Despre Brand și importanța sa în vânzarea

produsului

Abstract

Trăim într-o lume in care oamenii simt in permanenta nevoia de a se asocia cu branduri si
de a se regăsi in diverse semnificații. Este imposibil pentru o întreprindere sa crească in
piața ignorând crearea unui brand si întipărirea acestuia in mințile consumatorilor. Este
adevărat ca pentru a construi un brand este nevoie de un efort in plus, el se creează in timp si
sporește atenția consumatorilor, de aici si necesitatea asocierii produsului cu brand-ul.
Trebuie menționat si faptul ca interesul oamenilor pentru semnificație si asociere, mai exact
pentru zona de semiotica, datează încă din Egiptul antic, având o evoluție interesanta in
timp. De-a lungul timpului s-au format diverse strategii de construire a brand-ului, astfel
încât întreprinderile sa aibă la dispoziție o gama larga de posibilități si direcții pe care le pot
urma. Ca unelte in construirea unui brand au apărut in timp logo-urile si sloganurile despre
care o sa discut mai pe larg in articolul propriu zis.

Clasificare JEL: M31; M37

CUVINTE CHEIE: Marcă, Logo, Slogan, Strategii pentru mărci

Ideea de brand – Istorie si dezvoltare

Urmărind trecutul istoric al termenului de brand, regăsim prima apariție in zona anilor 2000
I.Hr – Egptenii obișnuiau sa își marcheze animalele cu fierul încins, cu scopul de a le
identifica cu ușurință. Aceasta forma primitiva de marcă a fost preluata de greci si romani,
folosita mai târziu pentru oameni, prizonieri, sclavi, dezertori, acuzați de vrăjitorie, ca forma
de pedeapsa. Preluata mai târziu si de anglo-saxoni, practica in sine a fost folosita pana la
jumătatea secolului al XIX-lea. (Corbu, 2009). O forma de proto-branduri a apărut ulterior
sub masca unor semne utilizate de fermieri si negustori pentru a-si marca produsele vândute,
evitând astfel pierderile in cazul naufragiului sau falsificarea ori falsele acuzații cu privire la
calitatea mărfii.

Termenul de marcă, așa cum îl înțelegem acum în zilele noastre, si-a găsit începutul odată cu
începutul secolului trecut – factori de influenta majora fiind revoluția industriala, apariția si
răspândirea rapida a noilor tehnologii, realitățile politice si totodată dezvoltarea comerțului ce
a condus la o economie de larga scara. (Corbu, 2009) Toate aceste modificări masive au
condus la necesitatea întreprinderilor de a se diferenția in piață si de a pune monopol pe noi
piețe de desfacere. Aflându-se in dilema de a găsi o soluție care sa ii diferențieze de celelalte
întreprinderi, au apelat la o metoda pe care noi o cunoaștem acum sub denumirea de brand.
Este greșit sa spunem ca brandul este restricționat in zona de advertising, brandul s-a construit
ca identitate având o „proprie memorie” – este imposibil sa ne referim la brand fără sa ne
legam de asociere, semnificație si tot bagajul de informații care se afla in spatele unui termen
atât de simplist.

Conceptul de marcă a început să fie cu precădere utilizat în anii ’50 – totuși, în această
perioadă, accentul se punea mai de grabă pe produs, nu pe marca acestuia. Începând cu anii
’60, în ideea de a găsi noi metode de a încuraja cererea, companiile au început să “îmbrace”
brandurile cu o încărcătură emoțională. În anii ’80 se conturează o identitate diferită brandului
și acesta începe să aibă o filosofie proprie, astfel încât în anii ’90 preferințele consumatorilor
se schimbă, aceștia încep să fie mult mai interesați de brand, decât de produs. (Lindstrom,
2005)

Structura și scopul mărcii

O marcă puternică este cea care spune o poveste, are o existență bine definite și diferențiatori
clari, care o ajută să iasă în evidență. O marcă are propria imagine pe care o reflectă în mintea
consumatorului, creează o imagine clară a produsului pe care îl vinde. Practic, existența unei
mărci face mai ușoară evidențierea produsului în piață și îl diferențiază de celelalte. Trebuie
menționat că scopul mărcii este acela de a maximiza profitul pentru un produs, depășind chiar
nivelul de profit pe care l-ar merita produsul respectiv. (Kotler, 2003)

Structura unui brand si elaborarea lui au caracter holistic, bazându-se pe o varietate de tool-uri
utilizate, dintre acestea, câteva fiind: publicitatea, zona de relații publice (PR), sponsorizări,
evenimente de promovare, cauze sociale, cluburi, speakeri.

Marca reprezintă mai mult decât nume si simboluri, reprezintă percepția si părerea
consumatorului cu privire la produsul in sine. Produsul este un concept fizic, dar marca este
un produs al minții (Kotler & Armstrong, 2017). Mărci precum Google, Youtube, Wikipedia,
au pus monopol in piață nu pentru ca oferă servicii de calitate si beneficii autentice, ci pentru
ca au reușit sa stabilească conexiuni strânse cu clienții lor, depărtându-i de rigiditatea ideii de
business si ducându-i într-o zona in care accentul se pune pe oameni, pe nevoile lor, pe
empatie si emoție.

Slogan si Logo

Sloganul si Logoul sunt elemente indispensabile construirii unei mărci si menținerii acestuia.
Logourile au rol de identificare mai ușoara in piață, astfel încât consumatorul sa poată asocia
mai ușor o imagine cu produsul/gama de produse sau serviciul si pot forma reputația pe care o
are marca in sine.
 Un logo poate sa reprezinte numele firmei (ex: Samsung), ori poate sa reprezinte un simbol
(ex. mărul celor de la Apple). Acesta, după cum se menționează în anumite lucrări de
specialitate, reprezintă o semnătură a companiei, a mărcii. (Heilbrunn, 2002)

Cat despre Slogan, el reprezintă imaginea pe care întreprinderea dorește sa o creeze in mintea
consumatorului cu scopul de a întări încrederea acestuia si de a atrage cat mai mulți potențiali
noi clienți. Un slogan trebuie să fie reprezentativ pentru firma, iar pentru a atrage si mai mult
atenția consumatorilor țintă, este esențial să îi fie asociat un beneficiu. (Dass, 2014). Un
slogan reușit trebuie sa tina cont de câteva caracteristici: sa fie clar, sa includă un beneficiu, sa
fie creativ, sa se potrivească cu brandul si produsul, rima si muzicalitate, sa se facă asocierea
cu numele brandului, sa se tina cont de dimensiune pentru a putea fi perceput cu ușurință de
consumatori.

Concluzii

Crearea si dezvoltarea unei mărci facilitează identificarea produsului/gamei de produse/

serviciului cu ușurință, deschizând noi orizonuri si permițând penetrarea unor piețe noi.

Putem lua exemplu de la marile mărci si putem spune ca existenta unei întreprinderi depinde
de strategia urmărita in acest sens si de felul in care se raportează întreprinderea la clienții săi.
Ca o strategie de branding sa fie una reușită, ea trebuie să se concentreze mai mult pe nevoile
clienților și să fie acoperită de o psihologie emoțională puternică.

Bibliografie:

Chiam, J., 2015. Brand logo classification – Essay in course of Convolutional Neural
Networks for Visual Recognition, 7 pagini.

Corbu,N.,2009. Brandurile globale: O perspectiva cros-culturală in context mediatic.

Bucuresti:Tritonic Publishing.

Dass, M., 2014 A study of the antecedents of slogan liking -Article in Journal of Business
Research, Volume 67 (12).

Heilbrunn, B., 2006- Logo-ul, București: Comunicare.ro.

Kotler,P., 2003. Marketing Insights from A to Z, New Jersey: John Wiley & Sons, Inc.

Kotler, P. & Armstrong, G. 2017, Principles of marketing, ed 14, New Jersey: Pearson
Prentice Hall.

Lindstrom,M.,2005.Branduri senzoriale:Construiti branduri puternice folosind toate

cele 5 simţuri. Tradus din engleza de M.,Sofonea. Bucuresti:Publica.