Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conducător ştiinţific
Prof.dr.ing.ec. Corneliu COFARU
BRASOV, 2012
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania‖ din Braşov
Nr. 5557 din 14.11.2012
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 14.12.2012, ora .....,
sala ..............
Vă mulţumim.
Cuvânt Înainte
*
* *
Tema tezei intitulată: ―Cercetarea vibrațiilor transversale ale unui culbutor cu rolă cu
reglare hidraulică a jocului‖ este rezultatul colaborării cu Grupul Schaeffler și pe această cale țin
să le mulțumesc pentru tot sprijinul acordat la realizarea lucrării.
Mulțumesc domnului Prof. dr. ing. Anghel CHIRU, conducătorul Departamentului de
cercetare științifică D02 – Produse High-tech pentru Autovehicule al Universității Transilvania
din Brașov și colectivului din cadrul Departamentului de Autovehicule și Transporturi al
Facultății de Inginerie Mecanică pentru programele de simulare puse la dispoziție.
Pentru sprijinul acordat în realizarea standului de încercări experimentale mulțumesc
domnului Prof.dr.ing. Valeriu ENACHE, domnului ing. Vasile MARIN, domnului Prof.dr.ing.
Mihai DOGARIU, domnului Dr.ing. Janos TIMAR și domnului Dr.ing. Dinu COVACIU.
Analiza în mediul virtual a mecanismului de distribuție studiat a fost realizată cu soft-ul
LMS Virtual Lab, pe această cale țin să mulțumesc domnului ing. Cristi IRIMIA și domnului
ing. Daniel TOHANEANU pentru sprijinul acordat prin punerea la dispoziție a acestui soft.
De asemenea țin să îi mulțumesc domnului ing. Marian HERMENEAN pentru sprijinul
acordat în realizarea diferitelor piese necesare la construcția standului de încercări.
Nu în ultimul rând, doresc să mulţumesc familiei pentru sprijinul și înțelegerea acordată de-a
lungul celor 3 ani de studiu și colegilor alături de care mi-am desfășurat activitatea.
i
CUPRINS
Pg. Pg.
teza rezumat
ii
2.6. TEORIA VIBRAȚIEI..............................................................................34 -
2.6.1. SISTEME VIBRATORII CU UN SINGUR GRAD DE
LIBERTATE...................................................................................... 35 -
2.7.CONCLUZII.............................................................................................40 26
3. DEFINIREA FACTORILOR CARE INFLUENȚEAZĂ VIBRAȚIA
TRANSVERSALĂ A CULBUTORULUI...............................................41 26
3.1. INFLUENȚA TURAȚIEI....................................................................... 41 26
3.2. INFLUENȚA PRESIUNII DIN INSTALAȚIA DE UNGERE............. 43 27
3.3. INFLUENȚA TEMPERATURII ULEIULUI DIN INSTALAȚIA
DE UNGERE.......................................................................................... 44 28
3.4. SENSUL DE ACȚIONARE AL CULBUTORULUI CU ROLĂ...........45 29
3.5. ARCUL DE SUPAPĂ.............................................................................46 29
3.6. FORMA PROFILULUI CAMEI.............................................................47 30
3.7. INFLUENȚA JOCULUI DIN GHIDUL SUPAPEI................................49 32
3.8.DEZAXARE GHID SUPAPĂ-PIVOT HIDRAULIC..............................50 32
3.9.INFLUENȚA DISTANȚEI DINTRE GHIDAJELE
CULBUTORULUI CU ROLĂ................................................................ 50 32
3.10.CONCLUZII.............................................................................................
51 33
4. MODELAREA ȘI SIMULAREA VIRTUALĂ A VIBRAȚIEI
TRANSVERALE A CULBUTORULUI CU ROLĂ.............................. 52 33
4.1. STUDIUL CINEMATIC AL MECANISMULUI DE
DISTRIBUȚIE STUDIAT...................................................................... 52 33
4.1.1. DETERMINAREA PROFILULUI DE CAMĂ................................ 52 33
4.1.2. SIMULAREA CINEMATICĂ A MECANISMULUI
STUDIAT........................................................................................... 57 34
4.2. SIMULAREA DINAMICĂ A MECANISMULUI
STUDIAT............................................................................................... 58 35
4.2.1. MODELUL MULTI - CORP AL MECANISMULUI
STUDIAT.......................................................................................... 59 35
iii
5.1. STRUCTURA STANDULUI DE ÎNCERCĂRI
EXPERIMENTALE............................................................................... 78 46
5.1.1. CADRUL SUPORT AL STANDULUI DE ÎNCERCĂRI
EXPERIMENTALE............................................................................79 -
5.1.2. SISTEMUL DE ANTRENARE AL CHIULASEI.............................79 47
5.1.3. INSTALAȚIA HIDRAULICĂ A STANDULUI DE
ÎNCERCĂRI EXPERIMENTALE.....................................................80 47
5.1.3.1. Rezervorul de ulei......................................................................... 82 48
5.1.3.2. Pompa de ulei..................................................................................82 49
5.1.3.3. Filtrul de ulei................................................................................. 84 -
5.1.3.4. Manometru cu tub Bourdon...........................................................85 -
5.1.3.5. Supapă de reglare a presiunii........................................................ 86 49
5.1.4. INSTALAȚIA ELECTRICĂ A STANDULUI DE ÎNCERCĂRI
EXPERIMENTALE..........................................................................88 50
5.1.4.1. Circuitul electric al motorului ce antrenează arborele de
distribuție........................................................................................ 89 50
5.1.4.2. Circuitul electric al motorului ce antrenează pompa de ulei......... 93 -
5.1.4.3. Circuitul electric al încălzitorului de ulei........................................94 53
5.2. ACHIZIȚIA DATELOR......................................................................... 96 53
5.2.1. Sistemul de achiziție utilizat pentru monitorizarea presiunii și
temperaturii uleiului din instalația de ungere........................................ 96 53
5.2.1.1. Senzorul de presiune........................................................................
96 54
5.2.1.2. Senzorul de temperatură..................................................................
98 55
5.2.2.Sistemul de achiziție utilizat pentru măsurarea vibrației
transversale a culbutorului cu rolă.....................................................100 55
5.3. METODICA CERCETĂRII EXPERIMENTALE A VIBRAȚILOR
TRANSVERSALE ALE CULBUTORULUI CU ROLĂ CU
REGLARE HIDRAULICĂ A JOCULUI................................................109 61
5.4. CALCULUL ERORILOR...................................................................... 110 62
5.5. CONCLUZII........................................................................................... 112 63
6. CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A VIBRAȚIEI
TRANSVERALE A CULBUTORULUI CU ROLĂ.............................. 113 63
6.1. CERCETAREA INFLUENȚEI TURAȚIEI ASUPRA VIBRAȚIEI
TRANSVERSALE A CULBUTORULUI CU ROLĂ............................115 65
6.2. CERCETAREA INFLUENȚEI PRESIUNII ULEIULUI ASUPRA
VIBRAȚIEI TRANSVERSALE A CULBUTORULUI CU ROLĂ........116 66
6.3. CERCETAREA INFLUENȚEI TEMPERATURII ULEIULUI
ASUPRA VIBRAȚIEI TRANSVERSALE A CULBUTORULUI
CU ROLĂ................................................................................................119 68
6.4. CORELAREA REZULTATELOR OBȚINUTE ÎN URMA
SIMULĂRII CU CELE OBȚINUTE PRIN MĂSURARE PE
STANDUL EXPERIMENTAL................................................................122 70
6.5. CONCLUZII............................................................................................123 71
7. CONCLUZII FINALE, CONTRIBUȚII ORIGINALE,
DISEMINAREA REZULTATELOR ȘI DIRECȚII VIITOARE DE
CERCETARE.............................................................................................124 71
7.1.CONCLUZII FINALE...............................................................................124 71
iv
7.2.CONTRIBUȚII ORIGINALE....................................................................
125 72
7.3.DISEMINAREA REZULTATELOR.........................................................
125 72
7.4.DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE.................................................
127 74
8. BIBLIOGRAFIE.........................................................................................128 75
REZUMAT
CV
v
CONTENT
Pg. Pg.
teza rezumat
viii
1. OBIECTIVELE ȘI SCOPUL LUCRĂRII
1.1. INTRODUCERE
Sistemul de distribuție al gazelor cuprinde totalitatea organelor care participă la
operațiunile periodice de umplere a cilindrilor motorului, cu gaze proaspete, respectiv de
evacuare a gazelor arse, din cilindrii motorului în atmosferă [2]. Astfel, acest sistem are o
influență majoră asupra cantității de combustibil ce poate fi arsă, respectiv asupra performanțelor
de putere ale motorului cu ardere internă [3-6]. De asemenea, în funcție de momentul de
deschidere și de închidere al supapelor de admisie și de evacuare, mecanismul de distribuție
poate influența pozitiv sau negativ nivelul emisiilor poluante generate de motorul cu ardere
internă.
De-a lungul ultimilor decenii mecanismul de distribuție a fost optimizat continuu,
reușindu-se în prezent obținerea unor sisteme performante capabile să modifice în timp real legea
de ridicare a supapei. Astfel , pentru a ajunge la aceste rezultate s-au realizat cercetări referitoare
la optimizarea profilului de camă, în vederea obținerii de accelerații cât mai mici și deschideri
cât mai mari ale supapei, utilizarea materialelor cu rezistență ridicată la uzură, optimizarea
arcului de supapă, pentru reducerea apariției fenomenului de rezonanță la turații ridicate, etc..
Culbutorul cu rolă este una dintre cele mai importante piese componente ale mecanismului
de distribuție, el având rolul de a amplifica și transmite mișcarea provenită de la arborele cu
came la supapă. Mecanismul de distribuție cu acționare indirectă, varianta constructivă cu
culbutor cu rolă, prezintă o serie de avantaje cum ar fi: utilizarea unor lobi de camă cu
dimensiuni reduse, reducerea forțelor de frecare, ocupă foarte puțin spațiu în chiulasă, etc..
Astfel, datorită avantajelor pe care le oferă acest tip de mecanism, utilizarea lui în echiparea
motoarelor cu ardere internă are o pondere ridicată.
O defecțiune frecventă a mecanismului de distribuție cu culbutor cu rolă și pivot hidraulic
este aceea de salt al culbutorului. Acest fenomen nedorit își poate face apariția datorită
funcționării necorespunzătoare a pieselor componente ale mecanismului precum: arcul de
supapă, pivotul hidraulic, etc.. În cazul în care culbutorul cu rolă este dislocat din poziția de
funcționare normală, piesele cu care a intrat în contact, precum: arborele de distribuție, tija
supapei, ghidul supapei trebuie înlocuite dacă prezintă urme de ciupituri sau deformații.
Prin îndepărtarea cauzelor ce provoacă apariția acestei defecțiuni se obține majorarea
duratei de funcționare a motorului cu ardere internă.
10
acestui capitol este descrisă metodica cercetărilor experimentale și exemplificat calculul erorilor
pentru un regim de testare.
În capitolul 6 denumit: “CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A VIBRAȚIEI
TRANSVERALE A CULBUTORULUI CU ROLĂ” sunt prezentate rezultatele obținute în
urma măsurărilor experimentale, prin varierea pe stand a diferiților parametrii cum ar fi: turația
de antrenare a arborelui de distribuție, presiunea și temperatura uleiului din instalația de ungere
și rigiditatea arcului de supapă. De asemenea, în acest capitol este evidențiată corelația dintre
rezultatele teoretice și experimentale obținute în urma cercetării vibrației transversale a
culbutorului cu rolă.
În capitolul 7 intitulat: “CONCLUZII FINALE, CONTRIBUȚII ORIGINALE,
DISEMINAREA REZULTATELOR ȘI DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE” este
descrisă sinteza rezultatelor obținute, contribuțiile personale și direcțiile viitoare de cercetare.
Sistemul de distribuție prin supape este cel mai des întâlnit sistem de distribuție ce echipează
motorul cu ardere internă, acesta regăsindu-se în special la motoarele în 4 timpi dar și la cele în 2
timpi. Acest mecanism utilizează pentru deschiderea orificiilor de admisie și de evacuare supape
acționate mecanic, hidraulic, electromagnetic și pneumatic.
12
2.2.1. TRANSMISIA MECANISMULUI DE DISTRIBUȚIE A GAZELOR
Transmisia utilizată pentru antrenarea arborelui de distribuție poate fi de mai multe feluri,
în funcție de varianta constructivă a motorului cu ardere internă. Astfel, mișcarea furnizată de
arborele cotit este transmisă arborelui de distribuție prin intermediul: curelelor dințate, lanțului
sau a angrenajelor cu roți dințate.
Figura 2.4: Transmisie cu lanț: (a) lanț simplu; (b) lanț dublu [13, 14]
Principalul dezavantaj al transmisiei cu lanț este acela că, în timpul funcționării, nivelul
vibrațiilor și al zgomotului este mai mare decât în cazul transmisiei cu curea, acest lucru
datorându-se faptului că lanțul se înfășoară pe roata dințată, după un profil poligonal.
Un alt dezavantaj al acestui tip de transmisie este acela că necesită un dispozitiv
suplimentar pentru tensionarea lanțului deoarece în timp lungimea acestuia se modifică, datorită
uzurilor ce apar în articulații.
De asemenea, transmisia cu lanț trebuie prevăzută și cu un dispozitiv de ungere.
După cum se poate observa în Figura 2.4, transmisiile cu lanț pot fi cu lanț dublu sau
simplu, în funcție de momentul de torsiune ce trebuie transmis.
13
Arborele de distribuție este un arbore realizat din oțel sau fontă, pe care sunt montate sau
prelucrate camele de admisie și evacuare. Rolul principal al arborelui de distribuție este acela de
a comanda deschiderea și închiderea supapelor de admisie și de evacuare la momente bine
stabilite. În funcție de configurația motorului cu ardere internă, arborele cu came poate avea și un
rol secundar, respectiv de antrenare a diferitelor subansamble, precum pompa de ulei sau cea de
combustibil.
În general, arborele de distribuție este realizat din 4 părți distincte: lagărele, camele de
admisie și evacuare, zona neprelucrată și capătul de antrenare (Figura 2.7), unde se montează
roata dințată sau defazorul, în funcție de varianta constructivă a mecanismului de distribuție [18].
2.2.2.1. Camele
Profilul camei se realizează în funcție de legea de ridicare a supapei și de configurația
mecanismului de distribuție utilizat. Cama rezultată nu trebuie să imprime supapei accelerații
foarte mari, deoarece forțele de inerție vor crește proporțional cu accelerația.
În Figura 2.8 sunt prezentate părțile componente ale profilului de camă. Cercul de bază al
camei reprezintă acea porțiune a profilului unde valoarea ridicării este egală cu 0. Legătura dintre
cercul de bază și flancurile profilului 2 și 4 este realizată cu ajutorul rampelor 1 și 5, ele având
rolul de limitare a vitezei supapei la ridicare, respectiv la coborâre, pentru îndepărtarea șocurilor.
Flancurile camei sunt acele zone ale profilului unde supapa atinge valorile maxime de accelerație
și anume la deschiderea și închiderea supapei.
Vârful camei simbolizat cu cifra 3 (Figura 2.8), reprezintă zona de profil unde raza de
curbură are valoarea minimă și ridicarea are valoarea maximă [19].
Detaliile (a) și (b) din Figura 2.10, prezintă circuitul fluidului de lucru în interiorul
pivotului hidraulic. Atunci când cama acționează asupra culbutorului, o parte din mișcare este
transmisă pivotului hidraulic. Acesta se va deplasa de-a lungul axei sale longitudinale, după cum
se poate observa în Figura 2.10 (a), și astfel fluidul de lucru aflat în camera de înaltă presiune
(4) începe să se comprime. În timpul cursei de comprimare supapa cu bilă întrerupe alimentarea
cu ulei a camerei de înaltă presiune. Continuarea mișcării pistonașului plonjor duce la micșorarea
volumului camerei de înaltă presiune, înregistrându-se o creștere a presiunii fluidului de lucru.
15
2.2.4. CULBUTORUL
Culbutorul este o pârghie ce oscilează în jurul unei axe sau al unui punct și are rolul de a
amplifica mișcarea comandată de profilul camei. El poate fi realizat prin turnare sau prin
matrițare [2]. În Figura 2.11 sunt prezentate 3 variante constructive de culbutor cu rolă, realizat
prin matrițare, din tablă de oțel.
Culbutorul se utilizează în construcția mecanismelor de distribuție, datorită faptului că
oferă un raport de amplificare supraunitar, avantaj ce se traduce prin utilizarea unor came cu lobi
mai mici. Odată cu micșorarea lobului de camă scad și încărcările lagărelor arborelui de
distribuție, deci se pot utiliza lagăre cu un gabarit redus.
2.2.5. SUPAPA
16
După cum se poate observa în Figura 2.13, supapa este alcătuită din 2 părți: talerul și tija
supapei. Talerul supapei are rolul de a obtura orificiul canalului de admisie sau evacuare, ce se
găsește în chiulasă. Mișcarea transmisă de culbutor este preluată de supapă prin intermediul tijei.
Tija supapei, pe lângă rolul principal de preluare a mișcării transmise de culbutor, mai are rolul
de ghidare a supapei și de preluare a unei porțiuni din căldura provenită de la talerul supapei.
Supapa este solicitată, în general, de forța de presiune a gazelor și de forța elastică a
arcului de supapă, aceste forțe acționând cu precădere asupra talerului de supapă. În momentul
funcționării mecanismului de distribuție, talerul supapei este solicitat suplimentar prin șoc,
solicitare produsă de forțele de inerție și de forța elastică a arcului, în momentul revenirii supapei
pe scaunul său [2]. Tija supapei este de asemenea solicitată prin șoc, în momentul în care
culbutorul acționează asupra ei. Din această cauză, capătul tijei supapei și zona conică a talerului
de supapă trebuie să aibă o duritate superficială sporită [2].
Supapa este solicitată și termic, în special cea de evacuare, datorită faptului că aceasta
este spălată de gazele arse, gaze ce ating temperaturi în jurul valorii de 900 [°C]. Distribuția
temperaturilor, în cazul supapei de evacuare, este prezentată în Figura 2.15. Zona supapei de
evacuare solicitată cel mai puternic din punct de vedere termic este marcată (în Figura 2.15) cu
o zonă de culoare roșie, în acea zonă, temperatura putând ajunge până la valoarea de 825 [°C].
Datorită faptului că în timpul funcționării motorului cu ardere internă temperatura
supapei de evacuare poate ajunge la valori cuprinse în intervalul 450÷825 [°C] rezistența
mecanică și duritatea materialului se reduc considerabil, este necesar ca alegerea materialului din
care este realizată supapa de evacuare să se facă cu o atenție deosebită.
Materialul din care trebuie executată supapa trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
să aibă o rezistență mecanică ridicată la temperaturi înalte; să reziste la acțiunea corozivă a
gazelor de evacuare; să aibă o conductibilitate termică ridicată și să aibă un coeficient de frecare
cât mai mic [2].
Supapa de admisie se realizează din oțel aliat cu crom și nichel sau crom și siliciu,
utilizându-se mărci de oțel precum: 40C-10X, 35CN15X și este executată dintr-o singură bucată
[2].
17
2.2.6. GHIDUL SUPAPEI
Ghidul supapei este realizat dintr-o bucșă demontabilă, fixată cu strângere în alezajul din
chiulasă. Având în vedere că o mare parte din căldura preluată de talerul supapei se transferă
chiulasei, prin intermediul ghidului de supapă, jocul dintre ghid și supapă trebuie să aibă o
valoare cât mai mică, realizându-se astfel un flux termic cât mai bun. Jocul dintre tija supapei și
ghid trebuie ales în așa fel încât la temperaturi mari, supapa să nu se gripeze, iar în timpul
funcționării mecanismului cantitatea de ulei ce se scurge în camera de ardere a motorului cu
ardere internă trebuie să fie minimă. În cazul supapei de admisie jocul dintre tija supapei și ghid
are o valoare cuprinsă în intervalul 20÷50 [μm]. Datorită faptului că supapa de evacuare se dilată
mai mult decât supapa de admisie jocul dintre aceasta și ghid este realizat în intervalul 50÷70
[μm] [2].
Ghidul supapei trebuie să fie realizat din materiale rezistente la uzură și la temperaturi
ridicate, precum fonta refractară sau bronzul refractar [2].
Figura 2.19: Scaunul supapei: (a) montat în chiulasă; (b) nemontat [28]
Scaunul supapei se realizează sub formă de inel și este montat prin presare în alezajul
prelucrat în chiulasă. Acesta se realizează din materiale rezistente la coroziune și cu o duritate
sporită la temperaturi ridicate. De asemenea, pentru a mări durabilitatea suprafeței de așezare a
supapei pe scaun, se depune un strat de stelit, strat ce are ca rezultat creșterea durabilității cu
până la 4 ori. Scaunule de supapă se realizează din fontă refractară sau oțel refractar [2, 29].
Acesta are rolul de a ține supapa pe scaunul acesteia în timpul când cama nu acționează
asupra culbutorului sau a tachetului și de a învinge forțele de inerție generate de deplasarea
supapei.
În cazul în care forțele de inerție au valori foarte mari este necesară utilizarea unor
elemente elastice cu rigiditate mai mare și dacă din datele de proiectare spira arcului este prea
mare, se pot utiliza mai multe arcuri montate unul în interiorul celuilalt. Pentru a nu își face
apariția fenomenul de întrepătrunde a spirelor, în timpul funcționării mecanismului, arcurile se
montează cu înfășurările opuse [2].
Figura 2.21. sunt prezentate variantele constructive de arcuri, ce echipează mecanismele
de distribuție actuale.
Arcurile de supapă se realizează din oțel aliat cu crom, vanadiu, nichel și mangan. Sârma
de oțel utilizată la construcția arcurilor poate avea diametrul spirei în intervalul 3÷6 [mm].
Numărul de spire al arcului de supapă poate varia în funcție de varianta constructivă în intervalul
7÷14 [spire].
19
Supapele mecanismului de distribuție pot fi dispuse în două moduri: dispuse lateral față de
cilindrul motorului sau în capul acestuia (Figura 2.22).
Figura 2.22: Modul de dispunere al supapelor la motorul cu ardere internă: (a) supape dispuse lateral;
(b) supape dispuse în capul cilindrului [30]
Figura 2.23 :Diferite moduri de dispunere a arborelui de distribuție: (a) arbore de distribuție montat în
blocul motor; (b) arbore de distribuție montat în chiulasă [32]
20
Un alt dezavantaj este acela că acest mecanism nu poate comanda deschiderea unui
număr mai mare de supape per cilindru. De asemenea, acest sistem nu permite implementarea
unor tehnologii noi de control al fazelor de distribuție, precum distribuția variabilă [31].
Amplasarea arborelui de distribuție în chiulasă a făcut posibilă creșterea turației de
antrenare a mecanismului datorită faptului că a scăzut numărul pieselor în mișcare mecanismul
având astfel o rigiditate ridicată.
Mecanismele de distribuție care au amplasat arborele cu came în chiulasă permit
montarea unui număr de maxim de supape pe cilindru și suportă implementare de sisteme
auxiliare ce ajută la realizarea unui control precis al fazelor de distribuție.
21
Sistemele de distribuție cu acționare indirectă au o răspândire foarte largă, acestea
echipând majoritatea motoarelor cu ardere internă. Unul dintre avantajele acestui tip de
mecanism de distribuție este faptul că pierderile prin frecare sunt minime (Figura 2.25). De
asemenea, datorită faptului că are o rigiditate relativ ridicată, acesta poate funcționa la turații
ridicate.
Mecanismele de distribuție cu acționare indirectă suportă de asemenea implementarea de
tehnologi noi precum cele de tip „Distribuție Variabilă‖.
22
Mecanismul este alcătuit dint-un ansamblu de pârghii și came după cum se poate observa
în Figura 2.26. Cama de intrare este una convențională, ea fiind acționată de către arborele cotit.
Acesta acționează asupra rolei plasată pe culbutorul intermediar și îl determină pe acesta
să oscileze în jurul pivotului său cu un unghi de aproximativ 20 [°]. La capătul celălalt culbutorul
intermediar este conectat cu cama oscilantă prin intermediul unei pârghii articulate. În final,
cama oscilantă va transmite mișcarea, primită de la cama de intrare, supapei prin intermediul
culbutorului cu rolă [34].
Figura 2.27: Sistemul de distribuție variabilă Valvetronic de la BMW – vedere de ansamblu [35]
23
Acesta prin intermediul arborelui său (2), transmite mișcarea arborelui de comandă (5).
Sectorul dințat, montat pe arborele de comandă (5), formează împreună cu arborele motorului
electric (2) un angrenaj melcat. În capătul celălalt al arborelui de comandă (5) este montat un
excentric care are rolul de a modifica punctul de sprijin al pârghiei (7). Supapa de admisie (11)
se va deschide în momentul în care cama (8) acționează asupra culbutorului cu rolă (9), prin
intermediul pârghiei (7). Contactul permanent dintre cama (8) și rola pârghiei (7) este menținut
cu ajutorul arcului (3) [36-38].
Un caz extrem al defectării culbutorului cu rolă este acela în care datorită uzurilor foarte
mari ale axului rolei, acele din rulment reușesc să se elibereze.
25
2.7. CONCLUZII
Mecanismul de distribuție cu acționare indirectă este unul dintre cele mai răspândite tipuri
de mecanism ce echipează motorul cu ardere internă. Acesta transmite mișcarea de la arborele de
distribuție la supapă prin intermediul unui culbutor cu rolă, prevăzut la un capăt cu un element
hidraulic ce are rol de a regla jocul termic.
Pe baza literaturii de specialitate a fost realizat un studiu critic cu privire la părțile
componente ale mecanismului de distribuție cu acționare indirectă și la tipurile de mecanisme de
distribuție variabilă ce utilizează culbutorul cu rolă pentru acționarea supapei. De asemenea acest
studiu a cuprins și o analiză a uzurilor ce apar în timpul funcționării la acest tip de mecanism.
Vibrația laterală a culbutorului cu rolă este un fenomen cu o influență negativă asupra stabilității
dinamice a acestuia, care în cazuri critice poate duce la dislocuirea din poziția de lucru a
culbutorului și astfel scoaterea din funcțiune a mecanismului. Conform literaturii de specialitate
cauzele posibile care au ca efect dislocuirea culbutorului pot fi datorate intrării în rezonanță a
arcului de supapă sau funcționării necorespunzătoare a pivotului hidraulic.
27
internă în funcție de turația acestuia. După cum se poate observa în figura de mai jos, presiunea
optimă a uleiului este înregistrată din momentul în care turația motorului cu ardere internă
ajunge la valoarea de 2000 [rot/min].
Mecanismul de distribuție studiat are în componență și un element hidraulic, respectiv
pivotul hidraulic. Acest dispozitiv hidraulic utilizează presiunea uleiului din instalație pentru a
compensa jocul termic rezultat în timpul funcționării mecanismului de distribuție.
Figura 3.3: Diagrama de variație a presiunii din instalația de ungere în funcție de turația motorului cu
ardere internă [52]
Din acest motiv este necesar ca pentru o bună funcționare a mecanismului de distribuție
elementul hidraulic să fie alimentat corespunzător cu ulei, respectiv fluidul de lucru trebuie să
aibă presiunea necesară. Deoarece presiunea uleiului din instalația de ungere a motorului cu
ardere internă nu are o valoare constantă pe toată plaja de turație a acestuia, este necesară
studierea influenței acestui parametru asupra bunei funcționări a mecanismului de distribuție.
Aceste curbe au fost obținute cu ajutorul ecuației lui Andrade, care are următoarea
expresie:
B
ln A1 (3.2)
T
Această ecuație mai poate fi întâlnită și sub forma următoare:
B
Ae T (3.3)
unde:
μ – Viscozitatea cinematică [mm2/s];
A, A1, B – Coeficienți ce țin de natura fluidului;
T – Temperatura uleiului [°C] [54].
Coeficienții A, A1, B pot fi determinați dacă se cunoaște valoarea viscozității uleiului la
câteva temperaturi rezolvând un sistem de ecuații liniare.
Deoarece în timpul funcționării motorului cu ardere internă temperatura uleiului poate
varia într-un interval foarte larg, respectiv -20 ÷ 130 [°C], este necesară studierea influenței
temperaturii uleiului asupra bunei funcționări a mecanismului de distribuție, respectiv asupra
vibrației transversale a culbutorului cu rolă.
29
Figura 3.6: Apariția fenomenului de ciocnire a spirelor [55]
1 k
f (3.4)
2 m
unde:
k- coeficientul de rigiditate a arcului [N/m];
m- masa arcului [kg].
Coeficientul de rigiditate al arcului se poate calcula cu următoarea ecuație:
Gd4
k (3.5)
8 D3 N
unde:
G = modul de elasticitate transversal [N/m2];
d = diametrul spirei [m];
D – diametrul mediu al arcului [m];
N – numărul de spire active.
În concluzie, dacă arcul supapei nu este ales corespunzător, funcționarea anormală a
acestuia poate induce în mecanism vibrații care se transmit și la celelalte piese componente ale
mecanismului. Funcționarea anormală a mecanismului are ca rezultat uzura accentuată a pieselor
componente și în final scoaterea din funcțiune a acestuia [55-58].
Figura 3.9: Accelerația supapei rezultată din simularea celor 2 profile de camă [62]
Se poate observa că la turații ridicate valoarea acesteia poate depăși viteza limită, lucru ce
poate conduce la o funcționare defectuoasă a mecanismului de distribuție. Din acest motiv,
proiectarea rampelor camei trebuie să se realizeze cu o deosebită atenție.
31
3.7. INFLUENȚA JOCULUI DIN GHIDUL SUPAPEI
Tabelul 3.2: Valorile jocului din ghidul supapei în funcție de diametru și tipul supapei [63]
Diametru tijă Supapă de admisie Supapă de evacuare
[mm] [μm] [μm]
Figura 3.11: Dezaxarea ce poate să apară între ghidul supapei și pivotul hidraulic
3.10. CONCLUZII
Unul dintre factorii cu o influență majoră asupra vibrației transversale a culbutorului cu
rolă este turația de antrenare a arborelui de distribuție. Dacă această atinge valori ridicate,
datorită fenomenului de rezonanță, poate modifica comportamentul dinamic al diferitelor piese
componente precum: arcul de supapă, culbutor cu rolă, arbore cu came inducându-se astfel în
sistem o serie de vibrații ce au un rol negativ asupra funcționării mecanismului de distribuție.
Datorită faptului că mecanismul cercetat are în componență și un element hidraulic s-a
considerat că modificarea parametrilor fluidului de lucru precum temperatura și presiunea
uleiului poate duce la o funcționare anormală a acestuia respectiv a mecanismului de distribuție.
De asemenea au fost identificați și alți factori de influentă precum: configurația arcului de
supapă, forma profilului de camă, valoarea jocului din ghidul supapei, dezaxarea dintre ghidul
supapei și pivotul culbutorului, etc..
În concluzie vibrația laterală a culbutorului poate fi influențată de o serie de factori, proporția
acestora putând fi determinată doar în urma unor cercetări teoretice și experimentale.
Figura 4.1: Legea de ridicare a supapei utilizată pentru determinarea profilului de camă
33
Profilul camei este realizat prin procedeul de inversiune a mișcării. Această metodă
presupune fixarea cinematică a camei și rotirea, în sens invers, a mecanismului în jurul centrului
de rotație a camei, astfel fiind determinate pozițiile succesive a centrului rolei.
Primul pas ce trebuie urmat pentru determinarea profilului de camă este acela de calcul al
unghiului realizat de către culbutor pe timpul unui ciclu complet. Acest unghi poate fi determinat
cunoscând legea de ridicare a supapei (Figura 4.1) și parametrii geometrici ai culbutorului.
Chiulasa reprezintă corpul suport și este fixată rigid de bază. Ea este interconectată
cinematic cu cele trei corpuri: cama, culbutorul și supapa. Culbutorul și cama sunt conectate
cinematic de chiulasă prin intermediul cuplelor de rotație, iar supapa prin intermediul unei cuple
de translație. Cupla de rotație dintre chiulasă și camă are atașat un driver (Aplicare Mișcare de
Rotație), acesta având rolul de control al deplasării unghiulare a camei în funcție de legea de
mișcare introdusă de utilizator.
Contactul dintre camă și rola culbutorului, respectiv cel dintre culbutor și tija supapei au
fost modelate utilizând constrângeri cinematice de tip ―curbă pe curbă‖.
Figura 4.7: Schema simplificată a modelului virtual utilizat în simularea dinamică a mecanismului
cercetat [74-78]
35
În Figura 4.7 este prezentată schema simplificată a modelului virtual utilizat la simularea
mecanismului cercetat. Acesta este compus din 15 corpuri rigide și flexibile interconectate prin
cuple de rotație și translație sau prin elemente de tip ―Forță‖.
Corpurile modelului virtual care nu se află în mișcare au fost fixate față de bază prin
intermediul legăturilor cinematice rigide, astfel chiulasa, cilindrul pivotului hidraulic, scaunul și
ghidul supapei formează un corp comun [79-84].
Pentru a lua în considerare deformarea arborelui de distribuție, acesta a fost modelat ca și
un corp flexibil. Arborele de distribuție a fost conectat rigid față de chiulasă în 2 puncte, acestea
corespunzând ca și poziție cu zona lagărelor [85]. Cama este montată pe arborele de distribuție
prin intermediul unei cuple de rotație, controlată cinematic cu ajutorul unui driver de poziție
(Aplicare Mișcare de Rotație).
Legătura cinematică dintre camă și rola culbutorului a fost modelată cu ajutorul
contactului de tip ―Suprafață extrudată - Suprafață de revoluție‖. În cazul acestui tip de contact,
forța este calculată în funcție de adâncimea de penetrație dintre cele 2 suprafețe în contact.
Adâncimea de penetrație este dependentă de grosimea suprafețelor și de vitezele relative,
normale la suprafețele în contact. Forțele de frecare dintre cele 2 corpuri sunt calculate pe baza
vitezelor relative, tangențiale la suprafețele în contact. Proprietățile de rigiditate și amortizare ale
contactului sunt definite prin intermediul coeficienților de rigiditate, amortizare și a proprietăților
de material ale celor 2 suprafețe aflate în contact. Pentru a simplifica modelul virtual rulmentul
cu ace a fost modelat sub forma unei role cilindrice montată pe culbutor prin intermediul unei
cuple de rotație [86, 87].
Pivotul hidraulic a fost modelat ca și un ansamblu de 2 piese conectate prin intermediul
unei cuple de translație și a unui element de forță TSDA (TSDA engleza: TRANSLATIONAL
SPRING DAMPER ACTUATOR FORCE ELEMENT). Elementul TSDA introduce o forță între
2 corpuri, forță ce este definită prin intermediul coeficienților de rigiditate și amortizare
introduși de utilizator. De asemenea, pentru definirea completă a elementului TSDA, utilizatorul
trebuie să selecteze punctele de aplicație ale forței. Forța generată de elementul TSDA este
calculată cu ecuația (32)
.
F k L c L FA Fk L Fc L FA t (4.5)
Unde:
L Lm Lu (4.6)
36
Figura 4.8: Contactul de tip “CAD”
Acest tip de contact permite modelarea și simularea contactului între corpuri rigide cu
geometrie arbitrară. După selectarea corpurilor rigide, al cărui contact urmează a fi studiat, soft-
ul împarte suprafețele celor 2 geometrii în elemente identice de formă triunghiulară (Figura 4.8).
Aceste elemente de formă triunghiulară pot fi parametrizate în funcție de cerințele utilizatorului.
În timpul simulării, solver-ul calculează poziția celor 2 corpuri și în funcție de aceasta și
de suprafețele împărțite în triunghiuri, acesta determină dacă corpurile sunt sau nu în contact. În
momentul în care corpurile sunt în contact, solver-ul calculează forțele de contact, pe baza
vitezei relative dintre corpuri și a adâncimii de penetrație. Pentru determinarea forțelor de
contact solver-ul ia în calcul și coeficienții de rigiditate și amortizare aleși de utilizator.
Astfel, forța de contact este obținută prin însumarea tuturor forțelor generate de fiecare
vertex încorporat, vertexul reprezentând punctul de intersecție al vârfurilor de triunghi utilizate
de soft pentru modelarea acestui tip de contact. Forța de contact totală se calculează cu
următoarea expresie:
Z
Ftotal Fi (4.7)
i 1
Unde:
Z - Reprezintă numărul total de vertexi încorporați;
Fi - Forța datorată vertexului încorporat [N];
Forța datorată de vertexului încorporat se poate determina cu următoarea expresie:
Fi vertex Fi contact
Fi triunghi (4.8)
Fi Fi
contact
Unde:
Fivertex - Forța aplicată vertexului încorporat [N];
Fitriunghi - Forța aplicată triunghiului [N];
37
Ficontact - Forța de contact generată de vertexul încorporat [N].
Aceasta este aplicată în mod egal și în direcții opuse atât triunghiului cât și vertexului
încorporat, după cum se poate observa în Figura 4.9.
Forța de contact generată de vertex are 2 componente, una normală și una tangențială.
Fi contact Fn ,i Ft ,i (4.9)
Unde:
Fn,i – Componenta normală a forței de contact generată de vertexul încorporat [N];
Ft,i - Componenta tangențială a forței de contact generată de vertexul încorporat [N].
Componenta normală a forței de contact generată de vertexul încorporat rezultă din proprietățile
de rigiditate și amortizare ale contactului și se poate calcula cu următoarea expresie:
Fn,i max k g e cstep( g , 0, 0, DMAX,1) g , 0 n (4.10)
Unde:
n - Normala la triunghi;
k - Rigiditatea definită de utilizator [N/m];
g - Distanța de penetrație a vertexului în triunghi [m], Figura 4.8;
e - Exponent definit de utilizator;
c - Coeficientul de amortizare definit de utilizator [N*s/m];
cstep( g, 0, 0, DMAX,1) - Reprezintă pasul unei funcții step cubică care are rolul de a crește
treptat factorul de amortizare de la valoarea 0 până la valoarea c, aleasă de utilizator, în același
timp în care se înregistrează creșterea adâncimii de penetrație de la 0 la valoarea maximă
DMAX.
g - Valoarea curentă a vitezei relative de penetrație;
DMAX – Reprezintă penetrația la care forța de amortizare este scalată pentru c * g [m];
Componenta tangențială a forței de contact generată de vertexul încorporat este determinată cu
următoarea formulă:
Unde:
fn - Reprezintă magnitudinea forței normale;
μ - O funcție ce definește coeficientul de frecare (Figura 4.10) în funcție de viteza de alunecare și
de 4 parametrii ce trebuie introduși de utilizator.
39
În modelul virtual al mecanismului de distribuție cercetat, arcul de supapă a fost conectat
față de chiulasă prin intermediul unei cuple de translație, controlată de un driver de poziție.
Acesta are rolul de a deplasa capătul inferior al arcului, realizându-se astfel precomprimarea
elementului elastic. La capătul superior al arcului a fost montată prin intermediul unei legături
nedemontabile spira inactivă.
Aceasta la rândul său este conectată prin intermediul contactului de tip ―CAD‖ de talerul
arcului (Figura 4.7). Galeții de fixare ai talerului de supapă sunt montați rigid împreună cu acesta
de tija supapei.
Supapa a fost modelată ca un ansamblu de 2 piese: tija și taler, între care există o mișcare
de translație. Elasticitatea supapei a fost luată în calcul intercalând între talerul și tija supapei un
element de tip TSDA. Contactul dintre supapă și scaunul său și dintre aceasta și culbutor a fost
modelat cu ajutorul contactului de tip CAD.
Pentru modelarea contactului dintre culbutor și tija supapei s-a optat pentru utilizarea
contactului CAD deoarece tija supapei interacționează cu trei suprafețe diferite ale culbutorului
și astfel numărul de elemente de tip forța de contact necesare a fost redus de la 3 la 1 [90].
Ghidul de supapă este interconectat cu tija supapei prin intermediul unui contact de tip
―Sferă –Suprafață de revoluție‖. Pentru definirea acestui tip de contact este nevoie ca utilizatorul
trebuie să selecteze un punct, ce va fi centrul sferei și o suprafață de revoluție. Pe tija supapei au
fost construite 28 de puncte, câte 14 puncte in fiecare zonă de capăt a ghidului de supapă, după
cum se poate observa în Figura 4.13. Aceste puncte au fost plasate în așa fel încât tija supapei să
se afle în contact cu ghidul de supapă în minim 2 puncte, câte un punct în fiecare zonă de capăt a
ghidului de supapă.
40
Figura 4.13: Modelarea contactului dintre ghid și tija supapei
Forța de contact este calculată de solver-ul soft-ului la fel ca și în cazul contactului de tip
―Suprafață extrudată - Suprafață de revoluție‖ în funcție de adâncimea de penetrație [91].
Galeți 1,004
41
Figura 4.15: Deformarea maximă a tijei supapei în cazul solicitării cu o forță F=500 [N]
Pieselor analizate li s-au aplicat condiții limită iar apoi au fost supuse la solicitări de
deformare [92, 93]. Deformările rezultate în urma analizei cu element finit au fost utilizate
pentru determinarea coeficienților de rigiditate, cu următoarea formulă:
F
k (4.12)
x
Unde:
k m1 m2
c0 2 (4.15)
m1 m2
42
Tabelul 4.2: Coeficienții de rigiditate și amortizare utilizați la definirea contactelor [93]
Coeficient de Coeficient de
Element rigiditate amortizare
[N/m] [N*s/m]
Contact CAD: HLA - Culbutor 5.2*107 110
Contact Suprafață extrudată -
8*107 200
Suprafață de revoluție: Camă - Rolă culbutor
Contact CAD: Spiră inactivă - Taler arc 3*107 50
Contact CAD: Scaun supapă - Taler supapă 1.3*107 635
Contact CAD: Culbutor – Tija supapă 5*107 100
Contact Sferă - Suprafață de revoluție 7*107 90
Figura 4.16: Comparație între accelerația supapei măsurată pe cale experimentală și cea obținută pe
cale virtuală la turația arborelui cu came de 500 [rpm]
După cum se poate observa în aceste figuri, diferența între accelerația supapei măsurată
pe cale experimentală și cea obținută pe cale virtuală se încadrează în limitele admise, astfel
modelul virtual se poate considera că fiind valid [94].
43
Figura 4.18: Comparație între accelerația supapei măsurată pe cale experimentală și cea obținută pe
cale virtuală la turația arborelui cu came de 1500 [rpm]
Figura 4.19: Variația deplasării laterale a culbutorului în funcție de turația de antrenare a arborelui de
distribuție (virtual)
Figura 4.20: Variația deplasării laterale a culbutorului în funcție de mărimea jocului din ghidul supapei
(virtual)
Un alt factor important ce poate influența vibrația laterală a culbutorului cu rolă este
valoarea jocului din ghidul supapei. Acest parametru constructiv poate varia în cazul supapelor
cu diametrul între 6÷7 în intervalul 22-55 [μm] [63]. Pentru studiul acestei influențe s-au ales 3
valori posibile ale jocului din ghidul supapei și anume: 25,30 și 35 [mm], restul parametrilor
rămânând constanți. De asemenea, simulările au fost realizate pe o plajă de turație a arborelui de
distribuție cuprinsă între valorile 350÷1500 [rpm].
Rezultatele obținute în urma simulărilor au arătat că odată cu majorarea jocului din ghidul
supapei valoarea deplasării laterale a culbutorului are un trend ascendent, creșterea acesteia
realizându-se cu o proporție relativ redusă (Figura 4.20).
Figura 4.21: Variația deplasării laterale a culbutorului în funcție de tipul arcului de supapă (virtual)
45
În Figura 4.21 sunt prezentate curbele deplasării laterale a culbutorului cu rolă în funcție
de turația de antrenare a arborelui de distribuție pentru diferite rigidități ale arcului de supapă. Se
poate observa că la turații mici deplasarea laterală a culbutorului are valori reduse, amplitudinea
acestora majorându-se odată cu mărirea pragului de turație a arborului de distribuție. De
asemenea, deplasarea laterală a culbutorului cu rolă are o tendință crescătoare odată cu creșterea
valorii rigidității arcului de supapă. Valorile deplasării laterale a culbutorului înregistrate în
cadrul acestor simulări nu au fost semnificative, deoarece nu au fost realizate la turații ridicate
ale arborelui de distribuție, caz în care comportamentul culbutorului cu rolă este influențat major
de fenomenul de rezonanță a arcului de supapă.
În concluzie, majorarea rigidității arcului de supapă are ca efect amplificarea deplasării
laterale a culbutorului cu rolă.
4.7. CONCLUZII
Pentru studiul teoretic al factorilor cu o influență asupra vibrației transversale a
culbutorului cu rolă a fost realizat un model virtual multi corp, ce constă în 15 corpuri rigide și
flexibile interconectate între ele prin cuple de rotație și translație sau prin elemente de tip
―Forță‖. Cu ajutorul acestui model a fost simulată influența următorilor factori: turația de
antrenare a arborelui de distribuție, jocul din ghidul supapei și rigiditatea arcului de supapă.
În urma simulărilor efectuate a rezultat faptul că cea mai mare influență asupra vibrației
transversale o are turația arborelui de distribuție, având ca efect amplificarea deplasării laterale a
culbutorului cu rolă cu 40%, valoarea maximă înregistrându-se la turația maximă de 1500
[rot/min].
De asemenea, vibrația transversală a culbutorului cu rolă este influențată și de parametrii precum
jocul din ghidul supapei sau tipul arcului de supapă dar într-o proporție mai redusă decât în cazul
turației de antrenare a arborelui de distribuție.
47
Uleiul este aspirat din rezervorul (1), de către pompa cu roți dințate (2) și este refulat în
instalație. Pompa de ulei este antrenată mecanic de un motor electric asincron (10), prin
intermediul unui cuplaj flexibil. Presiunea din instalație este monitorizată prin intermediul
manometrelor cu tub Bourdon (3,7). Manometrul (3) este poziționat după pompă, pentru a
măsura presiunea uleiului la ieșirea din aceasta. Ansamblul format din manometrul (7), supapa
hidraulică (4) și robinetul (6) este utilizat pentru reglarea presiunii uleiului din chiulasa de
încercări. Supapa hidraulică (4) realizează un reglaj grosier al presiuni uleiului din instalație.
Reglajul fin al presiunii de ulei este obținut cu ajutorul robinetului (6). Pentru a împiedica
impuritățile să ajungă în interiorul chiulasei, între supapa hidraulică (4) și robinetul (6) a fost
plasat filtrul (5). Supapa hidraulică (4) reglează presiunea din instalație în intervalul 2÷5 [bar].
În continuare, uleiul este pompat în chiulasa (8) unde acesta este distribuit prin
canalizația internă la elemenții hidraulici și la lagărele de alunecare ale acesteia.
Uleiul scurs din lagărele de alunecare și din elemenții hidraulici este colectat și
transportat înapoi în rezervor, prin intermediul unei conducte de joasă presiune, ce este
simbolizată în Figura 5.4 printr-o line discontinuă.
Pentru a modifica proprietățile uleiului, respectiv temperatura și implicit viscozitatea
acestuia, instalația hidraulică a fost echipată cu încălzitorul electric (9).
Figura 5.4: Schema simplificată a instalației hidraulice a standului de încercări experimentale [95]
48
Figura 5.5: Rezervorul de ulei al standului de încercări experimentale
La celălalt capăt al carcasei este montat capacul (8). Mișcarea, furnizată de motorul
electric, este transmisă roții dințate prin intermediul arborelui pompei (7). Etanșarea acestuia față
de carcasă se realizează prin intermediul presetupei (5).
49
Supapa de reglare a presiunii are rolul de a menține presiunea din instalația de ungere, la
o valoare aproximativ constantă stabilită de utilizator. Modelul utilizat în această instalație este
realizat de firma Rexroth, din grupul Bosch și are următorul indicativ: DBDH 8 G13/25V [99].
50
La acționarea butonului de comandă S4 circuitul de alimentare al bobinei contactorului se
va închide. Odată cu închiderea acestui circuit se vor închide și contactele contactorului KR2,
lucru ce va permite trecerea curentului electric spre convertorul de frecvență. Lampa de prezență
H2 are rolul de a semnaliza deschiderea sau închiderea contactelor contactorului. În momentul
închiderii contactelor KR2, bobina contactorului va fi alimentată cu curent doar prin aceste
contacte. În cazul în care se dorește întreruperea circuitului de alimentare al convertorului de
frecvență este necesară doar acționarea butonului, normal închis, S3. Pentru a proteja convertorul
de frecvență și motorul electric în caz de scurtcircuit a fost necesară montarea siguranțelor
automate F3. Releul termic F4 are rolul de a proteja motorul electric în caz de suprasarcină.
Modificarea turației motorului electric asincron trifazat ce antrenează arborele de
distribuție s-a realizat cu ajutorul convertorului de frecvență FDH-G 1085. Convertorul de
frecvență este un dispozitiv care generează o tensiune electrică alternativă de frecvență variabilă.
Avantajele folosirii acestui dispozitiv sunt multiple, printre care, pe lângă ușurința
modificării turației mașinii electrice, reducerea cantității de curent absorbită la pornirea directă a
motorului electric. Cantitatea de curent consumată la pornirea directă a unei mașini electrice
poate ajunge până la de 4 ori valoarea curentului nominal.[104]
Convertorul de frecvență are în componență 3 părți principale: un redresor, un filtru
capacitiv și un invertor. Invertorul este un dispozitiv electric ce permite transformarea curentului
continuu în curent alternativ. Această transformare se execută cu ajutorul unor dispozitive
semiconductoare (tranzistoare) controlate de un microprocesor având la bază metoda modulării
în lățime a impulsurilor (PWM- Pulse Width Modulation).
Pentru a păstra constantă valoarea cuplului dezvoltat de mașina electrică, convertorul de
frecvență modifică în același timp valoarea frecvenței și a tensiunii curentului de alimentare.
În principiu, convertorul de frecvență redresează curentul alternativ absorbit de la rețea, îi
modifică caracteristicile, respectiv frecvența și tensiunea, iar în final acesta este convertit în
curent alternativ cu ajutorul invertorului.
51
Tabelul 5.3: Caracteristicile Convertorului de frecvență FDH-G 1085 [105]
Tensiune de alimentare 3-faze 380÷460 [V] AC
Metoda de control V/F. Control sinusoidal PWM
Metoda de control a invertorului
de frecvență înaltă
Dispune de reglaj individual:
Accelerare/Decelerare liniară: 0,1~2999,9 [s]
Timp Accelerare/Decelerare
Accelerare/Decelerare neliniară: 0,1~230 [s]
Protecție IP00
53
Monitorizarea temperaturii și a presiunii uleiului din instalația hidraulică s-a realizat cu
ajutorul unui sistem compus din placa de achiziție Spider Mobile, senzorul de temperatură PT
100 și senzorul de presiune KELLER PR-11.
Sistemul de achiziție SPIDER Mobile poate fi utilizat pentru măsurarea următoarelor
mărimi: forță, presiune, temperatură, frecvență. El dispune de module de condiționare a
semnalului pe fiecare din cele 8 canale și este conectat la un calculator portabil prin intermediul
portului de imprimantă, printr-o interfață RS232, ceea ce îl face ușor de utilizat. Fiecare canal
dispune de un convertor analog-digital, lucru ce permite alegerea unei rate de eșantionare de
maxim 9600 [eșantioane/s]. De asemenea, aceste convertoare analog digitale sunt sincronizate
pentru a asigura achiziția simultană pe toate canalele.
Figura 5.29: Schema simplificată a sistemului de achiziție utilizat pentru măsurarea accelerației transversale a culbutorului cu rolă
56
În tabelele de mai jos sunt prezentate caracteristicile tehnice ale accelerometrelor utilizate
în cercetarea experimentală.
Tabelul 5.10: Caracteristicile tehnice ale traductorului de accelerație PCB 353B18 [121]
Sistemul anglo-saxon de Sistemul internațional de
Performanță
unități de măsură unități de măsură
Sensibilitate 10 [mV/g] 1.02[mV/(m/s2)]
Domeniul de măsură ± 500 [g] ± 4905 [mV/(m/s2)]
Masă 0.06[oz] 1.8 [gm]
Frecvență de rezonanță ≥ 70[kHz] ≥ 70[kHz]
Rezoluția (1 to 10,000 Hz) 0.005 [g rms] 0.05[ m/s² rms]
Constanta de timp 0.5 to 2.0 [sec] 0.5 to 2.0 [sec]
Domeniul de temperatură -65 to +250 [°F] -54 to +121 [°C]
57
Amplificatorul de semnal utilizat este de tip PCB-Piezotronics și este prevăzut cu 12
canale de măsurare, fiecare din acestea având reglaj separat. Caracteristicile acestui amplificator
sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 5.11: Caracteristicile tehnice ale Amplificatorului de Semnal PCB Piezotronics F483B07 [120]
Date tehnice Unități de măsură
Număr de canale 12
Domeniul de amplificare 0÷100
Ajustare amplificare 0÷10
Multiplicator de amplificare în 3 trepte 0,1; 1,0; 10.
Precizia amplificării 1%
Răspuns frecvenţă joasă (-5%) 0,3 ± 0,015 [Hz]
Răspuns frecvenţă înaltă (-5%) Xl 150 ±1,5 [kHz]
Xl0 150 ±1,5 [kHz]
Xl00 100 ±1 [kHz]
Constanta de timp pentru cuplare 2 ±0,1 [s]
Curent excitare traductor 2÷20 [mA]
Voltajul la ieșire ± 10 [V]
Intensitate curent la ieșire ± 1 [mA]
Impedanță la ieșire 50±10 Ω
Zgomot electric la ieșire, multiplicare X1 0,7±0,1[mV]
X10 3±0,5[mV]
X100 20±2[mV]
58
Figura 5.33: Amsamblu Encoder
Colectarea datelor s-a realizat cu ajutorul plăcii de achiziție NI USB 6218. Această placă
se conectează la calculator prin intermediul interfeței USB, ea dispunând de: până la 32 de intrări
analogice (16 [biți], 250 [kS/s]), 2 ieșiri analogice (16 [biți], 250 [kS/s]), 8 intrări digitale, 8 ieșiri
digitale și 2 contoare de 80 [MHz] pe 32 [biți].
Tabelul 5.12: Caracteristicile tehnice ale plăcii de achiziție NI USB 6218 [125]
Specificații Performanțe
Intrări analogice 32
Rezoluție intrări analogice 16 [biți]
Rata de intrare maximă 250 [kS/s]
Ieșiri analogice 2
Rata de ieșire maximă 250 [kS/s]
Domeniul de ieșire maxim 10 [V]
Intrări digitale 8
Ieșiri digitale 8
LabView este un mediu de programare grafică, care permite realizarea unor instrumente
virtuale pentru măsurare, testare, monitorizarea proceselor, cercetare științifică, achiziție de date
și multe altele [127]. Împreună cu traductoarele și placa de achiziție, LabView-ul permite
măsurarea diverselor mărimi fizice, precum și controlul anumitor procese. În acest scop au fost
concepute o serie de scheme bloc ce au fost utilizate pentru măsurarea accelerației laterale, a
culbutorului cu rolă, determinarea poziției unghiulare și a turației arborelui de distribuție și
respectiv stocarea acestor date.
Pentru determinarea turație arborelui de distribuție a fost necesară realizarea unei scheme
bloc suplimentară (Figura 5.37). Această aplicație contorizează numărul de impulsuri generate de
encoder, într-un interval finit de timp, obținând astfel frecvența, iar în final prin multiplicare cu
60, se obține turația arborelui de distribuție.
59
Figura 5.37: Schema bloc utilizată pentru măsurarea turației arborelui de distribuție [128, 129]
60
În Figura 5.38 este prezentată schema bloc a dispozitivului virtual de măsură utilizat la
achiziția datelor provenite de la traductoarele de accelerație. Această schemă este împărțită în
trei zone distincte: Achiziție Date, Calibrare Accelerometre și Filtrare+Salvare Date. Prima zonă
simbolizează interfața placă de achiziție-calculator. Cu ajutorul acestei pictograme au fost
selectate canalele de pe care se realizează achiziția datelor respectiv tipul canalului analogic sau
digital și rata de eșantionare. În zona denumită ―Calibrare Accelerometre‖ s-a realizat un reglaj,
pe fiecare canal înregistrat, pentru aducerea semnalului în jurul linei de ―0‖. După realizarea
reglajelor prezentate mai sus, semnalele provenite de la traductoarele de accelerație au fost
filtrate, apoi salvate în fișiere de tip text.
Figura 5.40: Schema bloc utilizată pentru determinarea poziției unghiulare a arborelui de distribuție
61
măsură și realizarea unor măsurători preliminare pentru stabilirea unor parametri de măsurare
precum rata de achiziție și durata testului [65 ].
Înainte de a realiza măsurătorile experimentale pe standul de încercări a fost necesară
dezvoltarea unui plan de încercări, precum cel din Tabelul 5.13.
Timpul alocat fiecărui test a fost calculat în așa fel încât fiecare măsurătoare să cuprindă 15
rotații ale a arborelui de distribuție. Ultima etapă a cercetării experimentale a constat în
măsurarea propriu zisă a accelerației laterale a culbutorului cu rolă, in timp ce parametrii ca:
turația arborelui de distribuție, presiunea și temperatura uleiului din instalație au fost variați
conform planului de încercări experimentale.
Utilizarea mediei aritmetice pentru determinarea valorii mărimii măsurate prezintă marele
avantaj că eroarea este mai mică de N ori decât cea a unei măsurători individuale. În cazul în
care numărul de repetări al măsurătorii este mai mare de 10, eroarea mediei aritmetice este dată
de eroarea pătratică medie:
15
1
15(15 1)
(x x )
i 1
i
2
. (5.8)
62
Această eroare caracteriză precizia măsurătorilor și este în strânsă legătură cu numărul de
măsurători ce trebuie efectuate. De asemenea, eroarea pătratică a mediei aritmetice arată numărul
de zecimale ce trebuie păstrat de către valoarea mediei aritmetice pentru exprimarea rezultatului.
După calculul erorii pătratice, rezultatul final al unui șir de măsurători se poate scrie astfel:
x x 0,25 0,0005 (5.9)
5.3. CONCLUZII
Pentru cercetarea experimentală a factorilor cu o influentă negativă asupra vibrației
transversale a culbutorului, autorul a realizat un stand de încercări. Acesta, constă dintr-o
chiulasă antrenată mecanic la care este conectat un circuit hidraulic ce poate modifica parametrii
fluidului de lucru precum presiunea și temperatura uleiului din instalație. De asemenea turația de
antrenare a arborelui de distribuție a fost modificată prin intermediul unui motor electric trifazat
comandat de un invertor de frecvență.
Măsurarea vibrației laterale a culbutorului cu rolă s-a realizat cu ajutorul unui senzor de
accelerație montat pe partea laterală a culbutorului cu rolă. Pentru a diminua erorile de măsurare
datorate vibrației standului de încercări a fost necesară montarea unui accelerometru pe chiulasă
pe aceeași direcție cu cel amplasat pe culbutor. De asemenea, în timpul măsurătorilor
experimentale au fot înregistrați si parametrii precum: presiunea și temperatura uleiului, turația și
poziția unghiulară a arborelui de distribuție. Pe talerul supapei a fost montat un al-trei-lea
accelerometru cu scopul înregistrării legii de ridicare a supapei, lege care a fost utilizată ulterior
pentru a valida modelul teoretic.
În concluzie măsurătorile au fost realizare cu precizie ridicată lucru confirmat de calculul erorilor
care s-a încadrat în valorile admise.
63
Figura 6.1: Accelerația supapei la turația arborelui cu came de
500[ rpm] și temperatura uleiului de 60 [°C]
64
Figura 6.6: Accelerația supapei la turația arborelui cu came de 1000[ rpm]
și presiunea uleiului de 0,3 [MPa]
Figura 6.8: Influența turației arborelui de distribuție asupra vibrației transversale a culbutorului cu rolă
Figura 6.10: Influența presiunii uleiului din instalația de ungere asupra vibrației transversale a
culbutorului cu rolă tu=95[ºC]
67
Valorile maxime din acest interval corespunzătoare aceleiași turații de antrenare a
arborelui de distribuție au fost atinse la presiunea uleiului de 0,35 [MPa]. Se poate observa că
odată cu scăderea sau creșterea presiunii uleiului din instalația de ungere, în jurul valorii de 0,4
[MPa], deplasările laterale ale culbutorului cu rolă se majorează. De asemenea, deplasările
laterale maxime ale culbutorului cu rolă s-au întâlnit la regimul de funcționare la care presiunea
uleiului avea valoarea de 0,35 [MPa].
Concluzia finală ce reiese din această cercetare este că presiunea uleiului din instalație are
o influență semnificativă asupra deplasării laterale a culbutorului. Pentru a limita deplasarea
laterală a culbutorului cu rolă este necesară menținerea presiunii uleiului la valoarea de 0,4
[MPa].
ca mecanismul să funcționeze cât mai stabil este necesară menținerea presiuni uleiului la
valoarea de 0,4 [MPa], pentru ca acestea să aibă valori minime.
Figura 6.11: Influența temperaturii uleiului din instalația de ungere asupra vibrației transversale a
culbutorului cu rolă pu=0,3 [MPa]
68
creștere a deplasării laterale a culbutorului este întâlnită în cazul temperaturii de 95 [°C]. De
asemenea, acest trend crescător, odată cu majorarea turației de antrenare a arborelui de
distribuție, este întâlnit și în cazul temperaturilor de 60 și 80 [°C], dar cu o rată de creștere vizibil
mai mică. Deplasarea laterală a culbutorului cu rolă a fluctuat în intervalul 0,18÷0,38, valorile
maxime fiind atinse la temperatura de 95 [°C], începând cu turația de 750 [rot/min].
Figura 6.12: Influența temperaturii uleiului din instalația de ungere asupra vibrației transversale a
culbutorului cu rolă pu=0,35 [MPa]
Figura 6.13: Influența temperaturii uleiului din instalația de ungere asupra vibrației transversale a
culbutorului cu rolă pu=0,4 [MPa]
69
Figura 6.13 prezintă modul de variație al deplasării laterale a culbutorului cu rolă, la
regimul de încercare la care presiunea a fost menținută constantă în jurul valorii de 0,4 [MPa]. Se
poate observa că la această presiune, creșterea temperaturii uleiului are o influență pozitivă
asupra deplasării laterale, astfel amplitudinea acesteia înregistrând valori reduse cu creșterea
pragului de temperatură, excepție făcând doar curba tu=95 [°C], în intervalul de turație
1000÷1500 [rot/min]. De asemenea, se poate menționa că la presiunea de 0,4 [MPa] deplasarea
laterală a culbutorului cu rolă a atins valori reduse pe toată plaja de temperatură, comparativ cu
celelalte regimuri, aceasta având valoarea maximă de 0,32 [mm].
Astfel, la regimuri de presiune mai mici de 0,4 [MPa], creșterea valorii temperaturii
uleiului are ca rezultat majorarea amplitudinii deplasării laterale a culbutorului. În cazul
presiunii de 0,4 [MPa], creșterea temperaturii are o influență benefică asupra deplasării laterale a
culbutorului, aceasta diminuându-se considerabil. O explicație a acestui fenomen este aceea că
pivotul hidraulic, parte componentă a mecanismului de distribuție, începe să funcționeze
corespunzător, datorită faptului că fluidul de lucru atinge parametrii optimi de lucru. De
asemenea, rata de creștere cea mai accentuată a deplasării laterale a culbutorului a fost
înregistrată la temperatura de 95 [°C], pentru toate presiunile cercetate.
Pentru a valida modelul virtual din punct de vedere al deplasării laterale a culbutorului cu
rolă a fost necesară compararea rezultatelor obținute pe cale experimentală cu cele rezultate din
simulare pentru aceleași influențe studiate. În Figura 6.14 este prezentată comparația între
deplasarea laterală a culbutorului cu rolă obținută în mediul virtual și cea măsurată pe standul de
încercări experimentale. După cum se poate observa din figura de mai sus, diferența între cele 2
curbe este sub 10%, amândouă prezentând o tendință ascendentă de amplificare a deplasării
laterale a culbutorului cu rolă, odată cu creșterea turației de antrenare a arborelui de distribuție.
70
În concluzie, putem afirma că din punct de vedere al influenței turației de antrenare a
arborelui de distribuție deplasarea laterală a culbutorului obținută în simulare respectă tendința
de creștere a curbei măsurată experimental, astfel, modelul virtual putând fi considerat ca fiind
valid.
6.5. CONCLUZII
Rezultatele obținute în urma măsurătorilor experimentale au relevat faptul că vibrația
transversală a culbutorului cu rolă poate fi influențată de condițiile de funcționare a
mecanismului de distribuție precum regimul de turație al arborelui de distribuție și de
proprietățile fluidului de lucru, respectiv a uleiului din instalația hidraulică. În urma cercetărilor
experimentale a rezultat faptul că turația arborelui de distribuție are o influență majoră asupra
vibrației transversale a culbutorului, aceasta din urmă având o tendință de creștere odată cu
majorarea regimului de turație.
În cazul influenței presiunii uleiului asupra vibrației transversale a culbutorului cu rolă se
poate concluziona că presiunea uleiului din instalație are o influență semnificativă asupra
acesteia și că mecanismul funcționează stabil când presiunea uleiului din instalație este la
valoarea de 0,4 [MPa].
De asemenea, temperatura uleiului din instalația de ungere joacă și ea un rol foarte
important, în cazul regimurilor de presiune mai mici de 0,4 [MPa], creșterea valorii temperaturii
uleiului are ca rezultat majorarea amplitudinii deplasării laterale a culbutorului iar în cazul
presiunii de 0,4 [MPa] creșterea temperaturii are o influență benefică asupra deplasării laterale a
culbutorului, aceasta diminuându-se considerabil.
În concluzie se poate afirma că vibrația laterală a culbutorului cu rolă este rezultatul unui cumul
de factori atât funcționali cât și constructivi.
71
presiunea uleiului din instalația de ungere reprezintă de asemenea un factor cu o influență
majoră asupra vibrației transversale a culbutorului cu rolă, deplasarea laterală a
culbutorului amplificându-se, în deosebi când presiunea din instalație este diferită de
valoarea de 0,4 [MPa].
temperatura uleiului din instalația de ungere joacă și ea un rol foarte important în
funcționarea stabilă a culbutorului cu rolă și reglare hidraulică a jocului. În cazul
regimurilor de presiune mai mici de 0,4 [MPa], creșterea valorii temperaturii uleiului are
ca rezultat majorarea amplitudinii deplasării laterale a culbutorului iar în cazul presiunii
de 0,4 [MPa] creșterea temperaturii are o influență benefică asupra deplasării laterale a
culbutorului, aceasta diminuându-se considerabil;
Jocul din ghidul supapei are o influență relativ mică asupra vibrației transversale a
culbutorului cu rolă, dar trebuie luată în calcul deoarece acest fenomen este datorat unui
cumul de factori de influență;
tipul arcului de supapă influențează fenomenul de vibrație transversală a culbutorului cu
rolă, odată cu majorarea rigidității acestuia se poate observa o creștere în amplitudinea
deplasării laterale a culbutorului cu rolă;
Identificarea factorilor care pot influența negativ vibrația laterală a culbutorului cu rolă;
Elaborarea unui model multidimensional , în soft-ul LMS VIRTUAL Lab, cu ajutorul
căruia a fost posibil studiul teoretic al factorilor funcționali și constructivi ce influențează
negativ vibrația transversală a culbutorului cu rolă;
Realizarea unui stand de încercări experimentale prin intermediul căruia s-a putut măsura
vibrația laterală a culbutorului cu rolă;
Elaborarea metodologiei și programului de încercări experimentale și teoretice;
Validarea rezultatelor teoretice cu cele experimentale.
Sandu , G., Cofaru, C., Jelenschi, L., Radu, Ș., Multybody Analysis of the Finger
Follower Valve Train System, Proceedings Innovative Solutions for Automotive
Vehicles, Volume I, 2010, pag. 85-92.
Cosgarea, R., Cofaru, C., Aleonte, M., Scutaru, M.L., Jelenschi, L., Sandu, G., "An
Approach for Modeling the Valve Train System to Control the Homogeneous Combustion
in a Compression Ignition Engine", 3rd WSEAS International Conference: Recent
Researches in Neural Networks, Fuzzy Systems, Evolutionary Computing & Automation,
Brasov, 2011, pp. 131-135.
72
Cosgarea, R., Cofaru, C., Aleonte, M., Sandu, G., An Approach for Modelling the
Homogeneous Charge Compression Ignition (HCCI) Combustion Using the Vibe
Functions, prezentată la International Congres on Automotive-CAR2011, Pitesti,
Romania, 2011.
Radu, Ş., Vlase, S., Scutaru, L., Sandu, G., An Analytical Evaluation of Hard Coatings
for Engine Components Based on Surface Quality Analysis, Recent Researches in
Computational Techniques, Non-Linear Systems & Control, WSEAS Press, 2011, pp
313-317.
Jelenschi, L., Cofaru, C., Sandu, G., Analyzing a direct acting valve train system, 3rd
WSEAS International Conference on Manufacturing Engineering, Quality and
Production, Brasov, 2011, pag. 112-114.
Aleonte, M., Cofaru, C., Cosgarea, R., Scutaru, M., L., Jelenschi, L., Sandu, G.,
"Experimental Researches of Fuelling Systems and Alcohol Blends on Combustion and
Emissions in a Two Stroke SI Engine " in Proc. Recent Researches in Neural Networks,
Fuzzy Systems, Evolutionary Computing & Automation, U. "Transilvania", Brasov, 2011,
pp. 126-130.
Radu, Ş., Sandu, G., Buzea, D., Determining a Test Setup Configuration for
Experimental Investigations of Internal Combustion Engine Components, prezentată la
The 4th International Conference Computational Mechanics and Virtual Engineering –
COMEC, 2011.
Sandu, G., Corneliu, C., Jelenschi, L., Radu, Ș., Cosgarea, R., OHC Indirect Acting
Valve Train Simulation ,The Automobile and the Environment: International Congress
of Automotive and Transport Engineering CONAT 2010. Newcastle upon Tyne:
Cambridge Scholars Publishing, 2011.
Aleonte, M., Cosgarea, R., Cofaru, C., Jelenschi, L., Sandu, G., Research on Combustion
and Exhaust Emissions of Alcohol Blends in a Two-Stroke SI Engine ,The Automobile
and the Environment: International Congress of Automotive and Transport Engineering
CONAT 2010. Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing, 2011.
Sandu, G., Cofaru, C., Săcăreanu, S., Jelenschi, L., Research of the Engine’s Speed
Influence on the Intake Process of a Naturally Aspirated Engine, Bulletin of the
Transilvania University of Braşov, Series I: Engineering Sciences,Vol. 4 (53) , pag. 19-
24, 2011.
Jelenschi, L., Cofaru, C., Sandu, G., Aleonte, M., State of the art of engine valve and
tappet rotation, Bulletin of the Transilvania University of Brasov, Vol. 4 (53) No.1, p.6,
2011.
Sandu, G., Cosgarea, R., Cofaru, C., Jelenschi, L., Aleonte,M., "The impact of the
valve variable timing upon the pumping work in the internal combustion engine",
prezentată la International Congres on Automotive-CAR2011, Pitesti, Romania, 2011.
Jelenschi, L., Cofaru, C., Sandu, G., Radu, I.S., Cosgarea, R., Aleonte, M., The
necessity for rotational movement of valve and tappet in internal combustion engines,
prezentată la International Congres on Automotive-CAR2011, Pitesti, Romania, 2011.
73
Jelenschi, L., Cofaru, C., Sandu, G., "Investigating the hydraulic tappet rotation for a
direct acting valve train", Bulletin of the Transilvania University of Braşov, vol. 5(54)
No. 1, pp. 13-18, 2012.
Jelenschi, L., Cofaru, C., Sandu, G., "Investigating the effects of oil pressure on valve
rotation for a direct acting valve train", Recent, vol. 13(35) No. 2, pp. 181-184, 2012.
Jelenschi, L., Cofaru, C., Sandu, G., "Determining the influence of oil temperature on
valve rotation for a direct acting valve train", Annals of the Oradea University. Fascicle
of Management and Technological Engineering, vol. XI(XXI) No. 1, pp. 1.50-1.53, 2012.
74
8. BIBLIOGRAFIE
77
[58] H. Sakai, Kosaki, H., "Analysis of Valve Motion in Overhead Valve Linkages-Roles of
Valve Spring Surge in Valve Motion," Journal of the Faculty of Engineering, pp. 441-
446, 1976.
[59] H. Rothbart, A., Cam Design Handbook: McGraw-Hill, 2004.
[60] C. Fan, Mechanics and Design of Cam Mechanisms. New York: Pergamon Press, 1982.
[61] C. Onescu, Popa, N., Vieru, I., "The Influence of the Cam Profile Design on the Cam and
Tappet Hertz Stresses and Wear." vol. 1, ed: Machine Design, 2010, pp. 87-90.
[62] R. Tichánek, Fremut, D., Čihák, R., "The Over-Head Cam (OHC) Valve Train Computer
Model," in XXXVI KoKa - Konference kateder a pracovišť spalovacích motorů českých a
slovenských vysokých škol, Praha, 2005, pp. 259-266.
[63] A. Linke, Ludwig, F., Handbuch - TRW Motorenteile. Barsinghausen: TRW
Motorenkomponenten, 1991.
[64] H. Jeon, S., Park, K., J., Park, Y., S., "An Optimal Cam Profile Design Considerng
Dynamic Characteristics of Cam-Valve System," Experimental Mechanics, p. 357—363,
1989.
[65] O. Câmpian, Șoica, A. , Încercarea și omologarea autovehiculelor. . Brașov: Editura
Universității Transilvania, 2004.
[66] L. Norton, R., Machine Design, An Integrated Approach. New Jersey: Prentice Hall,
2000.
[67] R. Norton, L., Mosier R., G., Cam Design and Manufacturing Handbook. New York:
Industrial Press Inc., 2002.
[68] H. Rothbart, A., Cam Design, Dynamics and Accuracy. New York: John Wiley and Sons,
1956.
[69] H. Rothbart, A., Brown, T., Mechanical Design Handbook-Second Edition. New York:
McGraw-Hill, 2006.
[70] M. Turkish, Valve Gear Design, A Handbook for Designers and Engineers to Aid in the
Design of Cams, Tappets and Springs for the Valve Gear of Internal Combustion
Engines. Detroit: Eaton, 1946.
[71] D. Popa, "The Influence Of Cams External Groove In Cam-Follower Mechanism
Functioning," presented at the International Congres on Automotive-CAR2011, Pitești,
2011.
[72] L. Jelenschi, Cofaru, C., Sandu, G., "Analyzing a direct acting valve train system," in
3rd WSEAS International Conference on Manufacturing Engineering, Quality and
Production, Brașov, 2011, pp. 112-114.
[73] L. Jelenschi, Cofaru, C., Sandu, G., Aleonte, M., "State of the art of engine valve and
tappet rotation." vol. 53, ed: Bulletin of the Transilvania University of Brașov, 2011, pp.
6-12.
[74] G. Dalpiaz, Rivola, A., "A model for the elastodynamic analysis of a desmodromic valve
train," in TENTH WORLD CONGRESS ON THE THEORY OF MACHINES AND
MECHANISMS, Oulu, Finland, 1999, pp. 1534-1542.
[75] D. Moreno, Mucchiy, E., Dalpiazy, G., Rivola, A., "Multibody analysis of the
desmodromic valve train of the Ducati MotoGP engine," presented at the MULTIBODY
DYNAMICS - ECCOMAS Thematic Conference, Milano, 2007.
[76] A. Pisano, P., Freudenstein, F. , "An Experimental and Analytical Investigation of the
Dynamic Response of a High-Speed Cam-Follower System, Part 2: A Combined,
Lumped/Distributed Parameter Dynamic Model," Journal of Mechanisms,
Transmissions, and Automation in Design, Transaction of the ASME, pp. 699-704, 1983.
[77] A. G. Radu, Abăitancei, H., Hârceagă, M., Dan, R., Ș., Radu, S., Analiza în Mediu
Virtual a Procesului de Admisie în Motorul cu Ardere Internă. Brașov: Editura
Universității Transilvania, 2004.
[78] D. Zou, McCormick, E., "Title," unpublished.
[79] J. Bota, Fujimura, T., Takayama, S., "Comparison of MBD Simulation with
Measurements for Roller-Finger-Follower with HLA Valve Train System Behavior at
Higher Engine Speed," presented at the JSAE Annual Congress, Japan, 2009.
78
[80] C. Chan, Pisano, A., "Dynamic Model of Fluctuating Rocker-Arm Ratio Cam System,"
ASME J. Mech. Trans. Automation in Design, p. 356—365, 1987.
[81] L. Jelenschi, Cofaru, C., Sandu, G., Radu, I.S., Cosgarea, R., Aleonte, M., "The
necessity for rotational movement of valve and tappet in internal combustion engines,"
presented at the International Congres on Automotive-CAR2011, Pitești, Romania, 2011.
[82] L. Jelenschi, Cofaru, C., Sandu, G., "Investigating the hydraulic tappet rotation for a
direct acting valve train." vol. 54, ed: Bulletin of the Transilvania University of Braşov,
2012, pp. 13-18.
[83] G. Sandu, Cofaru, C., Jelenschi, L., Radu, Ș, "Multybody Analysis of the Finger
Follower Valve Train System," Proceedings Innovative Solutions for Automotive
Vehicles, vol. I, pp. 85-92, 2010.
[84] G. Sandu, Corneliu, C., Jelenschi, L., Radu, Ș., Cosgarea, R., "OHC Indirect Acting
Valve Train Simulation," The Automobile and the Environment: International Congress
of Automotive and Transport Engineering CONAT 2010. Newcastle upon Tyne:
Cambridge Scholars Publishing, 2011.
[85] D. Isaac, H., Y., Chen, J., S., "Dynamic Analysis of a 3D Finger Follower Valve Train
System Coupled with Flexible Camshafts," presented at the SAE 2000 World Congress,
Detroit, 2000.
[86] L. Jelenschi, Cofaru, C., Sandu, G., "Investigating the effects of oil pressure on valve
rotation for a direct acting valve train." vol. 35, ed: Recent, 2012, pp. 181-184.
[87] L. Jelenschi, Cofaru, C., Sandu, G., "Determining the influence of oil temperature on
valve rotation for a direct acting valve train." vol. XXI, ed: Annals of the Oradea
University. Fascicle of Management and Technological Engineering, 2012, pp. 150-153.
[88] A. Schamel, Hammacher, J., Utsch, D., "Title," unpublished.
[89] S. YU-Cheng, "Modeling, Verification, Optimal Design of Nonlinear Valve Spring,"
Master of Science, Departament of Mechanical Engineering, University of Missouri
Columbia, 2009.
[90] J. Choi, Ryu, S., K., Kim, C., W., Choi, J., H., "An efficient and robust contact algorithm
for a compliant contact force model between bodies of complex geometry." vol. 1, ed:
Multibody System Dynamics, 2010, pp. 99-120.
[91] H. Baruth, Analytical Dynamics. Singapore: McGraw-Hill, 1999.
[92] V. Paradorn, "An Impact Model for the Industrial Cam-Follower System: Simulation and
Experiment," Master of Science in Mechanical Engineering Thesis, Departament of
Mechanical Engineering, Worcester Polytechnic Institute, Worcester, 2007.
[93] M. Teodorescu, Taraza, D., "Combined multi-body dynamics and experimental
investigation for determination of the cam–flat tappet contact condition." vol. 3, ed:
Proceedings of the Institution of Mechanical Engineers, Part K: Journal of Multi-body
Dynamics, 2004, pp. 133-142.
[94] M. Tounsi, Chaari, F., Walha, L., Fakhfakh, T., Haddar, M., "Dynamic Behavior of a
Valve Train System in Presence of Camshaft Errors." vol. 1, ed: WSEAS
TRANSACTIONS on APPLIED and THEORETICAL MECHANICS, 2011, pp. 17-26.
[95] K. Mobley, R., Plant Engineer’s Handbook. Woburn: Butterworth-Heinemann, 2001.
[96] *** External Gear Pumps F,N, & G Series. Disponibil la:
http://www.boschrexroth.com/country_units/america/united_states/sub_websites/brus_br
h_m/en/products_mobile_hydraulics/2_external_gear_units_/a_downloads/ra10097_0206
rev3_reduced.pdf. Data accesării: 10.02.2010.
[97] *** Mahle OC 47 oil filter. Disponibil la:
http://www.rockauto.com/catalog/moreinfo.php?pk=3067197. Data accesării:
[98] *** Mechanical Pressure Measurement. Disponibil la:
http://www.wika.ro/upload/DS_PM0215_GB_3750.pdf. Data accesării: 20.05.2010.
[99] *** Pressure Relief Valve, Direct Operated, Type DBD. Disponibil la:
http://hpts.co.kr/rexroth/RE25402.PDF. Data accesării: 04.05.2010.
[100] *** Moeller-Dilem-10. Disponibil la: http://uk.farnell.com/moeller/dilem-10-
240vac/contactor-4kw-240vac/dp/239483. Data accesării: 03.11.2010.
79
[101] *** Overload Relays ZB12-10. Disponibil la: http://www.kentstore.com/zb12-10.aspx.
Data accesării: 05.01.2010.
[102] *** Siguranță Automată Tripolară. Disponibil la:
http://www.clubafaceri.ro/49407/siguranta-automata-tripolara-moeller-100a-
2189313.html. Data accesării: 02.02.2010.
[103] *** Elmark EL2-BW 3371 Buton Lampa Verde 24V. Disponibil la:
http://www.dstechipamente.ro/dstechipamente/eshop/10-1-Solutii-automatizari/333-2-
Butoane-si-indicatoare-cu-LED. Data accesării: 01.06.2010.
[104] *** Variator de Frecvență. Disponibil la:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Variator_de_frecven%C8%9B%C4%83. Data accesării:
2.02.2010.
[105] *** Technische Beschreibung. Disponibil la:
http://www.stoeber.de/TDE/ARCHIV/FCHG_FDHG_1.pdf. Data accesării: 06.02.2010.
[106] *** Catalog Motoare Electrice Asincrone Trifazate. Disponibil la:
http://www.electroprecizia.ro/UserFiles/file/Catalog%20de%20motoare%20electrice%20
asincrone%20trifazate.pdf. Data accesării: 04.04.2010.
[107] *** Y2 Series AC Electric Motor. Disponibil la: http://xlmotor.en.made-in-
china.com/product/WbOnUTDobSVa/China-Y2-Series-AC-Electric-Motor-2-2kw-Y2-
90L-2-.html. Data accesării: 03.05.2010.
[108] *** Helios Flangerd Immersion Heaters. Disponibil la: http://www.helios-
heizelemente.de/programm_en.pdf. Data accesării: 02.03.2010.
[109] *** Siguranta Automata Bipolara Moeller 1P-N 4A. Disponibil la:
http://zmx.ro/sigurante-automate-bipolare-c-234_246_248/siguranta-1p-n-16a-automata-
bipolara-moeller-p-1517. Data accesării: 03.06.2010.
[110] Spider 8 - Operating Manual. Disponibil la: http://www.hbm.com.pl/pdf/b0405.pdf.
Data accesării: 15.05.2012.
[111] *** Măsurări Electrice și Electronice. Disponibil la:
http://www.afahc.ro/invatamant/electro/mee.pdf. Data accesării: 09.06.2010.
[112] *** Piezoresistive Pressure Transducers. Disponibil la: http://www.keller-
holland.nl/pdf/Serie11-e.pdf. Data accesării: 26.04.2010.
[113] *** Termorezistența din Platină. Disponibil la: http://users.utcluj.ro/~mbirlea/a/03a.htm.
Data accesării: 22.02.2010.
[114] I. Sinclair, R., Sensors and Transducers. Oxford: Butterworth-Heinemann, 2001.
[115] *** Interactive Catalog. Disponibil la:
http://sensing.honeywell.com/index.php?ci_id=50012. Data accesării: 05.05.2010.
[116] *** Replacement Pt100 RTD Probes for Connection Head Assemblies. Disponibil la:
http://www.omega.com/pptst/PRTF-12-RP.html. Data accesării: 01.05.2010.
[117] Ş. Radu, Sandu, G., Buzea, D., "Determining a Test Setup Configuration for
Experimental Investigations of Internal Combustion Engine Components," presented at
the The 4th International Conference Computational Mechanics and Virtual Engineering-
COMEC, 2011.
[118] M. Husselman, "Modeling and Verification of the Valve Train Dynamics in Engines,"
Master of Science in Mechanical Engineering Thesis, Departament of Mechanical
Engineering, Stellenbosch University, Matieland, 2005.
[119] *** A Practical Approach to Vibration Detection and Measurement. Disponibil la:
http://archives.sensorsmag.com/articles/0499/0499_46/index.htm. Data accesării:
18.05.2010.
[120] R. Togănel, G., Cercetări privind Influența Designului Caroseriei asupra Siguranței
Pasive a Automobilelor. Brașov: Editura Universității Transilvania, 2008.
[121] *** Model 353B18. Disponibil la:
http://www.pcb.com/spec_sheet.asp?model=353B18&item_id=13183. Data accesării:
20.16.2010.
[122] *** Piezoelectric Accelerometers. Disponibil la:
http://www.mmf.de/manual/transducermane.pdf. Data accesării: 26.05.2012.
80
[123] *** Rotary Encoders. Disponibil la: http://psbweb2.psu-
erie.bd.psu.edu/cenbd451/lecture/lecture28.html. Data accesării: 28.05.2012.
[124] *** 365C Angle Encoder Set. Disponibil la:
https://www.avl.com/c/document_library/get_file?uuid=a6004e90-c84c-41a5-a0b6-
7826660c1634&groupId=10138. Data accesării: 27.05.2012.
[125] *** NI USB-6218. Disponibil la: http://sine.ni.com/nips/cds/view/p/lang/en/nid/203484.
Data accesării: 22.01.2010.
[126] *** Product Data-Calibration Exciter-Type 4294. Disponibil la:
http://www.bruel.hu/doksik/rezgeskalibrator.pdf. Data accesării: 18.02.2010.
[127] *** What is LabVIEW? Disponibil la: http://www.ni.com/labview/whatis/. Data
accesării: 29.05.2012.
[128] *** How to Get RPM Measurements from a TTL Signal. Disponibil la:
http://forums.ni.com/ni/attachments/ni/170/574551/1/RPM%20Snip.JPG. Data accesării:
12.05.2010.
[129] *** LabVIEW 2010 Help. Disponibil la:
http://digital.ni.com/manuals.nsf/websearch/0457229C5AC58EF68625776100533C7C.
Data accesării: 20.01.2010.
[130] S. Smith, Digital Signal Processing. California: California Technical Publishing, 1999.
81
REZUMAT
Scopul acestei lucrări este acela de a identifica factorii cu o influență negativă asupra
vibrației laterale a culbutorului cu rolă. În acest sens, în cadrul tezei de doctorat intitulată:
CERCETAREA VIBRAȚIILOR TRANSVERSALE ALE UNUI CULBUTOR CU ROLĂ
CU REGLARE HIDRAULICĂ A JOCULUI, s-a realizat un studiu critic care a evidențiat o
serie de factori cu o influență negativă asupra acestui fenomen.
Pentru a stabili gradul de influență a factorilor identificați în urma acestui studiu, s-a
realizat un model virtual al mecanismului de distribuție cu acționare indirectă și un stand de
încercări experimentale. Astfel, s-a cercetat influența turației arborelui de distribuție, jocului din
ghidul supapei și a tipului de arc, presiunii și a temperaturii uleiului asupra vibrației transversale
a culbutorului cu rolă. Vibrația transversală a fost studiată din punct de vedere al amplitudinii
deplasării laterale a culbutorului cu rolă la diferite regimuri de încercare.
În urma cercetărilor teoretice și experimentale se poate afirma că vibrația transversală a
culbutorului cu rolă este influențată negativ de o multitudine de factori atât funcționali cât și
constructivi, cel mai important dintre aceștia fiind turația arborelui de distribuție.
ABSTRACT
The purpose of this paper is to identify which factors have a negative influence on the
transverse vibration of the roller finger follower. In this sense, the thesis entitled: RESEARCH
OF THE TRANSVERSE VIBRATIONS OF A ROLLER FINGER FOLLOWER WITH
HYDRAULIC LASH ADJUSTER comprises a critical study which has revealed a number of
factors with a negative influence on this phenomenon.
To determine the degree of influence of the factors identified in this study, a virtual
model of the indirect acting valve train and a test bench were designed. Thus, it was
investigated the influence of the camashaft speed, of the valve guide clearence and the type of
valve spring, the influence of oil pressure and temperature upon transverse vibration of the
roller finger follower with hydraulic lash adjuster. The transverse vibration was studied in terms
of amplitude of the lateral displacement of the roller finger follower at different test regimes.
As a result of the theoretical and experimental reasearch , we can assert that the
transverse vibration of the roller finger follower is influenced by a multitude of factors both
functional and constructive, the most important being the camshaft speed.
82
CURRICULUM VITAE
Informații personale
Activitatea Științifică:
83
CURRICULUM VITAE
Personal Information:
Scientific Activity: