fâșii) cu lungime de
50 m pentru dus şi două fâșii cu lungime de 50 m pentru întors, prevăzute între ele cu
zone de reglare a vitezei de lucru cu lungimea de trecere de 10 m. La cele două capete
ale terenului sunt delimitate zone de întoarce a agregatului de plantat cu lățimea de 10
m. Terenul de încercare este delimitat lateral de fâșii de protecție de cca 2 m.
6.4.2. Pregătirea materialului pentru plantat

Pentru realizarea programului de încercări s-a efectuat mai întâi pregătirea
tuberculilor și gruparea acestora în fracții, după formă şi dimensiuni.
Fig. 6.13. Calibrarea a II-a folosind un Fig. 6.14.Măsurarea dimensională şi

grătar de calibrare gravitaţională a fiecărui tubercul cu
şubler electronic şi cântar electronic
Fig. 6.16. Așezarea cantităţii necesare de material

de plantat cu tuberculii plasate în nouă grupuri
diferite (3 forme și 3 dimensiuni)
Materialul de plantat a fost sortat şi calibrat manual de două ori, dintr-o cantitate mare
de cartofi de plantat (din beciuri), cu ajutorul grătarelor originale de sortare, folosite la
maşinile de sortat tuberculi. Pentru cele trei forme geometrice de tuberculi (rotund, oval
și lung) s-au ales următoarele soiuri cunoscute de cartof: soiul Chips (de culoarea roşie)
pentru tuberculii de formă rotundă, soiul Ostara (de culoare galbenă) pentru tuberculii
de formă ovală și a soiul Laura (de culoare roşie) pentru tuberculii de forma lungă.
Tuberculii sortaţi şi calibraţi la depozit, au fost recalibraţi la locul măsurării, unul câte
unul (fig. 6.13. , 6.14. și 6.15.), după care au fost număraţi şi grupaţi în lăzi separate
(fig. 6.16.).
6.4.3. Aparate și instrumente pentru efectuarea măsurătorilor

Măsurarea dimensiunilor tuberculilor, în vederea sortării acestora pe clase,
operație realizată cu șublere electronice (v. fig. 6.14. și fig. 6.15.);
Măsurarea masei tuberculilor, în vederea grupării acestora pe clase, operație
realizată cu cântare electronice (v. fig. 6.14.)
Măsurarea distanţelor de plantare a tuberculilor, operație realizată cu benzi
metrice de 50 m, la capetele cărora s-au montat ţărâșe din bare de oţel. Benzile au fost
plasate peste şirurile de tuberculi lăsaţi în rigole în urma maşinii de plantat.
Măsurarea vitezei de deplasare a mașinii în lucru, operație realizată cu aparatul
propriu de măsură a vitezei de deplasare care echipează pe cele două tractoare
(modelele John Deere 4755 și, respectiv John Deere 4040S) utilizate la determinările
experimentale.
Fig. 6.18. Aparatul analog măsurarea

Fig. 6.17. Reductor și maneta de vitezei de deplasare a tractorului model
accelerare la tractorul John Deere 4755 John Deere 4040
6.4.4. Desfășurarea procesului de măsurare

În prima fază a probelor se efectuează plantarea tuberculilor pe cele patru
parcele consecutive de 50 m lungime (două la ducere şi două la întoarcere), cu cele
patru viteze diferite de deplasare (stabilite prin program), pentru o aceeaşi distanţă de
plantare prealabil reglată și acelaşi sort şi formă de tuberculi alimentați în buncăre.
După cele patru viteze de plantare la trecerile consecutive pe cele câte 50 m parcele, în
continuare se reglează o altă distanţă de plantare şi se completează buncărele de
alimentare ale maşinilor, pentru ca organele active ale aparatului de plantat să

preia cu siguranţă tuberculi din camera de alimentare.
Aspecte din timpul deplasării în lucru a agregatului experimental sunt date în
figura 6.19. La măsurători și colectarea datelor, au participat două-trei echipe formate
din câte două persoane, care au măsurat şi notat rezultatele folosind câte o bandă
metrică întinsă pe 50 m lungime pentru fiecare rând plantat ale celor două secţii diferite,
Cramer și Mars. Materialul de plantat din fiecare sort şi formă a fost pregătit în saci
(prescripționați) iar numărul sacilor cu tuberculii necesari a fost astfel calculat încât şi la
distanţa cea mai mică de plantare pe rând (20 cm) pe lungimea de încercare de 50 m,
să rămână un strat cu o grosime suficientă de tuberculi în camera de alimentare pentru
funcționare în condiții normale a aparatelor de distribuție.
Fig. 6.19. Aspecte ale deplasării în lucru a agregatului de plantat format din mașina
experimentală și tractorul John Deere
6.5. Achiziția, prelucrarea și analiza rezultatelor experimentale
6.5.2. Întocmirea tabelelor de calcul

Datele colectate prin măsurători au fost înregistrate în tabele primare. În faza a
doua au fost trecute în calculator în Tabele de calcul redactate în format electronic de
tip Excell (fig.6.23)
Fig. 6.23. Tabel de calcul, în format electronic Excel, pentru înregistrarea datelor și
calculul indicilor de calitate pentru cele două tipuri de secții de plantat (Cramer și Mars).
În tabelele de calcul întocmite conform modelului din figura 6.23 sunt menționate
numărul de tuberculi colectați precum și valorile pentru indici de calitate a căror
denumire, simbolizare și unitate de măsură sunt următoarele:
1. Distanţa reală, dr (cm);
2. Uniformitatea de distribuţie a tuberculilor în cuib, Udnt (%);
3. Frecvenţa lipsurilor, C0 (%);
4. Frecvenţa dublurilor, C2t (%);
5. Nr. mediu de tuberculi în cuib, Umt (%);
6. Precizia de plantare, Udc (%);
7. Abaterea standard a distanţei de plantare, σ (cm);
8. Coeficientul de variaţie a distanţei între tuberculi , Cv (%);
9. Uniformitatea de distribuţie a tuberculilor în cuib, Udnt (%).
Definirea indicilor de mai sus și relațiile matematice de calcul ale unora din aceștia
sunt prezentate în teză în subcap. 6.1.
6.5.3. Întocmire tabelelor cumulative

Pentru realizarea reprezentărilor grafice a variațiilor indicilor calitativi și de lucru
la plantare s-au elaborat tabele cumulative simplificate de forma celui prezentate în
figura 6.26.
Fig. 6.26. Tabel cumulativ pentru calculul valorile indicilor de calitate pentru variante de
combinare a variabilelor independente la plantare tuberculilor de formă rotundă din
fracția de mărime 30...40 mm, cu distanțele de plantare pe rând reglate la 20 cm pentru
secția Mars și 21 cm la secția Cramer.
Fig. 6.28. Tabel cumulativ cu reprezentarea grafică a indicilor de calitate sub formă de
fascicul de curbe pentru cele trei fracţii de mărimi a tuberculilor (30…40 mm, 40…50
mm și 50…60 mm)
Reprezentările grafice pentru variațiile celor opt indici de calitate pentru fiecare
variantă studiată, în cazul a celor două secţii de plantat (Cramer și, respectiv, Mars)
montate pe mașina experimentală sunt date în Anexa 1 a tezei de doctorat în care sunt
prezentate 192 grafice, corespunzătoare celor 192 de variante stabilite prin Programul
de cercetare.
Reprezentările grafice a celor opt indici de calitate pentru cazul în care pe acelaşi
grafic se reprezintă fascicolul de curbe pentru fiecare sort de tuberculi sunt date în
Anexa 2, unde sunt prezentate 72 grafice.
Reprezentările grafice a celor opt indici de calitate pentru cazul în care pe acelaşi
grafic se reprezintă media fascicolul de curbe pentru fiecare sort de tuberculi, sunt date
în Anexa 3, prezentate 72 grafice.
În cele 3 anexe ale tezei de doctorat, Anexa 1 (A1), Anexa 2 (A2) și Anexa 3
(A3) sunt prezentate, în total: de (192+72+72)= 336 grafice, întocmite prin metodologia
descrisă mai înainte.
6.5.4. Prelucrarea şi analiza rezultatelor experimentale

În cele ce urmează, pentru exemplificare, vor fi prezentate, analizate și
interpretate câteva grafice reprezentative din graficele efectuate și existente în anexele
A1, A2, A3 ale lucrării de doctorat.
Variația distanței reale de plantare dr (cm), în graficul din figura 6.33. este
reprezentată pentru tuberculii de formă rotundă din fracția de 30…60 mm din care se
observă că valoare comună a distanţei reale de plantare dr se află în intervalul de viteză
2,2…3 km/h]. Din graficul din figura 6.34. construit pentru secţia Cramer se observă că
la trecerea de la o distanţă reglată mai mică (20 cm) la o distanţa reglată mai mare (33
cm) există o diminuare a abaterii distanţei reale de plantare dr pentru fiecare formă de
tuberculi (rotund, oval, lung). Din acest punct de vedere secţia de plantat Mars este mai
stabilă în raport cu viteza de deplasare a mașinii, indiferent de distanţa de plantare
reglată (fig. 6.35.).
Fig. 6.33. Variaţia distanţei reale de Fig. 6.34. Variaţia distanţei reale
plantare dr [cm] în funcţie de viteza de de plantare dr [cm] în funcţie de
deplasare v[km/h] a mașinii, pentru deplasare a mașinii v[km/h] pentru
tuberculii de formă rotundă pentru secţia Cramer (aparat distribuție cu lanţ
media fracției dimensionale de 30-60 cu cupe), pentru trei distanţe de plantare
mm, la distanţa reglată d = 33 cm la reglate d = 20/28/33 cm, pentru
secția Mars şi d = 33 cm la Cramer tuberculii ovali, cu fracţii de mărimi de
30…60 mm,
Fig. 6.35. Variaţia distanţei reale de plantare dr [cm] în funcţie de viteza de plantare
v[km/h], la secţia de plantare Mars (aparat distribuție cu disc cu palete), pentru distanţe
de plantare reglate d = 21/27/33 [cm],
pentru tuberculi ovali la fracţia cu mărimi a tuberculilor de 30…60 mm,
Uniformitatea de distribuţie a tuberculilor în cuib, Udnt (%) reprezintă un

indice de calitate important care caracterizează comportamentul secțiilor de plantare.
Valorile medii ale acestui indice sunt în general sub 90%, comportamentul cel mai
asemănător al celor două secţii (Cramer și Mars) privind acest indice de calitate fiind în
cazul tuberculilor de formă rotundă. (fig. 6.37.). În cazul tuberculilor de formă lungă
există o comportare mai bună în cazul secţiei de plantat Mars. Cea mai redusă
uniformitate de distribuţie a tuberculilor în cuib o prezintă secţia de plantat Cramer
pentru formele de tuberculi ovali şi lungi.
Fig. 6.37. Variaţia uniformităţii de

distribuţie Udnt [%] în funcţie de viteza de
plantare v [km/h], pentru tuberculii de
formă rotundă, a fracţiilor de mărimi
30…60 mm, pentru distanţa reglată d = 27
cm la secția Mars şi d = 28 cm la Cramer,
Frecvenţa cuiburilor cu tuberculi lipsă, Co (%) este un indice de calitate care

caracterizează comportamentul în lucru al secțiilor de plantare conform fig. 6.38.
Valorile maxime pentru acest indice de calitate, sunt atinse de secţia Cramer la viteze
de deplasare a mașinii mai mari dar şi valorile minime (4…5 %) sunt atinse, tot de
secţia Cramer, însă la viteza de deplasare cea mai mică. Acest lucru indică faptul că
acest indice de calitate are o mare variaţie şi este influenţat accentuat de creşterea
vitezei de plantare. La secţia Mars, valorile minime al acestei indice de calitate sunt de
8… 9 % pentru tuberculii rotunzi şi ovali și 10…13% pentru tuberculi lungi.
La secţia Mars pentru cazurile studiate, nu se poate defini o relaţie directă dintre
creşterea vitezei şi frecvenţa cuiburilor cu tuberculi lipsă. Valorile mai mici sunt
caracteristice în cazul tuberculilor de formă rotundă şi lungă. Din cazurile studiate,
valorile cele mai mici sunt caracteristice secţiei tip Cramer pentru forma de tuberculi
lungi (aproape de 1[%]).
Fig. 6.38. Variaţia frecvenţei

cuiburilor cu tuberculi lipsă C0 [%] în
funcţie de viteza de plantare v
[km/h], pentru tuberculi lungi, la
fracţia de mărimi de 30…60 mm,
pentru distanţa reglată de d = 27 cm
la secția Mars şi d = 28 cm la
Cramer
Frecvenţa cuiburilor cu tuberculi dubli, C2t (%), este un indice calitate ce

poate fi analizat pe graficele realizate. În cazurile studiate pentru secţia Cramer, acest
indice indică o scădere cu creşterea vitezei de plantare. În cazul secţiei Mars, graficele
indică în general, o uşoară creştere sau o relativă stabilitate în funcţie de creşterea
vitezei de plantare. Din punctul de vedere al valorilor frecvenţei cuiburilor cu tuberculi
dubli s-a observat cel mai diferit comportamentul al celor două secţii plantat analizate.
Punctul de intersecţie a curbelor de variaţie pentru frecvenţa cuiburilor cu tuberculi
dubli pentru cele două tipuri de secţii (fig. 6.39.) se deplasează din zona vitezelor de 1,5
… 3 km/h pentru tuberculi rotunzi, spre zona vitezelor de 2,2…3,5 km/h pentru tuberculi
lungi. Valoarea comună a acestui indice pentru tuberculi rotunzi se află la viteze mai
mici. Cu trecerea spre forma de tuberculi lungi, valoarea comună a acestui indice se
găseşte la viteze mai mari. La secţia Cramer, cele mai mari valori ale frecvenţei
cuiburilor cu tuberculi lipsă s-au întâlnit în jurul valorilor de 23…26 %, iar cele mai mici
valori în jur de 7…8 %, în cazul secţiei Mars, variaţia indicelui pentru un grafice nu
depăşeşte 7 %.
Fig. 6.39. Variaţia frecvenţei cuiburilor

cu tuberculi lipsă C0 [%] în funcţie de
viteza de plantare v [km/h] pentru cele
trei forme geometrice pentru tuberculi
(rotunzi, ovali, lungi), la fracția de
mărimi: 30-60 mm, pentru distanţele
reglată de
d = 33 cm la secția Mars şi d = 33 cm la
Cramer
Numărul mediu de tuberculi în cuib, Urnt (%), este un indice de calitate care la secţia
de plantat Cramer prezintă o descreştere cu mărirea vitezei de deplasare iar în cazul
secţiei Mars are în general creştere uşoară sau prezintă o relativă stabilitate.
1,12
1,11
Cr 30-50
1,10
Nr. Mediu de tuberculi în cuib

Ms 30-50
1,09
(Umt) [%]
1,08
1,07
1,06
1,05
1,04
1,03
1 1,5 2 2,5 3 3,5 4
(A3.3.5.3) Viteza de deplasare (v) [Km/h]
Fig. 6.40. Variația numărul mediu de tuberculi în cuib Umt [%] în funcţie de viteza
de plantare v [km/h], pentru tuberculi lungi, la fracţia de mărimi 30-60 mm, pentru
distanţa reglată d = 27cm la secția Mars şi d = 28 cm la Cramer
Pentru exemplificare, în figura 6.40. se prezintă variația numărul mediu de

tuberculi în cuib Urnt în funcţie de viteza de plantare v, în cazul tuberculilor lungi, la
distanţe de plantare de 27 cm pentru secția Cramer și 28 cm pentru secția Mars.
Analizând modul de variație a indicelui de calitate referitor la numărul mediu de
tuberculi în cuib Urnt , se poate observă n comportament diferit pentru cele două secţii
de plantat tuberculi.
Precizia de plantare, Udc (%), este un indice de calitate care în cazul tuberculilor
de formă rotundă are o valoare mai mare (32…46 %) în cazul secţiei de plantat Mars
comparativ cu secția Cramer (fig. 6.42.). În cazul tuberculilor de formă rotundă, precizia
de plantare ceea mai mare la secţia Cramer este de 43…47 % la distanţa de plantare
reglată de 33 cm.
Fig. 6.42. Variaţia preciziei

de plantare Udc [%] în funcţie de
viteza de plantare v [km/h] pentru
tuberculi rotunzi, la fracţia cu
mărimi de 30-60 mm, pentru
distanţele reglate la secțiile
Mars/Cramer d =
(21/20,27/28,33/33) cm
Cele mai apropiate valori ale preciziei de plantare pentru cele două tipuri de secţii se
află în zona de viteze 1,5…2,2 km/h pentru distanţa de plantare de 21 cm la secția Mars
și 20 cm la Cramer, indiferent de forma de tuberculi. Cele mai îndepărtate valori se află
în zona de viteze de deplasare de 3…3,5 km/h, indiferent de forma de tuberculi.
Abaterea standard a distanţei de plantare, σ (cm), este un indice de calitate
care la vitezele de 1,5…2,2 km/h secţia Cramer are valori mai scăzute în raport cu
secția Mars, iar în intervalul de viteze de 3…3,5 km/h, are valori superioare faţă de
secţia Mars. Punctele de valori comune sunt plasate în zona intervalului de viteze de
2,2-3 km/h.
Din graficele elaborate, se poate constata că în general la mărirea distanţei
reglate de plantare, se măreşte şi valoarea abaterii standard a distanţei de plantare. Din
analiza graficului din figura 6.44. se constată că la viteza de plantare de 1,5 km/h în
cazul tuberculilor rotunzi la distanţele de plantare 20/28/33 cm, valoarea indicelui
abaterii standard σ este de 18/19/20 cm în cazul secţiei Cramer, iar în cazul secţiei
Mars la distanţe de plantare asemănătoare de 21/27/33 cm, valoarea este de 22/24/26
cm. La fel se poate constata şi tendinţa de variaţie a indicelui de calitate σ în cazul
vitezelor superioare de 2,2 … 3,5 km/h. Diferenţa maximă comparativă pentru cele
două secţii este de 99 % în cazul tuberculilor ovali, la distanţa reglată de plantare de
21cm la secția Mars și 20 cm la Cramer [cm] şi viteza de plantare de 1,5 km/h, iar
punctele comune sunt în intervalul de viteze de 2,2…3 km/h. Rezultă că cele două secții
au comportamentul cel mai asemănător în zona de viteze de 2,2…3 km/h.
În cazul secţiei Cramer se poate observa, în general, o creştere relativ mai
accentuată a valorii a indicelui abaterii standard σ cu mărirea vitezei de deplasare deci
panta dreptelor în intervalul vitezelor de 3…3,5km/h este mai mare decât panta
dreptelor în intervalul vitezelor de 2,2…3 km/h şi, la rândul ei, acesta este mai mare
decât panta segmentelor în intervalul vitezelor de 1,5…2,2 km/h. Diferenţa cea mai
mare dintre valorile pentru abaterea standard a distanţei de plantare σ în cazul secţiei
Cramer este între valorile de 16…129, iar pentru secţia Mars este între valorile de
22…30 cm. Cea mai mică diferență a valorilor pentru indicele σ în cazul secţiei Cramer
este de 8 cm, iar pentru secţia Mars de 0,1 cm.
Fig. 6.44. Variaţia abaterii

standard a distanţei de plantare
σ [cm] în funcţie de viteza de
plantare v [km/h], pentru
tuberculi de diferite forme
(rotunda, ovală, lungă), la fracția
de mărime de 30…60 mm,
pentru distanţa reglată la secțiile
Mars/Cramer d = (21/20,
27/28,33/33) cm.
La fiecare caz analizat pentru variația indicelui abaterii standard σ, se observă o

stabilitate valorică mult mai accentuată a indicelui σ pentru secţia Mars (care este
aproape constant) faţă de variaţia acestui indice în cazul secţiei Cramer.
Coeficientul de variaţie a distanţei între tuberculi, Cv (%), este un indice de

calitate care are valori mai mari în cazul secţiei de plantat Cramer iar valoarea comună
pentru cele două secţii se află la viteza de plantare de 2,2 km/h. În cazul tuberculilor de
formă rotundă, secţia de tip Cramer prezintă o variație grafică uniform ascendent pentru
valorile măsurate, iar aceste valori sunt superioare celor pentru secţia de tip Mars (fig.
6.45.). Pentru secţia Cramer, valoarea minimă este de 90 %, dar în general are valori și
peste 110 %, valoarea maximă fiind de 190 [%]. Pentru secţia Mars, valoarea minimă
este de 72 %, dar în general are valori peste 98 %, iar valoarea maximă este de 272 %.
Variaţia maximă a coeficientului este de 100 % la ambele secții. În general se poate
constata că pentru coeficientul de variaţie a distanței între tuberculi există valori mai
mici în cazul secţiei Mars decât în cazul secţiei Cramer.
Analizând reprezentările grafice a câte unei perechi de reglaje (nu valorile medii)
a rezultat că acestea dau valori destul de neregulare. Fiecare reprezentare în sine
poate fi interpretată, dar este foarte greu de tras concluzii pentru o anumită direcție de
variaţiei a reglajelor.
135
Coeficientul de variaţie între tuberculi
Cr 30-60
130 Fig. 6.45. Variația coeficientul
Ms 30-60
125
de variaţie a distanței între tuberculi
Cv [%] în funcţie de viteza de
Cv [%]
120
plantare v [km/h], pentru tuberculi de
115 formă rotundă la fracția de mărime
110
de 30…60 mm, pentru distanţa
reglată la secțiile Mars/Cramer
105
d = (21/20, 27/28,33/33) cm.
100
1 1,5 2 2,5 3 3,5 4
(A3.1.8.1) Viteza de deplasare (v) [Km/h]
7. CONCLUZII FINALE, CONTRIBUȚII PERSONALE ȘI DIRECȚII VIITOARE DE

CERCETARE
7.1. Concluzii generale

 Cerințele agrotehnice de bază pentru plantarea cartofului sunt: distanța dintre
rânduri, distanța dintre tuberculi pe rând, adâncimea de plantare și forma
biloanelor de acoperire.
 Tehnologii de plantare a tuberculilor se realizează în biloane formate la plantat
sau în biloane preliminare pregătite din toamnă, respectiv în benzi (fâșii).
 Din analiza procesului de lucru a aparatelor de distribuție folosite la mașinile de
plantat tuberculi de cartofi rezultă că se disting următoarele tipuri principale de
aparate de distribuție: a- cu elevator în plan vertical (cu bandă cu cupe, cu lanț
cu linguri și cu lanțuri paralele cu cupe decalate); b- cu disc vertical rotativ (cu
alveole și palete de prindere, cu cupe și degete de prindere, cu ace de prindere);
c- cu sistem pneumatic cu tambur rotativ și brațe trompetice; c- de tip orizontal
cu curele rotunde / cu benzi și curele / respectiv cu bandă, corpuri rotative și
bandă de eliberare.
 Din analiza soluţiilor constructive, a echipamentelor și a organelor de lucru la
mașinile de plantat tuberculi de cartof pe plan mondial, rezultă:
 organele de deschidere a rigolelor cel mai des folosite sunt cu brăzdarele tip
pană;
 aparatul de distribuţie a tuberculilor folosit cel mai frecvent de firmele
constructoare europene este cel cu elevatorul vertical cu bandă cu cupe;
 organele de acoperire a tuberculilor folosite cel mai frecvent la plantarea
în biloane sunt cele cu disc sferic dublu.
7.2. Concluzii privind cercetările teoretice
Din analiza rezultatelor cercetărilor teoretice rezultă următoarele:

 Factorii care influențează cinematica căderii tuberculilor în rigole la cele trei
aparatele de distribuție studiate sunt: parametrii constructivi şi funcţionali ai
aparatului de distribuţie, forma și dimensiunile tuberculilor, direcţia şi valoarea
vitezei tuberculilor după eliberarea din aparat, viteza de deplasare a maşinii,
forma şi starea suprafeţei rigolei.
 Intervalele de timp între momentele eliberării succesive a tuberculilor din
aparatele de distribuție depind esențial de dimensiunea tuberculilor: tuberculii cu
dimensiuni mai mici, sunt desprinși de la înălţimi mai mari decât tuberculii mai
mari și vor avea un timp de cădere liberă mai mare.
 Spațiul pe direcția de deplasare a mașinii parcurs de tuberculi eliberați de
aparatele de distribuție începând din momentul eliberării de aparat până la
cădere pe sol este mai mic în cazul tuberculilor cu dimensiuni mai mari
comparativ cu tuberculilor mai mici.
 În cazul aparatelor de distribuție cu disc vertical rotativ spațiul parcurs de un
tubercul în cădere liberă pe direcția de înaintare a mașini diferă în cazurile în
care sensul de rotație a discului este același sau invers față de sensul de
deplasare al mașinii,
 Factorii care influențează cinematica tuberculilor eliberați și parametrii de poziție
din rigolă sunt: forma, mărimea şi masa tuberculului, direcția și mărimea vitezei
cu care atinge solul, forma suprafeţei, gradul de compactare şi umiditatea solului
cu care vine în contact.
 Mişcarea de rostogolire a tuberculului pe sol (în rigolă) depinde de valoarea
coeficientului de frecare între tubercul şi suprafaţa de contact cu solul și de raza
cercului de rostogolire.
 La deplasare tuberculului fără ciocnirea de obstacole pe sol (bolovani, pietre),
distanţa de oprire a tuberculului depinde de înălţimea de cădere şi de coeficientul
de frecare între tubercul şi sol. După ciocnirea de obstacole, vitezei tuberculului
și distanţa de oprire depind de următorii factori: înălţimea de cădere, masa și
numărul de bucăţi rezultate ale corpului cu care se ciocnește precum și de
valoarea și direcțiile vitezelor acestora.
 Pentru studiul dinamicii sistemului tractor-mașină de plantat tuberculi este
necesară o analiză proceselor de lucru și a forțelor care acționează din partea
solului asupra organelor de lucru ale mașinilor: brăzdarelor pentru deschiderea
rigolelor, asupra discurilor și rarițelor pentru acoperirea (bilonarea) tuberculilor și
asupra roților de antrenare a aparatelor de distribuție a tuberculilor.
 Modelele dinamice si matematice ale sistemelor de lucru tractor-mașini de
plantat tuberculi se obțin prin combinarea modelelor dinamice și matematice ale
mașinilor de plantat pe de o parte și ale tractoarelor la care se cuplează aceste
mașini pe de altă parte.
 Modelele matematice elaborate pentru analiza dinamicii sistemului tractor-
mașină de plantat tuberculi permit simularea pe calculator a modelelor
matematice elaborate pentru situațiile concrete de deplasare, în vederea
studiului bilanțului de tracțiune al tractorului, analiza stabilității dinamice la
răsturnare și maniabilității tractorului în plan longitudinal-vertical la deplasarea în
lucru sau în transport a agregatului.
7.3. Concluzii privind cercetările experimentale
 Cercetarea experimentală privind optimizarea proceselor de plantat tuberculi s-a

realizat comparativ pentru două secţii de mașini de plantat tuberculi echipate cu
aparate de distribuţie de tipuri diferite: a - cu lanţ cu linguri și b - cu disc vertical
rotativ cu palete de prindere.
 Pentru cercetarea experimentală s-au utilizați următorii parametrii independenţi:
viteza de plantare (deplasare) a mașinii, reglată la valorile 1,5; 2,2; 3,0; 3,5 km/h;
distanţele de plantare pe rând, reglate pentru secţiile Cramer/Mars la valorile
20/21; 27/28; 33/33 cm; forma tuberculilor sortați, grupați în variantele rotundă,
ovală și lungă; grupa (fracția) de mărime a tuberculilor, cuprinsă în intervalele:
30-40; 40-50; 50-60 mm.
 Distanţa reală de plantare (dr) este un indice al preciziei de lucru mai uniform şi
mai stabil, indiferent de distanţa de plantare reglată, în cazul secției de plantat
Mars comparativ cu secţia Cramer. În cazul secției Cramer prin micșorarea
distanței reglate de plantare se înrăutățește liniaritatea variației acestui indice.
 Uniformitatea de distribuţie a tuberculilor în cuib (Udnt) la secţia Mars are o
liniaritate mai bună pentru tuberculii de formă lungă. La secţia Cramer
linearitatea creste cu mărirea distanţei reglate de plantare.
 Frecvența cuiburilor cu tuberculi lipsă (C0) la secţia Cramer crește odată cu
creşterea vitezei de plantare indiferent de forma şi mărimea tuberculilor. La
secţia Mars nu se poate defini o corelaţie directă dintre viteza de plantare și
valoarea acestui indice.
 Frecvenţei cuiburilor cu tuberculi duble (C2t) descreşte odată cu mărirea vitezei

de plantare la secţia Cramer; la secţia Mars graficele indică o uşoară creştere și
o relativă stabilitate la creşterea vitezei de plantare.
 Numărului mediu de tuberculi în cuib (Umt) descreşte dată cu creşterea vitezei
de plantare la secţia Cramer; la secția Mars, se observă o uşoară creştere și, în
unele cazuri, o relativă stabilitate cu creşterea vitezei de plantare.
 Preciziei de plantare (Udc) are valori mai mari (32…46 %) pentru tuberculii de
formă rotundă la secţia Mars. La secția Cramer se obțin valori mari (44…63 %)
pentru tuberculii de formă lungă și pentru distanţa de plantare de 33 cm.
 Abaterea standard a distanței de plantare (σ) are o stabilitate valorică mult mai
accentuată (aproape constantă) la secţia de tip Mars comparativ cu secția
Cramer.
 Coeficientului de variaţie între tuberculi (Cv) are o valoarea superioară la secţia
Cramer comparativ cu secția Mars, dar la niciun caz studiat nu se constată o
variație uniformă a acestui indice cu creșterea vitezei,
7.4. Contribuții personale
Principalele contribuții personale ale autorului pot fi considerate următoarele:

 Elaborarea unui studiu documentar comparativ privind realizărilor constructive a
diferitelor maşini de plantat tuberculi de cartofi produse de firme reprezentative
pe plan internaţional.
 Elaborarea unui studiu sintetic comparativ privind construcția și funcționarea
aparatelor de distribuție a tuberculilor utilizate la mașinile moderne de plantat
tuberculi produse pe plan internaţional.
 Elaborarea unor modele cinematice și matematice care descriu procesul de
eliberare și cădere în rigole a tuberculilor, cu aplicație la trei aparatele de
distribuție diferite.
 Elaborarea unor modelelor dinamice și matematice pentru sistemele de lucru:
tractor - mașini de plantat cartofi pentru cele două secții diferite folosite la mașina
experimentală în cazul urcării pe pantă longitudinală în procesul de lucru și în
poziţie de transport, care permit analiza stabilității dinamice la răsturnare al
agregatului în plan longitudinal-vertical și a maniabilității tractorului.
 Conceperea și realizarea unui model experimental de mașină de plantat cartofi
echipată cu doua secții de plantat cu aparate diferite de distribuție a tuberculilor..
 Elaborarea unui program şi metodologii de cercetare experimentală care a
permis realizarea obiectivelor stabilite pentru cercetarea experimentală.
 Realizarea măsurătorilor pe câmp conform programului de cercetare, urmată de
prelucrarea datelor experimentale pe calculator și elaborarea unor reprezentări
grafice intuitive care permit o interpretare obiectivă a rezultatelor cercetării
experimentale.
7.5. Direcţii viitoare de cercetare
Având în vedere consultare unui vast material documentar din literatura de

specialitate și propriile rezultate obținute la elaborarea tezei de doctorat se
desprind următoarele direcții de cercetare pentru viitor în domeniul abordat de
autor:
 Extinderea metodei de cercetare experimentală comparativă a procesului de
plantare folosind diferite aparate de distribuție tuberculilor montate în paralel pe
un cadru de susținere comun și lucrând în condiții identice de teren..

 Efectuarea unui studiu comparativ aprofundat, teoretic și experimental, între
aparatele de distribuție cu lanț cu linguri montate în șiruri decalate și aparatele de
distribuție cu disc vertical cu alveole și palete de prindere.
 Elaborarea unui sistem portabil digital de măsurare și de control (cu hardware și
software compatibil la PC), cu capacitate de stocare a datelor de măsurători,
care să poată fi montat pe mașina de plantat cartofi la efectuarea unor
măsurători comparative.
 Conceperea şi implementarea în construcţia mașinilor de plantat cartofi studiate
(dar și a altor tipuri de mașini de plantat cartofi) a unui sistem complementar și
interschimbabil de reglarea în mod continuu a distanței de plantare a tuberculilor
pe rând, care să înlocuiască modul dificil de reglare a distanțelor de plantare în
trepte la mașinile actuale de plantat cartofi.
BIBLIOGRAFIE
1. Adler, J. P., Markova, E. V., Granovszkij, J. V. Kisérletek tervezése

optimális feltételek meghatározására. Ed Műszaki Kiadó Budapest, 1977.
2. Alexandru, Isabela. Contribuţii teoretice asupra procesului de plantare a
tuberculilor de cartofi, folosind aparatele de distribuţie tip transportor cu cupe.
Mecanizarea agriculturii nr. 3/1992. Bucureşti.
3. Alexandru, Isabela. Machines for Planting Potato Tubers (I and II).
Mecanizarea Agriculturii, 1998. nr. 4-5.
4. Alexandru, Isabela. Organele de lucru specifice pentru bilonare. Mecanizarea
agriculturii, 1997, nr. 2-3.
5. Alexandru I Isabela et al, Theoretical aspects on the interaction between the
potato tubers and the distribution bodies at the planting machines with
conveying belt. Scientific Papers INMA, Bucharest, 1997.
6. Alexandru, Isabela şi col. Aspecte teoretice asupra interacţiunii dintre
tuberculii de cartof şi organele de distribuţie de la maşinile de plantat cu bandă
transportoare. Lucrări ştiinţifice INMA. Bucureşti. 1997.
7. Alexandru, Isabela. Theoretical and experimental contributions to the
optimization of the working process of potato tuber planting machines,
equipped with bucket conveyer type distributors. Teza de doctorat,
Transilvania University of Brasov, 1988.
8. Alexandru, Isabela, Cândea, I., Popescu, S. Theoretical and experimental
study regarding the apparatus for planting potatoes with chain equipped
with complex cups, with right-angled triangle circuit and vertical,horizontal
and oblique branch. TEKA Kom. Mot. Energ. Roln., 2005,Nr. 5, p.192-197.
9. Bánházi, J. şi col., Szántóföldi munkagépek működésének elméleti
alapjai. Mezőgazdasági Kiadó, Budapest, 1984., pag. 219-226.
10. Berindei, M., Bazine speciale pentru cultura cartofului în Romania. Anale
ICPC Braşov, Vol. III. Bucureşti. 1972.
11. Berindei, M. Cerinţe de cultivare a cartofului în condiţii de mecanizare.
Mecanizarea şi electrificarea agriculturii. Nr. 3/1970.
12. Berindei, M. Cultura cartofului în gospodăriile populaţiei; Editura Ceres
Bucureşti Ştiinţă şi tehnică pentru toţi – Seria pentru agricultură. 1984.
13. Berindei, M. Ghidul fermierului – cultura cartofului. Editura Ceres. Bucureşti.
1985.
14. Berindei, M., Bria N. Mecanizarea lucrărilor în producţie de cartof. Editura
Ceres, Bucureşti 1982.
15. Berindei, M., Bria, N. Tehnologia de cultivare a cartofului la distanţa de 75
cm între rânduri. Mecanizarea agriculturii nr. 3/1980.
16. Berindei, M. şi col. Influenţa mărimii tuberculilor pentru sămânţă şi a desimii
de plantare asupra producţiei de cartofi. Anale ICPC Braşov. Vol. III.
Bucureşti 1972.
17. Berindei, M. şi col. Mecanizarea lucrărilor în producţie de cartofi; Editura
Ceres Bucureşti 1982.
18. Berindei M. şi col., Rezultatele cercetărilor privind mărirea distanţei între
rândurile de plante în vederea mecanizării totale ag culturii cartofului pentru
consum în toamnă-iarnă în condiţii de cultură neirigată. Anale ICPC Braşov.
Vol IX. Bucureşti. 1978.
19. Bosse W., Westrum K., Neues zur Anbautechnik von Kartoffeln. Top Agrar,
das Magazin für moderne Landwirtschaft, 4 Aprilie 1998. pag. 68-72.
20. Bria, N. Cercetări în vederea stabilirii tipului de maşini de plantat cartofi.
Lucrări ştiinţifice ICMA, Vol. IV. Bucureşti. 1963.
21. Bria, N. Influenţa calibrării cartofului asupra uniformităţii de distribuţie a
maşinilor de plantat. Revista de Mecanizarea Agriculturii, 1982, nr. 2.
22. Bria, N. Ingineria sistemelor pentru înfiinţarea culturii cartofului. Mecanizarea
Agriculturii, 2009, nr. 5 – 6.
23. Bria, N. Mecanizarea lucrărilor în producţia de cartof. Editura Ceres,
Bucureşti, 1982.
24. Bria, N. Modernizarea tehnologiilor de mecanizare pentru cultura cartofului
prin realizarea maşinii de plantat. Mecanizarea Agriculturii, 2006, nr. 5.
25. Bria, N. Organe de lucru specifice pentru acoperirea şi formarea biloanelor
folosite în procesul de plantare a tuberculilor de cartof. Mecanizarea
Agriculturii, 2005, nr. 3.
26. Bria, N., Ionescu, M., Mecanizarea lucrărilor în cultura plantelor tehnice.
Editura Agrosilvică, Bucureşti, 1965.
27. Bria, N., Luca, E. Mecanizarea lucrărilor şi cultura cartofului. Editura Ceres,
1975, Bucureşti.
28. Bria, N. şi col. Alegerea regimului optim de lucru la maşinile de plantat
cartofi. Mecanizarea agriculturii nr. 3. 1992.
29. Bria, N. şi col. Cercetări privind adaptarea sistemului de maşini existent în
dotarea pentru a lucra în cultura cartofului cultivat la distanţa de 75 cm între
rânduri. Lucrări INMA Bucureşti, 1970.
30. Bria, N. şi col. Cercetări privind stabilirea tipului de maşină de plantat cartofi.
Abnale ICMA, vol. X, Editura Agrosilvică, 1966, Bucureşti.
31. Bria, N. şi col. Perspective şi dezvoltarea construcţiei de maşini destinate
plantării cartofului în România, Lucrări ştiinţifice INMA, 1997, vol. I.
32. Bria, N. şi col. Reglarea maşinilor agricole. Editura Agrosilvică Bucureşti.
1986.
33. Buzea, I. Montean, F. Maşini pentru semănat şi plantat. Editura CERES,
Bucureşti, 1987.
34. Buzea, I. şi col. Reglarea maşinilor agricole. Editura CERES Bucureşti, 1985.
35. Catelly, T. Cartoful, banalitate sau miracol?. Editura Ceres Bucureşti 1988.
36. Căproiu, Ş, şi col. Maşini agricole de lucrat solul, semănat şi întreţinerea
culturilor. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. 1982.
37. Cândea, I., Popescu, S. şi col. Studii privind stabilitatea tehnologiei de
utilizare a maşinilor pentru pregătirea terenului pentru plantarea cartofului în
diferite soluri. În: Lucrări ştiinţifice ale ICMA, Bucureşti, vol. XIX, 1980, p.
23- 41.
38. Cândea, I., Bria, N., Popescu, S. Studii şi cercetări privind realizarea şi
experimentarea unei maşini de tăiat cartofi pentru sămânţă. În: Buletinul
ştiinţific al Conferinţei Naţionale CONAT-ATMA, Braşov, 1980, vol. II, p.297-
304.
39. Constantinescu, E. Cartoful. Editura Ageosilvică Bucureşti. 1969.
40. Cs. Szabó J., Kiskönyv a burgonyáról. Master Druck Tg.-Mureş; 2000. ISBN
973-99738-1-7.
41. Dragoş, T. şi col., Calitatea lucrărilor agricole executate pentru cultura de
câmp. Editura Ceres Bucureşti. 1987.
42. Drăgan, Gh. Maşini agricole. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1969.
43. Eichorn, H. Landtechnik. Verlag Eugen Ulmer, Stuttgart. 1998.
44. Fűzy, J. Burgonya termelés GRIMME gyártmányú ágazati gépekkel. FVM

Műszaki Intézet GM Kht. Gödöllő, 2002.
45. Fűzy J. Burgonya termesztés ágazati gépei. Növényvédelmi tanácsok nr.
12, 2003.
46. Fűzy, J. Burgonyaültető gépek. Mezőgazdasági Technika nr. 140. 2003.
47. Fűzy, J. Gép és tehnológiai vizsgálatok. FVM Műszaki Intézet GM Kht.,
Gödöllő.
48. Gherasimov, A., Cerinţe suplimentare impuse maşinilor de recoltat cartof de
către proprietăţile fizico-mecanice ale cartofilor. Direcţiile principale de
perfecţionare ale construcţiei de maşini pentru cultivat şi recoltat cartof.
„Materiale primei consfătuiri unionale pentru ştiinţă şi tehnică”. Moscova, 1971.
49. Golasovsky K. Mezőgazdasági gépek. Editura Priroda Bratislava 1988.
50. Harms h., Landmaschinen und traktoren I. (vorlesungsmanuscript). Verlag
tu braunschweig, 1999.
51. Harris p., smith a. E., farm machinery and equipment. Mcgraw-hill book
company, london, 1964.
52. Heyde, h., landmaschinenlehre. Band 2. Veb verlag technik, berlin, 1965.
53. Ianoşi, S., Densitatea culturii şi norma de plantare la cartof. Cartoful în
Romania. Vol. 4 nr. 2. Braşov 1994.
54. Ianoşi, S., Norma de plantare la cartof. Cartoful în Romania, Vol.5, Braşov,
1995.
55. Ianoşi, S., Pregătirea materialului de plantat. Cartoful în Romania. Vol. 5,
Braşov. 1995.
56. Ilyes, S., Popescu, S. Considerations concerning the working technologies
of the potatoes planting machines. Scientific Papers, INMATEH IV, 2007,
Bucharest/Romania, p. 49-58.
57. Ilyes, S., Popescu, S. Present achievements concerning the working parts
of the potato planting machines. Scientific Papers, INMATEH IV, 2007,
58. Ilyes, S., Popescu, S, Voicu, E. Experimental device for the researches on
the precision of the tubers planting distance within the row for differents potato
planters. In: Proceedings of the Conference “Research People and Actual
Tasks on Multidisciplinary Sciences”. 8– 10 June 2011, Lozenec/ Bulgaria, p.
153-158.
59. Ilyes, S., Popescu, S. Nedelcu, M. Experimental device for the researches
on the precision of the tubers planting distance within the row for different
potato planters. Proceedings of the 5th International Conference
Computational Mechanics and Virtual Engineering”. COMEC 2013, Braşov,
ISBN 978-973-131-122-7, Vol. 1, p. 432-439.
60. Ilyes, S., Popescu, S., Nedelcu, M. Comparative analysis conducted on a
constructive-functional basis on tubers distribution systems of potato
planters. 5th Proceedings of the 5nd International Conference
Computational Mechanics and Virtual Engineering”. COMEC 2013,
Braşov, ISBN 978-973- 131-122-7, Vol. 1, p. 430-434.
61. Ilyes, S. Contribuţii la cercetarea teoretică a proceselor de lucru şi
realizarea echipamentelor maşinii de plantat cartofi. Referat de cerctare
științifică Nr. 1, Universitatea Transilvania din Brașov, 2013.
62. Ilyes, S. Metodica şi aparatura de investigare experimentală a modelului
experimental al maşinii de plantat cartofi pentru fermele agricole mici şi
mijlocii. Referat de cerctare științifică Nr.2, Universitatea Transilvania din
Brașov, 2013.
63. Ivan, G., Istrate,L., Echipamente de plantat tuberculi de cartof de tipul 2 MPC,
şi 2 MPCF-2. Mecanizarea agriculturii nr. 4/2006, Ed. Agris, pag. 17- 22.
64. Kanafojski, C. Dünge-, Sa- und Pflanzmaschinen. VEBVertlag Technik Berlin.
1972.
65. Krasnicenko, A. V. Manualul constructorului de maşini agricole, Vol. I-II,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1965.
66. Letoşnev, M. şi col. Maşini agricole. Editura Agrosilvică de Stat, Bucureşti,
1959.
67. Magó, L., Fűyz, J. Ágyásos és bakhátas burgonyatemesztés gépesítés-
technológiájának ökonómiai összehasonlítása. Mezőgazdasági technika nr.
2004/12.
68. Mitroi, A. Mecanizarea agriculturii. Manual universitar. USAMV, Bucureşti.
Editura CERES, 2012.
69. Mitroi, A. et.al. Posibilities for decreasing the energy consumption for the
agricultural crops. Sustainable Agriculture – Solutions & Perspectives.
Lucrări ştiinţifice INMATEH 2007-II, nr. 20., București 2007.
70. Mitroi, A., Caraveţeanu, M. Udroiu, A. Reducerea consumului de energie
pentru lucrări mecanizate la culturi de câmp. Lucrările Sesiunii Ştiinţifice
anuale a Facultăţii de Agricultură. USAMV Bucureşti, Lucrări ştiinţifice, Seria
A, Vol. XLVII, Agronomie. 2004.
71. Mitroi, A. et.al. Experimentarea maşinii MPR5-ECP-4 la plantatul cartofilor
încolţiti. Lucrări Ştiinţifice, Institutul Agronomic Bucureşti, vol.XVI-8, 1973, p.
39-43.
72. Naghiu, A. şi col. Maşini şi instalaţii agricole. vol. I şi II, Risoprint, Cluj-
Napoca, 2004.
73. Năstăsoiu, S. şi col. Tractoare. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1983.
74. Nyborg, E. O., Evaluation Report 163 (E0579). Acme 400 ST Potato
Planter. Co-operativ Program Between Alberta Farm Machinery Research
Centre and Praire Agricultural Machinery Institute. 1979, ISSN 0383-3445.
75. Nyborg, E. O., Evaluation Report 132 (E1178B), Dahlman, Model PT Potato
76. Nyborg, E. O., Evaluation Report 56 (E0172), McConnell Model 555 Potato
77. Nyborg, E. O., Evaluation Report 206 (E0480), Lockwood, Model 6200- 00403
Accumatic Potato Planter. Co-operativ Program Between Alberta Farm
Machinery Research Centre and Praire Agricultural Machinery Institute.
1980, ISSN 0383-3445.
78. Nyborg, E. O., Evaluation Report 131 (E1178A), Lockwood Model LO 6200-
00423 Potato Planter. Co-operativ Program Between Alberta Farm
Machinery Research Centre and Praire Agricultural Machinery Institute. 1978,
ISSN 0383-3445.
79. Opriş S., Popescu, S. Realizări şi tendinţe în construcţia maşinilor de
semănat de precizie pentru culturi prăşitoare. Mecanizarea Agriculturii,
2007, nr. 3, pag.15-17.
80. Otto, M. Vorkeimverfahren im Kartoffelbau-Ein arbeitswirtshaftlicher und
okonomische r Vergleich. Kartoffelbau 52 (2004), Nr. 12, p. 420-425.
81. Papp, E. Vetőmag ismereti zsebkönyv. Mezőgazdasági Kiadó Budapest
1986.
82. Peters, R. Sowing and Plantig. Yearbook Agricultural Engineeing, nr.12,

2000, p. 85-88, Landvirtschafts-Verlag, Münster, 2000.
2002, p. 91-94, Landvirtschafts-Verlag, Münster, 2002,.
84. Peters, R., Sowing and Plantig. Yearbook Agricultural Engineeing, nr.16,
2010, pag. 97-100, Landvirtschafts-Verlag, Münster, 2010.
88. Peters, R. Typentabelle, Kartoffellegemaschinen. Kartoffelbau, nr. 12/1993.
89. Pirnă I.; Bria, N. Instalaţie mobilă pentru sortarea şi calibrarea cartofului IMC.
Mecanizarea Agriculturii, nr.6/1995
90. Pirnă, I. Contribuții la studiul sistemelor de separare a tuberculilor de impurități la
instalația de sortat și calibrat cartofi. Teza de doctorat, Universitatea Transilvania
din Brasov, 2004.
91. Popescu, A. şi col. Cercetări privind realizarea şi experimentsarea unei maşini
de plantat cartofi pe două rânduri. Lucrări ştiinţifice din domeniul mecanizării
agriculturii. 1994-1995 Bucureşti. 1995.
92. Popescu, A. şi col. Rezultatele încercării maşinii de plantat cartof 6 SAD-75
în condiţii din Romania. Anale ICPC Braşov. Vol. IV. Bucureşti. 1984.
93. Popescu, S. Automatizarea maşinilor şi instalaţiilor agricole. Universitatea
din Braşov, 1983.
94. Popescu, S et al. Study on the influence of coupling modality and -functional
parameters of tillage machinery on the loads of wheel tractor axles. In :
Proceedings of the 5th International Mechanical Engineering Forum, IMEF
2012, Prague, 2012, p. 860-872
95. Popescu, S., Ghinea, T. Automatizarea maşinilor şi instalaţiilor folosite în
agricultură. Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1986.
96. Popescu, S, Opriş, S. Contribuţii la studiul dinamicii semănătorilor de precizie.
Lucrările simpozionului INMATEH II, 2007.
97. Popescu, S., Opriş S. Maşini de semănat de precizie. Procese de lucru,
construcţie şi exploatare. În: Mecanizarea Agriculturii, 2007, nr. 3, p. 18-22.
98. Popescu, S., Pereş, Gh., Micleuşan, A. Consumul de putere al tractorului la
acţionarea maşinilor de lucrat solul şi semănat. Lucrările ştiinţifice ale Sesiunii
INMA, Bucureşti, 1997, Vol.2, p. 206-213.
99. Popescu, S. şi col. Automatizarea maşinilor şi instalaţiilor agricole. Îndrumar
de lucrări practice, Universitatea din Braşov, 1985.
100. Popescu, S. et. al. Contributions to the study of precision seeders
dynamics. Proceedings of the International Symposium In: Proceedings of
the International Symposium Sustainable Agriculture. Solutions and
Perspectives, IMATEH II, 2007, Bucharest/Romania, p. 175-182.
101. Popescu, S. et. al. Tehnological construction of precision seeders for hoeing
crops. Proceedings of the International Symposium Sustainable Agriculture.
Solutions and Perspectives. IMATEH II, 2007, Bucharest/Romania, pag. 31-
36.
102. Rus, F. Mașini agricole pentru lucrările solului, semănat și întreținerea
culturilor. Înrumar de laborator, Universitatea Brasov, 1990.
103. Rus, F. Masini agricole pentru lucrarile solului, semănat si intretinerea
culturilor. Universitatea Brasov, 1975.

104. Săplăcan, L. şi col. Cercetări privind perfecţionarea utilajelor şi tehnologiei de
plantare şi întreţinerea a culturii cartofului pe terenurile în pante. Anale ICPC
Braşov. Vol XII. Bucureşti, 1981.
105. Schön, H. Elektronik und Computer in der Landwirtschaft. EU Verlag Eugen
Ulmer, Stuttgart,1993.
106. Schön, H. şi col. Landtechnik. Bauwesen: Verfahrenstechnik – Arbeit –
Umwelt. – Gebäude, BLW Verlagsgesellschaft, München, 1998.
107. Scripnic, V. Babiciu, P, Maşini Agricole. Editura Agrosilvică, Bucureşti 1970.
108. Scripnic, V., Babiciu, P. Maşini agricole. Editura Ceres, Bucureşti, 1979.
109. Simionescu, I. şi col. Date noi privind tehnologia culturii cartofului pe terenurile
în pantă cu minimulm de lucrări. Anale ICPC Braşov.Vol. IX, 1968.
110. Specht, A. Recoltarea cartofilor fără vătămări. Landtechnik. Heft 1, 2, 1966.
111. Spiess, E. et. al. FAT Berichter nr. 540/1999. Umweltrelevante
Anbausisteme für Kartoffeln, p. 5-8.
112. Stout, B. A. GICR Handbook of Agricultural Engineering. Vol. III: Plant
Production Engineering, ASAE, Niles Road, 1999, p. 348-362.
113. Socol, I. Modernizarea tehnologiilor agricole. Cultura cartofului. Editura Ceres.
Bucureşti 1977.
114. Soucek, R., Pipping, G. Maschinen und Geräte für Bodenbearbeitung.
Düngung und Aussaat, Verlag Technik GmbH, Berlin, 1990.
115. Şandru, A. Neagu, V. Modelarea proceselor de lucru şi managementul
folosirii eficiente agregatelor agricole. Editura All Beck, Bucureşti, 2004.
116. Şandru, A., Popescu, S. şi col. Exploatarea utilajelor agricole. E.D.P.,
Bucureşti, 1983.
117. Toma, D. şi col. Tractoare şi maşini agricole, vol. I. şi II. Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1981.
118. Wenner, H. L., Landtechnik. Bauwesen, Verfahrenstechniken – Arbeit -
Gebaeude., Landwirtschaftsverlag, Munster, 1986.
119. Whitney, B. Choosing and using farm machines. John Wiley & Sons, New
York, 1988.
120. Wulf, B., Grochol, J., Seidel, B. Zeitpunkt des Dammaufbaus-Auswirkungen auf
den Ertrag und die Qualitat von Kartoffeln. Kartoffelbau 52 (2001), Nr. 1, p. 80-83
121. Wulf, B. Eisatzmöglichkeiten von Legenmaschinen mit verschiedenen
Werkzueugen zum Dammaufbau. Kartoffelbau 56 (2005), Nr. 1/2, p. 4-11.
122. Wulf, B. et. al. Legeverfahren im Kartoffelbau-Arbeitswirtschaftliche und
okonomische Aspekte. Kartoffelbau 56 (2006), Nr. 3, p. 72-77.
123. *** Burgonyaültetés ősszel készített bakhátakra. Mezögazdasági Tehnika. nr.
XXVIII din 1978, pag. 3-5. Edit. Nyírségi Nyomda. HU ISSN 0026-1890 INDEX:
25.569.
124. *** Bonea I., Maşina de plantat cartof MPC-2 Solana. I.C.P.C. Cartoful în
România Vol. 7 nr. 2. apr-iun. Edit. FCCR 1997.
http://www.potato.ro/_publicatii_files/cartoful_in_ro/cartoful%20in%20RO%20v
ol7nr2.pdf . Accesat 22.09.2013.
125. *** Heinloo, m., olt. J., Creation of combine tillage machine for supporting
wide row seed potato growing method. Estonian gricultural university faculty
of engineering, departament of mechanics ond machinery design.
Http://s3.amazonaws.com/zanran_storage/www.uni-
ruse.bg/contentpages/46665861.pdf . Accesat: 22.09.2013.
126. *** Értesítő termeléstechnológiák műszaki és gazdaságossági vizsgálatáról
– Grimme gyártmányú ágazati gépekkel, nr. 185 / 2002.
127. *** Mezőgazdasági Műszaki Szaktanácsadó Füzetek, nr. 8. FM Műszaki

Intézet Gödöllő. 1993.
128. ***Mezőgazdasági Tehnika nr. III.1978.
129. *** Mezőgazdasági Tehnika nr. XXVIII.1978.
130. *** Landmaschinenkatalog 2002.CD.
131. *** Landtechnik Lexikon - Top Agrar Profi. CD.
132. *** Landtechnik Prüfberichte Kartoffel-Legemaschinen. 1995.
133. *** Tendances de la mecanisation de la production de pommes de terre.
AGRI/MECH, Report Nr. 128. Nationes Unies, New York, 1971.
134. *** Top agrar – Das magazin für moderne Landwirtschaft. Nr. 4 April 1998
135. *** STAS 1607-85: Cartofi pentru plantare”.
136. *** SR ISO 5691-97: Utilaje de plantat. Maşini de plantat cartofi. Condiţii
tehnice de calitate.
137. *** SR 13214: Maşini agricole. Maşini de plantat cartofi. Condiţii tehnice de
calitate.
138. *** Eticheta de reglaj a maşinii de plantat cartofi Cramer, RAMR
Maschinenfabrik din Leer/Ostfriesland, nr. şasiu secţiei: 58570.
139. *** Agrozet Koncernovy Podnik – Prostejov. Maşina de semănat cartofi SA 2
– 070. (MARS) Cartea tehnică a maşinii. 1983.
140. *** Cramer GmbH. Catalog. Cramer Potato Planters.
141. *** Hassia Maschinenfabrik GmbH. Catalog.
142. *** Grimme Landmaschinen Fabrik GmbH & Co.KG. Grimme Catalog.
143. *** Maschinenfabrik August Gruse GmbH. Grusse Catalog.
144. *** Machinefabriek N.P Köning B.V. Maschinenfabrik. Catalog.
145. *** Machinefabriek N.P Köning B.V. Köningsplanter. Instruction Manual and
Parts Book.
146. *** Kverneland Naerbo AS. Catalog.
147. *** Structural catalog. Riemen Pflanzmaschine. Miedma
Landbouwwerktuigenfabriek BV.
148. *** Diferite date şi caracteristici tehnice pe Internet ale produselor Cramer,
Hassia, Juko, Gruse, Kverneland, Grimme, EHO, Spudnik, Harristone,
Lockwood, Acme, Dahlman, McConnel, Dombac, Köningsplanter, Mars,
SK, MeCod.
149. *** Bone A.C.W., Sykes R.O., Background to quad planting. Why & Where;
Standen Pearson Catalog.
http://media.wix.com/ugd/5a6c66_ebe976d54d5e45ee6feb44e7cb5b940c.p
df.
150. *** Dombac Agricultural Machinery Australia and New Zealand. Catalog.
Dombac Potato Planter Range.
http://www.dobmac.com.au/potato_equipment , Accesat: 22.09.2013.
151. *** Agromash Catalog 2013. http://www.pkf-
agromash.ru/catalog/potatoes/potato-planter/l207, Accesat. 22.09.2013.
152. *** Agronomic Catalog .
http://agronomic.eu/Matneuf/Matpdtr/planteuse/accueilplant.htm. Accesat:
22.09.2013.
153. *** Corporate Headquarters: Blackfoot. Idaho Spudnik Equipment
Company LLC. Spudnik Catalog.
http://www.spudnik.us/products/8046_6_Row.php# , Accesat: 22.09.2013.
154. *** Grimme Gruppe Catalog.
http://www.grimme.com/de/products/legetechnik. Accesat: 22.09.2013.
155. *** Harriston-Mayo Co. Catalog. http://www.harriston-

mayo.com/harriston/pic_plant.html . Accesat: 22.09.2013.
156. *** Lockwood Catalog_1.pdf. Anul: 2009. p. 3-4.
http://www.lockwoodmfg.com. Accesat: 22.09.2013.
157. *** Machinefabriek N. P. Köning B.V.
http://www.koningMachinefabriek.com/2%20and%204%20row%20koningsp
lanter.html. Accesat 22.09.2013.
158. *** Mecanica Ceahlău Piatra Neamţ. Catalog.
http://www.mecanicaceahlau.ro/produs.php?prod_id=157 . Accesat:
22.09.2013.
159. *** Mercian Ltd. WT Banks & Co. Catalog.
http://www.mercian.ltd.uk/info/index.htm. Accesat 24.09.2013.
160. *** Miedema Farm Machinerz For Life. Catalog.
http://www.miedema.com/uk/fotogalerie/potato-planting-systems/structural-
potato-planter/. Accesat: 22.09.2013.
161. *** OJSC “Managing company holding “Lidselmash”. Potato Planter L-202.
Proespect. http://en.lidselmash.by/selhoz/doc/13. Accesat: 22.09.2013.
162. *** Reekie Potato Equipment Ltd. Catalog.
http://www.stpe.co.uk/Reekie/Index.htm#.UkMtjIamjiQ. Accesat: 22.09.2013.
163. *** Spudnik U.S. Grimme gruppe.
http://www.spudnik.us/products/8040_4_Row.php#1. Accesat: 22.09.2013.
164. *** Standen Engeenering Limited. Standen Pearson Potato Systems.
Prospect. http://www.standen.co.uk/StandenPotatoPlanters. Accesat
22.09.2013.
165. *** Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_Rom%C3%A2niei.
Accesat: 22.09.2013.
166. *** Wikipedia: http://de.wikipedia.org/wiki/Hassia_(Landmaschinenhersteller)
Accesat: 22.09.2013.
LUCRĂRI PUBLICATE DE AUTOR

din domeniul tezei de doctorat
1. Ilyes, S., Popescu, S. Considerations concerning the working technologies

of the potatoes planting machines. Scientific Papers, INMATEH IV, 2007,
2. Ilyes, S., Popescu, S. Present achievements concerning the working parts

of the potato planting machines. Scientific Papers, INMATEH IV, 2007,
Bucharest, Romania, p. 59-67.
3. Ilyes, S., Popescu, S, Voicu, E. Experimental device for the researches on

the precision of the tubers planting distance within the row for differents potato
planters. In: Proceedings of the Conference “Research People and Actual
Tasks on Multidisciplinary Sciences”. 8– 10 June 2011, Lozenec, Bulgaria, p.
153-158.
4. Ilyes, S., Popescu, S. Nedelcu, M. Experimental device for the researches

on the precision of the tubers planting distance within the row for different
potato planters. Proceedings of the 5th International ConferenceComputational
Mechanics and Virtual Engineering”. COMEC 2013, Braşov, ISBN 978-
973-131-122-7, Vol. 1, p. 432-439.
5. Ilyes, S., Popescu, S., Nedelcu, M. Comparative analysis conducted on

a constructive-functional basis on tubers distribution systems of potato
planters. 5th Proceedings of the 5nd International Conference
Computational Mechanics and Virtual Engineering”, COMEC 2013,
Braşov, ISBN 978-973-131-122-7, Vol. 1, p. 430-434.
88
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE COMPARATIVE PRIVIND

INFLUENȚA APARATELOR DE DISTRIBUȚIE A TUBERCULILOR ASUPRA
PRECIZIEI DE LUCRU A MAȘINILOR DE PLANTAT CARTOFI
SUMAR
Cercetările teoretice s-au axat pe elaborarea modelelor cinematice și matematice

care descriu procesul de eliberare și cădere a tuberculilor în rigolă deschisă de
brăzdare la aparatele de distribuţie a tuberculilor de tip cu bandă (lanţ) și, respectiv, cu
disc rotativ și palete de prindere. Modelele matematice elaborate permit simularea pe
calculator a comportării aparatelor de distribuție în vederea determinării variației
indicilor preciziei de lucru a secțiilor de plantat în funcție de diferiți parametrii
constructivi, funcționali și de lucru ai aparatelor de distribuție.
Cercetările experimentale s-a efectuat pe un model experimental de maşină de
plantat realizată de autor, formată din două secţii de plantat diferite montate pe același
cadru: o secție echipată cu aparat de distribuţie lanţ și linguri (model Cramer) și o secție
echipată cu aparat de distribuţie cu disc vertical rotativ cu alveole și palete de prindere
(model Mars). Se prezintă metodologia de determinare, achiziție și prelucrare a datelor
experimentale în vederea calcului indicilor preciziei de lucru a aparatelor de distribuție
comparate: distanţa reală de plantare a tuberculilor, abaterea standard a distanței de
plantare pe rând, uniformitatea de distribuţie a tuberculilor în cuib, frecvenţa cuiburilor
cu tuberculi lipsă și a cuiburilor cu doi tuberculi etc. Rezultatele cu datele determinate
experimental și cu indicii calculați sunt prezentate tabelar și ilustrate prin numeroase
grafice, fiind analizate și interpretate.
COMPARATIVE THEORETICAL AND EXPERIMENTAL RESEARCH ON THE

INFLUENCE OF TUBER DISTRIBUTION DEVICES ON THE WORKING PRECISION
OF POTATO PLANTERS
SUMMARY
The theoretical research was focused on devising the kinematic and

mathematical models that describe the releasing and dropping process of tubers into
the ditch opened up by means of a ploughshare, with applications in belt (chain) and
rotating disk tuber distribution devices. The mathematical models underlie the computer
simulation of the behaviour of distribution devices in view of determining the variation of
the working precision indices of planting sections depending on various constructive,
functional and working parameters of the distribution devices.
The experimental research was conducted on an experimental model of planter
developed by the author, consisting of two planting sections mounted on the same
frame: a section endowed with a chain and cup distribution device (Cramer model) and
another section endowed with a rotating vertical disk and blades distribution device
(Mars model). Further presented are the methodology for experimental data
determination, acquisition and processing in view of computing the indices of the
working precision of the compared distribution devices: the real planting distance of
tubers, the standard deviation of the planting distance along a row, the uniformity of
tuber distribution in the nest, the frequency of nests lacking tubers and of nests with two
tubers etc. The experimental data and the computed indices are presented in tables and
illustrated by numerous graphs, analysed and interpreted.
89
CURRICULUM VITAE
DATE PERSONALE:
Numele şi prenumele: ILYÉS Szilárd
Data şi locul naşterii: 08 februarie 1968, Gheorgheni, Jud.
Harghita
Starea civilă: căsătorit
Domiciliul: str. Belchiei nr. 5, 535500-Gheorgheni, Romania
Telefon/fax: +366 401 354
mobil: +730 710 962
E-mail: ilyes_szilard@yahoo.de
STUDII:
Sept. 1983 - Iunie 1986 - Liceul Industrial "Salamon Ernő" – Gheorgheni;
Sept. 1988 - Iunie 1991 - Institutul Politehnic Iaşi;
Sept. 1991 - Iunie 1993 - Universitatea Transilvania Braşov, Facultatea de
Mecanică, Specializarea: Mecanică agricolă;
Mai - Iunie 1994 - Pregătire practică de manager Maschinenringe, în cadrul KBM,
Germania;
Aug - Dec 1996 - Practică agricolă în cadrul Agroimpuls, Elveţia,
Oct. - Noi. 1998 - Seminar de pregătire pentru asociererea gospodarilor, în
cadrul DSE, Germania;
Sept. 2003 – Mai 2004 - Psihologie educaţională, Pedagogie şcolară, Metodică,
Practică pedagogică - Universitate Tehnică din Cluj-Napoca;
Sept 2009 - Curs de perfecţionare în educația adulţilor în UE, Society For
Dossemination Of Scientific Knowledge, Ungaria;
Apr. 2010 - Curs de Formator (de formare profesională a adulţilor), acreditat de
Min. Ed. Cercet. și Inovării;
ACTIVITATEA PROFESIONALĂ:
Sept. 1993 – Aug. 2000 - Fundaţia Szt. Márton, Gheorgheni, - inginer;
Sept. 2005 - Iulie 2005 - Caritas Alba-Iulia, Secţia Agricolă Gheorgheni, - inginer
/ Locţiitor director;
Aug. 2005 – prezent, funcţie publică de execuţie: - inginer, respectiv inspector -
în cadrul: Biroul programe-dezvoltare, investiţii publice, achiziţii publice şi
monitorizare - Municipiul Gheorgheni;
Sept. 2003 - prezent, predare cursuri de pregătire periodică în domeniul mecanic
agricol pentru adulţi, în cadrul OJCA Harghita, respectiv, Caritas Alba Iulia,
Secția Agricolă Gheorgheni (Dezvoltare Rurală);
Oct. 2014 - prezent, Predare-învăţare, coordonare proiecte de examen, pentru
Sc. Profesională nivel 3, specialitatea: Mecanic auto, în cadrul Lic. Tehnologic
"Fogarasy M." Gheorgheni;
Sept. 2011 – prezent – Doctorand Universitatea Transilvania din Braşov;
ACTIVITATEA STIINTIFICĂ:
Articole publicate: 5
LIMBI STRĂINE:
Engleză – de bază
Germană – mediu
Maghiară – profesional
90
CURRICULUM VITAE
PERSONAL INFORMATION:
Name and surname: ILYÉS Szilárd;
Date and place of birth: 08.02.1968, Gheorgheni, District of
Harghita;
Marital status: married;
Address: str. Belchiei nr. 5, 535500-Gheorgheni, Romania
Phone/fax: +366 401 354
E-mail: ilyes_szilard@yahoo.de
STUDIES:
Sept.1983 - June 1977 – Industryal Colege "Salamon Ernő" – Gheorgheni;
Sept. 1988 - June 1991 - Institut of Politehnic Iaşi;
Sept. 1991 - June 1993 - University Transilvania of Braşov, Faculty of
Mechanics, Specialization: Mechanics of agricultural;
Mai - June 1994 - Praktical performance for Maschinenringe manager, by KBM,
Germany;
Aug - Dec 1996 - Agricultural Praktiks by Agroimpuls, Switzerland,
Oct. - Nov. 1998 - Seminar of praktiks to agriculturals asociations, by DSE,
Germany;
Sept. 2003 – Mai 2004 - Education of Psichology, School pedagogye, Methodiks,
Pedagogical Praktiks - Technikal University of Cluj-Napoca
Sept 2009 - Adult education in the EU, - Society For Dossemination Of Scientific
Knowledge, Hungary;
Apr. 2010 - Education of Formator (Professional Adult Education), Acredited by
Min. of Ed. Cercet. and Inovation, Romania;
Sept. 2011 – present – Ph D student Transilvania University, Braşov
PROFFESIONAL ACTIVITY:
Sept. 1993 – Aug. 2000 - Engineer - St. Marton Fundation, Gheorgheni;
Sept. 2005 - July 2005 - Engineer / codirector by Agricultural Secton Gheorgheni
of Caritas Alba-Iulia;
Aug. 2005 – present, public execution function - engineer, oder inspector - by:
Cabinet of Programs-Dezvoltations, Publical investitions, publical achizition and
monitoring - Municipality Gheorgheni;
Sept. 2003 - present, Periodical education formattings of Adults, in questions of
agricultural mechanics, by DOAC Harghita, and, Agricultural Section Gheorgheni
of Caritas Alba-Iulia; (Rural Dezvoltation)
Oct. 2014 - present, Teachering-education, Examination proiect coordontor, by
Professional School 3 niv., speciality of Auto Mechanicals, by Tehnologic Colege
"Fogarasy M.", Gheorgheni;
SCIENTIFIC ACTIVITY:
Articles published: 5
FOREIGN LANGUAGES:
English – basic
Germany – medium
Hungary - profession

Masini Agricole

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masini Agricole

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumatul tezei de doctorat

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

Ing. ILYÉS Szilárd

CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMETALE COMPARATIVE

COMPARATIVE THEORETICAL AND EXPERIMENTAL RESEARCH ON

Rezumatul tezei de doctorat

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

PREŞEDINTE: - Prof. univ. dr. ing. Carol CSATLOS

COND. ŞTIINŢIFIC: - Prof. univ. dr. ing. POPESCU Simion

REFERENŢI: - Cerc. șt. pr. I, dr. ing. Ion PIRNĂ

- Prof. univ. dr. ing. Adrian MITROI

- Prof. univ. dr. ing. Florean RUS

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le

2. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONSTRUCȚIA ȘI UTILIZAREA MAŞINILOR DE

3. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE

3.1.2. Rezultatele cercetărilor privind influenta distantelor de plantare a

4. CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND INFLUENȚA TIPULUI APARATELOR DE

5. CONTRIBUȚII LA CERCETAREA DINAMICII ȘI ENERGETICII SISTEMELOR

5.4. Cercetarea teoretică a energeticii a sistemelor tractor- maşină de plantat

6. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENȚA APARATELOR DE

7. CONCLUZII FINALE, CONTRIBUȚII PERSONALE ȘI DIRECȚII VIITOARE DE

NOTĂ: Subcapitolele și paragrafele scrise cu caractere italice prezentate numai în teză

2. GENERAL ASPECTS CONCERNING CONSTRUCTION AND DEPLOYMENT OF

3. STATE OF THE ART OF THEORETICAL AND EXPERIMENTAL RESEARCH ON

4. THEORETICAL RESEARCH ON THE INFLUENCE OF THE TYPE OF TUBER

5. CONTRIBUTIONS TO RESEARCH ON THE DYNAMICS AND ENERGETICS

5.4.3. Analytical determination of the power necessary for driving

6. EXPERIMENTAL RESEARCH CONCERNING THE INFLUENCE OF TUBER

7. FINAL CONCLUSIONS, PERSONAL CONTRIBUTIONS AND DIRECTIONS OF

Tehnologia de plantare a cartofului necesită o dezvoltare continuă a cercetărilor

realizate de aparatelor de distribuție analizate și determinarea teoretică a indicilor preciziei

Nu în ultimul rând, mulţumesc părinţilor şi familiei pentru înţelegerea şi sprijinul

Braşov, aprilie 2015 ing. ILYÉS Szilárd

1.1. Rolul şi importanţa mecanizării lucrărilor în cultivarea cartofului

1.2. Consideraţii generale privind procesul de plantare a tuberculilor de cartof

Metoda de cultivare a cartofului se aplică în funcţie de zonele pedoclimatice,

1.3. Cerinţe agrotehnice privind procesul de plantare mecanizată a

Fig. 1.4. Scheme comparative între sistemul de plantare [149]:

În ultimii ani pe plan internațional se utilizează atât tehnologia plantării cartofului

Fig. 1.7.Reprezentarea schematică a plantării tuberculilor utilizând tractoare cu

1.3.2. Cerinţe agrotehnice privind distanţa dintre tuberculi pe rând

1.3.3. Cerinţe agrotehnice privind adâncimea de plantare

1.3.4. Cerinţe agrotehnice privind forma biloanelor de acoperire

Realizarea unor producţii ridicate şi de calitate în cultura cartofului se asigură

Fig. 1.8. Schema ilustrativă a geometriei bilonului și a adâncimii de plantare a

Fig. 1.9. Metode tipice de plantare a tuberculilor:

La nevoie biloanele pot fi compactate conform cerinţelor agrotehnice de

Fig. 1.10. Metode de compactare a biloanelor:

Pentru a îmbunătăţi structura solurilor grele este de preferat formarea biloanelor

2. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONSTRUCȚIA ȘI UTILIZAREA MAŞINILOR

2.2.3. Organe de acoperire a tuberculilor

În funcţie de tehnologia de plantare utilizată, acoperirea tuberculilor aşezaţi în

Fig. 2.9. Construcția organe de bilonare a tuberculilor prin folosirea discurilor

Fig. 2.10. Construcția organelor de bilonare a tuberculilor prin folosirea rariţelor de

2.2.4. Buncăre pentru tuberculi

2.3. Aparate de distribuţie a tuberculilor folosite la maşinile de plantat cartofi

Din punct de vedere constructiv şi funcţional, aparatele de distribuţie pot fi

2.3.2. Aparate de distribuţie cu elevator vertical

Fig. 2.16. Schema constructiv-funcțională a aparatului de distribuţie de tip bandă cu

Fig. 2.17. Aparat de distribuţie de tip cu lanţ și linguri [140]:

2.3.3. Aparate de distribuţie cu disc vertical rotativ

Fig. 2.24. Schema şi graficul de funcţionare a aparatului de distribuţie tuberculi

b) Aparatele de distribuţie cu disc vertical cu linguri (cupe) montate pe disc