Poftii n brandwagon!

CALITATE SI BRAND MANAGEMENT

PERCEPTIA CALITATII BRANDULUI

Poate fi identificata tinand cont de atat de perceptia consumatorului fata de brand (CALITATE PERCEPUTA ), cat si de atributele oferite la un moment dat de produsul ce se constituie ca brand pentru organizatie (CALITATE ACTUALA SAU OBIECTIVA; CALITATE DE PRODUS ; CALITATE TEHNOLOGICA SAU DE PRODUCTIE)

CALITATEA PERCEPUTA = DEFINESTE PERCEPTIA

CONSUMATORULUI CU PRIVIRE LA CALITATILE GENERALE OFERITE DE CATRE BRAND, FIIND REZULTATUL SUPERIORITATII PERCEPUTE LA UN MOMENT DAT, DIN MULTIMEA ALTERNATIVELOR DE CATRE UN CONSUMATOR.

CALITATEA ACTUALA SAU OBIECTIVA = MASURA

IN CARE LA UN MOMENT DAT BRANDUL OFERA SERVICII SUPERIOARE

CALITATE DE PRODUS = SUMA CARACTERISTICILOR

INCLUSE IN PRODUS SI CARE-L DIFERENTIAZA NET DE PRODUSELE SIMILARE ALE CONCURENTEI

CALITATE TEHNOLOGICA = ASOCIEREA CALITATII BRANDULUI

CU RESPECTAREA STRICTA A SPECIFICATIILOR TEHNICE

PARTICULARITATILE CALITATII PERCEPUTE FATA DE BRAND

SCOPUL PROPUS SI SETUL DE ALTERNATIVE OFERITE ( REDUCEREA TIMPULUI DE ASTEPTARE LA CASELE DE MARCAT; AMBIANTA OFERITA PRIN SPATIILE DE VANZARE; ATENTIA ACORDATA DE CATRE PERSONAL CLIENTILOR; ASOCIEREA ATRIBUTELOR DEFINITORII ALE BRANDULUI CU SUPERIORITATEA PRODUSELOR CE-L SUSTIN) INTANGIBILITATE ( ASOCIEREA CALITATII PERCEPUTE CU IDENTIFICAREA SI MASURAREA DIMENSIUNILOR IMPORTANTE CE SUSTIN PRODUSUL INCREDERE SI PERFORMANTA)

MOTIVATIA CUMPARARII DIFERENTIERE / POZITIONARE BRAND

VALOAREA CALITATII PERCEPUTE

PRETUL PREMIUM
MOTIVAREA INTERMEDIARILOR COMERCIALI EXTENSII DE BRAND

 FACTORII CE INFLUENTEAZA CALITATEA PERCEPUTA

CONTEXTUL IN CARE ESTE PLASAT PRODUSUL CE SE EVIDENTIAZA CA BRAND

RESPECTAREA SPECIFICATIILOR TEHNICE ATRIBUTELE PRODUSULUI

FIABILITATEA PRODUSELOR

CALITATEA PERCEPUTA INFLUENTEAZA COTA DE PIATA

CALITATEA PERCEPUTA ARE UN IMPACT DIRECT ASUPRA PROFITABILITATII

CALITATEA PERCEPUTA INFLUENTEAZA PRETUL. O CALITATE PERCEPUTA CA FIIND MAI RIDICATA DECAT IN CAZUL PRODUSELOR SIMILARE ALE CONCURENTILOR POATE PERMITE UNEI AFACERI SA SOLICITE UN PRET MAI MARE. DE MULTE ORI, UN PRET MAI MARE TINDE SA RIDICE NIVELUL CALITATII PERCEPUTE, EL AVAND ROLUL DE INDICATOR AL CALITATII.

CALITATEA PERCEPUTA SI LEGATURA SA CU VARIABILELE STRATEGICE ALE FIRMEI (MODELUL JACOBSON& AAKER)

CALITATEA PERCEPUTA NU AFECTEAZA COSTURILE IN MOD NEGATIV.

CALITATEA PERCEPUTA SI ATRIBUTELE BRANDULUI

Atributele brandului sunt evidentiate prin acele caracteristici, particularitati sau trasaturi distinctive prin care o firma isi deschide drumul in lumea afacerilor.

Sa fii primul este o idee diferentiatoare ! ( jack trout)

Este mult mai usor sa fii primul care dezvolta anumite atribute ce vor deveni ulterior sustinatoarele propriului brand. In acel moment, clientul se va orienta si iti va percepe mai usor calitatea produsului daca ai fost primul care l-ai lansat . Compania initiatoare a unei categorii de produse ce s-au dovedit a fi percepute pozitiv, face ca aceasta companie sa se bucure de un statut special in mintea consumatorului, chiar daca si concurenta are produse similare de calitate.

A te pozitiona pe piata prin diferentierea generata de atributele produsului si ulterior prin managerierea brandului ofera succesul in afaceri si avantajul competitiv dorit

CONTEXTUL IN CARE ESTE PLASAT PRODUSUL CE SE EVIDENTIAZA CA BRAND

MODELUL GARVIN propune 7 dimensiuni ale calitatii produsului

PERFORMANTELE PRODUSULUI
TRASATURILE PRODUSULUI RESPECTAREA SPECIFICATIILOR TEHNICE GRADUL DE INCREDERE DURABILITATEA NIVELUL SERVICIILOR DESIGNUL PRODUSULUI
EXEMPLU: REDEFINIREA CALITATII PRODUSELOR AUTOMOBILISTICE PRIN TEHNICA KAISEN (IMBUNATATIRE CONTINUA A CALITATII) A PRODUCATORILOR DE LA DACIA CERCETAREA DORINTELOR CUMPARATORILOR SI CONCEPTUALIZAREA LOR IN ATRIBUTELE DE BAZA CE CONFERA PERSONALITATE UNEI MASINI

STRATEGIILE PUBLICITARE UTILIZATE IN DEZVOLTAREA ULTERIOARA A BRAND-MANAGEMENTULUI MODELUL BROCHAND - LENDREVIE

Bernard Brochand i Jean Lendrevie identific trei mari categorii: strategii concureniale (concurrentielles), strategii de dezvoltare a cererii globale (de dveloppement de la demande globale) strategii de fidelizare (de fidlisation).
Din prima categorie, strategiile de poziionare (de positionnement) sunt cele mai ambiioase, ct vreme se pune problema construirii unei identiti pentru produs (care i va permite s se diferenieze de celelalte produse din categorie); prin urmare, latura creatoare a reclamelor va fi puternic accentuat. Strategia este ilustrat la parfumuri, buturi alcoolice etc. Strategiile financiare (financieres) urmresc n primul rnd s menin marca n atenia publicului; obiectivele sunt exprimate adesea n termeni de notorietate, reclamele sunt mai degrab convenionale.

Strategiile comparative (comparatives) sunt frecvente n Statele Unite, unde publicitatea comparativ direct este permis; alte ri ori admit comparaii indirecte (alt detergent, detergent obinuit etc.), ori interzic orice form de comparaie. Muli publicitari socotesc c o companie care folosete aceast strategie atrage atenia gratuit asupra produselor realizate de companiile concurente. Strategiile promoionale (promotionnelles) sunt strategii agresive care urmresc o cretere imediat i rapid a vnzrilor; ele ofer avantaje excepionale pe perioade precise, scurte; astfel de strategii pot relansa interesul pentru un produs, determina publicul s ncerce un produs, combate un atac al concurenei etc. Strategiile de imitare (de suivisme) sunt utilizate de companii care, n categorii de produse slab difereniate (detergeni, baterii electrice etc.), ncearc s imite leader-ul pentru a obine ctiguri comparabile cu ale acestuia. Strategiile de dezvoltare urmresc fie s atrag noi consumatori (cele extensive, extensives: n cazul n care piaa este dominat autoritar de un leader, campania acestuia poate luda pur i simplu categoria de produse, cci se presupune c noii consumatori vor cumpra produse realizate de leader), fie s sporeasc ritmurile de utilizare a produsului la consumatorii existeni (cele intensive, intensives: campania poate s propun noi utilizri ale produsului, s lungeasc sezonul n care e consumat produsul etc.). Strategiile de fidelizare ncearc fie s pstreze vie marca n mintea publicului-int, fie s mpiedice mbtrnirea mrcii. n ambele cazuri sunt de folos repoziionarea, schimbarea axei publicitare, modificarea logotipului.

OBIECTIVELE COMUNICATIONALE URMARITE IN BRAND-MANAGEMENT

Pentru ca o campanie publicitar sa aiba efectele dorite,ea trebuie sa se bazeze pe niste obiective de comunicare. Acestea se stabilesc dupa ce s-a realizat o analiza a mediului / pietei si dupa ce a fost stabilit obiectivul strategic al companiei. Obiectivele de comunicare raspund la intrebarea: "Ce trebuie sa se obtina de la fiecare segment de public pentru a indeplini scopul campaniei?". Ele se refera la o schimbare de comportament, atitudine, opinie sau informare referitoare la companie/ produs a publicului vizat de campanie. Rolul obiectivelor de comunicare directia mersului campaniei si cadrul acesteia instrumentele de evaluare finala a eficientei campaniei

Tipuri de obiective de comunicare

Obiectivele de comunicare sunt de doua tipuri: obiective de notorietate/informare asupra companiei/brandului/produsului sau asupra campaniei. Acestea sunt cele mai comune si usor de obtinut, dar in acelasi timp sunt dificil de masurat obiective de motivare/influentare a unor atitudini si comportamente. Ele sunt mai greu de atins, dar mai usor de cuantificat Exemplu: "Sa se realizeze o cretere a vanzarilor firmei cu 15% la nivel national, pe parcursul urmatoarelor 6 luni"

Formularea obiectivelor comunicationale necesare sustinerii brandului

Formulati obiectivele urmarind pasii enuntati in continuare: Indicati intentia: incepeti cu "sa" si continuati cu verbul care descrie schimbarea dorita. Iata cateva dintre aceste verbe: sa creasca, sa scada, sa mentina, s conving, sa informeze, sa educe, sa determine, sa atraga, sa motiveze, sa induca, sa asocieze, sa maximizeze, sa minimalizeze, sa provoace, etc. Specificati rezultatul asteptat. Aici pot fi trei tipuri de rezultate: cele care tin de cunoastere (ex: informare, educare, recunoastere, diferentiere), motivatie (ex: sprijinire, incredere, loialitate) sau comportament (ex: participare, implicare, cumparare). Fiecare obiectiv trebuie sa fie centrat pe un singur tip de rezultat. Enuntati gradul schimbarii dorite in termeni masurabili. Obiectivele trebuie sa fie cuntificabile si realiste. Fiecare obiectiv va permite in acest fel masurarea atingerii lui pe baza unor indicatori. Puteti folosi procente sau cifre pentru cuantificarea schimbarii dorite. Fixati dead-line-ul pana la care obiectivul trebuie sa fie atins. Este indicat ca rezultatele sa fie obtinute succesiv, deci datele sa fie decalate in timp.

DEZVOLTAREA MESAJELOR TRANSMISE PRIN INTERMEDIUL BRANDULUI

Mesajul n publicitate trebuie adaptat fiecrei categorii/segment de public, att n ceea ce privete coninutul, cat i forma de prezentare i suportul ales. Una din greelile frecvente pe care le fac companiile este transmiterea unor mesaje identice i cu aceleai mijloace tuturor categoriilor de public. Formularea mesajelor presupune elaborarea axei i conceptului campaniei. Axa reprezint ideea pe care trebuie s o exprime mesajul; ea corespunde atitudinii mentale n jurul creia specialistul n publicitate i va construi campania, definind un teritoriu psihologic precis. Axa se materializeaz ntr-o tem (copy platform) care reprezint subiectul, povestea, story-ul n care se concretizeaz ideea central. Pentru aceeai ax, pot exista mai multe teme: cel mai adesea ele sunt concepute pentru diferitele canale media alese, dar pot exista multiple teme, chiar n cazul aceluiai canal de comunicare.

Conceptul reprezint interpretarea i personificarea axei; el conine substana mesajului publicitar, pe care agenia o va exprima printr-o idee, n scopul de a aciona asupra comportamentului consumatorului.

De pild, Nous, on sest remis au lait grce au Nesquik (Am renceput s bem lapte datorit lui Nesquik) este o tem a axei Nesquik est lalli du lait (Nesquik este aliatul laptelui). Axa vrea s conving consumatorii c Nesquik este un produs sntos, asociat unui aliment simbol al dezvoltrii sntoase; temei i revine sarcina s transmit ideea n modul cel mai expresiv cu putin.

De exemplu, n reclamele Hochland, axa este reprezentat de gustul irezistibil. Temele sunt multiple, fiind concretizate n diferitele episoade, fiecare purtnd chiar un titlu. HOCHLAND ITI PRETUIESTE BUCURIA !

Brand de Tara
Sunil Gupta, directorul catedrei de marketing de la Harvard Business School vede patru domenii ale brandingului de natiune: investitiile straine, turismul, exportul dar si o notiune mai abstracta , mandria nationala. El este de parere ca, cele patru capitole trebuie sa fie reprezentate de un singur simbol care sa dea forta imaginii unei tari.

Formula de succes
Eficienta unei campanii de imagine nu va fi cea asteptata daca o tara se va folosi doar de branding. Acesta trebuie completat cu o infrastructura dezvoltata, conditii foarte bune in zonele turistice, personal capabil si amabil, cunoasterea limbilor straine de circulatie, si lista poate continua. O identitate puternica a unei tari nu se creeaza prin mesaje publicitare ci mai mult pe mesajele transmise de oamenii care au vazut-o. Pentru ca tara noastra sa isi constituie un brand , trebuie sa parcurga mai multe etape, de la o pozitionare strategica si clara a tarii pana la o campania de comunicare eficient i corect.

Unde se greete?
Diferena ntre turismul Romniei i a altor ri se face n lipsa infrastucturii (turistul cnd iese din aeroport n otopeni este jecmnit pn n Bucureti fr a mai lua n considerare aglomeraia), serviciile de slab calitate i incomplete i autortile locale ce nu investesc n servicii de informare turistic i n meninerea ordinii i a cureniei n zonele turistice (indifent c ne referim la Bucureti, Iai, Bran etc). Singurele orae care au o strategie vizibil sunt Braov, Sibiu, Sighioara.

Stiloul Petrache Poenaru

In anul 1821, braileanul Petrache Poenaru, pandur, creator al steagului Romaniei moderne, inginer, matematician, inventator si membru titular al Academiei Romane din 1870, a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu in timpul revolutiei. Aceasta era o functie publica, activitatea lui fiind legata de pana si calimara. Poate ca si de aici i-a venit ideea conceperii primului stilou din lume. Desi dupa infrangerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vanati si decapitati, Petrache Poenaru scapa, iar in 1826 primeste o bursa franceza si isi completeaza studiile la Ecole Polytechnique din Paris. In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208 pentru "plume portable sans fin, qui s'alimente elle-mme avec de l'encre" (condei portaret fara sfarsit, alimentandu-se el insusi cu cerneala). Aceasta inventie a revolutionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit si in prezent de milioane de oameni.. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgarieturile de pe hartie si scurgerile nedorite de cerneala si propunea solutii pentru imbunatatirea partilor componente spre a asigura un debit constant de cerneala, precum si posibilitatea inlocuirii unor piese.

Vaccinul antiholeric Ioan Cantacuzino

Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar roman, fondator al scolii romanesti de imunologie si patologie experimentala, a desfasurat o bogata activitate de cercetare privind vibronul holeric si vaccinarea antiholerica. Pe baza cercetarilor desfasurate in aceasta directie, medicul a pus la punct o metoda de vaccinare antiholerica, numita Metoda Cantacuzino, folosita si astazi in tarile unde se mai semnaleaza cazuri de holera.. Implicandu-se in studiul holerei, tifosului exantematic si tuberculozei, aduce contributii remarcabile. A creat notiunea de imunitate prin contact. In campania din 1913 a condus prima vaccinare antiholerica masiva in focarele infectioase, cunoscuta in stiinta ca Marea experienta romaneasca", care a salvat multe mii de vieti, si a initiat masurile de combatere a epidemiei de holera. In primul Razboi Mondial, in calitate de conducator al serviciilor sanitare militare si civile, a luat masurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic. Creeaza o serie de lucrari ca: descoperirea imunitatii celulare si umorale, sensibilitatea si lipsa de imunitate a organismului fata de scarlatina, studii cu renume mondial asupra holerei si vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui Calmette, iar n 1912 creeaza vaccinul antitific.

Gerovital Ana Aslan

Medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie, Ana Aslan a evidentiat importanta procainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta, aplicand-o pe scara larga in clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul geriatric a fost preparat in anul 1952 si brevetat in peste 30 de tari. In acelasi an ia fiinta Institutul National de Geronto-Geriatrie Dr. Ana Aslan, primul institut de geriatrie din lume, model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare. Ana Aslan are, anual, mii de pacienti. Efectele terapiei Aslan asupra imbatranirii au convins inca de la inceput, aducand institutului pacienti cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, printese, conti si directori ai unor mari banci ale lumii. Renumele produselor Aslan a trecut si Oceanul, John Kennedy recurgand, pentru o afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu Gerovital.

Avionul cu Reactie Henri Coanda

In Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a gazduit cea de-a doua editie a Expozitiei Internationale de Aeronautica. Au fost expuse cele mai noi piese de aviatie. Cea mai interesanta masinarie, care a atras atentia multora, a fost un avion rosu, fara elice, pe a carui placuta metalica din scria: COANDA-1910. Acest avion trezit interesul atentia oamenilor nu numai pentru ca nu avea elice, ci si pentru ca era total diferit fata de ceea ce numeau ei pana atunci "avion". Masinaria avea doua aripi duble si un singur loc, o anvergura de 10,3 m, lungimea de 12,5 m, greutatea de 420 kg si o forta a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesanta parte din avionul lui Coanda era sistemul de propulsie,o adevarata revolutie in constructia de motoare de avioane, care avea sa constituie solutia viitorului. Motorul cu reactie, inventat si construit pentru prima oara de catre Henri Coanda era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, racit cu apa si dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotatii pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tija care rotea multiplicatorul de rotatii; miscarea era transmisa compresorului care castiga o rotatie de 4000 de rotatii pe minut. Forta de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decat daca motorul-piston era conectat la o elice. Multi vizitatori ai expozitiei au fost suspiciosi privind decolarea avionului, pana la o demonstratie accidentala a lui Coanda, cand, dorind doar sa verifice motorul, avionul a inceput sa merga din ce in ce mai repede, pana si-a luat zborul. Impresionat de flacarile produse de motor si ingrijorat de faptul ca nu mai pilotase un avion pana atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul masinariei, care a pierdut din inaltime si viteza pana cand a aterizat fortat. Aceasta incercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu reactie. Astfel, cu 30 de ani inainte de Heinkel, Campini si Whittle, Coanda a construit si a zburat cu primul avion cu reactie.

Injectia cu insulina Nicolae Paulescu

Nicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti, este cel care a descoperit pentru prima oara, in 1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism. Paulescu este cel care a demonstrat eficienta acestei substante in reducerea hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti. Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi eroi canadieni Frederick Banting si Charles Best care luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii. In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca in tratarea unui pacient. in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu. Paulescu publicase intr-o revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul Recherches sur le rle du pancras dans lassimilation nutritive. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina. In 1916, pe cand se afla in stadiul final al cercetarii, trupele germane ocupasera Bucurestiul. A trebuit sa-si amane anuntarea rezultatelor definitive.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Best http://www.i-medic.ro/stiri/inventatorul-insulinei-nicolae-paulescu-omagiat-la-palatul-sutu

Scaunul ejectabil Anastase Dragomir

Daca la sfarsitul sec. XIX, inceputul sec. XX, multi entuziasti ai aviatiei erau preocupati de constructia avioanelor si de pilotarea acestora, un tanar pe nume Anastase Dragomir si-a concentrat atentia pe siguranta aparatelor de zbor si mai ales a pasagerilor de la bordul lor. Anastase Dragomir era pasionat, ca multi dintre tinerii acelei perioade, de problemele aviatiei. A plecat in Franta, unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici si-a perfectionat propriul sau sistem pentru salvarea pilotilor si a pasagerilor in caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a inregistrat, in Franta, cererea de brevet Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aerienne si a obtinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930 pentru cabina catapultabila. Aceasta inventie era un nou sistem de parasutare din aparatele de locomotie aeriana, fiecare pasager avand o parasuta proprie care permite, in momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel incat parasuta, impreuna cu pasagerul insalat pe scaun, sa treaca printr-o deschizatura a podelei. Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celula-parasuta sa aiba mai multe comenzi, menvrabile de catre pilot. In 1950, Anastase Dragomir a obtinut un nou brevet, romanesc, cu nr. 40658, pentru celula parasutata, care consta in folosirea unui spatar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus, pentru ca in 1959 sa inregistreze o alta cerere, care avea ca obiect construirea unui avion de transport echipat cu cabine catapultabile, pentru salvarea pasagerilor (brevet romanesc nr.. 41424 din 1960). Ideea roamanului se va concretiza prin aparitia, la noile tipuri de avioane supersonice militare, a scaunul ejectabil.

Diorama Grigore Antipa

Diorama este o reprezentare spatiala a unei portiuni de peisaj, in care se expun, in muzee, animale impaiate, manechine si diverse alte obiecte asemanatoare, in scopul infatisarii unui ecosistem si crearii impresiei unui peisaj real. Grigore Antipa, biolog, zoolog, ecolog si profesor universitar romana, Este unul dintre pionierii utilizarii dioramelor in cadrul muzeului de stiinte naturale, fiind considerat unul dintre creatorii muzeologiei moderne. El este intemeietorul Muzeului National de Istorie Naturala din Bucuresti, care ii poarta numele si care, pornind de la reorganizarea sa, in 1907, prezinta pentru prima oara dioramele biologice.