Gherghisan Adriana

Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: „Burse doctorale pentru dezvoltare durabila” BD-DD
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/107/1.5/S/76945
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov
Universitatea Transilvania din Brasov

Scoala Doctorala Interdisciplinara
Departament: Prelucrarea Lemnului și Designul Produselor din
Lemn
Ing. Maria Adriana GHERGHIȘAN
Valorificarea puzderiilor de cânepă (Cannabis sativa

L.) prin înglobarea în materiale de umplutură și
placare pentru construcții
[Hemp Shiv Recovery as Embedment in Filling and
Lining Materials Used in Constructions]
Conducător ştiinţific
Prof.dr.ing. Ivan CISMARU
BRASOV, 2014
i
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-
410525
RECTORAT
D-lui (D-nei)
..............................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 6622 din 04.06.2014
Prof. Univ. Dr. Ing. Mihai ISPAS

PREŞEDINTE: DECAN – Facultatea de Ingineria Lemnului
Universitatea “Transilvania” din Brașov
Prof. Univ. Dr. Ing. Ivan CISMARU
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. Univ. Dr. Ing. Anton HADĂR
REFERENŢI:
Universitatea Politehnică din București
Prof. Univ. Dr. Ing. Vasile NĂSTĂSESCU
Academia Tehnică Militară din București
Prof. Univ. Dr. Ing. Mihaela CÂMPEAN
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 11.07.2014 ora 10,
sala L III 3.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm

să le transmiteţi în timp util, pe adresa adriana_burn@yahoo.com.
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.
Vă mulţumim.
ii
Motto:
"Cânepa este de primă necesitate pentru bunăstarea şi prosperitatea unei naţiuni." –
Thomas Jefferson
Mulțumiri
Lucrarea de față s-a realizat sub îndrumarea domnului prof. univ. dr. ing. Ivan
CISMARU, căruia doresc să-i mulțumesc pentru încrederea și oportunitatea pe care mi-a
oferit-o prin acest stagiu de doctorat, dar și pentru înțelegerea și sprijinul acordate în decursul
celor trei ani ai derulării proiectului. Îi rămân profund recunoscătoare conducătorului meu
științific și pentru exemplul oferit în plan moral, etic și academic.
Le mulțumesc următoarelor cadre didactice pentru recomandările utile: doamnei Șef
lucr.dr.ing. Adriana FOTIN, doamnei Prof.dr.ing. Mihaela CÂMPEAN, doamnei Prof.dr.ing.
Daniela ȘOVA, doamnei Conf.dr.ing. Camelia COȘEREANU, domnului Prof. dr.ing. Aurel
LUNGULEASA, domnului Prof. dr. fiz. Doru URSUȚIU și nu în ultimul rând doamnei
Prof.dr.chim. Maria-Cristina TIMAR și doamnei Dr.ing. Anca VARODI, Cercetător Științific
grd. III.
În mod deosebit mulțumesc doamnei Conf.dr.ing. Luminița BRENCI, pentru suportul
tehnic și moral acordat pe parcursul testărilor în Centrul de cercetare științifică C14 -
Tehnologii inovative și produse avansate în industria lemnului din cadrul ICDT.
Rămân îndatorată domnului ing. Sergiu GEORGESCU, domnului ing. Valer
BUDULAN, Șef Atelier Școală și colectivului pe care îl coordonează pentru ajutorul acordat
la realizarea dispozitivelor, pregătirea instalațiilor și pentru asistența tehnică oferită.
Mulțumesc domnului Mihai STAICA, reprezentantul fostei Fabrici de prelucrarea
cânepei industriale din Sânnicolau Mare pentru amabilitatea cu care mi-a oferit informații și
documentație tehnică din domeniul cultivării și prelucrării plantei de cânepă industrială.
Nu în ultimul rând, mulțumesc familiei mele și prietenilor pentru suport, dragoste și
înțelegere.
Cercetările efectuate în cadrul tezei de doctorat au fost finanțate prin proiectul
POSDRU/107/1.5/S/76945.
iii
CUPRINS
Pg. Pg.
teză rezumat
LISTA DE NOTAȚII ȘI ABREVIERI xvii x
INTRODUCERE 1 1
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT 6 2
CAPITOLUL 1. STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND SITUAȚIA

ACTUALĂ, LA NIVEL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL A 8 3
PLANTEI DE CÂNEPĂ ȘI IN
1.1. Cultivarea plantelor de cânepă și in. 8 3
1.2. Producția actuală de cânepă și in. 17 3
1.3. Producția actuală de puzderii de in și cânepă. 22 5
1.4. Tehnici, tehnologii și direcții de valorificare ale puzderiilor. 24 7
1.5. Proprietăți și caracteristici introduse de valorificarea puzderiilor prin

31 11
înglobarea în diverse materiale și produse.
1.6. Interesul actual al valorificării puzderiilor. 34 16
1.7. Concluzii referitoare la tendințele actuale manifestate pentru valorificarea

36 13
puzderiilor de cânepă.
CAPITOLUL 2. OPORTUNITĂȚI REFERITOARE LA ABORDAREA

CERCETĂRILOR ÎN CADRUL TEZEI DE DOCTORAT
38 14
REFERITOARE LA VALORIFICAREA PUZDERIILOR DE CÂNEPĂ
ÎN CONSTRUCȚII
2.1. Elemente privind produsele rezultate prin cultivarea și prelucrarea plantei

38 14
de cânepă.
2.2. Cerințele pieții privind produse rezultate prin prelucrarea plantei de

39 14
cânepă.
2.3. Tradiția și efectele economice zonale. 39 14
2.4. Caracteristicile specifice ale puzderiilor și ale produselor rezultate prin

41 15
valorificarea actuală.
2.5. Evoluția tehnologiilor de valorificare a particulelor ligncelulozice și a
materialelor tehnologice utilizate. 42 16
2.6. Tendințe de valorificare a particulelor lignocelulozice (așchii și fibre) în

47 16
industria compozitelor.
iv
2.7. Efecte ale valorificării compozitelor pe bază de particule lignocelulozice. 49 16
CAPITOLUL 3. STUDII ȘI CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND

POSIBILITĂȚILE DE VALORIFICARE ALE PUZDERIILOR DE 51 17
CÂNEPĂ SUB FORMĂ DE COMPOZITE LIGNOCELULOZICE
3.1. Definirea termenului de compozit pe bază de particule lignocelulozice și

51 17
lianți minerali.
3.2. Teorii privind fenomenul de adezivitate în cazul compozitelor pe bază de

53 17
particule lignocelulozice.
3.3. Elemente privind transferul termic prin structurile alveolare, elemente de

57 19
calcul teoretic (flux termic în funcție de procentele participative).
3.4. Elemente privind transferul fonic prin compozitele lignocelulozice pe

62 21
bază de puzderii.
3.5. Concluzii privind direcțiile de valorificare a compozitelor pe bază de

73 24
puzderii.
CAPITOLUL 4. CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND

REALIZAREA COMPOZITELOR LIGNOCELULOZICE PE BAZĂ 74 25
DE PUZDERII DE CÂNEPĂ ŞI LIANŢI MINERALI
4.1. Studii privind influenţa procentelor participative ale puzderiilor în cadrul

reţetelor, alături de materialele de legătură şi umplutură, asupra stabilităţii 74 25
structurale ale compozitelor.
4.2. Studii privind influenţa procentelor diverselor materiale de legătură şi

umplutură (ciment, var, nisip, ipsos) asupra stabilităţii structurale ale 76 26
compozitelor.
4.3. Studii privind omogenitatea, manevrabilitatea şi posibilităţile de

76 27
valorificare ale compozitelor rezultate pe baza reţetelor experimentale.
4.5. Definirea zonei de cercetare experimentală din cadrul tezei de doctorat. 82 32
CAPITOLUL 5. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND

REALIZAREA ȘI VALORIFICAREA COMPOZITELOR DIN
84 33
PUZDERII DE CÂNEPĂ ȘI LIANȚI MINERALI ÎN COMPARAȚIE
CU MATERIALUL DIN GHIPS-CARTON, PRODUS INDUSTRIAL
5.1. Stabilirea rețetelor pe bază de procente participative masice ale

84 33
puzderiilor și materialelor de legătură și umplutură.
5.2. Stabilirea intervalelor de modificare a procentelor participative, în cadrul

90 34
intervalelor stabilite pe baza cercetărilor preliminare.
5.3. Efectuarea epruvetelor, calibrarea și formatizarea la dimensiuni identice,

96 37
codificare.
5.4. Efectuarea testelor la încercări mecanice. 105 39

v
5.5. Efectuarea testelor pentru determinarea coeficientului de conductivitate
128 47
termică.
5.6. Efectuarea testelor la atenuare fonică. 154 55
5.7. Prelucrarea datelor experimentale 167 57
CAPITOLUL 6. STUDIUL TEORETICO-EXPERIMENTAL PRIVIND

TRANSFERUL TERMIC PRIN PANOURILE DE COMPOZITE 197 72
LIGNOCELULOZICE DIN PUZDERII DE CÂNEPĂ
6.1. Analiza comparativă a coeficientului de conductivitate termică, teoretic și

197 72
experimental, în funcție de procentul de puzderii, procentul alveolar.
6.2. Coeficienți de corecție ai relațiilor teoretice pentru transferul termic (c și

199 73
β).
6.3. Concluzii privind noi relații de calcul ai coeficienților de transfer termic. 200 74
CAPITOLUL 7. DOMENII ȘI DIRECȚII DE VALORIFICARE A

202 76
REZULTATELOR TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE
7.1. Studiu comparativ al costurilor în funcție de rețeta folosită. 202 76
7.2. Domenii și direcții propuse de valorificare economică. 203 76
7.3. Domenii și direcții de orientare a cercetărilor viitoare. 207 79
CAPITOLUL 8. CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIBUȚII

208 80
PERSONALE
8.1. Concluzii generale. 208 80
8.2. Contribuții originale. 211 82
8.3. Diseminarea rezultatelor 213 84
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 214 85
Scurt rezumat. 223 87
Curriculum-vitae 224 88
vi
TABLE OF CONTENTS
Pg. Pg.
thesis abstract
LIST OF ABBREVIATION xvii x
INTRODUCTION 1 1
THE AIM AND OBJECTIVES OF THE PHD THESIS 6 2
CHAPTER 1. STUDIES AND RESEARCH ON THE THE HEMP AND

FLAX CURRENT SITUATION AT NATIONAL AND 8 3
INTERNATIONAL LEVEL
1.1. The hemp and flax cultivation 8 3
1.2. The hemp and flax actual production 17 3
1.3. The hemp and flax shives actual production. 22 5
1.4. Techniques, technologies and directions for shives recovery. 24 7
1.5. Properties and features introduced by shives recovery through

31 11
incorporating them in various materials and products.
1.6. Actual interest of hemp shives recovery. 34 12
1.7. Conclusions on current trends manifested on recovery of hemp shives. 36 13
CHAPTER 2. RESEARCH OPPORTUNITIES REFFERING TO PHD

THESIS APROACH ON THE RECOVERY OF HEMP SHIVES IN 38 14
CONSTRUCTIONS
2.1. Elements on the result products from the cultivation and processing of
38 14
hemp plant
2.2. The market requirements on products resulting from the processing of

39 14
the hemp plant.
2.3. Tradition and regional economic effects. 39 14
2.4. The specific characteristics of shives and of resulted products by current

41 15
capitalization.
2.5. The evolution of shives recovery technology and of technological

42 16
materials
2.6. Trends of recovery of the lignocellulosic particles (chips and fibers) in

47 16
composites industry.
vii
2.7. Effects f the capitalisation of the composites based particles. 49 16
CHAPTER 3. THEORETICAL STUDIES AND RESEARCH

CONCERNING THE POSIBILITY OF RECOVERING HEMP 51 17
SHIVES IN LIGNOCELLULOSIC COMPOSITES
3.1. The definition of lignocellulosic-based composite particles and mineral

51 17
binders.
3.2. Theories on the phenomenon of adhesion in composites based on

53 17
lignocellulosic particles.
3.3. Elements on the heat transfer through the alveolar structures, theoretical
57 19
calculation elements (heat flux by participating percentages).
3.4. Elements on acoustic transfer through shives based composites. 62 21
3.5. Conclusions on the directions of use of the composite based on shives. 73 24
CHAPTER 4. PRELIMINARY RESEARCH ON DEVELOPING

LIGNOCELLULOSIC COMPOSITES BASED ON HEMP SHIVES 74 25
AND MINERAL BINDERS
4.1. Studies on the influence of the hemp shives participative percentages in

recipes, with binder and aggregate materials, on the structural stability of the 74 25
composites.
4.2. Studies on the influence of different percentages of binders and fillers

76 26
(cement, lime, sand, plaster) on the structural stability of the composites.
4.3. Studies on the homogeneity, handling and capitalization possibilities of

76 27
composites based on experimental recipes results.
4.5. The defining of experimental research area of the phD thesis. 82 32
CHAPTER 5. EXPERIMENTAL RESEARCH ON REALIZATION

AND CAPITALIZATION OF HEMP SHIVES-MINERAL BINDERS
84 33
COMPOSITE MATERIALS IN COMPARISION WITH THE DRY
WALL GYPSUM BASED MATERIAL, INDUSTRIAL PRODUCT
5.1. The establishing of the recipes based on the participative mass

84 33
percentage of hemp shives and binder-aggregate materials.
5.2. The establishing range of materials percentage modification within the

90 34
set ranges based on preliminary research.
5.3. Performing of specimens, calibration and sizing to the identical

96 37
dimensions, labeling.
5.4. The testing of the mechanical trails. 105 39
viii
5.5. The performed tests to determine the thermal conductivity coefficient. 128 47
5.6. The erformed tests to acoustic attenuation. 154 55
5.7. Processing of the experimental data. 167 57
CHAPTER 6. THE THEORETICO-EXPERIMENTAL STUDY

CONCERNING THE THERMAL TRANSFER THROUGH HEMP 197 72
SHIVES COMPOSITE PANELS.
6.1. Comparative theoretically and experimentally analysis of the thermal

conductivity coefficient depending on the hemp shives percentage, alveolar 197 72
percentage.
6.2. Correction factors of theoretical relations for the thermal transfer (c and
199 73
β).
6.3. Conclusions regarding the new calculation relation of thermal

200 74
conductivity coefficient.
CHAPTER 7. DOMAINS AND DIRECTIONS FOR

CAPITALISATION OF THEORETICAL AND EXPERIMENTAL 202 76
RESULTS
7.1. Comparative study of costs according to the recipe used. 202 76
7.2. Domains and proposed directions for economic capitalization. 203 76
7.3. Domains and directions of future research directions. 207 79
CHAPTER 8. GENERAL CONCLUSIONS AND PERSONAL

208 80
CONTRIBUTIONS
8.1. General conclusions. 208 80
8.2. Original contributions. 211 82
8.3. Dissemination of the results. 213 84
SELECTED REFERENCES 214 85
ABSTRACT 223 87
CURRICULUM-VITAE 224 88
ix
BORDEROU DE NOTAȚII ȘI ABREVIERI
I-VII Faze de cercetare preliminare

A Suprafața (mp)
α Coeficient de absorbție fonică
ASTM American Society for Testing and Materials
atm Atmosfere
β Coeficient de corecție liniar
c Coeficient de corecție (fără unitate de măsură)
c Ciment (c40 = 40%ciment)
CI1-CI4 Epruvete pentru testare la coeziune internă
cm Centimetru
COV Compuși organici volatili
CO2 Dioxid de Carbon
°C Grade Celsius
δ Grosime material
dB Decibeli (unitate de măsură a intensității sunetului)
DOE Department of Energy al Statelor Unite
Δx Grosimea epruvetei în general
ΔT Diferența de temperatură între temperatura interioară și exterioară
ρ Densitate (kg/m3)
EEC European economy comunity
EIHA European industrial hemp association
Etalon Rigips ridurit
FAOSTAT Food and Agriculture Organization Statistics
Fmax Forță maximă (N)
F1, F2 Epruvete pentru testarea acustică
θ Unghi
gm Grame (in english)
h Înălțime epruvetă
ha Hectar
HDF High density fibre board
HFM Heat flow meter
Hz Hertz (unitate de măsură a Frecvenței)
i Ipsos (i100 = 100% ipsos)
x
ITIS Interagency taxonomic information sistem
K Kelvin
kg Kilogram
kHz Kilo Hertz
kJ Kilo Joul
L Lungime epruvetă
l Lățime epruvetă
λ Coeficient de conductivitate termică (W/m*K)
λ0 Coeficient de conductivitate termică la temperatură medie t0=0°C
λ1 Coeficient de conductivitate termică a puzderiilor de cânepă
Coeficient de conductivitate termică calculată funcție de procentul
λ2
de puzderii
Coeficient de conductivitate termică obținut prin testare datorită
λx
naturii originale a structurii
lbs Pound (unitate de greutate) = 0,45 kg
m Metru
m3 Metru cub
m2 Metru pătrat
mm Milimetru
mm2 Milimetru pătrat
min. Minim
max. Maxim
MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România
martor Rețetă realizată fără conținut de puzderii de cânepă
MDF Medium density fibre board
MPa Mega Pascal
Media T Media aritmetică (T1 + T2)/2
n Nisip (n40%= nisip 40% din totalul masei ceramice)
N Newton (unitate de măsură)
Coeficient de calibrare care se referă la voltajul traductorului de
N
flux termic către fluxul termic ce trece prin epruvetă
NBE-CA Standard de bază al condițiilor acustice ale construcțiilor
NRC Noise reduction coefficient
OSB Oriented strand board
Q Flux de căldură
q Densitatea fluxului termic
% Procent
xi
PAP Plăci aglomerate din puzderii de cânepă
PAL Plăci aglomerate din lemn
PFL Plăci din fibre de lemn
Puzderii de cânepă (5%p = 5% puzderii de cânepă din totalul
p
rețetei)
r1 Participație valorică a puzderiilor de cânepă
r2 Participație valorică a matricei ceramice
r1x Participarea valorică a puzderiilor în matricea ceramică (procente)
Rt Rezistența termică de contact
σ Rezistența (N/mm2)
S Suprafață (mm2)
s Secundă
SS1-SS5 Epruvete pentru smulgerea șuruburilor
t Tonă
T1 Temperatură exterioară
T2 Temperatură interioară
tx Temperatură medie
THC Tetrahidrocannabinol
τ Unitate de timp
U-F Adeziv ureo-formaldehidic
USDA United State Department og Agriculture
V Volum (m3)
v Var (var20% = 20% var din totalul masei ceramice)
V1 Volumul de puzderii de cânepă
V2 Volumul matricei ceramice
W Watt
WSL Lucru mecanic al adeziunii
xii
INTRODUCERE
Compozitele sunt materiale realizate din doi sau mai mulți constituenți cu proprietăți fizice
și chimice diferite. În momentul combinării acestora se produce un material cu caracteristici
diferite comparativ elementelor individuale.
Omenirea s-a bazat în construcțiile ei pe materiale naturale: piatră și lemn, acolo unde a
fost la îndemână și de asemenea, pământul argilos și resturi provenite din agricultură. Aceste
combinații argilă-materiale lignocelulozice sunt considerate materiale compozite. Conceptul
de material compozit pentru construcții, este din punct de vedere istoric, foarte vechi. Intuiția
omului și experimentarea repetată, au adus împreună argila, lutul, ca matrice, și resturile
cerealiere, ca armătură, în crearea construcțiilor cu diverse utilizări.
Cannabis sativa este o plantă cu mare tradiție de cultivare și utilizare. În urma extragerii
fibrei au rezultat, ca materiale secundare, cantități însemnate de materii lignocelulozice,
numite puzderii, ce în timp, au fost încorporate în materii argiloase. Locul argilei a fost
preluat de ciment, var, ipsos. Tehnologiile de realizare a construcțiilor din puzderii de cânepă
și lianți minerali sunt în plină evoluție. Studii diverse sunt dezvoltate pentru stabilirea
caracteristicilor materialului atât individual cât și ca parte integrantă din materialele
compozite gen placă, perete monobloc sau calup (cărămidă).
Interesul pentru construcția locuințelor din materiale naturale, inclusiv cu puzderii de
cânepă, este prezent și în România. Mortarul realizat din puzderii de cânepă și lianți minerali
este utilizat, în rețete diferite, ca umplutură a structurilor de rezistență ale pereților, ca
tencuială, utilizat la turnarea fundațiilor și șapelor, ceea ce demonstrează versatilitatea acestui
material compozit, în speță și a materialului lignocelulozic.
Figura i.5. Case moderne realizate din puzderii de cânepă și lianți minerali
a. Casa cânepă Anglia, 2009 b. Casă cânepă Ashville, USA, 2010; sursa:
Sursă:http://hempnewstv.wordpress.com http://www.mnn.com/
Realizarea de materiale compozite utilizând puzderiile de cânepă înglobate în matrici

ceramice, pe bază de ciment, var, ipsos, sunt în consecință de mare actualitate, iar abordarea
expusă în această lucrare este originală și în ton cu cerințele umanității în materie de
construcții, sănătoase pentru om și prietenoase cu mediul înconjurător.
1
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT
Cercetările științifice actuale urmăresc utilizarea deșeurilor lignocelulozice, resturilor

vegetale rezultate din agricultură sau în urma procesării fibrelor tehnice, prin înglobarea
acestora în mase ceramice ce constituie materiale de construcții cu rol de umplutură și placare
a pereților. Utilizările actuale principale, ale puzderiilor de cânepă, ca așternut pentru animale
și combustibil, nu ating potențialul maxim utilizabil al acestor materiale, motiv pentru care
scopul acestei lucrări constă în valorificarea superioară a puzderiilor și dezvoltarea unei baze
de noi materiale de construcții.
Elaborarea lucrării de față răspunde acestei direcții de valorificare superioară a puzderiilor
de cânepă, ca material natural ce provine anual din surse regenerabile. Necesitatea acestei
cercetări constă în găsirea soluțiilor referitoare la creșterea eficienței de utilizare a acestei
resurse, prin înglobarea în materiale de construcții eficiente termic și fonic.
Obiectivele tezei de doctorat au în vedere studii referitoare la rezistențele mecanice și
fizice, termice și acustice, ale compozitelor lignocelulozice constituite din puzderii de cânepă
înglobate în lianți minerali:
 Stabilirea programului de cercetare experimentală prin rețete ceramice specifice,
intervale procentuale ale lianților, ale materialelor de umplutură și ale puzderiilor de cânepă.
 Metodologia de realizare combinativă a rețetelor și testarea preliminară.
- Realizarea compozitelor cu lianți minerali uzuali, prin metode clasice, în scopul
reducerii la minim a consumului de energie.
- Studierea omogenității și aspectului, rezistențelor la manevrare, transport,
calibrare.
- Stabilirea plajei procentuale de puzderii de cânepă ce pot fi înglobate în materiale
de placare și umplutură a pereților.
- Stabilirea metodologiei de testare a rețetelor selectate în scopul determinării
proprietăților tehnice ale materialelor de placare și umplutură a pereților.
- Debitarea specimenelor în epruvete conform SR ISO și programul de testări.
 Realizarea testărilor pentru determinarea coeficientului de conductivitate termica, λ.
- Testarea epruvetelor la încercările mecanice: smulgerea șurubului și coeziune
internă.
- Testarea epruvetelor pentru determinarea coeficientului de atenuare fonică, α.
 Analizarea rezultatelor și stabilirea valorilor similare dintre epruvetele din programul
de cercetare cu proba martor Rigips, în scopul posibilei înlocuiri a materialului în diferite
direcții de utilizare.
 Realizarea unui model matematic analitic de determinare a valorii λ la ΔT=20°C și a
unui coeficient de corecție aflat în relație directă cu procentul de material lignocelulozic
înglobat într-o matrice, necesar în proiectarea viitoarelor materiale cu proprietăți termice.
 Realizarea unui calcul economic al materialelor prime utilizate în producerea
materialelor compozite.
 Stabilirea de noi domenii și direcții propuse de valorificare economică.
 Trasarea domeniilor și direcțiilor de orientare a cercetărilor viitoare.
2
CAPITOLUL 1.
STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND SITUAȚIA ACTUALĂ, LA NIVEL
NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL A PLANTEI DE CÂNEPĂ ȘI IN
1.1. Cultivarea plantelor de cânepă și in.
Cânepa este planta a cărei importanță economică este în creștere, datorită utilizărilor
variate în alimentație, industria textilă, a maselor plastice, construcții și medicină (Luca,
2014). Cânepa industrială, Cannabis sativa L., nu conține proprietăți psihoactive conform
definiției European Economic Comunity (EEC) având un conținut de THC mai mic de 0,3%
(http://www.hempworld.com/).
Figura 1.3. Harta mondială a cânepei
Sursă imagine: http://www.hempworld.com/hemp-cyberfarm_com/htms/answers/answr_01.html
1.2. Producția actuală de cânepă și in.
Pentru calculul culturilor de in și cânepă a fost necesară consultarea bazelor de date ale
FAOSTAT 1. Din datele oficiale transmise de țările cultivatoare de plante industriale și
estimările FAO s-a putut realiza o situație tabelară (în ha). În Tabelul 1.4. se prezintă situația
culturilor de cânepă industrială în perioada 1961-2012.
Tabelul 1.4. Suprafețele cultivate cu cânepă pentru fibră [ha][FAOSTAT 2014]
An România Germania Franța Spania Italia Anglia China Rusia**

1961 31.000 3.576 1.995 7.065 12.601 FD 90.000 200.000
1970 23.062 1.698 130 261 899 FD 160.000 204.000
1975 31.800 FD* 130 103 162 FD 164.000 155.000
1980 35.500 FD 3.500 100 38 FD 120.000 159.000
1985 46.600 FD 550 365 0 FD 46.000 117.000
1
FAOSTAT – Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentațe și Agricultură
3
Tabelul 1.4. continuare
1988 36.300 FD 1.600 129 FD FD 53.000 88.000

1990 16.600 FD 130 105 FD FD 21.000 48.800
1995 1.100 FD 4 1.285 FD FD 16.000 9.000
1998 3.080 FD 247 16.507 FD FD 12.180 6.000
2000 500 FD 216 5.264 78 FD 9.700 17.000
2002 1.000 FD 208 634 296 FD 14.800 7.000
2004 1.200 FD 3.900 684 296 FD 20.100 4.000
2006 1.500 FD 1.500 5 250 FD 19.100 4.000
2008 1.600 FD 600 10 250 FD 11.800 4.000
2010 1.600 FD 600 10 260 FD 5.100 4.000
2012 1.600 FD 600 10 265 ~14.000** 5.000 4.000
*până în 1990 datele sunt valabile pentru URSS; după acest an, datele se referă la
producția de pe teritoriul Federației Ruse. FD=fără date în bazele FAOSTAT; ** sursa EIHA
(Figura 1.7.)
EIHA2 (European Industrial Hemp Association) a condus în vara anului 2012 cel mai
complex studiu în privința cultivării, procesării, și în mod special, asupra aplicațiilor fibrelor,
puzderiilor și semințelor cânepei. Datele prezentate sunt atât la nivel de Uniune Europeană,
cât și separat pe țări cultivatoare.
Conform datelor din Raportul Oregon (USDA) și ale celor extrase din studiul EIHA, se
consideră 10 t/ha media productivă de tulpini de cânepă industrială., această cifră fiind
susținută și de rezultatele cercetărilor realizate de către Stațiunea de Cercetări Agricole
Lovrin, România (Șandru, 1996).
Tot din această sursă, prin intermediul MADR 3 (2013), rezultă o productivitate medie a
culturilor de in de 7 t/ha, valoare ce va fi luată în calcularea cantității de puzderii.
Tabelul 1.5. Suprafețele cultivate cu in pentru fibră [ha][FAOSTAT 2014]

1961 27.600 25.701 52.000 5.312 7.275 FD 37.406 1.625.000
1970 35.800 10.649 39.703 89 875 FD 48.125 1.284.000
1975 59.900 1.951 48.000 21 2.567 FD 52.031 1.215.000
1980 70.900 0 49.000 4 1.562 FD 113.000 1.119.600
1985 76.300 FD 58.900 1 564 FD 135.000 1.014.000
2
EIHA – Asociația Europeană a Cânepei Industriale
3
MADR – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a publicat Raport Faza V din 11.11.2013 cu rezultatele
Stațiunilor de cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni și Lovrin „Identificarea, testarea ecologică și selecția
genotipurilor de cânepă monoică și dioică, precum și a inului de fibră, adaptate impactului schimbărilor
climatice”
4
1988 69.100 FD 55.200 0 392 FD 145.000 931.000

1990 21.300 FD 60.927 0 530 FD 89.867 772.600
1995 2.300 53.500 54.016 8.134 3.520 11.000 114.960 177.000
1998 300 103.700 53.473 86.613 3.000 16.700 40.700 107.340
2000 400 FD 62.925 13.547 3.000 18.000 97.520 92.720
2002 400 FD 68.416 84 2.865 20.178 139.886 80.800
2004 200 FD 80.536 24 2.855 14.958 154.250 99.930
2006 804 FD 74.500 4 2.727 12.000 87.727 59.470
2008 32 FD 67.904 FD 3.328 11.946 57.606 67.420
2010 28 FD 55.164 FD 2.219 8.620 9.550 43.200
2012 26 FD 60.868 FD 2.350 9.350 6.925 50.200
*până în 1990 datele sunt valabile pentru URSS; după acest an, datele se referă la
producția pe teritoriul Federației Ruse. FD=fără date în bazele FAOSTAT.
1.3. Producția actuală de puzderii de in și cânepă.
Pentru calculul cantității de puzderii se ia în considerare o productivitate de 10 t/ha tulpini

cânepă și 7 t/ha tulpini in, și proporția comună de 65% puzderii din greutatea tulpinilor.
Tabelul 1.6. demonstrează potențialul de utilizare a cantităților de puzderii ce pot fi utilizate,
nu numai ca așternut pentru animale, ci și înglobate în materiale de construcții, plăci
aglomerate, etc.
Tabelul 1.6. Cantitatea de puzderii de cânepă și in rezultată din procesarea culturilor
(1961-2012)

1961 327.080 140.184 249.568 70.092 115.008 0 755.197 8.693.750
1970 312.793 59.490 181.494 2.101 9.825 0 1.258.969 7.168.200
1975 479.245 8.877 219.245 765 12.733 0 1.302.741 6.535.750
1980 553.345 0 245.700 668 7.354 0 1.294.150 6.127.680
1985 650.065 0 271.570 2.377 2.566 0 913.250 5.374.200
1988 550.355 0 261.560 839 1.784 0 1.004.250 4.808.050
1990 204.815 0 278.063 683 2.412 0 545.395 3.832.530
1995 17.615 243.425 245.799 45.362 16.016 50.050 627.068 863.850
5

1998 21.385 471.835 244.908 501.385 13.650 75.985 264.355 527.397
2000 5.070 0 287.713 95.855 14.157 81.900 506.766 532.376
2002 8.320 0 312.645 4.503 14.960 91.810 732.681 413.140
2004 8.710 0 391.789 4.555 14.914 68.059 832.488 480.682
2006 13.408 0 348.725 51 14.033 54.600 523.308 296.589
2008 10.546 0 312.863 65 16.767 54.354 338.807 332.761
2010 10.527 0 254.896 65 11.786 39.221 76.603 222.560
2012 10.518 0 280.849 65 12.415 133.543* 64.009 254.410
*valoare rezultată din situația EIHA (Tabelul 1.4. și Figura 1.6.); **până în 1990 datele
sunt valabile pentru URSS; după acest an, datele se referă la producția pe teritoriul Federației
Ruse.
Figura 1.14. Suprafața cultivată de cânepă industrială și cantitatea de produse primare

obținute (EIHA), perioada 2001-2005
Sursa: http://www.eiha.org/attach/92/overview_on_the_european_natural_fibre_industry.pdf
De la stânga la dreapta în Figura 1.14. sunt prezentate suprafețele cutivate(ha), producția

de fibră(t), producția de puzderii(t), respectiv de semințe(t). Din calculele realizate, în funcție
de numărul de hectare, tonaj fibre și puzderii, a rezultat o valoarea medie de 60% puzderii,
ceea ce susține valoarea care s-a obținut anterior.
Politica UE urmărește să transforme țări est-europene, printre care și România, în țări
cultivatoare de plante industriale, cânepa și inul fiind culturi vizate în acest proiect.
6
1.4. Tehnici, tehnologii și direcții de valorificare ale puzderiilor.
Utilizarea tulpinilor de cânepă în industrie impune nu numai o anumită formă de

organizare a lucrului în agricultură, dar și lucrări specifice de predare a materiei prime,
fabricilor de prelucrare primară. De modul de organizare a recoltării, a pregătirii tulpinilor
pentru recepționare, precum și a recepționării, depinde în mare măsură potențialul de
valorificare atât în agricultură cât și în industria prelucrării.
Figura 1.15. Schema tehnologică de prelucrare a tulpinilor de cânepă și in
Sursa: Călăuza muncitorului din Industria de Prelucrare Primară a inului și cânepei
Acestor faze premergătoare industrializării li se acordă o importanță deosebită în toate

țările care cultivă aceste plante industriale. Schema generală a procesului tehnologic într-o
fabrică de prelucrare a cânepii și inului este prezentat în Figura 1.15.
Vizita în localitatea Sânnicolau Mare, locația fostei Fabrici de procesare a cânepii,
respectiv a fabricării plăcilor din puzderii de cânepă PAP, a avut scopul obținerii de informații
despre modalitatea de realizare a plăcilor aglomerate din puzderii.
Plăcile PAP (Plăci aglomerate din Puzderii) erau clasificate în trei grupe conform STAS
12439-86 și anume clasa A, destinată fabricării mobilei și clasele B și C destinate
construcțiilor pentru elemente de cofrare sau alte operațiuni, altele decât utilizarea lor ca și
material de construcție.
Plăcile PAP aveau impedimentul emisiilor mari de COV din cauza încleierii particulelor
lignocelulozice cu adezivi U-F și existența mirosului neplăcut al puzderiilor datorat operației
de topire. În timp însă, ideea de placa aglomerată din puzderii a funcționat în alte țări (Hemp-
7
Technologies4), realizându-se plăci de densitate medie, utilizabile pentru mobilier, placare
pereți, rafturi ș.a. Plăcile (Figura 1.15.) nu sunt încleiate cu adeziv ureo-formaldehidic și, în
consecință, au zero emisii COV (compuși organici volatili).
Figura 1.16. Fluxul tehnologic al realizării plăcilor PAP
Sursa: arhivele fostei Fabrici de procesare Cânepă, Sânnicolau Mare
4
Hemp-Technologies, companie de cercetare și inovare produse pe bază de cânepă: fibre, puzderii, uleiuri.
Compania are puncte de cercetare și lucru în SUA, Canada, România și Noua Zeelandă.
8
Figura 1.17. Plăci aglomerate din puzderii de cânepă
Sursa: http://www.cannabric.com/catalogo/tablero_de_canamo/?len=en,
http://www.hemptraders.com/product-p/spb.htm
Figura 1.18. Utilizarea puzderiilor de cânepă în materiale de construcții - blocuri
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Hempcrete; http://www.enllave.es/word/2008/03/26
Figura 1.19. Utilizarea puzderiilor de cânepă în materiale de construcții – pereți, șape,

lucrări de restaurări (mortar realizat în șantier), Hemcrete®
9
Figura 1.19. continuare
Sursă: http://www.weedist.com/2013/07/high-scientist-hempcrete/
http://www.americanlimetechnology.com/what-is-hempcrete/
http://www.enllave.es/word/2008/03/26/cannabric-el-bloque-de-fabrica-bioclimatico-a-base-de-
canamo/
Figura 1.20. Utilizarea puzderiilor de cânepă în realizarea materialelor de construcții

casetate, pentru placarea construcțiilor, sistemul Hemclad®
Legendă:
1. Placă ghips-carton (placare interioară)
2. Scândură suport-placă ghips-carton, cu rol și de realizare a
cavității pentru umplutură
3. Stâlp dublu al ramei din cherestea
4. Grindă verticală de închidere a ramei
5. Grindă orizontaă de închidere a ramei
6. Placare cu plăci aglomerate din fibre
7. Tradical® Hemcrete®, amestec de puzderii și liant mineral
pe bază de var
8. Strat de tencuială de legătură
9. Plasă din fibră de sticlă
10.Tencuială exterioară
Sursă: http://www.limetechnology.co.uk/pdfs/Hembuild_brochure.pdf; (sistem Hemclad®)

http://www.limetechnology.co.uk (construcție clădire comercială cu structură metalică)
10
Figura 1.21. Materiale de placare - izolatoare din puzderii de cânepă – Hestia brique
Sursă imagini: http://www.brique-isolation-chanvre.com/pose%20brique%20de%20chanvre.html
Pe lângă plăcile aglomerate, puzderiile au ajuns să fie de mare interes în înglobarea de

matrici ceramice pe baza de ciment sau pe bază de var. Aceste materiale sunt fie pregătite la
locul șantierului și apoi turnate și presate în structura construcției fie sunt realizate sub formă
de blocuri de diverse mărimi. De asemenea, amestecul de puzderii de cânepă și lianți minerali
sunt utilizați ca și tencuială.Materialele pe bază de puzderii și lianți minerali se utilizează și
sub formă de blocuri de diverse dimensiuni (Figura 1.18.): 30 x 14,5 x 10,5cm; 14,5 x 14,5 x
10,5cm; 21,5 x 14,5 x 10,5cm (www.cannabric.com, specificații tehnice). Aceste blocuri se
realizează în prese speciale fie în șantier (artizanale), fie în fabrică și transportate pentru
construcții (cannabric).
O modalitate de ridicare a pereților, în timp scurt, este modelul Tradical Hemcrete (Figura
1.19.). Mortarul, din puzderii de cânepă și lianți minerali pe bază de var, este realizat in-situ și
apoi turnat și presat în structura construcțiilor sau aplicat cu o instalație de tencuit. O soluție
inovatoare marca Lime-Technology, este sistemul Hemclad® și Hembuild® (Figura 1.20.
a.,b.,c.) sisteme ramă (casetate), realizate în serie, la dimensiunea de 2,4m înălțime, 4,8m
lățime și 400mm grosime, sau funcție de necesitățile dimensionale ale proiectului.
Un material de placare cu rol de izolare termică și fonică este Hestia brique, realizat de
Compania Hestia, Franța. Este realizat din puzderii de cânepă ca material de umplutură, cu
dimensiuni de 70 x 35 cm (lungime x lățime) și 100mm grosime. Sunt concepute să se îmbine
pe perete, pe orice direcție de montaj (Figura 1.21.)
1.5. Proprietăți și caracteristici introduse de valorificarea puzderiilor prin înglobarea în
diverse materiale și produse.
Plăci aglomerate din puzderii de cânepă

Valorificarea puzderiilor de cânepă în plăcile PAP, s-a realizat prin intermediul STAS
12439-865 obținându-se plăci cu densitate medie, ușor manevrabile. Plăcile aglomerate din
puzderii de cânepă sunt plăci presate perpendicular pe feţe, tristratificate, încleiate cu adeziv
U-F. Plăcile din puzderii de cânepă realizate de Hemp Technologies prezintă o serie de
proprietăți și avantaje: densitate medie de aproximativ 550 kg/m3 și design unic; o rezistență
crescută la atacurile termitelor (zone calde), foc și apă; izolator termic și fonic; emisia de
5
STAS 12439-86 / Simbolizare PAPCt
Plăci aglomerate din puzderii de cânepă. Plăci de interior, presate perpendicular pe fețe.
11
formaldehidă este mai mică de 10pm. Se recomandă utilizarea lor pentru interior fiind ușor de
manevrat. Suprafețele suportă diferite tipuri de finisaje.
Plăcile din puzderii de cânepă realizate de Kirei Canamo USA, au densitate medie de 800
kg/m3. Sunt realizate în diferite grosimi de la 6mm la 25mm (¼ la 1 inch), la dimensiuni 1219
x 2438mm (48” x 96”). Sunt încadrare în clasa C de rezistență la foc. Plăcile sunt utilizabile
pentru amenajări interioare, mobilă, placare pereți și tavane. Pot fi vopsite sau placate în
același fel ca și plăcile din PAL.
Blocuri din puzderii și fibre de cânepă

Blocurile (cărămizi) realizate din puzderii de cânepă și lianți minerali, Hempcrete și
Cannabrick, sunt omoloagele blocurilor pe bază de ciment și var, existente pe piață.
Cannabrick este produs încă din 1999, în Granada, Spania. Blocurile au fost dezvoltate pentru
realizarea pereților de rezistență pentru construcții de la unul până la trei etaje. Matricea
ceramică este realizată în principal din lut și var (Delgado, Guerrero 2006).
Coeficientul de conductivitate termică a puzderiilor, λ= 0,048W/m*K
(http://www.cannabric.com), fiind mai redus în comparație cu cel al lemnului, influențează
calități materialelor compozite. Cannabrick este rezistent la atacurile paraziților deoarece
puzderiile sunt elemente fără nutrienți. Blocul subțire Hestia (Figura 1.19.), realizat pentru
placarea și izolarea pereților din construcțiile noi sau vechi, este conceput pentru o densitate
de 300 kg/m3.
Pereți din puzderii de cânepă și liant pe bază de var, Tradical® Hemcrete®

Mortarul pe bază de var în care se înglobează puzderiile de cânepă, este mixat in-situ,
turnat sau aplicat cu instalația de tencuit în structura de rezistență, sau casetat pe liniile de
fabricație (Hemclad®). Pereții realizați prin turnare și presare sunt conturați cu ajutorul
cofrajelor pe ambele fețe sau doar pe o față. Cofrajele se desfac în 24-48 de ore, funcție de
condițiile termice, și se repoziționează pentru definitivarea peretelui, de jos în sus. Când se
utilizează cofraje doar pe o singură latură, cealaltă este fixă și se pot folosi plăci OSB sau
plăci minerale.
1.6. Interesul actual al valorificării puzderiilor.
Utilizările puzderiilor de canepă sunt diverse în întreaga lume dar nu au atins încă
potenţialul maxim de transformare. Ceea ce iniţial a fost considerat deşeu sau îngrăşământ,
începe să devină parte integrantă dintr-un material compozit nou, revoluţionar, ecologic şi
biodegradabil, produs în sistem industrial. Acest lucru nu este determinat numai de
proprietăţile puzderiilor de cânepă sau a unui material lignocelulozic specific cu rolul de
armare sau înglobare, dar şi de tipul de matrice ceramică selectat (Brenci L s.a. 2013,
Cismaru, Gherghișan 2011, Angelescu, Cismaru 2007).
Compania Hemp - Technologies construiește la ora actuală clădiri pentru diverse utilizări,
în Canada, Australia, Noua Zeelandă, SUA (www.hemptechnologies.com). În Europa, se
produc și comercializează produse similare confecționate din puzderii de cânepă și lianți
minerali, suntîn Franța, Spania și în Marea Britanie: Atelier de Chanvre, Cannabric,
Canosmose, Chanvribat, Construire en Chanvre, EasyChanvre, Hemcore, HempFlax, Lhoist,
Limetechnology and Tradichanvre (Paulien de Brujin 2008).
12
Figura 1.22. Tulpina plantei de cânepă cu fibre și partea lemnoasă (puzderii)
Sursa imagini: http://en.wikipedia.org; httpupload.wikimedia.org
Figura 1.23. Utilizarea puzderiilor în perioada 2001-2005
Sursa:www.EIHA.org
Situațiile statistice ne arată că utilizarea puzderiilor în acest domeniu a fost de numai 8-

10% în perioada 2001-2005 (Figura 1.23.) crescând până la 15% în 2010 (Figura 1.24.). Se
estimează astfel că datele statistice pentru 2014 vor fi mult mai încurajatoare.
1.7. Concluzii referitoare la tendințele actuale manifestate pentru valorificarea
puzderiilor de cânepă.
Cultivarea cânepei se poate realiza cu succes în aproape toate zonele ţării noastre. Tulpina
lemnoasă, în proporţie de 60-70% din total plantă, a ajuns să fie reconsiderată ca posibil
înlocuitor al lemnului.
Țările puternic industrializate (SUA, Canada, Germania, Franţa, Anglia, etc.) caută
alternative de înlocuire a materialelor compozite clasice – cu emisii şi grade de poluare
semnificative – cu materiale compozite ecologice şi biodegradabile, în care plantele
industriale cu creștere rapidă, precum cânepa, să participe cu un rol important. Dezvoltarea
activităţii de cercetare în domeniul valorificării fibrelor şi puzderiilor de in şi cânepă ar putea
deschide în România “o nouă industrie” a materialelor de construcţii cu calităţi termice şi
fonice deosebite.
13
CAPITOLUL 2.
OPORTUNITĂȚI REFERITOARE LA ABORDAREA CERCETĂRILOR
ÎN CADRUL TEZEI DE DOCTORAT REFERITOARE LA
VALORIFICAREA PUZDERIILOR DE CÂNEPĂ ÎN CONSTRUCȚII
2.1. Elemente privind produsele rezultate prin cultivarea și prelucrarea plantei de

cânepă.
Prin construcția plantei, tulpina lemnoasă reprezintă după caz (funcție de soi și de statistici
publicate), 60-70% din greutatea plantei. Considerând 65% valoarea medie a prezenței
materialului lignocelulozic în masa plantei și o medie de 10 tone tulpini/hectar, pentru fiecare
hectar cultivat se obțin 6,5 tone puzderii.
Utilizarea puzderiilor a devenit constructivă prin înglobarea în rășini (plăci), în lianți
minerali (blocuri, mortare pentru umplerea pereților, șape, tavane, tencuieli).
Puzderiile, prin natura lor fizică și chimică, utilizate ca agregate în diferite matrici
ceramice pe bază de var hidraulic, aduc un plus calitativ construcției prin reducerea greutății
construcției (pereți), flexibilitate, confort termic și fonic, transferul umezelii din interior către
exterior, amprentă negativă de Carbon, reglarea temperaturii și umidității interioare.
2.2. Cerințele pieții privind produse rezultate prin prelucrarea plantei de cânepă.
Versatilitatea plantei de cânepă și utilizarea acesteia în sute de produse sănătoase, o ridică

din zona de nișă în care se afla până acum. În domeniul construcțiilor, cererea de cânepă, fibre
și puzderii, este evidențiată prin materiale și produse omologate și sutele de lucrări științifice,
testări, construcții rezidențiale și comerciale, realizate în toată lumea (SUA, Canada, Noua
Zeelandă, Anglia, Franța, Germania, Spania, Olanda și în curând, prin intermediul Hemp
Technologies, și în România).
Țări cu tradiție în cultivarea și procesarea tulpinilor de cânepă pot răspunde cerințelor
pieții, aflate în creștere. Dovada pentru această ascensiune, în domeniul construcțiilor, este
creșterea procentului de puzderii de cânepă pentru materiale de construcții de la 6-8% din
2005 la 15% în 2010 (EIHA).
2.3. Tradiția și efectele economice zonale.
România este o țară cu tradiție îndelungată în cultura plantelor industriale, în special a

cânepei. Fabrica din Carei este una din puținele fabrici ce încă funcționează. Actual se
numește S.C. Carpic S.A. Noua conducere a fabricii este preocupată de noile tehnologii de
prelucrare a cânepii, cum ar fi topirea cânepei la rouă, practicată în Germania, sau topirea cu
enzime aflată încă în starea de cercetare, dar care ar reduce costurile de producție.
Stațiunea de cercetare și dezvoltare agricola Lovrin, înființată în 1946, a început cercetările
asupra cânepei în 1957. Aici au fost elaborate și omologate soiurile Fibramulta 151, în 1965,
Lovrin 110, omologată în 1981 și recunoscută de Uniunea Europeană datorită cantității
scăzute de THC (< 0,2%). În 2006, grupul de cercetători care lucrează în laboratorul de
14
ameliorare a cânepei a câștigat un proiect de cercetare și promovare a unor soiuri de cânepă
pentru fibră și sămânță cu THC < 0,2% (limita admisă de UE).
2.4. Caracteristicile specifice ale puzderiilor și ale produselor rezultate prin valorificarea
actuală.
Tabelul 2.2. Caracteristicile materialelor compozite funcție de caracteristicile puzderiilor de

cânepă
Caracteristici
puzderii de Particularități Caracteristici materiale compozite
cânepă
În timpul creșterii planta de cânepă
absoarbe și reține o cantitate de CO2.
Carbonul absorbit și blocat în
1m3 compozit din puzderii-var(în
interiorul plantei de cânepă în timpul
combinație cu ciment și alți lianți) poate
Amprentă CO2 creșterii, compensează cu rapoartele
reține până la 100kg CO2 (Murphy s.a.
tehnologice ale producerii puzderiilor
2010)
și varului, valoare carbonului
devenind zero în momentul întăririi
și pietrificării materialului compozit
Datorită capacității mari de absorbție,
volumul de apă trebuie bine dozat în
Absorb în primele 2 min de la momentul malaxării cu lianții minerali. Pe
imersare, 50% din capacitatea de altă parte, avantajul acestei mari
maximă respectiv, 300% după 5 capacități de absorbție constă în faptul că
Absorbabilitate, min. puzderiile absorb soluția de lianți minerali
rezistențe Datorită structurii poroase (mai mult și se transformă din stare vegetală în stare
mecanice de 70% din volum) (Arnaud și minerală. Pe parcursul întăririi, valorile
Gourlay, 2011) și ale dimensiunilor mecanice (duritatea) ale materialului
mici, puzderiile sunt ușor compozit cresc. 1N/mm2 în 35 de zile de la
fracturabile. turnare și 2,4N/mm2după 215 zile
(Hemcrete). Rezistența la încovoiere 0,3-
0,4 N/mm2.
Conform Limecrete Company,
Difuzia Structură poroasă, absoarbe excesul permeabilitatea vaporilor pentru Hemcrete
vaporilor de umiditate din atmosferă. este de 24,2gm/m2/mm
Hg
Utilizarea puzderiilor pentru realizarea plăcilor
încleiate cu rășini rezultă în plăci cu densitate
Materialul este atât de poros încât nici medie: 800kg/m3(Kirei); 300-400 kg/m3(placile
Densitate (ρ=100- clasa B și C PAP); 550kg/m3 (Hemp-
sub influența vibrației mecanice,
120 kg/m3)
compactarea nu este posibilă (Elfordy sa Technology).
(Evrard 2008)
2008). Densitatea pereților Tradical Hemcrete
(puzderii și lianți minerali) este 275 kg/m3;
Hestia 300 kg/m3.
Coeficient de Hemcrete λ=0,06 W/m*K (perete)
conductivitate Porozitatea materialului lignocelulozic
termică Cannabric λ=0,19 W/m*K (bloc de construcție
implică o valoare mică a conductivității
pereți portanți)
(λ= 0,048 termice.
W/m*K) Hestia λ=0,07 W/m*K (bloc de izolare)
Sursa: www.cannabric.com; www.limecrete.co.uk; www.kireiusa.com; http://www.brique-isolation-chanvre.com
15
2.5. Evoluția tehnologiilor de valorificare a particulelor ligncelulozice și a materialelor
tehnologice utilizate.
Plăcile de PAL, PFL (MDF, HDF), OSB și PAP au fost concepute pentru dezvoltarea
produselor de mobilier în sistem industrial și pentru placări, cofrajări și structuri în industria
construcțiilor. Plăcile compozite utilizând lianți anorganici au fost realizate în scopul
placărilor de pereți, tavane, diverse structuri în industria construcțiilor, în scopul înlocuirii
unei părți din masa ceramică, îmbunătățind produsul prin elemente de armare și calități
termice și fonice.
2.6. Tendințe de valorificare a particulelor lignocelulozice (așchii și fibre) în industria
compozitelor.
Puzderiile (așchii) (Ranalli s.a. 2004,Nikvash s.a. 2010) ca material secundar procesării
cânepei, și fibrele (Summerscales s.a. 2010, Satyanarayana s.a. 2009, John, Maya s.a. 2008,
Hautala 2004, O’Donnell s.a. 2004 etc.), au evoluat în industria compozitelor până la
înlocuirea parțială sau totală a unor resurse, ce devin din ce în ce mai reduse (lemnul) sau,
pentru a căror procese de extracție și procesare, se consumă cantități mari de energie (fibră de
sticlă, diverse agregate, lianți minerali etc.).
Ideea utilizării fibrelor naturale, de cânepă, ca înlocuitor al fibrei de sticlă și altor materiale
de armare, în industria auto, a fost dezvoltată în Germania la începutul anilor 90, metoda fiind
adoptată și de alți producători de mașini din Europa (Kime Geof, Hempline Inc.).
2.7. Efecte ale valorificării compozitelor pe bază de particule lignocelulozice.
Termenul de dezvoltare durabilă s-a definit în 1987, în raportul publicat „Viitorul nostru
comun”6 al Comisiei de la Brundtland: „Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care satisface
nevoile prezentului fără a compromite abilitatea viitoarelor generații de a-și satisface propriile
nevoi.”
Acest concept preocupă societatea modernă, devenind un punct major de interes,
economic, politic și de supraviețuire a rasei umane. Foruri internaționale (Kyoto 1998) au
stabilit reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră cu 5,2% în perioada 2008-2012, față de
anul 1990.
Domeniul construcțiilor, la fel și sectoarele agricole și industriale, se găsesc în fața unei
provocări semnificative, în ideea reducerii acestor emisii și a consumului de energie.
Producția de materiale prietenoase cu mediul înconjurător și utilizarea lor în construcția
clădirilor, aduce cu sine necesitatea testărilor materialului, separat dar și ca parte integrantă în
construcții.
6
Our common future ,United Nation Brundtland Commision, 1987
16
CAPITOLUL 3.
STUDII ȘI CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND POSIBILITĂȚILE DE
VALORIFICARE ALE PUZDERIILOR DE CÂNEPĂ SUB FORMĂ DE
COMPOZITE LIGNOCELULOZICE
3.1. Definirea termenului de compozit pe bază de particule lignocelulozice și lianți

minerali.
Materialele compozite „sunt sisteme de corpuri solide deformabile, combinate la scară

macroscopică din mai multe materiale, cu scopul obținerii de caracteristici superioare ca:
proprietăți mecanice, rezistență la coroziune, uzură, greutate redusă, comportare bună la
temperatură, izolare acustică, aspect estetic, proprietăți ecologice etc. (Barbu, 1999).
Materialele compozite pe bază de particule lignocelulozice și adezivi minerali sunt
concepute prin amestecarea până la omogenizare a unor procente cantitative din ambele clase
de materiale, organice și anorganice, ce aderă între ele prin intermediul participării unei soluții
de hidratare în principal reprezentată de apă 100% sau în care sunt diluate substanțe pentru
ameliorarea proprietăților fizice și chimice ale materialului organic, respectiv ale produsului
final.
3.2. Teorii privind fenomenul de adezivitate în cazul compozitelor pe bază de particule
lignocelulozice.
3.2.1. Terminologia specifică – adezivi, aderenți, adeziune

Procesul adeziunii este cu adevărat complet după tranziția adezivului din stare lichidă în
stare solidă. Acest lucru presupune că printr-un proces specific, adezivul s-a solidificat până
în faza în care pelicula rezistă efectiv la forțele de forfecare și tracțiune ce tind să separe
suprafețele. În acest punct, aderenții sunt legați (lipiți).
σ = F/A (MPa) (3.1.)
unde, 1 MPa=1N/mm2
Forțele de coeziune sunt forțe de adeziune interne, active între elemente similare. După
definirea termenilor se poate realiza o identificare a elementelor:
 Aderentul = puzderiile de cânepă;
 Adezivul (liantul) = ciment, var, ipsos;
 Adeziunea = procesul de fixare a lianților la puzderiile de cânepă.
17
Figura 3.4. Reprezentare schematică aderent, adeziv, forțe de adeziune
3.2.2. Teoriile adeziunii.

Ancorarea mecanică. Teoria mecanică a adeziunii sau teoria ancorării mecanice este cea
mai veche explicație pentru adeziune. În esență, teoria descrie faptul că ancorarea mecanică a
adezivilor și curgerea acestora în iregularitățile suprafeței substratului reprezintă sursa
adeziunii (Dunlap 2002). Această teorie este în special valabilă când vorbim de aderenți
poroși cum este lemnul sau alte materiale lignocelulozice (puzderiile de cânepă).
Forța fizică a absorbției. Forțele de adeziune considerate de această teorie sunt de natură
fizică, numite și forțe secundare (valență secundară a adeziunii sau adeziune fizică). În
consecință, adezivul și aderentul trebuie să ajungă la un contact intim la interfață iar adezivul
trebuie să umezească aderentul. Când o picătură de adeziv lichid este aplicat pe un substrat
acesta poate să acționeze în diferite forme de echilibru.
Figura 3.5. Reprezentare schematică a interacțiunii dintre o picătură de lichid pe un
substrat solid
Sursă: (Timar 2006)
Forma picăturii de adeziv depinde de valorile acestor forțe de suprafață și este caracterizată
de unghiul ϴ, numit unghi de contact. Cu cât umezirea este mai bună cu atât unghiul de
contact este mai mic (Butt s.a. 2008)
Adeziunea dintre aderent și adeziv rezultă ca urmare al lucrului mecanic al adeziunii W SL:
WSL = σS + σL - σSL = σL x (1+cosϴ) (3.3.)
Ca urmare a corelațiilor matematice rezultă următoarele situații extreme:

 ϴ = 0°, umectare perfectă, cos ϴ = 1, WSL = 2σL (adeziune maximă);
 ϴ = 90°, umectare redusă, cos ϴ = 0, WSL = σL (adeziune slabă);
 ϴ = 180°, umectarea nu se realizează, cos ϴ = -1, WSL = 0 (adeziune nu se realizează).
18
3.2.3. Realizarea adeziunii a materialelor compozite din liant mineral și puzderii de cânepă.
Ținând cont de faptul că aderenții (puzderiile) au o mare putere de umezire și absorbție a
adezivilor (lianți) putem considera că este îndeplinită condiția teoriei fizice a absorbției iar
unghiul de contact este cuprins între 0° ≤ ϴ < 90°. Liantul curge în porii particulelor de
cânepă și pe iregularitățile suprafețelor acestora, iar după uscare, rămâne blocat în aderent,
aderentul la rândul său fiind înglobat în masa ceramică realizându-se astfel ancorarea
mecanică.
3.3. Elemente privind transferul termic prin structurile alveolare, elemente de calcul
teoretic (flux termic în funcție de procentele participative).
3.3.1. Elemente generale. Definiții. Legea lui Fourier.

Intensitatea fluxului de căldură (Q) poate fi scrisă ca fiind direct proporțională cu diferența
de potențial termic (de temperatură) dintre cele două corpuri și invers proporțională cu
valoarea rezistenței termice de contact (Rt), conform relației 3.4.
Q = ΔT / Rt = (T1-T2) / Rt (3.4)
unde, T1>T2.
Fluxul termic sau fluxul de căldură (Q) printr-o suprafață (S) reprezintă căldura care trece
prin suprafața S în unitatea de timp (relația 3.5.)
Q˙ = Q / τ ; (W=J/s) (3.5.)
Densitatea de flux termic reprezintă fluxul termic prin unitatea de suprafață, exprimată în
relația 3.6.
q˙ = Q / S (W/m2) (3.6.)
Legea lui Fourier. Densitatea fluxului termic este direct proporțională cu gradientul de
temperatură. Este reprezentată printr-un vector opus gradientului de temperatură.
q˙ = -λ*grad t (3.7.)
Coeficientul de proporționalitate notat cu λ este conductivitatea termică a substanței prin

care trece fluxul termic de conducție. În general, λ depinde de temperatură. După valoarea lui
λ se clasifică corpurile în termoconducătoare sau termoizolante. Se consideră în general că
pentru λ>1 avem corpuri termoconductoare iar pentru λ<1 avem corpuri termoizolante.
Materialele de construcție și acelea termoizolante au λ cuprins între 0,023 și 3 W /
(m*grd). Valoarea λ crește cu creșterea temperaturii însă depinde în special de porozitatea și
de umiditatea materialului.
19
3.3.4. Calculul teoretic al determinării coeficientului de corecție pentru epruvetele pe
bază de puzderii și lianți minerali.
Se consideră structura epruvetelor ca fiind structură alveolară, rezultată în urma înglobării
a diferite procente de puzderii în masa ceramică. Pentru calcularea coeficienților de corecție
se ia în considerare conducția căldurii pentru perete omogen și perete neomogen, prezentat
anterior.
Pentru peretele omogen s-a luat ca etalon placa de rigips Ridurit, a cărei date sunt extrase
din fișa tehnologică a produsului (http://www.rigips.de). De asemenea în acest calcul s-a
utilizat valoarea λ obținută pentru o medie a temperaturilor de 20 de grade și o diferență de
temperatură cu aceeași valoare pentru proba martor 0%p – c40n40v20 (rețeta ceramică cu 0%
puzderii și 40%ciment, 40% nisip, 20% var).
Datele prezentate în Tabelul 3.1. sunt obținute la o medie (Average) a temperaturilor de
20°C.
Tabelul 3.1. Tabel de date pentru plăci martor și puzderii de cânepă
Materiale Densitate ρ(kg/m3) λ(W/m*K)

Proba Rigips Ridurit (date din literatură) 850 0,25
Proba 0%p – c40n40v20 (structură 1584 0,138
originală – date obținute prin testare)
Puzderii de cânepă (date din literatură) 100-150* 0,048
(*)densitate calculată funcție de umiditatea atmosferică
Pentru obținerea coeficienților de corecție ce pot fi utilizați în proiectarea materialelor

compozite pe bază de puzderii de cânepă și lianți minerali se realizează un calcul volumic
pentru procentul de puzderii și participarea matricei ceramice. Procentele de puzderii sunt
prezente în matricea ceramică în procente de la 5% la 15%, în pas de un procent.
r1 = V1 / V r2 = V2 / V r1 + r2 = 1 (3.16.)
Unde:
r1 = participația valorică a puzderiei; r2 = reprezintă participația valorică a matricei
ceramice: ciment40%-nisip40%-var20%, (1-r1)
V1 = volumul de puzderii de cânepă (de la 5% la 15%); V2 = volumul al matricei (variabil
de la 95% la 85%)
V = volumul total al materialului, puzderii și matrice ceramică (100%)
Coeficientul de conductivitate termică analitic (λ)
În continuare se prezintă modelul de determinare a λ analitic funcție de datele cunoscute și
procentul de puzderii de cânepă:
λx = r1x*λ1 + (1- r1x)*λ2 (3.17.)
Unde:
λX = coeficientul de conductivitate termică calculată funcție de procentul de puzderii;
20
r1X = participația valorică a puzderiei în materialul ceramic;
λ1 = 0,048 W/m*K, valoare preluată din literatura de specialitate
(www.cannabric.com);
λ2 = valoare ce a fost obținută prin testare datorită naturii originale a structurii.
Coeficientul de corecție, (c)
Cu datele anterioare se poate determina un coeficient de corecție c x, funcție de procentul de
puzderii înglobat, valoarea λx (material neomogen) și valoarea λRigips (material omogen),
necesar în momentul proiectării de materiale noi ce trebuie să îndeplinească anumite
caracteristici termice (relația 3.18.)
cx = λx / λRigips (3.18.)
Se obțin astfel o serie de 11 coeficienți aferenți procentelor de puzderii de cânepă înglobate

în matricea ceramică, coeficienți ce vor fi calculați și prezentați în Capitolul 6.
Coeficientul dependenței liniare dintre λ și t (β)
Pentru stabilirea relației (dependenței liniare) dintre λ și t, se impune determinarea
coeficientului β (°C-1) (relația 3.19.).
λx = λ0 * (1+ β*tx) β = (λx – λ0) / λ0*tx (3.19.)

Unde:
λ0 = coeficientul de conductivitate termică la temperatura medie, t 0 = 0°C;
λx = coeficientul de conductivitate termică la o temperatură medie t x diferită de 0°C,
pentru același tip de material;
β = coeficient de corecție;
tx = temperatură medie.
Determinarea acestui coeficient este în măsură să ajute la obținerea valorii λ funcție de
diferite temperaturi medii.
3.4. Elemente privind transferul fonic prin compozitele lignocelulozice pe bază de
puzderii.
3.4.1 Elemente generale. Definiții.

Pentru ca o undă elastică să provoace senzații auditive trebuie să îndeplinească trei
condiții: să aibă o durată mai mare de 0,06 s; să aibă o intensitate peste pragul de audibilitate
10-12 W/m2 ; să aibă o frecvență cuprinsă în intervalul 20 Hz ≤ v ≤ 20 kHz.
Amplitudinea este caracteristica undelor sonore pe care o percepem ca volum. Distanța
maximă pe care o undă o parcurge de la poziția normală, sau zero, este amplitudinea; aceasta
corespunde cu gradul de mișcare în moleculele de aer ale unei unde.
Frecvența. Noi percepem frecvența ca sunete mai "înalte" sau sunete mai "joase".
Frecvența unui sunet este numărul de perioade, sau oscilații, pe care o undă sonoră le
efectuează într-un timp dat. Frecvența este măsurată în hertzi, sau perioade pe secundă.
Intensitatea sunetului este măsurată în decibeli (dB). Intensitatea la minimul auzului este 0
dB, intensitatea șoaptelor este în medie 10 dB, și intensitatea foșnetului de frunze este de 20
dB. Intensitățile sunetului sunt aranjate pe o scară logaritmică, ceea ce inseamnă că o mărire
de 10 dB corespunde cu o creștere a intensității cu o rată de 10.
21
3.4.2. Principalele proprietăți ale sunetului.
Sunetele percepute într-o încăpere, indiferent dacă este vorba de o aulă a unui amfiteatru, o
sală de clasă, un birou sau un coridor de spital sunt alcătuite din două componente:
1. sunetul direct, care se propagă direct spre ureche din punctul de origine;
2. sunetul indirect, care ajunge la ureche după ce a fost reflectat o dată sau de mai multe ori
de suprafețele încăperii sau a fost transmis de la o încăpere la alta. Atunci când sunetul se
lovește de suprafața unui material oarecare, o parte a energiei sale este absorbită, o parte este
transmisă, iar restul este reflectat înapoi în cameră (Figura 3.8.).
Figura 3.8. Reflectarea sunetului de către o suprafață plană
Sursa: www.rigips.ro
Figura 3.9. Generarea undelor sonore
Sursa: www.rigips.ro
Când o undă sonoră lovește o suprafață, direcția de propagare a acesteia este modificată
prin reflectare, un fenomen asemănător cu revenirea mingiei când lovește un zid. În plus, față
de cazul receptării sunetului direct, un ascultător va recepta segmente ale undei originale care
au fost reflectate cel puțin o dată înainte de a ajunge la urechile acestuia (Figura 3.10.).
Figura 3.10. Evoluția sunetului direct și a celui reflectat într-o cameră
Sursă: Figură realizată după documentație www.rigips.ro
22
În timp ce sursa produce sunetul, receptorul nu aude numai sunetul direct ci și sunetul care
ajunge la urechile sale prin toate căile de reflectare posibile.
Suprafețe dure, masive, neporoase, cum sunt cele cu finisaje cu tencuieli uscate, ghips-
carton, zidărie, sticlă, lemn, ciment etc., absorb în general mai puțin de 5% din energia
undelor sonore incidente și reflectă 95% procente sau mai mult. Astfel de materiale au deci,
un coeficient de absorbție sub 0,05. Materialele poroase care permit pătrunderea undelor
sonore, sau a materialelor moi, sunt capabile să absoarbă cantități mult mai mari din energia
sunetului și pot avea coeficienți apropiați de 1,00. În proiectarea materialelor compozite cu
proprietăți fonoizolante se iau în considerare valorile admise pentru nivelul de zgomot
interior, în special în construcții civile (Cismaru 2009), conform Tabelului 3.3.
Tabelul 3.3. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot interior în construcții civile
Valoarea admisibilă a
Tipul construcției Unitatea funcțională zgomotului interior
Curba Cz Ponderea dB(A)
Clădiri de locuit, case de Camere de locuit sau
35 40
oaspeți, hoteluri, cămine apartamente1)
Spitale Saloane de bolnavi, săli de
35 40
operație
Policlinici, spitale Cabinele de consultații 40 45
Școli, grădinițe, creșe Săli de clasă, săli de conferințe,
40 45
copii încăperi pentru copii
1)
Nivelul de zgomot prevăzut trebuie să fie obținut în toate încăperile apartamentului (camera
de locuit, băi, bucătării) cu excepția vestibulului care este spațiu tampon, delimitat între casa
scării și restul apartamentului.
3.4.4. Principalele proprietăți ale materialelor fonoizolante.

Funcția principală a unui plafon (sau perete) fonoizolant este să absoarbă sunetul și să fie
rezistent la propagarea sunetului. Se consideră în mod normal că un material cu un coeficient
de absorbție a sunetului de 0,50 sau mai mare întrunește proprietățile fonoabsorbante
corespunzătoare.
Tabelul 3.4. Coeficienți de absorbție ai sunetului pentru diferite materiale generale de
construcție (extras din www.rigips.ro)
Coeficienții de absorbție
Materiale 125 250 500 1000 2000 4000
Hz Hz Hz Hz Hz Hz
Cărămidă neglazurată 0,03 0,03 0,03 0,04 0,05 0,07
Cărămidă neglazurată, vopsită 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02 0,03
Bloc de ciment, vopsit 0,10 0,05 0,06 0,07 0,09 0,08
Pardoseli, ciment sau plăci 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02
23
Linoleum, asfalt, cauciuc sau plăci din plută 0,02 0,03 0,03 0,03 0,03 0,02
pe ciment
Lemn 0,15 0,11 0,10 0,07 0,06 0,07
Parchet din lemn pe beton 0,04 0,04 0,07 0,06 0,06 0,07
Sticlă, Panouri mari etanșeizate 0,05 0,03 0,02 0,02 0,03 0,02
Ghips-carton vopsit prins în suruburi 0,10 0,08 0,05 0,03 0,03 0,03
Marmură sau plăci glazurate 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02
Tencuială, ghips sau var, drișcuită sau șipci 0,02 0,03 0,04 0,05 0,04 0,03
Panotare cu lemn sau placaj 0,58 0,22 0,07 0,04 0,03 0,07
Coeficientul maxim de fonoabsorbție care se poate obține în practică cu ajutorul unui

material fonoabsorbant continuu este de 1,00. Toate materialele fonoizolante au și anumite
proprietăți termoizolante. Se prezintă în continuare o situație a valorilor coeficienților de
absorbție ai sunetului pentru diferite materiale generale de construcție (Tabelul 3.4.),
materiale care se folosesc în mod obișnuit la finisajele de interior.
3.5. Concluzii privind direcțiile de valorificare a compozitelor pe bază de puzderii.
Pe baza datelor extrase din literatura de specialitate se pot emite o serie de concluzii
privind direcțiile de valorificare ale compozitelor pe bază de puzderii de cânepă.
Combinația de lianți cu puzderii de cânepă crește valoarea coeficientului de absorbție

fonică și scade valoarea coeficientului de conductivitate termică, (λpuzderii = 0,048 W/m*K) și
din acest punct de vedere se consideră faptul că proprietățile fizice ale materialelor compozite
ce fac subiectul acestei teze, sunt în directă legătură cu creșterea procentului de puzderii,
indiferent de structura matricei ceramice în care sunt înglobate.
Se consideră faptul că materialele prezentate în această teză au potențial de utilizare ca

materiale de placare și umplere a pereților, cu proprietăți termice și acustice calitative,
rămânând a se determinaa și limitele de rezistență mecanică a rețetelor și de maximă utilizare
a procentului de puzderii de cânepă.
24
CAPITOLUL 4.
CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND REALIZAREA
COMPOZITELOR LIGNOCELULOZICE PE BAZĂ DE PUZDERII DE
CÂNEPĂ ŞI LIANŢI MINERALI
4.1. Studii privind influenţa procentelor participative ale puzderiilor în cadrul reţetelor,
alături de materialele de legătură şi umplutură, asupra stabilităţii structurale ale
compozitelor.
Studiul iniţiat în vederea fabricării materialelor de placare şi umplutură a pereţilor interiori

s-a realizat în urma unui program experimental ce a cuprins reţete cu procent de puzderii de
cânepă între 5% şi 50%, înglobate în matrici ceramice netratate termic, realizate din ciment,
nisip, var şi ipsos, în funcţie de specificul reţetelor. Astfel, cercetările preliminare au fost
împărţite în şapte faze experimentale conform Tabel 4.1.
Procentul minim de puzderii a fost stabilit la 5%, mai puţin de acest nivel, participarea
materialului lignocelulozic nefiind relevantă atât din punctul de vedere al eficienţei
valorificării deşeului agricol cât şi a obţinerii unui material compozit cu proprietăţi termice
superioare. Pentru realizarea unui studiu comparativ însă s-au produs epruvete martor cu
conţinutul de material lignocelulozic, zero.
Procentul maxim utilizat, de 50% puzderii de cânepă, a fost stabilit ca prag de referinţă în
determinarea stabilităţii structurale a materialului compozit, în special pentru realizarea de
plăci cu grosime de 20mm. Intervalul de 5% - 50% puzderii de cânepă a fost înglobat în reţeta
ceramică I cu conţinut de ciment, nisip şi var, procente masice calculate din cantitatea totală
de lianţi minerali necesari pentru realizarea specimenelor de 300 x 300 x 20mm.
Epruvetele cu această reţetă ceramică s-au realizat în primă fază în pas crescător de cinci
procente. Astfel au rezultat epruvetele cu 5%, 10%, 15%, 20%, 25%, 30%, 35%, 40%, 45% şi
50%, puzderii de cânepă (faza I 1-9). Pentru un studiu mai elaborat s-au realizat epruvete în
pas de un procent, rezultând plăci cu conţinut de 6%, 7%, 8%, 9%, 11%, 12%, 13%, 14%
puzderii de cânepă (faza I 10 – 18).
În urma realizării rețetelor 5-50% puzderii de cânepă, s-a considerat procentul de 30%
material lignocelulozic ca fiind punctul din care plăcile de ~20mm grosime nu îşi pot susţine
integritatea structurală astfel realizându-se plăci cu diverse reţete combinatorii de lianţi
minerali, conform fazelor de cercetare II-IV.
Tabelul 4.1. Fazele cercetării experimentale pentru materiale de umplutură şi placare
pereţi în funcţie de procentul de participare al puzderiilor de cânepă
Puzderii Componenţă ceramică (%)

Faza Indice
de cânepă Posibile utilizări
cercetare reţetă ciment nisip var ipsos
(%)
I 10 - 18 5 - 50 40 40 20 0 placare
25
Puzderii
Faza Indice
de cânepă Componenţă ceramică (%) Posibile utilizări
cercetare reţetă
(%)
1 35 45 20 0
2 30 50 20 0
II 30 placare
3 25 55 20 0
4 20 60 20 0
1 35 40 25 0
2 30 40 30 0
III 30 placare
3 25 40 35 0
4 20 40 45 0
1 30 45 25 0
IV 30 placare
2 30 35 35 0
1 35 45 20 0
2 30 50 20 0
30
V 3 25 55 20 0 umplutură
4 20 60 20 0
5-6 20 - 25 40 40 20 0
VI 1-4 5 - 30 0 0 0 100 placare
VII 1-4 5 - 30 50 0 0 50 placare
Etalon I 0 0 40 40 20 0 placare
Etalon VI 0 0 0 0 0 100 placare
Etalon VII 0 0 50 0 0 50 placare
Fazele VI şi VII respectă limita de 30% procent masic de puzderii de cânepă,

simplificându-se componenţa ceramică prin utilizarea de ciment şi ipsos.
Datorită observaţiilor relevante determinate la realizarea rețetelor din fazele I-IV, s-au
produs epruvete cu rol de umplutură a pereţilor, 300 x 300 x 80±10mm, cu procente de la
20% până la 30% puzderii (faza V), urmărind în această fază dacă stabilitatea dimensională a
epruvetelor creşte direct proporţional cu grosimea plăcilor, tocmai datorită instabilităţii
aceleiaşi rețete utilizate la 20mm grosime.
4.2. Studii privind influenţa procentelor diverselor materiale de legătură şi umplutură
(ciment, var, nisip, ipsos) asupra stabilităţii structurale ale compozitelor.
Lianţii minerali utilizaţi pentru realizarea epruvetelor din cadrul cercetării preliminare au
fost selectaţi din plaja cea mai uzuală de lianţi şi agregate anorganice din industria
construcţiilor: cimentul Portland, nisipul NSP01 fin, varul calcic hidratat şi ipsosul.
Pentru a înţelege influenţa pe care o poate avea matricea ceramică asupra stabilităţii
structurale a compozitelor s-au realizat epruvete cu un procent constant de puzderii de cânepă
26
de 30%, care au fost înglobate în trei matrici ceramice din ciment-nisip-var, ciment-ipsos şi
ipsos. S-au realizat epruvete păstrându-se procentul constant de: var (faza II), de nisip (faza
III) şi ciment (faza IV, în alt procent decât la faza I). De asemenea s-au realizat epruvete cu
matricea ceramică formată din ciment-ipsos şi ipsos. Din fazele II, III, IV, VI şi VII au
rezultat 12 epruvete ce au fost supuse operațiunilor elementare de manevrabilitate-transport.
4.3. Studii privind omogenitatea, manevrabilitatea şi posibilităţile de valorificare ale
compozitelor rezultate pe baza reţetelor experimentale.
Tabelul 4.3. Tabelul de prezentare a epruvetelor cu detalii de suprafaţă
Faza I
27
Faza II
28
Faza III
Faza IV
29
Faza V
Faza VI
30
Faza VII
Tabelul 4.4. Tabelul de prezentare rețete martor și etalon Rigips
I-0 VI-0
VII-0 Rigips Ridurit
Tabelul 4.4. prezintă epruvetele etalon I-0, VI-0, VII-0 şi etalonul Rigips Ridurit (Glasroc
F FIRECASE) ce reprezintă materialul de comparație pentru testările ulterioare.
31
4.5. Definirea zonei de cercetare experimentală din cadrul tezei de doctorat.
Tabelul 4.6. Determinarea zonei de cercetare experimentală
% puzderii → 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 20 25 30 35 40 45 50
Plăci realizate cu
ciment / nisip /
var pretabile
pentru placare
pereţi
Plăci realizate cu
ciment / nisip /
var pretabile
pentru umplutură
pereţi
Plăci realizate cu
ipsos, pretabile
pentru placarea
pereţi
Plăci realizate cu
ipsos şi ciment
pretabile pentru
placare pereţi
Legendă Tabelul 4.6.
Culoare Descrierea semnificaţiei culorilor folosite în tabelul 4.6.

Plajă procentuală de puzderii de cânepă, încadrabilă pentru materiale de placare sau
umplutură, după caz, utilă cercetărilor ulterioare.
Procente de puzderii posibil utilizabile în placare, cu condiţia optimizării compoziţiei
liantului.
32
CAPITOLUL 5.
CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND REALIZAREA ȘI
VALORIFICAREA COMPOZITELOR DIN PUZDERII DE CÂNEPĂ ȘI
LIANȚI MINERALI ÎN COMPARAȚIE CU MATERIALUL DIN GHIPS-
CARTON, PRODUS INDUSTRIAL
5.1. Stabilirea rețetelor pe bază de procente participative masice ale puzderiilor și

materialelor de legătură și umplutură.
Rețetele materialelor compozite au fost concepute ținând cont de specificul materiilor

prime selectate pentru acest proces. S-a urmărit ca materiile prime și materialele de legătură și
umplutură să fie uzuale în industria construcțiilor și să poată constitui o masă ceramică
rezistentă în vederea înglobării și susținerii materialului lignocelulozic.
5.1.1. Prezentarea materiilor prime selecționate pentru realizarea epruvetelor din cadrul
cercetării experimentale.
Epruvetele ce fac subiectul cercetării experimentale, din cadrul tezei de doctorat, s-au
realizat prin înglobarea a diferite procente de puzderii de cânepă în matrici ceramice din
ciment, nisip, var și ipsos, cu participare procentuală masică variată.
Tendințele actuale în domeniul materialelor compozite urmăresc reducerea greutății
produselor dar, fără a neglija proprietățile fizico-mecanice. De asemenea, reducerea timpilor
de pregătire a materiilor prime și materialelor participante, a costurilor energetice în
procesarea și finisarea acestora, îl transformă într-un material fezabil și economic.
5.1.2. Schematica de lucru în realizarea rețetelor pe bază de puzderii de cânepă și

materialele de legătură și umplutură utilizate.
Figura 5.2. Schematica de lucru în realizarea epruvetelor
33
Conform prezentării din Capitolul 4, categoriile de rețete au fost împărțite în șapte faze de
cercetare experimentală, realizate în scopul obținerii de materiale de umplutură și de placare a
pereților, conform Figura 5.2. prezentată mai jos.
În urma realizării fazei I și a studiului asupra manevrabilității epruvetelor, s-a putut
surprinde momentul în care procentul de puzderii de cânepă nu mai poate fi susținut de
matricea ceramică (ciment40% - nisip40% - var20%), ducând astfel la eliminarea epruvetelor
ce prezintă fisuri și crăpături la manevrare ( ≥ 30% conținut de puzderii de cânepă) și
dezintegrare structurală totală (50% conținut de puzderii de cânepă).
Fazele II, III și IV, au fost realizate pentru ameliorarea matricei ceramice (Figura 5.2.
direcția 1), folosind aceleași materiale de legătură și umplutură ca în faza I dar, în procente
diferite, în scopul creșterii rezistenței structurale ale epruvetelor, cu rol de placare. Studiul
acestor trei etape de cercetare a fost realizat folosind 30% puzderii de cânepă ca procent
constant, înglobat în rețetele ceramice, prezentate în capitolul anterior. Alegerea acestui
procent constant de 30% a fost determinată de un proces logic, rezultat în urma studiului de
manevrabilitate, de la acest procent structura epruvetelor începând să cedeze.
Fazele de cercetare VI și VII prezintă o schimbare totală de componență a matricei
ceramice, eliminându-se agregatul utilizat în fazele I – IV, nisipul. Varul a fost înlocuit cu
ipsosul pentru construcții în faza VII, și a reprezentat materialul utilizat 100% ca matrice
ceramică în faza VI. Aceste ultime două etape din programul de lucru au fost realizate în
ideea comparației ulterioare cu rețetele din faza I, cu același procent participativ masic de
puzderii de cânepă în matrici ceramice diferite (5%, 10%, 20%, 30%).
Faza V, a fost realizată respectând procentele materialelor de umplutură și legătură din faza
III (patru epruvete) extrapolate la grosimi de 80±10mm pentru a se evidenția faptul că
stabilitatea structurală crește cu grosimea epruvetei. Se demonstrează astfel faptul că, aceste
rețete ceramice având înglobate procent constant de 30% de puzderii de cânepă, le putem
considera potrivite ca materiale de umplutură dar nu și de placare ( plăci subțiri conform fazei
III) (Figura 5.2. direcția 2). Procentele de 20% și 25% puzderii de cânepă, înglobate în rețeta
ceramică conform fazei I, se pot considera, de asemenea, materiale de umplutură rezistente
din punctul de vedere al manevrabilității (Figur. 5.2. direcția 3).
5.2. Stabilirea intervalelor de modificare a procentelor participative, în cadrul
intervalelor stabilite pe baza cercetărilor preliminare.
5.2.1. Modificarea procentului de puzderii în cadrul rețetelor.

Studiul realizat în Capitolul 4 privind omogenitatea structurală și rezistența la manevrarea
epruvetelor subțiri (~20mm) realizate conform programului de cercetare, a oferit posibilitatea
determinării unui interval de minim și maxim de procente de puzderii de cânepă ce poate fi
înglobat în matricea ceramică și împreună, să lucreze ca un potențial material cu rol de
placare. Astfel, acest interval se încadrează în:
 5% - 25% puzderii de cânepă susținute de 95% - 75% matrice ceramică (formată din
ciment40%, nisip40%, var20%, valoare procentuală masică);
 5% - 20% puzderii de cânepă susținute de 95% - 80% matricea ceramică (formată din
ciment50%, ipsos50%, valoare procentuală masică);
 5% - 30% puzderii de cânepă susținute de 95% - 70% matricea ceramică (formată din
ipsos100%, valoare procentuală masică).
34
În ce privește epruvetele groase (~80mm), cu rol de umplutură a pereților, intervalul
de puzderii de cânepă este situat între 20% - 30%, în conformitate cu programul de cercetare
și rezultatele anterior prezentate în Capitolul 4, din această lucrare.
5.2.2. Modificarea procentului de ciment.

Modificările în rețetele ceramice a procentelor de ciment, nisip și var, au fost realizate
pentru ameliorarea matricei ceramice în vederea înglobării eficiente a 30% puzderii de cânepă
care, în faza I de cercetare, a cedat structural la momentul încercărilor la manevrare și
transport. Astfel, faza II din planul de studiu, a fost abordată modificând procentele de ciment
și nisip, lăsând constantă cantitatea de var de 20%, aceeași modificare procentuală a
cimentului fiind prezentă și în faza III. Faza VII din programul de cercetare, a fost realizat
din perspectiva eliminării varului și nisipului și înlocuirea acestuia cu ipsosul în matrice
ceramică formată din ciment 50% / ipsos50%. În Figura 5.3. și Figura 5.4. sunt prezentate în
detaliu epruvetele fazei II cu modificarea procentelor de ciment de la 35% la 20%.
Figura 5.3. Faza II de cercetare, rețetele II-1 / II-2
30%puzderii + 70% liant (35% ciment / 45% 30%puzderii + 70% liant (30% ciment / 50%
nisip / 20% var) nisip / 20% var)
Figura 5.4. Faza II de cercetare, rețetele II-3 / II-4
35
5.2.3. Modificarea procentului de var.
Variațiile procentuale ale varului au fost studiate în cadrul fazei de cercetare III cu variații
între 25% și 40%.
Figura 5.5. Faza III de cercetare, rețetele III-1 / III-2
30%puzderii + 70% liant (35% ciment / 40% (30%puzderii – 30% ciment / 40% nisip / 30%
nisip / 25% var) var)
Creșterea procentului de var și scăderea celui de ciment la un procent constant de nisip de

40%, nu a condus la un proces superior de înglobare a puzderiilor de cânepă. Epruvetele
prezentate în faza III, notate III-1 până la III-4, sunt prezentate în Fig. 5.5. și Fig.5.6.
Figura 5.6. Faza III de cercetare, rețetele III-3 / III-4
5.2.4. Modificarea procentului de nisip.

Modificările procentuale ale umpluturii NSP-01 a fost realizată atât în faza II de cercetare,
ca urmare a modificării procentajului de ciment și a constanței cantității de var (20%),
conform Figura 5.4. și Figura 5.7. Astfel, variația procentuală s-a situat în intervalul 45% -
60% în faza II urmând.
36
Figura 5.7. Faza IV de cercetare, rețetele IV-1 / IV-2
30%puzderii + 70% liant (30% ciment / 45% (30%puzderii – 30% ciment / 35% nisip / 35%
nisip / 25% var) var)
În faza IV s-au realizat epruvete cu variație a nisipului de la 35% la 45%, epruvete

prezentate în Fig. 5.7.
5.2.5. Modificarea procentului de ipsos.
Figura 5.8. Faza VI și VII de cercetare, rețetele VI-3 / VII-4
30%puzderii + 70% liant (50% ciment / 50%

30%puzderii + 70% liant (100% ipsos)
ipsos)
S-a urmărit realizarea atât a unei matrici integrale din ipsos (faza VI) cât și a combinației în
părți egale cu cimentul (faza VII). Figura 5.8. ilustrează rețetele realizate cu 30% puzderii
înglobate în matrici ceramice din ipsos (VI-3) respectiv ciment-ipsos (VII-4).
5.3. Efectuarea epruvetelor, calibrarea și formatizarea la dimensiuni identice, codificare.
Programul experimental de cercetare a pornit de la ideea realizării rețetelor cu rol de

umplutură și placare a pereților, prin procesarea simplă, fără consum de energie, altul decât la
nivel de malaxare, fără prese sau cuptoare de uscare. Matricea ceramică este deci realizată
fără tratament termic.
S-au realizat rame din PAL de 18mm cu dimensiunile interioare 300 x 300 x 40mm pentru
materialele cu rol de placare (epruvete subțiri) și 300 x 300 x 100mm pentru materialele de
umplutură (epruvete groase sau calupuri). Ca suport de presare s-au utilizat capace (plăci din
PAL) cu dimensiunile 298 x 298 x 18mm ce s-au poziționat peste mortarul proaspăt turnat.
Materiile prime au fost cântărite în ordinea introducerii în malaxare, lianții și agregatele
(nisipul) și apoi puzderiile de cânepă. După cântărirea materiilor prime, au fost încărcate în
37
cuva malaxorului și amestecate uscat aproximativ 3 minute, la viteză minimă pentru evitarea
ridicării pulberilor urmând să se adauge și puzderiile de cânepă.
Mortarul a fost turnat în forme, imediat după finalizarea malaxării pentru a evita
preîntărirea pe pereții cuvei, în special la epruvetele cu conținut de ipsos. După turnare în
rame, aerul a fost eliminat și suprafețele au fost nivelate. Peste mortar s-a presat rama de PAL
(~1,05kg) și central, zece greutăți pentru o presare eficientă (~10,38kg), aproximativ 112N.
După 48 de ore (72 de ore pentru epruvetele groase) în care epruvetele au fost păstrate în
condiții de presare, au fost extrase din rame și lăsate în continuare la uscare. Uscarea
epruvetelor s-a realizat la temperatura mediului ambiant al laboratorului, în medie 16-20°C,
pe timpul iernii și 18-26°C pe timpul verii, timp de 4 – 6 zile.
Figura 5.13. Extragerea epruvetelor din ramele de turnare-formare
a. structură originală b. structură originală

a-extragere epruvetă subțire; b-extragere epruvetă groasă; sursa imagini: Laboratoarele
Facultății de Ingineria Lemnului;
5.3.3. Formatizarea și șlefuirea epruvetelor
Figura 5.15. Distrugerea structurală a epruvetelor la operațiunea de calibrare
a. structură originală b. structură originală

a-epruvetă 25% puzderii – faza I; b-epruvetă 20%puzderii – faza I; imagini: Laboratoarele IL
Loturile de epruvete subțiri ce au rezistat operațiunilor elementare de manevrabilitate și
transport au fost calibrate pentru grosimea de 20mm, grosime echivalentă cu cea a plăcii
etalon, Rigips Ridurit (Glasroc F FIRECASE).
Datorită structurii epruvetelor, reducerea grosimii a fost realizată în pas treptat de 0,3mm.
Chiar și în aceste condiții epruvetele cu 20% și 25% material lignocelulozic și matrice din
38
ciment, nisip, var, a cedat structural prima data la colțuri și apoi în masa plăcii (vezi Figura
5.15.a-b).
5.3.4. Codificarea și etichetarea epruvetelor

Determinarea coeficientului de conductivitate termică a fost realizată pentru epruveta 300
x 300mm, la dimensiunile inițiale de turnare. Pentru încercările fonice și mecanice a fost
nevoie de debitare în epruvete de 50 x 50mm, 75 x 75mm, și D=100mm. Codificarea a fost
simplificată conținând toate elementele identificare a rețetei și a testării (Tabelul 5.12.).
Tabelul 5.12. Codificarea finală a epruvetelor, funcție de testările programate (exemplu)
Codificare Codificare Codificare epruvetă Codificare epuvetă

Cod
epruvetă testare epruvetă testare testare la smulgerea la coeziunea
primar
termică fonică șuruburilor internă
10%p-c40n40v20 F1 10%p-c40n40v20 SS1 10%p-c40n40v20 CI1 10%p-c40n40v20
F2 10%p-c40n40v20 SS2 10%p-c40n40v20 CI2 10%p-c40n40v20
I-1 SS3 10%p-c40n40v20 CI3 10%p-c40n40v20
SS4 10%p-c40n40v20 CI4 10%p-c40n40v20
SS5 10%p-c40n40v20
5.4. Efectuarea testelor la încercări mecanice.
5.4.1. Debitarea epruvetelor.

După finalizarea testărilor pentru determinarea conductivității termice, plăcile au fost
trasate (Figura 5.16.) și debitate funcție de specificul fiecărui tip de încercări (Figura 5.17. a-
b). După debitare, epruvetele au fost șlefuite și calibrate astfel: cerc cu diametrul de 100m
pentru testarea fonică, epruvete pătrate de 50mm pentru coeziune internă si pătrate de 75mm
pentru testarea la smulgerea șuruburilor.
Figura 5.16. Trasarea epruvetelor pentru debitare
5.4.2. Smulgerea șuruburilor.
5.4.2.1 Pregătirea epruvetelor pentru încercarea la smulgerea șuruburilor.

Conform standard SR EN 320 s-au debitat cinci epruvete pătrate, din fiecare tip de
structură. S-au fost trasat găurile cu un diametru de (2,7±0,1) mm pe o adâncime de (19±1)
39
mm. Testările au fost realizate pe echipamentul Zwick/Roell BT1–FB010TN.D30 din din
caadrul ICDT. (Figura 5.21.)
Figura 5.21. Instalația de testare mecanică Zwick cu dispozitivul de testare la
smulgerea șuruburilor
5.4.2.2 Testarea epruvetelor la smulgerea șuruburilor. Rezultatele testării.

Ca urmare a finalizării testelor la smulgerea șuruburilor s-au putut realiza diagrame
comparative dintre proba Martor Rigips și rețetele ceramice (Figura 5.24., Figura 5.25.,
Figura 5.26.) și de asemenea, proba Martor Rigips și procente de puzderii de cânepă (0%p,
5%p, 10%p, 20%p – Figura 5.27., Figura 5.28., Figura 5.29. Figura 5.30.).
Din Tabelul 5.13. se prezintă un fragment aferent rețetei 10%p-c40n40v20, restul tabelului
fiind regăsit integral în teză.
Tabelul 5.13. Rezultatele testărilor la încercarea de smulgerea șuruburilor (extras)
Rezultatele
încercărilor la
Imagine epruvete smulgerea Diagrama completă
șuruburilor, Fmax
(N)
5%-c40n40v20
SS-1 885
SS-2 919
SS-3 845
SS-4 1090
SS-5 740
Media 897
Figura 5.24. Diagramă comparativă la smulgerea șuruburilor, proba martor Rigips și

rețeta ceramică c40n40v20
40
rețeta ceramică c50i50

rețeta ceramică i100

concentrație de puzderii 0%
41


42
5.4.3. Coeziune internă
5.4.3.1. Pregătirea epruvetelor pentru încercarea la coeziunea internă.

Conform standard SR EN 319 s-au debitat patru epruvete din fiecare tip de structură. După
debitarea și calibrarea aferentă, epruvetele pătrate cu laturile de 50±1mm au urmat o serie de
pași pe în vederea pregătirii testării.
Pregătirea epruvetelor a constat în șlefuirea ușoară cu o bandă abrazivă cu granulație 60,
degresarea tălpilor metalice cu alcool tehnic, lipirea epruvetelor de tălpile metalice cu adeziv
Bison epoxi bi-component pentru metal, uscare 24 de ore. La finalizarea acestui timp,
epruvetele au fost eliberate din dispozitive, fotografiate și montate, pe rând, în dispozitivul
special de coeziune al echipamentului Zwick (Figura 5.34.).
Figura 5.34. Instalarea epruvetelor în dispozitivul de testare la coeziune internă
5.4.3.2 Testarea epruvetelor la coeziunea internă. Rezultatele testării.

În acest subcapitol, se prezintă prin intermediul tabelului 5.14., rezultatele testărilor la
coeziune internă pentru toate cele 21 de rețete plus proba Martor, Rigips Ridurit.
Din Tabelul 5.14. se prezintă un fragment aferent rețetei 10%p-c40n40v20, restul tabelului
fiind regăsit integral în teză.
Tabelul 5.14. Rezultatele testărilor la coeziunea internă (extras)
43
Rezultatele
încercărilor la
Imagine epruvete Diagrama completă
coeziunea
internă, Fmax (N)
5%p-c40n40v20
CI-1 2100
CI-2 2390
CI-3 2070
CI-4 585
Media 1790
Deformațiile suferite de epruvete la coeziunea internă sunt foarte variate: liniare, diagonale
sau aleatorii. Epruveta Martor Rigips s-a rupt total în timpul testării, ruptura realizându-se
lângă linia de adeziv. De asemenea, epruvetele cu 0% puzderii de cânepă s-au rupt total, cu
zgomot, aproape de linia de adeziv pe suprafețe liniare sau în relief, în apropierea uneia din
tălpile metalice de tragere.
De la 5% la 30% puzderii, fisurile în interiorul epruvetelor au fost de natură să urmărească
dispunerea materialului lignocelulozic în materialul compozit, după cum se poate observa în
Figura 5.37.A. (Secțiunea-Anexe a tezei).
Ca urmare a finalizării testelor la coeziune internă s-au putut realiza diagrame comparative
dintre proba Martor Rigips și rețetele ceramice (Figura 5.38., Figura 5.39., Figura 5.40.) și,
proba Martor Rigips și procente de puzderii de cânepă (Figura 5.41., Figura 5.42., Figura
5.43., Figura 5.44.).
Figura 5.38. Diagrama comparativă la coeziune internă, proba martor Rigips și rețeta
ceramică c40n40v20
Figura 5.39. Diagrama comparativă la coeziune internă, proba martor Rigips și rețeta
ceramică c50i50
44
Figura 5.40. Diagrama comparativă la coeziune internă proba martor Rigips și rețeta
ceramică i100
Figura 5.41. Diagrama comparativă la coeziune internă, proba martor Rigips și 0%

puzderii
Figura 5.42. Diagrama comparativă la coeziune internă, proba martor Rigips și 5%

puzderii
45
Figura 5.43. Diagrama comparativă la coeziune internă proba martor Rigips și 10%
puzderii
Figura 5.44. Diagrama comparativă la coeziune internă proba martor Rigips și 20%
puzderii
5.5. Efectuarea testelor pentru determinarea coeficientului de conductivitate termică.
46
5.5.1. Pregătirea epruvetelor pentru determinarea coeficientului de conductivitate termică.
Tabelul 5.15. Nomenclator de densități ale epruvetelor
Nr. crt. Denumire rețetă epruvetă Masă epruvetă (kg) Densitate ρ(kg/m3)
Epruvete subțiri cu rol de placare pereți (300 x 300 x 20mm)
1 Martor Rigips Ridurit 1,530 850,0
2 0%p – c40n40v20 2,851 1583,88
3 5%p – c40n40v20 2,558 1254,4
4 6%p – c40n40v20 2,260 1255,55
5 7%p – c40n40v20 2,061 1145,0
6 8%p – c40n40v20 2,040 1133,33
7 9%p – c40n40v20 1,994 1107,77
8 10%p – c40n40v20 1,791 995,0
9 11%p – c40n40v20 1,726 958,88
10 12%p – c40n40v20 1,472 817,77
11 13%p – c40n40v20 1,461 811,66
12 14%p – c40n40v20 1,457 809,44
13 15%p – c40n40v20 1,441 800,55
14 0%p – c50i50 2,250 1250,0
15 5%p – c50i50 1,952 1084,72
16 10%p – c50i50 1,661 922,77
17 20%p – c50i50 1,206 670,22
18 0%p – i100 2,074 1153,0
19 5%p – i100 2,138 1187,77
20 10%p – i100 1,665 925,0
21 20%p – i100 1,200 666,66
22 30%p – i100 0,847 470,72
Epruvete groase (blocuri) cu rol de umplutură a pereților (300 x 300 x 82 – 90mm)
23 30%p – c30n50v20 (h=89mm) 3,260 406,99
24 30%p – c35n45v20 (h=90mm) 3,312 408,88
25 30%p – c25n55v20 (h=85mm) 3,287 429,67
26 25%p – c40n40v20 (h=85mm) 3,641 475,94
27 20%p – c40n40v20 (h=82mm) 4,248 575,61
Figura 5.45. Eliminare epruveta 30%p – c20n60v20 din testare termică
47
Epruveta calup 30%p – c20n60v20 a fost eliminată din testarea termică datorită ruperii
acesteia în momentul transportului către instalația HFM. Este posibil ca procentul redus de
ciment și procentul crescut de nisip să fi favorizat această rupere.
5.5.2. Prezentarea echipamentului de testare termică.

Testele pentru determinarea coeficientului de conductivitate termică (λ) pentru cele 27 de
epruvete s-au realizat pe echipamentul NETZSCH HFM 361/6/1 (Heat Flow Meter) din
cadrul ICDT7.
Testarea prin metoda HFM este o tehnică standardizată și funcționează sub incidența ISO
83018. Instalația funcționează pe baza unui sistem Peltier și presupune introducerea epruvetei
între cele două platane încălzite, setate la temperaturi diferite. Fluxul de căldură (q) ce trece
prin epruvetă este măsurat de un traductor de transfer de căldură. După ce se ajunge la
echilibrul termic, testul este considerat finalizat.
Ecuația de transfer termic a lui Fourier (5.3) face relaționarea dintre acești parametri,
pentru momentul în care secțiunea testată atinge echilibrul termic.
Q=λ*A*(ΔT/Δx) (5.3)
Unul sau două traductoare de transfer de căldură măsoară fluxul termic prin epruvetă.
Semnalul traductorului de flux termic (V, în volți) este proporțional cu fluxul termic ce trece
prin traductor. În HFM 436/6/1, zona traductorului de flux termic reprezintă zona prin care
trece fluxul termic și este același pentru toate epruvetele, astfel că se generează o nouă ecuație
(5.4):
Q=N*V (5.4)
unde N este coeficientul de calibrare care se referă la voltajul traductorului de flux termic
către fluxul termic ce trece prin epruvetă.
λ=k=N*V*(Δx/ΔT) (5.5)
Figura 5.46. Echipamentul NETZSCH HFM (Heat Flow Meter) 436/6/1
7
ICDT - Institutul de Cercetare Dezvoltare al Universității Transilvania
8
ISO 8301 Thermal insulation – Determination of steady-state thermal resistance and related properties – Heat
flow meter aparatus
48
Cooler Instrument de testare HFM Computer
5.5.3. Determinarea metodologiei de testare, stabilirea direcției de cercetare. Date de

intrare.
Testarea pentru determinarea coeficientului de conductivitate termică (λ) s-a realizat pentru
temperatura exterioară (T1) de -20°C, -15°C, -10°C, -5°C, 0°C, +5°C, +10°C, +15°C la
ΔT=10, ΔT=15, ΔT=20, ΔT=25 și ΔT=30 (°C). Cu aceste date de intrare (date cunoscute) s-au
putut determina temperatura interioară (T2) și Media valorilor.
Platanul inferior al instalației este corespunzător temperaturii exterioare (T1) iar platanul
superior, temperaturii interioare (T2). ΔT reprezintă diferența calculată dintre temperatura mai
mare față de temperatura mai mică.
ΔT= T2 – T1 (5.6)
Media T= (T1+T2) / 2 (5.7)
Cu ajutorul formulelor (5.6) și (5.7) se pot determina datele necesare completării tabelelor
5.16. – 5.20. și introducerea datelor în programul de testare.
Tabelul 5.16. Calculul determinării T2 (°C) și Media temperaturilor T1 și T2, la ΔT=10°C
Număr testări T1 (°C) T2 (°C) ΔT Media

0 -20 -10 10 -15
1 -15 -5 10 -10
2 -10 0 10 -5
3 -5 -5 10 0
4 0 +10 10 +5
5 +5 +15 10 +10
6 +10 +20 10 +15
7 +15 +25 10 +20
Se prezintă în rezumat doar un tabel al determinărilor T2 și media pentru ΔT=10. Restul

tabelelor pentru ΔT 15-30 sunt prezentate integral în teză.
Din cauza limitării posibilităților de testare ale echipamentului, pentru valoarea Media
(Mean) < -10(°C), prima testare la ΔT=10 (Media = -15°C) și ΔT=15 (Media = -12,5°C) se
49
anulează, notându-se cu 0. Se ia astfel în considerare intervalul de la -15°C la +15°C pentru
ΔT=10 și ΔT=15.
5.5.4. Testarea epruvetelor pentru determinarea coeficientului de conductivitate termică

funcție de datele de intrare stabilite (T1 și ΔT).
Capacitatea maximă de testare a echipamentului este de 600 x 600mm cu înălțimea
specimenului de la 10mm până la 200mm, plaja de testare dintre platane este de la -20°C la
+70°C, cu maxim 10 puncte de măsurare. ΔT maxim ce se poate măsura este 30 iar intervalul
minim-maxim al mediei temperaturilor se situează în intervalul -10°C și +60°C.
Suprafața minimă a specimenelor testate este de 300 x 300mm, în condițiile în care aria
senzorilor centrali ai traductorului de flux termic se încadrează într-un pătrat cu latura de
254mm. Epruvetele au fost încadrate într-o ramă de 600 x 600mm cu înălțimea egală cu
specimenul testat, polistiren (600 x 600 x 20mm) penru epruvetele de 20mm și poliuretan
pentru epruvetele calup (Figura 5.47.). Ramele de încadrare din polistiren respectiv poliuretan
au rolul de a păstra paralelismul celor două planate pe perioada testărilor, menține epruveta în
poziție centrală față de zona de senzori de mijloc.
Figura 5.47. Încadrarea epruvetelor subțiri și groase (blocuri) în rame de testare (600 x
600mm)
a. b.
a. încadrarea epruvetelor subțiri în ramă polistiren 600 x 600 x 20mm; b. încadrarea epruvetelor groase
(bloc) în ramă poliuretanică 600 x 600 x 100mm (deformabilă pe înălțime la presare).
Se exemplifică rezultatele obținute ( Diagrame individuale și generală comparativă) pentru

rețeta cu 5%-c40n40v20 fiecare ΔT 10-30. Rezultatele integrale se regăsesc în teză.
Figura 5.48. Determinarea coeficientului de conductivitate termică pentru epruveta 5%p –

c40n40v20
50
51
Figura 5.49. Diagramă generală de valori λ, epruveta 5%p-c40n40v20, ΔT=10 - 30 (°C)
Pentru epruvetele bloc (calup) cu 20%p, 25%p și 30%p (o rețetă) se prezintă în continuare
diagramele generale comparative. Restul rețetelor pentru epruvetele calup cu 30%p se
regăsesc integral în teză.
52
Figura 5.93. Diagramă generală de valori λ, epruveta bloc 20%p-c40n40v20, ΔT=10-30(°C)
Figura 5.95. Diagramă generală de valori λ, epruveta bloc 25%p-c40n40v20, ΔT=10-30(°C)
Figura 5.101. Diagramă generală de valori λ, epruveta bloc 30%p-c35n45v20, ΔT=10-

30(°C)
53
În continuare se prezintă diagramele comparative pentru rețetele cu 5%p, material
lignocelulozic (puzderii de cânepă). Restul de diagrame sunt prezentate integral în teză.
Figura 5.102. Diagramă comparativă a epruvetelor cu 5% concentrație de puzderii de

cânepă, funcție de valorile ΔT
54
5.6. Efectuarea testelor la atenuare fonică.
5.6.1. Prezentarea epruvetelor pentru testarea coeficientului α.

Epruvetele au fost debitate circular de 100mm. Se prezintă un fragment din Tabelul
epruvetelor pentru testarea fonică restul epruvetelor se regăsesc integral în teză.
Figura 5.105. Prezentarea epruvetelor pentru determinarea α, rețeta c40n40v20 (fragment)
55
5.6.2. Prezentarea echipamentului de testare. Metodă de lucru. Rezultate.
Testele pentru determinarea coeficientului de atenuare fonică, α, s-au realizat pe
Interferometrul acustic, Tub Kundt, care se găsește în dotarea laboratoarelor ICDT, Brașov.
Măsurare absorbției sunetului se referă la capacitatea materialului de a absorbi, reflecta și
disipa energia acustică. Tubul Kundt funcționează cu 2 microfoane, dispuse la 50mm unul
față de celălalt și este supus standardelor ISO 10534-2 și ASTM E1050-98.
Capacitatea interioară a tubului Kundt este de 100mm, epruveta fiind introdusă și reglată
cu ajutorul pistonului din capăt dreapta pentru a se poziționa exact la marginea de închidere a
tunului fonic.
Figura 5.107. Interferometrul acustic (tubul Kundt)
Pentru exemplificare se prezintă rezultatele obținute pentru rețeta 5%-c40n40v20,

diagramele individuale și generală. Restul rezultatelor se regăsesc integral în teză.
Figura 5.109. Determinarea coeficientului α, pentru 5%p – c40n40v20 la 40, 50, 60,70 dB
56
Figura 5.110. Diagrama generală α, pentru 5%p – c40n40v20 în intervalul 40-70dB
5.7. Prelucrarea datelor experimentale
Toate epruvetele ce au fost incluse în programul de testare au fost comparate cu placa de

Rigips Ridurit de aceeași grosime (20mm).
5.7.1. Smulgerea șuruburilor. Influența concentrației de participare a puzderiilor și a

lianților minerali asupra caracteristicilor măsurate.
Pentru fiecare rețetă ceramică s-au realizat și probe martor cu 0% puzderii de cânepă.
Aceste epruvete comparate cu Rigipsul determină influența concentrațiilor de lianți asupra
rezistenței materialelor fără implicarea materialului lignocelulozic.
57
Tabelul 5.21. Situație comparativă a datelor obținute la smulgerea șuruburilor, funcție de
procentul de puzderii participativ și martor Rigips
Epruveta Martor Rigips (N)* 240

Rețeta ceramică c40n40v20 (puzderiile de cânepă sunt prezentate în %) (N)*
0% 5% 6% 7% 8% 9% 10% 11% 12% 13% 14% 15% 20% 30%
635 897 585 412 356 345 289 181 170 157 149 135 - -
Rețeta ceramică c50i50 (puzderiile de cânepă sunt prezentate în %) (N)*
0% 5% - - - - 10% - - - - - 20% -
393 396 - - - - 305 - - - - - 146 -
Rețeta ceramică i100 (puzderiile de cânepă sunt prezentate în %) (N)*
0% 5% - - - - 10% - - - - - 20% 30%
298 611 - - - - 414 - - - - - 273 116
*conform SR EN 312:2004. (Plăci din așchii de lemn. Condiții.) testarea la smulgerea
șuruburilor se exprimă în N pentru epruvetele standardizate (cu dimensiunile 75x75mm)
Discuția pe baza datelor obținute în urma testelor la smulgerea șuruburilor este prezentată
în Secțiunea-Anexe în Sub-capitolul 5.7.1.
Concluzia discuției prezentate pe larg în Secțiunea Anexe evidențiază faptul că epruveta
martor Rigips (240N) este comparabilă valoric, la smulgerea șuruburilor, cu epruveta 10%p –
c40n40v20 (289N) și 20%p – i100 (273 N).
Tabelul 5.22. Tabel de valori similare funcție de valoarea Forței (N) obținute în urma
testărilor la smulgerea șuruburilor
0%p – c40n40v20 (635 N) 6%p – c40n40v20 (585 N)

0%p – c50i50 (393 N) 10%p – i100 (414 N) 7%p – c40n40v20 (412 N)
0%p – i100 (298 N) 10%p – c50i50 (305 N) 10%p – c40n40v20 (289 N)
20%p – i100 (273 N) 10%p – c40n40v20 (289 N)
5.7.2. Coeziunea internă. Influența concentrației de participare a puzderiilor și a lianților

minerali asupra caracteristicilor măsurate.
Ca urmare a finalizării testelor la coeziunea internă s-au putut realiza diagrame
comparative dintre proba Martor Rigips și rețetele ceramice (Figura 5.38., Figura 5.39.,
Figura 5.40.) și de asemenea, proba Martor Rigips și procente de puzderii de cânepă (0%p,
5%p, 10%p, 20%p – Figura 5.41., Figura 5.42., Figura 5.43. Figura 5.44.).
Concluzia discuției prezentate pe larg în Secțiunea Anexe evidențiază valori similare finale
pentru testarea la coeziunea internă. Epruveta de 6%p – c40n40v20 (1060 N) și 10%p – i100
(992 N) sunt comparabile cu martorul Rigips (981 N). Valorile superioare Rigipsului sunt atât
rețetele prezentate ca rezultate similare cât și rețetele 5%p – c40n40v20 și 5%p – i100, rețeta
c50i50 fiind exclusă , neavând valori de comparație.
58
Tabelul 5.23. Situație comparativă a datelor obținute la coeziune internă, funcție de
procentul de puzderii participativ și martor Rigips
Epruveta Martor Rigips (N)* 981

Rețeta ceramică c40n40v20 (puzderiile de cânepă sunt prezentate în %) (N)*
0% 5% 6% 7% 8% 9% 10% 11% 12% 13% 14% 15% 20% 30%
768 1790 1060 689 715 492 404 192 135 171 163 127 - -
Rețeta ceramică c50i50 (puzderiile de cânepă sunt prezentate în %) (N)*
0% 5% - - - - 10% - - - - - 20% -
829 677 - - - - 487 - - - - - 114 -
Rețeta ceramică i100 (puzderiile de cânepă sunt prezentate în %) (N)*
0% 5% - - - - 10% - - - - - 20% 30%
2210 1470 - - - - 992 - - - - - 463 78,4
*conform SR EN 312:2004. (Plăci din așchii de lemn. Condiții.) testarea la coeziune
internă se exprimă în N pentru epruvuvetele standardizate (cu dimensiunile 50x50mm).
Tabelul 5.24. Tabel de valori similare funcție de valoarea forței obținute în urma testărilor
la coeziune internă
0%p – c50i50 (829 N) 0%p – c40n40v20 (768 N) 8%p – c40n40v20 (715 N)

8%p – c40n40v20 (715 N) 5%p- c50i50 (677 N)
9%p – c40n40v20 (492 N) 10%p – c50i50 (487 N) 20%p – i100 (463 N)
6%p – c40n40v20 (1060 N) 10%p – i100 (992 N) Rigips (981 N)
5.7.3. Conductivitatea termică. Influența concentrației de participare a puzderiilor și a

lianților minerali asupra caracteristicilor măsurate.
Testarea pentru determinarea coeficientului de conductivitate termică a fost realizată din
perspectiva T1 (temperatura exterioară) selectată în intervalul -20°C și +15°C, la ΔT = 10°C,
15°C, 20°C, 25°C și 30°C, rezultatele fiind comparate cu epruveta etalon Rigips ce a urmat
aceeași serie de testări.
5.7.3.1. Rețeta ceramică c40n40v20 și epruveta martor Rigips.
Tabelul 5.26. Definirea intervalelor de valori similare dintre rețeta ceramică c40n40v20 și
epruveta martor Rigips, pentru valoarea λ
0%p 5%p 6%p 7%p 8%p 9%p 10%p 11%p 12%p 13%p 14%p 15%p
ΔT=10
ΔT=15
ΔT=20
59
0%p 5%p 6%p 7%p 8%p 9%p 10%p 11%p 12%p 13%p 14%p 15%p
ΔT=25
ΔT=30
Legendă Tabelul 5.26.:
Reprezintă intervalul similar valoric al λ, în raport cu valorile obținute pentru rețeta ceramică
c40n40v20, cu procent de puzderii de la 0% la 15%.
5.7.3.2. Rețeta ceramică c50i50 și epruveta martor Rigips.
Tabelul 5.28. Definirea intervalelor de valori similare dintre rețeta ceramică c50i50 și
0%p 5%p 10%p 20%p

ΔT=10
ΔT=15
ΔT=20
ΔT=25
ΔT=30
Reprezintă intervalul similar valoric, al λ, în raport cu valorile obținute pentru rețeta ceramică
c50i50, cu procent de puzderii de la 0% la 20%.
5.7.3.3. Rețeta ceramică i100 și epruveta martor Rigips.
Tabelul 5.30. Definirea intervalelor de valori similare dintre rețeta ceramică i100 și
0%p 5%p 10%p 20%p 30%p

ΔT=10
ΔT=15
ΔT=20
ΔT=25
ΔT=30
Reprezintă intervalul similar valoric al λ, în raport cu valorile obținute pentru rețeta
ceramică i100, cu procent de puzderii de la 0% la 30%.
5.7.3.4. Concluzii asupra influenței puzderiilor de cânepă în rețetele ceramice comparativ

cu epruveta martor Rigips.
Se prezintă în continuare Tabelele aferente comparației datelor obținute pentru procente de
puzderii 0%, 5%, 10%, 20% pentru toate cele trei rețete ceramice raportate la Rigips.
60
Tabelul 5.31. Situație comparativă a valorilor λ testate pentru epruvetele cu 0%, 5%, 10% și 20% puzderii comparativ cu proba de Rigips
0%p - 0%p - 0%p- 5%p - 5%p - 5%p- 10%p - 10%p- 10%p - 20%p - 20%p -
-20°C Rigips
c40n40v20 c50i50 i100 c40n40v20 c50i50 i100 c40n40v20 c50i50 i100 c50i50 i100
ΔT10 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
ΔT15 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
ΔT20 0,130 0,138 0,137 0,135 0,133 0,130 0,132 0,131 0,126 0,128 0,118 0,102
ΔT25 0,106 0,113 0,112 0,111 0,108 0,105 0,105 0,106 0,110 0,104 0,104 0,101
ΔT30 0,089 0,093 0,092 0,091 0,092 0,103 0,107 0,089 0,094 0,088 0,088 0,094
0%p - 0%p - 0%p- 5%p - 5%p - 5%p- 10%p - 10%p- 10%p- 20%p - 20%p-
-15°C Rigips
ΔT10 0,224 0,265 0,226 0,249 0,230 0,120 0,231 0,172 0,134 0,142 0,117 0,099
ΔT15 0,172 0,175 0,174 0,172 0,177 0,173 0,176 0,154 0,136 0,154 0,118 0,099
ΔT20 0,130 0,138 0,137 0,135 0,135 0,131 0,133 0,132 0,128 0,130 0,118 0,105
ΔT25 0,106 0,114 0,112 0,111 0,108 0,105 0,105 0,106 0,110 0,104 0,104 0,101
ΔT30 0,089 0,094 0,092 0,091 0,092 0,103 0,107 0,090 0,094 0,088 0,088 0,094
0%p - 0%p - 0%p- 5%p - 5%p - 5%p- 10%p - 10%p- 10%p- 20%p - 20%p -
-10°C Rigips
ΔT10 0,225 0,266 0,227 0,250 0,233 0,124 0,237 0,172 0,135 0,147 0,118 0,100
ΔT15 0,173 0,176 0,175 0,173 0,180 0,174 0,176 0,167 0,135 0,154 0,119 0,105
ΔT20 0,131 0,138 0,137 0,135 0,136 0,132 0,134 0,133 0,129 0,131 0,119 0,105
ΔT25 0,106 0,114 0,113 0,111 0,109 0,106 0,106 0,107 0,111 0,106 0,105 0,103
ΔT30 0,089 0,094 0,093 0,092 0,093 0,104 0,108 0,090 0,095 0,089 0,088 0,095
61
0%p - 0%p - 0%p- 5%p - 5%p - 5%p- 10%p - 10%p- 10%p- 20%p - 20%p -
-5°C Rigips
ΔT10 0,226 0,266 0,228 0,250 0,239 0,125 0,236 0,174 0,135 0,151 0,119 0,101
ΔT15 0,175 0,179 0,178 0,176 0,181 0,176 0,179 0,168 0,136 0,155 0,119 0,106
ΔT20 0,131 0,138 0,137 0,135 0,138 0,134 0,136 0,134 0,133 0,133 0,120 0,105
ΔT25 0,107 0,113 0,113 0,112 0,111 0,107 0,108 0,109 0,112 0,107 0,106 0,105
ΔT30 0,090 0,094 0,093 0,092 0,093 0,104 0,108 0,090 0,095 0,089 0,088 0,095
0%p - 0%p - 0%p 5%p - 5%p - 5%p- 10%p - 10%p- 10%p - 20%p - 20%p -
0°C Rigips
c40n40v20 c50i50 - i100 c40n40v20 c50i50 i100 c40n40v20 c50i50 i100 c50i50 i100
ΔT10 0,226 0,269 0,228 0,251 0,242 0,124 0,238 0,174 0,136 0,160 0,119 0,103
ΔT15 0,176 0,180 0,179 0,176 0,183 0,178 0,180 0,170 0,137 0,158 0,119 0,107
ΔT20 0,132 0,138 0,137 0,135 0,138 0,134 0,136 0,135 0,137 0,133 0,119 0,106
ΔT25 0,107 0,114 0,113 0,112 0,111 0,108 0,108 0,109 0,114 0,107 0,107 0,105
ΔT30 0,090 0,095 0,093 0,092 0,094 0,104 0,109 0,091 0,096 0,090 0,090 0,096
0%p - 0%p - 0%p 5%p - 5%p - 5%p- 10%p - 10%p- 10%p - 20%p - 20%p -
5°C Rigips
ΔT10 0,229 0,273 0,229 0,252 0,247 0,126 0,238 0,174 0,135 0,155 0,120 0,104
ΔT15 0,177 0,182 0,181 0,178 0,185 0,180 0,182 0,171 0,139 0,159 0,120 0,107
ΔT20 0,131 0,138 0,137 0,135 0,138 0,134 0,136 0,136 0,135 0,133 0,119 0,106
ΔT25 0,107 0,114 0,113 0,111 0,112 0,110 0,110 0,110 0,115 0,108 0,108 0,105
ΔT30 0,090 0,095 0,093 0,092 0,094 0,104 0,110 0,091 0,096 0,090 0,090 0,096
0%p - 0%p - 0%p 5%p - 5%p - 5%p- 10%p - 10%p- 10%p - 20%p - 20%p -
10°C Rigips
ΔT10 0,234 0,273 0,232 0,254 0,250 0,126 0,238 0,175 0,136 0,161 0,120 0,103
ΔT15 0,179 0,181 0,181 0,178 0,185 0,180 0,182 0,171 0,143 0,159 0,120 0,110
ΔT20 0,132 0,138 0,137 0,137 0,138 0,135 0,137 0,136 0,134 0,134 0,119 0,106
ΔT25 0,108 0,114 0,113 0,112 0,112 0,110 0,109 0,110 0,114 0,109 0,108 0,106
62
ΔT30 0,091 0,095 0,094 0,093 0,094 0,106 0,110 0,092 0,097 0,091 0,090 0,097
0%p - 0%p - 0%p 5%p - 5%p - 5%p- 10%p - 10%p- 10%p - 20%p - 20%p -
15°C Rigips
ΔT10 0,239 0,272 0,233 0,258 0,250 0,126 0,238 0,178 0,136 0,161 0,119 0,103
ΔT15 0,181 0,184 0,184 0,180 0,187 0,182 0,184 0,174 0,145 0,160 0,121 0,111
ΔT20 0,131 0,141 0,140 0,139 0,142 0,138 0,140 0,139 0,136 0,137 0,121 0,110
ΔT25 0,109 0,115 0,114 0,113 0,114 0,110 0,112 0,112 0,116 0,110 0,110 0,108
ΔT30 0,091 0,096 0,095 0,094 0,096 0,104 0,111 0,093 0,098 0,091 0,091 0,096
Deși concluziile asupra influenței procentului de puzderii, pe fiecare grup de rețete ceramice, și stabilirea intervalelor similare cu proba martor
Rigips, au fost discutate și clarificate (Gherghișan, Cismaru 2013), este necesară și o situație comparativă între Rigips și rețetele ceramice, păstrând un
procent constant de puzderii de cânepă.
 În Tabelul 5.31. sunt incluse toate valorile obținute pentru epruvetele cu 0%, 5%, 10% și 20% puzderii testate la intervalul de temperatura
exterioară (T1), -20°C la +15°C, pentru ΔT=10, 15, 20, 25, 30°C.
 Se observă faptul că diferențele valorice dintre rețetele ceramice sunt mici, putându-se realiza un clasament al eficienței termice: i100, urmată
de c50i50 și c40n40v20. Există o excepție la ΔT=10°C, unde eficiența termică cea mai bună aparține rețetei c50i50.
 Rigipsul obține valori termice (λ) mai bune comparativ cu rețetele ceramice cu 0% puzderii și își găsește echivalența cu toate rețetele ceramice
cu înglobare 5%p și 10%p.
 Influența înglobării puzderiilor în matricea ceramică este vizibilă datorită diferențelor de valori λ obținute.
 Scăderea cea mai pregnantă a valorilor λ o întâlnim la testarea pentru ΔT=10°C. Coeficientul de conductivitate termică scade de la ~0,265
W/m*K la ~0,100 W/m*K, la epruvetele cu 0% puzderii iar pentru epruvetele cu 20%, de la ~0,175 W/m*K la ~0,107 W/m*K.
 Diagramele trasate pentru ΔT=25°C și ΔT=30°C descresc ușor aproape liniar, modificările valorice sunt foarte mici de la o testare la alta,
fenomen observat pe tot parcursul testărilor. Se observă faptul că, pentru aceleași diferențe de temperatură de 25°C și 30°C, valorile λ ale epruvetelor
sunt similare, indiferent de temperatura exterioară la care se testează.
 Valorile coeficientului λ al epruvetelor cresc direct proporțional cu creșterea temperaturii exterioare:
63
Ca și concluzie finală asupra acestui studiu comparativ dintre rețetele ceramice și Rigips se
prezintă un tabel comun de valori similare, pentru fiecare ΔT=10-30°C (Tabelul 5.32.)
Tabelul 5.32. Valori similare ale coeficientului de conductivitate termică (λ) pentru Rigips-
epruvete pe bază de puzderii de cânepă
Rețetă ceramică c40n40v20 c50i50 i100

ΔT=10°C 6%p – 9%p 0%p 5%p
ΔT=15°C 9%p – 11%p 0%p – 5%p 0%p – 5%p
ΔT=20°C 8%p – 15%p 5%p – 10%p 5%p – 10%p
ΔT=25°C 9%p – 15%p 5%p – 20%p 5%p – 20%p
ΔT=30°C 9%p – 15%p 10%p – 20%p 10%p – 20%p
5.7.3.5. Concluzii asupra influenței puzderiilor de cânepă înglobate în materiale compozite

cu rol de umplutură a pereților (calupuri).
Materialele compozite realizate ca umplutură a pereților au fost testate termic pentru
determinarea coeficientului de conductivitate termică. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul
5.33. și în Figura 5.160. Similar epruvetelor subțiri și pentru epruvetele calup, valorile λ s-au
rotunjit de la 6 zecimale la 3 zecimale.
Tabelul 5.33. Situație comparativă a valorilor λ testate pentru epruvetele calup cu 20%,
25% și 30% puzderii de cânepă
bloc 20%p - bloc 25%p - bloc 30%p - bloc 30%p - bloc 30%p -
-20°C
c40n40v20 c40n40v20 c25n55v20 c30n50v20 c35n45v20
ΔT10 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
ΔT15 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
ΔT20 0,119 0,101 0,082 0,080 0,080
ΔT25 0,116 0,104 0,083 0,079 0,079
ΔT30 0,118 0,107 0,084 0,082 0,087
-15°C
ΔT10 0,118 0,103 0,083 0,076 0,081
ΔT15 0,118 0,093 0,078 0,081 0,080
ΔT20 0,120 0,106 0,084 0,081 0,082
ΔT25 0,117 0,105 0,084 0,079 0,081
ΔT30 0,120 0,109 0,088 0,084 0,087
-10°C
ΔT10 0,118 0,107 0,085 0,082 0,082
ΔT15 0,119 0,107 0,085 0,082 0,083
ΔT20 0,121 0,107 0,084 0,082 0,082
ΔT25 0,119 0,105 0,085 0,080 0,081
ΔT30 0,119 0,111 0,089 0,084 0,088
-5°C
ΔT10 0,120 0,108 0,086 0,083 0,084
64
ΔT15 0,120 0,107 0,085 0,082 0,085
ΔT20 0,121 0,109 0,085 0,082 0,082
ΔT25 0,122 0,110 0,087 0,083 0,084
ΔT30 0,122 0,111 0,090 0,085 0,088
0°C
ΔT10 0,120 0,110 0,094 0,083 0,085
ΔT15 0,121 0,109 0,087 0,085 0,085
ΔT20 0,122 0,109 0,087 0,087 0,084
ΔT25 0,125 0,109 0,090 0,087 0,085
ΔT30 0,124 0,112 0,092 0,090 0,089
5°C
ΔT10 0,121 0,112 0,098 0,087 0,086
ΔT15 0,124 0,111 0,090 0,087 0,087
ΔT20 0,124 0,114 0,089 0,088 0,087
ΔT25 0,126 0,117 0,093 0,090 0,089
ΔT30 0,127 0,116 0,093 0,091 0,090
10°C
ΔT10 0,124 0,116 0,098 0,090 0,088
ΔT15 0,126 0,113 0,092 0,089 0,089
ΔT20 0,126 0,120 0,092 0,090 0,089
ΔT25 0,129 0,121 0,094 0,092 0,090
ΔT30 0,129 0,119 0,096 0,093 0,093
15°C
ΔT10 0,127 0,124 0,098 0,093 0,090
ΔT15 0,130 0,123 0,095 0,093 0,091
ΔT20 0,130 0,120 0,096 0,093 0,093
ΔT25 0,132 0,125 0,098 0,095 0,093
ΔT30 0,132 0,122 0,099 0,097 0,096
Din prelucrarea datelor obținute pentru rețetele calup au rezultat următoarele concluzii:
 Valoarea λ crește direct proporțional cu creșterea temperaturii exterioare. Ex. la
ΔT=20°C, epruveta bloc 20%p – c40n40v20 crește de la λ=0,119 W/m*K în punctul T 1= -
20°C la λ=0,130 W/m*K, în punctul de T1= +15°C.
 La epruvetele calup cu același procent de puzderii se observă faptul că modificările
procentuale de lianți minerali modifică λ într-o măsură foarte mică, în medie cinci miimi.
 Similar epruvetelor subțiri, se observă că valoarea λ scade cu creșterea procentului de
puzderii înglobate în matricea ceramică.
 Acceptând faptul că modificările valorilor λ la nivelul matricelor ceramice cu diferite
procente de ciment și nisip (procentul de var rămânând constant), sunt foarte mici (calupuri
cu 30% puzderii înglobate în trei rețete ceramice diferite) se constată faptul că valoarea λ
scade direct proporțional cu creșterea procentului de puzderii înglobate în compozit.
Deoarece în literatura de specialitate nu se regăsesc condițiile de temperatură utilizate
pentru testarea produselor, blocurile compozite realizate pentru această lucrare se pot încadra
între valorile obținute ale unor materiale de construcții omologate, ce conțin în matricea
65
ceramică puzderii de cânepă, demonstrând astfel calități competitive din punct de vedere
termic (Tabelul 5.34.)
Tabelul 5.34. Încadrarea valorică a materialelor calup (de umplutură) testate în produsele
omologate de construcții pe bază de puzderii de cânepă
Tip material Denumire λ (W/m*K) ρ (kg/m3) Grosime material

Perete monobloc Hemcrete 0,06 275 300-400cm
Bloc perete portant Cannabric 0,19 1171 10,5 cm
Materiale calup testate Prototip 0,132-0,082 407-575 8,5 ± 0,5 cm
Bloc perete izolație Hestia 0,07 300 10,5 cm
5.7.4. Absorbția fonică. Influența concentrației de participare a puzderiilor și a lianților

minerali asupra caracteristicilor măsurate.
Analiza s-a realizat ținând cont de valorile maxime obținute de rețetele testate, în intervalul
de frecvențe (50-1350Hz) și intensitatea sunetului (40-70dB). la care s-au obținut. Grila de
analiză a frecvenței 50-1350 Hz, a fost împărțită în 4 sectoare: 50-350Hz, 400-700Hz, 750-
1050Hz, 1100-1350Hz.
5.7.4.1. Analiza asupra absorbției fonice pentru rețeta c40n40v20 și epruveta de Rigips.
Rețeta c40n40v20 cuprinde 12 epruvete cu 0%p (epruveta martor a rețetei, fără puzderii) și
5-15% procente de puzderii înglobate.
Analiza pentru rezultatele obținute în cadrul testărilor fonice sunt prezentate integral în
teză. În rezumat se exemplifică intervalul de frecvență 1100-1350Hz la intensitatea sunetului
de 50, 60 și 70 dB.
 Intervalul de frecvențe 1100-1350Hz (50 dB)
Pentru intervalul 0%p - 6%p-c40n40v20, α este în creștere începând cu încadrarea între
1250-1350Hz. α crește direct proporțional și cu creșterea frecvenței. Valorile maxime ale
acestui interval de frecvențe s-au obținut pentru 7%p – c40n40v20, α=0,519 (1200Hz) și
α=0,517 (1300Hz). De altfel reiese faptul că rețeta cu 7%p – c40n40v20 este, în general,
superioară valoric celorlalte epruvete din acest lot. Valorile și intervalele similare ce rezultă
din analiza rezultatelor c40n40v20 și Rigipsul (αR), sunt prezentate în Tabelul 5.38.
Tabelul 5.38. Valori similare pentru rețeta c40n40v20 și etalon Rigips (1100-1350Hz, 50dB)
Frecv. α Rigips Similar** cu c40n40v20 Valori superioare αR ale c40n40v20

1100Hz αR=0,122 Nu există echivalențe 7%p; 12%; 14%p-15%p, restul
valori < αR
1150Hz αR=0,204 14%p-15%p* (α=0,249-0,186) S. 7%p
1200Hz αR=0,332 14%p (α=0,323) 7%p (α=0,519);
1250Hz αR=0,457 14%p (α=0,401) 7%p (α=0,556)
1300Hz αR=0,5 7%p (α=0,517) 7%p (α=0,517)
1350Hz αR=0,471 12%p (α=0,456); 13%p (α=0,467) 6%p (α=0,556); 7%p (α=0,492);
14%p (α=0,5)
66
*rețetele apar fără notația matricei ceramice (c40n40v20) care este implicită
**Valoare similară notată în tabele cu S.
În acest interval nu s-au mai obținut valori α<0,1, cu câteva excepții la rețeta 0%p-
c40n40v20 în intervalul 1100-1150Hz și rețeta 9%p-c40n40v20 la 1100-1200Hz. Valorile
maxime în acest sector de frecvențe s-au obținut pentru rețetele 12%p-c40n40v20, α=0,656
(1150Hz), α=0,615 (1200Hz), 7%p-c40n40v20, α=0,538 (1200Hz), α=0,555 (1250Hz), 6%p-
c40n40v20, α=0,515 (1350Hz).
Valorile și intervalele similare ce rezultă din analiza rezultatelor c40n40v20 și Rigipsul
(αR), sunt prezentate în Tabelul 5.42.

1100Hz αR=0,159 6%p* (α=0,141) S. inferior 7%p; 12%-15%p, restul valori < αR
1150Hz αR=0,228 15%p (α=0,203) S. inferior 7%p; 12%p-14%p, restul valori < αR
1200Hz αR=0,341 13%p-14%p (α=0,329-0,342) 7%p (α=0,538); 12%p (α=0,615)
1250Hz αR=0,454 14%p (α=0,393) S. inferior 7%p (α=0,555); 12%p (α=0,55)
1300Hz αR=0,488 12%p (α=0,472) 7%p (α=0,519)
1350Hz αR=0,436 7%p (α=0,463) S. superior 6%p (α=0,515); 7%p (α=0,463); 14%p
(α=0,47)
.
Exceptând valorile rețetei 9%p-c40n40v20, care în acest interval a obținut α=0,07-0,1 și
rețeta 0%p-c40n40v20 α=0,082-0,087, restul valorilor obținute sunt <0,1. Cele mai mari
valori sunt rezultate pe linia rețetei 12%p-c40n40v20, α=0,658 (1100Hz) urmată de α=0,653
(1100Hz) și α=0,616 (1200Hz). Clasamentul se poate continua cu valorile obținute pentru
rețeta 7%p-c40n40v20 și 13%p-c40n40v20.

1100Hz αR=0,159 6%p* (α=0,143) S. inferior; 7%p; 12%-15%p, restul valori < αR
1150Hz αR=0,228 14%p-15%p (α=0,299-0,209) 7%p; 12%p-13%p, restul valori < αR
1200Hz αR=0,341 13%p-14%p (α=0,345-0,331) 7%p (α=0,54); 12%p (α=0,616)
1250Hz αR=0,454 14%p (α=0,39) S. inferior 7%p (α=0,555); 12%p (α=0,546)
1300Hz αR=0,488 12%p (α=0,471) 7%p (α=0,521)
1350Hz αR=0,436 7%p (α=0,457) S. superior; 6%p (α=0,515); 7%p (α=0,463);
12%p α=0,398); 14%p 14%p (α=0,47)
(α=0,465) S. inferior
*rețetele apar fără notația matricei ceramice (c40n40v20) care este implicită
**Valoare similară notată în tabele cu S.
67
Tabelul 5.47. Valori α maxime pentru rețeta c40n40v20 și Rigips la 50-70dB
Rețeta ceramică Valoare α la 50dB Valoare α la 60dB Valoare α la 70dB

0%p-c40n40v20 0,360 1350 Hz 0,291 1350 Hz 0,346 50 Hz
5%p-c40n40v20 0,601 50 Hz 0,287 1350 Hz 0,415 50 Hz
6%p-c40n40v20 0,556 1350 Hz 0,515 1350 Hz 0,503 1350 Hz
7%p-c40n40v20 0,556 1250 Hz 0,555 1250 Hz 0,555 1250 Hz
8%p-c40n40v20 0,322 1350 Hz 0,262 1350 Hz 0,934 50 Hz
9%p-c40n40v20 0,282 550 Hz 0,484 50 Hz 0,541 50 Hz
10%p-c40n40v20 0,293 600 Hz 0,192 1350 Hz 0,348 100 Hz
11%p-c40n40v20 0,267 1350 Hz 0,155 1350 Hz 0,153 1350 Hz
12%p-c40n40v20 0,456 1350 Hz 0,656 1150 Hz 0,658 1150 Hz
13%p-c40n40v20 0,467 1350 Hz 0,420 100 Hz 0,359 1350 Hz
14%p-c40n40v20 0,500 1350 Hz 0,470 1350 Hz 0,465 1350 Hz
15%p-c40n40v20 0,344 550 Hz 0,298 1350 Hz 0,281 1350 Hz
Rigips 0,500 1300 Hz 0,488 1300 Hz 0,481 1300 Hz
Concluzii finale a valorilor α pentru rețeta ceramică c40n40v20 și Rigips.

1. Intervalul de frecvențe 50-350Hz, conține valorile α cele mai mici din tot testul de
frecvențe, 0<α<0,15, cu excepțiile notabile a rețetelor 5%p-c40n40v20, α=0,601 (50Hz,
50dB), 8%p-c40n40v20, α=0,934 (50Hz, 70dB), 9%p-c40n40v20, α=0,541 (50Hz, 70dB).
Valorile Rigips sunt cuprinse 0<α<0,134 și sunt similare cu rețeta 0-15%p-c40n40v20 din
acest interval.
2. În intervalul 400-700Hz, valorile α scad de la 50dB la 70dB, în medie cu 0,1,
putând concluziona că aceste rețete își pierd proprietatea fonoabsorbantă cu creșterea
intensității sunetului, pe acest interval. Intervalul 0%-6%p-c40n40v20 la 50dB, 0-11%p-
c40n40v20 la 60dB și 0-11%p-c40n40v20 la 70dB au obținut valori similare cu etalonul
Rigips.
3. La intervalul 750-1050Hz, creșterea valorilor α, este cea mai mare la 50dB și
descrește la 60dB și 70dB unde în intervalul de rețete 0-11%p-c40n40v20, valorile sunt
α≤0,1, cu excepțiile anterior menționate. Comparând cu Rigipsul, la 50dB se obțin valori
similare cu intervalul de 0-6%p-c40n40v20, 0-11%p-c40n40v20 la 60dB și la 70dB.
Începând cu acest interval și până la 1350Hz se observă faptul că modificările valorilor
sunt foarte mici comparativ valorile intensității (50, 60 și 70dB).
4. Intervalul 1100-1350Hz conține valorile α cele mai mari din acest test la 50-70dB,
α=0,2-0,55. Rețeta 14%p-c40n40v20 la 50dB, și intervalul 12-15%p-c40n40v20 la 60dB
și 70dB sunt similare valorii obținute pentru Rigips.
5. Tabelul 5.47. prezintă vârfurile maxime de valori α în decursul testărilor. De
remarcat faptul că rețete precum 7%p-c40n40v20 au valori similare ale α=0,556 (50dB),
0,555 (60dB), 0,555 (70dB) toate obținute la frecvența de 1250Hz. Putem deci
concluziona faptul că, la această rețetă α este 0,555 la frecvența de 1250Hz. Similar cu
această rețetă dar la 1350Hz, avem rețetele 6%p-c40n40v20 cu α=0,556(50 dB), 0,515(60
68
dB), 0,503(70dB); 11%p-c40n40v20 cu α=0,267(50dB), 0,155(60dB), 0,153(70dB) și
14%p-c40n40v20 cu valorile α=0,500(50dB), 0,470(60dB), 0,465(70dB).
6. La etalonul Rigips, valorile maxime sunt încadrate pe 1300Hz cu α=0,500(50dB),
0,488(60dB), 0,481(70dB). Pe când în analiza pe intervale individuale, tendința de creștere
a valorilor era evidentă, punctele de maxim stabilite pe aceeași frecvență (conform
exemplelor de mai sus) ne demonstrează faptul ca α scade cu creșterea intensității.
Scăderea valorilor poate fi insesizabilă, cum este cazul rețetei 7%p-c40n40v20 (0,556-
0,555) sau cu 10% (6%p-c40n40v20), ori 43% (11%p-c40n40v20), 7% (14%p-
c40n40v20). Valoarea α pentru Rigips scade de la 50dB la 70dB cu 4%.
7. Valori similare Rigipsului (0,500-0,488-0,481 la 1300Hz) obținem pentru rețeta
14%p-c40n40v20 (0,500-0,470-0,465 la 1350Hz - la o diferență superioară de 50Hz),
superioare acestor valori fiind rețeta 7%p-c40n40v20 (0,556-0,555-0,555 la 1250Hz- la o
diferență inferioară de 50Hz și 6%p-c40n40v20 (0,556-0,515-0,503 la 1350Hz- la o
diferență superioară de 50Hz.
5.7.4.2. Analiza asupra absorbției fonice pentru rețeta c50i50 și etalon Rigips.
Rețeta c50i50 cuprinde 4 epruvete, o epruvetă martor cu 0%p și cu 5%, 10% și 20%
procente de puzderii înglobate în matricea ceramică.
Tabelul 5.60. Valori α maxime pentru rețeta c50i50 și Rigips la 50-70dB

0%p-c50i50 0,439 1350 Hz 0,333 1300 Hz 0,408 1350 Hz
5%p-c50i50 0,586 1350 Hz 0,582 1350 Hz 0,582 1350 Hz
10%p-c50i50 0,557 1200 Hz 0,562 1200 Hz 0,563 1200 Hz
20%p-c50i50 0,483 1350 Hz 0,451 1350 Hz 0,446 1350 Hz
Rigips 0,500 1300 Hz 0,488 1300 Hz 0,481 1300 Hz
Concluzii finale ale valorilor α pentru rețeta ceramică c50i50 și Rigips.

 Rețeta ceramică c50i50 are calități fonoabsorbante notabile, doar în intervalul de
frecvențe 750-1350Hz, cu câteva excepții discutate integral în Secțiunea Anexe: 5%p-
c50i50, α=0,602 (50Hz, 60dB).
 Etalonul Rigips (0,500-0,488-0,481 la 1300Hz) este similar valoric cu rețeta 20%p-
c50i50 (0,483-0,451-0,446 la 1350Hz- la o diferență superioară a frecvenței de 50Hz).
Superioare acestor valori sunt valorile obținute pentru rețeta 10%p-c50i50 (0,557-0,562-
0,563 la 1200Hz- la o diferență inferioară a frecvenței de 50Hz )(Tabelul 5.60.). Rețetele
5%p-c50i50 (0,586-0,582-0,582 la 1350Hz) și 10%p-c50i50 (0,557-0,562-0,563 la
1200Hz), au obținut valorile cele mai mari din c50i50, superioare Rigipsului (in condițiile în
care valorile au fost obținute la 50Hz diferență superioară, respectiv inferioară față de
etalon).
5.7.4.3. Analiza asupra absorbției fonice pentru rețeta i100 și epruveta de Rigips.
Rețeta i100 cuprinde 5 epruvete, cu o rețetă martor cu 0%p (fără puzderii) și celelalte cu
5%, 10%, 20% și 30% procente de puzderii înglobate. Testele fonice au fost realizate pe
69
intervalul de frecvență 50-1350Hz la intensitatea sunetului 50-70dB, valorile fiind comparate
cu valoarea α a Rigipsului.
Tabelul 5.73. Valori α maxime pentru rețeta i100 și Rigips la 50-70dB

0%p-i100 0,479 1350 Hz 0,447 1350 Hz 0,439 1350 Hz
5%p-i100 0,424 1200 Hz 0,425 1150 Hz 0,442 1200 Hz
10%p-i100 0,370 1350 Hz 0,325 1350 Hz 0,315 1350 Hz
20%p-i100 0,447 1350 Hz 0,434 1200 Hz 0,435 1200 Hz
30%p-i100 0,695 1350 Hz 0,675 1350 Hz 0,671 1350 Hz
Rigips 0,500 1300 Hz 0,488 1300 Hz 0,481 1300 Hz
Concluzii finale a valorilor α pentru rețeta ceramică ci100 și Rigips.

 Concluzionând după această analiză putem spune faptul că rețeta ceramică i100 are
calități fonoabsorbante notabile doar în intervalul de frecvențe 750-1350Hz.
 Conform acestor rezultate și concluzii, s-au obținut valori similare pentru etalonul
Rigips (0,500-0,488-0,481) (1300Hz) și rețeta 0%p-i100 (0,479-0,447-0,439) (1350Hz) la
diferență superioară de 50Hz, rețeta 30%p-i100 (0,695-0,675-0,671) (1350Hz) la o diferență
superioară de 50Hz fiind superioră Rigipsului și întregului lot de rețete i100.
5.7.4.4. Analiza asupra absorbției fonice pentru rețete diferite și epruveta de Rigips.
În general, marea majoritate a valorilor maxime se regăsesc în intervalul 1100-1350Hz,
există și excepții, sau mai bine spus, există rețete cu două vârfuri valorice, cel mai mare vârf
la frecvență minimă testată (50-100Hz) și celălalt imediat sub această valoare încadrat în
ultimul sector 1100-1350Hz. Aceste excepții sunt în acest caz: rețeta 5%p-c40n40v20,
α=0,601 (50Hz, 50dB) și 5%p-c50i50, α=0,602 (100Hz, 60dB).
Se menționează faptul că prin prisma intervalelor valorice, se clarifică creșterea α direct
proporțional cu creșterea frecvenței (50-1350Hz) și scade cu creșterea intensității (50-70dB).
Tabelul 5.76. Comparația valorilor maxime α, între rețete diferite cu % puzderii constant și
Rigips, (50-70dB)

0%p-c40n40v20 0,360 1350 Hz 0,291 1350 Hz 0,346 100 Hz
Vârf II α 0,288 1350 Hz
0%p-c50i50 0,439 1350 Hz 0,333 1300 Hz 0,408 1350 Hz
0%p-i100 0,479 1350 Hz 0,447 1350 Hz 0,439 1350 Hz
5%p-c40n40v20 0,601 50 Hz 0,287 1350 Hz 0,415 100 Hz
0,358 1350 Hz Vârf II α 0,28 1350
5%p-c50i50 0,586 1350 Hz 0,602 100 Hz 0,582 1350 Hz
Vârf II α 0,582 1350 Hz
70
5%p-i100 0,424 1200 Hz 0,425 1150 Hz 0,442 1200 Hz
10%p-c40n40v20 0,293 600 Hz 0,192 1350 Hz 0,348 100 Hz
0,250 1350 Hz Vârf II α 0,186 1350 Hz
10%p-c50i50 0,557 1200 Hz 0,562 1200 Hz 0,563 1200 Hz
10%p-i100 0,370 1350 Hz 0,325 1350 Hz 0,315 1350 Hz
20%p-c40n40v20 - - - - - -
20%p-c50i50 0,483 1350 Hz 0,451 1350 Hz 0,446 1350 Hz
20%p-i100 0,447 1350 Hz 0,434 1200 Hz 0,435 1200 Hz
30%p-i100 0,695 1350 Hz 0,675 1350 Hz 0,671 1350 Hz
Rigips 0,500 1300 Hz 0,488 1300 Hz 0,481 1300 Hz
Realizarea unui clasament aduce mai multă claritate în ceea ce privește proprietățile
fonoabsorbante ale rețetelor:
 Pentru rețetele cu 0%p (p=puzderii de cânepă), valoarea α cea mai bună este obținută
de 0%p-i100 urmată de 0%p-c50i50 și 0%p-c40n40v20.
 Pentru rețetele cu 5%p, valoarea α cea mai mare este obținută de 5%p-c50i50 urmată
de 5%p-i100 și 5%p-c40n40v20.
 Pentru rețetele cu 10%p, valoarea cea mai mare α este obținută de rețeta 10%p-c50i50
urmată de 10%p-i100 și 10%p-c40n40v20.
 Pentru rețetele cu 20%p, valoarea cea mai mare α este obținută de rețeta 20%p-c50i50
urmată de 20%p-i100. Rețeta 20%p-c40n40v20 este exclusă din acest studiu (a cedat la
calibrare-șlefuire).
 Matricea ceramică c50i50 este, din punct de vedere al absorbției fonice, superioară
rețetelor testate, urmată de matricea i100, valorile fiind totuși apropiate.
 De menționat este faptul că matricea ceramică c40n40v20 a obținut valorile cele mai
reduse, prezentând totuși o valoare superioară la 50Hz, 50dB α=0,601 pentru rețeta 5%p-
c40n40v20.
 Per ansamblu, proprietatea fonoabsorbantă cea mai ridicată (Tabelul 5.78.), pentru
toate rețetele testate o are rețeta 30%p-i100 urmată de 5%p-c50i50 și apoi 10%p-c50i50.
Aceste trei rețete sunt superioare valoric și martorului de Rigips. Sub acest nivel (al
Rigipsului) se situează rețetele 20%p-c50i50, 0%p-i100, 20%p-i100, 0%p-c50i50.
 Valori similare cu etalonul Rigips au fost obținute pentru rețeta 20%p-c50i50, ca
interval însă se poate opta pentru 10%p-c50i50 (ca valoare superioară) și 20%p-c50i50 (ca
valoare inferioară).
Tabelul 5.78. Încadrarea Rigipsului față de rețetele testate fonic (α)
30%p-i100 0,695-0,675-0,671 20%p-c50i50 0,483-0,451-0,446

5%p-c50i50 0,586-0,582-0,582 Rigips 0%p-i100 0,479-0,447-0,439
0,500-0,488-
10%p-c50i50 0,557-0,562-0,563 0,481 20%p-i100 0,447-0,434-0,435
0%p-c50i50 0,439-0,333-0,408
71
CAPITOLUL 6.
STUDIUL TEORETICO-EXPERIMENTAL PRIVIND TRANSFERUL
TERMIC PRIN PANOURILE DE COMPOZITE LIGNOCELULOZICE
DIN PUZDERII DE CÂNEPĂ
6.1. Analiza comparativă a coeficientului de conductivitate termică, teoretic și

experimental, în funcție de procentul de puzderii, procentul alveolar.
Se prezintă modelul de determinare a λ analitic, funcție de datele cunoscute: λ pentru

Rigips (0,25 W/m*K) și pentru puzderii de cânepă (0,048 W/m*K), extrase din literatura
tehnică (http://www.rigips.de) (www.cannabric.com) și λ pentru 0%p – c40n40v20 determinat
experimental.
Ecuațiile au fost notate de la A la K, aferent procentelor de puzderii de la 5% la 15%
astfel:
A. (5% puzderii cânepă; 95% matrice ceramică)
λA = r1A*λ1 + (1- r1A)*λ2 = 0,05*0,048 + (1-0,05)*0,138258
λA = 0,1337451
După modelul A prezentat mai sus, s-au calculat toate valorile λ până la 15%p, prezentate
integral în teză. Datele λ obținute pe cale analitică sunt prezentate în Tabelul 6.1. În Tabelul
6.2. este realizată situația comparativă a datelor obținute analitic și experimental, funcție de
procentul de puzderii, calculate pentru temperatura medie și diferența de temperatură (ΔT) de
20°C.
Tabelul 6.1. Nomenclator de date λ, rezultate prin metodă analitică
λA (5%p) 0,13374510 λE (9%p) 0,13013478 λI (13%p) 0,12652446

λB (6%p) 0,13284252 λF (10%p) 0,1292322 λJ (14%p) 0,12562188
λC (7%p) 0,13193994 λG (11%p) 0,12832962 λK (15%p) 0,1247193
λD (8%p) 0,13103736 λH (12%p) 0,12742704
Tabelul 6.2. Analiza comparativă de date rezultate prin metodă calculată și experimentală
% puzderii λC λE λC / λE Eroare = (λC - λE) / λC (%)

5%p 0,13374510 0,138284 0,967 -3,39%
6%p 0,13284252 0,142979 0,929 -7,63%
7%p 0,13193994 0,135721 0,972 -2,86%
8%p 0,13103736 0,137497 0,953 -4,92%
9%p 0,13013478 0,136827 0,951 -5,14%
10%p 0,12923220 0,136197 0,948 -5,38%
11%p 0,12832962 0,137594 0,932 -7,21%
12%p 0,12742704 0,135328 0,941 -6,20%
72
13%p 0,12652446 0,137702 0,918 -8,83%

14%p 0,12562188 0,136075 0,923 -8,32%
15%p 0,12471930 0,135759 0,918 -8,85%
Unde λC = λ calculat (analitic); λE = λ experimental;

Media diferențelor dintre λ calculat și λ experimental este de 0,015. Din Figura 6.1. se
poate observa trendul aproximativ paralel și apropiat, valoric, al liniilor trasate de λ analitic și
λ experimental.
Figura 6.1. Diagrama comparativă dintre λ calculat și experimental
6.2. Coeficienți de corecție ai relațiilor teoretice pentru transferul termic (c și β).
Calculul coeficienților funcție de valorile obținute ale λ analitic pentru toate

procentele de puzderii incluse în rețeta ceramică c40n40v20 și λ Rigips (λR) sunt prezentate
integral în teză. Se prezintă ca exemplu calculația pentru rețeta 5%p- c40n40v20.
5% CA = λA / λR = 0,13374510 / 0,25 = 0,5349

Tabelul 6.3. Raportul dintre % de puzderii înglobat în masa ceramică și Rigips (structură
alveolară neomogenă/ structură omogenă)
C5% C6% C7% C8% C9% C10%

0,5349 0,5313 0,5277 0,5241 0,5205 0,5169
C11% C12% C13% C14% C15%
0,5133 0,5097 0,5060 0,5024 0,4988
Calculul β se realizează în strânsă legătură cu relația dintre λ și t. Astfel, se poate considera

următoarea aplicație:
Epruveta 5%p – c40n40v20 cu rezultatele λ la ΔT=20°C și Media de 10°C, 15°C, 20°C și

25°C. Se consideră t0 = 0°C, respectiv λ0 = 0,136009 W/m*K (valoare obținută prin testare).
73
t1 = 10°C; λ1 = 0,137988 W/m*K t3 = 20°C; λ3 = 0,138284 W/m*K
t2 = 15°C; λ2 = 0,138190 W/m*K t4 = 25°C; λ4 = 0,141606 W/m*K
Aplicate la relația 3.19. din Capitolul 3 se extrage valoarea β după cum urmează:
β1 = (λ1 – λ0) / λ0*t1 = 0,001455 β3 = (λ3 – λ0) / λ0*t3 = 0,000836

β2 = (λ2 – λ0) / λ0*t2 = 0,001069 β4 = (λ4 – λ0) / λ0*t4 = 0,001646
rezultă βmediu = 0,0012515

În acest moment se poate calcula λ pentru diferite valori de temperaturi:
Pentru t = 5°C
λ = λ0*(1 + βmediu*t) = 0,136009*(1+0,0012515*5) = 0,1368600
Valoarea λ rezultat prin testare la tmediu = 5°C este 0,137946;
Pentru t = -5°C
λ = λ0*(1 + βmediu*t) = 0,136009*(1+0,0012515*-5) = 0,135157
Valoarea λ rezultat prin testare la tmediu = -5°C este 0,134865;
Pentru t = -10°C
λ = λ0*(1 + βmediu*t) = 0,136009*(1+0,0012515*-10) = 0,134306
Valoarea λ rezultat prin testare la tmediu = -10°C este 0,133226;
Se poate calcula eroarea procentuală cu relația 6.1.
Er. = (λcalculat – λexperimental)*100 / λcalculat [%] (6.1.)
Er. la t = 5°C = (0,1368600 – 0,137976)*100 / 0,1368600 = -0,81%

Er. la t = -5°C = (0,135157 – 0,134865)*100 / 0,135157 = 0,21%
Er. la t = -10°C = (0,134306 - 0,133226)*100 / 0,134306 = 0,80%, deci Er. < 1%.
Se poate calcula astfel pentru epruveta 5%p – c40n40v20 coeficientul de conductivitate

termică și pentru alte valori ale T mediu ce nu au fost în programul de testare, astfel ca
exemplu:
Pentru t = 23°C
λ23 = λ0*(1 + βmediu*t) = 0,136009*(1 + 0,0012515*23) = 0,139923,
valoare care se află situată între valoarea λ a temperaturii medii de 20°C (0,135284) și
25°C (0,141606).
6.3. Concluzii privind noi relații de calcul ai coeficienților de transfer termic.
Datorită prezenței particulelor lignocelulozice în masa ceramică, s-a considerat faptul că

rețetele ceramice prezintă în interior o structură alveolară, neomogenă, în care procentul de
74
alveole este aproximativ egal cu procentul de puzderii, procentul alveolelor false, fără
puzderii, fiind ignorat.
Determinarea valorii λ, funcție de procentul de puzderii înglobat în matricea ceramică

c40n40v20, a obținut valori apropiate de valorile rezultate experimental, putându-se pe viitor
calcula λ analitic pentru procente de puzderii mai mari decât 15%p dar numai pentru aceeași
matrice ceramică.
Coeficientul β este în strânsă legătură cu λ și t (dependență liniară) și a fost determinat

pentru cazurile în care se dorește obținerea valorii λ pentru temperaturi medii diferite decât
cele testate, determinarea fiind analitică și tot pentru aceeași rețetă ceramică pentru care au
fost realizate testările.
În concluzie, λexperimental, c și β au fost calculați pentru aceeași rețetă ceramică c40n40v20

cu procente de puzderii de la 0% la 15% iar valorile sunt valabile doar în acest caz. Pentru
celelalte două tipuri de rețete ceramice, calculele trebuie inițiate ținând ca valori comune λ
Rigips și λ puzderii de cânepă, înlocuind λ rețetă ceramică 0%p - c40n40v20 cu 0%p – c50i50
sau 0%p – i100, după caz și urmând logica determinării.
Analizând diferențele valorice dintre rezultatele analitice și cele testate, precum și

aplicațiile din afara programului de testare, determinate prin calcul, se demonstrează
aplicabilitatea acestor relații pentru coeficienții c și β și se poate concluziona prin faptul că
acestea pot reprezenta un suport științific în activitatea de proiectare a materialelor compozite
cu proprietăți termice.
75
CAPITOLUL 7.
DOMENII ȘI DIRECȚII DE VALORIFICARE A REZULTATELOR
TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE
7.1. Studiu comparativ al costurilor în funcție de rețeta folosită.
Pentru evaluarea costurilor de realizare a materialelor compozite cu rol de placare, din

punctul de vedere al materiilor prime, s-a realizat un studiu comparativ funcție de costul de
achiziționare a materiilor prime și necesarul pentru realizarea unei epruvete de 300 x 300 x
22±2 mm, extrapolându-se valoarea pentru un m2 și un m3. Tabelul 7.1. prezintă costul de
achiziție a materiilor prime per sac și calculul per kg al acestora.
Tabelul 7.3. Calculul valorilor materiilor prime pentru realizarea unui m 2 și m3 de
materiale pentru placare
Specimen Cost / epruvetă Cost / m2 Cost / m3

5%p – c40n40v20 1,07 11,89 594,72
5%p – c50i50 1,13 12,52 626,14
5%p – i100 1,03 11,47 573,61
10%p – c40n40v20 0,79 8,81 440,40
10%p – c50i50 0,83 9,24 462,00
10%p – i100 0,77 8,52 426,00
20%p – c40n40v20 0,56 6,20 309,87
20%p – c50i50 0,58 6,45 322,67
20%p – i100 0,54 6,03 301,33
Se observă din rezultatele obținute în Tabelul 7.3. faptul că deși valorile rezultate sunt
apropiate, cele mai ieftine materiale sunt cele realizate cu matrice integral din ipsos iar cele
mai „scumpe” materialele cu matricea ceramică din 50% ciment și 50% ipsos.
Înglobarea puzderiilor de cânepă conduce la scăderea consumului de lianți minerali,
reducând costul materialului compozit. Se observă scăderea valorilor cu aproximativ 25%,
crescând procentajul de la 5% la 10% puzderii de cânepă înglobate în matricea ceramică,
respectiv aproximativ 50%, de la 5% la 20% puzderii de cânepă. Valoarea plăcii de Rigips
Ridurit a fost la momentul achiziției de 177 Ron pe placa de 2000x1200x20mm, ceea ce
înseamna 73,75 Ron/m2. Deși în acest preț sunt încorporate multe costuri directe și indirecte
se poate observa totuși diferența valorică mare.
7.2. Domenii și direcții propuse de valorificare economică.
Ca domenii și direcții de valorificare economică sunt vizate construcțiile cu dominantă

agro-zootehnică și industrială pentru placări de interior ale pereților, tavanelor, dușumea
oarbă, pardoseli.
76
Se urmărește ca blocurile (calupuri) să fie utilizate ca materiale de zidărie pentru
construcții pe stâlpi de beton sau metalici și ca materiale de umplutură pentru construcții de
tip sandwich precum și ca material de tencuială pentru interior-exterior la toate tipurile de
clădiri.
Pentru construcțiile de locuit se pot folosi sub formă de plăci pentru pereți exteriori-
interiori precum și pentru tavane și pardoseli. Se propune ca materialele compozite sub formă
de calupuri să fie utilizate ca umplutură la structurile sandwich.
Ca exemplificare se prezintă schițele materialelor și variante de utilizări ale acestora în
structura construcțiilor (Figura 7.1-7.4.).
Figura 7.1. Prezentare schematică a materialelor tip placă și calup din puzderii de cânepă
a. plăci; b. calupuri
Figura 7.2. Utilizări ale calupurilor şi plăcilor din puzderii de in şi cânepă
a…d – pentru pereti de construcţii;

e…h – pentru pardoseli;
1. zidărie din calupuri pentru
compartimentarea spaţiilor; 2.
suportul construcţiei; 3. structură
de rezistenţă din lemn; 4. elemente
de placare din plăci de puzderii; 5.
material de umplutură; 6.
umplutură din calupuri sau plăci
din puzderii; 7. umplutură din
“mortar” cu puzderii; 8. fundatie;
9. strat barieră de vapori; 10. plăci
din puzderii; 11.strat de adeziv; 12.
pardoseală; 13.reţea de grinzişoare;
14. material de umplutură din
calupuri sau plăci din puzderii; 15.
pardoseala; 16. dală flotantă.
În structura construcţiilor, în special a celor agro-zootehnice, pereţii pot fi realizaţi sub

formă de “zidărie din calupuri” pe bază de puzderii, pereţii având rolul de compartimentare nu
de rezistenţă (Figura 7.2.a) sau în structură chesonată (cu structură de rezistenţă din stălpi şi
traverse din lemn) umplută şi placată cu produse pe bază de puzderii sau OSB (Figura
7.2.b…d).
În construcţiile civile, aceste structuri pot fi folosite atât ca elemente de compartimentare
cât şi ca elemente de izolare termică şi fonică, atât pentru pereţi cât şi pentru pardoseli (fig.
2e…2h).
77
Figura 7.3. Structuri pentru pereţi şi modalităţi de finisare a lor prin tencuire.
1. structură de rezistenţă a panoului de

perete – din lemn masiv; 2. panou din
puzderii pentru placare interioară; 3.
panou din OSB pentru placare exterioară;
4. amestec de umplutură cu densitate
mică – din puzderii cu liant; 5. strat de
tencuială exterioară din mortar pe bază
de puzderii de cânepă, ciment, var şi
nisip; 6. strat de tencuială interioară; 7.
plăci din puzderii cu grosime mare şi
densitate mică; 8. calupuri din puzderii
cu grosime mare şi densitate mică; 9.
suportul (fundaţia) construcţiei.
Structurile folosite pentru pereţi pot fi finisate cu tencuieli cu mortar pe bază de puzderii
atât la exterior cât şi la interior, reţetele cuprinzând lianţi diferiţi (Figura 7.3.).
Figura 7.4. Structuri pentru tavane
a. cu suprafaţă plană; b. cu grinzi aparente

1. grinzi de rezistenţă; 2. panouri de
umplutură cu densitate mică (din puzderii); 3.
panou suport; 4. baza pardoselii pentru
nivelul superior (duşumea oarbă) 5. şipci de
susţinere; 6. plăci din puzderii pentru
închidere; 7. tencuială de interior.
La substituirea structurii tavanelor pot fi utilizate atât plăcile – de tip PAP – cu densitate
medie cât şi cele cu densitate mică pentru umplutură, rezultând structuri cu suprafeţe netede
(Figura 7.4.a) sau cu grinzi aparente (Figura 7.4.b).
Materialele compozite pe bază de puzderii de cânepă și lianți minerali, sub formă de
tencuieli, pardoseli, pereți, tavane, se utilizează deja la nivel global. Companii importante din
țări cu putere economică precum SUA, Canada, Anglia, Franța, Spania, etc. și-au dezvoltat
linii proprii de produse și le aplică în construcții cu diferite utilități.
78
Figura 7.5. Construcții pe bază de puzderii de cânepă
http://www.utahhempcoalition.com/ http://www.cannabric.com/catalogo/
http://www.cannabisculture.com/ http://www.whydontyoutrythis.com/2013/02/hempcret
e-can-change-way-we-build-everything.html
7.3. Domenii și direcții de orientare a cercetărilor viitoare.
1. Extinderea cercetărilor privind realizarea compozitelor pe bază de puzderii de cânepă

sub formă de plăci, prin inserarea „țesăturii” fibroase realizabile din: mase plastice tocate;
câlți; fibre de sticlă în covor sau direct; fâșii de furnire ca armătură; plase de sârmă oțelită;
plase din mase plastice; plase din țesătură de formă de sac (în straturi sau exterior).
2. Introducerea în matricea ceramică a unor adezivi sintetici nepoluanți cu sau fără
folosirea „armăturilor” fibroase.
3. Acoperirea panourilor cu straturi de: hârtie, similar plăcilor Rigips; folii din mase
plastice; folii din aluminiu; plăci subțiri din oțel sau alte materiale; placaje de grosimi mici;
plăci subțiri de MDF (3-5 cm); plăci de melamină, etc.
4. Introducerea unor emulgatori care să favorizeze creșterea procentului de ciment în rețetă
și obținerea unor plăci dure, utilizabile fie în pardoseli fie pentru exterior, ca materiale de
placare.
5. Utilizarea de panouri cu structuri și forme diverse, realizate pe acest principiu pentru
ecranarea autostrăzilor (panouri fonoabsorbante).
79
CAPITOLUL 8.
CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE
8.1. Concluzii generale.
a.Privitoare la stabilirea metodei de cercetare preliminară.

Prin metoda de realizare a rețetelor stabilite în Programul de Cercetare, s-a urmărit
fabricarea epruvetelor fără tratamente termice, prin metode simple și cu consum minim de
energie. Astfel, cantitățile de materii prime stabilite, conform rețetarului, au fost cântărite,
malaxate cu apă, turnate în forme speciale și presate cu greutăți și uscate la temperatura
mediului ambiant după extragerea din rame. Au fost utilizate materii prime, lianți și agregate,
uzuale și accesibile: ciment, nisip, var, ipsos.
Rezultatele operațiunilor elementare de manevrare, transport, șlefuire-calibrare au stabilit
plaja procentuală de puzderii de cânepă pentru potențiale materiale de placare (20mm
grosime) și de umplutură (85mm grosime), astfel:
 Rețetele realizate pe bază de ciment, nisip, var cu conținut de puzderii între 5% și
15%, sunt pretabile ca materiale de placare;
 Rețetele realizate pe bază de ciment, nisip, var, cu conținut de puzderii între 20% și
30%, sunt pretabile ca materiale de umplutură;
 Rețetele realizate pe bază de ipsos cu conținut de puzderii între 5% și 30%, sunt
pretabile ca materiale de placare;
 Rețetele realizate pe bază de ciment, ipsos cu conținut de puzderii între 5% și 20%,
sunt pretabile ca materiale de placare.
b. Referitoare la rezultatele testărilor mecanice. Valori similare cu etalon Rigips.
Testările mecanice efectuate în această lucrare, smulgerea șuruburilor și coeziunea internă,
au evidențiat necesitatea unei reevaluări al intervalului procentual de puzderii de cânepă
înglobat, în scopul realizării de materiale de placare comparabile cu placa etalon de Rigips
Ridurit.
Prin intermediul testărilor la smulgerea șuruburilor au fost stabilite următoarele relații
valorice între rețetele testate și Rigips (240 N):
 Matricea ceramică c40n40v20. Valoarea maximă obținută 897N, pentru rețeta cu
5%p. Interval 5%p - 10%p, superior Rigipsului. Rețeta 10%p (305N) similară cu Rigips
(240N).
 Matricea ceramică c50i50. Valoarea maximă obținută 396N, pentru rețeta cu 5%p.
Interval 5%p-10%p, superior Rigipsului (240N). Intervalul 10%p-20%p (o valoare
intermediară) similar cu etalonul Rigips (240N)
 Matricea ceramică i100. Valoarea maximă obținută 611N, pentru epruveta cu 5%p.
Intervalul 5%p-20%p, superior Rigipsului. Rețeta 20%p (273N) similară cu Rigips (240N).
 Valori similare finale: 10%p-c40n40v20 (289N) – 10%p-c50i50 (305N) – 20%p-i100
(273N) - Rigips (240N).
Prin intermediul testărilor la coeziunea internă au fost stabilite următoarele relații valorice
între rețetele testate și Rigips (981 N):
 Matricea ceramică c40n40v20. Valoarea maximă obținută 1790N, pentru rețeta cu
5%p. Interval 5%p - 6%p, superior Rigipsului. Rețeta 6%p (1060N) similar Rigips (981N).
80
 Matricea ceramică c50i50. Valoarea maximă obținută 677N, pentru rețeta cu 5%p.
Valorile obținute pentru această matrice cu conținut 5%p -20%p sunt inferioare Rigipsului.
 Matricea ceramică i100. Valoarea maximă obținută 1470N, pentru rețeta cu 5%p.
Intervalul 5%p-10%p, superior Rigipsului. Rețeta 10%p (992N) similar Rigips (981N).
 Valori similare finale: 6%p-c40n40v20 (1060N) – 10%p-i100 (992N) - Rigips
(981N).
c. Privitoare la rezultatele testărilor fizice. Valori similare cu etalonul Rigips.

Determinarea coeficienților de conductivitate termică (λ) și de absorbție fonică (α), au
evidențiat relația directă dintre creșterea procentului de puzderii, condițiile de testare și
eficiența materialului compozit, din punct de vedere termic și fonic. Rezultatele testărilor au
fost comparate între rețetele ceramice și etalonul de Rigips.
Determinarea coeficientului λ s-a realizat în condițiile de temperatură externă situată în
intervalul -20°C și +15°C și valori ΔT cuprinse între 10°C și 30°C. Au fost stabilite
următoarele relații valorice între rețetele testate și Rigips:
 La ΔT=10°C, rețetele și intervalele de rețete: 6-9%p-c40n40v20 / 0%p-c50i50 / 5%p-
i100 sunt similare cu etalon Rigips (λmediu ΔT10°C=0,22 W/m*K).
 La ΔT=15°C, intervalele de rețete: 9-11%p-c40n40v20 / 0-5%p-c50i50 / 0-5%p-i100
sunt similare valoric cu etalon Rigips (λmediu ΔT15°C=0,18 W/m*K).
 La ΔT=20°C, intervalele de rețete: 8-15%p-c40n40v20; 5-10%p-c50i50; 5-10%p-
i100 sunt similare cu etalonul Rigips (λmediu ΔT20°C=0,13 W/m*K).
i100 sunt similare valoric cu etalonul Rigips (λmediu ΔT25°C=0,11 W/m*K.
i100 sunt similare cu etalonul (λmediu ΔT30°C=0,09 W/m*K).
Valoarea coeficientului de conductivitate termică (λ) crește direct proporțional cu creșterea
temperaturii exterioare și a procentelor de puzderii de cânepă înglobate în matricea ceramică.
Coeficientul λ scade cu până la 100% de la ΔT=10 la ΔT=30.
Pentru rețetele calup (h=85mm), s-au obținut valori foarte bune în comparație cu datele
furnizate de literatura de specialitate pentru materiale similare, în strânsă legătură cu
densitatea și grosimea materialului.
Bloc perete portant Cannabric λ=0,19 W/m*K ρ=1171 kg/m3 Gros bloc = 10,5 cm
Materiale calup Prototip λ=0,132-0,082 ρ=407-575 Gros calup = 8,5 cm
testate W/m*K kg/m3
Bloc perete izolație Hestia λ=0,07 W/m*K ρ=300 kg/m3 Gro bloc = 10,5 cm
Valorile λ medii obținute pentru materialele calup, evidențiate funcție de procentul de

puzderii de cânepă sunt: rețeta cu 20% puzderii, λmediu=0,13 W/m*K; rețeta cu 25% puzderii,
λmediu=0,11 W/m*K; rețeta cu 30% puzderii, λmediu =0,09 W/m*K.
Coeficientul de absorbție fonică s-a determinat în intervalul de frecvențe 50-1350Hz la trei
valori de intensiate a sunetului 50, 60 și 70dB.
Creșterea α este direct proporțională cu creșterea frecvenței (50-1350Hz) și scade cu
creșterea intensității (50-70dB). Astfel, putem realiza o încadrare a valorilor α medii care
susține această concluzie: 50-350Hz: 50dB, 0≤α≤0,15; 60dB, 0≤α≤0,14; 70dB, 0≤α≤0,12;
81
400-700Hz: 50dB, 0≤α≤0,19; 60dB, 0<α≤0,17; 70dB, 0<α≤0,14; 750-1050Hz: 50dB,
0≤α≤0,25; 60dB, 0<α≤0,20; 70dB, 0<α≤0,15; 1100-1350Hz: 50dB, 0≤α≤0,40; 60dB,
0<α≤0,35; 70dB, 0<α≤0,36.
Proprietatea fonoabsorbantă cea mai ridicată pentru toate rețetele testate o are rețeta:
 30%p-i100 (0,695-0,675-0,671) urmată de
 5%p-c50i50 (α=0,586-0,582-0,582) și apoi
 10%p-c50i50 (0,557-0,562-0,563).
Aceste trei rețete sunt superioare valoric și Rigipsului (0,500-0,488-0,481).
Sub acest nivel (al Rigipsului) se situează rețetele:
20%p-c50i50 (0,483-0,451-0,446),
0%p-i100 (0,479-0,447-0,439),
20%p-i100 (0,447-0,434-0,435),
0%p-c50i50 (0,439-0,333-0,408).
Valori similare etalonului Rigips s-au obținut pentru rețeta 20%p-c50i50, ca interval însă,
se poate opta pentru 10%p-c50i50 (ca valoare superioară) - 20%p-c50i50 (ca valoare
inferioară).
d. Referitor la optimizarea rețetelor ceramice.
De remarcat faptul că valorile similare cu etalonul Rigips sunt situate aproximativ în
același interval pentru rețetele c50i50 și i100 sau dețin puncte comune. Sub rezerva
ameliorării rezistențelor la coeziune internă, se admite faptul că epruveta 10%p-c50i50 este
similară etalonului Rigips.
Deși fonic, rețeta 10%p-i100 este inferioară etalonului Rigips cu aproximativ (α)0,15,
restul rezultatelor sunt similare sau superioare, putând reprezenta baza unui material nou cu
rol de placare.
Pentru c40n40v20, deși rețeta cu 10%p a fost determinată ca fiind similară etalonului
Rigips la testarea pentru smulgerea șuruburilor și a transferului termic. Se impune ameliorarea
structurii pentru creșterea rezistenței la coeziune internă.
8.2. Contribuții originale.
 A fost realizată o documentare amplă în această lucrare pentru a evidenția tradiția

cultivării și prelucrării plantei de cânepă atât la nivel naținal cât și internațional și
posibilitățile de dezvoltare a economiei și industriei prin asigurarea unei baze de materii
prime naturale, regenerabile, simple şi uşor prelucrabile în sisteme industriale. S-a subliniat
avantajul ecologic al utilizării materialelor lignocelulozice în materiale de construcții
eficiente, ce s-ar putea dezvolta cu succes și în România.
 Contribuție personală originală este și cercetarea documentară întreprinsă în scopul
evidențierii proprietăților fizice ale puzderiilor de cânepă și modul în care aceste particule
lignocelulozice ameliorează proprietățile termice și fonice ale noilor materiale utilizate
actual în construirea clădirilor cu diferite în țări puternic industrializate din Europa, Asia și
SUA, Canada, Noua Zeelandă.
 S-a subliniat pe parcursul expunerii stadiului actual, posibilitatea majoră de dezvoltare
a acestei culturi de cânepă industrială la nivel global și implicațiile ecologice, economice și
sociale. Acest fapt este susținut tocmai de interesul actual de realizare a produselor
ecologice, de utilizare a resurselor vegetale provenite din agricultură în scopul dezvoltării de
materiale compozite cu proprietăți fizice și mecanice deosebite.
82
 Lucrarea de față aduce în prim plan realizarea de materiale noi cu 45 de rețete
combinatorii originale cu conținut de puzderii de cânepă până 50% din masa rețetei. Scopul
realizării rețetelor a urmărit utilizarea la minim a energiei electrice. Operații parțiale de
malaxare , turnare și presare a mortarului au fost realizate manual. Rețetele au fost realizate
fără tratamente termice iar plăcile rezultate au fost uscate natural. S-a urmărit ca prin
realizarea acestor rețete să se surprindă procentul maxim de utilizare a puzderiilor de cânepă
în condițiile limitărilor dimensionale.
 Materiile prime au fost selectate ținând cont de caracteristicile tehnice ale fiecăruia și
de scopul urmărit de a forma un mortar omogen. Cimentul Portland este liantul cel mai uzual
în domeniul construcțiilor și a fost selectat ca liant de bază în rețetele dezvoltate din această
lucrare pentru duritatea după întărire și rezistența în timp. Varul, agent de legătură, a fost
selectat și pentru rolul dezinfectant pe care-l are în relație cu materialul lignocelulozic, fiind
un repelent necesar al materialului compozit. Ipsosul a fost selectat ca liant cu timp de lucru
mai indelungat 11-16 minute, util pentru realizarea tuturor operațiunilor de malaxare,
turnare, nivelare. dar și pentru o serie de proprietăți: ignifug și fără toxicitate după întărire,
reglarea umidității în încăperi. Tipul de nisip selectat pentru realizarea rețetelor din
programul de cercetare este un material fin, uscat, sortat, cu granulație mică, având rolul de a
ușura lucrabilitatea în malaxare și de a conferi rezistență mortarului.
 S-a urmărit ca puzderiile de cânepă să fie înglobate în masa ceramică, fără sortare și
desprăfuire, pentru a se determina, în urma testărilor, dacă rezultatele obținute impun o
pregătire tehnică a puzderiilor sau pot fi utilizate în această formă, după operațiunile de
fracționare a tulpinilor de cânepă.
 Rețetele martor, fără puzderii de cânepă, au fost concepute pentru efectuarea de studii
comparative între rețetele proiectate și influența procentuală masică a lianților în raport cu
valorile obținute pentru etalonul Rigips Ridurit. Studiile comparative au urmărit să
evidențieze și influența creșterii materialului lignocelulozic înglobat asupra proprietăților
mecanice și fizice față de martor.
 Pentru cele 45 de rețete ceramice s-a stabilit și urmat un program de testare alcătuit din
două faze generatoare de concluzii importante: prima fază de stabilire a plajei procentuale de
material lignocelulozic ce poate fi susținut de o matrice ceramică în condițiile limitării de
grosime. A doua fază, reprezintă seriile de determinări mecanice (coeziunea internă și
smulgerea șuruburilor) și fizice (conductivitatea termică și atenuarea fonică).
 O altă contribuție originală constă în realizarea unui model analitic de calcul
matematic al coeficientului de conductivitate termică, pentru determinarea valorii λ pentru
orice procent de puzderii de cânepă înglobat în aceeași matrice pentru care s-a dezvoltat
calculul analitic. De asemenea s-a determinat tot analitic un coeficient β aflat în dependență
liniară cu temperatura (t) și λ cu ajutorul căruia se pot calcula valori ale coeficientului de
conductivitate termică pentru alte valori medii de temperatură ce nu au fost incluse într-un
stagiu de testare.
 Prelucrarea datelor, evaluarea rezultatelor și concluziile aferente au fost realizate în
așa manieră încât să reiasă punctele forte sau slabe ale rețetelor ceramice, a influenței
procentelor de puzderii asupra rezultatelor și sunt realizate și prezentate într-o manieră
originală.
 Ca și contribuție personală se remarcă și faptul că rezultatele obținute pot fi analizate
în comparație cu materialele prezente în literatura de specialitate, ce au aplicații similare în
83
domeniul construcțiilor. S-au realizat studii comparative cu produsul Rigips Ridurit pentru
materialele cu rol de placare și cu Hestia, Cannabric, Hempcrete pentru materialele cu rol de
umplutură a structurilor de rezistență, calupuri pentru construcții și izolare pereți exteriori.
8.3. Diseminarea rezultatelor
Conform prevederilor contractului individual de studii doctorale, au fost desfăşurate

următoarele acţiuni de diseminare a rezultatelor:
Articole în publicaţii cotate ISI:

Cismaru I, Gherghișan MA (2014) Influence Exerted by the Structural Matrix of the
Composite Boards Made of Hemp Hurds, on the Thermal-Transfer-Factor – Part I.
MATERIALE PLASTICE, (accepted paper).
Lucrări publicate în reviste cotate BDI:

Gherghișan MA, Cismaru I (2013) Preliminary research concerning optimal percentage of
hemp hurds for lining panels and filler materials in buildings. PRO LIGNO 9(1):61-70.
Gherghișan MA, Cismaru I (2013) Comparative study of thermal conductivity of
composite materials with the same percentage of hemp hurds embedded in different ceramic
recipes. PRO LIGNO 9(4):510-518.
Gherghișan MA, Cismaru I (2013) Research Concerning the Influence of Matrix in Hemp
Hurds Composites on Thermal Conductivity. PRO LIGNO 9(3):26-33.
Lucrări prezentate la simpozioane şi conferinţe naţionale sau internaţionale:

Cismaru I, Gherghișan MA (2011) Capitalization of hemp and flax chaffs – Reality and
trends. Proc 8th International Conference ICWSE “Wood Science and Engineering in the
Third Millennium”, Brasov (România), p 337-344.
Gherghișan MA (2012) Studies on determining the optimal hemp shive concentration to
achieve lignocellulosic composites with mineral binders. Simpozion : Caracterizarea
materialelor cu ajutorul tehnicilor de analiză termică”, organizat de Institutul de Cercetare-
Dezvoltare al Universității Transilvania, Companiile Sartorom și Netzsch.
composite materials with the same percentage of hemp hurds embedded in different ceramic
recipes. PRO LIGNO 9(4):510-518.
84
BIBLIOGRAFIE
1 Angelescu G, Cismaru I (2007) Studiu privind capacitatea de izolare termică și anumite

proprietăți mecanice ale compozitelor cu structura de baza lignocelulozică și liant din ipsos.
PROLIGNO 2(3).
2 Barbu M (1999) Materiale compozite din lemn. Lux Libris, Brașov.
3 Bogdan C (1981) Curs de Termotehnică și Mașini Termice. Ministerul Educației și
Învățământului, Universitatea din Galați. Facultatea de Mecanică.
4 Botta A, Bondar T (1970). Călăuza muncitorului din Industria de Prelucrare Primară a
inului și cânepei. Editura Centrul de Documentare și Publicații Tehnice ale Ministerului Industriei
Ușoare, București.
5 Brenci L, Coșereanu C, Fotin A, Vasilache A (2013). Cercetări privind conductivitatea
termica a compozitelor ecologice realizate din fibre (Research on the thermal conductivity of
composites made of ecological fibers). PRO LIGNO 9(3):34-41.
6 Brujin P (2008) Hemp Concretes Mechanical Properties using both Shives and Fibres,
Licentiate Thesis, Swedish University of Agricultural Sciences, Faculty of Landscape Planning,
Horticulture and Agricultural Sciences, Alnarp.
7 Cismaru I (2009) Ferestre și uși din lemn. Editura Universității Transilvania Brașov,
Ediția a II-a.
8 Cismaru I, Gherghișan MA (2011) Capitalization of hemp and flax chaffs – Reality and
trends. Proc 8th International Conference ICWSE “Wood Science and Engineering in the Third
Millennium”, Brasov (România), p 337-344.
9 Delgado MCJ, Guerrero IC (2006) Earth building in Spain. Construction and Building
Materials 20:679-690.
10 Dunlap D, Parekhji J, Your AJ (2002) Interfacial adhesion. In Partial Fulfillment of the
Course Requirements for MatE 210, Experimental Methods in Materials Engineering, p.1-16.
11 ElSohly MA (2007). Marijuana and Cannabinoids. Editura Humana Press Inc. Totowa,
New Jersey.
12 Hautala M, Pasila A, Pirila J (2004) Use of hemp and flax in composite manufacture: a
search for new production methods. Composites: Part A 35:11-16.
13 Maya JJ, Sabu T (2008) Biofibres and biocomposites. Carbohydrate Polymers 71:343–
364.
14 Nikvash N, Kraft R, Kharazipour A, Euring M (2010) Comparative properties of bagasse,
canola and hemp particle boards. Eur. J. Wood Prod. 68: 323-327, DOI 10.1007/s00107-010-
0465-3.
15 O’Donnell A, Dweib MA, Wool RP (2004) Natural fiber composites with plant oil-based
resin. Composites Science and Technology 64:1135-1145.
16 Ranalli P, Venturi G (2004) Hemp as a raw material for industrial aplications. Euphytica
140:1-6.
17 Satyanarayana KG, Arizaga GGC, Wypych F (2009) Biodegradable composites based on
lignocellulosic fibers—An overview. Progress in Polymer Science 34:982–1021.
18 Summerscales J, Dissanayake NPJ, Virk AS, Hall W (2010) A review of bast fibres and
their composites. Part 1 – Fibres as reinforcements. Composites: Part A 41:1329–1335
19 Șandru ID, Paraschivoiu R, Găucă C (1996). Cultura cânepii. Editura Elicon, Timișoara.
ISBN 973-574-249-7.
20 Timar MC (2006) Wood Adhesives. Editura Universității Transilvania Brașov, p. 11-17.
21 SR EN 312:2004. Plăci din așchii de lemn. Condiții.
85
22 SR EN ISO 10534-2:2002 Acustică. Determinarea coeficientului de absorbție acustică și a
impedanței cu interferometrul acustic. Partea 2: Metoda funcției de transfer.
23 SR EN 319:1997 Plăci de așchii și plăci de fibre de lemn. Determinare a rezistenței la
tracțiune perpendiculară pe fețele panoului.
24 SR EN 320:1997 Plăci de fibre de lemn. Determinare a rezisteței la smulgerea șuruburilor
pe axa lor.
25 ISO 8301:1991(E) Thermal insulation – Determination of steady-state thermal resistance
and related properties – Heat flow meter aparatus.
26 http://www.hempworld.com/hemp-cyberfarm_com/htms/answers/answr_01.html
27 http://www.saskflax.com/flaxhistory.html#fiae
28 EIHA(2013,2014)http://www.eiha.org/attach/92/overview_on_the_european_natural_
fibre_industry.pdf
29 FAO (2011, 2012, 2013, 2014): http://www.faostat.fao.org
30 http://www.cannabric.com/catalogo/tablero_de_canamo/?len=en
31 http://www.enllave.es/word/2008/03/26/cannabric-el-bloque-de-fabrica-bioclimatico-a-
base-de-canamo/
32 http://www.americanlimetechnology.com/what-is-hempcrete/
33 http://www.hemptraders.com/product-p/spb.htm
34 http://www.limetechnology.co.uk/pdfs/Hembuild_brochure.pdf
35 http://www.kireiusa.com/pdfs/CanamoHemp_SpecSheet.pdf
36 http://www.brique-isolation-chanvre.com/pose%20brique%20de%20chanvre.html
37 http://www.rigips.de/sites/default/files/downloads/produktdatenblaetter/engl_
pdb_glasroc_f_ridurit.pdf
38 http://www.cannabric.com/media/documentos/dbc31_CANNAHABITAT_technical
_data_sheet.pdf
39 http://www.rigips.ro/galerie_imagini/image/produse/poze%20mari/plafoane_ acustice.pdf
40 http://hempnewstv.wordpress.com/2009/11/20/house-of-hemp-straw-passes-fire-test/
41 http://www.mnn.com/your-home/remodeling-design/blogs/ashevilles-hippie-less-hemp-
house
42 www.hemptechnologies.com
86
SCURT REZUMAT.
Puzderiile de cânepă sunt particule lignocelulozice ce rezultă în urma procesării tulpinilor

de cânepă, în scopul extragerii fibrei. Prin procesare, rezultă cantități însemnate de „așchii” ce
așteaptă o utilizare, pentru a fi evacuate din spațiul tehnologic al producerii lor. Cercetările
științifice actuale urmăresc utilizarea resturilor vegetale rezultate din agricultură, prin
înglobarea în materiale pentru construcții. Utilizările actuale principale ale puzderiilor de
cânepă, ca așternut pentru animale și combustibil, nu ating potențialul maxim utilizabil.
Scopul acestei lucrări constă în valorificarea superioară a puzderiilor și dezvoltarea unei baze
de noi materiale de construcții.
Au fost realizate 43 de rețete pe bază de ciment, nisip, var și ipsos cu diferite procente de
puzderii de cânepă ce au fost testate în primă fază la manevrare, transport și calibrare. Au fost
stabilite plaje procentuale de puzderii ce pot fi utilizate în materiale de placare și umplutură a
pereților. Rezultatele obținute la testele mecanice: smulgerea șuruburilor, coeziune internă și
fizice: conductivitatea termică și absorbția fonică au demonstrat influența creșterii
procentelor de puzderii în componența unei matrici ceramice. S-au obținut valori similare a
materialelor realizate cu materiale omologate din industria construcțiilor: Rigips Ridurit ca
material de placare, Hestia și Hempcrete ca materiale de umplutură și izolare, ceea ce
demonstrează potențialul rețetelor dezvoltate în această lucrare.
Abstract (limba engleză).

Hemp shives are lignocelulosic particles which are a result of the hemp fibres processing.
During this extraction of fibres, in this production phase , a large quantity of shives results
and this amount of material is waiting to be evacuted from the prodution area. Using vegetale
waste derived from agriculture is the theme of this actual scientific research. The main
purpose is to use these particles for building materials. The most current use for hemp shives
is animal bedding and heating material. The purpose of this paper is to reach a superior
recovery of the hemp shives and the development of a new building materials database.
43 recipes were created using cement, sand, lime and plaster. In these ceramic recipes
different procentage of hemp shives were embedded. The materials were tested for resistance
to handling, transportation and calibration. With these results, a range of hemp shives usage
was established in order to build lining and filling materials. Subsequent mechanical tests:
pulling screwes, internal bonding and physical tests: thermal and acoustic properties, that
revealed the influence of the hemp shives in increasing the percentage in the ceramic matrix.
Similar results were obtained for some of the developed and certified materials already used
in construction: Rigips Ridurit as lining material, Hestia and Hempcrete as filling and external
isolation. The similarity of these values demonstrate the potential of the recipes developed in
this thesis.
87
Curriculum-vitae
Informaţii personale
Nume / Prenume GHERGHIȘAN Maria Adriana
Adresa(e) Str. Dr. Ioan Șenchea Nr. 130, Or. Zărnești, Jud. Brașov, România
Telefon(oane) 0723 777 544
E-mail(uri) adriana_burn@yahoo.com maria-adriana.gherghisan@unitbv.ro
Naţionalitate(-tăţi) Română
Data naşterii 27.01.1975
Sex Feminin
Experienţa profesională S.C. ECOPACK S.A. – PRODUCĂTOR DE CARTON ONDULAT ȘI
AMBALAJE DIN CARTON ONDULAT, Strada Făgărașului 46, Ghimbav
507075, Jud. BRAȘOV (România) din 08.03.2000-31.10.2010.
Funcţia sau postul ocupat Programator Plan Sinteze (01.08.2007-31.10.2010 / 01.06.2002-01.03.2004)
Activităţi și responsabilităţi Lansare în producție a comenzilor pentru realizarea cartonului ondulat și a
principale ambalajelor din carton ondulat
Funcţia sau postul ocupat Inginer Urmărire Producție (01.03.2006 - 01.08.2007)

Activităţi și responsabilităţi Activitate de raportare a productivității, menținerea unei baze de date a
principale comenzilor
Funcţia sau postul ocupat Grafician (01.03.2004 - 01.03.2006)
Activităţi și responsabilităţi Concept grafic pentru tiparul ambalajelor în funcție de posibilitățile tehnice.
principale
Funcţia sau postul ocupat Inginer proiectant (08.03.2000 - 01.06.2002)
Activităţi și responsabilităţi Design de ambalaj conform sistem FEFCO
principale
Educaţie şi formare
Perioada Din Octombrie 1993 până în Iunie 1998
Calificarea/diploma obţinută Inginer Ingineria Lemnului Diplomat, Diplomă de Licenţă
Numele şi tipul instituţiei de Universitatea Transilvania din Brașov, Str. Universității 1, 500068 Braşov,
învăţământ/furnizorului România
de formare
Informaţii suplimentare Publicaţii
Cismaru I, Gherghișan MA (2011) Capitalization of hemp and flax chaffs –
Reality and trends. Proc 8th International Conference ICWSE “Wood Science
and Engineering in the Third Millennium”, Brasov (România), p 337-344.
Gherghișan MA, Cismaru I (2013) Cercetări preliminare privind procentajul
optim de puzderii de cânepă în realizarea panourilor pentru placări și a
materialelor de umplutură în construcții(Preliminary research concerning optimal
percentage of hemp hurds for lining panels and filler materials in buildings). PRO
LIGNO 9(1):61-70.
composite materials with the same percentage of hemp hurds embedded in
different ceramic recipes. PRO LIGNO 9(4):510-518.
Gherghișan MA, Cismaru I (2013) Research Concerning the Influence of Matrix
in Hemp Hurds Composites on Thermal Conductivity. PRO LIGNO 9(3):26-33.
Cismaru I, Gherghișan MA (2014) Influence Exerted by the Structural Matrix of
the Composite Boards Made of Hemp Hurds, on the Thermal-Transfer-Factor –
Part I. MATERIALE PLASTICE – acceptat pentru publicare.
88
Curriculum vitae (în limba engleză)
Personal information
First name(s) / Surname(s) Maria-Adriana GHERGHIȘAN
Address(es) 130 Dr. Ioan Șenchea Street, Zărnești, Brașov, Romania
Telephone(s) Mobile: +0040 0723
777 544
E-mail adriana_burn@yahoo.com maria-adriana.gherghisan@unitbv.ro
Nationality Romanian
Date of birth 27.01.1975
Gender Female
Work experience S.C. ECOPACK S.A. – Corrugated cardboard sheets and carboard boxes
producer, 46 Făgărașului Street, Ghimbav 507075, Jud. BRAȘOV
(România) from 03.08.2000 until 10.31.2010.
Occupation or position held Production Planner (08.01.2007 - 10.31.2010 / 06.01.2002 - 03.01.2004)
Main activities and Organize the production flow in order to achieve the production of
responsibilities corrugated board and corrugated packaging
Occupation or position held Production Feed-back Engineer (03.01.2006 - 08.01.2007)
Main activities and Reporting of productivity data, maintaining a database of orders
responsibilities
Occupation or position held Graphic Designer (03.01.2004 - 03.01.2006)
Main activities and Printing design concept of corrugated boxes.
responsibilities
Occupation or position held Design Engineer (03.08.2000 - 06.01.2002
Main activities and FEFCO design engineering
responsibilities
Dates From October 1993 to June 1998
Title of qualification Diploma of Wood Engineer
awarded
Name and type of University of Transylvania, Wood Engineering Faculty
organisation providing 1, Universității Street, Brașov 500068, Romania
education and training
Additional information Publications
Cismaru I, Gherghișan MA (2011) Capitalization of hemp and flax chaffs
– Reality and trends. Proc 8th International Conference ICWSE “Wood
Science and Engineering in the Third Millennium”, Brasov (România), p
337-344.
Gherghișan MA, Cismaru I (2013) Preliminary research concerning
optimal percentage of hemp hurds for lining panels and filler materials in
buildings. PRO LIGNO 9(1):61-70.
Gherghișan MA, Cismaru I (2013) Comparative study of thermal
conductivity of composite materials with the same percentage of hemp
hurds embedded in different ceramic recipes. PRO LIGNO 9(4):510-518.
Gherghișan MA, Cismaru I (2013) Research Concerning the Influence of
Matrix in Hemp Hurds Composites on Thermal Conductivity. PRO LIGNO
9(3):26-33.
Cismaru I, Gherghișan MA (2014) Influence Exerted by the Structural
Matrix of the Composite Boards Made of Hemp Hurds, on the Thermal-
Transfer-Factor – Part I. MATERIALE PLASTICE, accepted paper.
89

Gherghisan Adriana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gherghisan Adriana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Universitatea Transilvania din Brasov

Ing. Maria Adriana GHERGHIȘAN

Valorificarea puzderiilor de cânepă (Cannabis sativa

Prof. Univ. Dr. Ing. Mihai ISPAS

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

LISTA DE NOTAȚII ȘI ABREVIERI xvii x

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT 6 2

CAPITOLUL 1. STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND SITUAȚIA

1.1. Cultivarea plantelor de cânepă și in. 8 3

1.2. Producția actuală de cânepă și in. 17 3

1.3. Producția actuală de puzderii de in și cânepă. 22 5

1.4. Tehnici, tehnologii și direcții de valorificare ale puzderiilor. 24 7

1.5. Proprietăți și caracteristici introduse de valorificarea puzderiilor prin

1.6. Interesul actual al valorificării puzderiilor. 34 16

1.7. Concluzii referitoare la tendințele actuale manifestate pentru valorificarea

CAPITOLUL 2. OPORTUNITĂȚI REFERITOARE LA ABORDAREA

2.1. Elemente privind produsele rezultate prin cultivarea și prelucrarea plantei

2.2. Cerințele pieții privind produse rezultate prin prelucrarea plantei de

2.3. Tradiția și efectele economice zonale. 39 14

2.4. Caracteristicile specifice ale puzderiilor și ale produselor rezultate prin

2.6. Tendințe de valorificare a particulelor lignocelulozice (așchii și fibre) în

CAPITOLUL 3. STUDII ȘI CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND

3.1. Definirea termenului de compozit pe bază de particule lignocelulozice și

3.2. Teorii privind fenomenul de adezivitate în cazul compozitelor pe bază de

3.3. Elemente privind transferul termic prin structurile alveolare, elemente de

3.4. Elemente privind transferul fonic prin compozitele lignocelulozice pe

3.5. Concluzii privind direcțiile de valorificare a compozitelor pe bază de

CAPITOLUL 4. CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND

4.1. Studii privind influenţa procentelor participative ale puzderiilor în cadrul

4.2. Studii privind influenţa procentelor diverselor materiale de legătură şi

4.3. Studii privind omogenitatea, manevrabilitatea şi posibilităţile de

4.5. Definirea zonei de cercetare experimentală din cadrul tezei de doctorat. 82 32

CAPITOLUL 5. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND

5.1. Stabilirea rețetelor pe bază de procente participative masice ale

5.2. Stabilirea intervalelor de modificare a procentelor participative, în cadrul

5.3. Efectuarea epruvetelor, calibrarea și formatizarea la dimensiuni identice,

5.4. Efectuarea testelor la încercări mecanice. 105 39

5.6. Efectuarea testelor la atenuare fonică. 154 55

5.7. Prelucrarea datelor experimentale 167 57

CAPITOLUL 6. STUDIUL TEORETICO-EXPERIMENTAL PRIVIND

6.1. Analiza comparativă a coeficientului de conductivitate termică, teoretic și

6.2. Coeficienți de corecție ai relațiilor teoretice pentru transferul termic (c și

CAPITOLUL 7. DOMENII ȘI DIRECȚII DE VALORIFICARE A

7.1. Studiu comparativ al costurilor în funcție de rețeta folosită. 202 76

7.2. Domenii și direcții propuse de valorificare economică. 203 76

7.3. Domenii și direcții de orientare a cercetărilor viitoare. 207 79

CAPITOLUL 8. CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIBUȚII

8.1. Concluzii generale. 208 80

8.2. Contribuții originale. 211 82

8.3. Diseminarea rezultatelor 213 84

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 214 85

Scurt rezumat. 223 87

LIST OF ABBREVIATION xvii x

THE AIM AND OBJECTIVES OF THE PHD THESIS 6 2

CHAPTER 1. STUDIES AND RESEARCH ON THE THE HEMP AND

1.1. The hemp and flax cultivation 8 3

1.2. The hemp and flax actual production 17 3

1.3. The hemp and flax shives actual production. 22 5

1.4. Techniques, technologies and directions for shives recovery. 24 7

1.5. Properties and features introduced by shives recovery through