Rezumat Teza

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” din BUCUREŞTI
FACULTATEA STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR
Nr. Decizie Senat 210 din 20.07.2011
Rezumatul tezei de doctorat
STUDII ŞI CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND PROPRIETĂłILE

MAGNETICE TERMOSENSIBILE ALE UNOR ALIAJE TERNARE DIN SISTEMUL
Fe-Ni-Cr
EXPERIMENTAL STUDIES AND RESEARCHES ON THERMOSENSITIVE

MAGNETIC PROPERTIES OF SOME TERNARY ALLOYS FROM Fe-Ni-Cr
SYSTEM
Autor: Ing. Alexandru IORGA
Conducător de doctorat: Prof.dr.ing. Rami SABAN
COMISIA DE DOCTORAT
Universitatea Politehnica din
Preşedinte Conf.Dr.Ing. Mircea IonuŃ PETRESCU de la
Bucureşti
Conducător de Universitatea Politehnica din
Prof. Dr. Ing. Rami SABAN de la
doctorat Bucureşti
Universitatea Politehnica din
Referent Prof. Dr. Ing. Mihai COJOCARU de la
Bucureşti
Referent Prof. Dr. Ing. Cornel MUNTEANU de la Universitatea Gh. ASACHI, Iasi
Referent Dr. Ing. Mirela CODESCU de la INCDIE ICPE-CA, Bucuresti
BUCUREŞTI
2011
STUDII ŞI CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND PROPRIETĂłILE MAGNETICE TERMOSENSIBILE
ALE UNOR ALIAJE TERNARE DIN SISTEMUL Fe-Ni-Cr
__________________________________________________________________________________________
CUPRINS:
INTRODUCERE.................................................................................................................. 4
MotivaŃia alegerii temei.................................................................................................... 5
Capitolul 1. TIPURI DE MATERIALE MAGNETICE ....................................................... 6
1.1 Caracteristici generale ale materialelor cu proprietăŃi magnetice .............................. 6
Capitolul 2. INFLUENTA FACTORILOR INTRINSECI SI EXTRINSECI ASUPRA
PROPRIETĂłILOR MAGNETICE ................................................................................... 7
2.1 InfluenŃa temperaturii............................................................................................... 7
2.2 InfluenŃa impurităŃilor .............................................................................................. 7
2.3 InfluenŃa tratamentelor termice........................................................................... 8
2.4 InfluenŃa solicitărilor mecanice .......................................................................... 8
Capitolul 3. METODE SI MIJLOACE DE INVESTIGARE SI TESTARE A
MATERIALELOR MAGNETICE....................................................................................... 9
3.1 Metode si mijloace de investigare structurală ........................................................... 9
3.2 Metode si mijloace de investigare a proprietăŃilor mecanice de duritate.................... 9
3.3 Metode si mijloace de investigare a proprietăŃilor magnetice.................................... 9
Capitolul 4. ELABORAREA MATERIALELOR CU PROPRIETĂłI MAGNETICE
TERMOSENSIBILE .........................................................................................................10
Capitolul 5. CARACTERIZAREA STRUCTURALĂ A ALIAJELOR ŞI DETERMINAREA
PROPRIETĂłILOR MECANICE DE DURITATE PENTRU ALIAJELE Fe-Ni-Cr ...........13
5.1 Studii de microscopie optică şi electronică de baleiaj ............................................. 13
5.2 DifracŃie de raze X (XRD) ..................................................................................... 14
5.3 Determinarea durităŃii Rockwell şi a microdurităŃii Vickers ................................... 15
Capitolul 6. CARACTERIZAREA ALIAJELOR Fe-Ni-Cr DIN PUNCT DE VEDERE AL
PROPRIETĂłILOR MAGNETICE ..................................................................................17
6.1 Trasarea curbelor de prima magnetizare ................................................................. 17
6.2 Trasarea ciclurilor de histerezis.............................................................................. 18
6.3 Determinarea temperaturii Curie ............................................................................ 19
___________________________________________________________________________
Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat
1
6.4 Determinarea pierderilor totale............................................................................... 20

Capitolul 7. CARACTERIZAREA ALIAJELOR Fe-Ni-Cr DIN PUNCT DE VEDERE AL
PROPRIETĂłILOR ELECTRICE ....................................................................................22
Capitolul 8. APLICABILITATEA NOULUI ALIAJ MULTIFUNCłIONAL Fe-Ni-Cr........23
8.1 Realizare conductor electric aerian auto-protector la depunerile de chiciură / gheată -
model experimental (ME) ............................................................................................ 23
8.2 Teste funcŃionale model experimental .................................................................... 25
Capitolul 9. CONCLUZII GENERALE, CONTRIBUTII ORIGINALE ŞI DISEMINAREA
REZULTATELOR ............................................................................................................27
9.1 Concluzii generale si contribuŃii originale .............................................................. 27
9.2 Diseminarea rezultatelor ........................................................................................ 27
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................30

2
__________________________________________________________________________________________
PrefaŃă
Doresc pe aceasta cale să aduc mulŃumirile mele şi profundă

recunoştinŃă d-lui Prof. Dr. Ing. Rami Saban, personalitate marcantă în
domeniul ŞtiinŃa Materialelor, conducătorul ştiinŃific al prezentei teze de
doctorat. De asemenea îi sunt recunoscător pentru generozitatea cu
care mi-a îndrumat cercetarea, pentru materialul bibliografic pe care mi
l-a pus la dispoziŃie, pentru indicaŃiile competente pe care mi le-a oferit
şi care sunt izvorâte dintr-o inegalabilă experienŃă şi valoare, cât şi
pentru susŃinerea în definitivarea acestei teze. Aceeaşi profunda
recunoştinŃă şi mulŃumiri aduc şi d-lui Conf. Dr. Sorin Ciucă, pentru
întreaga susŃinere şi indicaŃiile competente pe care mi le-a oferit de-a
lungul acestor 3 ani de studii şi cercetări.
Baza acestui studiu a fost făcută în cadrul Departamentului de
Materiale Avansate din cadrul Institutului NaŃional de Cercetare
Dezvoltare în Inginerie Electrica ICPE-CA Bucureşti. Doresc pe
această cale să mulŃumesc colegilor Dr. Ing. Mirela Codescu, Ing. Liviu
Palii, Dr. Fiz Eros Pătroi, Ing. Eugen Manta şi în special d-lui Director
General Prof. Dr. Fiz. Wilhelm Kappel pentru întreg sprijinul acordat.
De asemenea, le mulŃumesc pentru sfaturi, critici şi ajutor.
Pentru aprofundarea cunoştinŃelor în studiul proprietăŃilor
magnetice am efectuat, în cadrul pregătirii pentru doctorat, un stagiu la
departamentul Materiale Magnetice din cadrul Institutului de Fizica si
Chimia Materialelor din Strasbourg, FranŃa (IPCMS). Acest
departament are o veche tradiŃie în studiul materialelor magnetice şi a
proprietăŃilor acestora. Am avut la dispoziŃie material bibliografic, acces
la baza de date şi am lucrat efectiv în cadrul acestui departament. Ii
mulŃumesc colectivului acestui departament, condus de Prof. Dr.
Geneviève Pourroy şi mulŃumirile mele se îndreaptă si către dl. Prof.
Dr. Fiz. Silviu Colis, care a avut întotdeauna un sfat competent pentru
cercetarea mea şi m-a îndrumat pe perioada stagiului.
Nu in ultimul rând doresc sa mulŃumesc părinŃilor mei, Petru şi
Elena, care m-au susŃinut şi m-au încurajat şi care m-au impulsionat în
momentele mai dificile din conceperea lucrării.
Autorul, Bucureşti 2011
___________________________________________________________________________
3
INTRODUCERE
Teza de doctorat îşi are originea în recentele preocupările de cercetare ale Departamentului
de Materiale Avansate din cadrul Institutului NaŃional de Cercetare Dezvoltare în Inginerie Electrică
ICPE-CA Bucureşti, în domeniul proprietăŃilor magnetice termosensibile, precum şi ale catedrei ŞtiinŃa
Materialelor din cadrul FacultăŃii ŞtiinŃa şi Ingineria Materialelor a UniversităŃii Politehnica Bucureşti.
Ea prezintă cercetările asupra unor aliaje din sistemul ternar Fe-Ni-Cr şi combină două stadii de
studiu: o parte de studiu teoretic privind materialele magnetice şi o a doua parte de cercetări
experimentale proprii asupra aliajelor Fe-Ni-Cr cu proprietăŃi magnetice termosensibile. În
concordanŃă cu tendinŃele actuale, s-a studiat o aplicaŃie practică privind utilizarea acestor aliaje.
Lucrarea de doctorat ia în considerare un subiect original, acela al realizării de materiale
funcŃionale performante, „proiectate” pentru aplicaŃii specifice, capabile să-şi „autoregleze”
comportarea în funcŃionare.
Prima etapă (motivaŃia alegerii temei si stadiul actual) în derularea lucrării a constituit-o
asigurarea bazei de date ştiinŃifice. Pentru că pregătirea profesională de inginer în unele situaŃii nu
oferea un fundament complet de cunoştinŃe, multe din lucrările consultate se referă la fenomenele
caracteristice materialelor magnetice, sau la metode de caracterizare a proprietăŃilor magnetice. O
altă categorie de surse bibliografice cuprind cele mai noi date referitoare la problemele cauzate de
depunerea chiciurii pe liniile de înalta tensiune, nelipsind nici lucrările mai vechi, dar recunoscute încă
drept valoroase ale unor specialişti consacraŃi.
A doua etapă de lucru (capitolul 1 si capitolul 2) a fost rezervată elaborării bazei teoretice a
lucrării. În acest sens au fost realizate primele doua capitole, referitoare la caracteristicile generale ale
materialelor magnetice, tipuri de materiale magnetic dure, tipuri de materiale magnetic moi si
dependenta proprietăŃilor magnetice de diverşi factori intrinseci.
Cea de-a treia etapă a fost dedicată conceperii celui de-al treilea capitol, considerat capitolul
plan de lucru. Cuprinde tehnicile de investigare ale aliajelor din punct de vedere structural, mecanic,
fizic şi electric.
Cea de-a patra etapă (capitolele 4, 5, 6 si 7) a inclus cercetările experimentale proprii,
necesare derulării tezei. Cu alte cuvinte, a coincis cu elaborarea aliajelor şi caracterizarea lor din
punct de vedere al proprietăŃilor de interes, specifice obiectivului propus. Dificultatea principală a
constat în designul materialului inteligent pe bază de Fe-Ni-Cr, care să corespundă aplicaŃiei propuse,
dar odată depăşit acest impediment fenomenele s-au corelat perfect cu obiectivul propus.
A cincea etapă (capitolul 8) cuprinde realizarea conductorului aerian cu auto-protecŃie la
depunerile de chiciură / gheaŃă şi date experimentale privind măsurătorile pe cablu în camera
climatică.
Ultima etapă ( capitolul 9) coincide cu momentul în care au fost sintetizate concluziile finale şi
contribuŃiile lucrării faŃă de subiectul abordat. Concluziile rezultate în urma acestei teze nu se
constituie într-o finalitate, ci într-un nou început, prin seria de întrebări care se ridică.

4
MotivaŃia alegerii temei
Scopul propus este acela de a realiza un material inteligent auto-protector, pentru creşterea
siguranŃei în alimentarea cu energie electrica pe timpul iernii şi în zonele cu climat sever. Când
condiŃiile climatice locale determină depunerea de chiciură / gheaŃă pe conductorii reŃelei aeriene de
transport energie electrica, solicitarea mecanica suplimentara (îngreunarea conductorului) duce la
ruperea accidentala a conductorului şi implicit la întreruperea accidentala a alimentarii cu energie
electrica pentru teritorii importante, cu consecinŃe negative majore, sociale şi economice. În aceste
condiŃii, încălzirea liniei de transport electric la o temperatură uşor superioară temperaturii de îngheŃ
reprezintă un deziderat major, o soluŃie extrem de eficientă in prevenirea disfuncŃionalităŃii grave
amintite [23, 24, 25, 26].
In multe Ńări nordice, proiectarea şi fiabilitatea linilor aeriene de reŃea se realizează în strânsă
legătură cu condiŃiile mediului prin care acestea trec, respectiv cu predispunere la depuneri de gheaŃă
/ chiciură pe conductoare şi ruperea acestora din cauza vântului şi suprasarcinii mecanice. Este din
ce în ce mai important pentru a dezvolta o tehnologie / metodă de încredere pentru a prevenii
depunerile de chiciură / gheaŃă pe conductorii aerieni, înainte ca stratul de gheaŃă depus să devină
suficient mare şi astfel să afecteze negativ reŃeaua de transport energie electrică. Depunerile de
gheaŃă pe conductori sunt o importantă şi frecventă cauză a avariilor linilor de transport energie
electrică în zonele cu climat rece sever ca SUA, Canada, Japonia, China, Rusia, etc. [27, 32, 33, 34].
Şi în sistemul Energetic din România au existat şi există anual numeroase incidente şi avarii
datorate acŃiunii vântului şi a depunerilor de gheaŃă, care se amplificată datorită schimbărilor climato-
meteorologice, determinate de fenomene meteo variate. Lucrarea “Romanian experience in icing
management” [35] prezintă preocuparea specialiştilor români şi a autorităŃilor de a diminua efectele
negative ale factorilor meteorologici asupra liniilor electrice aeriene. Pentru aceasta au fost folosite
metode precum iniŃierea şi materializarea de studii şi cercetări ”in situ” despre efectul real al vântului
şi al depunerilor de gheaŃă asupra elementelor LEA, s-a îmbunătăŃit zonarea meteo a teritoriului, s-au
promovat noi normative de proiectare linii şi s-au aplicat cele mai moderne şi operaŃionale mijloace de
deschiciurare cu caracter preventiv şi / sau efectiv, însă cu un consum suplimentar de energie sau
prin intervenŃia umană.
O importantă contribuŃie la adoptarea şi implementarea acestor obiective au avut-o specialiştii
romani din Transelectrica, ISPE, ICEMENERG- Institutul de Cercetări şi Modernizări Energetice,
INMH- Institutul NaŃional de Meteorologie. În ultimii ani, în România nu au fost mari schimbări sau
noutăŃi în domeniul depunerilor de gheaŃă pe elementele LEA precum în SUA, Canada, China, Rusia
sau Japonia [28, 32, 33]. Preocuparea de a menŃine interesul în această tehnologie rămâne în
continuare deschisă [4, 36, 37].

5
Capitolul 1. TIPURI DE MATERIALE MAGNETICE
1.1 Caracteristici generale ale materialelor cu proprietăŃi magnetice
Materialele magnetice reprezintă o clasă de materiale care se caracterizează prin stări de

magnetizare cu diverse funcŃii de utilizare. Prin stare de magnetizare se înŃelege starea materiei
caracterizată prin moment magnetic al unităŃii de volum diferită de zero. Ea este de natură atomică,
fiind generată de mişcarea electronilor pe orbită şi în jurul axei proprii, mişcări ce dau naştere unor
momente magnetice [38].
Starea de magnetizare a unui material magnetic poate fi: temporară (Mt), atunci când depinde
de existenŃa unui câmp magnetic extern şi se anulează odată cu acesta, sau permanentă (Mp), atunci
când este independentă de existenŃa unui câmp magnetic extern. Vectorul magnetizare conŃine deci
două componente:
M = Mt +Mp [emu/g] (1)
DependenŃa dintre intensitatea câmpului magnetic şi magnetizaŃiei temporare este dată de
legea magnetizării temporare:
Mt = χm H [emu/g] (2)
unde χm este susceptibilitatea magnetică şi depinde de natura materialului şi H este câmpul magnetic
şi se măsoară în Tesla [39, 40].
Din punct de vedere al stării de magnetizare, materialele se împart în: diamagnetice,
paramagnetice, feromagnetice, antiferomagnetice şi ferimagnetice.
Materialele diamagnetice au o permeabilitate magnetică relativă mai mică decât 1, astfel
susceptibilitatea magnetică este mai mică decât 0, şi sunt, prin urmare, respinse de câmpurile
magnetice exterioare. Totuşi, pentru că diamagnetismul este o proprietate slabă, efectele sale nu sunt
observabile în viaŃa de fiecare zi.
Materialele paramagnetice au în absenŃa câmpului magnetic un moment magnetic propriu.
Momentele magnetice, orientate haotic datorită agitaŃiei termice, tind să se orienteze în direcŃia
-6
câmpului aplicat. Materialele paramagnetice au valorile absolute ale susceptivităŃii mici (10 ).
Materialele feromagnetice au, ca şi cele paramagnetice moment magnetic propriu, dar
momentele magnetice ale atomilor vecini sunt orientate identic, formând domenii de magnetizare
spontană. Diversele domenii sunt orientate diferit, dar sub influenŃa unui câmp magnetic exterior se
orientează în acelaşi sens, ceea ce se materializează la nivel macroscopic prin valori foarte mari ale
permeabilităŃii magnetice, şi prin dependenŃa liniară cu histerezis a inducŃiei de intensitatea câmpului
[41, 42].
Materialele antiferomagnetice au în structura lor două sub-reŃele magnetice cu momente
magnetice egale şi orientate antiparalel. Materialele antiferomagnetice (cele mai cunoscute fiind MnO,
FeO) nu au importanŃă practică deosebită.

6
Capitolul 2. INFLUENTA FACTORILOR INTRINSECI SI

EXTRINSECI ASUPRA PROPRIETĂłILOR MAGNETICE
2.1 InfluenŃa temperaturii

Creşterea temperaturii intensifică mişcarea de agitaŃie termică a particulelor şi prin
îngreunarea orientarea momentelor magnetice spontane ale acestora de către câmpurile
magnetizante, aceasta provoacă o reducere a valorilor magnetizaŃiei şi a inducŃiei magnetice a
corpurilor. Drept urmare, ciclurile de histerezis M(H} şi, respectiv B(H) se îngustează, iar magnetizaŃia
(şi inducŃia magnetică) la saturaŃie termică şi permeabilitatea magnetică se reduc considerabil, pe
măsura ce temperatura se apropie de temperatura Curie de paramagnetism (respectiv, de
feromagnetism).
În cazul materialelor magnetic dure, creşterea temperaturii determina o reducere a densităŃii
de volum a energiei magnetice înmagazinate în corp şi a magnetizaŃiei Mr, respectiv a inducŃiei
remanente Br. Scăderea inducŃiei remanente este legata de reducerea, odată cu creşterea
temperaturii, atât a magnetizaŃiei de saturaŃie a domeniilor magnetice (Weiss), cât şi a anizotropiei de
magnetizare a corpurilor. În primul caz este vorba de un proces reversibil, scăderea inducŃiei
anulându-se atunci când corpul îşi recapătă temperatura iniŃiala [43].
Temperatura Curie TC este o transformare de ordin II (ordine – dezordine), se produce într-un
interval mic de temperatură ∆T şi se admite că se defineşte ca valoarea rezultată la intersecŃia
ordonatei [T 0C], cu tangenta în punctul de inflexiune al curbei Bs=f(T 0C).
În jurul temperaturii TC se produc şi modificări ale valorilor unor parametrii fizici ai
materialului, ca: ρel, dρ/dt, căldura specifică cp, E - modulul de elasticitate, etc. Pentru scopul nostru,
importanta este trecerea de la starea paramagnetică (T>TC), la starea feromagnetică (T<TC) care
implică obŃinerea, evidenŃierea şi evoluŃia favorabila a mărimilor magneto-electrice de interes pentru
obŃinerea efectelor calorice în aliaj şi asigurarea unei evoluŃii a acestora funcŃie de temperatura,
corespunzătoare scopului propus – producerea unui efect caloric autoreglat funcŃie de temperatura
mediului.
2.2 InfluenŃa impurităŃilor

ImpurităŃile (îndeosebi acelea care formează cu materialele feromagnetice soluŃii de
interstiŃie) deformează reŃelele cristaline, producând puternice tensiuni interne. Aceste eforturi
(locale), împreuna cu acŃiunea de ,,fixare" a pereŃilor de domenii (Bloch) de către impurităŃi
(nemagnetice) îngreunează - în cazul magnetizării – deplasarea pereŃilor Bloch, deci magnetizarea
materialelor, împiedicând în cazul corpurilor magnetizate revenirea pereŃilor Bloch în poziŃia iniŃială.
Contribuie astfel la mărirea magnetizaŃiei, a inducŃiei remanente şi a câmpului coercitiv. Mai mult,
impurităŃile, care formează cu materialele feromagnetice soluŃii solide de interstiŃie au o actiune

7
metastabilă. Prin fenomene de precipitare matricea solventului modificând starea de tensiuni interne,
ceea ce determina la nivel global variaŃii importante ale proprietăŃilor magnetice.
În cazul materialelor magnetic dure, o serie de elemente considerate ca dăunătoare pentru o
grupa de aliaje sunt favorabile pentru altele. De exemplu. Mn, S, Si, Se, etc. sunt dăunătoare aliajelor
Alni şi Alnico, dar favorabile aliajelor cu structura columnară. Întotdeauna însă carbonul este
considerat ca element nefavorabil, aliajele cu conŃinut mare de carbon prezentând valori mai reduse
ale inducŃiei remanente, câmpului coercitiv şi indicelui de calitate [43].
2.3 InfluenŃa tratamentelor termice
ImplicaŃiile operaŃiilor tehnologice de prelucrare la rece (stanŃare, taiere, îndoire, găurire, etc.),
se manifesta inclusiv la nivel cristalin. Local materialul se ecruisează apărând astfel, tensiuni interne
care înrăutăŃesc caracteristicile magnetice. Efectul este cu atât mai important, cu cât materialele au
proprietăŃi magnetice mai bune iar dimensiunea dispozitivelor sub forma cărora sunt prelucrate sunt
mai mici.
Pentru înlăturarea acestor efecte negative, materialele magnetice se supun unor tratamente
termice ale căror parametrii (temperatura, mediu de incălzire, etc.) depind atât de tipul, dimensiunile şi
structura materialului, cât şi de specificul circuitului magnetic în care acestea urmează sa fie utilizate.
2.4 InfluenŃa solicitărilor mecanice
Sub acŃiunea forŃelor mecanice se produc rearanjări ale orientărilor momentelor magnetice
ale corpurilor (respectiv, modificări ale echilibrului energetic al reŃelelor cristaline) şi apariŃia unor
tensiuni mecanice locale, care frânează deplasarea pereŃilor Bloch. Drept urmare, apar variaŃii
importante ale proprietăŃilor magnetice (permeabilitatea şi inducŃia magnetică scad), importanta lor
depinzând, atât de natura şi structura materialului, cât şi de mărimea şi direcŃia forŃei perturbatoare
fata de direcŃiile de cristalizare ale corpului [43].
Efectele solicitărilor dinamice, ale şocurilor şi vibraŃiilor asupra proprietăŃilor materialelor

magnetice - mai ales asupra celor dure - sunt mai puŃin cunoscute. Cu excepŃia însă a unui număr
redus de aliaje (Alni, Alnico), proprietăŃile magnetice ale materialelor se reduc în urma acestor
solicitări [43, 47].

8
Capitolul 3. METODE SI MIJLOACE DE INVESTIGARE SI

TESTARE A MATERIALELOR MAGNETICE
Metodele de analiză fizico-structurală a materialelor constituie elementele de bază în

determinarea relaŃiei dintre structură-proprietate-procesare pentru orice domeniu al ştiinŃei
materialelor. Ele furnizează date despre comportarea şi proprietăŃile acestora legate de structură,
natura forŃelor de interacŃiune, organizare structurală. Cum fiecare domeniu din ştiinŃa materialelor are
metode de investigare specifice ele se pot sub-clasifica în metode structurale, mecanice şi magnetice,
pentru a măsura o proprietate particulară [48].
3.1 Metode si mijloace de investigare structurală
In acest subcapitol s-au expus pe scurt, din punct de vedere teoretic si al echipamentelor
utilizate in prezenta teza, noŃiuni despre microscopia optica, electronica si de baleiaj si difractie de
raze X. Pentru caracterizarea aliajelor prin microscopie optica, am folosit microscopul optic Zeiss cu
program complex de efectuare a metalografiei din Laboratorul de Caracterizări Magnetice, ICPE-CA
Bucureşti. Microscopia electronică a fost realizată cu ajutorul microscopul electronic cu baleiaj marca
JEOL model JSM 6700F aflat în dotarea ICPMS Strasbourg, FranŃa şi microscopul electronic cu
baleiaj marca Carl Zeiss Auriga aflat în dotarea ICPE-CA Bucureşti. Toate măsurătorile cu privire la
difracŃia de raze X, s-au realizat pe difractometrul BRUKER AXS D8 ADVANCE aflat în dotarea ICPE-
CA Bucureşti.
3.2 Metode si mijloace de investigare a proprietăŃilor mecanice de duritate
utilizate in prezenta teza, noŃiuni despre determinarea duritatii Rockwell si Vickers. Determinările de
duritate pentru întregul set de şarje experimentale au fost realizate pe un durimetru Rockwell bila de
Ø10 mm, iar determinările de microduritate s-au realizat cu ajutorul microscopului prevăzut cu
program de deteminare a microduritatii, Microdurimetru FM 700, AHOTEC, ambele echipamente
aflate în dotarea ICPE-CA Bucureşti.
3.3 Metode si mijloace de investigare a proprietăŃilor magnetice
utilizate in prezenta teza, noŃiuni despre masuratori pe magnetometru cu proba vibranta,
magnetometru SQUID si wattmetru. Măsurătorile privind unele caracteristici şi proprietăŃi magnetice,
au fost realizate pe un VSM LAKE SHORE model 7300, aflat în dotarea ICPE-CE Bucureşti si pe
magnetometrul SQUID model Quantum Design MPMS 5XL, aflat în dotarea IPCMS Strasbourg.

9
Capitolul 4. ELABORAREA MATERIALELOR CU

PROPRIETĂłI MAGNETICE TERMOSENSIBILE
ActivităŃile desfăşurate în etapa de studii şi cercetări experimentale, au urmat prevederile din

structura planului de cercetare, iar principalele activităŃi propuse spre realizare au fost:
- elaborarea-turnarea aliajelor eşantion, prelucrări termice şi mecanice pentru obŃinerea

eşantioanelor de material destinate determinărilor pentru caracterizarea complexă prin prisma
materialului multifuncŃional, Ńinta acestei teze.
- executarea unui set de măsurători - caracterizări ale materialului (7 aliaje), prin următoarele
modalităŃi principale:
Analiza chimica elementală calitativă şi cantitativă
Analiza metalografică, optică şi electronică
Determinări de microduritate. Determinări ale durităŃii Rockwell
Determinări asupra structurii şi infrastructurii cristaline prin metode de difracŃie cu
raze X (XRD)
Determinări / măsurători ale unor proprietăŃi magnetice şi electrice de interes, la
aliajele Fe-Ni-Cr
Realizarea in etapa următoare a proiectului tehnic al produsului Ńintă, bazat pe studiile şi
cercetările experimentale efectuate, va alege varianta de aliaj care armonizează cel mai bine
caracteristicile fizice intrinseci şi optime in funcŃionarea performantă a ansamblului conductor aerian
LIT 400 kV cu protecŃie la depunerile de chiciură/gheată.
În baza considerentelor parŃial expuse în capitolele şi subcapitolele anterioare, s-a stabilit un
număr de 7 compoziŃii de aliaje experimentale – seria de aliaje experimentale P (vezi Tabel 4.1) –
destinate studiului principalelor caracteristici fizice şi magneto-electrice şi identificarea zonelor de
compoziŃie, care ulterior să fie rafinate în sensul alcătuirii ansamblului de proprietăŃi magneto-electro-
termice destinate realizării unor materiale cu proprietăŃi magnetice termosensibile prestabilite.
Tabel 4.1 CompoziŃii nominale pentru cele 7 aliaje studiate

Cod CompoziŃie chimica elementara / nominal
aliaj
% masă % atomice
Ni = 31,2 Ni = 29,92
Cr = 3,3 Cr = 3,57
PA Mn = 1,75 Mn = 1,79
Si = 0,45 Si = 0,91
Fe = 63,3 Fe = 63,81
Σ = 100% Σ = 100%
Ni = 33,5 Ni = 32,19
Cr = 3,4 Cr = 3,66

10
Mn = 0,4 Mn = 0,4
PB Si = 0,45 Si = 0,9
Fe = 62,25 Fe = 62, 85
Σ = 100% Σ = 100%
Ni = 34,0 Ni = 32,55
Cr = 11,5 Cr = 12,42
Mn = 0 Mn = 0
PC Si = 0,20 Si = 0,39
Fe = 54,3 Fe = 54,64
Σ = 100% Σ = 100%
Ni = 34,0 Ni = 32,51
Cr = 11,0 Cr = 11,9
Mn = 3,0 Mn = 3,09
PD
Si = 0,2 Si = 0,39
Fe = 51,8 Fe = 52,11
Σ = 100% Σ = 100%
Ni = 35,0 Ni = 33,70
Cr =10,0 Cr = 10,67
PE
Mn = 0 Mn = 0
Si = 0,2 Si = 0,21
Fe = 54,8 Fe = 55,5
Σ = 100% Σ = 100%
Ni = 35,0 Ni = 33, 67
Cr = 11,0 Cr = 11,72
Mn = 0 Mn = 0
PF
Si = 0,2 Si = 0,205
Fe = 53, 8 Fe = 54,41
Σ = 100% Σ = 100%
Ni = 35,00 Ni = 33,65
Cr = 12,00 Cr = 12,78
Mn = 0 Mn = 0
PG
Si = 0,2 Si = 0,205
Fe = 52,8 Fe = 53,35
Σ = 100% Σ = 100%
Materiile prime metalice utilizate au fost de puritate tehnica avansată, respectiv: Cr, Ni, Mn de
puritate electrolitica (plachete rezultate din electroliză), iar Fe este de tip Armco (extramoale), şi Si de
puritate > 99,5%. Materialele au fost debitate şi curăŃate termic de materiale străine adiŃionate la
exterior şi mecanic de stratul superficial de oxizi – a fost necesar numai la Fe folosit. La
alcătuirea/cântărirea şarjelor s-a Ńinut seama de adaosurile necesare la fiecare element în parte –
estimat deocamdată funcŃie de particularităŃile comportamentale ale elementului în condiŃiile date
(pierderi în zgură, căptuşeală, vaporizări, etc.), a căror nivel va fi evaluat mai exact după analizele
chimice elementare ale lingoului, astfel utilizate la eventualele elaborările ulterioare.

11
Pentru a verifica compoziŃia chimica şi corectitudinea cu care au fost realizate cele 7 aliaje
distincte, am realizat verificări compoziŃionale chimice calitative şi cantitative pe toate cele 7 aliaje
distincte realizate.
Pe fiecare aliaj, s-au efectuat 4 măsurători în 4 locuri diferite, M1 – măsurătoarea 1, M2 –
măsurătoarea 2, M3 – măsurătoarea 3 şi M4 – măsurătoarea 4 (tabel 4.2). Reprezentarea grafică
privind concentraŃia măsurată este ilustrată în figura 4.1.
Tabel 4.2. Măsurători privind concentraŃia de Fe

Aliajul M1 M2 M3 M4 Media măsurătorilor % ConcentraŃie
%masă %masă %masă %masă masă iniŃială %masă
PA 63,88 64,09 61.03 62,91 62,98 63,30
PB 61,36 62,45 63,00 63,03 62,46 62,25
PC 54,81 54,57 53,77 55,26 54,60 54,30
PD 51,51 51,82 52,56 51,74 51,90 51,80
PE 55,03 55,39 54,99 55,07 55,12 54,80
PF 53,01 54,75 52,94 53,55 53,56 53,80
PG 54,07 52,79 51,96 53,07 52,97 52,80
Fe
evolutie teoretica
65
64 evolutie masurata
63
62
media masuratorilor % masa
61
60
59
58
57
56
55
54
53
52
51
51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64
compozitie initiala % masa
Fig. 4.1. Reprezentare grafică privind concentraŃia de Fe măsurată
Rezultatele şi graficele pentru măsurătorile privind concentraŃia chimică la elementele Fe, Cr

şi Ni ne indica faptul ca am atins valorile nominale propuse, deci şarjele au fost realizate corect şi fără
pierderi majore de elemente. De obicei, într-un aliaj, metalele componente cu procent mare de aliere
sunt uşor de stăpânit pentru a atinge valoarea nominala propusă însă, după cum era de aşteptat,
elementele cu procent mic de aliere sunt mai greu de atins la valoarea propusă dar în acest caz
diferenŃele nu sunt foarte mari deci se consideră ca per ansamblu şarjele corespund din punct de
vedere compoziŃional cu cele iniŃial propuse.

12
Capitolul 5. CARACTERIZAREA STRUCTURALĂ A ALIAJELOR

ŞI DETERMINAREA PROPRIETĂłILOR MECANICE DE
DURITATE PENTRU ALIAJELE Fe-Ni-Cr
5.1 Studii de microscopie optică şi electronică de baleiaj
Cu ajutorul microscopului Zeiss cu program complex de efectuare a metalografiei din Laboratorul

de Caracterizări Magnetice ICPE-CA Bucureşti, s-a realizat metalografia optică a aliajelor (după
codificare de la PA la PG).
Cele 7 aliaje analizate nu au evidenŃiat caracteristici morfologice sau structurale de
diferenŃiere între acestea. Astfel, observaŃiile detaliate mai jos sunt valabile pentru oricare dintre
acestea, diferenŃieri fiind numai de ordin cantitativ. Aceasta caracteristica comuna era de aşteptat,
întrucât toate compoziŃiile elementale analizate se situează în acelaşi areal structural din diagrama
ternară Fe-Ni-Cr, respectiv în zona monofazică γ – soluŃie solidă de substituŃie cu structură cristalină
de tip CFC (cub cu feŃe centrate). Geneza stării structurale observate pentru oricare din aliaje a fost
aceeaşi, după cum urmează:
0
• aliajul în stare lichidă, turnat la temperatura de 1550 – 1600 C (verificare cu pirometru).
• solidificarea în lingotiera metalica (cupru), cu o viteză relativ mare şi nu toate lingourile au
avut strict aceeaşi temperatură la turnare – aceasta diferenŃiere a determinat şi mărimile
medii ale grăunŃilor cristalini sa fie pe o dispersie de 100 microni ÷ 1000 microni.
• intervalul de temperatură lichidus – solidus (început de solidificare – sfârşit de solidificare)
este relativ mic de ~ 40 ÷ 700C, pentru compoziŃiile analizate.
Fig. 5.1. Aliajul PA – microscopie optică - morfologia suprafeŃei

13
Studiile de microscopie optica au oferit o succesiune de date care atesta caracterul dendritic
mult atenuat in urma recoacerii de omogenizare. Prin microscopia electronica cu baleiaj asociata cu
spectroscopia după dispersie de energii se vor obŃine informaŃii mult mai riguroase privind
mecanismul de omogenizare.
Elementele utilizate in aceasta etapa a cercetării au fost:
• Imagini SEM produse de electroni secundari
• Imagini de compozitie produse de electroni retrodifuzati
• Analiza EDAX redand prezenta cantitativa a diverselor elemente chimice in particula
analizata
Ca remarcă globală, în toate cazurile se poate observa distribuŃia uniforma a compoziŃiei
chimice în axul dar şi în spaŃiul interdendritic. Aceeaşi distribuŃie este remarcată şi în analiza chimică
efectuată în zonele alese aleator. În toate cazurile, fară nici o excepŃie, compoziŃiile înregistrare se
încadrează perfect în valorile compoziŃionale ale aliajelor stabilite în etapa de elaborare a lor.
În concluzie, se poate afirma că tratamentul termic de omogenizare, chiar daca a lasat în
unele cazuri un aspect uşor dendritic, a permis efectuarea unui transfer de masă corespunzător.
Astfel, materialul poate fi considerat apt din punct de vedere structural şi compoziŃional pentru
aplicaŃia pentru care a fost elaborat.
5.2 DifracŃie de raze X (XRD)
La investigaŃiile XRD pe aliajele din prezenta teza, a fost folosită radiaŃia X caracteristică de la
o anticatodă de Molibden, filtrată cu filtru de Zirconiu, obŃinându-se astfel radiaŃia monocromă Mo λKα
= 0,7093Å. Toate aliajele prezintă o singură fază cristalină, structură cubică cu fete centrate.
Dimensiunea medie de cristalit a fost determinată cu formula Debye-Scherrer [69], pentru fiecare pic,
pentru fiecare direcŃie de cristalizare.
Dimensiunea de cristalit are valori diferite pentru fiecare direcŃie de cristalizare, adică au
crescut mai mult într-o anumită direcŃie. Se observă că de obicei valoarea cea mai mare corespunde
direcŃiei (111), excepŃie făcând aliajele PC şi PD, unde valoarea cea mai mare corespunde direcŃiei
(220).
Elementele comune pentru întregul set de 7 compoziŃii şi importante pentru cercetare, care a
rezultat din aceste determinări, sunt:
1. Aliajele sunt monofazice la temperatura obişnuită aşa cum rezulta din aceasta determinare
XRD, şi în concordanta cu rezultatele cercetării metalografice şi chiar mai mult, este
monofazic pe tot intervalul de temperaturi superioare, de la temperatura camerei şi pană la
topire (~ 1450 0C) în concordanta cu diagramele de fază ale sistemului ternar Fe-Ni-Cr pentru
o
mai multe izoterme (Ttpp ÷ 650 C) [9].

14
2. Tipul de fază este soluŃie solidă de substituŃie; având în vedere învecinarea imediata a
elementelor constitutive, în tabelul periodic al elementelor, respectiv z => 24 / Cr; 25 / Mn; 26
/ Fe; 28 / Ni, precum şi razele atomice / ionice de valori foarte apropiate, este previzibil a avea
şi coeficienŃii de difuzie – interdifuzie de valori ridicate, şi astfel este de aşteptat ca această
fază γ / soluŃie solidă de substituŃie să prezinte şi o puternică tendinŃă de ordonare în reŃeaua
cristalina, adică anumite specii de atomi din această compoziŃie, să ocupe preferenŃial
anumite poziŃii definite din reŃeaua c.f.c. Acest aspect al gradului de ordonare în soluŃia solidă
γ / c.f.c. nu poate fi decelat din tipurile de investigaŃii structurale abordate, dar trebuie Ńinut
seama de aceasta întrucât o astfel de topologie în reŃeaua cristalină determină modificări
notabile ale valorilor unor mărimi magnetice specifice ale materialului.
3. Parametrul de reŃea a [Å] al structurii γ, cubică cu fete centrate, pentru întreaga arie de 7
compoziŃii analizate, se sintetizează, ca valori extreme în intervalul de valori determinate: a =
3,558 Å / aliajul PF ÷ 3.586 Å / aliajul PB, intervalul de diferenŃa fiind de ∆a = 0,055 Å, adică
ceva mai mult de 1%.
5.3 Determinarea durităŃii Rockwell şi a microdurităŃii Vickers
Determinările de duritate pentru întregul set de şarje experimentale au fost realizate în

metoda/scara Rockwell B, cu bilă de Ø10 mm, urmărind procedura de determinare conform
precizărilor standardizate, şi au fost făcute pe epruvete Ø8x5mm, în stare turnat – tratament termic
o
1100 C / 3h, iar cele de microduritate s-au realizat cu ajutorul microscopului prevăzut cu program de
determinare a microduritaŃii, Microdurimetru FM 700, AHOTEC.
Tabelul 5.6. Valorile măsurate ale durităŃii Rockwell pentru aliajele PA ÷ PG
1 HRB 2 HRB 3 HRB 4 HRB

Aliaj HRB 10/60 (media)
10/60 10/60 10/60 10/60
PA 116 113 116 118 115.75
PB 117 119 120 118 118.5
PC 117 115 119 118 117.25
PD 109 115 117 115 114
PE 117 116 117 119 117.25
PF 118 116 115 115 116
PG 112 112 113 112 112.25

15
Tabelul 5.7. Valorile măsurate ale microdurităŃilor aliajelor PA÷PG
Nr. Cod CompoziŃie material Duritatea probei

crt. aliaj (%masice) (HV micro)
1 PA Fe63,3Ni31,2Cr3,3Si0,45Mn1,75 132
2 PB Fe62,25Ni33,5Cr3,4Si0,45,Mn0,4 128
3 PC Fe54,3Ni34Cr11,5Si0,2 128
4 PD Fe51,8Ni34Cr11Si0,2Mn3 157
5 PE Fe54,8Ni35Cr10Si0,2 113
6 PF Fe53,8Ni35Cr11Si0,2 119
7 PG Fe52,8Ni35Cr12Si0,2 134
Valorile durităŃii/microdurităŃii astfel obŃinute, indică o stare selectiv moale a materialului

metalic, ceea ce este avantajos pentru procesele ulterioare de deformare plastică la rece (DPR),
materialul va prezenta durităŃi sensibil superioare după procesul de ecruisare în DPR.

16
Capitolul 6. CARACTERIZAREA ALIAJELOR Fe-Ni-Cr DIN

PUNCT DE VEDERE AL PROPRIETĂłILOR MAGNETICE
ProprietăŃile magnetice intrinseci, cele care caracterizează din punctul de vedere al nivelului
parametrilor mărimii magnetice ale unui material, sunt dependente atât de compoziŃia chimică
elementară (primară) a acestuia, cât mai ales de starea structurală a acestuia, definită prin alcătuirea
structurală, cât mai ales prin elementele de infrastructură (gradul de ordonare în soluŃie solidă, nivelul
şi anizotropia tensiunilor interne de ordin II şi modul de distribuŃie al acestora, anizotropia
magnetocristalină şi gradul de textură cristalină al structurii, mărimea blocurilor în mozaic, etc.).
6.1 Trasarea curbelor de prima magnetizare

Pentru început, s-a realizat trasarea curbelor de prima magnetizare (figura 6.1), pentru a
vedea în mare comportamentul magnetic al acestora şi ce diferenŃe există între aliajele studiate, dacă
acestea există. Toate măsurătorile au fost realizate în aceleaşi condiŃii şi la temperatura camerei.
Rezultatele privind câmpul coercitiv măsurat al celor 7 aliaje s-a determinat prin trasarea curbelor de
prima magnetizare, acestea fiind redate sunt redate în tabelul 6.1
PA
PB
0,9 PC
PD
0,8 PE
PF
0,7
PG
0,6
0,5
J (T)
0,4
0,3
0,2
0,1
0,0
0,00 0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40
µ0Hapl(T)
Fig. 6.1 Curbe de prima magnetizare ale aliajelor studiate

17
Tabel 6.1. Rezultate măsurătorilor magnetice pe probele sferice – câmp coercitiv

Proba sferica Masa [mg] Hc [Oe] ρ [g/cm3]
PA 2,60 14 7,845
PB 6,60 32 7,842
PC 4,32 22 7,835
PD 7,40 24 7,821
PE 6,75 15 7,833
PF 3,00 27 7,826
PG 8,66 12 7,836
Valoarea mica a câmpului coercitiv este în concordanŃa cu aşteptările şi confirmă faptul că

aliajele sunt din punct de vedere al proprietăŃilor magnetice, magnetic moi.
6.2 Trasarea ciclurilor de histerezis

Pentru caracterizări magnetice suplimentare, a fost necesara si trasarea ciclurilor de
histerezis (figura 6.2). Acestea ne indică comportamentul magnetic al aliajelor, momentul magnetic al
fiecărui aliaj în parte şi inducŃia de saturaŃie.
80
60
40
20
M [uem/g]
0
PA
-20 PB
PC
-40 PD
PE
-60 PF
PG
-80
-20000 -15000 -10000 -5000 0 5000 10000 15000 20000
H [Oe]
Fig. 6.2 Cicluri histerezis ale aliajelor studiate
Starea structurala în care a fost analizat materialul nostru, respectiv detensionat –

omogenizat este starea structurala care prezintă cele mai mici valori ale Hc – materialul este lipsit de
7 3
tensiuni interne, are o densitate minimală (~ 10 defecte / cm ) de defecte structurale de reŃea
(vacante, dislocaŃii, defecte plane, etc.).
Aceasta corelaŃie logica între Hc şi aceste elemente de sub-structură, poate fi exploatată în
procesarea tehnologică în sensul dorit de creştere a Hc , efectiv o dublare a acestuia (adică valori de
~ 20 – 50 Oё). Acest gen de modificare tehnologică a structurii, va afecta însă permeabilitatea
magnetică a materialului, care conform scopului propus, este de dorit sa fie Ńinută la valori cât mai
mari, mai ales având în vedere că materialul lucrează în câmpuri magnetice alternative, relativ mici.

18
6.3 Determinarea temperaturii Curie
Setul de determinări a măsurătorilor magnetice, efectuate în cadrul acestei teze, pentru cele 7
aliaje / compoziŃii distincte, cu privire la temperatura Curie, au fost realizate pe două geometrii de
eşantioane, adecvate aparaturii din dotare, respectiv:
- sfere cu masa cuprinsă între 2,6 – 8,66 mg;
- toruri Ø30 x Ø25 x 5mm.
ambele în stare turnată şi tratate termic.
Principalele tipuri de determinări şi mărimile magnetice măsurate, precum şi evaluarea /
interpretarea acestora în contextul materialului / setului de eşantioane dat, sunt după cum urmează:
o
(1) Js = f(t C)
(2) M = f(T),
pentru determinarea în principal a temperaturii Curie Tc. Trebuie precizat ca tranziŃia feromagnetică la
paramagnetică determinată de temperatura probei, aici pe sensul crescător al temperaturii, este o
transformare structurală de ordinul II, în fapt este o tranziŃie de la o stare de ordonare de tip
feromagnetic a momentelor magnetice atomice, la starea dezordonată a acestora, cea definitorie
pentru starea paramegnetică. Acesta tranziŃie se produce progresiv într-un interval de temperatură şi
nu la o temperatură fixă [8].
O modalitatea convenită de determinare a temperaturii Curie este construcŃia grafică prin
care, tangenta la începutul inflexiunii curbei, se prelungeşte până întâlneşte axa temperaturii.
IntersecŃia axei cu linia temperaturii da valoarea temperaturii Curie. Acest mod de determinare, ca şi
procesul fizic în sine, conduce implicit la un grad de inexactitate a valorii Tc determinate, fapt de care
trebuie sa se tina seama în interpretarea datelor referitoare la Tc.
(1) Curbe de determinare a punctului Curie pe probe toroidale Js = f(t oC)

Măsurătorile au fost efectuate în circuit magnetic închis pe probe toroidale, utilizând un
wattmetru digital şi o cameră climatică.
Tabel 6.2. Valori determinate ale temperaturi Curie Tc

Aliajul CompoziŃie chimică nominală Valoare determinată a MagnetizaŃie de
o o
[% masice] TC [ C] saturaŃie – 10 C [T]
PA Cr3,3 Mn1,75 Ni31.2 Si0.45 Fe63.3 + 55 0.280
PB Cr3.4 Mn0.4 Ni33.5 Si0.45 Fe62.25 + 120 0.800
PC Cr11,5 Ni34 Si0,2 Fe54.3 + 24 0.210
PD Cr11,0 Mn3,0 Ni34 Si0.2 Fe51.8 + 10 0.040
PE Cr10,0 Ni35 Si0.2 Fe54.8 + 60 0.480
PF Cr11,0 Ni35.0 Si0.2 Fe53.8 + 65 0.480
PG Cr12,0 Ni35; Si0.2 Fe52.8 + 45 0.450

19
(2) Curbe de determinare a punctului Curie pe probe sferice M = f(T)

Acest set de măsurători s-au efectuat pe setul de probe sferice, cu ajutorul instalaŃiei MPMS
(Magnetically Proprieties Measurement System) SQUID; câmpul în care au fost efectuate
determinările a fost de 100 Oe.
Tabel 6.3 Valori determinate ale temperaturi Curie Tc

o
Aliajul CompoziŃie chimică nominală [% masice] Valoare determinată a TC [ C]
PA Cr3,3 Mn1,75 Ni31.2 Si0.45 Fe63.3 + 57
PB Cr3.4 Mn0.4 Ni33.5 Si0.45 Fe62.25 + 125
PC Cr11,5 Ni34 Si0,2 Fe54.3 + 25
PD Cr11,0 Mn3,0 Ni34 Si0.2 Fe51.8 +12
PE Cr10,0 Ni35 Si0.2 Fe54.8 + 64
PF Cr11,0 Ni35.0 Si0.2 Fe53.8 + 67
PG Cr12,0 Ni35; Si0.2 Fe52.8 + 46
Cele doua metode de determinare a temperaturii Curie au relevat valori asemănătoare cu

mici diferenŃe care se pot datora erorilor de măsurare, de interpretare a curbelor sau erori ale
aparatului.
6.4 Determinarea pierderilor totale
Disiparea de energie este în funcŃie de parametrii intrinseci, cum ar fi rezistenŃa,

caracteristicile micro-structurale, etc., dar şi de parametrii care depind de condiŃiile de măsurare, cum
ar fi frecvenŃa de magnetizare sau inducŃia de pic care reglează variaŃia temporală a fluxului
magnetic.
Originea pierderilor clasice se datorează curenŃilor induşi în regim dinamic, care sunt generaŃi
de variaŃia fluxului magnetic legată de două procese diferite: deplasarea pereŃilor şi rotaŃia coerentă a
magnetizaŃie. Se poate observa ca pierderile sunt mai crescute la frecvente mai mari (50 Hz) si cresc
odată cu creşterea inducŃiei maxime.
10 Hz
15 Hz
0,24
20 Hz
0,22 30 Hz
0,20 40 Hz
50 Hz
0,18
0,16
0,14
Ps (W/kg)
0,12
0,10
0,08
0,06
0,04
0,02
0,00
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Bmax (mT)
Fig. 6.3. Pierderile specifice în funcŃie de inducŃia maximă (PB)

20
Pentru 3 eşantioane reprezentative s-au efectuat incercari in conformitate cu CEI 404-2/1996

privind determinarea pierderilor specifice de remagnetizare si a inductiei magnetice.
Determinarea pierderilor specifice de remagnetizare, pentru o inductie de 1,5 T a fost
cuprinsa intre (7,1 ÷ 8,4) ±0,02 W/kg, incadrandu-se in valoarea impusa de norme pentru
conductoare de 9,4 W/kg.
Tabelul 6.4. VariaŃia pierderilor de magnetizare in funcŃie de inducŃia magnetica

Pierderi specifice de remagnetizare InducŃia
Aliaj ConŃinut de Cr [%] P1,5 [W/kg] magnetică
impusă măsurată B [T]
PB 3,4 8,4 1,56
PC 11,5 ≤9,4 7,1 1,58
PD 11 7,5 1,57
Determinarea inducŃiei magnetice a materialului s-a efectuat pentru o intensitate variabilă

0÷2500A/m÷0, cu o rată de variaŃie bilateral simetrică de 42A/m*s. Valorile obŃinute s-au situat în
intervalul 1,56T ÷ 1,58 T.
În ansamblu, determinările de tip magnetic vor putea fi extinse şi la alte condiŃii şi urmărirea
altor parametrii, dar se simte necesitatea validării exactităŃii acestor mărimi măsurate; cele doua
metode de determinare a temperaturii Curie au demonstrat realizarea corectă a determinărilor, dar şi
o metodă de verificare. Nu sunt diferenŃe notabile privind valorile celor două măsurători.
Aliajul pe care se va merge în final pentru aplicaŃie va fi definit după faza de proiectare
tehnică a ansamblului funcŃional Ńintă, dimensionare care are în vedere concomitent mai mulŃi factori
şi stabilirea unui echilibru avantajos între aceşti parametri funcŃionali.
Întrucât procesarea tehnologică a materialului implică inevitabile modificări în caracteristicile
de structură şi sub-structură (chiar la aceeaşi compoziŃie nominală), unele caracteristici magnetice vor
putea avea valori semnificativ diferite de cele acum determinate. PotenŃialul operaŃiilor tehnologie în
modificări de caracteristici structură – infrastructură, va fi folosit şi în direcŃia optimizării acestor valorii
în acord cu necesităŃile funcŃionale ale materialului pe ansamblu, si in principal cu aplicaŃia propusă.
Zona compoziŃională este de interes la ~ 30 – 50 % Ni concentrat cu un conŃinut de Cr ~ 10 -
15 %, rest Fe. Dar aceasta alcătuire compoziŃionala are un număr de neajunsuri tehnologice şi de
performantă. În premieră, (conform informaŃiilor avute), am investigat şi introducerea unui al 4-lea
component, +Mn, pe baza unor prezumŃii teoretice.
Am constatat ca adaosul de Mn (+ 2 – 3 %) influenŃează evident coborârea dorita a Tc, cu o
eficacitate superioara fata de adaosul de Cr şi în plus un avantaj, căci o însumare a procentelor Cr +
Mn ≈ 4 ÷ 6 % este mai eficace şi avantajoasă fată de alierea numai cu Cr (10 -12 %), care este şi de
~ 4 ori scump ca Mn.
Aspectele structurale noi aduse în aliajul Cr – Ni – Fe prin alierea cu Mn în forme superioare
de modificare controlata a infrastructurii acestui aliaj, apreciem ca va putea releva noi aspecte de
interes ştiinŃific şi practic.

21
Capitolul 7. CARACTERIZAREA ALIAJELOR Fe-Ni-Cr DIN

PUNCT DE VEDERE AL PROPRIETĂłILOR ELECTRICE
RezistenŃa în curent continuu a fost măsurată cu ajutorul unei instalaŃii complexe injectându-
se un curent de 100 A şi culegând-se tensiunea pe capetele epruvetelor. Principiul de măsură este
cel al punŃii Kelvin.
Tabelul 7.1. RezistenŃa determinată pentru cele 7 probe studiate.

Aliajul RezistenŃa [Ω/km]
PA 158.7879
PB 177.7273
PC 183.1818
PD 186.6667
PE 188.7879
PF 179.2424
PG 183.9394
Măsurătorile s-au efectuat culegând tensiunea la o distanŃă de 3 cm între clemele de măsură.

Pentru calculul rezistivităŃii s-a considerat valoarea rezistentei măsurate la 25°C.
Tabelul 7.2. Rezistivitatea calculată pentru cele 7 probe

Aliajul Rspecifica [Ω/m] S [mm2] l [m] ρ [Ω*m]
PA 0,158788 150 0,05 1,68315E-05
PB 0,177727 150 0,05 2,84364E-05
PC 0,183182 150 0,05 2,74773E-05
PD 0,186667 150 0,05 3,09867E-05
PE 0,188788 150 0,05 3,20939E-05
PF 0,179242 150 0,05 1,97167E-05
PG 0,183939 150 0,05 2,20727E-05
Materialul după deformarea plastică la rece va prezenta o valoare relativ crescută a

rezistivităŃii electrice, parametru de asemeni de interes ρel aduce implicit o majorare a efectului termic
pozitiv la nivelul curenŃilor turbionari induşi – acest sens de relaŃionare are limitele sale, căci valori
prea mari ale rezistivităŃii electrice vor diminua valoarea curenŃilor turbionari. Aliajele măsurate realizat
se încadrează în limita admisă de rezistenŃă ohmică a conductorului pe km de reŃea electrică.

22
Capitolul 8. APLICABILITATEA NOULUI ALIAJ

MULTIFUNCłIONAL Fe-Ni-Cr
Aliajele studiate în prezenta teză, au fost astfel concepute şi realizate pentru a fi utilizate la
realizarea unui conductor electric destinat reŃelelor aeriene de transport energie electrică - 220 - 400
kV c.a., care să fie capabil să se auto-protejeze la depunerile de chiciură sau gheată ocazionate de
condiŃiile meteo-climatice nefavorabile, când greutatea suplimentară adăugată astfel conductorului
aerian, duce la ruperea accidentală a conductorului şi la întreruperea accidentală a alimentării cu
energie electrică pe vaste zone teritoriale, cu consecinŃe negative majore, sociale şi economice [71,
72].
Calitatea nouă de auto-protecŃie la depunerile de chiciură / gheată îi este conferită acestui
conductor destinat transportului aerian de energie electrică, de noul material funcŃional studiat din
aliaj Fe-Ni-Cr. Conform cercetărilor efectuate în capitolul 4 al acestei teze, acesta prezintă
caracteristici magneto-electro-calorice adecvate acestei misiuni şi este dimensionat pentru a putea
realiza efectul scontat, acela de împiedecare a depunerii sau formarii de chiciură sau gheată pe
conductorul aerian de transport energie electrică, chiar şi în condiŃiile climatice când depunerea
acestora este iminentă [1].
8.1 Realizare conductor electric aerian auto-protector la depunerile de

chiciură / gheată - model experimental (ME)
SoluŃia constructivă aleasă pentru realizarea conductorului auto-protector la depunerile de

chiciură / gheată este cea cu inserarea unui număr de fire din materialul multifuncŃional studiat, aşa
cum reiese din calculele de fundamentare a bilanŃului termic, înlocuind un număr de n fire din stratul
exterior al conductorului; firele din aliaj Fe-Ni-Cr au acelaşi diametru cu firele din cablu iniŃial, astfel
conductorul nu suferă nici un fel de modificare ca aspect şi proprietăŃi mecanice, faŃă de conductorul
iniŃial.
Una din problemele esenŃiale a fost alegerea valorii temperaturii Curie Tc a variantei de aliaj
multifuncŃional favorabil, în raport cu temperatura de formare chiciură / gheată ~ -5 ÷ 0oC pe
conductor. Am avut în vedere ca Tc fire aliaj multifuncŃional, sa aibă o valoare cat mai apropiată de
temperatura de formare a chiciurii / gheŃii, astfel evitând un aport termic suplimentar al sistemului şi
eventualele neajunsuri ale acestei stări.
Într-o astfel de alcătuire a ansamblului conductor auto-protector, evoluŃia funcŃionala în
exploatare are următoarele consecinŃe: valoarea scăzuta a Bs în imediata apropiere a Tc aduce un
aport termic insuficient pentru evitarea formarii chiciuri – aportul termic substanŃial şi neformarea
o
chiciuri ar fi fost atins la ~ - 10 C, dar atunci ar fi fost necesar un aport caloric substanŃial mai mare
(de ~ 5 ori) pentru topirea gheŃii, şi chiar aşa, regimul termic şi de auto-protecŃie ar fi avut un caracter

23
tranzitoriu – oscilant, nesigur şi necorespunzător scopului. Astfel, s-a ales varianta construcŃiei cu un
aliaj cu temperatura Curie Tc ceva mai sus, respectiv cu Tc = + 12oC (aliajul studiat PD); aportul
caloric va avea valori mai mici, neglijabile la temperaturi ale mediului când nu se formează chiciura,
dar la temperatura de – 3oC ÷ – 5oC când se poate forma chiciura, aportul termic al ansamblului
asigură o temperatura a conductorului pentru a nu se forma / depune chiciură (astfel nu este nevoie
de un aport caloric specific mai mare care ar implica topirea chiciuri sau a gheŃii). În plus ansamblul
conductor astfel alcătuit va avea o funcŃionare termo-calorică stabilă şi asigurarea auto-protecŃiei la
depunerea de chiciură / gheată, şi care se va autoregla la scăderea temperaturii mediului ambiant
prin caracteristica specifică a aliajului, de creştere a inducŃiei magnetice de saturaŃie Bs, şi astfel
creşterea cantităŃii specifice de energie calorică produsă în sistem, pe măsură ce temperatura
mediului ambiant scade [1, 6].
Fig. 8.1. Fire realizate din aliaj Fe-Ni-Cr
Realizarea modelului experimental (figura 8.2) s-a făcut prin înlocuirea cu numărul stabilit de
fire din aliaj multifuncŃional Fe-Ni-Cr a aceluiaşi număr de fire din Al dintr-un eşantion de funie
conductoare jumelată având caracteristicile constructive necesare.
Fig. 8.2. Conductor electric

aerian auto-protector la
depunerile de chiciură /
gheată – model
experimental

24
8.2 Teste funcŃionale model experimental
Pentru testarea modelului experimental la scară reală s-a utilizat o instalaŃie de încercare
complexă, prezentată schematic în figura 8.3, care poate combina realizarea condiŃiilor de asigurare a
ciclului termic şi climatic nominal precum şi a condiŃiilor electrice nominale, alcătuirea acestei
instalaŃii, modul de pregătire a încercării, de culegere a datelor şi de prelucrare a rezultatelor putând fi
sintetizată într-o procedură operaŃională [82].
Fig. 8.3 Schema instalaŃiei de verificarea a comportării la curentul de încărcare a ME scară reală în
condiŃiile favorabile depunerii de chiciură
Pentru demonstrarea calităŃilor noului material s-au executat încercări de simulare a situaŃiei
reale de funcŃionare în sistem a unui eşantion de conductor jumelat oŃel – Al, în condiŃiile formării
chiciuri. Încercările, realizate la ICEMENERG Bucureşti, au fost executate înseriind eşantionul de
funie conductoare jumelată normală cu eşantionul de funie conductoare jumelată modificată, păstrând
condiŃiile de încercare [73, 82]. După stabilizarea termică a ansamblului s-au făcut măsurătorile
finale care conŃin (Figura 8.4):
Temperatura mediului ambiant;
Temperatura la suprafaŃa funiei conductoare jumelată;
Imaginea eşantioanelor în spectrul vizibil şi infraroşu.

25
Fig. 8.4.
Termogramă privind
măsurătorile
efectuate in camera
climatica
Din rezultatele încercărilor in camera climatică, remarcam:

- la conductorul ME cu 4 fire din aliaj Fe-Ni-Cr (aliajul studiat PD), la temperatura din
o
camera climatică, după stabilizarea termică a sistemului, de tc = - 15,8 C, la o alimentare
a circuitului de testare cu 320A/50Hz (este doar 50% din capacitatea conductorului),
- pe conductorul standard alimentat, se observă existenta chiciurii, iar temperatura
o
măsurată este de – 4,2 C, în timp ce pe ME, nu exista chiciură, iar temperatura măsurată
este de + 0,3oC.
Rezultatele finale ale măsurătorilor şi testele efectuate atestă realizarea în totalitate a
obiectivelor şi dezideratelor de performanŃă, aducând astfel un produs original necesar în zona de
aplicabilitate – reŃelelor aeriene de transport energie electrică pe linii de înaltă tensiune realizabil în
condiŃii într-totul similare cu fabricaŃia actualilor conductori standardizaŃi.

26
Capitolul 9. CONCLUZII GENERALE, CONTRIBUTII

ORIGINALE ŞI DISEMINAREA REZULTATELOR
9.1 Concluzii generale si contribuŃii originale
Lucrarea de doctorat cu titlul „Studii si cercetări experimentale privind proprietăŃile magnetice

termosensibile ale unor aliaje ternare din sistemul Fe-Ni-Cr “ se constituie într-o analiză cât mai
cuprinzătoare a fenomenelor termo-magneto-electrice, toate acŃionând cu scopul bine definit de
realizare a unor aliaje cu proprietăŃi termosensibile utilizate în construcŃia cablurilor aeriene de înalta
tensiune cu auto-protecŃie la depunerile de chiciură / gheată.
În urma unui program de cercetare amplu şi original, elaborat în viziunea celor mai moderne
concepte privind proprietăŃile termosensibile şi alte aspecte tehnologice, s-a obŃinut un ansamblu de
informaŃii care permite evidenŃierea următoarelor concluzii şi contribuŃii originale.
Pentru a trata subiectul lucrării de faŃă s-au parcurs mai multe etape grupate in aria
experimentelor, investigaŃiilor, prelucrării datelor experimentale. Analiza rezultatelor obŃinute permite
in final evidenŃierea următoarelor contribuŃii originale mai importante:
1. Realizarea ştiinŃifico – tehnică a doua produse tehnice originale şi cu activitate relevanta:
a) aliaje multifuncŃionale cu proprietăŃi magneto-termice prestabilite (tehnologie de laborator
pentru set aliaje si fire trase) necesare la realizarea conductorului cu auto-protecŃie, dar
utilizabile şi în alte aplicaŃii,
b) conductor electric pentru reŃelele de transport energie electrică cu auto-protecŃie la
depunerile de chiciură / gheaŃă.
2. Utilizarea produsului original, a cărui bază este pusă pe acest proiect, elimină evenimentele
de disfuncŃionalitate şi pierderi economice majore, cauzate de accidentele pe reŃeaua de
transport energie electrică de înaltă tensiune la depunerile de chiciură / gheaŃă – contribuie la
realizarea siguranŃei energetice.
3. Conductorul realizat este un produs tehnic original, asigură o funcŃionalitate în reŃeaua de
transport energie electrică de înaltă tensiune fără altă intervenŃie şi permanent, este aproape
similar la cost de producŃie cu conductorii similari standardizaŃi utilizaŃi în prezent, este
ecologic şi funcŃionează fără consum suplimentar de energie.
9.2 Diseminarea rezultatelor
Rezultatele parŃiale sau finale realizate in cadrul prezentei teze, au constituit subiect de
diseminare a rezultatelor, accentul fiind pus pe elementele de originalitate ale aliajului studiat si
obŃinerea modelului experimental a conductorului electric aerian cu auto-protecŃie la depunerile de
chiciură / gheată, pentru liniile de înaltă tensiune utilizate la transportul energiei electrice.

27
În acest sens, principalele activităŃi de diseminare desfăşurate pe tematica lucrurilor

executate în cadrul tezei au fost:
A. Participarea la manifestări expoziŃionale, prezentând modele experimentale, fişe de produs,

postere, discuŃii de prezentare, etc.:
1. Târgul Tehnic Industrial Bucureşti, ROMANIA – 2009 si 2010.
2. Târgul Hannover Messe, GERMANIA - 2010
3. iENA / International Trade Fair „Ideas, Innovation, New Products”, Nuremberg,
GREMANIA - 2010
4. Eureka / The Belgium and International Trade Fair for Technological Innovation,
Bruxelles, BELGIA – 2010
5. General Electric ecomagination Challenge „Powering the grid” – competiŃie idei
inovatoare în domeniul energiei - 2010.
6. Salonul InternaŃional de InvenŃii de la Geneva ElveŃia – 2011
7. Parlamentul European, „EU progress through Romanian Inventions”, Bruxelles 2011
B. Workshop-uri şi simpozioane ştiinŃifice:

1. OptoTech 2009 / First Symposium – Application of Measuring and Monitoring Methods
in Romanian power Grid, Cheia România 2009.
2. The eighth international congress in materials science and engineering ISSIM Iaşi
România 2011
3. The 2nd International Energy, Life Cycle Assessment, and Sustainability Workshop &
Symposium, Nisyros Grecia 2011
C. Articole ştiinŃifice publicate sau în curs de publicare:

1. V. Paşcan, E. Manta, D. Pătroi, A. Iorga, F. Rădulescu, Some observations about Solid
State Diffusion in Metals and Alloys, publicat în Metalurgia InternaŃional – Vol 10, pag 44-
46, articol cotat ISI, ISSN 1582-2214.
2. L. Palii, A. Iorga, M.Codescu, I. Racovitean, I. Ionescu, Conductor electric aerian de
inatla tensiune autoprotector la depunderile de chiciura/gheata, publicat în revista
Tehnologiile Energiei, vol 12, pag. 18-21 cat. B CNCSIS, ISSN 1842-7189.
3. A. Iorga, R. Saban, L. Palii, E. A. Patroi., S. Iorga, Thermo-sensitive magnetic
properties in the alloy system Fe-Ni-Cr, Buletinul Institutului Politehnic din Iaşi, Volumul
LVII (LXI) Fasc. 3, pag. 195-200 cat. B CNCSIS, ISSN 1453-1690
4. S. Iorga, M. Cojocaru, A. Iorga, Kinetics of the lazers formation in iron matrices through
charbocromiyation, Buletinul Institutului Politehnic din Iaşi, Volumul LVII (LXI) Fasc. 3,
pag. 201-210 cat. B CNCSIS, ISSN 1453-1690
5. A. Iorga, R. Şaban, L. Palii, E. A. Pătroi, Electrical overhead conductor for electric
energy transports, self-protective at frost and ice deposition, 2nd International Energy,

28
Life Cycle Assessment, and Sustainability Workshop & Symposium, Nisyros Grecia 2011,
pag. 191 – 197, ISBN 978-960-243-679-0
6. A. Iorga, R. Saban, L. Palii, M. Codescu, Low Curie temperature in Fe-Cr-Ni-Mn alloys,
Buletinul ŞtiinŃific UPB, Seria B: Chimie şi ştiinŃa materialelor, ISSN 1454-2331 (in curs de
publicare, ID 854)
7. A. Iorga, L. Palii, M. Codescu, New thermo-magnetic material wire used for self-
protection HVL overhead conductors against frost/ice deposits, Optoelectronics and
Advanced Materials, articol cotat ISI, ISSN: 1842-6573 (in curs de publicare).
D. Brevet:
1. OSIM – Cerere de brevet InvenŃie, nr. A 2010 00690 depus la 02.08.2010 „Conductor
electric aerian cu auto-protecŃie la depunerile de chiciură / gheată”
E. Medalii si diplome obŃinute:

1. Diplomă + Medalie „Cel mai Valoros brevet”, acordat prin Decizia Ministerului EducaŃiei
de ANCS, nr. 9967/18.11.2010, cu ocazia Zilei Cercetătorului şi Proiectantului din
România – 19 nov. 2010
2. Medalie de Aur si Diplomă la „XIV INVENTIKA 2010” / Bucuresti – 2010
3. Medalie de Aur si Diplomă la Salonul InternaŃional de InvenŃii de la Geneva, ElveŃia –
2011.
4. Medalie de Argint si Diplomă la iENA 2010, International Trade Fair „Ideas, Innovation,
New Products”, Nuremberg, Germania 2010.
5. Medalie de Argint si Diplomă la EUREKA 2010 / the Belgium and International Trade
Fair for Technological and Innovations, Brussels 2010.
6. Certificat si Premiu special acordat de Turkish Patent Institute, la iENA
2010/Nuremberg 2010.
7. Diplomă, acordată de International Warsaw Invention Show IWIS 2010 / Bucureşti.
8. Diplomă si Medalie, “For the high scientific and technological level of the invention”
acordata de ANCS la Nuremberg 2010.

29
BIBLIOGRAFIE
[1] L. Palii, A. Iorga, M.Codescu, I. Racovitan, I. Ionescu: „Conductor electric aerian de înatla tensiune
autoprotector la depunerile de chiciura/gheata, Tehnologiile Energiei, vol. 12, 2010, pag. 18 - 21
[4] Gang Liu, Xuezeng Zhao, Yonghui Chen, et al. A De-icing Method of Electric Transmission Line by
Adjusting Load Based on Controllable Inductor and Capacitor Compensation [C]. PowerTech 2009
IEEE Bucharest, June 28th-July 2nd, 2009
[6] Toshico Kitamura, Snow-melting Magnetic Material Wire, în Fujikura Technical Review 2003, pag.
23 - 25
[8] Turek, Ab Initio Calculations of Curie Temperatures, Encyclopedia of Materials: Science and
Technology, pag 1-6, 2009
[9] L. Palli, „Cercetari privind obtinerea aliajelor pentru termocompensarea fluxului magnetic” – in Vol .
Sesiunea de comunicări stintifice ICEM 1981, pag. 14 – 18.
[23] Jiang Xingliang, Zhang Lihua. De-icing and anti-icing of transmission lines [J]. High Voltage
Engineering, 1997, 23 (1):73-77.
[24] Petrenko VF, Whitworth RW, Physics of Ice. Oxford: Oxford University Press, 1999.
[25] Frankenstein S, Tuthill AM. Ice adhesion to locks and dams: Past work; future directions? [J].
Journal of Cold Regions Engineering, 2002, 16(2): 83-96.
[26] Polhman JC, Landers P. Present state-of-the-art of transmission line icing. IEEE Trans. 1982,
PAS 101(8): 2443-2450
[27] Adolphe WD (1992) Ice melting of sub-transmission lines. Manitoba Hydro, CEA paper,
Toronto:1-27
[28] Qiang Xie, Ruiyuan Zhu., Damage to electric power grid infrastructure caused by natural
disasters in China, in IEEE power&energy magazine, vol.9, no. 2, March/April 2011, pag. 28 -36
[32] Masoud Farzaneh et al., Anti-icing and De-icing Techniques for Overhead Lines, în Atmospheric
Icing of Power Networks, Springer Science + Business Media 2008, pag 229 - 232
[33] Pierre Van Dyke et al., Effect of Ice and Snow on the Dynamics of Transmission Line Conductors,
in Atmospheric Icing of Power Networks, Springer Science + Business Media 2008, pag. 171 -175
[34] InternaŃional Journal of Offshore and Polar Engineering Vol. 5, No. I, March 1995 (ISSN 1053-
5381)
[35] Goia L.M., Romanian experience in icing management, Lucrările forumului Regional al Energiei –
FOREN, Neptun 2008, pag. 1-7.
[36] WEN Kai-Cheng. Study on Feasiblity of Ice-Melting for Long HV Transmission Lines by Short-
Circuit Method [J]. Power System Technology, 2009, 33(2):46-50.
[37] FU Chuang, RAO Hong, LI Xiaolin, et al. Development and Application of DC Deicer[J].
Automation of Electric Power Systems, 2009, 33(11):53-56.
[38] D.J. Dunlop and Ö. Özdemir, 5.08 - Magnetizations in Rocks and Minerals, Treatise on
Geophysics, Volume 5, Pages 277-336 2007

30
[39] Yi Liu , David J. Sellmyer and Daisuke Shindo, „Handbook of Advanced Magnetic Materials” vol I
2006, pag. 1-56
[40] S. Cedighian: Materiale magnetice, Editura Tehnică 1984
[41] François Cardarelli: Materials Handbook, 2nd Edition 2008, pag. 478-516
[42] Bogomir Zidaric, DamijanMiljavec, A new ferromagnetic hysteresis model for soft magnetic
composite materials, Journal of Magnetism and Magnetic Materials 323 (2011) 67–71
[43] Notingher P.: Materiale pentru electrotehnică, vol. 2 Editura Politehnica Press, Bucureşti 2005,
pag. 186-215
[47] Notingher P.: Materiale pentru electrotehnică, Vol. 1 Editura Politehnica Press, Bucureşti 2005,
pag. 515-613
[48] Fausto Fiorillo, Chapter 9 - Measurement of Intrinsic Magnetic Properties of Ferromagnets
Characterization and Measurement of Magnetic Materials 2004, Pages 549-579
[69] Cullity, B.D., Elements of X-Ray Diffraction (2nd ed.). Reading, Massachusetts: Addison-Wesley
Publishing Company. 1978.
[71] Horwill C, Davidson C C, Granger M, et al. An application of HVDC to the de-icing of transmission
lines[C]. Transmission and Distribution Conference and Exhibition, Dallas, TX, USA. 2005/2006: 529-
534.
[72] FU Chuang, RAO Hong, LI Xiaolin, et al. Development and Application of DC Deicer[J].
Automation of Electric Power Systems, 2009, 33(11):53-56.
[73] F. Ciuprina, „Materiale electrotehnice”, Editura Printech, Bucureşti, 2007
[82] *** PO-SIMP-01, EdiŃia 5, Revizia 0/2008 “Verificarea încălzirii”, ICEMENERG - CEE-SIMP

31

Rezumat Teza

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Teza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” din BUCUREŞTI

FACULTATEA STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR

Nr. Decizie Senat 210 din 20.07.2011

Rezumatul tezei de doctorat

STUDII ŞI CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND PROPRIETĂłILE

EXPERIMENTAL STUDIES AND RESEARCHES ON THERMOSENSITIVE

Autor: Ing. Alexandru IORGA

Conducător de doctorat: Prof.dr.ing. Rami SABAN

6.4 Determinarea pierderilor totale............................................................................... 20

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

Doresc pe aceasta cale să aduc mulŃumirile mele şi profundă

Autorul, Bucureşti 2011

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

MotivaŃia alegerii temei

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

Capitolul 1. TIPURI DE MATERIALE MAGNETICE

1.1 Caracteristici generale ale materialelor cu proprietăŃi magnetice

Materialele magnetice reprezintă o clasă de materiale care se caracterizează prin stări de

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

Capitolul 2. INFLUENTA FACTORILOR INTRINSECI SI

2.1 InfluenŃa temperaturii

2.2 InfluenŃa impurităŃilor

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

2.3 InfluenŃa tratamentelor termice

2.4 InfluenŃa solicitărilor mecanice

Efectele solicitărilor dinamice, ale şocurilor şi vibraŃiilor asupra proprietăŃilor materialelor

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

Capitolul 3. METODE SI MIJLOACE DE INVESTIGARE SI

Metodele de analiză fizico-structurală a materialelor constituie elementele de bază în

3.1 Metode si mijloace de investigare structurală

3.2 Metode si mijloace de investigare a proprietăŃilor mecanice de duritate

3.3 Metode si mijloace de investigare a proprietăŃilor magnetice

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

Capitolul 4. ELABORAREA MATERIALELOR CU

ActivităŃile desfăşurate în etapa de studii şi cercetări experimentale, au urmat prevederile din

- elaborarea-turnarea aliajelor eşantion, prelucrări termice şi mecanice pentru obŃinerea

Tabel 4.1 CompoziŃii nominale pentru cele 7 aliaje studiate

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

Tabel 4.2. Măsurători privind concentraŃia de Fe

compozitie initiala % masa

Fig. 4.1. Reprezentare grafică privind concentraŃia de Fe măsurată

Rezultatele şi graficele pentru măsurătorile privind concentraŃia chimică la elementele Fe, Cr

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

Capitolul 5. CARACTERIZAREA STRUCTURALĂ A ALIAJELOR

5.1 Studii de microscopie optică şi electronică de baleiaj

Cu ajutorul microscopului Zeiss cu program complex de efectuare a metalografiei din Laboratorul

Fig. 5.1. Aliajul PA – microscopie optică - morfologia suprafeŃei

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

5.2 DifracŃie de raze X (XRD)

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

5.3 Determinarea durităŃii Rockwell şi a microdurităŃii Vickers

Determinările de duritate pentru întregul set de şarje experimentale au fost realizate în

Tabelul 5.6. Valorile măsurate ale durităŃii Rockwell pentru aliajele PA ÷ PG

1 HRB 2 HRB 3 HRB 4 HRB

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

Tabelul 5.7. Valorile măsurate ale microdurităŃilor aliajelor PA÷PG

Nr. Cod CompoziŃie material Duritatea probei

Valorile durităŃii/microdurităŃii astfel obŃinute, indică o stare selectiv moale a materialului

Alexandru IORGA – Rezumatul tezei de doctorat

Capitolul 6. CARACTERIZAREA ALIAJELOR Fe-Ni-Cr DIN

6.1 Trasarea curbelor de prima magnetizare

Fig. 6.1 Curbe de prima magnetizare ale aliajelor studiate