Brandul de personalitate

Introducere
Conţinul lucrării doreşte să scoată în evidenţă, în mod concis, pe una dintre cele mai
mari personalităţi contemporane ale ţării noastre. Tema aleasă îl are în prim plan pe domnul
Ion Ţiriac care, din punctul meu de vedere, va rămâne în istoria României ca fiind, pe lângă
un sportiv de excepţie, un om de afaceri influent.
Spre deosebire de alţi sportivi care au intrat într-un con de umbră o dată cu încetarea
activităţii sportive, domnia sa s-a remarcat printr-un spirit întreprinzător extraordinar, reuşind
să fie primul român care a intrat în topul Forbes (al celor mai bogaţi oameni din lume), cu o
avere de peste 7.2 miliarde de dolari. În prezent este unul dintre românii recunoscuţi la nivel
internaţional iar imaginea pe care si-a creat-o este cu siguranţă catalogată drept un adevarat
brand de personalitate.
- Aspecte teoretice
Personalitatea de brand sau cum să te faci remarcat în mulțime
Dorință. Identificare. Loialitate. Angajament emoțional. În principiu fiecare aspiră să creeze
branduri de succes care să dăinuie, însă puţini reuşesc cu adevărat să o facă. La baza reuşitei
stă Personalitatea de brand. Sunt foarte multe lucruri, concepte și business-uri care apar în
fiecare an. Dar nu toate reușesc să se distingă pe piață și să-și dezvolte o clientelă fidelă. Nu
avem statistici actualizate referitoare la soarta IMM-urilor din România, dar prin 2013 o
treime din IMM-uri mureau la doar un an după înființare. Și la americani e cam la fel: în jur
de jumătate din IMM-urile nou-înființate supraviețuiesc în primii 5 ani pe piață, în timp ce
doar o treime din ele reușesc să depășească pragul de 10 ani.
Oamenii privesc brandurile ca pe alți oameni, asemenea lor, cu care vor să lege o
relație. Știind lucrul acesta, cei care studiază marketingul dintr-o perspectivă științifică au
preluat din studiille media conceptul de „interacțiuni/relații parasociale”, introdus de Horton
& Wohl în 1956, și au venit cu modele de strategii prin care brandurile ar putea aplica acest
concept în strategiile lor de comunicare, pentru a se apropia și mai mult de public.
Ca idee, interacțiunile parasociale au fost studiate pentru prima oară în relație cu
prezentatorii de știri, apoi cu actorii din telenovele și reprezintă felul în care o audiență
reacționează la un tip de comunicare de tip macro, care, deși nu li se adresează direct, îi face
pe oameni să se simtă ca și cum le-ar fi adresată lor. S-a studiat felul în care oamenii răspund

1
din fotoliile lor la mesajele prezentatorilor/actorilor, sentimentul de identificare cu ei, rolul
mimicii, a adresării directe și a limbajului corporal în dezvoltarea acestui tip de legătură între
celebrități și oamenii de rând, precum și rolul umorului în diminuarea distanței dintre cei care
comunică și cei cărora li se comunică.
Între timp, lucrurile s-au mai complicat puțin, pentru că au apărut blogurile, live
streaming-ul și social media, iar acum oamenii nu doar că au „interacțiuni parasociale” cu
oameni pe care nu-i cunosc, ci pot lega și „relații parasociale” (cu oameni asemenea lor de pe
internet, pe care nu-i cunosc față în față, cu personajele din jocurile preferate, cu streamerii
sau influencerii pe care-i urmăresc și așa mai departe).
Ca să simplificăm lucrurile, conceptul derivă din cel de interacțiune/socializare, doar
că i se adaugă prefixul „para-”, care, în versiunea sa neologică, înseamnă „pe lângă/alături
de”. Adică sunt procese virtuale, mediate pe care oamenii le desfășoară alături de cele
normale, față în față. Uneori, dacă ești suficient de singur sau de introvertit, relațiile
parasociale pot deveni un substitut pentru relațiile sociale. Dar asta-i altă discuție. Am simțit
nevoia să detaliez puțin chestiile astea, pentru că sunt mai puțin cunoscute publicului larg, dar
suficient de relevant pentru subiectul articolului. Acum să revenim la oile noastre.
Brandurile sunt încurajate să creeze comunități în jurul (re)numelui lor și nu vorbim
aici doar de grupuri de Facebook sau de subReddituri dedicate conversațiilor cu și despre
brand, ci la comunități în adevăratul sens al cuvântului, în care oamenii sunt încurajați să-și
dea cu părerea, să creeze conținut legat de brand, să se conecteze cu alții asemenea lor și să
împărtășească pasiunea lor pentru brand. În contextul ăsta, contează mult personalitatea
brandului și strategiile de comunicare ce derivă de la ea: aceștia sunt pilonii pe baza căreia se
construiesc comunitățile de brand și prin care sunt angrenate rotițele marelui mecanism care
duce la interacțiuni și relații parasociale- atât cu brandul în sine, cât și cu membrii comunității.
Sentimentul acesta de conexiune a fost, bineînțeles, amplificat de pandemie și de lockdown.
Acum, mai mult decât oricând, contează personalitatea brandului și felul în care cei care o
gestionează reușesc să apropie oamenii. Las aici câteva resurse despre crearea unei comunități
de brand (care se leagă de un mega-trend în comunicare numit „Joyning”- o să vedeți mai jos,
nu dau spoilere):
Mega-trenduri în comunicare: oamenii vor un brand mai uman
Trendwatching este, poate, etalonul atunci când vorbim despre consumatori, insight-
uri și inovație în marketing. Ei au creat o planșă cu mega-trendurile în comunicarea de brand
în 2020 și mai departe.

2
 Oamenii caută branduri care să le vorbească pe limba lor, care să-și construiască
strategia și povestea în jurul lor și care să fie autentice. Chiar dacă folosesc automatizarea în
activitățile de marketing, s-o facă cu cap și să folosească datele pe care și-așa le primesc din
abundență ca să vorbească pe limba celor cărora li se adresează. Să fie cât mai puțin generice
și cât mai aproape de universul consumatorului. Pentru că, așa cum mi se reamintește la
majoritatea cursurilor de marketing și publicitate- niciun om nu se trezește de dimineață
gândindu-se „oare ce reclame și campanii noi au mai apărut azi?” (bine, poate în afară de
mine, care m-am hotărât să fac un weekly wrap-up la mine pe LinkedIn, dar asta-i altă
poveste).
Ca să rămâi relevant în ochii consumatorului, trebuie să ai un brand cu „față” umană și
să abordezi audiența dintr-o perspectivă holistică: consumatorul e, înainte de toate, om. Are
un univers în care se învârte, prieteni cu care vorbește, o familie cu care împărtășește bune și
rele etc. Doar o mică porțiune din timp e „consumator” în adevăratul sens al cuvântului și într-
o măsură încă și mai mică se gândește activ la site-ul unui brand sau la brand în sine. La asta
ar trebui să se gândească oamenii de comunicare și brand managerii: cum să fim mai umani,
mai orientați către consumator și mai relevanți în povestea lui?

Personalitatea de brand: ingredientul secret care ne aduce împreună

Există 12 arhetipuri de personalitate definite de Jung, care a respins categoric ideea că venim
pe lume cu o minte și un subconștient libere de orice conținut. În schimb, în teoria lui, există
anumite gânduri, conexiuni, comportamente și sentimente care sunt imprimate în fiecare

3
dintre noi, cum ar fi nevoia de apartenență, iubirea, ideea de moarte și frica, printre altele.
Acestea sunt arhivate în „inconștientul colectiv”, care înmagazinează un soi de „cunoștințe”
înnăscute și confuze, care derivă din suma experiențelor pe care le-a trăit rasa umană de-a
lungul istoriei, prefigurând și oferind orientând comportamentul conștient pe care-l deprindem
pe măsură ce creștem și ne dezvoltăm.
Aceste arhetipuri sunt Inocentul, Înțeleptul, Exploratorul, „Haiducul”/Proscrisul, Magicianul,
Eroul, Îndrăgostitul, Glumețul/„Bufonul”, Omul de rând („The Everyman”), Îngrijitorul,
Conducătorul și Artistul.
Cele 12 arhetipuri ale lui Jung
Termenul "arhetip" isi are originile in Grecia antica. Radacinile cuvantului sunt archein, care
inseamna "originar sau vechi "; si typos, care inseamna "tipar, model sau tip". Sensul este de
"tipar originar" pentru orice persoana, obiect, sau concept similar care este derivat, copiat,
modelat sau emulat dupa acesta.
Psihologul Carl Gustav Jung a folosit conceptul de arhetip in teoria sa despre psihicul uman.
El credea ca personajele universale mitologice — arhetipurile — raman in subconstientul
colectiv al oamenilor din intreaga lume. Arhetipurile reprezinta motive umane fundamentale
ale experientei evolutiei noastre; in consecinta, acestea evoca emotii profunde.
Desi exista multe arhetipuri, Jung a descris douasprezece tipuri principale care simbolizeaza
motivatiile primare ale omului. Fiecare tip are propriile sale valori, semnificatii si trasaturi de
personalitate. De asemenea, cele douasprezece tipuri sunt impartite in cate trei categorii cu
cate patru tipuri, in functie de Ego, Suflet si Sine. Fiecare categorie are o sursa de motivatie
comuna, de exemplu cele din categoria Ego sunt manate de motivatii ce tin de propriul ego.
Majoritatea oamenilor, daca nu chiar toti, au mai multe arhetipuri care se impletesc in
personalitatea lor; cu toate acestea, un arhetip tinde intotdeauna sa domine o personalitate.
Poate fi util de stiut care sunt arhetipurile prezente in noi insine si in altii, in special cei dragi,
prieteni si colegi de munca, pentru a intelege mai bine comportamentele si motivatiile
acestora.

Tipurile dominate de Ego

1. Inocentul
Motto: Liberi sa fim si tu si eu
Dorinta cea mai profunda: sa ajunga in Paradis
Scop: sa fie fericit
Cea mai mare teama: sa fie pedepsit pentru ca a facut un lucru rau sau gresit

4
Strategie: sa faca lucrurile corect
Slabiciune: plictisitor, cu toata inocenta lui naiva
Talent: credinta si optimism
Inocentul mai este cunoscut si ca: utopic, traditionalist, naiv, mistic, sfant, romantic, visat

2. Orfanul/Un tip sau o tipa oarecare

Motto: Barbatii si femeile au fost creati egali
Dorinta cea mai profunda: relationarea cu altii
Scop: sa simta ca apartine
Cea mai mare teama: sa fie lasat pe dinafara sau sa faca nota discordanta cu multimea
Strategie: dezvolta virtuti obisnuite solide, este realist, pastreaza contactul cu realitatea
Slabiciune: isi pierde propria identitate in incercarea de a se amesteca in multime sau de
dragul unor relatii superficiale
Talent: realism, empatie, sinceritate
Omul oarecare este si: baiatul bun la toate, un om obisnuit, cunoscutul de alaturi, o persoana
realista, carieristul, bunul cetatean, vecinul saritor, majoritatea tacuta.

3. Eroul
Motto: Daca vrei cu adevarat, poti
Dorinta cea mai profunda: sa-si dovedeasca valoarea prin fapte curajoase
Scop: sa dobandeasca maiestrie intr-un domeniu care sa contribuie la imbunatatirea lumii
Cea mai mare teama: slabiciune, vulnerabilitate, sa fie considerat fricos
Strategie: sa fie cat se poate de puternic si competent
Slabiciune: aroganta, intotdeauna are nevoie sa duca o batalie
Talent: competenta si curaj
Eroul mai este si: razboinicul, cruciatul, salvatorul, supereroul, soldatul, ucigasul de dragoni,
castigatorul si coechipierul.

4. Altruistul
Motto: Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti
Dorinta cea mai profunda: sa-i protejeze si sa aibe grija de altii
Scop: sa-i ajute pe altii
Teama cea mai mare: egoismul si lipsa de recunostinta
Strategie: sa faca lucruri pentru altii

5
Slabiciune: spirit de sacrificiu si tendinta de a se lasa exploatat
Talent: compasiune, generozitate
Altruistul mai este si: sfant, altruist, parinte, persoana care ajuta, persoana care sprijina.

Tipuri de Suflet
5. Exploratorul
Motto: Lasati-ma liber
Dorinta cea mai profunda: libertatea de a se descoperi pe sine explorand lumea
Scop: o viata mai buna, mai autentica, mai implinita
Teama cea mai mare: constrangerea, conformismul si golul interior
Strategie: calatorii, cautari si descoperirea de lucruri noi, evadarea din plictiseala
Slabiciune: plimbari fara scop, lipsa de integrare
Talent: autonomie, ambitie, respectarea propriilor principii
Exploratorul este si: cautator, iconoclast, calator, individualist, pelerin.

6. Rebelul
Motto: Regulile sunt facute pentru a fi incalcate
Dorinta cea mai profunda: razbunare sau revolutie
Scop: sa rastoarne ceea ce nu functioneaza
Teama cea mai mare: neputinta sau ineficienta
Strategie: tulbura, distruge, sau socheaza
Slabiciune: poate trece de partea intunecata, crima
Talent: impresioneaza, libertate radicala
Razvratitul mai este cunoscut si ca: rebel, revolutionar, salbatic, inadaptat sau iconoclast.

7. Indragostitul
Motto: Tu esti unicul
Dorinta cea mai profunda: intimitate si traire
Scop: a relationa cu oamenii, cu munca si imprejurimile pe care le iubesc
Teama cea mai mare: a nu fi singur, a nu fi dorit, a nu fi iubit
Strategie: sa devina tot mai atragator din punct de vedere fizic si emotional
Slabiciune: dorinta de a face altora pe plac cu riscul de a-si pierde propria identitate
Talent: pasiune, recunostinta, apreciere si angajament
Indragostitul mai este si: partener, amic, prieten apropiat, entuziasmat, senzual, sot, creator de

6
echipa.

8. Creatorul
Motto: Daca poti sa-ti imaginezi un lucru, atunci poti sa il si faci
Dorinta cea mai profunda: sa creeze lucruri de durata
Scop: sa realizeze o viziune
Teama cea mai mare: viziune sau executie mediocra
Strategie: dezvoltarea abilitatii si indemanarii artistice
Sarcina: sa creeze cultura, sa exprime propria viziune
Slabiciune: perfectionism, solutii proaste
Talent: creativitate si imaginatie
Creatorul mai este si: artist, inventator, inovator, muzician, scriitor sau visator.

Tipuri de Sine
9. Bufonul
Motto: Doar o viata avem
Dorinta cea mai profunda: sa traiasca momentul cu multa bucurie
Scop: sa se distreze si sa amuze intreaga lume
Teama cea mai mare: sa se plictiseasca sau sa-i plictiseasca pe altii
Strategie: sa se joace, sa glumeasca, sa fie amuzant
Slabiciune: frivolitate, pierderea timpului
Talent: bucurie
Bufonul mai este si: nebunul, cel care se tine de sotii, clovnul, glumetul sau comediantul.

10. Inteleptul
Motto: Adevarul te va elibera
Dorinta cea mai profunda: sa gaseasca adevarul.
Scop: sa-si foloseasca inteligenta si capacitatea de analiza pentru a intelege lumea.
Teama cea mai mare: de a fi pacalit, a fi indus in eroare—sau ignoranta.
Strategie: cautare de informatii si cunoastere; analiza de sine siintelegerea proceselor de
gandire.
Slabiciune: poate studia detaliile la nesfarsit fara sa actioneze.
Talent: intelepciune, inteligenta.

7
Inteleptul mai este si: expert, invatat, detectiv, consultant, ganditor, filozof, academician,
cercetator, strateg, profesionist, mentor, profesor, contemplativ.

11. Magicianul
Motto: Fac ca totul sa devina posibil.
Dorinta cea mai profunda: a intelege legile fundamentale ale universului
Scop: sa transforme visele in realitate
Teama cea mai mare: consecinte negative fara intentie
Strategie: dezvolta o viziune si traieste dupa ea
Slabiciune: devine manipulator
Talent: gaseste solutii din care toata lumea are de castigat
Magicianul mai este si: vizionar, catalizator, inventator, lider carismatic, saman, vindecator,
vraci.

12. Conducatorul
Motto: Puterea nu este totul, este unicul lucru.
Dorinta cea mai profunda: controlul
Scop: sa creeze o familie sau comunitate prospera si de succes
Strategie: exercitarea puterii
Teama cea mai mare: haos, detronare
Slabiciune: autoritar, incapacitate de a delega
Talent: responsabilitate, atitudine de lider
Conducatorul mai este si: sef, lider, aristocrat, rege, regina, politician, exemplu de urmat,
manager sau administrator.

8
Cele 4 axe pe care se declină cele 12 arhetipuri sunt:
Ego – ambiția de a lăsa ceva în urmă și de a marca lumea într-un fel
Ordine – dorința de a da o structură lumii înconjurătoare
Sociabilitate – dorința de a se conecta cu alții
Libertate– căutarea „Paradisului pierdut”, a idealului

Fiecare arhetip vine cu o serie de trăsături de personalitate, de ambiții și de dorințe. Cineva,

undeva, la un moment dat și-a dat seama că poți aplica aceleași principii structurale pentru a
construi un brand solid. Pentru că arhetipurile astea sunt puternic ancorate în instinct, ele
reprezintă de fapt modele universale de comportament pe care le înțelegem în mod automat.
Iar asta ajută un brand să acceseze mai ușor acea parte din noi care răspunde unei anumite
nevoi- aceea de a ne conecta cu alții, de a lăsa ceva în urmă, de a structura experiențele și
lumea din jur sau de a descoperi lumea cu alți ochi.
Unii își doresc putere și statut. Alții vor siguranță și predictibilitate. Unii vor să acumuleze
cunoștințe și să devină mai înțelepți, mai pregătiți pentru ce le scoate viața-n cale. Alții vor să
fie deschizători de drumuri. Unii vor să fie în centrul atenției. Alții caută plăcere și căi de a se
elibera de realitatea împovărătoare de zi cu zi. Unii își doresc să aibă grijă de cei din jur și să-i
ajute. Alții își doresc să aibă totul sub control sau să creeze, să inoveze.
Știind toate aceste lucruri despre mintea omului, poți crea un brand care să acceseze toate
aceste dorințe adânc îngropate. Și- partea cea mai bună- poți folosi aceste arhetipuri pentru a
decide cum vrei să arate, să sune și să „se prezinte-n lume” brandul tău. Toate atributele pe

9
care le găsești la un arhetip pot fi „injectate” în structura brandului, pentru a construi
personalitatea aceea distinctivă pe care orice om de business își dorește să o obțină.

Ion Tiriac -biografie

Ion Tiriac este un fost sportiv roman, ce a performat in tenis de camp si hochei pe gheata.
Tiriac si-a castigat averea ca antrenor de tenis, reusind sa intre in lumea afacerilor si sa devina
primul roman miliardar in euro.
Nascut pe 9 mai 1939, la Brasov, a fost casatorit de doua ori cu fotomodele straine. Tiriac a
fost casatorit intre 1963 si 1965 cu Erika Braedt, jucatoare de handball. Are copii cu Mikette
von Issenberg (model; mama lui Ion Tiriac jr.) si cu Sophie Ayad (ziarista; doi copii, Karim
Mihai si Ioana Natalia). Din aceste casatorii are trei copii, dintre care mai cunoscut este fiul
cel mare, Ion Alexandru Tiriac. Avand de mic o puternica pasiune pentru tenis,a continuat ca
jucator de hochei,ca apoi sa intre in lumea afacerilor din Germania si Romania.
Ion Tiriac, care si-a pierdut tatal la varsta de zece ani, a locuit pe aceeasi strada si a lucrat in
aceeasi fabrica cu Günther Bosch,antrenor de tenis ,originar din Romania.

 Studii si distinctii
- A absolvit in 1964 Institutul de Cultura Fizica, Bucuresti primind distinctia Maestru Emerit
al Sportului - Serviciul Credincios in grad de Mare Cavaler - Doctor Honoris Causa al
Universitatii de Vest din Timisoara - Cavaler al Ordinului Steaua Romaniei

 Activitatea sportiva
Ca jucator de tenis, a avut peste 150 de participari in Cupa Davis intre 1959 si 1978,
disputand trei finale, cu Statele Unite ale Americii, in 1969, 1970 si 1972, in toate trei
avandu-l ca partener pe Ilie Nastase. A castigat peste 40 de titluri internationale in competitii
de simplu si dublu la tenis. In 1970, a iesit impreuna cu Ilie Nastase, campion la dublu la
turneul de la Roland Garros. Tot la dublu a mai castigat alte turnee cu Ilie Nastase (Foro
Italico, Open Philadelphia Indoor in 1970, Monte Carlo Open, Open Suedia, Italian Open si
Canadian Open in 1972, Arymehr Cup in 1977), alaturi de Guillermo Villas la Baltimore
International si Nice International in 1977, Volvo International in 1979 si, cu Adriano Panatta,
Campionatului Mondial de tenis, Sao Paolo (1974). De noua ori a fost campion al Romaniei la
tenis. In calitate de membru al echipei nationale de hochei pe gheata a reprezentat Romania la

10
Jocurile Olimpice de Iarna de la Innsbruck 1964. Dupa retragerea din activitatea
competitionala, a fost antrenor si manager al unor renumiti jucatori profesionisti de tenis, cum
ar fi Ilie Nastase, Guillermo Villas, Henri Lecomte, Mary Joe Fernandez, Anke Huber si
Goran Ivanisevici. Intre 1984 si 1993 a fost managerul lui Boris Becker. A actionat si ca
promotor al sportului in SUA si Europa si consultant tehnic al mai multor companii in acelasi
domeniu. A activat ca manager pentru turnee de tenis de prim rang ale ATP si WTA, precum:
Eurocard Open, Austrian Open, Italian Open, Faber Grand Prix si Open Romania. Ion Tiriac
este detinatorul licentei turneului de tenis "BCR Open Romania" din anul 1996. Intre anii
1998 si 2004 a fost presedintele Comitetului Olimpic Roman.

 Primii bani
Ion Tiriac s-a imbogatit din tenis, dar nu ca jucator, ci ca antrenor. Acesta s-a ocupat de Boris
Becker, un neamt care a revolutionat tenisul. Victoria lui Becker de la Wimbledon, in 1985, a
dus castigurile sale la o cota nemaintalnita pana atunci in sport. In continuare, Tiriac l-a
inchiriat pe Becker pe milioane de marci si dolari. 

 Imperiul Tiriac
Pana in 1990, Tiriac a castigat peste 100 de milioane de marci germane din tenis, bani care au
stat la baza imperiului care ii poarta numele. Omul de afaceri a dezvoltat Tiriac Holdings Ltd.,
companie a carui presedinte este si in ziua de azi. Aceasta are activitati in diverse sectoare,
cum ar fi: servicii bancare (in 1990 a devenit actionar principal al Bancii Comerciale "Ion
Tiriac" S.A., prima banca privata din Romania, alaturi de Banca Europeana de Reconstructie
si Dezvoltare), auto (reprezentante pentru Mercedes si Ford, dealer Hyundai si reprezentente
locale Opel, licente de rent-a-car pentru Avis si Hertz), asigurari, aviatie, retail (investitor unic
roman la METRO etc.

 Primul roman in topul Forbes 

Ion Tiriac a fost primul roman a carui avere a trecut bariera de un miliard de euro. Drept
urmare, Tiriac este primul roman care a intrat in topul Forbes al miliardarilor lumii. Cea mai
importanta piesa din averea primului miliardar roman este Banca Ion Tiriac, care a fuzionat
recent cu HVB creand o noua entitate - HVB-Tiriac. Valoarea actiunilor lui Tiriac in noua
banca (49,9%) este acum de aproximativ 300-400 de milioane de euro. Celelalte afaceri

11
importante ale fostului tenisman sunt societatea de asigurari Allianz-Tiriac, grupul de firme
din industria auto, participatia minoritara la Metro Romania, precum si investitiile imobiliare.

 Viata personala
Ion Tiriac a avut doua sotii, ambele fotomodele. Prima lui nevasta a fost americanca Mikette
von Issenberg, cu care, in 1976, a avut primul copil, pe Ion Alexandru. Mai tarziu, din
mariajul cu fosta ziarista egipteanca si fotomodel Sophie Ayad au rezultat alti doi copii -
Karim Mihai (12 ani) si Ioana (7 ani), care traiesc, cu mama lor, la Monte Carlo. In 2006, au
aparut zvonuri legate de o presupusa relatie cu Andreea Marin, pe care acestia au negat-o in
permanenta, in ciuda deselor aparitii ale celor doi in public. In iunie 2004, fiul cel mare al
omului de afaceri a fost acuzat de consum de droguri. A fost cercetat si judecat in dosarul
"Cocaina pentru VIP-uri”. Tiriac a fost achitat, tatal sau fiind acuzat ca si-ar fi folosit relatiile
foarte bune cu Ion Iliescu si Adrian Nastase pentru a interveni in favoarea fiului sau.

 Citate
„Sportul m-a invatat ca atunci cand castigi esti un erou, iar cand pierzi esti ultima jigodie.
Nu trebuie sa te lasi doborat. Trebuie sa ramai fidel tie insuti." „Valoarea unui om de afaceri
nu consta in cati bani are, ci in accesul pe care il are la bani”.
Pentru el, averea pe care o gestioneaza acum, apreciata de "Capital" la 600-700 de milioane
de dolari, dar la care are oricand un amendament de facut, are explicatii simple. "Provin din
sport, am crescut prin sport si am facut bani din sport. A fost o meserie pe care am stiut-o
ceva mai bine ca altii si am fost un tip care am stiut sa spun "ajunge" cand a fost cazul.
Sportul a devenit o industrie. N-am prins aceasta industrie ca jucator, am prins inceputurile ei,
cand eram antrenor si definitiv ca manager si pe urma ca organizator de turnee. Industria
sportului este o industrie care genereaza un exces de 100 de miliarde pe an."
Este explicatia detaliata pe care a oferit-o Ion Tiriac, omul care are la dispozitie un elicopter
sau un avion, pentru a merge "la serviciu". Le are, pentru ca-s mijlocul lui de transport, asa
cum masina mica sau tramvaiul sunt mijloacele de locomotie ale celor care, din munca
zilnica, n-au facut inca milionul ala de dolari mult visat. La nivelul la care au ajuns afacerile
sale, parca si timpul se comprima si avionul nu-i nici pe departe un lux, ci o necesitate.

 PORTRET-ROBOT.

12
 In Romania, cand spui "Tiriac", e simplu: imediat, dintr-o mustata si o racheta de tenis
conturezi portretul-robot al reusitei. Totusi, in business-ul dambovitean, Tiriac se identifica,
de 15 ani, cu Banca Tiriac, reprezentanta Mercedes in Romania sau Asigurarile Allianz-
Tiriac. Afara, unde fosta stea a tenisului a cunoscut adevaratul succes in afaceri, numele sau
se traduce, probabil, in Ilie Nastase, Boris Becker, Goran Ivanisevici, stele ale tenisului al
caror antrenor sau manager a fost, turnee de tenis de prim rang sau companii precum
Mercedes, Ford, Allianz, Siemens sau Lufthansa, in care are interese.

 INVENTIV. 
"Eu am fost foarte specializat in bransa mea, am creat o serie de lucruri care nu existau
inainte. Am facut dintr-un turneu de tenis un eveniment, dintr-un club, loc social si asa mai
departe. Exemplele pe care le-am dat, in special in Germania, la inceputul anilor 80, au fost
preluate de celelalte sporturi", spune Tiriac, omul bogat care munceste 16 ore pe zi si inca se
mai trezeste la 5:00 dimineata, ca si cand ar intra in schimbul unu, la fabrica. Desi s-ar putea
trezi la 9.

 SIRUL BANILOR. 
Se spune despre el ca, in 1972, cand a spus "ajunge" sportului, ca jucator, nu adunase inca
milionul de dolari. Întrebat cand l-a facut, a raspuns simplu:
"Habar n-am cand am facut primul milion de dolari! Niciodata n-am stiut. Eu n-am stiut sa-
mi calculez banii sau sa-i numar. N-am fost niciodata un Hagi Tudose, nici macar cand
aveam cei 100 de dolari", sustine domnul care putea, la o adica, sa faca bani, dupa ce s-a lasat
de sportul de performanta, numai din celebra-i mustata.Totodata el sustine ca: "Da, mi-ar
placea sa am 100 de miliarde. As putea sa fac 100 de milioane de lucruri bune cu ei." De
fapt, cred ca aceasta e cheia catre catalogarea lui Ion Tiriac, pe care, de altfel, si-a facut-o
singur. E un tip foarte socialist in filosofia sa, desi ar trebui sa fie complet de dreapta, ca
pozitie. Ion Tiriac spune ca o returnare de beneficii in folosul comunitatii este absolut
necesara. Probabil in asta consta si propriul echilibru, izvorat de undeva, din spiritul sportiv in
care a fost educat.
 Ion Tiriac simte nevoia sa defineasca bogatia. "La noi in tara, spre exemplu, sunt
multi oameni cu bani, dar sunt foarte putini oameni bogati, sau aproape deloc. In momentul
in care nu stii de unde-ti vine banul, cum ti-ai muncit banul, nu poti sa-l pretuiesti. Banul este
exact ca sanatatea, pe care o pretuiesti atunci cand esti bolnav: il pretuiesti cand nu-l ai si

13
cand ai nevoie de el. Un om bogat nu este omul care are bani, e omul care are acces la bani,
care stie sa vada o idee si s-o duca pana la capat, iar ideea sa fie productiva."
"Sa nu uitati ca, pe vremea noastra, cand, vorba aia, eu eram al treilea in Europa, castigam
100 de dolari pe saptamana, cu tenisul. Pe urma a venit Nastase, care castiga 50 de dolari pe
saptamana. El a fost cumva pe muchie, cand au inceput sa intre banii in tenis, n-a prins banii
mari, ca jucator. Bun. El a ales sa-si cheltuiasca banii mai cu folos, mai fara folos, cum a
considerat el si este un om care traieste foarte fericit si acum, probabil ca punand mai putine
ore de munca decat pun eu. Un milion sau o suta de milioane de dolari, nu este aici limita.
Nu este inceputul sau sfarsitul", crede Tiriac.
Ca mentor în viată, nu a nominalizat un om care sa-l fi indrumat in hatisul afacerilor. "Nu
neaparat. Daca vreti, mentorul meu in viata a fost beneficiul de a fi cunoscut cele doua
sisteme: si comunismul, care n-a fost in totalitate rau, si celalalt. Iar educatia mi-am facut-o
prin sport, in afara de scoala, care banuiesc ca foloseste la ceva la sfarsitul zilei." Spune
despre el ca n-a fost un autodidact foarte bun dar că are un mare merit: a stiut sa se limiteze la
ceea ce stia sa faca si spre ce sa se orienteze. De aceea nu s-a simtit atras de politica. "Nu sunt
capabil, ma depaseste", mi-a marturisit.
"Eu m-am simtit bogat prima data in viata cand am intrat intr-un restaurant si nu m-am mai
uitat la preturile din meniu. Pe undeva, cred ca am ramas un tip cu picioarele pe
pamant" - Ion Tiriac omul de afaceri

TERENUL DE TENIS A INSEMNAT O ADEVARATA SCOALA

Si pentru Ion Tiriac, ca si pentru Ilie Nastase, sportul a fost generator de faima si de bani. Ca
jucator de tenis, Tiriac a avut peste 150 de participari la Cupa Davis, inclusiv trei finale de
Cupa, impreuna cu Ilie Nastase. De noua ori a fost campion al Romaniei. A castigat peste 40
de titluri internationale. Si a vrut sa fie cel mai bun. Dupa retragerea din activitatea
competitionala, a inteles ca sportul devine industrie si s-a orientat spre antrenoriat, manageriat
si chiar business-ul cu marile companii ale lumii. Tiriac se aliaza numai cu elitele. De aceea,
marturiseste el, daca Bill Gates i-ar propune sa bata palma, pentru a vinde un nou model de
chip, ar face-o.

14