Claudia Iulia Neculau

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI
ȘCOALA DOCTORALĂ A FACULTĂŢII DE

HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ŞI INGINERIA MEDIULUI
„Cercetări privind stabilitatea

depozitelor supraterane de deşeuri„
REZUMAT
Claudia Iulia Neculau
Conducător de doctorat : Florian Stătescu
IAŞI, 2017
UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI
ȘCOALA DOCTORALĂ A FACULTĂŢII DE
HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ŞI INGINERIA MEDIULUI
„Cercetări privind stabilitatea

depozitelor supraterane de deşeuri„
Claudia Iulia Neculau
Conducător de doctorat : Florian Stătescu
IAŞI, 2017
Teza de doctorat – Claudia Neculau REZUMAT
« Este de ajuns să îți dorești ceva din toată inima și tot Universul se va pune în mișcare
pentru realizarea dorinței tale » Paulo Coelho (Alchimistul)
(chiar dacă durează un anumit timp până se pune în mișcare !!!)
Mulțumiri
Exprim profunda mea gratitudine profesorului universitar Dr. Ing. Nicolae POPOVICI care
din nefericire nu mai este printre noi, dar care a avut încredere în mine, în anul 2002, când m-a
înscris pentru prima dată la doctorat sub îndrumarea domniei sale. Multa gratitudine şi respect
îndrumătorului meu științific profesorului universitar Dr. Ing. Florian STĂTESCU căruia îi
mulţumesc deoarece a avut amabilitatea si bunăvoinţa de a mă susține pentru a continua realizarea
și finalizarea acestei teze. De asemenea, îi mulţumesc din tot sufletul profesorului universitar Dr.
Ing. Gabriela BIALI care m-a motivat, mi-a arătat calea pentru a putea continua lucrul și mi-a oferit
sprijin și sfaturi esențiale pentru ducerea la bun sfârșit a tezei.
Aduc, de asemenea, mulțumiri tuturor profesorilor din cadrul facultății de Hidrotehnică, Geodezie si
Ingineria mediului, și Domnului Conferenţiar univ. Dr. Ing. Nicolae MARCOIE, pentru învățăturile şi
sfaturile primite în timpul formării mele ca inginer, pentru lecțiile de viață și forța de a crede în
abilitățile de inginer, atât în România, cât și peste hotare.
Îmi exprim recunoștința față de profesorul universitar Dr. Ing. Yves Brostaux de la Universitatea
Agro-Bio Tech din Gembloux (Belgia), care m-a ajutat să realizez faptul că timpul nu este extensibil,
care a știut să găsească cuvintele și tonul necesar pentru a-mi da impulsul de a putea continua, și
care m-a inițiat în utilizarea limbajului de programare R folosit in cercetarea mea.
Adresez sincere mulțumiri colegilor de la societatea SPAQuE (Belgia), societate în care îmi desfăşor
activitatea ca inginer de peste opt ani de zile, în special Domnului Pol JACQUEMART, Domnului
Philippe THIRY şi Domnului Thierry NAMECHE, pentru suportul oferit prin furnizarea datelor de
studiu de pe depozitul de deşeuri Anton, necesare cercetării mele, și pentru încrederea acordată.
Apreciez foarte mult ajutorul primit din partea Domnului Carl DAMBRAIN (societatea AIVE-Belgia),
care a avut bunăvoinţa de a pune la dispoziția mea datele de studiu de pe depozitul de deşeuri
Habay. Sunt profund recunoscătoare Domnului Marc DEMANET (societatea SECO-Belgia), care şi-a
manifestat interesul pentru cercetările mele, pentru discuţiile foarte interesante avute în domeniul
fascinant al tasărilor şi pentru informaţiile primite din partea domniei sale.
Cu deosebită recunoștință, exprim cele mai sincere gânduri de mulțumire familiei și prietenilor care
m-au susținut și încurajat pe toată durata realizării tezei de doctorat (și care la fiecare ocazie mă
întrebau când termin teza !?) și în special tatălui meu care mi-a insuflat dorința de a mă depăși și de
a atinge noi limite, atât în dezvoltarea mea personală, cât și în cea profesională.
Nu în cele din urmă îi mulțumesc partenerului meu de viață, Frederic, care m-a suportat și susținut
în perioada de finalizare a lucrării (de fiecare dată când mă întorceam din Romania mă întreba dacă
sunt mai inteligentă !!!) și care sper că va continua să mă aprecieze și să mă iubească la fel de mult.
De asemenea, îi mulțumesc fiului nostru Raphaël pentru nopțile liniștite.
Ar fi dificil să citez aici toate persoanele care au contribuit la concretizarea tezei mele, care m-au
ajutat şi m-au inspirat, însă le port in suflet şi le rămân profund recunoscătoare…
Autoarea
Claudia Neculau – Teza de doctorat – 2017
_________________________________________________________________________________
CUPRINSUL TEZEI
Introducere 5
Capitolul 1
Depozite de deşeuri
1.1. Clasificarea deşeurilor ……..……………………………………………………………………………………………………….……… 10
1.2. Tipuri de depozite ……..………………………………………………………………………………………………….……….………… 18
1.3. Aspecte privind legislaţia Uniunii Europene în domeniul depozitelor de deşeuri ……..……….… 23
1.4. Implementare, perioada de tranziţie si viitor pentru directivele referitoare la gestionarea,
depozitarea si transportul deşeurilor ……..……………………………..…………………………...................................… 27
Capitolul 2
Amenajarea şi stabilizarea depozitelor de deşeuri menajere
2.1. Soluţii de amenajare a depozitelor de deşeuri menajere ……..………………..…….…………………………… 29
2.2. Cauze de instabilitate a depozitelor de deşeuri menajere …..………......………….…….….…………………..49
Capitolul 3
Modelarea tasărilor în depozite de deşeuri
3.1. Introducere …..……………………….…….….……………………………………………………………………………………………..… 79
3.2. Tasarea deșeurilor …..……………………….…….….…………………………………………………………………………………… 80
3.3. Stabilitatea deşeurilor …..……………………….…….….……………………………………………………………………………… 82
3.4. Modelarea tasării deşeurilor …..……………………………………………………….…………….…….….………….………… 84
Capitolul 4
Analiza tasărilor pe depozitele de deşeuri luate în studiu
Introducere ……..………………………………………………………………………..……………..………..……………………..….…… 119
4.1. Descriere succintă a metodelor de estimare a tasărilor aplicate în cadrul studiului ……...……. 121
4.2. Studiu stabilității pe depozitul de deşeuri Anton ……..……………………………..……………..………………. 123
4.2.1. Prezentare a bazei de cercetare si a depozitului de deşeuri Anton ...………………………….…….… 123
4.2.2. Măsurători efectuate în teren și date pentru studiul privind tasările pe depozitul Anton... 129
4.2.3. Aplicarea metodelor de estimare a tasărilor …………………….………………………..…………………....… 131
4.2.3.1. Ipotezele de calcul și rezultatele obţinute în cadrul cercetărilor realizate
anterior, de către Valérie Vanderkelen
4.2.3.2. Ipotezele de calcul și rezultatele obţinute de la alte cercetări precedente
realizate de Demanet și Holeyman pe depozitul Anton și concluziile aferente
4.2.3.3. Crearea modelului propriu de calcul și aplicația sa. Prezentarea ipotezelor luate
în considerare și a rezultatelor obţinute pe anumite borne/repere de tasare, pe
depozitul de deşeuri Anton
4.2.3.3.1 Descriere succintă a limbajului de programare R
4.2.3.3.2. Descrierea modelului propriu de calcul, a ipotezelor (3) luate în considerare și
a rezultatelor obţinute
4.2.4. Compararea tasărilor estimate prin diferite metode cu valorile măsurate pe teren ...……… 154
______________________________________________________________________________________
Cuprinsul tezei 1
_________________________________________________________________________________
4.2.4.1. Comparare între rezultatele obţinute prin aplicarea celor trei variante de calcul
și prin modelul propriu de calcul in limbaj R
4.2.4.2. Comparație între rezultatele obţinute prin aplicarea celor trei variante de calcul
prin modelul propriu de calcul în limbaj R și valorile obţinute de cercetările
anterioare în studiile lor
4.2.4.3. Comparații efectuate între predicțiile valorilor lui Z realizate cu ajutorul celor trei
variante de calcul și măsurătorile realizate pe teren, în anul 2005 (calarea
modelului propriu de calcul)
4.3. Studiul stabilităţii pe depozitul de deşeuri Habay ……………….……..………..……………….…..……..…….165

4.3.1. Prezentarea bazei de cercetare și a depozitului de deşeuri Habay .……………….……..…………....165
4.3.2. Date și măsurători efectuate în teren pentru studiul privind tasările pe depozitul Habay ...172
4.3.3. Aplicarea metodelor de estimare a tasărilor ……………….……..………..…………………...…………………175
4.3.3.1. Introducere
4.3.3.2. Reprezentarea grafica a tasărilor în limbajul R
4.3.3.3. Metoda proprie de estimare a tasărilor finale şi a tasărilor la un anumit moment dat
t
4.3.4. Compararea ipotezelor de calcul și a rezultatelor obținute ……………….……..………..…………..…….183
4.3.4.1. Comparare între rezultatele obținute ca rezultat al aplicării celor trei variante
de calcul prin modelul propriu de calcul în limbaj R
4.3.4.2. Comparațiile efectuate între predicțiile valorilor lui Z realizate cu ajutorul
celor trei variante și măsurătorile realizate pe teren, în anul 2016 (calarea
modelului propriu de calcul)
Capitolul 5
Concluzii
5.1. Concluzii generale ……………….……..………………………………………………………………………………...……………… 193
5.2. Concluzii specifice tezei ……………….……..………………………………………………………………………...……………… 193
5.3. Contribuții personale ……………….……..……………………………………………………….…………………...……………… 195
5.4. Recomandări ……………….……..…………………………………………………………………………….…………...……………… 197
5.5. Implicare și activități personale în domeniul depozitelor de deșeuri ……………….…….……………… 198
Bibliografie ……………….……..…………………………………..………………………………………………………...………..………… 199
______________________________________________________________________________________
Cuprinsul tezei 2
_________________________________________________________________________________
ANEXE ……………….……..…………………………………………………………………………………………………….....……………… 205
Anexa I
Anexa I-A-0 : Grafice tasări depozit Anton
Anexa I-A-1 : Exemplu date utilizate pentru varianta I de calcul, din perioada mai 1994 – noiembrie
2015 pe depozitul de deșeuri Anton
Anexa I-A-2 : Rezultate obținute cu ajutorul modelului propriu de calcul pentru punctele de
măsurare a tasărilor pe depozitul de deșeuri Anton (varianta I de calcul)
Anexa I-A-2.bis : Estimarea tasării finale (Sf) si a parametrului a1 cu ajutorul modelului propriu de
calcul pentru punctele de măsurare a tasărilor pe depozitul de deșeuri Anton (varianta I de calcul)
care respecta condiția vitezei de tasare descrescătoare (TRUE)
Anexa I-A-3 : Extras din datele utilizate (selection A) pentru varianta II de calcul (perioada 1995-
2002) ; Datele prezentate sunt din anii 1998 si 1999; Date măsurători din anul 1998
măsurare a tasărilor pe depozitul de deșeuri Anton (varianta II de calcul)
Anexa I-A-4.bis : Rezultate obținute cu ajutorul modelului propriu de calcul pentru punctele de
măsurare a tasărilor pe depozitul de deșeuri Anton (varianta II de calcul)
Anexa I-A-5 : Exemplu date utilizate pentru varianta III de calcul, din perioada 1995 – 2002 ;
Depozitul de deșeuri Anton [ (fisier 9502 interp) - date din anul 2000]
măsurare a tasărilor pe depozitul de deșeuri Anton (varianta III de calcul) pentru punctele de
măsurare) care respecta condiția vitezei de tasare descrescătoare (TRUE)
Anexa I-A-7 : Reprezentări grafice ale aplicației metodei Asaoka pe bornele 5, 12 si 24 ; Regresia
liniara a tasărilor, rata tasărilor si reprezentarea tasărilor finale
Anexa II
Anexa II-H-0 : Reprezentarea grafica a evoluției tasărilor pe depozitul de deșeuri Habay
Anexa II-H-1 : Date utilizate pentru varianta I de calcul, din perioada noiembrie 2003 – decembrie
2015
Anexa II-H-2 : Rezultate obținute cu ajutorul modelului propriu de calcul pentru punctele de
măsurare a tasărilor pe depozitul de deșeuri Habay (varianta I de calcul)
Anexa II-H-3 : Date utilizate pentru varianta II de calcul, din perioada ianuarie 2004 – decembrie
2015
măsurare a tasărilor pe depozitul de deșeuri Habay (varianta II de calcul)
măsurare a tasărilor pe depozitul de deșeuri Habay (varianta III de calcul)
Anexa II-H-6 : Reprezentări grafice ale aplicației metodei Asaoka pe bornele CF1, FD1, FD6, FD7 si
FD10; Regresia liniară a tasărilor, rata tasărilor, si reprezentarea tasărilor finale
Anexa III
Anexa III.1 - Date tipice asupra compoziţiei levigatului din depozitele de deșeuri ecologice noi şi
vechi
Anexa III.2 - Parametri de recoltare a probelor de levigat
______________________________________________________________________________________
Cuprinsul tezei 3
_________________________________________________________________________________
INTRODUCERE
Creșterea rapidă a populației, urbanizarea țărilor dezvoltate și creșterea industrializării

generează o cantitate importantă de deșeuri. Astăzi, producția de deșeuri s-a triplat față de
cantitatea de deșeuri produsă în anii 1950.
Deși procentul de deșeuri care se reciclează este în creștere, încă sunt prezente foarte
multe depozite de deșeuri construite în anii precedenți care sunt în momentul de față în faza de
post gestionare.
În așteptarea inițiativelor de redeschidere a depozitelor de deșeuri, cu scopul de a recupera
materialele prime stocate în depozite în trecut, inițiative care încep să prindă formă din ce în ce mai
mult în Europa de Nord - Est (și putem menționa proiectul european RAWFILL pentru care sunt
coordonator și care dorește stimularea diverselor autorități publice la luarea deciziilor în acest
sens), se dorește, de asemenea, atât limitarea costurilor de post-gestionare a depozitelor, cât și
evitarea sau reducerea la maxim a riscurilor de alunecare a taluzelor de poluare a mediului
înconjurător, etc.
De exemplu, în ultimul inventar al depozitelor de deșeuri realizat în Regiunea Walonă
(Belgia) figurează aproximativ 1200 de depozite de deșeuri, dar numai zece depozite sunt în
momentul de față în funcţiune.
Deșeurile stocate pe depozite sunt puse în operă în straturi succesive, compactate sau nu.
Coloana de deșeuri se poată tasa până la 40% din înălțimea ei inițială, pe o durată de timp ce poate
atinge 50 de ani. Aceste tasări sunt cauzate de slaba rezistență mecanică a deșeurilor și de
fenomenul de biodegradare a deșeurilor organice prezente în depozit.
Aceste fenomene intervin la diferite nivele pe depozite, de-a lungul duratei de viață a
depozitului de deșeuri și pot avea consecințe importante asupra instalațiilor prezente pe site. De
aceea, studiul acestor mecanisme și evoluția lor sunt esențiale în diversele faze de gestiune a
depozitului, dar mai ales în timpul exploatării sale și pentru reabilitarea sa.
Ținând cont de aceste observații, studiul stabilității/tasărilor depozitelor necesită o analiză
aprofundată și reprezintă motivul pentru care această teză a fost realizată.
Teza de doctorat este structurată în cinci părți distincte:
- Capitolul 1: În prima parte este prezentată problematica deșeurilor și a depozitelor de
deșeuri, așa cum este descrisă în legislația din România;
- Capitolul 2 : În a doua parte se detaliază noțiunile privind depozitele de deșeuri menajere și

cauzele de instabilitate a depozitelor de deșeuri menajere;
- Capitolul 3 : A treia parte propune o sinteză a legilor de modelare a tasărilor pe depozitele

de deșeuri existente în literatura de specialitate. Scopul acestei descrieri este dublu. Ȋn
primul rând se dorește o trecere în revistă a ceea ce se cunoaște la acest moment despre
acest subiect. Al doilea scop este de a permite alegerea unei metode specifice de estimare a
tasărilor care va fi aplicată în cadrul prezentei teze. Această metodă va fi dezvoltată cu
scopul de a o a automatizata, permițând elaborarea unui model propriu de calcul, pentru
estimarea tasărilor finale pe un depozit de deșeuri;
- Capitolul 4 : În a patra parte a lucrării se prezintă programul propriu de estimare a tasărilor

și se testează pe două depozite de deșeuri cu scopul de a valida metoda proprie. Acest
______________________________________________________________________________________
Introducere 4
_________________________________________________________________________________
program este destinat utilizării de către propietari/concesionari ai depozitelor de deșeuri cu

scopul de a putea face estimări cât mai aproape de realitate a evoluției tasărilor, pe o
perioadă lungă de timp, pe un depozit de deșeuri.
- Capitolul 5 : Ultima parte este destinată concluziilor referitoare la contribuțiile personale și

recomandările pentru aplicarea modelului propriu de calcul pe depozite de deșeuri.
Estimarea tasării finale a unui depozit de deşeuri este importantă. Aceasta, nu numai că
permite estimarea volumului total de deşeuri pentru obţinerea unui anumit profil, dar stabileşte,
de asemenea, durata necesară a perioadei de post-gestionare. În consecinţă, deşi deseori
informaţiile lipsesc, estimarea tasării finale este necesară pentru a fi posibilă prognoza comportării
depozitului.
Metodele tradiţionale de estimare a tasării deşeurilor, cum ar fi, de exemplu, metoda
Sowers (1968), necesită cunoaşterea unor parametri precum: procentul de goluri, grosimea stratului
de deşeuri şi indexul de compresie secundară legat de conţinutul de materie organică în depozit.
De cele mai multe ori, aceste tipuri de date nu sunt disponibile pentru depozitele vechi de
deşeuri.
În România există obligaţia de a se realiza anual urmărirea deformărilor ce apar pe
depozitele de deşeuri. Din cauza faptului că noile depozite de deşeuri controlate sunt date abia
acum în exploatare, iar de pe vechile depozite de deşeuri nu se dispune de date suficiente,
cercetarea din prezenta teză nu s-a putut concretiza pe depozite din România. Întrucât îmi desfăşor
activitatea de mai mult de 10 ani în Belgia, în domeniul reabilitării depozitelor de deşeuri și a
siturilor contaminate, am optat pentru dezvoltarea cercetărilor pe două depozite de deşeuri
menajere din Belgia.
Chiar și pe depozitele din Belgia, în general, informaţiile necesare pentru aplicarea
metodelor tradiţionale de estimare a tasării deşeurilor lipsesc. Pe depozitele de deşeuri Anton și
Habay, care sunt utilizate în cadrul studiului actual, se estimează grosimea aproximativă a stratului
de deşeuri (necunoscându-se foarte bine nivelul inferior) datorită cunoaşterii adâncimii puţurilor de
captare și evacuare a biogazului.
Metoda Asaoka (1978), descrisă în detaliu în cadrul tezei, necesită doar înregistrarea
tasărilor la intervale relativ periodice de timp. Metoda Demanet și Holeyman, descrisă în detaliu în
cadrul tezei, inspirată din metoda Asaoka, propune anumite criterii de calificare a datelor obţinute
prin măsurători, cu scopul de a verifica aplicabilitatea metodei Asaoka pe anumite puncte/borne
de măsurare.
Aplicarea acestor metode nu depinde de cunoaşterea condiţiilor de stocare sau a
caracteristicilor deşeurilor, care nu se cunosc de cele mai multe ori. În consecinţă, utilizarea acestei
metode este recomandată pentru a analiza depozitele pentru care lipsesc informaţii referitoare la
modul de stocare a deşeurilor, la tipul lor, etc.
Scopul acestei teze constă în crearea și testarea unui program de calcul automatizat special
conceput pentru estimarea tasărilor prin metoda Asaoka și care a fost creat în limbajul de
programare R. Rezultatele obţinute, aplicând acest software, pentru tasarea finală estimată în
anumite puncte de măsură situate pe un depozit de deşeuri, se vor compara mai întâi cu estimările
făcute în cadrul a două studii precedente efectuate de cercetători din domeniu, pentru aceleaşi
puncte de măsurare. A doua verificare constă în compararea tasării estimate la un moment t cu
tasarea reală măsurată pe teren la momentul t. Cea de-a doua verificare se va face pentru două
depozite de deşeuri diferite.
Validarea acestui model propriu depinde de amploarea diferenţelor înregistrate între
estimările cercetărilor anterioare şi estimările făcute prin aplicarea acestui software, dar și de
______________________________________________________________________________________
Introducere 5
_________________________________________________________________________________
amploarea diferenţelor dintre tasările reale înregistrate la momentul t şi de tasările estimate la

momentul t, prin aplicarea modelului propriu de calcul nou creat.
Pe lângă validarea modelului de calcul creat şi amintit mai sus se doreşte, de asemenea,
aplicarea unuia din criteriile de calificare enunţat în metoda Demanet și Holeyman (2005), referitor
la viteza de tasare în anumite puncte, criteriu care are influenţă în aplicabilitatea metodei Asaoka.
Am ales limbajul de programare R pentru a crea un model propriu de estimare a tasărilor în
cadrul prezentei teze deoarece, în primul rând, este un limbaj „open source”, cu o mare
aplicabilitate în diverse domenii. Acest limbaj este de asemenea recomandat de către Profesorul de
statistică Yves Brostaux de la Universitatea Agro-Bio Tech din Gembloux (Belgia), universitate care a
realizat echivalarea diplomei mele de inginer, obţinută în cadrul Universităţii Tehnice Gheorghe
Asachi Iaşi , la Facultatea de Hidrotehnica, Geodezie şi Ingineria Mediului, specializarea Ingineria
Mediului, promoţia 2002.
Metoda personală de estimare a tasărilor, creată în limbajul de programare R, are mai
multe obiective :
- În primul rând, se doreşte verificarea fiabilității metodei care calculează prin
interpolare datele lipsă din măsurătorile efectuate pe teren, la intervalul de timp constant de
∆t = 182.5 zile. Se dorește utilizarea a cât mai multor date de măsurare disponibile efectuate
pe site, chiar dacă acestea nu sunt realizate la un interval constant de timp. Predecesorii, în
studiile lor, precizează că nu toate datele sunt utilizabile, deoarece nu sunt înregistrate la un
interval constant de timp (condiție enunțată de Asaoka în aplicarea metodei sale).
- În al doilea rând, se dorește verificarea metodei Asaoka prin utilizarea unui interval
de timp superior valorii de ∆t =186 de zile, perioada utilizată în cercetările anterioare. Perioada
de timp propusă este de 368 și respectiv de 362.25 de zile.
- În al treilea rând, se verifică aplicabilitatea metodei Asaoka ținând cont de unul din
criteriile de calificare descris în metoda Demanet și Holeyman, criteriu care se referă la o viteză
de tasare descrescătoare.
Este important de menționat faptul că pentru a putea aplica metoda Asaoka sunt necesare
ridicări topo. ale bornelor de tasare efectuate la intervale constante de timp. Din cauza faptului că
anumite date lipsesc (nu s-au efectuat măsurători pe situri la intervale de timp necesare), prin
programul propriu realizez generarea datelor lipsă în anumite puncte la anumite momente de timp
specificate (în cazul prezentului studiu în lunile iunie și decembrie ale fiecărui an), prin interpolare
pe baza modelului „spline cubic” (Curbe Uniforme Definite prin polinoame de gradul 3). Aceste
interpolări sunt realizate utilizând măsurătorile disponibile efectuate la anumite momente
specificate de timp, în anii respectivi sau în anii următori.
În ceea ce priveşte interpolarea, metodele “spline” sunt de obicei preferate interpolărilor
polinomiale, deoarece se obţin rezultate similare utilizând polinoame cu grade inferioare, dar se
evită fenomenul Runge (matematicianul german Runge a evidenţiat faptul că interpolarea
polinomială nu este întotdeauna adaptată pentru aproximarea funcţiilor, aproximările fiind din ce
în ce mai eronate când numărul de puncte „n” de interpolare creşte).
Metoda de interpolare aleasa, „spline cubic”, este cea mai mult folosită. Este uniformă şi
definită prin polinoame de gradul 3. Datorită aplicării ei simple a devenit o metodă frecvent
utilizată in programe de desenare şi de interpolare de date.
În capitolul 4, după prezentarea pe scurt a metodelor de estimare a tasărilor utilizate
(metoda Asaoka și metoda Demanet și Holeyman) sunt descrise cele două depozite din Belgia
(Anton și Habay) pe care s-au efectuat măsurători pe bornele de tasare pe durate de timp de mai
mult de 10 ani. De asemenea, se prezintă particularitățile și caracteristicile lor, se reprezintă
______________________________________________________________________________________
Introducere 6
_________________________________________________________________________________
poziția punctelor de măsurare a tasărilor, se prezintă tasările înregistrate în timp și măsurătorile

efectuate, etc.
Sunt prezentate, de asemenea, cercetările realizate pe depozitul de deșeuri Anton, în
cadrul a două studii precedente, unul din anul 2000 și celălalt din anul 2005, cu ipotezele și
rezultatele obținute.
Înainte de a prezenta în detaliu modelul personal creat cu scopul de a putea calcula valorile
tasărilor finale, prezint pe scurt limbajul R de programare. Ipotezele și variantele de calcul
realizate, cât și rezultatele obținute, sunt detaliate, cu exemple și valori luate în considerare, iar
rezultatele obținute sunt comparate cu predicțiile din cercetări anterioare și cu datele reale.
Prin programul propriu, destul de flexibil, se emit ipoteze de calcul și se calculează tasările
finale prin aplicarea metodei Asaoka, fără a se realiza regresii lineare, calcule lungi și complicate in
Excel, aşa cum se realizau în general în studiile anterioare ale tasărilor.
Modelul personal creat în cadrul acestei teze se dovedeşte a fi unul fiabil, erorile
înregistrate între estimările personale și valorile reale fiind neglijabile. Acest model propriu de
estimare a tasărilor poate fi aplicat cu succes pe orice alt depozit de deşeuri menajere, atât in Belgia
cât şi in Romania, din moment ce se dispune de un set minim de date obţinute prin ridicări topo pe
bornele de tasare care au fost instalate în acest scop pe depozit.
Pentru a aplica modelul propriu de calcul pe alte depozite de deşeuri este suficient să se
redenumească în programul propriu tabelul bazei de date folosite; baza de date trebuie să conţină
ridicările topo. efectuate pe bornele de tasare, chiar și la intervale inegale de timp, din moment ce
se pot obține datele lipsă prin interpolări la intervale constante de timp.
______________________________________________________________________________________
Introducere 7
_________________________________________________________________________________
Capitolul 1
Depozite de deşeuri
În prima parte a acestui capitol este prezentată clasificarea deșeurilor, punându-se accentul
pe deșeurile menajere, pe deșeurile industriale și periculoase, deșeurile de spital, reziduurile de la
termocentralele cu cărbuni și de la instalațiile de ardere a deșeurilor solide. În partea a doua a
prezentului capitol sunt prezentate diferitele tipuri de depozite de deșeuri (deschise sau închise,
periculoase sau nepericuloase, etc.), criteriile și procedurile pentru testarea și acceptarea deșeurilor
în depozitele de deșeuri, sunt prezentate fotografii cu depozite de deșeuri mixte din Belgia și sunt
prezentate anumite elemente extrase din Planul Național de Gestiune a Deșeurilor din România.
În partea a treia, referitoare la aspectele privind legislația Uniunii Europene în domeniul
depozitelor de deșeuri, sunt detaliate principiile și obiectivele strategice pentru gestiunea deșeurilor
(cum ar fi, principiul protecției resurselor primare, principiul prevenirii, principiul poluatorul –
plătește, etc.), politica națională de gestiune a deșeurilor, exemplificată prin HG 1470/2004, și
stadiul transpunerii Acquis-ului comunitar de mediu în legislația din România.
În ultima parte a acestui capitol sunt idfentificate anumite directive în domeniul depozitelor
și a deșeurilor care au fost transpuse în legislația națională.
Capitolul 2
Amenajarea şi stabilizarea depozitelor de deşeuri menajere
În acest capitol sunt prezentate diverse soluții de amenajare a depozitelor de deșeuri

menajere cu elementele și schema generală a depozitelor controlate. De asemenea, sunt ilustrate
diverse materiale geosintetice care folosite în construcția depozitelor de deșeuri, se prezintă soluții
pentru realizarea radierului și a acoperișului depozitelor de deșeuri ecologice prin utilizarea unor
sisteme de etanșare specifice și sunt prezentate fotografii realizate pe anumite depozite de deșeuri
din Belgia, în momentul execuției lucrărilor de impermeabilizare a fundațiilor sau a acoperișului
depozitelor.
De asemenea, sunt prezentate cele mai importante cauze ale instabilității depozitelor de
deșeuri: levigatul, gazele produse prin fermentarea deșeurilor organice, apele de suprafață,
detaliindu-se compoziția acestor elemente, a metodele de control care trebuie realizate pe depozite
în scopul de a controla aceste elemente și de a reduce instabilitatea, deplasările în depozit a
levigatului, a apelor de suprafață și a gazelor produse. Se prezintă diferite metode de determinare a
vitezei de percolare a apelor de suprafață prin straturile de acoperire, intermediar și final.
Partea foarte importantă în cadrul acestui capitol se referă la caracteristicele structurale și
de tasare a depozitelor de deșeuri, deoarece subiectul principal al tezei de doctorat este studiul
tasărilor pe depozitele de deșeuri.
Caracteristicile structurale şi tasarea gropilor de gunoi ecologice trebuie să fie luate în
consideraţie în proiectarea instalaţiilor de colectare a gazelor, în timpul operaţiilor de umplere şi
înainte de a se decide asupra utilizării finale a depozitului de deșeuri ecologic.
______________________________________________________________________________________
8
_________________________________________________________________________________
Foto 2.8 – Instalarea geomembranei pe un depozit de deşeuri din Belgia
Caracteristici structurale
Atunci când deşeurile solide sunt iniţial depuse într-un depozit de deşeuri ecologic acestea
se comportă într-o manieră care este foarte asemănătoare cu alte materiale de umplere. Unghiul
nominal de aşezare pentru materialele de deşeuri aşezate într-un depozit de deşeuri ecologic este
de aproximativ 1.5 la 1. Deoarece deşeurile solide au tendinţa de a aluneca atunci când unghiul de
pantă este prea abrupt, înclinaţiile utilizate pentru porţiunile completate ale unui depozit de deşeuri
ecologic vor varia de la 2.5:1 la 4:1, valoarea de 3:1 fiind cea mai obişnuită. Din cauza problemelor
întâmpinate în legătura cu alunecarea datorată tasării, multe depozite de deşeuri ecologice unde
înălţimea depozitului de deşeuri depăşeşte 50 de picioare sunt terasate (vezi Fig. 2.24). Terasele
ajută la menţinerea stabilităţii pantei şi sunt de asemenea utilizate pentru amplasarea canalelor de
drenare a apei şi pentru pozarea reţelei de conducte în vederea recuperării gazelor.
Figura 2.24 - Vedere în secţiune într-un depozit de deşeuri ecologic [81]
Termenul de celulă este utilizat pentru a descrie volumul de material stocat într-un depozit
de deşeuri în timpul unei perioade specifice de operare, de obicei o zi. O celula include deşeurile
______________________________________________________________________________________
9
_________________________________________________________________________________
solide depozitate și stratul de acoperire zilnic al deşeurilor (care sunt acoperite cu pământ, de cele
mai multe ori). Stratul zilnic de acoperire a deşeurilor constă în 6 sau 12 straturi de pământ din zona
depozitului, sau de materiale alternative, cum ar fi compostul, care sunt aplicate/puse în operă la
sfârşitul perioadei de operare pe suprafeţele depozitului la care se lucrează. Scopul acestor straturi
zilnice de acoperire este controlul împrăştierii deşeurilor din cauza vântului, pentru a se limita
prezenţa şoarecilor, muştelor şi a altor vectori de boli care există sau care intră în depozitele de
deşeuri. [45]
Termenul ridicare reprezintă un strat complet de celule deasupra zonei în activitate a
depozitului de deşeuri. În general, depozitele de deşeuri sunt compuse din mai multe ridicări.
Ridicarea finală include stratul de acoperire.
Termenul de terasă banchetă este utilizat atunci când înălţimea stratului de deşeuri este
superior valorii de 15 m. Rolul banchetelor este de a menţine stabilitatea pantelor depozitelor de
deşeuri pentru a facilita instalarea canalelor de drenare a apelor de suprafaţă şi pentru instalarea
în vederea recuperării biogazului din depozitele de deşeuri.
Stratul de acoperire final se pune în operă pe toată suprafaţa depozitului de deşeuri după
terminarea operaţiilor de exploatare a depozitului. Acest strat de acoperire finală este de obicei
compus din mai multe straturi diferite de sol/geomembrane proiectate pentru a ameliora suprafaţa
de drenare, să intercepteze apa de ploaie, cu scopul de a permite plantarea vegetaţiei la suprafaţa
depozitelor.
În general, construirea de instalaţii permanente pe depozite de deşeuri ecologice, complete,
nu este recomandată din cauza caracteristicilor neuniforme de tasare, a capacităţii portante
variabile a straturilor superioare ale depozitelor de deşeuri ecologice şi a problemelor potenţiale
care pot rezulta în urma migrării gazelor, chiar şi cu utilizarea instalaţiilor de colectare a gazelor.
Atunci când se ştie utilizarea finală a depozitului de deşeuri, înainte de a începe aşezarea deşeurilor,
este posibil să se controleze depunerea unor anumite materiale în timpul exploatării depozitului. De
exemplu, materialele relativ inerte, cum ar fi deşeurile provenite din construcţii şi demolări pot fi
plasate în acele locaţii unde urmează în viitor să fie amplasate clădiri şi instalaţii fizice.
Tasarea depozitelor de deșeuri ecologice

Pe măsură ce materiile organice din depozite se descompun şi se pierde în greutate din
cauza gazelor de depozit, depozitul de deșeuri ecologic se tasează. Tasarea are de asemenea loc şi
ca rezultat al creşterii masei de supraîncărcare pe măsură ce depozitul de deşeuri se înalţă prin
adăugare de deşeuri şi pe măsură ce apa percolează. Tasarea depozitelor are ca rezultat o ruptură în
suprafaţa acestuia, precum şi în calota de acoperire, şi rupturi şi dereglări la instalaţiile de
recuperare a gazelor. De asemenea, se interferează cu utilizarea ulterioară a depozitului după
închidere.
Efectul descompunerii deşeurilor

În momentul în care sunt amplasate în depozitul de deşeuri ecologic, componentele
organice ale deşeurilor se vor descompune, rezultând într-o pierdere de 30 până la 40 procente din
masa iniţială totală. Pierderea de masă rezultă într-o pierdere de volum, care devine disponibilă
pentru reumplerea cu noi deşeuri. Volumul care se pierde este de regulă umplut atunci când a doua
tranşă este amplasată peste prima. Greutatea şi volumul, de asemenea, se vor pierde după ce un
depozit de deşeuri ecologic este închis.
Efectul presiunii de supraîncărcare (înălţime)

Greutatea specifică a materialelor amplasate în depozitul de deşeuri ecologic va creşte
odată cu greutatea materialelor amplasate deasupra acesteia, astfel încât greutatea specifică medie
______________________________________________________________________________________
10
_________________________________________________________________________________
a deşeurilor din tranşă depinde de adâncimea tranşei. Greutatea specifică maximă a deşeurilor
solide care rezidă într-un depozit de deşeuri ecologic sub presiune de supraîncărcare va varia de la
1750 la 2150 lb/yd3 [19,24].
Creşterea greutăţii specifice a materialelor de deşeuri din depozitul de deşeuri ecologic este
importantă (1) în determinarea cantităţii reale de deşeuri care pot fi amplasate într-un depozit de
deşeuri ecologic până la o limitare gradată dată şi (2) în determinarea gradului de tasare care este
scontat într-un depozit de deşeuri ecologic complet după închidere.
Proporţia sedimentării
Proporţia sedimentării depinde de compactarea iniţială, de caracteristicile deşeurilor, de
gradul de descompunere, de efectele de consolidare atunci când apa şi aerul sunt eliminate din
deşeurile solide compactate şi de înălţimea umpluturii complete. În Figura 2.26 sunt ilustrate datele
reprezentative în legătură cu gradul de tasare scontat într-un depozit de deşeuri ecologic ca funcţie
a compactării iniţiale. În diferite studii s-a constatat că aproximativ 90 % din tasarea finală survine
în primii cinci ani. În climatele uscate, viteza de tasare este de regulă mai mică.
Figura 2.26 - Tasarea suprafeţei depozitelor de deşeuri ecologice compactate
Capitolul 3
Modelarea tasărilor în depozitele de deşeuri
În cadrul acestui capitol sunt sintetizate legile de modelare a tasărilor pe depozitele de

deșeuri, legi existente la acest moment în literatura de specialitate. Este realizată trecerea în revistă
a metodelor de estimare a tasărilor, cum ar fi modelele rezultate din mecanica solurilor, modelele
mixte biomecanice, modelele biochimice, modelele empirice sau preluate din modelele matematice
și se ajunge la modelele bazate pe măsuratori în situ, printre care și metoda Asaoka, considerată ca
fiind una din metodele cele mai fiabile.
Această metodă, Asaoka, este studiată în cadrul capitolului următor cu scopul de a se crea și
aplica într-o formă automatizată, prin elaborarea unui model propriu de calcul pentru estimarea
tasărilor finale pe un depozit de deșeuri.
Așa cum se menționează în introducerea acestui capitol, analiza problematicii tasării
corpului depozitului de deşeuri stârneşte numeroase reacţii, de aproximativ treizeci de ani. Astfel,
______________________________________________________________________________________
11
_________________________________________________________________________________
nu este deloc surprinzător să descoperim în literatura de specialitate un număr impresionant de legi

şi de aplicări care îşi propun să modeleze tasarea deşeurilor în loc să controleze acest fenomen.
Obiectivul prezentului capitol constă în prezentarea unei sinteze exhaustive a diferitelor legi
de modelare a tasării deşeurilor, absolute şi diferenţiale, şi în propunerea unei clasificări a acestor
modele în funcție de diferite categorii. Acestea au fost stabilite plecând de la ipotezele şi principiile
pe care se bazează autorii acestora pentru elaborarea propriilor metode.
Legile prezentate în literatura de specialitate sunt prezentate de diverşi autori într-o
manieră proprie. Pentru a facilita comparaţia acestora cu respectarea a numeroase criterii, se
prezintă rezultatul cercetărilor pe baza unui tip de diagramă. Acesta se structurează în patru părţi
(ipoteze, model, parametri şi apreciere) şi permite o mai bună evidenţiere a avantajelor şi
dezavantajelor pentru fiecare model.
Ecuaţiile diferite prezentate în acest capitol au fost modificate în vederea uniformizării
notării.
Mecanismele responsabile cu tasarea în depozitele de deșeuri sunt mai numeroase și mult
mai complexe decât cele ale solurilor. Structura corpului unui depozit de deșeuri foarte heterogen
este modificată fundamental în decursul timpului datorită cantității de materie organică
biodegradabilă prezentă și a volumului mare de goluri existent.
Manassero M. (1996) [42] descompune evoluția tasărilor deșeurilor în 5 etape :
- compresia mecanică asociată deformării, distorsionării, flexiei, reorientării și strivirii
elementelor (durata: câteva minute);
- reorganizarea însoțită de o reducere a volumului datorită migrării elementelor mici în
golurile care se găsesc printre elementele mai mari (durata: 3 până la 5 ore);
- consolidarea și fluajul (durata : de la 2-3 luni până la 1 an);
- tasarea provocată de descompunerea materiilor organice (durata: de la 10 la 50 de ani);
- descompunerea anumitor compuși anorganici datorită coroziunii și a reacțiilor chimice;
În urma acestor etape, tasarea depozitelor de deșeuri și viteza acesteia depinde de
numeroși parametri care pot interacționa între ei [18]:
- tipul de deșeuri (mai ales procentul de materie organică);
- indicele de vid;
- greutatea volumică și densitatea;
- înălțimea corpului de deșeuri în depozit;
- metoda de compactare (energia de compactare, gradul de compactare etc.);
- viteza de umplere;
- condițiile care influențează descompunerea materiilor organice biodegradabile
(temperatura, condițiile atmosferice, concentrația în apă, producția de levigat și de
biogaz etc.).
Determinarea tuturor acestor parametri, importanța lor relativă și caracterul lor evolutiv
sunt la originea principalelor dificultăți de estimare și de modelarea a tasării deșeurilor.
Se pot face analogii pe baza principiilor mecanicii solurilor pentru a evalua tasarea
depozitelor de deșeuri, pentru că, în ciuda faptului că procesele care intervin și parametrii de care
trebuie ținut cont sunt mult mai numeroși, legile de evoluție prezintă în final anumite similitudini.
______________________________________________________________________________________
12
_________________________________________________________________________________
Capitolul 4
Analiza tasărilor pentru depozitele de deşeuri luate în studiu
Introducere
Estimarea tasării finale a unui depozit de deşeuri este importantă. Aceasta, nu numai că permite
estimarea volumului total de deşeuri pentru obţinerea unui anumit profil, dar stabileşte, de asemenea,
durata necesara a perioadei de post-gestionare. În consecinţă, deşi deseori informaţiile lipsesc,
estimarea tasării finale este necesară pentru a fi posibilă prognoza comportării depozitului.
Metodele tradiţionale de estimare a tasării deşeurilor, cum ar fi, de exemplu, metoda Sowers
(1968), necesită cunoaşterea unor parametri precum: procentul de goluri, grosimea stratului de deşeuri
şi indexul de compresie secundară legat de conţinutul de materie organică in depozit.
De cele mai multe ori, aceste tipuri de date nu sunt disponibile pentru depozitele vechi de
deşeuri.
În România, exista obligaţia de a se realiza anual urmărirea deformărilor ce apar pe depozitele
de deşeuri. Din cauza faptului că noile depozite de deşeuri controlate sunt abia acum date in exploatare
iar de pe vechile depozite de deşeuri nu se dispune de date suficiente, cercetarea din prezenta teza nu s-
a putut concretiza pe depozite din Romania. Întrucât îmi desfăşor activitatea de mai mult de 10 ani in
Belgia, în domeniul reabilitării depozitelor de deşeuri și a siturilor contaminate, am optat pentru
dezvoltarea cercetărilor pe doua depozite de deşeuri menajere din Belgia.
Chiar si pe depozitele din Belgia, in general informaţiile necesare pentru aplicarea metodelor
tradiţionale de estimare a tasării deşeurilor lipsesc. Pe depozitele de deşeuri Anton și Habay, care sunt
utilizate in cadru studiul actual, se estimează grosimea aproximativă a stratului de deşeuri
(necunoscându-se foarte bine nivelul inferior) datorită cunoaşterii adâncimii puţurilor de captare și
evacuare a biogazului.
Metoda Asaoka (1978) necesită doar înregistrarea tasărilor la intervale relativ periodice de
timp, aşa cum este descrisă în capitolul precedent. Metoda Demanet și Holeyman [15], descrisă în
detaliu, de asemenea, în capitolul precedent și inspirată din metoda Asaoka propune anumite criterii de
calificare a datelor obţinute prin măsurători, cu scopul de a verifica aplicabilitatea metodei Asaoka pe
anumite puncte/borne.
Aplicarea acestor metode nu depinde de cunoaşterea condiţiilor de stocare sau a
caracteristicilor deşeurilor, care lipsesc de cele mai multe ori. În consecinţă, utilizarea acestei metode
este recomandată pentru a analiza depozitele pentru care lipsesc informaţii referitoare la modul de
stocare a deşeurilor, la tipul lor, etc.
Scopul acestui capitol constă în testarea unui model propriu de calcul automatizat special creat
pentru estimarea tasărilor prin metoda Asaoka și care a fost creat în limbajul de programare R.
Rezultatele obţinute, aplicând acest software, pentru tasarea finală estimată în anumite puncte de
măsură situate pe un depozit de deşeuri, se vor compara mai întâi cu estimările făcute în cadrul a două
studii precedente ale altor cercetători, pentru aceleaşi puncte de măsurare. A doua verificare constă în
compararea tasării estimate la un moment t cu tasarea reală măsurată pe teren la momentul t. Cea de-
a doua verificare s-a efectuat pentru două depozite de deşeuri diferite.
Validarea acestui model propriu de calcul depinde de amploarea diferenţelor înregistrate între
estimările cercetărilor anterioare şi estimările făcute prin aplicarea acestui software, dar și de
amploarea diferenţelor dintre tasările reale înregistrate la momentul t şi de tasările estimate la
momentul t, prin aplicarea software-ului nou creat.
Pe lângă validarea modelului de calcul creat și menționat anterior, se doreşte, de asemenea,
aplicarea unuia din criteriile de calificare enunţat în metoda Demanet și Holeyman (2005), referitor la
viteza de tasare în anumite puncte, criteriu de care depinde aplicabilitatea metodei Asaoka.
______________________________________________________________________________________
13
_________________________________________________________________________________
Metoda personală de estimare a tasărilor, creată în limbajul de programare R, are mai multe
obiective:
- În primul rând, se doreşte verificarea fiabilităţii unei metode care calculează prin interpolare datele
lipsă din măsurătorile efectuate pe teren, la intervalul de timp constant de ∆t = 182.5 zile. Se
doreşte utilizarea a cât mai multor date de măsurare disponibile efectuate pe site, chiar dacă
acestea nu sunt realizate la un interval constant de timp. Cercetătorii, în studiile lor anterioare,
precizează că nu toate datele sunt utilizabile, deoarece nu sunt realizate la un interval constant de
timp (condiţie enunţată de Asaoka în aplicarea metodei sale).
- În al doilea rând, se doreşte verificarea metodei Asaoka prin utilizarea unui interval de timp
superior valorii de ∆t =186 de zile, perioada utilizată în cercetările anterioare. Perioada de timp
propusă în modelul propriu de calcul este de 368 si respectiv de 362.25 de zile.
- În al treilea rând, se verifică aplicabilitatea metodei Asaoka ţinând cont de unul din criteriile de
calificare descris în Metoda Demanet și Holeyman, criteriu care se referă la o viteză descrescătoare
de tasare.
În cadrul acestui capitol, după prezentarea pe scurt a metodelor de estimare a tasărilor utilizate
(metoda Asaoka și metoda Demanet și Holeyman) se descriu cele două depozite (Anton și Habay)
pentru care s-au efectuat măsurători pe bornele de tasare. Se prezintă particularităţile și caracteristicile
lor, se reprezintă poziţia punctelor de măsurare a tasărilor și se prezintă tasările înregistrate în timp şi
măsurătorile efectuate (in anexele din teza se prezintă in detaliu datele măsurate pe teren și rezultatele
obţinute).
Sunt prezentate, de asemenea, cercetările realizate pe depozitul de deşeuri Anton în cadrul a
două studii anterioare, unul din anul 2000 și celălalt din anul 2005, cu ipotezele şi rezultatele obţinute.
Înainte de a prezenta în detaliu modelul personal creat, cu scopul de a putea calcula valorile
tasărilor finale, voi explica pe scurt limbajul R de programare si avantajele utilizării acestuia. Ipotezele și
variantele de calcul realizate, cât și rezultatele obţinute, sunt detaliate cu exemple și valori luate în
considerare, iar rezultatele obţinute sunt comparate cu predicţiile cercetărilor anterioare și cu valorile
reale înregistrate pe teren.
Modelul personal creat în cadrul acestei teze se dovedeşte a fi unul fiabil, erorile înregistrate
între estimările personale și valorile reale fiind neglijabile. Acest model propriu de estimare a tasărilor
poate fi aplicat cu succes pe orice alt depozit de deşeuri menajere, atât in Belgia cât şi in Romania, din
moment ce se dispune de un set minim de date obţinute prin ridicări topo pe bornele de tasare care au
fost instalate in acest scop pe depozit.
Pentru a aplica modelul propriu de calcul pe alte depozite de deşeuri este de ajuns sa se
redenumească în program sursa bazei de date folosite; baza de date trebuie sa conţină ridicările topo
efectuate pe bornele de tasare, chiar si la intervale inegale de timp, din moment ce se pot obține datele
lipsa prin interpolări la intervale constante de timp.
4.1. Descriere succintă a metodelor de estimare a tasărilor aplicate în cadrul studiului

4.1.1. Descriere succintă a metodei Asaoka, cu aplicaţie grafică
Pe baza măsurătorilor efectuate pe bornele şi reperele de tasare (ridicări topo.) și a
măsurătorilor efectuate la intervale relativ regulate de timp, metoda Asaoka permite predicţia şi
estimarea [16] tasărilor care vor apărea în viitor, durata tasărilor şi evoluţia lor.
4.1.1.1. Partea teoretică [82]

Aşa cum se precizează în capitolul precedent, metoda Asaoka se bazează pe următoarea lege a
tasării, în funcţie de tasarea finală :
(4.1)
______________________________________________________________________________________
14
_________________________________________________________________________________
Unde:
S(t) – tasarea în momentul t;
–tasarea finală conform Asaoka;
λ = -ln β1/Δt
Unde:
Δt– intervalul de timp dintre două măsurători ( care trebuie sa fie constant pentru a aplica
metoda Asaoka);
β1 – curba liniei de regresie S(t+ Δt) comparativ cu S(t) conform procedurii Asaoka.
4.1.1.2. Aplicaţia grafică a metodei Asaoka [82]

Mai întâi se trasează o curbă de tasare în funcţie de timp (utilizând valorile tasărilor măsurate pe
teren - S1, S2, etc. care reprezintă tasările înregistrate între două măsurători) şi se obţin făcând
diferenţa Δz a bornei sau a reperului respectiv.
Grafic 1
Grafic 2 Grafic 3
Figura 4.1 - Aplicaţia grafică a metodei Asaoka [15]
Prima condiţie pentru a putea aplica metoda este ca intervalul de timp Δt sa fie constant. Asaoka
precizează că acest interval de timp Δt variază între 30 și 100 de zile, în general (Figura 4.1.-Grafic 1).
{tn}n = 1,2,… = {n * Δt}n = 1,2,…
Se citesc pe curba de tasări observate, valorile tasărilor Sn care corespund timpilor tn. După
aceea, se reprezintă dreapta obţinută cu ajutorul punctelor (Sj-1,Sj) pe o diagrama unde s-a desenat în
prealabil bisectoarea axelor de coordonate (dreapta Sj-1 =Sj)(Figura 4.1.-Grafic 2).
Intersecţia dintre dreapta care trece prin punctele (Sj-1,Sj) cu dreapta bisectoare dă valoarea
estimării tasării finale ( ). Panta acestei drepte, β1, permite calcularea coeficientului Cv care este în
______________________________________________________________________________________
15
_________________________________________________________________________________
relație cu viteza de tasare. În anumite cazuri, se poate trasa o prima dreaptă (1) prin punctele
intermediare și o a doua dreaptă (2) care trece prin punctele care se găsesc la sfârşitul procesului de
tasare: această dreaptă corespunde fluajului terenului după consolidarea iniţială, (Figura 4.1.- Grafic 3).
Pentru a aplica metoda Asaoka, se realizează paşii următori :
- Se efectuează ridicările topo ale bornelor/reperelor de tasare pe depozitul de deşeuri;
- Se determină un interval de timp constant (cel care este mai apropiat de durata mediei
dintre două ridicări topo);
- Se iau în considerare valorile de tasare care corespund acestui interval de timp și se
reprezintă grafic, așa cum se vede în Figura 4.1.- Grafic 1;
- Se reprezintă o dreapta S(t) în funcție de S(t-1) pentru aceste valori, așa cum se vede în
Figura 4.1.- Grafic 2;
- Se efectuează o regresie liniara pe aceste puncte,Figura 4.1.- Grafic 3;
- Prin intersecția cu bisectoarea se obține valoarea de tasare finală estimată, iar panta dreptei
dă valoarea lui β1;
- Se stabilește și se desenează atât legea lui Asaoka, cât și valorile măsurătorilor;
- Se compară estimările tasărilor cu valorile măsurătorilor reale efectuate pe teren.
Aplicarea acestei metode de estimare a tasărilor are, în general, rezultate bune. Menționăm, de
asemenea, faptul că această metodă presupune printre altele, ca mediul în care se fac estimările să fie
un mediu saturat, ceea ce nu este cazul, în practică.
Aplicația strictă a acestei metode conduce la diverse viteze de consolidare/tasare,uneori
«aberante», din cauza faptului că metoda Asaoka (care inițial era prevăzută pentru terenuri de
rambleiere) s-a extrapolat la problemele de tasare ale deşeurilor.
Această metodă a fost aleasă pentru a fi studiată în cadrul prezentei teze deoarece anumiţi
autori subliniază faptul că modelele de tasare care se bazează pe măsurători în situ furnizează, în
general, cele mai bune predicții, prin comparație cu celelalte metode.
În ghidul său metodologic, agenția ADEME din Franța, 2005 [100] remarcă totuşi că această
metodă poate furniza date inexacte, semnificative.
4.1.2. Descrierea criteriilor de calificare descrise în metoda lui Demanet şi Holeyman [15]
Pentru ca metodele de prognoză a tasărilor ale lui Asaoka şi Baguelin (bazate pe măsurători
efectuate pe site) sa fie aplicabile, autorii propun trei criterii de calificare :
a) între punctele vecine (tasarea se stabilizează); (4.2)
b) ; viteza tasării este descrescătoare; (4.3)
c) viteza medie unitară de compresie a coloanei de deşeuri H (4.4)

-6 -1
devine inferioară valorii 12 x 10 zile (zile = j)
4.2. Studiu stabilității pe depozitul de deşeuri Anton

4.2.1. Prezentare a bazei de cercetare si a depozitului de deşeuri Anton
Depozitul de deşeuri Anton se situează în Comuna Andenne și este localizat în provincia Namur
(Belgia), la Sudul naționalei N90 care face legătura între orașele Huy și Namur. Acesta se compune din
două zone de excavare ale unei foste cariere de calcar realizată la un nivel superior față de râul Meuse.
Depozitul de deşeuri, de o înălțime ce variază între 30 și 40 de metri, se întinde pe o suprafață de
aproximativ 5 hectare. În partea de Nord, depozitul prezintă un taluz auto-stabil care sprijină o faleză cu
o înălțime de la 30 până la 40 de m. Sunt depozitate aproximativ 1 milion de m3 de deşeuri menajere,
______________________________________________________________________________________
16
_________________________________________________________________________________
dar și de nămoluri obţinute prin dragaj, rezultate în urma construcției unui baraj pe râul Meuse [103,
106].
Depozitul de deșeuri Anton
Figura 4.4 - Schema generală a depozitului Anton [101]
La baza falezei este situat un iaz cu o suprafață de 0.6 ha și cu un volum de 50.000 m³. Acest iaz
este un receptor pentru scurgerile și șiroirile levigatului care provin din depozit și care se scurg
traversând numeroasele fisuri prezente pe faleză, în roca calcaroasă.
Faza de umplere a depozitului s-a derulat între 1981 și 1985. Deşeurile au fost deversate direct
pe rocă, fără a se pune în prealabil un sistem de etanșeitate la baza depozitului. La finalul fazei de
exploatare, depozitul a fost acoperit doar cu un strat de pământ argilos și pietros impermeabil de
aproximativ 1 metru grosime. Datorită importantelor poluări care s-au înregistrat ulterior, atât la nivelul
pânzei freatice, cât și la nivelului aerului ambient,în anul 1992, guvernul Walon a însărcinat societatea
SPAQυE cu reabilitarea definitivă a depozitului.
Primele lucrări de reabilitare
executate de către societatea SPAQυE
au constat în instalarea unui capping
din argilă (sistem de acoperire
impermeabil), realizarea unei rețele de
5 colectori aerieni racordați la 21 de
puțuri profunde de extracție a
biogazului și realizarea mai multor
drenuri superficiale, forate în masa de
deşeuri (în anul 1995 )[106].
În anul 1999, un dispozitiv de
cogenerare a fost instalat cu scopul de a
produce aproximativ 470 kW de
electricitate, asigurând necesarul de
căldură al celor 400 de pensionari din
Figura 4.9 - Vedere aeriană a depozitului Anton (2010) [106]
Institutul St. Lambert care se găsește în
apropierea depozitului de deşeuri.
______________________________________________________________________________________
17
_________________________________________________________________________________
4.2.2. Măsurători efectuate în teren și date pentru studiul privind tasările pe depozitul Anton
În 1991, a fost realizată o rețea cu mai mult de 120 de borne de tasare (în capitolul 3 sunt câteva
referiri cu privire la amplasarea bornelor de tasare) și două inclinometre ce au fost poziționate pe
depozit, cu scopul de a putea evalua riscurile de alunecare a deşeurilor către râul Meuse.
Ridicările topografice care au fost efectuate inițial în fiecare lună și realizate apoi de două ori pe
an, au permis obținerea unor informații prețioase referitoare la dinamica tasării deşeurilor, care oferă
siguranța în ceea ce privește riscul de instabilitate a taluzului.
În figura de mai jos sunt reprezentate punctele unde se efectuează măsurători ale tasărilor. În
culorile verde și roșu sunt reprezentate rețelele de captare a biogazului.
Figura 4.11 – Rețeaua de borne de tasare si rețeaua de captare a gazului pe depozitul Anton [101]
Pe baza măsurătorilor efectuate până în anul 2005 s-a dedus că este foarte puțin probabil ca
terenul să alunece în direcția râului Meuse, masa de deşeuri de o grosime de aproximativ 40 de metri nu
prezentau alunecări orizontale.
Tasările înregistrate în această perioadă sunt însă destul de importante, media fiind de 1.5 cm
pe an și pe metru de deşeuri. Valorile sunt foarte neregulate, așa cum se poate observa pe curbele de
isotasări reprezentate în figura 4.12. Acest fenomen este destul de perceptibil în anumite locuri pe
depozitul de deşeuri deoarece aceste tasări diferențiale provoacă anumite crevase prin care se
evacuează destul de des biogazul.
De obicei, pentru a se evita aceste emanații de biogaz, care contribuie la deteriorarea calității
aerului și a performanțelor rețelei de degazare, se procedează la compactarea și la umplerea fisurilor cu
ajutorul argilei impermeabile, de tip bentonită.
Aceste tasări care pot atinge, în anumite locuri, până la 40% din grosimea inițială a stratului de
deşeuri de-a lungul întregii durate de viață a depozitului de deşeuri, au viteze descrescătoare de-a lungul
timpului. Această încetinire este legată de ”îmbătrânirea”deşeurilor din depozit, fapt ce va determina ca
deşeurile să intre într-o fază de stabilizare progresivă.
______________________________________________________________________________________
18
_________________________________________________________________________________
Figura 4. 12.b - Evoluția tasărilor pe depozitul Anton în perioada noiembrie 1997 - noiembrie 1998 [15]
Este important de precizat faptul că dintre toți parametrii care intervin în aplicarea legilor de
modelare a tasărilor secundare, înălțimea inițială a stratului de deşeuri este singurul parametru care
trebuie cunoscut în prealabil, acesta nu poate fi determinat prin ajustare ulterioară. Valoarea sa poate fi
aproximată făcând diferența între nivelul deşeurilor măsurat la un anumit moment care este apropiat de
data estimată de umplere și nivelul de referință al bazei depozitului. Din nefericire, pentru depozitul
Anton, această informație lipsește și este dificil de aproximat grosimea stratului de deşeuri.
În consecință, anumite metode de estimare a tasărilor, cum ar fi SOWERS, GIBSON, LO, JANBU
sau EDIL nu pot fi aplicate.
4.2.3. Aplicarea metodelor de estimare a tasărilor
4.2.3.1. Ipotezele de calcul și rezultatele obţinute în cadrul cercetărilor realizate anterior, de către
Valérie Vanderkelen [82]
În teza realizată de Valérie Vanderkelen în anul 2000, în cadrul Universității Libere din Bruxelles
(ULB), și condusă de profesorul J.C. Verbrugge [83], aceasta studiază tasările pe depozitul de deşeuri
Anton cu mai multe metode de estimare, printre care și metoda Asaoka, scopul fiind estimarea tasărilor
finale (S final) în punctele unde există borne de tasare.
În teza menționată se precizează că datele folosite au fost furnizate de 3 birouri de studii diferite
care au efectuat ridicările topo succesive ale bornelor de tasare. 11 ridicări topo au fost efectuate de
către biroul de studii Mosselmans (de pe 29 august 1991 până pe 23 martie 1993), 6 au fost efectuate
de către biroul de studii Gillet sprl (de pe 28 mai 1993 până pe 29 martie 1994) și alte 13 măsurători au
fost efectuate de către biroul de studii AGENAM. Dintre toate datele obţinute prin măsurare s-au folosit
doar datele măsurate pe 47 de borne în perioada 29 august 1991 și 24 martie 1995, fără întrerupere, cu
scopul de a se putea aplica metoda Asaoka cu un interval de timp relativ constant (∆t mediu = 186 de
zile). Unele borne nu s-au mai găsit pe depozit după ce s-au efectuat anumite lucrări de reabilitare iar
alte borne au fost implantate de birourile de studii care au succedat biroului Mosselmans.
Trebuie precizat, de asemenea, că valorile măsurate de biroul de studii Gillet și AGENAM
prezentau o diferență de 2 cm în urma schimbării unui sistem de coordonate. O corecție de 2 cm a fost
aplicată acestor valori.
______________________________________________________________________________________
19
_________________________________________________________________________________
4.2.3.2. Ipotezele de calcul și rezultatele obţinute de la alte cercetări precedente realizate de Demanet
și Holeyman pe depozitul Anton și concluziile aferente [15, 82]
În studiul realizat de către M. Demanet si A. Holeyman, aceștia realizează o analiză a tasărilor
prin metoda Asaoka pe baza măsurătorilor înregistrate pe următoarele borne de tasare: borna 3, borna
12, borna 69 și puțul de degazare cu nr. 16 (localizarea acestor repere este reprezentată în figura 4.18
de mai jos).
Aceste borne sunt considerate de ei ca fiind reprezentative pentru depozit.
Figura 4.18 – Localizarea bornelor 3, 12, 69 și a puțului de degazare 16 pe depozitul de deşeuri Anton [82]
Din cauza faptului că nu se cunosc datele referitoare la procentul de vid (de goluri) din deşeuri și
la grosimea stratului de deşeuri, nu se cunoaște nici indexul de tasare secundară care depinde de
procentul de deşeuri organice prezente în depozit, deci nu se pot aplica metodele tradiționale de
estimare a tasărilor, de tip Sowers.
De aceea, pe baza datelor existente și a măsurătorilor efectuate pe bornele de tasare existente,
Demanet si Holeyman aplică metoda Asaoka și metoda Baguelin, metodă inspirată din metoda Asaoka și
explicată în detaliu în capitolul precedent, cu diferența ca în cazul acestei metode nu mai este necesară
utilizarea unor intervale constante de timp.
În urma aplicării metodei Asaoka și a lui Baguelin pe borna 69, Demanet si Holeyman obțin
predicțiile indicate in tabelul 4.3 pentru tasarea finală.
Tabelul 4.3 – Predicții pentru tasarea finală prin metoda Asaoka la bornele 69 și 3
Metoda Asaoka Metoda Baguelin
Borna Predicție tasare Predicție tasare Predicție tasare Predicție tasare
minimă (cm) maximă (cm) minimă (cm) maximă (cm)
69 174 196.8 170.7 182.7
3 411.8 896.9 387.7 4580.7
______________________________________________________________________________________
20
_________________________________________________________________________________
4.2.3.3. Crearea modelului propriu de calcul și aplicația sa. Prezentarea ipotezelor luate în considerare
și a rezultatelor obţinute pe anumite borne/repere de tasare, pe depozitul de deşeuri Anton
În acest subcapitol se estimează tasările finale și la un moment dat T pe anumite borne plasate
pe depozitul de deşeuri Anton, cu ajutorul unui model propriu de calcul realizat în limbajul R care
permite realizarea atât a anumitor calcule statistice, cât și a unor grafice.
Am optat pentru utilizarea limbajului de programare R pentru realizarea modelului propriu de
calcul deoarece este „open source” si este unul din limbajele cele mai utilizate in analize spaţiale de date
şi in statistica. Cu ajutorul acestui limbaj se pot pune anumite condiţii, se pot obţine date lipsă prin
realizarea unor interpolări, programul are o anumită flexibilitate deoarece utilizatorul are posibilitatea
de a interveni pentru a crea linii de program, funcţii diverse si poate corecta eventuale erori, adaptând
programul in funcţie de datele disponibile, creându-se linii de programare utilizând sintaxa specifica
limbajului de programare.
În cazul de faţa am creat :
- comenzi specifice pentru condiţiile de start;
- condiţii de interpolare pentru a obţine anumite date lipsă, prin utilizarea funcţiei „spline cubic”;
- condiţii de prelucrare a datelor;
- condiţii referitoare la respectarea unor viteze de tasare;
- comenzi (linii de program – subprograme) pentru a reprezenta grafic metoda Asaoka;
- comenzi pentru a efectua anumite corecţii ale valorilor lui S final in funcţie de valorile Z ale
bornelor pe care s-au efectuat măsurători; etc.
programul propriu realizez generarea datelor lipsa în anumite puncte la anumite momente de timp date
(în cazul nostru în lunile iunie și decembrie ale fiecărui an), prin interpolare pe baza modelului „spline
cubic” (curbe uniforme definite prin polinoame de gradul 3). Aceste interpolări sunt realizate utilizând
măsurătorile disponibile efectuate la alte momente date de timp, în anii respectivi sau în anii următori.
In ceea ce priveşte interpolarea, metodele “spline” sunt de obicei preferate interpolărilor
polinomiale, deoarece se obţin rezultate similare utilizând polinoame cu grade inferioare, dar se evită
fenomenul Runge (matematicianul german Runge a evidenţiat faptul că interpolarea polinomiala nu este
întotdeauna adaptată pentru aproximarea funcţiilor, aproximările fiind din ce in ce mai eronate când
numărul de puncte n de interpolare creşte).
Prin programul propriu, destul de flexibil, se emit anumite ipoteze de calcul și se calculează
tasările finale prin aplicarea metodei Asaoka, fără a se realiza regresii lineare, calcule lungi și complicate
in Excel, aşa cum se realizau în general în studiile anterioare ale tasărilor.
Cu ajutorul acestui model propriu de calcul estimez tasarea S finală, şi reprezint grafic tasările pe
depozit cu scopul de a compara rezultatele obţinute cu estimările tasărilor finale realizate în cercetările
anterioare (M. Demanet si M. Holeyman, si V. Vanderkelen)[15, 16, 82].
Rezultatele obţinute se vor compara de asemenea cu tasările înregistrate pe site la o anumită
dată, cu scopul de a se verifica eficiența modelului creat.
4.2.3.3.1 Descriere succintă a limbajului de programare R [111,112]
R est un limbaj informatic pentru calcule statistice și utilizat în domeniul analizei bazelor de
date. Acest limbaj de programare este un derivat al limbajului S creat de către John Chambers și de
colegii săi de la laboratoarele Bell.
______________________________________________________________________________________
21
_________________________________________________________________________________
Acest limbaj de programare este « open source », așa cum este descris în termenii licenței Free
Software Foundation - GNU General Public License, și poate fi utilizat pe o largă varietate de platforme și
sisteme similare platformei UNIX, cum ar fi Windows, MacOS.
LimbajulR a fost creat în anul 1993, în cadrul unui proiect de cercetare de la Universitatea din
Auckland, Noua Zeelanda.
Începând din anul 1997, o echipă de aproximativ 20 de informaticieni s-au ocupat de
dezvoltarea si îmbunătățirea programul de programare R (R Development Core Team). Membrii acestei
echipe au dreptul de creare a codurilor sursă ale programului.
Versiunea R 1.0.0 este prima versiune oficială a limbajului R și a fost publicată pe 29 februarie
în anul 2000.
În anul 2003, echipa de dezvoltare a programului creează fundația cu numele « R Foundation for
Statistical Computing » cu scopul de a susține programul și pentru a constitui un punct de contact de
referința pentru comunitatea R. În acel moment, limbajul poseda mai mult de 200 de bănci de date
dezvoltate de către societatea științifică care utilizează limbajul.
În anul 2015, mai multe societăți importante cum ar fi IBM, Microsoft sau RStudio creează
Consorțiul R, pentru a susține comunitatea R și a finanța proiectele dezvoltate cu ajutorul acestui limbaj
de programare.
Un exemplu de sintaxă în limbajul R este reprezentat în figura de mai jos.
> x <- c(1,2,3,4,5,6) # Create ordered collection (vector)
> y <- x^2 # Square the elements of x
>print(y) # print (vector) y
[1] 1 4 9 16 25 36
> mean(y) # Calculate average (arithmetic mean) of (vector) y; result is scalar
[1] 15.16667
> var(y) # Calculate sample variance
[1] 178.9667
> lm_1 <- lm(y ~ x) # Fit a linear regression model "y = f(x)" or "y = B0 + (B1 * x)"
# store the results as lm_1
> print(lm_1) # Print the model from the (linear model object) lm_1
Call:
lm(formula = y ~ x)
Coefficients:
(Intercept) x
-9.333 7.000
> summary(lm_1) # Compute and print statistics for the fit
# of the (linear model object) lm_1
Figura 4.21 - Exemplu de sintaxă în limbajul R [111]
Cel mai cunoscut program din limbajul R este programul GNU R.

Limbajul R se poate utiliza pentru rezolvarea ecuațiilor diferențiale, se poate aplica în domeniul
probabilităților pentru a analiza date ecologice și de mediu, pentru analize în domeniul finanțelor,
pentru anumite reprezentări grafice, așa cum se poate observa în figura de mai jos.
Acest limbaj de programare se aplică în domeniul chimiei, farmaceuticii, statisticii, matematicii,
științelor sociale, spațiale, în robotică, tehnologii Web, etc.
Mai multe informații despre limbajul R și despre posibilitățile de utilizare a acestuia se găsesc
pe pagina web următoare : https://cran.r-project.org/web/views/.
______________________________________________________________________________________
22
_________________________________________________________________________________
Am ales limbajul de programare R pentru a crea un model propriu de estimare a tasărilor în

cadrul prezentei teze deoarece, în primul rând, este un limbaj „open source”, cu o mare aplicabilitate în
diverse domenii. Acest limbaj este de asemenea recomandat de către Profesorul de statistică Yves
Brostaux de la Universitatea de bioingineri din Gembloux (Belgia), universitate prin care am obţinut
echivalenţa diplomei mele de inginer, obţinuta in cadrul Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi Iaşi
(Facultatea de Hidrotehnica, specializarea Ingineria Mediului, promoţia 2002).
Un alt avantaj al utilizării lui R pentru programare este faptul că, odată instalat, este necesar
doar sa fie lansat executabilul corespunzător pentru a demara programul. Simbolul « > » va apărea, in
aşteptarea comenzilor, ceea ce înseamnă ca R este pregătit pentru a executa comenzi. În Windows, prin
utilizarea Rgui.exe, anumite comenzi (acces la help, deschidere de fişiere) pot fi executate prin meniuri.
Pentru a putea utiliza R este foarte util de a avea câteva noţiuni asupra modului de funcţionare a
acestuia. Unele dintre liniile de programare create în cadrul acestei tezei de doctorat sunt detaliate in
subcapitolul următor.
R poate accepta şi importa date sub format de tip text (ASCII) cu ajutorul funcţiilor următoare
read.table, scan et read.fwf. R poate, de asemenea, accepta/importa fişiere in alte formate (Excel, SAS,
SPSS...) şi este compatibil cu baze de date de tip SQL.
4.2.3.3.2. Descrierea modelului propriu de calcul, a ipotezelor (3) luate în considerare și a rezultatelor
obţinute
Avantajul limbajul de programare R este că acesta permite utilizatorilor de a crea noi funcții.
Este constituit de o serie de metode coerente, integrate, pentru analiza bazelor de date.
Programarea în limbajul R permite printre altele:
 crearea de baze de date și posibilitatea de a stoca informațiile;
 programarea a o serie de operații pentru a realiza calculele pe tabele, în special
matrici;
 realizarea de grafice pentru analiza și afișarea datelor, direct pe hârtie sau pe
calculator.
Limbajul R este bazat pe un limbaj de programare bine dezvoltat, simplu și eficace care conține
condițiile, funcțiile definite de către utilizator, datele de intrare și datele de ieșire (cea mai mare parte a
funcțiilor furnizate în sistem sunt scrise în limbajul « S »).
Compatibilitatea acestui limbaj de programare cu tabelele din Excel ușurează foarte mult
utilizarea lui.
În cadrul studiului tasărilor pe depozitul de deşeuri Anton se testează și se realizează estimații
ale tasărilor finale și ale tasărilor la un moment T dat, aplicând metoda Asaoka și utilizând trei
ipoteze/variante de calcul pe baza datelor disponibile (1994-2005).
Reprezentarea grafică a tasărilor în limbajul R

Evoluția tasărilor în timp, realizată cu ajutorul programului propriu în limbaj R, este reprezentată
în figurile de mai jos pentru anii 1997, 1999, 2002 și 2005. Totalitatea reprezentărilor grafice obţinute
pot fi consultate în anexa I-A-0.
______________________________________________________________________________________
23
_________________________________________________________________________________
Data de măsurare pe site

1997-11-13 În aceste grafice culorile variază de
la galben deschis la roșu, tasările mai
importante fiind reprezentate cu roșu. Prin
comparație cu graficul prezentat la cap.
4.2.2 (figura 4.12.b.), se observă o coerență
a tasărilor ce sunt concentrate pe aceleași
două zone ale depozitului de deșeuri.
Metoda proprie de estimare a tasărilor

finale și a tasărilor la un anumit moment
Grafic 1 dat t
2002-05-10 Așa cum se precizează în
introducerea acestui capitol, metoda
proprie de estimare a tasărilor, creată în
limbajul de programare R, are mai multe
obiective :
- În primul rând se dorește verificarea
fiabilității unei metode care calculează
prin interpolare datele lipsă din
măsurătorile efectuate pe teren, la
Grafic 3 intervalul de timp constant de ∆t =
182.5 zile. Se dorește utilizarea a cât
mai multor date de măsurare
disponibile efectuate pe site, chiar dacă
2005-03-14 acestea nu sunt realizate la un interval
constant de timp. Cercetătorii, în
studiile lor anterioare [15,16,82],
precizează că nu toate datele sunt
utilizabile, deoarece nu sunt realizate la
un interval constant de timp (condiție
enunțată de Asaoka în aplicarea
metodei sale).
- În al doilea rând, se dorește verificarea
metodei Asaoka prin utilizarea unui
Grafic 4 interval de timp superior valorii de ∆t
=186 de zile, perioada utilizată de
Figura 4.23 - Graficele 1-4 – Evoluția si reprezentarea cercetările anterioare. Perioada de
grafică a tasărilor pe depozitul de deşeuri Anton timp propusă este de 368 si respectiv
de 362.25 de zile.
- În al treilea rând se verifică
aplicabilitatea metodei Asaoka ținând cont de unul din criteriile de calificare descris în metoda
Demanet și Holeyman, criteriu care se referă la o viteză descrescătoare de tasare.
Pentru a atinge aceste obiective, se propun trei variante de calcul, seria de date utilizate pentru a
realiza estimările fiind diferite de la caz la caz.
Cu ajutorul celor trei variante de calcul se estimează tasările finale în punctele de măsurare situate
de depozitul de deşeuri Anton. Rezultatele obținute se compară între ele, cu rezultatele obţinute de
cercetările anterioare și, în cele din urmă, cu valorile reale (tasările reale înregistrate în anul 2005).
______________________________________________________________________________________
24
_________________________________________________________________________________
Varianta I de calcul
Ipoteza de calcul
Această variantă are ca bază toate datele măsurate pe site în perioada 1994-2005, adică în total
1997 de valori măsurate pe toate bornele, reperele/soclurile, puțurile de degazare existente (pe toate
cele 134 de puncte de măsurare).
Pentru a respecta criteriul de bază al metodei Asaoka referitor la ∆t care trebuie sa fie constant,
utilizând datele existente măsurate la momentele precizate în tabelul de mai sus în perioada 1994-2005,
se propune generarea datelor lipsă prin realizarea unor interpolări cu scopul de a obține valorile
tasărilor la un interval de timp ∆t constant de 182.5 zile (jumătate de an). Datele calendaristice la care
se generează valorile tasărilor prin interpolare sunt prezentate în tabelul de mai jos.
De menționat faptul că pentru a putea genera tasarea în anumite puncte la anumite momente
date (în cazul nostru în lunile iunie și decembrie ale fiecărui an), prin interpolare pe baza modelului de
spline cubic (curbe uniforme definite prin polinoame de gradul 3), este necesară utilizarea măsurătorilor
disponibile efectuate la alte momente date, în anii respectivi sau în anii următori. Datorită faptului că nu
s-au efectuat măsurători în anul 1996, obținerea anumitor valori interpolate este imposibilă. Pentru a
respecta condiția de a utiliza o serie completă de date, fără întrerupere, datele generate care vor fi luate
în considerare în cadrul acestei simulări ale tasărilor sunt în perioada iunie 1998 - decembrie 2004. De
precizat, că tasările măsurate în martie 2005 au fost utilizate pentru generarea datelor din decembrie
2004, iar pe baza datelor existente nu se pot genera date pentru decembrie anul 2005 deoarece nu se
dispune de măsurătorile din anul 2006.
Pe baza valorilor
tasărilor generate prin
interpolare se va aplica
metoda Asaoka, cu ∆t
constant = 182.5 zile, în
punctele de măsurare
unde există cel puțin 10
valori generate (condiție
pusă cu scopul de mări
fiabilitatea metodei).
În figura este
prezentată o secvență
din rularea programului
propriu referitoare la
partea de Start - utilizare
date intrare, selecție
date (condiția de a avea
cel puțin 10 date într-un
punct de măsurare),
corecție date, selecție
măsurători, interpolare
date la un interval de
timp ∆t constant de
182.5 zile, etc.
Figura 4.24. Secvență din rularea programului propriu de estimare a tasărilor pe depozitele de deşeuri,
in limbajul de programare R
______________________________________________________________________________________
25
_________________________________________________________________________________
Rezultate obţinute pentru S final
În urma aplicării metodei, se obțin valorile S finale de tasare și valoarea parametrului a1 (care
este necesar pentru determinarea tasărilor la un moment dat t) pentru fiecare punct de tasare (bornă,
reper, soclu, puț de degazare) pentru care avem date suficiente. Aceste valori sunt reprezentate în
tabelul din Anexa I-A-2.
În tabelul următor sunt indicate rezultatele obţinute cu ajutorul modelului propriu pentru
valoare S finală (Sf = estimarea tasărilor finale în metri) și a parametrului a1 pentru borna 69 (Tabelul
4.6) (extras din Anexa I-A-2- sursa fișier Excel Anton final all dates).
Tabelul 4.6 – Borna 69 – Estimarea tasării finale (Sf) și a parametrului a1 cu ajutorul modelului propriu
(Varianta I)
type id x y Sf a1
NA 69 198820,97 131397,24 0,85547707 3530,6675
Pentru calcularea lui S final s-a luat în considerare ca ipoteză că prima măsurătoare utilizată
reprezintă o tasare nulă (S in 1998 = 0).
Estimarea tasărilor finale este obţinută prin regresie lineară, deci prin aplicația grafică a metodei
Asaoka.
Problematica rezultatelor eronate obţinute
După efectuarea calculelor pentru a determina estimarea tasărilor finale (S final) în anumite
puncte de măsurare, se obțin anumite rezultate « eronate », așa cum se poate vedea în tabelul
următor, extras din Anexa I-A-2.
Tabelul 4. 7 - Calcularea lui Sf pe bornele 18 și 89 - erori de calcul prin aplicarea metodei Asaoka
(Varianta I)
Număr bornă X y Sf a1
18 198837,76 131494,58 -4,05E-05 348,13436
89 198934,07 131372,87 6,14E-10 33,2159286
Se propune găsirea unei explicații referitor la aceste rezultate eronate.

În figura 4.25 din teză sunt reprezentate evoluțiile tasărilor (delta z) în funcție de timp, a tuturor
punctelor de măsurare (aceste grafice au fost obţinute cu ajutorul modelului propriu de estimare a
tasărilor). Se poate observa foarte ușor că tasările pentru punctele 18 și 89 sunt lineare.
Așa cum se precizează în partea introductivă a acestui capitol (capitolul 4.1), metoda Demanet și
Holeyman propune trei criterii de calificare pentru aplicarea metodei Asaoka. Una din condițiile propuse
este legată de viteza de tasare înregistrată, condiția fiind următoarea: ∆v < 0, deci viteza tasării trebuie
să fie descrescătoare pentru a permite aplicarea metodei Asaoka.
Se introduce deci în programul propriu o secvență de calcul pentru a impune această condiție cu
scopul de a selecta punctele de măsurare pe care se poate aplica metoda Asaoka.
Figura 4. 26.– Extras din secvența de program pentru condiția ∆v < 0 (viteza de tasare înregistrată într-un punct de
măsurare trebuie sa fie descrescătoare)
______________________________________________________________________________________
26
_________________________________________________________________________________
În urma introducerii acestei condiții în modelul de calcul propriu, se obține un tabel Excel unde,
pentru fiecare punct de măsurare a tasărilor, se indică într-una din coloane « TRUE », dacă condiția pusă
este respectată, și « FALSE », pentru punctele de măsurare unde nu se respectă această condiție
Rezultatele obţinute sunt sub forma indicată în tabelul de mai jos, extras din Anexa I-A-2bis.
Tabelul 4.8 - Rezultatele estimărilor tasărilor pe punctele 18, 89, 69 si 5, și clasificarea TRUE/FALSE
pentru respectarea condiției referitoare la viteza de tasare descrescătoare(Varianta I)
Număr borna X y Sf a1 nlin
18 198837,76 131494,58 -4,05E-05 348,13436 FALSE
89 198934,07 131372,87 6,14E-10 33,2159286 FALSE
69 198820,97 131397,24 0,85547707 3530,6675 TRUE
5 198760,57 131465,6 1,31336779 5695,13131 FALSE
În tabelul din Anexa I-A-2 se poate observa că numai 43 de puncte de măsurare, din cele 134,
respectă condiția de a avea o viteza de tasare descrescătoare în timp.
În Anexa I-A-2 bis sunt prezentate doar punctele de măsurare care respectă condiția referitoare
la viteza de tasare descrescătoare.
Varianta II de calcul
Ipoteza de calcul
Așa cum se poate observa în tabelul din Anexa I-A-2, care se referă la rezultatele obţinute pe
baza ipotezelor descrise în Varianta I de calcul, anumite valori S final pentru anumite puncte de
măsurare, cum ar fi bornele 3, 49, 87, nu există. Cauza este următoarea: măsurătorile disponibile
pentru aceste borne nu respectă criteriul de selecție referitor la un număr minim de 10 date disponibile,
condiție pusă în cadrul programului realizat la varianta I de calcul.
In Varianta II de calcul, se propune, de asemenea, realizarea estimărilor tasărilor finale în
punctele de măsură situate pe depozitul de deşeuri Anton, dar în acest caz se propune utilizarea datelor
colectate în perioada 1995 - 2002, la un ∆ t mediu de 368 de zile (măsurătorile efectuate în luna
noiembrie, în fiecare an). Datele lipsă (cum ar fi datele din noiembrie 1996), se generează prin
interpolare. Baza de date utilizată în cadrul acestei variante de calcul a fost intitulată «Selection A». În
Anexa I-A-3 sunt prezentate o selecţie din datele utilizate în cadrul acestei variante și anume datele
măsurate în luna noiembrie în anii 1998 și 1999.
Generarea tasărilor pentru data de 3 noiembrie 1996 se realizează prin interpolare, utilizând
funcția indicată în secvența din figura de mai jos.
Figura 4.28 - Secvență de rulare a programului pentru varianta II de calcul (depozitul de deşeuri Anton)
______________________________________________________________________________________
27
_________________________________________________________________________________
În cadrul acestei variante de calcul se efectuează calculele pentru estimarea lui S final în
punctele de măsurare unde se dispune de minim 6 valori ale lui S și se pune, de asemenea, condiția
referitoare la viteza de tasare descrescătoare.
Figura 4.29 : Secvența finală de rulare a programului propriu pentru calcularea lui S final
în cadrul variantei II de calcul (depozitul de deşeuri Anton)
Rezultatele obţinute pentru S final
În Anexa I-A-4 sunt indicate rezultatele obţinute pentru S final, dar și valoarea parametrului a1,
valoarea coordonatei Z finală în punctele de măsurare (după tasare finală), ca si tasarea estimată cu
metoda proprie de calcul în martie 2005. Valorile lui Z final, ca și valorile tasărilor în luna martie 2005
vor fi utilizate pentru a compara estimările realizate cu modelul propriu de calcul cu estimările realizate
în cadrul altor studii sau cu măsurătorile realizate pe teren în martie 2005. Aceste comparații vor fi
realizate în capitolul 4.2.4.
În același tabel din Anexa I-A-4, coloana cu indicațiile FALSE/TRUE se referă la aplicabilitatea
metodei Asaoka ținând cont de condiția ce depinde de viteza de tasare descrescătoare. Rezultatele
obţinute pentru tasările finale în bornele 3, 69, 18 și 89 sunt reprezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 4.11 – Rezultate obţinute pentru tasările finale (Sf), a parametrului a1, cu ajutorul modelului
propriu – varianta II de calcul (depozitul de deşeuri Anton)
id x y Sf Zf a1 nlin
3 198758,22 131449,03 55,8754143 88,0745857 68576,8878 FALSE
69 198821,01 131397,24 0,95557669 148,294423 2403,10949 TRUE
18 198837,76 131494,58 -0,00159052 111,221591 NA FALSE
89 198934,07 131372,87 -2,08E-11 142,55 150,936032 FALSE
Din acest tabel reiese că borna 69 respectă criteriul vitezei descrescătoare (valoarea indicată în
ultima coloana este „TRUE”), ca și în calculele făcute în cadrul variantei I de calcul.
Se observă însă că borna cu numărul 3 nu respectă acest criteriu descris de Demanet si
Holeyman în metoda lor (2005)[15].
Ca și în varianta I, punctele 18 si 89 nu respectă condiția referitoare la viteza de tasare
descrescătoare și se obțin erori de calcul.
______________________________________________________________________________________
28
_________________________________________________________________________________
Varianta III
Ipoteza de calcul
În varianta III de calcul, se propune realizarea estimărilor tasărilor finale în punctele de măsurare
situate pe depozitul de deşeuri Anton, utilizând totalitatea datelor colectate în perioada 1995 – 2002 (nu
numai cele înregistrate în luna noiembrie cum s-a procedat în cadrul variantei II de calcul), dar de acesta
dată se generează prin interpolare datele lipsa la un interval constant ∆ t de 182.5 de zile (ca și în cazul
primei variante de calcul). Baza de date utilizată în cadrul acestei variante de calcul a fost intitulată
« 9502 interp ». În Anexa I-A-5 este prezentată o selecţie din datele utilizate în cadrul acestei variante, și
anume datele măsurate în anul 2000.
Pentru calcularea lui S final s-a luat in considerare ca ipoteza ca prima măsurătoare utilizata
reprezintă o tasare nulă (S în 1995 = 0).
Generarea tasărilor la intervalul de timp ∆t constant se realizează prin interpolare, ca și în
varianta I de calcul. Se pune condiția de a avea cel puțin 10 date pentru tasări înainte de a proceda la
calcularea estimărilor pentru S final și parametrul a1. Se aplică, de asemenea, condiția vitezei
descrescătoare menționată în metoda Demanet si Holeyman (2005), [15].
În figura următoare este reprezentată o secvența din rularea programului propriu, varianta III de
calcul, referitoare la selecționarea datelor de intrare, selecție date (condiția de a avea cel puțin 10 date
într-un punct de măsurare), corecție date, selecție măsurători, interpolare date la un interval de timp ∆t
constant de 182.5 zile, calcularea lui S final, etc.
Figura 4.30 - Secvență din rularea programului în cadrul variantei III de calcul a estimărilor tasărilor pe depozitul de
deşeuri Anton
______________________________________________________________________________________
29
_________________________________________________________________________________
Rezultate obţinute pentru S final
În urma aplicării metodei, se obțin valorile S finale de tasare și valoarea parametrului a1 pentru
fiecare punct de măsurare a tasărilor pentru care avem date suficiente. Aceste valori sunt reprezentate
în tabelul din Anexa I-A-6. În tabel se indica și faptul dacă tasările înregistrate pe punctele de măsurare
respectă sau nu, viteza de tasare descrescătoare.
valoare S finală (Sf = estimarea tasărilor finale in metri) și a parametrului a1 pentru borna 69 (Tabelul
4.13). Se calculează de asemenea valoarea lui Z final, adăugând tasarea finală a valorii Z din anul 1995 în
punctul 69 (Zf) și se estimează prin metoda grafică Asaoka valoarea lui Z în martie 2005 (Z 05). În
coloana ”nlin” se indică prin TRUE sau FALSE dacă condiția vitezei de tasare descrescătoare se respectă
sau nu.
Tabelul 4.13 –Rezultatele obţinute pentru borna 69 prin aplicarea variantei III de calcul
(depozitul de deşeuri Anton)
id x y Sf Zf Z05 a1 nlin
69 198820,99 131397,24 0,95872598 148,291274 148,525998 2429,65903 TRUE
3 198758,22 131449,05 -15,3449643 159,294964 141,070927 -19883,2156 FALSE
18 198837,76 131494,57 -0,00133181 111,221332 111,221332 237,171059 FALSE
89 198934,07 131372,87 -7,10E-10 142,55 142,55 223,867481 FALSE
Din acest tabel reiese că borna 69 respectă criteriul de viteză descrescătoare, ca și în calculele
făcute în cadrul variantei I și II de calcul.
Se observă însă că borna cu numărul 3 nu respectă acest criteriu descris de Demanet și
Holeyman în metoda lor (2005), [15,82].
Ca și în variantele I și II, în punctele 18 și 89 nu se poate aplica metoda Asaoka și se obțin erori
de calcul, iar criteriul vitezei tasării descrescătoare nu este respectat.
4.2.4. Compararea tasărilor estimate prin diferite metode cu valorile măsurate pe teren
4.2.4.1. Comparare între rezultatele obţinute prin aplicarea celor trei variante de calcul și prin modelul
propriu de calcul in limbaj R
În capitolul 4.2.3. s-au prezentat trei ipoteze de calcul diferite pe baza anumitor date luate în
considerare. O sinteza a acestor 3 variante de calcul este prezentată în tabelul următor.
Prin aplicarea acestor trei variante de calcul se estimează tasările S finale în anumite puncte,
valoarea parametrului a1, valoarea lui Z final, ca și valoarea lui Z în anul 2005.
În tabelul de mai jos sunt reprezentate rezultatele obţinute prin aplicarea ipotezelor de calcul
diferite în cadrul celor 3 variante de calcul. Este de menționat că în acest tabel s-au luat în considerare
toate bornele pe care s-au efectuat estimări și care respectă condiția de viteză de tasare descrescătoare.
Aplicând această condiție, se remarcă că nu toate bornele care respectă această condiție în cadrul
primei variante de calcul o respectă și în cadrul variantei a II-a de calcul, sau în cadrul variantei a III-a de
calcul.
______________________________________________________________________________________
30
_________________________________________________________________________________
Tabelul 4.14 - Sinteza ipotezelor luate în considerare în cadrul celor 3 variante de calcul efectuate pentru
estimarea tasărilor pe depozitul de deşeuri Anton
Ipoteza calcul Varianta I Varianta II Varianta III
Date utilizate din
perioada 1994-2005,
Date utilizate în lunile Date utilizate din
dar după selecție se
noiembrie în perioada perioada 1995-2002
utilizează doar date
Date utilizate 1995-2002 (nu numai din lunile
din perioada:
(fișier select noiembrie)
05/06/1998 la
A9502interp) (fișier 9502interp)
05/12/2004
(files all dates)
∆t ∆t constant de 182.5 ∆t mediu de 368 zile ∆t constant de 182.5
Da – pentru date din

Generare date Da – la ∆t constant de Da – la ∆t constant de
noiembrie 1996, care
prin interpolare 182.5 zile 182.5 zile
lipsesc
Condiție număr
Da – minim 10 date Da – minim 6 date Da – minim 10 date
minim de date
Condiție viteză
Da - Aplicată Da - Aplicată Da - Aplicată
descrescătoare
În cadrul analizei datelor obţinute în cadrul estimărilor tasărilor, se utilizează datele de estimare
pentru care s-au obţinut rezultate în cadrul celor trei variante de calcul. Bornele care se iau în
considerare sunt în număr de 15 și aceste puncte de măsurare sunt indicate în tabelul următor.
Ținând cont de faptul că în prima varianta de calcul, tasarea nulă este considerată în luna iunie
din anul 1998, iar în celelalte doua variante de calcul (varianta II și III), tasarea nulă este considerata în
luna noiembrie din anul 1995, o corecție a valorii de tasare finală trebuie aplicată, cu scopul de a putea
realiza comparațiile necesare.
Tabel 4.15 –Calcularea lui Z final prin aplicarea corecţiilor, in cadrul variantei I de estimare a
tasărilor
Varianta I
Zinițial
id Sfinal Zfinal =Zinițial– Sfinal
(la data 5 iunie 1998)
204 0,58068728 143,09 142,509313
24 0,20206283 132,67 132,467937
69 0,85547707 148,94 148,084523
700 2,38072726 141,63 139,249273
inc3 4,48796524 136,7 132,212035
p15 3,75286592 142,89 139,137134
s21 2,58556216 142,07 139,484438
s23 2,90333174 140,85 137,946668
s24 2,39027565 140,65 138,259724
______________________________________________________________________________________
31
_________________________________________________________________________________
Pentru a putea efectua comparațiile de rigoare, în tabelul următor se indică valorile lui Z final
obţinute prin aplicarea metodei grafice Asaoka și prin aplicarea corecțiilor de calcul direct în programul
propriu, în cele trei variante de calcul.
Tabelul 4.16 - Valorile Z final obţinute pentru anumite puncte de măsurare în urma calculelor
realizate în cadrul celor trei variante
Varianta I Varianta II Varianta III
id Sfinal Zfinal id Sfinal Zfinal id Sfinal Zfinal
204 0,58068728 142,509313 204 0,7762117 142,583788 204 0,74909636 142,610904
24 0,20206283 132,467937 24 0,32562651 132,514374 24 0,32841451 132,511586
69 0,85547707 148,084523 69 0,95557669 148,294423 69 0,95872598 148,291274
700 2,38072726 139,249273 700 2,48926452 139,290736 700 1,91695185 139,863048
p15 3,75286592 139,137134 p15 4,73557656 138,314423 p15 2,96566788 140,364332
s21 2,58556216 139,484438 s21 2,64680348 139,603197 s21 2,30245494 140,137545
s23 2,90333174 137,946668 s23 3,52672 137,48328 s23 3,25471555 137,935285
s24 2,39027565 138,259724 s24 2,91054496 137,889455 s24 2,7804339 138,219566
Prin comparație, se observă că valorile lui Zfinal sunt diferite unele de altele.
În tabelul următor se face diferența între rezultatele obţinute pin cele trei variante de calcul.
Tabelul 4.17 - Calculul diferențelor între estimările lui Zfinal obţinut în anumite borne de măsurare prin
cele trei variante de calcul
Diferențe Diferențe Diferențe
între între între
rezultatele rezultatele rezultatele
obţinute în obţinute în obţinute în
variantele variantele variantele
II și I III și I III și II
Zfinal Zfinal Zfinal
id m m m
(m) (m) (m)
204 142,509313 142,583788 142,610904 0,074475 0,101591 0,027116
24 132,467937 132,514374 132,511586 0,046437 0,043649 -0,002788
69 148,084523 148,294423 148,291274 0,2099 0,206751 -0,003149
700 139,249273 139,290736 139,863048 0,041463 0,613775 0,572312
p15 139,137134 138,314423 140,364332 -0,822711 1,227198 2,049909
s21 139,484438 139,603197 140,137545 0,118759 0,653107 0,534348
s23 137,946668 137,48328 137,935285 -0,463388 -0,011383 0,452005
s24 138,259724 137,889455 138,219566 -0,370269 -0,040158 0,330111
În urma calculelor se poate concluziona că diferențele între valorile obţinute variază destul de
mult, de la câteva zecimi de centimetri (0.002 m), până la 2,04 metri.
Pe baza acestor ipoteze și comparații este foarte greu de tras concluzii referitoare la care dintre
cele trei variante de calcul este mai fiabilă.
______________________________________________________________________________________
32
_________________________________________________________________________________
4.2.4.2. Comparație între rezultatele obţinute prin aplicarea celor trei variante de calcul prin modelul
propriu de calcul în limbaj R și valorile obţinute de cercetările anterioare în studiile lor
În cadrul acestui subcapitol se propune compararea rezultatelor obţinute prin modelul propriu,
cu cele trei variante diferite de calcul, și cu valorile obţinute de cercetările anterioare in studiile lor.
Comparația cu rezultatele obţinute în cercetările întreprinse de Vanderkelen Valérie (2000)

Unele dintre bornele pe care Valérie Vanderkelen realizează estimările în teza sa, sunt bornele
de măsurare cu numerele 24 si 69. Deci se adaptează datele obţinute cu modelul propriu de calcul
pentru a se putea realiza o comparație a rezultatelor obținute în calcularea lui Sfinal (se calculează valorile
lui Z final) cu rezultatele obţinute de către Valérie Vanderkelen.
Tabel 4.18 –Comparaţie intre rezultatele obţinute prin modelul propriu de calcul cu rezultatele
obţinute de către V. Vanderkelen
între între între
Estimațiile
Varianta I Varianta II Varianta III obţinute in obţinute in obţinute in
din teza
id V.Vanderkelen
var.I și var. II și var.III și
estimațiile estimațiile estimațiile
din teza din teza din teza
V.Vanderkelen V.Vanderkelen V.Vanderkelen
Zf(m) Zf(m) Zf(m) Zf(m) m m m

24 132,507937 132,514373 132,511585 132.47 0.03 0.04 0.04
69 148,134523 148,294423 148,291274 148,15 -0.02 0.14 0.14
Ținând cont de faptul că în cercetarea sa V. Vanderkelen obține valorile S finale pe baza datelor
măsurate în perioada 1991-1995, este necesară calcularea valorii lui Z final în punctele de măsurare
pentru a putea compara rezultatele sale cu rezultatele obţinute prin metoda proprie de calcul.
Diferențele înregistrate variază de la 3 cm la 14 cm.
Comparația cu rezultatele obţinute în metoda Demanet si Holeyman

Ținând cont de calculele efectuate de Demanet și Holeyman în studiul lor din anul 2005, se
compară rezultatele obţinute de aceștia, pe borna 69 și pe borna 3, cu rezultatele obţinute pe baza
modelului propriu de calcul.
Rezultatele obţinute de Demanet și Holeyman pe bornele 69 si 3 pentru S final cu metoda
Asaoka sunt prezentate în tabelul următor. Datorită faptului că în metoda Demanet și Holeyman aceștia
folosesc măsurătorile realizate în perioada 1994-2004, se calculează Z final în punctele respective ținând
cont de valorile lui Z pe data de 27 mai 1994.
Tabelul 4.19 – Calcularea lui Z final în bornele 3 și 69 pe baza predicțiilor efectuate de Demanet și
Holeyman (date utilizate din perioada 1994- 2004)
Predicții ale valorilor S final
prin metoda Asaoka Z final Z final
Z în 1994
Borna Predicție Predicție maxim minim
(m)
tasare tasare (m) (m)
minimă (m) maximă (m)
69 1,74 1,968 149,48 147,74 147,512
3 4,118 8,969 144,33 140,212 135,361
______________________________________________________________________________________
33
_________________________________________________________________________________
Rezultatele obţinute pe bornele 69 și 3 în cele trei variante de calcul dezvoltate cu modelul

propriu sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 4.20 Estimările tasărilor și a valorilor lui Z final în punctele de măsurare 3 și 69

Varianta I Varianta II Varianta III Interval Z final obţinut prin metoda
Demanet si Holeyman
id Z f (m) Zf (m) Zf (m)
(m)
3 140.447 88,0745857 159,294964 135.361- 140.212
69 148,084523 148,294423 148,291274 147.512- 147.74
Precizăm faptul că datele utilizate de către Demanet si Holeyman pentru a realiza predicțiile
tasărilor finale pe bornele 3 si 69 sunt cele din perioada 1994-2004, pe când datele utilizate în cadrul
primei variante de calcul sunt cele din perioada 1998-2002, iar cele utilizate în cadrul variantelor II si III
de calcul sunt cele din perioada 1995-2002.
Analiza și compararea rezultatelor obţinute pe borna 3
În primul rând, tasările înregistrate pe borna cu numărul 3 nu respectă condiția referitoare la
viteza de tasare descrescătoare în nici una din variantele de calcul dezvoltate cu modelul propriu, deci
nu se respectă condiția lui Demanet și Holeyman (mesajul FALSE apare în dreptul acestei borne în
fiecare din cele trei variante de calcul).
La aceeași concluzie ajung și autorii Demanet si Holeyman în studiul lor.
Deci din acest punct de vedere atât Demanet și Holeyman, cât și din modelul propriu de calcul se
poate trage concluzia că tasarea înregistrată pe această bornă nu are o viteza descrescătoare.
Daca această condiție este legată de aplicabilitatea metodei Asaoka, ar putea explica diferențele
destul de mari între estimările făcute de către Demanet și Holeyman și estimările făcute cu metodele
proprii de calcul.
Analiza și compararea rezultatelor obţinute pe borna 69
În ceea ce privește borna 69 atât în studiul lui Demanet și Holeyman, cât și în cadrul variantelor
proprii de calcul, se trage concluzia că tasările pe acesta bornă respectă criteriul de viteză
descrescătoare, deci metoda Asaoka ar trebui să dea rezultate coerente referitor la valorile lui Z finale.
Se înregistrează diferențe destul de mici între estimările realizate de către Demanet și
Holeyman, și cele realizate prin variantele proprii de calcul. În tabelul următor sunt reprezentate aceste
diferențe, în metri și procente.
Tabelul 4.21 Rezultate obţinute pentru estimarea lui Z final prin metoda proprie de calcul și prin metoda
Demanet și Holeyman
Metoda proprie de calcul Metoda Demanet și Holeyman de calcul
Varianta I Varianta II Varianta III Z final minim Z final maxim
id Z f (m) Zf (m) Zf (m) (m) (m)
69 148,084523 148,294423 148,291274 147.512 147.74
Diferențe între estimările obţinute cu metoda proprie de calcul și estimările realizate de către
Demanet si Holeyman se situează în intervalul 0.344523 m și 0.782423m, valorile lui Z final calculate cu
metoda proprie de calcul fiind superioare valorilor minime și maxime calculate cu metoda Demanet și
______________________________________________________________________________________
34
_________________________________________________________________________________
Holeyman, aceasta însemnând că tasările estimate prin metoda proprie sunt mai puțin importante decât
cele calculate de către Demanet și Holeyman.
În tabelul următor sunt sintetizate diferențele dintre estimările lui Z final obţinut cu metoda
proprie de calcul și minimul și maximul obţinut în calculele lui Demanet și Holeyman.
Tabelul 4.22 -Diferențele dintre valoarea lui Z final calculat în cadrul variantelor I, II și III și valorile lui Z
final minime și maxime obţinute în calculele efectuate de Demanet și Holeyman
Diferența dintre valoarea lui Z final calculat în cadrul variantei I și valoarea
0,572523 m
lui Z final minimă obţinută în calculele efectuate de Demanet și Holeyman
Diferența dintre valoarea lui Z final calculat în cadrul variantei I și valoarea

0,344523 m
lui Z final minimă obţinuta în calculele efectuate de Demanet și Holeyman
Diferența dintre valoarea lui Z final calculat în cadrul variantei II și valoarea

0,782423 m
Diferența dintre valoarea lui Z final calculat în cadrul variantei II și valoarea

0,554423 m
Diferența dintre valoarea lui Z final calculat în cadrul variantei III și

valoarea lui Z final minimă obţinută în calculele efectuate de Demanet și 0,779274 m
Holeyman
Diferența dintre valoarea lui Z final calculat în cadrul variantei III și
valoarea lui Z final minimă obţinută în calculele efectuate de Demanet și 0,551274 m
Holeyman
În procente, diferențele între estimările prin metoda proprie de calcul și metoda Demanet și
Holeyman, variază între 0,002331955 și 0,005304131, ceea ce este foarte puțin. Cele mai mici diferențe
de calcul sunt obţinute în cadrul variantei I proprie de calcul.
In varianta I de calcul se utilizează cel mai mare număr de date disponibile în perioada 1998 –
2002, pe când Demanet și Holeyman, în cadrul estimărilor pe care le utilizează folosesc datele obţinute
prin măsurători în perioada 1994-2004.
În ceea ce privește condiția referitoare la viteza de tasare descrescătoare, aceasta este
respectată în toate cele trei variantele de calcul dezvoltate cu modelul propriu, (mesajul TRUE apare în
dreptul acestei borne în fiecare din cele trei variante de calcul).
La aceeași concluzie ajung și autorii Demanet și Holeyman în studiul lor.
Deci, din acest punct de vedere, atât Demanet și Holeyman, cât și din modelul propriu de calcul
se trage concluzia că metoda Asaoka se poate aplica pe această bornă pentru estimarea tasărilor.
Cu scopul de a vizualiza reprezentarea grafică a metodei Asaoka aplicată pe anumite borne, s-au
realizat cu ajutorul modelului propriu de calcul grafice care prezintă regresia liniara a tasărilor, viteza de
tasare pe bornele3, 5, 12, 24 și 69, și reprezentarea lui S final ținând cont de curbele de evoluție a
tasărilor reale. Aceste grafice sunt prezentate în figurile de mai jos pentru bornele 3 şi 69, şi in Anexa I-
A-7 pentru celelalte borne menţionate.
______________________________________________________________________________________
35
_________________________________________________________________________________
(a) (b)
Figura 4.31 (a şi b)- Regresia liniara a tasărilor pe bornele de măsurare 3 şi 69 pe depozitul de deşeuri Anton
(a) (b)
Figura 4.32 (a şi b)- Reprezentarea vitezei de tasare (m/zi) pe bornele de măsurare3 şi 69 pe depozitul de deşeuri
Anton
(a) (b)
Figura 4.33 (a şi b)- Reprezentarea tasării finale estimate pe bornele de măsurare 3 şi 69 pe depozitul de deşeuri
Anton (aşa cum se poate observa, pe borna 3 nu se poate aplica metoda Asaoka pentru estimarea tasării finale )
______________________________________________________________________________________
36
_________________________________________________________________________________
4.2.4.3. Comparații efectuate între predicțiile valorilor lui Z realizate cu ajutorul celor trei variante de
calcul și măsurătorile realizate pe teren, în anul 2005 (calarea modelului propriu de calcul)
Pentru a putea decide care dintre variante est cea mai fiabila, se realizează comparația între
valorile estimate prin cele trei variante de calcul și valorile reale înregistrate în 2005.
Se compară rezultatele obţinute în cadrul fiecărei variante cu valorile reale din 2005, mai întâi pe toate
bornele pe care s-au obţinut valori TRUE în cadrul celor trei variante de calcul.
Tabelul 4.23 - Valorile Z final în anumite puncte de măsurare, obţinute în urma estimărilor realizate în
cadrul celor trei variante de calcul
Varianta I Varianta II Varianta III Valoarea
lui Z
măsurată
id Sf Z 05 Sf Z 05 Sf Z 05 în iunie
2005
204 0,58068728 142,795948 0,7762117 142,752463 0,74909636 142,76414 142,75
24 0,20206283 132,576495 0,32562651 132,545422 0,32841451 132,545161 132,54
69 0,85547707 148,559036 0,95557669 148,524768 0,95872598 148,525998 148,51
700 2,38072726 140,465729 2,48926452 140,334281 1,91695185 140,517895 140,32
p15 3,75286592 141,500483 4,73557656 141,308091 2,96566788 141,493721 141,35
s21 2,58556216 140,966727 2,64680348 140,781253 2,30245494 141,003822 140,79
s23 2,90333174 139,596404 3,52672 139,408422 3,25471555 139,59805 139,44
s24 2,39027565 139,448948 2,91054496 139,277705 2,7804339 139,479082 139,3
În tabelul de mai jos se calculează diferențele între valorile reale și variante și se observă că
varianta care se aproprie cel mai mult de realitate este varianta II.
Diferențele din cadrul variantei I variază de la 0.3 cm la 17.6 cm, în cadrul variantei II de la 0.2 cm la
4 cm, și în cadrul variantei III de la 0.5 cm la 21 cm.
Tabelul 4.24 Diferențele între valorile estimate pentru Z în 2005
și valorile reale înregistrate în 2005
Id Diferențe între Z estimat Diferențe între Z estimat Diferențe între Z estimat
(borna de cu var. I și Z real 2005 cu var. II și Z real 2005 cu var. III și Z real 2005
măsurare) (m) (m) (m)
204 0,045948 0,002463 0,014140
24 0,036495 0,005422 0,005161
69 0,049036 0,014768 0,015998
700 0,145729 0,014281 0,197895
p15 0,150483 -0,041909 0,143721
s21 0,176727 -0,008747 0,213822
s23 0,156404 -0,031578 0,158050
s24 0,148948 -0,022295 0,179082
Din tabelul de mai sus reiese că diferențele în metri dintre estimările făcute și valorile reale sunt
minore în cazul variantei II de calcul pentru punctele care respectă condiția legată de viteza de tasare
descrescătoare.
Pentru a putea trage concluzii referitoare la fiabilitatea acestei metode, se vor realiza comparații
și estimării pe un alt depozit de deşeuri, în subcapitolul următor 4.3.
______________________________________________________________________________________
37
_________________________________________________________________________________
4.3. Studiul stabilităţii pe depozitul de deşeuri Habay

4.3.1. Prezentarea bazei de cercetare și a depozitului de deşeuri Habay
Localizat în comuna Habay (Figura 4.44), în zona denumita „Les Coeuvins", în provincia din
Luxembourg (Belgia), depozitul de deşeuri Habay este exploatat din anul 1979,[108]. Acest depozit este
atât pentru deşeuri menajere, cât și pentru deşeuri industriale nepericuloase și netoxice, dar și deşeuri
din construcţii. Depozitul de deşeuri se întinde pe o suprafaţă totală de 45.5 ha (Figura 4.45), în care
sunt incluse atât zonele de triere, parcul cu containere pentru triere, clădirile administrative și tehnice,
aşa cum se vede în figura 4.46. Suprafaţa depozitului este de 15 ha şi are o capacitate totala de 2.1
milioane de m³ de deşeuri : 0.6 milioane m³ pentru prima zonă reabilitată a depozitului, denumită
tumulus (parte exploatată între 1980 și 1997), 0.9 milioane de m³ pentru cea de-a doua zonă a
depozitului, celula reabilitată (exploatată până în anul 2008) și 0.6 milioane m³ pentru cea de-a treia
zonă a depozitului care este în curs de exploatare. Permisul de exploatare a depozitului este valabil până
în anul 2028.
Zona 2- celula reabilitată Zona 3 – celula

în exploatare
Zona 1 - tumulus
Figura 4.46 - Descrierea site-ului : schema generală a depozitului Habay [108]
Accesul pe depozit se face printr-un singur punct de acces, un drum pentru camioane. La
intrarea în depozit există un pod de cântărire a camioanelor.
La Estul depozitului sunt situate instalaţiile pentru epurarea levigatului care au intrat în
activitate în anul 1995. Apele tratate sunt deversate în râul Tortrue. În anul 2007 a fost pusă în funcţiune
etapa de lagunare terţiară a apelor uzate obţinute după tratare de la staţia de epurare.
Pe depozit a fost creată, de asemenea, o zonă tampon de-a lungul unor emisari naturali
(Goutaine și Tortrue), dar și un bazin tampon (are o capacitate de rezervă în cazul în care precipitaţiile
sunt foarte importante). În anul 2010 s-a realizat un al doilea bazin tampon în partea de Est a zonei
denumite « tumulus », zonă care a fost reabilitată.
______________________________________________________________________________________
38
_________________________________________________________________________________
4.3.2. Date și măsurători efectuate în teren pentru studiul privind tasările pe depozitul Habay
După reabilitarea primei zone a depozitului de deşeuri Habay, denumită tumulus, s-a instalat o
reţea de captare a biogazului și s-au instalat mai multe puncte de măsurare pentru tasări: 8 repere, 3
puncte de măsurare situate pe capacele camerelor de vizitare pentru apa de ploaie, 13 puncte de
măsurare situate pe partea superioară a puţurilor de degazare și 8 puncte de măsurare situate pe
anumite socluri-suport pentru conductele de transport a biogazului. În total avem 32 de puncte de
măsurare. Măsurătorile au început să fie efectuate din anul 2003 și se dispune de date măsurate în
perioada noiembrie 2003 - decembrie 2016.
Frecvenţa măsurătorilor realizate pe site variază între una și până la 4 măsurători pe an.
Anumite puncte de măsurare au dispărut sub vegetaţie, de-a lungul timpului, sau au dispărut în urma
execuţiei unor lucrări pe site.
Aceste măsurători au permis obţinerea unor informaţii preţioase referitoare la dinamica tasării
deşeurilor.
Datorită faptului că pe anumite puncte de măsurare s-au efectuat
măsurători începând din anul 2005 și nu din anul 2003, ca pentru
majoritatea punctelor, pentru a asigura o anumita coerenţă a datelor
utilizate s-a luat decizia de a nu se calcula estimările de tasare finale pe
aceste puncte de măsurare situate pe anumite socluri-suport pentru
conductele de transport a biogazului.
Foto.4.56- Vedere a unui puţ de degazare dotat cu un reper de măsurare a

tasărilor de pe depozitul de deşeuri Habay
Se vor utiliza doar măsurătorile efectuate pe 24 de puncte de

măsurare indicate în tabelul de mai jos.
În figura de mai jos sunt reprezentate punctele de măsurare
prezente pe zona reabilitată denumită tumulus, de pe depozitul de
deşeuri Habay.
Figura 4.59 - Reţeaua de puncte de măsurare a tasărilor pe depozitul de deşeuri Habay [108]
______________________________________________________________________________________
39
_________________________________________________________________________________
4.3.3. Aplicarea metodelor de estimare a tasărilor

4.3.3.2. Reprezentarea grafica a tasărilor în limbajul R
Evoluţia tasărilor în timp, realizată cu ajutorul programului propriu în limbaj R, este reprezentată
în figurile de mai jos pentru anii 2003, 2005, 2011 si 2015. Totalitatea reprezentărilor grafice obţinute
sunt centralizate în Anexa II-H-0.
Data de
măsurare pe
site
Grafic 1
Grafic 3
4.3.3.3. Metoda proprie de estimare a tasărilor

finale şi a tasărilor la un anumit moment dat t
Metoda proprie de estimare a tasărilor,

creată in limbajul de programare R, aplicată pe
depozitul de deşeuri Habay, are ca obiectiv
principal validarea metodei de estimarea a
tasărilor și a concluziilor care reies prin aplicarea
metodei proprii de calcul pe depozitul de deşeuri
Anton (concluzia la care s-a ajuns în capitolul
Grafic 4 precedent este că Varianta II de calcul est cea mai
fiabilă).
Figura 4.60 - Graficele 1-4– Evoluția si reprezentarea
grafică a tasărilor pe depozitul de deşeuri Anton
La fel ca în capitolul precedent :

- se doreşte realizarea estimărilor pentru tasări în cât mai multe puncte de măsurare. De aceea,
în metoda personală se propune, pe baza datelor existente, calcularea prin interpolare a
datelor lipsă la intervalul de timp constant de ∆t = 182.5 zile;
- se doreşte verificarea metodei Asaoka prin utilizarea unui interval de timp superior valorii de ∆t
=186 de zile, perioada utilizată în studiile anterioare. Perioada de timp propusă este de 362.25
de zile;
- se doreşte analiza condiţiei legate de viteza de tasare a depozitului cu scopul de a se testa
aplicabilitatea acesteia.
______________________________________________________________________________________
40
_________________________________________________________________________________
Cu ajutorul celor trei variante de calcul se doreşte estimarea tasările finale în cele 24 de puncte
de măsurare luate în considerare şi situate pe depozitul de deşeuri Habay. Rezultatele obţinute se
compară între ele şi cu valorile reale din teren (tasările reale înregistrate în anul 2016).
Varianta I de calcul
Ipoteza de calcul
Această variantă are ca bază datele măsurate pe site în perioada 2003-2015, în total 625 de
valori măsurate pe toate reperele, pe puţurile de degazare existente și pe reperele instalate pe capacele
camerelor de vizitare a apei de ploaie (în total sunt luate în considerare 23 de puncte de măsurare
deoarece unul dintre cele 24 de puncte de măsurare disponibile, și anume reperul RT3, a fost acoperit
de vegetaţie din anul 2005 și nu poate fi luat în considerare pentru a se realiza estimările).
În Anexa II-H-1 sunt reprezentate datele brute de intrare. În prima coloană sunt identificate
punctele pentru care s-au efectuat măsurători, coordonatele X, Y și Z ale punctelor/reperelor de tasare
şi data la care s-a efectuat măsurătoarea. În Anexa II-H-1sunt centralizate toate datele înregistrate în
perioada 2003-2015. Formatul fişierului Excel utilizat ca sursă de date în limbajul R este cel reprezentat
în Anexa II-H-1 și în tabelul de mai jos.
Aşa cum se poate observa, măsurătorile nu au fost efectuate la intervale exacte de timp, iar în
anul 2009 nu s-a efectuat nici o măsurătoare pentru nici un punct de măsurare.
Pentru a respecta criteriul de bază al metodei Asaoka referitor la ∆t care trebuie să fie constant,
utilizând datele existente măsurate la momentele precizate în tabelul de mai sus, în perioada 2003-
2015, se propune generarea datelor lipsă prin realizarea unor interpolări cu scopul de a obţine valorile
tasărilor la un interval de timp ∆t constant de 182.5 zile (jumătate de an). Datele la care s-au generat
valorile tasărilor sunt prezentate în tabelul de mai jos. Acestea sunt în lunile mai și noiembrie, în fiecare
an, în perioada 2003-2015.
Aşa cum se precizează în capitolul precedent, pentru a putea genera tasarea în anumite puncte
la anumite momente date (în cazul nostru, în lunile mai și noiembrie ale fiecărui an), prin interpolare pe
baza modelului de spline cubic, este necesară utilizarea măsurătorilor disponibile efectuate la alte
momente date, în anii respectivi sau în anii următori. În ciuda faptului că dispunem de măsurători
efectuate în anul 2016, acestea au fost eliminate din lista de date utilizate în cadrul primei variante de
calcul cu scopul de a permite estimarea tasărilor în anul 2016 şi compararea rezultatelor obţinute cu
realitatea. Pentru a respecta condiţia de a utiliza o serie completă de date, fără întrerupere, datele
generate care vor fi luate în considerare în cadrul acestei estimări ale tasărilor finale sunt pentru
perioada 2003 - 2015.
Pe baza valorilor tasărilor generate prin interpolare se va aplica metoda Asaoka cu ∆t constant =
182.5 zile, în punctele de măsurare unde există cel puţin 10 valori generate (condiţie pusă cu scopul de a
creşte fiabilitatea metodei, ca şi în cazul estimările făcute pe depozitul de deşeuri Anton).
În ceea ce priveşte programul propriu, acesta este acelaşi ca şi în capitolul precedent. Singura
diferenţă este tabelul de date utilizat pentru realizarea estimărilor.
Rezultate obținute pentru S final si S in decembrie 2016
În urma aplicării metodei, se obţin valorile S finale de tasare și valoarea parametrului a1

(parametru ce permite estimarea tasărilor la un anumit moment dat) pentru fiecare punct de tasare
pentru care avem date suficiente. Aceste valori sunt reprezentate în tabelul din anexa II-H 2.
valoare S finala ( Sf = estimarea tasărilor finale în metri) și a parametrului a1 pentru reperul RT1 (Tabelul
4.27)[108]
______________________________________________________________________________________
41
_________________________________________________________________________________
Tabelul 4.28 – Reperul RT1 – Estimarea tasării finale (Sf) și a parametrului a1

cu ajutorul modelului propriu – varianta I de calcul
type id x y Sf a1
NA RT1 241578,08 43612,07 0,7500312 2408,28852
Pentru calcularea lui S final s-a luat în considerare ipoteza că prima măsurătoare utilizată
reprezintă o tasare nulă (S în 2003 = 0).
Estimarea tasărilor finale este obţinută prin regresie liniară, deci prin aplicaţia grafică a metodei
Asaoka.
Problematica vitezei de tasare în punctele de măsurare

În tabelul din Anexa II-H-2 se poate observa că numai 13 de puncte de măsurare, din cele 23 pe
care s-au efectuat calcule, respectă condiţia de a avea o viteză de tasare descrescătoare în timp.
În tabelul din Anexa II-H-2 respectarea acestei condiții este indicată prin TRUE, iar nerespectarea
ei este indicat prin FALSE.
Varianta II de calcul
Ipoteza de calcul
Ca și în capitolul precedent, în varianta II de calcul, se propune, de asemenea, realizarea
estimărilor tasărilor finale în punctele de măsurare situate pe depozitul de deşeuri Habay, dar în acest
caz se propune utilizarea datelor colectate în perioada 2004 - 2015, la un ∆ t mediu de 362.25 de zile
(măsurătorile efectuate în luna ianuarie sau în jurul acestei luni în fiecare an). Datele lipsă (cum ar fi
datele din ianuarie 2006, 2009, 2013 și 2015) se generează prin interpolare. Baza de date utilizată în
cadrul acestei variante de calcul a fost intitulata « Selectie B ». În Anexa II-H-3 sunt prezentate datele
utilizate în cadrul acestei variante și anume, datele măsurate în luna ianuarie în perioada 2004-2015.
În tabelul de mai jos sunt indicate datele luate în considerare în cadrul Variantei II de calcul
pentru punctul de măsurare RT1.
Generarea tasărilor în ianuarie 2006, 2009, 2013 si 2015 se realizează prin interpolare, cu
aceeași funcție descrisă în capitolul precedent.
În cadrul acestei variante de calcul se efectuează calculele pentru estimarea lui S final în
punctele de măsurare unde se dispune de minim 6 valori ale lui Sși se pune de asemenea condiția
referitoare la viteza de tasare descrescătoare.
Rezultatele obținute pentru S final și S în decembrie 2016
În Anexa II-H-4 sunt reprezentate rezultatele obținute pentru S final, dar și valoarea
parametrului a1, valoarea coordonatei Z final în punctele de măsurare (după tasare finală), ca și tasarea
estimată cu metoda proprie de calcul în decembrie 2016. Valorile lui Z final, ca și valorile tasărilor din
luna decembrie 2016 vor fi utilizate pentru a compara estimările realizate cu ajutorul modelul propriu
de calcul cu măsurătorile realizate pe teren în decembrie 2016. Aceste comparații vor fi realizate în
capitolul 4.3.4.
În aceeași Anexă II-H-4, coloana cu indicațiile FALSE/TRUE se referă la aplicabilitatea metodei
Asaoka ținând cont de condiția ce depinde de viteza de tasare.
Rezultatele obținute pentru reperele FD1, RT1, RT10 sunt reprezentate în tabelul de mai jos.
______________________________________________________________________________________
42
_________________________________________________________________________________
Tabelul 4.30 – Rezultatele obținute pentru tasările finale (Sf) a parametrului a1cu ajutorul modelului
propriu în punctele de măsurare FD 1, RT 1 si RT 10– varianta II de calcul
id x y Sf Zf a1 nlin
FD1 241577,53 43612,39 0,72432878 377,628671 2651,62818 FALSE
RT 1 241578,08 43612,07 0,70852968 376,73047 2145,17405 FALSE
RT 10 241586,65 43712,55 0,74528988 377,76671 1643,34266 TRUE
Problematica vitezei de tasare în punctele de măsurare

În Anexa II-H-4 se poate observa că numai 4 puncte de măsurare, din cele 23 pe care s-au
efectuat calcule, respectă condiția de a avea o viteză de tasare descrescătoare în timp. În tabelul din
anexa II-H 4 respectarea acestei condiții este indicat prin TRUE, iar nerespectarea ei este indicată prin
FALSE.
Varianta III de calcul

Ipoteza de calcul
În varianta III de calcul, se propune realizarea estimărilor tasărilor finale în punctele de măsura
situate pe depozitul de deşeuri Habay, utilizând totalitatea datelor colectate în perioada 2004 – 2015
(nu doar cele înregistrate în luna ianuarie), dar de această dată se generează prin interpolare datele lipsă
la un interval constant ∆ t de 182.5 de zile (ca și în cazul primei variante de calcul).
Pentru calcularea lui S final s-a luat în considerare ipoteza că prima măsurătoare utilizată
reprezintă o tasare nulă (S in 2004 = 0).
Generarea tasărilor la intervalul de timp ∆t constant se realizează prin interpolare, ca și în
varianta I de calcul. Se pune condiția de a avea cel puţin 10 date pentru tasări înainte de a proceda la
calcularea estimărilor pentru S final și pentru parametrul a1.
Rezultatele obținute pentru S final și S în decembrie 2016

În urma aplicării metodei, se obțin valorile S finale de tasare și valoarea parametrului a1 în
fiecare punct de tasare pentru care se aplică metoda Asaoka. Aceste valori sunt reprezentate în tabelul
din Anexa II-H-5.
În tabelul următor sunt indicate rezultatele obținute cu ajutorul modelului propriu pentru
valoare S finală (Sf = estimarea tasărilor finale in metri) și a parametrului a1 pentru punctele de
măsurare (Tabelul 4.32). Se calculează de asemenea valoarea lui Z final, adăugând tasarea finală valorii
Z din anul 2004 în punctele de măsurare (Zf) și se estimează prin metoda grafică Asaoka valoarea lui Z în
decembrie2016 (Z16).
Tabelul 4.32 – Rezultatele obținute pentru tasările finale (Sf) a parametrului a1 cu ajutorul modelului
propriu în punctele de măsurare FD 1, RT 1 si RT 10– varianta III de calcul
id x y Sf Zf Z16 a1 nlin
FD1 241577,53 43612,39 0,68646012 377,66654 377,768996 2473,56393 FALSE
RT 1 241578,08 43612,07 0,70192661 376,737073 376,81562 2148,27189 FALSE
RT 10 241586,65 43712,55 0,72444243 377,787558 377,82515 1590,2781 TRUE
______________________________________________________________________________________
43
_________________________________________________________________________________
4.3.4. Compararea ipotezelor de calcul și a rezultatelor obținute
4.3.4.1. Comparare între rezultatele obținute ca rezultat al aplicării celor trei variante de calcul prin
modelul propriu de calcul în limbaj R
În capitolul 4.3.3. s-au prezentat trei ipoteze de calcul diferite, pe baza anumitor date luate în
considerare. O sinteză a acestor 3 variante de calcul este prezentată în tabelul următor.
Tabelul 4.33 - Sinteza între ipotezele luate în considerare în cadrul celor 3 variante de calcul efectuate
pentru a estima tasările pe depozitul de deşeuri Habay
Ipoteză de calcul Varianta I Varianta II Varianta III
Date utilizate din perioada Date utilizate Date utilizate din perioada
2003-2015, dar după selecție se 2004-2015 (nu numai din
în lunile ianuarie din
Date utilizate utilizează doar date din lunile ianuarie)
perioada 2004-2015
perioada din 06/11/2003 în
16/12/2015 (all dates) (select B 0415interp.) (0415interp.)
∆t ∆t constant de 182.5 ∆t mediu de 362.25 zile ∆t constant de 182.5
Da – pentru date din

Generare date prin Da – la ∆t constant de
Da – la ∆t constant de 182.5 zile ianuarie 2006,2009, 2013,
interpolare 182.5 zile
2015, care lipsesc
Condiție număr
Da – minim 10 date Da – minim 6 date Da – minim 10 date
minim de date
Condiție viteza
Da - Aplicată Da - Aplicată Da - Aplicată
descrescătoare
Prin aplicarea acestor trei variante de calcul se estimează tasările S finale în anumite puncte,
valoarea parametrului a1, valoarea lui Z final, ca și valoarea lui Z în anul 2016.
În tabelul de mai jos sunt reprezentate rezultatele obținute prin aplicarea ipotezelor de calcul
diferite în cadrul celor 3 variante de calcul. Menționăm că s-au luat în considerare toate bornele pe care
s-au efectuat estimări și pentru care avem date suficiente.
Se aplică condiția referitoare la viteza de tasare descrescătoare și se remarcă că nu toate
bornele care respectă aceasta condiție în cadrul primei variante de calcul o respectă și în cadrul variantei
a doua de calcul, sau în cadrul variantei a treia de calcul.
În analiza datelor obținute în cadrul estimărilor tasărilor se utilizează datele de estimare pentru
care s-au obținut rezultatele din aplicarea celor trei variante de calcul. Bornele care se iau în considerare
sunt în număr de 23 și aceste puncte de măsurare sunt indicate în tabelul următor.
Ţinând cont de faptul că în prima variantă de calcul, tasarea nulă este considerată în luna
noiembrie din anul 2003, iar in celelalte doua variante de calcul (varianta II si III), tasarea nulă este
considerată în luna ianuarie din anul 2004, o corecție a valorii de tasare finală trebuie aplicată cu scopul
de a putea realiza comparațiile necesare.
Pentru a putea efectua comparațiile de rigoare, în tabelul următor se indică valorile lui Z final
obținute prin aplicarea metodei grafice Asaoka și prin aplicarea corecțiilor de calcul direct în programul
propriu, în cele trei variante de calcul.
______________________________________________________________________________________
44
_________________________________________________________________________________
Tabelul 4.34 - Valorile lui Z final în punctele de măsurare, obținute în urma calculelor realizate în cadrul
celor trei variante
id Sf Zf Sf Zf Sf Zf
CF 1 0,55528342 376,525717 0,54475817 376,379242 0,47236261 376,545637
CF 2 0,33015906 375,922841 0,36645014 375,78555 0,27600465 375,941995
CF 3 0,72478362 376,195216 0,90898916 375,876011 0,84528675 375,994713
FD1 0,71601246 377,683988 0,72432878 377,628671 0,68646012 377,66654
FD10 0,78061942 378,620381 0,74412282 378,595877 0,75341057 378,586589
FD11 0,71442001 377,59258 0,70798723 377,561013 0,67704294 377,591957
FD12 0,4119408 378,315059 0,39002439 378,297976 0,37835226 378,309648
FD13 0,53529167 378,453708 0,60767315 378,359327 0,5362049 378,430795
FD2 0,61839547 378,467605 0,5814238 378,440576 0,57898269 378,443017
FD3 0,75977892 378,433221 0,72396201 378,395038 0,70323396 378,415766
FD4 0,58863898 377,708361 0,55810651 377,690893 0,57055545 377,678445
FD5 0,68266457 379,025335 0,65099422 378,996006 0,62477095 379,022229
FD6 0,73979211 379,678208 0,75176451 379,593235 0,65176229 379,693238
FD7 0,56106014 379,19994 0,53002758 379,180972 0,57575982 379,13524
FD8 0,61687572 378,345124 0,59330317 378,318697 0,59650282 378,315497
FD9 0,53730633 379,424694 0,49035619 379,397644 0,50658869 379,381411
RT 1 0,7500312 376,700969 0,70852968 376,73047 0,70192661 376,737073
RT 10 0,76397072 377,759029 0,74528988 377,76671 0,72444243 377,787558
RT 12 0,34581114 377,484189 0,34978625 377,480214 0,35405629 377,475944
RT 13 0,69498522 377,463015 0,64862065 377,509379 0,66372466 377,494275
RT 6 0,80331908 378,816681 0,77310989 378,82089 0,75084409 378,843156
RT 8 0,63949345 377,405507 0,61297788 377,427022 0,62645637 377,413544
RT 9 0,54095324 378,581047 0,50738907 378,570611 0,50974861 378,568251
Prin comparație, se observă că valorile lui Z final sunt diferite.
În tabelul următor sunt indicate diferențele dintre rezultatele obținute în cele trei variante de
calcul.
Tabelul 4.35 - Calculul diferențelor între estimările lui Z final obținute în anumite puncte de măsurare
prin cele trei variante de calcul
Diferențe între Diferențe între Diferențe între

obținute în obținute în obținute în
variantele II și I variantele III și I variantele III și II
id Zf(m) Zf(m) Zf(m) m m m
CF 1 376,525717 376,379242 376,545637 -0,14648 0,01992 0,16640
CF 2 375,922841 375,78555 375,941995 -0,13729 0,01915 0,15645
CF 3 376,195216 375,876011 375,994713 -0,31921 -0,20050 0,11870
FD1 377,683988 377,628671 377,66654 -0,05532 -0,01745 0,03787
FD10 378,620381 378,595877 378,586589 -0,02450 -0,03379 -0,00929
FD11 377,59258 377,561013 377,591957 -0,03157 -0,00062 0,03094
FD12 378,315059 378,297976 378,309648 -0,01708 -0,00541 0,01167
______________________________________________________________________________________
45
_________________________________________________________________________________
Diferențe între Diferențe între Diferențe între

obținute în obținute în obținute în
variantele II și I variantele III și I variantele III și II
id Zf(m) Zf(m) Zf(m) m m m
FD13 378,453708 378,359327 378,430795 -0,09438 -0,02291 0,07147
FD2 378,467605 378,440576 378,443017 -0,02703 -0,02459 0,00244
FD3 378,433221 378,395038 378,415766 -0,03818 -0,01745 0,02073
FD4 377,708361 377,690893 377,678445 -0,01747 -0,02992 -0,01245
FD5 379,025335 378,996006 379,022229 -0,02933 -0,00311 0,02622
FD6 379,678208 379,593235 379,693238 -0,08497 0,01503 0,10000
FD7 379,19994 379,180972 379,13524 -0,01897 -0,06470 -0,04573
FD8 378,345124 378,318697 378,315497 -0,02643 -0,02963 -0,00320
FD9 379,424694 379,397644 379,381411 -0,02705 -0,04328 -0,01623
RT 1 376,700969 376,73047 376,737073 0,02950 0,03610 0,00660
RT 10 377,759029 377,76671 377,787558 0,00768 0,02853 0,02085
RT 12 377,484189 377,480214 377,475944 -0,00398 -0,00824 -0,00427
RT 13 377,463015 377,509379 377,494275 0,04636 0,03126 -0,01510
RT 6 378,816681 378,82089 378,843156 0,00421 0,02648 0,02227
RT 8 377,405507 377,427022 377,413544 0,02152 0,00804 -0,01348
RT 9 378,581047 378,570611 378,568251 -0,01044 -0,01280 -0,00236
În urma calculelor realizate se poate concluziona că diferențele dintre valorile obținute variază
de la 0.00062 m până la -0,31921 m. Aceste diferențe sunt mai puţin importante față de diferențele
înregistrate în cadrul estimărilor făcute pe depozitul de deşeuri Anton.
Pe baza ipotezelor și a comparațiilor, este greu de tras concluzii pentru a stabili care dintre cele
trei variante de calcul oferă rezultate care sunt mai apropiate de valorile reale.
4.3.4.2. Comparațiile efectuate între predicțiile valorilor lui Z realizate cu ajutorul celor trei variante și
măsurătorile realizate pe teren, în anul 2016 (calarea modelului propriu de calcul)
Pentru a putea decide care dintre variante este cea mai fiabilă, se realizează comparația între
valorile estimate și a valorile reale înregistrate în 2016.
În tabelul de mai jos sunt indicate diferențele între rezultatele obținute în cadrul fiecărei
variante de calcul cu valorile reale din 2016, în cele două puncte de măsurare care respectă condiția
referitoare la viteza de tasare descrescătoare (s-a obținut indicația TRUE în cadrul celor trei variante de
calcul).
Tabelul 4.36 - Valorile Z în anul 2016, în anumite punctele de măsurare, obținute în urma calculelor
realizate în cadrul celor trei variante și măsurate pe teren
Valoarea
lui Z
măsurată
id Sf Z 16 Sf Z 16 Sf Z 16 în
decembrie
2016
FD 5 0,682665 379,042528 FD 5 0,65099 379,021746 FD 5 0,624771 379,043525 379,035
RT 10 0,763971 377,812008 RT 10 0,74529 377,809261 RT 10 0,724442 377,82515 377,820
______________________________________________________________________________________
46
_________________________________________________________________________________
În tabelul de mai jos se calculează diferențele dintre valorile realeși rezultatele obținute în cadrul
variantelor de calcul și se observă că varianta care se aproprie cel mai mult de realitate este varianta III.
Diferențele în cadrul variante I variază de la 0.75 cm la 0.79 cm, în cadrul variantei II de la 0.10 cm la
0.13 cm, iar în cadrul variantei III de la 0.05 cm la 0.08 cm.
Rezultatele obținute în cadrul celor trei variante de calcul sunt însă foarte aproape de realitate, ceea
ce indică faptul ca modelul propriu de calcul este unul fiabil.
Tabelul 4.37– Diferențele dintre valorile estimate pentru Z in 2016 și valorile reale înregistrate în 2016
(doar pe 2 repere de măsurare)
Diferențe între Z
Id Diferențe între Z
Diferențe între Z estimat cu estimat cu varianta
estimat cu varianta II și
(punct de măsurare) varianta I și Z real 2016 (m) III și Z real 2016
Z real 2016 (m)
(m)
FD 5 0,007528 -0,013254 0,008525
RT 10 -0,007992 -0,010739 0,005150
Datorită faptului că în acest caz doar două puncte respectă condiția referitoare la tasarea
descrescătoare în toate cele trei variante de calcul, se estimează că nu se pot trage concluzii care ar
putea fi generalizate.
De aceea se realizează comparații între estimările tasărilor în 2016 și a măsurătorilor realizate pe
teren, pe toate punctele pe care s-a aplicat Asaoka, pentru cazurile în care respectă și în care nu se
respectă condiția referitoare la viteza de tasare descrescătoare.
Tabelul 4.38 – Diferențele între valorile estimate pentru Z în 2016 și valorile reale înregistrate în
2016(pentru toate cele 23 puncte de măsurare)

Varianta
între Z între Z între Z
cea mai
estimat cu estimat cu estimat cu
Varianta I Varianta II Varianta III aproape
varianta I varianta II varianta III
de
și Z real 2016 și Z real 2016 și Z real 2016
realitate
(m) (m) (m)
id Z16(m) Z16(m) Z16(m) m m m
CF 1 376,55219 376,472406 376,575145 -0,008810 -0,088594 0,014145 Var I
CF 2 375,936563 375,88959 375,952213 0,006563 -0,040410 0,022213 Var I
CF 3 376,347829 376,305098 376,39441 -0,045171 -0,087902 0,001410 Var III
FD1 377,766988 377,751509 377,768996 -0,022012 -0,037491 -0,020004 Var III
FD10 378,673957 378,663487 378,664256 0,018957 0,008487 0,009256 Var II
FD11 377,65734 377,64417 377,65906 -0,028660 -0,041830 -0,026940 Var III
FD12 378,332545 378,320694 378,332384 0,004545 -0,007306 0,004384 Var III
FD13 378,541437 378,526859 378,534884 -0,004563 -0,019141 -0,011116 Var I
FD2 378,485414 378,47109 378,474681 -0,007586 -0,021910 -0,018319 Var I
FD3 378,45522 378,432288 378,449409 0,026220 0,003288 0,020409 Var II
FD4 377,742981 377,737071 377,729172 0,008981 0,003071 -0,004828 Var II
______________________________________________________________________________________
47
_________________________________________________________________________________

Varianta
între Z între Z între Z
cea mai
estimat cu estimat cu estimat cu
Varianta I Varianta II Varianta III aproape
varianta I varianta II varianta III
de
și Z real 2016 și Z real 2016 și Z real 2016
realitate
(m) (m) (m)
FD5 379,042528 379,021746 379,043525 0,007528 -0,013254 0,008525 Var I
FD6 379,68387 379,624359 379,696906 0,050870 -0,008641 0,063906 Var II
FD7 379,250477 379,245185 379,232745 -0,012523 -0,017815 -0,030255 Var I
FD8 378,398045 378,385381 378,392462 -0,002955 -0,015619 -0,008538 Var I
FD9 379,438353 379,423949 379,418017 0,013353 -0,001051 -0,006983 Var II
RT 1 376,803985 376,809506 376,81562 -0,009015 -0,003494 0,002620 Var III
RT 10 377,812008 377,809261 377,82515 -0,007992 -0,010739 0,005150 Var III
RT 12 377,490294 377,484769 377,481012 na na na na
RT 13 377,637035 377,639191 377,636274 -0,002965 -0,000809 -0,003726 Var II
RT 6 378,844601 378,84226 378,862163 0,009601 0,007260 0,027163 Var II
RT 8 377,460318 377,465683 377,459146 0,003318 0,008683 0,002146 Var III
RT 9 378,592697 378,585566 378,585304 0,028697 0,021566 0,021304 Var III
Faptul că în anul 2016 nu s-a putut realiza ridicarea topo în punctul RT12, nu se poate efectua o
comparație în acest punct.
În urma celor 22 de comparații efectuate se observă că 7 valori estimate obținute în cadrul
primei variante de calcul sunt cele care se apropie cât mai mult de valorile reale, 7 valori estimate
obținute în cadrul celei de-a doua variante de calcul sunt cele care se apropie cel mai mult de valorile
reale și 8 valori estimate obținute în cadrul celei de-a treia variante de calcul sunt cele care se apropie
cel mai mult de realitate.
Diferențele dintre valorile estimate și valorile reale sunt destul de mici, pentru toate cele trei
variante de calcul.
Cu modelarea realizată se demonstrează că se pot face estimări fiabile cu ajutorul variantei II de
calcul care utilizează un număr redus de date, cu un ∆t de 362.25 zile, aproximativ durata unui an de
zile.
______________________________________________________________________________________
48
_________________________________________________________________________________
Capitolul 5
CONCLUZII
5.1. Concluzii generale
Studiul tasărilor pe depozitele de deșeuri și estimarea evoluției lor este importantă pentru
a putea gestiona în condiții cât mai bune un depozit de deșeuri. Aceste studii permit proiectarea și
dimensionarea stratului impermeabil de acoperire (capping) care trebuie pus în operă la suprafața
depozitului de deșeuri la sfârșitul perioadei de exploatare, strat impermeabil care se deformează in
funcţie de importanța tasărilor care vor avea loc pe depozit. Dimensionarea rețelei de captare a
biogazului, propunerea tipului de puțuri de captare a biogazului ce pot fi realizate, cât și estimarea
dilatațiilor eventuale ale reţelei sunt in funcţie de importanța şi nivelul tasărilor pe un depozit de
deșeuri.
De asemenea, studiul tasărilor este important pentru a putea monitoriza și supraveghea
depozitul de deșeuri cu scopul de a putea estima momentul în care reabilitarea definitivă a
depozitului va poate fi realizată (momentul de stabilizare).
Estimarea tasărilor pe un depozit de deșeuri permite dimensionarea optimă a instalațiilor
de captare a biogazului, a celor de recuperare a levigatului, a sistemului de acoperire a depozitului
și, de asemenea, permite evitarea unor catastrofe ecologice (poluarea solului, a aerului și a apelor
subterane, etc.).
5.2. Concluzii specifice tezei
Pentru estimarea tasărilor pe depozitele de deșeuri se pot folosi mai multe metode, unele
mai complicate, altele mai simple. Printre acestea, sunt cele care provin din știința mecanicii
solurilor, metode mixte bio-mecanice, metode bio-chimice, metodele preluate din metode
matematice și metode bazate pe măsurători în situ.
În urma analizei fiabilității metodelor de estimare a depozitelor de deșeuri realizate în
cercetările anterioare și dacă e să ținem cont de datele existente pe depozitele închise (informații
referitoare la tipul de deșeuri stocate, la înălțimea coloanei de deșeuri, la proporția de deșeuri
organice stocate, etc., care lipsesc cu desăvârșire), în general, metodele care se bazează pe
măsurătorile in-situ sunt printre cele mai ușor de aplicat, obținându-se rezultate care concordă cu
realitatea.
Luând în considerare diferitele metode de estimare ale tasărilor și ținând cont de parametrii
necesari pentru a putea estima tasările și de informațiile disponibile colectate pe teren, în cadrul
prezentei teze s-au realizat estimări cu ajutorul metodei Asaoka, metodă dependentă doar de
măsurătorile efectuate pe teren, în anumite puncte de măsurare pe care s-au instalat borne și de
reperele unde sunt puțuri de degazare, etc. În cazul metodei Asaoka nu se cere procentul de deșeuri
organice prezente în depozit și nu e necesar să se știe care este înălțimea coloanei de deșeuri, etc.
În prezentul studiu s-a verificat, de asemenea, valabilitatea unei condiții referitoare la aplicabilitatea
metodei Asaoka, condiție descrisă de către Demanet și Holeyman în studiul lor.
______________________________________________________________________________________
49
_________________________________________________________________________________
Obiectivele acestei teze au fost:

- De a prezenta diferitele metode de estimare a tasărilor pe depozitele de deșeuri, cu
avantajele și dezavantajele lor;
- De a verifica posibilitatea de a prognoza evoluția tasărilor pe baza metodei Asaoka,
ținând cont de o condiție legată de viteza de tasare;
- De a verifica fiabilitatea modelului propriu de calcul creat în limbajul de programare R
pentru estimarea tasărilor prin metoda Asaoka. Pentru aceasta s-au luat în considerare
trei ipoteze de calcul diferite, utilizând datele disponibile și făcând anumite interpolări
pentru a obține datele lipsă;
- De a demonstra că modelul propriu de calcul este fiabil și că rezultatele obținute sunt
concludente.
Pentru aceasta s-au utilizat date obţinute de pe două depozite de deşeuri din Belgia, Anton
si Habay.
In ceea ce privește depozitul de deşeuri Anton, acesta se situează în Comuna Andenne și
este localizat în provincia Namur (Belgia), la Sudul naționalei N90 care face legătura între orașele
Huy și Namur. Depozitul se compune din două zone de excavare ale unei foste cariere de calcar
realizată la un nivel superior față de râul Meuse. Depozitul de deşeuri, de o înălțime ce variază între
30 și 40 de metri, se întinde pe o suprafață de aproximativ 5 hectare. În partea de Nord, depozitul
prezintă un taluz auto-stabil care sprijină o faleză cu o înălțime de la 30 până la 40 de m. Sunt
depozitate aproximativ 1 milion de m3 de deşeuri menajere, dar și de nămoluri obţinute prin
dragaj, rezultate în urma construcției unui baraj pe râul Meuse.
Cel de-al doilea depozit pe care s-au estimat tasările, Habay, este localizat în comuna Habay,
în provincia din Luxembourg (Belgia). Depozitul de deşeuri Habay este exploatat din anul 1979.
Acest depozit este atât pentru deşeuri menajere, cât și pentru deşeuri industriale nepericuloase și
netoxice, dar și deşeuri din construcţii. Depozitul de deşeuri se întinde pe o suprafaţă totală de 45.5
ha, în care sunt incluse atât zonele de triere, parcul cu containere pentru triere, clădirile
administrative și tehnice. Suprafaţa depozitului este de 15 ha şi are o capacitate totala de 2.1
milioane de m³ de deşeuri. Permisul de exploatare a depozitului este valabil până în anul 2028.
Pentru a se verifica fiabilitatea modelului propriu de estimare a tasărilor s-au efectuat două
tipuri de comparații :
- Mai întâi s-au comparat rezultatele obținute pe depozitul de deșeuri Anton prin metoda
proprie de calcul cu rezultatele obținute de predecesori în două studii realizate în anii
2000 și 2005;
- Apoi, s-au comparat estimările realizate pe depozitele de deșeuri Anton și Habay prin
metoda proprie de calcul cu măsurătorile realizate pe teren în anii 2005 și, respectiv,
2016.
Cele trei ipoteze de calcul au fost concepute cu scopul de a testa impactul pe care îl au
datele obținute prin măsurători efectuate pe teren și intervalul de timp la care au fost efectuate
măsurătorile. Calculele au fost efectuate utilizând date măsurate pe teren de-a lungul a peste 10
ani.
De asemenea, s-a analizat impactul anumitor parametri asupra estimării tasărilor, ca și
frecvența măsurătorilor efectuate, precizia măsurătorilor, posibilitatea de a obține anumite date
care lipsesc prin interpolare (la un interval de timp ∆t constant de 182.5 zile sau la un interval ∆t de
365 de zile) și posibilitatea de a utiliza un ∆t mediu de 368 de zile, interval superior intervalului de
186 de zile utilizat în studiile precedente sau intervalului de 30 -100 de zile, recomandat de către
Asaoka în descrierea metodei sale.
În acest scop s-au realizat comparații ale rezultatelor obținute prin cele trei variante de
calcul realizate cu ajutorul modelului propriu creat în limbajul R:
______________________________________________________________________________________
50
_________________________________________________________________________________
- Comparația între rezultatele obținute prin aplicarea celor trei variante de calcul cu
ajutorul modelului propriu de calcul, în limbajul R;
- Comparația între rezultatele obținute prin aplicarea celor trei variante de calcul cu
ajutorul modelului propriu de calcul, în limbajul R și valorile obținute in cercetările
anterioare;
- Comparațiile făcute între predicțiile valorilor lui Z realizate cu ajutorul celor trei variante
de calcul și a măsurătorilor realizate pe teren, în anul 2005 (calarea modelului propriu
de calcul).
În urma acestor calcule și comparații se pot enunța următoarele concluzii:

- Numărul de interpolări realizate nu are un impact major asupra preciziei modelului, dar
permite aplicarea metodei Asaoka;
- Condiția referitoare la viteza de tasare descrescătoare este aplicabilă, dar trebuie
specificat că în cazul prezentat această condiție a fost aplicată singură, nu în combinație
cu celelalte două condiții propuse de către Demanet și Holeyman;
- Utilizarea unui ∆t mediu de 368 de zile permite obținerea unor rezultate fiabile, în ciuda
recomandărilor lui Asaoka ( de a fi între 30 și 100 de zile), acesta implicând faptul că
costurile legate de ridicările topo pe punctele de măsurare ale tasărilor pe site pot fi
reduse.
5.3. Contribuții personale
În cadrul prezentei teze am realizat un model propriu de calcul pentru a estima tasările
finale pe depozite de deșeuri.
Acest model de calcul este creat in limbajul de programare R.
Limbajul de programare R este un limbaj „open source”, cu o mare aplicabilitate în diverse

domenii. Acest limbaj este de asemenea recomandat de către Profesorul de statistică Yves Brostaux
de la Universitatea de Agro-Bio Tech din Gembloux (Belgia), universitate prin care am obţinut
echivalenţa diplomei mele de inginer, obţinuta in cadrul Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi Iaşi
(Facultatea de Hidrotehnica, specializarea Ingineria Mediului, promoţia 2002).
Cu ajutorul acestui limbaj se pot pune anumite condiţii, se pot obţine date lipsă prin
realizarea unor interpolări, programul are o anumită flexibilitate deoarece utilizatorul are
posibilitatea de a interveni pentru a crea linii de program, funcţii diverse si poate corecta eventuale
erori, adaptând programul in funcţie de datele disponibile, creându-se linii de programare utilizând
sintaxa specifica limbajului de programare.
In cazul de faţa am creat :
- comenzi specifice pentru condiţiile de start;
- condiţii de interpolare pentru a obţine anumite date lipsă, prin utilizarea funcţiei
„spline cubic”,
- condiţii de prelucrare a datelor;
- condiţii referitoare la respectarea unor viteze de tasare;
- comenzi (linii de program – subprograme) pentru a reprezenta grafic metoda Asaoka;
- comenzi pentru a efectua anumite corecţii ale valorilor lui S final in funcţie de valorile Z
ale bornelor pe care s-au efectuat măsurători, etc.
______________________________________________________________________________________
51
_________________________________________________________________________________
programul propriu realizez generarea datelor lipsa în anumite puncte la anumite momente de timp
date (în cazul nostru în lunile iunie și decembrie ale fiecărui an), prin interpolare pe baza modelului
„spline cubic”. Aceste interpolări sunt realizate utilizând măsurătorile disponibile efectuate la alte
momente date de timp, în anii respectivi sau în anii următori.
În ceea ce priveşte interpolarea, metodele “spline” sunt de obicei preferate interpolărilor
polinomiale, deoarece se obţin rezultate similare utilizând polinoame cu grade inferioare, dar se
evită fenomenul Runge (interpolarea polinomiala nu este întotdeauna adaptată pentru aproximarea
funcţiilor, aproximările fiind din ce in ce mai eronate când numărul de puncte „n” de interpolare
creşte).
Metoda de interpolare aleasa, „spline cubic”, este uniformă şi definită prin polinoame de
gradul 3. Datorită aplicării ei simple a devenit o metodă frecvent utilizată in programe de desenare
şi de interpolare de date.
Prin programul propriu, destul de flexibil, se emit anumite ipoteze de calcul și se calculează
tasările finale prin aplicarea metodei Asaoka, fără a se realiza regresii lineare, calcule lungi și
complicate in Excel, aşa cum se realizau în general în studiile anterioare ale tasărilor.
Cu ajutorul acestui model propriu de calcul se poate estima tasarea S finală, şi se pot
reprezenta grafic tasările pe depozit.
Avantajele modelului propriu sunt sintetizate mai jos:
- Modelul propriu permite realizarea rapidă a calculelor pentru a estima tasările și, de
asemenea, realizarea de grafice;
- Modelul propriu permite selectarea un număr minim de măsurători și de a face estimări
pe bornele care respectă anumite condiții;
- Prin modelul propriu se pot obține anumite date lipsă prin realizarea de interpolări,
ceea ce permite realizarea estimărilor finale în anumite puncte de măsurare, chiar dacă
lipsesc respectivele date;
- În modelul propriu se poate integra condiția referitoare la viteza de tasare
descrescătoare, ceea ce indică dacă metoda Asaoka este aplicabilă sau nu în punctul de
măsurare respectiv (prin TRUE sau FALSE);
- Modelul propriu de calcul permite estimarea tasărilor finale în anumite puncte de
măsurare, permite calcularea automată a cotei Z finale în punctele de măsurare și
permite calcularea cotei Z la un anumit moment dat (de exemplu un moment in care nu
s-au efectuat măsurători).
În cursul realizării tezei am publicat 9 lucrări științifice menționate în bibliografie din care 3
sunt clasate în baze de date internaționale, o lucrare este acceptată și pe cale de publicare într-o
revistă cu impact ISI și alte două urmează să fie publicate până la sfârșitul acestui an.
______________________________________________________________________________________
52
_________________________________________________________________________________
5.4. Recomandări
Estimarea tasărilor pe un depozit de deșeuri are un rol important în perioada de exploatare

în perioada de închidere și în perioada de post-exploatare, deoarece deformările depozitelor au un
impact ridicat asupra instalațiilor de eliminare a biogazului și a levigatului asupra sistemului de
acoperire a depozitului, cu urmări grave și cu efecte devastatoare asupra mediului (poluări ale
râurilor, ale apelor subterane, ale solurilor).
Astfel, se recomandă ca atât în perioada de exploatare, cât și după închidere, să se instaleze
puncte de măsurare pentru tasări, cum ar fi borne, repere, puncte de măsurare pe puțuri de biogaz,
în conformitate cu reglementările în vigoare, pentru a fi evitate calamitățile naturale.
Metoda Asaoka de estimare a tasărilor este aplicabilă și fiabilă pe depozitele unde nu se
cunosc anumiți parametri ai depozitului, cum ar fi tipul de deșeuri, procentul de deșeuri organice,
înălțimea coloanei de deșeuri și condițiile în care aceste deșeuri au fost stocate.
Prin instalarea acestor puncte în perioada de exploatare a depozitelor se permite urmărirea
nivelului de depozitare cu scopul de a se estima volumul de deșeuri ce ar mai putea fi stocat pe site,
acesta fiind unul din parametrii de care depinde autorizația de exploatare a depozitului.
În România există obligativitatea de a se realiza anual urmărirea deformărilor ce apar pe
depozitele de deşeuri. Din cauza faptului că noile depozite de deşeuri controlate sunt abia acum
date în exploatare, iar de pe vechile depozite de deşeuri nu se dispune de date suficiente,
cercetarea din prezenta teză nu s-a putut concretiza pe depozite din România. Întrucât îmi desfăşor
activitatea de mai mult de 10 ani în Belgia, în domeniul reabilitării depozitelor de deşeuri și a
siturilor contaminate, am optat pentru dezvoltarea cercetărilor pe două depozite de deşeuri
menajere din Belgia.
Modelul personal creat în cadrul acestei teze se dovedeşte a fi unul fiabil, erorile
înregistrate între estimările personale și valorile reale fiind neglijabile. Acest model propriu de
estimare a tasărilor poate fi aplicat cu succes pe orice alt depozit de deşeuri menajere, atât in
Belgia cât şi in Romania, din moment ce se dispune de un set minim de date obţinute prin ridicări
topo pe bornele de tasare care au fost instalate în acest scop pe depozit.
Pentru a aplica modelul propriu de calcul pe alte depozite de deşeuri este de ajuns să se
redenumească în program sursa bazei de date folosite; baza de date trebuie să conţină ridicările
topo efectuate pe bornele de tasare, chiar și la intervale inegale de timp, din moment ce se pot
obține datele lipsă prin interpolări la intervale constante de timp.
______________________________________________________________________________________
53
_________________________________________________________________________________
5.5. Implicare și activități personale în domeniul depozitelor de deșeuri
În calitate de coordonator al proiectului european Interreg NWE intitulat „RAWFILL”, în

domeniul depozitelor de deșeuri, care a fost aprobat în martie 2017 pentru o durată de 3 ani, sunt
implicată în problematica depozitelor de deșeuri într-o manieră activă, atât prin realizarea
proiectului cât și prin organizarea unor evenimente în acest domeniu (cum ar fi evenimentul de
lansare a proiectului RAWFILL- http://www.nweurope.eu/projects/project-search/supporting-a-
new-circular-economy-for-raw-materials-recovered-from-landfills/).
Lucrând ca inginer în domeniul depozitelor de deșeuri si a siturilor contaminate la
societatea SPAQuE (Belgia), am organizat diverse evenimente, am inițiat cooperări și schimburi de
experiența în domeniu intre SPAQuE si autoritățile publice din diverse țări (Polonia, Canada), am
participat și prezentat lucrări științifice la diverse conferințe și congrese internaționale (în Bratislava,
Ghent, Montreal, etc.), am participat și inițiat diverse work-shop-uri în domeniul deșeurilor
(EURELCO), am participat și prezentat diverse lucrări la anumite manifestări internaționale în
domeniul mediului (Pollutec, Americana, etc.). Printre altele, anul acesta voi participa la una dintre
cele mai importante conferințe internaționale din domeniul deșeurilor, Simpozionul din Sardinia
(http://www.sardiniasymposium.it/), iar activitatea de cercetare și diseminarea a rezultatelor din
prezenta teza va continua și în următorii ani.
Tema cercetată în cadrul prezentei teze prezintă interes major pentru managerii de
depozite de deșeuri. Persoanelor interesate le voi comunica și prezenta informațiile si rezultatele de
care dispun, cu scopul de oferi suport în desfășurarea activității lor, pentru a lua decizii oportune în
ceea ce privește gestionarea și post-gestionarea depozitelor de deșeuri.
______________________________________________________________________________________
54
_________________________________________________________________________________
Bibliografie
1. Asaoka A. (1978) - Observational procedure of settlement prediction. Soils and Foundations,

Japanese Society of Soil Mechanics and Foundations Engineering, Volume 18, n°4,
December 1978.
2. Bagchi, A. (1990) - Design, Construction, and Monitoring of Sanitary Landfill, Ed. John Wiley
& Sons, New York.
3. Biali Gabriela, Neculau Claudia Iulia, Van Wouwe Catherine (2010) – The optimal
choice of the technologies for soils decontamination. Case study. În volumul Conferinţei
Ştiinţifice Internaţionale „Baltic Surveying 2010”, Lithuanian University of Agriculture,
Kaunas, Akademija, ISBN 978-9955-896-85-2, pag.151-161, Lituania.
4. Brunner, D. R. and D. J. Keller (1972) - Sanitary Landfill Design and Operation, Publication
SW-65ts, U.S. Environmental Protection Agency, Washington, D.C.
5. Bowders J., Bouazza M., Loehr, E., Russell, M. (2000) - Settlement of Municipal Solid Waste
Landfills. 4th Kansai Int'l Geotechnical Forum, IIAS, Japan. [9] [52] [74]
6. Bouazza P., Pump W. L. (1997) - Settlement and the design of municipal solid waste landfills,
Geoenvironment 97, Rotterdam, pp. 339-344.
7. Bularda Gh., Bularda T., Catrinescu Th. (1992) – Reziduri menajere, stradale si industriale.
Ed.Tehnica, Bucuresti.
8. Cartier G., Baldit R. (1983) - Comportement géotechnique des décharges de résidus urbains. Bulletin de liaison
Laboratoire des Ponts et Chaussées, N° 128, novembre-décembre 1983, pp. 55-64.
9. Cismaru C., Gabor V. (2004) – Gestiunea deseurilor solide. Ed. Performantica, Iasi.
10. Chakma S., Mathur S. (2007) - Settlement of MSW Landfills due to biodegradation.
Proceeding of the International Conference on Sustainable Solid Waste Management, India,
pp. 234-238.
11. Christensen R. Cossu and Stegmann P. (1989) - Sanitary Landfilling: Process, Technology and
Environmental Impact, Academic Press, Harcourt Brace, Jovanavich, London.
12. Coumoulos, D. G., Koryalos, T. P. (1999) - Prediction of Long-term Settlement Behaviour of
Landfill Covers after Closure, Proceeding Sardinia 1999, Seventh International Waste
Management and Landfill Symposium, Italy, pp. 505-512.
13. Coduto D.P., Huitric R. (1990) - Monitoring landfill movements using precise instruments. Geotechnics of Waste Fills
- Theorie and Practice: ASTM STP 1070. American Soc. for Testing Materials, Philadelphia, 1990, pp.225-239.
14. Davis Jane (2008) – Evolution et prédiction des tassements absolus et différentiels d’un
massif de déchets en vue de la réhabilitation d’une décharge – université libre de Bruxelles,
Faculté des sciences appliquées, Service Batir.
15. Demanet M., Holeyman A. (2005) - Validation of the Asaoka and Baguelin methods for
Anton landfilll. Multicriteria qualification of past settlement data to project future
settlement. Proceeding Sardinia 2005, Tenth International Waste Management and Landfill
Symposium, Italy, n° 51.
16. Demanet M. (2010) - Les C.E.T.: Centres d’Enfouissement Technique. Aspects réglementaires,
conception et éléments de dimensionnement. Notes de cours. Catholic University of
Louvain, Louvain la Neuve, Belgium.
17. Durmusoglu E., Crapcioglu M. Y., Tuncay K. (2005) - Landfill Settlement with Decomposition
and Gas Generation, Journal of Environmental Engineering, ASCE, September 2005, pp.
1311-1321.
18. Edil T.B., Ranguette V.J., Wuellner W.W. (1990) - Settlement of municipal refuse. Geotechnics of Waste Fills -
Theorie and Practice: ASTM STP 1070. American Soc. for Testing Materials, Philadelphia, 1990, pp. 225-239.
______________________________________________________________________________________
55
Bibliografie
_________________________________________________________________________________
19. El-Fadel M., Sadek S., Khoury R. (1999) - Simulation of Solid Waste Settlement in Laboratory
Columns, Proceeding Sardinia 1999, Seventh International Waste Management and Landfill
Symposium, Italy, pp. 521-528.
20. Ehrig H. J. (1989) - "Leachate Quality," in T. H. Christensen, R. Cossu, and P. Stegmann (eds.):
Sanitary Landfilling: Process, Technology and Environmental Impact, Academic Press,
Harcourt Brace. Jovanavich. London.
21. Farquhar, G.J and F. A. Rovers (1973) - "Gas Production During Refuse Decomposition,"
Water, Air and Soil Pollution, Vol. 2.
22. Fenn, D.G., K.. J. Hanley, and T. V. DeGeare (1975) - Use of Water Balance Method for
Predicting Leachate Generation from Solid Waste Disposal Sites, EPA/530/SW-I68.
23. Frevert, R.K., G. O. Schwab, T. W. Edminster, and K. K. Barnes (1955) - Soil and Water
Conservation Engineering, John Wiley & Sons, New York.
24. Gabr M. A., Hossain M. S., Barlaz M. A. (2000) - Solid Waste Settlement in Landfills with
Leachate Recirculation, Geotechnical News, Volume 18, Number 2, pp. 50-55.
25. Gazdaru A., Manea Sanda, Feodorov V., Batali Loretta (1999) – Geosinteticele in constructii.
Proprietati, utilizari, elemente de calcul. Ed. Academiei Romane, Bucuresti.
26. Gibson R. E., Lo K. Y. (1957) - A theorie on consolidation for soils exhibiting secondary
compression. Imperial College of science and Technologie, University of London.
27. Gourc J. P., Thomas S., Vuillemin M. (1998) - Proposal of a waste settlement survey
methodology. Environmental Geotechnics, Seco e Pinto, Rotterdam, pp. 195-200. [27], [16]
28. Guasconi M. (1995) - A study of settlement in landfills due to biodegradation. Thesis NJIT
eTD.
29. Guilloneau J.C..Darmendrail D., Coste B. – Environmental situation in Central and Eastern
Europe : comparisions and exemples. FIN International n0.3 – Water Technology for the
European Union and Eastern Europe , August 2000, pages 35-43.
30. Gutiu Claudia – Toma, (2004) – Impactul produs factorilor de mediu de catre rampa de
depozitare a deseurilor menajere de la Remetea – Dealul Daii, Municipiul Sibiu. International
Conference Disaster and Pollution Monitoring, Iasi, “Gh. Asachi” Technical University.
31. Ham, R. K.. et al. (1979) - Recovery, Processing and Utilization of Gas from Sanitary Landfills,
EPA-600/2-79-001.
32. Hatheway, A. W. and C. C. McAneny: "An In-Depth Look at Landfill Covers," Waste Age, Vol.
17, No. 8, 1987.
33. Herrera, T. A., R. Lang, and G. Tchobanoglous: "A Study of the Emissions of Volatile Organic
Compounds Found in Landfills," Proceedings of the 43rd Annual Purdue Industrial Waste
Conference, Lewis Publishers, Chelsea, MI, 1989.
34. Huitric R. (1990) - Monitoring landfill movements using precise instruments. Geotechnics of Waste Fills - Theorie
and Practice: ASTM STP 1070. American Soc. for Testing Materials, Philadelphia, 1990, pp. 225-239.
35. Jonquieres M. (2003) – Manuel du management environnmental. S.P.A. France.Tom I et II,
Paris.
36. Koppejan W. (1948) - A formule combining the Terzaghi load compression relationship and de Buisman secular time
effect. Proc. 2nd Int. Conf. on soil Mech. and Found. Eng., Rotterdam, 1948. [46]
37. Lang, R. J., w. M. Stallard, L. Stiegler, T. A. Herrera, D. P. Y. Chang, and G. Tchobanoglous:
Summary Report: Movement of Gases in Municipal Solid Waste Landfills, Prepared for the
California Waste Management Board, Department of Civil Engineering, University of
California-Davis. Davis, CA, February 1989.
38. Ling H. I., Leshchinsky D., Mohri Y., Kawabata T. et al. (1998) - Estimation of Municipal Solid
Waste Landfill Settlement. Journal of geotechnical and Geoenvironmental engineering,
January 1998, pp. 21-28.
39. Janbu N., Svanø G., Christensen S. (1989) - Back-calculated Creep Rates from Case Records,
Proceedings of the 12th International Conference on Soil Geotechnics and Foundation
Engineering, Rio, Volume 3, pp. 1809-1812.
______________________________________________________________________________________
56
Bibliografie
_________________________________________________________________________________
40. Mackay K. M., Roberts P. V., Cherry J. A. (1985) - Transport of Organic Contaminants in
Ground-water. Environmental Science and Technology, Vol. 19, No. 5, pp. 384-392.
41. Magnan J.P., Deroy J.M. (1980) - Analyse graphique des tassements observés sous les
ouvrages. Bulletin de liaison du Laboratoire des Ponts et Chaussées, n°109, pp. 45-52.
42. Manassero M., Van Impe W.F., Bouazza A (1996) - Waste disposal and containment. 2d Int. Cong, on Env. Geot.,
Osaka-Japan, 5-6 novembre 1996, pp. 1-50.
43. Marques A. C. M., Filz G. M., Vilar O. M. (2003) - Composite Compressibility Model for
Municipal Solid Waste. Journal of Geotechnical and Geoenvironmental Engineering, ASCE,
April 2003, pp. 372-378.
44. McDougall J.R., Pyrah I.C. (2001) - Settlement in Landfilled Waste: Extending the
Geotechnical Approach. Proceeding Sardinia 2001, Eighth International Waste Management
and Landfill Symposium, Italy, pp. 481-490.
45. McDougall J.R., Pyrah I.C. (2003) - Modelling load, creep and biodeoradation settlement in
landfill, Proceeding Sardinia 2003, Ninth International Waste Management and Landfill
Symposium, Italy.
46. Merz, R. C. and R. Stone (1970) - Special Studies of a Sanitary Landfill, U.S. Department of
Health. Education, and Welfare, Washington D.C., USA.
47. Moshiri, G. A., Miller C.C. (1992) - An Integrated Solid Waste Facility Design Involving Re-
cycling, Volume Reduction, and Wetlands Leachate Treatment, in G. A. Moshiri (ed.), Pro-
ceedings of the Constructed Wetlands for the Water Quality Improvement, University of
West Florida, Pensacola, FL.,USA.
48. Morris D.V., Woods C.E. (1990) - Settlement and engineering considerations in landfill final cover design.
Geotechnics of Waste Fills - Theorie and Practice : ASTM STP 1070. ASTM, Philadelphia, 1990, pp. 9-21.
49. Neculau Claudia Iulia, Biali Gabriela (2017) – Mathematical Models Used for Modeling
Compaction Processes Resulting from Soil Mechanics. Bulletin of the Polytechnic Institute of
Iasi, Vol. 63 (67), Nr. 1-2, pag. 9-19, Editura Politehnium, ISSN 1224-3892.
50. Neculau Claudia Iulia, Biali Gabriela (2017) – Comparative study on European legislation on
landfills, with reference to Romania, Belgium and France. Bulletin of the Polytechnic
Institute of Iasi, Vol. 63 (67), Nr. 1-2, pag. 47-55, Editura Politehnium, ISSN 1224-3892.
51. Neculau Claudia Iulia, Nameche Thierry, Rabolli Sébastien (2016) - The rehabilitation of a
polluted site with the Soil Vapor Extraction (SVE) method. International Conference
CONTAMINATED SITES 2016, ISSN 8874-776592, pag. 71-83, Bratislava, Slovakia.
52. Neculau Claudia Iulia, Biali Gabriela (2013) – Restoration of a landfill. A case study: Anton
landfill in Belgium. Bulletin of the Polytechnic Institute of Iasi, Tomul LVIX (LXIII), Fasc. 1-2,
pag. 56-72, Editura Politehnium, ISSN 1224-3892.
53. Neculau Claudia Iulia, Brostaux Yves, Gabriela Biali (2013) – A New Capitalization of Slag
Heaps, from a Sustainable Development Perspective. Bulletin of the Polytechnic Institute of
Iasi, Tomul LIX (LXIII), Fasc. 3-4, pag. 49-60, Editura Politehnium, ISSN 1224-3892.
54. Neculau Claudia Iulia, Thierry Nameche, Biali Gabriela (2010) – New technologies for
recuperation and transformation of biogas. Case study Analele Universităţii
“Ovidius”Constanţa, Anul XII, Vol. 1, Seria Constructii, ISSN 1584-5990, pag. 335-344.
55. Neculau Claudia Iulia, Brostaux Y., Popovici N., Biali Gabriela (2007) – Une Nouvelle
Valorisation des Terrils, dans une Perspective de Développement Durable. IIIrd Int.Conf.
“Monitoring of Disasters and Pollution”. IC.MDP.03, IVTH Section Environmental Impact Of
Hydrotechnical Arrangements, p.439-448, Iaşi.
56. Statescu Fl., Sanders A., Fulmer R.-L., Neculau Claudia (2005) – Guidance on Site Specific
Risk Assessment for Use at Contaminated Sites. IInd Int.Conf. “Monitoring of Disasters and
Pollution”. IC.DPM.02, p.247-256, Iaşi.
57. Olivier Franck (2003) - Teza doctorat «Tassement des déchets en CSD de classe II : du site au
modèle». Environmental Engineering Université Joseph-Fourier – Grenoble I, French.
______________________________________________________________________________________
57
Bibliografie
_________________________________________________________________________________
58. Oweiss I.S., Khera R.P. (1990) - Geotechnologie of waste management. Butterworth and Co. (Publishers) Ltd, 1990.
59. Qian X., Koerner R. M., Gray D. H. (2002) - Geotechnical Aspects of Landfill Design and
Construction, Prentice Hall.
60. Park H.L., Lee S. R., Do N. Y. (2002) - Evaluation of decomposition effect on long-term
settlement prediction for fresh municipal solid waste landfills. Journal of Geotechnical and
Geoenvironmental Engineering, February 2002, pp. 107-118.
61. Parker A. (1983) - Chapter 7. Behaviour of Wastes in Landfill-Leachate. Chapter 8. Behaviour
of Wastes in Landfill-Methane Generation, in J. R. Holmes (ed.): Practical Waste
Management John Wiley & Sons, Chichester, England.
62. Perry R. H., Green D. W., Maloney J.O. (1984) - Perry's (eds.): Chemical Engineers'
Handbook, 6th ed., McGraw-Hill, New York, USA.
63. Pereboom D., Van Meertem J.J., Sellmeijer J. B. (2001) - Prediction of Landfill Settlement.
Proceeding Sardinia 2001, Eighth International Waste Management and Landfill
Symposium, Italy, pp. 509-514.
64. Pfeffer J.T. (1992) - Solid Waste Management Engineering, Prentice Hall, Englewood Cliffs.
65. Pohland, F. G. (1987) - Critical Review and Summary of Leachate and Gas Production from
Landfills, EPA/600/S2-86/073, U.S. EPA Hazardous Waste Engineering Research Laboratory,
Cincinnati OH, USA.
66. Pohland, F. G. (1991) - Fundamental Principles and Management Strategies for Landfill
Codisposal Practices, Proceedings Sardinia 91 Third International Landfill Symposium, Vol.
II, pp. 1445-1460, Grafiche Galeati, Imola, Italy.
67. Popovici N., Prioteasa C., Biali Gabriela (2003) - Stabilizarea şi valorificarea terenurilor
agricole alunecătoare. Editura “Gh. Asachi” Iaşi, ISBN 973-621-020-0, Iaşi.
68. Sofrone D. (1998) – Utilizarea geosinteticelor la realizarea depozitelor orasenesti. Primul
Simpozion National de Geosintetice. GeoSin’98., UCTB, iunie, Bucuresti.
69. Reddy K. R. (2006) - Geotechnical Aspects of Bioreactor Landfills, IGC 2006, India, pp. 79-94.
70. Salvato, J. A., W. G. Wilkie, and B. E. Mead (1971) - Sanitary Landfill-Leaching Prevention
and Control, Journal Water Pollution Control Federation, Vol. 43, No. 10, pp. 2084-2100.
71. Schroeder, P. R. et at. (1984) - The Hydrologic Evaluation of Landfill Performance (HELP)
Model, User's Guide for Version I , EPA/530/SW-84-009, 1, U.S. EPA Office of Solid Waste
and Emergency Response, Washington, D.C. USA.
72. Sowers G.F. (1973) - Settlement of waste disposal fills. Proceedings of 8th ICSMFG. Moscow, pp. 207-210.
73. Stătescu Fl., Cotiusca Zauca D., Pavel V.L. (2013) - Method and risk assessment model of
contaminated soil, In: Current topics, concepts and research priorities in environmental
chemistry, Carmen Zaharia (Ed.), Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iaşi.
74. Stătescu Fl., Pavel V. L. (2011) - Ştiinţa Solului, Editura Politehnium, Iaşi.
75. Stătescu Fl. (2007) - Bonitarea şi evaluarea terenurilor, Editura “CERMI” Iaşi.
76. Statescu Fl. (2004) - Evolutia solurilor ameliorate Ed.Politehnium, Iasi.
77. Stătescu Fl. (2003) - Monitorizarea calităţii solului, Editura “Gh. Asachi” Iaşi.
78. Stiegler, L., R. J. Lang, and G. Tchobanoglous: "Movement of Gases in Municipal Solid Waste
Landfills: Appendix B Study of the Sorption of Trace Gases Found in Municipal Solid Waste
Landfills," Prepared for the California Waste Management Board, Department of Civil Engi-
neering, University of California-Davis, Davis, CA, February 1989.
79. Sharma H. D., De A. (2007) - Municipal Solid Waste Landfill Settlement. Postclosure
Perspectives. Journal of Geotechnical and Geoenvironmental Engineering, ASCE, June 2007,
pp. 619-629.
80. Terzaghi K. (1923) - Die Berechnung der Durchlassigkeitsziffer des Tones aus dem Verlauf der hydrodvnamischers
Sprennungsercheinungen. Sitzbericht (Abt II. A.), Vienna, Akademiee der Wissenschaften 132 (3/4), 1923, pp. 125-
138.
______________________________________________________________________________________
58
Bibliografie
_________________________________________________________________________________
81. Tchobanouglous George, Theisen Hilary, Vigil A. Samuel (1993) - Integrated solid waste
management – Engineering principles and management issues – McGRAW-HILL
INTERNATIONAL EDITIONS - Civil Engineering Series.
82. Vanderkelen Valérie (2000) - Calcul de l’évolution du tassement des décharges, Influence de
l’évolution bio-chimique sur les paramètres géo mécaniques. Mémoire de fin d'études
Université Libre de Bruxelles, Faculté des Sciences Appliquées.
83. Verbrugge J.C. (2000) - Problèmes actuels de mécanique des sols : qéomécanique des
déchets ménagers. 2° édition 2006-07, PUB, Université Libre de Bruxelles.
84. Zacharof A. I., Coumoulos D. G. (2001) - Application of a Landfill Waste Settlement Model to
Large-scale Test Cell Data Incorporating Parameter Uncertainty, Proceeding Sardinia, Eighth
International Waste Management and Landfill Symposium, Italy, pp. 499-508.
85. Young P. J., Heasman L. A. (1985) - An Assessment of the Odor and Toxicity of the Trace
Components of Landfill Gas, Proceedings of the GRCDA 8th International Landfill Gas
Symposium, Government Refuse Collection Disposal Association, Silver Spring, MD.
86. Whery A., Orlescu M., (2000) – Reciclarea si depozitarea ecologica a deseurilor. Ed.
Orizonturi Universitare, Timisoara.
87. Wall D.K. , Zeiss C. (1995) - Municipal landfill biodegradation and settlement. Journal of Environmental
Engineering, ASEE, 121 : 3, pp. 214-224. WALL 1995.
88. White D.J., Richards D.J. and Lock A.C. (2003) - The measurement of landfill settlement using
digital imaging and PIV analysis. Proc. Sardinia, 9th International Landfill Symposium.
89. * * * Buletin Asociatia Romana a Geotextilelor si Geosinteticelor, Bucuresti (2001).
90. * * * Gospodarirea deseurilor: Ghid elaborat de Comisia Europeana, Directoratul XVII _
Energie, Ed. Infotera, Bucuresti.
91. * * * SR 13399:1996 – Prescriptii pentru dimensionarea depozitelor controlate.
92. * * * HG 856/2002
93. * * * HG 349/2005
94. * * * HG 162/2002 privind depozitarea deşeurilor publicat în M.Of. nr. 164/7.
95. * * * Plan naţional de gestionare a deşeurilor
96. * * * HG 1470/2004
97. * * * Legea Mediului nr.137/1995 ; republicata in Monitorul Oficial 70/2000, Bucuresti.
98. * * * HG nr.1147/2002 – Normativ tehnic privind construirea, exploatarea, monitorizarea
si inchiderea depozitelor de deseuri.
99. * * * Metode si tehnologii de depozitare a deseurilor, depozitarea deseurilor, ministerul
mediului si gospodaririi apelor - Institutul national de cercetare dezvoltare pentru
protectia mediului – ICIM Bucuresti : Pag 18 - tabel 7 - Parametrii necesari pentru
urmarirea topografiei depozitului.
100. * * * ADEME : Guide méthodologique pour le suivi des tassements des Centres
deSstockage de Classe II (déchets ménagers et assimilés) – Direction Déchets et Sols –
Ademe – Agence de l’Environnement et de la Maitrise de l’Energie, Ademe Editions Angers
2005-pag 13 -16 [1]
101. * * * Brochure generale 11-2000, SPAQυE Réhabilitation de la décharge d’Anton,
Présentation synthétique, Novembre 2000, SPAQυE (Boulevard d’Avroy 38, 4000 Liège,
Belgia).
102. * * * Maintenance du site d’Anton – Exercice 2012, anul 2012. SPAQυE (Boulevard
d’Avroy 38, 4000 Liège, Belgia).
103. * * * Brosura Décharge d’Anton, SPAQυE (Boulevard d’Avroy 38, 4000 Liège, Belgia).
104. * * * Recomandation pour l’utilisation des geosyntethetiques dans les centres de stokage
de deches. Comite Français des Geotextiles et Geomembranes, Paris, (1995).
105. * * * The design of reinforce soil structure usign Tensar Geogrids. Nelton Ltd., Blecburn,
Anglia (1997).
______________________________________________________________________________________
59
Bibliografie
_________________________________________________________________________________
106. * * * Walsols.be. 2010. Raport – site Nr0107-001 – « Décharge d’Anton » à Andenne,

fiche d’information, SPAQυE.
107. * * * Arrêté du Gouvernement wallon fixant les conditions sectorielles d'exploitation des
centres d'enfouissement technique (M.B. 13.03.2003).
108. * * * Date si planuri de pe depoyitul Habay ; surese AIVE, Belgium.
109. * * * www. TENAX.com
110. * * * www. Volta –Cell.com
111. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a7/Mandelbrot_Creation_Animation
.gif
112. https://www.r-project.org/
113. http://www.idelux-aive.be/fr/site-de-valorisation-des-dechets-de-
habay.html?IDC=2663&IDD=29424
114. http://environnement.wallonie.be/data/dechets/cet/10hab/10_0C.htm
115. https://www.google earth
______________________________________________________________________________________
60
Bibliografie

Claudia Iulia Neculau - Rezumat Teza

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Claudia Iulia Neculau - Rezumat Teza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

ȘCOALA DOCTORALĂ A FACULTĂŢII DE

„Cercetări privind stabilitatea

Conducător de doctorat : Florian Stătescu

„Cercetări privind stabilitatea

Claudia Iulia Neculau

Conducător de doctorat : Florian Stătescu

(chiar dacă durează un anumit timp până se pune în mișcare !!!)

4.3. Studiul stabilităţii pe depozitul de deşeuri Habay ……………….……..………..……………….…..……..…….165

Bibliografie ……………….……..…………………………………..………………………………………………………...………..………… 199

ANEXE ……………….……..…………………………………………………………………………………………………….....……………… 205

Creșterea rapidă a populației, urbanizarea țărilor dezvoltate și creșterea industrializării

- Capitolul 2 : În a doua parte se detaliază noțiunile privind depozitele de deșeuri menajere și

- Capitolul 3 : A treia parte propune o sinteză a legilor de modelare a tasărilor pe depozitele

- Capitolul 4 : În a patra parte a lucrării se prezintă programul propriu de estimare a tasărilor

program este destinat utilizării de către propietari/concesionari ai depozitelor de deșeuri cu

- Capitolul 5 : Ultima parte este destinată concluziilor referitoare la contribuțiile personale și

amploarea diferenţelor dintre tasările reale înregistrate la momentul t şi de tasările estimate la

poziția punctelor de măsurare a tasărilor, se prezintă tasările înregistrate în timp și măsurătorile

În acest capitol sunt prezentate diverse soluții de amenajare a depozitelor de deșeuri

Foto 2.8 – Instalarea geomembranei pe un depozit de deşeuri din Belgia

Figura 2.24 - Vedere în secţiune într-un depozit de deşeuri ecologic [81]

Tasarea depozitelor de deșeuri ecologice

Efectul descompunerii deşeurilor

Efectul presiunii de supraîncărcare (înălţime)

Figura 2.26 - Tasarea suprafeţei depozitelor de deşeuri ecologice compactate

În cadrul acestui capitol sunt sintetizate legile de modelare a tasărilor pe depozitele de

nu este deloc surprinzător să descoperim în literatura de specialitate un număr impresionant de legi

4.1. Descriere succintă a metodelor de estimare a tasărilor aplicate în cadrul studiului

4.1.1.1. Partea teoretică [82]

4.1.1.2. Aplicaţia grafică a metodei Asaoka [82]

Figura 4.1 - Aplicaţia grafică a metodei Asaoka [15]

b) ; viteza tasării este descrescătoare; (4.3)

c) viteza medie unitară de compresie a coloanei de deşeuri H (4.4)

4.2. Studiu stabilității pe depozitul de deşeuri Anton

Depozitul de deșeuri Anton

Figura 4.4 - Schema generală a depozitului Anton [101]

4.2.3. Aplicarea metodelor de estimare a tasărilor

4.2.3.3.1 Descriere succintă a limbajului de programare R [111,112]

Figura 4.21 - Exemplu de sintaxă în limbajul R [111]

Cel mai cunoscut program din limbajul R este programul GNU R.

Am ales limbajul de programare R pentru a crea un model propriu de estimare a tasărilor în

Reprezentarea grafică a tasărilor în limbajul R

Data de măsurare pe site

Metoda proprie de estimare a tasărilor

Rezultate obţinute pentru S final

Se propune găsirea unei explicații referitor la aceste rezultate eronate.

Rezultatele obţinute pentru S final

Rezultate obţinute pentru S final

Da – pentru date din

Comparația cu rezultatele obţinute în cercetările întreprinse de Vanderkelen Valérie (2000)

Zf(m) Zf(m) Zf(m) Zf(m) m m m

Comparația cu rezultatele obţinute în metoda Demanet si Holeyman

Rezultatele obţinute pe bornele 69 și 3 în cele trei variante de calcul dezvoltate cu modelul

Tabelul 4.20 Estimările tasărilor și a valorilor lui Z final în punctele de măsurare 3 și 69

Diferența dintre valoarea lui Z final calculat în cadrul variantei I și valoarea

Diferența dintre valoarea lui Z final calculat în cadrul variantei II și valoarea

Diferența dintre valoarea lui Z final calculat în cadrul variantei II și valoarea

Diferența dintre valoarea lui Z final calculat în cadrul variantei III și

4.3. Studiul stabilităţii pe depozitul de deşeuri Habay

Zona 2- celula reabilitată Zona 3 – celula

Figura 4.46 - Descrierea site-ului : schema generală a depozitului Habay [108]

Foto.4.56- Vedere a unui puţ de degazare dotat cu un reper de măsurare a